INTRODUCERE …………………………………………………………………………………………….. ………..5 CAPITOLUL I… [627920]

3

CUPRINS

INTRODUCERE …………………………………………………………………………………………….. ………..5
CAPITOLUL I
CONCEPȚIA EDUCAȚIEI ARTISTICO -PLASTICE LA CLASELE I -IV
1.1 Aspecte de baz ă ale creației artistice în desenele școlarilor de vârstă mică ………….7

CAPITOLUL II
DEZVOLTAREA IMAGINAȚIEI ȘCOLARULUI MIC
2.1 Conceptul de imaginație ……………………………………………………………………….. ……16
2.2 Rolul imaginației în activitat ea de înv ățare a școlarului mic ………………… ………… 17

CAPITOLUL III
PARAMETRII AI SENSIBILIT ĂȚII ESTETICE A ELEVILOR DIN CLASELE I -IV
3.1 Reactivitatea ………………………………………………………………………………………… …..19
3.2 Capacitatea imaginativ ă……………………………………………………………………. ……….19
3.3 Oscilația gustului este tic………………………………………………………………… …………..19
3.4 Simțul selecției ………………………………………………………………………………. …………20
3.5 Intelectualitatea ……………………………………………………………………………………. …..21
3.6 Creativitatea ……………………………………………………………………………………………..21

CAPITOLUL IV
DEZVOLTAR EA STIMEI DE SINE A ELEVILOR PRIN ACȚIUNI ARTISTICO –
PLASTICE
4.1. Conceptul de sine …………………………………………………….. …………………………. …..24
4.2 Cunoașterea de sine și imaginea de sine ……………………….. ……………………….. ……25
4.3 Stima de sine …………………………………………………………………………………….. ……..28
4.4. Sinele și reprezentarea lui prin intermediul desenului …………………………… ………29
4.5 Caracteristici ale sinelui și ale stimei de sine în perioada 6 -10 ani ……… ……… ……30

4

CAPITOLUL V – METODOLOGIA CERCET ĂRII
5.1. Scopul și o biectivul cercet ării……………………………………………………………. ………35
5.2. Ipotezele cercetării ………………………………………………….. …………………………. ……36
5.3. Variabilele cercetări i………………………………………………………… …….. ………………. 36
5.4. Eșantionul de subiecți ………………………………………………………………. ……… ………. 36
5.5 Eș antionul de conținut ……………………………………………………………………….. …….. .37
5.6. Metode și instrumente de cercetare ……………………………. ……………………… ……….40
5.7. Aplicarea pretestului……………………………………………………………………… …………44
5.8. Aplicarea posttestul ui……………………………………………………………………. …….. …..44

CAPITOLUL VI – PREZENTAREA ȘI INTERPRETAREA REZULTATELOR

CONCLUZII ………………………………………………………………………. …………………………. ……….52
BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………………………………………. …….. ………..55
ANEXE …………………………………………………………………. …………………………………… ………. ….56

5
INTRODUCERE

MOTTO:
„A ști s ă identifici ce -i valoros, a face clasificări în
cunoștinț ă de cauză, a exersa valoarea care ți se
potrivește și care este și în beneficiul altora – iată
câteva dintre țintele unei educații autentice.”
Constantin Cucoș

Încrederea și respectul de sine au un rol esențial în dezvoltarea armonioasă a
unui copil. Este știut faptul că pedagogia modernă încurajează legătura din tre școală
și familie, pentru a contribui la formarea și pregătirea profesională și emoțională a
elevilor, îmbogațindu -le gândirea și creativitatea. Educația este cea care îl
instrumentează pe elev, pentru schimbare și complexitate, entuziasm și interes, î i
dezvolă capacitatea de a descoperi, de a elimina disfuncționalitățile, de a le stăpâni,
determinând independența si deschiderea pentru interacțiune și schimburi de idei.
Prin această lucrare intitu lată Rolul expoziției de artă a elevilor, în creșterea
stimei de sine, caut să demonstrez că în cadrul orelor de AVAP, școlarul mic va
reuși s ă-și pună în valoare fantezia și deprinderile de lucru, prin curiozitatea și
bucuria caracteristică vârstei, descoperind frumosul din lucrările confecționate de ei,
în diverse tehnici și variate materiale. Copiii trebuie încurajați să își descopere
pasiunile și susținuți în eforturile lor, în a -și dezvolta cu încredere ideile, cultivându -și
în felul acesta stima de sine.
Cunoașterea și acceptarea de sine sunt variabil e fundamentale în funcționarea
și adaptarea optimă la mediul social, în menținerea sănătății mentale și emoționale.
Familia și școala sunt instituțiile cheie care creează cadrul în care copiii și
adolescenții se pot dezvolta armonios, în funcție de interes ele și aptitudinile proprii.

6
Familia și școala devin astfel locul predilect unde elevul începe să se descopere pe
sine, să își contureze o imagine despre propria persoană, să își dezvolte încrederea în
sine.
Stima de sine pozitivă este sentimentul de autoapreciere ș i încredere în forțele
proprii. Există o relație de cauzalitate între formarea stimei de si ne la elevi și
acceptarea necondiționată ca atitudine a profesorului sau adultului în general. Mesajul
de valoare și unicitate transmis de adult este foarte important în prevenirea
neîncrederii în sine. Un eșec nu trebuie perceput ca un simptom al non -valorii, ci ca o
situație ce trebuie rezolvată.
Cunoașterea de sine se dezvoltă odată cu vârsta și cu experiențele prin care
trecem. Pe măsură ce copilul crește, dobândește o capacitate mai mare de
autoreflexie. La copiii școlari, relația evenimente -stimă de sine are un caracter
circular și sursa de formare a stimei de sine se extide la grupul de prieteni, școală, alte
persoane din viața lor. O stimă de si ne pozitivă și realistă dezvoltă capacitatea de a
lua decizii responsabile și abilitatea de a face față presiunii grupului. Imaginea de sine
se dezvoltă pe parcursul vieții din experiențele pe care le are copilul și din acțiunile pe
care le realizează și l a care participă. Experiențele din timpul copilăriei au un rol
esențial în dezvoltarea imaginii de sine. Astfel, succesele și eșecurile din copilărie,
precum și modalitățile de reacție a copilului la acestea, definesc imaginea pe care o
are copilul despre el. Atitudinile părinților, ale profesorilor, colegilor, fraților,
prietenilor, contribuie la crearea imaginii de sine a copilului.

7
CAPITOLUL I
CONCEPȚIA EDUCAȚIEI ARTISTICO -PLASTICE LA CLASELE I -IV

1.1 Aspecte de baz ă ale creației artistice în desenele școlarilor de vârstă mică
Arta, frumosul din natur ă și din viața socială, impresionează, înnobilează
sufletul omenesc, îmbogățește viața, determinând dobândirea unor atitudini
superioare în plan spiritual și ideatic. ( Ecopictura – ghid metodic, 2008, p.37)
Procesul educației artistice a elevilor a parcurs evolutiv mai multe etape care
deși au fost întemeiate pe diferite concepții, mai mult sau mai puțin înaintate pentru
acele timpuri, totuși au avut un numitor comun și anume: ideea c ă desenul este o
activitate care produce numai plăceri; plăcerea de a lucra, de a avea bucurii, plăcerea
de a trăi intens etc. (Ilioaia, 1981, p.3 )
Desenul este unul dintre mijloacele cele mai apropiate și mai potrivite pentru
educația estet ică. La rândul ei, educația estetică este o parte principală a educației
multilaterale. (Pașca, 1977, p.11)
De-a lungul întregii sale dezvolt ări, copilul va fi ghidat de dorința sa de a
ajunge ,,MARE” de nevoia sa de autonomie, atât de importantă pentru e l și de dorința
sa de a descoperi și de a învăța. (Gheorghe, Mastan, 2005)
Elevul din clasele primare se afl ă la vârsta la care este necesară stimularea
potențialului creator prin cunoașterea și stimularea aptitudinilor; în educația micului
școlar trebuie să se țină cont de cultivarea originalității, perseverenței, intereselor
cognitive, dar și artistice. Prin orele de abilități practice dezvoltăm gândirea creatoare,
imaginația, limbajul plastic, sentimentele, interesele, afectivitatea și voința fiecărui
elev.
Considerat un mod, mijloc de exprimare, desenul satisfice pe lâng ă alte
trebuințe ale copilului și pe cea de comunicare, dezvoltând un limbaj ce simbolizează
la început ceea ce știe copilul despre lume și mai apoi ceea ce vede. Interacționând cu
lume a, folosește desenul ca mijloc de descriere a experiențelor pe care el le trăiește,
ca modalități de experimentare a diferitelor tehnici și procedee dar și ca prilej de a
crea obiecte, caractere, o adevărată lume ima gistică. (Bonchiș, 2003, p .19)

8
Arta mijl ocește cunoașterea lumii și a vieții sub forma imaginilor concrete –
senzoriale. La majoritatea oamenilor gândirea artistică și cea rațională se împletesc
într-o formă, echilibrată, însă la unii poate predomina gândirea în noțiuni. Aceștia
sunt atrași de act ivități științifice. Alții gândesc mai mult în imagini artistice. Ei vor
sesiza mai ușor latura estetică a obiectelor. Emoțiile și sentimentele ca reacții față de
fenomenele care le provoacă pot trezi în fiecare om sensibilitatea estetică, care poate
duce la aprecieri fie pozitive, fie negat ive. (Pașca, 1977)
Desenul este o îndeletnicire foarte frecvent ă a copiilor. Micul școlar, după ce a
învins dificultățile de formare a deprinderii utilizării corecte a creionului, desenează
cu multă plăcere. Această activitate nu are drept scop de la început crearea a ceva
frumos, ci doar plăcerea de a lăsa urme pe hârtie. (Bogd an, Stănculescu, 1970, p.226 )
“(…) de fapt copilul în desenul s ău ,,povestește” grafic, fără ca aceasta să
includă în mod necesar și cuvinte. Desenul copilului este un veritabil limbaj ”
(Roseline Davido). (Gheorghe, Mastan, 2005, p.14)
Prin activit ățile artistico -plastice (și implicit activitățile manuale) se realizează
coordonarea oculomotorie, dezvoltarea mușchilor mici ai mâinii, dezvoltarea
sensibilității artistice, a spiritului de observație, diferențierea formelor, a proporțiilor,
orientarea spațială, pe toate acestea sprijinindu -se și activitatea de scriere din clasa I.
Primele desene ale copiilor sunt ,,simbolice’’, în sensul c ă ele nu î ncearcă să
redea obiecte sau ființe determinante. Adesea copilul desenează ,,din memorie’’, fără
a fi preocupat nici de perspectivă, nici de propoziții. În clasa I copilul desenează de
pildă figure umane, indicând detaliile care îl preocupă, cum ar fi nast urii pe haină, dar
omite elemente esențiale, ca de pildă mâna sau piciorul. (Bogdan, Stănculescu, 1970,
p.226 )
Desenul liber din imagina ție și memorie va fi îndeosebi practicat în clasa I pe
lângă desenul decorativ care se va baza în această clasă pe învăț area semnelor grafice
și aplicarea lor în exerciții de antrenament și șiruri decorative. (Pașca, 1977)
Organizarea și desfășurarea activităților artistico -plastice oferă variate
posibilități pentru dezvoltarea atenției. Copiii trebuie să -și concentreze ate nția asupra
modelului expus de învățătoare pentru a -l analiza, asupra explicațiilor date și asupra

9
explicațiilor făcute de ea. Lucrarea pe care o execută ei înșiși, precum și aprecierea
lucrărilor colegilor au valoarea unor exerciții de concentrare a aten ției voluntare.
Activit ățile artistico -plastice dezvoltă și imaginația. Trebuie să le dăm copiilor
posibilitatea de a -și exterioriza gândurile cu ajutorul unei activități concrete,
contribuind astfel la dezvoltarea forțelor lor de creație.
Scopul în lucr ul cu desenul este de a ajuta copilul s ă devină conștient de sine
și de existența sa în lume. Desenele și picturile pot fi utilizate în multiple moduri și cu
multiple obiective. Prin desen și pictură copilul își exprimă sentimentele, trăirile,
nevoile, se exprimă pe sine însăși și își descoperă astfel identitatea. Pictura, ca și
desenul, este un joc, un dialog între copil și adult , este un mijloc de comunicare.
Desenul rămâne întotdeauna un mod de a descrie povestea care nu poate fi
spusă în cuvinte. Culori le, hârtia, creta îl pot stimula pe copil să povestească cele
întâmplate, să scoată la iveală scene din viața sa, pe care nu le poate exprima în
cuvinte. Povestea desenată de copil relevă foarte clar trăirile, sentimentele co pilului.
(Gheorghe, Mastan , 2005, p.14)
Desenul dupa natur ă în clasa I va fixa și completa cunoștințele, formând
deprinderi, ca: observarea formei, a dimensiunilor principale și a culorii locale prin
însușirea unei tehnici în redarea lor, a plasării corecte în pagină, deprinderi de prec izie
și ord ine în muncă. (Pașca, 1977, p.21 )
Începând din clasa a doua, crește capacitatea copilului de a reprezenta mai
proporționat figurile, dar simțul pentru perspectiv ă încă nu este dezvoltat. (B ogdan,
Stănculescu, 1970, p.226 )
Cu vârsta, chair la 8 ani, în clasa a II -a se dezvolt ă puterea de observare,
judecată și simțul critic al elevului și se amplifică mijloacele de exprimare. Copilul se
interesează din ce în ce mai mult de natură și viață. La desenul decorativ, florile,
frunzele învățate cu mare predilecție la desenul după natură vor fi aplicate în frize și
motive de efect. (Pașca, 1977)
Desenul ilustrativ în care redau concret o poezie, o povestire, planul unei
bucăți de citire este o forma îndrăgită în activitatea independent creatoare a elevil or
din clasa a II -a. (Pașca, 1977, p.21 )

10
În via ța copilului din clasa a III -a și a IV -a se simte influența mediului
înconjurător și pătrunde tot mai mult realismul vizual. El trece în stadiul fiziografic,
când desenul va reda tot mai complet această reali tate. Acum se desenează obiecte cu
contur mai complicat, din linii drepte și curbe. În clasa a III -a se redau diferite obiecte
tot în două dimensiuni, în clasa a IV -a cu plasarea lor în diferite poziții față de linia de
orizont, prin exerciții de măsurare de la distanță, raportul dintre cele trei dimensiuni
ale obiectului, umbra și lumina, care scot în evidență volumul ob iectului. (Pașca,
1977, pp.21 -22)
Personalitatea copilului trebuie s ă fie scoasă în evidență și promovată,
relevând aptitudinile prin care el se deosebește de alți copii. (Ecopictu ra – ghid
metodic , 2008, p.46)
Aptitudinile artistice se dezvoltă prin exersare. Existența unei predispoziții,
indispensabilă formării aptitudinii, urmează să fie actualizată și dezvoltată în procesul
activității, fiind antrenată întreaga personalitate. Astfel, formarea aptitudinilor nu se
poate face independent de celelalte componente ale personalității. Nu poate fi
acceptată divizarea copiilor în două categorii: cei cu aptitudini și cei fără aptitudini. În
genera l, toți copiii sunt capabili să asculte muzică, să deseneze, să recite sau să
danseze. Nu în același grad, bineînțeles. De aceea, profesorii trebuie să depisteze
aptitudinile artistice ale elevilor, apoi să -i antreneze prin organizarea exercițiilor de
creație.
Copiii mai mici sunt foarte interesați s ă deseneze în culori, deși în redarea
obiectelor culorile nu corespund realității. Atunci când desenează spontan, ei
utilizează culorile la întâmplare. Nu sunt rare cazurile în care ei desenează de pildă
cai cu copite verzi. (B ogdan, Stănculescu, 1970, p.226 )
O data cu creșterea în vârst ă însă ei dau mai multă atenție formei,
manifestâmd o tendință din ce în ce mai pronunțată spre simetrie și ritmicitate.
(Bogdan, Stănculescu, 1970, p.226 )
Cu trecerea timpului, desenul spontan al elevilor capătă din ce în ce mai mult
caracterul de compoziție. Aici părțile fac parte dintr -un întreg și exprimă o idee sau
reprezintă un eveniment. (B ogdan, Stănculescu, 1970, p.226 )

11
Analizând astfel cu atenție desenele copii lor- din punct de vedre psihic -,
comparând producțiile de la o etapă la alta, înv ățătorul va avea posiblitatea să tragă
concluzii valoroase asupra diferitelor aspecte ale dezvoltării lor psihice și să
stabilească nivelul evoluției capacității de a desena p e diferite planuri. Din această
cauză, nu desenul în sine prezintă importanță, deși pe această cale putem descoperi
existența unor aptitudini mai deosebite sau chiar și a talentelor, ci indicația pe care
acest produs al activității ne -o dă asupra direcți ilor dezvoltării psihice a elevilor.
(Bogdan, Stănculescu, 1970, p.226 )
Precum s -a arătat, desenarea este o activitate spontană și mult îndrăgita de
copii. Aceasta preocupare apare încă în treapta anteșcolară ca o mâzgălire
nediferențiată și trece apoi sp re reprezentări grafice din ce în ce mai evaluate. În
cadrul orelor de desen, învățătorul are o sarcină relativ ușoară, deoarece, fixând teme
noi pentru desen, dând îndrumări potrivite etc., el merge pe linia preferințelor
copilului. (B ogdan, Stănculescu, 1970, p.226 )
Având în vedere principiul accesibilității, în primele patru clase desenul
decorativ ocupă un loc important. El pornește de la cele mai simple elemente până la
interpretarea decorativă a diferitelor obiecte desenate după natură sau luat din f olclor
(motive de artă populară). Desenul decorativ face apel mai mult la imaginația și
spiritul creator al elevilor. (Pașca, 1977, p.22 )
Desenul liber din imaginație și memorie solicită imaginația reproductivă și
spiritul creator. Pe lângă exprimări spon tane se folosește aplicarea regulilor învățate
la desenul după natură. De asemenea, se fixează cunoștințele, se formează
reprezentări spațiale în spirit critic și creator, se sprijină educația morală prin teme
luate din viața copilului, a clasei, a mediulu i, patriei, din realitățile construirii
socialismului. (Pașca, 1977, p.22 )
Legătura dintre lecțiile de lucru manual și cele de desen este pusă în evidență
de faptul că numeroase lucrări se execută la lecțiile de lucru manual, cum sunt
decuparea unor figure geometrice, a unor obiecte care urmează sa fie lipte în albume,
confecționarea unor semne de carte, metru de hârtie sau carton, cadran de ceas,
presupune desenarea lor în prealabil. (Serdeanu, Dituleasa, 1975, p.6 )

12
Prin urmare, lecțiile de lucru manual co ntribie la îmbogățirea, aprofundarea și
consolidarea cunoștințelor însușite la celelalte obiecte de învățământ, constituind în
același timp un bun mijloc de aplicare în practică a unora din aceste cunoștințe.
(Serdeanu, Dituleasa, 1975, p. 6)
La lecțiile d e lucru manual elevii vin în contact cu numeroase obiecte, pe care
le observă și le analizează sub îndrumarea învățătorului, ceea ce duce la dezvoltarea
spiritului de observație, a atenției. La fiecare lecție de lucru manual elevii sunt puși în
situația să observe materialul de lucru, modelul obiectului ce urmează să se
confecționeze, precum și însuși procesul muncii. (Serdeanu, Dituleasa, 1975)
În procesul confec ționării unor obiecte, cum sunt: jucării, ornamente pentru
pomul de iarnă, modelarea din imagi nație a unor scene simple în legătură cu lecțiile
de citire, precum și în finisarea diferitelor obiecte se dezvoltă gândirea și imaginația
elevilor, spiritul de inițiativă. (Se rdeanu, Dituleasa, 1975, pp.8 -9)
Modelajul în lut, plastilin ă, cocă de făină și apă, este o modalitate în care
copilul își spune povestea atât prin figurinele modelate cât și prin cuvintele, expresiile
verbale care acompaniază activitatea de modelaj a copilului. Exercițiul cu lut oferă
copilului atât o experiență tactilă, cât și una k inestezică. Adesea copiii care nu -și
cunosc sentimentele nu -și exersează nici simțurile. Lutul le oferă astfel o punte între
simțuri și sentimente. Figurinele tridimensionale create pot debloca și facilita
comunicarea verbală a copilului despre cele petrec ute și despre trăirile lui. De
exemplu, în prima fază a modelajului, lutul poate deveni un pretext și un suport al
comunicării. La început, copilul ar putea refuza să pună mâna pe lut, deoarece acesta
seamănă cu noroiul sau cu nămolul. Ne va privi la încep ut cum ne place să ne
murdărim, iar la invitația de a participa și el, e posibil să primim un refuz deoarece nu
are voie sau nu vrea să se murdărească. Psihologii consideră că în aceste situații există
o legătură între compulsia copilului de a se murdări ș i problemele lui emoționale. Este
bine să nu -i obligăm și să utilizăm alte materiale înaintea lutului, lutul fiind introdus
treptat în joc. În timp, curiozitatea îl va împinge să încerce și el senzațiile date de
atingerea materialului maleabil. Abia atunci , vom putea începe să lucrăm împreună la
transformarea materialul ui amorf. (Gheorghe, Mastan , 2005, p.15)

13
Faptul c ă la lecțiile de lucru manual elevii vin în contact cu bogăția de forme
și culori a obiectelor pe care le confecționează face ca ei să nu rămâ nă numai simpli
admiratori pasivi ai acestora, ci să aibă o atitudine creatoare față de frumos, ceea ce
contribuie la educarea gustului pentru frumos. (Serdeanu, Dituleasa, 1975, p.9 )
Prin lec țiile de lucru manual, realizând frumosul și făcându -i pe elevi să-l
înțeleagă, în același timp, se educă o atitudine justă față de muncă și față de
rezultatele ei. (Serdeanu, Dituleasa,1975)
Colajul se realizeaz ă prin atașarea mai multor materiale: hârtie, materiale
textile, piele, plastic, imagini din reviste, orice material ușor și cu o suprafață cât de
cât plată. Aceste îmbinări se realizează cu un anumit scop, crearea unei imagini, a
unui tablou etc. Este o metodă prin care se stimulează creativitatea copilului,
dexteritatea manuală, orientarea spațială, atenția și nu în ultimul rând comu nicarea.
(Gheorghe, Mastan , 2005, p.15)
Teatrul este o tehnic ă de eliberare a tensiunilor, dar și de clarificare a propriei
stări de confuzie și durere a copilului care joacă, dă viață unui anumit personaj, într -o
anumită situație. Copilul își joacă de fapt propria experiență cu înțelesurile și trăirile
ei. Cuvintele, limbajul verbal dau de multe ori ocazia unor neînțelegeri, au o valoare
superficială, în timp ce simbolul este înțeles și asimilat în esența sa. O simbolizare are
un ef ect mult mai mare asupra psihicului, iar în lucrul cu copilul impactul și
rezultatele ce decurg din simbolizare sunt considerabile. Putem observa un fenomen
foarte interesant: în cazul bâlbâielii, atunci când copilul vorbește prin păpușă sau
marionetă, păp ușa vorbește adesea fără nici un fel de blocaj. Psihanalista franceză,
Anne Ca ïn, descrie în cartea sa ,,Psihodrama – Balint”, experien țele acumulate de -a
lungul anilor de ea și alți mari terapeuți în psihodrama de grup. ,,Oricine povestește o
întâmplare, petrecută cu adevărat sau imaginară, face deja schița unei puneri în scenă.
În orice poveste există o schiță a acțiunii, un decor, o listă a personajelor, o intrigă cu
diferite peripeții, un deznodământ și, adesea o ,,morală”. Înainte de a fi scrisă și juc ată
pe scenă, orice piesă de teatru există în capul dramaturgului, având deja atribute
dramatice.” Punerea în scenă a unui rol atrage atenția atât asupra limbajului verbal cât
și asupra tuturor gesturilor și comportamentelor care sugerau o intenție sau o m ișcare
internă. Ceea ce nu se poate verbaliza se poate transmite prin gesturi, mimică.

14
Această tehnică presupune rejucarea unor scene din viața participanților la joc sau alte
scenarii inventate, piese de teatru sau povestiri. Unele evenimente din viața co pilului
pot fi traumatizante, și retrăirea lor să implice mobilizarea unor afecte pe cale de
atenuare. Este bine ca în aceste situații jocul să fie condus de un t erapeut. (Gheorghe,
Mastan , 2005, p.16)
Opera artistic ă își găsește împlinirea în dinamica une i interiorități, mereu nouă
și proaspătă. Ea obligă la conlucrare, la recreere, și reluare. Lectorul trebuie să aibă o
sensibilitate pe măsura operei. „Nu m -ai căuta, dacă nu m -ai fi găsit”, sugera Pascal
cu câteva secole în urmă. „Dacă în sufletul tău nu sălășluiește un templu, nu spera la
apariția unei divinități”, spunea esteticianul român Pius Serviem. Iar Nichita Stănescu
afirma: „Nu ai cum să vezi zâne, dacă nu ești zănatic”. Opera așteaptă să fie „înviată”
ori de câte ori este receptată. Ea este pe a tât de mare pe cât de bogat și generos este
sufletul nostru. Care este consecința acestor aspecte în plan educațional? Ca s ă ne
bucurăm de frumusețea din jur, trebuie ca, mai întâi, ceva din ea să preexiste în noi.
„Rodirea” nu este deplină, dacă sămânța n u a fost „sădită” în noi. Pentru a recepta
arta, e bine să știm câte ceva despre ce este și ce -și propune ea. Pentru a recepta opera
artistică, trebuie ca însăși viața noastră să fi devenit, întrun fel „oper ă de artă”.
(Cucoș, 2008, p.46)
Sentimentul de bu curie și satisfacție pe care copilul îl încearcă în momentul
încheierii cu succes a lucrului său, contribuie, în mod deosebit, la educarea dragostei
pentru muncă, optimism, încrederea în forțele proprii, condiții necesare creării
climatului creativ. (Ecopi ctura – ghid metodic , 2008, p.46)
Prin esența ei, arta este un semn al infinitului și al dorinței de transcendenț ă.
Ea conține tot ceea ce nu poate fi formulat discursiv, în mod clar și definitiv. De bună
seamă, nu toți putem deveni creatori de artă, dar c u toții putem îmbrățișa câte ceva din
ceea ce ne oferă opera.
În privința artei, nu trebuie s ă sperăm că vom găsi în ea „ultimul” și „marele”
adevăr. Ea nu este depozitarul sensului „total”. Adevărul operei stă în noi și se naște
în urma interacțiunii cu opera artistică. Ea ne deschide o cale, propune moduri de
înțelegere, sugerează posibile direcții pe care le putem urma. Arta nu ne transmite un
mesaj definitiv. În mare măsură, acesta trebuie să constituie o cucerire a noastră.

15
Desigur, din punct de veder e material, arta pare a avea o strucutră precisă, o formă
identificabilă – un text scris, o pictură , un tablou, o melodie etc. -finită în spațiu și
timp. Însă, în privința semnificațiilor, opera este sursa unei descifrări mu ltiple și
infinite. (Cucoș , 2008 , p.45)

16
CAPITOLUL II
DEZVOLTAREA IMAGINAȚIEI ȘCOLARULUI MIC

2.1. Conceptul de imaginație

Imaginația este o for ță revelatoare care stimulează unitatea gândirii copilului
îmbinându -i acțiunea cu inteligența și acestea cu experiența lui artistică -plastică. Ea îi
permite evocarea imaginilor și îi angajează afecțiunea și sensibilitatea estetică, iar
atunci când este însoțită de elemente de creație plastică are un mare rol educativ.
Datorită ei, copilul devine o ființă cu o gâ ndire vie, cu toate că, imaginația lui este
mai puțin bogată. De aceea, învățătorul are obligația să o dezvolte, îndrumând elevii,
cu dragoste și solicitudine, și pe căile cunoașterii artistice, pentru că în fața unor
aspecte estetice ale vieții, imaginați a lor să descopere noi aspecte, noi nuanțe și noi
soluții. (Ilioaia, 1981)
Imagina ția elevilor însă nu trebuie considerate ca o evadare din viața prezentă
pentru a construi castele în nori și acestea într -o lumină cât mai roz. Ea trebuie văzută
ca o reală cale cu ajutorul căreia lumea lor interioara devine mai largă și mai bogată,
înlesnindu -le integrarea cât mai lesnicioasă atât în activitatea colectivului școlii, cât și
în viața productivă. Pentru aceasta învățătorul are obligația să educe adecvat
imagin ația elevilor folosind diferite forme literare, muzicale etc., legate de
cunoașterea anumitor forme artistice -plastice ca: povești, descrieri ale luptelor
vitejești din istoria patriei, legende ale poporului nostru sau ale altor popoare, balade
ale folclor ului național, opere de artă ș.a. Astfel, învățătorul îi ajută pe elevi să -și
formeze o minunată viziune artistică fundamentală pe o mare sete de cunoaștere. El le
oferă accesul atât spre zone estetice imaginare nebănuite, cât și spre dobândirea unui
bogat material faptic necesar creației lor artistice plastice. Dezvoltând imaginația
elevilor, învățătorul îi poate îndruma în găsirea unor forme plastic noi axate pe un
conținut vechi (știut). El le stimulează curiozitatea de a renova formele estetice
cunoscut e, ca și activitatea de a face din anumite imagini vizuale, mai întâi,
reprezentări artistice, mentale, pe care apoi să le redea prin linii și culori. Pentru

17
aceasta el trebuie să înlăture cu tact și grijă neîncrederea în forțele lor proprii, frica,
amorul propriu și neîncredrea în el a elevilor săi. ( Ilioaia, 1981, pp.12 -13)
Studiind etapele de dezvoltare a imaginatiei creatorae a elevilor, pe care ei o
materializeaza în lucrările lor plastice, se poate constata că ei reprezintă nu numai
imaginea artstică pe care și -au format -o asupra lumii reale dar și a unei lumi posibile,
care ar putea exista. Aceasta este la fel de importantă, în promovarea unei atitudini
estetice a elevilor față de viață și față de societate întrucât imaginația creatoare a
elevilor dă forță viziunii lor. (Ilioaia, 1981)
Cu ajutorul imaginației creatoare, elevii de azi și oamenii noi de mâine vor
putea să vadă în viitor și să -și aducă contribuția reală la progresul societății. (Ilioaia,
1981)

2.2. Rolul imaginației în activitatea de în vățare a școlarului mic
La școlarul de vârstă mică, procesul imaginației constă în crearea de
reprezentări și imaginații noi, prin prelucrarea și combinarea reprezentărilor existente
în memorie; ca rezultat al experienței anterioare, ea se desfășoară la ni veluri difer ite.
(Bogdan, Stănculescu , 1970, p.222)
Imagina ția reproductivă este caracterizată prin formarea unor imagini sugerate
de descrierea plastică a unor aspecte și fenomene din reali tate. (Bogdan, Stănculescu ,
1970, p.222)
Faptele la care se refer ă aceste reprezentări nu au fost trăite nemijlocit de
subiect. Totuși prin folosirea fondului anterior de imagini, este posibilă reprezentarea
faptelor, obiectelor și fenomenelor la care se referă descrierea fă cută. (Bogdan,
Stănculescu , 1970, p.222)
Imagi nația creatoare creează reprezentări caracterizate prin noutate și
originalitate. (B ogdan, Stă nculescu , 1970, p.222 )
Procesul imagina ției la vârsta școlară mică se găsește pe al doilea plan în
comparație cu preocuparea deosebită pe care copilul o acordă re alității obiective.
Receptivitatea mărită față de relațiile dintre obiecte și fenomene contribuie ca
imaginația să joace un rol mai puțin important decât în anteșcolaritate și în
adolescență. Micul școlar va acumula date și reprezentări, ceea ce va permite ca

18
ulterior, în adolescență, imaginația să cunoască o înflorire, o dezvoltare superioară.
(Bogdan, Stănculescu , 1970, p.222)
Imaginația creatoare se dezvoltă în mod intens la copii prin clasa a IV -a. Sub
influența învățării sistematice pe obiecte, imagina ția copilului primește din ce în ce
mai multe elemente faptice și verbale care acționează pozitiv asupra dezvoltării
acestui proces. Când experiența copilui a devenit mai bogată și cunoștințele lui sunt
mai multe și mai adânci, produsele imaginației sale c reatoare au un caracter mai
interesant și mai orig inal. (Bogdan, Stănculescu , 1970, p. 225)
Imagina ția copilului se manifestă în principal în joc, în creații plastice (desen,
modelaj) sau tehnice (construcții, navomodelism și aeromodelism) și în compu neri.
(Bogdan, Stănculescu , 1970, p. 225)
În joc, copilul î și dă frâu liber imaginației sale, el creează situații după
modelul anturajului, trăind intens ,,realitatea” create și aducând corective acestei
realități. Copiii care se joacă ,,de -a școala”, joc frecvent întâlnit chiar la elevii
primelor clase, crează de fapt o ,,școală ideală”, așa cum și -o imagineaza ei, imitând
pe învățătorul lor, dar și ,,corectând” acele atitudini care lor li se par a fi
,,nepotrivite”. Asemenea jocuri spontane, fie că sunt l uate din viața de școală, fie din
viața de familie sau din viața artistică (jocul ,,de -a teatrul”), reliefează capacitatea de
creație a copilului, capacitate bazată pe propria experiență, îmbogățită cu noi
elemente. (Bogdan, Stănculescu, 1970)

19
CAPITOLUL III

PARAMETRII AI SENSIBILIT ĂȚII ESTETICE A ELEVILOR DIN
CLASELE I -IV

3.1. Reactivitatea este capacitatea elevilor de a reac ționa pozitiv la contactul cu o
lucrare artistică plastică (desen de copil, operă de artă populară sau cultă etc.), față de
unele aspecte estetice ale naturii (peluze cu flori, frunze ruginii, prima ninsoare, pomi
înfloriți etc.), față de ambianța estetică din școală ( pavoazare, ordine, curățenie etc.),
față de relațiile frumoase (civilizate) dintre elevi și cei care îi înconjoară. (Ilioaia,
1981, p.14 )

3.2. Capacitatea imaginativ ă
Pentru copil visul și fantezia sunt asemenea unei rampe de lansare către
ineditul domeniu al creației plastice. Cu ajutorul imaginației și sub îndrumarea
învățătorului, elevii pot face diferite asociații, combinații și analogii sporindu -și
capacitatea de reprezentare. Aceasta le netezește drumul spre o activitate plastică
productivă cât și spre contactul cu ope ra de artă. (Ilioaia, 1981, p.14 )

3.3. Oscilația gustului estetic
Gustul, în sens larg , este o reac ție spontană, aproape refelxă, care produce
plăcere sau neplăcere în fața unor înfățișări: ale unor obiecte, fenomene naturale, ale
unor relații între oameni, opere de artă etc. El este component nu numai al
sensibilității dar și a atitudinii estetice elev ilor. Gustul estetic are un caracter
subiectiv, relativ schimbător fiind strâns legat de structura psihică a elevilor, de
nivelul pregătirii lor artistico -plastic, în special și de nivelul lor cultural în general.
(Ilioaia, 1981, p.15 )
Pentru ca elevii s ă abiă capacitatea de a remarca însușirile estetice ale unui
obiect, ale unui gest, atitudini, sau ale unei opere de artă, ei trebuie să aibă, pe lângă o
anume acuitate vizuală, și o atitudine disociativă, preferențială și ierarhizatoare,
raportată la un anu me ideal estetic. Aceasta înseamnă ca elevii să poată face aprecieri

20
în funcție de o anumită scară de valori și să le plaseze pe o anumită treaptă a acesteia.
(Ilioaia, 1981, p.15 )

3.4. Simțul selecției
Specificul educa ției sensibilității estetice, în gen eral, este ca se opereze cu
opțiunile elevului. Atunci când deprinderile elevilor de a recepta însușirile estetice ale
obiectelor, sau a altor bunuri culturale materiale și spirituale, sunt formate, selecția
elevilor poate fi spontană. Tot astfel se face ș i raportarea automată la anumite modele
estetice larg răspândite și cunoscute de elevi. Dar se poate întâmpla ca în opțiunile
elevilor să nu acționeze criteria pozitivă de apreciere, ci un fel de intuiție care
presupune ca tocmai formele fără valoare artis tică (non -valori) să fie dorite de elevi.
Aceasta se poate numi ,,selecție inversă”. Ea este guvernată de un contra -ideal ce
acționează împotriva modelelor esteti ce propuse. (Ilioaia, 1981, p.16 )
Un alt resort al sim țului selecției poate fi selecția emoțio nală bazată pe
intensitatea emoției. Ea identifică valoarea artistică a obiectului cu reacția afectivă a
elevilor. Acele obiecte sunt apreciate ca fiind înzestrate cu valori artistice care
stârnesc cele mai intense stăr i afective. (Ilioaia, 1981, p.17 )
O altă latură este selecția succesuală. Ea identifică succesul cu valoarea
artistică a obiectului considerând că obiectul cu cele mai valoroase însușiri artistice
este acela care are cel mai mare success la public. Aceste două resorturi ale simțului
selecției , deși simpliste, influențează opinia largă a publicului. Ea acționează, mai
mult sau mai puțin, și asupra formării opțiunilor elevilor deviindu -i de sub influența
pozitiv ă a școlii. (Ilioaia, 1981, p.17 )
Una din cele mai importante c ăi de promovare a arte i autentice este selecția
novatoare (bazată pe noutate). Se știe că sensibilitatea publicului nu este pregătită în
fața inovațiilor. În general reacția lui (a publicului) este negativă. Doar specialiștii
intuiesc sensurile înnoitoare ale operei de artă și perspectivele pe care ea le deschide.
Dar setea de nou a publicului este firească și nu întotdeauna el întoarce spatele (este
nereceptiv) noului în artă. (Ilioaia, 1981, p.17 )

21
3.5. Intelectualitatea
Sensibilitatea estetic ă nu se limitează la simplul cont act senzorial cu opera de
artă. Ea desemnează și reacția elevilor față de fenomenul artistic. Este un fapt
cunoscut ca civilizația contemporană se caracterizează și printr -un accentuat proces
de intelectualizare a artei moderne în paralel cu dezvoltarea co nștiinței artistice.
Aceasta conduce la o atitudine estetică reflexivă , dinamică. (Ilioaia, 1981, p.17 )
De pild ă, publicul începe să aprecieze arta care -l obligă să gândesacă,
considerând pe bună dreptate că este mai puțin valoroasă arta în funcție exclusi vă de
divertisment (relaxare). Astfel sensibilitatea artistică nu mai poate fi redusă la o
reacție superficială sau la un simplu strat afectiv. Ea impune un grad crescut de
intelectualitate în analiza și aprecierea operei de artă. De acest aspect trebuie s ă țină
seamă învățătorul în procesul de educație artistică -plastică a elevilor, dezvoltându -le
treptat, și în paralel cu funcțiile vieții lor afective, și capacitatea de a opera cu
structuri cognitive. (Ilioaia, 1981, p.17 )

3.6. Creativitatea
A fi creator înseamn ă a fi capabil să stabilești legături (relații) artistice noi,
neașteptate între cunoștințele dobândite sau între acestea și cele noi, a face diferite
combinații artistice, cu o anumită intenție, întrucât activitatea creativă (artistică) are
întotdeana un scop clar (bine) conturat. Dar orice activitate creatoare în acest domeniu
prespune mai întâi un bagaj de cunoștințe artistice temeinic însușite și integrate în
sisteme cu ajutorl unor concepte metaforice. (Ilioaia, 1981, p.74 )
În cadrul ana lizei lucr ărilor, mulți elevi au capacitatea de a face aprecieri de
valoare (judecăți de gust, sau judecăți de valoare), prin care ei sublinieaza sau
interpreteaza expresivitatea unor efecte plastice. (Ilioaia, 1981)
În cazul în care lucr ările elevilor sun t studiate din punctul de vedere al
nivelelor de evaluare ale creativității se pot deosebi unele aspecte expresive ale
creativității lor plastice. Aceasta constă în modalitatea prin care elevii transformă
formele, fie prin exagerarea dimensiunilor unor ele mente componente ale acestora, fie
prin eliminarea lor, pentru a pune în evidentă pe altele care i -au impresionat mai mult,
apare un fenomen denumit perspectiva afectivă: figure omenești cu capul

22
supradimensionat etc. Sunt unele lucrări în care se pot vede a tendințe de creativitate
plastică inventativă în noua relaționare a elementelor componente ale unei compoziții
sau aspecte ale creativității plastice productive, realizate prin ordonarea liberă și
inedită a formelor componente ale unei compoziții. (Ilioa ia, 1981)
De asemenea, se pot observa și aspecte ale creativității inovatoare atunci când
elevii folosesc în lucrările lor unele forme ale metaforei plastice sau atunci când ei
folosesc simboluri plastice în compozi țiile lor. (Ilioaia, 1981, p.20 )
Toate ac este exemple arat ă că elevii din ciclul primar au posibilități nebănuite
de adaptare a unei atitudini creatoare atunci când rezolvă probleme plastice într -un
mod uimitor de personal. Dar creativitatea de acest tip școlar nu trebuie înțeleasă în
același fel cu creativitatea artiștilor plastici. La vârsta școlară (cl. I -IV), creativitatea
elevilor rezidă în unele aspecte originale care exprimă sincer modalități de a
reprezenta grafic lumea așa cum ei o știu și o simt. (Ilioaia, 1981, p.20 )
Experien ța didactică a arătat că la acestă vârstă (6 -10 ani) elevul are și un fond
creativ și că acesta se dezvoltă prin educație, mai ales atunci când există anumite
condiții care se interacționează și se interpătrund ajutându -se reciproc. (Ilioaia, 1981,
p.20)
De pildă: climatul de creativitate în care învățătorul stimulează curiozitatea
elevilor și curajul de a combina: formele, culorile și unele tehnici de lucru, precum și
o atmosferă de activitate liberă, de căutări, verificări, întreceri, schimb de idei, prin
care să cultive încrederea în forțele proprii pe baza unor aprecieri încurajatoare din
partea învățătorului privind rezultatele obținute de elevi în lucrările lor. (Ilioaia, 1981)
Alte condi ții ale dezvoltării creativității artistice ale elevilor sunt legat e de:
dobândirea unor cunoștințe privind expresivitatea elementelor de limbaj plastic, și
tehnicile de lucru specifice activităților artistice -plastice înscrise în programa școlară,
cunoașterea diferitelor modalități de organizare a spațiului plastic în un ele opere ale
marilor artiști din istoria artei, precum și însușirea unui vocabular plastic adecvat.
Acestea sunt necesare întrucât gândirea plastică nu poate opera ,,pe gol” iar
sărăcia de informații este cel mai mare obstacol în calea dezvoltării creat ivității
plastice a elevilor. (Ilioaia, 1981, p.22 )

23
O condi ție esențiala a dezvoltării creativității plastice a elevilor o constituie
dezvoltarea gândirii artistice -plastice a elevilor și a posibilității lor de a materializa
aceasta gândire prin însușirea unor tehnici de lucru (ex. Tehnica acuarelei, tempera,
colajul etc.). Gândirea artistică -plastică este o formă, o anume calitate (un mod) a
gândirii umane. (Ilioaia, 1981)
Gândirea plastic ă acționează mai ales în domeniul emoțional al vieții spirituale a
elevilor. Gândirea artistică plastică, deși nu este o gândire riguros exactă întrucât ea
nu reflectă exact formele, fenomenele, realitatea, ea nu cercetează atât cauzele cât
efectele estetice ale acestora (fenomene, combinări de forme, culori) (Ilioaia, 198 1)
Se știe că forța motrice a gândirii, fie științifică sau artistică -plastică este
practică productivă, experiența. Astfel, gândirea artistică -plastică a elevilor se
dezvoltă mai ales pe baza însușirii de către elevi a diferitelor tehnci de lucru specific e
activităților lecțiilor de desen. (Ilioaia, 1981, p.23 )
Formarea gândirii artistice -plastice, condi ție de bază a dezvoltării creativității,
se realizează atât în cadrul lecțiilor de desen cât și în afara lor (cercuri plastice, vizite
la expoziții, muzee, excursii). Ea poate fi cultivată individual sau în colectiv.
Creativitatea plastică în grup (colective cu un număr mic de elevi 3 -6) are o mare
valoare educativă. Ea înlesnește schimbul de idei și de experiență privind tehnicile de
lucru (activitatea prac tică) stimulează intersul elevilor pentru activitățile plastice și le
dezvoltă spiritual de colectiv ceea ce le va ajuta și în procesul integrării lor în munc a
socială. (Ilioaia, 1981, p.23 )
Educa ția artistică plastică școlară prin dezvoltarea sensibilităț ii estetice, a
gândirii lor artistice -plastice și a gustului artistic, contribuie în mare măsură la
formarea omului nou, care va participa activ la îmbunătățirea estetică a produselor
muncii și a ambianței artistice a locului de muncă, la strângerea relați ilor de prietenie
între oameni, bazate pe sentimenete profund umane, pe principiul de etică, de estetică
și de echitate și, prin aceasta, în general, la ridicarea calității vieții. (Ilioaia, 1981)

24
CAPITOLUL IV
DEZVOLTAREA STIMEI DE SINE A ELEVILOR PRIN ACȚIUNI
ARTISTICO -PLASTICE

4.1. Conceptul de sine
Stima de sine este mai mult o reac ție afectivă, o evaluare a ceea ce știi
(Woolfolk, 1998) sau atitudine pozitivă/ negativă față de propria persoană, mod de a
te simți capabil sau nu, important sau nu, valoros sau nu. Stima de sine fiind
predominant afectivă pare să fie mai mult influențată de situațiile în care individual
realizează succese sau înregistrează eșecuri, este afectată de idealurile și aspirațiile
noastre intervenind aici sistemul de valori la care ne raportăm. (Iluț, 2001, după
Bonchiș, 2003)
De obicei, psihologia tradi țională tratează conținutul și procesele psihice din
trei perspective: cognitivă, afectivă și comportamentală. Încă de la începuturile sale,
cogniția socială a pus accentul pe aspectele cognitive ale eului și a propus termenul
„concept de sine”.
Din punct de vedere cognitiv, conceptul de sine este format din totalitatea
informa țiilor despre propria persoană, incluzând aici atât informații legate de propria
personalitate (de exe mplu, trăsături de personalitate), aspectele fizice ale propriei
persoane (de exemplu, faptul că purtăm sau nu ochelari), dar și aspecte legate de
statutul social (de exemplu, bunuri pe care le posedăm, poziții sociale ocupate).
Conceptul de sine a fost în să studiat și din punct de vedere afectiv. Astfel,
stima de sine (evaluare afectivă globală a propriei persoane) și atitudinile față de sine
(evaluare afectivă în situații specifice ale propriei persoane) sunt componentele
afective ale conceptului de sine. (Neculau , 2004, p.92)
Sinele este o structur ă prihică relativ stabilă care se formează în ontogeneza
individului, în cadrul și prin intermediul proceselor de socializare și educație. În
ansamblu, sinele constă dintr -o constelație de atitudini ale persoa nei față de sine
însuși (și față de alții), a căror stabilitate relativă conferă consistență și coerență de
sine.

25
Dimensiunile sinelui se refer ă la mai multe aspecte:
 felul în care ne percepem și ne evaluăm în mod real, la un moment dat, în prezent
(Sinele real);
 imaginea și aprecierea de sine proiectate, cum ar dori pesoana să fie în viitor
(Sinele ideal);
 ceea ce crede persoana c ă ar trebui/ că s -ar cuveni să devină (Sinele cuvenit,
dorit);
 ceea ce persoana nu ar dori s ă se îndeplinească, de care, eventua l, se teme (Sinele
anxios);
 ceea ce persoana dispre țuiește la ea însăși (Si nele disprețuit). (Dumitru , 2008,
pp.132-133)
Sinele func ționează ca instanță organizatoare și reglatoare a vieții psihice a
persoanei, sub toate aspectele și laturile ei. Odată con stituit, sinele își păstrează o
anumită stabilitate (o consistență și o coerență proprie) și, totodată, se reorganizează
în funcție de contextul social, instituindu -se ca o realitate psihoindi viduală dinamică.
(Dumitru , 2008, p.133)
În mod intuitiv, concep tul de sine (totalitatea cuno ștințelor, atitudinilor pe care
o persoană le posedă despre sine) este văzut ca fiind stabil. Dar, din proprie
experiență, știm cu toții că oamenii sunt schimbători și noi înșine suntem maleabili în
funcție de situațiile în car e ne găsim.

4.2 Cunoașterea de sine și imaginea de sine
Cunoașterea sinelui (cunoașterea de sine) include: conceptul de sine (Self –
concept), imaginea de sine (Self -image) și aprecierea, evaluarea, stima de sine (Self –
esteem). Aceste concepte implic ă proc esări cognitive ale informațiilor despre sine
prin care persoana își formează o anumită imagine de sine, realizează o evaluare de
sine și își construiește o concepție despre sine. Procesul realizării cunoașterii de sine
este însoțit de trăiri afective care -i conferă persoanei sentimentul valorii sale, al
locului (statusului) său social. (Dumitru , 2008, p.132)
Sursele și mecanismele principale ale cuno așterii de sine sunt (Iluț , 2001, pp.115 –
116):

26
 Socializarea, experiențele de viaț ă din copilărie, felul în care am fost tratați de
ceilalți semnificativi (părinți, învățători, profesori, etc.), fiind cruciale în formarea
identității de sine și în răspunsul la întrebarea ,,cine suntem?”. Astfel, de exemplu,
dacă de câte ori au avut ocazia, părinții noștri încă d e când eram mici ne -au purtat
prin muzee, expoziții și ne -au dus la concerte, avem toate șansele să devenim – și
să ne considerăm ca atare – o persoană cultă. Modalitățile de creștere și educare a
copiilor au o importantă semnificație în formarea sinelui ș i, retrospectiv, în
cunoașterea și evaluarea de sine.
 Constat ările și aprecierile celorlalți reprezintă o sursă cu totul semnificativă în a
ne cunoaște pe noi înșine și, începând din copilărie, când, în principal, părinții îți
spun, bunăoară, că ești prea rușinos, trecând prin faza pubertății. Urmează ce zic
colegii de muncă, membrii familiei și alți apropiați, aprecierile celorlalți despre
tine încorporându -se, conștient sau nu, în imaginea de sine. Spusele altora au
incidență asupra sinelui deopotrivă cân d sunt solicitate – întrebi ,,Ce părere ai
despre mine?”, ,,Crezi că sunt bun la…?” – sau când din proprie inițiativă celălalt
emite judecăți despre tine (aprecierile directe), ca și în cazul în care auzi tu ce se
spune cu privire la persoana ta (aprecie rile indirecte). O formă frecventă a
acestora din urmă este bârfa.
 Sursa permanent ă de a vedea cine suntem noi o reprezintă comparația socială, prin
care ne evaluăm capacitățile și performanțele comparându -le cu ceea ce au
realizat alții, cu modurile lor d e comportament.
Cunoașterea de sine este o opinie, o credinț ă despre sine ca obiect. Aceste
opinii sunt variate, tot așa după cum variază credințele oamenilor despre lumea din
afară. Adesea credem ceea ce dorim, transformăm realitatea conform modelului
dorințelor și pasiunilor noastre. Dacă este vorba de noi înșine, interesul personal este
mult mai arzător, decât acel pentru lumea din afară. Unii dintre noi suntem
susceptibili, ne aprindem și reacționăm violent la cea mai mică observație, la cea mai
neînsem nată manifestare nefavorabilă la adresa noastră, suntem deosebit de sensibili
la părerea altora despre noi, la ceea ce are legătură cu personalitatea noastră. Suntem,
deci, în fața unei sensibilități mai mari în cazul conștiinței de sine, decât în cazul

27
conștiinței despre obiectele mai puțin legate de ființa noastră, de interesele noas tre.
(Pavelcu , 1970, pp.61 -62)
Cunoașterea de sine se dezvolt ă odată cu vârsta și cu experiențele prin care
trecem. Pe măsură ce persoana avansează în etate, dobândește o cap acitate mai mare
și mai acurată de autoreflexie. Totuși, niciodată nu vom putea afirma că ne cunoaștem
pe noi înșine în totalitate; cunoașterea de sine nu este un proces care se încheie odată
cu adolescența sau tinerețea.
Imaginea de sine, precum și impres iile, aprecierile despre alții, au la baz ă
fenomenul percepției sociale, considerat un segment al procesului cognitiv. Imaginea
de sine se constituie treptat în procesul de socializare a ființei umane prin raportare la
sistemul de valori și norme socio -culturale dominante în grup, ea reflectând
statusurile familiale, profesionale, civice, organizaționale, și rolurile persoanei în
decursul vieții, exprimate în respectul de sine, în atitudini, în opinii, în
comportamente. (Bo nchiș , 1977, p.14)
Imaginea de sin e se refer ă la totalitatea percepțiilor privind abilitățile,
atitudinile și comportamentele personale. Imaginea de sine poate fi înțeleasă ca o
reprezentare mentală a propriei persoane sau ca o structură organizată de cunoștințe
despre sine, care ghidează comportamentul social. Altfel spus, imaginea de sine
presupune conștientizarea a ,,cine sunt eu” și a ,,ceea ce pot să fac eu”. Imaginea de
sine influențează atât percepția lumii, cât și a propriilor comportamente. O persoană
cu o imagine de sine săracă sa u negativă, va tinde să gândească, să simtă și să se
comporte negativ. De exemplu, un elev care se percepe pe sine o persoană
interesantă, va percepe lumea din jurul său și va acționa complet diferit față de un alt
elev care se vede pe sine drept o persoan ă anostă. Imaginea de sine nu reflectă
întotdeauna realitatea. O adolescentă cu o înfățișare fizică atractivă se poate percepe
ca fiind urâtă și grasă și invers. (Băban , 2001, p.66)

28
4.3 Stima de sine
În strâns ă legătură cu imaginea de sine se află sti ma de sine. Stima de sine este
o dimensiune fundamentală pentru orice ființă umană, indiferent că este copil, adult
sau vârstnic, indiferent de cultură, personalitate, interese, statut social, abilități. Stima
de sine se referă la modul în care ne evaluăm pe noi înșine, cât de ,,buni” ne
cosiderăm comparativ cu propriile expectanțe sau cu alții. Stima de sine este
dimensiunea evaluativă și afectivă a imagini i de sine. ( Băban , 2001, p.72)
Stima de sine pozitiv ă este sentimentul de autoapreciere și încredere în forțele
proprii. Copiii cu stimă de sine scăzută se simt nevaloroși și au frecvente trăiri
emoționale negative, de cele mai multe ori cauzate de experiențe negative. Sarcina
adulților este de a identifica aceste caracteristici ale stimei de sine scăzut e și de a -i
dezvolta copilului abilitatea de a -și modifica atitudinile negative față de sine. Copiii
gîndesc deseori despre sine ,,nu sunt bun de nimic”, ,,nimeni nu mă place”, ,,sunt
urât”, ,,sunt un prost”. În consecință, adulții trebuie să îi ajute să î și construiască sau
să își întărească stima de sine, astfel încât să se simtă ființe umane valoroase.
Exist ă o relație de cauzalitate între formarea stimei de sine la elevi și
acceptarea necondiționată ca atitudine a profesorului sau adultului în general. Mesajul
de valoare și unicitate transmis de adult este foarte important în prevenirea
neîncrederii în sine. Un eșec nu trebuie perceput ca un simptom al non -valorii, ci ca o
situație ce trebuie rezolvată.
La copiii școlari, relația evenimente -stimă de sine are un caracter circular și
sursa de formare a stimei de sine se extide la grupul de prieteni, școală, alte persoane
din viața lor.
O stim ă de sine pozitivă și realistă dezvoltă capacitatea de a lua decizii
responsabile și abilitatea de a face față presiunii grupului. Imaginea de sine se
dezvoltă pe parcursul vieții din experiențele pe care le are copilul și din acțiunile pe
care le realizea ză și la care participă. Experiențele din timpul copilăriei au un rol
esențial în dezvoltarea imaginii de sine. Astfel, succesele și eșecurile din copilărie,
precum și modalitățile de reacție a copilului la acestea, definesc imaginea pe care o
are copilul despre el. Atitudinile părinților, ale profesorilor, colegilor, fraților,

29
prietenilor, rudelor contribuie la crearea imaginii de sine a copi lului. (Băban , 2001,
pp.72 -73)

4.4. Reprezentarea sinelui în desen
Daca sinele ca subiect se caracterizeaz ă prin trăsături ca: forță, claritate,
continuitate căpătând aspect specific celor patru nivele de dezvoltare (copilăria
timpurie, copilăria de mijloc și târzie, adolescența timpurie și cea târzie), sinele ca
obiect include dimensiunea fizică, activă, socială și psihologică. Fiecărui nivel de
dezvoltare îi corespunde un principiu general de organizare: identificări categoriale,
aprecieri comparative, implicații interpersoanle, planuri și idei sistematice.
Cercetătorii cred că în copilărie dimensiunea activă este o componentă centrală
(Keller, Ford, Meacham, 1978), preșcolarii și școlarii mici se descriu adesea pe ei
însiși în termenii activităților de joc, ei gândesc în termini de self fizic si self activ.
Acest lucru apare evident nu numai în relatările copiilor d espre performanțele lor
fizice raportate la ale altora ci și în desen, unde vor avea grijă ca imaginea lor să fie
mai mare, mai bogată în detalii, plasată central în pagină etc. (Bonchiș, 2003)
Începând de la 6 -7 ani, partenerii de grup nu mai apar pentru copil ca o
amenin țare ci dimpotrivă ei constituie ocazii de valorizare și de afirmare a eu -lui
devenit mai consistent. Copilul, intrat în școală și preocupat de învățare începe să -și
dea mai bine seama că nu este centrul universului, că între el și adult e ste o distanță
care îl separă, că acesta din urmă nu mai este singurul ce îi poate oferi un spațiu de
siguranță, el refugiindu -se printre cei de o vârstă cu el, unde găsește nenumărate
ocazii de a se valoriza, de a fi acceptat. (Bonchiș, 2003)
Copilul de c lasa a I -a va tinde s ă exprime în continuare o atitudine de
supraevaluare a eu -lui tipic, fapt exprimat și în desen, deoarece copilul se desenează
pe sine mai mare decât pe un altul.
Activitatea de înv ățare, alte tipuri de activități care solicită munca în grup
favorizează acea căutare a reciprocității, cunoașterea și respecatrea drepturilor proprii,
concomitent cu respectarea celorlalți. Mai mult decât atât copilul începe să perceapă
diferențele dintre eu și celălalt, diferențe exprimate fie la nivelul str ucturilor
academice ale self -ului fie la nivelul celor nonacademice. Acceptarea faptului că

30
celălalt este mai bun ca mine se exprimă în desen prin dimensiunea figurii dar și prin
detaliile care vin să marcheze ,,superioritatea” celuilalt. (Bonchiș, 2003)

4.5. Caracteristici ale sinelui și ale stimei de sine în perioada 6 -10 ani
Cea de -a treia copilarie, supranumit ă și ,,plinătatea copilăriei” sau
,,perfecțiunea unei mentalități originale”, este prima dintr -o serie de perioade care se
caracterizează prin fa ptul că dezvoltarea psihică se face sub influența foarte puternică
a școlarității. Intrarea în școală este considerată un eveniment extrem de important ce
marchează o schimbare radicală de mediu dar și de activitate, precum și o ruptură de
familie și grădi niță, medii în care farmecul și afecțiunea erau generatoare de
satisfacții. P. Osterrieth (1976) vorbește chair de o ,,înțărcare afectivă” care nu de
puține ori este însoțită de adevărate șocuri. Fiind obligat să renunțe la acea afectivitate
,,îngustă” spe cifică mediului familial, copilul va trebui să se adapteze pentru a crea
noi legături cu adevărat sociale, trebuie să se supună unor reguli, unui anumit
conformism social, să se desprindă de interesele imediate ale jocului și să accepte
obligațiile și înda toririle. Devenind membru al unei colectivități în care se constituie
un nou climat afectiv, copilul va cunoaște și autoritatea dar și raporturile de
reciprocitate. Astfel, perioada școlară grăbește procesul socializării ducând la o
considerabilă expansiun e a universului copilului prin lărgirea cercului de relații
interpersonale și prin constituirea unei rețele foarte complexe de deprinderi sociale.
(Harter, 1975, Santrok, 2000, după Bonchiș, 2003)
Pentru copil grupul cap ătă tot atâta importanță cât și fami lia, preocuparea cea
mai intensă a copilului fiind întâlnirea cu cei de vârsta lui care îi oferă posibilități de
rivalizare, de afirmare, de colaborare, de sprijin reciproc, de complicitate, de
împărțire a succeselor, eșecurilor, riscurilor, dificultăților care creează solidaritate și
în același timp valorificare reciprocă. Critica celorlalți îl va duce pe copil la
autocritică, evaluat în permanență de ceilalți el învață să se evalueze pe sine – ceea ce
va deschide drumul spre o stimă de sine ridicată sau di mpotrivă. (Bonchiș, 2003)
În grup copilul este supus autorit ății acestuia dar poate deveni la rândul său
persoana care exercită autoritate grație dreptului de control reciproc, are loc acum o
orientare de la morala condiționată de respectul unilateral și de supunere față de adult

31
spre o morală condiționată de respectul mutual, de convenție între egali. Controlul
exercitat de grup, teama de a nu fi surprins într -o situație devalorizantă exprimă o
dezvoltare a conceptului de sine dar și a stimei de sine. Apa riția deci, a unei noi
dimensiuni, cea a interiorității, nevoia de a se apăra de privirile altora, uneori nevoia
de a se izola, de a se retrage într -un loc de nimeni știut, pregătesc intrarea într -un nou
stadiu de evoluție a conceptului și a stimei de sine . Începând de la 7 -8 ani copilul
conștientizează uneori diferența de evaluare, cum se percepe și cum este perceput de
celalalt, sesizeaza faptul că îi sunt valorizate mai ales caracteristicile implicate în
obținerea rezultatelor școlare – fapt ce duce la tr ăirea unor stări complexe. De altfel,
acest stadiu este dominat de cuplul ,,hărni cie vs . inferioritate” (Erikson, 1968)
corespunzând stadiului de ,,latent” din orie ntarea freudiană. (Bonchiș , 2003, pp. 186-
187)
Dacă un copil nu este susținut în dezvoltarea sa spre ,,hărnicie” spre însușirea
deprinderilor de citit -scris și a unor deprinderi elementare de muncă el va trăi
sentimental ,,inferiorității” exprimat în pierderea încrederii în forțele proprii și într -o
,,identitate negativă” care se va accentua în st adiul următor. (Bonchiș, 2003)
Dacă relația duală ,,hărnicie -inferioritate” se rezolvă în direcția celei dintâi
atunci copilul va dobândi competența exprimată în ,,exercițiul liber al dexterității și
inteligenței în îndeplinirea sarcinilor” (Erikson după H erneghahn și Olson, 1999,
după Bonchiș, 2003).
De-a lungul acestui stadiu copiii înva ță că pentru a fi utili mai târziu trebuie să
posede de pe acum cunoștințe și deprinderi reale. Erikson a numit acest lucru ca fiind
,,formal, oficial” ceva ce îmbunătățeș te învățarea. În situațiile în care acest caracter
oficial al activității copilului se exagerează se ajunge la formalism, la ceva ce nu este
pe măsura nivelului de dezvoltare a acestuia. Rezultatele obținute de copil exprimate
în succese sau eșecuri se ref lectă direct în conștiința și stima de sine, randamentul
evaluat, fie pozitiv fie negativ, va preciza poziția pe care o ocupă în cadrul grupului.
Dacă la acestea adăugăm și aprecierile învățătorului și cele ale colegilor atunci ne
putem explica de ce unii copii manifestă stima de sine ridicată și alții dimpotrivă și
aceasta în ciuda faptlui că la această vârstă există o tendință generală de
supraevaluare. Eu -l devenind un ,,factor rațional” și ,,identificarea” un important

32
principiu al învățării (Allport, 1 981) vor facilita procesul de comparare cu altul. De
aceea în autocaracterizările lor copiii vor include trăsături psihice, sociale, referințe la
grup, comparații sociale (Livesly și Bromley, 1973 după Santrok, 2002, după
Bonchiș, 2003)
Compara țiile de reg ulă sunt făcute în termini absolute ,,eu pot să…” sau ,,eu
nu pot să…” Revenind la caracterizarea pe care Gesell (după Debesse, 1970) o face
copilului menționăm:
 La 7 ani – copilul asimileaz ă noi experiențe, ascultă atent ceea ce i se
spune, nu acceptă să fie întrerupt din ,,meditațiile” sale, deschis în relațiile
cu ceilalți, este vârsta calmului, a preocupărilor interioare
 8 ani – este vârsta cosmpolit ă, a expansiunii și extravaganței, a interesului
universal
 9 ani – vârsta autocriticii, a autodetermin ării, vârsta clarificărilor, dominate
de ,,intensitatea trăirilor”
 10 ani – este o perioad ă relativ echilibrată, bine adaptată la cerințele
externe, calmă, sigură, lipsită de încordare și tensiune, copilul
impresionează prin înțelegerea foarte clară pe car e o manifestă față de ceea
ce ar trebui să facă sau despre ceea ce ar fi trebuit să facă, manifestă
coerență, stabilitate, continuitate și perseverență în realizarea scopurilor.
(Oste rrieth, 1976, după Bonchiș, 2003, pp. 188-189)
Toate acestea sunt îns ă pos ibile în condițiile unei evoluții normale, a unei
stime de sine pozitive. Ce se întâmplă cu copiii care nu au o stimă de sine pozitivă,
care înregistrează eșecuri repetate, care nu sunt susținuți și încurajați? Psihologii
susuțin că stima de sine negativă poate produce depresie. Harter (1990) sugerează că
în asemenea situații trebuie mai întâi depistate cauzele, sau sursele care pot genera
stima de sine ridicată cum ar fi anumite domenii în care copilul poate obține
performanțe bune și care sunt considerate de el a fi semnificative. Apoi o importanță
mare prezintă suportul emoțional și social pe care trebuie să -l ofere copilului prin
confirmări și întăriri, părinții, cadrele didactice, colegii de clasă. Succesele școlare și
nu numai pot contribui la ridicara e stimei de sine, conștientizând copilul asupra
necesității îndeplinirii sarcinilor. Acest fapt este puternic susținut de adepții teoriilor

33
învățării sociale (bandura) prin introducerea conceptului de ,,self -efficacy” care se
referă la credințele individul ui că el poate fi stăpân pe situație și poate produce o
decizie pozitivă (Santrok, 2002 , după Bonchiș, 2003)
Mecanismele de coping pot de asemenea influen ța pozitiv sau nu stima de
sine. Un lucru este cert copiii, care au un nivel ridicat al stimei de sine sunt cei ce
manifestă încredere în forțele lor, în gânduri și judecăți, și formulează și susțin
opiniile, se simt mai independent social, sunt mai creato ri, mai ingenioși, mai
curajoși, le place să se implice în acțiune, sunt foarte sociabili (Coopersmith după
Hart și Damon, 1988, după Bonchiș, 2003).
Acela și autor menționează că părinții pot influența și pot ajuta mult copiii dacă:
 Manifest ă și exprimă a fecțiune
 Sunt interesa ți de realizările lor
 Manifest ă consecvență în respectarea anumitor reguli
 Sunt hot ărâți în formularea cerințelor de genul ,,ce poate și ce nu poate
copilul să facă”
 Manifest ă dragoste moderată, recurgând când este cazul la refuzul sa u
retragerea unor privilegii
 Fac cunoscute copiilor drepturile și obligațiile, îi antrenează în rezolvarea
unor probleme familiale sau școlare etc. Prin urmare ei ar trebui să fie
pentru copii un fel de ,,oglinzi sociale” văzând afecțiune, respect ei vor
acționa pr in reciprocitate. (Bonchiș , 2003, p.190)
Nu întotdeauna îns ă un nivel ridicat al stimei de sine determină ca într -o
relație directă, univocă, succesul școlar (Marsh, 1990) acesta depinzând și de
varietatea relațiilor copil -grup-copil -cadru didacti c, de metodele utilizate în predare –
învățare, care pot contribui la dezvoltarea unei atitudini pozitive față de școală, un
comportament pozitiv în clasă, popularitate în relațiile cu ceilalți (Cauley, Tyler 1989
după Woolfolk, 1998 după Bonchiș, 2003). Est e, așadar, posibilă o relație de
reciprocitate între stima de sine și atmosfera din clasă sau școală. Satisfacțiile
generate de școală, de relațiile cu grupul și cu cadrele didactice joacă un rol de feed –
back influențând, toate structurile conceptului de s ine. Elevii care cred în importanța
unei activități și simt că sunt capabili să o desfășoare vor dezvolta un nivel mai ridicat

34
al stimei de sine decât aceia care cred în importanța activității lor dar se întreaba
mereu dacă au sau nu competențele necesare pentru a o realiza. Feed -back -ul oferit de
cadrele didactice, activitățile practice, evaluările, comunicarea pot diferenția modul în
care copii se percep ca fiind capabili să rezolve sau nu o sarcină didactică sau
extradidactică. De subliniat este faptul c ă aprecierile comparative ar trebui să se facă
pe aceeași arie din structura conceptului de sine pentru că există tendința ca un copil
să se compare permanent cu grupul dar și cu standardele proprii, aceste comparații
,,persoanele și sociale” devenind foar te importante. (Bonchiș, 2003)

35
CAPITOLUL V
METODOLOGIA CERCET ĂRII

5.1. Scopul si obiectivul cercet ării
Prin esența ei, arta este un semn al infinitului și al dorinței de transcendență.
Ea conține tot ceea ce nu poate fi formulat discursiv, în mod clar și definitiv. De bună
seamă, nu toți putem deveni creatori de artă, dar cu toții putem îmbrățișa câte ceva din
ceea ce ne ofer ă opera. ( Cucoș , 2008, p.45)
Să educi cu adevărat înseamnă să trezești în cel de lângă tine acele resurse
care-l pot împlini și ridica, înseamnă să -l conduci pe celălalt spre descoperirea de
sine, dându -i un imbold în perspectiva unei evoluții firești, pe măsura felului său de a
fi, nu direcționat de către tine, ci de ceea ce descoperă el că i se potrivește, n u
oferindu -i adevărul de -a gata, ci indicându -i direcția posibilă pentru a -l găsi. ( Cucoș ,
2008, p.28)
Stima de sine pozitivă este sentimentul de autoapreciere și încredere în forțele proprii.
Există o relație de cauzalitate între formarea stimei de sine l a elevi și acceptarea
necondiționată ca atitudine a profesorului sau adultului în general. Mesajul de va loare
și unicitate transmis de adult este foarte important în prevenirea neîncrederii în sine.
Un eșec nu trebuie perceput ca un simptom al non -valorii , ci ca o situație ce trebuie
rezolvată.
Prin această lucrare intitulată Rolul expoziției de artă a elevilor, în creșterea
stimei de sine, caut să demonstrez că în cadrul orelor de AVAP, școlarul mic va
reuși s ă-și pună în valoare fantezia și deprinderile de lucru, prin curiozitatea și bucuria
caracteristică vârstei, descoperind frumosul din lucrările confecționate de ei, în
diverse tehnici și variate materiale. Copiii trebuie încurajați să își descopere pasiunile
și susținuți în eforturile lo r, în a -și dezvolta cu încredere ideile, cultivându -și în felul
acesta stima de sine.

36
În cadrul acestei lucrări de cercetare, am urmărit realizarea următorului obiectiv:
 Evaluarea eficienței unui program de activități din (educația artistică)
domeniul art e în creșterea stimei de sine și dezvoltarea simțului estetic a
elevilor din clasa I.
5.2. Ipotezele cercetării:
HS1. Pornim de la premisa că implementarea programului de activități din domeniul
arte conduce la creșterea nivelului stimei de sine la elevii din lotul experimental.
H0. Diferențele obținute la rezultatele scalei stima de sine se datorează hazardului.
HS2. Pornim de la premisa că implementarea programului de activități din domeniul
arte conduce la dezvoltarea simțului estetic.
H0. Diferențele obținute la rezultatele fișei de observație de a produselor activității se
datorează hazardului.
5.3. Variabilele cercetări i:
V.I. Implementarea și evaluarea programului de activități (A): a1 -evaluarea pretest
a2- evaluarea postest
V.D. (X) Rezulta tele obținute la instrumentele de lucru: stima de sine, grila de
observație directă a produselor activității
5.4. Eșantionul de subiecți
Eșantionul de studiul a fost format din 30 de elevi (17 fete și 13 băieți) al
clasei a I-a D de la Școala Gimnazială Dacia, Oradea.

37
5.5. Eșantionul de conținut

Descrierea calendarului activităților este prezentată succint în tabelul 5. 5.1.

Tabel 5.5.1. Calendarul act ivităților cuprinse în programul de activități de
dezvoltare a stimei de sine și simțului estetic
Nr.
Crt Data Tema Obiective operaționale
1. 8.03. 2018 Tablou de
primă vară OO1 – Să utilizeze corect ș i adecvat
instruentele de lucru
OO2 – Să realizeze conturul mâinii pentru a
obține o formă de copac
OO3 – Să îmbine florile, fluturaș ii, buburuzele
, trifoiurile confecționate, prin lipire, pe
conturul realizat după forma mâinii – copacul
OO4 – Să aprecieze calitatea produselor finite,
în funcție de criterii simple date, prin
raportare la tablolul model
2. 15. 03.2018 Grădina cu
lalele OO1 – Să utilizeze corect și adecvat
instrumentele de lucru
OO2 – Să decupeze corect, după contur,
pentru a putea definitiva produsul
OO3 – Să asambleze părțile componente ale
produsului

3. 22.03.2018 Trandafir din
șervețel OO1 – Să enumere minim patru flori specific e
primăverii
OO2 – Să mânuiască atent și cu îndemânare
instrumentele și materialele de lucru
OO3 – Să realizeze lucrări individuale și
creative

38
4. 29.03.2018 Carnavalul
măștilor de
primă vară OO1- Să identifice materialele cele mai
potrivite pentru realiz area măștii alese
OO2- Să aplice corect tehnicile de lu cru
învățate (decupare, lipire)
OO3- Să combine î n mod creator materialele
alese pentru realizarea unei compoziții
originale
OO4- Să descrie produsul finit realizat

5. 12.04.2018 Iepuraș ul
Mustă cios OO1 – Să utilizeze corect și adecvat
instrumentele de lucru
OO2 – Să respecte etapele de lucru în
confecționarea produselor
OO3 – Să asambleze părțile component e ale
produsului pentru a obține iepurașul
OO4 – Să aprecieze calitățile produsul finit

6. 19.04 .2018 Broscuț a regin ă OO1 – Să utilizeze corect și adecvat
instrumentele de lucru
OO2 – Să realizeze broscuța respectând etapele
de lucru
OO3 – Să aprecieze calitatea produselor finite,
în funcție de criterii simple date, prin
raportare la broscuța model

7. 26.04 .2018 Marioneta
confecționată
din șosetă OO1 – Să enumere materialele utilizate
OO2 – Să respecte ordinea etapelor de lucru
pentru a obține marioneta
OO3 – Să lucreze ordonat și îngrijit
OO4 – Să-și exprime părerea față de lucrările
colegilor

39
8. 03.05 .2018 Puiul de găină OO1 – Să denumească materialele pe care le
au pregătite pe mese
OO2 – Să utilizeze materialele pentru a realiza
puișorul după modelul dat
OO3 – Să realizeze puiul, lucrând îngrijit și
curat
9. 10.05 .2018 Orașul meu OO1 – Să enumere, în urma explicațiilor,
etapele de lucru ale lucrării propuse
OO2 – Să utilizeze corect materialele puse la
dispoziție, respectând tehnica de lucru
OO3 – Să realize ze cor ect lucrarea, respectând
succesiunea etapelor de lucru
OO4 – Să lucreze ordonat, păstrând curățenia
pe bancă
10. 17.05 .2018 Păpuș i colorate OO1 – Să utilizeze corect și adecvat
instrumentele de lucru
OO2 -Să decupeze corect, după contur, pentru
a putea definitiva produsul
OO3 – Să asambleze părțile componente ale
produsului
11. 24.05 .2018 Confecționarea
lui M inion OO1 – Să identifice materialele pentru
realiz area produsului
OO2 -Să aplice corect tehnicile de lu cru
învățate (decupare, lipire)
OO3 – Să asambleze părțile componente ale
produsului
OO4 – Să-și exprime părerea față de produsele
colegilor

12. 31.05 .2018 Înlumea Disney –
Personaje Trolls OO1 – Să utilizeze corect și adecvat
instrumentele de lucru

40
OO2 -Să respecte ordinea etapelor de lucru
pentru obținerea personajelor Trolls
OO3 – Să aprecieze calitatea produselor finite,
în funcție de criterii simple prin raportare la
produsul model

5.6. Metode și instrumente de cercetare
În această etapă au fost folosite metode și instrument specific e variabilei dependente.
Acestea au ajutat la verificarea ipotezei, metodele și instrumentele utilizate sunt:
observația directă, metoda chestionarului și experimental p sihopedagogic.
Metoda observaț iei directe a elevilor în timpul elaborării lucrărilor . Prin această
metodă au fost analizate: originalitatea, concentrarea, organizarea, estetica lucrării/
produsului, prezentarea lucrării pentru colegi, feedback oferit pentru lucrările
colegilor. (Anexa 1)
Metoda a fost aplicată folosin d ca instrument de cercetare grila de observaț ie.
Grila este structurată pe 6 itemi. Aceasta a fost completată cu punc taj de la 1 la 3,
unde 1 însemnând o îndeplinire a sarcinii de lucru la un nivel scă zut, 2 la nivel mediu,
iar 3 la nivel superior. Metoda a fost utilizată la prima activitate respectiv la ultima
activitate , fiecare componentă a observației permințând obținerea a max. 3 puncte.
Astfel:

Pentru originalitate:
 1p. – elevul a respectat modelul oferit de propunătoare
 2p. – elevul a adăugat elemente noi față de cele oferite în model dar acestea s -au
mai regăsit și la alți colegi
 3p. – elevul a adăugat elemente noi față de cele oferite în model, acestea nu s-au
mai regăsit și la alți colegi și sunt în legătură cu tema

41
Pentru capacitatea de concentare:
 1p. – elevul a reușit să se concentreze la explicațiile oferite, și parț ial la realizarea
lucrării întrucât nu și -a finalizat independent și în totalitate lucrarea
 2p. – elevul a finalizat repede sarcinia de lucru, nu a mai depus efort în reviz uire
sau îmbunătățire, chiar dacă timpul i-a mai permis
 3p. – elevul a rămas concentrat până la finalizarea lucrării, gestionând adecvat
timpul de lucru
Pentru organizare:
 1p. – elevul a întrunit criteriile la nivel superficial fiind necesară intervenția
cadrului didactic
 2p. – elevul a întrunit jumătate din criteriile oferite
 3p. – elevul a întrunit toate criteriile, organizarea fiind de excepție
Pentru estetica lucrării/ produsului:
 1p. – elevul a avut o lucrare/ un produs deficitară/ dreficitar
 2p. – elevul a avut o lucrare/ un produs cu un aspect modestă/ modest
 3p. – elevul a avut o lucrare/ un produs cu un aspect deosebit
Prezentarea lucrării pentru colegi :
 1p. – elevul a prezentat lucrarea la un nivel nesatisfăcător, fără a -i acorda
importanță
 2p. – elevul a prezentat lucrarea la un nivel satisfăcător, acordându -i o mică
importanță
 3p. – elevul a prezentat lucrea la un nivel ridicat, acordându -i o mare importanță
Feedback oferit pentru lucrările colegilor :

 1p. – elevul nu oferă feedback
 2p. – elevul oferă feedback nespecific (general, pe criteriu subiectiv )
 3p. – elevul oferă feedback specific, în funcție de criteriile de evaluare a unei
lucrări

42
Descriere – Prima activitate

DATA: 08.03.2018
UNITATEA DE APLICA ȚIE: Școala Gimnazi ală ,,Dacia ”
CLASA: I D
OBIECTUL: Arte vizuale și abilități practice
SUBIECTUL: ,,Tablou de primăvară ”

Pentru identifica rea potențialului creativ, am fă cut o activitate cu elevii clasei a I -a
primind fiecare elev câte o hârtie colorată verde, una maro pe care să își deseneze
conturul de la mână, să îl decupeze și decorațiuni din care să realizeze un tablou de
primăvară. Obiectivul vizat a fost determinarea capacității de a combina elemente
decorative în realizarea unui produs final (tablou de primăvară). F iecare elev a avut
posibilitatea să aleagă elemente decorative pentru a le lipi pe copac.
Descriere – Ultima activitate
DATA: 31.05.2018
UNITATEA DE APLICA ȚIE: Școala Gimnazială ,,Dacia ”
CLASA: I D
OBIECTUL: Arte vizuale și abilită ți practice
SUBIECTUL: ,, În lumea Disney – Personaje Trolls ”

Pentru identificarea potențialului creativ, am facut o activitate cu elevii clasei a I -a
împărțindu -le fetelor un carton roz, iar băieților un carton albastru și decorațiuni din
care să realizeze personaje Trolls. Pe cele două cartoane au trebuit să își deseneze
conturul de la mână și să îl decupeze. Obiectivul vizat a fost determinarea capacității
de a combina elemente decorative în realizarea unui produs final (Personaje Trolls).
Fieca re copil a avut posibilitatea să aleagă elemente decorative pentru a le lipi.

43
Ancheta pe bază de chestionar – Chestionarul a fost utilizat pentru a ne ajuta la
colecționarea unor răspunsuri privitoare la modul în care fiecare copil își percepe
valoarea și cât de mult rolul expoziției lucrărilor lor stimulează creșterea stimei de
sine.
Chestionarul cuprinde 19 itemi, fiecare copil trebuie să citească enunțurile și să bifeze
căsuța cu: ,,da”, ,,nu prea”, ,,nu” în dreptul fiecărui enunț.
Itemii chestionarului au fost repartizați în trei subscale astfel:
Subscala imaginea de sine : i1, i5, i7, i8, i10, i11, i12, i13, i14, i16.
Subscala percepția față de creațiile proprii : i2, i3, i4, i6, i9.
Subscala atitudinea față de părerea altora : i15, i17, i18, i19.
Menționez faptul că itemii: i4, i8, i14, i15, i16, i17, i18, au fost cotați invers în ceea
ce privește interpretarea rezultatelor.
Chestionarul este prezentat în detaliu la Anexa 2 .

Experimentul psihopedagogic : – pentru testarea ipotezei a fost nevoie să parcurgem
următoarele etape :
 Etapa constatativă ( pretest);
 Etapa post experimentală (posttest).
Experimentul a fost desfășurat în semestrul al II -lea, în anul școlar 2017 -2018 pe
o durată de 12 săptămâni.
Tabel 5.6.1. Activitățile desfășurate în cadrul experimentului
Nr. Crt. Perioada Durata Tipul de activiate
1. Martie 2 săptămâni Administrarea pretestului
2. Martie -Mai 12 săptămâni Proiectarea și desfășurarea
lecțiilor
3. Iunie 2 săptămâni Administrarea posttestlui

Proiectele didactice de la activitati în detaliu la Anexa 3 , însoțite de câteva
fotografii cu lucrările elevilor .

44

5.7 Aplicarea pre testului
Prin aplicarea pre testului am urmărit să identific în ce măsură lucrările
realizate de elevi prin expoziție stimulează creșterea stimei de sine. Chestionarul
folosit a avut un număr de 19 itemi, itemii abordând modul în care elevii își percep
propriile valori. După ce am împărțit câte un chestionar fiecarui copil, am citit cu
voce tare fiecare item cu o pauză de un minut pentru a acorda timp elevilor să bifeze
răspunsul potrivit lor.

5.8 Aplicarea posttestului
Aplicarea post testului a avut loc în urma celor 12 activități din domeniul arte.
Scopul post testului a fost de a observa dacă lecțiile propuse au avut efect asupra
creșterii stimei de sine și a dezvoltării simțului estetic. Prin aceasta am verificat în ce
măsură implementarea variabilei independente a adus modificări pozitive asupra
gradului de creștere al stimei de sine.

45

CAPITOLUL VI
ANALIZA ȘI INTERPRETAREA REZULTATELOR CERCETĂRII

În prelucrarea statistică a datelor am utilizat pachetul SPSS, versiunea 17.
Prezentăm rezultatele obținute la eșantionul experimental prin realizarea
comparațiilor între datele obținute în pretest și posttest la prim ul instrument de lucru:
Scala privind stima de sine prin prisma creațiilor artistico -plastice.

Rezultatele obținute la cele trei subscale și la scorul global al scalei sunt
obținute prin utilizarea testului t pe eșantioane perechi și sunt prezentate în ta belul
următor :

Tabelul 6.1. Rezultate comparative la Scala privind stima de sine prin prisma
creațiilor artistico -plastice, la lotul experimental

t df p Media
pretest Media
posttest
Subscala imaginea de
sine
-12,388 29 0,000 1,99 2,54
Subscala perce pția față
de creațiile proprii
-10,422 29 0,000 1,96 2,52
Subscala atitudinea fata
de parerea altora -,518 29 0,609 2,091 2,13
Scor global stima sine
prin prisma creațiilor
artistico -plastice -11,152 29 0,000 2,003 2,44

Întrucât valoarea t obținută la subscala imaginea de sine t=-12,388
corespunde unui prag de semnificație p=0,000, dăm credit ipotezei specifice, și
conchidem că există diferențe semnificative statistic cu privire la nivelul obținut în
posttest comparativ cu pretest ul la subscala imaginea de sine. Pentru a evidenția

46
diferențele obținute ilustrăm mediile pe subscală și afirmăm că în posttest imaginea
de sine a elevilor din lotul experimental s -a îmbunătățit (m posttest =2,54), comparativ cu
cea din pretest (m pretest=1,99).

Pentru o vizualizare mai facilă a datelor prezentăm graficul 6.1.

Grafic 6.1. Mediile obținute la subscala imaginea de sine în cele două etape ale
testării

Suplimentar precizăm că media cea mai mică din pretest a fost m min=1,30 și
cea mai ridicată m max=3,00. În posttest media cea mai mică din pretest a fost
mmin=2,10 și cea mai ridicată m max=3,00.

Înterucât valoarea t obținută la subscala percepția față de creațiile proprii t= –
10,422 corespunde unui prag de semnificație p=0,000, dăm c redit ipotezei specifice,
și conchidem că există diferențe semnificative statistic cu privire la nivelul obținut în
posttest comparativ cu pretestul la subscala percepția față de creațiile proprii . Pentru
a evidenția diferențele obținute ilustrăm mediile pe subscală și afirmăm că în posttest
1.99 2.54
00.511.522.53
imaginea de sine pretest imaginea de sine posttest

47
percepția față de creațiile proprii a elevilor din lotul experimental s -a îmbunătățit
(mposttest =2,52), comparativ cu cea din pretest (m pretest=1,96).

Pentru o vizualizare mai facil ă a datelor prezentăm graficul 6.2.

Grafic 6.2. Mediile obținute la subscala percepția față de creațiile proprii în
cele două etape ale testării

Suplimentar precizăm că media cea mai mică din pretest a fost m min=1,00 și
cea mai ridicată m max=2,60. În posttest media cea mai mică din pretest a fost
mmin=1,80 și cea mai ridicată m max=3,00.

Înterucât valoarea t obținută la subscala atitudinea față de părerea altora t= –
,518 corespunde unui prag de semnificație p=0,609, dăm credit ipotezei specifice, și
conchidem că există diferențe semn ificative statistic cu privire la nivelul obținut în
posttest comparativ cu pretestul la subscala atitudinea față de părerea altora . Pentru a
evidenția diferențele obținute ilustrăm mediile pe subscală și afirmăm că în posttest
atitudinea față de părerea altora a elevilor din lotul experimental s -a îmbunătățit
(mposttest =2,13), comparativ cu cea din pretest (m pretest=2,091).

00.511.522.53
media pretest media posttest
Subscala percepția față de
creațiile proprii 1.96 2.521.96 2.52 Subscala percepția față de creațiile
proprii

48
Pentru o vizualizare mai facil ă a datelor prezentăm graficul 6.3

Grafic 6.3 Mediile obținute la subscala atitudinea față de părerea altora în cele două
etape ale testării

Suplimentar precizăm că media cea mai mică din pretest a fost m min=1,00 și
cea mai ridicată m max=3,00. În posttest media cea mai mică din pretest a fost
mmin=1,25 și cea mai ridicată m max=3,00.

Detaliat prezentăm rezultatele obținute pentru fiecare item al scalei prin
ilustrarea indicilor descriptivi în cele două etape ale tăstării în tabelul 6.2.

2.072.082.092.12.112.122.13
media pretest media postetst2.091 2.13 Subscala atitudinea fa ță de părerea
altora

49
Tabelul 6.2. Indici statistici descriptivi pentru itemii Scalei privind stima de
sine prin prisma creațiilor artistico -plastice

etapa N Minimu
m Maximu
m Mean Std. Deviation
pretest i1 30 1,00 3,00 2,100 .884
i2 30 1,00 3,00 1,633 .764
i3 30 1,00 3,00 1,800 .846
i4 30 1,00 3,00 2,066 .907
i5 30 1,00 3,00 2,400 .813
i6 30 1,00 3,00 1,833 .874
i7 30 1,00 3,00 2,333 .758
i8 30 1,00 3,00 2,166 .791
i9 30 1,00 3,00 2,466 .681
i10 30 1,00 3,00 1,500 .682
i11 30 1,00 3,00 1,900 .758
i12 30 1,00 3,00 1,666 .802
i13 30 1,00 3,00 1,933 .691
i14 30 1,00 3,00 1,833 .912
i15 30 1,00 3,00 1,833 .874
i16 30 1,00 3,00 2,066 .868
i17 30 1,00 3,00 2,166 .874
i18 30 1,00 3,00 2,300 .794
i19 30 1,00 3,00 2,066 .868
posttest i1 30 1,00 3,00 2,733 .583
i2 30 1,00 3,00 2,466 .571
i3 30 1,00 3,00 2,400 .563
i4 30 1,00 3,00 2,400 .674
i5 30 2,00 3,00 2,933 .253
i6 30 1,00 3,00 2,400 .621
i7 30 2,00 3,00 2,900 .305
i8 30 1,00 3,00 2,233 .626
i9 30 2,00 3,00 2,933 .253
i10 30 1,00 3,00 2,300 .595
i11 30 1,00 3,00 2,700 .534
i12 30 1,00 3,00 2,133 .776
i13 30 2,00 3,00 2,766 .430
i14 30 1,00 3,00 2,300 .749
i15 30 1,00 3,00 2,000 .909

50
i16 30 1,00 3,00 2,400 .674
i17 30 1,00 3,00 2,000 .909
i18 30 1,00 3,00 1,800 .924
i19 30 1,00 3,00 2,733 .520

Subscala imaginea de sine: i1, i5, i7, i8, i10, i11, i12, i13, i14, i16.
Subscala perce pția față de creațiile proprii : i2, i3, i4, i6, i9.
Subscala atitudinea față de pă rerea altora : i15, i17, i18, i19.

În pretest itemii cu cea mai mare medie au fost:
 i9- Cred că este un timp câștigat atunci când învăț să realizez un obiect:
m=2,466, a.s= .681
 i5- Îmi place să le arat și altora lucrurile create/ confecționate de mine:
m=2,400 , a.s= .813
 i7- Mă simt mândru/ mândră de ceea ce pot face cu mâinile mele: m=2,33 3,
a.s= .758
 i18- Nu mă interesează ce cred alții despre lucrările mele: m=2,300 , a.s= .794
 i 17- Nu am nevoie de aprecierea colegului/ coleg ei atunci c ând realizez un
obiect: m=2,166 , a.s= .874
 i8- Cred că am multe calități cu care să mă pot mândri: m= 2,166, a.s= .791

În posttest itemii cu cea mai mare medie au fost:
 i5- Îmi place să le arat și altora lucrurile create/ confecționate de mine:
m=2,933, a.s= .253
 i9- Cred că este un timp câștigat atunci câ nd învăț să realizez un obiect:
m=2,933, a.s= .253
 i7- Mă simt mândru/ mândră de ceea ce pot f ace cu mâinile mele: m=2,900,
a.s= .305
 i13- În general sunt mulțumit/ mulțumită de mine însumi/ însămi: m=2,766,
a.s= .430

51
 i1- Mă simt valoros/ valorosă at unci când pot să creez obiecte: m=2, 733, a.s=
.583
 i19- Pot accepta criticile în privința lucrurilor realizate de mine fă ră a mă simți
doborât/ doborâtă: m=2,700, a.s= .520

52
CONCLUZII

În cadrul cercetării de față s -a urmărit identificarea unor posibile aspecte
relaționale existente între stima de sine și dezvoltarea încrederii în forțele proprii la
școlarul mic, utilizând diverse tehnici de lucru.
În urma experimentlui î n care s -au aplicat cele 12 activităț i, se poate observa
că obiectivul: Evaluarea eficienței unui program de activități din (educația artistică)
domeniul arte în creșterea stimei de sine și dezvoltarea simțului estetic a elevilor din
clasa I. , a fost în deplinit. Cele doua ipoteze urmă rite: HS1. Pornim de la premisa că
implementarea programului de activități din d omeniul arte conduce la creșterea
nivelului stimei de sine l a elevii din lotul experimental si HS2. Pornim de la premisa
că implementarea programului de activități din domeniul arte conduce la dezvoltarea
simțului estetic, s -au confirmat. Î n urma a cestor r ezultate putem afirma că nivelul
stimei de sine al elevilor a cres cut, aceș tia dezvoltându -și încrederea în forțele proprii
și stima de sine în cadrul orelor AVAP.
Lucrarea a urmărit trei aspecte principale : imaginea de sine a elevului,
percep ția față de creațiile proprii și atitudinea față de părerea altora.
În subscala imaginea de sine există diferențe semnificative statistic cu privire
la nivelul obținut în posttest comparativ cu pretest ul. Afirmăm că în posttest imaginea
de sine a elevilor din lotul experimental s -a îmbunătățit , comparativ cu cea din pretest.
În subscala percepția față de creațiile proprii există diferențe semnificative
statistic cu privire la nivelul obținut în posttest comparativ pretestul. Afirmăm că în
posttest percepția față de creațiile proprii a elevilor din lot ul experimental s -a
îmbunătățit, comparativ cu cea din pretest.
În subscala atitudinea față de părerea altora există diferențe semnificative
statistic cu privire la nivelul obținut î n posttest comparativ pretestul. Afirmăm că în
posttest atitudinea față de părerea altora a elevilor din lot ul experimental s -a
îmbunătățit, comparativ cu cea din pretest.
Activitățile artistico -plastice au o influență benefică asupra formării
personalității elevilor nu numai în plan estetic, ci și pe plan moral, afectiv, intelectual.

53
Copiii sunt atrași de culoare, de varietatea instrumentelor și tehnicilor, își dovedesc
spontaneitatea, dând frâu liber imaginației și fanteziei. Se pune problema încrederii
elevilor în forțele proprii. Mulți ele vi nu manifestă nici măcar năzuința de a fi
talentați, pentru că nu vor să fie altfel decât ceilalți colegi, această atitudine fiind
determinată de conformism. Este necesar ca profesorul să -i determine pe acești elevi
să fie conștienți de posibilitățile pe care le au de a se manifesta creativ și de a -și
dezvolta această creativitate. Personalitatea elevului trebuie să fie scoasă în evidență
și promovată, relevând aptitudinile prin care el se deosebește de colegi i săi.
Sentimentul de bucurie și satisfacție pe care copilul îl încearcă în momentul
încheierii cu succes a lucrului său, contribuie, în mod deosebit, la educarea dragostei
pntru muncă, optimism, încrederea în forțele proprii, condiții necesare unui climatului
creativ și dezvoltării stimei de sine.
Deoarece sentimentul stimei de sine ține de nevoia de recunoaștere a
indivizilor, aceasta va avea un nivel mult mai înalt în momentul în care elevul va
realiza cerințele îndeplinirii unor obiective educaționale la un nivel înalt, materializate
printr -un efo rt intelectual depus, dobândirea și însușirea unor deprinderi și cunoștinte,
precum și îndeplinirea unei anumite cantități de lucru. Ca să ne putem bucura de acest
lucru și să -l vedem împlinit în viețile „micilor noștri artiști”, trebuie mai întâi să
„sădi m” adevăratele valori în inima și în sufletul lor cu multă grijă și pasiune. După
cum spunea Constantin Cucoș „rodirea” nu este deplină, dacă sămânța nu a fost
„sădită” în noi.
Puncte tari:
 Concepția ș i implementarea activităților au dus la o deosebită creștere a stimei de
sine
 Valorizarea produselor obținute de către elevi în cadrul expozitiilor din
școală/clasă
 Sinteza literaturii de specialitate pentru fundamentarea teoretică a lucrării
 Conceperea/adaptarea instrumentelor de lucru utiliza te pentru eva luarea pretest și
posttest a rezultatelor

54
Limite:
 Absența lotului de control

Direcții viitoare de cercetare:
 Suplimentarea numărului de activități pentru programul formativ
 Utilizarea unui lot de control

55
BIBLIOGRAFIE

Băban, A. (2001). Consiliere educațională , Editura Ardealul, Cluj -Napoca.
Bogdan, T., St ănculescu I.I. (1970). Psihologia copilului și psihologi pedagogică ,
Editura Didactică și Pedagogică, București.
Bonchiș, E. (2003). Psihologia desenului copilului , Editura Universității din Oradea,
Oradea.
Cucoș, C. (2008). Educația – iubire, edificare, desăvârșire , Editura Polirom, Iași.
Dumitru, AL.,I. (2008). Consiliere psihopedagogică , Editura Polirom, Iași.
Ecopictura.Ghid metodic, (2008), Editura Arves, Craiova.
Gheorghe D. M., Mastan B. (2005). Ghid de bune practici , EdituraVanemonde,
București.
Iluț, P. (2001). Sinele și cunoașterea lui , Editura Polirom, Iași.
Neculau, A. (2004). Manual de psihologie socială , Editura Polirom, Iași.
Pașca, A. (1977). Metodica predă rii desenului la clasle I -IV, Editura Didactică și
Pedagogică, București.
Pavelcu, V.(1970). Invitație la cunoașterea de sine , Editura Științifică, Iași.
Șerdeanu, I., Dițuleasa F. (1975). Metodica predării lucrlui manual din clasele I -IV,
Editura Didactică și Pedagogică, București.

56
ANEXA NR. 1
Grilă de observație

Inițiale
elev Originalitate
1-3 puncte Concentrare
1-3 puncte Organizare
1-3 puncte Estetica
lucrării/
produsului
1-3 puncte Prezentarea
lucrării
pentru
colegi
1-3 puncte Feedback
oferit
pentru
lucrările
colegilor
1-3
puncte Total
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.

57
26.
27.
28.
29.
30.

58
ANEXA NR. 2
Nume și prenume:
Clasa:
Școala :

Chestionar pentru determinarea creșterii stimei de sin e

1. Lâng ă fiecare item/ enunț, marcați cu ,,X’’ varianta care vi se potrivește cel mai
bine.

Nr.
Crt. Item/ Enunț Scala de răspuns
DA NU
PREA NU
1. Mă simt valoros/ valoroasă atunci
când pot să creez obiecte.
2. Cred că am capacitatea de a creea
lucruri mărețe.
3. Imi place să colecționez obiectele
realizate de mine.
4. Din când în când am impresia că sunt
inutil.
5. Imi place să le arat și altora lucrurile
create/confecționate de mine.
6. Sunt foarte ordonat/ ordonată atunci
când lucrez cu obiecte/materiale.
7. Mă simt mândru/ mândră de ceea ce
pot face cu mâinile mele.
8. Nu cred că am prea multe calități cu
care să mă pot mândri.
9. Cred că este un timp câștigat atunci

59
când învăț să realizez un obiect.
10. Pot face lucruri pe care le fac
majoritatea copiilor.
11. Cred că am câteva calități
remarcabile.
12. Am o atitudine pozitivă față de mine.
13. În general sunt mulțumit / mulțumită
de mine însumi / însămi.
14. Uneori cred că nu sunt bun de nimic .
15. Simt că nu sunt apreciat / apreciată în
ceea ce privește obiectele realizate de
mine.
16. Consider că nu sunt o persoană
talentată în realizarea lucrărilor la
abilități practice.
17. Am nevoie de aprecierea colegului /
colegei atunci când realizez un obiect.
18. Mă interesează ce cred alții despre
lucrările mele.
19. Pot accepta criticile în privința
lucrurilor realizate de mine fără a mă
simți doborât / doborâtă.

60
ANEXA NR. 3

PROIECT DIDACTIC NR.1

DATA: 08.03.2018
UNITATEA DE APLICA ȚIE: Școala Gimnazială ,,Dacia ”
CLASA: I D
ÎNVĂȚĂTOARE: Costin Maria
PROPUN ĂTOR: Micula Lavinia -Adriana
OBIECTUL: Arte vizuale și abilități practice
SUBIECTUL: ,,Tablou de primăvară ”
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: Primăvara
TIPUL LEC ȚIEI: Formare de deprinderi și priceperi practice
COMPETEN ȚE GENERALE:
1. Explorarea de mesaje artistice exprimate în limbaj vizual într-o diversitate de contexte familiare
2. Realizarea de creații funcționale și/sau estetice folosind materiale și tehnici elementare diverse
COMPETEN ȚE SPECIFICE:
1.1. Sesizarea elementelor de detaliu ale unui mesaj vizual simplu, exprimat printr -o varietate de forme
artistice
2.3. Realizarea de obiecte/ construcții / folosind materiale ușor de prelucrat și tehnici accesibile
OBIECTIV FUNDAMENTAL: Formarea priceperilor și deprinderilor de a îmbina diferite tehnici de
lucru într -o compoziție
OBIECTIVE OPERA ȚIONALE:
OO1 – Să utilizeze corect și adecvat instrumentele de lucru
OO2 : Să realizeze conturul mâinii pentru a obține o f ormă de copac
OO3 : Să îmbine florile , fluturașii, buburuzele , trifoiurile confecționate, prin lipire, pe conturul
realizat dupa forma mâinii – copacul
OO4: Să aprecieze calitatea produselor finite, în funcție de criterii simple date, p rin raportare la
tablolul model
STRATEGII DIDACTICE:
METODE ȘI PROCEDEE DIDACTICE: Conversa ția, observația, explicația, demonstrația,
exercițiul, turul galeriei
MIJLOACE DE ÎNVĂȚĂMÂNT: Cartoane colorate: verde si maro, conturul m ânii, foarfece , lipici,
plicule țe cu decorațiuni : flori, fluturași, buburuze, trifoi, soare, nori , laptop , recompense

61
FORME DE ORGANIZARE: Frontal , individual
DURATA: 50 minute
BIBLIOGRAFIE:
1. Programa școlară pentru disciplina Arte vizuale și abilități practice ,Clasa pregătitoare , clasa I și
clasa a II -a.(2013). Ministerul Educa ției Na ționale
2. Ghid de practică pedagogic ă pentru învățământul pre școlar, primar și special

DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII

Evenimentul
didactic Conținutul
învățării Strategii didactice
Evaluare
Metode și
procedee Mijloace
didactice
Forme de
organizare

1. Moment
organizatoric
(1 min.)
Se aerisește sala
de clasă.
Se asigură ordinea
și disciplina.
Se pregătesc
materialele pentru
activitate: foi
colorate: maro și
verde, foarfece,
lipici, creioane
colorate, carioci,
pliculețe cu
decorațiuni:
floricele, fluturași,
buburuze, trifoi,
soare, norișor. Conversația Foi
colorate:
maro și
verde
Foarfece
Lipici
Creioane
colorate
Carioci
Pliculețe
cu
decorațiuni
: floricele,
fluturași,
buburuze,
trifoi,
soare,
norișor.

Frontală
Conversația
2. Pregătirea
psihologică Se va realize
printr -o Conversația
Frontală Conversația

62
(1 min.)
ghicitoare:
Astǎzi, în grǎdina
mea
Am vǎzut dupǎ
perdea
Cum o zânǎ
frumușicǎ
Iar dǎ viațǎ la
grǎdinǎ …
Cine -i oare acea
zâna?
(Primăvara )
Exercițiul

3. Anuntarea
temei și a
obiectivelor
( 2 min.)

Elevii sunt invitați
să realizeze un
,,Tablou de
primăvară”.
-Dragii mei, noi
astăzi la Arte
vizuale și abilități
practice , vom
realiza un tablou
de primăvară. Va
trebui să fiți foarte
atenți la modul în
care veți realize
conturul mâinii
voastre pentru că
îl vom asemăna
cu un copăcel pe
care îl vom decora
cu floricele,
fluturași,
buburuze, trifoi.
La final va trebui
cu totii să obțineți
un frumos tablou
de primăvară și să Conversația

Explicația
Frontală
Conversația

63
apreciați lucrările,
în funcție de
criteriile de
realizare (Anexa
1), dar și prin
comparare c u
produsul model
cât și cu cele ale
celorlalți colegi.
4.
Reactualizarea
cunoștințelor
teoretice
necesare
(5 min.) -În ce anotimp
suntem noi?
-În ce lună ne
aflăm?
-Care sunt lunile
de primăvară?
-De unde știm că
e primăvară?
-Ce culoare
credeți voi că e
specifică
anotimpului
primăvara? De
ce? (Verde)
-Ce simbol are
anotimpul
primăvara?
(Ghiocelul)
-Ce produse
folosim când
realizăm o
lucrare?
(Foarfece, lipici,
creioane, carioci) Conversația

Explicația

Exercițiul

Frontală
Individuala

Conversația

Discuții

Întrebări

64
5. Intuirea
planșei model
(1 min.)

Le prezint
elevilor,
tabloul de
primăvară.
– Ce este aceasta,
copii ?
– Ce conține el? Conversația
Tablolul
model Frontală

Conversația

Discuții

6.
Demonstrația
model.
Explicația
modului de
realizare a
lucrării.
(8min.)
-Ce materiale /
instrumente aveți
pe mese ?
-Pentru început,
vă rog să fiți
atenți la mine
pentru că vă arat
modul de lucru!
Nimeni nu face
nimic până nu am
să zic eu START.
Luăm cartonul
maro în mână. Îl
așezăm pe bancă
în fața noastră.
Punem mâna
dreaptă/stângă pe
carton și facem
conturul după
mână. Pe urmă
decupăm conturul
obținut și îl lipim
pe foaia ver de.
-Cu ce seamănă
conturul mânuței
noastre? (Cu un
copac)
După ce l -am
lipit, îl vom
decora cu Conversația

Explicația

Demonstrația Foi
colorate:
maro si
verde
Foarfece
Lipici
Creioane
colorate
Carioci
Pliculețe
cu
decorațiuni
: floricele,
fluturași,
buburuze,
trifoi,
soare,
norișor. Frontală Conversația

Observația
sistematică a
elevilor

65
decorațiunile pe
care le aveți în
pliculețe.
-Ce decora țiuni
aveți? (Floricele,
fluturași,
buburuze, nor,
soare, trifoi) Le
vom lipi una câte
una pentru ,,a da
viață” copăcelului
nostru. La final
după ce am lipit
decorațiunile,
vom lipi soarele și
norișorul. Pentru a
da și mai multă
viață tabloului de
primăvară, voi
desena ochișori și
guriță soarelui și
norișorului. Așa
arată tablolul meu
de primăvară!
Fiecare îl veți
personaliza în
felul vostru!
Acesta e doar un
model! Vreau să
văd cât de creativi
sunteți și ce
imaginație bogată
aveți!
7. Înc ǎlzirea
mușchilor
mâinii
(1 min.) Înainte de a ne
apuca de lucru,
haideți să ne
încălzim Conversația

Frontală Conversația

66
mânuțele:
,,Mișcăm
degețelele,
Batem palme,
palmele,
Pumnișorii uite –
așa
Și morișca tot
așa,
Înainte si -napoi,
Vine ploaia pe la
noi.”
Exercițiul

8. Executarea
independentă
a lucrărilor.
Îndrumări.
(25 min.) Reamintesc
elevilor regulile
ce trebuie urmate
în realizarea
lucrărilor la orele
de abilități:
-mânuirea cu
atenție a
obiectelor ascuțite
care ne pot
accidenta;
-nu se folosește
mult lipici ;
-nu se grăbește
lucru, fiecare elev
lucrează în ritmul
său.
-START, acum
puteți începe, spor
la treaba, dragii
mei!
-Copiii vor începe
să facă conturul
mânuței pe hârtia
maro. Conversația

Explicația

Exercițiul Frontală

Individuală Observația
sistematică a
elevilor

67
– Voi supraveghea
modul în care
copiii realizează
tema propusă.
– Voi ajuta pe cei
care întâmpină
greutăți și le voi
da indicații
suplimentare.
În timpul lucrării,
elevii audiază
cântece de
primăvară,
precum și ,,
Primăvara” de
Antonio Vivaldi.
9. Evaluarea
lucrărilor –
criteriile de
evaluare
( 5 min.) -Vom face o mini
expoziție cu
tablourile de
primăvară .
Fiecare copil își
va pune tabloul la
expozițe, după
care vom face
turul galeriei.
În analiza și
aprecierea
lucrărilor
obținute, se va
ține cont de :
– corectitudine în
realizarea lu i
– acuratețe
-originalitate
Elevii își vor
analiza propriile
lucrǎri, vor Conversația

Turul galeriei Tablourile
realizate Frontală

Individuală

Autoevaluarea
propriei
lucrări

68
analiza și lucrările
colegilor
motivând alegerea
fǎcutǎ prin turul
galeriei. Evaluarea
lucrărilor
colegilor

10. Încheierea
lecției
(1 min.)
– Voi face
aprecieri globale
și individuale
asupra modului în
care elevii au
participat la
activitate. Le voi
împărți
recompensa. Conversația Recompen
sa
Frontală

Individuală Aprecieri
verbale

Anexa 1.

CRITERII DE REALIZARE A TABLOULUI DE PRIMĂVARĂ

MODUL DE EXECUȚIE:
 Decupează după contur;
 Nu îndoaie (mototolește) decora țiunile , necesare realizării tabloului de primăvară;
 Folosește lipiciul fără să murdărească lucrarea;
 Estetica lucrării;
 Gradul de originalitate;

69

70
PROIECT DIDACTIC NR. 2

DATA: 15.03.2018
UNITATEA DE APLICA ȚIE: Școala Gimnazială ,,Dacia ”
CLASA: I D
ÎNVĂȚĂTOARE: Costin Maria
PROPUN ĂTOR: Micula Lavinia -Adriana
OBIECTUL: Arte vizuale și abilități practice
SUBIECTUL: ,,Grădina cu lalele ”
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: Primăvara
TIPUL LEC ȚIEI: Formare de deprinderi și priceperi practice
COMPETEN ȚE GENERALE:
1. Explorarea de mesaje artistice exprimate în limbaj vizual într-o diversitate de contexte familiare
2. Realizarea de creații funcționale și/sau estetice folosind materiale și tehnici elementare diverse
COMPETEN ȚE SPECIFICE:
1.1. Sesizarea elementelor de detaliu ale unui mesaj vizual simplu, exprimat printr -o varietate de forme
artistice
2.3. Realizarea de obiecte/ construcții / folosind materiale ușor de prelucrat și tehnici accesibile
OBIECTIV FUNDAMENTAL: Cunoașterea și utilizarea unor tehnici de lucru învățate (decupare
după contur, lipire, asamblare) cu diverse materiale și ustensile în realizarea unui produs (lalea)
OBIECTIVE OPERA ȚIONALE:
OO1 – Să utilizeze corect și adecvat instrumentele de lucru
OO2- Să decupeze corect, după contur, pentru a putea definitiva produsul
OO3 – Să asambleze părțile componente ale produsului
STRATEGII DIDACTICE:
METODE ȘI PROCEDEE DIDACTICE: Conversația , observația , explicația , demonstrația ,
exercițiul , turul galeriei
MIJLOACE DE ÎNVĂȚĂMÂNT: Conturul de lalea desenat pe carton de culoare: roșu, galben, mov
și portocaliu , carton colorat verde pentru frunze , creioane , perforator , foarfece , lipici, paiuri, laptop ,
recompense
FORME DE ORGANIZARE: Frontal , individual
DURATA: 50 minute
BIBLIOGRAFIE:
1. Programa școlară pentru disciplina Arte vizuale și abilități practice ,Clasa pregătitoare , clasa I și
clasa a II -a.(2013). Ministerul Educa ției Na ționale
2. Ghid de practică pedagogic ă pentru învățământul pre școlar, primar și special

71
DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII

Evenimentul
didactic Conținutul
învățării Strategii didactice
Evaluare
Metode și
procedee Mijloace
didactice
Forme de
organizare

1. Moment
organizatoric
(1 min.)
Se aerisește sala
de clasă.
Se asigură ordinea
și disciplina.
Se pregătesc
materialele pentru
activitate:
conturul de lalea
desenat pe carton
de culoare: roșu,
galben, mov și
portocaliu, carton
colorat verde
pentru frunze,
creioane,
perforator,
foarfece, lipici,
paiuri. Conversația Conturul de
lalea desenat
pe carton de
culoare:
roșu, galben,
mov și
portocaliu
Carton
colorat verde
pentru
frunze
Creioane
Perforator
Foarfece
Lipici
Paiuri Frontală
Conversația
2. Pregătirea
psihologică
(1 min.)
Dragii mei, acuma
cum a venit
primăvara, să ne
imaginăm că
suntem într -o
grădina cu lalele.
Haideți, să facem
câteva mișcări
sugestive
anotimpului în
care ne aflăm.
Afară e soare Conversația

Exercițiul
Frontală Conversația

72
(facem cu mâinile
un cerc rotund),
vântul adie ușor,
ușor (mișcăm
mâinile înt r-o
parte și cealaltă),
păsările călătoare
se întorc din țările
calde (dăm din
mâini), lalelele
încă nu au ieșit
din pământ (ne
pitim), dar cu
ajutorul soarelui
ele încep să iasă
(ne ridicăm încet,
încet în picioare),
deja li se vede
căpușorul (ne
punem mâ inile pe
față), începe să își
deschidă petalele
(ne luăm mâinile
de pe față), și
radiază de bucurie
(zâmbim și
aplaudăm)
3. Anuntarea
temei și a
obiectivelor
( 2 min.)

-Dragii mei, noi
astăzi la Arte
vizuale și abilități
practice , o sa
facem si noi o
machetă de
primăvară,
reprezentând o
gradină cu lalele
.Va trebui să Conversația

Explicația Frontală
Conversația

73
lucrați în liniște,
să păstrați ordinea
și disciplina, să
păstrați acuratețea
produselor, să
decupați după
contur, să
asamblați formele
decupate cu
ajutorul paielor.
4.
Reactualizarea
cunoștințelor
teoretice
necesare
(5 min.) -În ce anotimp
suntem?
(Primăvara)
-Care sunt lunile
corespunzătoare
acestui anotimp?
(Martie, Aprilie,
Mai)
-Care sunt
sărbătorile acestui
anotimp? (1
Martie, 8 Martie,
Floriile, Paștele)
-Ce activitățile
agricole se fac
primavara? (Arat,
semănat)
-Ce flori de
primăvară
cunoașteți? (
Lalele, brândușe,
ghiocei, viorele,
narcise, frezii,
zambile)
-Ce insecte și
păsări sunt în
anotimpul Conversația

Explicația

Exercițiul

Frontală

Individuala

Conversația

Discuții

Întrebări

74
primăvara?
(Fluturi,
buburuze, berze,
cocori, rândunele)

5. Intuirea
planșei model
(1 min.)

Le prezint elevilor
lucrarea model –
„Gradina cu
lalele”
Cer copiilor să
precizeze ce
materiale s -au
folosit pentru
realizarea acestui
produs. Conversația
Produsul
model Frontală

Conversația

Discuții

6.
Demonstrația
model.
Explicația
modului de
realizare a
lucrării.
(8min.)
Cer elevilor să
identifice
materialele pe
care le au pe
bancă.
Explic și
demonstreaz
modul de execuție
al produsului:
-Pentru început,
vă rog să fiți
atenți la mine
pentru că vă arat
modul de lucru!
Nimeni nu face
nimic până nu am
să zic eu START.
-Luăm conturul
de lalea în mână
și îl decupăm.
După aceea se
îndoaie pe o parte
și pe cealaltă Conversația

Explicația

Demonstrația Conturul de
lalea desenat
pe carton de
culoare:
roșu, galben,
mov și
portocaliu
Carton
colorat verde
pentru
frunze
Creioane
Perforator
Foarfece
Lipici
Paiuri
Frontală Conversația

Discuții

Întrebări

Observația
sistematică a
elevilor

75
începând cu
îndoitul spre
exterior. Se
capsează în mijloc
cu un perforator.
Prin acel orificiu
făcut cu
perforatorul se
introduce paiul
care reprezintă
tulpina lalelei.
Dintr -un carton
verde se
desenează si se
vor decupa
frunzele pentru
lalea. Se lipesc pe
pai în lateral.
7. Înc ǎlzirea
mușchilor
mâinii
(1 min.)
Înainte de a ne
apuca de lucru,
haideți să ne
încălzim
mânuțele:
,,Am frumoase
degețele,
Astăzi voi lucra
cu ele.
Da, da, da, chiar
așa,
Astăzi frumos vom
lucra!” Conversația

Exercițiul
Frontală Conversația
8. Executarea
independentă
a lucrărilor.
Îndrumări.
(25 min.) Reamintesc
elevilor regulile
ce trebuie urmate
în realizarea
lucrărilor la orele
de abilități: Conversația

Explicația
Frontală

Observația
sistematică a
elevilor

76
-mânuirea cu
atenție a
obiectelor ascuțite
care ne pot
accidenta;
-nu se folosește
mult lipici ;
-nu se grăbește
lucru, fiecare elev
lucrează în ritmul
său.
-START, acum
puteți începe, spor
la treabă, dragii
mei!
-Copiii vor
decupa cu mare
atenție conturul
lalelei de pe
carton.
– Voi supraveghea
modul în care
copiii realizează
tema propusă.
-Voi merg e la
fiecare copil după
ce va îndoi
conturul lalelei
pentru a le capsa
mijlocul cu
perforatorul
pentru a nu se
accidenta.
– Voi ajuta pe cei
care întâmpină
greutăți și le voi
da indicații

Exercițiul

Individuală

77
suplimentare.
În timpul lucrării,
elevii audiază
cântece de
primăvar ă.
9. Evaluarea
lucrărilor –
criteriile de
evaluare
( 5 min.) -Vom face o mini
expoziție cu lalele
realizate . Fiecare
copil își va pune
produsul realizat
la expozițe, după
care vom face
turul galeriei.
În analiza și
aprecierea
produselor
obținute, se va
ține cont de :
– corectitudine în
realizarea lui
– acuratețe
Elevii își vor
analiza propriile
produse, vor
analiza și
produsele
colegilor
motivând alegerea
fǎcutǎ prin turul
galeriei. Conversația

Turul galeriei Produsele
realizate
(lalelele) Frontală

Individuală Autoevaluar
eapropriului
produs

Evaluarea
produselor
colegilor

10. Încheierea
lecției
(1 min.)
– Voi face
aprecieri globale
și individuale
asupra modului în
care elevii au
participat la
activitate. Le voi Conversația Recompensa
Frontală

Individuală Aprecieri
verbale

78
împărți
recompensa.

79
PROIECT DIDACTIC NR. 3

DATA: 22.03.2018
UNITATEA DE APLICA ȚIE: Școala Gimnazială ,,Dacia ”
CLASA: I D
ÎNVĂȚĂTOARE: Costin Maria
PROPUN ĂTOR: Micula Lavinia -Adriana
OBIECTUL: Arte vizuale și abilități practice
SUBIECTUL: ,,Trandafirul din servețel ”
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: Primăvara
TIPUL LEC ȚIEI: Formare de deprinderi și priceperi practice
COMPETEN ȚE GENERALE:
1. Explorarea de mesaje artistice exprimate în limbaj vizual într-o diversitate de contexte familiare
2. Realizarea de creații funcționale și/sau estetice folosind materiale și tehnici elementare diverse
COMPETEN ȚE SPECIFICE:
1.1. Sesizarea elementelor de detaliu ale unui mesaj vizual simplu, exprimat printr -o varietate de forme
artistice
2.3. Realizarea de obiecte/ construcții / folosind materiale ușor de pr elucrat și tehnici accesibile
OBIECTIV FUNDAMENTAL: Realizarea trandafirului folosind materiale și metode ușoare
OBIECTIVE OPERA ȚIONALE:
OO1 – Să enumere minim patru flori specific primăverii
OO2 – Să mânuiască atent și cu îndrumare instrumentele și materialele de lucru
OO3 – Să realizeze lucrări individuale și creative
STRATEGII DIDACTICE:
METODE ȘI PROCEDEE DIDACTICE: Conversația , observația , explicația , demonstrația ,
exercițiul , turul galeriei
MIJLOACE DE ÎNVĂȚĂMÂNT: Șervețele colorate , trandafirul model , recompense
FORME DE ORGANIZARE: Frontal , individual
DURATA: 50 minute
BIBLIOGRAFIE:
1. Programa școlară pentru disciplina Arte vizuale și abilități practice ,Clasa pregătitoare , clasa I și
clasa a II -a.(2013). Ministerul Educa ției Na ționale
2. Ghid de practică pedagogic ă pentru învățământul pre școlar, primar și special

80
DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII

Evenimentul
didactic Conținutul
învățării Strategii didactice
Evaluare
Metode și
procedee Mijloace
didactice
Forme de
organizare

1. Moment
organizatoric
(1 min.)
Se aerisește sala de
clasă.
Se asigură ordinea
și disciplina.
Se pregătesc
materialele pentru
activitate: șerveț ele
colorate, trandafirul
model, recompense. Conversația Șervețele
colorate
Trandafirul
model
Recompense Frontală
Conversația
2. Pregătirea
psihologică
(1 min.)
Se va realize printr –
o poveste despre
trandafir (Anexa 1).
Conversația
Exercițiul
Frontală Conversația
3. Anuntarea
temei și a
obiectivelor
( 2 min.)

-Dragii mei, noi
astăzi la Arte
vizuale și abilități
practice , vom
realize din șervețele
colorate trandafirii .
Va trebui să fiți
foarte atenți la
modul și etapele de
lucru ale acestuia,
pentru ca la final să
obținem cei mai
frumoși și minunați
trandafiri.
Conversația

Explicația
Frontală
Conversația

81
4.
Reactualizarea
cunoștințelor
teoretice
necesare
(5 min.) – Ce flori sunt
specific primăverii?
(Zambila,
trandafi rul, laleaua,
lăcrimioara etc.)
-Care sunt semnele
primăverii?
(Copacii
inmuguresc, florile
înfloresc,
viețuitoarele se
trezesc la viață etc)
– Cui oferiți voi
flori? (Mămicilor,
bunicilor, surorilor,
prietenelor)
– Ce evenimente se
sărbătoresc în luna
martie? (Z iua
Mărțisorului și Ziua
Mamei)
-Ce se face în
aceste da te?
(Se dau flori) Conversația

Explicația

Exercițiul

Frontală
Individuala

Conversația

Discuții

Întrebări

5. Intuirea
planșei model
(1 min.)

Le prezint elevilor,
Trandafirul din
șervețel.
– Ce este aceasta,
copii ?
-Ce culori are?
-Din ce este
confecționat? Conversația
Trandafirul
model Frontală
Conversația

Discuții

6.
Demonstrația
model.
Explicația
modului de -Ce materiale /
instrumente aveți pe
mese ?
-Pentru început, vă
rog să fiți atenți la Conversația

Explicația
Șervețele
colorate Frontală Conversația

Discuții

Întrebări

82
realizare a
lucrării.
(8min.)
mine pentru că vă
arat modul de
lucru! Nimeni nu
face nimic până nu
am să zic eu
START.
Luăm șervețelul în
mână și îl
desfacem. Apoi
luăm un colț și îl
pliăm spre interior
(colțul să fie la
mijloc). La fel vom
proceda si cu
celălalte colțuri de
3 ori. După aceea
vom întoarce invers
șervețelul pliând și
celelalte colțuri. La
final vom desface
colțul de sub care
ajunge deasupra
celuilalt colț (la fel
și cu celelalte
colțuri).
Așa arată
trandafirul meu!
Fiecare îl veț i
personaliza în felul
vostru!

Demonstrați
a

Observația
sistematică a
elevilor
7. Înc ǎlzirea
mușchilor
mâinii
(1 min.)
Înainte de a ne
apuca de lucru,
haideți să ne
încălzim mânuțele:
,,Lebedele -n jur
privesc,
Mâinile mi le rotesc Conversația

Exercițiul
Frontală Conversația

83
Morișca o învârtesc
Și la lucru eu
pornesc. ”
8. Executarea
independentă
a lucrărilor.
Îndrumări.
(25 min.) Reamintesc elevilor
regulile ce trebuie
urmate în realizarea
lucrărilor la orele
de abilități:
-mânuirea cu
atenție a obiectelor
ascuțite care ne pot
accidenta;
-nu se folosește
mult lipici ;
-nu se grăbește
lucru, fiecar e elev
lucrează în ritmul
său.
-START, acum
puteți înce pe, spor
la treaba, dragii
mei!
– Voi supraveghea
modul în care c opiii
realizează tema
propusă.
– Voi ajuta pe cei
care întâmpină
greutăți și le voi da
indicații
suplimentare.
În timpul lucrării,
elevi i audiază
cântece de
primăvară. Conversația

Explicați a

Exercițiul Frontală

Individuală Observația
sistematică a
elevilor
9. Evaluarea
lucrărilor – -Vom face o mini
expoziție cu Conversația
Trandafirii
realizati Frontală
Autoevaluar
eapropriei

84
criteriile de
evaluare
( 5 min.) trandafirii. Fiecare
copil își va pune
trandafirul la
expozițe, după care
vom face turul
galeriei.
În analiza și
aprecierea lucrărilor
obținute, se va ține
cont de :
– corectitudine în
realizarea lui
– acuratețe
-originalitate
Elevii își vor
analiza propriile
lucrǎri, vor analiza
și lucrările colegilor
motivând alege rea
fǎcutǎ prin turul
galeriei.

Turul
galeriei Individuală lucrări

Evaluarea
lucrărilor
colegilor

10. Încheierea
lecției
(1 min.)
– Voi face aprecieri
globale și
individuale asupra
modului în care
elevii au participat
la activitate. Le voi
împărți
recompensa. Conversația Recompensa
Frontală

Individuală Aprecieri
verbale

Anexa 1.

Povestea trandafirului

Se povestește că atunci când Dumnezeu a făcut lumea, el a născocit și toate plantele și animalele care
trăiesc pe pământ. Stând Dumnezeu în cer, el se tot gândea ce flori să mai născocească pentru a face
planeta noastră aproape la fel de frumoasă ca și Grădina Paradisului. Și cum crease până atunci

85
majoritatea florilor, Dumnezeu s-a gândit să trimită pe Pământ, doi copilași pe care îi iubea, să vadă ce
flori ar mai lipsi.
Și prin voia lui Dumnezeu, cât ai clipi, cei doi copii au ajuns pe Pământ. Au colindat ei ce au colindat
pământul, au văzut ce flori erau deja aici și acum se pregăteau să se întoarcă din nou în cer. Însă, unul
dintre băieți, ispitit de Satana, nu a mai dorit să plece înapoi spre cer. Celelalt băiețel, nedorind să calce
porunca Tatălui său s-a reîntors la Dumnezeu.
Dumnezeu s-a supărat pe băiețelul neascultător și drept pedeapsă l-a prefăcut într-un spin, care să
crească pe pământ, dar care să fie urât de oameni.
Într-una din zile, copilul cel bun, se juca în cer când dintr -o dată, printr -o crăpătură, a picat pe pământ.
Dumnezeu l-ar fi readus în cer pe băiatul cel bun dar hotărâse deja că nimeni nu se va mai putea întorce
de pe pământ la cer.
Dar pentru că îi era tare milă de el, Dumnezeu l-a transformat într-un trandafir deosebit de frumos.
Trandafirul era tare iubit de oameni, iar spinul era tare gelos și invidios pe el. Așa se face că într-o zi
spinul s-a repezit la trandafir și la înțepat cu țepii lui. Din această încăierare trandafirul s-a ales pe
tulpina lui cu ghimpi ascuțiți. Cu toate acestea, trandafirul a rămas iubit de toți, iar spinul urât și ocolit
de oameni.
Astfel, trandafirul a devenit cea mai îndrăgită floare și un simbol al iubirii și loialității.

PROIECT DIDACTIC NR. 4

DATA: 29.03.2018
UNITATEA DE APLICA ȚIE: Școala Gimnazială ,,Dacia ”
CLASA: I D
ÎNVĂȚĂTOARE: Costin Maria
PROPUN ĂTOR: Micula Lavinia -Adriana
OBIECTUL: Arte vizuale și abilități practice
SUBIECTUL: ,,Carnavalul măștilor de primăvară ”
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: Primăvara
TIPUL LEC ȚIEI: Formare de deprinderi și priceperi practice
COMPETEN ȚE GENERALE:
1. Explorarea de mesaje artistice exprimate în limbaj vizual într-o diversitate de contexte familiare
2. Realizarea de creații funcționale și/sau estetice folosind materiale ș i tehnici elementare diverse
COMPETEN ȚE SPECIFICE:
1.1. Sesizarea elementelor de detaliu ale unui mesaj vizual simplu, exprimat printr -o varietate de forme
artistice
2.3. Realizarea de obiecte/ construcții / folosind materiale ușor de prelucrat și tehnici a ccesibile

86
OBIECTIV FUNDAMENTAL: Cunoașterea și utilizarea unor tehnici de lucru învățate (decupare
după contur, lipire, asamblare) cu diverse materiale și ustensile în realizarea unui produs (măști de
primăvară)
OBIECTIVE OPERA ȚIONALE:
OO1- Să identifice materialele cele mai potrivite pentru realiz area măștii alese
OO2- Să aplice corect tehnicile de lu cru învățate (decupare, lipire)
OO3- Să combine î n mod creator materialele alese pentru realizarea unei compoziții originale
OO4- Să descrie produsul finit realizat
STRATEGII DIDACTICE:
METODE ȘI PROCEDEE DIDACTICE: Conversația , observația , explicația , demonstrația ,
exercițiul , turul galeriei
MIJLOACE DE ÎNVĂȚĂMÂNT: Șablon mască , decorațiuni , bețisoare , foarfece , lipici, carioci ,
recompense
FORME DE ORGANIZARE: Frontal , individual
DURATA: 50 minute
BIBLIOGRAFIE:
1. Programa școlară pentru disciplina Arte vizuale și abilități practice ,Clasa pregătitoare , clasa I și
clasa a II -a.(2013). Ministerul Educa ției Na ționale
2. Ghid de practică pedagogic ă pentru învățământul pre școlar, primar și special

DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII

Evenimentul
didactic Conținutul
învățării Strategii didactice
Evaluare
Metode și
procedee Mijloace
didactice
Forme de
organizare

1. Moment
organizatoric
(1 min.)
Se aerisește sala
de clasă.
Se asigură ordinea
și disciplina.Se
pregătesc
materialele pentru
activitate: șablon
mască ,
decorațiuni,
bețisoare, Conversația Șablon
mască
Decorațiuni
Bețisoare
Foarfece
Lipici
Cario ci
Recompense Frontală
Conversația

87
foarfe ce, lipici,
carioci,
recompense
2. Pregătirea
psihologică
(1 min.)
Se va realiza
printr -o supriză:
– Dragii mei, v –
am pregătit aici în
acest săculeț o
supriză. Vă voi da
câteva indici
pentru a descoperi
ce este:
– seamănă cu o
față
– e colorată
– are pene
– o folosim la un
eveniment mai
special
-Deci, este masca! Conversația

Exercițiul
Frontală Conversația
3. Anuntarea
temei și a
obiectivelor
( 2 min.)

Elevii sunt invitați
să realizeze
,,Carnavalul
măștilor de
primăvară”.
-Dragii mei, noi
astăzi la Arte
vizuale și abilități
practice , vom
realiza măști de
primăvară. Va
trebui să fiți foarte
atenți la modul în
care veți realiza
aceste măști
deoarece o să le
puteți folosi la un Conversația

Explicația
Frontală
Conversația

Discuții

88
eveniment. La
final va trebui cu
toții să obțineț i
măști frumose.
4.
Reactualizarea
cunoștințelor
teoretice
necesare
(5 min.) -În ce anotimp
suntem noi?
(Primăvara)
-În ce lună ne
aflăm? (Martie)
-Care sunt lunile
de primăvară?
(Martie, Aprilie,
Mai)
-Ce produse
folosim când
realizăm o
lucrare?
(Foarfece, lipici,
creioane, carioci)
– Unde folosim
noi măști?
(La petreceri, la
bal mascat)
-La ce folosește o
mască?
(Folosim o mască
pentru a ne
acoperi fața,
pentru a putea fi
recunoscuți) Conversația

Explicația

Exercițiul

Frontală
Individuala

Conversația

Discuții

Întrebări

5. Intuirea
planșei model
(1 min.)

Le prezint
elevilor,
masca de
primăvară.
– Ce este aceasta,
copii ?
– Din ce elemente Conversația
Masca
model Frontală

Conversația

Discuții

89

e alcătuită ea?
6.
Demonstrația
model.
Explicația
modului de
realizare a
lucrării.
(8min.)
-Ce materiale /
instrumente aveți
pe mese ?
-Pentru început,
vă rog să fiți
atenți la mine
pentru că vă arat
modul de lucru!
Nimeni nu face
nimic până nu am
să zic eu START.
-Mai întâi
decupăm șablonul
cu mască. După
aceea, vom decora
masca cu diferite
decorațiuni pe
care vi le -am
pregătit, iar la
final vom lipi
bețișorul în lateral
în partea stângă a
măștii . Conversația

Explicația

Demonstrația Șablon
mască
Decorațiuni
Bețisoare
Foarfece
Lipici
Carioci

Frontală Conversația

Discuții

Întrebări

Observația
sistematică a
elevilor
7. Înc ǎlzirea
mușchilor
mâinii
(1 min.)
Înainte de a ne
apuca de lucru,
haideți să ne
încălzim
mânuțele:
,,Batem palmele
ușor,
Batem palmele cu
zor.
1-2-1-2, faceți toți
la fel ca noi,
Închid pumnii și -i Conversația

Exercițiul
Frontală Conversația

90
desfac,
Degetelor fac pe
plac,
1-2-1-2, faceți toți
la fel ca noi .”
8. Executarea
independentă
a lucrărilor.
Îndrumări.
(25 min.) Reamintesc
elevilor regulile
ce trebuie urmate
în realizarea
lucrărilor la orele
de abilități:
-mânuirea cu
atenție a
obiectelor ascuțite
care ne pot
accidenta;
-nu se folosește
mult lipici ;
-nu se grăbește
lucru, fiecare elev
lucrează în ritmul
său.
-START, acum
puteți începe, spor
la treaba, dragii
mei!
– Voi supraveghea
modul în care
copiii realizează
tema propusă.
– Voi ajuta pe cei
care întâmpină
greutăți și le voi
da indicații
supliment are.
În timpul lucrării,
elevi i audiază Conversația

Explicația

Exercițiul Frontală

Individuală Observația
sistematică a
elevilor

91
cântece de
primăvară.
9. Evaluarea
lucrărilor –
criteriile de
evaluare
( 5 min.) -Vom face o mini
expoziție cu
măștile de
primăvară .
Fiecare copil își
va pune masca la
expozițe, după
care vom face
turul galeriei.
În analiza și
aprecierea
măștilor, se va
ține cont de :
– corectitudine în
realizarea ei
– acuratețe
-originalitate
Elevii își vor
analiza propriile
măști, vor analiza
și măștile
colegilor
motivând alegerea
fǎcutǎ prin turul
galeriei. Conversația

Turul galeriei Măștile
realizate Frontală

Individuală Autoevaluar
ea propriei
lucrări

Evaluarea
lucrărilor
colegilor

10. Încheierea
lecției
(1 min.)
– Voi face
aprecieri globale
și individuale
asupra modului în
care elevii au
participat la
activitate. Le voi
împărți
recompensa. Conversația Recompensa
Frontală

Individuală Aprecieri
verbale

92

93
PROIECT DIDACTIC NR. 5

DATA: 12.04.2018
UNITATEA DE APLICA ȚIE: Școala Gimnazială ,,Dacia ”
CLASA: I D
ÎNVĂȚĂTOARE: Costin Maria
PROPUN ĂTOR: Micula Lavinia -Adriana
OBIECTUL: Arte vizuale și abilități practice
SUBIECTUL: ,, Iepurașul mustăcios”
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: Primăvara
TIPUL LEC ȚIEI: Formare de deprinderi și priceperi practice
COMPETEN ȚE GENERALE:
1. Explorarea de mesaje artistice exprimate în limbaj vizual într-o diversitate de contexte familiare
2. Realizarea de creații funcționale și/sau estetice folosind materiale și tehnici elementare diverse
COMPETEN ȚE SPECIFICE:
1.1. Sesizarea elementelor de detaliu ale unui mesaj vizual simplu, exprimat printr -o varietate de forme
artistice
2.3. Realizarea de obiecte/ construcții / folosind materiale ușor de prelucrat și tehnici accesibile
OBIECTIV FUNDAMENTAL: Utilizarea tehnicilor învățate în vederea confecționării unor produse
(iepurași)
OBIECTIVE OPERA ȚIONALE:
OO1 – Să utilizeze corect și adecvat instrumentele de lucru
OO2 -Să respecte etapele de lucru în confecționarea pro duselor
OO3 – Să asambleze părțile componente ale produsului pentru a obține iepurașul
OO4 – Să aprecieze calitățile produsul finit
STRATEGII DIDACTICE:
METODE ȘI PROCEDEE DIDACTICE: Conversația , Observația , Explicația , Demonstrația ,
Exercițiul , Turul galeriei
MIJLOACE DE ÎNVĂȚĂMÂNT: Plicuri cu părțile componente ale iepurașului: 2 ochișori, mustăți,
urechi, nas, codiță, piciorușe , rola de hârtie , coala de hârtie colorată , lipici, produsul model: Iepurașul ,
material p owerpoint , laptop , boxe, carioci , păpușă de mână: iepuraș , panoul pentru expoziție
FORME DE ORGANIZARE: Frontal , individual
DURATA: 50 minute
BIBLIOGRAFIE:
1. Programa școlară pentru disciplina Arte vizuale și abilități practice ,Clasa pregătitoare , clasa I și
clasa a II -a.(2013). Ministerul Educa ției Na ționale
2. Ghid de practică pedagogic ă pentru învățământul pre școlar, primar și special

94
DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII

Evenimentul
didactic Conținutul
învățării Strategii didactice
Evaluare
Metode și
procedee Mijloace
didactice
Forme de
organizare

1. Moment
organizatoric
(1 min.)
Se aerisește sala de
clasă.
Se asigură ordinea
și disciplina.
Se pregătesc
materialele pentru
activitate: Plicuri cu
părțile componente
ale iepurașului: 2
ochișori, mustăți,
urechi, nas, codiță,
piciorușe, rola de
hârtie,
coala de hârtie
colorată, lipici,
produsul model,
material
Powerpoint,
laptop, boxe,
carioci, păpușă de
mână: iepuraș,
panoul pentru
expoziție.

Conversația Plicuri cu
părțile
componente
ale
iepurașului:
2 ochișori,
mustăți,
urechi, nas,
codiță,
piciorușe
Rola de
hârtie
Coala de
hârtie
colorată
Lipici
Produsul
model
Material
Powerpoint
Laptop
Boxe
Carioci
Păpușă de
mână:
iepuraș
Panoul
pentru
expoziție
Frontală
Conversația

95
2. Pregătirea
psihologică
(5 min.)
-Mă voi folosi de o
păpușă de mână
(iepuraș) pentru a -i
invita pe elevi să
facă cunoștință cu
personajul nostru
printr -o scurtă
introducere:
Eu sunt iepurașul
Țup
Prin pădure fac
zdup! zdup!
Sunt un iepuraș de
soi
Cel mai tare
iepuroi
Și-am venit ca să vă
spun
Ajutați -mă că m -am
pierdut.
Frații nu îi mai
găsesc
Și tare mă necăjesc
Mi-e dor de ei
Și vreau ca să -i
găsesc.
-Acum dragii mei,
că l-am cunoscut pe
iepurașul Țup,
haideți să vedeți ce
surpriză v -am
pregătit.
Vreau să vă prezint
câteva curiozități
despre iepuraș . Conversația

Exercițiul
Păpușă de
mână
(iepuraș)

Material
Powerpoint Frontală Conversația

Observarea
sistematicǎ

96
3. Anuntarea
temei și a
obiectivelor
( 1 min.)

-Dragii mei, noi
astăzi, la Arte
vizuale și abilități
practice , o să îi
facem iepurașului
nostru Țup frățiori
pentru a nu mai fi
trist.
-Va trebui să lucrați
în liniște, să păstrați
ordinea și
disciplina, să
păstrați acuratețea
produselor, să
respectați etapele de
lucru pentru
asamblarea formele
decupate pe rola de
hârtie pentru a
obține niște iepurași
foarte drăgălași.

Conversația

Explicația
Frontală
Conversația

Observarea
sistematicǎ

97
4.
Reactualizarea
cunoștințelor
teoretice
necesare
(2 min.) -Ce fel de animal
este iepurasul?
(Animal
domestic/sălbatic)
-Unde trăiește? (La
casa omului sau pe
camp)
-Cu ce se hrănește?
(Iarbă, morcovi…)
-Cum sunt urechile?
(Urechile sunt
lungi)
-Cu ce este acopeit
corpul?
(Corpul este
acoperit cu blăniță)
-Ce culoare are?
(Iepurașul ar e
culoare: alb, negru,
gri, maro) Conversația

Explicația

Exercițiul

Frontală

Individuala

Conversația

Discuții

Întrebări

5. Intuirea
planșei model
(1 min.)

Le prezint elevilor
produsul model –
„Iepurasul
mustacios”
Cer să precizeze ce
materiale s -au
folosit pentru
realizarea acestui
produs. Conversația
Produsul
model Frontală

Conversația

Discuții

6.
Demonstrația
model.
Explicația
modului de
realizare a -Cer elevilor să
identifice
materialele pe care
le au pe bancă.
Explic și
demonstreaz modul Conversația

Explicația

Demonstra ți
a
Frontală Conversația

Discuții

Întrebări

98
lucrării.
(8 min.)
de execuție al
produsului:
-Pentru început, vă
rog să fiți atenți la
mine pentru că vă
arat modul de
lucru! Nimeni nu
face nimic până nu
am să zic eu
START.
-Pentru început
vom lu a bucata de
hârtie portocalie și
o vom rula -o pe
rola de hârtie
lipind -o la capăt cu
lipici.
După aceea vom
lua cercul rotund
care reprezintă
capul iepurașului,
vom lipi ochișorii,
mustățile, năsucul
și vom desena cu
carioca neagră
gurița. Pe urmă,
vom lip i pe mijloc
capul de trunchi
(rola de hârtie).
Luăm urechile și le
lipim de căpușor în
lateral. Piciorșuele
le vom lipi de
trunchi dar mai
întâi vom desena
ghiarele cu carioca
neagră. La final Observația
sistematică a
elevilor

99
vom lipi codița
iepurașului.
7. Înc ǎlzirea
mușchilor
mâinii
(1 min.)
-Înainte de a ne
apuca de lucru,
haideți să ne
încălzim mânuțele:
Mișcăm degețelele,
Batem tare palmele.
Cade ploaia
binișor,
Stoarcem rufele
ușor. Conversația

Exercițiul
Frontală Conversația
8. Executarea
independentă
a lucrărilor.
Îndrumări.
(25 min.) -Reamintesc
elevilor regulile ce
trebuie urmate în
realizarea lucrărilor
la orele de abilități:
-mânuirea cu
atenție a obiectelor
ascuțite care ne pot
accidenta;
-nu se folosește
mult lipici ;
-nu se grăbește
lucru, fiecare elev
lucrează în ritmul
său.
-START, acum
puteți începe, spor
la treabă, dragii
mei!
-Copiii vor lua în
mână fâșia de hârtie
portocalie și o va
rula-o pe rola de
hârtie, urmând ca
mai apoi să execute Conversația

Explicația

Exercițiul Frontală

Individuală Observația
sistematică a
elevilor

100
toate celălalte etape
menținute mai sus.
– Voi supraveghea
modul în care copiii
realizează tema
propusă.
– Voi ajuta pe cei
care întâmpină
greutăți și le voi da
indicații
suplimentare.
-În timpul lucrării,
elevii audiază
cântece de
primăvară.
9. Evaluarea
lucrărilor –
criteriile de
evaluare
( 5 min.) -Vom face o mini
expoziție cu
iepurașii
confecționaț i.
Fiecare copil își va
pune produsul
realizat la expozițe,
după care vom face
turul galeriei.
În analiza și
aprecierea
produselor obținute,
se va ține cont de :
– corectitudine în
realizarea lui
– acuratețe
-Elevii își vor
analiza propriile
produse, vor analiza
și produsele
colegilor motivând
alegerea fǎcutǎ prin Conversația

Turul
galeriei Produsele
confecționat
e (iepurașii) Frontală

Individuală Autoevaluar
eapropriului
produs

Evaluarea
produselor
colegilor

101
turul galeriei.
10. Încheierea
lecției
(1 min.)
– Voi face aprecieri
globale și
individuale asupra
modului în care
elevii au participat
la activit ate. Le voi
împărți
recompensa. Conversația Recompensa
Frontală

Individuală Aprecieri
verbale

102

PROIECT DIDACTIC NR. 6

DATA: 19.04.2018
UNITATEA DE APLICA ȚIE: Școala Gimnazială ,,Dacia ”
CLASA: I D
ÎNVĂȚĂTOARE: Costin Maria
PROPUN ĂTOR: Micula Lavinia -Adriana
OBIECTUL: Arte vizuale și abilități practice
SUBIECTUL: ,,Broscuța regină ”
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: Primăvara
TIPUL LEC ȚIEI: Formare de deprinderi și priceperi practice
COMPETEN ȚE GENERALE:
1. Explorarea de mesaje artistice exprimate în limbaj vizual într-o diversitate de contexte familiare
2. Realizarea de creații funcționale și/sau estetice folosind materiale și tehnici elementare diverse
COMPETEN ȚE SPECIFICE:
1.1. Sesizarea elementelor de detaliu ale unui mesaj vizual simplu, exprimat printr -o varietate de forme
artistice
2.3. Realizarea de obiecte/ construcții / folosind materiale ușor de prelucrat ș i tehnici accesibile
OBIECTIV FUNDAMENTAL: Cunoașterea și utilizarea unor tehnici de lucru învățate (decupare
după contur, lipire, asamblare) cu diverse materiale și ustensile în realizarea unui produs (broscuța
regină)
OBIECTIVE OPERA ȚIONALE:
OO1 – Să utilizeze corect și adecvat instrumentele de lucru
OO2 – Să realizeze broscuța respectând etapele de lucru
OO3 – Să aprecieze calitatea produselor finite, în funcție de criterii simple date, prin raportare la
broscuța model;
STRATEGII DIDACTICE:
METODE ȘI PROCEDEE DIDACTICE: Conversația , observația , explicația , demonstrația ,
exercițiul , turul galeriei
MIJLOACE DE ÎNVĂȚĂMÂNT: Pahare verzi , cartoane verzi pentru picioare , cartoane galbene
pentru coroniță , foi albe pentru ochi , cartoane roșii pentru guriță , foarfece , lipici, carioci , recompense
FORME DE ORGANIZARE: Frontal , individual
DURATA: 50 minute
BIBLIOGRAFIE:
1. Programa școlară pentru disciplina Arte vizuale și abilități practice ,Clasa pregătitoare , clasa I și
clasa a II -a.(2013). Ministerul Educa ției Na ționale
2. Ghid de practică pedagogic ă pentru învățământul pre școlar, primar și special

103

DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII

Evenimentul
didactic Conținutul
învățării Strategii didactice
Evaluare
Metode și
procedee Mijloace
didactice
Forme de
organizare
1. Moment
organizatoric
(1 min.)
Se aerisește sala
de clasă.
Se asigură
ordinea și
disciplina.Se
pregătesc
materialele pentru
activitate: pahare
verzi,
cartoane verzi
pentru picioare,
cartoane galbene
pentru coroniță,
foi albe pentru
ochi, cartoane
roșii pentru
guriță, foarfece,
lipici, carioci,
recompense Conversația Pahare verzi
Cartoane
verzi pentru
picioare
Cartoane
galbene
pentru
coroniță
Foi albe
pentru ochi
Cartoane
roșii pentru
guriță
Foarfece
Lipici
Carioci
Recompense Frontală
Conversația
2. Pregătirea
psihologică
(1 min.)
Se va realiza
printr -o
ghicitoare:
,,Verde este!
Gălăgioasă!
Ca și o lăcustă
sare.
Limba -i lungă,
lipicioasă,
Prinde orice Conversația

Exercițiul
Frontală Conversația

104
muscă zboară!”
(Broasca)
3. Anuntarea
temei și a
obiectivelor
( 2 min.)

-Dragii mei, noi
astăzi la Arte
vizuale și abilități
practice , vom
realiza o broscuță,
dar nu orice fel de
broscuță ci mai
bine spus,
broscuța regină . –
Va trebui să fiți
foarte atenți la
modul de
realizare al
broscuței și la
etapele de lucru
ale acesteia. La
final va trebui cu
toții să obțineți
niște broscuțe
regine foarte
frumoase, să
apreciați
produsele, dar și
să le comparați cu
produsul model
cât și cu cele ale
celorlalți colegi. Conversația

Explicația
Frontală
Conversația

Discuții

105
4.
Reactualizarea
cunoștințelor
teoretice
necesare
(5 min.) – Unde trăiesc
broaștele? (Pe lac,
în ape…)
-Ce culoare au
ele?
(Verzi, maro…)
-Cu ce se hrănesc
ele? (Cu insecte)
-Ce sunete
produce o
broască? (Oac –
oac)
-Ce produse
folosim când
realizăm o
lucrare?
(Foarfece, lipici,
creioane, carioci)
-Este importantă
respectare
etapelor unui
produs? De ce? Conversația

Explicația

Exercițiul

Frontală
Individuala

Conversația

Discuții

Întrebări

5. Intuirea
planșei model
(1 min.)

Le prezint
elevilor, broscuța
regină.
– Ce este aceasta,
copii? (O
broscuță)
– Din ce e ea
realizată? (Din
pahar)
-Ce elemente am
folosit în
realizarea ei?
(Coroniță, ochi,
gură, picioare)
Conversația
Broscuța
model Frontală

Conversația

Discuții

106
6. Demonstrația
model.
Explicația
modului de
realizare a
lucrării.
(8min.)
-Ce materiale /
instrumente aveți
pe mese ?
-Pentru început,
vă rog să fiți
atenți la mine
pentru că vă arat
modul de lucru!
Nimeni nu face
nimic până nu am
să zic eu START.
Pentru început,
luăm piciorușele
broscuței și le
decupăm. Pe
urmă le lipim de
fundul paharului.
Urmează se
decupăm
ochișorii, gura,
coronița pe care le
vom lipi pe pahar.
De asemenea,
vom folosi
carioca pentru a -i
desena pupila
broscuței. Așa va
arăta broscuța
noastră! E tare
simpatică, asa -i? Conversația

Explicația

Demonstrația Cartoane
verzi pentru
picioare
Cartoane
galbene
pentru
coroniță
Foi albe
pentru ochi
Cartoane
roșii pentru
guriță
Foarfece
Lipici
Carioci Frontală Conversația

Discuții

Întrebări

Observația
sistematică a
elevilor
7. Înc ǎlzirea
mușchilor
mâinii
(1 min.)
Înainte de a ne
apuca de lucru,
haideți să ne
încălzim
mânuțele:
,,Mișcăm
degețelele, Conversația

Exercițiul
Frontală Conversația

107
Ne lipim
pălmuțele,
Pumnișoriiîi
răsucim
Și apoi îi
învârtim .”
8. Executarea
independentă a
lucrărilor.
Îndrumări.
(25 min.) Reamintesc
elevilor regulile
ce trebuie urmate
în realizarea
lucrărilor la orele
de abilități:
-mânuirea cu
atenție a
obiectelor ascuțite
care ne pot
accidenta;
-nu se folosește
mult lipici ;
-nu se grăbește
lucru, fiecare elev
lucrează în ritmul
său.
-START, acum
puteți începe, spor
la treaba, dragii
mei!
– Voi supraveghea
modul în care
copiii realizează
tema propusă.
– Voi ajuta pe cei
care întâmpină
greutăți și le voi
da indicații
suplimentare. Conversația

Explicația

Exercițiul Frontală

Individuală Observația
sistematică a
elevilor

108
9. Evaluarea
lucrărilor –
criteriile de
evaluare
( 5 min.) -Vom face o mini
expoziție cu
broscuțele regine.
Fiecare copil își
va pune broscuța
la expozițe, după
care vom face
turul galeriei.
În analiza și
aprecierea
produselor
obținute, se va
ține cont de :
– corectitudine în
realizarea lui
– acuratețe
-originalitate
Elevii își vor
analiza propriile
produse, vor
analiza și
produsele
colegilor
motivând alegerea
fǎcutǎ prin turul
galeriei. Conversația

Turul galeriei Broscuțele
regine
realizate Frontală

Individuală Autoevaluarea
propriei lucrări

Evaluarea
lucrărilor
colegilor

10. Încheierea
lecției
(1 min.) – Voi face
aprecieri globale
și individuale
asupra modului în
care elevii au
participat la
activitate. Le voi
împărți
recompensa. Conversația Recompensa
Frontală

Individuală Aprecieri
verbale

109
Anexa 1.

CRITERII DE REALIZARE A TABLOULUI DE PRIMĂVARĂ

MODUL DE EXECUȚIE:

 Decupează după contur;
 Nu îndoaie (mototolește) decora țiunile , necesare realizării tabloului de primăvară;
 Folosește lipiciul fără să murdărească lucrarea;
 Estetica lucrării;
 Gradul de originalitate;

110
PROIECT DIDACTIC NR. 7

DATA: 26.04.2018
UNITATEA DE APLICA ȚIE: Școala Gimnazială ,,Dacia ”
CLASA: I D
ÎNVĂȚĂTOARE: Costin Maria
PROPUN ĂTOR: Micula Lavinia -Adriana
OBIECTUL: Arte vizuale și abilități practice
SUBIECTUL: ,,Marionetă confecționată din șosetă ”
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: Primăvara
TIPUL LEC ȚIEI: Formare de deprinderi și priceperi practice
COMPETEN ȚE GENERALE:
1. Explorarea de mesaje artistice exprimate în limbaj vizual într-o diversitate de contexte familiare
2. Realizarea de creații funcționale și/sau estetice folosind materiale și tehnici elementare diverse
COMPETEN ȚE SPECIFICE:
1.1. Sesizarea elementelor de detaliu ale unui mesaj vizual simplu, exprimat printr -o varietate de forme
artistice
2.3. Realizarea de obiecte/ construcții / folosind materiale ușor de prelucrat și tehnici accesibile
OBIECTIV FUNDAMENTAL: Formarea deprinderii de a confecționa marionete din șosete urmând
indicații precise.
OBIECTIVE OPERA ȚIONALE:
OO1 – Să enumere materialele utilizate
OO2 – Să respecte ordinea etapelor de lucru pentru obținerea marionetei
OO3 – Să lucreze ordonat și îngrijit
OO4 – Să-și exprime părerea față de lucrările colegilor
STRATEGII DIDACTICE:
METODE ȘI PROCEDEE DIDACTICE: Conversația , observația , explicația , demonstrația ,
exercițiul , turul galeriei
MIJLOACE DE ÎNVĂȚĂMÂNT: Model realizat , bilețele , șosete , ață, panglică , ochișori , carton ,
bandă adezivă , vată, foarfece , lipici, recompense
FORME DE ORGANIZARE: Frontal , individual
DURATA: 50 minute
BIBLIOGRAFIE:
1. Programa școlară pentru disciplina Arte vizuale și abilități practice ,Clasa pregătitoare , clasa I și
clasa a II -a.(2013). Ministerul Educa ției Na ționale
2. Ghid de practică pedagogic ă pentru învățământul pre școlar, primar și special

111
DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII

Evenimentul
didactic Conținutul
învățării Strategii didactice
Evaluare
Metode și
procedee Mijloace
didactice
Forme de
organizare

1. Moment
organizatoric
(1 min.)
Se aerisește sala de
clasă.
Se asigură ordinea
și disciplina.Se
pregătesc
materialele pentru
activitate: model
realizat, bilețele,
șosete, ață,
panglică, ochișori,
carton, bandă
adezivă, vată,
foarfece, lipici,
recompense. Conversația Model
realizat
Bilețele
Șosete
Ață
Panglică
Ochișori
Carton
Bandă
adezivă
Vată
Foarfece
Lipici
Recompense
Frontală
Conversația
2. Pregătirea
psihologică
(1 min.)
Pregătirea
psihologică este
realizată printr -un
joc cu ghicitori a
căror răspunsuri vor
ghida elevii la
bilețele ce conțin
informații despre ce
vor realiza.
-Eu merg cu
școlarul/ Și îi port
Abecedarul.
(ghiozdanul)
– Lumina prin el
trece/ De nu se mai Conversația

Exercițiul
Bilețele Frontală Conversația

112
oprește? (Geamul)
-Eu lo orice casă/
Sunt slugă aleasă./
Eu pe orișicine/
Întâmpin când
vine./ Când pleacă
afară,/ Eu îl petrec
iară. (Ușa)
-Nu sunt carte, dar
am foi/ Pregătite
pentru voi/ Cu linii
sau pătrățele/ Să
puteți scrie pe ele.
(Caietul)
Pe bilețele:
1. Dragi copii, vă
rog tare frumos să
mă ajutați! Mă simt
singur și trist.
Trebuie mai întâi să
căutați o șosetă.
2.Ați găsit șoseta?
Foarte bine, acum
trebuie să primiți
vată și cartoane.
3.Sunteți niște copii
foarte ascultători.
Acum o să aveți
nevoie de lipici,
foarfece și ață.
4.Vai, ce bucuros
sunt că încercați să
mă ajutați, cred că o
să am cei mai
minunați prieteni.
Iar acum la final
veți avea nevoie de

113
ochișori și năsuc.
3. Anuntarea
temei și a
obiectivelor
( 2 min.)

-Dragii mei, noi
astăzi la Arte
vizuale și abilități
practice , vom
realiza câte o
marionetă din
șosetă, utilizând
diverse materiale.
Va trebui să lucrați
în liniște, să păstrați
ordinea și
disciplina, să
păstrați acuratețea
produselor și să
respectați ordinea
etapelor de lucru. Conversaț ia

Explicația
Frontală
Conversația

Discuții

4.
Reactualizarea
cunoștințelor
teoretice
necesare
(5 min.) -Cu ce jucării vă
place să vă jucați în
timpul liber?
-Vă place să
realizați jucării?
-Aveți grijă de
lucrurile voastre?
-Atunci când doriți
să realizați un
produs respectați
etapele de lucru ale
acestuia?
-De ce este
importantă
respectarea etapelor
de lucru pentru a
realiza un produs?
– Ce materiale
folosiți în realizarea
produselor în Conversația

Explicația

Exer cițiul

Conversația

Discuții

Întrebări

114
general?
5. Intuirea
planșei model
(1 min.)

Le prezint elevilor
produsul model –„
Marionetă
confecționată din
șosetă ”
Cer copiilor să
precizeze ce
materiale s -au
folosit pentru
realizarea acestui
produs. Conversația

Exercițiul
Produsul
model Frontală

Conversația

Discuții

6.
Demonstrația
model.
Explicația
modului de
realizare a
lucrării.
(8min.)
Cer elevilor să
identifice
materialele pe care
le au pe bancă.
Explic și
demonstreaz modul
de execuție al
produsului:
-Pentru început, vă
rog să fiți atenți la
mine pentru că vă
arat modul de
lucru! Nimeni nu
face nimic până nu
am să zic eu
START.
-Luăm șoseta și o
tragem pe mână pe
dos. După aceea
luăm cartonul,
lipim banda a dezivă
și vata. Așezăm
cartonul în palmă
pe ciorap pentru a
fixa gura. Pe urmă, Conversația

Explicația

Demonstrați
a Șosete
Ață
Panglică
Ochișori
Carton
Bandă
adezivă
Vată
Foarfece
Lipici
Frontală Conversația

Discuții

Întrebări

Observația
sistematică a
elevilor

115
întoarcem ciorapul
pe față și lipim pe
gură cartonul.
Având pe bănci
panglică și ață ne
vom folosi de
acestea pentru a le
face păr, fundițe. La
final lipim ochișorii
și năsucul .
7. Înc ǎlzirea
mușchilor
mâinii
(1 min.)
Înainte de a ne
apuca de lucru,
haideți să ne
încălzim mânuțele:
,,Mișcăm
degețelele/ Ș i batem
pălmuț ele./
Răsucim
încheietura/ Și dăm
mingea dura,
dura. ” Conversația

Exercițiul
Frontală Conversația
8. Executarea
independentă
a lucrărilor.
Îndrumări.
(25 min.) Reamintesc elevilor
regulile ce trebuie
urmate în realizarea
lucrărilor la orele
de abilități:
-mânuirea cu
atenție a obiectelor
ascuțite care ne pot
accidenta;
-nu se folosește
mult lipici ;
-nu se grăbește
lucru, fiecar e elev
lucrează în ritmul
său.
-START, acum Conversația

Explicația

Exercițiul Frontală

Individuală Observația
sistematică a
elevilor

116
puteți începe, spor
la treabă, dragii
mei!
– Voi supraveghea
modul în care copiii
realizează tema
propusă.
– Voi ajuta pe cei
care întâmpină
greutăți și le voi da
indicați i
suplimentare.
În timpul lucrării,
elevi i audiază
cântece de
primăvară.
9. Evaluarea
lucrărilor –
criteriile de
evaluare
( 5 min.) -Vom face o mini
expoziție cu
marionetele
realizate . Fiecare
copil își va pune
marioneta realizată
la expozițe, după
care vom face turul
galeriei.
În analiza și
aprecierea
produselor obținute,
se va ține cont de :
– corectitudine în
realizarea lui
– acuratețe
Elevii își vor
analiza propriile
produse, vor analiza
și produsele
colegilor motivân d Conversația

Turul
galeriei Produsele
realizate Frontală

Individuală Autoevaluar
eapropriului
produs

Evaluarea
produselor
colegilor

117
alegerea fǎcutǎ prin
turul galeriei.

10. Încheierea
lecției
(1 min.)
– Voi face aprecieri
globale și
individuale asupra
modului în care
elevii au participat
la activitate. Le voi
împărți
recompensa.
Conversația Recompensa
Frontală

Individuală Aprecieri
verbale

PROIECT DIDACTIC NR. 8

DATA: 03.05.2018
UNITATEA DE APLICA ȚIE: Școala Gimnazială ,,Dacia ”
CLASA: I D
ÎNVĂȚĂTOARE: Costin Maria
PROPUN ĂTOR: Micula Lavinia -Adriana
OBIECTUL: Arte vizuale și abilități practice
SUBIECTUL: ,,Puiul de găină ”
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: ,, E o lume minunată”
TIPUL LEC ȚIEI: Formare de deprinderi și priceperi practice
COMPETEN ȚE GENERALE:
1. Explorarea de mesaje artistice exprimate în limbaj vizual într-o diversitate de contexte familiare
2. Realizarea de creații funcționale și/sau estetice folosind materiale și tehnici elementare diverse
COMPETEN ȚE SPECIFICE:
1.1. Sesizarea elementelor de detaliu ale unui mesaj vizual simplu, exprimat printr -o varietate de forme
artistice
2.3. Realizarea de obiecte/ construcții / folosind materiale ușor de prelucrat și tehnici accesibile
OBIECTIV FUNDAMENTAL: Cunoașterea și utilizarea u nor tehnici de lucru învățate (decupare
după contur, lipire, asamblare) cu diverse materiale și ustensile în realizarea unui produs (puiul de
găină)
OBIECTIVE OPERA ȚIONALE:
OO1 – Să denumească materialele pe care le au pregătite pe bănci
OO2 – Să utilizeze materialele pentru a realize puișorul după modelul dat
OO3 – Să realizeze puiul, lucrând îngrijit și curat
STRATEGII DIDACTICE:
METODE ȘI PROCEDEE DIDACTICE: Conversația , observația , explicația , demonstrația ,
exercițiul , turul galeriei
MIJLOACE DE ÎNVĂȚĂMÂNT: Foi galbene , foi roșii , foi albe , ochi, foarfece , lipici, creioane ,
laptop , videoproiector , recompense
FORME DE ORGANIZARE: Frontal , individual
DURATA: 50 minute

118
BIBLIOGRAFIE:
1. Programa școlară pentru disciplina Arte vizuale și abilități practice ,Clasa pregătitoare , clasa I și
clasa a II -a.(2013). Ministerul Educa ției Na ționale
2. Ghid de practică pedagogic ă pentru învățământul pre școlar, primar și special

DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII

Evenimentul
didactic Conținutul
învățării Strategii didactice
Evaluare
Metode și
procedee Mijloace
didactice
Forme de
organizare

1. Moment
organizatoric
(1 min.)
Se aerisește
sala de clasă.
Se asigură
ordinea și
disciplina.
Se pregătesc
materialele
pentru
activitate: Foi
galbene, foi
roșii, foi albe,
ochi, foarfece,
lipici,
creioane,
laptop,
videoproiector
, recompense Conversația Foi galbene
Foi roșii
Foi albe
Ochi
Foarfece
Lipici
Creioane
Laptop
Videoproiector
Recompense
Frontală
Conversația
2. Pregătirea
psihologică
(1 min.)
– Dragii mei,
acuma ne
imaginăm că
suntem în
curte la bunici.
Într-o ladiță
vedem niște
puișori pufoși
și drăgălași,
având culori Conversația

Exercițiul
Laptop

Frontală Conversația

119
diferite. Ne
imaginăm că
luăm unul în
mânuță ca să îi
simțim mai
bine puful.
Apoi îl
mângâiem pe
căpușor și îi
facem o fundă
roșie, pentru a
fi și mai
drăgălaș. Pe
urmă vorbim
cu el imitând
sunetele: ,,Pui –
pui”. Deodată
apare o
imaginie cu
puișorii de
găină pe
videoproiector

Videoproiector

3. Anuntarea
temei și a
obiectivelor
( 2 min.)

-Dragii mei,
noi astăzi la
Arte vizuale și
abilități
practice vom
realiza
împreună
puișori de
găină .Va
trebui să
lucrați în
liniște, să
păstrați
ordinea și
disciplina, să Conversația

Explicația
Frontală
Conversația

Discuții

120
păstrați
acuratețea
produselor,
dar mai ales să
fiți atenți
pentru a ne
ieși cei mai
frumoși
puișori.
4.
Reactualizarea
cunoștințelor
teoretice
necesare
(5 min.) –
-Ce animale
trăiesc în
curtea
bunicilor
voștri?
-Ce animal
este găina?
-Ce ies din
ouăle găinilor?
-Ce culoare au
puișorii de
găina?
Conversația

Explicația

Exercițiul

Frontală

Individuala

Conversația

Discuții

Întrebări

5. Intuirea
planșei model
(1 min.)

Le prezint
elevilor
lucrarea model
–„Puiul de
găină”
Cer copiilor să
precizeze ce
materiale s -au
folosit pentru
realizarea
acestui produs. Conversația
Produsul
model Frontală

Conversația

Discuții

6. Demonstrația
model.
Explicația
modului de Cer elevilor să
identifice
materialele pe
care le au pe Conversația

Explicația Foi galbene
Foi roșii
Foi albe
Ochi Frontală Conversația

Discuții

121
realizare a
lucrării.
(8min.)
bancă.
Explic și
demonstreaz
modul de
execuție al
produsului:
-Pentru
început, vă rog
să fiți atenți la
mine pentru că
vă arat modul
de lucru!
Nimeni nu
face nimic
până nu am să
zic eu
START.
-Pentru
început trasăm
și apoi
decupăm un
cerc mare.
Așezăm pe
rând câte o
palmă, cu
degetele
depărtat e, pe
foaia galbenă
și trasăm
conturul
acestora, apoi
le decupăm.
Pe urmă,
așezăm de
două ori palma
stângă și de
două ori palma

Demonstrați
a Foarfece
Lipici
Creioane
Întrebări

Observația
sistematică a
elevilor

122
dreaptă pe
hârtia albă și
trasăm
conturul
acestora, apoi
decupăm.
Lipim aprpile
puișorului,
reprezentate
de conturul
palmelor de pe
hârtia albă.
Lipim creasta
puiului,
reprezentată
de conturul
degetelor de
pe foaia roșie.
Apoi, lipim
picioarele
puișorului,
reprezentate
de conturul
palmelor de pe
foaia galbenă.
La final, lipim
ochii și nasul
(cu triunghi
mic, galben)
puișorului.
7. Înc ǎlzirea
mușchilor
mâinii
(1 min.)
Înainte de a ne
apuca de
lucru, haideți
să ne încălzim
mânuțele:
,,La pian acum
cântăm./ Conversația

Exercițiul
Frontală Conversația

123
Liniște, să
ascultăm!/
Plic-plac, plic –
plac,/
Melodiile îmi
plac.”
8. Executarea
independentă a
lucrărilor.
Îndrumări.
(25 min.) Reamintesc
elevilor
regulile ce
trebuie urmate
în realizarea
lucrărilor la
orele de
abilități:
-mânuirea cu
atenție a
obiectelor
ascuțite care
ne pot
accidenta;
-nu se
folosește mult
lipici ;
-nu se grăbește
lucru, fiecare
elev lucrează
în ritmul său.
-START,
acum puteți
începe, spor la
treabă, dragii
mei!
– Voi
supraveghea
modul în care
copiii
realizează Conversația

Explicația

Exercițiul Frontală

Individuală Observația
sistematică a
elevilor

124
tema propusă.
– Voi ajuta pe
cei care
întâmpină
greutăți și le
voi da indicații
supliment are.

9. Evaluarea
lucrărilor –
criteriile de
evaluare
( 5 min.) -Vom face o
mini expoziție
cu puișorii de
găină realizați
. Fiecare copil
își va pune
produsul
realizat la
expozițe, după
care vom face
turul galeriei.
În analiza și
aprecierea
produselor
obținute, se va
ține cont de :
– corectitudine
în realizarea
lui
– acuratețe
Elevii își vor
analiza
propriile
produse, vor
analiza și
produsele
colegilor
motivând
alegerea Conversația

Turul
galeriei Produsele
realizate
(Puișorii de
găină) Frontală

Individuală Autoevaluar
eapropriului
produs

Evaluarea
produselor
colegilor

125
fǎcutǎ prin
turul galeriei.
10. Încheierea
lecției
(1 min.)
– Voi face
aprecieri
globale și
individuale
asupra
modului în
care elevii au
participat la
activitate. Le
voi împărți
recompensa. Conversația Recompensa
Frontală

Individuală Aprecieri
verbale

PROIECT DIDACTIC NR. 9

DATA: 10.05.2018
UNITATEA DE APLICA ȚIE: Școala Gimnazială ,,Dacia ”
CLASA: I D
ÎNVĂȚĂTOARE: Costin Maria
PROPUN ĂTOR: Micula Lavinia -Adriana
OBIECTUL: Arte vizuale și abilități practice
SUBIECTUL: ,,Orașul meu ”
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: ,, E o lume minunată”
TIPUL LEC ȚIEI: Formare de deprinderi și priceperi practice
COMPETEN ȚE GENERALE:
1. Explorarea de mesaje artistice exprimate în limbaj vizual într-o diversitate de contexte familiare
2. Realizarea de creații funcționale și/sau estetice folosind materiale și tehnici elementare diverse
COMPETEN ȚE SPECIFICE:
1.1. Sesizarea elementelor de detaliu ale unui mesaj vizual simplu, exprimat printr -o varietate de forme
artistice
2.3. Realizarea de obiecte/ construcții / folosind materiale ușor de prelucrat și tehnici accesibile
OBIECTIV FUNDAMENTAL: Educarea simțului estetic, a gustului pentru frumos prin realizarea
unor lucrări creative și originale.
OBIECTIVE OPERA ȚIONALE:
OO1 – Să enumere, în urma explica țiilor, etapele de lucru ale lucrării propuse
OO2 – Să utilizeze corect materialele puse la dispoziție, respectând tehnica de lucru
OO3 – Să realizeze corect lucrarea, respectând succesiunea etapelor de lucuru
OO4 – Să lucreze ordonat, păstrând curățenia pe bancă
STRATEGII DIDACTICE:
METODE ȘI PROCEDEE DIDACTICE: Conversația , observația , explicația , demonstrația ,
exercițiul , turul galeriei

126
MIJLOACE DE ÎNVĂȚĂMÂNT: Laptop , panou pentru expoziție , cutii de carton , acuarele ,
autocolante , resturi de hârtie colorată , lipici, recompensă
FORME DE ORGANIZARE: Frontal , individual
DURATA: 50 minute
BIBLIOGRAFIE:
1. Programa școlară pentru disciplina Arte vizuale și abilități practice ,Clasa pregătitoare , clasa I și
clasa a II -a.(2013). Ministerul Educa ției Na ționale
2. Ghid de practică pedagogic ă pentru învățământul pre școlar, primar și special

DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII

Evenimentul
didactic Conținutul
învățării Strategii didactice
Evaluare
Metode și
procedee Mijloace
didactice
Forme de
organizare

1. Moment
organizatoric
(1 min.)
Se aerisește sala
de clasă.
Se asigură ordinea
și disciplina.Se
pregătesc
materialele pentru
activitate: Laptop,
panou pentru
expoziție,
cutii de carton,
acuarele,
autocolante,
resturi de hârtie
colorată,
lipici,
recompensă. Conversația Laptop
Panou
pentru
expoziție
Cutii de
carton
Acuarele
Autocolante
Resturi de
hârtie
colorată
Lipici
Recompensă
Frontală
Conversația
2. Pregătirea
psihologică
(1 min.)
Se va realiza prin
vizionarea unor
imagini cu clădiri
renumite din
Oradea: Primăria
din Oradea,
Biserica Romano –
Catolică, Palatul Conversația
Exercițiul
Laptop Frontală Observarea
capacității
de
concentrare
a atenției

127
Vulturul Negru,
Biserica cu Lună,
Teatrul Regina
Maria, Palatul
Baroc.
3. Anuntarea
temei și a
obiectivelor
( 2 min.)

-Dragii mei, noi
astăzi la Arte
vizuale și abilități
practice , fiecare
dintre voi va
realize câte o
clădire frumoasă,
folosindu -se de
materialele puse
la dispoziție (cu tii
de carton,
acuarele, lipici,
resturi de hârtie
colorată,
autocolante).
Va trebui să fiți
foarte atenți pe
parcursul
explicațiilor
pentru a ști ce veți
avea de făcut. Conversația

Explicația
Frontală
Conversația

Discuții

4.
Reactualizarea
cunoștințelor
teoretice
necesare
(5 min.) Se va realiza o
conversație pe
baza lucrărilor din
ora anterioara, cu
scopul de a -și
reaminti
cunoștințele
necesare. Conversația

Exercițiul

Frontală
Individuala

Conversația

Observarea
sistematică a
comportame
ntului
elevilor

128
5. Intuirea
planșei model
(1 min.)

Le prezint elevilor
,,Clădirea din
carton” .
– Ce este aceasta,
copii? (O clădire)
– Din ce e ea
realizată? (Din
carton)
-Ce elemente am
folosit în
realizarea ei?
(Carton, acuarele,
lipici, resturi de
hârtie colorată,
autocolante) Conversația
Clădirea din
carton –
model Frontală

Conversația

Discuții

6.
Demonstrația
model.
Explicația
modului de
realizare a
lucrării.
(8 min.)
-Ce materiale /
instrumente aveți
pe mese ?
-Pentru început,
vă rog să fiți
atenți la mine
pentru că vă arat
modul de lucru!
Nimeni nu face
nimic până nu am
să zic eu START.
Prima dată, pentru
a fi transformate
în clădiri, cutiile
vor trebui să fie
acoperite cu
acuarele frumos
colorate cu
ajutorul pensulei.
După ce am
acoperit toate
cutiile cu Conversația

Explicația

Demonstrația Panou
pentru
expoziție
Cutii de
carton
Acuarele
Autocolante
Resturi de
hârtie
colorată
Lipici
Frontală Conversația

Discuții

Întrebări

Observația
sistematică a
elevilor

129
acuarele, vom lăsa
5 minute să se
usuce. Pe urmă,
fiecare dintre voi
își va folosi
imaginația și își
va decora clădirea
cu ferestre și
neoane din resturi
de hârtie colorată
și autocolante.
După ce ve ți
termina de
realizat lucrarea
coi merge pe la
fiecare pentru a
lipi clădirile pe
panou la expoziție
și pentru a forma
întreaga machetă.

7. Înc ǎlzirea
mușchilor
mâinii
(1 min.)
Înainte de a ne
apuca de lucru,
haideți să ne
încălzim
mânuțele:
,,Mișcăm
degețelele,
Ne lipim
pălmuțele,
Pumnișoriiîi
răsucim
Și apoi îi
învârtim .” Conversația

Exercițiul
Frontală Conversația
8. Executarea
independentă
a lucrărilor. Reamintesc
elevilor regulile
ce trebuie urmate Conversația

Explicația Frontală

Observația
sistematică a
elevilor

130
Îndrumări.
(25 min.) în realizarea
lucrărilor la orele
de abilități:
-mânuirea cu
atenție a
obiectelor ascuțite
care ne pot
accidenta;
-nu se folosește
mult lipici ;
-nu se grăbește
lucru, fiecare elev
lucrează în ritmul
său.
-START, acum
puteți începe, spor
la treaba, dragii
mei!
– Voi supraveghea
modul în care
copiii realizează
tema propusă.
– Voi ajuta pe cei
care întâmpină
greutăți și le voi
da indicații
suplimentare.

Exercițiul

Individuală
9. Evaluarea
lucrărilor –
criteriile de
evaluare
( 5 min.) -Vom face o mini
expoziție cu
clădirile din
carton. Vom face
turul galeriei.
În analiza și
aprecierea
produselor
obținute, se va
ține cont de : Conversația

Turul galeriei Clădirile din
carton
realizate Frontală

Individuală Autoevaluar
eapropriei
lucrări

Evaluarea
lucrărilor
colegilor

131
– corectitudine în
realizarea lui
– acurat ețe
-originalitate
Elevii își vor
analiza propriile
produse, vor
analiza și
produsele
colegilor
motivând alegerea
fǎcutǎ prin turul
galeriei.

10. Încheierea
lecției
(1 min.) – Voi face
aprecieri globale
și individuale
asupra modului în
care au participat
la activitate. Vor
primi
recompensa. Conversația Recompensa
Frontală

Individuală Aprecieri
verbale

132
PROIECT DIDACTIC NR. 10

DATA: 17.05.2018
UNITATEA DE APLICA ȚIE: Școala Gimnazială ,,Dacia ”
CLASA: I D
ÎNVĂȚĂTOARE: Costin Maria
PROPUN ĂTOR: Micula Lavinia -Adriana
OBIECTUL: Arte vizuale și abilități practice
SUBIECTUL: ,,Păpuși colorate ”
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: ,, E o lume minunată”
TIPUL LEC ȚIEI: Formare de deprinderi și priceperi practice
COMPETEN ȚE GENERALE:
1. Explorarea de mesaje artistice exprimate în limbaj vizual într-o diversitate de contexte familiare
2. Realizarea de creații funcționale și/sau estetice folosind materiale și tehnici elementare diverse
COMPETEN ȚE SPECIFICE:
1.1. Sesiza rea elementelor de detaliu ale unui mesaj vizual simplu, exprimat printr -o varietate de
forme artistice
2.3. Realizarea de obiecte/ construcții / folosind materiale ușor de prelucrat și tehnici accesibile
OBIECTIV FUNDAMENTAL: Cunoașterea și utilizarea unor tehnici de lucru învățate (decupare
după contur, lipire, asamblare) cu diverse materiale și ustensile în realizarea unui produs (păpuși
colorate)
OBIECTIVE OPERA ȚIONALE:
OO1 – Să utilizeze corect și adecvat instrumentele de lucru
OO2 – Să decupeze corect, după contur, pentru a putea definitiva produsul
OO3 – Să asambleze părțile componente ale produsului
STRATEGII DIDACTICE:
METODE ȘI PROCEDEE DIDACTICE: Conversația , observația , explicația , demonstrația ,
exercițiul , turul galeriei
MIJLOACE DE ÎNVĂȚĂMÂNT: Lingurițe de plastic colorate , ață, șabloane cu haine desenate ,
șabloane cu mânuțele desenate , ochișori , carioci , lipici, foarfece , recompense
FORME DE ORGANIZARE: Frontal , individual
DURATA: 50 minute
BIBLIOGRAFIE:
1. Programa școlară pentru disciplina Arte vizuale și abilități practice ,Clasa pregătitoare , clasa I și
clasa a II -a.(2013). Ministerul Educa ției Na ționale
2. Ghid de practică pedagogic ă pentru învățământul pre școlar, primar și special

133
DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII

Evenimentul
didactic Conținutul
învățării Strategii didactice
Evaluare
Metode și
procedee Mijloace
didactice
Forme de
organizare

1. Moment
organizatoric
(1 min.)
Se aerisește sala
de clasă.
Se asigură ordinea
și disciplina.
Se pregătesc
materialele pentru
activitate: lingurițe
de plastic colorate,
ață, șabloane cu
haine desenate,
șabloane cu
mânuțele desenate,
ochișori, carioci,
lipici, foa rfece,
recompense. Conversația Lingurițe de
plastic
colorate
Ață
Șabloane cu
haine
desenate
Șabloane cu
mânuțele
desenate
Ochișori
Carioci
Lipici
Foarfece
Recompense
Frontală
Conversația
2. Pregătirea
psihologică
(1 min.)
Pregătirea
psihologică se va
face cu ajutorul
unei păpuși de
mâini.
-Dragii mei, eu
sunt păpușica
Bella și sunt tare
necăjită. Am venit
la voi să vă spun
că mi -am pierdut
surorile și frățorii.
Acum mă simt tare
singură… Mă Conversația

Exercițiul
Frontală Conversația

134
puteți ajuta să îi
găsesc?
-Eu m -am gândit
ca să îi
confecți onăm
păpușii noastre
Bella niște surori
și frățiori pentru a
nu se mai simți
singură și pentru a
fi fericită. Ce
ziceți, o facem
fericită?
3. Anuntarea
temei și a
obiectivelor
( 2 min.)

-Dragii mei, noi
astăzi la Arte
vizuale și abilități
practice , îi vom
confecționa
păpușii noastre
Bella, surori și
frățiori. Va trebui
să lucrați în liniște,
să păstrați ordinea
și disciplina, să
păstrați acuratețea
produselor, să
decupați după
contur hain ele,
mânuțele și să
asamblați formele
decupate pe
lingurița de
plastic. Conversația

Explicația
Frontală
Conversația

Discuții

135
4.
Reactualizarea
cunoștințelor
teoretice
necesare
(5 min.) -Care sunt culorile
calde?
(Roșu, Orange și
Galben)
-Care sunt culorile
reci?
(Albastru, Verde
și Violet)
-Ce materiale
folosiți de obicei
în realizarea unor
produse?
(Lipici, foarfece și
carioci)
-Cum lucrăm
atunci când
folosim lipiciul?
(Punem lipiciul pe
mijloc și lipim
spre margini)
-De ce este
important să
lucrăm îngrijit?
(Este important să
lucrăm îngrijit
pentru a obține
produse
frumoase) Conversația

Explicația

Exercițiul

Frontală

Individuala

Conversația

Discuții

Întrebări

5. Intuirea
planșei model
(1 min.)

Le prezint elevilor
produsele model –
„Păpuși colorate”.
Cer copiilor să
precizeze ce
materiale s -au
folosit în
realizarea
produselor. Conversația
Produsul
model Frontală
Conversația

Discuții

136
6.
Demonstrația
model.
Explicația
modului de
realizare a
lucrării.
(8min.)
Cer elevilor să
identifice
materialele pe care
le au pe bancă.
Explic și
demonstreaz
modul de execuție
al produsului:
-Pentru început, vă
rog să fiți atenți la
mine pentru că vă
arat modul de
lucru! Nimeni nu
face nimic până nu
am să zic eu
START.
-Luăm lingurița de
plastic în mână, pe
care lipim
ochișorii și
desenăm cu
carioca gura și
năsucul. Pe urmă,
luăm ața și o lipim
pentru ca păpușile
noastre să aibă
păr. La final, vom
decupa șabloanele
cu mâinile și
hainel e pe care le
vom lipi pe
linguriță. Conversația

Explicația

Demonstrația Lingurițe de
plastic
colorate
Ață
Șabloane cu
haine
desenate
Șabloane cu
mânuțele
desenate
Ochișori
Carioci
Lipici
Foarfece
Frontală Conversația

Discuții

Întrebări

Observația
sistematică a
elevilor
7. Înc ǎlzirea
mușchilor
mâinii
(1 min.)
Înainte de a ne
apuca de lucru,
haideți să ne
încălzim
mânuțele: Conversația

Frontală Conversația

137
,,Am frumoase
degețele,
Astăzi voi lucra cu
ele.
Da, da, da, chiar
așa,
Astăzi frumos vom
lucra!” Exercițiul

8. Executarea
independentă
a lucrărilor.
Îndrumări.
(25 min.) Reamintesc
elevilor regulile ce
trebuie urmate în
realizarea
lucrărilor la orele
de abilități:
-mânuirea cu
atenție a obiectelor
ascuțite care ne
pot accidenta;
-nu se folosește
mult lipici ;
-nu se grăbește
lucru, fiecare elev
lucrează în ritmul
său.
-START, acum
puteți începe, spor
la treabă, dragii
mei!
– Voi supraveghea
modul în care
copiii realizează
tema propusă.
-Voi merge la
fiecare copil după
ce va îndoi
conturul lalelei
pentru a le capsa Conversația

Explicația

Exercițiul Frontală

Individuală Observația
sistematică a
elevilor

138
mijlocul cu
perforatorul pentru
a nu se accidenta.
– Voi ajuta pe cei
care întâmpină
greutăți și le voi
da indicații
suplimentare.
9. Evaluarea
lucrărilor –
criteriile de
evaluare
( 5 min.) -Vom face o mini
expoziție cu
păpușile coloarte
realizate . Fiecare
copil își va pune
produsul realizat
la expozițe, după
care vom face
turul galeriei.
În analiza și
aprecierea
produselor
obținute, se va ține
cont de :
– corectitudine în
realizarea lui
– acuratețe
Elevii își vor
analiza propriile
produse, vor
analiza și
produsele
colegilor motivând
alegerea fǎcutǎ
prin turul galeriei. Conversația

Turul galeriei Produsele
realizate
(păpușile
colorate) Frontală

Individuală Autoevaluar
eapropriului
produs

Evaluarea
produselor
colegilor

10. Încheierea
lecției
(1 min.) – Voi face
aprecieri globale și
individuale asupra
modului în care Conversația Recompensa
Frontală

Individuală Aprecieri
verbale

139
elevii au participat
la activitate. Le
voi împărți
recompensa.

140

PROIECT DIDACTIC NR. 11

DATA: 24.05.2018
UNITATEA DE APLICA ȚIE: Școala Gimnazială ,,Dacia ”
CLASA: I D
ÎNVĂȚĂTOARE: Costin Maria
PROPUN ĂTOR: Micula Lavinia -Adriana
OBIECTUL: Arte vizuale și abilități practice
SUBIECTUL: ,,Confecționarea lui Minion ”
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: ,, E o lume minunată”
TIPUL LEC ȚIEI: Formare de deprinderi și priceperi practice
COMPETEN ȚE GENERALE:
1. Explorarea de mesaje artistice exprimate în limbaj vizual într-o diversitate de contexte familiare
2. Realizarea de creații funcționale și/ sau estetice folosind materiale și tehnici elementare diverse

141
COMPETEN ȚE SPECIFICE:
1.1.Sesizarea elementelor de detaliu ale unui mesaj vizual simplu, exprimat printr -o varietate de forme
artistice
2.3.Realizarea de obiecte/ construcții / folosind materiale ușor de prelucrat și tehnici accesibile
OBIECTIV FUNDAMENTAL: Cunoașterea și utilizarea unor tehnici de lucru învățate (decupare
după contur, lipire, asamblare) cu diverse materiale și ustensile în realizarea unui produs (Minions)
OBIECTIVE OPERA ȚIONALE:
OO1 – Să identifice materialele pentru realiz area produsului
OO2 – Să aplice corect tehnicile de lu cru învățate (decupare, lipire)
OO3 – Să asambleze părțile componente ale produsului
STRATEGII DIDACTICE:
METODE ȘI PROCEDEE DIDACTICE: Conversația , observația , explicația , demonstrația ,
exercițiul , turul galeriei
MIJLOACE DE ÎNVĂȚĂMÂNT: Pahare galbene , carton maro , carton gri , carton negru , carton
albastru , coli albe , creioane , carioci , foarfece , lipici, laptop , recompense
FORME DE ORGANIZARE: Frontal , individual
DURATA: 50 minute
BIBLIOGRAFIE:
1. Programa școlară pentru disciplina Arte vizuale și abilități practice ,Clasa pregătitoare , clasa I și
clasa a II -a.(2013). Ministerul Educa ției Na ționale
2. Ghid de practică pedagogic ă pentru învățământul pre școlar, primar și special

DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII

Evenimentul
didactic Conținutul
învățării Strategii didactice
Evaluare
Metode și
procedee Mijloace
didactice
Forme de
organizare

1. Moment
organizatoric
(1 min.)
Se aerisește sala
de clasă.
Se asigură
ordinea și
disciplina. Se
pregătesc
materialele
pentru Conversația Pahare
galbene
Carton maro
Carton gri
Carton n egru
Carton
albastru
Coli albe Frontală
Conversația

142
activitate:
pahare galbene,
carton maro,
carton gri,
carton negru,
carton albastru,
coli albe,
creioane,
carioca,
foarfece,
lipici, laptop,
recompense. Creioane
Carioci
Foarfece
Lipici
Laptop
Recompense

2. Pregătirea
psihologică
(1 min.)
-Dragii mei, v –
am pregătit un
filmuleț cu
Minions.
Va trebui să fiți
foarte atenți
pentru că la
final vă voi
adresa câteva
întrebări
referitoare la
ceea ce ați
vizionat.
– Ce face
Minionul în
această secvență
de film ?
-A acționat
corect în această
situație?
-Cum credeți că
va continua
filmul?
– Daca ați fi fost
în locul Conversația
Exercițiul
Frontală Conversația

143
personajului ce
ați fi făcut?
-Ce i-ați spune
lui Minion?
-Cum ați dori să
îl transformați
pe Minion?
3. Anuntarea
temei și a
obiectivelor
( 2 min.)

-Dragii mei, noi
astăzi la Arte
vizuale și
abilități
practice , o să îl
confecționăm pe
Minion.Va
trebui să lucrați
în liniște, să
păstrați ordinea
și disciplina, să
păstrați
acuratețea
produselor, să
decupați după
contur, să
asamblați
formele
decupate pe
pahar.
La final vom
face o expozitie
cu toate
produsle
realizate. Conversația

Explicația
Frontală
Conversația

144
4.
Reactualizarea
cunoștințelor
teoretice
necesare
(5 min.) -Ce produse
folosim când
realizăm o
lucrare?
(Foarfece, lipici,
creioane,
carioci)
-Este importantă
respectare
etapelor unui
produs? De ce?
-Vă place să
păstrați lucrăr ile
realizate de voi?
-Unde l -ați
întâlnit voi pe
Minion?
-Ce culoare are
Minionul?
– Cum
acționează
Minionul în
diferite situații?
-Ce elemente
specifice are
Minionul? Conversația

Explicația

Exercițiul

Frontală

Individuala

Conversația

Discuții

Întrebări

5. Intuirea
planșei model
(1 min.)

Le prezint
elevilor
produsul model
–„Minion”
Cer copiilor să
precizeze ce
materiale s -au
folosit pentru
realizarea
acestui produs.
Conversația
Produsul
model Frontală

Conversația

Discuții

145
6.
Demonstrația
model.
Explicația
modului de
realizare a
lucrării.
(8min.)
Cer elevilor să
identifice
materialele pe
care le au pe
bancă.
Explic și
demonstreaz
modul de
execuție al
produsului:
-Pentru început,
vă rog să fiți
atenți la mine
pentru că vă arat
modul de lucru!
Nimeni nu face
nimic până nu
am să zic eu
START.
– Aveți pe
bancă șablonul
cu haina lui
Minion pe care
o decupăm și o
lipim pe pahar.
După aceea
decupăm și
celălalte piese.
Luăm cercurile
gri peste care
lipim cercurile
albe, peste care
lpim cercurile
maro, iar la final
desenăm cu
carioca negru un
punct peste Conversația

Explicația

Demonstrația Frontală Conversația

Discuții

Întrebări

Observația
sistematică a
elevilor

146
cercul maro. Pe
urmă, lipim
rama de la
ochelari, gurița
și cei doi nasturi
la haina lui
Minion.
7. Înc ǎlzirea
mușchilor
mâinii
(1 min.)
Înainte de a ne
apuca de lucru,
haideți să ne
încălzim
mânuțele:
,, Umerii îi vom
mișca,
Spatele vom
îndrepta.
Degetele -mi
sunt petale,
Se deschid ca la
o floare,
Vântul bate ne –
încetat,
Vârful degetelor
bat,
Iar apoi le
răsfirăm
Și la pian noi
cântăm. ” Conversația

Exercițiul
Frontală Conversația
8. Executarea
independentă
a lucrărilor.
Îndrumări.
(25 min.) Reamintesc
elevilor regulile
ce trebuie
urmate în
realizarea
lucrărilor la
orele de
abilități:
-mânuirea cu Conversația

Explicația

Frontală

Observația
sistematică a
elevilor

147
atenție a
obiectelor
ascuțite care ne
pot accidenta;
-nu se folosește
mult lipici ;
-nu se grăbește
lucru, fiecar e
elev lucrează în
ritmul său.
-START, acum
puteți înce pe,
spor la treabă,
dragii mei!
– Voi
supraveghea
modul în care
copiii realizează
tema propusă.
-Voi merge la
fiecare copil
după ce va îndoi
conturul lalelei
pentru a le capsa
mijlocul cu
perforatorul
pentru a nu se
accidenta.
– Voi ajuta pe
cei care
întâmpină
greutăți și le voi
da indicați i
suplimentare.

Exercițiul

Individuală
9. Evaluarea
lucrărilor –
criteriile de -Vom face o
mini expoziție
cu Minionii Conversația

Produsele
realizate
(Minionii) Frontală

Individuală Autoevaluar
eapropriului
produs

148
evaluare
( 5 min.) realizați .
Fiecare copil își
va pune
produsul realizat
la expozițe,
după care vom
face turul
galeriei.
În analiza și
aprecierea
produselor
obținute, se va
ține cont de :
– corectitudine
în realizarea lui
– acuratețe
Elevii își vor
analiza propriile
produse, vor
analiza și
produsele
colegilor
motivând
alege rea fǎcutǎ
prin turul
galeriei.

Turul galeriei

Evaluarea
produselor
colegilor

10. Încheierea
lecției
(1 min.)
– Voi face
aprecieri globale
și individuale
asupra modului
în care elevii au
participat la
activit ate. Le
voi împărți
recompensa. Conversația Recompensa
Frontală

Individuală Aprecieri
verbale

149

150

PROIECT DIDACTIC NR. 12

DATA: 31.05.2018
UNITATEA DE APLICA ȚIE: Școala Gimnazială ,,Dacia ”
CLASA: I D
ÎNVĂȚĂTOARE: Costin Maria
PROPUN ĂTOR: Micula Lavinia -Adriana
OBIECTUL: Arte vizuale și abilități practice
SUBIECTUL: ,,În lumea Disney – Personaje Trolls ”
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: ,,E o lume minunată”
TIPUL LEC ȚIEI: Formare de deprinderi și priceperi practice
COMPETEN ȚE GENERALE:
1. Explorarea de mesaje artistice exprimate în limbaj vizual într-o diversitate de contexte familiare
2. Realizarea de creații funcționale și/sau estetice folosind materiale și tehnici elementare diverse
COMPETEN ȚE SPECIFICE:
1.1. Sesizarea elementelor de detaliu ale unui mesaj vizual simplu, exprimat printr -o varietate de forme
artistice
2.3. Realizarea de obiecte/ construcții / folosind materiale ușor de prelucrat și tehnici accesibile
OBIECTIV FUNDAMENTAL: Cunoașterea și utilizarea unor tehnici de lucru învățate (decupare
după contur, lipire, asamblare) cu diverse materiale și ustensile în re alizarea unui produs (Personaje
Trolls)
OBIECTIVE OPERA ȚIONALE:
OO1 – Să utilizeze corect și adecvat instrumentele de lucru
OO2 – Să respecte ordinea etapelor de lucru pentru obținerea personajelor Trolls
OO3 – Să aprecieze calitatea produselor finite, în funcție de criterii simple prin raportare la produsul
model
STRATEGII DIDACTICE:
METODE ȘI PROCEDEE DIDACTICE: Conversația , observația , explicația , demonstrația ,
exercițiul , turul galeriei
MIJLOACE DE ÎNVĂȚĂMÂNT: Cartoane roz , cartoane albastre , ochișori , decorațiuni , foarfece ,
lipici, carioci , creioane , recompense
FORME DE ORGANIZARE: Frontal , individual
DURATA: 50 minute
BIBLIOGRAFIE:
1. Programa școlară pentru disciplina Arte vizuale și abilități practice ,Clasa pregătitoare , clasa I și
clasa a II -a.(2013). Ministerul Educa ției Na ționale
2. Ghid de practică pedagogic ă pentru învățământul pre școlar, primar și special

151

DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII

Evenimentul
didactic Conținutul
învățării Strategii didactice
Evaluare
Metode și
procedee Mijloace
didactice
Forme de
organizare

1. Moment
organizatoric
(1 min.)
Se aerisește
sala de clasă.
Se asigură
ordinea și
disciplina.Se
pregătesc
materialele
pentru
activitate:
cartone roz,
cartoane
albastre,
ochișori,
decorațiuni,
foarfece,
lipici, carioci,
creioane,
recompense Conversația Cartoane roz
Cartoane
albastre
Ochișori
Decorațiuni
Foarfece
Lipici
Carioci
Creioane
Recompense
Frontală
Conversația
2. Pregătirea
psihologică
(1 min.)
Le voi
prezenta
curiozități cu
privire la
lumea Disney:
-Mortimer
Mouse a fost
numele
original al lui
Mickey
Mouse, înainte Conversația

Exercițiul
Frontală Conversația

152
ca Lilian, soția
lui Walt, să îl
convingă pe
acesta să îl
schimbe.
-Primul film
animat cu
Mickey
Mouse a
apărut în
1928.
-Până în anul
2000, angajații
parcurilor de
distracție
Disney nu
aveau voie să
poarte barbă
sau mustață.
-Pluto, catelui
lui Mickey, a
fost numit
după numele
planetei.
-Bețele de
selfie sunt
interzise în
toate parcurile
Disney.
-Cartea
Junglei este
ultima
animație pe
care Walt
Disney a
supervizat -o.
-Prințul Philip

153
din Fru moasa
din Pădurea
Adormită a
fost numit
după prințul
Philip, ducele
de Edinburgh,
soțul Reginei
Elizabeta II a
Marii Britanii.
-În 1989, Ariel
devenea prima
prințesă
Disney, după
30 de ani de
când luase
naștere
Frumoasa din
Pădurea
Adormită.
-Cei doi care
au dat voce
pentru Minnie
și Mickey
Mouse erau
căsătoriți în
viața reală.
3. Anuntarea
temei și a
obiectivelor
( 2 min.)

-Dragii mei,
noi astăzi la
Arte vizuale și
abilități
practice , vom
din mânuțe
personajele
Disney Trolls.
Va trebui să
fiți foarte Conversația

Explicația
Frontală
Conversația

Discuții

154
atenți la modul
de realizare al
personajele
Trolls si la
etapele de
lucru ale
acesteia. La
final va trebui
cu totii să
obțineți niste
persoanje
Trolls
frumoase, să
apreciați
produsele, d ar
și să le
comparați cu
produsul
model cât și
cu cele ale
celorlalți
colegi.
4.
Reactualizarea
cunoștințelor
teoretice
necesare
(5 min.) – Cum se
numeste
personajul
principal din
filmul Trolls?
(Se numește
Poppy.)
-Ce culoare
are ea?
(Are culoarea
roz.)
-Ce anume
vrea sa faca
ea?
( Să păstreze Conversația

Explicația

Exercițiul

Frontală
Individuala

Conversația

Discuții

155
optimismul
celor din
jur,)
-Ce culori au
personajele
Trolls?
(Roz, Verde,
Albastru, Gri)
-Ce produse
folosim când
realizăm o
lucrare?
(Foarfece,
lipici,
creioane,
carioci)
-Este
importantă
respectare
etapelor unui
produs? De
ce?

Întrebări

5. Intuirea
planșei model
(1 min.)

Le prezint
elevilor,
personajele
Trolls.
– Ce sunt
acestea, copii?
(Personaje
Trolls)
– Din ce sunt
realizate?
(Dintr -o
mânuță roz și
albastră)
-Ce elemente
am folosit în Conversația
Modelul
produselor
realitae:
personajele
Trolls Frontală

Conversația

Discuții

156
realizarea ei?
(cartoane roz
și cartoane
albastre,
decorațiuni,
ochișori,
carioci,
creioane)
6.
Demonstrația
model.
Explicația
modului de
realizare a
lucrării.
(8min.)
-Ce materiale /
instrumente
aveți pe
mese ?
-Pentru
început, vă rog
să fiți atenți la
mine pentru că
vă arat modul
de lucru!
Nimeni nu
face nimic
până nu am să
zic eu
START.
Pentru
început, vom
desena
conturul
mâinii nostre
pe cele două
foi colorate și
anume: fetele
pe cea roz, iar
băieții pe cea
albastră. Pe
urmă vom
decupa
conturul Conversația

Explicația

Demonstrația Carton roz
Carton
albastri
Ochișori
Decorațiuni
Foarfece
Lipici
Carioci
Creioane
Recompense Frontală Conversația

Discuții

Întrebări

Observația
sistematică a
elevilor

157
mânuței,
urmând ca mai
apoi să lipim
ochișorii, să îi
desenăm
născul, gurița,
sprâncenele și
să lipim
decorațiuni pe
fața
personajelor
Trolls.
7. Înc ǎlzirea
mușchilor
mâinii
(1 min.)
Înainte de a ne
apuca de
lucru, haideți
să ne încălzim
mânuțele:
,, Bate, bate,
bate palmele
Învârte,
învârte
mâinile,
Înoată, înoată
ca un peștișor,
Zboară,
zboară,
fluturaș ușor .” Conversația

Exercițiul
Frontală Conversația
8. Executarea
independentă
a lucrărilor.
Îndrumări.
(25 min.) Reamintesc
elevilor
regulile ce
trebuie urmate
în realizarea
lucrărilor la
orele de
abilități:
-mânuirea cu
atenție a Conversația

Explicația

Frontală

Observația
sistematică a
elevilor

158
obiectelor
ascuțite care
ne pot
accidenta;
-nu se
folosește mult
lipici ;
-nu se grăbește
lucru, fiecare
elev lucrează
în ritmul său.
-START,
acum puteți
începe, spor la
treaba, dragii
mei!
– Voi
supraveghea
modul în care
copiii
realizează
tema propusă.
– Voi ajuta pe
cei care
întâmpină
greutăți și le
voi da indicații
suplimentare.

Exercițiul

Individuală
9. Evaluarea
lucrărilor –
criteriile de
evaluare
( 5 min.) -Vom face o
mini expoziție
cu personajele
Trolls
realizate.
Fiecare copil
își va pune
personajul la
expozițe, după Conversația

Turul galeriei Personajele
Trolls
realizate Frontală

Individuală Autoevaluareapr
opriei lucrări

Evaluarea
lucrărilor
colegilor

159
care vom face
turul galeriei.
În an aliza și
aprecierea
personajelor
Trolls
obținute, se va
ține cont de :
– corectitudine
în realizarea
lor
– acuratețe
-originalitate
Elevii își vor
analiza
propriile
personaje, vor
analiza și
personajele
colegilor
motivând
alegerea
fǎcutǎ prin
turul galeri ei.

10. Încheierea
lecției
(1 min.)
– Voi face
aprecieri
globale și
individuale
asupra
modului în
care elevii au
participat la
activitate. Le
voi împărți
recompensa. Conversația Recompensa
Frontală

Individuală Aprecieri
verbale

160
Anexa 1.

CRITERII DE REALIZARE A TABLOULUI DE PRIMĂVARĂ

MODUL DE EXECUȚIE:

 Decupează după contur;
 Nu îndoaie (mototolește) decora țiunile , necesare realizării tabloului de primăvară;
 Folosește lipiciul fără să murdărească lucrarea;
 Estetica lucrării;
 Gradul de originalitate;