INTRODUCERE…………………………………………………………………………. 5 Capitolul 1 – Globalizarea ca fenomen dinamic și complex…………………………….. 12 1.1 Defini ții și semnifica ții… [626102]
1CUPRINS
INTRODUCERE…………………………………………………………………………. 5
Capitolul 1 – Globalizarea ca fenomen dinamic și complex…………………………….. 12
1.1 Defini ții și semnifica ții ale globaliz ării………………………………………………… 13
1.2 Înving ătorii și învinșii procesului de globalizare ……………………………………… 24
1.3 Ce are umanitatea de câ știgat și ce are de pierdut de pe urma globaliz ării?………………. 34
1.4 Avantajele si dezavantajele globaliz ării în România din perspectiva multicultural ă….. 43
1.5 Globalizarea și multiculturalitatea……………………………………………………… 48
Capitolul 2 – Impactul globaliz ării asupra interculturalit ății și mentalit ăților……….. 55
2.1 Rolul globaliz ării în eliminarea stereotipurilor, a prejudec ăților și acceptarea
culturilor………………………………………………………………………………….56
2.2 Proiecte europene interculturale – alternative la educa ția de mas ă…………………… 59
2.3 Iconuri culturale globalizate………………………………………………………… 67
2.4 Fenomenul de globalizare și mentalit ățile tinerilor cu privire la perpetuarea speciei
umane……………………………………………………………………………………….72
Capitolul 3 – Vocabularul și limbajul artificial………………………………………….. 78
3.1 Vocabularul pasiv și vocabularul activ………………………………………………… 79
3.2 Limbajul artificial în vorbirea curent ă în cadrul culturii române, slovace și italiene… 84
Capitolul 4 – Re țele de comunicare între tineri ca efect al globaliz ării ……………….. 87
4.1 Internetul ca mijloc de comunicare cu efect de globalizare…………………………… 89
4.2 Internetul ca suport de comunicare intercultural ă……………………………………… 96
4.3 Prescurt ări utilizate de tineri în comunicarea pe re țelele de socializare………………. 102
CAPITOLUL 5 – Studiu de caz: Interculturalitate, prejudec ăți și stereotipuri
oglindite în comportamentul tinerilor studen ți la secțiile de umanistic ă români,
slovaci și italieni, ca efecte ale globaliz ării……………………………………………… 107
5.1 Scopul și obiectivele cercet ării……………………………………………………….. 114
5.2 Metode de cercetare ………………………………………………………………….. 117
5.3 Selecția subiecților și stabilirea e șantionului…………………………………………. 123
5.4 Descrierea cercet ării…………………………………………………………………… 125
25.5 Analiza comparativ ă și interpretarea rezultatelor……………………………………… 130
5.5.1 Educa ția și integrarea pe pia ța muncii globale ……………………………………… 130
5.5.2 Identitatea na țională…………………………………………………………………. 135
5.5.3 Recunoa șterea iconurilor culturale locale, regionale și globale…………………….. 136
5.5.4 Stereotipuri sociale…………………………………………………………………… 140
5.5.5 Influen țe lingvistice externe în societate…………………………………………….. 148
5.5.6 Influen țe lingvistice externe pe internet…………………………………………….. 154
5.5.7 Doctrine politice…………………………………………………………………….. 157
CONCLUZII………………………………………………………………………………. 165
ANEXE……………………………………………………………………………………. 175
1. REPREZENTR ĂRI GRAFICE SUGESTIVE…………………………………… 175
2. HĂRȚI……………………………………………………………………………. 181
3. IMAGINI………………………………………………………………………….. 183
4. TABELE……………………………………………………………………………. 186
5. GRAFICE…………………………………………………………………………. 208
6. Chestionarul folosit în ancheta prin sondajul de opinie……………………………. 217
7. Sinteza analizei limbajului artificial în ceea ce prive ște culturile române, slovace și
italiene, din perspective Institutului Canadian de Cercetare Intercultural ă………. 222
BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………………………… 231
3„Conștientă de patrimoniul s ău spiritual și moral, Uniunea European ă se
bazează pe valorile individuale și universale ale demnit ății umane, ale libert ății și
ale solidarit ății; are la baz ă principiul democra ției și principiul statului de drept.
Pune persoana în centrul ac țiunii sale, instituind cet ățenia Uniunii și creând un
spațiu al libert ății , securit ății și justiției. Uniunea contribuie la ap ărarea și
dezvoltarea acestor valori comune în respectul diversit ății culturilor și al tradiției
popoarelor Europei, ca și al identit ății naționale a statelor membre și al
organizării puterilor publice ale acestora la nivel na țional, regional și local“.
(Carta drepurilor fundamentale a Uniunii Europene, Nisa, 7 decembrie 2002)
4MOTIVAREA ALEGERII TEMEI
Interesul personal în leg ătură cu generoasa tematic ă privind efectele globaliz ării asupra
comportamentului tinerilor din țări diferite s-a conturat cu ocazia particip ării mele în anul 2012 la
un internship cu durata de patru luni în Slovacia, organizat de AIESEC Constan ța, unde am avut
calitatea de lector de limba englez ă și formator al personalului unor institu ții de învățământ
(Școala Gimnazial ă Jilemnickeho, Zvolen și Școala Gimnazial ă, Zvolenska Slatina), ocazie cu
care am inerac ționat cu tineri din mai multe state și am experimentat hibridizarea identit ății
culturale personale. M-a preocupat ideea de a identifica dac ă a fost vorba despre un proces de
cosmopolitizare sau dac ă se conturaser ă premisele instal ării în timp a riscului de pierdere a
identității culturale. În urma acestei experien țe, la întoarcerea în țară am ajuns la concluzia c ă pe
durata celor patru luni de stagiu nu am fost cuprins de ,,nostalgii” în ceea ce prive ște țara mea de
origine și că aș putea repeta experien ța în viitor, pe o durat ă mai îndelungat ă sau chiar definitiv,
fără niciun fel de constrângeri emo ționale.
Astfel, am conceput ipotezele tezei de doctorat pentru a afla câ ți dintre tinerii cu studii
superioare din sec ția de umanistic ă, unde am fost student la rândul meu (specializarea limbă și
literatură engleză/limbă și literatur ă italiană), au acelea și disponibilit ăți de a-și părăsi țara. Apoi,
se impunea întrebarea: corup ția și situația precară din sistemele statale române ști (politic, de
educație, de sănătate, economic etc.) reprezint ă principalul factor care îi determin ă pe tineri s ă își
abandoneze țara, în c ăutarea unui trai mai bun, sau este vorba doar despre un efect al
globalizării?” Pentru a ob ține aceste informa ții, am introdus în tema lucr ării și analiza
mentalităților tinerilor slovaci (despre care am r ămas puternic impresionat în ceea ce prive ște
dragostea lor fa ță de patrie) și ale celor italieni (cet ățeni ai unei țări civilizate cu sistemele statale
administrative bine organizate, în compara ție cu state din Europa Oriental ă, cum ar fi România),
pentru a le compara și a identifica în acest proces impactul efectelor globaliz ării asupra
comportamentului socio-cultural al tinerilor, în raport cu situa ția din statele lor de origine.
5INTRODUCERE
Prezenta tez ă de doctorat cu titlul ,,Impactul globaliz ării asupra comportamentului socio-
cultural al tinerilor studen ți la secțiile de umanistic ă din România, Slovacia și Italia” a avut ca
punct de plecare provocarea de a surprinde implica țiile datorate dinamicii și modernismului
perpetuu al globaliz ării asupra unor categorii de tineri cu preocup ări profesionale comune, dar
expuși tendinței de globalizare a concep țiilor și atitudinilor.
Obiectivul fundamental al lucr ării a fost efectuarea unei cercet ări asupra schimb ărilor
socio–culturale din Romania, Italia și Slovacia, produse ca urmare a efectelor globaliz ării, în
sensul realiz ării unei diagnoze privind interconectarea socio-cultural ă și lingvistic ă a tinerilor din
cele trei țări.
Existența în literatura de specialitate a numeroaselor studii privind implica țiile
procesului de globalizare în ceea ce prive ște cultura și comportamentul organiza țional, nu a avut
un efect demobilizator în alegerea temei lucr ării, în sensul c ă cercetarea în sine s-ar putea înscrie
în zona subiectelor epuizate, ci dimpotriv ă, a constituit o adev ărată provocare pentru autor și
considerăm că lucrarea de fa ță are un caracter original. Originalitatea acesteia const ă în
organizarea unor cercet ări de nișă asupra valorilor socio-culturale conexe cu activitatea tinerilor
din cele trei țări menționate, cu diverse accente pe analiza modurilor de a gândi, pe identificarea
disponibilit ății de păstrare a valorilor proprii în contextul în țelegerii nemijlocite a termenului de
globalizare și a efectelor contrastive ale dinamicii sale – individualizare și centralizare.
În acest sens am aplicat un chestionar alc ătuit din 11 întreb ări (Anexa 6) asupra unui
eșantion format din 150 de responden ți din România, Slovacia și Italia, de etnii autohtone, to ți
fiind studen ți la secții de umanistic ă (delimitând astfel ni șa asupra c ăreia s-a realizat studiul). În
aplicarea metodologiei de cercetare am urmat orient ările domnilor profesori Constantin
Geambașu, Mihaela Irimia, Sandu Dumitru, Vladimir Alexandrescu, Sandu Antonio și John
Medina, pentru ca cercetarea s ă fie validat ă.
Cercetarea a fost efectuat ă utiliznd în mod dirijat pe e șantioane de tip cluster, constituite
din tineri studen ți familiariza ți cu conceptul de globalizare, afla ți la studii universitare în ciclurile
I și II, o parte dintre ei fiind în acela și timp și voluntari Erasmus.
6Cercetările efectuate asupra comportamentului socio-cultural al studen ților la sec țiile de
umanistic ă din România, Italia și Slovacia au avut la baz ă ipoteza c ă tinerii sunt puternic
influențați de contemporaneitatea globaliz ării, în contextul unor subculturi (componente specifice
ale culturilor na ționale) ce țin de: na ționalism, umanism, consum, ocupa ții, comunicare etc.,
subculturi care p ătrund în propor ții specifice t ării, la nivelul sistemelor culturale na ționale în
întregul lor.
Sensul cercet ărilor a fost de a radiografia realitatea socio – cultural ă la un moment dat,
ca impact al globaliz ării, asupra comunic ării și înțelesurilor comune, cultura având dimensiuni
mai mult subiective, ca o sum ă curentă a activităților spontane ale spiritului uman.
Deși în momentul actual la nivelul societ ății globale, conform concluziilor cercet ătorilor,
(Roger Chapman și James Ciment1) există patru genera ții de cetățeni bine definite: ,,genera ția
tăcută (The Silent Generation )” – a celor n ăscuți între anii 1933 și 1945, ,,copiii boom-ului ( The
Baby Boomers )” – a celor n ăscuți între anii 1946 și 1964, ,,genera ția X ( Generation X )”- a celor
născuți între anii 1965 și 1976 și respectiv ,,genera ția mileniului ( The Millennial Generation )”- a
celor născuți între anii 1977 și 1998, ipoteza tezei se concentreaz ă asupra ultimei genera ții și
presupune c ă globalizarea are un efect preponderent asupra sa, fiind adaptat ă foarte bine la noile
tehnologii informa ționale computerizate și implicit racordat ă la dorin ța de mobilitate
ocupațională sau de studii, dup ă caz.
Cercetările propriu-zise descrise în cadrul tezei de doctorat au fost realizate pe baza unui
sondaj de opinie aplicat tinerilor din România, Italia și Slovacia, care au alc ătuit eșantionul.
Întrebările au vizat ob ținerea de informa ții, opinii și mobiluri (con știente sau nu) cu privire la
comportamentul socio-cultural al reprezentan ților celor trei țări. Acest triunghi al țărilor supuse
studiului a fost ales pentru a optimiza obiectivele cercet ării în raport cu resursele proprii, f ără
premise maniehiste2, în urma unei atente analize a contextului istoric evolutiv al globaliz ării.
Deși este un subiect de actualitate intens dezb ătut prin mediatizare, globalizarea, ca
fenomen, a ap ărut probabil odat ă cu primul imperiu ce reunea teritorii vaste și etnii diverse, astfel
contopindu-se culturi și civilizații. Într-o monografie a globaliz ării probabil trebuie abordat ca
1Roger Chapman și James Ciment, Culture Wars in America: An Encyclopedia of Issues, Viewpoints and Voices ,
vol. 1-3, Routledge, London, 2015, p. 259
2Maniehism – Doctrin ă a filozofului persan Manes (216-217) care consider ă că în societate exist ă două principii
eterne bineleșirăul, aflate într-o confruntare continu ă.
7punct de plecare Sumerul sau Babilonul, imperii ap ărute din negura timpului, cu circa 3000-2000
de ani î.Hr, dar pentru cercetarea actual ă, dedicată tinerilor și nu globaliz ării ca întreg, am ales ca
etalon al globaliz ării mondiale Italia, fiind urma șa uriașului Imperiu Roman, în ipoteza c ă aici
efectele globaliz ării sunt maximale. La polul opus am ales Slovacia, o țară slavă, montană,
aparent închis ă străinilor, cu o na țiune bine conturat ă, cu o puternic ă tendință conservatoare
asupra tradi țiilor și cu ipoteza c ă aici, efectele globaliz ării sunt minimale. România face obiectul
comparativ al studiului de impact, fiind interferat ă între cele dou ă ipoteze. Vom r ăspunde în final
la întrebarea, dac ă globalizarea a afectat mai mult țara noastr ă aflată la răscruce de „vânturi ‟ și
intersecții de culturi, decât țările din Uniunea European ă, considerate etalon. Evident, prin faptul
că fac parte din U.E., cele trei țări au fost atinse mai mult sau mai pu țin de valul globaliz ării, mai
ales că Italia și Slovacia sunt membre ale spa țiului comunitar Shengen.
Obiectivul fundamental al tezei este concentrat asupra comportamentului socio-cultural al
tinerilor studen ți la secțiile de umanistic ă, parte a popula ției cu poten țialul mare de dezvoltare. În
cadrul unei cercet ări colective mai extinse, trans- sau pluri-disciplinare, se poate studia
aprofundat impactul globaliz ării sub toate aspectele fundamentale ale acestuia: economic (fluxuri
de bunuri, servicii, capital și forță de munc ă), management și marketing (apari ția și consolidarea
unor piețe de bunuri și servicii), software (cu exacerbarea comunic ării și controlului pie țelor și
persoanelor), politic (alian țe pe grupuri de țări și interese strategice sau doctrine).
Resursele umane și materiale de cercetare au fost dimensionate pentru studiul
comportamental socio-cultural al tinerilor din țările menționate, prin înv ățarea de c ătre autor a
limbii slovace și respectiv, participarea la concursuri de mobilitate cu universit ăți din Slovacia și
Italia. Prin urmare, cercet ările efectuate au fost realizate pe baza încheierii de protocoale
individualizate, cu universit ăți din Banska Bystryca (Slovacia) și Verona (Italia), mobilit ățile de
cercetare fiind discrete, f ără a face parte din programul ERASMUS sau ERASSMUS+. Astfel, în
cadrul mobilit ăților de cercetare, în ceea ce prive ște analiza comportamentului socio-cultural al
tinerilor studen ți la secțiile de umanistic ă, am abordat o serie de concep ții esențiale pentru via ța
tânărului student în științele umaniste, ca viitor cet ățean matur al spa țiului european, student ce
înțelege conceptul de globalizare, fiind aplecat și spre culegerea de date, ce țin de propriile valori
și tradiții:
1. Educația și integrarea pe pia ța muncii globale;
2. Identitatea na țională;
83. Iconuri culturale
3. Stereotipuri sociale;
4. Influen țe lingvistice externe în societate;
5. Influen țe lingvistice externe pe INTERNET;
6. Preferin țe doctrinare politice;
O parte dintre sursele citate const ă în articole de ziare, reviste sau jurnale, ce prezint ă
statistici sociale cu privire la problemele de natur ă economic ă și sociologic ă, precum și în
declarații ale unor oficiali din statele în cauz ă și reprezentan ți ai unor institu ții prestigioase, care
își împărtășesc opiniile în leg ătură cu problematica abordat ă în cercetarea de fa ță.
Considerăm că valoarea abord ării temei de doctorat rezult ă din necesitatea cunoa șterii
realităților socio-culturale, ca urmare a întrep ătrunderii unor fenomene actuale: mobilitatea for ței
de muncă (prin dezvoltarea sistemului intern informativ al U.E. și recunoa șterea calific ărilor
profesionale între țările U.E.), fragilitatea grani țelor care sunt cople șite de transparen ța oferită de
internet, televiziuni, radiouri, c ărți, presă și alte canale de comunicare, popularizarea obiceiurilor
și specificit ăților popoarelor, care se combin ă nu numai prin mobilitatea for ței de munc ă sau de
studii, dar și prin emigra ție, promovarea evenimentelor mondene sau tradi ționale a c ăror
diseminare este realizat ă instantaneu prin utilizarea re țelelor de socializare.
În contextul actual, al sosirii noului val de emigran ți se folosesc curent termeni ca:
„dependen ță și invadare cultural ă“, „omogenizare“, „concentrare“, „standardizare“ și este posibil
ca, pe termen lung consecin țele neglijării impactului globaliz ării, cel pu țin al celui socio-cultural
(ce nu poate fi controlat economic sau informa țional), vor con ține multe elemente greu de
prevăzut în perioada viitoare. Aceast ă temă, cu o participare mai larg ă și cu referire la mai multe
categorii de responden ți, ne-ar putea indica armonizarea dorin țelor tinerilor interesa ți de
domeniile umaniste, cu politicile de stat și europene (ar reprezenta un model conceptual de
cercetare dirijat ă).
Obiectivele cercet ării au fost:
ÿSurprinderea modului în care globalizarea influen țează opțiunile tinerilor studen ți la
secțiile umanistice români, italieni și slovaci, privind dezvoltarea personal ă;
ÿEvaluarea riscului de pierdere a identit ății naționale a tinerilor tinerilor studen ți la secțiile
umanistice români, italieni și slovaci, în contextul globaliz ării;
9ÿIdentificarea de stereotipuri și prejudec ăți frecvente, specifice culturii țării de origine, în
vocabularul tinerilor tinerilor studen ți la secțiile umanistice români, italeni și slovaci;
ÿAprecierea tendin țelor de hibridizare a limbii materne și a influen ței lingvistice externe în
comunicarea virtual ă colocvial ă în rândul tinerilor tinerilor studen ți la secțiile umanistice
români, italeni și slovaci, în contextul globaliz ării;
ÿRecunoașterea iconurilor culturale, ca efect imagologic al intensific ării interac țiunii
culturale dintre popoare;
ÿAprecierea corela ției dintre globalizare și preferin țele doctrinare politice ale tinerilor
tinerilor studen ți la secțiile umanistice români, italieni și slovaci.
Ipotezele cercet ării:
1. Fenomenul de globalizare influen țează opțiunile tinerilor pentru dezvoltarea personal ă
în străinătate mai curând decât în țara de origine;
2. Globalizarea favorizeaz ă riscul pierderii identit ății naționale, mai degrab ă decât
prezervarea acesteia;
3. Globalizarea conduce mai mult la eliminarea stereotipurilor și prejudec ăților tinerilor,
decât la favorizarea inegalit ăților în mentalitatea acestora.
4. În contextul globaliz ării există tendințe mai accentuate de hibridizare a limbii materne,
decât de men ținere a rezisten ței la influen țe lingvistice externe ;
5. În comunicarea colocvial ă virtuală a tinerilor se reg ăsesc deseori abrevieri, în
detrimentul unor formul ări corecte din punct de vedere lexical;
6. Globalizarea amplific ă opțiunile doctrinare ale tinerilor în special c ătre politicile de
dreapta, decât c ătre cele de stânga;
7. Globalizarea favorizeaz ă recunoașterea iconurilor culturale, ca efect al intensific ării
interacțiunilor dintre popoare.
În vederea îndeplinirii obiectivelor cercet ării au fost aplicate metode cantitative și
calitative. Cele cantitative au facilitat ob ținerea de informa ții în urma cuantific ării unor date cu
privire la caracterizarea subiec ților și la propor ția în care prejudec ățile, stereotipurile și iconurile
influențează vocabularul tinerilor, prin prisma variabilelor determinante ale procesului de
globalizare. Metodele calitative au permis o analiz ă a temei abordate, cu detalii asupra procesului
de globalizare din punctul de vedere al interculturalit ății.
10Deși subiectul globaliz ării este frecvent analizat de c ătre speciali ști din diferite domenii,
originalitatea abord ării temei lucr ării trebuie privit ăprin prisma rezultatelor estimate în urma
analizei comparative, a modului în care se manifest ă unele influen țe ale globaliz ării în
vocabularul și comportamentul tinerilor, care provin din trei țări de culturi diferite.
Concluziile lucr ării de doctorat s-au bazat pe obiectivitate și totodată fac loc interpret ării
libere privind influen ța procesului de globalizare asupra a trei culturi diferite- dac ă acestea se
adaptează sau nu, cum se adapteaz ă, ce avantaje și dezavantaje le aduce globalizarea, cum v ăd
aceste culturi lumea în prezent, cum o vedeau în trecut și cum o v ăd în viitor, cum este influen țat
spațiul intercultural din aceste state.
Pentru îndeplinirea obictivelor formulate, teza de doctorat a fost structurat ă în cinci
capitole, astfel:
1.Globalizarea ca fenomen dinamic și complex – prezintă pe larg fenomenul globaliz ării,
ce afecteaz ă diverse domenii ale societ ății actuale: economie, sociologie, politic ă, artă. S-au avut
în vedere semnifica ții ale globaliz ării în viziunea mai multor speciali ști, printre care: Frank J.
Lechner, Gary J. Wells, Robert Shuey, Ray Kiely, Masao Mizoshi, Zuzana Polá čkováși Juraj
Marušiak, Manuel Castlles ș. a.
2. Impactul globaliz ării asupra interculturalit ății și mentalit ăților – tratează fenomenul
globalizării din perspectiva rolului pe care îl are în diminuarea sau eliminarea stereotipurilor și
prejudecăților tinerilor, precum și a importan ței proiectelor europene și a iconurilor culturale
globalizate, în recunoa șterea și acceptarea multiculturalit ății.
3. Vocabularul și limbajul artificial – surprinde modul în care globalizarea influen țează
limbajul activ și limbajul pasiv al tinerilor români, italieni și slovaci, ca indivizi cosmopoli ți în
devenire, cu accent pe subiecte de conversa ție preferate, umor, stiluri de comunicare, calitatea
modului de exprimare, disponibilitatea de a- și îmbogăți vocabularul prin însu șirea unor limbi
străine, contribuind la construirea și dezvoltarea rela țiilor interpersonale.
4. Rețele de comunicare între tineri ca efect al globaliz ării– abordeaz ă rolul internetului, ca
resursă nelimitat ăde informare a maselor, precum și utilizarea re țelelor de socializare, ca mijloc
și suport de comunicare intercultural ă, în special între membrii tinerei genera ții.
5. Interculturalitate, prejudec ăți și stereotipuri oglindite în vocabularul tinerilor tinerilor
studenți la secțiile umanistice români, slovaci șiF italieni, ca efecte ale globaliz ării– reprezint ă
studiul de caz al lucr ării de doctorat, fiind detaliat ă cercetarea întreprins ă asupra tinerilor tinerilor
11studenți la secțiile umanistice din cele trei țări, cu scopul de a surprinde modul în care
globalizarea le influen țează comportamentul.
În finalul lucr ării sunt formulate concluzii desprinse în urma realiz ării cercetării și direcții de
aplicabilitate a rezultatelor, în linia preocup ării permanente pentru studiul efectelor globaliz ării
asupra comportamentului socio-cultural al tinerilor în prezent și în perspectiv ă.
12Capitolul 1
Globalizarea ca fenomen dinamic și complex
Complexitatea fenomenului de globalizare genereaz ă numeroase abord ări pe diferite arii,
care, inevitabil depind una de cealalt ă (economie, sociologie, politic ă, religie, art ă etc.), dar care
împreună, reprezint ă ramuri ale manifest ărilor culturale, deoarece cultura este baza ce permite
existența celorlalte domenii.
În esență, globalizarea mizeaz ǎ atât pe uniformizarea comportamentului de consum și a
economiei, cât și a sistemelor socio-politice și de viațǎ ale indivizilor, ignorând adesea spiritul
national.Trendul pozitiv al globaliz ării este o certitudine, iar aceast ă tendință face ca unele p ărți
bine definite ale globului p ământesc (S.U.A., U.E., China, lumea arab ă), să funcționeze cu norme
și standarde comune specifice. Cu toate acestea, participan ții, chiar în condi țiile existen ței
normelor și a standardelor comune, în func ție de propriile valori și de capacitatea de utilizare a
acestora, vor ac ționa diferit la efectele globaliz ării.
Așa cum se specific ă și în Analele Universit ății Bucure ști, „cultura este un sistem de
valori materiale și spirituale care r ăspund la un complex de probleme existen țiale, începând cu
obținerea hranei și sfârșind cu crea țiile artistice. Într-un chip sau altul, toate faptele de cultur ă
ilustrează capacitățile omului de a exista și simultan de a crea. ‟3Ar fi absurd s ă ignorăm
domenii a c ăror existen ță depinde de cultur ă, deoarece acest lucru ar însemna s ă ignorăm cultura
în sine. A șadar, pentru a în țelege raportarea culturii la procesul de globalizare, concomitent cu
celelalte domenii generate, este nevoie de o stratificare a imaginii de ansamblu a globaliz ării, prin
parcurgerea aspectelor teoretice pas cu pas.
3Analele Universit ății București, Filozofie, Istorie, Drept, Volumele 23-24, Tipografia Universit ății București, 1974.
p. 6
131.1. Definiții și semnifica ții ale globaliz ării
În acest subcapitol sunt prezentate principalele semnifica ții ale globaliz ării, abordându-se
aspecte economice și sociale. Abordarea este justificat ă, întrucât, la nivel senzorial, globalizarea
se manifest ă în primul rând în dezvoltarea capitalismului, reflectat în propor ția bugetului fiec ărui
individ, factor determinant la nivelul de acces al acestuia spre partea estetic ă și artistică a culturii.
Nu există o definiție concret ă și oficială a globaliz ării, dar exist ă o varietate de teorii, care
pot fi interpretate în func ție de cultura individual ă a fiecărei persoane.
Termenul de globalizare însu și oferă semnifica ție prin simpla sa denumire. Când cuvântul
globalizare este rostit sau scris, prezint ă o conota ție prin conexiunea dintre r ădăcina cuvântului
„glob‟ (conotație pentru globul p ământesc) și terminația „–izare ‟. Astfel, prin simpla sa rostire,
invită cititorul în a-l interpreta ca pe un cuvânt ce descrie un proces (ca și alți termeni tipici care
descriu procese, termeni cum ar fi: feudalizare, birocratizare, culturalizare, democratizare,
legalizare, concretizare etc.). Procesul în cauz ă, cel de globalizare, este într-o continu ă
desfășurare încă din perioada de dominan ță a Imperiului Roman, care prin cuceririle sale și-a
extins influen țele culturale asupra unei p ărți semnificative a spa țiilor – european, asiatic și african,
iar prin comer țul cu sclavi a generat o hibridizare a raselor și etniilor, creând astfel genera ții de
origini mixte. În contrast cu trecutul, globalizarea de ast ăzi este con știentizată, are o denumire
proprie și datorită tehnologiei și influențelor politicilor occidentale, se afl ă într-un dimamism
continuu.
Globalizarea nu reprezint ă o știință exactă, ci una abstract ă, creează în permanen ță
premise pentru formularea a numeroase teorii, care pot fi interpretate în func ție de aria de interes
a fiecărui individ. Frank J. Lechner4, de pildă, sugereaz ă o definiție a globaliz ării ca fiind „ un
proces în care tot mai mul ți oameni devin conecta ți prin mai multe c ăi și la distan țe mult mai
mari. Spa țiul nu mai semnific ă o constrângere în via ța socială; tot mai multe ac țiuni pe care le
săvârșim «se deterioreaz ă» și tot mai multe rela ții devin «suprateritoriale» ”. Prin urmare lumea
a ajuns într-un punct în care ofer ă posibilitatea de a ne interconecta printr-o multitudine de
canale: internet, telefonie mobil ă, telefonie online, mass-media etc. Astfel, ac țiunea de
4Frank J. Lechner, Globalization: The Making of World Society, Blackwell Publishing, Malden, SUA, 2009. p. 15
14comunicare nu mai este blocat ă de distan ța teritorial ă, deoarece locutorul nu este nevoit s ă se afle
în preajma interlocutorului pentru a întreprinde ac țiunea de comunicare.
Cu toate acestea exist ă și alte puncte de vedere interesante. Manfred Steger5afirmă că
„termenul de globalizare a fost de-a lungul timpului folosit atât în limbajul popular, cât și cel
academic pentru a descrie un proces, o condi ție, un sistem, o for ță sau o eră. Din cauza faptului
că aceste etichete au semnifica ții atât de diferite, folosirea indiscriminat ă a acestora, deseori
este obscur ă și aduce confuzie .” Aceast ă definiție privește imaginea de ansamblu și oferă o
clasificare a globaliz ării pe structuri.
Globalizarea descrie un proces – nu are loc dintr-o dat ă și necesită timp, reprezint ă o
condiție – fiecare stat are responsabilitatea de a se implica. Globalizarea reprezint ă un sistem –
acesta este organizat de c ătre autorit ățile fiecărui stat, pentru a fi gestionat corespunz ător;
reprezintă o forță – după încheierea procesului, se a șteaptă ca marile puteri ale lumii s ă se
manifeste ca una singur ă (un tot unitar).
Gary J. Wells, Robert Shuey și Ray Kiely vin cu o defini ție mai pragmatic ă a globaliz ării
de azi, cu referiri la efecte propriu-zise. Globalizarea „ în mare, este un termen adesea folosit vag,
destinat s ă descrie procesul recent și rapid al integr ării intercontinentale economice, sociale și
politice. Aceast ă integrare mondial ă permite oamenilor s ă comunice, s ă călătorească, să facă
investiții interna ționaleși ajută companiile s ă își comercializeze produsele sau serviciile pe
scară largă, să obțină capital și resursă umană într-un mod mai eficient, s ă beneficieze de
tehnologia modern ă sau să contribuie la avansarea acesteia și să se bucure de economia la
scară înaltă.”6Aceste aspecte se refer ă la oportunit ățile, pe care globalizarea le poate crea în
plan economic. Cu toate c ă în definiția respectiv ă regăsim fraze similare promisiunilor f ăcute de
către politicieni în campanile electorale, deseori, acestea sunt onorate doar pentru o categorie
restrânsă de indivizi.
Spre deosebire de opiniile teoreticienilor men ționați anterior, exist ă și sceptici care se
îndoiesc de amploarea globaliz ării contemporane. Masao Miyoshi7afirmă că „dacă globalizarea
se referă la faptul c ă lumea reprezint ă o unitate în care fiecare particip ă activ în economie,
evident că globalizarea înc ă nu a avut loc ‟(în traducere proprie). Miyoshi este de p ărere că nu
5Manfred Steger, Globalization, Sterling Publishing, China, 2010. p. 9
6Gary J. Wells, Robert Shuey și Ray Kiely, Globalization, Novinka Books, New York, SUA, 2001. p. 37
7Fredric Jameson și Masao Miyoshi, The Cultures of Globalization , Duke University Press, SUA, 2003. p. 248
15trăim într-o economie global ă, iar acest lucru este departe de a fi realizat în viitorul apropiat. De
asemenea, refuz ă recunoașterea globaliz ării explicând c ă „dacă globalizarea înseamn ă că un
anumit num ăr de părți ale lumii sunt interconectate, atunci aceast ă așa-zisă globalizare nu
reprezintă nimic nou: a început cu secole în urm ă, de când Columb a traversat Atlanticul, dac ă
nu și mai devreme. Singurul element inovativ este gradul de expansiune în comer ț și transferul de
capital, for ță de munc ă, producție, consum, informa ție și tehnologie, care suferind o cre ștere
cantitativ ă masivă, a condus la cre șteri calitative .(în traducere proprie) ‟8. Observa țiile lui
Miyoshi, de și au un caracter pragmatic veritabil, sunt totu și precipitate, datorit ă faptului c ă nu
ține cont de impactul transferului abundent de informa ții asupra individului. Îns ă, impactul
contemporan al acestui transfer este amplificat de estetica intercultural ă.
Estetica intercultural ă9presupune o reinterpretare a esteticii comparative și nu își propune
impunerea unei anumite arte sau estetici ca șablon, ci dore ște să explice mai bine, atât gândirea
estetică a unei culturi, cât și atitudinea acesteia fa ță de artă. Pentru îndeplinirea acestui scop,
estetica intercultural ă analizeaz ă concepțiile estetice și le plaseaz ă în contextul culturii și
filosofiei unui popor. În acela și timp, caut ă să găsească posibile asocieri cu mentalitatea
occidental ă, în așa fel încât, prin acest proces hermeneutic s ă se stabileasc ă punți de legătură și de
înțelegere mutual ă. Arta contemporan ă reprezint ă o dovadă clară a dorinței de explorare a unor
viziuni hibride, postna ționale sau cosmopolite. Principiul sus ținătorilor esteticii culturale se
bazează pe nevoia de în țelegere a artei într-o manier ă transcultural ă și pe asigurarea posibilit ății
unor noi articul ări conceptuale.
Pe de altă parte, Miyoshi vede transculturalitatea ca pe o unealt ă folosită de corpora țiile
transnaționale (pe care el le nume ște „TNC‟), cunoscute și sub denumirea tradi țională de
multinaționale, întrucât au acelea și mod de func ționare. Singura diferen ță dintre multina țională și
transnațională este că „multinaționala are sediul principal într-un stat și operează independent în
alte state‟10, pe când „ corporațiile transna ționale sunt deta șate de orice stat-na țiune.‟11Dat fiind
8ibid
9Ideile care urmeaz ă se bazeaz ă preponderent pe analiza unor studii și articole publicate în volumul colectiv,
Intercultural Aesthetics. A Worldwide Perspective, Antoon Van den Braembussche, Heinz Kimmerle și Nicole Note
(editori), Leo Apostel Center for Interdisciplinary Studies, Brussels Free University, Belgium, vol. 9, Springer,
Brussels, 2009.
10Fredric Jameson și Masao Miyoshi, The Cultures of Globalization , Duke University Press, SUA, 2003. p. 248
11ibidem
16faptul că activitățile statale sunt puternic marcate de cultur ă, una dintre cele mai practicate
activități de către TNC-uri este exploatarea cultural ă.
Cultura a fost o problem ă serios studiat ă și de Mathew Arnold. El a ilustrat ideologia
iluministă sub denumirea de „Elenism ‟, ca o apologie pentru stat, prin viziunea concludent ă
asupra culturii în cartea sa – Cultură și Anarhie (1969): „ Viziunea și ordinea exterioar ă a
statului, oricine l-ar administra, este sacr ă; iar cultura este cel mai de temut inamic al anarhiei
datorită marilor sale speran țe și creații pentru stat, pe care cultura ne înva ță să le prețuim.‟12
Așadar, cultura de ține și capacitatea de a asigura respectarea legii și ordinii.
În aceeași ordine de idei, pentru Pater, Eliot, Trilling și mulți alți umaniști anglo-
americani, cultura devine aspectul modern principal. Pentru Arnold, „Elenismul ‟ se referă la
modernismul intelectual alc ătuit din arta fin ă, poezie și critică, elemente care asigur ă existența
comunității imaginare, pe care Benedict Anderson o redenume ște într-un mod eronat
„comunitatea imaginat ă‟. Așadar, atât cultura anglo-american ă, cât și cea general ă se lipsesc de
caracterul static, ca s ă nu spunem na ționalist, iar prin caracterul dinamic al crea țiilor artistice,
corporatismul transna țional dă naștere unui proces de descompunere a statului și, odată cu acesta,
a exploat ării economice a culturii. Din cauza dorin ței de a maximiza profitul, TNC-urile
convertesc majoritatea activit ăților politice și sociale în economie, iar cultura în programe
comerciale. Arhitectura și arta sunt absorbite de mediul de afaceri, iar muzica, teatrul și
producțiile cinematografice, de divertisment. Istoria și geografia sunt tratate de c ătre liderii
economici, ca o parte a turismului, deseori ad ăugându-i-se un pachet de servicii suplimentare,
incluzând muzee, restaurante sau parcuri tematice.
Așadar, Miyoshi sus ține ideea produc țiilor culturale convertite în comodit ăți profitabile,
precum și existența unui stil unic de identificare în cultura global ă TNC, acela fiind de
cuantificare (dac ă o nouă producție cinematografic ă a încasat sau nu 100 de milioane de dolari în
prima săptămână de la avanpremier ă, dacă o carte este sau nu best-seller etc. iar în final, orice
altceva cu privire la crea țiile artistice are o însemn ătate minuscul ă). De asemenea, el motiveaz ă
aceste manifest ări prin consumerismul universal (concept identificat de c ătre Zygmunt Bauman),
care într-adev ăr s-a extins pân ă în lumea a treia. Nu putem ignora acest punct de vedere, îns ă
Miyoshi vorbe ște despre produc țiile și iconurile culturale și nu despre cultur ă în general sau
12Mathew Arnold, Culture and Anarchy, 1969. Concluzii, ebook
17despre impactul pe care acestea îl transmit consumatorilor. Cultura artistic ă reprezint ă doar un
mic segment din cultura general ă. Modul de con știentizare a prezen ței globaliz ării contemporane
nu este reprezentat neap ărat de aspectele financiare, ci de modul în care produc țiile culturale,
având posibilitatea de a circula și de a ajunge atât de u șor la dispozi ția consumatorilor, schimb ă
mentalitățile acestora printr-un proces de recivilizare. Aceast ă paradigm ă, deși a avut o tentativ ă
de a-și face sim țită prezența în perioada renascentist ă, nu a reu șit crearea unui impact atât de
puternic asupra mentalit ăților indivizilor, cum a reu șit globalizarea contemporan ă, din cauza
lipsei tehnologiei postmoderne, precum și a disponibilit ății esteticii culturale c ătre mase,
limitându-se numai la medii aristocratice.
În zilele de azi, imagologia culturii de ține un caracter estetic atât de puternic și deschis
către mase, încât îl motiveaz ă pe individ s ă nu fie distructiv și îi dezvolt ă spiritul de prezervare.
Teorii precum cele sus ținute și de către Miyoshi, conform c ărora globalizarea
contemporan ă este un fenomen neînsemnat, ce a avut loc cu mult timp în urm ă, pot fi
susceptibile, dac ă ne raport ăm la progresele tehnologice, cu impact asupra calit ății experien ței
culturale, de care un individ se poate bucura în prezent și de care nu se putea bucura în trecut
(prin dezvoltarea spectaculoas ă a mijloacelor de informare în mas ă, creațiile culturale pot fi
transmise și recepționate „High Definition ‟, oriunde în lume, atât vizual cât și auditiv). În al
doilea rând, din perspectiva lui Zygmunt Bauman13, un individ al societ ății globalizate, chiar și
cu statut social mediocru, în prezen ța esteticii postmoderniste, are posibilitatea de a- și satisface
numeroase cerin țe, într-un timp foarte scurt (astfel a luat na ștere cultura consumerist ă).
Prin urmare, individul apartenent al unei culturi consumeriste î și va însuși o mentalitate
pașnică și va evita conflictele statale. Pentru men ținerea păcii mondiale, contactul cu arta și
cultura este irelevant în absen ța consumerismului. Un exemplu în acest sens este reprezentat de
acțiunile lui Adolf Hitler. În perioada în care acesta a tr ăit, lumea era deja interconectat ă prin
activități comerciale, iar arta reprezenta una dintre principalele forme de divertisment, îns ă
cultura consumerist ă era absent ă. Deși Hitler a urmat Facultatea de Arte Fine14, faptul că a primit
o educație cultural ă în anii săi de formare, nu l-a oprit la maturitate s ă ordone executarea a șase
milioane de evrei.Un exemplu asem ănător îl reprezint ă acțiunile lui Iosif Stalin, a c ărui educa ție
13Zygmunt Bauman, Consuming Life , Polity Press, Cambridge, 2007. p. 105-113
14Thomas Fuchs, A Concise Biography of Adolf Hitler , Berkley Books, New York, 2000. p. 114
18primită într-un cadru religios la Seminarul Teologic Tiflis15, nu l-a oprit s ă întreprind ă acțiunile,
care au dus la înfometarea a șapte milioane de ucraineni.
Astfel de ac țiuni, deși derulate de c ătre indivizi predispu și la influen țe culturale, au avut
loc într-un mediu în care beneficiile globaliz ării contemporane lipseau, iar estetica cultural ă nu
era suficient dezvoltat ă încât să atingă profund latura afectiv ă a indivizilor. Procesul neîncheiat al
globalizării de astăzi este una dintre cauzele supravie țuirii mediilor ostile, în care au luat na ștere
grupări teroriste, cum ar fi Al-Qaeda, ISIS sau Taliban, întrucât aceste medii sunt, de asemenea
lipsite de estetica cultural ă occidental ă și de cultura consumerist ă.
Din aceast ă perspectiv ă putem face referire la modul lent în care globalizarea î și propagă
dezvoltarea în toate col țurile lumii, fapt care creeaz ă nemulțumiri chiar și în mediile
consumeriste. Globalizarea gestioneaz ă interconect ări, oferind o oarecare egalitate punctelor
conectate, îns ă apare un paradox, deoarece, nu toate aceste puncte se bucur ă de o dezvoltare ce
poate fi etichetat ă drept un beneficiu oferit de globalizare. Un exemplu relevant poate fi oferit nu
numai de c ătre inegalitatea economic ă a statelor membre ale U.E., ci și de coeficientul de
diferențiere foarte mare al acestor inegalit ăți. Spre exemplu, între coeficientul de inegalitate al
nivelului de trai din Slovacia și cel din Italia este o diferen ță semnificativ ă. Conform Eurostat16,
în Slovacia, salariul minim pe economie este de 380 euro/lun ă, pe când în Italia, nu exist ă
conceptul de salariu minim, îns ă pentru locurile de munc ă cu contracte oficiale, nu exist ă venituri
salariale lunare mai mici de 1000 de euro.17Din cauza acestor diferen țe în manifestarea
avantajelor privitoare la venituri, modul teoretic de abordare a conceptului de globalizare slovac
este diferit de cel italian.
Astfel, fenomenul de globalizare nu constituie un proces de egalizare, ci unul de
dezvoltare de mare amploare, implicând tot mai multe regiuni ale globului, atât pe plan
economic, cât și politico-social, dar totodat ă procesul de dezvoltare ține de modul în care sunt
administrate patrimoniile, atât cele materiale, cât și cele culturale ale fiec ărui stat.
Având ca scop descoperirea imagologiei slovacilor și italienilor în procesul de
globalizare, am introdus în tez ă și aspecte teoretice sus ținute de c ătre istorici slovaci și italieni.
Zuzana Polá čkováși Juraj Marušiak afirm ă că „intensificarea proceselor economice și politice în
15Helen Rappaport, Joseph Stalin: A Biographical Companion , ABC-CLIO, California, 1999. p. 286
16https://www.google.ro/publicdata/explore?ds=ml9s8a132hlg_&met_y=minimum_wage&idim=country:sk:si:cz&fd
im_y=currency:eur&hl=en&dl=en , 22.02.2016
17http://www.worldsalaries.org/italy.shtml , 22.02.2016
19raport cu globalizarea accentueaz ă diminuarea aspectului tradi țional de stat-na țiune‟(în
traducere proprie).18Desigur c ă această opinie a celor doi istorici slovaci, care sugereaz ă faptul
că globalizarea acapareaz ă suveranitatea unui stat, nu se reg ăsește în defini țiile specificate de
către o mare parte a teoreticienilor italieni; ace știa contribuie cu afirma ții care, ignorând aspectul
respectiv, descriu globalizarea ca fiind un proces, prin care „contactele și relațiile comerciale și
rapoartele de dependen ță și interdependen ță în diferite zone ale lumii prezint ă o intensificare și în
același timp se consolideaz ă reciproc. ‟19(în traducere proprie) De asemenea, lectura italian ă în
domeniu se concentreaz ă pe „amplificarea dimensiunilor temporale și spațiale asupra intensit ății
relațiilor și rapoartelor interna ționale‟20(în traducere proprie), precum și pe „cre șterea și
răspândirea locuitorilor planetei și importan ța propriei existen țe a individului. ‟21(în traducere
proprie) A șadar, spre deosebire de slovaci, teoreticienii italieni au în vedere mai mult aspectul
interconect ării culturale globale și celebrării individualismului, pe când cei slovaci sunt mai mult
îngrijorați de pierderea controlului, a stabilit ății și a identit ății culturale.
Ilie Bădescu și Ioan Mih ăilescu22afirmă că ,,procesul de înaintare a societ ății moderne
generează prin el însu și globalizare: lumea devine mai mic ă, spațiul se mic șorează, timpul se
comprimăetc. Însă globalizarea nu este un fenomen liniar. De cealalt ă parte, fragmentarea lumii
în unități componente mai mici î și are cauza într-un proces paralel – regionalizarea. Globalizarea
fără regionalizare nu are sens; cu cât lumea devine mai global ă, cu atât ea este mai regional ă. Cu
alte cuvinte, globalizarea este un proces cu dou ă sensuri: lumea se integreaz ă, devine din ce în ce
mai unitar ă (se globalizeaz ă), dar în acela și timp se diferen țiază din ce în ce mai mult (se
regionalizeaz ă).” Aceast ă teorie ne determin ă să reflectăm: De ce în urma procesului de
globalizare lumea se diferen țiază, când principalul scop al acestuia este de a spori omogenitatea ?
În primul rând, putem argumenta prin men ținerea reminiscen țelor istorice. Istoria poate fi
asociată cu o gre șeală; poate fi iertat ă, dar nu poate fi uitat ă, iar acest fapt reprezint ă un
impediment semnificativ în combaterea conflictelor culturale de ast ăzi. În acest caz, putem face
18Zuzana Polá čkováși Juraj Marušiak, Európske výzvy pre Slovensko: transformácia zahrani čnopolitických priorít
Slovenskej republiky v postintegra čnom období , Ústav politických vied SAV, 2007. p. 25
19Marco Caselli, Globalizzazione e sviluppo. Quali opportunita per il sud del mondo? , VPStrumenti, Milano, 2002.
p. 17
20ibid
21ibidem
22O prezentare a dinamicii procesului de globalizare-regionalizare, vezi în I. B ădescu, D. Dungaciu, Sociologia și
Geopolitica Frontierei, vol I, Editura Floarea Albastr ă, București, 1995. p. 136-213
20referire la statele mici cu politici neutre, de pe urma c ărora s-a profitat în trecut, conducând la
îmbogățirea statelor deja dezvoltate. Aceste state reprezint ă în prezent marile puteri ale lumii
(Rusia și Statele G7 : Canada, Fran ța, Germania, Marea Britanie, Italia, Japonia și Statele Unite),
care au jucat roluri importante în cel de-al doilea r ăzboi mondial, sporindu- și patrimoniile prin
absorbția statelor mai mici, oferindu-le alian țe prin manipulare – promisiunea evit ării conflictelor
militare, atâta timp cât resursele naturale și umane vor fi folosite în interesul alian ței.
Pe de alt ă parte putem face referire și existența prejudec ăților privind culoarea pielii
indivizilor sau a stereotipurilor etnice, care au creat controverse și reacții violente ale celor care,
în funcție de culoarea pielii, fie erau eticheta ți ca sclavi, fie erau considera ți superiori, iar acest
aspect se oglinde ște în conflictele etnice manifestate pe alocuri și în prezent (persecutarea
cetățenilor de culoare din Statele Unite precum și exprimarea unui protest cronic al acestora
împotriva rasismului, existen ța prejudec ăților față de întregul val de refugia ți sirieni, intoleran ța
față de cetățenii de etnie rrom ăetc.).
Cu toate acestea, ar fi absurd s ă pretindem c ă majoritatea popula ției globale tr ăiește după
astfel de principii sau c ă ar avea un sistem de reguli, dup ă care ar face clasific ări rasiale, îns ă
reacțiile pe care le întâlnim în pres ă, violențele rasiale și conflictele etnice, sunt rezultatele unor
reminiscen țe istorice ale subcon știentului protagoni știlor unor astfel de manifest ări. Aceste
acțiuni duc la o împiedicare a dezvolt ării durabile a globaliz ării, lucru care ar trebui luat în
considerare. Carmen Costea, Constantin Popescu, Alexandru Tasnadi23afirmă că „globalizarea
bazată pe sentimentul durabilit ății desemneaz ă o nouă realitate, un nou mod de ac țiune și gândire,
un proces accentuat de integrare economic ă pe plan mondial. Peisajul globaliz ării reunește
viziunea asupra locului și funcțiilor pieței, dar și a locului statului în economie. De altfel,
imaginea globaliz ării asociat ă cu mondializarea preconizeaz ă o eră a convergen ței globale. ‟
Acest proces este considerat de c ătre anumi ți teoreticieni a fi „o tranzi ție a omenirii spre un mod
de organizare economico-social ă necunscut pân ă acum de istorie. ‟24Totodată, „timpul și spațiul
apar altfel diferen țiate, iar umanitatea ajunge în pragul absolutiz ării fenomenului de dezvoltare, în
care durabilitatea este o paradigm ă. Umanitatea se îndreapt ă către o economie de tip transna țional
23Carmen Costea, Constantin Popescu, Alexandru Tasnadi, Criza e în noi , Academia de Studii Economice din
București, CNCSIS PN II, 2007. p. 127
24Ctin. Popescu, I. Gavril ă, D. Ciugur, Gh. H. Popescu, Teorie economic ă generală, vol II , Macroeconomie , Editura
ASE, Bucure ști, 2008. p. 805
21sau de tip puternic interna ționalizată.‟25Cu toate acestea, nu trebuie neglijat faptul c ă
internaționalizarea reprezint ă o ramură a globaliz ării. În dic ționarul explicativ al limbii române,
un fenomen interna țional reprezint ă „un fenomen care are loc între mai multe na țiuni, care
angajează mai multe țări, privitor la raporturile dintre na țiuni, la care particip ă reprezentan ții mai
multor state; care are o importan ță ce depășește granițele unei singure țări.‟26În același timp, un
fenomen global reprezint ă „un fenomen ce ia în considerare toate elementele unui ansamblu, care
rezultă prin însumarea tuturor elementelor de acela și fel; total. ‟27Astfel, un fenomen
internațional poate ap ărea chiar și doar între dou ă națiuni, pe când globalul se refer ă la toate țările
de pe Terra.
Țările sunt statele suverane plasate în regiuni distincte și reprezentate de indivizi, limbi și
culturi distincte, fiind organizate politic într-un mod separat una fa ță de cealalt ă. Interacționează
prin comer ț si alte activit ăți fie la nivel interna țional sau la nivel global. Termenul de global se
referă la ceva universal, nelimitat, general și nu se refer ă la una sau dou ă regiuni. În perioada
recentă economia s-a orientat c ătre o abordare global ă, acest lucru însemnând integrarea statelor
în lume cu inten ția de a spori produc ția și nivelul de trai prin competi ție. Când economia devine
globală, circulația bunurilor comerciale este intensificat ă, lucru valabil și pentru migra ție,
tehnologie, politic ă, armată sau interac țiunea socio-cultural ă dintre na țiuni. Problemele globale
sunt cele care afecteaz ă lumea ca un întreg și pentru rezolvarea acestora, contribu ția unei singure
națiuni nu este suficient ă, ci este nevoie de o contribu ție globală.
Pe de alt ă parte, fenomenul interna țional se refer ă la două sau mai multe state și se
limitează strict la interac țiunile dintre acestea, iar în momentul apari ției unei probleme, doar
statele respective sunt afectate. Este un concept de scar ă mult mai îngust ă decât globalul. Pot
exista legi și probleme interna ționale care pot fi rezolvate f ără a căpăta amploare și fără a se
extinde la nivel global implicând alte state.
Internaționalul nu se rezum ă doar la interac țiuni statale, ci și la interac țiuni lingvistice,
prin interna ționalizarea limbilor materne (engleza în Statele Unite ale Americii, Canada, Marea
Britanie sau Australia, portugheza în Portugalia și Brazilia, spaniola în Spania și Mexico, chiar și
limba român ă în România și Moldova). Nu exist ă o limbă maternă globală și este puțin probabil
25Ibidem
26http://dexonline.ro/definitie/international , 3.11.2014
27http://dexonline.ro/definitie/global , 3.11.2014
22faptul că va exista vreodat ă, deoarece acest fenomen ar însemna ca, fiecare cultur ă aparte să fie
exterminat ă, însă există o limbă globală vorbită de o mare parte din popula ția globului – limba
engleză. Încă nu este o limb ă vorbită sau stăpânită de toate cele 7 miliarde de indivizi de pe
Terra, îns ă este cea mai r ăspândită ca mijloc de comunicare interna țională.
Importanța vorbirii limbii engleze de c ătre fiecare individ are caracter vital în procesul de
globalizare. Ana Gu țu28afirmă că ,,în prezent, limba dominant ă a secolului al XXI-lea, care
pătrunde vertiginos în toate sferele vie ții, dominând societatea, este limba englez ă – limba
relațiilor politice și comerciale, a c ălătoriilor, a Internetului și a majorit ății publica țiilor de
specialitate, limba industriei culturale. În întreaga lume, peste un miliard de oameni vorbesc
limba englez ă, iar cuno ștințele de limb ă engleză – în viziunea publica ției «The Economist» – au
devenit, în cea mai mare parte a lumii, o deprindere de baz ă a vieții moderne, comparabil ă cu
deprinderea de a conduce o ma șină sau utilizarea computerului personal. «Universitatea limbii
engleze» a fost semnalat ă de mai mul ți cercetători care au declarat, nestingherit c ă «engleza este,
în mod inevitabil, viitorul Europei.» ‟Totodată, mulți indivizi nu percep limba englez ă ca fiind o
valoare, pe care o pot ad ăuga cunoștințelor, ci o înva ță pentru necesit ățile pe care globalizarea le
impune. Situa țiile când acest canal de comunicare este strict necesar sunt într-o continu ă creștere;
nu doar așa cum a specificat Ana Gu țu (în cazul c ălătoriilor cu scop turistic sau profesional), ci și
în cazul unui flux de refugia ți, controalelor vamale, sau procesului de integrare al unui imigrant
într-un stat str ăin.
Ceea ce trebuie s ă înțelegem este c ă globalizarea creeaz ă relații prin interconect ări
culturale, de la acestea pornind interconect ări politice, economice sau sociologice. Ele creeaz ă la
rândul lor un flux de evenimente interminabil, sub forma unor ac țiuni care provoac ă un impact,
care la rândul s ău provoac ă alte acțiuni. (Figura 1.1) Reprezint ă un fenomen continuu ce d ă
naștere unui nou scop – eficientizarea standardelor de trai. În concluzie, individul modern
globalizat al secolului al XXI-lea are asigurate toate condi țiile pentru a duce un mod de via ță
„steril‟. Când spunem „steril ‟ ne referim la faptul c ă munca manual ă, respectiv agricultura de
subzistență și contactul cu mediul d ăunător reprezint ă o paradigm ă a trecutului. Odat ă integrat în
globalizare, un individ va dispune de avantaje, care în raport cu dimensiunile istoriei, reprezint ă o
paradigm ă nouă pentru specia uman ă: în caz de vreme capricioas ă, individul nu va suferi de
28Ana Guțu, Francopolifonia ca vector al comunic ării, Colocviu Interna țional, Chi șinău, 2006. p. 68
23disconfort termic, gra ție tehnologiei avansate cu care și-a putut construi locuin ța ; în caz de
îmbolnăvire, individul are mari șanse de vindecare datorit ă medicinei moderne ; în caz de secet ă,
nu va fi afectat de foamete datorit ă circulației mondiale dezvoltate a produselor alimentare; în
cazul nevoii de a se deplasa într-un loc îndep ărtat, nu va avea la dispozi ție doar varianta unor
călătorii lungi și anevoioase, ci și a unora de scurt ă durată și comode în avioane de lux; în cazul
în care este victima unei infrac țiuni, i se va face dreptate datorit ă sistemelor de supraveghere
instalate pretutindeni. Aceste exemple par a descrie o lume perfect ă, punând stilul de via ță al
individului din trecut într-o lumin ă nefavorabil ă, ori, într-o analiz ă mai am ănunțită a
problematicii globaliz ării, aceste aspecte î și pot dezv ălui într-un mod foarte u șor, o latur ă opusă.
241.2. Învingătorii și învinșii procesului de globalizare
În acest subcapitol este prezentat studiul aprofundat privind aspectele economice și
sociale, cu scopul de a se eviden ția discrepan țele efectelor globaliz ării și de a se explica
instabilitatea mondial ă.
Trăim într-o lume marcat ă de modernitate, ce rezult ă din interconect ări prin intermediul
unor rețele extrem de complicate. Manuel Castlles29afirmă că „globalizarea reprezint ă procesul
ce constituie un sistem social, care de ține capacitatea de a func ționa ca o singur ă unitate la
scarăplanetară într-o anumit ă perioadă.” Prin capacitate în țelegem capacitate tehnologic ă,
instituțională și organiza țională. Capacitatea tehnologic ă se referă la noile sisteme de comunicare
și informare, ce permit oric ărui individ s ă se conecteze cu oricine în lume. Capacitatea
instituțională se referă la liberalizarea și privatizarea regulilor și procedurilor folosite de o na țiune
pentru a men ține controlul activit ății teritoriale. Capacitatea organizatoric ă se referă la abilitatea
de a ne folosi de o re țea flexibil ă, interactiv ă și fără granițe. Manuel Castlles sus ține faptul c ă nu
totul este globalizat, dar re țelele globale afecteaz ă pe oricine și orice. Acest lucru se datoreaz ă
faptului c ă nucleul economic și comunicativ al activit ăților culturale este globalizat.
În majoritatea situa țiilor care prezint ă o acțiune, în care sunt implicate dou ă mai multe
părți, întotdeauna vor ie și unele mai avantajate decât altele. În cazul procesului de globalizare,
părțile sunt reprezentate de fiecare persoan ă existentă pe Terra. Orice individ de ține o cultur ă
aparte, care nu este condi ționată de diferen ța cultural ă a regiunii sau țării de origine, ori a
comunității căreia îi apar ține. Deși am putea g ăsi suficiente asem ănări între indivizi, fiecare
vizualizeaz ă lumea într-un mod diferit. Într-o manier ă logică, este imposibil ca o cultur ă să fie
identică în raport cu alt ă cultură; chiar dac ă aparține acelea și țări de provenien ță, aceasta difer ă de
la regiune la regiune. Îns ă globalizarea reprezint ă o cale prin care toate culturile individuale,
folosesc puncte de reper comune.
Să luăm ca exemplu punctele de vedere ale lui Ilie B ădescu și Ioan Mih ăilescu30, care
afirmă că „globalizarea este un fapt de modernitate, adic ă de civiliza ție (exemplu televiziunea
29Manuel Castles, The New Public Sphere: Global Civil Society, Communication Networks, and Global
Governance , University of Southern California, ANNALS, 2008. p. 81
30Ilie Bădescu, Ioan Mih ăilescu , Geopolitic ă, Integrare, Globalizare, Mica Valahie, Bucure ști, 2011 . p. 220-221
25globală CNN sau restaurantele McDonalds), în timp ce procesul de regionalizare este un proces
de cultur ă (exemplu reinventarea limbilor vernaculare în Europa anilor 70, nostalgia fin-de-
sciécle -ului în anii 80, reafirmarea visului maghiar în anii 90 etc). Lumea tinde s ă devină o
singură «civiliza ție», dar în acela și timp, tinde s ă-și păstreze și chiar să își diversifice expresia
culturală. Privită prin latura economic ă, regionalizarea are în țeles numai la nivel interstatal și
trans-frontalier (supra-regiunea). Privit ă prin latura antropologic ă, regionalizarea cap ătă un
înțeles de diferen țiere cultural ă în interiorul unei regiuni date sau în zonele frontaliere (sub-
regiunea). Europa central ă este o supra-regiune sau o euro-regiune; Banatul este o sub-regiune,
însă ambele pot fi considerate regiuni în general.”
În cazul în care ne referim la unificarea regiunilor, observ ăm că, pe măsură ce unificarea
are amploare mai mare, competi ția între aceste regiuni cre ște, cu scopul de a- și evidenția fiecare
unicitatea, sub presiunea unor temeri de pierdere a identit ății culturale. A șadar, revenind la
învingătorii și învinșii procesului de globalizare, într-o prim ă analiză, putem admite f ără rezerve
faptul că „globalizarea este inevitabil ă!”31, chiar dac ă vizează mai mult aspectele economice. Prin
urmare, la prima vedere câ știgătorii sunt cei care se las ă influențați de globalizare, iar care au de
pierdut sunt cei ce o resping. Astfel, ,,nici un stat (economic) nu se poate bucura de beneficiile
dezvoltării, dacă se plaseaz ă în afara economiei globale, dac ă nu este integrat acesteia. Izolare
înseamnă stagnare. Integrare înseamn ă dezvoltare și modernizare. A p ătrunde în pia ța globală
înseamnă…a accepta structura și regulile stabilite pe aceast ă piață”32.
Pe de altă parte, apare un conflict de interese, în sensul c ă, cei care accept ă globalizarea
involuntar, sunt nevoi ți să renunțe la anumite principii și valori. Acest aspect poate fi asociat cu
spirala tăcerii. Elisabeth Noelle Neumann33consideră că „frica de izolare este for ța centrifug ă
care accelereaz ă spirala t ăcerii.‟ și că există „posibilitatea ca oamenii s ă se conformeze cu
opinia dominant ă mai mult din dorin ța de a se identifica cu câ știgătorii decât din frica de
izolare. A șa se face c ă, de exemplu, dup ă votare, de obicei num ărul celor care declar ă că au
votat cu câ știgătorul este mai mare chiar decât num ărul efectiv al voturilor. Dar acest lucru vine
dintr-o strategie defensiv ă de a evita stigmatul social, care provine din a fi deviant pe o
31Robert K. Schaeffer, Understanding Globalization: The Social Consequences of Political, Economic and
Environmental Change , Ediția aII-a, Rowman and Littlefield Publishers, INC., Oxford, 2003. p. 12
32Ilie Bădescu, Ioan Mih ăilescu , Geopolitic ă, Integrare, Globalizare, Mica Valahie, Bucure ști, 2011 . p. 224
33Elisabeth Noelle-Neumann, http://www.scribd.com/doc/47762373/Spirala-tacerii-Elisabeth-Noelle-Neumann ,
17.01.2013
26problemă de valori. ” Prin urmare, un stat va accepta globalizarea pentru a face parte dintr-o
majoritate, dar cei care o accept ă orbește, totodat ă se expun la un risc. Acest risc poate fi asociat
cu un efect domino, în rândul statelor globalizate (problemele interne ale unui stat pot afecta
direct sau indirect un alt stat).
Ne-am referit mai sus la acceptarea structurii și regulilor stabilite în cadrul unei pie țe
globalizate. În cazul unei economii globalizate, moneda na țională a unui stat circul ă dincolo de
granițe. „Competiția pentru un capital str ăin înseamn ă a accepta termenii și condițiile stabilite
de centrele financiare și băncile importante, de companiile de asigur ări, firmele de consultan ță
și de raiting. Înseamn ă a deveni vulnerabil la urcu șurile și coborâșurile presupuse de riscurile
inevitabile ale unei pie țe instabile și puțin raționale. Înseamn ă a accepta imperativul de a
negocia cu firme str ăine care de țin un control al accesului la pie țele mondiale, care de țin
proprietatea și controlul asupra tehnologiilor avansate și de a căror cooperare depinde accesul
la capital uman și financiar str ăin, necesare pentru cre șterea economic ă și pentru o balan ță de
plăți echilibrat ă. (…) Trusturile bancare și companiile transna ționale sunt un exemplu în acest
sens. De aici, principala concluzie c ă a devenit dificil pentru speciali știi în rela țiile
internaționale să susțină în continuare c ă statul este unitatea prim ă de analiz ă în politica
internațională.”34Un exemplu relevant al acestei teorii este criza economic ă mondială care în
anul 2009 a lovit o mare parte din popula ția globului.
Interesant este faptul c ă, deși America a fost prima țară prejudiciat ă, criza a afectat drastic
și celelalte continente, inclusiv Europa. Astfel, din cauza cre șterilor cheltuielilor externe, ce nu
țin de Europa, au ap ărut creșteri ale cheltuielilor interne. Prin urmare, cheltuielile au dep ășit
producția și a fost nevoie de adoptarea celebrelor m ăsuri de austeritate (în România au fost
micșorate salariile și pensiile, iar TVA-ul a fost majorat de la 19% la 24%, cu alte cuvinte
salariile au sc ăzut, iar pre țurile au crescut, reducând dramatic nivelul de trai al cet ățenilor de
rând). Măsuri asem ănătoare au fost adoptate și în celelalte state europene, care au condus la
prăbușirea unor guverne, la sc ăderea încrederii în autorit ăți, chiar și la revolte violente. Astfel de
evenimente pot fi asociate riscului de integrare în procesul de globalizare, iar aceast ă opinie poate
fi argumentat ă și printr-un exemplu mai fericit.
34Susan Strange, ”Political Economy and International Relations” în Ken Booth & Steve Smith, International
Relations Theory Today , Polity Press, 1995. p. 161
27Să ne referim la un stat care, datorit ă poziției geografice contactul cu restul lumii este
oarecum limitat, dar care, conform unui articol din ziarul „România Liber ă” publicat anul 2009,
este considerat un stat cu poten țial de supravie țuire a recesiunii. Este vorba despre Australia, care,
conform unui sondaj de opinie, se afl ă pe primul loc între țările cele mai pu țin afectate de criz ă.
„Australia este țara care are cele mai mari șanse să supravie țuiască recesiunii globale, potrivit
unui sondaj printre oamenii de afaceri. Unul din cinci oameni de afaceri, din 24 de țări, au spus c ă
Australia este țară cu cele mai mari șanse să iasă din criză, relatează The Herald Sun, consultat de
ziare.com. Mediul de afaceri din Australia pare neafectat de criz ă, potrivit sondajului, realizat in
luna aprilie de c ătre Servcorp, cu ajutorul a 7.500 de oameni de afaceri. «Peste 71% dintre
oamenii de afaceri din Australia cred c ă țara lor este norocoas ă și este interesant c ă și restul lumii
este de acord», a declarat Taine Moufarrige, director executiv al Servcorp. Pe urm ătoarele dou ă
poziții se află China, India și Singapore (ultimele dou ă la egalitate), fiind urmate de Hong Kong,
Canada, Japonia și Qatar (la egalitate), Noua Zeeland ă și Malaiezia/Suedia/Vietanam (la
egalitate).”35
Cu scopul de a detalia analiza conexiunii globalizar ării cu aceste statistici, vom da ca
exemplu o organiza ție mondial ă ce a unificat statele. Aceast ăorganizație este NATO. Singura
țară fruntașă în vreme de recesiune, membru NATO ( Figura 1.2. )36a fost Canada, în rest, toate
țările membre cu apartenen ță la această organizație, erau puternic afectate de criz ă.
Un alt exemplu de unificare a statelor într-o singur ă forță care implic ă toate statele
membre atât în situa țiile de câștig cât și cele de pierdere, poate fi dat chiar de Uniunea European ă
(Figura 1.3)37. Pentru a fi stat membru al UE, trebuie îndeplinite anumite condi ții printre care se
numără și forțarea unei cre șteri economice a statului candidat pentru a demonstra c ă deține o
capacitate economic ă puternică și că organiza ția are de câ știgat de pe urma acestuia și că nu va
trage în jos celelalte state de la progres. Îns ă, dezavantajul este un paradox, deoarece reprezint ă
chiar avantajul și motivul principal pentru care se ader ă la o astfel de organiza ție și anume
creșterea nivelului de trai al societ ății, ori acesta nu va fi niciodat ă identic cu al statelor deja
integrate; de fiecare dat ă un stat va avea mai mult ă putere decât altul.
35RL ONLINE, http://www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/topuri/top-10-tarile-cel-mai-putin-afectate-de-criza-
155268.html , 17.01.2014
36http://2.bp.blogspot.com/_6S1MwqXM000/S7xg6pGpVmI/AAAAAAAAABk/KOqUF6nD_ts/s1600/maps-of-
world-nato-member-countries.gif , 8.07.2015
37http://lewishistoricalsociety.com/wiki2011/article_image.php?image_type=article&id=59 , 08.07.2015
28Totuși, Comisia European ă a creat un program pentru stimularea for ței de munc ă în
Uniunea European ă. Prin acest program, competen țele persoanelor calificate pe un anumit
domeniu vor fi recunoscute interna țional, permi țându-le parcurgerea unei cariere relevante în
oricare dintre statele UE. Conform Directivei 2005/36/CE a Parlamentului European și a
Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoa șterea calific ărilor profesionale, avand in
vedere propunerea Comisiei38, avizul Comitetului Economic si Social European39, „alineatele (1)
și (2)”40atestă că:
„(1) În temeiul articolului 3 alineatul (1) litera (c) din tratat, eliminarea, între statele
membre, a obstacolelor din calea liberei circula ții a persoanelor și serviciilor constituie unul
dintre obiectivele Comunit ății. Pentru resortisan ții statelor membre, acest lucru include, în
special, dreptul de a exercita o profesie, ca lucr ători salaria ți sau care desf ăsoară o activitate
independent ă, într-un alt stat membru decât cel în care și-au obținut calific ările profesionale. În
afară de aceasta, articolul 47 alineatul (1) din tratat prevede adoptarea unor directive care au
ca obiect recunoa șterea reciproc ă a diplomelor, certificatelor și a altor calific ări.
(2) Ca urmare a Consiliului European de la Lisabona din 23 si 24 martie 2000, Comisia
a adoptat o comunicare privind ‹‹ O strategie pentru pia ța internă de servicii ››, care urm ăreste,
în special, ca libera prestare a serviciilor din cadrul Comunit ății să fie la fel de simpl ă ca și în
cadrul unui stat membru individual. Ca urmare a comunic ării Comisiei intitulate ‹‹Noi pie țe ale
forței de munc ă europene deschise și accesibile tuturor››, Consiliul European de la Stockholm
din 23 și 24 martie 2001 a invitat Comisia s ă prezinte Consiliului European din prim ăvara
anului 2002 propuneri speciale pentru un regim mai uniform, mai transparent și mai flexibil de
recunoaștere a calific ărilor.”
Astfel, sunt economisite fonduri, care ar fi fost folosite în instruirea resurselor umane.
Totodată, acest program reprezint ă un bun mijloc pentru comsmopolitizarea cet ățenilor. Cu toate
acestea, pentru cei care doresc s ă își exercite profesia în țara natală, situația deține un caracter
arbitrar (nu se poate afirma cu exactitate dac ă alegerea de a r ămâne în țara natală reprezint ă un
avantaj sau un dezavantaj).
38JO C 181 E, 30.07.2002. p. 183
39JO C 61, 14.3.2003. p. 67
40Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene, Directiva 2005/36/CE a Parlamentulu European și a
Consiliului privind recunoa șterea calific ărilor profesionale , p. 1
29Revenind la punctul principal al capitolului, nu se poate spune cu exactitate cine sunt
învinșii și cine sunt înving ătorii globaliz ării, deoarece totul depinde din ce unghi sunt privite
lucrurile. S ă luăm ca exemplu dou ă părți, o parte fiind reprezentat ă de anumite state ale Uniunii
Europene și cealaltă parte de state care au refuzat aderarea la Uniunea European ă. În ansamblu,
ce presupune c ă poate aduce Uniunea European ă unui stat membru? Aduce migra ția fără viză,
dezvoltarea circula ției monetare, dezvoltarea importurilor și exporturilor bunurilor și serviciilor,
precum și crearea unor noi locuri de munc ă pentru cet ățenii Uniunii Europene indiferent de
naționalitate. La prima vedere, o astfel de aderare promite numai avantaje. Cu toate acestea,
economia statelor membre de ține diferen țe majore, unele fiind mai dezvoltate decât celelalte.
Astfel, statele mai slab dezvoltate, pentru a ține pasul cu economia celor deja dezvoltate, sunt
nevoite să recurgă la anumite sacrificii.
Pentru a se men ține la suprafa ță, statele mai slab dezvoltate recurg la împrumuturi
externe, iar în cazul de fa ță, un exemplu pertinent poate fi chiar Fondul Monetar Interna țional.
FMI-ul reprezint ă „o organiza ție interna țională care are 188 de țări membre, înfiin țată pentru a
promova cooperarea monetar ă internațională, stabilitatea valutara și acorduri valutare
sistematice, pentru a stimula cre șterea economic ă și niveluri înalte de folosire a for ței de munc ă
și pentru a acorda asisten ță financiar ă temporar ă țărilor membre, în condi ții adecvate, pentru a
contribui la ajustarea balan ței de plăți,”41acesta reprezint ă o unificare pe plan economic al unor
țări, deci face parte din globalizare. Cine sunt înving ătorii acestui proces, ne întreb ăm? Marile
corporații care profit ă de pe urma instabilit ății financiare a unor state din cauza dificult ății
acestora de integrare. Cine sunt învin șii? Statele respective care, din lips ă de capital, sunt for țate
să recurgă la împrumuturi, iar mai apoi s ă plătească dobânzi, fapt ce reprezint ă un aspect negativ,
rezultat al unor manipul ări din partea celor care de țin puterea. Cu toate acestea, aspectul de fa ță
reprezintă un punct de vedere, referitor la învin și, deoarece ace știa, beneficiind de acelea și
drepturi de care dispun și celelalte state deja dezvoltate economic, pot fi numi ți și învingători.
Pe de alt ă parte, referitor la statele care au respins globalizarea, situa ția se prezint ă
paradoxal. Un exemplu în cazul de fa ță ar putea fi Turcia, despre care putem spune c ă reprezint ă
un învins al procesului de globalizare din punctul de vedere al migra ției, al exporturilor și
importurilor și al influen țelor moderne externe. Ori din punctul de vedere al nivelului de trai din
41http://www.fmi.ro/index.php?mid&pid=19&lg=ro , 18.01.2014
30acest stat, se poate spune c ă nu ar avea nevoie de globalizare, deoarece economia Turciei fiind
foarte dezvoltat ă, are mai pu ține datorii externe. În anul 2013, „ Turcia a rambursat (…) în
totalitate datoriile c ătre Fondul Monetar Interna țional (FMI), a declarat premierul turc
Tayyip Erdogan, f ăcându-și astfel intrarea în clubul țărilor care nu au datorii fa ță de FMI,
transmite AFP .‟42Turcia este dezvoltat ă în primul rând pentru c ă deține o piață foarte mare
de desfacere intern ă, populația achiziționând produse fabricate în propria țară, limitându- și
importurile. Astfel, sunt stimulate atât crearea locurilor de munc ă în Turcia, cât și
echilibrarea balan ței de plăți. În acest context putem afirma c ă statele cu o economie intern ă
dezvoltat ă reprezint ă învingătorii procesului de globalizare.
Se poate spune c ă România s-a bucurat de aceea și situație în anul 1989, când toate
datoriile externe erau pl ătite. De altfel, atât în rangurile cet ățenilor de rând, cât și în mediile
intelectuale, exist ă zvonuri și presupozi ții cum că revoluția nu ar fi fost revolu ție, ci lovitur ă
de stat. Prof. C.H. Alupus Rus43afirmă că „a fost o lovitur ă de stat gândit ă, organizat ă și
realizată de forțe exclusiv str ăine: american ă și sovietice prin mâna unor mercenari unguri,
sârbi, români din diaspora, ru și. De ce fost executat Ceau șescu? Pentru c ă a avut îndr ăzneala să
dea cu tifla tuturor marilor puteri: Rusia și America. Pe ru și i-a jignit ie șind din sfera lor de
influență, iar pe americani, mai mult, pentru c ă, plătind toate datoriile externe, România risca s ă
devină independent ă, ceea ce este și va fi un motiv de condamnare la moarte!” (29 Dec 2014 ora
09:37) Această versiune a specula țiilor cu privire la evenimentele din 1989 este cea mai
răspândită. Deși adevărul este înc ă cercetat de c ătre anchetatori, politicieni și istorici, specula ția
deține o oarecare logic ă, în pofida faptului c ă în zilele de azi, circula ția monetar ă este bazat ă pe
credite și datorii, îns ă nu pot fi ignorate faptele pe care, regimul comunist din România le-a
instaurat în perioada exclusiv ă de plată a datoriilor, respectiv, în impunerea sistemului de ra ție a
produselor alimentare – fapt care a constat în m ăsuri congruente cu cele de austeritate de dup ă
criza economic ă din anul 2008, astfel, guvernul pierzându- și sprijinul poporului, care la rândul
său, având motiv s ă creeze o revolu ție, a putut fi folosit ca țap ispășitor, marile puteri r ămânând
cu mâinile curate.
Putem spune c ă învingătorii și învinșii procesului de globalizare nu se pot categorisi
pe criterii statale, ci individuale. Globalizarea permite o gestionare individual ă mai eficient ă.
42http://www.capital.ro/o-tara-din-europa-nu-mai-are-datorii-catre-fmi-181965.html , 7.11.2014
43Alupus Rus, https://ceausescunicolae.wordpress.com/lovitura-de-stat-militara/ , 01.11.2015
31Un cetățean își poate croi cu u șurință propriul drum, atâta timp cât î și cunoaște drepturile și
conștientizeaz ă schimbările produse în jur. În ziua de azi, oricine poate aplica pentru accesul
la fonduri europene, folosindu-se de creativitate, tehnologie, competen țe și aptitudini
ligvistice personale. Ace ști indivizi sunt agen ții cosmopoli ți ai schimb ării, cetățeni de care
globalizarea are nevoie. În concluzie, men ționând faptul c ă naționalitatea este irelevant ă în
acest context, un înving ător al globaliz ării este reprezentat de c ătre un individ sau un grup de
indivizi documenta ți și dornici de a se dezvolta continuu, iar un învins, în cazul în care nu
este cetățean al unui stat cu principii democratice și dezvoltat economic, este reprezentat de
către un individ sau un grup de indivizi, care se limiteaz ă la propriul habitat, refuzând
contactul extern sau ie șirea din zona de confort.
Cu toate acestea, nu trebuie s ă uităm beneficiul de care toat ă lumea se bucur ă într-un mod
conștient: „libertatea” – libertatea de exprimare, libertatea de circula ție, libertatea la informa ție,
libertatea îndoielii publice argumentate asupra judec ății omului de la putere. Astfel putem face
referire la un alt aspect al acestui capitol și anume: Cine sunt invin șii absenței fenomenului de
globalizare?
Să luăm spre exemplu o regiune pentru care termenul de globalizare de ține o conota ție
exotică, un tărâm caruia mass-media i-a pus eticheta de „ cea mai izolat ă țară din lume ”, Coreea
de Nord. „ Oficial, Coreea de Nord și Coreea de Sud sunt în r ăzboi, iar c ălătoriile str ăinilor în
nordul peninsulei sunt limitate. Nord-coreenii tr ăiesc într-una dintre țările cele mai izolate și
cenzurate din lume și nu au acces la internet, cu excep ția unei infime minorit ăți de câteva sute de
persoane din rândul elitelor și studenților. Prin urmare, str ăinii nu au niciun mijloc de a ob ține
informații despre topografie, urbanizare sau localizarea unor instala ții strategice .”44În Coreea de
Nord, modul de via ță este acela de a sl ăvi conduc ătorul fără îndoială, neținându-se cont de drepturile
fundamentale ale omului. „ Autoritatile nord-coreene au cheltuit 10 milioane de dolari pe o statuie
de 23 de metri care îl reprezinta pe fostul lider corean Kim, plasat ă în capitala statului,
Pyongyang. Câteva statui similare, costând în total 50 milioane de dolari, au fost plasate în mai
multe locuri din țară, de la moartea acestuia pân ă în prezent .”45În cazul de fa ță, întâlnim o
similitudine între cei ce au de pierdut de pe urma prezen ței globaliz ării și cei ce au de pierdut din
44Mariana Constantinoiu, http://jurnalul.ro/stiri/externe/lagare-coreea-de-nord-google-635297.html , 11.02.2014
45www.ziare.com , http://www.ziare.com/international/coreea-de-nord/dictatorul-coreei-de-nord-investeste-peste-
100-milioane-dolari-anual-in-imaginea-sa-1205496 , 11.02.2014
32absența acesteia, anume investi ția fondurilor și resurselor umane în compartimente ineficiente, ce
reprezintă o irelevan ță atroce fa ță de nevoile și drepturile unui cet ățean de rând. Diferen ța este că
aceste investi ții nejustificate, în statele dictatoriale, sunt realizate într-un mod deschis publicului,
demonstrându-se neputin ța acestuia, iar în statele democrate, aceste investi ții sunt realizate într-
un mod ascuns și ocolind legea.
Coreea de Nord se afl ă într-o situa ție asemănătoare cu Burma ,Turkmenistan, Guineea
Ecuatorial ăsau Libya. Îns ă prezența acestor înc ălcări ale drepturilor omului din țările
neglobalizate duce la formularea unei ipoteze; și anume, c ă principala diferen ță dintre neregulile
din țările neglobalizate și cele globalizate este vizibilitatea. În țările globalizate, înc ălcarea
drepturilor omului se realizeaz ă într-un mod spectral – adic ă pe calea capitalist ă (mărirea taxelor
și impozitelor, mic șorarea salariilor, alocarea fondurilor provenite din bugete publice în moduri
necorespunz ătoare, gestionarea necorespunz ătoare a resurselor financiare, involuntar, sau prin
abuz în serviciu), iar în cele dictatoriale, înc ălcarea drepturilor are loc într-un mod direct și uneori
chiar barbar (limitarea opiniei publice, cenzur ă, dosare penale întocmite pentru delicte
nesemnificative, cum ar fi respingerea în mod subiectiv a unui cet ățean cu privire la o decizie
politică, sau emiterea de critici la adresa statului). Prin fenomenul de globalizare se încearc ă o
îmbunătățire privind administrarea politicilor, ori apare și o ipotez ă, conform c ăreia globalizarea
instaureaz ă un nou tip de control asupra maselor, un control stabil prin cre șterea aparent ă a
nivelului de trai.
Nu putem omite s ă afirmăm faptul c ă orice dictatur ă, mai devreme sau mai târziu, î și
găsește sfârșitul în momentul în care î și depășește propriile limite și lasă masele doar alternativa
de revoltă (cum s-a întâmplat în cazul c ăderii imperiului roman sau a celui otoman sau chiar în
cazul prăbușirii regimului comunist din România), ori controlul stabil al globaliz ării este instaurat
într-un mod insidios și pe arii extinse. Astfel, masele nu se vor putea revolta împotriva unui tot
unitar, care va fi rezultatul globaliz ării, deoarece alternativa unui nou început ar fi într-un mod
virtual, inexistent ă, sau ar crea o situa ție în care, orice urm ă de stabilitate s-ar diminua și
confortul creat de globalizare, va disp ărea (un confort de care individul globalizat este
dependent). Îns ă, în cazul în care ar izbucni o revolu ție ipotetic ă, ea ar putea conduce la
izbucnirea unui al treilea r ăzboi mondial, un r ăzboi în care umanitatea deja lupt ă prin mijloace
monetare, culturale, informa ționale și informatice (existen ța și aplicarea sanc țiunilor economice
internaționale), iar în unele p ărți ale lumii, acest r ăzboi a degenerat în conflicte armate sau
33terorism. Totodat ă, acest peisaj este doar o consecin ță ipotetică a globaliz ării. Scenariul poate fi
mai mult sau mai pu țin plăcut, însă trebuie s ă existe con știentizarea acestor posibilit ăți și, astfel,
prioritizarea respect ării drepturilor fundamentale ale omului, pentru derularea procesului de
globalizare într-un mod corespunz ător.
341.3. Ce are umanitatea de câ știgat și ce are de pierdut de pe urma
globalizării?
În acest subcapitol este realizat ă o scurtă analiză referitoare la avantajele și dezavantajele,
pe care globalizarea le aduce omenirii.
Globalizarea reprezint ă un fenomen cultural, reflectat în arta contemporan ă, precum și în
dezvoltarea comer țului. Lumea de ast ăzi experimenteaz ă o interdependen ță economic ă de mare
anvergură. Întrucât companiile multina ționale au o expansiune global ă, transportul este rapid,
sigur și ieftin (cu 200 de ani în urm ă, traversarea oceanului Atlantic dura aproximativ 2 luni, din
cauza condi țiilor meteorologice, îns ă în zilele de ast ăzi durează aproximativ 8 ore, folosindu-se
transportul aerian și mai puțin de o s ăptămână folosindu-se cel maritim)46, iar guvernele au
minimizat restric țiile și taxele în ceea ce prive ște comerțul interna țional, acesta se afl ă în plină
dezvoltare. Chiar și fabricarea unui bun cum, ar fi un articol de îmbr ăcăminte este strâns legat ă de
globalizare. S ă luăm spre exemplu confec ționarea unui tricou – acesta poate s ă conțină 100%
bumbac american, îns ă este produs în țări, unde nivelul de salarizare este mai sc ăzut (state cum ar
fi: Mexico, Guatemala, Vietnam, China, India) etc., dup ă care este trimis înapoi în America sau
în Europa pentru imprimarea unui design comercial și vândut în toat ă lumea).
Așadar, este destul de evident ă eficiența capitalismul global, prin dezvoltarea produc ției
economice la nivel mondial, întrucât fabricarea bunurilor are loc în state cu nivelul de salarizare
scăzut, obținând mărfuri cu pre țuri de cost mai mici.
În zilele de azi, mobilitatea indivizilor este mai dezvoltat ă ca niciodat ă. Migrația a
devenit mai u șoară deoarece, cursele aeriene sunt destul de accesibile și este relativ u șor de a se
menține legătura emigran ților cu cei afla ți în țările natale, prin mediul on-line sau telefonia
mobilă și chiar dac ă industrializarea este crescut ă în statele în curs de dezvoltare, oportunit ățile
privind investi țiile sunt mai atractive în cele dezvoltate. Astfel, a fost creat ă o nouă metodă de a
46Rezultate ob ținute din calculele vitezei medii de navigare a navei de croazier ă Cunard Regia Maria 2, de 48 km/h
(http://www.traveller.com.au/biggest-best-the-worlds-most-amazing-cruise-ships-1jvjq ) și ale vitezei medii de
navigare a aeronavei de pasageri standard Boeing 777 de 905 km/h
(https://www.aeroflot.ru/cms/en/flight/plane_park ), în raport cu distan ța standard dintre Statele Unite și Europa
traversând oceanul Atlantic de 7895.1 km ( http://www.distancefromto.net/distance-from/United+States/to/Europe )
35ajuta statele în curs de dezvoltare, prin trimiterea de valut ă de către emigran ți către statele în curs
de dezvoltare.
Cu toți acești indivizi emigrând în jurul lumii, nu este surprinz ător faptul c ă se produc
metisări culturale. Când emigran ții se mut ă într-o alt ă țară, nu renun ță doar la tradi țiile lor
literare, artistice, culinare sau muzicale. Cultura globalizat ă este un paradox, deoarece unii
indivizi v ăd cultura de ast ăzi americanizat ă (faptul c ă vedem brandurile și logo-urile americane
peste tot în lume, cum ar fi Pepsi sau Nike, seriale americane difuzate în mai mult de 100 de țări,
prezența MBA-ului în alte țări în afar ă de Statele Unite etc.), existând probabil mai pu țină
diversitate cultural ă.
Cu toate acestea, accesul unui individ la experien ța cultural ă diversă și-a spus cuvântul:
apariția produselor culturale hibrid, precum filmele Bollywood (produc ții cinematografice
indiene adaptate la modelul hollywoodian), muzica hip-hop suedez ă, telenovelele turce ști, fuziuni
culinare, extinderea în mai multe țări a tradițiilor americane cum ar fi Halloween sau Sfântul
Valentin, mai multe opere literare traduse dintr-o limb ă în alta etc.
Globalizarea a dus la o revolu ționare a economiei serviciilor. În Europa și Statele Unite,
majoritatea popula ției nu munce ște în agricultur ă sau industrie, ci într-un anumit sector de
servicii (s ănătate, vânz ări, educa ție, divertisment, tehnologie, informatic ă etc.), iar aceast ă
schimbare de paradigm ă a produs o modificare în psihologia umanit ății, în special a claselor
înalte, care tr ăiesc în lumile industrializate. Iat ă ce afirm ă în acest sens Frederic Jameson:
„suntem atât de mult îndep ărtați de realit ățile produc ției și muncim într-o lume a viselor, a
stimulilor artificiali și experien țelor televizate: niciodat ă în nicio civiliza ție precedent ă,
preocupările metafizice, întreb ările fundamentale cu privire la sensul vie ții, nu au p ărut atât de
zadarnice.”47
Lumea globalizat ă a dus la o celebrare a individualismului, ca o revolt ă împotriva
decăderii utopiei marxiste. Genera țiile care au tr ăit în vremurile secetei, foametei sau a
războaielor mondiale au avut impulsul de a lua m ăsuri în așa fel, încât genera țiile viitoare s ă nu
mai treacă prin acelea și chinuri, m ăsuri care au amplificat libertatea (stagiul militar neobligatoriu,
asistența socială, polițele medicale etc). Astfel, ideea de limitare a interven ției guvernului a
devenit foarte puternic ă.
47Susan Pearce, On collecting: An Investigation Into Collecting in the European Tradition , Digital Printing, New
York, 2005. p. 141
36Aceste îmbun ătățiri sunt înso țite de schimb ări atât de radicale, încât ne este greu s ă le
contextualiz ăm. De pild ă, schimbări cum ar fi demografia planetei, care din secolul al XIX-lea
până în prezent a crescut de 7 ori, în contrast cu valoarea constant ă a numărului indivizilor de pe
planetă din ultimii 10.000 de ani de sub 1 miliard (figura 1.5)48și în contrast cu media de via ță
din secolul al XIX-lea (din perspectiva lui Lee Rainwater49media de via ță în secolul al XIX-lea
varia, conform studiilor, între 25 și 43 de ani), în timp ce, în prezent, media de via ță aproape c ă s-
a dublat, datorit ă industrializ ării, îmbun ătățirii sistemelor sanitare, descoperirii vaccinurilor și
antibioticelor. Cu toate c ă aceste beneficii nu au fost resim țite pe planet ă în mod uniform, au
contribuit la cre șterea demografic ă masivă, atât în ceea ce prive ște media speran ței de viață, cât și
cea a supravie țuirilor la na șteri. Totodat ă s-au cultivat sentimentul matern și speranța de
supraviețuire a nou- n ăscuților, sentimente slab manifestate în urm ă cu 200 de ani.
Una dintre cele mai glorioase victorii ale individualismului const ă în reconsiderarea
conceptului de familie și chiar al celui de sexualitate. În secolul al XX-lea, a luat amploare
industria contraceptivelor, ceea ce a încurajat oarecum intensificarea rela țiilor sexuale
extraconjugale, reducând num ărul de nașteri nelegitime. Cu toate acestea, individualismul a avut
un efect de destabilizare a familiei, a șa cum afirma Tolstoi: „ toate familiile fericite seam ănă între
ele, fiecare familie este nefericit ă în felul s ău.”50Pe lângă rata divor țurilor care a atins cote
îngrijorătoare în ultima decad ă, familiile sunt tot mai însingurate, mul țumindu-se cu beneficiile
aduse de înalta tehnologie, care a p ătruns în aproape toate c ăminele, dat fiind faptul c ă părinții și
copiii petrec tot mai mult timp singuri în fa ța ecranului, calculatorului și, mai nou, în ,,compania”
telefoanelor mobile, înlocuind dezvoltarea experien țelor trăite efectiv cu cele vizuale. Acest lucru
reprezintă tot individualism, îns ă nu unul care merit ă cultivat.
Probabil cel mai mare impact pe care îl are globalizarea este efectul ac țiunii umanit ății
asupra mediului înconjur ător. În timp ce popula ția a crescut considerabil, paralel cu sec ătuirea
resurselor naturale, în ultimii ani, tot mai mult teren a fost prelucrat pentru a deveni arabil. Acest
lucru a însemnat t ăierea copacilor și a pădurilor tropicale. De exemplu, „ pădurea amazonian ă
este tăiată sau arsă cu rata a 20 de stadioane de fotbal pe minut. Multe specii necunoscute de
către știință deja nu mai exist ă. Oamenii de știință estimeaz ă că despăduririle elimin ă
48http://www.foundalis.com/rlg/worldpop.gif , 30.03.2015
49Lee Rainwater, Social Policy and Public Policy, Inequality and Justice, Transaction Publishers, New Brunswick,
New Jersey, 2009. p. 171
50Leo Tolstoy, Anna Karenina , Jaico Publishing House, London, 1979. p. 2
37aproximativ 17.000 de specii de plante și animale pe an – aproape 48 pe zi sau 2 în fiecare or ă
(…) Din p ăcate, investitorii ob țin cea mai bun ă recompens ă când resursele naturale sunt
convertite în bani. Este mai profitabil s ă fie tăiate pădurile ca mai apoi profitul s ă fie investit și
să fie colectat ă o dobând ă, decât folosirea resurselor p ădurilor tropicale într-un mod sustenabil
– cel puțin în sistemul economic prezent .‟51(figurile 1.6 și 1.7.)52
Așadar, în timp ce consumul și producția mondial ă sunt în cre ștere, sunt folosite mai
multe resurse, în special ap ă și carburan ți. Globalizarea a f ăcut individul de clas ă medie mai
bogat, iar cei boga ți au tendin ța de a folosi mai multe resurse, în special energie; acest lucru
având ca rezultat schimb ări climatologice. Cre șterea precoce a produc ției globale este dependent ă
de utilizarea non-sustenabil ă a resurselor naturale ale planetei. Fiecare progres solicit ă planeta
într-un nou mod, mai mult p ământ cultivat, mai multe emisii de carburan ți, mai mult ă exploatare
a resurselor, lucru care nu va dura la nesfâr șit.
Ne putem referi și la sănătatea robust ă a individului globalizat. De și o mare parte din
populația globală este afectat ă de HIV, epidemiile globale au devenit tot mai rare, astfel crescând
densitatea popula ției, dar și migrația acesteia dintr-o comunitate în alta. China spre exemplu,
până în anul 2013 a înregistrat 250 de milioane de indivizi care s-au mutat din spa țiul rural, în cel
urban. (New York Times)53Desigur, aceast ă schimbare și-a făcut simțită constant de-a lungul
istoriei, viteza cu care opereaz ă în vremurile de globalizare – a crescut considerabil. Aceast ă
creștere a avut un impact major și asupra comer țului. Aproape niciun individ de pe aceast ă
planetă nu trăiește doar pe baza resurselor și producției autohtone, experien ță care, pe vremuri era
trăită doar de aristocra ți.
Cu toate acestea, comer țul nu este un concept nou, îns ă când ne gândim la ceea ce se
comercializeaz ă în zilele de azi (produse farmaceutice, echipamente IT, servicii financiare),
aceste bunuri reprezint ă ceva nou, îns ă fenomenul poate fi observat cu u șurință ca fiind doar o
evoluție a comer țului, atât în ceea ce prive ște natura bunurilor comercializate, cât și cantitatea
acestora sau viteza cu care opera țiunile comerciale se desf ășoară. Se ridică întrebarea, dac ă totul
este diferit sau doar accelerat? Se poate spune c ă țările interdependente din punct de vedere
51Roger Harris, Peter Hutchinson, The Amazon , Bradt Travel Guides Ltd, Globe Pequot Press Inc, Connecticut,
2007. p. 23
52Stephen Leahy, UXBRIDGE, Canada, 6 mai, 2011 (IPS), http://stephenleahy.net/2011/05/ , 1.04.2015
53Ney York Times, http://www.nytimes.com/2013/06/16/world/asia/chinas-great-uprooting-moving-250-million-
into-cities.html?_r=0 , 02.04.2015
38economic prezint ă un risc mai sc ăzut de a intra în r ăzboi, aspect ce nu poate fi neglijat, dar
factorul cu un grad mai mare de veridicitate îl reprezint ă integrarea global ă, economic ă și
culturală care încă nu a dus la încetarea violen țelor, iar în acest sens se poate face referire la
violențele care au avut loc în fosta Iugoslavie, Republica Democratic ă Congo sau Afganistan;
prin urmare globalizarea nu a eliminat violen ța, însă a redus-o considerabil.
Apare un sens ideologic în globalizare și anume, democra ția. Există aproape la fel de
multe tipuri de democra ție, câte na țiuni sunt. Democra ția și libertatea politic ă, în special
libertatea de a influen ța modul de guvernare (cum ar fi dreptul de vot), au luat o amploare
semnificativ ă după anii ’80. Cu toate acestea, nu de fiecare dat ă democrația și succesul economic
merg pe acela și drum. Spre exemplu, America Latin ă, deși este dominat ă de politici democratice,
nu oferă prosperitatea individului de clas ă medie, dat fiind faptul c ă Statele Unite au înregistrat
până în anul 2013 prezen ța a peste 11 milioane de emigran ți în căutarea unor oportunit ăți mai
bune de trai (Figura 1.8.)54, iar China a demonstrat c ă nu este nevoie de politici democratice
pentru a înregistra cre șteri economice masive, îns ă excepții cum ar fi Brazilia (Figura 1.9.)55sau
India (Figura 1.10.)56reprezintă state care având la baz ă un sistem politic democratic, au
înregistrat cre șteri economice și au salvat milioane de cet ățeni de la s ărăcie.
Globalizarea are mai multe fe țe; pe de o parte, prin fluxul abundent de migran ți, poate
facilita cu u șurință instalarea unor amenin țări, cum ar fi r ăsândirea unui nou virus sau a unei
epidemii, îns ă prin mobilizarea tehnologiei globale, se poate elimina sau gestiona mai bine, de
exemplu, o calamitate natural ă. Așadar, pentru ca prezentul s ă fie bine în țeles, trebuie în țelese
proiecțiile viitorului.
De la începutul perioadei de industrializare, miliarde de indivizi nu au beneficiat de
prosperitate economic ă, iar polarizarea bog ăției este în cre ștere, atât pe plan intern, cât și
internațional. Aceasta nu este o noutate, dat fiind faptul c ă discrepan țe dintre cei care de țin mai
mult și cei care de țin mai pu țin, au existat din momentul în care agricultura a permis acumularea
unui surplus de hran ă. Inegalitatea a fost și este prezent ă în toată istoria, la fel și dezbaterile pe
această temă, însă elementul nou se refer ă la crearea oportunit ății de a înv ăța și discuta despre
punctele slabe ale trecutului și de a se g ăsi soluții optime pentru a le diminua. Aceasta este de fapt
54Jie Zong, Jeanne Batalova, http://www.migrationpolicy.org/sites/default/files/source_images/SPT-Mex2014-
F1.png , 02.04.2015
55http://www.marketoracle.co.uk/images/2010/Jun/11jun3.jpg , 02.04.2015
56http://www.eia.gov/todayinenergy/images/2013.04.01/india.png , 02.04.2015
39o concluzie despre istorie – umanitatea o creeaz ă – acea veche idee c ă istoria reprezint ă doar
faptele marilor personalit ăți nu se mai aplic ă în prezent. Istoria este creat ă prin individualism și
de către fiecare individ globalizat. Fiecare fiin ță umană reprezint ă o forță istorică, schimbând
lumea în fiecare zi și este speran ța individului globalizat, c ă prin analiza istoric ă, își poate vedea
propriile decizii cruciale într-un context diferit, iar acest context îl va ajuta s ă ia decizii mai bune
și să opereze schimb ări mai eficiente.
Revenind la situa țiile ipotetice la care ne referim (cele dou ă categorii sociale ale
globalizări – învin șii și învingătorii), France Gyan France57vorbește despre opiniile claselor
politice (liberalii și socialiștii) în ceea ce prive ște direcția încotro se îndreapt ă globalizarea.
Acesta afirm ă că este interesant faptul c ă ambele p ărți găsesc front comun: în general sunt de
acord că globalizarea a creat ni ște câștigători. De asemenea este de acord c ă acest fenomen a
sporit gradul de risc, iar aceste riscuri s-au transformat în realit ăți nesigure. Chiar și cei mai
optimiști suporteri ai globaliz ării nu pot nega faptul c ă globalizarea a sporit inegalit ățile între
statele sărace și cele bogate sau între cei boga ți și cei săraci din acela și stat.
Unii autori consider ă că aceste probleme ar trebui înfruntate prin reglement ări statele și
convenții internaționale. Al ții susțin că astfel de reglement ări îngheață inițiativele personale care
ar putea aduce noi solu ții. Toate p ărțile politice în țeleg că globalizarea trebuie s ă devină o unealtă
care furnizeaz ă șanse egale pentru to ți membrii umanit ății cu scopul de a se dezvolta și prospera.
Unii argumenteaz ă că globalizarea a devenit o unealt ă, în a cărei formă prezentă, este gata s ă fie
folosită numai de indivizii care au ini țiativă și sunt de acord cu acest lucru. Pe de alt ă parte,
forma globaliz ării de astăzi pur și simplu nu este potrivit ă pentru nevoile cet ățenilor lumii, iar aici
ne referim la mase.
Ce înseamn ă masele? Masele reprezint ă comunul, acea parte a popula ției anonime
numeroase, care de cele mai multe ori este privat ă de studiile academice și este caracterizat ă prin
mediocritate. Ceea ce nu asigur ă globalizarea pentru mase este ceea ce se asigura în trecut de
către partidele socialiste; o locuin ță și un loc de munc ă, însă oportunit ățile erau reduse.
Globalizarea nu acord ă ceea ce acordau partidele socialiste în trecut, îns ă aduce un num ăr mare
de oportunit ăți (pentru indivizii care con știentizeaz ă când să profite de ele). S ă luăm niște
exemple; în Statele Unite ale Americii, una dintre cele mai dezvoltate puteri ale lumii, doar
57France Gyan France, Debating Globalization , Editura Biliki, Paris, 2005. p. 3-7
40aproximativ 35% din popula ție are studiile academice finalizate. (Figura 1.4.)58. În ceea ce
privește țările pe care le studiem în aceast ă lucrare, în România, „num ărul absolven ților de studii
superioare s-a dublat in ultimii zece ani, de la 7,1% in 2002 la 14,4% din popula ția stabilit ă a
României, potrivit rezultatelor definitive privind popula ția ale Recens ământului din 2011. ‟59Cu
toate acestea, 14,4% este un procentaj destul de sc ăzut și ne face s ă conștientizăm faptul c ă
85,6% din popula ția României ar putea fi privat ă de oportunit ățile profesionale pe care
globalizarea le are de oferit. În aceea și situație se regăsește și Slovacia cu 13,8% popula ție cu
diplomă, conform unui studiu realizat în 201160. Nici situa ția educației superioare în Italia nu
deține diferen țe semnificative, având un procent de 15% a popula ției cu diplom ă, cu vârsta
cuprinsă între 25 și 64 de ani61. Astfel, putem avea un criteriu de diferen țiere între mase și elite,
cei care parcurg mediul universitar și îl finalizeaz ă, au deschidere la asisten ța din partea
organizațiilor non-guvernamentale, programe de studiu în str ăinătate, contact cu studen ți străini și
astfel le sunt introduse alte viziuni fa ță de cele socialiste, iar masele reprezint ă populația cu nivel
mediu de educa ție (un liceu și eventual studii postliceale), care se limiteaz ă la ceea ce le poate
oferi educa ția din zonele proprii de reziden ță sau limitrofe . Din nefericire, acel drum nu duce de
fiecare dat ă la destina ția dorită și astfel apare situa ția în care un individ care, de și deține studii
medii, se afl ă în dificultatea de a se integra pe pia ța muncii, din cauza cerin țelor angajatorilor,
atât de diferite fa ță de ceea ce educa ția are de oferit și astfel acel individ devine șomer. Desigur,
este întâlnit ă deseori situa ția în care chiar și un individ cu studii universitare sau postuniversitare,
din cauza lipsei de activit ăți extracurriculare, a neimplic ării în proiecte sau internship-uri sau din
lipsa interesului pentru domeniul s ău de activitate, ajunge în aceea și situație de șomer cu studiile
finalizate.
Un alt punct de vedere interesant este sus ținut de către Prof. Panos Mourdoukoutas, în
articolul științific Partea bun ă, partea rea și partea urât ă a globaliz ării. Acesta sus ține că partea
bună se referă la eficien ța și oportunit ățile create de pie țele deschise. Întreprinderile pot comunica
eficient și efectiv cu partenerii, furnizorii și clienții lor și își gestioneaz ă mai bine inventarul
precum și rețelele de distribu ție. Produc ătorii locali î și pot vinde produsele pie țelor îndep ărtate cu
58http://en.wikipedia.org/wiki/Educational_attainment_in_the_United_States#mediaviewer/File:Educational_Attain
ment_in_the_United_States_2009.png , 10.11.2014
59http://www.hotnews.ro/stiri-esential-15124920-recensamant-rezultate-finale-numarul-absolventilor-studii-
superioare-dublat-ultimii-zece-ani.htm , 10.11.2014
60http://spravy.pravda.sk/domace/clanok/173541-ludi-s-diplomom-na-slovensku-pribuda/ , 10.11.2014
61Scheda Paese, OECD, Uno sguardo sull istruzione , 2013. p. 1-4
41aceeași viteză și ușurință ca în propria lor țară. Compania Sony, spre exemplu, î și poate vinde
televizoarele și consolele video cu aceea și ușurință atât în New York, cât și în Tokyo.
Partea bun ă a globaliz ării se refer ă și la dezvoltarea circula ției monetare, creditorii e șuând
să distingă diferențele dintre un contribuabil bun și unul rău, mărind num ărul de solicit ări
agregate și creând noi locuri de munc ă.
Partea rea a globaliz ării se refer ă la noi riscuri și incertitudini aduse de c ătre dificult ățile
de integrare pe pia ță, intensificarea competi ției, un grad mare de imidare, pre ț și profit instabil și
lichidarea atât a unor întreprinderi cât și a produselor acestora. Corpora țiile care se bucurau de
beneficiile globaliz ării, acum fac fa ță cererilor imprevizibile și instabile de pe pia ță, iar bunurile
devin tot mai comod de achizi ționat, scăzându-le valoarea de pe pia ță și riscând eliminarea de
către competitori.
Partea rea se refer ă și la creditorii care ne ținând cont de investi țiile înțelepte, acord ă
credite atât stabile, cât și instabile, împingând lumea c ătre un cerc vicios de manifestare a
nemulțumirilor în ceea ce prive ște locurile de munc ă și veniturile acestora.
Partea nepl ăcută a globaliz ării este reprezentat ă de către națiunile și comunit ățile locale
care, încercând s ă scape de acest cerc vicios, stimuleaz ă devaloriz ările monetare și ridică noi
bariere care, în esen ță, pun capăt globaliz ării și inițiază un război al comer țului, cum a fost cazul
crizei economice americane din 1930.
Se mai poate vorbi și despre o parte hibrid a globaliz ării, care reprezint ă o combina ție
între bine și rău, din punctul de vedere al fiec ărui individ în parte, și anume, amplificarea masiv ă
a opțiunilor necunoscute și eliminarea op țiunilor limitate, cunoscute, dar sigure. În acest caz, cel
mai relevant exemplu poate fi dat de apari ția hypermarket-urilor și a lanțurilor de magazine
prezente în fiecare țară, care se bazeaz ă pe comercializarea produselor de import. Consumatorii
sunt atrași în menținerea unei astfel de pie țe deschise, dat fiind faptul c ă au libertatea de a alege
dintr-o gam ă de produse și servicii mai variat ă decât în orice perioad ă istorică.
Pe de altă parte, hibriditatea între bine și rău constă în faptul c ă un individ ,,x” ar putea
afirma faptul c ă apreciază varietatea de alegeri de care este înconjurat, ori acela și individ poate
denunța faptul c ă în toată această varietate, op țiunile nu sunt la fel de sigure ca în trecut
(conținutul ridicat de substan țe nocive de prezervare în produsele alimentare, calitatea sc ăzută a
serviciilor sau devalorizarea lichidit ăților sale din cauza dependen ței de import). Astfel,
întreprinderile mici și mijlocii, produc ătoare de bunuri sau servicii sigure în mediul local, au fost
42falimentate sau absorbite de marile corpora ții globale, preferate de c ătre mase, datorit ă varietății
acestora.
În ultimul sfert al secolului trecut și în primul deceniu al secolului prezent, lumea a
experimentat partea bun ă a globaliz ării. În ultimii ani, s-a remarcat partea rea a acesteia ceea ce
duce la o prezicere c ă istoria s-ar putea repeta și am putea vedea și partea urât ă a globaliz ării într-
un viitor nu foarte îndep ărtat. Este ca un circ vicios, modul în care companiile gigant de consum,
înghit companiile mici și nu mai au parte de concuren ță, ori, o sc ădere drastic ă a concuren ței,
duce la o sc ădere masiv ă a locurilor de munc ă și a consumului, inclusiv a consumului de bunuri
al companiilor globale, deoarece, o parte dintre acei consumatori reprezint ă exact indivizii care
au fost lăsați șomeri de c ătre companiile gigant respective. Într-un astfel de cerc vicios, cu timpul,
până și companiile gigant vor intra în dificultatea de a- și menține existen ța.
Rezumând acest subcapitol, putem r ăspunde la întreb ările:
Ce are lumea de câ știgat de pe urma globaliz ării? Are de câ știgat noi oportunit ăți, noi
viziuni, și supradezvoltare în cazul unei economii globalizate gestionate corespunz ător și mai
ales, lipsite de l ăcomie. Ce are lumea de pierdut de pe urma globaliz ării? Are de pierdut traiul
într-un mediu sigur prin expuneri la risc, la influen țe externe și la pierderea controlului. Cu alte
cuvinte, are de pierdut stabilitatea, probabilitatea fiind mai mare în cazul m ăsurilor luate de c ătre
experți fără o analiz ă corespunz ătoare a tuturor domeniilor în ceea ce prive ște globalizarea,
deoarece economia, cultura, politica și sociologia au nenum ărate puncte comune și se
influențează reciproc. Din acest motiv, relevan ța acestei teze const ă în faptul c ă, opiniile proprii
obținute din partea tinerilor români, slovaci și italieni, relev ă stilul de via ță contemporan și
aspirațiile acestora bazate pe beneficiile aduse de globalizare. Consultarea opiniilor tinerilor de
către organismele guvernamentale și non-guvernamentale ar putea crea cadrul propice pentru
adoptarea unor decizii politice și sociale în sensul favoriz ării dezvolt ării societății.
Considerăm că, orice decizie politic ă trebuie luat ă respectând anumite conduite culturale,
acest lucru având capacitatea de a satisface atât scopurile institu ționale, cât și nevoile publice,
așadar, orice decizie s-ar lua în cuno ștință de cauză. Astfel, situa ții de deficien țe economice, în
care deciziile sunt luate f ără a se analiza cultura, cum ar fi cea a Greciei a. c. (2015) ar fi mai rar
întâlnite. În concluzie, cercetarea comparativ ă culturală a românilor, slovacilor și italienilor, va
putea diminua astfel de riscuri și va îndrepta balan ța globaliz ării mai mult spre câ știg, decât spre
pierdere.
431.4. Avantajele si dezavantajele globaliz ării în România din perspectiva
multicultural ă
Acest subcapitol prezint ă o imagine de ansamblu a impactului globaliz ării în România,
până în momentul actual, la ce riscuri este expus ă și ce se poate face pentru ca, beneficiind de
globalizare, s ă ajungă în rândul statelor de elit ă.
România a trecut prin multe stadii ale globaliz ării, de la revolu ție până la aderarea la
Uniunea European ă sau la NATO. Reprezint ă o țară destul de influen țabilă, care dore ște să facă
parte dintr-o comuniune puternic ă, dar din p ăcate, de pe urma c ăreia s-a profitat din plin.
„Uniformizarea cultural ă aduce mari deservicii umanit ății, eliminând numero și factori ai
creativității culturale regionale. Interculturalitatea nu înseamn ă în primul rând «altceva», ci
înseamnă mai ales «altfel». «Altfel» înseamn ă o nouă deschidere paradigmatic ă a orizontului
gândirii, spre experien ța factual ă a realit ății sociale. Pluralitatea culturilor, dimensiune
postmodern ă, derivă din ceea cee în sociologie se vehiculeaz ă sub denumirea de „pluralitatea
lumilor‟.62România s-a str ăduit permanent s ă-și ridice standingul pe diverse planuri, îns ă modul
în care a fost guvernat ărelevă o continu ă persisten ță a promisiunilor electorale nerespectate în
cea mai mare parte, iar acest lucru este urmarea discordan țelor de natur ă istorică dintre România
și țările europene occidentale.
Îmbunătățirea standardelor de trai ale unui stat, în principiu se bazeaz ă pe relațiile
interetnice cu celelalte state. „ Problematica minorit ăților și relațiilor interetnice, se valideaz ă
structural prin existen ța unei polarit ăți sociale și economice .‟63Dispropor ția dezvolt ării sociale
între diferitele regiuni, reprezint ă o sursă de tensiune social ă și creează cadrul propice pentru
manifestări de incidente cu caracter interetnic. Exist ă un principiu simplu al acestor tip de rela ții
și anume jucarea unui rol.
În contrast cu „teoria societ ății de tip spectacol ‟, în cadrul rela țiilor interculturale,
România a avut un rol secundar, lipsit de importan ță, de pe urma c ăruia un personaj principal
profită. Jean Alter prezint ă în teoria societ ății de tip spectacol urm ătoarele afirma ții :„Rolurile
62Antonio Sandu, Universitatea Mihail Kog ălniceanu, Conferința Interna țională Globalizare și identitate na țională.
Dimensiuni cultural-juridice , ediția a XIX-a, Editura Lumen, 2011. p. 144
63ibid
44sociale deriv ă din nevoia societ ății de a men ține ordine în structura sa. Pentru a stabili și
menține aceast ă ordine, societ ățile organizate atribue roluri specifice pentru grupurile sale
discrete și persoanelor fizice care de țin un statut special . Expresii , cum ar fi «vezi- ți de treaba
ta !» sau «comport ă-te ca atare ! » ne reamintesc faptul c ă oamenii se împart în diferite
categorii, definite de origine, putere, profesie, vârst ă, sex, și așa mai departe , dar, de asemenea,
fiecare categorie cere un alt tip de comportament . Un rege trebuie s ă se poarte ca un rege , o
femeie în vârst ă ca o femeie în vârst ă, un medic ca un medic, și așa mai departe . Fiecare model
reprezintă un rol social distinct și, într-o societate ordonat ă, fiecare î și joacă rolul
corespunz ător. Desigur, un individ poate juca un rol necorespunz ător, cu inten ția de a induce în
eroare alte persoane despre statutul real. În via ța reală, astfel de activit ăți tulbură ordinea
socială; sunt respinse și cenzurate. Cu toate acestea, chiar și astfel de ac țiuni genereaz ă roluri
sociale…‟64(în traducere proprie). Extrapolând teoria lui Jean Alter ne-am putea întreba, de ce
unei țări precum România, care nu duce lips ă de valori veritabile culturale, imaginea creat ă prin
specularea și exacerbarea punctelor slabe (de c ătre unii exponen ți ai țărilor autointitulate sau
recunoscute ca ,, țări civilizate”) îi îngreuneaz ă impunerea pe scena interna țională?
Se poate face o retrospectiv ă privind modul în care a evoluat autonomia în timp, iar în
prezent România nu pare a fi o țară cu o autonomie suprem ă. „Așa cum foarte bine a fost denumit
de către unele voci, amestecul f ără precedent și de netolerat al intereselor politico-economice
europene și americane în politica intern ă se constituie într-un adev ărat Dictat de la Bruxelles .‟65
În rolul solda ților ruși veniți pe tancuri, ast ăzi este emisarul american coborând dintr-o limuzin ă
blindată, iar rolul inspectorilor sovietici a fost înlocuit cu cei europeni. Într-adev ăr, scenariul
diferă, însă desfășurarea acțiunii în ceea ce prive ște modul de impunere a intereselor politice și
economice sunt asem ănătoare.
Aceste rela ții se bazeaz ă pe cultur ă, numai c ă în acest caz, cultura istoric ă a României
denotă stereotipul prin care România se prezint ă ca o țară maleabilă și ușor de controlat, pentru a
servi intereselor marilor puteri, acestea profitând în prezent din plin de pe urma acestui stereotip,
iar România din iner ție sau din sl ăbiciune, îl respect ă.
Aceste dificult ăți de integrare sunt rezultatul unei istorii nu doar culturale, ci și monetare.
Economistul șef al BNR, Valentin Lazea, pe vremea când România era proasp ăt integrat ă în
64Jean Alter, A Sociosemiotic Theory of Theatre, University of Pennsylvania Press , USA, 1990. p. 44
65http://vremuritulburi.wordpress.com/2014/08/28/romania-victima-unei-agresiuni-externe/ , 11.11.2014
45Uniunea European ă afirma faptul c ă „O federalizare mai accentuat ă a zonei euro (sau a ceea ce
va mai r ămâne din ea), presupune mai mult ăcedare de suveranitate c ătre un guvern unic
european, nu numai în politica monetar ă și politica fiscal ă, dar și în politica de afaceri externe și
în cea de ap ărare. Exist ă riscul ca țările actualmente membre ale UE dar nu și ale zonei euro
(EU10, printre care și România) s ă fie plasate într-o «lig ă inferioar ă», cu mai pu țină atenție și
mai puține fonduri decât vor primi membrii euro zonei. Tocmai de aceea, sarcina istoric ă a
actualei clase de politicieni este de a-i întreba pe români dac ă acceptă costurile culturale și
financiare ale încadr ării în „liga superioara" (care în esen ță s-ar traduce prin mai mult ă muncă
și mai puțină distracție) sau dac ă preferă să ramână pe termen lung o na țiune de rangul doi,
membră în grupul «c ălduț» al UE dar absent ă de la masa deciden ților din zona euro ‟66În acest
context este folosit ă o asociere cu «liga campionilor sau masa boga ților»67, ce denot ă faptul că,
România, obi șnuită să servească intereselor marilor puteri, pentru a fi inclus ă în rândul țărilor de
elită și a aduce o contribu ție procesului de globalizare, va trebui s ă recurgă la sacrificii.
În prezent, România se adapteaz ă culturii occidentale, aspirând la standarde de trai înalte.
Alexandru Radu afirm ă că „forța creativ ă a adaptabilit ății, trăsătură definitorie a «rasei»
românești și totodată vectorul cultural cu ac țiune decisiv ă, a făcut ca occidentalismul s ă fie
modelul de urmat, nu și rezultatul complet al ac țiunii acestuia. Procesul tenden țional de
adaptare la modernizare define ște o stare cultural ă specifică, denumit ă tranziție cultural ă.
Începând cu cea de a doua jum ătate a secolului al XIX-lea, caracterul tranzitoriu al civiliza ției
române reprezint ă structura ei invariabil ă și o define ște ca civiliza ție întru modernism. Sarcina
modernizării este obiectivul neîmplinit al civiliza ției române, dar întotdeauna reprezentat. ‟68
Așadar, adaptabilitatea României la occidentalism implic ă disponibilitatea de urmare a
exemplului, renun țând la unele principii, sau adoptând mai mult sau mai pu țin forțat elemente
culturale occidentale precum deplina suveranitate. De și evoluția societății române ști din ultimele
66D. Tapalaga, http://www.hotnews.ro/stiri-10377129-romania-risca-intre-intr-liga-inferioara-din-valentin-lazea-bnr-
daca-vrei-joci-insa-liga-campionilor-trebuie-alte-ambitii-alte-finante-stai-masa-bogatilor.htm , 24.11.2014
67„Dacă vrei să joci însă în Liga Campionilor, trebuie s ă ai alte ambi ții, alte finan țe și să stai la masa boga ților.‟
(declarație Valentin Lazea, 2011)
68Alexandru Radu, Civilizația român ă modern ă neîmplinit ă, Editura Adenium , Iași, 2015. Ebook,
https://books.google.ro/books?id=UU68CQAAQBAJ&pg=PT189&lpg=PT189&dq=occidentalismul+reprezinta&so
urce=bl&ots=YiUtZDXw3X&sig=zPcGKeWWxuD2UCM7_6o3CRvNZM4&hl=en&sa=X&ved=0ahUKEwim_KX
Mko7LAhUF_nIKHSncB-AQ6AEIPTAF#v=onepage&q=occidentalismul%20reprezinta&f=false
46două decenii a urmat exemplul occidental, orientarea comunist ă din a doua jum ătate a secolului
trecut, a condus la sl ăbirea fidelit ății față de occident.
Așadar, tranzi ția României spre modernitate are o dubl ă dimensiune : „una progresiv ă, de
la civiliza ția tradițională la cea modern ă, în ordine istoric ă, și alta regresiv ă, în sensul
reconstituirii identit ății europene pierdute, în ordine cultural ă.‟69
Cu toate acestea, au loc schimb ări ; România are acces la fonduri europene, îns ă doar
elitele reprezentate de indivizi sau grupuri de indivizi educa ți, cosmopoli ți și cu abilitatea și
dorința de inova ție și însușire a altor valori multiculturale, sunt capabile de a accesa aceste
fonduri. Acest tip de indivizi reprezint ă suportul procesului de globalizare, actorii care pun
acțiunea în mi șcare, însă în raport cu masele, reprezint ă un procent minuscul în fiecare stat.
Din aceast ă perspectiv ă, globalizarea poate fi asociat ă și cu un fel de nazism futuristic.
„Hitler era ferm convins de existen ța raselor superioare și inferioare, rasa suprem ă fiind
reprezentat ă de Aryani, fiin țe binecuvântate cu origini nordice, conform unor teoreticieni nazi ști,
descenden ți ai primilor locuitori din Arctic, ce au împ ărțit cultură și noi valori raselor
inferioare”70. Globalizarea a încetinit aceste prejudec ăți rasiale, iar stereotipurile bazate pe
culoarea pielii sau etnie devin din ce în ce mai ignorate. Astfel, ne îndep ărtăm de premisa
instaurării unui nou holocaust.
Cu toate acestea, globalizarea creeaz ă un nou tip de separatism, iar în acest caz nu mai
este vorba de ras ă sau etnie, ci de nivelul de cosmopolitizare al indivizilor. Dac ă planul lui Hitler
era de a extermina rasele considerate inferioare, în zilele de azi l-am putea asocia cu tendin ța
populației de a se complace într-un mediu limitat, din lips ă de educa ție sau de perspectiv ă,
muncind pentru stat, pl ătind taxe și impozite și supravie țuind din câ știguri nesemnificative. În
schimb, rasele superioare, pot fi asociate cu indivizii educa ți, cosmopoli ți, ce refuz ă să își
limiteze existen ța la ceea ce statul ofer ă. Chiar dac ă o parte dintre indivizi aleg dup ă absolvirea
liceului, parcurgerea programelor de studii academice în speran ța evitării plafon ării instruirii,
absolvirea studiilor academice nu garanteaz ă inserția pe piața muncii globale.
Pe durata studiilor superioare, exist ă programe de voluntariat, organiza ții non-
guvernamentale pentru studen ți, internship-uri, programe de studiu în str ăinatate etc. Chiar și așa,
simpla participare a individului la aceste programe nu îi garanteaz ă succesul, îns ă având o dorin ță
69ibid
70David Nicholls, Adolf Hitler, A Biographical Companion , California, 2000. p. 211
47puternică de implicare și de a înv ăța mai mult decât ceea ce ofer ă sistemul educa țional superior
standard, abia atunci de ține o șansă reală de a deveni un actor activ al procesului de globalizare.
481.5. Globalizarea și multiculturalitatea
Acest subcapitol reprezint ă un preambul teoretic în ceea ce prive ște modelarea
mentalităților pe plan imagologic, precum și modul de creare a unor subramuri ale culturii,
aspecte detaliate în urm ătorul capitol.
Când ne referim la globalizare, nu vorbim doar despre o unificare a teritoriilor și a puterii
economice, ci și despre unificarea culturilor. Eliminarea stereotipurilor și a prejudec ăților rasiale
reprezintă o prioritate a secolului al XXI-lea, iar posibilit ățile de migrare joac ă un rol important
în acest proces. Pentru ca migrarea s ă își asigure continuitatea, este vital ă păstrarea unui spa țiu
civic interna țional adecvat, controlând neîn țelegerile culturale. „ În timp ce globalizarea, deseori,
este etichetat ă ca o ‹‹americanizare›› și blamată pentru inechit ățile pe care le reprezint ă, în
domeniul cultural, Nederveen Pieterse (1995) afirm ă că într-o lume globalizat ă, creolizarea și
hibridizarea limbilor și culturilor duc la o ‹‹de-autenticizare››. ”71Acest concept se refer ă, de
fapt, la teama privind riscul de pierdere a identit ății culturale în urma procesului de globalizare.
Nu vorbim neap ărat despre dispari ția identit ății, ci despre schimbarea acesteia într-una
asemănătoare cu celelalte.
Acest fenomen este un rezultat al democra ției; în timp ce democra ția și globalizarea merg
în aceeași direcție, în special pentru societ ățile multiculturale, multiculturalismul este ghidat c ătre
două căi. Una se refer ă la faptul c ă, într-o lume caracterizat ă de modernit ăți multiple, indivizii
tind să le divizeze sub forma particip ării la piața muncii, la cultura de mas ă, politică și viața
familială. Această difuziune a modernit ății, sub formele sale variate, creeaz ă elemente de limbaj
comune, de-a lungul grani țelor în grupurile multiculturale. Pe de alt ă parte, unde exist ă
multiculturalism, exist ă versiuni diverse ale modernit ății printre comunit ățile diferite. Acestea se
influențează reciproc, îns ă, cu toate c ă membrii comunit ăților interculturale tind s ă urmeze
modele ale altor culturi, țin cont de propriile valori etno-culturale, religioase sau istorice.
Eliezer Ben Rafael și Yitzak Sternberg formuleaz ă o serie de contexte de baz ă relevante
pentru aceste considera ții:
71Eliézer Ben Rafael,Yitzak Sternberg, Identiy, Culture and Globalization, vol. 8, Boston, Brill, 2002. p. 9
49„a) Democrația încurajeaz ă (posibil un conflict) auto-exprimarea și afirmarea propriei
personalit ăți a comunit ăților etno-culturale și tinde spre multiculturalizarea contemporan ă a
societăților.
b) Globalizarea și multiplicarea modernit ăților creeaz ă condiții favorabile pentru
mișcările popula țiilor din diferite țări, laolalt ă cu dezvoltarea multiculturalismului, contribuie la
manifestarea multiplic ării diasporelor transna ționale.
c) Diasporele transna ționale cristalizeaz ă linii de solidaritate social ă care str ăbat
națiunile și continentele și devin o putere de conducere atât pentru societ ățile multiculturale
individuale, cât și pentru globalizare.
d) Multiculturalizarea societ ăților se refer ă, de asemenea, la faptul c ă multiplicitatea
modernităților trebuie v ăzută ca un concept relevant ce trebuie analizat”72(în traducere proprie) .
Cu toate acestea, în spa țiul european, globalizarea și-a făcut simțită prezența după anul
revoluționar 1989. În opinia Anei-Maria Munteanu și a Doinei P ăuleanu „ anul 1989 este un
punct 0 de la care porne ște noua realitate, confuz ă, ieșind din criza profund ă a comunismului,
printr-o asumare a argumentului economic inviolabil, orientându-se treptat și aproape exclusiv
prin valori mercantile și individualism. Etosul instruirii poate reconstitui o hart ă unitară a
Occidentului, puntea între Europa de mijloc și spațiul anglo-american, acolo unde
individualismul nu a distrus comunit ățile, ci le-a pus în mi șcare, etosul instruirii convertit în
societatea cunoa șterii fiind spiritul care une ște și omogenizeaz ă un spațiu de civiliza ție și resurse
împărtășite.”73Așadar, dispari ția comunismului a permis con știentizarea faptului c ă schimbarea
lumii este iminent ă. Occidentul trebuie s ă respecte diferen ța dintre cultura în sine și reprezentarea
acesteia. Pentru ca interculturalitatea s ă aibă o evoluție corespunz ătoare, cultura de tip spectacol
trebuie pus ă la loc de cinste, ori globalizarea în cadrul unor culturi î și face sim țită prezența
precoce, deoarece nu toate culturile sunt preg ătite pentru interac ționările interculturale și nu toate
culturile sunt preg ătite pentru globalizare.
Să ne referim la societatea european ă ca șablon. Ana-Maria Munteanu afirm ă faptul că
„asumarea identit ății europene implic ă salvarea patrimoniilor tangibile și intangibile ale
regiunilor, salvarea sinelui social de la negare, un sine care vorbe ște din interiorul istoriei
72ibid
73Ana-Maria Munteanu și Doina P ăuleanu, Spiritul Dun ării, Editura Universitar ă, București, 2011. p. 21-22
50culturale asumând și alte căi decât deconstruc ția radical ă.”74Susținem aceast ă afirmație, însă
nu în totalitate. Deoarece în domeniul educa ției, deseori istoria este prezentat ă într-un mod
neverosimil și incomplet și uneori faptele sunt prezentate a șa cum și-ar fi dorit autorii s ă se
întâmple, nu cum s-au întâmplat de fapt – astfel, adev ărul rămâne îngropat în trecut, sau prezentat
într-un mod subiectiv, iar interculturalitatea sufer ă turbulențe. Spre exemplu, în manualele de
istorie din România se pune accent pe domina ția imperiului otoman și pe setea de putere a
sultanilor, încurajându-i astfel pe tineri s ă-i priveasc ă pe conaționalii turci ca pe un popor tiran.
De asemenea Ciprian Pl ăiașu75, redactor la revista Historia, în urma unui sondaj de opinie
intitulat „ Adevărul despre România – Românii și Istoria realizat în septembrie 2013, referitor la
rezultatele sondajului, afirm ă că „informațiile istorice pe care le au în general românii sunt
puternic afectate, pe de o parte, de cuno ștințele dobândite din manualele școlare, iar pe de alta,
de educația informal ă primită prin intermediul mass-media. Multe dintre aceste informa ții se
dovedesc a fi doar ni ște clișee, ce pot fi folosite în diverse ocazii pentru a ilustra «mândria de a fi
român»‟. În acela și material este sus ținută și ideea din paragraful precedent, cu privire la
Imperiul Otoman, dezvoltat ă în următorul fragment:
„Fideli unui du șman istoric: Imperiul Otoman
Una dintre cele mai conservatoare paradigme pe care o observ ăm constăîn faptul c ă
românii cred c ădușmanul cel mai mare ( și vecinul cel mai r ău) de-a lungul timpului a fost
Imperiul Otoman, urmat de Ungaria și Imperiul Habsburgic. Aceasta, în timp ce Imperiul Țarist,
respectiv Uniunea Sovietic ă, cea care a impus comunismul dup ăcel de-Al Doilea R ăzboi
Mondial, ocup ădoar locul patru în top. La polul opus, Serbia și Bulgaria se lupt ăpentru
supremație la capitolul cel mai mare prieten al României. ‟76
Un alt exemplu decurge din experien ța proprie77, cu ocazia implic ării personale în anul
2012 într-un un proiect inerna țional în Slovacia, la care au participat mai mul ți ,,ambasadori” ai
țărilor europene, cu scopul de a- și promova culturile. Este interesant cum evocarea consecin țelor
74Ibidem, p. 19
75Cristian Pl ăiașu, http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/istoria-o-alt-form-propagand#disqus_thread ,
12.01.2016
76ibidem
77Reprezentan ții Poloniei au introdus în prezentarea culturii na ționale un moment video de istorie; într-o prezentare
în Power-Point se putea vizualiza cât de des harta Poloniei a suferit modific ări ale formei sale geometrice în ultimele
secole, ca urmare a conflictelor militare cu Uniunea Sovietic ă.
51unor conflicte militare a avut loc tocmai într-un cadru în care se promova interculturalitatea și nu
competiția între state, inducând resentimente.
În lista de exemple putem men ționa și permanentul conflict na ționalist dintre românii și
ungurii din Ținutul Secuiesc sau asocierea în mentalul colectiv a popoarelor post-sovietice cu
dictatura, ori a poporului german cu nazismul. Toate acestea se întâmpl ă din cauza faptului c ă, în
acest mod este gestionat ă educația popula ției și, chiar dac ă trăim într-o perioad ă, în care
conflictele militare sunt de domeniul trecutului, acestea au l ăsat în urm ă un impact negativ, care
menține flacăra conflictelor interculturale.
În acest context, globalizarea vine atât cu puncte tari, cât și cu puncte slabe. O dat ă ne
putem referi, în acord cu aprecierile Anei Maria Munteanu, la faptul c ă „intervențiile cunoa șterii
și mai ales a celei legate de psihologia întregului ‹‹aparat›› al realului economic (…) încâlcesc
raporturile științei politice cu imaginarele sociale și reflectă o dominan ță culturală, revanșă a
memoriei colective a referentului natural al identit ății, component ă inalienabil ă a lumii
postmoderne. Aceste mari corpusuri de imagini ale sinelui pe care Bergson le-a ‹‹intuit›› ca fiind
însăși memoria, amorseaz ă, peste timp nu numai o psihologie, dar și o sociologie a sensibilit ății
ca terapie a grani țelor ‹‹parte integrant ă din comportamentul uman ››.”78Putem concluziona c ă,
în urma conflictelor care au avut loc, a rezultat în prezent o diferen ță de putere între toate statele.
Însă globalizarea a permis crearea unor numeroase organiza ții precum: Organiza ția Națiunilor
Unite (ONU), North Atlantic Treaty Organization (NATO) sau Uniunea European ă (UE),
GLOBAL 7, ce de țin controlul lumii, încât adaptarea la regulile acestora este singura op țiune.
Menționam faptul c ă prin globalizare s-au format alian țe precum ONU, NATO sau UE.
Aceste organiza ții sunt cunoscute ca ac ționând în diferite domenii de activitate. ONU are ca scop
principal respectarea drepturilor omului, NATO reprezint ă o forță militară imbatabil ă, UE are
statutul principal al unui dezvoltator economic, sus ținut de interac ționările interculturale. Aceste
organizații au scopul comun de a p ăstra pacea mondial ă. Reprezint ă un scop involuntar, chiar un
„reflex” s-ar putea spune, iar în cazul conflictelor interna ționale, fiecare dintre aceste organiza ții
joacă un rol bine definit pentru a-l diminua.
Pe lângă menținerea păcii, globalizarea joac ă și un rol de mediator cultural. Acest lucru,
într-o strâns ă legătură cu menținerea păcii se refer ă la faptul c ă necesitățile și dorințele unui stat
78Ana-Maria Munteanu și Doina P ăuleanu, Spiritul Dun ării, Editura Universitar ă, București, 2011. p. 20
52(care nu de ține în totalitate resursele pentru a și le putea satisface) pot fi rezolvate prin comer ț, nu
prin conflicte militare. Globalizarea antreneaz ă dialogul intercultural; dezvoltatorii comer țului
internațional trebuie mai întâi preg ătiți pentru a interac ționa cu respectivele culturi de ținătoare de
resurse (înv ățarea limbii engleze, preeducarea cu privire la cultura statului cu care se va încheia
afacerea în cauz ă, familiarizarea cu noi tehnici de negociere, însu șirea conceptului de comunicare
asertivăetc).
De asemenea, globalizarea creeaz ă o multitudine de medii multiculturale, trans-culturale
și desigur, interculturale. „Multiculturalismul exprim ă conceptul/atitudinea care afirm ă că
echilibrul și corectitudinea rela țiilor interetnice presupun recunoa șterea nevoii de integrare,
alături de nevoia de privatizare comunitar ă a grupurilor etnoculturale și susține dezvoltarea lor
reciprocă, pe care o consider ă și posibilă.”79Prin multiculturalitate, popoarele coexist ă în pace și
armonie și se tolereaz ă reciproc. Societatea accept ă grupuri culturale distincte, acordându-le
statut social egal cu al cet ățeanului nativ.
Pe de altă parte, din perspectiva lui Wolfgang Wesch80, „transculturalitatea se adreseaz ă
culturilor cu abilitatea de a se supune unor tranzi ții, evitând omogenizarea sau uniformizarea.”
Acest fenomen are loc atunci când dou ă sau mai multe culturi con știentizeaz ă asemănările dintre
ele și dețin un nivel de toleran ță și înțelegere mai ridicat decât într-un cadru multicultural. Totu și,
ceea ce încurajeaz ă amploarea globaliz ării cel mai mult este o varietate de cadre interculturale. În
acest caz, se formeaz ă relații mutuale între culturi, persoanele din grupuri de culturi diferite
interacționând unele cu altele, se dezvolt ă și cresc împreun ă, se conecteaz ă la nivel personal și își
formează personalitatea din experien țe reciproce, nu doar personale. Interculturalitatea nu se
limitează la focalizarea pe coexisten ță, ci pe construirea rela țiilor, respect mutual și învățare
continuă de la alte culturi.
Anumite culturi pot fi sceptice în leg ătură cu interculturalitatea din pricina faptului c ă în
cazul unei integr ări unde lucrurile se mi șcă prea mult și prea repede, o cultur ă poate manifesta la
un moment dat, teama de pierdere a identit ății. Mai apoi, în loc s ă se identifice cu celelalte
culturi, scoate în eviden ță într-un mod exagerat calit ățile prin care se deosebe ște de celelalte
culturi. Din acest motiv, o integrare în procesul de globalizare trebuie parcurs ă pas cu pas, cu
79Gabriel Andreescu, „ Multiculturalismul normativ”, în Interculturalitate. Cercet ări și perspective românesti, Presa
Universitar ă Clujeană, Cluj-Napoca, 2002. p. 30.
80Petra Wittke -Rüdiger, Petra Rüdiger, Konrad Gross, Translation of Cultures , Asnel Papers, Olanda, 2009. p. 135
53atenție sporită atât asupra propriei culturi, cât și a culturii cu care se interac ționează, pentru
evitarea acestei crize de identitate.
Cultura are capacitatea de a spori viteza cu care se deruleaz ă procesul de globalizare. Un
exemplu în acest sens îl pot constitui antreprenorii care trebuie s ă se adapteze la culturile din
piețele locale sau organiza țiile care trebuie s ă își reorganizeze strategia misiunilor pentru a servi
scopurilor globale. Cultura a dobândit o importan ță semnificativ ă în institu ții, dat fiind faptul c ă
globalizarea a creat medii de lucru interculturale datorit ă migrării resurselor umane, îns ă
necunoașterea acesteia poate crea neîn țelegeri. Neîn țelegerea cultural ă de la nivel individual, la
nivel corporatist sau na țional poate genera mult ă furie care poate afecta atât mediul public, cât și
reputația unei organiza ții sau chiar a unei na țiuni. Pentru a în țelege cum cultura afecteaz ă
procesul de globalizare economic ă, politică și culturală, trebuie s ă facem referin ță la faptul c ă o
cultură este reprezentat ă de identitate. Aceasta poate fi identitatea unui individ, a unei organiza ții,
sau a unei na țiuni. Oamenii î și extind identitatea tot timpul, deoarece identitatea lor personal ă
include familia, comunitatea și națiunea, precum și comportamentele și obiceiurile pe care le-au
adoptat din orice activitate pe care au avut-o. Identitatea personal ă se schimb ă foarte greu, în
opoziție cu cea a unui grup sau a unei organiza ții. Identitatea unei organiza ții este reflectat ă în
identitatea corporatist ă, însă identitatea individual ă se referă la personalitate. Identitatea nu este
reprezentat ă doar de comportament ,ci și de dorin ța de a fi într-o anumit ă stare.
Să luăm ca exemplu o problem ă globală, în care sunt implicate mai multe entit ăți și
anume, protec ția mediului. Este de la sine în țeles faptul c ă fiecare dintre noi avem
responsabilitatea de a ne îngrijora de viitorul planetei și al copiilor no ștri, însă nu toți indivizii
sunt implica ți în procesul de protec ție a mediului. P ărțile care sunt implicate exclusiv în acest
proces, sunt organiza ții de protec ție a mediului, cele mai populare fiind: „Sierra Club, National
Audubon Society, World Wildlife Fund, EarthFirst!, Greenpeace, National Wildlife Federation,
National Resources Defense Council (NRDC), 1% For The Planet, Co-Op America, World
Business Council for Sustainable Development, Forest Stewardship Council, Rainforest Action
Network, The Nature Conservancy, Heal the Bay, Surfrider, Environmental Defense Fund,
Friends of Earth (FOE), American Bird Conservacy, Intergovernmental Panel of Climate Change,
United States Environmnetal Protection Agency, Earth Liberation Front, Wildlife Conservation
54Society, Association of Environmental Professionals, National Geographic Society ‟81. Aceste
organizații se ocup ă exclusiv de problematica protec ției mediului – oprirea înc ălzirii globale,
educarea maselor cu privire la reciclarea corespunz ătoare a de șeurilor, oprirea polu ării etc, îns ă
ceea ce le confer ă puterea de a avea o cultur ă corporatist ă este faptul c ă, indiferent de cultura
națională sau individual ă a personalului lor, urm ăresc acela și scop. Acest scop creeaz ă cultura
corporatist ă de care beneficiaz ă aceste organiza ții, însă sunt alcătuite din indivizi cu personalit ăți
diferite. Acela și tip de indivizi, nef ăcând parte dintr-un astfel de întreg care s ă le ofere o cultur ă
de grup, risc ă să nu conștientizeze importan ța protejării mediului și să se focalizeze pe alte
problematici, f ăcând parte din alte grupuri, având alte scopuri comune, creând alte tipuri de
culturi corporatiste, f ăcând abstrac ție de cultura na țională sau de identitatea personal ă.
Globalizarea creeaz ă în acest cadru agen ți ai schimb ării, deoarece nimeni nu poate s ă
rămână neschimbat în urma unui proces intercultural. Unele persoane î și examineaz ă mai profund
propria cultur ă, altele se schimb ă în urma interac ționării cu alte culturi, îns ă majoritatea înva ță ce
înseamnă o comunitate mixt ă și cum trebuie prezervat ă. Prin urmare, reluând ideea, globalizarea
are un impact care, din perspectiva unora, este un punct slab; dorin ța de acaparare a unor noi
teritorii prin for ță militară este limitat ă și este instalat ă adaptarea, ori pentru mase, acest impact
constituie un punct tare; globalizarea reprezint ă sfârșitul războaielor și al genocidului, prin
crearea acestor spa ții multiculturale, trans-culturale și interculturale.
81http://webecoist.momtastic.com/2008/09/24/25-environmental-agencies-and-organizations/ , 10.11.2015
55Capitolul 2
Impactul globaliz ării asupra interculturalit ății și mentalit ăților
Deși cele mai puternice efecte ale globaliz ării sunt resim țite în plan economic,
remodelarea culturilor reprezint ă un aspect, care nu trebuie neglijat. Hibridizarea cultural ă
contemporan ă este o paradigm ă ce a facilitat evenimente care au creat istorie, de la formarea
Uniunii Europene, pân ă la intensificarea atentatelor teroriste; simpla existen ță a acestor
evenimente reflect ă maniere de manifestare a conflictelor, ca efecte ale model ării universului
interior al indivizilor și fiecărei mentalit ăți în parte. Aceste conflicte sunt apanajul interac ționării
dintre reac țiile mentalit ăților la stimulii exteriori, manifestate succesiv, pe de o parte prin
celebrare (formarea alian țelor și tratatelor interna ționale între state – UE, NATO, FMI, G7,
Schengen, Visegrad etc.), acceptare (crearea mediilor interculturale și popularizarea fenomenului
„Diaspora ‟) și adaptare (cosmopolitizarea indivizilor care accept ă globalizarea), și pe de alt ă
parte, prin resemnare (adoptarea unei atitudini pasiv agresive a popula ției care respinge efectele
globalizării), protestare (reapari ția naționalismului) sau prin manifest ări violente (atentatele
teroriste tot mai frecvente).
Totuși, globalizarea este un proces care, indiferent de obstacolele întâmpinate, înainteaz ă
inevitabil, întrucât genera țiile care o accept ă și o exploateaz ă sunt cele care prosper ă atât pe plan
financiar, cât și cultural. În acest capitol vom aborda factorii care faciliteaz ă înmulțirea acestor
generații.
562.1. Rolul globaliz ării în eliminarea stereotipurilor, a prejudec ăților și
acceptarea culturilor
Acest subcapitol abordeaz ă stadiul actual al metis ării culturilor, în contextul efectelor
emigrației, care a avut loc înainte de amplificarea vizibilit ății efectelor procesului de globalizare.
Globalizarea reprezint ă un proces, ce studiaz ă fenomenele istorice având la baz ă acțiunile
indivizilor contemporani, care aspir ă la dezvoltarea unor schimb ări (crearea uniunilor,
dezvoltarea migra ției, concentrarea pe științele sociale și culturale), în a șa fel încât, s ă nu se
repete aspectele negative ale istoriei (conflicte militare manifestate prin violen ță, vărsare de sânge
și ucideri în mas ă, apărute pe fondul neîn țelegerii depline a culturilor, pe care, protagoni știi
încercau s ă le distrug ă, fiind lipsi ți de orice empatie cultural ă).
În ziua de ast ăzi, proiectele socio-culturale derulate, în care sunt prezente fenomenele de
migrațieși de cunoa ștere a culturii prin metode moderne, permit individului s ă fie conectat cu o
altă cultură într-un mod afectiv, reducând riscul ca, la un moment dat, s ă îi doreasc ă
exterminarea.
Problematica globaliz ării este într-o continu ă dinamic ă, ceea ce implic ă reglarea
permanent ă a politicilor culturale, atât interne, cât și externe. Ce denot ă acest lucru este faptul c ă
fiind un fenomen ce unific ă naționalitățile, într-un fel, globalizarea for țează acceptarea reciproc ă
a culturilor prin crearea spa țiilor interculturale.
Pentru a în țelege semnifica ția conceptului de spa țiu intercultural, trebuie s ă înțelegem
semnifica ția interculturalit ății. „Interculturalitatea, interpretat ă ca întâlnirea dintre culturi este
adesea utilizat ă ca o categorie, ce nu are nevoie de nici o baz ă conceptual ă sau istoric ă. Sensul
potrivit de coabitare acoper ă o arie mai larg ă decât sfera culturii, interac țiunea comunit ăților nu
este suficient ă din punct de vedere teoretic și trimite la o realitate fizic ă, diversitatea cultural ă
indică un proces închis, în timp ce întâlnirea culturilor trebuie s ă țină cont de r ăspunsurile
permanente la zilnicele fenomene politice, economice și sociale. ‟82Prin urmare, spa țiul
intercultural reprezint ă locul unde coabiteaz ă două sau mai multe culturi, indiferent de țara în
care se afl ă sau dacă o cultură este sau nu nativ ă. Spațiul intercultural de obicei este format din
82Rudolf Poledna, François Ruegg, Calin Rus, Interculturalitatea, Cercet ări și Perspective Române ști, Presa
Universitar ă Clujeană, Cluj-Napoca, 2002. p. 178
57grupuri de indivizi de culturi diferite, cu scopuri asem ănătoare, creând astfel un mediu flexibil în
a le atinge, folosindu-se de resurse intelectuale provenite din mai multe culturi.
Cu toate acestea, termenul de interculturalitate nu trebuie s ă se confunde cu cel de
multiculturalitate. „ Multiculturalitatea se manifest ă prin diferen țe culturale, de identitate și
politice. Aceste diferen țe sunt hot ărâte îndeosebi în centre migra ționale, dar în acela și timp
nenumărate grupuri reduse la t ăcere, încearc ă să își dobândeasc ă recunoașterea : indigeni,
minorități etnice, femeile (prin mi șcările feministe), minorit ățile sexuale etc. Îns ă termenii
multicultural și multiculturalism nu au un în țeles unic și exact stabilit. Se poate referi la
pluralitatea grupurilor culturale distincte sau la concep ții despre diferen țe culturale și în acela și
timp la r ăspunsurile politice și individuale date acestor probleme. ‟83Astfel, diferen ța dintre
multiculturalitate și interculturalitate const ăîn faptul c ă multiculturalitatea se refer ă la ansamblu
și nu se limiteaz ă doar la na ționalități, pe când un spa țiu intercultural se refer ă strict la mediul
grupărilor de indivizi de diferite na ționalități, cultura individual ă a fiecărei persoane (feminist,
orientare sexual ă diferită, religie etc) fiind irelevant ă și astfel nejudecat ă și acceptat ă.
De asemenea, a nu se confunda interculturalitatea cu transculturalitatea, cu toate c ă
aceasta reprezint ă de asemenea un rezultat al procesului de globalizare. În leg ătură cu
transculturalitatea, se pune întrebarea, dac ă nu cumva aceasta va conduce în epoca globaliz ării la
o uniformizare cultural ă. În opinia celor mai importan ți cercetători ai acestui fenomen istoric,
transculturalitatea este de fapt „strâns corelat ă cu procesul de creare a unei noi diversit ăți. Este
vorba, de fapt, de o alt ă abordare a construc ției identitare a indivizilor și comunit ăților,
abordare care faciliteaz ădialogul cultural în dauna conflictului culturilor și civilizațiilor.
Indivizii pot decide ei în șiși cu privire la apartenen ța lorși își pot găsi adevărata lor patrie
departe de țara de origine. ‟84Astfel, putem spune c ătransculturalitatea reprezint ăo
„diasporizare ‟pe termen lung, ceea ce poate determina schimbarea permanent ăa identității
diasporei. Un exemplu relevant de transculuralitate poate fi dat de diversitatea complex ăa raselor
de imigran ți din Canada, unde, mai pu țin de jum ătate de popula ție este de origine canadian ă
83Barbaros Corina, http://biblioteca.regielive.ro/proiecte/stiinte-politice/multiculturalitate-si-comunicare-
interculturala-240158.html , 25.11.2014
84Paul Drechsel, Paradoxien interkultureller Beziehungen , Mainz, 1998. p. 173
58(Figura 2.1.)85sau de Australia (Figura 2.2.)86, continentul în care popula ția este practic format ă
dintr-o multitudine de culturi.
De asemenea, efectele globaliz ării asupra interculturalit ății pot fi observate cu u șurințăîn
cazul în care con știentizăm amestecul raselor prin na șterea altor indivizi de rase diferite fa țăde
cea predominant ăîn locul na șterii. Spre exemplu, în S.U.A se pot observa persoane tinere de
origine asiatic ă, vorbind limba englez ăfărăaccent asiatic, tot mai multe persoane de culoare,
educate, delimitându-se de via ța de ghetou, sau persoane cu p ărinți imigranți, ale căror culoare
sau înfățișare nu le face rasa u șor de identificat de c ătre cei din jur, datorit ăsimilitudinii cu rasa
nativă. Astfel, printr-o educa ție în noua țară și o viațăsocialănormală, mulți indivizi de alte rase,
se pot amesteca în poporul nativ, f ărăsăfie supuși riscului de a fi prejudeca ți. Astfel, procesul de
transculturalitate se afl ăîn plinădesfășurare.
Rolul globaliz ării în eliminarea stereotipurilor, a prejudec ăților și acceptarea culturilor nu
se limiteaz ă numai la fenomenul de migra ție, întrucât, de cele mai multe ori, aceasta se petrece
într-un cadru neorganizat, individual. Îns ă, prin globalizare sunt concepute proiecte interculturale,
în cadrul c ărora protagoni știi își promoveaz ă culturile reciproc, într-un mediu neutru și adunând
membri din societ ăți de culturi diferite într-un anumit loc, cu scopul de a g ăsi sau propune solu ții
la probleme interna ționale și de a oferi idei novatoare, rezultate în urma experien țelor acumulate
pe fondul interac ționării cu diferite culturi. Pe lâng ă recunoașterea noilor culturi, crearea spa țiilor
interculturale și diminuarea stereotipurilor și a prejudec ăților, aceste proiecte au ca scop
exploatarea creativit ății indivizilor cosmopoli ți, în speran ța că alternativele oferite pentru
rezolvarea unor probleme în cauz ă sunt mai eficiente decât eventualele solu ții oferite de c ătre
autoritățile locale.
Acest aspect urmeaz ăa fi detaliat în subcapitolul „Proiecte europene interculturale –
alternative la educa ția de mas ă‟.
85http://en.wikipedia.org/wiki/Ethnic_origins_of_people_in_Canada , 26.11.2014
86http://en.wikipedia.org/wiki/Immigration_to_Australia , 26.11.2014
592.2. Proiecte europene interculturale – alternative la educa ția de mas ă
Acest subcapitol descrie rolul organiza țiilor nonguvernamentale care lucreaz ă cu Comisia
European ă, în sistemele de educa ție europene, precum și în dezvoltarea pie ței muncii și a
resurselor umane.
Am subliniat în subcapitolul precedent importan ța mediului intercultural, un mediu în
care se reg ăsesc mai multe culturi pentru interconectare prin interac țiune și dezvoltare personal ă
și profesional ă, prin participarea la anumite activit ăți, ce au ca scop rezolvarea unor probleme de
anvergură internațională. Însă aceste scopuri nu sunt realizabile decât prin intermediul educa ției.
Educația este baza de la care pleac ă toate parteneriatele; prin urmare, una dintre premisele
procesului de globalizare o constituie dezvoltarea educa ției.
Potențialele efecte ale globaliz ării asupra educa ției sunt numeroase și au o putere de
extindere nem ăsurabilă. Din cauz ă că principalele baze ale globaliz ării sunt reprezentate de
cunoaștere intensiv ă și inovație, globalizarea are un efect profund asupra educa ției. Aproape în
orice loc în lume, sistemele de educa ție se află sub presiunea de a preg ăti indivizi pentru
competiția globală. Nicholas Sun-keung Pang afirm ă că „efectele globaliz ării aspra educa ției se
vor intensifica în viitor. Deoarece circula ția capitalului global este atât de r ăspândită, guvernele
se bazeaz ă pe producerea unei for țe de munc ă aptă.”87Totuși, înainte ca aceste influen țe să aibă
impact asupra con ținutului academic, deocamdat ă sistemele de educa ție se concentreaz ă cel mai
mult pe influen țele interculturale. „Școala este prin ea îns ăși spațiul de manifestare a
interculturalit ății, căci promoveaz ă cooperarea dintre elevii provenind din diversele medii
sociale, etnice, religoase etc. Mitul societ ății monoculturale este dezmin țit în mod constant de
realitățile dinamice ale dezvolt ării comunit ăților.”88Astfel, educa ția se reg ăsește printre
numeroasele componente ale globaliz ării și cu toate c ă în state precum România, este neglijat ă, o
mai mare con știentizare a autorit ăților privind importan ța educației, ar avea un impact major
asupra eficien ței cu care se desf ășoară procesul de globalizare.
87Nicholas Sun-keung Pang, Globalization: Educational Research, Change and Reform , Universitatea Chinez ă
Hong-Kong, 2006. p. 4
88Elena V. Miron, Interculturalitatea – dimensiune constitutiv ă a sociopedagogiei integr ării,Suport curs, 2003 ,
http://www.multicultural.ro/art/interculturalitatea%20dimensiune%20a%20sociopedagogiei.pdf , p.6
60Proiectele culturale interna ționale desf ășurate în institu țiile de înv ățământ reu șesc să
umple un gol al sistemului de educa ție. O alternativ ă, care are capacitatea de a îmbun ătăți
eficiența educației, este reprezentat ă de implicarea voluntar ă a organiza țiilor studen țești și a celor
non-guvernamentale în institu țiile de înv ățământ.
În compara ție cu Slovacia și România, Italia motiveaz ă personalul didactic prin
recompense financiare substan țiale. Valentina Santarpia89precizeaz ă faptul că profesorii italieni
de școală primară, în primii 8 ani de meserie sunt pl ătiți 1774 euro/lun ă, iar pe durata carierei
acestora pot ajunge la salariul de 2690 euro/lun ă. De asemenea, în Slovacia, salariul unui profesor
oscilează între 500-1000 euro/lun ă90, sumă care, în contrast cu economia de pia ță a Slovaciei, nu
este deosebit de generoas ă pentru asigurarea unui trai lipsit de griji. Pe de alt ă parte, situa ția
României în ceea ce prive ște salarizarea din sistemul na țional de înv ățământ este lamentabil ă. Un
profesor debutant cu studii superioare de lung ă durată, în prezent (2016) are salariul de circa 230
euro91, sumă, care în economia de pia ță a unei țări U.E. este considerat ă la limita subzisten ței.
Lipsa de interes a autorit ăților statului în finan țarea corespunz ătoare a sistemului na țional
de învățământ a dus la rezultatele catastrofale din ultimii ani înregistrate la examenul de
bacalaureat în România. „În 2009, promovau bacalaureatul 79,95%. Un an mai târziu, procentul
ajungea la 67,4%, cel mai mic din ultimul deceniu. Asta pân ă (…) când au ap ărut rezultatele
examenului de bacalaureat din 2011: doar 44,47% dintre elevi au promovat, cel mai slab
procent din istoria României. ‟92Procentul a r ămas cu valori similare în urm ătorii ani și va
rămâne în continuare din cauza subfinan țării educa ției și demotiv ării personalului didactic.
Trebuie îns ă pusă întrebarea „Cum s-au pr ăbușit rezultatele într-un timp atât de scurt? ‟
O legătură de cauzalitate ar putea fi aderarea României la Uniunea European ă, care din
punctul de vedere al finan țării sistemului de înv ățământ a venit numai cu puncte slabe. Desigur,
înainte de integrarea României în Uniunea European ă, salariile profesorilor erau la fel de sc ăzute,
însă puterea de cump ărare era mai mare. Odat ă cu intrarea în Uniunea European ă, România a
89Valentina Santarpia, http://www.corriere.it/scuola/14_febbraio_27/gli-insegnanti-sono-pagati-troppo-poco-
ministro-giannini-rilancia-contratto-98536c0a-9faf-11e3-b156-8d7b053a3bcc.shtml , 4.12.2014
90http://www.naseplaty.sk/prehlad-platov/vzdelavanie.html , 4.12.2014
91http://lege5.ro/Gratuit/ha3teojxge/ordonanta-de-urgenta-nr-57-2015-privind-salarizarea-personalului-platit-din-
fonduri-publice-in-anul-2016-prorogarea-unor-termene-precum-si-unele-masuri-fiscal-bugetare , publicat ă în M. Of.
al României, 8.05.2016
92Mihai Schiau, http://www.gandul.info/stiri/rezultate-bac-2011-2010-2009-cum-s-a-prabusit-promovabilitatea-de-
la-80-la-44-in-trei-ani-vezi-pe-harta-judetele-cu-cele-mai-dramatice-scaderi-8436272 , 4.12.2014
61obținut un loc la „masa aristocra ților europeni ‟, fapt care a solicitat economia intern ă și a dus la
scumpirea produselor și serviciilor, într-o perioad ă de timp relativ scurt ă. Totodat ă, salariile
dascălilor rămânând neschimbate, ace știa au întâmpinat dificult ăți în satisfacerea standardelor de
viață. Astfel, profesorii fiind demotiva ți, și-au concentrat energia în lupta pentru supravie țuireși
nu în conceperea de metode moderne, prin care s ă își atragăelevii dezinteresa ți, către calea
cunoașterii, ceea ce a condus la pr ăbușirea rezultatelor la bacalaureat, la cre șterea abandonului
școlar și crearea unor genera ții de sacrificiu.
Cu toate c ăexistă situații în care personalul didactic este demotivat financiar, influen țele
globalizării dau na ștere altor solu ții, care adaug ă un minim de motiva ție elevilor și studenților; în
acest context, vorbim despre un mic procent care au fost deja educa ți corespunz ător în mediul
familialși sunt con știenți de importan ța studiilor. Astfel, aceste solu ții pe care globalizarea le
oferă, nu sunt valabile decât pentru voluntari. Dup ă cum am men ționat anterior, acoperirea
lipsurilor din sistemul na țional de educa ție este realizat ăprin activitatea voluntar ădesfășurată de
organizațiile non-guvernamentale sau în cadrul programelor europene.
Unul dintre aceste programe este Comenius . „Comenius este prima component ă a
Programului de Înv ățare pe Tot Parcursul Vie ții. Se adreseaz ă instituțiilor de înv ățământ
preuniversitar de stat și private (de la gradini țe, la școli postliceale) și tuturor membrilor
comunității educaționale care î și desfășoară activitatea în acest sector: elevilor, tuturor
categoriilor de personal didactic, precum și autorităților locale, asocia țiilor de părinți sau ONG-
urilor care activeaz ă în domeniul educa țional. Comenius sprijin ă financiar realizarea de
parteneriate școlare, proiecte de formare a personalului didactic, re țele de parteneriat școlar,
precum și participarea la stagii de formare ini țială și continuă pentru a cre ște calitatea și a
consolida dimensiunea european ă în educa ție. (…) De asemenea, Comenius urm ărește:
dezvoltarea cunoa șterii și înțelegerii diversit ății culturale și lingvistice europene în rândul
profesorilor și elevilor; sprijinirea elevilor pentru a dobândi competen țele și abilitățile necesare
dezvoltării personale pentru integrare profesionala și cetățenie activ ă.”93Ideea de baz ă a acestor
gen de programe const ă în motivarea și informarea tuturor actorilor din sistemul de înv ățământ,
atât pe plan na țional cât și internațional, despre faptul c ă există și alte națiuni, care î și gestioneaz ă
prin diferite reguli propriile sisteme de educa ție, mai mult sau mai pu țin eficient. De la aceast ă
93Broșura Comenius, Programul UE pentru schimbul de experien țe între școli, Hunedoara, Noiembrie 2012. p. 2
62idee, pot fi dezvoltate o varietate de scopuri ale acestui tip de program: adaptarea unor metode
inovative și eficiente observate în sistemele de înv ățământ străine sau înv ățarea de pe urma
greșelilor acestora, con știentizarea interferen țelor culturale, atât de c ătre școlari cât și de către
cadrele didactice, ignorarea stereotipurilor și a prejudec ăților, înțelegerea unei culturi în a șa fel
încât să se renunțe la marginaliz ări etc.
Acest tip de programe nu se limiteaz ă la învățământul preuniversitar, dimpotriv ă, sunt mai
des întâlnite în cadrul academic. Un exemplu de mare anvergur ă este organiza ția E.S.N. (Erasmus
Student Network). „Statutul de «student Erasmus» se aplic ă tuturor studen ților care îndeplinesc
criteriile de eligibilitate Erasmus și care au fost selecta ți de către universitatea lor de origine
pentru o mobilitate de studii în str ăinătate, în cadrul programului Erasmus, pentru o anumit ă
perioadă de timp – fie în scopul efectu ării unor studii în cadrul unei universit ăți partenere
eligibile, fie în vederea efectu ării unui stagiu într-o întreprindere sau o alt ă organiza ție adecvat ă
acestui scop .”94Acest tip de educa ție este considerat a fi benefic pentru studen ți, datorită faptului
că le oferă o perspectiv ă mai ampl ă asupra cadrului intercultural și aduc experien țe care,
bineînțeles, au un impact pozitiv asupra lor, dar și asupra persoanelor cu care î și împărtășesc
experiențele.
Un alt tip de program ce const ă în dezvoltarea personal ă și profesional ă a unui student
este reprezentat de stagiile de practic ă globale. Organiza ția non-guvernamental ă AIESEC
(Association internationale des étudiants en Sciences Economiques et Commerciales)
organizeaz ă astfel de proiecte dedicate exclusiv studen ților. Mecanismul de func ționare al acestei
organizații este unul foarte practic; fiind o organiza ție prezent ă în peste 110 țări de pe glob,
studenții voluntari încheie parteneriate cu ter țe companii locale. Aceste parteneriate constau în
recrutarea studen ților străini pentru a parcurge stagii de practic ă voluntare sau pl ătite, pe patru
domenii: dezvoltare, educa ție, management și tehnic.
Vom vorbi despre un proiect de educa ție interna țional care este prezent în România de
câțiva ani și este dedicat din partea studen ților către liceeni. Acest proiect, cu numele de
„GROW”95, coordonat de AIESEC și în parteneriat cu Școala de Valori, este un ,, program de
educație non-formal ă, cu participare interna țională, adresat elevilor de liceu din întreaga țară.
94DG Educa ție și Cultură, Programul de înv ățare pe tot parcursul vie ții, Cartea Studentului Erasmus, 2007-2013. p.
1
95http://www.scoaladevalori.ro/ro/impact/projects/grow/ , 21.03.2013
63Organizat cu success în anii 2010 și 2011 în peste 15 ora șe din Romania (Arad, Bra șov,
București, Cluj, Craiova, Constan ța, Iași, Galați, Oradea, Pite ști, Ploiești, Râmnicu-Vâlcea,
Sibiu, Suceava, Targu-Mures, Timi șoara), programul GROW ofer ă de-a lungul fiecarui an câte
o ediție specializat ă pentru fiecare din clasele IX–XII, oferind posibilitatea liceenilor de a
participa al ături de al ți colegi de genera ție, timp de 3 ani, la un con ținut educa țional
complementar cu activitatea lor școlara. Caracteristicile acestui proiect constau în mai multe
aspecte:
Internaționalism
Programul este sus ținut integral în limba Englez ă, fiind condus de tineri studen ți și
proaspeți absolven ți veniți în România prin programul AIESEC de schimb interna țional.
Abordarea pe termen lung
Elementele atinse de con ținutul programului educa țional vizeaz ă formarea de abilit ăți
atât de necesare tinerilor, dar și zona de dezvoltare atitudinal ă și valorică. Un demers de
dezvoltare al valorilor se poate realiza doar pe termen lung – de unde și conceptul programului
cu o durat ă de 4 ani.
Conținut educational îmbun ătățit continuu
Conținutul celor peste 20 de ore educa ționale pentru fiecare edi ție (aferent fiec ărei clase
în parte) a fost construit cu ajutorul unui grup de speciali ști în training profesionist, prin
consultarea unor speciali ști psihologi și în fiecare an cunoa ște îmbunătățiri continue de la o
ediție la alta.”
Proiectul se desf ășoară în România și în prezent. Astfel de proiecte sunt derulate în toat ă
lumea, sub diferite intitul ări, structuri și administra ții. Scopul acestora este de a antrena ambi ția,
principiile, valorile, cultura general ă și viziuinea elevilor asupra unor alte culturi. Astfel de
practici contribuie la dezvoltarea personal ă a elevilor și constituie o component ă a globaliz ării
educaționale. A șadar, în absen ța globaliz ării astfel de manifest ări nu ar fi fost posibile. Prin
urmare, tot ce ține de interna ționalism în institu țiile de înv ățămând reprezint ă un efect benefic al
influențelor globaliz ării.
Se mai poate vorbi în cadrul acestui subiect despre programe implementate la nivelul
învățământului preuniversitar de c ătre institu ții ale statului. Spre exemplu, exist ă programul
„Școala altfel. S ă știi mai multe, s ă fii mai bun”, care se desf ășoară de obicei în luna aprilie a
fiecărui an școlar sau, începând cu anul școlar 2016-2017 în perioade stabilite de fiecare școală,
64în acord cu interesele și oportunit ățile proprii. Programul const ă în derularea la nivelul fiec ărei
unități de învățământ sau în parteneriate cu beneficiari indirec ți ai educa ției ori cu reprezentan ți ai
comunității locale, timp de o s ăptămână, a unor activit ăți cu caracter non-formal. Se urm ărește
implicarea elevilor și a dascălilor în activit ăți extracurriculare atractive, interesante, care s ă le
valorizeze talentele, preocup ările extrașcolare și competen țele dobândite non-formal în domenii
cât mai diverse.
În România, programul se desf ășoară din anul 2011, ori dac ă analizăm fenomenul mai
aprofundat, observ ăm că reprezint ă o altă influență a globaliz ării. Putem argumenta aceast ă
observație menționând că un astfel de program este implementat și în Marea Britanie, fiind
denumit „Activities Week” și se desfășoară de câteva decenii.
„‹‹Activities Week›› este o tradi ție Latymer, care î și desfășoară activitatea de 40 de ani.
În ultima s ăptămână a lunii iunie, to ți elevii (cu excep ția celor care sus țin examene publice)
participă într-o s ăptămână la diverse activit ăți. Majoritatea sunt reziden țiale, dar sunt
implementate în toat ă Europa. Sunt organizate peste 32 de excursii, de la mersul în tab ără și
drumeții în Devon, Brecon Beacons și County Mayo la expedi ții în Alpii Elve țieni, navig ări în
Marea Mediteran ă, ciclism pe meleagurle Angliei sau surfing în ornwall. Pentru cei mai pu țin
rezistenți fizic, se organizeaz ă excursii culturale la Paris, Vene ția și Barcelona. Exist ă de
asemenea activit ăți organizate în Londra, de la vizitarea expozi țiilor și galeriilor, la studierea
atracțiilor turistice londoneze pentru realizarea unui documentar sau producerea și prestarea
unei pantomime. ”96Activitățile desfășurate în Marea Britanie, sunt oarecum asem ănătoare cu cele
implementate în România, programul fiind deschis oric ărei idei de activitate relevant ă.97
Interesant este faptul c ă aceste proiecte interculturale nu se limiteaz ă numai la nivelul
sistemului de educa ție, ci și în domeniul privat, fiind finan țate de către Comisia European ă. Un
exemplu în acest sens îl constituie proiectul denumit „Cheia Succesului ‟ (la care de asemenea am
participat), proiect ce a fost mediatizat în presa local ă din municipiul Mangalia (Sorin Dragomir
și Roxana Murat98):
96http://www.latymer-upper.org/activities-week.html , 4.12.2014
97În anul 2013 am ținut un training despre motiva ție în fața elevilor și profesorilor în ziua dedicat ă voluntariatului, în
cadrul programului Școala altfel. Seminarul a avut ca obiectiv motivarea și convingerea elevilor s ă fie cât mai activi
și eficienți, atât în via ța lor personal ă, cât și cea profesional ă.
98Sorin Dragomir și Roxana Murat, http://www.reporterntv.ro/stire/proiect-european-la-mangalia-tineri-din-patru-
tari-discuta-despre-problema-somajului , 4.12.2014
65„25 de tineri, cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani, din România, Bulgaria, Italia și
Turcia s-au adunat la Casa de Cultur ă din Mangalia pentru a discuta despre modalit ățile prin
care își pot găsi mai ușor un loc de munc ă.
«Timp de o s ăptămână, între 8 și 15 septembrie, ace ști tineri socializeaz ă, fac diverse
activități în vederea dezvolt ării abilităților și aptitudinilor pentru ob ținerea unui loc de munc ă»,
a declarat Ioana Baban, managerul proiectului, pre ședinte ONG Destiny Mangalia. În cadrul
proiectului, tinerii și-au prezentat și tradițiile țărilor din care provin. Dac ă cei din Turcia au
venit cu baclavale și sarailii, cei din Bulgaria au adus faimoasa pl ăcintă cu brânză. (…)
«Acest proiect înseamn ă mult pentru mine, pentru c ă am ocazia s ă cunosc oameni din
alte țări, ca Turcia, Italia, România, toate odat ă, ceea ce ar fi fost mai greu în mod normal», a
afirmat Nicolai, din Bulgaria. Ifet din Turcia a spus c ă este bucuros s ă facă parte din acest
proiect. A înv ățat multe lucruri, inclusiv s ă găsească un serviciu dup ă absolvire și au făcut
schimb de informa ții.‟
Cu sprijinul fondurilor europene, sunt derulate sute de astfel de proiecte interculturale
europene, îns ă atât participan ții, cât și coordonatorii acestora fac parte din categoria celor deschi și
la mobilit ăți interculturale, dornici s ă învețe și să experimenteze lucruri noi pe tot parcursul vie ții.
Fondurile europene reprezint ă o sursă substanțială de venit și sunt disponibile oric ărei persoane
care deține o idee de proiect, iar prin intermediul spa țiului virtual (c ăutări pe „www.google.com ‟,
cum ar fi: „Youth in Action ‟, „European Funding Programmes ‟, „Grants Europe Consulting ‟), se
pot obține rezultate, ce vor redirec ționa utilizatorul c ătre una dintre paginile, unde pot fi aplicate
ideile de proiect.
De asemenea, proiectele nu se limiteaz ă la educația non-formal ă în școli sau în mediul
privat, ci ofer ă oportunit ăți diverse în domeniul form ării resursei umane, cu fonduri europene,
prin programe de mare amploare, în cadrul POSDRU – Programul Opera țional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane, care din anul 2016 a devenit POCU – Program Opera țional
Capital Uman.
Scopul proiectelor interculturale este de fapt de a antrena înv ățarea colectiv ă. Învățarea
colectivă a fost principalul element în revolu ția modern ă, acțiune care s-a petrecut în Anglia în
66jurul secolului al XVII-lea99. Referitor la procesul de înv ățare colectiv ă, acesta ,,nu se refer ă doar
la ascultat. În conversa țiile de zi cu zi, de obicei urm ărim propriile interese și nu așteptăm opinia
celeilalte persoane. În dialog, participan ții denotă deznădejde și judecată întârziată. Adevăratul
scop este de a auzi și a învăța de la ceea ce au ceilal ți de spus. Procesul de înv ățare colectiv ă nu
caută să reducă diversitatea, ci din contr ă, să o intensifice. Acest lucru înseamn ă stabilirea
încrederii reciproce, respectului mutual, includerii unei limbi, folosirea imagina ției și a unei
minți deschise .‟100În paralel, chinezii, de și dispuneau de o tehnologie mult mai avansat ă, de o
poziție geografic ă și un climat similar cu cel al britanicilor, nu au au manifestat interes pentru
învățarea colectiv ă, precum englezii. Importan ța acestui concept se manifest ă și în ziua de azi, în
impactul pe care îl are asupra dezvolt ării și moderniz ării societății, prin intermediul proiectelor.
Proiectele europene interculturale reprezint ă schimbarea noii sfere publice, o schimbare
produsă de către adepții de dreapta ai societ ății, unde controlul statului este limitat, iar popula ția
se autoadministreaz ă. Reprezint ă activități tipic occidentale, iar în acest context, a fi considerat
un stat occidental semnific ă o etichetare prestigioas ă în mentalul colectiv, mai ales în apogeul
procesului de globalizare, pe care îl travers ăm în perioada contemporan ă.
99Jeffrey N. Wasserstrom, Greg Grandin, Lynn Hunt, Marilyn B. Young, Human Rights and Revolutions , Rowman
and Littlefield Publishers Inc, Plymouth, Regatul Unit, 2007. p. 49
100Valerie A . Brown, Judith A. Lambert, Collective Learning for Transformational Change: A Guide to
Collaborative Action , Routledge, New York, SUA, 2013. p. 28-29
672.3. Iconuri culturale globalizate
În acest subcapitol am abordat efectele liberei circula ții ale brand-urilor celebre și
simbolurilor istorice, asupra populariz ării unei culturi.
Ne-am referit în capitolul precedent la importan ța proiectelor interculturale într-o lume
globalizat ă, unde globalizarea, prin interconectarea lor cu sistemul de educa ție, conduce la
participarea activ ă a tuturor p ărților implicate, prin activit ăți desfășurate într-un cadru
internațional. Ori acest lucru ar putea conduce la întreb ări precum:
• Care este ținta cheie a proiectelor interculturale?
• Care ar fi resursele necesare pentru implementarea cu succes a proiectelor
interculturale?
Pentru a r ăspunde la prima întrebare din perspectiv ă intercultural ă, scopul proiectelor
educaționale este de a antrena și dezvolta ambi ția, principiile, valorile, cultura general ă și
viziunea participan ților la proiecte asupra altor culturi. Astfel, sunt revelate noi orizonturi ale
personalit ății individuale; noile cuno ștințe acumulate le amplific ă valoarea pe care o au în
societate și le pun la dispozi ție noi oportunit ăți. De asemenea, un alt obiectiv important const ă în
dezvoltarea competen țelor de comunicare; în urma particip ării la astfel de programe, protagoni știi
sunt mult mai abilita ți în ceea ce prive ștea exprimarea unui mesaj sau a unei dorin țe, folosind un
limbaj adecvat situa ției sau domeniului de specialitate, atât în limba matern ă cât și într-o limb ă
străină. Nu în ultimul rând, aceast ă educație non-formal ă încurajeaz ă munca într-o echip ă formată
din membri de na ționalități diferite, minimalizând riscurile unor divergen țe de natur ă
intercultural ă. Spre exemplu, este redus riscul de a refuza interac ționarea cu o anumit ă persoană,
din cauza stereotipurilor manifestate prin temeri prestabilite în leg ătură cu rasa interlocutorului
(negrii sunt delincven ți, arabii sunt terori ști, asiaticii sunt comuni ști etc.) sau riscul de a comite
gesturi care, în mod neinten ționat, reprezint ă o insultă în viziunea cultural ă a unui individ cu care
se relaționează (de exemplu, comentarii necorespunz ătoare cu privire la animalul sacru al
indienilor, care, în multe cazuri de ține conota ții comice, ori comentarii la adresa unui individ
care, în virtutea culturii sale nu folose ște tacâmuri la mas ă).
68Referitor la întrebarea privind resursele necesare implement ării proiectelor interculturale,
nu se pune problema resurselor financiare, logistice sau umane, chiar dac ă acestea au o
importanță semnificativ ă.
Contextul actual are în vedere resursele culturale necesare pentru implementarea unor
proiecte interna ționale. În acest sens, în primul rând participan ții într-un proiect interna țional
trebuie să posede calit ățile unor buni ambasadori ai țării de unde provin: s ă își promoveze cultura
corespunz ător, într-o manier ă interactiv ă și interesant ă; aceștia trebuie s ă evite tenta ția de a
denigra țara din care provin, pe fondul frustr ărilor personale cauzate de politica de stat, cum ar fi
șomajul (fiecare stat are puncte tari și puncte slabe, îns ă natura uman ă de obicei tinde s ă
evidențieze părțile negative), dar nici s ă își promoveze exacerbat cultura prin fic țiune, deoarece,
astfel apare fenomenul de over-selling, care la rândul s ău duce la dezinformare, la fel cum un
material publicitar poate exagera în descrierea calit ăților produsului promovat.
În al doilea rând, este nevoie de cunoa șterea iconurilor culturale na ționale. Ce este un icon
cultural? Conform lui Douglas B. Holt101„ideea de icon cultural difer ă de uzul termenului
respectiv în semiotic ă (…) un icon cultural este legat de uzul conven țional al termenului icon în
artă și design ”. Designul particular devine iconic când devine în țeles conven țional în raport cu o
anumită perioadă sau stil. Tom Holt102afirmă că „iconurile culturale domin ă lumea. Aceste
iconuri pot fi atât personaje fic ționale cât și oameni adev ărați: Archie Bunker, Superman și
Rambo pot fi exemple de iconuri americane. Mai mult de atât, iconurile culturale nu au obliga ția
de a fi umane. Companii ca Disney și Apple, organiza ții non-guvernamentale cum ar fi
Greenpiece și Amnesty International și universit ăți ca Harvard și Oxford reprezint ă iconuri
culturale. Obiectele, de asemenea, pot deveni iconuri culturale. De exempu, Jeep-ul și Coca Cola
au devenit iconuri culturale în timpul celui de-al doilea r ăzboi mondial. Locurile au devenit de
asemenea iconuri culturale, de exemplu: Paris, Harlem, Statuia Libert ății etc .‟
Oamenii se identific ă în anumite contexte cu iconurile culturale, care î și pun amprenta în
manifestarea stilurilor de via ță, așa încât, prin promovarea unei culturi, de fapt se promoveaz ă
iconurile culturii respective, astfel încât masele s ă perceapă logica unor ac țiuni sau simboluri
necunoscute și să realizeze ra ționamentul acestora.
101Douglas B. Holt, Cum devin Brand-urile Iconuri? Principiile Branding-ului Cultural , Harvard Business School
Publishing Corporation, SUA, 2004. p. 231
102ibid
69Un proiect care promoveaz ă iconurile este Global Village. „Global Village este unul
dintre proiectele marca AIESEC Bucure ști, un eveniment multicultural în adev ăratul sens al
cuvântului, unde oameni, culturi și tradiții diferite se reunesc din toate col țurile lumii pentru a se
mândri cu ce au mai de seam ă și mai spectaculos. ”103Un astfel de proiect s-a derulat în România
pe data de 24 februarie 2013, iar unul dintre membrii echipei de coordonare a detaliat în ziarul
Adevărulatmosfera care se reg ăsea acolo: „Timp de 6 ore, oaspe ții au putut degusta din
delicatesele Egiptului, au b ăut cafea din Emiratele Arabe Unite, și-au scris numele în coreean ă,
iar doritorii au primit un tatuaj specific Marocului. Am dansat precum în Indonezia, am discutat
despre fotbal cu Brazilia și Olanda, iar celelalte țări ne-au impresionat prin frumuse țea
obiectelor tradi ționale, înc ărcate cu istorie și emoție.”104Prin urmare, promovând aceste iconuri,
ele devin notorii și fiind prezentate într-un mod interactiv, masele de indivizi cu principii
stereotipice prestabilite, vor avea o schimbare de atitudine și vor fi mult mai preg ătiți în
acceptarea noilor culturi. Desigur, promovarea iconurilor culturale este adresat ă tuturor
categoriilor de indivizi, mai ales celor care sunt preg ătiți să accepte interac țiunea intercultural ă.
Totuși, trebuie s ă identificăm conexiunea acestor proiecte cu iconurile globalizate. Un
icon global este un simbol cunoscut și cu care se identific ă masele globale. De exemplu, iconuri
precum Coca-Cola, Casa Alb ă, McDonalds, sau Superman sunt cunoscute pe scar ă largă și își fac
loc în vie țile popula ției globale tot mai intens. Ori iconuri na ționale precum: Nadia Com ăneci,
Dacia, Mun ții Carpați (iconuri ale României), Josef Hronsky, Kofola, Halusky (iconuri ale
Slovaciei), sunt întâlnite în special la nivel local. Mult mai cunoscute sunt iconurile culturale ale
Italiei: pizza, Ferrari, Colloseum, datorit ă faptului c ă acestea î și fac loc în via ța individului
modern, prin ceea ce ofer ă cel mai des meniul unui restaurant, prin idolatrizarea unor m ărci de
automobile de lux, sau prin promovarea unor obiective turistice istorice antropice. Cu toate
acestea, evenimente ca „Global Village” au proprietatea de a globaliza iconurile locale, datorit ă
varietății ample de na ționalități participante și a faptului c ă sunt desf ășurate în toat ă lumea. Astfel
iconurile culturale locale promovate, devin treptat tot mai cunoscute, deci se globalizeaz ă, așa
încât devin iconuri globale.
103http://adevarul.ro/educatie/universitar/global-village-multiculturalism-cote-inalte –
1_5131bb7600f5182b85bd25f1/index.html?science=514ddab3f10fb , 24.03.2013
104http:// adevarul.ro/educatie/universitar/global-village-multiculturalism-cote-
inalte1_5131bb7600f5182b85bd25f1/index.html?science=514ddab3f10fb, 24.03.2013
70Aceste câ știguri de popularitate ale iconurilor sunt esen țiale pentru societatea futuristic ă
globalizat ă deoarece, în primul rând, dup ă ce naționalitățile se vor amesteca între ele, cunoa șterea
iconurilor globalizate va preveni diferendele și nu în ultimul rând, aceste iconuri pot contribui cu
succes la prezervarea identit ății naționale a fiec ărui popor în parte. Din acest motiv trebuie
conștientizată importan ța globaliz ării iconurilor culurale.
De asemenea, cu cât un individ emigreaz ămai mult și dobânde ște mai multe cuno ștințe
multiculturale, cu atât devine mai cosmopolit. Conform DEX – Dic ționarul Explicit al Limbii
Române, cosmopolitismul reprezint ă:
„1. Concep ție din epoca sclavagismului grec și roman, care promova ideea «cet ățeniei
universale»”. ♦ Concepție potrivit c ăreia patria e lumea întreag ă, iar omul, cet ățean al ei.
2. (Ieșit din uz) Admira ție manifestat ă față de tot ce era str ăin.”105
Omul cosmopolit percepe lumea într-un mod solidar și este străin de prejudec ățile și
stereotipurile, care din nefericire înc ă domină masele în zilele de azi. A fi cosmopolit, la prima
vedere ofer ă semnifica ția cetățeanului ideal pentru o lume globalizat ă. Cosmopolitul are un bagaj
de cunoștințe culturale mult mai bogat, cunoa ște mai multe limbi str ăine, iar experien ța de viațăși
educația acestuia sunt mult mai ample. Astfel, are disponibilitatea de a avea contacte sociale,
personale sau profesionale cu persoane de orice etnie, considerându-le concet ățeni, nicidecum
persoane str ăine.
Cu toate acestea, cosmopolitismul accept ă și o definiție care atac ă oarecum patriotismul.
Conform DEX-ului, „COSMOPOLITÍSM s.n. – concep ție politic ă prin care se propag ă
indiferența față de patrie, dispre ț față de valorile culturii materiale și spirituale ale propriei
națiuni, față de limba și tradițiile naționale progresiste. ”106Prin urmare, se dovede ște că
termenul clasic de om cosmopolit de ține aparen țe înșelătoare. O lume format ă numai din
cosmopoli ți ar duce la formarea unei culturi unice și la dispari ția celorlalte deja existente. Aceast ă
transformare din om dominat de stereotipuri în om cosmopolit, trebuie s ă se desfășoare într-o
manieră, care în acela și timp să acorde importan ță atât accept ării unor noi culturi, cât și
menținerii principiilor și valorilor proprii. În contextul acestei defini ții, rezultatul ar fi un
paradox, îns ă pentru o lume globalizat ă ideală, este un paradox eficient – un individ cosmopolit
patriot.
105http://dexonline.ro/definitie/cosmopolitism , 08.12.2014
106http://dexonline.ro/definitie/cosmopolitism , 08.12.2014
71În concluzie, putem men ționa faptul c ă, globalizarea tuturor iconurilor culturale existente
este imposibil ă, deoarece, de și lumea este considerat ă a fi ,,mic ă”, posedă cultura a sute de țări și
istoria a mii de ani, ori este important ca fiecare genera ție să fie familiarizat ă cu iconurile
contemporane de amploare și să aspire permanent c ătre cunoa ștere. Astfel, problemele
interculturale se vor dilua treptat, iar lumea va parcurge înc ă un pas pentru a realiza o globalizare
de succes.
722.4. Fenomenul de globalizare și mentalit ățile tinerilor cu privire la
perpetuarea speciei umane
Acest subcapitol se concentreaz ă pe efectele negative ale globaliz ării, contextualizate prin
alterarea mentalit ății umane cu privire la importan ța valorilor familiale, precum și la
responsabilitatea în ceea ce prive ște relațiile afective. De și fenomenul de globalizare ofer ă
oportunități, diversitate, noi valori și modalități de abordare a fenomenelor, toatea acestea pot
antrena riscul diminu ării perpetu ării speciei, în special în regiunile dezvoltate din punct de vedere
economic. Înainte de a aborda acest subiect, vom face o scurt ăanaliză retrospectiv ă referitoare la
perioada când termenul de globalizare era necunoscut maselor, iar libert ățileși drepturile
individului erau limitate. Care era scopul unei fiin țe umane în acele vremuri și care este cel din
prezent? Julius Thomas Fraser afirm ă că „în ceea ce prive ște o persoan ă, scopul major al
acesteia este s ă își asigure continuitatea sinelui ”107. Cu alte cuvinte, principalul țel al unui
individ este s ă lase ceva palpabil în urma sa, care s ă îi marcheze existen ța. În majoritatea
cazurilor, aceast ă responsabilitate este asumat ă dând na ștere urma șilor, apoi oferindu-le o
educație exemplar ă, asigurându-le astfel un viitor de succes, cel pu țin la nivel ideologic. Desigur,
nu pot fi ignorate persoanele, care î și lasă amprenta existen ței lor, nu doar prin urma și, ci și prin
contribuții majore la progresul omenirii (inven ții, descoperiri, teorii și concepte noi etc.). Vom
aborda îns ă subiectul din punctul de vedere al perpetu ării speciei umane.
Așadar, care este diferen ța dintre trecut și prezent? În mare parte, ast ăzi, ca și în trecut,
scopul unui individ este acela și – de a-și asigura continuitatea prin întemeierea unei familii – îns ă
nivelul de importan ță acordat acestei responsabilit ăți a scăzut dramatic în ultimele decenii.
Aruncând o privire printre anumite articole și statistici în domeniu, se constat ă că „rata divor țului
în America pentru primul, al doilea și al treilea mariaj este urm ătoarea: 50% din primele
căsătorii, 67% din cele secunde și 74% din cele ter țiare sfârșesc prin divor ț, conform lui Jennifer
Baker de la Institutul de Psihologie Profesional ă Forest din Springfield, Missouri .”108Așadar,
acest studiu ne arat ă că în Statele Unite ale Americii, una dintre cele mai dezvoltate și puternice
țări din lume, mai mult de jum ătate dintre c ăsătorii eșuează. În multe cazuri, c ăsătoriile eșuează
107Julius Thomas Fraser, Time and Time Again, Reports from a Boundary of the Universe, Netherlands, 2007. p. 350
108http://www.divorcerate.org/ , 22.04.2012
73chiar dup ă ce cuplul a întemeiat o familie cu copii. Astfel, ace ști copii vor cre ște influen țați de
modele negative din cauza form ării personalit ății într-un mediu familial instabil, dezvoltând
același tip de mentalit ăți ca și ale părinților divor țați. Acest tip de impact poate genera o
experiență neplăcută pe durata copil ăriei, transmi țându-i copilului o atitudine negativ ă asupra
vieții. Cu toate acestea, pagubele nu se limiteaz ă la sacrificarea unei genera ții. Prin convie țuirea
unui copil într-un astfel de mediu familial, aceast ă instabilitate se poate perpetua din genera ție în
generație.
În cazul României, una din cinci c ăsătorii s-a terminat prin divor ț, durata medie a
căsătoriei fiind de 13,6 ani, iar infidelitatea este invocata în 3,3% din cazuri, atingând un prim
vârf la 10 ani de c ăsnicie.109. Conform Eurostat Statistics Explained, în România ,,în anul 2013,
s-au pronun țat 28.507 divor țuri prin sentin țe definitive sau decizii ale notarilor publici și ale
ofițerilor de stare civil ă, rata de divor ț fiind de 1,4 la 1000 locuitori. Fa ță de perioada 2000-
2012, num ărul divorțurilor și rata de divor ț au scăzut, după ce cunoscuser ă o evoluție oscilant ă
cu trend cresc ător în perioada 2004-2011 ”110. Așadar, se constat ă faptul că, în România, țară
mai puțin globalizat ă și mai slab dezvoltat ădecât Europa occidental ă, divorțurile sunt mai rare.
Istat111prezintă faptul că în Italia au loc 311 separ ări și 174 divor țuri la o mie de c ăsătorii, iar
Martin Domok112susține că în anul 2013, conform statisticilor în Slovacia au fost înregistrate 42
de divorțuri la o sut ă de căsătorii.
Am exemplificat ini țial cazul S.U.A. pentru c ăreprezintă unul dintre cele mai dezvoltate
state ale lumii și oferă o variabil ă de compara ție între România, Slovacia și Italia. Observ ăm din
statistici faptul c ă, cu cât o țară este mai dezvoltat ă, cu atât num ărul divorțurilor și separărilor este
mai mare. Acest lucru este relevant, din moment ce, globalizarea se refer ă la dezvoltare. Îns ă ce
oferă această dezvoltare cu adev ărat? Oferă populației standarde mai ridicate în ceea ce prive ște
nivelul de trai (dezvoltând societatea consumist ă); oferă noi oportunit ăți, noi orizonturi de
cunoaștere, noi culturi și noi valori. Aceste realiz ări, deseori au impact asupra vie ții personale a
individului, afectându-i deciziile și schimbându-i atitudinea în ceea ce prive ște menirea lui de
109Dan Popa, http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-17391811-analiza-2013-una-din-cinci-casatorii-
terminat-prin-divort-durata-medie-casatoriei-13-6-ani-infidelitatea-invocata-3-3-din-cazuri.htm , 8.12.2014
110Radu Baetica, Institutul Național de Statistică, http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-
explained/index.php/Marriages_and_births_in_Romania/ro , 21.07.2016
111Istat, http://www.axerta.it/news/124/statistiche_separazioni_divorzi_italia.htm , 8.12.2014
112Martin Domok, http://www.pluska.sk/spravy/z-domova/statistika-ktora-potesi-svadieb-viac-ako-rozvodov.html ,
8.12.2014
74perpetuare a speciei umane, determinându-l s ă realizeze faptul, c ă viața are prea multe de oferit
pentru a fi tr ăită în mod monogam. Prin urmare, din punct de vedere comportamental și
atitudinal, vârsta de 30 de ani, a devenit noua vârst ă de 20, iar adolescen ța întârziat ăîși face tot
mai des prezen ța în comportamentul persoanelor adulte.
Cauza nu se reg ăsește doar în apari ția societății consumiste, ci și în influen țele mass-
media sau cele cinematografice. S ă luăm spre exemplu serialul de comedie american, difuzat și
în România, Slovacia și Italia, „Doi b ărbați și jumătate”, unde protagonistul Charlie Harper este
un burlac hedonist de 40 de ani, care locuie ște într-o vil ă luxoasă pe malul Malibu Beach. Spre
deosebire de fratele s ău, Alan care este un familist și un tatădevotat, Charlie are bani și succes.
De obicei, firul narativ îl pune pe Alan într-o lumin ă proastă, acesta trecând printr-un divor ț,
neavând nici bani, nici succes și nici măcar unde s ă locuiască. Însă scopul acestuia r ămâne cel
„clasic”; familistul care dore ște să își întemeieze o c ăsnicie fericit ă. Pe de alt ă parte, burlacul de
succes, Charlie, un aventurier veritabil, î și petrece timpul f ără asumarea vreunei responsabilit ăți
și își necăjește fratele în leg ătură cu eșecurile pe care acesta le are în via ță. Impactul asupra
telescpectatorilor este previzibil, antrenându-le tendin ța de a urma exemplul unui „Cassanova
hedonist”, întrucât în acest context, factorul conotat este succesul. Totodat ă, publicul este
influențat în sensul evit ării rolului de „familist”, întrucât acesta conoteaz ă eșecul și sărăcia.
Acesta este doar un exemplu privind influen țele pe care mass-media le are asupra viziunii
oamenilor, în general. Exist ă o multitudine de alte exemple cu personaje care dau dovad ă de
comportamente neadecvate vârstei și atitudini negative în ceea ce prive ște întemeierea unei
familii.
Pe de altă parte, dac ă ne referim la trecut, respectiv la romantism, la crea țiile romantice
ale lui Shakespeare, vom observa o mare diferen ță. De exemplu, în romanul Wuthering Heights
de Emily Bronte, protagonistul Heathcliff duce o lupt ă grea pentru dragostea monogam ă, pentru
dragostea dintre doi indivizi și dorința acestora de a- și petrece restul vie ții împreun ă, deși finalul
este unul tragic.
Luând în considerare ac ținea din crea țiile romantice sau tragice din trecut, observ ăm că
protagoni știi au de înfruntat o sumedenie de obstacole pentru a- și atinge scopul de a fi cu
persoana iubit ă. Ori, în acea perioad ă, ceea se se întâmpla în pove ști, deseori se întâmpla și în
viața reală; existau numeroase piedici (familiile protagoni știlor aveau divergen țe în legătură cu
75statutul lor social), iar în unele cazuri existau chiar anumite reguli stricte ale societ ății (era
nefirească o căsătorie între „gentleman ‟ și „maid‟ sau între „lady ‟ și „peasant ‟).
În zilele de azi, influen țele globale au eliminat majoritatea acestor obstacole și au ușurat
calea către o rela ție dorită pentru fiecare individ; astfel omul modern a început s ă aprecieze
lucrurile mici din ce în ce mai pu țin. Influen țele schimb ă mentalitatea fiec ărui individ; tot mai
mulți sunt cople șiți de principiul „Am toat ă viața înainte, acum nu este timpul pentru
responsabilit ăți!” Prin urmare, în majoritatea statelor, societatea a retras regulile, care reprezentau
obstacole în formarea unui cuplu la libera alegere.
Totuși, să luăm ca exemplu o țară unde societatea înc ă respectă o serie de reguli stricte în
ceea ce prive ște căsătoria. Săne referim la Turcia, care, de și este o țară foarte dezvoltat ă din
punct de vedere economic, nu este un stat membru al Uniunii Europene și încă acordă o
importanță majoră religiei. Reprezint ă unul dintre principalele state, care impun pe baza normelor
religioase respectarea sacralit ății relațiilor intime dintre un b ărbat și o femeie. Prin respectarea
acestor reguli bine stabilite, conform statisticilor interna ționale referitoare la divor ț(Worldwide
Divorce Statistics)113, Turcia are o rat ă a divorțului de 0.37‰ spre deosebire de Statele Unite cu o
valoare 4.95‰. A șadar, se poate observa c ă această diferență substanțială, are la baz ănivelul de
libertate social ădin statele respective.
Influența globaliz ării nu îi afecteaz ă doar pe indivizii cu preferin țe sexuale clasice, ci și pe
cei cu înclina ții homosexuale. Multe țări au început s ă legalizeze c ăsătoriile între homosexuali.
Conform lui Steve Williams114, căsătoriile între homosexuali sunt legale în Olanda (din 1 aprilie
2001), Belgia (din 30 ianuarie 2003), Spania (din 30 iunie 2005), Canada (din 10 iunie 2003),
Africa de Sud (din 30 noiembrie 2006), Norvegia (din 1 ianuarie 2009), Suedia (din 1 mai 2009),
Portugalia (din 8 ianuarie 2010), Islanda (din 11 iunie 2010), Argentina (din 15 iune 2010) și în
câteva state din SUA. Observ ăm că perioadele în care c ăsătoriile între homosexuali au fost
legalizate sunt foarte apropiate una de cealalt ă, astfel avem înc ă un argument ce ne duce spre
globalizare, spre tendin ța ca un stat s ă se asemene cu altul.
Totuși, astfel de manifest ări libertine au capacitatea de a provoca dezastre. „ Cele mai
dramatice exemple de efecte ale globaliz ării asupra sexualit ății constau în cre șterea rapid ă a
infecțiilor cu HIV/SIDA. În multe sensuri SIDA este o epidemie a globaliz ării. Este simbolic
113http://www.nationmaster.com/graph/peo_div_rat-people-divorce-rate , 08.12.2014
114http://www.care2.com/causes/which-countries-have-legalized-gay-marriage.html , 08.12.2014
76faptul că epidemiile, prima dat ă identificate în spitalele din Statele Unite, sunt mai r ăspândite în
țările sărace, însă acum exist ă două tipuri de epidemii; una restrâns ă, în țările bogate, unde
extinderea este lent ă; și alta cu extindere rapid ă, respectiv în țările sărace unde avantajele unor
terapii medicale eficiente sunt absente. Epidemia se extinde din cauza mi șcărilor neglijente ale
oamenilor, neacordarea importan ței abținerilor sexuale, folosirea acelor și dezinteresul
autorităților, atât al celor guvernamentale, cât și al celor religioase, de a se confrunta cu
adevăratele nevoi de prevenire (Barnett & Whiteside, 2002; Farmer, 1998). ”115Într-o puternic ă
legătură cu noțiunea de „libertate”, globalizaea a atribuit-o lumii prea brusc. Majoritatea statelor
europene comuniste și-au obținut libertatea în anul 1989, când a avut loc valul de revolu ții.
Având acces brusc la libertate, omul a devenit oarecum neglijent în respectarea normelor morale ;
neacordându-li-se suficient ă atenție, ele pot genera repercusiuni grave.
Moralitatea legilor difer ă de la un stat la altul, deoarece fiecare cultur ă are propria istorie,
care le ofer ă stabilitate social ă, oricât de mult legalizarea unor ac țiuni ar înc ălca principii morale.
Spre exemplu, n-ar fi de neglijat faptul c ă, în multe state din Uniunea European ă s-ar crea haos
dacă legislația din Olanda s-ar aplica în acestea, sau dac ă în țările musulmane s-ar aplica legi cu
același nivel de moralitate ca și în țările europene. Conform International HIV & AIDS Security,
„până în anul 2010, mai mult de 30 de milioane de persoane au decedat în urma infec ției cu
HIV. Circa 34 de millioane de oameni din toat ă lumea acum tr ăiesc infecta ți cu virusul HIV. ”116
Procentul de aproximativ 0.05% de persoane infectate cu HIV pân ă în anul 2014, în raport cu
populația globală de aproximativ 7 milioane, de și pare nesemnificativ, f ără măsurile de precau ție
poate crește dramatic într-un timp foarte scurt.
Un alt aspect important la care putem face referire este faptul c ă, în contextul globaliz ării
„extinderea afacerilor, industriei și serviciilor pe diferite ramuri a m ărit participarea femeilor în
sistemele de munc ă moderne .”117Acest aspect poate fi comparat cu fenomenul Rosie118, care a
apărut în timpul celui de-al doilea r ăzboi mondial, când b ărbații își serveau patria pe frontul de
luptăși din cauza lipsei for ței de munc ă, femeile au preluat responsabilitatea de a salva economia.
Prin aceast ă acțiune, femeile au evadat din zona lor de confort și au reușit să depășească regulile
115Journal of NSRC, Sexuality research and social play, San Francisco, 2004. p. 12
116http://www.avert.org/aroundworld.html , 08.12.2014
117http://www.scribd.com/doc/20936768/Globalization-and-Sexuality , 08.012.2014
118Fenomenul Rosie a constat în for ța de munc ă feminină, care din necesitate și lipsă de resurs ă umană, a înlocuit-o
pe cea masculin ă, pentru a men ține economia în perioada celui de-al doilea r ăzboi mondial.
77societății de atunci, reguli care în prezent ar putea fi considerate misogine. „ Pe durata celui de-al
doilea război mondial, s-a produs o schimbare a imaginii femeii, îns ă a fost superficial ă și
temporară. Realitatea a fost c ă majoritatea femeilor s-au întors la statutul de casnice în perioada
prosperă de după 1950. Cu toate acestea, includerea femeii în for ța de munc ă din perioada celui
de-al doilea r ăzboi mondial, a continuat în viitor. Societatea s-a schimbat. Fiicele și nepoatele
lui Rosie au continuat pe drumul pavat de mamele și bunicele lor .”119În zilele de azi, rezultatul
final al fenomenului Rosie este reprezentat de femeia independent ă, de carier ă, egală în drepturi
cu bărbatul.
Fără a judeca îndivizii dupa modul în care trateaz ă relațiile intime, dac ă ne referim la
relațiile intime clasice și la întemeierea unei c ăsnicii între o b ărbat și o femeie, putem spune c ă în
zilele de azi, oamenii acord ă mai mult ă prioritate carierei decât realiz ării în plan familial. De când
fenomenul de globalizare a luat amploare, unui individ îi sunt cerute tot mai multe competen țe și
mai multă experien ță pentru a ob ține un loc de munc ă decent. Globalizarea ne-a oferit drepturi,
libertate, oportunit ăți, dar ne-a privat de confortul de a ob ține o carier ă stabilă pe baza unor
simple studii. O carier ă stabilă solicită un individ destul de intens și suplimentar, iar instabilitatea
provocată de globalizare necesit ă o consolidare mai minu țioasă a formării profesionale, în
detrimentul întemeierii unei familii.
Influențele globaliz ării atât asupra rela țiilor intime, cât și asupra educa ției și culturii,
desigur c ă pot fi controlate cu ajutorul institu țiilor de stat. Unii ar argumenta c ă guvernele ar
trebui să rămână neutre cu privire la comportamentul și moralitatea personal ă, neîncurajând nicio
viziune liberal ă umanistă asupra drepturilor omului sau principiilor extrase din religii sau culturi
particulare. De fapt, aceast ă problemă creează confuzie și ne face s ă ne întreb ăm: „Știm sau nu ce
e bine pentru noi? Avem nevoie de un guvern pentru a stabili reguli pentru propriul nostru bine?”
Un răspuns pozitiv nu ar face nimic altceva decât s ă ne coduc ă spre concluzia c ă am ajuns într-un
punct în care ne dezicem de propria libertate.
119Chris Clark, http://www.nps.gov/pwro/collection/website/rosie.html , 08.12.2014
78Capitolul 3
Vocabularul și limbajul artificial
Pe măsură ce cultura sufer ă modificări, limba va suferi în acela și timp. Aspectul
hibridizării limbii constituie una dintre cele mai iminente consecin țe ale globaliz ării, întrucât
limba reprezint ă cel mai important element definitoriu al unei culturi.
Pe lângă rolul vocabularului de component ă care ajut ă la construc ția unui discurs, acesta
poate contribui la exprimarea limbajului artificial în func ție de cantitatea și tipul de informa ții de
care dispune. În acest context, limbajul artificial nu se refer ă doar la gesticula ție, mimic ă sau
stilul vestimentar, ci se folose ște de vocabular pentru a transmite mesaje, câteodat ă fără intenția
interlocutorului.
De exemplu, prin limbajul artificial, un individ cu un vocabular bogat va transmite un
mesaj care, decodificat va sugera ca interlocutorul este educat. Pe de alt ă parte, prin limbajul
artificial un individ cu un vocabular format din mai multe limbi sau unul hibrid, va transmite un
mesaj care, decodificat va sugera c ăinterlocutorul este cosmopolit și se poate integra u șor într-un
mediu intercultural.
Așadar, în capitolul ce va urma, vom analiza corela ția dintre vocabular și limbajul
artificial cu scopul de a eviden ția importan ța acestui raport în mediile interculturale.
793.1 Vocabularul pasiv și vocabularul activ
Acest subcapitol abordeaz ă aspectele teoretice ale lexicului pasiv și ale celui activ, în
contextul unor diferite tipuri de comunicare, în situa ția în care vocabularul este îmbog ățit cu
termeni dintr-o limb ă străină, cu scopul de a distinge modul în care impactul globaliz ării asupra
limbii contribuie la cosmopolitizarea unui individ.
Într-o comunitate multicultural ă sau într-un spa țiu intercultural, principala component ă
culturală este reprezentat ă de limba vorbit ă. De obicei, în astfel de spa ții interculturale, pentru ca
exprimarea s ă aibă loc, este necesar un limbaj de comunicare comun, cu scopul ca indivizii s ă se
înțeleagăreciproc.
Cu toate acestea, vocabularul pasiv are un rol specific în comunicarea intercultural ă, uneori
eficientizând-o, alteori alterând-o, aceste influen țe manifestându-se în momentul în care indivizii
oferă spațiu interpret ărilor greșite. În cazul impactului globaliz ării asupra comunic ării, aspectul la
care ne putem concentra este modul în care ac ționează vocabularul pasiv în eficientizarea
acesteia. Conform unui studiu realizat de P. Corson și David Corson120, plecând de la premisa c ă
membrii grupurilor socioculturale au un vocabular pasiv mai amplu în anumite categorii
semantice, deducem c ă în timp ce vocabularul pasiv sau nemotivat, prin defini ție, de obicei nu
suferă modific ări, acesta este disponibil pentru anumite aspecte ale performan ței limbii,
depinzând de perioada de timp necesar ă interlocutorului pentru a- și activa cuvintele din lexicul
mental, în func ție de stimuli. Cuvintele respective sunt mult mai disponibile în scriere și citire,
deoarece, scriitorul sau cititorul de obicei reflecteaz ă, acordând mai mult timp în luarea deciziei
de a alege cuvintele respective; astfel comunicarea devine mai eficient ă.
În compara ție cu vocabularul activ, care depinde de teoria semnului lingvistic,
vocabularul pasiv permite interlocutorului s ă acceseze mai multe op țiuni în alegerea unei
exprimări. Libertatea de exprimare manifestat ă în prezent a dezvoltat și libertatea de interpretare
și implicit, de intensificare a folosirii vocabularului pasiv, cu scopul de a reduce num ărul
interpretărilor greșite. Acest lucru este valabil, de exemplu, în cazul comunic ării mass-media,
unde vocabularul pasiv folosit se reg ăsește în textul unui articol din presa scris ă, transmis
ascultătorilor prin citirea de pe un prompter, sau are loc prin intermediul comunic ării on-line.
120P. Corson, David Corson, Using English Words , Kluwer Academic Publishers, Netherlands, 1995. p. 98
80În comunicarea scris ă predomin ă atât componente intrapersonale, cât și interpersonale. De
exemplu, din perspectiva componentei intrapersonale, Ion Ovidiu Pâni șoară, în lucrarea –
Comunicarea eficient ă, face referire la scriitorul Maurice Barres, care folosea o metod ă inedită de
strângere a datelor care îl interesau pentru munca sa: el denumea aceast ă metodă «monstrul». În
esență, așa cum relateaz ă J. Guitton, „ tot ce îi trecea prin minte era adunat, înregistrat, nimic nu
se putea pierde și aceste fragmente disparate, de o calitate foarte divers ă… ajunseser ă să
alcătuiască o masă considerabil ă și informă, căreia îi dăduse o denumire foarte potrivit ă:
«monstrul» (apud Simonet, 2000, p. 88). Este evident c ă o astfel de activitate poate fi foarte
potrivită atunci când suntem implica ți într-un proiect, și fiecare gând, fiecare comunicare
intrapersonal ă trebuie înregistrate pentru a constitui, mai târziu, idei pentru proiectul nostru. ‟121
În ceea ce prive ște domeniul intercultural, comunicarea scris ă între dou ă națiuni de culturi
diferite, prin blog-uri, e-mail sau live-chat, are roluri și calități specifice. Din perspectiva lui Ion-
Ovidiu Pâni șoară, comunicarea scris ă posedă un număr însemnat de avantaje de care trebuie s ă
ținem seama: „durabilitatea în raport cu forma oral ă a comunic ării; textul poate fi v ăzut/citit de
mai multe persoane; poate fi citit la un moment potrivit și poate fi recitit etc. Pa șii în
comunicarea scris ă sunt similari celor din structura unui discurs: avem o faz ă de pregătire
(stabilirea obiectivelor, a rolului și a audien ței – cei care vor citi textul – a punctelor-cheie pe
care dorim s ă le rețină aceștia din urm ă) și o fază de redactare (în primul rând, ideile principale
sunt dezvoltate urm ărind o serie de indicatori precum: claritate, credibilitate, concizie, în al
doilea rând, sunt folosite cele trei p ărți ale unei redact ări: o introducere care preg ătește
cititorul, un cuprins care reprezint ă partea fundamental ă ce face posibil ă atingerea obiectivelor
și o încheiere care eviden țiază concluziile) .‟122Astfel, sunt create formulele standard de
adresare. Spre exemplu, într-un e-mail formal, urm ărind prioritizarea polite ței în exprimare, se
folosesc formule de adresare specifice de ini țiere: „stimate domn/stimat ă doamnă‟, formule de
exprimare a premisiunii: „îmi cer scuze c ă vă deranjez‟, și formule de încheiere: „v ă mulțumesc
pentru timpul acordat ‟, „vă mulțumesc anticipat ‟, „cu deosebit ă stimă‟ etc. Acest tip de
comunicare denot ă atât respect fa ță de persoana c ăreia ne adres ăm, cât și nivelul de educa ție și
cunoștințe pe care emi țătorul le de ține. Vocabularul pasiv este format din termeni complec și,
neutilizați în viața de zi cu zi în comunicarea nonformal ă, fapt pentru care, unii indivizi întâmpin ă
121Ion-Ovidu Pâni șoară, Comunicarea eficient ă, POLIROM, Bucure ști, 2003, ebook
122ibid
81dificultăți în a-și folosi vocabularul pasiv în vorbirea direct ă. Este cel mai adesea folosit în
comunicarea scris ă pentru a permite celui care are de transmis un mesaj, s ă nu iasă din zona sa de
confort, evitând gre șelile gramaticale, comune de altfel în comunicarea nonformal ă, cosmetizând
atât forma, cât și conținutul mesajului.
Deseori, în era globaliz ării, indivizii se afl ă în situația în care nu pot folosi decât
comunicarea scris ă, utilizând vocabularul pasiv. De exemplu, aplicarea pentru un loc de munc ă,
internship sau o burs ă de studiu în str ăinătate, sau propunerile de proiecte pentru ob ținerea grant-
urilor europene, se desf ășoară de obicei prin intermediul e-mail-urilor. În inten ția de men ținere a
securității sau a confortului, individul recurge la comunicarea scris ă, chiar și într-un cadru
nonformal, folosind intens vocabularul activ. Astfel, vocabularul pasiv al individului, este
neglijat tot mai des, mai ales în comunicarea scris ă.
Vocabularul pasiv folosit pentru comunicarea între na ționalități diferite, de obicei se
desfășoară printr-un canal de comunicare comun, care nu este reprezentat de limba matern ă, ci de
una de circula ție inernațională, care, în cele mai multe cazuri este limba englez ă. Eva Alcón Soler
și Maria Pilar Safont Jordà123vorbesc despre modul în care este perceput ă expansiunea limbii
engleze în Europa. Este recunoscut ă ca o amenin țare pentru celelalte limbi, fiind considerat ă o
„limbă ucigașă‟ (Mühlhäsler 1996) sau un „tyrannosaurus rex ‟(Swales 1997), afirmând c ă
împuternicirea uzului limbii engleze în Europa va înt ări forța procesului de globalizare și
americanizare, fiind folosit ă atât în vocabularul pasiv, cât și cel activ, func ționând ca un mediator
direct între participan ți, fără ajutorul unui interpret autorizat.
În aceste condi ții vocabularul pasiv în limba de mediere trebuie îmbog ățit, atât structural
(ținându-se cont de regulile gramaticale în uz), atât cantitativ cât și calitativ (cantitatea de
informații pe care un individ o posed ă și alegerea momentului oportun de a folosi informa țiile
relevante situa ției). Așadar, vocabularul pasiv prezint ă o importan ță deosebită în comunicarea
scrisă și deseori are rolul de a contribui la dezvoltarea utilizatorului acestuia.
Maera124(1997) sugereaz ă că una dintre distinc țiile cruciale dintre vocabularul activ și cel
pasiv const ă în direcția conexiunii. Dac ă un cuvânt este conectat la restul lexicului într-un mod
monodirec țional, fără debituri de informa ție, care s ă corespondeze reciproc, atunci va fi
123Eva Alcón Soler, Maria Pilar Safont Jordà, Intercultural Language Use and Language Learning , Springer, 2008.
p. 26
124Saskia Kersten, The Mental Lexicon and Vocabulary Learning, Implication for the foreign language classroom ,
Narr Verlag,Tübingen, 2010. p. 55
82considerat un obiect pasiv. Cele active, pe de alt ă parte, sunt conectate la lexic pe mai multe c ăi.
Astfel, vocabularul activ poate fi u șor de activat, deoarece con ține conexiuni continue.
Lingviștii Ion Coteanu, Narcisa For ăscu, Angela Bidu-Vr ănceanu125,afirmă că
vocabularul activ este format din cuvintele întrebuin țate efectiv în toate împrejur ările în care un
vorbitor construie ște și exprimă mesaje, ori „vocabularul activ și cel pasiv se afl ă într-o
permanent ă întrepătrundere‟126, ceea ce face ca în func ție de nivelul culturii și experien ței
vorbitorului, acesta s ă își construiasc ă un limbaj propriu.
Având în vedere interculturalitatea, pentru ca o convorbire într-un mediu intercultural s ă
decurgă elocvent și elevat, este nevoie în primul rând de canalul mediator de comunicare, adic ă o
limbă vorbită comună și în al doilea rând, de nivelul cultural lingvistic al interlocutorilor.
Pentru ca aceast ă întrepătrundere s ă aibă loc, în cazul culturilor avute în vedere în
cercetarea de fa ță (în contextul în care limba englez ă este cunoscut ă de 46% dintre slovaci127, 1
din 3 italieni128și aproximativ 60% dintre români129), acestea au capacitatea de a se folosi atât de
vocabularul activ, cât și cel pasiv, într-un mediu intercultural. Eficien ța comunic ării între aceste
naționalități, este dat ă de nivelul cultural și lingvistic al vorbitorilor. Ccum se realizeaz ă acest
lucru? O limb ă străină se învață pe fondul con știentizării de către vorbitor a faptului c ă, într-o
lume globalizat ă, interacționarea cu alte culturi este inevitabil ă, însă fiecare individ î și formeaz ă
abilitățile de comunicare într-o limb ă străină, în funcție gradul de provocare al individului, care îi
permite mai departe s ă-și dezvolte tot mai mult competen țele lingvistice.
Așadar, individul devine cosmopolit. Cosmopolitismul, prin vorbirea unei limbi str ăine,
aduce cu sine alte principii și valori. „Nu trebuie neap ărat să ia locul interna ționalismului, îns ă
poate provoca sau m ăcar obiecta na țiunea statal ă și toate identit ățile și atașamentele culturale
conectate cu aceasta (…) lucru care se dovede ște a fi avantajos pentru filosofia educa ției interne
în sensul în țelegerii interna ționale .‟130Acest lucru este posibil datorit ă esenței cosmopolitaniste.
125Ion Coteanu ,Narcisa For ăscu,Angela Bidu-Vr ănceanu , Limba român ă contemporan ă: Vocabularul , Editura
Didactică și pedagogic ă, București, 1985. p. 162
126Ariton Vraciu, Lingvistic ă generală și comparat ă, Editura didactic ă și pedagogic ă, București, 1980, p. 76
127http://www.spravy.zivotpo.sk/clanky/clanok/22182/Slov%C3%A1ci%20naj%C4%8Dastej%C5%A1ie%20hovoria
%20po%20rusky,%20najlep%C5%A1ie%20po%20anglicky/ , 18.12.2014
128http://www.linkiesta.it/conoscenza-inglese , 18.12.2014
129Ioana Nicolescu, http://adevarul.ro/educatie/scoala/romania-locul-16-topul-mondial-utilizarii-limbii-engleze-
1_5665b66e7d919ed50efc1be1/index.html , 30.06.2016
130Mary Hayden, Jeff Thompson, Jack Levy, The SAGE Handbook of Research in International Education , SAGE,
Kent State University, 2007. p. 97
83În opinia unor speciali ști, precum Mary Hayden, Jeff Thompson, Jack Levy „o persoan ă
cosmopolit ă nu este cea care c ălătorește neapărat în lumea întreag ă, ci o persoan ă care se
identifică cu lumea întreag ă, în opozi ție cu propria lui localitate. (…) Adev ăratul cosmopolit
aparține mereu unei elite privilegiate, îns ă nu în termeni culturali obiectivi, dac ă așa ceva are
vreun sens, ci în termeni de practici identitare ‟131. Așadar, prin identificarea cu lumea întreag ă,
cu alte na ționalități și utilizând un canal de comunicare comun, se dezvolt ă un nou vocabular, atât
activ, cât și pasiv și poate fi folosit sub alte forme, fa ță de cele materne (creând expresii
lingvistice noi, pronun țate cu intona ția specific ă și chiar cu timbrul vocii schimbat).
Atât vocabularul activ, cât și cel pasiv de țin un rol crucial în desf ășurarea corespunz ătoare
a interacționării, prin exprimarea unui mesaj clar în momentul emiterii acestuia, fapt prin care, un
individ cu vocabularul dezvoltat, îmbun ătățește imaginea propriei sale culturi, astfel sc ăzând în
intensitate prejudec ățile atribuite culturii sale.
Cu toate acestea, reg ăsindu-se într-un mediu intercultural, folosindu-se de un vocabular
pasiv, ce a suferit modific ări, individul cosmopolit tinde s ă se înstrăineze de identitatea matern ă,
fenomen ce risc ă să fie asociat cu defini ția învechit ă a cosmopolitanismului; „ (concepție care
propagă indiferen ța față de patrie, neîncrederea în capacit ățile creatoare ale propriului popor,
disprețul față de valorile culturii materiale și spirituale ale propriei na țiuni, față de limba și
tradițiile naționale progresiste). ‟132Pe de altă parte, rezultatul globaliz ării se refer ă la depășirea
barierei propriei culturi și experimentarea celorlalte, cu focalizare pe tradi ții, obiceiuri, cultur ă
culinară sau arhitectural ă și nu pe prejudec ăți, nu pe ceea ce a însemnat cultura respectiv ă în
trecut, deoarece, în trecut globalizarea nu însemna decât o simpl ă iluzie.
Așadar, în era globaliz ării, vocabularul pasiv și cel activ, atât printr-un canal de
comunicare matern, cât și extern, au acest rol de suport al identit ății unei culturi, concluzia fiind
că fără diversificarea vocabularului, nu pot fi forma ți agenți cosmopoli ți ai globaliz ării, întrucât,
vocabularul activ și pasiv, reprezint ă o component ă vitală a procesului de globalizare.
131Fosztó László, Colecție de studii despre romii din România, Institutul pentru Studierea Problemelor Minorit ăților
Naționale, Editura Kriterion, Cluj-Napoca, 2009. p. 16
132http://dexonline.ro/definitie/cosmopolitism , 22.12.2014
843.2. Limbajul artificial în vorbirea curent ă în cadrul culturii române, slovace
și italiene
În acest subcapitol am identificat asem ănările și deosebirile dintre culturile român ă,
italiană și slovacă analizate în lucrare, pentru a surprinde imaginea pe care o are occidentul
asupra lor, din perspectiva limbajului artificial caracteristic fiec ăreia dintre ele.
În acest scop am analizat un studiu realizat de Centrul Canadian de Înv ățare
Intercultural ă, asupra mai multor culturi (printre care și română, slovacă și italiană), studiu bazat
pe observa ții empirice cu privire la limbajul artificial, abordând diferite aspecte, precum : stiluri
de conversa ție, vestimenta ția, afișarea emoțiilor etc.
Limbajul artificial în vorbirea curent ă deține o clasificare vast ă. În primul rând, ne referim
la comunicarea nonverbal ă. Kory Floyd specific ă faptul că „nonverbal înseamn ă exact ceea ce
pare – neverbal. Comunicarea nonverbal ă nu necesit ă nici cuvinte, nici limbaj (…) ne putem da
seama de foarte multe lucruri despre oameni urm ărindu-le expresiile faciale și ascultându-le
tonalitatea vocii (…) De asemenea, interpret ăm gesturile oamenilor și le observ ăm ținuta.‟133
Astfel, prin comunicarea nonverbal ăsunt transmise și receptate anumite mesaje, care, în func ție
de cultura și experien ța receptorului, sunt interpretate de c ătre fiecare într-un mod unic.
Combinat ă cu uzul vocabularului, comunicarea nonverbal ă devine vorbire artificial ă.
Deși vocabularul are un rol deosebit de important în comunicarea intercultural ă, stilul în
care ideile compuse sunt transpuse, nu trebuie subestimat. Mijlocul prin care aceast ă acțiune este
realizată, se nume ște limbaj artificial.
În opinia lui Florea Barbu „ orice limbaj este modelat de necesit ățile de comunicare ale
colectivității care îl întrebuin țează. Convențiile pe care le presupune orice cod difer ă de la o
cultură la alta, astfel c ă un limbaj gestual este mult mai accesibil indivizilor de aceea și cultură.
Un limbaj transcultural nu ar putea fi, prin urmare, decât un limbaj artificial. Un alt motiv al
imposibilit ății ca limbajul mimico-gestual s ă traverseze mai multe culturi este lipsa mediatiz ării
acestor limbaje, ceea ce explic ă dificultățile de unificare a variantelor dialectale ale limbajului
133Kory Floyd, Comunicarea interpersonal ă, Capitolul 6, POLIROM, Bucure ști, 2013. e-book
85gestual românesc sau a oric ărui alt limbaj .‟134Fiecare cultur ă deține un sistem de valori propriu,
însă, când vorbim despre limbajul artificial, primele conota ții sunt mimica, intona ția sau
gesticulația, factori care pot ad ăuga noi coduri nedescifrabile într-o conversa ție, însă, nu
reprezintădecât o mic ă parte din limbajul artificial.
În era globaliz ării, problematica lingvisticii nu ține numai de limb ă, ci și de modul de
expunere a culturii. Kory Floyd afirm ă despre cultur ă faptul c ă, în scopul unei simplific ări
lingvistice, aceasta poate fi definit ă „drept un sistem de simboluri, limb ă, valori și norme
comune, prin care un grup de oameni se deosebe ște de altul. Conform acestei defini ții, cultura nu
este o proprietate a unor țări, etnii sau clase economice, ci mai degrab ă a oamenilor. Fiecare
dintre noi se identific ă cu unul sau mai multe grupuri care au o cultur ă comună, constând dintr-o
limbă comună, valori, convingeri, tradi ții și obiceiuri comune. ‟135Așadar, rela ționările umane
necesităutilizarea limbajului natural pentru a fi între ținute conversa ții, limbajul artificial este
perceput pe baza inten țiilor și a modului în care acestea se fac cunoscute.
Cu toate acestea, în cazul unor societ ăți cu mentalit ăți și influențe diferite – latin ă (în cazul
italienilor), slav ă (în cazul slovacilor) și mixtă, în cazul românilor, pot ap ărea numeroase
deosebiri în limbajul artificial.
În anexa () este prezentat ă o sinteză pe marginea studiului realizat de „ Centrul Canadian
de Învățare Intercultural ă‟136, care cuprinde descrierea limbajului artificial folosit de exponen ții
celor trei culturi studiate.
Din analiza studiului efectuat de Centrul Canadian de Înv ățare Intercultural ă, am
observat c ă există asemănări între cultura româneasc ă, slovacă și cea italian ă care se bazeaz ă pe
formalitatea interac ționărilor, necesitatea cre ării relațiilor personale înaintea celor profesionale,
tendința unei masc ări ușoare a interesului personal în dezvoltarea unei rela ții profesionale.
Deosebirile constau în modalitatea de men ținere a contactului și de gestionare a rela țiilor. Fiind
popoare latine, românii și italienii au nevoie de mai multe activit ăți sociale și interacționări în
menținerea rela țiilor, spre deosebire de slovaci, care pot men ține contactul cu o persoan ă fără a
necesita neap ărat interac ționări frecvente.
134Florea Barbu, Limbaj Gestual: Comunicare și Interpretare/Body Language: Communication and interpretation ,
Editura Lumen, Ia și, 2010. p. 189
135Kory Floyd, Comunicarea interpersonal ă, Capitolul 2, POLIROM, Bucure ști 2013. e-book
136https://www.international.gc.ca/cil-cai/country_insights-apercus_pays/ci-ic_it.aspx?lang=eng , 30.10.2016
86Cu toate acestea, spre deosebire de români și slovaci, italienii sunt mai emo ționali în
gesticulație și mimică în timpul unui discurs, îns ă ceea ce au slovacii și italienii în comun fa ță de
români, este o aten ție sporită asupra aspectului formal și asupra formalit ății în general și mai ales
asupra na ționalismului – respectiv limitarea influen țelor limbii engleze în limba matern ă.
În concluzie, prin limbajul artificial, fiecare cultur ă oferă anumite conota ții: românii:
pragmatism, entuziasm, ambi ție, inova ție, obiectivism; slovacii: formalitate, na ționalism,
mândrie, respect, curiozitate; italienii: na ționalism, distinc ție, pasiune, emo ție, comoditate.
Aceste informa ții pot fi valorificate cu u șurință, în cadrul global, atât în mediile academice, cât și
în cele politice sau antreprenoriale, în diferite situa ții spre exemplu, în cazul încheierii și
menținerii unor parteneriate între membri ai acestor trei culturi, respectarea anumitor conduite va
transmite respect fa ță de o cultur ă și se pot evita anumite gesturi, eliminând riscul cre ării unor
situații tensionate sau insult ătoare involuntare.
87Capitolul 4
Rețele de comunicare între tineri ca efect al globaliz ării
Internetul, de și este o tehnologie veche, ce dateaz ă din anul 1969, reprezint ă canalul
principal prin care globalizarea a c ăpătat vizibilitate într-un timp foarte scurt. Manuel Castells137
afirmă că „trăim vremuri confuze, tipice pentru perioadele de tranzi ție dintr-o form ă a societății
în alta .‟ Societatea contemporan ă este denumit ă de Manuel Castells o „ societate de tip re țea‟.
Modul în care lumea este conectat ă, dă naștere unor repercusiuni, care au un impact implicit
asupra umanit ății, întrucât, pe lâng ă dependen ța de informa ție la care este supus ă, avem de a face
cu o amplificare semnificativ ă a influen țelor comportamentale, prin intermediul internetului, care
țin atât de mentalitate, cât și de lingvistic ă.
Tehnologia este influen țată masiv de globalizare. Aceasta a deschis noi c ăi de
comunicare, extrem de rapide, astfel intensificând și totodat ă accelerând activit ățile și
interacțiunile sociale. A șa cum precizeaz ă și sociologul Manuel Castells, „ crearea unei re țele de
comunicare global ă alimentat ă de puterea comunic ării a necesitat o revolu ție tehnologic ă – una
care a fost rapid împuternicit ă de noile tehnologii informa ționale și comunica ționale. Ac ționând
cu o vitez ă uluitoare, aceste inova ții remodeleaz ă peisajul social uman. Re țeaua World Wide
Web distribuie în timpi reali, informa ții distante, iar sateli ții furnizeaz ă consumatorilor imagini
instante ale unor evenimente. Folosirea re țelelor de socializare sofisticate, cum ar fi Facebook
sau Twitter, a devenit o activitate de rutin ă pentru miliarde de oameni din toat ă lumea .”138
Astfel, schimbul de informa ții are o vitez ă de circula ție alertă și influențează într-un mod sau
altul viețile tinerilor, f ăcându-i mai eficien ți, dar totodat ă îndepărtându-i tot mai mult de latura
umană. Tot Castells men ționează faptul că „…pe măsură ce ne apropiem de sfâr șitul secolului al
XXI-lea, au ap ărut noi viziuni cu privire la în țelegerea modernit ății și a societății moderne (…).
Procesul în cre ștere continu ă a globaliz ării în lumea contemporan ă ridică anumite semne de
întrebare: dac ă aceste viziuni pun problema în sensul c ă odată cu finalul secolului al XXI-lea, se
finalizeaz ă și modernitatea .”139În acest caz, trebuie s ă reflectăm, în ce stadiu se va afla omenirea
137Manuel Castells, The Rise of Network Society , Ediția aII-a, Editura Willey Blackwell, 2011. p. 17
138Manfred Steger, Globalization, Sterling Publishing, China, 2010. p. 14
139Eliézer Ben Rafael,Yitzak Sternberg, Identiy, Culture and Globalization, vol. 8, Boston, Brill, 2002. p. 25
88la finalul perioadei postmoderniste și dacă tinerii din ziua de azi sunt preg ătiți pentru o eventual ă
schimbare de paradigm ă radicală în societate.
894.1. Internetul ca mijloc de comunicare cu efect de globalizare
În acest subcapitol am tratat impactul internetului asupra societ ății, a tinerilor în general,
în contextul globaliz ării, pe baza unor statistici și idei exprimate de c ătre diverși specialiști în
domeniu.
Globalizarea reprezint ă o evoluție în mas ă în numeroase domenii. Când vorbim despre
globalizare, principalul element este relevat de modificarea radical ă a gândirii individului
globalizat. Acesta, prin noua sa gândire, concepe schimb ări de paradigm ă. Una dintre aceste
schimbări este influen țatăde internet. Înaintea apari ției internetului, mijlocul revolu ționar care a
avut un impact imens asupra vitezei de transfer a informa țiilor, au fost telegraful și telefonul.
Însă, în zilele de azi, cea mai eficient ă metodă de schimb de informa ții este folosirea internetului.
Internetul reprezint ă „o matrice de re țele, ce interconecteaz ă milioane de computere, incluzând
computere personale, sta ții de lucru, mainframe-uri, supercomputere sau computere portabile.
Rețelele care constituie internetul folosesc un set standard de protocoale de comunicare, astfel
permițându-i oric ărui alt computer echipat cu elemente software și hardware de baz ă să
comunice cu celelalte prin intermediul internetului. Internetul este folosit pentru trimiterea de e-
mail-uri, transfer de fi șiere, autentific ări și navigarea pe World Wide Web .‟140(în traducere
proprie) Aceast ărețea a condus la o revolu ție a comunic ării, științei și tehnologiei și a stilului de
viață al individului modern, fâcându-l mai rapid și mai eficient.
Cu toate acestea, schimbarea poate fi privit ă mai degrab ă ca o evolu ție decât o revolu ție.
Alexandru Br ăduț-Ulmanu141afirmă că este o chestiune de perspectiv ă. Evoluția prin defini ție,
este o form ă de dezvoltare, de cre ștere, care poate duce, la un moment dat, la schimb ări radicale,
la o revolu ție. Internetul reprezint ă o evoluție a sistemelor de comunicare în re țea, însă în
momentul în care a ajuns s ă faciliteze schimbul de informa ție la niveluri f ără precedent, a început
să reprezinte o evolu ție în comunicare. Aceasta, fie public ă, tehnologic ă, socială, sau de alt ă
natură, este o schimbare fundamental ă care se petrece într-o perioad ă de timp relativ scurt ă.
Internetul în sine reprezint ă o astfel de schimbare fundamental ă, vizibilă, între altele, în modul în
care indivizii comunic ă unii cu al ții. Din anumite puncte de vedere, mass-media în contextul
140American Heritage Dictionaries, High Definition: An A to Z Guide to Personal Technology , Houghton Mifflin
Company, Boston, 2006. p. 166
141Alexandru Br ăduț-Ulmanu, Cartea fe țelor, revolu ția facebook în planul social , Humanitas 2012. p. 41-42
90social reprezint ă o revoluție în sine, între altele prin modul în care a schimbat natura internetului,
care, s-a transformat subit, dintr-o re țea de computere, într-o re țea de grupuri sociale.
Cifrele demonstreaz ă revoluția despre care vorbim. „ În doi sau trei ani, sute de milioane
de cetățeni ai planetei și-au schimbat obiceiurile de comunicare și modul în care coopereaz ă cu
semenii. Câteva date:
-Twitter avea 200 de milioane de utilizatori înregistra ți în septembrie 2011, când se
estima că la sfârșitul anului, num ărul va fi sporit cu înc ă 26 de milioane; 100 de
milioane sunt activi în fiecare lun ă; 50 de milioane sunt zilnic activi. În martie 2011
se scriau 95 de milioane de tweet-uri zilnic. Aproape patru milioane de tweet-uri pe
oră.
-LinkedIn a anun țat că a depășit 100 de milioane de membri.
-Peste un milion de firme au pagin ă de companie pe LinkedIn.
-În 2010, LinkedIn a fost folosit de dou ă miliarde de ori pentru c ăutare de persoane.
-Facebook num ăra la începutul lui 2012 peste 800 de milioane de utilizatori activi.
-Jumătate dintre utilizatori intr ă pe site zilnic.
-Peste 350 de milioane de persoane acceseaz ă site-ul pe telefonul mobil. Cei care intr ă
pe Facebook de pe mobil sunt de dou ă ori mai activi decât ceilal ți utilizatori ai site-
ului.
-Posesorii de cont instaleaz ă 20 de milioane de aplica ții Facebook în fiecare zi.
-Utilizatorii public ă pe Facebook cam 30 de miliarde de articole ( știri, fotografii,
gânduri, clipuri video și audio, link-uri etc.) în fiecare lun ă.
-În medie, un utilizator Facebook public ă circa 90 de articole pe lun ă.
-Peste 250 de milioane de fotografii sunt înc ărcate pe Facebook în fiecare zi.
-Flickr.com, site-ul de stocare și difuzare de imagini, avea în b ăncile de memorie peste
cinci miliarde de fotografii în prim ăvara anului lui 2011.
-Utilizatorii Flickr încarc ă peste 3000 de imagini în fiecare minut.
-Wikipedia, enciclopedia popular ă întreținută voluntar de utilizatori num ăra peste 17
milioane de articole în martie 2011.
-Peste 24 de ore de con ținut video erau înc ărcate pe YouTube în fiecare minut.
91-Tot în martie 2011, YouTube înregistra aproape dou ă miliarde de vizion ări pe zi.‟142
Nu cu mult timp în urm ă, internetul era folosit într-o mare propor ție mai mult de c ătre
generația tânără, însă, odată cu globalizarea, în ultimii ani a avut loc o balansare între genera ții,
care a făcut posibil faptul c ă, folosirea sistemului social media on-line, chiar și de către persoane
cu vârste foarte înaintate, s ă fie o paradigm ă adaptată prezentului.
Cu toate acestea, la modul general vorbind, navigând pe internet pentru divertisment,
tinerii descoper ă că mediul on-line faciliteaz ă un număr nelimitat de resurse informa ționale, fapt
pentru care, încep s ă îl utilizeze, cu scopul de a- și eficientiza educa ția, modul de via ță și de
comunicare, cu mare impact asupra dezvolt ării personalitat ății. Ia naștere astfel, o nou ă generație
și anume, din perspectiva unui expert al laboratorului de inova ție din cadrul universit ății Harvard,
Tony Wagner143, generația inovatorilor. Acesta afirm ă că, „pe internet, spre deosebire de sala de
clasă, tinerii dau frâu liber curiozit ății. (…) De și unii tineri sunt ei în șiși îngrijora ți de
dependen ța pe care ar putea-o crea Facebook, Twitter, Youtube și așa mai departe, au înv ățat să
creeze, să se conecteze și să colaboreze pe internet – într-o m ăsură mult mai mare decât li se
permite la școală. Pentru mul ți din aceast ă generație a devenit o a doua lor natur ă să încarce
fotografii, clipuri video, muzic ă și să activeze pe bloguri pe internet. De asemenea, ei au fost
expuși la evenimente mondiale mult mai repede și în moduri mult mai expresive decât orice alt ă
generație din istorie, ca rezultat al televiziunii și internetului. ‟ Evenimente cum ar fi 9/11,
războiul din Iraq, criza din Ucraina, atacul terorist de la Paris asupra agen ției Charlie Hebdo, sau
recentele atacuri teroriste din centrul Parisului și aeroportul din Bruxelles, precum și alte atentate,
sunt expuse într-o mare m ăsura în mass-media și în mediul on-line, maximizând gradul de impact
emoțional pe care un astfel de eveniment l-ar putea avea asupra audien ței.
Tinerii din aceast ă generație au preocup ări atipice, a șa cum apreciaz ă Tony Wagner în
lucrarea sa – Formarea inovatorilor . „Extrem de con știenți și preocupa ți de o gam ă largă de
probleme sociale, exper ți în utilizarea tehnologiei care îi ajut ă să învețe, să se exprime și să
activeze în re țea, mulți cei din Genera ția inovatorilor tânjesc s ă-și lase amprenta în lume. (…)
Mulți dintre cei din Genera ția inovatorilor sunt foarte preocupa ți de viitorul planetei, caut ă
stiluri de via ță mai sănătoase și vor să conteze în istorie mai mult decât î și doresc s ă câștige
142ibidem , p. 41-42
143Tony Wagner, Formarea inovatorilor. Cum cre ști tinerii care vor schimba lumea de mâine , Editura TREI,
București, 2014. p. 9
92bani. Ei îns ă înoată contra curentului tradi ției. Mulți părinți nutresc speran ța că ai lor copii vor
avea cariere prestigioase și se vor afla într-o situa ție economic ă mai bun ă decât a lor. Prea
mulți profesori și angajatori înc ă răsplătesc «vechile modele de comportament» ale plec ării în
fața autorității și ale străduinței de a avea «succes», a șa cum sunt definite în mod conven țional –
și contează pe sistemul de pedeaps ă și răsplată pentru a oferi motiva ții. Rezultatul este c ă mulți
din genera ția inovatorilor sunt sceptici fa ță de autoritatea adul ților și a institu țiilor peste care au
stăpânit părinții lor. Genera ția inovatorilor este con știentă că școala este un joc pe care trebuie
să îl joace pentru a ajunge la un «statut», dar nu investe ște decât pu țin efort în acest joc. Mul ți
dintre ei nu au dorin ța de a urca în ierarhia corporatist ă și de a aștepta dou ăzeci de ani pentru a
face ceva interesant și care să merite efortul. Nu au r ăbdare cu caiete și teme care-i țin doar
ocupați. Au vise și ambiții care necesit ă timp, spa țiu și formare activ ă.‟144. Tinerii din aceast ă
generație deseori se ghideaz ă în acțiunile sale dup ă puterea exemplului, îns ă nu doar în sensul de
a-l urma, ci și de a-l ignora, atunci când consider ă că este cazul.
Tot Tony Wagner sus ține ideea unei grani țe puternice între genera ții. El afirm ă că
„problema e c ă mulți dintre oamenii de 40, 50 și 60 de ani, care lucreaz ă în institu ții importante,
nu au timp și loc pentru visele și ambițiile genera ției mai tinere. Conduc ătorii școlilor și
afacerilor conven ționale nu știu ce să facă cu Genera ția inovatorilor. Ace ști tineri au vise și
aspirații diferite de cele ale p ărinților lor.‟145În cazul de fa ță, vorbim despre ignorarea puterii
exemplului, iar în acest peisaj, internetul ac ționează ca un mediator. Un individ, care a urcat peste
măsură în ierarhia corporatist ă, eventual fiind și angrenat politic, devine inevitabil persoan ă
publică. În cazul în care sunt mediatizate persoane publice de succes, suspectate sau dovedite c ă
au atins apogeul pe scara social ă prin metode frauduloase, pentru G enerația inovatoare , se
contureaz ă exemple care pot influen ța comportamentul tinerilor.
Pe de altă parte, în cazul persoanelor publice de succes, care s-au dezvoltat profesional,
neglijându- și viața personal ă, dedicând-o exclusiv carierei, mediatizarea acestor cazuri, le poate
crea tinerilor incertitudini în leg ătură cu modalitatea de planificare a carierei, respectiv, a vie ții
personale, aflându-se în situa ția de a oscila între op țiunea pentru succesul în plan profesional
(stimă de sine, recunoa ștere social ă) și cel în plan social (asigurat de eliminarea riscului de a fi
expuși despărțirilor, depresiilor, divor țurilor, izol ării chiar, abuzului de substan țe nocive).
144ibidem
145ibidem
93Chiar și în cazul în care individul de succes lipsit de frustr ări materializate în plan
personal, la un moment dat, poate constata faptul c ătimpul investit pentru a ajunge un om de
succes este prea îndelungat, ori, aceast ă generație inovatoare, obi șnuită și influențată puternic de
facilitățile internetului și cu satisfacerea nevoilor atât materiale, cât și informaționale într-un timp
foarte scurt, nu mai are r ăbdare.
În cazul marilor corpora ții și nu numai, dac ă ne referim la resursele umane, datorit ă
globalizării și intensific ării migrației, angajatorul are posibilitatea de a- și recruta personalul din
oricare parte a lumii conectat ă la internet. „ Interviurile pe Skype devin din ce în ce mai populare
în mediul business și cel academic. Un interviu pe Skype este aici definit a fi un interviu «face-to-
face» pe internet. Skype este folosit deseori pentru acest tip de interviu. Avantajul unui astfel de
interviu în compara ție cu cel telefonic este c ă le permite atât angajatorului, cât și eventualului
angajat, s ă interacționeze vizual ‟146. Internetul scute ște o companie de a parcurge pa șii clasici în
recrutarea de resurse umane (de la cercetare de pia ță – vizualizare, analiz ă de CV-uri, contact
telefonic, stabilirea unei întâlniri și susținerea interviului, la cercetare de pia ță – vizualizare,
analiză de CV-uri – contact prin e-mail stabilind o întâlnire și susținerea interviului pe Skype),
modalitate mult mai comod ă și eficientă pentru ambele p ărți implicate.
Pe de altă parte, interviurile on-line pot fi transformate în aplica ții on-line, iar în acest caz,
internetul joac ă un rol deosebit de important, facilitând atât accesul la informa ții, cât și rolul de
mediator. În lumea globalizat ă, indivizii pot fi clasifica ți în două categorii generale. Cei care
rămân în zona lor de confort, se limiteaz ă la mediul local, pl ătesc taxe și impozite și sunt inactivi
în ceea ce prive ște procesul de globalizare, fiind sau nefiind la curent cu evenimentele
internaționale și oportunit ățile create (ace știa deseori tind s ă aibă preferințe politice socialiste de
latură stânga). Cealalt ă categorie format ă dintr-un num ăr mai mic de indivizi la nivel global dar
care, fiind la curent cu oportunit ățile oferite de globalizare și folosindu-se de posibilitatea
conexiunii rapide cu internetul, de intensificarea fenomenului de migra ție, de creativitate și de
cunoașterea limbii engleze (componente cu care un individ globalizat este dotat), poate aplica
pentru anumite oportunit ăți, dezvoltându-se atât în plan profesional, cât și în cel personal,
devenind cosmopolit.
146Gregory J. Privitera, Getting Into Graduate School: A Comprehensive Guide for Psychology and the Behavioral
Sciences . SAGE, Thousand Oaks, California, SUA, 2014. p. 158
94Oportunit ăți precum aplicarea la proiectele bazate pe fonduri europene pot fi valorizate
folosind prin motorul de c ăutare Google, cuvinte cheie precum : „Youth in Action ‟, „European
Funding Programmes ‟, „Grants Europe Consulting ‟ etc, accesând paginile rezultatelor c ăutărilor,
apoi aplicând cu o idee de proiect. Este una dintre cele mai importante avantaje ale utiliz ării
internetului în epoca globaliz ării, întrucât începând cu anul 2014 ,, România are la dispozi ție
fonduri europene în valoare de aproximativ 40 de miliarde de euro, bani pe care cet ățenii
româniși instituțiile statului pot s ăîi obținăprin proiecte bine gândite. Cele 40 de miliarde de
euro trebuie absorbite în viitorii șapte ani, deci pân ăîn 2020 .‟147Astfel de fonduri pentru
perioada 2014-2020, au fost negociate pe data de 2 decembrie 2013 și sunt disponibile din partea
comisiei europene și în Slovacia, circa 13,5 miliarde de euro148, darși în Italia, circa 41 de
miliarde de euro149. În România, pe lâng ăprogramele guvernamentale deja în derulare,
„(Programul Opera țional Capital Uman, Programul Opera țional Competitivitate, Programul
Operațional Asisten țăTehnică, Programul Opera țional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate,
Programul Informa țional Infrastructur ăMare)‟150, proiecte sus ținute de finan țarea european ă,
orice companie, persoan ăfizicăsau ONG poate beneficia de aceste fonduri și o mare parte a
acestui beneficiu, se datoreaz ăfacilității utilizării internetului, demonstrând puternicul efect de
globalizare pe care îl de ține.
Cu toate acestea, folosirea internetului în mod necorespunz ător poate plasa individul în
stadiul unei anxiet ăți sociale. „ Dependen ța de internet (…) apare când utilizarea excesiv ăa
acestuia are un impact în alte ramuri ale vie ții unei persoane. De exemplu, multe persoane au
raportat experimentarea unor probleme în mariaj din cauza utiliz ării excesive ale
internetului .‟151În cazul de fa țăvorbim despre folosirea re țelelor sociale într-un mod abuziv,
ceea ce poate duce la un pericol pentru propria dezvoltare a unui individ. Ori re țelele de
socializare, pentru indivizii cosmopoli ți, reprezint ăuna dintre cele mai rapide c ăi de
147Național, Prima Pagin ă, Realități Economice, http://www.financiarul.ro/2013/12/05/cum-sa-obtii-fonduri-
europene-din-2014-ghid/ , 18.02.2015
148http://www.vlada.gov.sk/slovensko-bude-v-rokoch-2014-%E2%80%93-2020-cerpat-eurofondy-cez-7-operacnych-
programov/ , 18.02.2015
149http://www.abruzzosviluppo.it/new/2014/09/11/fondi-europei-2014-2020-ecco-come-litalia-investira-41-miliardi-
di-euro/ , 18.02.2015
150http://www.fonduri-ue.ro/po-2014-2020 , 18.02.2015
151Paul Bocij , The Dark Side of The Internet: protecting yourself and your family from online criminals , Library of
Congress Cataloging-in-Publication Data, Westport, SUA, 2006. p. 196
95interconectare, permi țându-le săinteracționeze cu persoane asemenea lor, abordând probleme și
subiecte cu un anume scop (men ținerea rela țiilor de prietenie sau profesionale, con știentizarea
evenimentelor importante din jurul s ău, îmbog ățirea culturii generale etc.), fa țăde individul
limitat în propria zon ăde confort, care, din pricina lipsei de educa ție, sau a naivit ății, folosește
rețelele de socializare într-un mod inadecvat și ineficient (urm ărirea obsesiv ăa celorlal ți
utilizatori și a activit ății acestora, comentarii pe marginea subiectelor de scandal, publicarea prea
multor informa ții personale, fapt care i-ar putea pune în pericol atât siguran ța, câtși intimitatea).
În concluzie, factorul decisiv pentru a utiliza internetul într-o manier ăechilibrat ă,
rațională, este educa ția, aspect care va fi detaliat în urm ătorul subcapitol, „4.2. Internetul ca
suport de comunicare intercultural ă‟.
964.2. Internetul ca suport de comunicare intercultural ă
În acest subcapitol am surprins modul în care accesul nelimitat la informa ții, creeaz ă
parteneriate multiculturale, dar faciliteaz ă subminarea autorit ății sau interpretarea eronat ă a unor
articole publice, în cazul în care mai multe culturi sunt implicate.
Lumea devine din ce în ce mai mic ă datorită noilor revolu ții tehnologice ap ărute în
domenii, cum ar fi sistemele de transport și telecomunica ții. Comunicarea prin satelit și rețelele
de computere ne-au transformat p ământul într-un stat global. Avem de a face cu faptul c ă
„discuțiile ce se poart ă astăzi în forumurile electronice dar și în presă, se focalizeaz ă în mod
special pe noul cet ățean al societ ății informa ției. Se pune tot mai mult problema influen ței
Internetului asupra dezvolt ării democra ției și a regulilor jocului din via ța publică. Este greu s ă
accepți azi că un guvern poate limita condi țiile de acces la re țele electronice, exercitând anumite
forme de cenzur ă. Internetul poate avea riscurile unei manipul ări nepermise. În acela și timp,
revigoreaz ă anumite atitudini și reflexii în favoarea unei reale democra ții autentice. Este
interesant și de notat deschiderea accesului la informa ția din domeniul public. Orice cet ățean
are dreptul de a ști, de a cunoa ște ceea ce-l intereseaz ă. Guvernele, administra țiile, diferitele
colective sunt puternic împinse s ă dea răspunsuri satisf ăcătoare acestor întreb ări.‟152În acest
sens, o mare parte din influen ță o exercitămass-media. Aceasta a produs schimb ări profunde și s-
a autopolarizat în toate col țurile globale, folosindu-se de con ținuturi cu capacitatea de a fi afi șate
pe display. F ără niciun dubiu, televizorul și internetul, schimb ările produse în structura politic ă și
în cea a afacerilor interna ționale, ne expun în fiecare zi la descoperirea a noi culturi, valori și
atitudini, con știentizându-le influen ța asupra mentalului nostru, mai mult sau mai pu țin, în func ție
de gradul de cultur ă și educație al individului. Noi forme de comunicare au l ărgit viziunea atât în
mediul global, cât și în procesul de globalizare, nu doar pentru mediul business și circulația
monetară, dar și pentru cultur ă. Internetul transform ă comunicarea uman ă într-o form ă globală.
Odată cu dezvoltarea internetului, comunicarea intercultural ă se poate manifesta pe întreg globul
extrem de u șor, doar la distan ța unui click.
152http://www.info-portal.ro/articol/impactul-internetului-in-cultura-societate-si-economie/276/2/ comunicarea-
interculturala/ , 06.06.2015
97Mediul on-line ofer ă numeroase posibilit ăți în materie de informa ții, însă principalul s ău
scop este conectivitatea global ă, producând o stimulare a cercet ării și dezvoltare a cunoa șterii.
„Nu este nimic anormal, nea șteptat pentru c ă este cunoscut faptul c ă Internetul s-a n ăscut în
mediul științific pentru stimularea cooper ării în acest domeniu. Cercetarea progreseaz ă direct
proporțional cu intensitatea contactelor care se stabilesc între echipele de cercet ători. Se
hrănește din schimburi permanente și trăiește din cooperare (pe toate nivelele). Multiplicarea
siturilor Web și a forumurilor electronice dedicate activit ății științifice va conduce într-un viitor
apropiat la o sporire considerabil ă a cunoștințelor noastre. Este o nou ă viziune privind
comunicarea științifică și tehnică, a unor noi practici de publica ții și schimb, care vor pune
problema modului tradi țional de editare științifică.‟153Acest tip de conectivitate este posibil ă
prin crearea unor re țele de comunicare, acestea având sedii peste tot în lume. Ca urmare,
internetul este mijlocul global, care, chiar și involuntar, antreneaz ă comunicarea intercultural ă.
Ori, aceast ă comunicare, uneori întâmpin ă probleme din pricina dificult ăților lingvistice, din
diverse motive, de la cele identitare, pân ă la cele religioase.
O anumit ă ierarhie lingvistic ă on-line este stabilit ă în ceea ce prive ște internetul și
diversitatea lingvistic ă globală. „Discuția cu privire la alegerea lingvistic ă sugereaz ă faptul că
limbile folosite în mediul on-line formeaz ă ierarhii regionale, cu limba englez ă în top, urmat ă de
limbi regionale importante și în final de cele locale. Acest lucru realizeaz ă o problem ă la scară
mai largă a efectelor internetului asupra diversit ății lingvistice mondiale, incluzând soarta
limbilor pe cale de dispari ție în mediul on-line și statutul englezei în era internetului ‟154. (în
traducere proprie) Aceast ă problem ă, aduce cu sine un paradox: sacrificiul identitar pentru
eficiență. Pe de o parte, o singur ă limbă de uz interna țional cu scopul comunic ării globale în
mediul on-line ar deschide mult mai multe oportunit ăți, însă ar priva un num ăr mare de indivizi
de libertatea de a se exprima în propria limb ă, prin impunerea unor condi ții. Această
problemă este dezb ătută la nivel global și va fi dezb ătută mulți ani.
Conform site-ului de dezbateri www.debate.org155, opiniile sunt împ ărțite în dou ă. O parte
dintre indivizi ar fi de acord ca limba englez ă să preia controlul în mediul on-line, iar cealalt ă
153ibidem
154Jerusalem (Emerita) Brenda Danet, Professor of Sociology and Communication Hebrew University, Susan C.
Herring, Professor of Information Science and Linguistics Indiana University, The Multilingual Internet: Language,
Culture and Communication Online , Oxford University Press, New York, 2007. p. 20
155http://www.debate.org/opinions/should-english-be-the-official-language-of-the-internet , 18.03.2015
98parte este împotriv ă. Faptul c ă engleza deja este cea mai folosit ă limbă în mediul on-line, faptul
că deține o gramatica simpl ă, precum și conjugări ușor de operat, constituie avantaje în ceea ce
privește adoptarea limbii oficiale utilizate pe internet. Pe de alt ă parte, argumente precum:
existența programului de traducere automat ă, cum ar fi Google Translate sau Bing, dreptul la
propria libertate de ac ționare (de accesare doar a informa țiilor dorite și implicit înv ățarea
voluntară și nu obligatorie a limbii engleze), faptul c ă internetul este o resurs ă globală și nu
aparținătoarea exclusiv ă a statelor vorbitoare de limb ă engleză și că internetul nu reprezint ă un
,,stat” care trebuie s ă aibă o politică și o limbă oficială, toate acestea detroneaz ă ideea că limba
engleză în comunicarea pe internet s-ar impune imperativ.
Fiecare limb ă deține numeroase locu țiuni, expresii metaforice și termeni argotici, ironii și
elemente de umor, percepute doar de c ătre utilizator, iar software-urile de traducere automat ă nu
le pot depista, creând confuzii în cazul traducerii informa ției, folosindu-se aceste mijloace. În al
doilea rând, folosirea limbii engleze ca limb ă oficială nu antreneaz ă numai comunicarea
intercultural ă, ci și migrația resursei umane. Spre exemplu, site-ul EURES156, găzduind
publicitatea a peste 1500000 de locuri de munc ă disponibile în Uniunea European ă, deși acestea
sunt dedicate exclusiv cet ățenilor europeni, f ără a se ține cont de na ționalitate, foarte multe oferte
sunt publicate în limba țării care promoveaz ă ofertele și nu într-o limb ă de uz interna țional. Prin
urmare, un poten țial viitor angajat, de ținând toate competen țele necesare postului, nu va avea
acces la jobul care i s-ar potrivi, din cauza necunoa șterii limbii în care postul este publicat. La fel
se întâmpl ă și în cazul public ării articolelor științifice în reviste cu factor puternic de impact –
indiferent de țara de provenien ță a autorului, de cele mai multe ori articolul va fi publicat în limba
engleză pentru a putea fi accesat și înțeles de cât mai mul ți utilizatori interesa ți.
Pe de altă parte, mediul business interna țional, de asemenea folose ște internetul ca suport
de comunicare intercultural ă. Peter Cunninghm157susține că tehnologia chat reprezint ă o
schimbare de paradigm ă a internetului. Chat-ul implic ă trimiterea de software prin internet care
permite utilizatorilor s ă comunice unul cu cel ălalt în timpi reali. Viteza chat-ului este aceea și cu
durata redact ării mesajului trimis, ceea ce îl face foarte maleabil pentru utilizatori.
156https://ec.europa.eu/eures/page/homepage?lang=ro , 18.03.2015
157Peter Cunningham, Friedrich Fröschl, Electronic Business Revolution: Opportunities and Challenges in the 21st
Century , Springer, Munich, 1999. p. 87
99Cei din mediul business utilizeaz ă chat-ul cu scopuri lucrative și de colaborare. Deoarece
multe software-uri de chat permit utilizatorilor s ăvizualizeze informa țiile de contact ale celor cu
care comunic ă, în timp ce ace știa sunt on-line, echipele de întreprinz ători se pot conecta la
internet cu scopul de a între ține întâlniri de afaceri on-line. Comunicarea dintre ace știa, deși nu
este la fel de eficient ă ca și în spațiul real, întrucât internetul este folosit pentru a facilita
conectivitatea în mediul de afaceri pe plan interna țional, de cele mai multe ori, reprezint ă o
comunicare intercultural ă, întreținută într-o limb ă comună (de regul ă engleza), în cazul absen ței
interpreților.
Comunicarea intercultural ăon-line are și efecte mai pu țin conven ționale, interconectate
de globalizare. În paralel cu acordurile multilaterale foarte facil realizabile cu ajutorul
globalizării, se întâmpl ă să ne aflăm în pragul unui al treilea r ăzboi mondial. Dup ă cum Manuel
Castells158a precizat în lucrarea sa – Noua Sfer ă Publică, faptul că indivizii î și creează conexiuni
prin rețele cu scopul de a concepe metode pentru a crea justi ție în societate, a șa spune și
specialistul în geopolitic ă Hardy F. Schloer în urm ătorul articol: „Al Treilea R ăzboi Mondial, în
care luptăm deja într-un fel, nu mai are leg ătură cu războiul conven țional, așa cum îl știm din
timpul celui de-al Doilea R ăzboi Mondial sau al R ăzboiului din Vietnam, din Coreea. Urm ătorul
mare război este despre oameni versus sistem. Oamenii, într-un sens foarte larg, au început deja
să respingă sistemul financiar, sistemul de guvernare, oamenii și-au pierdut încrederea în
democrație. Ea a devenit acum un sistem al polariz ării. De fapt, re țelele de socializare au fost
catalizatorul polariz ării. Să ne uităm la Fran ța. Avem extremism care se r ăspândește în toat ă
Europa. Po ți urmări foarte clar leg ătura dintre ascensiunea extremismului și rețelele de
socializare. La fel și în cazul Statului Islamic. Vedem cum întregul spa țiu cibernetic de limb ă
arabă este dominat de dezbaterea pro-anti ISIS, iar asta amplific ă subiectul. Din punct de vedere
psihologic, te sim ți mai bine dup ă ce ți-ai exprimat p ărerea, scade gradul de anxietate. ‟159
Liberatatea de exprimare a opiniei, de și reprezint ă un efect al democra ției, are și un
impact negativ asupra mediului social, și în acest sens este vorba despre un conflict între
generații, atât în ceea ce prive ște vârsta, cât și a locului de provenien ță, iar internetul faciliteaz ă
acest conflict intercultural. Conflictul dintre genera ții este un efect care nu va fi niciodat ă
158Manuel Castells, The New Public Sphere , ANNALS, AAPSS, 616, Martie, 2008, p. 85
159Elena Dumitru, http://adevarul.ro/international/in-lume/video-hardy-f-schloer-romania-trebuie-negocieze-separat-
rusia-aflati-granita-probleme-nu-nemtii-decida-voie-1_5519840b448e03c0fd0e76a1/index.html , 31.03.2015
100eliminat. Datorit ă schimbărilor de paradigm ă, politice, economice și tehnologice constante, o
generație mai vârstnic ă poate contracara principiile genera țiilor contemporane. Pe de o parte,
dintr-un anumit punct de vedere, o genera ție vârstnic ă va suspecta pân ă la dezaprobare una
contemporan ă, cu privire la uzul abuziv al tehnologiei și mai ales, uzul nes ăbuit al internetului.
Pe de altă parte, genera ția contemporan ă, din perioada globaliz ării moderne, necunosc ătoare a
nivelului de trai din vremurile marcate de conflicte militare sau de dictatur ă, (cunoscute foarte
bine și trăite de către genera țiile anterioare) va critica anumite mentalit ăți ale genera țiilor
vârstnice (prezervarea, colectarea și stocarea de materii prime sau de obiecte cu poten țial de
utilizări în timp, din cauza fricii de s ărăcie, pe care au tr ăit-o în trecut, sau obiceiul de a
economisi orice, indiferent de situa ție).
La prima vedere, aceste probleme pot fi privite ca lipsite de importan ță, ori, o scurt ă
analiză paralelă între globalizare și folosirea internetului, va induce ideea c ă democra ția creează
„conflicte fantom ă‟ (conflicte sociale, revolte, r ăzboaie economice, conflicte militare
nedeclarate). Nu cu mult timp în urm ă, exprimarea unui contra argument într-o problem ă
oarecare, în special în fa ța unui reprezentant al genera ției anterioare, era de neacceptat, întrucât
erau considera ți adevărate izvoare ale în țelepciunii. Cu toate acestea, în zilele de azi, viteza cu
care circul ă informația și capacitatea internetului de stocare a informa țiilor, au detronat cutuma,
conform c ăreia, înțelepciunea str ămoșilor este principala surs ă de exprimare a cunoa șterii. Astfel,
după secole de dominare intelectual ă, vechea genera ție este nevoit ă să accepte progresul în
materie de cunoa ștere al genera ției contemporane.
Pe de altă parte, procesul democratic al încuraj ării exprim ării opiniei personale a creat
produse și manifest ări publice, cu scopul de a amuza și a dezinhiba popula ția (pamflete, parodii,
comedii), implicând persoane publice importante (politicieni, arti ști, personaje istorice sau
religioase). Aceste mijloace, fiind accesibile pe internet, creeaz ă conflicte culturale, din punct de
vedere regional. Avem drept exemplu, recentul atac terorist, care s-a petrecut la agen ția de
publicitate Charlie Hebdoo din Paris, pornit de la exprimarea unei opinii printr-un pamflet,
(figura 4.1)160aspect considerat lipsit de importan ță la nivel local, îns ă primit ca o insult ă de către
extremiștii unui stat din lumea a treia, lume care, de și este conectat ă la rețeaua global ă World
Wide Web, nu se bucur ă de principiile democra ției și perpetueaz ă animozit ăți de mult instalate,
160http://c.fastcompany.net/multisite_files/fastcompany/imagecache/inline-large/inline/2015/01/3040825-inline-part-
par-par8072778-1-1-0.jpg , 06.06.2015
101deși au acces la resurse și informa ții care, pentru genera țiile anterioare reprezentau doar un
produs al imagina ției.
Odată cu beneficiile dezvolt ării internetului nu au întârziat s ă apară și efecte nedorite.
,,Infracțiunile înfăptuite via Internet nu mai constituie de mult o noutate, nici pentru autorit ăți,
nici pentru publicul larg, care cuprinde poten țialele victime. Transbordarea fiin ței umane în
mediul virtual nu a l ăsat la o parte viciile și înclinația spre furt a unor persoane. Ba din contr ă,
se pare c ă avansul f ără precedent al tehnologiei informa țiilor a dus la apari ția unor noi
categorii de infractori periculo și – aceia care fur ă cu ajutorul computerului, nu doar sume
colosale de bani, dar și idei, date, identit ățiși informa ții din cele mai variate și neașteptate
domenii de activitate….În limbajul de specialitate, furturile prin intermediul tehnologiei IT sunt
acele activit ăți ilegale prin care infractorul sau infractorii provoac ă pagube celor care au
stocate în mediul online date personale, informa ții care pot fi vândute, sume de bani sau alte
tipuri de valori ”.161
Astfel de exemple, desigur, reprezint ă un rezultat nedorit al comunic ării interculturale
facilitate de internet.
Ceea ce define ște desfășurarea comunic ării virtuale sunt utilizatorii, iar în cercetarea de
față, rezultatele în ceea ce prive ște utilizarea internetului de c ătre tinerii români, slovaci și italieni
au caracter nominal.
161Nicu Pîrlog, http://www.descopera.ro/capcanele-internetului/9612150-furturile-de-identitate-date-de-pe-internet-
cazuri-celebre
1024.3. Prescurt ări utilizate de tineri în comunicarea pe re țelele de socializare
În acest subcapitol am analizat modalitatea de conversa ție în mediul on-line a tinerilor în
momentul în care ini țiază sau între țin conversa ții în spațiul virtual, cu scopul de a remarca
impactul anumitor tipuri de abrevieri folosite cel mai des, pe care îl are asupra semnifica țiilor și
stilului de comunicare, precum și de a identifica situa țiile în care acestea sunt folosite.
În analiza comparativ ă din prezenta lucrare, dat fiind faptul c ă grupurile țintă analizate sunt
de naționalități diferite, analiza abrevierilor folosite de c ătre acestea are loc într-un context global
și anume, prescurt ările folosite pe re țelele de socializare în limba englez ă, chiar și într-un discurs
în limba matern ă. Claudia Coja afirm ă: „Conversa ția în chat este, de cele mai multe ori,
caracterizat ă de familiaritate, de spontaneitate, de informal. Conversa țiile au un caracter fatic,
urmărind stabilirea și menținerea rela țiilor între locutori, și mai puțin cognitiv, de transmitere
propriu-zis ă de informa ții sau conativ, respectiv de persuadare a interlocutorului. ‟162Prezența
acestui aspect se datoreaz ă faptului c ă în comunicarea pe re țelele de socializare lipsesc anumite
elemente care, de foarte multe ori, au capacitatea de a influen ța reacția, timpul și tipul de r ăspuns
ale interlocutorilor. De exemplu: intona ția verbală, vorbirea indirect ă(reprezentat ă de ținute sau
de expresiile faciale ale interlocutorilor, în cazul în care comunicarea virtual ă nu este înso țităde
folosirea webcam-ului), transmiterea spontan ă a conținutului unui mesaj (existând posibilitatea de
a edita con ținutul mesajului înainte de a fi transmis, conferindu-le o amplificare a siguran ței sau a
încrederii de sine în timpul conversa ției).
Astfel, comunicarea de tip chat, este caracterizat ă de un ritm propriu, în leg ătură cu care,
Claudia Coja afirm ă faptul că„…Datorit ă ritmului rapid în care se desf ășoară conversa ția în
chat, la fel ca și în conversa țiile orale, participan ții au tendin ța de a fragmenta frazele, de a crea
structuri bazate pe coordonare și mai puțin pe subordonare, în scopul de a se face mai bine și
mai repede în țeleși. Din acest punct de vedere, limbajul folosit în chat prezint ă caracteristici ale
sintaxei orale, esen țial diferit ă de sintaxa discursului scris, remarcându-se caracterul relativ
scăzut al fluen ței, pauzele, corij ările, enun țurile neterminate etc .‟163Acestea sunt rezultatul
faptului c ă ceea ce se comunic ă pe rețelele de socializare nu reprezint ă un discurs cu caracter
162Claudia Coja, Particularit ăți lingvistice ale conversa ției de tip „chat ‟, Editura Universitar ă, București, 2010. p.
95
163ibidem , p. 93
103oficial, mai ales între tineri, ori frecven ța cu care astfel de conversa ții au loc este într-o continu ă
creștere, astfel, intensificându-se și folosirea acronimelor ca: LOL – lots of laughts, OMG – oh
my God! BRB – Be Right Back etc. Acestea au înregistrat o cre ștere a uzului atât de
semnificativ ă, încât unele dintre ele și-au găsit locul în dic ționare. Pe site-ul jurnalistic jurnalul.ro
este specificat acest fapt într-un articol:
„Abrevierile precum "LOL" sau "OMG" au ajuns în dic ționar, fiind recunoscute oficial
de lingviștii englezi, dup ă mai bine de 20 de ani de când tot circul ă pe internet. Acronimele
folosite de tinerii din toat ă lumea au primit un loc în dic ționarul Oxford. Au fost definite astfel
încât și necunosc ătorii mediului online s ă știe ce mesaje le transmit cunoscu ții pe internet.
Lingviștii englezi au considerat c ă frecvența utilizării acronimelor e un criteriu suficient de
puternic pentru ca ele s ă fie introduse în dic ționar, scrie antena3.ro. Acum, și cei care nu
utilizează des limbajul virtual pot afla ce mesaje se ascund în spatele prescurt ărilor folosite, în
special de tineri. Redactorii dic ționarului s-au gândit c ă, dacă aceste cuvinte sunt atât de uzitate
pe internet, pe chat, pe mess…este mai bine s ă le introduc ă, ca să le explice. Acronimele au
depășit barierele chat-ului de ani buni. "BRB" nu mai e prezent doar în conversa țiile de pe
messenger, ci și în discuțiile față în față. E mai ușor să ceri un răgaz de gândire spunând "BRB",
decât să te scuzi și să spui că ai dori o pauz ă de cinci minute. Este secolul vitezei, iar tineretului
îi place. De fapt e și un fel de frond ă. Ei se gândesc c ă vorbind a șa sunt mai speciali decât noi
ceilalți. Lingviștii români spun îns ă că aceste acronime nu au ce c ăuta în dic ționarele noastre.
Avem și noi abrevieri. "VIP"- persoan ă foarte important ă, este unul dintre ele. Și-a găsit loc în
paginile ultimei edi ții a DEX-ului și tot frecven ța utilizării a fost motivul care i-a determinat pe
repezentan ții Academiei Române s ă o includă în dicționar.‟164(articol redactat în anul 2011)
Se poate spune c ă este doar o chestiune de timp, pân ă când și celelalte abrevieri ale
limbii engleze vor fi recunoscute și acceptate în dic ționarul limbii române. A șa cum termenul
VIP a fost recunoscut de c ătre englezi în perioada 1940-1945165, la fel fost recunoscut și în
dicționarul explicativ al limbii române, ad ăugându-i-se noi defini ții în perioada 1997-2009166, ori,
problema ar trebui pus ă, în legătură cu modul și circumstan țele în care aceste prescurt ări sunt
utilizate. S ă luăm ca exemplu opinia juristului Florin Țuca, cu privire la un schimb de replici între
164http://jurnalul.ro/fun/prescurtarile-lol-si-omg-recunoscute-oficial-in-dictionarul-oxford-573772.html , 18.10.2015
165http://dictionary.reference.com/browse/vip , 23.10.2015
166https://dexonline.ro/definitie/vip , 23.10.2015
104tineri cu vârste cuprinse între 13 și 14 ani: „(…e drept c ă mesajul, de și lung, nici nu prea avea
cuvinte: prescurt ări bizare, emoticoane bar ă la bară, diacritice abandonate, inven ții ortografice
în căutare de brevet, litere în carambol, silabe încruci șate: dak, shi, thu, nush, cmf, OMG, mi.am,
LOL, dnd, cmz, ily. … Mesaje laconice și eliptice, în frond ă față de genera ția părinților
demodați, în criză de grai și criză de timp, c ălcându-se în hieroglife, înghi țind termenii și sorbind
duhul cuvintelor. Un limbaj morse în variant ă contemporan ă în care emo țiile pozitive sau
negative nu trebuie exprimate prin vorbe adecvate, ci prin simplificatoare semne grafice. Mi se
va riposta, cu oarecare temei, c ă nu-i bai, c ă e amuzant, pardon, fun … c ă argoul exist ă de când
lumea, ca limba-i vie, c ă își trăiește și ea postmodernismul ei. ‟)167Totodată, faptul că limba se
simplifică în așa măsură pentru genera ția contemporan ă, poate avea repercusiuni pe termen lung
(instalarea unor deficien țe, dislexii, dificult ăți de exprimare, afectarea coeren ței unui discurs oral,
sau chiar dezvoltarea fobiei de a vorbi în public, ori, cum ar spune Florin Țuca, într-o manier ă
ironică, „limba român ă vorbită de tânărul mediu de ast ăzi e afectat ă de o cronic ă laringită, iar
cea scrisă, de crampe în degete .‟168Toate aceste impacturi asupra genera ției contemporane se
manifestă și din pricina con știentizării faptului c ă limba nu este folosit ă corect, sau ca urmare a
criticilor lingvi știlor la adresa modului de folosire a limbii, reflectate în sc ăderea încrederii în sine
a tânărului contemporan.
În realizarea cercet ării, în chestionarul utilizat în interviurile cu subiec ții, au fost folosite o
serie de abrevieri, ale c ăror semnifica ții sunt precizate în dic ționarul de internet NetLingo169:
„brb‟(be right back), „omg ‟(oh my God!), „dnd ‟(do not disturb), „afk ‟(away from keyboard),
„btw‟(by the way), „rofl ‟(rolling on the foor laughing), „yolo ‟(you only live once), „4u ‟(for
you), „2u ‟(to you). În sistemul de cercetare implementat în aceast ă teză, semnifica țiile
abrevierilor folosite se bazeaz ă pe anumite situa ții, ale căror context indic ă scopul utiliz ării.
„4u – For You ‟170sau „2u – To You ‟, reprezint ă acronime categorisite ca și „Computing
– Texting ‟, care au rolul de a tasta un mesaj mai rapid. Aceste combina ții de cifre și litere au
scopul de a transmite mai rapid o informa ție. Ele reprezint ă simbolul epocii de mare vitez ă în
167Florentin Țuca, Gâlceava cu juristul din mine , Capitolul Nepotilor mei, cu drag , Humanitas, Bucure ști, 2015.
ebook
168ibidem
169Erin Jansen, Vincent James, NetLingo: The Internet Dictionary , NetLingo Inc., Ojai, California, SUA, 2002. p.
441-462
170http://www.abbreviations.com/4U , 25.10.2015
105care trăim, în care se face tot posibilul, inclusiv ignorarea regulilor gramaticale, pentru ca o
acțiune să fie săvârșită cât mai repede cu putin ță.
„BRB – Be Right Back ‟171, conform dictionarului virtual explicativ de abrevieri, de și
având și alte semnifica ții, cum ar fi guvernamentale (BRB – benefit review board) sau științifice
(BRB – Beam Related Background), acesta are semnifica ția categoriei de „chat ‟ sau „internet
gaming‟, având scopul de a crea o pauz ă într-o anumit ă activitate recreativ ă on-line. Cu alte
cuvinte, reprezint ă o abreviere folosit ă de tineri cu scopul u șurării procesului lor de recreere.
„OMG – Oh my God ‟172, reprezint ă o exclamare sau o reac ție asupra unui argument sau
afirmații. Categoriile „Computing – Texting ‟ sau „Computing – Gaming ‟ sunt cele mai reg ăsite
în situațiile folosirii acestei abrevieri. Astfel, prescurtarea „OMG ‟, poate fi folosit ă și în situațiile
interactive, cum ar fi într-un chat al unui joc video on-line, ca reac ție a unui eveniment
spontan…altfel spus, are rolul de a men ține interactivitatea emo țională într-un mediu informal.
„DND – Do Not Disturb ‟173, o abreviere folosit ă mai mult de români, de și fiind clasat ă pe
primul loc în categoriile „Computing – Gaming ‟ și „Internet – Chat ‟, are mai multe semnifica ții
în domenii mai productive, cum ar fi „Computing – Networking (DND – Dynamic Network
Design) sau „Guvernamental – Militar ‟ (DND – Department of National Defence), îns ă scopul
general folosit este tot unul recreativ.
„AFK – Away From Keyboard ‟174, folosită în același scop și regăsită în acelea și categorii
ca și „BRB‟, are un rol de a anun ța ceilalți participan ți ai unei colectivit ăți on-line sau într-un
chat faptul c ă utilizatorul acestei abrevieri nu va participa la conversa ția sau activitatea on-line,
însă este prezent on-line, datorit ă dorinței acestuia de a nu- și întrerupe complet conexiunea cu
mediul virtual.
„BTW – By the way ‟175, de asemenea, are rolul de a men ține mediul virtual informal
activ, datorit ă faptului c ă este un acronim în limba englez ă care continu ă conversa ția, conectând-
o la o tem ă de discu ție anterioar ă. Desigur, în mediile academice contemporane, chiar și
internaționale, acest termen nu este folosit, ceea ce duce la concluzia c ă scopul conversa ției în
care aceast ă abreviere este prezent ă, nu este unul productiv.
171http://www.abbreviations.com/BRB , 25.10.2015
172http://www.abbreviations.com/OMG , 25.10.2015
173http://www.abbreviations.com/DND , 25.10.2015
174http://www.abbreviations.com/AFK , 25.10.2015
175http://www.abbreviations.com/BTW , 25.10.2015
106„ROFL – Rolling On Floor Laughing ‟176, cu o conota ție asemănătoare cu „OMG ‟ și
regăsindu-se în acelea și categorii de „Internet – Chat ‟ și „Computing – Gaming ‟, are rolul de a
antrena imagina ția utilizatorilor virtuali în vederea reac ției asupra unui eveniment. Denot ă o
reacție exagerat ă în urma unui impact puternic al unui eveniment, chiar dac ă nu este cazul.
Această abreviere antreneaz ă umorul și menține un nivel ridicat de energie în mediul virtual.
„YOLO – You Only Live Once ‟177, reprezint ă o abreviere folosit ă cu scopul de a
detensiona starea de anxietate într-o situa ție în care anumite principii pot fi înc ălcate. Dic ționarul
Oxford178explică faptul c ă deși acest termen are origini înc ă din anul 1980, a revenit în
vocabularul tinerilor contemporani și nu numai în mediul virtual. Exemplul: „ Tocmai am
comandat mâncare chinezeasc ă în valoare de £40. Dar YOLO, nu-i a șa?‟179explicăsemnifica ția
acronimului, ca exprimarea punctului de vedere, în care un individ ar trebui s ăprofite la maxim
de orice moment, f ărăgrija zilei de mâine și deseori fiind folosit în comportamente ira ționale,
impulsive sau nes ăbuite.
Din aceast ă analiză a abrevierilor se constat ă că ele nu au caracter productiv, ci constituie
mai mult o recreere rapid ă și virtuală. Ele sunt cel mai adesea folosite de c ătre tineri pe chat, în
special când se dezbat subiecte aleatorii, lipsite de un scop anume, ori pentru societatea post
modernă în care tr ăim, acestea trebuie acceptate, deoarece, î și fac loc în vie țile tinerilor
contemporani, indiferent de nivelul de educa ție al acestora. Probabil ar fi o gre șeală să apară
interdicții asupra utiliz ării unor astfel de acronime, deoarece s-ar putea crea haos, frustrare și un
conflict între genera ții, însă, s-ar putea recurge la o con știentizare a tinerilor în ceea ce prive ște
mediul în care ace știa utilizeaz ă abrevierile, în a șa fel încât, s ă nu le foloseasc ă în circumstan țe
nepotrivite. Aceast ă paradigm ă se oglinde ște în zicala „P ăstrează-ți viața personal ă în afara celei
profesionale ‟, putând fi adaptat ă astfel : „Las ă-ți slang-urile acas ă.‟
S-a conturat concluzia c ă pentru eficientizarea comunic ării cu tineretul contemporan, ar fi
de preferat acceptarea problemelor lingvistice generate de utilizarea excesiv ă a internetului,
abordând o rezolvare strategic ă și nu una for țată, deoarece, f ără adaptarea la situa țiile curente,
orice rezolvare propus ă va întâmpina rezisten ță solidă.
176http://www.abbreviations.com/ROFL , 25.10.2015
177http://www.abbreviations.com/YOLO , 25.10.2015
178http://www.oxforddictionaries.com/definition/english/YOLO , 25.10.2015
179ibidem
107CAPITOLUL 5
Studiu de caz: Interculturalitate, prejudec ăți și stereotipuri oglindite
în comportamentul tinerilor studen ți la secțiile de umanistic ă
români, slovaci și italieni, ca efecte ale globaliz ării
Aspectele teoretice privind globalizarea prezentate în capitolele precedente reprezint ă
elemente care, inevitabil, afecteaz ă profund interculturalitatea, prejudec ățile și stereotipurile la
nivel mondial. Totodat ă, își pot continua modelarea, în func ție de atitudinea și deciziile, pe care
poporul însu și le adopt ă. Mentalitatea unui popor este un aspect puternic conectat cu studiul
imagologic. Conform DEX180, imagologia reprezint ă o „ ramură a sociopsihologiei, care
cerceteaz ă sistematic reprezent ările pe care le au popoarele sau clasele sociale despre ele
însele .‟Studiul imagologic în contextul impactului globaliz ării asupra tinerilor studen ți la secțiile
de umanistic ă români, slovaci și italieni de ține atât un caracter reciproc, cât și spațial, întrucât nu
cercetăm doar interac țiunile dintre aceste trei culturi, ci și interacțiunea lor cu orice alt ă cultură.
Dumitru Tiutiuca afirm ă că „imagologia este, prin defini ție, o deschidere interdisciplinar ă, fără
a neglija prin aceasta, dimensiunea etno-psihologic ă socială a acesteia, de aceea ea se confrunt ă
adesea cu studiul documentelor nonliterare ‟181. Astfel, vom crea bazele cercet ării culturilor
române, slovace și italiene, folosindu-ne de interpret ările unuia dintre cei mai renumi ți experți
imagologi europeni, Leerssen Joep182.
Italienii
După căderea Imperiului Roman, locuitorii italieni din evul mediu au subzistat în
rămășițele Romei antice, îns ă interesele umaniste despre antichitatea clasic ă au transformat Italia
într-un centru cultural al Europei Renascentiste, chiar dac ă divizarea politic ă în teritorii mici
a împiedicat Italia în a deveni un stat modern. Cu toate c ă în secolul al XIX-lea, a avut loc
o unificare politic ă, imaginea Italiei a r ămas puternic regionalizat ă (Veneția, Toscana, Roma,
180https://dexonline.ro/definitie/imagologie , 15.04.2016
181Dumitru Tiutuca, Pentru o nou ă teorie literar ă, Editura Timpul, Ia și, 2005. p. 75
182Manfred Beller, Joseph Theodor Leerssen, Imagology: The Cultural Construction and Literary Representation of
National Characters , Editura Radopi, Amsterdam, 2007. p. 194-199
108Napoli, Sicilia etc.). Contrastul cu care Italia se confrunt ă constă în diferen țierea între regiunea
Nordică și cea Sudic ă, într-o țară care se întinde de la mun ții Alpi, pân ă în Africa. Atât din
perspectiv ă Nord-European ă, exprimat ă prin jurnalele de c ălătorie, cât și din perspectiva cli șeelor
turismului, Italia ca un întreg, este ținutul sudi știlor mediteranieni. Jurnalele de c ălătorie, una
dintre numeroasele surse imagologice ale Italiei din punct de vedere etnografic, artistic și politic,
subliniază diverse aspecte. În primul rând, to ți călătorii educa ți sunt interesa ți de antichitatea
romană și de rămășițele inscrip țiilor latine monumentale, ori admira ția lor față de gloria Romei
antice este reflectat ă negativ în Italia contemporan ă. Perspectiva antic ă i-a impresionat pe poe ți
cum ar fi Hildebert sau Lavardin în 1106 sau Joachim Du Bellay în anii 1550, care au descris
Italia prin elegii panegirice. În contrast cu ace știa, umani ști precum Erasmus sau Joseph Justus
Scaliger au notat în jurnalele lor de c ălătorie despre str ăzile din Roma, Vene ția și Napoli, ca fiind
pline de ho ți, vandali și prostituate. La mijlocul contrastului se afl ă Goethe, care încearc ă să
regăsească urme de antichitate în Roma modern ă.
Pe de altă parte, Leersen Joep men ționează aprecierea italienilor fa ță de arta fin ă. Fiind
locul de provenien ță al unor mari pictori și arhitecți, cum ar fi Bramante sau Palladio, mul ți alți
artiști au fost protagoni ști ai numeroase pelerinaje culturale în Italia. Germani cum ar fi Dürer sau
Elsheimer, francezi ca Poussin sau Lorrain, englezi cum ar fi Inigo Jones sau Turner etc. și-au
dezvoltat capacit ățile artistice prin inspira ția oferită de astfel de pelerinaje.
Italia este cunoscut ă drept ținutul marilor compozitori muzicali (Vivaldi), sau al unor
ambasadori muzicali, care au activat în str ăinătate, cum ar fi: Geminiani, parcurgând insulele
britanice, Metastasio, a c ărui prezen ță la curtea vienez ă era foarte important ă, sau Salieri, care,
activând tot la Viena, a școlit mari personalit ăți (Bethoven, Schubert, Liszt sau Meyerbeer), fiind
supranumit un adev ărat „Mozart italian ‟. În percep ția popular ă, limba italian ă, de asemenea
posedă o muzicalitate aparte, fapt care a popularizat arta muzical ă din Italia și a consolidat
turismul.
Imagologiei Italiei i se adaug ă și imaginile peisajelor artistice și ale naturii. O lung ă și
bogată tradiție de picturi și documente de c ălătorie descriind peisaje naturale italiene, au modelat
de-a lungul timpului gusturile c ălătorilor privind natura, peisajele și arhitectura.
În cele din urm ă, arta cinematografic ă a adus o contribu ție important ă imagologiei
italiene, prin directori precum Vittorio de Sica, Luchino Visconti, Federico Fellini, Pier Paolo
109Pasolini, Ettore Scola și frații Taviani, care au indus o reputa ție interna țională prin combinarea
temei conflictului moral și politic cu exuberan ța vizuală.
Așadar, italienii au adus o contribu ție mondial ă important ă în ceea ce prive ște esteticul,
arta și rafinamentul. Ori, percep ția imagologic ă asupra Italiei a indivizilor cu un minimum de
cunoștințe istorice, ar putea suferi turbulen țe, întrucât aspectul artistic este invadat de cel politic.
Monumentele sale impun ătoare, cum ar fi Coloseum-ul, pot reprezenta o simpl ă dovadă
a succesului economic al Italiei, atât istoric, cât și contemporan, dat fiind faptul c ă, o mare parte
dintre acestea au fost construite în perioada de dominan ță a Imperiului Roman, folosindu-se atât
resurse naturale, cât și umane, ob ținute prin ocupa ție militar ă și nu prin sustenabilitate. Italia,
descendent ă a Imperiului Roman, datorit ă ocupației militare a teritoriilor vecine din perioada
antichității, a avut un avans istoric fa ță de celelalte țări, permițându-i poporului s ă aibă și alte
preocupări decât lupta pentru supravie țuire, contribuind la formarea marilor personalit ăți italiene,
creatoare de art ă. Așadar, poporul italian s-a bucurat de un atu fa ță de celelalte popoare în
dezvoltarea esteticii, atitudinii aristocratice și a bunului gust. În vremurile contemporane acestea
sunt oglindite în buc ătăria italian ă -cea mai r ăspândităbucătărie cu specific na țional din lume,
în multitudinea de brand-uri de lux provenite din Italia (Gucci, Prada, Armani etc) și în arta
italiană, considerat ă una dintre cele mai populare.
Românii
Leersen Joep183descrie imaginea românilor ca fiind una delimitat ă, până la sfârșitul
secolului al XIX-lea, când c ălătorii au observat c ă limba român ă este derivat ă din latină. Ideea că
românii reprezint ă descenden ții coloniilor romane din provincia Dacia a fost promovat ă de
Poggio Bracciolini în „ Disceptationes convivales ‟. Bracciolini și-a bazat remarcile pe impresiile
asociaților săi italieni, care au vizitat Țara Româneasc ă și au observat similitudinea limbii române
cu cea italian ă. Această idee a fost sprijinit ă de către Enea Silvio Piccolomini (Papa Pius al II-lea)
în „Historia rerum ubique gestarum locorumque descriptio ‟, care a ap ărut prima dat ă în anul
1489 și a fost redactat ă în mai multe edi ții.
În următoarele secole renascenti știi polonezi au realizat cronici care con țineau referin țe
despre românii din Moldova. Una dintre aceste cronici, „ Kronika wszystkiego swiata ‟, realizată
de Martin Bielski și fiul său, Ioachim, s-a reg ăsit în manuscrisele istoriei Moldovei, care au
183ibid, p. 223-226
110supraviețuit trecerii timpului. Cronica polon ă sugereaz ă că românii sunt originarii unei colonii
romane de r ăufăcători, care au fost exila ți pe Marea Neagr ă în partea pustie a provinciei Dacia.
Manuscrisul istoriei Moldovei a fost îns ă compilat de Grigore Ureche (1590-1647) și de
succesorul acestuia, Miron Costin (1633-1691). Miron Costin a condamnat ideile lui Bielski,
considerându-le calomnioase la adresa unei na țiuni, iar acest fapt a creat atât pentru istoricii
români, cât și pentru publicul larg, un șablon, prin care se contest ă obiectivitatea str ăinilor, care
nu recunosc prezen ța neîntrerupt ăa românilor pe propriul teritoriu. Astfel de obiectivism a fost
manifestat de c ătre istoricii maghiari, care au contestat apartenen ța Transilvaniei la teritoriul
românesc, argumentând c ă nu există nicio dovad ă a prezenței românilor în Transilvania dinaintea
secolului al XI-lea și că, de fapt, românii sunt imigran ți din peninsula balcanic ă.
Pe de altă parte, acestora li s-a atribuit o imagine pozitiv ă din partea c ălătorilor str ăini,
care au admirat latinitatea românilor, etichetându-i „s ălbaticii blânzi ‟. Francezul Hippolyte
Desprez184a menționat în lucrarea sa La révolution dans l’Europe Orientale (1848) că „țăranul
român este dovada vie a alian ței dintre entuziasm și ironie și a izbutit s ă își păstreze simplitatea
și amabilitatea intacte, acestea obi șnuind să reprezinte semnul popoarelor antice, iar în zilele de
astăzi, nu poate fi reg ăsit decât la cele s ălbatice‟ (în traducere proprie).
Apatia și resemnarea românilor sunt caracteristici constatate de c ătre călători la începutul
secolului al XIX-lea, pe când filozofi români ai secolului al XX-lea, cum ar fi Vulc ănescu,
identifică fatalismul, ca fiind principalul element imagologic al poporului român. Autodenigrarea
este o component ă esențială în imaginea de sine a românului, datorit ă înrădăcinării conștiinței
sale în matricea culturii na ționale. Din perspectiva lui Emil Cioran, în lucrarea sa – Schimbarea la
față a României calitățile românilor sunt prezentate negativ: în țelepciunea lor reprezint ă
o indulgen ță, toleranța lor provine din lipsa spiritului de a se contrazice, iar celebrul doreste „ o
lunecare lene șă și orizontal ă sau o ondula ție minoră pe suprafa ța mobilă a vieții‟185, așadar,
reprezintă lenea. Altfel spus, Cioran sus ține că românii sunt pasivi.
Totuși aceste reprezent ări de sine ale românilor nu au influen țat negativ occidentul. Din
contră, datorită evenimentelor istorice, fic țiunea extern ă a produs crea ții, care au marcat imaginea
României. Le château des Carpathes , scrisă de Jules Verne și publicat ă în 1892, a creat pentru
cititorii francezi o imagine a Transilvaniei, care a fost replicat ă în celebrul roman Dracula , scris
184Hippolyte Desprez, La révolution dans l’Europe Orientale, Imprimerie De Gerdés, Paris, 1848. p. 115
185Emil Cioran, Schimbarea la fa ță a României , Humanitas, Bucure ști, 1990. p. 127
111de Bram Stocker. Romanul lui Jules Verne ilustreaz ă o aventur ă, care combin ă realul cu
fantasticul și este bazat ă pe un fenomen complex de coabitare în spa țiu și timp a dou ă lumi opuse:
tradiționalul și modernul. Verne folose ște nume poliglote, ce altereaz ă identitatea etnic ă a unor
personaje – acestea fiind vânate de spirite malefice, vampiri, vârcolaci și fantome. Pove ști
similare, care ilustreaz ă spirite rele și fantome sunt întâlnite în romanul Dracula lui Jonathan
Harker. Astfel de legende folclorice au dat na ștere descrierii contelui Dracula, ca fiind o figur ă
satanică, cu colți, urechi ascu țite și apetit pentru sânge. Întrucât personajul a fost inspirat de Vlad
Țepeș, pentru str ăini, Dracula a devenit simbolul Transilvaniei și vice-versa, iar mai apoi, dup ă
unirea din anul 1918, și simbolul României. O astfel de imagine în cercurile interna ționale, a dat
naștere criticilor occidentale adresate dictatorului Nicolae Ceau șescu, comparând liderul
comunist chiar cu personajul Dracula186.
În anii '80, când percep ția occidentului asupra României era salvat ă de performan țele
gimnastei Nadia Com ăneci, la sfâr șitul decadei, m ăsurile de austeritate și programele sociale de
raționalizare a alimentelor au fost prezente în primele pagini ale presei interna ționale. Ceea ce
a așezat România într-o pozi ție fermă pe harta mental ă internațională, a fost revolu ția din 1989,
când „Contele Dracula postmodernist ‟ a fost executat. Totodat ă, România a fost privat ă de
anumite oportunit ăți date de conjuncturi interna ționale, (care ar fi putut s ă o plaseze mai favorabil
din punct de vedere economic), din cauza mineriadelor din anii 1990 și 1991, care, din nou
ajunseseră pe primele pagini ale ziarelor și canalelor de știri ale presei interna ționale. Dup ă
ascensiunea României prin aderarea la Uniunea European ă din 1 ianuarie 2007, occidentul
focalizeaz ă corupția sistematic ă prezentă în România, problem ă care și în prezent este
monitorizat ă de Uniunea European ă.
Leersen Joep sus ține căRomânia și poporul acesteia va avea în continuare conota ții
negative, din cauza deciziilor politice absurde, a pasivit ății și naivității poporului, îns ă misterul
creat de fic țiunea interna țională nu îi va opri pe str ăini să exploreze țara.
Slovacii
186Raymond T. McNally, Radu Florescu, In Search of Dracula, The History of Dracula and Vampires , Houghton
Mifflin Company, Boston, 1994. p. 5
112Leersen Joep187face referire la slovaci în literatura sa despre imagologie, nu ca la cet ățeni
ai unui stat, ci ca parte a unui popor slav care, fiind format din aproximativ 240 de milioane de
indivizi ce locuiesc în Europa, reprezint ă circa 40% din popula ția continentului. Totu și, prezența
slavă a fost difractat ă, iar singurul punct comun ferm este reprezentat de afinitatea lingvistic ă.
Rușii, polonezii, slovenii, croa ții, bosniacii, sârbii, muntenegrenii, macedonenii, bulgarii
și slovacii sunt popoare care vorbesc limbi, ce au foarte multe în comun. Cuvinte comune
derivate din termenul „slav ‟ cum ar fi „slava (glorie) ‟ sau „slovo (cuvânt) ‟ demonstreaz ă
existența netăgăduită a acestei familii lingvistice numit ă slavă, transformând slavistica într-o
ramură a studiilor lingvistice. Nu este clar cum „sufletul slav ‟ sau literatura, muzica, folclorul și
dansurile slave au devenit atât de speciale în contextul civiliza ției europene, îns ă existența unei
culturi comune a fost deseori subestimat ă. De asemenea, de și nu exist ă dovezi concrete, L. Joep
susține plauzibilitatea unui trecut îndep ărtat, în care toate popoarele slave reprezentau o singur ă
civilizație, vorbeau o limb ă comună și locuiau în acela și teritoriu.
Din punct de vedere imagologic, cel mai important lucru este denumirea de „slav ‟, care a
devenit de-a lungul timpului conectat ă cu anumite prejudec ăți. În multe limbi europene, termenul
„slav‟ a devenit sinonim cu „sclav ‟ (posibil din cauza comer țului cu sclavi de origini poten țial
slave din timpul Europei medievale). Din acel punct, etichete cum ar fi slug ărnicia, inferioritatea,
imaturitatea dar și inaptitudinea politic ă și lipsa de organizare statal ă, au rămas atașate de slavi.
Pseudocezarii greci au raportat în secolul al VI-lea c ă slavii aveau obiceiul de a devora
sânii femeilor, îns ă mai târziu, pân ă și împărații bizantini au oferit informa ții descriptive, l ăudând
stilul de via ță al slavilor din secolul al IX-lea, datorit ă creștinării și civilizării acestora. De
asemenea, Germania medieval ă deseori a portretizat slavii ca fiind s ălbatici, cruzi și perfizi, îns ă
printre critici se g ăseau și germani, ca Herder (1744-1803) care îi d ădeau pe slavi drept exemplu
pozitiv pentru natura lor pa șnică, ospitalier ă și cavalereasc ă.
Imaginea negativ ă a slavilor a continuat s ă persiste pân ă în perioada modernist ă, când,
datorită descoperirii Americii, centrul gravita țional al economiei s-a pozi ționat în sudul și nord-
vestul Europei, dezvoltând agricultura teritoriilor slave. Cu toate acestea, na țiunile slave din
Europa de Sud au fost capturate de c ătre turci în secolul al XV-lea, independen ța Cehiei a fost
distrusă de habsburgi în secolul al XVII-lea, iar Polonia a disp ărut de pe hart ă în secolul al
187Manfred Beller, Joseph Theodor Leerssen, Imagology: The Cultural Construction and Literary Representation of
National Characters , Editura Radopi, Amsterdam, 2007. p. 237-242
113XVIII-lea. În acea perioad ă, când călătorii vestici au ajuns în Estul Europei, au constatat c ă
popoarele slave erau asuprite de s ărăcie, agresivitate și despotism, întrucât toate statele slave î și
pierduseră independen ța, cu excep ția Rusiei, afectând negativ aspectul imagologic al țărilor slave,
așadar, inclusiv al Slovaciei de ast ăzi.
În perioada modern ă timpurie, savan ții slavi au dezvoltat ideea de înrudire. Au scris
istoria slavilor, au conceput reguli gramaticale, au compilat dic ționare multilingve și au dezbătut
pe marginea ideii – care dintre limbile lor este slava original ă? Cu mult înainte de explozia
națională sentimentalist ă în era romantic ă, elite intelectuale din mai multe țări slave au combinat
o conștientizare a unei credin țe comune în destinul slav.
Organizații internaționale slave înc ă mai promoveaz ă idei panslave, organizând congrese,
însă deseori, ei adopt ă limba englez ă ca lingua franca.
Slovacia reprezint ă un stat relativ nou dup ă separarea de Republica Ceh ă din anul 1993,
iar poporului slovac i se atribuie o imagologie specific ă popoarelor slave, care au trecut printr-o
perioadă istorică plină de încerc ări, fiind exponen ți ai toleran ței, spiritualit ății și simplicit ății.
Totodată, perioadele grele istorice prin care au trecut, le-au dezvoltat pruden ța de a se angaja prea
mult în rela țiile personale cu str ăinii și totodată caracterul na ționalist.
1145.1 Scopul și obiectivele cercet ării
Realizarea analizei comparative între tinerii români, slovaci și italieni, studen ți la secțiile
de umanistic ă, prezintă o importan ță deosebită în spațiul european. Chiar dac ă la prima vedere un
astfel de studiu de caz ar putea fi considerat irelevant din cauza metis ării a două culturi latine cu
una slavă, globalizarea omogenizeaz ă aceste aspecte într-un mod inevitabil, dând na ștere unor
spații interculturale imprevizibile.
Deși s-ar putea pune la îndoial ă formarea unor grupuri latino-slave datorit ă diferențelor de
principii și valori ale culturilor, constat ăm că între extrema slav ă (care pân ă nu de mult, a fost
puternic sovietizat ă),și cea latin ă (fiind reprezentat ă de italieni), în care se reg ăsesc puternice
influențe ale occidentalismului, exist ă o cale de mijloc contextualizat ă printr-o cultur ă hibridă
(cea român ă) influențată de principiile ambelor extreme. Acest aspect acoper ă contextul politico-
cultural.
În contextul lingvistic, limba român ă are poten țialul de a forma o punte de leg ătură stabilă
pentru slavi c ătre latinitate. Datorit ă poziționării geografice istorice a României la grani ță cu
Uniunea Sovietic ă, Bulgaria și Țările Balcanice, ceea ce a facilitat împrumuturi terminologice, în
vremurile contemporane, limba român ă este cea mai slavizat ă dintre limbile de origine latin ădeși
se structureaz ă în jurul unei gramatici de origine latin ă (cum ar spune ferm Rosetti sau
Hașdeu)188. Termeni uzuali (de exemplu, „da ‟, „mașină‟, „uliță‟, „nevast ă‟, „semafor ‟,
„prieten‟, „camarad ‟, „coș‟, „covor‟, „magazin ‟, „număr‟, „citit‟etc.), precum și termeni, care
se referă la produse alimentare (de exemplu, „sfecl ă‟, „morcov ‟, „brânză‟, „smântân ă‟, „ceai‟,
„oțet‟ etc.) sunt cuvinte din limba român ă, care se reg ăsesc în limbile slave într-o form ă identică
sau foarte asem ănătoare, având acelea și semnifica ții. Așadar, putem spune c ă, pentru o persoan ă
de origine slav ă limba român ă va reprezenta cel mai mare grad de familiaritate cu limba sa, dintre
limbile de origine latin ă. Prin urmare, în cazul în care individul slav are inten ția de a studia
cultura lingvistic ă latină, limba român ă îi va fi cea mai la îndemân ă limbă pentru a fi studiat ă.
Un alt aspect important este motiva ția cercetării din punctul de vedere al rela țiilor
internaționale. Unul dintre principalii coordonatori ai procesului de globalizare este reprezentat
188Antonia Ciolac, http://www.gazetaromaneasca.com/societate/societate/cultur/observator-lingvistic-de-ce-suntem-
confundai-cu-slavii.html , 3.11.2016
115de Comisia European ă, organiza ție formată inclusiv din membri apartenen ți ai celor trei culturi
studiate în aceast ă lucrare (vezi lista membrilor Comisiei Europene189).
Pentru mul ți umaniști europeni, mai ales pentru cei tineri, fondurile acordate de Comisia
European ăîn perioada 2014-2020 prin proiecte europene, reprezint ă o sursă de venit substan țială
și o oportunitate real ăde a-și dezvolta aptitudinile, pentru a deveni mai valoro și pentru pia ța
muncii. Îns ă, trebuie subliniat faptul c ă, una dintre condi țiile pentru care Comisia European ă
acordă finanțare pentru derularea proiectelor umaniste, este ca participan ții acestora s ă aparțină
unor culturi diferite, cu scopul de a diminua stereotipurile preconcepute. (Androulla Vassiliou
afirmă într-un comunicat de pres ă că „diversitatea cultural ă este nucleul proiectului european ‟190)
Prin urmare, organiza țiile non-guvernamentale și persoanele juridice, care î și pun ideile în
aplicare în desf ășurarea proiectelor, trebuie s ă adune participan ți din mai multe țări, în func ție de
aria lor de interes. Astfel, sunt create spa țiile interculturale imprevizibile formate din culturi
diverse (inclusiv români, slovaci și italieni), ale c ăror diferen țe de principii sunt irelevante în
viziunea Comisiei Europene de a elimina prejudec ățile culturale prin interac ționare și înțelegere
mutuală. Așadar, o îndoial ă asupra relevan ței analizei comparative dintre cele trei culturi, în acest
context, ar intra într-un conflict de interese cu reprezentan ți ai Uniunii Europene.
Scopul realiz ării cercetării efectelor globaliz ării asupra tinerilor români, slovaci și italieni,
studenți le secțiile de umanistic ăeste acela de a identifica stadiul în care se afl ă aceste trei culturi,
pentru a convie țui în mediul intercultural, într-un spa țiu creat de activit ățile sprijinite de Comisia
European ă. În contextul în care mediul european intercultural tinde spre integrarea în globalizare
a tuturor culturilor, interac ționarea dintre români, slovaci și italieni nu se limiteaz ă doar la
interferarea acestora în acela și spațiu, ci creeaz ă medii, în care aceste trei culturi interac ționează
cu altele, independent sau colectiv.
Obiectivele pe care le-am men ționat în capitolul introductiv al lucr ării au în vedere
identificarea mentalit ății tinerilor apartenen ți ai celor trei culturi, cu privire la preferin țele
acestora în educa ție și formare profesional ă, loialitatea fa ță de identitatea lor na țională,
predispunerea la aprecierea cli șeelor stereotipice, prejudec ățile acestora la adresa altor culturi,
influențele lingvistice externe, atât în spa țiul real, cât și în cel virtual, preferin țele doctrinare
189https://ec.europa.eu/commission/2014-2019_en , 12.05.2016
190http://europa.eu/rapid/press-release_SPEECH-14-165_en.htm?locale=en , 12.05.2016
116politice, precum și recunoa șterea simbolurilor proprii și a celor reciproce, în nevoia de a
împărtăși experien țe.
Așadar, rezultatele cercet ării vor oferi informa ții despre gândirea acestor tineri, pentru a se
stabili cu exactitate riscurile de natur ă socio-cultural ă la care se expun și la care i-ar expune pe
indivizii apartenen ți unei alte culturi într-un mediu intercultural. Inten ția identific ării acestor
rezultate este de a putea fi utilizate în minimizarea riscurilor prin preeducarea participan ților de
către coordonatori, în cadrul unor proiecte europeane, fiind capabili de a avea bune rela ții și de
a fi partizani la proiecte transorganiza ționale.
Multe organiza ții non-guvernamentale parcurg deja acest demers înainte de crearea mediului
intercultural (de exemplu, cursurile IMO – International Maritime Organization, care, pe lâng ă
pregătirea pentru prim ajutor și demersurile în st ări de urgen ță la bordul unei nave maritime, au
rolul de a educa viitorii cade ți, cum să se comporte într-o ambarca țiune format ă din personal
multicultural în cadrul cursului „Protec ție individual ă și responsabilit ăți sociale la bordul
navelor‟191, AIESEC, care îi preg ătește pe studen ții trimiși în stagii de practic ă în străinătate,
pentru a deveni ambasadori ai propriilor culturi, Erasmus, care organizeaz ă activități de team-
building cu studen ții aflați în schimburi de experien țe etc.), îns ă rezultatele acestei analize vor
constitui un material informativ nou cu privire la mentalitatea tinerilor participan ți români,
slovaci și italieni.
Totodată, cercetarea în sine reprezint ă o argumentare a semnifica ției interac ționării culturilor
provenite din extreme opuse, a șa încât, dup ă încheierea procesului de globalizare, neîn țelegerea și
neacceptarea diferen țelor culturale s ăreprezinte o paradigm ăirelevantă, eliminându-se totodat ă
tendința de a judeca valorile altor culturi, în raport cu propria cultur ă, considerat ă unic criteriu de
apreciere a adev ăratelor valori.
191Grila cursurilor IMO , Universitatea Maritim ă Constanța, Departamentul de promovare și cursuri IMO, 2016. p. 3
1175.2 Metode de cercetare
Metodologia de cercetare în științele umaniste cuprinde mai multe ramuri, îns ă în lucrarea de
față, am abordat dou ă tipuri de cercetare, utilizate ca instrumente cu care s-a realizat
documentarea: cercetarea bibliografic ă și cercetarea calitativ ă.
Metoda tradi țională, cunoscut ă și sub numele de cercetare bibliografic ă, are scopul de a se
crea un punct de reper, la care s ă se raporteze studiul ce se inten ționează a se realiza, a șa încât, pe
baza informa țiilor deja existente, s ă fie concepute noi date și idei, care vor putea fi folosite la
rândul lor în viitoare cercet ări bibliografice. În cazul cercet ării bibliografice, rezultatele pot fi
obținute pe baza interpret ării teoriilor existente, analizate de c ătre cercet ător, ori, într-un studiu
transdisciplinar, ce nu se limiteaz ă la literatur ă, rezultatele analizei pot fi afectate de
subiectivismul cercet ătorului.
Cercetarea bibliografic ă utilizată în aceast ă lucrare a constat în analiza conceptelor teoretice
aprofundate în lucr ări de specialitate, în abord ări imagologice, precum și în analiza jurnalelor de
călătorie.
Al doilea tip de cercetare abordat în lucrarea de fa ță este cercetarea calitativ ă. În acest
context, mijloacele de ob ținere a datelor de țin un caracter consacrat, anume, culegerea
informațiilor direct de la surse umane. Robert Emerson (1983) define ște cercetarea calitativ ă ca
fiind „studierea oamenilor în mediul lor natural, în via ța de toate zilele. Ea vizeaz ă cunoașterea
modului în care tr ăiesc oamenii, în care vorbesc și se comport ă, precum și a lucrurilor care îi
bucură și îi supără. Ea țintește mai ales spre cunoa șterea sensului pe care îl au pentru oameni
propriile cuvinte și comportamente (Emerson apud Tutty et. all, 2005:18).”192Așadar, aceast ă
definiție a cercet ării calitative prioritizeaz ă și încurajeaz ă modalitatea de cercetare prin
cunoașterea opiniei publice. Una dintre metodele de cunoa ștere a opiniei publice este reprezentat ă
de ancheta prin sondajul de opinie. Acesta a luat na ștere din dorin ța de a se prognoza
comportamentul electoral, dar cu timpul, metoda respectiv ă și-a extins aria de aplicare și în alte
domenii ale socialului.
O astfel de cercetare este acreditat ă de faptul c ă nu reprezint ă doar rezultatul crea ției și
interpretărilor unui singur autor, ci și al unui e șantion. Astfel, cercet ării i se acord ă obiectivitate,
192Antonio Sandu, Metode de cercetare științifică, Editura Lumen, Ia și, 2012. p. 43
118din punctul de vedere al autorului principal, sau subiectivitate colectiv ă, din punctul de vedere al
eșantionului. Totodat ă, realizarea tezei se bazeaz ă pe o cultur ă de grup, pe tr ăirile și experien țele
unui întreg format din mai multe componente, acestea ac ționând în direc ția unui scop comun.
Relevanța unei astfel de cercet ări nu poate fi complet ă fără explicația pragmatic ă a
scopului acesteia. La nivel european, tr ăim în vremuri democratice, în care num ărul statelor se
reflectă în numărul tipurilor de politici democratice. Chiar și cu democra ția însușită de către
mase, cu na șterea noii sfere publice (concept identificat de Manuel Castells), cu apari ția societății
consumiste și modernit ății lichide (concepte identificate de Zigmund Bauman) și cu încurajarea
exprimării opiniei publice, ne reg ăsim într-o lume în care, o mic ă parte din popula ția globală,
autoproclamat ă drept „elita ‟, urmărindu-și propriile interese, î și însușește schimb ări și decizii
care afecteaz ă întreaga popula ție, pretinzând c ă îi ascult ă cerințele și se preocup ă de nevoile
acesteia.
Astfel de conflicte sunt generate de instabilitatea comunic ării dintre domeniile statale de
activitate (afaceri externe, finan țe publice, justi ție, apărare națională, administra ție internă,
transport și infrastructur ă, educație și cercetare, munc ă, agricultur ă, sănătate, economie, mediu,
cultură și patrimoniu na țional, turism și comunica ții) și sfera public ă (masele reprezentate de
organizații non-guvernamentale). Aceast ă instabilitate reprezint ă produsul unei cercet ări
calitative defectuoase a opiniei publice, nespecificându-se coerent cerin țele maselor și permite
autorităților statului, atunci când sunt trase la r ăspundere, s ă mențină controlul asupra opiniei
publice prin omisiune și limbaj de lemn. Analizând cercet ări calitative care înc ă sunt folosite ca
șablon și disponibile în spa țiul public, putem identifica erorile, pe care s ă le evităm în cercetarea
calitativă din aceast ă lucrare.
Erorile ar putea s ă apară din pricina ignor ării particularit ății psihologice a naturii umane
sau prin suprasolicitarea e șantionului, utilizându-se sondaje de opinie cu dimensiuni excesive. În
primul rând, participarea unui individ la o astfel de cercetare, de obicei, nu se bazeaz ă pe
motivații materiale sau profesionale, ci prin simpla sa dorin ța de a asista la procesul de cercetare
și de a-și face opinia auzit ă, fapt care nu garanteaz ă o cooperare de lung ă durată. Chestionarul
reprezentat în Figura (5.1.) este un exemplu de neurmat în aceste circumstan țe.
119În al doilea rând, conform trainer-ului de public speaking, Dirk Haun193atenția umană
durează în cel mai fericit caz, doar 20 de minute. Acesta promoveaz ă „regula de 10 minute ‟ și
explică faptul că atunci când dorim s ă aflăm informa ții privind durata aten ției umane, vom g ăsi o
diversitate de valori care variaz ă între 20 de minute la 8 secunde. Inspectând aceast ă problemă,
am constatat c ă aceste diferen țe există din pricina faptului c ă avem de a face cu dou ă tipuri
principale de aten ție, pe care un individ le poate con știentiza: aten ția spontan ă sau involuntar ă și
atenția voluntar ă sau concentrarea. În timp ce 8 secunde reprezint ă durata maxim ă de atenție
spontană a unui individ obi șnuit, obținută din reflex, prin captarea agresiv ă a atenției, acesta se
poate concentra voluntar asupra unui subiect anume timp de maximum 20 minute, îns ă, nu la fel
de eficient ca în primele 8 secunde. Dr. John Medina194propune în lucrarea sa – Brain Rules , o
regulă de 10 minute pentru orice tip de prezentare. Astfel, în orice proces, prezentare,
chestionare, curs, seminar, discurs, interviu etc. ritmul trebuie s ă se schimbe la fiecare 10 minute,
pentru ca aten ția audien ței să nu fie pierdut ă. În contextul cercet ării calitative, audien ța este
reprezentat ă de subiec ții chestiona ți. Astfel, pentru ca ace știa să evite răspunsurile superficiale,
estimarea duratei interviului scris nu trebuie s ă depășească 10 minute.
Tot un aspect important în ceea ce prive ște strecurarea erorilor în cercetare este
reprezentat de inadaptabilitatea textual ă a sondajului de opinie la capacit ățile intelectuale ale
eșantionului. S ă luăm ca exemplu un sondaj de opinie public, referitor la modul de utilizare a
internetului, realizat printr-un chestionar ce poate fi accesat pe site-ul
www.surveymonkey.com195. Fiind disponibil public, e șantionul cercet ării devine automat
aleatoriu și poate con ține o marj ă de eroare mai mare de 3% (valoarea acceptat ă)196întrucât
rezultatele acesteia pot fi influen țate de persoane, pentru care formul ările întreb ărilor și a
variantelor de r ăspuns sunt dificile. Spre exemplu, analizând a șaptea întrebare197, observăm
193Dirk Haun, Presenting For Geeks , Editura Developer Press, SUA, 2012. Previzualizare Ebook, p. 12
194Dr. John Medina, Brain Rules(Updated and Expanded) 12 Principles for Surviving and Thriving at Work, Home
and School , Editia aII-a Editura Pear Press, Seattle, 2014. p. 3
195https://www.surveymonkey.com/r/?sm=Pa5EhkxzFx5XGyJfoPtUOg%3D%3D , 16.11.2015
196Ilie Bădescu, Ioan Mih ăilescu, Geopolitic ă, Integrare, Globalizare , Editura Mica Valahie, Bucure ști, 2011. p 396
197Care sunt dezavantajele internetului?
Consumatorii care nu sunt tineri prezint ăincăreticențăîn a utiliza internetul pentru achizi ții deoarece trebuie
sa-și ofere numerele c ărților de credit, iar siturile destinate tranzac țiilor si comer țului nu sunt totdeauna suficient de
sigure.
Numărul mare de oferte si imposibilitatea de a intra în contact direct cu produsul îi determin ăpe mulți
consumatori s ăprefere mijloacele clasice de informare și achiziție.
120termeni neologici cum ar fi „reticen ță, achiziție, tranzac ție, face-to-face, ofertant ‟. În
conformitate cu statisticile îngrijor ător de scăzute cu privire la promovabilitatea bacalaureatului
în România de 52.22% (2014)198și conform Biroului Român de Audit Transmedia (BRAT),
statisticile privind procentul de 68% (2013)199reprezentat de persoanele cu vârsta între 16 și 64
de ani care au acces la internet, o mare parte a e șantionului ar putea fi format ă din subiec ți cu
capacități limitate de în țelegere a textului din sondajul de opinie. În acest context, se creeaz ă o
circumstan ță ce are poten țialul de a influen ța într-un mod eronat rezultatele unei anchete publice,
dat fiind faptul c ă o parte din procentul de 68% reprezentat ăde românii care au acces la internet
este format ă din persoane f ără diplomă de bacalaureat.
Cu scopul de a minimaliza riscul de a ob ține rezultate eronate, în analiza comparativ ă a
comportamentului tinerilor români, slovaci și italieni, studen ți la secțiile de umanistic ă, în primul
rând, am evitat gre șelile de concepere a sondajului de opinie men ționate anterior. În al doilea
rând, am ținut cont de standardele cercet ării sociologice prezentate de Antonio Sandu în lucrarea
sa -Metode de cercetare în știința comunic ării.
Principiul fundamental folosit în analiza noastr ă este cercetarea, ca ac țiune inductiv ă.
Antonio Sandu o define ște ca fiind o „ orientare pozitivist ă, urmărind accesul în mod inductiv a
cercetătorilor la contextul cultural în starea sa natural ă.‟200Teoria ac țiunii inductive în
cercetare nu a fost conceput ă fără consultarea unei baze teoretice solide, ci reprezint ă o extindere
a unor idei, care urmeaz ă principii similare.
Sandu Antonio explic ă această conexiune în lucrarea sa: „ modelul cercet ării acțiune
inductivăse bazeaz ă pe o epistemologie de tip hermeneutic, și pe o semiotic ă a faptului social,
privilegiind metodele comprehensive (bazate pe în țelegere), în cadrul dezvolt ării unor metode
calitative, sub forma de «Grounded Theory», ce ghideaz ă interven ția ulterioar ă (Cassel,
Buehring Johnson 2006:792). Grounded Theory este considerat ă modalitatea privilegiat ă de
investigare calitativ ă a socialului, care presupune construc ția categoriilor și ipotezelor
Unii consumatori preferăachiziționarea unui produs sau serviciu face-to-face înrelatia cu
ofertantul/vânz ătorul, le ofer ămai multăîncredere astfel și au senza ția de control asupra situa ției
198Iulian Tudor, http://www.romaniatv.net/rezultate-bac-2014-edu-ro_156057.html , 17.11.2015
199Adriana Stanca, http://www.gandul.info/it-c/peste-10-milioane-de-romani-au-acces-la-internet-care-este-profilul-
utilizatorului-din-mediul-rural-13936734 , 17.11.2015
200Sandu Antonio, Metode de cercetare în știința comunic ării, Universitatea Mihail Kog ălniceanu, Facultatea de
Drept, 2012. p. 51
121cercetării printr-un proces de interpretare a datelor colectate, mai degrab ă decât utilizarea
cercetării sociale pentru validarea unor ipoteze cu caracter teoretic propuse apriori de
cercetător și supuse valid ării (O'Connor et all, 2008:28-45). Simona Branc precizeaz ă în acest
sens că Grounded Theory presupune generarea sistematic ă a conceptelor și teoriilor pe baza
datelor colectate, fiind o «modalitate inductiv ă ce porne ște de la observa ții generale,» urmând
ca în procesul de analiz ă a datelor primare s ă se formeze categoriile conceptuale (2008:83).
Ștefan Cojocaru atrage aten ția asupra avantajelor utiliz ării cercetărilor calitative și în special a
Grounded Theory în evaluarea programelor, dat ă fiind evitarea contamin ării rezultatelor cu
opinii predefinite ale cercet ătorului (2007:138-151). În acest sens cercetarea calitativ ă are
avantajul de a ob ține interpret ări pornind de la opiniile exprimate de cei intervieva ți și nu de la
presupozi țiile proprii .‟201Așadar, intervievatului nu i se impun limite sau restric ții în ceea ce
privește participarea sa la alc ătuirea rezultatului unei cercet ări, ci din contr ă, este încurajat s ă
adauge variabile pe care cercet ătorul nu le-a luat în considerare.
Modalitatea prin care cercetarea calitativ ă a fost pus ă în practic ă în aceast ă lucrare a
constat în ancheta prin chestionar, întrucât reprezint ă o metodă eficientăde a aduna informa ții din
grupuri sociale sub form ă cuantificabil ă. Întrebările din chestionar au fost relevante, simetrice,
clare, simple și adaptate la limbajul academic umanist ordinar.
În formularea acestora, am ținut cont de anumi ți parametri fundamentali202; din punctul de
vedere al con ținutului, în cercetarea desf ășurată se vor reg ăsi întrebări factuale – prin care se
înregistreaz ă stări și acțiuni ale indivizilor sau ale comunit ăților în care tr ăiesc, referindu-se la
date direct observabile (Hatos, 2008); întreb ări de opinie – prin care se înregistreaz ă tendințe, date
referitoare la universul interior al subiectului, adic ă păreri, opinii, atitudini, motiva ții, credințe ce
explică în mare parte comportamentul acestuia (Hatos, 2008) ; întreb ări de cuno ștințe – care pot fi
utilizate pentru a evalua gradul în care subiec ții cunosc anumite subiecte, cu scopul eviden țierii
preocupărilor intelectuale ale subiec ților ori pentru a verifica onestitatea sau doar simpla tendin ță
a subiecților de a oferi r ăspunsuri dezirabile din punct de vedere social (Hatos, 2008).
Un alt parametru avut în vedere în alc ătuirea chestionarului se refer ă la forma de
înregistrare a r ăspunsurilor. În acest context, am folosit întreb ări închise, precodificate, care au
201ibid, p. 51-52
202ibidem , p. 58
122variantele de r ăspuns prestabilite și întrebări deschise, postcodificate, care nu au variantele de
răspuns prestabilite.
Nu trebuie neglijat ă recomandarea sociologilor ca, într-o cercetare calitativ ă să se
utilizeze mixarea metodelor și metisarea teoriilor. Ștefan Cojocaru203definește procesul de
metisare a teoriilor ca fiind o form ă de descoperire, construc ție și argumentare a noi teorii
pornind de la elementele unor paradigme diferite (2010:148). Procesul se refer ă la combinarea
metodelor de cercetare social ă în funcție de informa țiile pe care dorim s ă le descoperim, astfel
încât, acestea s ă vizeze o descriere cât mai fidel ă și contextualizat ă a complexit ății realității
sociale. Sandu Antonio prive ște mixarea metodologic ă în cercetare, ca pe o solu ție în asigurarea
validității evaluării prin reproductivitatea rezultatelor.
O astfel de modalitate de lucru dezvolt ă reproducerea rezultatelor obiective și reduce
riscul non-veridicit ății. În aceast ă lucrare, mixarea metodelor și metisarea teoriilor const ă în
utilizarea cercet ării calitative bazate pe ac țiunea inductiv ă, puse în practic ă printr-un sondaj de
opinie, contextualizat într-un chestionar ce con ține mai multe tipuri de întreb ări, atât din punctul
de vedere al con ținutului (factuale, de opinie, de cuno ștințe), cât și din punctul de vedere al
înregistrării (precodificate și postcodificate).
203ibidem , p. 68-70
1235.3. Selec ția subiecților și stabilirea e șantionului
Cu scopul omogeniz ării eșantionului, în interviul desf ășurat asupra subiec ților, am folosit
metoda de e șantionare aleatoare de tip cluster. „ Clusterele, (ciorchini, în limba englez ă) adună
grupuri eterogene, care sunt deja formate ca și grupuri stabile. – școli, organiza ții etc. Deci, în
eșantionarea cluster, stabilim grupurile de acest tip, din care facem apoi selec ția. (Hatos,
2008) .‟204Un astfel de e șantion este relevant pentru rezultatele ob ținute, așadar, a fost necesar ă
intervievarea subiec ților cu un minim de cuno ștințe în domeniul umanist, cu scopul de a afla
opinii exprimate prin formul ări textuale.
Cercetarea comportamentului socio-cultural al tinerilor slovaci a avut loc în perioada
septembrie 2014 – ianuarie 2015, ac țiune sprijinit ă financiar de o burs ă de studii oferit ă de
guvernul slovac, la Universitatea Matej Bel, Facultatea de Filozofie, din ora șul slovac Banska
Bystrica. În departamentul de studii culturale, am intervievat în limba englez ă, 50 de studen ți
slovaci afla ți la studii universitare de licen ță (anii I, II și III) sau de masterat (anii I și II), unii
dintre ei fiind și voluntari Erasmus, proveni ți din familii domiciliate pe întreg teritoriul slovac și
cu un statut social stabil, cunosc ători ai limbii engleze și familiariza ți cu instabilitatea socio-
culturală contemporan ă.
În ceea ce îi prive ște pe tinerii italieni, cercetarea a avut loc în luna septembrie 2015, la
Universitatea din Verona, Facultatea de Limbi Str ăine, asistat de organiza ția E.S.N., intervievând
50 de studen ți italieni, de asemenea proveni ți din întregul teritoriu italian, și stabiliți în Verona pe
durata lor de studii (o parte dintre ei fiind și voluntari E.S.N.). Majoritatea e șantionului italian s-a
declarat cunosc ătoare a limbii engleze, îns ă, în anumite situa ții izolate, în care limba englez ă nu
s-a putut folosi în interviuri, cercet ătorul, fiind licen țiat în filologie, specializarea englez ă-
italiană, a interpretat chestionarul în limba italian ă. S-a constatat faptul c ă studenții italieni sunt
familiariza ți cu evenimentele de anvergur ă mondial ă, puternic mediatizate de presa
internațională. Cercetarea comportamentului tinerilor români a avut loc la Universitatea
București, Facultatea de Limbi și Literaturi Str ăine, într-un cadru academic oferit de c ătre prof.
204SANDU, A., (2012) Metode de cercetare în știința comunic ării, Universitatea Mihail Kogalniceanu. Facultatea de
Drept, 2012. p. 46
124univ. dr. Constantin Geamba șu, fiind intervieva ți 50 de studen ți români, printre care și voluntari
ai Asociației Studen ților Facult ății de Limbi și Literaturi Str ăine (ASLS).
Toți subiecții intervieva ți au au vârste cuprinse între 18 și 27 de ani.
1255.4. Descrierea cercet ării
Am menționat în introducerea lucr ării aspectele pe care dorim s ă le abordăm în contextul
integrării într-o societate globalizat ă a tinerilor studen ți la secțiile de umanistic ă români, slovaci
și italieni.
Unul dintre aceste aspecte const ă în educa ția și integrarea pe pia ța muncii globale.
Obiectul cercet ării este contextualizat prin observarea opiniei subiec ților cu privire la carier ă: ce
consideră că este mai important? S ă studieze în propria țară sau în str ăinătate, să își creeze o re țea
de contacte, s ă devină cosmopolit sau s ăse bazeze mai mult pe practic ăetc. Scopul anchetei este
de a oferi informa țiile necesare în cazul unor cercet ări de piață ale angajatorilor europeni, în ceea
ce privește recrutarea for ței de munc ă din rândul tinerilor români, slovaci și italieni.
Un alt domeniu abordat este reprezentat de aprecierea identit ății naționale. În general,
aceasta este definit ă de dragostea fa ță de patrie, respectarea tradi țiilor și obiceiurilor și acordarea
unei importan țe deosebite în distingerea unei culturi fa ță de alta. Ace ști factori au poten țialul de
a deosebi cet ățeanul cosmopolit fa ță de cel na ționalist, iar în cercetarea parcurs ă subiecții au fost
puși în situația de a alege între cele dou ă extreme, cu scopul de a contura în aceast ă analizăforma
mentalității lor.
Stereotipurile sociale reprezint ă de asemenea un concept relevant care trebuie analizat.
Abordarea cercet ării în acest context este plurivalent ă, întrucât se analizeaz ă atât reac ția
subiecților la expunerea unor cli șee stereotipice, cât și identificarea cli șeelor ce pot fi formate din
propria lor ini țiativă.
Mentalitatea individului în contextul globaliz ării este de asemenea afectat ă de influen țele
lingvistice externe din societate. O important ă parte a problematicii globaliz ării constă în
hibridizarea limbilor materne, mai exact, în globalizarea modern ă, influența limbii engleze asupra
oricărei alte limbi, fapt considerat de c ătre experți, cum ar fi George Roca205, „o pocire a ambelor
limbi‟ (în traducere proprie). Acest fenomen poate duce la vorbirea incorect ă și incoerent ă a
limbii influen țate, ori, privind imaginea în ansamblu și observând c ă majoritatea limbilor vorbite
contemporan cuprind diferen țe puternice în compara ție cu cele vorbite cu unul sau mai multe
205Florentin Smarandache, Fifth International Anthology on Paradoxism , Editura OFFSETCOLOR, Rm. Vâlcea,
2006. p. 8
126secole în urm ă, putem deduce c ă limba este dependent ă de paradigmele istorice și evenimentele
cu mare impact asupra umanit ății (emigrarea în mas ă a unei culturi dintr-un loc în altul,
dezvoltarea comer țului în anumite zone, fondarea unor minorit ăți de etnii diferite, ce reprezint ă o
mare parte a popula ției dintr-un stat etc.) Prin urmare, este de la sine în țeles că, orice schimbare
istorică de mare anvergur ă, mai devreme sau mai târziu, va afecta lingvistica unui stat. În cadrul
acestei teze, evenimentul istoric de mare anvergur ă ce produce schimb ări adaptabile în
lingvistică, este globalizarea. A șadar, subiec ții au avut mai întâi sarcina de a aprecia gradul de
conștientizare a faptului c ă limba lor matern ă este afectat ă, iar mai apoi, de a- și identifica
propriile elemente, care le afecteaz ă forma unui discurs, asista ți de o listă de exemple.
Pe de altă parte, influen țele lingvistice externe nu se limiteaz ă doar la contextul social. Ele
se manifesteaz ă puternic pe internet și reprezint ă una dintre principalele cauze ale hibridiz ării
limbii. A șadar, subiec ții au avut de identificat abrevieri folosite pe internet în timpul unor
conversații informale, folosind acela și model de lucru ca în cazul analizei influen țelor lingvistice
în contextul social. Aceast ă parte a cercet ării are obiectivul nu numai de a expune modul în care
limba matern ă este alterat ă, ci și eficiența cu care subiec ții folosesc internetul, întrucât fiecare
abreviere din lista de exemple provine din anumite medii distincte (de la medii recreative, la
conferințe virtuale).
Un alt aspect abordat în cercetare a constat în preferin țele doctrinare politice. De și odată
cu globalizarea au ap ărut o nouă sferă publică, reprezentat ă de organiza ții non-guvernamentale și
o societate care influen țează deciziile autorit ăților, procesul de globalizare în sine, oficial este
gestionat de marile corpora ții în parteneriat cu mediul politic. Cu toate acestea, nu toate tipurile
de politici se potrivesc cu procesul de globalizare, acest lucru fiind asociat cu opozi ția stânga-
dreapta. „ Această opoziție a apărut în dezbaterile constitu ționale din timpul Revolu ției franceze
din 1789 când, pentru simplificarea procedurii de num ărare a voturilor, adep ții conserv ării
prerogativelor regelui s-au a șezat în dreapta Pre ședintelui Adun ării, în timp ce adversarii lor au
trecut în stânga (…) Ini țial, în majoritatea țărilor europene, la stânga se plasau liberalii, iar la
dreapta conservatorii. Pe m ăsură ce liberalii au c ăpătat putere, f ăcând o serie de reforme, au
devenit ap ărătorii ordinii create, preluând o parte dintre valorile dreptei. Zona stâng ă a
spectrului politic a fost ocupat ă, cu timpul, de partidele din familia socialist ă, apărute la sfâr șitul
127secolului al XIX-lea. ‟206Aceste mi șcări de principii politice dintr-o parte în alta, au dus la
rezultatul contemporan, în care, conform lui Bobbio Norberto207doctrina politic ă de stâng ă
promoveaz ă economia controlat ă sau parțial controlat ă de către stat, atitudinea revolu ționară față
de ordinea actual ă, filosofia muncii centrat ă pe muncitor, egalitatea rezultatului, legea fiind
factorul dictatorial în fa ța culturii, iar doctrina politica de dreapta promoveaz ă economia
guvernată de legea pie ței (control minim din partea statului), atitudinea de sus ținere a ordinii
existente, fiind considerat ă firească, filosofia muncii centrat ă pe proprietar, egalitatea la șansă și
cultura fiind factorul de influen ță în domeniul legislativ.
Între cele dou ă extreme, globalizarea are capacitatea de a se plia mai mult pe doctrina
politică de dreapt ă, dat fiind faptul c ă aceasta promoveaz ă o piață liberă, acordă mai mult ă putere
noii sfere publice și oferă egalitatea la șansă pentru fiecare individ (fiecare individ de ține
abilitatea de a- și gestiona viitorul, folosindu- și creativitatea, tehnologia și oportunit ățile create de
globalizare). Pe de alt ă parte, se poate spune c ă doctrina politic ă de stânga este paradoxal ă,
întrucât, în momentul când a luat na ștere, a respectat cultura de grup a protestatarilor și a fost
caracterizat ă de o atitudine revolu ționară față de ordinea actual ă de atunci. Îns ă în vremurile
contemporane, doctrina de stânga este cea care limiteaz ă influențele culturii în domeniul politic,
fapt care intr ă în conflict cu principiile globaliz ării.
Subiecții au avut sarcina de a alege între cele dou ă doctrine politice, ca form ă de
guvernare în țara în care ar locui, cu scopul de a identifica și compara forma cuantificabil ă a
tinerilor din România, Slovacia și Italia, care sunt sau nu preg ătiți pentru globalizare din punct de
vedere politic.
În final, cu scopul de a identifica nivelul actual al interac țiunii dintre cele trei culturi, am
abordat recunoa șterea iconurilor culturale. Conceptul de icon cultural reprezint ă o parte
important ă din sfera imagologic ă, deoarece iconul cultural este un produs, care poate fi perceput
de umanitate într-un mod vizual, auditiv, olfactiv sau tangibil. Pornind de la afirma ția lui Tom
Holt, putem dezv ălui ce înseamn ă un icon cultural din punct de vedere pragmatic. El afirm ă că
,,iconurile culturale domin ă lumea. Aceste iconuri pot fi atât personaje fic ționale cât și oameni
adevărați: Archie Bunker, Superman și Rambo pot fi exemple de iconuri americane. Mai mult
206Asociația Pro Democra ția, Familii Politice , Charles Stewart Mott Foundation, SUA, 2000. p. 5-6
207Bobbio Norberto, Left and Right: The Significance of a Political Distinction , University of Chicago Press, 1997.
p. 29-72
128decât atât, iconurile culturale nu au obliga ția de a fi umane. Companii ca Disney și Apple,
organizații non-guvernamentale cum ar fi Greenpiece și Amnesty International și universit ăți ca
Harvard și Oxford reprezint ă iconuri culturale. Obiectele, de asemenea, pot deveni iconuri
culturale. De exempu, Jeep-ul și Coca Cola au devenit iconuri culturale în timpul celui de-al
doilea război mondial. Locurile sau edificiile au devenit de asemenea iconuri culturale: Paris,
Harlem, Statuia Libert ății etc.”208Cu alte cuvinte, iconurile constituie schelete ale unei culturi,
prin simboluri cu care aceasta poate fi asociat ă.
Societatea global ă a creat de-a lungul istoriei o multitudine de iconuri culturale, care, în
funcție de activitatea și prestigiul global al unei culturi, devenind mai mult sau mai pu țin
cunoscute. Impactul globaliz ării dezvolt ă probabilitatea interac țiunilor interculturale și astfel, este
produsă o continu ă popularizare a iconurilor culturale, în special a celor mai pu țin cunoscute.
În desfășurarea sondajului de opinie, având în vedere tema tezei de doctorat care include
imaginea pe care culturile slovace, române și italiene o au una fa ță de cealalt ă, printr-un
chestionar grafic, e șantionul a avut sarcina de a recunoa ște iconuri culturale globale (simboluri
populare, datorit ă succesului pe pia ță al produselor pe care le reprezint ă în societatea global ă),
regionale (simboluri semi-populare, ale c ăror produse reprezentate s-au bucurat de un succes
limitat la scal ă globală) și locale (simboluri mai pu țin populare, dificil de recunoscut, din pricina
apariției rare pe pia ță sau lipsite de succes în mediul interna țional).
Iconurile globale folosite constau în logo-urile brandurilor americane de succes ale c ăror
produse sunt exportate în întreaga lume (McDonalds, PEPSI, Apple), cele regionale fiind
reprezentate de logo-urile brand-urilor auto mai mult sau mai pu țin populare în mediul global
(Dacia – brand românesc, Skoda – brand cehoslovac, Ferrari – brand italian), iar cele regionale
sunt reprezentate de logo-urile produselor alimentare tradi ționale, produse de fiecare cultur ă
avută în vedere în teza de doctorat. (Kofola – b ăutură cehoslovac ă tradițională, Barilla – paste
făinoase italiene, ROM – ciocolat ă cu rom, produs tradi țional românesc).
Totodată, cercetarea ține cont de anumite variabile ale e șantionului pentru a se stabili
concret atât asem ănările cât și deosebirile dintre culturile analizate. Variabilele sunt reprezentate
de: vârsta și genul subiec ților, precum și de nivelul de educa ție și de experien ță în străinătate al
208ibid, p. 62
129acestora. Vârsta și nivelul de educa ție sunt stabilizate de omogenitatea e șantionului (vârsta este
cuprinsă între 18 și 27 ani, iar educa ția este de nivel universitar în domenii umaniste).
Este necesar ca genul e șantionului s ă fie diferen țiat și specificat întrucât psihologul
Michael G. Conner209subliniază anumite aspecte cognitive care separ ă gândirea masculin ă față
de cea feminin ă. El face referire la diferen țele dintre mintea feminin ă și cea masculin ă,
specificând faptul c ă femeile de țin de patru ori mai multe celule nervoase (neuroni) decât
bărbații. Astfel, partea stâng ă a creierului este conectat ă mai puternic decât cea dreapt ă, fapt care
le permite femeilor s ă abordeze problemele într-un mod global. Conner afirm ă că mintea femeilor
funcționează printr-o perspectiv ă colectiv ă, vizualizând elementele cognitive ca fiind
interconectate și interdependente, fapt care le permite femeilor s ă rezolve simultan mai multe
sarcini, îns ă având dificult ăți în a se izola de experien țele personale în timpul acestui proces.
Pe de altă parte, în cazul min ții masculine, concentrarea asupra unei probleme are caracter
liniar. Conner subliniaz ă că bărbații au tendin ța de a-și rezolva problemele consecutiv, separând
experiențele personale de sarcina care trebuie îndeplinit ă. Așadar, variabilele care diferen țiază
genul, reprezint ă aspecte importante care trebuie men ționate în cercetare, întrucât au poten țialul
de a contribui la validarea analizei comparative.
Nivelul de experien ță în străinătate este de asemenea o variabil ă care nu trebuie neglijat ă.
Dat fiind tipul cercet ării, este necesar s ă diferențiem cuantificabil acest aspect, întrucât poate
influența relevan ța rezultatelor. Variabila a fost diferen țiată astfel: subiec ți care nu au c ălătorit
niciodată în străinătate, subiec ți care au c ălătorit în str ăinătate mai pu țin de un an și subiecți care
au călătorit în str ăinătate mai mult de un an.
209Michael G. Conner, http://www.oregoncounseling.org/ArticlesPapers/Documents/DifferencesMenWomen.htm ,
15.05.2016
1305.5. Analiza comparativ ă și interpretarea rezultatelor
Pentru analiza și interpretarea rezultatelor, variabilele stabilite, dependente de structura
eșantionului, au fost stratificate cuantificabil astfel: e șantionul din România este format din 4%
bărbați care nu au c ălătorit niciodat ă în străinătate, 8% b ărbați care au c ălătorit în str ăinătate mai
puțin de un an, 12% b ărbați care au c ălătorit în str ăinătate mai mult de un an, 14% femei care nu
au călătorit niciodat ă în străinătate, 46% femei care au c ălătorit în str ăinătate mai pu țin de un an
și 16% femei care au c ălătorit în str ăinătate mai mult de un an. Urm ărind acelea și criterii, în
aceeași ordine, e șantionul din Italia a fost divizat astfel: 20%, 12%, 9% (b ărbați) și 20%, 26%,
4% (femei), iar cel din Slovacia: 4%, 22%, 2% (b ărbați) și 18%, 46%, 8% (femei).
Plecând de la aceste valori, am analizat fiecare variabil ă în parte, în raport cu fiecare
întrebare, ținând cont de contextul paradigmelor studiate în aceast ă lucrare.
5.5.1. Educa ția și integrarea pe pia ța muncii globale
Rezultatele înregistrate pe variabile (Tabelele 5.1, 5.2, 5.3.) au arătat faptul c ă: în timp ce
50% din e șantionul român masculin care nu a c ălătorit niciodat ă în străinătate, dore ște să se
dezvolte în carier ă în țara de origine, prin participarea la cursuri specializate într-un domeniu
practic, cealalt ă jumătate ar prefera parcurgerea studiilor academice în str ăinătate. În cazul
eșantionului masculin slovac, o jum ătate dorește să rămână în propriul lor sistem academic, iar
cealaltă jumătate ar dori s ă participe la stagii de practic ă oferite de firme private sau agen ții non-
guvernamentale.
Pe de altă parte, bărbații italieni care nu au c ălătorit niciodat ă în străinătate, evită complet
parcurgerea cursurilor specializate într-un anumit domeniu, astfel: doar 20% prefer ă să parcurgă
studii universitare în str ăinătate, 60% acord ă încredere propriului sistem academic na țional și
preferă să parcurgă studii universitare în Italia, 10% prefer ă să se autoeduce, prin cunoa șterea
altor culturi și participarea la conferin țe internaționale, iar 10% consider ă că stagiile de practic ă
reprezintă cea mai eficient ă metodă pentru a se dezvolta profesional.
131Există clar interac ționări între dimensiunile fiec ărei culturi în ceea ce prive ște variabila
eșantionului masculin care nu a c ălătorit niciodat ă în străinătate. Pe de o parte, România și
Slovacia se aseam ănă în dimensiunea fenomenului de migra ție și se reprezint ă mai mult prin
tendințe practice, pe când italienii, nu numai c ă sunt atra și în număr mare de propriul sistem
național de educa ție, dar din ceea ce se observ ă în rezultate, ei aspir ă mai mult la mediul
academic, decât la cel practic.
În ceea ce prive ște eșantionul feminin care nu a c ălătorit niciodat ă în străinătate, în
cazul culturii române, 14% dintre femei consider ă că abordarea practic ă este cea mai eficient ă
formă de calificare, 15% ar dori s ă parcurgă studii academice în str ăinătate și 71% se bazeaz ă pe
programele educa ționale oferite de experien ța acumulat ă prin particip ări la proiecte europene.
În același context, e șantionul feminin din Slovacia este structurat astfel: motivate de
oportunități în străinătate, 11% dintre tinere prefer ă să participe în proiectele europene, iar 66%
să parcurgă studii academice într-o alt ă țară. Pe de alt ă parte, 33% din e șantion ar alege s ă rămână
în țară pentru parcurgerea studiilor academice, motivat de leg ăturile familiale, precum și de
dorința menținerii legăturilor strânse cu persoanele apropiate.
În cazul italiencelor care nu au nici un fel de experien ță de emigrare, 40% ar dori s ă
studieze în str ăinătate în mediul universitar, datorit ă conștientizării dezvolt ării de mare amploare
a fenomenului interna țional, 10% ar dori s ă activeze în conferin țe și proiecte europene, îns ă 50%,
au interpretat fenomenul interna țional din perspectiva g ăzduirii imigran ților, argumentând c ă aleg
sistemul de educa ție, pe care Italia îl ofer ă, cu scopul de a lucra într-un mediu turistic
internațional.
În cadrul acestei variabile, observ ăm că răspunsurile variaz ă în funcție de ceea ce
eșantionul are de exploatat pentru a- și îndeplini scopurile personale. Pentru România și Slovacia,
instrumentul exploatat este reprezentat de libera circula ție facilitat ă de apartenen ța la Uniunea
European ă, iar în cazul Italiei, de patrimoniul turistic na țional. Însă, aspectul deosebit constatat în
aceste răspunsuri este tendin ța de sacrificiu în plan profesional al slovacelor, motivat ă de
importanța pe care acestea o acord ă legăturilor familiale.
Răspunsurile oferite de e șantionul masculin care a c ălătorit în str ăinătate mai pu țin de
un an sunt divizate astfel: în cazul subiec ților români, 50% prefer ă calificarea prin parcurgerea
cursurilor specializate într-un un anumit domeniu, considerând c ă acestea pot înlocui preg ătirea
academic ă și 25% prefer ă participarea la conferin țe și proiecte europene, motivând prin faptul c ă
132în acest caz informa țiile și competen țele de care sunt interesa ți sunt centrate pe interesul
studentului, nu pe impunerea profesorului. Totu și, 25% prefer ă să studieze în România,
cunoscând faptul c ă diploma de licen ță obținută poate fi echivalat ă și în străinătate.
Pe de altă parte, bărbații italieni, care au c ălătorit mai pu țin de un an în str ăinătate, au
rămas fideli mediului academic cosmopolit. Astfel, 42% consider ă că proiectele și conferin țele
europene sunt un prilej prin care se pot dezvolta eficient, 25% de asemenea, prefer ă să se
dezvolte într-un ambient cosmopolit într-o universitate, 25% sunt de p ărere că țara lor natal ă
oferă cel mai eficient sistem de educa ție, motivând prin faptul c ă mulți studenți străini aleg s ă
studieze în Italia, și 8% prefer ă stagiile de practic ă furnizate de ter țe companii.
Situația italienilor este asem ănătoare cu cea a slovacilor în aceast ă variabilă: 9%
preferă stagiile de practic ă din companii, 18% prefer ă să studieze în str ăinătate, neavând
încredere în sistemul lor na țional de înv ățământ și 73% prefer ă să călătorească și să participe la
proiecte europene.
În cadrul acestei paradigme, italienii și slovacii merg în mare m ăsură, pe acelea și
principii, majoritatea aspirând la ob ținerea calific ărilor profesionale și dezvoltarea într-un mediu
academic cosmopolit, îns ă majoritatea românilor prefer ă participarea la cursuri specializate, fapt
care pune la îndoial ă încrederea studen ților români de gen masculin, în sistemul academic din
România. Pe de alt ă parte, acest rezultat ofer ă o imagine clar ă privind perspectiva form ării unei
echipe în cadrul unui proiect european în domeniul resurselor umane (tip POCU), într-un mediu
intercultural. Organizatorii și formatorii din cadrul unui astfel de proiect ar putea fi italieni și
slovaci, iar beneficiarii, români care prefer ă să se specializeze într-un anumit domeniu.
O altă variabilă este reprezentat ă de eșantionul de gen feminin care a c ălătorit mai
puțin de un an. În cazul româncelor, 9% ar urma cursuri specializate oferite de furnizori de
formare, motivându- și alegerea prin faptul c ă această formă de pregătire armonizeaz ădezvoltarea
profesional ă cu cea personal ă, pe când cursurile din universit ățile de stat nu sunt pe m ăsura
așteptărilor studentului. Pe de alt ă parte 8% dintre responden ți ar alege parcurgerea programelor
de studii superioare din România, considerând c ă este cea mai facil ă formă de a ob ține o
specializare, iar 14% ar dori s ă participe la stagiile de practic ă oferite de companii, justificând
prin faptul c ă practica este cel mai bun mod de dezvoltare personal ă și ieșire din zona de confort,
experiența profesional ă fiind prioritar ă și că o companie faciliteaz ăatât formarea competen țelor
în domeniul de activitate, cât și abordarea unor noi concepte teoretice. Ținând cont de fragilitatea
133sistemului de educa ție românesc, 17% dintre responden ți preferă parcurgerea programelor de
studii din str ăinătate, dorind s ă exploreze alte culturi și să învețe o limbă străină într-un mediu
autentic, nu ca simplu turist, ci ca cet ățean al locului respectiv. Preferin ța dominant ă (52%) a
tinerelor românce este ob ținerea experien ței și formării profesionale, c ălătorind și participând la
proiecte europene, motivate de interesul pentru cunoa șterea noilor culturi și pentru integrarea într-
un cerc necunoscut. De asemenea, în motiva ția răspunsurilor din contextul acestei variabile a fost
prezentă și expresia : „Câte limbi str ăine cunoști, de atâtea ori devii om. ‟
În ceea ce le prive ște pe tinerele italience care au c ălătorit în str ăinătate mai pu țin de un
an, 7% prefer ă stagiile de practic ă, în timp ce fiecare variant ă din chestionar privind dezvoltarea
personală (prin parcurgerea studiilor superioare în str ăinătate, parcurgerea studiilor superioare în
țara de origine, sau c ălătorind și participând la conferin țe și proiecte europene), a fost selectat ă în
aceeași proporție ( 31%) de c ătre subiec ții eșantionului.
O oarecare omogenitate s-a identificat și în ceea ce prive ște răspunsurile tinerelor slovace
care au călătorit în str ăinătate mai pu țin de un. Astfel, 48% prefer ăsă parcurgă studii universitare
în străinătate, considerându-le o alternativ ă mai bună față de ceea ce are sistemul academic slovac
de oferit, iar 49% ar opta s ă activeze în proiecte europene, motivând c ă educația facilitat ăde
mediul academic nu este suficient ă și că sunt necesare în țelegerea mentalit ăților străine și crearea
unei rețele de contacte pentru o integrare de succes pe pia ța muncii globale. Doar 5% prefer ă să
urmeze stagii de practic ă, considerând c ă performan țele școlare reprezint ă o paradigm ă abstractă
pentru pia ța muncii contemporane.
Principiile Slovaciei și Italiei sunt similare și în cadrul e șantionului feminin care a
călătorit în str ăinătate mai pu țin de un an, întrucât aspira țiile cosmopolite sunt întâlnite mult mai
rar în mediul universitar românesc decât în cel slovac și italian.
Analiza comparativ ă sub aspectul educa ției și integrării pe pia ța muncii globale este
completat ă din perspectiva tinerilor care au c ălătorit în str ăinătate mai mult de un an. În cazul
bărbaților români, 50% prefer ă să se dezvolte în mediul cosmopolit din cadrul proiectelor și
conferințelor europene, 33%, aspir ă să studieze în str ăinătate și doar 17% sunt sceptici în ceea ce
privește eficien ța mediilor interna ționale și ar prefera parcurgerea programelor de studii
universitare din România, considerând c ă prin obținerea diplomei de licen ță, se vor integra sigur
pe piața muncii.
134Pe de alt ă parte, atât în cazul b ărbaților italieni, cât și în cazul celor slovaci, întregul
eșantion reprezentat de cei care au c ălătorit în str ăinătate mai mult de un an, a r ăspuns că preferă
proiectele și conferin țele europene pentru a se dezvolta. A șadar, principiile slovacilor și ale
italienilor se aseam ănă și în acest context.
Răspunsurile e șantioanelor reprezentate de femeile care au c ălătorit în str ăinătate mai
mult de un an, sunt stratificate astfel: în cazul României, 25% prefer ă să parcurgăcursurile
specializate, justificate de interesul pentru o anumit ă ocupație, 12% au ales stagiile de practic ă
furnizate de companii private sau ONG-uri, care sunt într-o continu ă ascensiune, 50% ar prefera
să participe la diverse proiecte europene pentru exersarea limbilor studiate la universitate și 13%
consideră că educația în propria lor țară este suficient ă.
În ceea ce prive ște femeile din Italia care au c ălătorit în str ăinătate mai mult de un an,
50% prefer ă să studieze în str ăinătate și 50% prefer ă proiectele europene pentru a- și perfecționa
competen țele. Încă o dată, rezultatele din Italia se aseam ănă cu cele din Slovacia, întrucât
jumătate din eșantionul reprezentat de femeile care au c ălătorit mai mult de un an ar alege studiul
în afara grani țelor, fiind dezam ăgite de sistemul academic slovac, iar 50% ar dori s ă participe în
proiectele europene, sus ținând eficien ța intersect ării mai multor mentalit ăți în găsirea unor solu ții
operante la problemele globale.
5.5.2 Identitatea na țională
În contrast cu autodenigrarea specific româneasc ă, identitatea na țională și dragostea
față de patrie reprezint ă factori deosebit de importan ți pentru cet ățeanul slovac sau italian, ori, din
rezultatele analizei comparative pân ă în acest punct, indiferent de na ționalitate, o mare parte
dintre tineri ar dori s ă emigreze în str ăinătate, cel pu țin o perioad ă limitată cu scopul de a- și
eficientiza educa ția.
Emigrarea tinerilor nu este important ă numai din punct de vedere cultural, ci și
economic. Conform Student Marketing, c ălătoriile tinerilor în scop turistic sau educa țional nu
reprezintă o industrie de ni șă, întrucât aduc venituri de sute de miliarde de dolari. În (Figura
5.2)210, veniturile industriei c ălătoriilor tinerilor din anul 2013, în valoare de 203 miliarde de
210UNWTO, 2006: UNWTO, 2014: StudentMarketing, 2013: Gartner, 2013: Forbes, 2013, MCW, 2013
135dolari, sunt comparate cu veniturile industriei jocurilor video în valoare de 93 miliarde de dolari,
ale croazierelor, de 36 de miliarde de dolari sau ale cluburilor de Hockey cu venituri de 12
miliarde de dolari. A șadar, călătoriile tinerilor reprezint ă o industrie în curs de continu ă
dezvoltare și se așteaptă ca în anul 2020, s ă determine o cre ștere a veniturilor de peste 50% fa ță
de anul 2013. Prin urmare, analiza rezultatelor cercet ării identității naționale, va merge în paralel
cu evaluarea migra ției, conducând la anumite aprecieri în ceea ce prive ște valorile statistice
privind migra ția tinerilor români, slovaci și italieni, ca posibil segment al acestei industrii.
Eșantionul reprezentat de b ărbații care nu au c ălătorit niciodat ă în străinătate și-a
exprimat opinia în ceea ce prive ște fidelitatea fa ță de identitatea na țională astfel: cei care ar dori
să emigreze, riscând metisarea cu alte culturi sunt: 50% români, 50% slovaci și 90% italieni, iar
cei care nu prefer ă sa emigreze și preferă să își păstreze identitatea na țională intactă sunt
reprezenta ți de: 50% români, 50% slovaci și 10% italieni. Este interesant c ă, deși eșantionul
italian este format mai mult din indivizi care nu au c ălătorit, față de celelalte dou ă eșantioane,
acesta manifest ă un interes puternic de a emigra, în compara ție cu românii și slovacii.
Pe de altă parte, bărbații care au c ălătorit în str ăinătate mai pu țin de un an, au r ăspuns
astfel: cei care prefer ă să emigreze sunt: 75% români, 75% italieni și 63% slovaci, iar cealalt ă
categorie (cei care nu prefer ă să emigreze) este reprezentat ă de: 25% români, 25% italieni și 37%
slovaci. Valorile similare în cazul celor care sunt la începutul acumul ării de experien ță în
străinătate, denot ă faptul că primul impact al procesului de cosmopolitizare asupra culturilor din
Uniunea European ă, este asem ănător, indiferent de originea acestora.
Vizibilitatea diferen țelor impactului cosmopolitiz ării asupra celor trei culturi este dat ă
de eșantionul format din b ărbații care au c ălătorit în str ăinătate mai mult de un an, unde 83%
dintre români, 66% dintre italieni și întegul e șantion slovac, prefer ă să își continue procesul de
cosmopolitizare prin emigrare. În acest context, putem conclude c ă în următoarele decade, Italia
se va plia mai mult pe modelul unui stat-gazd ă, pe când România și Slovacia vor suferi pierderi
demografice mai vizibile decât în cazul Italiei.
În ceea ce prive ște femeile care nu au c ălătorit niciodat ă în străinătate, valorile
statistice ale celor care prefer ă să se stabileasc ă într-o țară străină, riscând pierderea identit ății
sunt: în cazul româncelor, 85%, în cazul italiencelor, 70% și în cazul tinerelor slovace, 88%, iar
15% dintre românce, 30% dintre italience și 12% dintre slovace prefer ă să își prezerve identitatea
națională, rămânând în țara de origine.
136Valori comparabile întâlnim și în cazul e șantionului reprezentat de femeile care au
călătorit mai pu țin de un an. Varianta emigr ării și cosmopolitiz ării a constituit op țiunea pentru:
78% dintre românce, 53% dintre italience și 65% dintre slovace, în timp ce 22% dintre românce,
47% dintre italience și 35% dintre slovace prefer ă să rămână în țara de origine.
Italia rămâne frunta șă în ceea ce prive ște prezervarea identit ății și în cazul
eșantionului reprezentat de tinerele care au c ălătorit mai mult de un an. Astfel, 75% dintre
respondentele din România și 75% dintre cele din Slovacia ar dori s ă se stabileasc ă în străinătate,
pe când italiencele au ales aceast ă opțiune doar într-un procentaj de 50%.
Rezultatele analizei privind prezervarea identit ății naționale (Tabelele 5.4, 5.5, 5.6.)
evidențiază atât valori ipotetice ale unor viitoare emigr ări, cât și genul și naționalitatea
emigranților. Analiza sugereaz ă faptul că, în general, tinerii sunt dispu și să își sacrifice identitatea
națională pentru a pentru a putea experimenta diversitatea cultural ă.
În mod paradoxal, reprezentan ții culturii care, în aceast ă cercetare s-au dovedit a fi
printre cei mai na ționaliști (slovacii), au înregistrat cele mai mari valori cu privire la dorin ța
emigrării și predispozi ția la abandon na țional, pe când Italia este ,,salvat ă” de eșantionul feminin,
din care aproape o jum ătate dorește să își păstreze identitatea italian ă pură, afirmând c ă nu
dorește să se stabileasc ă într-un alt stat. Surprinz ător, valorile ob ținute din rezultatele e șantionului
din România sunt situate între valorile celorlalte dou ă culturi, îns ă dorința stabilirii într-un alt stat
rămâne predominant ă.
5.5.3. Recunoa șterea iconurilor culturale locale, regionale și globale
Conceptul de icon cultural reprezint ă o parte deosebit de important ă din sfera
imagologic ă, deoarece iconul cultural este un produs care poate fi perceput într-un mod vizual,
auditiv, olfactiv sau tangibil. Pornind de la afirma ția lui Douglas B. Holt211, putem dezv ălui ce
înseamnă un icon cultural din punct de vedere pragmatic. El afirm ă că ,,iconurile culturale
domină lumea. Aceste iconuri pot fi atât personaje fic ționale cât și reale: Archie Bunker,
Superman și Rambo pot fi exemple de iconuri americane. Mai mult decât atât, iconurile culturale
211Douglas B. Holt, Cum devin Brand-urile Iconuri? Principiile Branding-ului Cultural , Harvard Business School
Publishing Corporation, SUA, 2004. ebook
137nu au obliga ția de a fi umane. Companii ca Disneyși Apple , organiza ții non-guvernamentale, cum
ar fi Greenpiece și Amnesty International și universit ăți ca Harvardși Oxford , reprezint ă iconuri
culturale. Obiectele, de asemenea, pot deveni iconuri culturale. De exempu, Jeep-ul șiCoca-Cola
au devenit iconuri culturale în timpul celui de-al doilea r ăzboi mondial. Locurile sau edificiile au
devenit de asemenea iconuri culturale: Paris , Harlem , Statuia Libert ății, etc. Cu alte cuvinte,
iconurile constituie scheletele unei culturi, formate din simboluri cu care aceasta poate fi asociate.
Societatea global ă a creat de-a lungul istoriei o multitudine de iconuri culturale, care, în
funcție de activitatea și prestigiul global al unei culturi, au devenit mai mult sau mai pu țin
cunoscute. Impactul globaliz ării dezvolt ă probabilitatea interac țiunilor interculturale și astfel are
loc o continu ă popularizare a iconurilor culturale, în special a celor mai pu țin cunoscute.
În desfășurarea sondajului de opinie, având în vedere tema tezei de doctorat care include
imaginea pe care culturile slovac ă, română și italiană o au una fa ță de cealalt ă, subiecții au avut
sarcina de a recunoa ște iconuri culturale globale prezentate în chestionar sub form ă grafică
(simboluri populare u șor de recunoscut, datorit ă succesului pe pia ță al produselor pe care le
reprezintă în societatea global ă, sau simboluri regionale semi-populare, ale c ăror produse
reprezentate s-au bucurat de un succes limitat la scal ă globală ori simboluri locale mai pu țin
populare, dificil de recunoscut, din pricina apari ției rare pe pia ță a produselor (unele f ără succes
în mediul interna țional) pe care le reprezint ă.
Iconurile globale folosite constau în logo-urile brandurilor americane de prestigiu ale
căror produse sunt exportate în întreaga lume ( McDonalds , PEPSI , Apple ), cele regionale fiind
reprezentate de logo-urile brand-urilor auto mai mult sau mai pu țin populare în mediul global
(Dacia – brand românesc, Skoda – brand cehoslovac, Ferrari – brand italian), iar cele locale sunt
reprezentate de logo-urile unor produse alimentare tradi ționale, specifice fiec ărei culturi avute în
vedere în teza de doctorat ( Kofola – băutură cehoslovac ă tradițională, Barilla – paste făinoase
italiene, ROM – ciocolat ă cu rom, produs tradi țional românesc).
Eșantionul reprezentat de b ărbații care nu au emigrat niciodat ă în străinătate, a recunoscut
iconurile în urm ătoarele de propor ții: românii – McDonalds (100%), Pepsi ( 100%), Apple
(100%), Ferrari (50%), Dacia (100%), Skoda (50%), Kofola (0%), Rom (100%), Barilla (0%);
italienii – McDonalds (100%), Pepsi (80%), Apple (100%), Ferrari (90%), Dacia (70%), Skoda
(90%), Kofola (0%), Rom (20%), Barilla (90%; slovacii – McDonalds (100%), Pepsi (100%),
138Apple (100%), Ferrari (50%), Dacia (50%), Skoda (100%), Kofola (50%), Rom (50%), Barilla
(50%).
Eșantionul format din b ărbații care au emigrat în str ăinătate mai pu țin de un an, a
recunoscut iconurile dup ă cum urmeaz ă: românii – McDonalds (100%), Pepsi (100%), Apple
(100%), Ferrari (75%), Dacia (75%), Skoda (75%), Kofola (0%), Rom (100%), Barilla (75%);
italienii – McDonalds (100%), Pepsi (83%), Apple (100%), Ferrari (100%), Dacia (67%), Skoda
(75%), Kofola (0%), Rom (17%), Barilla (100%); slovacii – McDonalds (100%), Pepsi (82%),
Apple (82%), Ferrari (55%), Dacia (64%), Skoda (82%), Kofola (27%), Rom (9%), Barilla (9%).
Eșantionul reprezentat de b ărbații care au emigrat în str ăinătate mai mult de un an a
recunoscut iconurile culturale astfel: românii – McDonalds (100%), Pepsi (100%), Apple (100%),
Ferrari (100%), Dacia (100%), Skoda (100%), Kofola (33%), Rom (100%), Barilla (83%);
italienii – McDonalds (100%), Pepsi (67%), Apple (100%), Ferrari (100%), Dacia (67%), Skoda
(67%), Kofola (0%), Rom (33%), Barilla (100%); slovacii – McDonalds (100%), Pepsi (100%),
Apple (100%), Ferrari (100%), Dacia (100%), Skoda (100%), Kofola (100%), Rom (0%), Barilla
(0%).
Eșantionul format din femeile care nu au emigrat niciodat ă în străinătate, au recunoscut
iconurile dup ă cum urmeaz ă: româncele – McDonalds (100%), Pepsi (100%), Apple (100%)
Ferrari (57%), Dacia (71%), Skoda (57%), Kofola (0%), Rom (0%), Barilla (57%); italiencele –
McDonalds (100%), Pepsi (100%), Apple (100%), Ferrari (100%), Dacia (50%), Skoda (70%),
Kofola (0%), Rom (0%), Barilla (100%); slovacele – McDonalds (100%), Pepsi (100%), Apple
(100%), Ferrari (78%), Dacia (78%), Skoda (100%), Kofola (44%), Rom (11%), Barilla (11%).
Eșantionul reprezentat de femeile care au emigrat în str ăinătate mai pu țin de un an, au
recunoscut iconurile, în astfel de propor ții: româncele – McDonalds (100%), Pepsi (100%), Apple
(96%), Ferrari (91%), Dacia (87%), Skoda (78%), Kofola ( 17%), Rom (96%), Barilla (96%);
italiencele – McDonalds (100%), Pepsi (77%), Apple (92%), Ferrari (100%), Dacia (54%),
Skoda (85%), Kofola (0%), Rom (15%), Barilla (100%); slovacele – McDonalds (100%), Pepsi
(83%), Apple (100%), Ferrari (78%), Dacia (52%), Skoda (100%), Kofola (30%), Rom (17%),
Barilla (13%).
Eșantionul format din femeile care au emigrat în str ăinătate mai mult de un an, au
recunoscut iconurile culturale, în astfel de propor ții: româncele – McDonalds (88%), Pepsi
(100%), Apple (100%), Ferrari (75%), Dacia (75%), Skoda (63%), Kofola (0%), Rom (75%),
139Barilla (88%); italiencele – McDonalds (100%), Pepsi (100%), Apple (100%), Ferrari (100%),
Dacia (100%), Skoda (100%), Kofola (0%), Rom (0%), Barilla (100%); slovacele – McDonalds
(100%), Pepsi (100%), Apple (100%), Ferrari (100%), Dacia (75%), Skoda (100%), Kofola
(75%), Rom (0%), Barilla (0%).
Diferența dintre rezultatele înregistrate în cazul fiec ărei culturi (Tabelele 5.7, 5.8, 5.9.) ,
a căpătat vizibilitate datorit ă numărului de recunoa șteri ale iconurilor culturale locale.
Eșantionul din România a avut cele mai multe identific ări de iconuri (362), urmat de cel italian
(314) și cel slovac (289). Num ărul mare de identific ări în cazul subiec ților din România
sugerează pe de o parte, c ă tinerii români au o aten ție distributiv ă mai dezvoltat ă, în compara ție
cu reprezentan ții celorlalte dou ă culturi, dar pe de alt ă parte, extrapolând, poate indica faptul c ă
dintre cele trei țări studiate, România pare a fi cea mai receptiv ă la mărfuri provenite din
export, întrucât iconurile au fost recunoscute în mare parte și de către tinerii care nu au emigrat
niciodată în străinătate.
Italienii se prezint ă cel mai bine în ceea ce prive ște recunoa șterea propriilor iconuri,
însă niciun respondent nu a identificat iconul local din Slovacia – Kofola .
Pe de alt ă parte, de și în Italia exist ă o comunitate însemnat ă de români, (conform
estimărilor Caritas212, de circa 997000, dintre care 819442 cu loc de munc ă), responden ții
italieni au recunoscut iconurile române ști într-un num ăr foarte mic. Acest fapt sugereaz ă faptul
că membrii comunit ăților de români din Italia nu au fost buni ambasadori ai țării lor, în sensul
că nu au fost preocupa ți să-și promoveze cultura prin popularizarea produselor tradi ționale,
deși responden ții români care au emigrat în str ăinătate au recunoscut mai multe iconuri
românești, comparativ cu cei care nu și-au părăsit țara niciodat ă.
Din analiza inductiv ă a rezultatelor ob ținute, tendin țe asemănătoare pot fi observate și
în comportamentul tinerilor slovaci, îns ă aceștia au obținut valori mult mai sc ăzute în ceea ce
privește recunoa șterea propriilor iconuri, ceea ce a determinat și valoarea sc ăzută a numărului
de recunoa șteri, în ansamblu. A șadar, intensitatea na ționalismului slovac este pus ă la îndoial ă
întrucât, un produs puternic comercializat și consumat, cu care Slovacia, de altfel se mândre ște,
a fost recunoscut de un num ăr extrem de sc ăzut de responden ți slovaci.
212http://www.romanidinitalia.ro/home/diaspora , 7.07.2016
140Aspecte privind na ționalismul slovac sau alte stereotipuri, cum ar fi, snobismul
românesc (posibil ap ărut pe fondul apetitului pentru produse din import, care o lung ă perioadă
au lipsit din în România), sau mândria gastronomic ă a italienilor (instalat ă pe fondul succesului
pe piață a produselor tradi ționale), vor analizate în subcapitolul urm ător, Stereotipuri sociale.
5.5.4. Stereotipuri sociale
Pentru selec ția stereotipurilor, vom specifica afirma ții care pot fi considerate stereotipuri
contemporane, în ceea ce prive ște culturile vizate în teza de doctorat (români, italieni, slovaci).
Un stereotip cu privire la cultura româneasc ă ce nu poate fi ignorat este denotat de a șa zisul
snobism românesc. În articlolul ,,Se poart ă snobismul”, Mihai Mincan, reporter la ,,Adev ărul”
precizeaz ă: „Cât de snobi sunt românii? R ăspunsul spre care am fi înclina ți cu toții este, desigur,
«nu mai mult decât al ții», însă cercetările de pia ță par însă a fi de alt ă părere. Un barometru
european din 2012 și preluat în România de firma de consultan ță Management Consultants Ltd.
evidențiază faptul că România se afl ă, alături de Bulgaria, Ucraina și Rusia, în vârful topului de
snobism european. ‟213În România apar tot mai des situa ții, de multe ori pamfletizate de c ătre
mass-media, cum ar fi: persoane care achizi ționeazăautoturisme de lux sau echipamente
electronice de ultim ă generație (telefoane mobile de lux, tablete, gadget-uri), pe fondul de ținerii
unor locuin țe modeste ori a statutului de șomeri, sau indivizi care î și irosesc în diverse localuri
exclusiviste resursele financiare de subzisten ță, cu scopul de a- și satisface nevoia de recuno ștere
socială sau de a- și consolida stima de sine. Astfel, ia na ștere stereotipul românului, ce
achiziționează produse de lux, pe care nu și le permite.
În ceea ce prive ște stereotipul slovac, acesta de ține un caracter previzibil – na ționalismul
slovac, conotat de dragostea și fidelitatea individului fa ță de patria sa. Informa țiile sunt dobândite
din experien țe proprii și din observa ții empirice, de exemplu: pasiunea cu care slovacii
interpreteaz ăcântecele tradi ționale (întâlnit ă și ca modalitate contemporan ăprin care se
desfășoară o petrecere slovac ă de succes), modelarea și adaptarea neologismelor la limba slovac ă
(„manager ‟ devine „manažér ‟, „computer ‟ devine „po čítač‟ sau „mall ‟ se transform ă în
„nákupné centrum ‟etc.), ori blog-uri create de slovaci, probând astfel dragostea fa ță de patrie; pe
213Mihai Mincan, http://adevarul.ro/life-style/stil-de-viata/se-poarta-snobismul-
1_53c0ea9a0d133766a85961b3/index.html , 26.11.2015
141pagina na ționalăde inernet sunt prezente numeroase afirma ții în legătură cu subiectul „De ce
iubiți Slovacia? ‟. Referindu-ne la unii dintre autori, (Daniel Laškody, Bernard Gregor, Lukáš
Trebatický, Matej Ŝefranko și Michal Poništ)214, aceștia nu s-au limitat doar la enumerarea
superficial ă a câtorva atrac ții turistice din Slovacia, cu scopul promov ării culturale, ci și-au
afirmat dragostea fa ță de patrie printr-o multitudine de valori – recuno ștința față de strămoșii
slovaci, care au luptat pentru libertatea urma șilor, frumuse țea și estetica naturii slovace, aerul
curat resim țit în pofida înc ălzirii globale, arhitectura istoric ă sustenabil ă și în general
sustenabilitatea poporului slovac, aflat într-o continu ă victorie împotriva risipei.
Cât despre stereotipul italian, acesta este relevat de faptul c ă ne aflăm sub influen ța
stilului italian, mai ales în ceea ce prive ște gastronomia. În acest caz se poate vorbi despre
o globalizare gastronomic ă. Conform opiniei lui B. W. Higman „ Principalele exemple de
produse alimentare globale constau în paste și pizza, ale c ăror loc de provenien ță este Italia, dar
care au fost acceptate de un num ăr mare de țări,‟215iar aceast ă afirmație este probat ă prin faptul
că, în toate statele moderne restaurantele din al c ăror meniu lipsesc preparate cu specific
italienesc, reprezint ă o raritate. Tot B. W. Higman sus ține că „Pizza a luat na ștere prima dat ă în
secolul al XVIII-lea, în Napoli, unde a devenit unul dintre cele mai populare feluri de mâncare
din oraș, furnizându-le claselor s ărace un blat comestibil al c ărui preț depindea de ingredientele
adăugate pe acesta (…) îns ă, după Al Doilea R ăzboi Mondial, atât în Italia, cât și în Statele
Unite, pizza a sc ăpat de eticheta de fel de mâncare enclav, pierzându- și caracterul de mas ă
modestă pentru s ăraci (…) Chiar și în locuri ca Australia, unde restaurantele și cafenelele
italiene își făcuseră simțită prezența, răspândirea fulger ătoare a lan țului de restaurante Pizza
Hut, în anii 60 (înfiin țat în Kansas în 1958), a transformat pizza într-un fel de mâncare global
(deși inițial, fiind destinat ă clasei de mijloc). ‟216Așadar, stereotipul const ă în faptul c ă italienii,
conștienți fiind de aceast ă istorie a gastronomiei și de prestigiul pe care preferin țele popula ției
globale pentru mâncarea italieneasc ă îl aduce Italiei, sunt convin și că mâncarea lor este cea mai
bună, inducându-le mai mult sau mai pu țin conștient un complex de superioritate.
214Daniel Laškody, Bernard Gregor, Lukáš Trebatický, Matej Ŝefranko, Michal Poništ, http://www.sns.sk/preco-
milujete-slovensko/ , 26.11.2015
215B. W. Higman, How Food Made Hystory , Editura Wiley-Blackwell, Oxford, 2012, p. 1950
216ibidem
142Elizabeth Julie Shanti217confirmă această convingere a italienilor chiar în titlul articolului
său „6 motive pentru care mâncarea italian ă este cea mai bun ă din lume ‟, în care apreciaz ă
principiile și valorile buc ătăriei italiene: „Restaurantele italiene str ălucesc chiar și fără
acordarea stelelor Michelin ‟; „Pizza este darul italian pentru univers ‟; „Bucătăria diversificat ă
este lăudată‟; „Bucătarii italieni sunt campioni ‟; „Există o mică Italie în buc ătăria fiecarei
țări‟; „Pastele sunt deliciul d ăruit lumii ‟.
Pentru ob ținerea informa ției imagologice din partea subiec ților intervieva ți, în ceea ce
privește snobismul românesc, na ționalismul slovac sau pasiunea obsesiv ă a italianului pentru
gastronomia na țională, forma întreb ării din chestionar este închis ă și coduce la selectarea
prejudecăților cu care rezoneaz ă.
Bărbații care nu au c ălătorit niciodat ă în străinătate au răspuns astfel: atât cei din
România, cât și cei din Slovacia consider ă ca fiind adev ărate stereotipurile despre propriile
culturi (slovacii sunt na ționaliști, respectiv, românii achizi ționează produse de lux pe care nu și le
permit). Singurul rezultat oarecum disparat a fost oferit de italieni, unde 80% consider ă adevărat
stereotipul despre propria na țiune (italienii au o obsesie pentru propria lor mâncare), îns ă 10% a
selectat stereotipul slovac și 10% nu a selectat nicio variant ă de răspuns. Din aceast ă variabilă,
observăm că autodenigrarea este o caracteristic ă imagologic ă, ce nu se limiteaz ă doar la cultura
română.
În ceea ce îi prive ște pe bărbații care au c ălătorit în str ăinătate mai pu țin de un an,
diversitatea r ăspunsurilor cre ște. Deși întregul e șantion din România î și menține opinia
autodenigrant ă, apreciind c ă stereotipul românesc este adev ărat, distribu ția răspunsurilor
italienilor este diferit ă: 50% consider ă adevărat stereotipul despre italieni, 25% pe cel despre
slovaci și 25% pe cel referitor la români. Slovacii au selectat stereotipul românesc într-un
procentaj de 9%, pe cel slovac de 18% și pe cel italian de 82%. Din aceast ă analiză, reiese că cei
mai expu și clișeelor sunt b ărbații slovaci care au c ălătorit mai pu țin de un an, întrucât unii
subiecți au rezonat cu mai multe variante de stereotipuri.
În cazul b ărbaților care au c ălătorit în str ăinătate mai mult de un an, 16% dintre
români consider ă stereotipul italian ca fiind adev ărat, în timp ce 84% l-au selectat pe cel
românesc. Doar 33% dintre italieni sunt de acord cu cli șeul românesc, 34% cu cel italian și 33%
217Elizabeth Julie Shanti, http://www.forelsket.it/6-motivi-per-cui-il-cibo-italiano-e-il-migliore-del-mondo/ ,
26.11.2015
143cu cel slovac, în timp ce to ți cei din e șantionul slovac au considerat stereotipul slovac ca fiind
adevărat.
Distribuția răspunsurilor apar ținând eșantionului reprezentat de femeile care nu au
călătorit niciodat ă în străinătate este urm ătoarea: 11% dintre românce consider ă ca fiind adev ărat
stereotipul slovac, 23% cel italian și 66% cel român. Tinerele slovace în acest context au selectat
variantele de r ăspuns astfel: 11% stereotipul românesc, 12% stereotipul slovac și 67% stereotipul
italian. Pe de alt ă parte, dintre femeile italience, 20% au selectat stereotipul românesc, 60% pe
cel italian și 20% nu a selectat niciun r ăspuns. Așadar, la o prim ă analiză, femeile italience, care
nu au călătorit niciodat ă în străinătate sunt cel mai pu țin predispuse la cli șeele stereotipice,
întrucât nu au interac ționat cu alte culturi.
Astfel de excep ții se regăsesc în răspunsurile e șantionului reprezentat de femeile care
au călătorit pe o perioad ă mai mic ă de un an; 9% dintre românce sunt de acord cu stereotipul
slovac, 30% cu cel italian și 65% cu cel românesc, în timp ce 10% s-a ab ținut de la r ăspuns. În
ceea ce prive ște eșantionul italian, 23% dintre tinere au selectat cli șeul slovac, 31% pe cel
românesc și 62% pe cel italian. E șantionul slovac și-a manifestat opinia selectând cli șeul
românesc într-un procentaj de 9%, pe cel slovac de 26% și pe cel italian de 69%. Rezultatele
arată că, odată ce au început procesul de emigrare, româncele de țin un poten țial mai mare s ă
devină cetățeni globali, în compara ție cu tinerele italience sau slovace, întrucât româncele de țin
cel mai mare procentaj de ab ținere în ceea ce prive ște respectarea stereotipurilor, în timp ce
o mare parte dintre tinerele italience și slovace, au selectat mai mult decât un cli șeu.
În acest context, e șantionul român este frunta ș în ceea ce prive ște toleran ța altor
culturi, în cazul femeilor care au c ălătorit mai mult de un an; doar 13% dintre subiec ți au selectat
stereotipul slovac, 25% pe cel italian, 75% pe cel românesc și 12% s-a ab ținut. Răspunsurile
subiecților italieni și slovaci au fost mai omogene în acest context, întrucât jum ătate dintre
tinerele italience au selectat cli șeul românesc și cealaltă jumătate pe cel italian, iar tinerele
slovace au selectat în totalitate cli șeul italian.
Rezultatele statistice (Tabelele 5.10, 5.11, 5.12) ne arată că românii reprezint ăo
cultură a contrastelor: pe de o parte se autodenigreaz ă și pe de alt ă parte de țin cea mai mare
capacitate de a se adapta într-un mediu multicultural f ără a crea conflicte, neglijând afirma țiile
stereotipice mai mult decât celelalte dou ă culturi. Surprinz ător este faptul c ă italienii nu au
selectat în mare propor ție afirmația care îi ironizeaz ă pe români, chiar în condi țiile în care au fost
144mediatizate numeroase cazuri sociale despre interlopii români din Italia, ci mai mult s-au ironizat
pe ei înșiși. Însă slovacii s-au autoironizat cel mai pu țin și și-au îndreptat aten ția îndeosebi c ătre
stereotipul italian, ceea ce ne duce la concluzia c ă metisarea mentalit ăților slovace cu cele
italiene, are cel mai mare poten țial de a crea diferende.
Pe de altă parte, stereotipurile și prejudec ățile sociale nu apar numai la interac ționarea
dintre români, slovaci și italieni, ci și la interac ționarea acestora cu oricare alt ă cultură. Așadar,
subiecții au avut de asemenea sarcina de a- și relata propriile tr ăiri, în ceea ce prive ște
circumstan țele în care au fost expu și la diferite stereotipuri sociale. În ansamblu, pe baza
experiențelor proprii, o parte dintre responden ți a precizat c ă nu are prejudec ăți față de nicio
națiune, o parte a recunoscut c ă s-au confruntat cu anumite stereotipuri, pe care, îns ă, le-au
respectat, iar alt ă parte a men ționat că a trăit respectând unele stereotipuri, dar care, ulterior în
urma unor conjuncturi interculturale, și-a schimbat opiniile în ceea ce prive ște prejudec ățile
(Tabelele 5.13, 5.14, 5.15) .
Răspunsurile în cazul e șantionului reprezentat de b ărbații care nu au c ălătorit
niciodată au fost repartizate astfel: 50% dintre români și-au reconsiderat stereotipurile despre
polonezi, în sensul c ă ar fi un popor de oameni reci, în timp ce 50% afirm ă că nu au avut
prejudecăți; 10% dintre italieni și-au schimbat punctul de vedere în leg ătură cu stereotipurile
despre tunisieni, în sensul c ă ar fi un popor lene ș, în timp ce 90% dintre italieni și întreg
eșantionul slovac a afirmat c ă nu are prejudec ăți asupra nici uneia dintre na țiuni. Absen ța
semnificativ ă a prejudec ăților specificate de aceast ă variabilă, a apărut cel mai probabil, din
cauza lipsei experien ței de emigra ție a eșantionului.
Variabila reprezentat ă de bărbații care au c ălătorit în str ăinătate mai pu țin de un an,
a adus rezultate mai pronun țate: în timp ce întregul e șantion din România, 33% din cel din Italia
și 45% din cel din Slovacia, au afirmat c ă nu au prejudec ăți față de nicio na țiune, 67% din
eșantionul italian a retractat stereotipuri atribuite diferitelor na țiuni: marocanii (un popor închis
altor puncte de vedere), americanii (un popor ignorant), englezii (unul arogant), croa ții (unul
neospitalier), spaniolii (to ți au pielea de culoare închis ă), iar germanii (un popor cu piele doar de
culoare deschis ă), sau că nu există nicio diferen ță între estonieni și ruși, dar mai ales, c ă nu există
nicio diferen ță între rromi și români. Tinerii din e șantionul italian au criticat mass-media italian ă
pentru faptul c ă instigă ură față de români, întrucât aceasta atribuie delictele unor grupuri
restrânse de indivizi provini ți din medii defavorizate, imaginii de ansamblu a unei întregi na țiuni,
145iar acest aspect xenofob nu se aliniaz ă experiențelor personale avute de italienii din e șantion, cu
românii din Italia cu care convie țuiesc, sau cu românii pe care i-au cunoscut vizitând România.
Rezultatele se ramific ă și mai mult în cazul slovacilor: în urma emigra ției și
experiențelor în cadrul proiectelor Erasmus, 36% s-au dezis de stereotipurile pe care le aveau
despre: americani (c ă ar fi lene și), arabi (c ă ar fi violen ți) sau despre suedezi (c ă ar fi sociofobi),
ori despre albanezi (c ă ar fi periculo și). În acela și timp 19% dintre slovaci au specificat c ă, de
fiecare dat ă când au c ălătorit, nu și-au schimbat impresiile despre nicio na țiune, iar o parte dintre
aceștia formuleaz ă stereotipuri care acuz ă propriul popor (slovacii fac abuz de alcool).
Rezultatele cap ătă omogenitate în cazul e șantionului format din b ărbați care au
călătorit mai mult de un an, îns ă există unele excep ții care schimb ă, sau cel pu țin modeleaz ă
semnifica ția conceptului de stereotip contracarat. În urma interac țiunii cu alte popoare românii au
învins stereotipuri despre: slovaci (c ă ar fi lene și), despre femeile din Spania (c ă ar avea tr ăsături
faciale inestetice), despre italieni (c ă ar fi arogan ți sau gălăgioși) sau despre turci (c ă ar fi foarte
instruiți – caz specificat – niciun membru din echipa turc ă din cadrul unui proiect interna țional
derulat cu fonduri europene nerambursabile, nu cuno ștea limba englez ă). În cazul e șantionului
italian, 33% au afirmat c ă nu au prejudec ăți, pe când 67% au renun țat la stereotipurile despre:
marocani (c ă ar avea probleme cu igiena) sau despre americanii din New York (c ă ar fi arogan ți).
Eșantionul slovac a beneficiat cel mai mult de pe urma impactului cosmopolitiz ării, întrucât
subiecții au afirmat în totalitate , c ă nu au prejudec ăți.
Variabila reprezentat ă de femeile care nu au c ălătorit niciodat ă a prezentat
următoarele rezultate: 42% dintre românce consider ă că nu au prejudec ăți, pe când 58% și-au
nuanțat stereotipuri de genul: germanii sunt rigizi, ru șii abuzeaz ă de alcool, francezii sunt
îngâmfați sau chinezii au mentalit ăți strict comuniste. Îns ă și în aceast ă variabilă găsim excep ții
cu efect de boomerang, în sensul c ă, o parte din e șantionul din România, credea despre americani
că sunt prieteno și, dar în urma constat ării felului în care SUA î și exercită puterea în lume,
stereotipul pozitiv despre americani s-a diluat. Tinerele din Italia, în mare parte (90%) consider ă
că nu au prejudec ăți, în timp ce 10% au ap ărat imaginea rromilor din Italia, specificând c ă nu toți
sunt delincven ți. Rezultate similare au fost ob ținute și în cazul slovacelor, 88% considerând c ă nu
au prejudec ăți și 12% s-au dezis de stereotipuri din propria țară, în sensul c ă poporul slovac ar fi
unul neproductiv.
146Cele mai diversificate rezultate au fost ob ținute în urma interviurilor cu tinerele care
au călătorit mai pu țin de un an. Astfel, într-un procentaj de 69%, româncele nu au prejudec ăți –
ele au specificat c ă oriunde au c ălătorit, cei cu care au interac ționat au fost foarte prieteno și,
având în vedere imaginea românilor din Diaspora care sunt considera ți rromi. Îns ă 31% au
reconsiderat stereotipuri cu privire la: ru și (despre care se credea c ă toți au mentalit ăți formate
după modele sovietice), italieni (despre care se credea c ă sunt îngâmfa ți), rromi (asupra c ărora
plana suspiciunea c ă sunt necinsti ți), musulmani (fiind eticheta ți ca fanatici religio și), ungurii din
Varșovia (despre care se credea c ă îi dispre țuiesc pe români), ucraineni (considerta ți un popor
rece), sau cu privire la nem ți (cataloga ți indivizi plictisitori). În ceea ce prive ște eșantionul
feminin din Italia, 16% nu au prejudec ăți, în timp ce 84% au renun țat la stereotipuri în leg ătură
cu: germanii (pe care îi considerau distan ți și cu acelea și caracteristici faciale – piele alb ă, ochi
albaștri, păr blond), românii (pe care îi etichetau infractori, în special sub influen țele xenofobe ale
mass-mediei italiene), sau la stereotipuri despre: slovaci și polonezi (pe care îi considerau ho ți,
respectiv un popor cu o ideologie gre șită), italieni (pe care îi calificau lene și), africani și est-
europeni (pe care îi calificau barbari), albanezi (pe care îi etichetau ho ți) și rromi (pe care îi
considerau egoi ști). Eșantionul feminin slovac adaug ă și în acest context cele mai diversificate
rezultate: 17% au afirmat c ă nu au prejudec ăți, întrucât nu au c ălătorit suficient, îns ă, în urma
interacționărilor interculturale nepl ăcute și din cauza experien țelor cu proprii cona ționali, într-un
procentaj de 18% au decis s ă își păstreze prejudec ățile și stereotipurile în ceea ce îi prive ște pe:
slovaci (considerându-i un popor rece, care abuzeaz ă de alcool), englezi (eticheta ți ca nepolitico și
și reticenți față de străini), studen ții turci (la care au întâlnit un umor foarte straniu, neîn țeles de
slovaci). Îns ă 65% dintre tinerele slovace recunosc faptul c ă au avut idei stereotipice, dar și le-au
îndepărtat în urma experien țelor din str ăinătate. Au în țeles că: ucrainenii sunt prieteno și, nu toți
irlandezii abuzeaz ă de alcool, musulmanii pot face abstrac ție de propria religie și pot consuma
alcool, rromii sunt arti ști talentați, turcii nu sunt fanatici religio și, rromii nu se confund ă cu
românii, francezii nu consum ă doar alimente exotice, germanii nu sunt cu to ții rigizi, britanicii nu
sunt în totalitate conservatori, nu to ți italienii sunt g ălăgioși, marocanii nu au mai multe neveste,
românii nu sunt ho ți sălbatici, iar cehii nu sunt identici cu slovacii.
În final, variabila reprezentat ă de femeile care au c ălătorit o perioad ă mai mare de un
an au răspuns astfel: în cazul româncelor 75% au afirmat c ă nu au prejudec ăți, iar stereotipurile s-
au concentrat numai asupra francezilor, 12% având reticen țe față de francezi, considerându-i un
147popor lamentabil, iar 13% crezând ini țial că sunt prieteno și, și-au schimbat p ărerea dup ă
contactul cu ace știa, întrucât au observat c ă îi trateaz ă pe români cu dispre ț. În ceea ce le prive ște
pe tinerele italience, acestea au renun țat la stereotipuri referitoare la americani, despre care
credeau c ă sunt iresponsabili, îns ă o parte și-a criticat propriul popor, men ționând că stereotipul
specific italienilor const ă în faptul c ă pot fi văzuți de străini ca fiind indivizi aristocra ți, ori după
interacționare, str ăinii pot fi dezam ăgiți de narcisismul egocentrist al italienilor. R ăspunsurile
tinerelor slovace din aceast ă variabilă s-au împ ărțit în două categorii: 50% nu au prejudec ăți, iar
50% au renun țat la stereotipuri cu privire la: musulmani (despre care credeau nu ar accepta
vestimenta ția non-conformist ă a femeilor), ru și (că ar abuza de alcool) și la francezi (c ă ar fi un
popor cu o atitudine distant ă, rigidă).
Diversitatea rezultatelor ne ofer ă o perspectiv ă amplă în ceea ce prive ște
probabilitatea riscului conflictelor interculturale în cazul interac ționărilor, întrucât subiec ții au
oferit drept exemple, culturile ale c ăror principii nu le-au în țeles, sau asupra c ărora au avut
reticențe la un moment dat. A șadar, se poate considera c ă alte culturi, care nu au fost men ționate
de către subiec ți în aceast ă analiză, prezintă riscuri minime de conflicte interetnice cu ace știa, dat
fiind faptul c ă, interviul s-a desf ășurat în contextul stereotipurilor și prejudec ăților existente ale
eșantionului.218
Din analiza de ansamblu, observ ăm că tinerii români au poten țialul de a trece cu
succes de șocul cultural, atunci când interac ționează cu polonezii, slovacii, spaniolii, italienii,
germanii, ru șii, francezii, chinezii, ungurii, ucrainenii sau rromii. Excep ții în care riscul
conflictului intercultural poate fi mai mare, pot ap ărea în cazul contactului românilor cu francezii
sau cu americanii.
Tinerii din Italia au mai mult succes în combaterea prejudec ăților. În urma analizei de
ansamblu, tinerii italieni pot interac ționa foarte bine cu: tunisienii, marocanii, americanii,
englezii, croa ții, spaniolii, germanii, estonienii, ru șii, românii, rromii, albanezii, africanii, slovacii
și polonezii. Totu și, tinerii italieni sunt con știenți de stereotipurile adresate propriei na țiuni și au
tendința de a se autocritica. Interesant e c ă, o parte dintre subiec ții italieni a considerat c ă este
218de exemplu, cultura bulgar ă sau sârb ă (statele considerate ca fiind în cele mai bune rela ții diplomatice cu
România) sunt absente din aceast ă analiză, însă acest lucru nu înseamn ă că reprezint ă popoare cu risc crescut de
conflict intercultural, în cazul interac ționărilor cu românii, slovacii sau italienii, întrucât subiec ții nu au exemplificat
stereotipuri în ceea ce prive ște bulgarii sau sârbii, deci consider ăm că acestea sunt inexistente pentru e șantionul
nostru
148foarte important s ă i se aduc ă publicului la cuno ștință faptul că românii nu sunt dispre țuiți de
italieni, ci este doar o mi șcare mass-media în sensul reducerii num ărul imigran ților.
În ceea ce îi prive ște pe subiec ții slovaci, analiza de ansamblu atest ă faptul că aceștia
pot interac ționa cu succes, dep ășindu-și prejudec ățile, cu: americanii, ru șii, cehii, arabii, suedezii,
albanezii, englezii, turcii, irlandezii, musulmanii, rromii, francezii și germanii. Totu și, în
contextul e șantionului slovac, se g ăsesc mai multe excep ții în ceea ce prive ște riscul confictului
intercultural: o parte din e șantion înc ă prezintă reticențe în ceea ce prive ște cultura britanic ă și
cea turcă, iar atitudinea tinerilor slovaci de a se autocritica este o paradigm ă nouă, dar tot mai des
întâlnită.
5.5.5. Influen țe lingvistice externe în societate
O important ă parte a problematicii globaliz ării constă în hibridizarea limbilor materne,
mai exact, în globalizarea modern ă, influența limbii engleze asupra unei limbi europene, fapt
considerat de c ătre experți, cum ar fi George Roca219, „o pocire a ambelor limbi ‟. Acest fenomen
poate conduce la vorbirea incorect ă și incoerent ă a limbii influen țate, ori, privind imaginea în
ansamblu și observând c ă majoritatea limbilor vorbite contemporane cuprind diferen țe puternice
în compara ție cu cele vorbite cu unul sau mai multe secole în urm ă, putem deduce c ă limba este
dependent ă de paradigmele istorice și de evenimentele cu mare impact asupra umanit ății
(emigrarea în mas ă a unei culturi dintr-un loc în altul, dezvoltarea comer țului în anumite zone,
fondarea unor minorit ăți de etnii diferite, ce reprezint ă o mare parte a popula ției dintr-un stat etc.)
Prin urmare, este de la sine în țeles faptul c ă, orice schimbare istoric ă de mare anvergur ă, mai
devreme sau mai târziu, va afecta aria lingvistic ă a unui stat.
În cadrul prezentei cercet ări, evenimentul istoric de mare anvergur ă, care se presupune c ă
produce schimb ări adaptabile în lingvistic ă, este globalizarea. Îns ă procesul în sine, pân ă să
ajungă la rezultat, are propriul s ău impact asupra vorbitorilor.
219Florentin Smarandache, Fifth International Anthology on Paradoxism , Editura OFFSETCOLOR, Rm. Vâlcea,
2006. p. 8
149În ceea ce prive ște cultura slovac ă, aceasta este una dintre cele mai deschise culturi slave
la influen țe lingvistice. Petra Jesenká220afirmă în articolul s ău „Vplyv anglictny na su časnu
slovenscinu ‟ (Inluența limbii engleze asupra limbii slovace), publicat în revista Antiskola, faptul
că, pe de o parte, absen ța alfabetului chirilic din limba slovac ă, prezent în alte limbi slave precum
și folosirea celui latin în limba slovac ă, favorizeaz ă influențele lingvistice occidentale, iar pe de
altă parte, „ Slovacia, mai ales dup ă anul 1989, func ționează ca un destinatar recunosc ător
profesionist de «slang-uri» (cuvântul «slang» având tot origine englezeasc ă)…‟221(în traducere
proprie) Vera Gheno222afirmă că abilitatea tinerilor italieni de a comunica este în mod notoriu
influențată de straturi formate din limbi str ăine (în special engleza, dar și spaniola), afectându-le
adaptabilitatea limbajului în mediul în care comunic ă. Maria Laura Rus afirm ă faptul c ă
influențele lingvistice externe denotă „nesiguran ță de adaptare, crearea de forme inculte (vezi
ciungă, plovăr) sau forme hipercorecte (clovn pronun țat ca în limba englez ă, deși el s-a adaptat
total), riscul pleonasmelor ‟223.
Marele lingvist, Eugen Co șeriu în lucrarea sa, – Sincronie, diacronie și istorie afirmă
faptul că „Limba se face prin schimbare și «moare» atunci când înceteaz ă să se schimbe. ‟224
Prin analiza comparativ ă a influen țelor lingvistice asupra tinerilor români, slovaci și
italieni, am încercat s ă contribuim la studiul impactului limbii engleze asupra limbii materne, prin
identificarea unor diagnoze. Subiec ții au fost pu și în situația de a con știentiza dac ă sunt, sau nu,
influențați de schimb ările lingvistice contemporane (Tabelele 5.16, 5.17, 5.18.) și să identifice
elemente argotice provenite din limba englez ă, exemplificate în chestionare (okay, hello, oh my
God, sorry, cool, great ), pe care ei le folosesc în limbajul zilnic (Tabelele 5.19, 5.20, 5.21.) .
Conform dic ționarului Cambridge, cuvântul okay , este „ o parte de vorbire care denot ă
acordul într-o situa ție‟225, cuvântul hello reprezintă „un substantiv sub forma unei exclam ări
folosite atunci când întâlnim o persoan ă‟226, oh my God! este „ o expresie idiomatic ă informal ă,
220Petra Jesenká, http://www.antiskola.eu/sk/referaty/6553-vplyv-anglictiny-na-sucasnu-
slovencinu/download/print?id=33034 , 6.12.2015
221ibidem
222Vera Gheno, I giovani e la comunicazione mediate dal computer: osservazioni linguistiche su nuove forme di
alfabetizzazione , PPKE/BTK, Piliscsaba, Universitatea din Firenze, 2009. p. 169-171
223Maria Laura Rus, Un fapt lingvistic de actualitate, Influen ța engleză asupra limbii române , Situl Integrare
European ă, Universitatea Petru-Maior, Tg. Mure ș, 2004. p. 271
224Eugen Co șeriu, Sincronie, Diacronie și Istorie , Ed. Encliclopedic ă, București, 1997. ebook
225http://dictionary.cambridge.org/dictionary/english/ok?q=okay , 6.12.2015
226http://dictionary.cambridge.org/dictionary/english/hello , 6.12.2015
150folosită pentru a sublinia o anume stare de surprindere, furie sau șoc într-o anume situa ție‟227,
sorry reprezintă „un adjectiv ce denot ă starea de vinov ăție în urma cre ării unor probleme ‟228,
cool este „ folosit ca interjec ție cu scopul unei aprecieri asupra unui lucru ‟229, iar great , în modul
informal este „ folosit tot cu scopul unei aprecieri ‟230, ori o alt ă semnifica ție este reprezentat ă de
„măreția unei ac țiuni sau a unui obiect ‟231, însă în unele circumstan țe, poate semnifica o reac ție
ironică, în urma unei ac țiuni ilogice, sau a unei situa ții neplăcute.
Eșantioanele reprezentate de b ărbații care nu au c ălătorit niciodat ă, au răspuns astfel:
jumătate dintre subiec ții din România consider ă că le este afectat doar limbajul, nu și
comportamentul, iar cealalt ă jumătate consider ă ca nu este influen țată. Subiecții români folosesc
cel mai des argourile okay și oh my God . Italienii, într-un procentaj de 70% con știentizeaz ă
impactul altor culturi, specificând c ă existența numeroaselor na ționalități pe teritoriul Italiei a
amplificat magnitudinea fenomenului, îns ă 30% sus țin că dețin controlul asupra influen țelor
lingvistice și că nu sunt influen țați. Italienii folosesc cel mai adesea okay (70%), oh my God
(40%), cool (30%), great (10%). Pe de alt ă parte, to ți subiecții slovaci consider ă că sunt
influențați de impactul lingvistic și folosesc cel mai adesea expresii precum: sorry (100%), okay
(50%), oh my God (50%), hello (50%), cool (50%). În contextul acestei variabile, este interesant
faptul că, deși subiecții slovaci ar fi considera ți reprezentan ții uneia dintre cele mai na ționaliste
culturi, ace știa folosesc mai multe elemente argotice, în compara ție cu subiec ții români și cei
italieni.
Bărbații care au c ălătorit în str ăinătate mai pu țin de un an, au oferit r ăspunsuri justificate
mai detaliat. Întregul e șantion român a con știentizat influen țele lingvistice, asupra vocabularului,
definindu-le drept, „rezumatul na șterii romenglezei ‟ și acuzând folosirea abuziv ă a neologismelor
în limba român ă. Dintre ace știa, 75% utilizeaz ă în discursul colocvial, previzibilul okay , 50%
helloși sorryși 25% oh my God și great .
În cazul subiec ților italieni 75% au recunoscut c ă sunt influen țați și au semnalat tendin țe
în a se dezobi șnui cu utilizarea limbii materne la scurt timp dup ă întoarcerea dintr-o c ălătorie
lungă în străinătate, precum și îmbunătățirea imaginii de sine, în momentul în care folosesc limba
227http://dictionary.cambridge.org/dictionary/english/oh-my-god , 6.12.2015
228http://dictionary.cambridge.org/dictionary/english/sorry , 6.12.2015
229http://dictionary.cambridge.org/dictionary/english/cool , 6.12.2015
230http://dictionary.cambridge.org/dictionary/english/great , 6.12.2015
231Ibidem
151engleză mai des decât pe cea matern ă. Numai 25% dintre subiec ți au afirmat c ă limba italian ă nu
suferă inluențe lingvistice externe, sus ținând faptul c ă utilizarea limbii engleze în Italia se
limitează numai în domeniul turistic. În afar ă de folosirea argoului okay (semnalat de 75% dintre
responden ți), valorile celorlalte rezultate au fost relativ sc ăzute: oh my God și sorry (25%) , hello
(16%) și great (8%).
Referitor la e șantionul slovac 81% consider ă că resimt influen ța limbii engleze în vorbirea
curentă, întrucât în contextul dezvolt ării mediul antreprenorial, engleza s-a impus ca principala
limbă străină vorbită în Slovacia. Tinerii slovaci folosesc argourile în urm ătoarele propor ții: 81%
okay , 63% sorry , 63% oh my God , 45% cool, 18% helloși 9% great .
În ceea ce prive ște eșantionul masculin care a c ălătorit în str ăinătate mai mult de un an, în
cazul românilor, to ți subiecții au conștientizat c ă influența limbii engleze asupra vocabularului,
însă aceștia nu interpreteaz ă aceste influen țe într-un mod negativ, ci le accept ă, justificându-se
prin faptul c ă le dezvolt ă personalit ățile și le amplific ă încrederea de sine. Discursul acestui grup
de subiec ți este printre cel mai influen țat de limba englez ă, date fiind rezultatele cuantificabile
privind folosirea argourilor: 100% folosesc okay și oh my God , 83% folosesc sorryși helloși
66% folosesc coolși great . Rezultate similare au fost ob ținute în cazul Italiei: 100%
conștientizeaz ă faptul că limba matern ă le este influen țată de limba englez ă, însă acuză sistemul
academic italian c ă, dintr-un num ăr mare de studen ți, care studiaz ă domeniul lingvistic, rezult ă
foarte puțini experți, care să vorbeasc ă avansat o limb ă străină, din cauza faptului c ă programa
analitică se centreaz ă mai mult pe literatur ă, decât pe conversa ții. Totuși, tinerii italieni care au
călătorit în str ăinătate mai mult de un an, recunosc faptul c ă folosesc doar argourile okay (67%) și
sorry (33%). În cazul slovacilor, surprinz ător este faptul c ă, deși conștientizeaz ăinfluențele
lingvistice externe, ca efect al men ținerii legăturii cu prietenii din str ăinătate, totuși nu au selectat
decât argoul sorry (100%).
Eșantionul reprezentat de femei, care nu au niciun fel de experien ță în emigrare, au
răspuns astfel: 86% dintre românce realizeaz ă influențele lingvistice externe, f ără a le interpreta
în sens negativ, ci eviden țiind avantajele (faptul c ă unele cuvinte din limba englez ă exprimă mult
mai bine con ținutul mesajului, decât limba român ă și că ajută mediul universitar în desf ășurarea
activității didactice), în timp ce 14% nu consider ă că limba englez ă le-ar influen ța vocabularul,
menționând că o limbă străină are doar rolul de a-i îmbog ăți cunoștințele lingvistice unui individ.
Așadar, subiec ții din aceast ă variabilă folosesc într-un discurs în limba matern ă, termeni argotici
152precum: okayși sorry (100%), hello (86%), oh my God (71%) sau great (43%). Subiec ții din
Italia din cadrul acestei variabile, au afirmat într-un procentaj de 70%, c ă realizeaz ă impactul
limbii engeze în special în mediul corporativ, respectiv în retail, precum și în cel informatic –
tinerii globaliza ți intrând foarte des în contact cu aceste medii. Totu și, 20% consider ă că nu sunt
influențați și că limba englez ă reprezint ă doar un canal comun de comunicare cu turi știi sau cu
studenții străini, în timp ce 10% nu au r ăspuns la întrebare. Pe de alt ă parte italienii din cadrul
acestei variabile, s-au dovedit destul de rezerva ți în ceea ce prive ște utilizarea argourilor în
discursul colocvial, precizând c ă ei folosesc termenii okayși hello (90%) și sorry (10%). În cazul
slovacilor subiec ții consider ă inevitabil ă influența limbii engleze asupra limbajului curent (78%),
în timp ce 22% dintre ace știa nu au r ăspuns. Măsura în care folosesc argourile este reflectat ă în
răspunsurile selectate: 67% pentru okay , 45% pentru sorry , 22% pentru oh my God și 11% pentru
hello , cool, great .
Rezultate surprinz ătoare întâmpin ăm în cazul tinerelor care au c ălătorit în str ăinătate mai
puțin de un an. Astfel, 48% dintre româncele din cadrul acestei variabile consider ă că sunt
influențate de limba englez ă; pe lâng ă argumentele întâlnite și în cazul variabilelor analizate
anterior, acestea au semnalat faptul c ă întâmpin ă probleme în traductologie, întrucât prin
introducerea anglicismelor în dic ționar, sunt înlocuite cuvinte din limba matern ă. Totodată, ele
consideră că vorbirea fluent ă a limbii engleze poate favoriza instalarea unui complex de
superioritate în con știința individului vorbitor. Nu în ultimul rând, în acest context, subiec ții au
acuzat faptul c ă, tradițiile americane, cum ar fi „Halloween-ul ‟, au devenit mai importante decât
unele tradi ții naționale. Pe de alt ă parte, 39% dintre subiec ții din aceast ă variabilă consider ă
nesemnificative influen țele lingvistice externe și că procesul de hibridizare a limbii române este
unul controlat, iar 13% s-au ab ținut de la r ăspuns. Folosirea argourilor de c ătre subiec ții români
este oglindit ă prin selectarea argourilor uzitate: okay (100%), oh my God (56%), helloși sorry
(52%), great (26%) și cool (13%). E șantionul italian din aceast ă variabilă, comparativ cu cel
român a dovedit o con știentizare mai pronun țată a influen țelor lingvistice externe, (85%); ei au
afirmat că, după întoarcerea dintr-o țară străină(unde au vorbit limba englez ă), o perioad ă au
probleme de dic ție în utilizarea limbii materne, îns ă, consider ă că utilizarea limbii engleze
contribuie la dezvoltarea cosmopolitismului. Ca și cazul celorlalte dou ă variabile, italienii
prezintă cele mai mari re țineri în utilizarea argourilor: 69% folosesc okay , 15% coolși 7% hello ,
sorry , great. Slovacii din aceast ă variabilă prezintă cel mai mare grad de con știentizare, întregul
153eșantion fiind de acord c ă sunt influen țați de limba englez ă; în plus, ei au specificat faptul
introducerea cuvintelor din limba englez ă în vocabularul matern este strict legat ă de utilizarea
termenilor tehnici interna ționali, a internetului în general (PC, hardware, service, software, site
etc.), sau a termenilor din platforma Facebook (comment, like, share, block etc) – condi ție fără de
care industria informatic ă nu s-ar putea dezvolta și statele în care engleza nu este limba matern ă.
Totuși, slovacii încearc ă să creeze un proces controlat de hibridizare, adaptând influen țele
lingvistice externe la forme slovace; de exemplu, ei adapteaz ă forma scris ă a cuvântului „tvar ‟
care înseamn ă „față‟(face) la forma „fejs ‟, cu scopul de a controla influen ța. Slovacii din aceast ă
variabilă folosesc în abunden ță termenii argotici într-un discurs în limba matern ă: okayși sorry
(73%), oh my God (26%), great (17%) și cool (13%).
Nu în ultimul rând, e șantionul reprezentat de femeile care au c ălătorit mai mult de un an,
a răspuns astfel: 63% dintre românce recunosc c ă sunt influen țate în vorbire de limba englez ă,
considerând c ă personalitatea lor este modelat ă, în funcție de limba vorbit ă, iar 37% consider ă că
nu sunt afectate, specificând c ă limba engleza nu este o limb ă „ALPHA ‟, atâta timp cât aria lor
de interes cuprinde alte limbi. Româncele din aceast ă variabilă folosesc termenii argotici astfel:
87% utilizeaz ă okay , 37% helloși sorry și 12% oh my God și cool. Tinerele italience din
contextul acestei variabile consider ă în totalitate c ă sunt influen țate de limba englez ă, semnalând
că societatea italian ă este cople șită de termeni neologici care și-au păstrat forma englezeasc ă. Ele
folosesc argouri, precum: okay (100%), hello , oh my God , sorry , coolși great (50%).
Răspunsurile slovacilor din aceast ă variabilă sunt direct propor ționale cu cele ale italienilor,
întrucât 100% au r ăspuns că sunt influen țați de limba englez ă, având justific ări similare cu cele
ale italiencelor, 75% dintre subiec ți afirmând c ă utilizează termenul okay , 50% termenul sorryși
25% termenele oh my God și great .
Rezultatele per ansamblu, arat ă că, din eșantionul nostru de 150 de persoane, tinerii
români au dat cel mai mult dovad ă de inconsecven ță, întrucât au avut 155 de selec ții ale
argourilor din limba englez ă, pe care le folosesc în vorbirea curent ă (dominante fiind okay , oh my
God,hello ), recunoscând doar într-un procentaj de 66% faptul c ă resimt influen țele lingvistice
externe, în timp ce tinerii slovaci, de și considera ți naționaliști, au recunoscut în propor ție de 92%
că sunt influen țați de limba englez ă și au avut 101 selec ții argotice (dominante fiind okay , oh my
Godși sorry ). Cele mai pu ține selecții au fost constatate în analiza rezultatelor e șantionului
154italian, cu 68 de selec ții (dominante fiind okay , oh my God și cool), însă 78% au recunoscut c ă
sunt influen țați în vorbire de limba englez ă.
Din analiz ă, putem deduce faptul c ă limbajul tinerilor români este cel mai influen țat, dar
conștientizeaz ă cel mai pu țin acest lucru. Limbajul cel mai pu țin atins de influen țe lingvistice
externe este cel al tinerilor italieni, îns ă cei care au con știentizat cel mai bine au fost slovacii,
situându-se valoric între români și italieni, în ceea ce prive ște nivelul de influen ță a limbii
materne.
5.5.6. Influen țe lingvistice externe pe internet
O mare parte dintre influen țele lingvistice externe se manifest ă în mediul on-line, de cele
mai multe ori prin conversa țiile virtuale („chat ‟). Dezbaterea problematicii utiliz ării sistemului de
conversație virtuală, nu numai de c ătre tineri ci și de societatea conectat ă la internet, în general,
poate fi g ăsită în capitolul 4 al lucr ării de doctorat „Rețele de comunicare între tineri ca efect al
globalizării‟,explicând-se abrevierile folosite în chestionar în subcapitolul „4.3. Prescurt ări
utilizate de tineri în comunicarea pe re țelele de socializare ‟.În aces caz ancheta se bazeaz ă pe
interpretare inductiv ă, așadar, subiec ții nu au fost întreba ți în mod direct, ce abrevieri utilizeaz ă
cel mai des, pentru a evita omisiunile (întrucât unele abrevieri pot avea forme u șor infantile). Prin
urmare, vom considera c ă simpla cunoa ștere a semnifica țiilor abrevierilor, indic ă faptul c ă
subiecții au fost expu și la acestea într-o conversa ție în spațiul virtual, la un moment dat, sau le-au
utilizat chiar de c ătre ei înșiși. Ca atare, e șantionul a avut sarcina de a recunoa ște abrevierile
argourilor folosite pe internet ( BRB, OMG , DND , AFK , BTW , ROFL , YOLO , 4U, 2U), pentru a se
depistata diferen țele dintre formele de conversa ție în spațiul virtual în cazul tinerilor români,
slovaci și italieni, precum și pentru a ob ține rezultate, care sugereaz ă cu ce scopuri folosesc tinerii
internetul, în func ție de semnifica țiile și mediul în care este folosit ă fiecare abreviere, conform
www.abreviations.com (Tabelele 5.22, 5.23, 5.24.) .
Eșantionul reprezentat de b ărbații care nu au c ălătorit niciodat ă, utilizeaz ă abrevieri într-o
conversație în spațiul virtual, recunoscându-le, astfel: românii – BRB (100%), OMG (100%),
DND (50%), AFK (50%), BTW (50%), ROFL (50%), YOLO (50%), 4U(100%), 2U (100%);
155italienii – BRB (20%), OMG (100%), BTW (70%), YOLO (40%), 4U(90%), 2U(90%), iar
slovacii – OMG (100%), BTW (100%), 4U(100%), 2U (100%).
Bărbații care au c ălătorit în str ăinătate mai pu țin de un an, utilizeaz ă abrevieri într-o
conversație în spațiul virtual, recunoscându-le, dup ă cum urmeaz ă: românii – BRB (100%), OMG
(100%), DND (100%), AFK (50%), BTW (100%), ROFL (25%), YOLO (75%), 4U(100%), 2U
(100%); italenii – BRB (8%), OMG (100%), DND (8%), AFK (25%), BTW (75%), ROFL (25%),
YOLO (58%), 4U(91%), 2U (83%) și slovacii – BRB (27%), OMG (100%), AFK (9%), BTW
(91%), ROFL ( 41%), YOLO (27%), 4U(100%), 2U(91%).
Variabila reprezentat ă de bărbații care au c ălătorit în str ăinătate mai mult de un an,
utilizează abrevieri într-o conversa ție în spațiul virtual, recunoscându-le, atfel: românii – BRB
(83%), OMG (83%), DND (66%), AFK (66%), BTW (83%), ROFL (66%), YOLO (66%), 4U
(83%), 2U (83%); italienii – BRB (66%), OMG (100%), DND (33%), BTW (33%), ROFL (33%),
YOLO (66%), 4U(100%), 2U(100%) și slovacii – BRB (100%), OMG (100%), BTW (100%),
YOLO (100%), 4U (100%), 2U(100%).
În cazul e șantionului reprezentat de femeile care nu au c ălătorit niciodat ă, rezultatele au
fost: românii utilizeaz ă abrevieri astfel – BRB (100%), OMG (100%), DND (100%), AFK (14%),
BTW (100%), ROFL (14%), YOLO (85%), 4U(100%), 2U (100%); italienii – BRB (10%),
OMG (100%), BTW (50%), YOLO (30%), 4U(100%), 2U(100%), iar slovacii – BRB (11%),
OMG (100%), BTW ( 88%), ROFL (11%), YOLO (22%), 4U(89%), 2U(89%).
Femeile care au c ălătorit în str ăinătate mai pu țin de un an, utilizeaz ă abrevieri într-o
conversație în spa țiul virtual, recunoscându-le în urm ătoarele propor ții: româncele – BRB
(100%), OMG (100%), DND (100%), AFK (39%), BTW (96%), ROFL (35%), YOLO (65%), 4U
(100%), 2U (100%), iar italiencele – BRB (15%), OMG (77%), DND (8%), AFK (8%), BTW
(54%), ROFL (8%), YOLO (54%), 4U(100%), 2U(100%), iar tinerele slovace – BRB (13%),
OMG (96%), AFK (9%), BTW (100%), ROFL (35%), YOLO (26%), 4U(100%), 2U(100%).
Variabila reprezentat ă de femeile ce au c ălătorit în str ăinătate mai mult de un an,
utilizează abrevieri într-o conversa ție în spațiul virtual, recunoscându-le, astfel: româncele – BRB
(87%), OMG (100%), DND (87%), AFK (50%), BTW (87%), ROFL (25%), YOLO (62%), 4U
(100%), 2U(87%); italiencele – BRB (50%), OMG (100%), DND (50%), AFK (100%), BTW
(100%), ROFL (50%), YOLO (50%), 4U(50%), 2U (50%); iar slovacele – BRB (25%), OMG
(100%), AFK (25%), BTW (100%), ROFL (50%), YOLO (50%), 4U(100%), 2U (100)%.
156Rezultatele cercet ării aspectului lingvistic virtual, conduc la interpret ări comparabile cu
cele referitoare la influen țele lingvistice externe asupra vocabularului tinerilor din cele trei țări.
Românii au recunoscut 359 de abrevieri, în timp ce italienii au recunoscut 216, iar slovacii 237.
Limbajul tinerilor italieni este cel mai pu țin influen țat și în acest context, iar diferen ța
nesemnificativ ă față de slovaci este constatat ă nu doar ca urmare a formei cuantificabile a
rezultatelor, ci și similitudinilor abrevierilor folosite. Subiec ții din întregul e șantion au recunoscut
aproape în totalitate formele previzibile 4Uși 2U, însă atât slovacii, cât și italienii utilizeaz ă cel
mai des abrevierile OMG , BTWși YOLO . Aceste abrevieri, de fapt, provin din categoria
prescurtărilor acceptate de dic ționarul Oxford, aspect explicat în articole de pres ă slovace și
italiene, redactate de Práva Vyhradené232, respectiv de Raffaella Gargiulo233, în care se specific ă
faptul că, expresii precum: OMG (Oh my God!), LOL (Laugh out loud) sau FYI (For your
information), conform dic ționarului Oxford, sunt acceptate oficial în limba englez ă.
Pe de alt ă parte, într-o cercetare realizat ă de Talmadge Wright , Eric Boria and
Paul Breidenbach234, se specific ă faptul că, expresii cum ar fi LOL sau ROFL, reprezint ă adesea
reacții ca urmare a ac țiunilor din jocurile video interactive din mediul online, iar conform
opiniei lui Timothy Rowlands235, abrevierea AFK (având acela și scop ca și abrevierea DND),
este folosit ă adesea într-un astfel de mediu. Aceste prescurt ări nu au fost recunoscute decât de o
mică parte dintre subiec ții slovaci (însumând 17 identific ări în chestionar) și cei italieni
(însumând 16 identific ări în chestionar), îns ă subiecții români, au recunoscut aceste abrevieri, în
număr de circa cinci ori mai mare, fa ță de celelalte dou ă culturi (însumând 84 identific ări în
chestionar). Aceast ă constatare indic ă faptul că tinerii români sunt mult mai activi în mediul
virtual al jocurilor interactive decât tinerii slovaci sau cei italieni. De asemenea, 96% din
eșantionul din România a recunoscut abrevierea sintagmei „be right back ‟, în timp ce a fost
identificat ă doar în propor ție de 14% din e șantionul italian și de 18% din cel slovac. Conform
knowyourmeme.com236, „be right back ‟ și-a făcut apari ția prima dat ă în anul 1989, într-o
232Práva Vyhradené, http://vat.pravda.sk/technologie/clanok/16795-internetovy-zargon-uz-prenikol-aj-do-oficialnej-
anglictiny/ , 9.12.2015
233Rafaella Gargiullo, http://punto-informatico.it/3117575/PI/News/oxford-dictionary-attinge-alla-tastiera.aspx ,
26.06.2016
234Ratliff Jacob A ., Integrating Video Game Research and Practice in Library and Information Science , Editura
Information Science Reference, SUA, 2015. p. 46
235Timothy Rowlands, Video Game Worlds: Working at Play in the Culture of EverQuest , LeftCoast Press, Walnut
Creek, California, SUA, 2012. p. 172
236Amanda B, http://knowyourmeme.com/memes/brb , 26.06.2016
157conferință online (Figura 5.3.)237a companiei Apple, urmând ca, mai apoi, s ă se răspândeasc ă
în vocabularul virtual al tinerilor americani. A șadar, diferen ța semnificativ ă dintre valorile
procentuale ob ținute indic ă faptul c ă, mentalitatea tinerilor români, are tendin țe mult mai
americanizate decât mentalitatea tinerilor italieni și slovaci. Acest rezultat apare ca un paradox,
în sensul c ă viitoarele genera ții române vor avea poten țialul de a se integra mai u șor într-o
societate global ă, decât viitoarele genera ții provenite din culturile europene occidentale, ori
acest flux de influen țe externe incontrolabil, pune la îndoial ă viitoarea integritate a identit ății
românești, sub forma ei contemporan ă.
5.5.7. Doctrine politice
Deși odată cu globalizarea a ap ărut o nouă sferă publică, reprezentat ă de organiza ții non-
guvernamentale și o societate care influen țează deciziile autorit ăților, procesul de globalizare în
sine, oficial este gestionat de marile corpora ții în parteneriat cu mediul politic. Cu toate acestea,
nu toate tipurile de politici se potrivesc cu procesul de globalizare, acest fenomen fiind asociat cu
opoziția stânga-dreapta. Conform Asocia ției Pro Democra ția, „ această opoziție a apărut în
dezbaterile constitu ționale din timpul Revolu ției franceze din 1789 când, pentru simplificarea
procedurii de num ărare a voturilor, adep ții conserv ării prerogativelor regelui s-au a șezat în
dreapta Pre ședintelui Adun ării, în timp ce adversarii lor au trecut în stânga (…) Ini țial, în
majoritatea țărilor europene, la stânga se plasau liberalii, iar la dreapta conservatorii. Pe
măsură ce liberalii au c ăpătat putere, f ăcând o serie de reforme, au devenit ap ărătorii ordinii
create, preluând o parte dintre valorile dreptei. Zona stâng ă a spectrului politic a fost ocupat ă,
cu timpul, de partidele din familia socialist ă, apărute la sfâr șitul secolului al XIX-lea. ‟238Aceste
mișcări de principii politice dintr-o parte în alta, au dus la rezultatul contemporan care, conform
lui Bobbio Norberto239, doctrina politic ă de stâng ă promoveaz ă economia controlat ă sau parțial
controlată de către stat, atitudinea revolu ționară față de ordinea actual ă, filosofia muncii centrate
237ibid
238Asociația Pro Democra ția, Familii Politice , Charles Stewart Mott Foundation, SUA, 2000. p. 5-6
239Bobbio Norberto, Left and Right: The Significance of a Political Distinction , University of Chicago Press, 1997.
p. 29-72
158pe muncitor, egalitatea rezultatului, legea fiind factorul dictatorial în fa ța culturii, iar doctrina
politica de dreapta promoveaz ă economia guvernat ă de legea pie ței (control minim din partea
statului), atitudinea de sus ținere a ordinii existente, fiind considerat ă firească, filosofia muncii
centrată pe proprietar, egalitatea la șansă și cultura fiind factori de influen ță în domeniul
legislativ.
Între cele dou ă extreme, globalizarea are capacitatea de a se plia mai mult pe doctrina
politică de dreapta, dat fiind faptul c ă aceasta promoveaz ă o piață liberă, acordă mai mult ă putere
noii sfere publice și oferă egalitatea la șansă pentru fiecare individ (fiecare individ de ține
abilitatea de a- și gestiona viitorul, folosindu-se de creativitate, tehnologie și oportunit ăți create de
globalizare). Pe de alt ă parte, se poate spune c ă doctrina politic ă de stânga este paradoxal ă,
aceasta având ca principiu atitudinea revolu ționară față de ordinea actual ă, însă limitând
influențele culturii în domeniul legislativ.
Într-o prim ă fază, eșantionul a avut sarcina de a alege între cele dou ă extreme politice,
care s-ar potrivi cel mai bine, ipotetic, statului din care subiec ții provin, ori conota ția termenului
„extremă‟, i-a determinat pe subiec ți să ofere răspunsuri suplimentare la întreb ări, adăugând
opțiunea unei politici de centru, sau declarându-se apolitici.
Argumentul instabilit ății unei politici extreme de ține conota ții istorice. În primul rând, o
viață politică de extrem ă stângă nu se pliaz ă pe globalizare, fiindc ă nu este caracterizat ă de o
piață larg deschis ă și nici nu acord ă prioritate culturii în fa ța politicii. În al doilea rând, partidele
care promoveaz ă politici de centru, deseori se afl ă în conflicte de interese, deoarece, din ambi ția
de a câștiga campaniile electorale, întreprind promisiuni tuturor categoriilor sociale, care din
punct de vedere economic nu pot fi onorate în totalitate, deseori, dezam ăgind o mare parte din
electorat.
Nu în ultimul rând, modelarea paradigmelor istorice din ultimele trei secole, confer ă
extremelor politice în țelesuri bidimensionale; în momentul revolu ției franceze, defini ția extremei
stângi era reprezentat ă de opozi ția împotriva guvernului și de promovarea libert ății și egalității
între oameni, iar extrema dreapt ă susținea guvernul (monarhia în acele vremuri). Cu toate
acestea, trei secole mai târziu, hibridizarea sistemului politic a f ăcut ca doctrinele s ă capete un al
doilea sens, cel contemporan – extrema stâng ă atribuind guvernului mai mult ă putere, iar cea de
dreapta, mai pu țină.
159Așadar, de-a lungul timpului, hibridiz ările suferite de sistemul politic, în concordan ță cu
anumite evenimente istorice au f ăcut ca extrema dreapt ă să capete anumite conota ții negative.
Astfel de conota ții sunt specificate și explicate în urm ătorul pasaj:
„Conform lui Mudde, extrema dreapt ă poate fi definit ă ca o ideologie politic ă ce poate
conține un num ăr de caracteristici de baz ă, respectiv na ționalismul, rasismul, xenofobia, anti-
democrația și susținerea unui stat puternic. (Mudde, 1995: 206; Mudde, 2000: 178) Aceste cinci
caracteristici care provin din literatur ă și direct din programe sau alte materiale ale politicilor
extreme de dreapta, furnizeaz ă un punct de plecare folositor. Na ționalismul este prima și
probabil cea mai evident ă caracteristic ă. În cuvintele lui Roger Eatwell, na ționalismul este
«doctrina de baz ă comună» a familiei politice de extrem ă dreapta (Eatwell, 2000: 412). Mudde
definește naționalismul ca un principiu prin care unitatea politic ă (statul) și unitatea cultural ă
(comunitatea na țională sau etnic ă) să fie congruente (Mudde, 2000: 187).
Eatwell (2000: 412-13) face distinc ția dintre na ționalismul liberal și naționalismul holistic.
Naționalismul liberal este tolerant, individualist, pluralist, bazat pe cet ățenie și drepturi.
Naționalismul holistic reprezint ă opusul.‟240
În vederea faptului c ă „nazismul a reprezentat o varietate de idei și nemulțumiri (…)
expuse de majoritatea for țelor de dreapta ‟241, această doctrină a căpătat conota ții ca atare,
afectând totodat ă imaginea politicii de dreapta în contemporanitate prin argumente cum ar fi
instabilitatea unui sistem politic al c ărui principiu este unidirec țional.
Cu toate acestea, conota țiile negative atribuite doctrinei de dreapta reprezint ă rezultatul
confuziilor subiective dintre na ționalismul holistic și cel liberal, provocate de indivizii care nu au
aprofundat acest subiect. Adev ărul este c ă, sistemul politic de dreapta este cel mai adaptabil în
procesul de globalizare, în primul rând, deoarece, cu excep ția Coreei de Nord, nu mai exist ă state
cu economie închis ă (chiar și Brazilia trateaz ă importuri și exporturi – vezi tabelul 5.3242) și o
criză sau o cre ștere economic ă într-un stat, datorit ă pieței deschise, afecteaz ă și celelalte state,
indiferent de orientarea partidului politic de care este condus. În al doilea rând, principiile
doctrinei de dreapta se oglindesc în caracterul evenimentelor globale recente, care, deseori au
copleșit autoritățile în procesul administrativ:
240Roland Axtmann, Understanding Democratic Politics: An Introduction , SAGE Publications, Londra, 2003. p. 281
241Lee McGowan, The Radical Right in Germany: 1870 to the present , Editura Routledge, New York, 2014. p. 95
242IPB USA Staff, USA International Business Publications, Brazil Export-Import Trade and Business Directory ,
International Business Publications, SUA, 2013. p. 84
160• economia guvernat ă de legea pie ței (control minim din partea statului) – d.e. criza
economic ă din anul 2008;
• atitudinea de sus ținere a ordinii existente, fiind considerat ă firească – d.e. instalarea
agresivă a globaliz ării în societatea modern ă;
• filosofia muncii centrat ă pe proprietar – d.e. privatizarea institu țiilor, apari ția
organizațiilor non-guvernamentale;
• egalitatea la șansă – d.e. fiecare individ are posibilitatea de a- și croi propriul drum,
informațiile cu privire la oportunit ăți și legi fiindu-i disponibile pe diverse platforme;
• cultura este factorul de influen ță în domeniul legislativ – d.e. excep țiile legislative care
le-au permis sutelor de mii de emigran ți din zona de conflict ISIS f ără documentele necesare s ă
pătrundă pe teritoriul european.
Guvernan ții țărilor studiate, a.c. (2016), sunt: în Italia, Sergio Matarella (orientare centru)
susținut de Partito Democratico , de orientare centru – stânga, în Slovacia, Andrei Kiska
(candidat independent), sus ținut de SMER – socialna demokracia , de orientare centru-stânga, iar
în România, Klaus Johannis (candidat independent), sus ținut de Partidul Na țional Liberal de
orientare dreapta.
Rezultatele interviurilor sunt diversificate, îns ă, în mare parte, denot ă deficien țe în
educația tinerilor în ceea ce prive ște științele politico-istorice.
Bărbații care nu au emigrat niciodat ă în străinătate au r ăspuns astfel: to ți cei din
eșantionul din România prefer ă doctrina de dreapta, motivând c ă fiecare individ trebuie s ă
munceasc ă pentru asigurarea propriului confort, în timp ce 50% din e șantionul italian a ales
doctrina stâng ă, justificându- și opțiunea prin siguran ța indusă de existen ța obligațiilor etice ale
statului de a- și sprijini popula ția, 40% a ales dreapta, motiva ți de avantajele economice create
prin creșterea num ărului de companii private, iar 10% consider ă că doctrinele politice trebuie s ă
colaboreze, urmând politica de centru. Preferin țele eșantionului slovac din contextul acestei
variabile se împart în dou ă jumătăți, una optând pentru doctrina de stânga și cealaltă pentru
doctrina de dreapta, motivându- și alegerea prin ideea c ă o astfel de abordare ar responsabiliza
populația.
Bărbații care au emigrat mai pu țin de un an și-au exprimat op țiunile astfel: dintre cei
români, 25% au selectat doctrina de stânga, condi ționând aceast ă alegere prin atribuirea func țiilor
de conducere unor indivizi din rândul popula ției de rând, în timp ce 75% sunt apolitici. Pe de alt ă
161parte, răspunsurile italienilor din cadrul acestei variabile au fost împ ărțite după cum urmeaz ă:
33% dintre subiec ți au ales doctrina de stânga, motivând c ă satisfacerea nevoilor de baz ă
primează în fața creșterii profitului monetar, considerând c ă majoritatea popula ției este inactiv ă și
că trebuie asistat ă financiar de c ătre stat. Doar 8% dintre responden ți și-au exprimat adeziunea la
doctrina de dreapta, specificând c ă statul de ține prea mult ă putere în Italia, în timp ce 34% sunt
adepții politicii de centru, men ționând că oferta locurilor de munc ă și acordarea ajutoarelor
sociale trebuie s ă funcționeze concomitent, în interesul popula ției, iar restul e șantionului într-un
procentaj de 25% a r ăspuns că nu are încredere în nicio doctrin ă politică. De o diversitate similar ă
în ceea ce prive ște rezultatele înregistrare, au dat dovad ă și slovacii din contextul acestei
variabile: 18% prefer ă doctrina de stânga, în timp ce 36% prefer ă doctrina de dreapta, motiva ți de
încrederea c ă s-ar crea mai multe oportunit ăți pe piața muncii și totodată, de respingerea
comunismului, iar 10% prefer ă doctrina de centru, specificând c ă extremele nu au adus niciodat ă
rezultate benefice pentru popula ție. Pe de alt ă parte, 36% dintre tinerii slovaci care au emigrat
mai puțin de un an, s-au declarat apolitici, unii dintre ace știa chiar ad ăugând în r ăspunsuri, injurii
la adresa premierului Slovaciei Robert Fico.
În cazul b ărbaților care au emigrat mai mult de un an, românii au r ăspuns astfel: 16%
preferă doctrina de stânga, în timp ce 84% o prefer ă pe cea de dreapta, motivând c ă România,
fiind în curs de dezvoltare economic ă, are nevoie de resurse materiale și umane care trebuie
mobilizate în dezvoltarea societ ății. În cazul italienilor, ace știa au răspuns într-un procentaj de
67% că preferă doctrina de stânga pentru programele sociale pe care le deruleaz ă și doar 33%
preferă dreapta, men ționând că aceasta ofer ă mai multe posibilit ăți indivizilor care într-adev ăr
doresc schimb ări socio-economice rezonabile. Pe de alt ă parte, toți slovacii din aceast ă categorie
au ales op țiunea doctrinei de dreapta.
Rezultatele variabilei reprezentate de femeile care nu au emigrat niciodat ă se prezint ă
astfel: în cazul româncelor, 14% din aceast ă variabilă este apolitic ă, 57% consider ă doctrina de
stânga ca fiind cea mai eficient ă pentru România, motivându- și alegerea prin faptul c ă poporul
este dezorientat și are nevoie de ajutoarele sociale oferite de guvern, în timp ce politica de dreapta
nu oferă niciun fel de asisten ță poporului. Doar 29% dintre responden ți consider ă doctrina de
dreapta ca fiind potrivit ă pentru România, argumentând c ă oamenii sunt mai eficien ți dacă au la
dispoziție mai multe oportunit ăți de dezvoltare și că ajutoarele sociale acordate depreciaz ă
valoarea bugetului statului. În cazul italiencelor care nu și-au părăsit niciodat ă țară, doar 20% au
162ales doctrina de dreapta, considerând c ă toți cetățenii trebuie s ă fie activi, 40% prefer ă politicile
de centru, din simpla dorin ță de respingere a extremelor, iar 40% sunt apolitice. În cazul
slovacelor din contextul acestei variabile, 22% au ales doctrina de stânga, 44%, au ales-o pe cea
de dreapta, 11% au ales politica de centru și 23% s-au declarat apolitice.
În ceea ce prive ște rezultatele ob ținute din r ăspunsurile variabilei tinerelor care au emigrat
mai puțin de un an, în cazul celor din România, 65% prefer ă doctrina de stânga, pe de o parte,
considerând-o o politic ă similară cu cea din statele nordice din peninsula baltic ă și pe de alta,
considerând c ă poporul român, datorit ă mentalit ății sale instalate în timp, are nevoie în
permanen ță de un ajutor social substan țial. Numai 26% au ales doctrina de dreapta, motivate de
libertatea pe care o ofer ă și de modul de via ță decent pe care îl poate asigura prin crearea
locurilor de munc ă, iar 9% sunt apolitice, instigând în r ăspunsurile justificative, la demiterea
întregului guvern și la nevoia unei reforme pentru respectarea drepturilor omului. În cazul
italiencelor care au emigrat mai pu țin de un an, doar 8% au ales doctrina de dreapta, 46% prefer ă
doctrina de stânga, motivate fiind de îndemniza țiile acordate popula ției inactive și de ideea c ă
astfel este garantat ă respectarea egalit ății drepturilor dintre b ărbați și femei; 16% consider ă că
trebuie adoptate doctrine politice de centru, iar 30% sunt apolitice, precizând c ă nici o form ă de
guvernare nu ia decizii politice în interesul real al cet ățenilor. Pe de alt ă parte, în cazul tinerelor
slovace care au emigrat mai pu țin de un an, doar 17% au ales doctrina de stânga, îns ă numai în
cazul în care guvernul nu ar fi corupt, în timp ce 57% au ales doctrina de dreapta, motivându- și
opinia prin faptul c ă poporul trebuie sprijinit, nu prin asisten ță socială, ci să munceasc ă în scopul
creșterii prosperit ății economice, întrucât în Slovacia, rata șomajului este foarte crescut ă,
ajutoarele sociale acordate sunt oricum foarte reduse, iar statul ofer ă mai mult asisten ță
cetățenilor de alte etnii decât slovacilor. Aceast ă parte a e șantionului consider ă doctrina de
dreapta ca fiind cea mai permisiv ă, întrucât, prin politicile sale încurajeaz ă oamenii și companiile
care aspir ă la succes și susține totodat ă faptul că cei care se complac în inactivitate ar trebui
pedepsiți, nu încuraja ți cu ajutoare sociale, întrucât, fiecare individ trebuie s ă dețină un rol activ
în societate pentru ca aceasta s ă funcționeze. Numai 4% dintre tinerele slovace din aceast ă
variabilă au luat în considerare o variant ă politică de centru, iar 22% s-au declarat apolitice.
Variabila reprezentat ă de tinerele care au emigrat în str ăinătate mai mult de un an a oferit
rezultate imprevizibile: în cazul româncelor, 63% prefer ă doctrina de stânga, considerând
guvernul o entitate în țeleaptă, iar poporul român, una confuz ă. De asemenea, în r ăspunsurile
163justificative s-au reg ăsit și afirmații nostalgice cu privire la perioada comunist ă din România,
fiind specificat faptul c ă țara a prosperat în timpul mandatului ceau șist, iar poporul a fost ajutat și
a avut mai multe șanse în a se dezvolta. Doar 25% prefer ă doctrina politic ă de centru, men ționând
că guvernul are obliga ția de a asista poporul numai în cazuri de urgen ță, iar 12% din aceast ă
variabilă este apolitic ă. În ceea ce prive ște eșantionul italiencelor care au emigrat mai mult de un
an, 50% a ales doctrina politic ă de centru, iar 50% se consider ă apolitice. Slovacele din aceea și
variabilă de asemenea se împart în dou ă categorii egale cantitativ: 50% consider ă doctrina stâng ă
potrivită pentru Slovacia, specificând c ă poporul însu și reprezint ă imaginea unei țări, iar 50%
preferă doctrina de dreapta, deoarece în cealalt ă extremă, guvernul decide substan țialitatea
beneficiilor sociale ce trebuie alocate, în timp ce poporul este cel care cunoa ște cel mai bine ce
trebuie să facă pentru propria prosperitate.
Rezultatele înregistrate oglindesc din punct de vedere politic imaginea fiec ărui electorat în
parte, reprezentat de c ătre tineri proveni ți din cele trei culturi studiate. Este clar c ă principiile
social-democratice ale doctrinei politice de stânga din Italia, sunt direct propor ționale cu
preferințele majorit ății electoratului italian, ori, aceast ă tendință se află în conexiune cu faptul c ă,
spre deosebire de Slovacia și România, Italia nu se g ăsește într-un proces de tranzi ție economic ă
și socială, de la comunism la capitalism. Atât România, cât și Slovacia, aflându-se într-o astfel de
perioadă de tranzi ție, prezint ă dificultăți în alegerea unui guvern apt de a gestiona evenimentele
imprevizibile care apar în perioada globaliz ării, din cauza unei probleme comune: dezinformarea.
În primul rând, majoritatea tinerilor români (chiar și cei care au emigrat), sus țin doctrina politic ă
de stânga, doctrin ă care stagneaz ă creșterea economic ă și deci, integrarea pe o pia ță globală. În al
doilea rând, tinerii din e șantionul din România, de și sunt născuți după sau în anul 1989, în mod
paradoxal reclam ă nostalgii pentru perioada comunist ă, cu toate c ă, nu au tr ăit-o sau nu au avut
discernământul să înțeleagă situația politică din perioada post-comunist ă. Așadar, procesul de
globalizare al sistemului politic din România va fi unul lent, chiar și pentru viitoarele genera ții.
Rezultatele oferite de e șantionul slovac arat ă, pe de o parte, c ă tinerii slovaci sunt
dezinforma ți sau informa ți greșit ori incomplet. Majoritatea e șantionului din Slovacia a rezonat
cu doctrina politic ă de dreapta, fundamentat de percep ția modului în care aceasta corespunde cu
procesul de globalizare, îns ă preferințele electoratului, în mod surprinz ător s-au îndreptat și către
perspectiva extremist ă la alegerile parlamentare din martie, 2016, când Partidul Poporului –
Slovacia Noastr ă(Ludova Strana Nase Slovensko) , un partid de extrem ă dreapta, cu principii
164fasciste, pe fondul promisiunilor anti-imigran ționiste promise în campania electoral ă, a fost ales
în număr suficient de mare, care i-a asigurat intrarea la guvernare (în opozi ție), rezultat ce a atras
atenția presei interna ționale243inclusiv a celei române ști,244prin faptul c ă un partid cu înclina ții
similare cu cele ce au cauzat atrocit ăți istorice, a fost ales de un num ăr semnificativ de votan ți, în
vremurile liberale contemporane.
Sentimentul confuziei politice care persist ă în România și în Slovacia, precum și cel al
stabilității politice perceput în Italia, se oglindesc în rezultatele ob ținute în urma abord ării de
către reprezentan ții celor trei culturi a subiectelor privitoare la educa ția și integrarea pe pia ța
muncii globale și la identitatea na țională, unde majoritatea subiec ților slovaci și români și-a
exprimat disponibilitatea de a- și părăsi țara, chiar și cu prețul pierderii identit ății naționale, iar
majoritatea e șantionului italian, a optat pentru varianta r ămânerii în propria țară, prezervându- și
identitatea.
Așadar, putem spune c ă, stabilitatea politic ă este principalul factor determinant al
identității și prosperit ății unui popor și orice alt ă încercare de îmbun ătățire a imaginii unei
națiuni, în afar ă de o reform ă politică eficientă , va avea un impact nesemnificativ.
243JTA, http://www.jpost.com/Breaking-News/Neo-Nazi-party-wins-seats-in-Slovakia-parliament-for-first-time-
447089 , 4.07.2016
244Redacția Mediascop, http://www.mediascop.ro/neo-nazistii-isi-fac-intrarea-in-parlamentul-slovac/ , 4.07.2016
165CONCLUZII
Prezenta tez ă de doctorat se înscrie în seria numeroaselor studii dedicate globaliz ării, fără
valeități de exhaustivitate, reprezentând doar un eventual punct de plecare sau un material
bibliografic orientativ pentru cercet ări ulterioare, îns ă ar putea constitui un reper în cunoa șterea
opiniei unei categorii de tineri apar ținând a trei culturi (români, italieni și slovaci), dar având în
comun orient ări profesionale comune (studen ți la secții de umanistic ă din trei țări diferite).
Lucrarea a avut ca scop, pe lâng ă analiza comparativ ă imagologic ă a comportamentului
tinerilor români, slovaci și italieni, și realizarea unei diagnoze care sugereaz ă rolul pe care ace știa
îl vor avea într-o societate global ă, sub diferite aspecte (social, politic, cultural).
În imaginea de ansamblu, pe lâng ă particularit ățile specifice fiec ărei mentalit ăți din cadrul
culturilor studiate, în rândul majorit ății tinerilor, au luat na ștere două tendințe: prima – de a se
face abstrac ție de autenticitatea aspectului identitar (a spa țiului și a societății din care provin, sau
a limbii pe care o vorbesc), iar cea de-a doua, de emigrare spre occident, în dorin ța explorării
lumii și a altor culturi sau de a aspira la un nivel de trai mai bun. În acest fel demografia
europeană suferă o metamorfozare etnic ă, tot mai vizibil ă, ce se caracterizeaz ă prin diversitate
culturală și scădere a num ărului locuitorilor de etnie majoritar ă dintr-o țară, precum și prin
tendința creșterii mediei de vârst ă a popula ției autohtone. Londra este exemplul perfect al unei
capitale cosmopolite, unde pot fi g ăsite convie țuind laolalt ă zeci de etnii diferite. Îns ă această
paradigm ă a fost și unul dintre motivele pentru felul în care cet ățenii britanici de etnie britanic ă
au votat la Brexit-ul din anul 2016, majoritatea dorind ca Anglia s ă părăsească Uniunea
European ă.
Pe lângă fobia instalat ă de valul de imigran ți din zonele de conflict (de exemplu ISIS),
acțiunile care au condus la astfel de evenimente, cum ar fi Brexit-ul din Regatul Unit, sunt
reflectate în diferen ța motivelor migra ției cetățenilor unui stat, iar acest fapt depinde de situa ția
politico-economic ă. Motivul pentru care un individ dintr-un stat cu o economie și un sistem
politic stabile ar emigra este mai degrab ă, cel al explor ării lumii și a altor culturi, decât aspira ția
la un nivel de trai mai bun. În acest sens, este vorba despre diferen ța dintre emigrarea din
curiozitate și emigrarea din necesitate (cea de necesitate fiind mai rar întâlnit ă în state cu o
economie puternic ă și un sistem politic stabil).
166Contribuția proprie din prezenta tez ă de doctorat const ă în valorile cuantificabile ob ținute,
care eviden țiază tendințele viitoarelor genera ții mature – români, slovaci și italieni (motiv pentru
care eșantionul asupra c ăruia s-a dorit realizarea cercet ării a fost selectat din rândul tinerilor
aparținând celei mai recente genera ții – cea „milenial ă‟), în ceea ce prive ște emigrarea, motivele
emigrării, particularit ățile culturilor respective cu privire la modul în care aleg s ă se integreze în
societatea global ă, respectiv în mediile interculturale, precum și modul în care aceste trei culturi
vor interac ționa, atât reciproc, cât și cu alte culturi.
Din analiza inductiv ă a rezultatelor am constatat faptul c ă dintre cele trei culturi studiate,
Italia s-ar apropia cel mai mult de modelul unui stat, precum Anglia, datorit ă asemănării
standardelor de via ță ale indivizilor. Spre deosebire de responden ții din România și din Slovacia,
tendințele de emigrare în scopul îmbun ătățirii calității vieții ale responden ților din Italia, sunt mai
rar întâlnite, iar în aceste cazuri izolate nemul țumirea subiec ților italieni fa ță de țara lor, s-a
dovedit a fi de natur ă politică și nu de natur ă economic ă.
Am remarcat, de asemenea o abatere în ceea ce prive ște similitudinile previzibile datorate
latinității românilor și italienilor, îns ă am constatat similitudini aparent imprevizibile între români
și slovaci, gra ție faptului c ă în vremurile contemporane, pentru popula ția tânără aspectul
economic a devenit prioritar în fa ța celui cultural, ceea ce se confirm ă și în rezultatele ob ținute în
urma analizei fiec ărui aspect în faza de cercetare.
Aspectul educa ției și integrării pe piața muncii globale
Tendințele responden ților români și slovaci în ceea ce prive ște educația și integrarea pe
piața muncii sunt mai apropiate, în compara ție cu ale celor italieni, întrucât majoritatea
eșantionului format din români și slovaci, prive ște cu îndoial ă sistemul de educa ție academic din
propriul stat și conștientizând permisivitatea și oportunit ățile oferite de globalizare, privind
orientarea și planificarea carierei, caut ă alternative atât în mediul academic din str ăinătate, cât și
în mediul voca țional coordonat de companii transna ționale sau organiza ții non-guvernamentale.
În contrast cu e șantionul alc ătuit din români și slovaci, cel italian a prezentat mai mult ă
încredere în propriul sistem de educa ție academic, iar responden ții italieni care ar alege alte
alternative, și-au motivat r ăspunsurile prin interesul manifestat pentru cunoa șterea și
descoperirea altor medii sau a altor culturi.
167Aspectul identit ății naționale
Analizând acest aspect, au fost ob ținute rezultate aproape identice în ceea ce prive ște toate
cele trei culturi, întrucât responden ții au fost pu și în situația de a opta între accesul la oportunit ăți
nelimitate oferite de alte state și cele ale statelor din care provin, sau p ăstrarea autenticit ății
identității naționale, rămânând în propriul stat. De și în ceea ce prive ște aspectul precedent,
responden ții italieni au optat în special pentru educa ția din propriul stat, majoritatea tinerilor
italieni a ales s ă sacrifice confortul oferit de propria țară, pentru libertatea de a exploata
oportunități nelimitate în alte țări, obținând în ansamblu, rezultate similare cu ale subiec ților
români și slovaci, care și-ar sacrifica originalitatea identit ății naționale în favoarea unui trai mai
bun de care ar beneficia în alte țări. Acest rezultat reprezint ă încă o dovad ă a priorit ății
individualismului într-o societate global ă.
Aspectul recunoa șterii iconurilor culturale locale, regionale și globale
În ceea ce prive ște recunoa șterea iconurilor culturale globale, au existat pu ține cazuri, în
cadrul celor trei culturi analizate, în care subiec ții nu au identificat corespunz ător semnifica ția
iconurilor.
În cazul iconurilor regionale și al celor locale, au existat particularit ăți care au ar ătat atât
frecvența și forma interac ționărilor dintre cele trei culturi, cât și interesul responden ților în ceea
ce privește produsele culturale na ționale sau interna ționale.
Din punct de vedere cantitativ responden ții români au recunoscut cele mai multe iconuri
dintre cele prezentate în chestionar, îns ă iconurile române ști au fost recunoscute atât de c ătre
subiecți italieni, cât și de către subiec ți slovaci, ceea ce sugereaz ă că românii nu ar avea neap ărat
o destinație standard, atunci când și-ar alege locul în care ar emigra, ci s-ar orienta în special din
perspectiva oportunit ăților pe care le-ar putea exploata; astfel, nu ar fi exclus s ă devină o etnie din
ce în ce mai dispersat ă.
Pe de altă parte, niciun respondent italian nu a recunoscut iconul local slovac ( Kofola ), iar
responden ții slovaci au recunoscut în num ăr foarte mic iconul local italian ( Barilla ), motiv pentru
care interac ționările dintre slovaci și italieni se dovedesc a fi destul de limitate (precum și din
cauza faptului c ă, din analiza perspectivei privind educa ția și integrarea pe pia ța muncii, spre
168deosebire de responden ții români, în cazul slovacilor s-a remarcat tendin ța de a emigra spre o
destinație standard – Anglia, cu scopul eficientiz ării nivelului de trai sau al ob ținerii
performan țelor în educa ție). În acest context, românii ar putea reprezenta puntea de leg ătură
dintre italieni și slovaci, întrucât, interac ționând cu ace știa, românii vor oferi slovacilor o imagine
de suprafa ță a spiritului latin (înlocuind absen ța interacțiunilor italienilor cu slovacii), iar
italienilor, o imagine a chibzuin ței specifice slavilor (înlocuind absen ța interacțiunilor slovacilor
cu italienii).
Aspectul stereotipurilor sociale
Acest aspect a avut scopul de a ob ține unele informa ții de ansamblu cu privire la
tendințele comportamentale ale tinerilor români, slovaci și italieni, atunci când ace știa
interacționează între ei sau cu alte culturi, mizând pe disponibilitatea atenu ării neînțelegerilor și
conflictelor interculturale care ar putea avea loc în decursul particip ării la proiecte sau programe
europene (de exemplu, Programului Opera țional Capital Uman (P.O.C.U.) 2014-2020.
În ceea ce prive ște clișeele stereotipice referitoare la snobismul românesc, mândria
exacerbat ă a italienilor privind arta culinar ă sau la na ționalismul slovac, componenta comun ă
identificat ă în cazul italienilor și românilor a fost autoironizarea, responden ții conștientizând în
mare parte cli șeele referitoare la propriile culturi. Pe de alt ă parte, cei mai mul ți dintre
responden ții slovaci au apreciat cli șeul stereotipic italian ca fiind adev ărat; putem, a șadar,
constata diferen ța dintre impactul interac țiunii directe între culturi diferite și cel al informa țiilor
dobândite din diferite surse bibliografice sau din mass-media. Aceast ă diferență este ilustrat ă de
raportul dintre rezultatele analizei cu privire la recunoa șterea iconurilor culturale (din care a
reieșit că interacțiunea slovacilor cu italienii este limitat ă din cauza necunoa șterii reciproce a
particularit ăților culturale) și de rezultatul analizei reac ției la clișee stereotipice (din care a reie șit
că responden ții slovaci sunt predispu și la clișee stereotipice specifice italienilor, de și contactul cu
aceștia este limitat).
Din analiza inductiv ă a mai reie șit faptul c ă responden ții cel mai pu țin predispu și la
clișeele stereotipice din cadrul celor trei culturi studiate, au fost românii, confirmând înc ăo dată
potențialul lor de a avea rolul unei pun ți de legătură între slovaci și italieni, datorit ă capacității lor
de adaptare în mediile multiculturale cu mentalit ăți diferite.
169Aspectul privind rolul stereotipurilor în interac țiuni interculturale nu s-a limitat numai la
clișeele stereotipice române ști, slovace și italiene, ci a fost extrapolat abordându-se problema
prejudecăților, pe care responden ții din întregul e șantion le au sau le-au avut fa ță de toate
culturile cu care au avut contact. Astfel, am identificat anumi ți factori de risc, cu privire la
conflictele interetnice care ar putea avea loc într-un mediu intercultural. În urma analizei
experiențelor responden ților cu privire la prejudec ățile pe care le-au avut, sau pe care le au fa ță de
alte culturi, am identificat factori de risc, pe care i-am apreciat ca fiind de importan ță minoră,
medie, respectiv major ă.
Prin faptul c ă responden ții sunt tineri cu principii ce au la baz ă culturi individuale (unice),
deducem c ă toate cele trei culturi pot prezenta în diferite circumstan țe factori de risc sc ăzut în a
se angaja în conflicte interetnice, indiferent de experien ța lor de emigrare.
Factorii de risc mediu sunt decodifica ți de culturile de ale c ăror prejudec ăți, eșantionul
global s-a dezis. Analizând rezultatele ob ținute în urma aplic ării chestionarului, s-a conturat o
imagine de ansamblu în ceea ce prive ște riscurile ipotetice în cazul celor trei culturi.
Așadar, în cazul tinerilor români, exist ă factori de risc mediu de conflict interetnic cu
următoarele etnii: polonezi, turci, musulmani, slovaci, spanioli, italieni, germani, ru și, americani,
francezi, chinezi, rromi, maghiari, ucraineni și germani.
În cazul tinerilor italieni, factorii de risc mediu pot ap ărea în timpul interac țiunii cu:
tunisienii, românii, marocanii, americanii, englezii, croa ții, estonienii, ru șii, spaniolii, germanii,
rromii, polonezii, slovacii, africanii și chiar cu indivizi apar ținând propriei etnii.
În cazul tinerilor slovaci, factorii de risc mediu pot exista atunci când ace știa intră în
contact cu: americanii, arabii, suedezii, albanezii, ucrainenii, irlandezii, musulmanii, rromii,
turcii, francezii, cehii, germanii, italienii, marocanii, românii și de asemenea, cu indivizi din
propria etnie.
Totodată s-au eviden țiat și factori de risc major în cazul interac țiunii reprezentan ților
celor trei culturi cu alte etnii, fiind reprezenta ți de contactul cu indivizi apar ținând culturilor fa ță
de care responden ții au afirmat c ă au prejudec ăți, de care înc ă nu s-au dezis.
Prin urmare, în cazul tinerilor români, exist ă factori de risc major atunci când ace știa
interacționează cu francezii, iar în cazul celor slovaci, atunci când interac ționează cu englezii, cu
turcii sau cu indivizi din aceea și etnie. Pe de alt ă parte, tinerii italieni nu prezint ă riscuri majore
170de conflicte interetnice, întrucât rezultatele arat ă că aceștia au renun țat la toate prejudec ățile pe
care și le formaser ă în urma interac țiunilor cu indivizi de etnii diferite.
Așadar, observ ăm o altă similitudine între mentalitatea româneasc ă și cea slovac ă,
întrucât ambele prezint ă riscuri majore de conflicte interetnice. Justificarea afirma țiilor
responden ților care au condus la men ținerea prejudec ăților față de alte etnii, a fost legat ă în
general de faptul c ă, în timpul experien țelor trăite, aceștia au fost trata ți cu lipsă de respect de
către indivizii apartenen ți ai altor culturi, fa ță de care, în consecin ță responden ții români și
slovaci își mențin prejudec ățile (detalii legate de acest aspect se g ăsesc în subcapitolul 5.5.).
Totuși, acest aspect nu reprezint ă un obstacol în procesul de cosmopolitizare a românilor și
slovacilor.
Aspectul influen țelor lingvistice externe în societate
Din analiza rezultatelor cercet ării a reieșit faptul c ă limbajul tinerilor români și slovaci
este cel mai mult influen țat de argourile provenite din limba englez ă, comparativ cu limbajul
tinerilor italieni. În acest sens diferen ța dintre români și slovaci const ă în faptul c ă cei din urm ă
conștientizeaz ă într-o mai mare m ăsură influențele lingvistice externe asupra modului de
exprimare, însu șindu-și-le într-un mod cât mai controlat. A șadar, dintre cele trei culturi, tinerii
români s-au remarcat a fi cei mai predispu și la cosmopolitizare, întrucât nivelul sc ăzut de
conștientizare a aspectului influen țelor lingvistice asupra vocabularului accelereaz ă alterarea
identității naționale a individului, pe de o parte și adaptarea acestuia în mediile interculturale, pe
de altă parte.
Tinerii slovaci urmeaz ă de asemenea trendul cosmopolitiz ării, dată fiind prezen ța
numeroaselor argouri din limba englez ă în vocabularul lor, dar sunt mai pu țin predispu și la
cosmopolitizare în compara ție cu românii, datorit ă conștientizării acestor influen țe.
Tinerii italieni nu prezint ă tendințe puternice de cosmopolitizare din punct de vedere
lingvistic, întrucât în cazul lor s-a înregistrat cel mai sc ăzut număr de utiliz ări ale anglicismelor în
limbaj și o valoare procentual ă crescută în ceea ce prive ște conștientizarea influen țelor (au
conștientizat aceste aspecte într-o m ăsură mai mic ă decât responden ții slovaci, dar mai mare
decât cei români).
171Aspectul influen țelor lingvistice externe pe internet
Referindu-ne la mentalit ățile tinerilor români, slovaci și italieni influen țele lingvistice
externe în societate sunt oglindite în limbajul utilizat în comunicarea pe internet. Responden ții
români și slovaci folosesc mai multe abrevieri argotice în mediul virtual, fa ță de responden ții
italieni, îns ă discrepan țele dintre tinerii români și cei slovaci sunt delimitate de mediile on-line în
care aceștia folosesc abrevierile.
În cazul tinerilor români s-a remarcat o tendin ță mai pronun țată de a fi prezen ți în mediile
virtuale cu scopuri recreative sau antrena ți în divertismentul interactiv (jocuri on-line), în
comparație cu tinerii slovaci, care folosesc platformele virtuale mai mult în scopuri profesionale.
Pe de alt ă parte, tinerii italieni și cei slovaci se aseam ănă în ceea ce prive ște aspectul
,,americaniz ării” limbajului, prin faptul c ă au limitat folosirea abrevierilor tipic americane în
limbajul colocvial virtual, spre deosebire de tinerii români.
Așadar, am identificat m ăsura în care limbile român ă, italiană și slovacă vorbite de c ătre
tinerii apar ținând celor trei culturi, sunt predispuse la metisare, acordând valoare simbolic ă
anumitor sunete legate voluntar de unele idei, fiind apoi atra și mai mult incon știent de în țelesul
simbolic al unor fenomene.
Privind analiza comparativ ă a lingvisticii putem conclude urm ătoarele: limba italian ă este
cel mai pu țin predispus ă la modific ări ale construc ției sau structurii, întrucât adaptarea lingvistic ă
a tinerilor italieni, în cazul emigr ării sau interac ționării cu alte culturi, se desf ășoară într-un mod
lent din pricina tendin țelor majorit ății tinerilor italieni de a- și părăsi țara numai în scopuri
turistice. Pe de alt ă parte, tinerii slovaci sunt mai predispu și față de cei italieni, la adaptarea
lingvistică în cazul emigr ării sau interac ționării cu alte culturi, dar limbajul lor matern va suferi
schimbări minuscule ale structurii. Tinerii români sunt cel mai mult predispu și, atât la adaptarea
lingvistică în cazul emigr ării sau interac ționării cu alte culturi, cât și la schimb ări majore ale
structurii limbii lor materne.
172Aspectul doctrinelor politice
Rezultatele ob ținute în urma cercet ării nu doar c ă reflectă realitatea contemporan ă, dar și
confirmă veridicitatea analizei aspectelor anterioare, prin faptul c ă stabilitatea politic ă este
factorul decisiv în preferin țele emigrării tinerilor.
În imaginea de ansamblu, tendin țele dominante ale tinerilor din fiecare stat din care
eșantionul face parte, s-au conturat astfel: cei din România și din Slovacia au tendin ța dominant ă
de a emigra, iar cei din Italia, de a r ămâne în propriul stat, devenind gazde pentru imigran ți, grație
stabilității politice de centru-stânga, pe care, de altfel și-o doresc în continuare. În ceea ce
privește preferin țele politice ale tinerilor din Slovacia, cei mai mul ți au afirmat c ă doresc o
conducere de dreapta, în principiu pentru a avea acces la mai multe oportunit ăți de angajare și de
a salva bugetul statului de pierderi de capital prin acordarea de ajutoare sociale cet ățenilor
inactivi. Instabilitatea politicii de centru-stânga care guverneaz ă Slovacia, nu s-a reflectat doar în
instalarea dorin ței tinerilor slovaci de a- și părăsi țara, ci și în rezultatele imprevizibile ale
scrutinului din luna martie 2016, când Partidul Poporului – Slovacia Noastr ă, de extrem ă dreapta
cu principii fasciste, a trecut pragul electoral, intrând (în opozi ție) în parlament – eveniment care a
surprins de altfel întreaga pres ă internațională. Așadar, instabilitatea politic ă nu îi va înlesni
Slovaciei statutul de gazd ă prielnică pentru imigran ți europeni în c ăutare de oportunit ăți, ci va
determina tot mai mul ți tineri să își părăsească țara în căutarea unor ocazii favorabile în state cu
un sisteme politice stabile.
Instabilitatea politic ă din România este de aceea și anvergur ă ca și în Slovacia, îns ă într-un
context diferit. În primul rând, exist ă problema confuziei tinerilor români în ceea ce prive ște
particularit ățile comunismului românesc; o parte dintre cei intervieva ți s-au declarat convin și de
faptul că sistemul comunist în România a fost mai eficient decât cel contemporan, în principiu
din cauza ratei crescute a șomajului în prezent (p ărere, evident hazardat ă, întrucât vârsta pe care o
au nu le-a permis s ă-l experimenteze). În al doilea rând, din pricina faptului c ă România înc ă se
află într-o perioad ă de tranzi ție de la socialism la capitalism, reformele politice nu au respectat
principiile sau promisiunile guvernelor, în a șa fel încât cet ățeanul român s ă se bucure de un nivel
de trai european, fapt care a creat confuzie în rândul electoratului. Mentalitatea tinerilor români
care au fost chestiona ți este afectat ă de aceast ă confuzie, întrucât, majoritatea și-a exprimat
dorința ca guvernul român s ă urmeze principiile doctrinei de stânga, motiva ți fiind de beneficiile
173sociale de care s-ar bucura, în cazul în care ar fi inactivi. Un astfel de electorat, cu siguran ță va
asista incon știent la men ținerea instabilit ății și corupției politice și prin urmare, la instabilitatea
statului. În concluzie, ca și Slovacia, nici România nu va fi o destina ție solicitat ă de către
imigranții europeni afla ți în căutare de oportunit ăți, iar emigrarea tinerilor români, mai ales a
absolvenților universitari, va fi într-o continu ă creștere.
Din culegerea și combinarea rezultatelor analizei comparative desf ășurate, am putea
formula o serie de diagnoze și prognoze.
Astfel, tot mai mul ți tineri români au tendin ța de a-și părăsi țara, în căutarea unui trai mai
bun, gata s ă își sacrifice identitatea, atât din punct de vedere social, cât și lingvistic. Pe de o parte,
această tendință le atribuie tinerilor români calit ățile unor candida ți ideali pentru programele
europene 2014-2020, ap ți de a se integra foarte u șor într-un mediu intercultural, prezentând un
risc minim de conflicte interetnice. Pe de alt ă parte, rezultatele acestei analize semnaleaz ă un
pericol în ceea ce prive ște viitorul României, atât din punct de vedere identitar (prin faptul c ă
valorile intelectuale care aduc prestigiu țării, nu vor r ămâne să profeseze în România, ceea ce va
afecta negativ aspectul imagologic al țării), cât și din punct de vedere demografic (popula ția fiind
într-o continu ă scădere și îmbătrânire).
Tinerii italieni au tendin ța de a-și prezerva identitatea na țională și de a călători în
străinătate în principal în scop turistic sau în scopul studierii unei alte culturi. Probabilitatea ca
tinerii italieni s ă aibă un rol de conducere în programele sau proiectele europene 2014-2020 va fi
una scăzută, însă au abilitatea de a fi simpli participan ți și de a interac ționa într-un mod limitat cu
alte culturi într-un mediu intercultural, întrucât, angajamentul lor nu se îndreapt ă către
cosmopolitizare. Pe de alt ă parte, Italia se afl ă în potențialul pericol de suprapopulare și mixarea
populației cu alte etnii decât cea italian ă, datorită stabilității sale politico-economice, care atrage
imigranți în căutare de oportunit ăți în carier ă.
Nu în ultimul rând, s-a conturat ideea c ă mentalitatea tinerilor slovaci se aseam ănă cel mai
mult cu cea a tinerilor români, întrucât tinerii slovaci au acelea și tendințe de a-și părăsi țara în
căutarea unui trai mai bun, îns ă, comparativ cu românii, acord ă mai mult ă atenție aspectului
identitar din punct de vedere lingvistic și cultural, chiar și în cazul în care am semnalat probleme
cu privire la recunoa șterea propriilor iconuri slovace (e șantionul slovac care a emigrat mai mult, a
avut o rat ă mai mare de recunoa ștere a propriilor iconuri). Aceast ă diagnoză le atribuie calit ăți
potrivite pentru a candida la programele proiectelor europene 2014-2020, pentru a ocupa posturi
174de lideri sau de simpli participan ți, însă nu ar fi la fel de eficien ți ca tinerii români, întrucât nu se
angajează la fel de puternic în procesul de cosmopolitizare. Pe de alt ă parte, Slovacia ar putea
întâmpina în viitor acelea și probleme ca și în cazul României, singura diferen ță fiind că
identitatea slovac ă nu va suferi modific ări, ci se va manifesta în aceea și formă autentică, oriunde
tinerii slovaci vor emigra.
175ANEXE
8. REPREZENTR ĂRI GRAFICE SUGESTIVE
Fig 1.1. – Raportul continuu dintre ac țiune și impact
Fig 1.4. – Evolu ția cetățenilor americani cu privire la absolvirea programelor de
educație academic ă
176Figura 1.5 – Ilustrarea grafic ă a exploziei demografice din ultimii 200 de ani
Figura 1.8. – Num ărul de mexicani ce au imigrat în SUA dup ă anul 1980
177Figura 1.9. – Cre șterile și stagnările economice ale Braziliei
Figura 1.10. – Cre șterile economice ale Indiei
178(Figura 2.1.)Demografia Canadei în func ție de etnie
179(Figura 2.2.) Demografia Australiei în func ție de etnie
180Figura 5.2. – Prezentarea general ă cu privire la valoarea de pia ță a călătoriilor
tinerilor în raport cu alte industrii de mas ă
1812. HĂRȚI
Fig 1.2. – Statele membre NATO
Fig 1.3. – Statele membre UE
182Figura 1.6. – imagine din satelit a unei p ărți din pădurea amazonian ă înainte de a fi defri șată
183Figura 1.7. – imagine din satelit a unei p ărți din pădurea amazonian ă după ce a fost defri șată
3. IMAGINI
Figura (4.1.) – Reprezentarea grafic ă ce a dus la atacul terorist asupra Sediului Charlie
Hebdoo, Paris, din anul 2015
184Figura (5.3.) – Conferin ța virtuală „Apple‟ din anul 1989 unde a fost folosit ă pentru
prima dat ă abrevierea „brb ‟
185Figura (5.1.) – Chestionar supradimensionat
1864. TABELE
(Tabel 5.1.) – Centralizarea modalit ăților de integrare pe pia ța muncii din punctul de vedere al
eșantionului din RomâniaEșantionul
stratificat
din RomâniaBărbați
care nu au
emigrat în
străinătateBărbați care
au emigrat
în
străinătate
mai puțin
de 1 anBărbați care
au emigrat
în
străinătate
mai mult de
1 anFemei care
nu au
emigrat în
străinătateFemei care au
emigrat în
străinătate mai
puțin de 1 anFemei care au emigrat
în străinătate mai mult
de 1 an
Valoare
numerică
(procentual ă)2 (4%) 4 (8%) 6 (12%) 7 (14%) 23 (46%) 8 (16%)
Absolvire
universitate din
propria țară1 1 1 – 2 1
Absolvire
universitate din
altă țară1 – 2 1 4 –
Stagii de
practică- – – – 3 1
Cursuri
specializate- 2 – 1 2 2
Proiecte și
conferințe
internaționale,
călătorind- 1 3 5 12 4
187(Tabel 5.2.) – Centralizarea modalit ăților de integrare pe pia ța muncii din punctul de vedere al
eșantionului din Italia
(Tabel 5.3.) – Centralizarea modalit ăților de integrare pe pia ța muncii din punctul de vedere al
eșantionului din SlovaciaEșantionul
stratificat
din ItaliaBărbați
care nu au
emigrat în
străinătateBărbați care
au emigrat
în
străinătate
mai puțin
de 1 anBărbați care
au emigrat
în
străinătate
mai mult de
1 anFemei care
nu au
emigrat în
străinătateFemei care au
emigrat în
străinătate mai
puțin de 1 anFemei care au emigrat
în străinătate mai mult
de 1 an
Valoare
numerică
(procentual ă)10(20%) 12 (24%) 3 (9%) 10 (20%) 13 (26%) 2 (4%)
Absolvire
universitate din
propria țară6 3 – 5 4 –
Absolvire
universitate din
altă țară2 3 – 4 4 1
Stagii de
practică1 1 – – 1 –
Cursuri
specializate- – – – – –
Proiecte și
conferințe
internaționale,
călătorind1 5 3 1 4 1
Eșantionul
stratificat
din SlovaciaBărbați
care nu au
emigrat în
străinătateBărbați care
au emigrat
în
străinătate
mai puțin de
1 anBărbați care
au emigrat
în străinătate
mai mult de
1 anFemei care
nu au
emigrat în
străinătateFemei care au
emigrat în
străinătate mai
puțin de 1 anFemei care au emigrat
în străinătate mai mult
de 1 an
Valoare
numerică
(procentual ă)2(4%) 11(22%) 1(2%) 9(18%) 23(46%) 4(8%)
Absolvire
universitate din
propria țară1 – – 2 – –
Absolvire
universitate din
altă țară- 2 – 6 11 2
Stagii de
practică1 1 – – 1 –
Cursuri
specializate- – – – – –
Proiecte și
conferințe
internaționale,
călătorind- 8 1 1 11 2
188(Tabel 5.4.) – Eviden țierea responden ților români care au ales cosmopolitizarea și a celor care
au ales prezervarea identit ății naționale
Eșantionul
stratificat din
ItaliaBărbați
care nu au
emigrat în
străinătateBărbați care
au emigrat
în
străinătate
mai puțin
de 1 anBărbați care
au emigrat
în
străinătate
mai mult de
1 anFemei care
nu au
emigrat în
străinătateFemei care au
emigrat în
străinătate mai
puțin de 1 anFemei care au emigrat
în străinătate mai mult
de 1 an
Valoare
numerică
(procentual ă)10(20%) 12 (24%) 3 (9%) 10 (20%) 13 (26%) 2 (4%)
Nr. celor care au
ales
cosmopolitizarea9 9 2 7 7 1
Nr. celor care au
ales păstrarea
identității
naționale1 3 1 3 6 1
(Tabel 5.5.) – Eviden țierea responden ților italieni care au ales cosmopolitizarea și a celor care
au ales prezervarea identit ății naționaleEșantionul
stratificat din
RomâniaBărbați
care nu au
emigrat în
străinătateBărbați care
au emigrat
în
străinătate
mai puțin
de 1 anBărbați care
au emigrat
în
străinătate
mai mult de
1 anFemei care
nu au
emigrat în
străinătateFemei care au
emigrat în
străinătate mai
puțin de 1 anFemei care au emigrat
în străinătate mai mult
de 1 an
Valoare
numerică
(procentual ă)2 (4%) 4 (8%) 6 (12%) 7 (14%) 23 (46%) 8 (16%)
Nr. celor care au
ales
cosmopolitizarea1 3 5 1 18 6
Nr. celor care au
ales păstrarea
identității
naționale1 1 1 6 5 2
189Eșantionul
stratificat din
SlovaciaBărbați
care nu au
emigrat în
străinătateBărbați care
au emigrat
în
străinătate
mai puțin
de 1 anBărbați care
au emigrat
în
străinătate
mai mult de
1 anFemei care
nu au
emigrat în
străinătateFemei care au
emigrat în
străinătate mai
puțin de 1 anFemei care au emigrat
în străinătate mai mult
de 1 an
Valoare
numerică
(procentual ă)2(4%) 11(22%) 1(2%) 9(18%) 23(46%) 4(8%)
Nr. celor care au
ales
cosmopolitizarea1 7 1 8 15 3
Nr. celor care au
ales păstrarea
identității
naționale1 4 – 1 8 1
(Tabel 5.6.) – Eviden țierea responden ților slovaci care au ales cosmopolitizarea și a celor care
au ales prezervarea identit ății naționale
Eșantionul
stratificat
din RomâniaBărbați
care nu au
emigrat în
străinătateBărbați care
au emigrat
în
străinătate
mai puțin
de 1 anBărbați care
au emigrat
în străinătate
mai mult de
1 anFemei care
nu au
emigrat în
străinătateFemei care au
emigrat în
străinătate mai
puțin de 1 anFemei care au emigrat
în străinătate mai mult
de 1 an
Valoare
numerică
(procentual ă)2 (4%) 4 (8%) 6 (12%) 7 (14%) 23 (46%) 8 (16%)
Nr. identific ări
McDonalds2 4 6 7 23 7
Nr. identific ări
Pepsi2 4 6 7 23 8
Nr. identific ări
Apple2 4 6 7 22 8
Nr. identific ări
Ferrari1 3 6 4 21 6
Nr. identific ări
Dacia2 3 6 5 20 6
Nr. identific ări
Skoda1 3 6 4 18 5
Nr. identific ări
Kofola- – 2 – 4 –
Nr. identific ări
Rom2 4 6 7 22 6
Nr. identific ări
Barilla- 3 5 4 22 7
(Tabel 5.7.) – Recunoa șterea simbolurilor culturale de c ătre subiec ții români
190Eșantionul
stratificat
din ItaliaBărbați
care nu au
emigrat în
străinătateBărbați care
au emigrat
în
străinătate
mai puțin de
1 anBărbați care
au emigrat
în străinătate
mai mult de
1 anFemei care
nu au
emigrat în
străinătateFemei care au
emigrat în
străinătate mai
puțin de 1 anFemei care au
emigrat în str ăinătate
mai mult de 1 an
Valoare
numerică
(procentual ă)10(20%) 12 (24%) 3 (9%) 10 (20%) 13 (26%) 2 (4%)
Nr. identific ări
McDonalds10 12 3 10 13 2
Nr. identific ări
Pepsi8 10 2 10 10 2
Nr. identific ări
Apple10 12 3 10 12 2
Nr. identific ări
Ferrari9 12 3 10 13 2
Nr. identific ări
Dacia7 8 2 5 7 2
Nr. identific ări
Skoda9 9 2 7 11 2
Nr. identific ări
Kofola- – – – – –
Nr. identific ări
Rom2 2 1 – 2 –
Nr. identific ări
Barilla9 12 3 10 13 2
(Tabel 5.8.) – Recunoa șterea simbolurilor culturale de c ătre subiec ții italieni
191Eșantionul
stratificat
din SlovaciaBărbați
care nu au
emigrat în
străinătateBărbați care
au emigrat
în
străinătate
mai puțin
de 1 anBărbați care
au emigrat
în străinătate
mai mult de
1 anFemei care
nu au
emigrat în
străinătateFemei care au
emigrat în
străinătate mai
puțin de 1 anFemei care au emigrat
în străinătate mai mult
de 1 an
Valoare
numerică
(procentual ă)2(4%) 11(22%) 1(2%) 9(18%) 23(46%) 4(8%)
Nr. identific ări
McDonalds2 11 1 9 23 4
Nr. identific ări
Pepsi2 9 1 9 9 4
Nr. identific ări
Apple2 9 1 9 23 4
Nr. identific ări
Ferrari1 6 1 7 18 4
Nr. identific ări
Dacia1 7 1 7 12 3
Nr. identific ări
Skoda2 9 1 9 23 4
Nr. identific ări
Kofola1 3 1 7 18 4
Nr. identific ări
Rom1 1 – 1 4 –
Nr. identific ări
Barilla1 1 – 1 4 –
(Tabel 5.9.) – Recunoa șterea simbolurilor culturale de c ătre subiec ții slovaci
192Eșantionul
stratificat
din RomâniaBărbați
care nu au
emigrat în
străinătateBărbați care
au emigrat
în
străinătate
mai puțin
de 1 anBărbați care
au emigrat
în
străinătate
mai mult de
1 anFemei care
nu au
emigrat în
străinătateFemei care au
emigrat în
străinătate mai
puțin de 1 anFemei care au emigrat
în străinătate mai mult
de 1 an
Valoare
numerică2 (4%) 4 (8%) 6 (12%) 7 (14%) 23 (46%) 8 (16%)
Nr. celor care
au selectat
stereotipul
român2 4 6 6 15 6
Nr. celor care
au selectat
stereotipul
italian- – 1 2 7 2
Nr. celor care
au selectat
stereotipul
slovac- – 1 1 2 1
Nr. celor care
nu au selectat
nici un
stereotip- – – – 2 1
(Tabel 5.10.) – Aprecierea cli șeelor stereotipice române ști, slovace sau italiene a responden ților
români
193Eșantionul
stratificat
din ItaliaBărbați
care nu au
emigrat în
străinătateBărbați care
au emigrat
în
străinătate
mai puțin
de 1 anBărbați care
au emigrat
în străinătate
mai mult de
1 anFemei care
nu au
emigrat în
străinătateFemei care au
emigrat în
străinătate mai
puțin de 1 anFemei care au emigrat
în străinătate mai mult
de 1 an
Valoare
numerică
(procentual ă)10(20%) 12 (24%) 3 (9%) 10 (20%) 13 (26%) 2 (4%)
Nr. celor care
au selectat
stereotipul
român- 3 1 2 4 1
Nr. celor care
au selectat
stereotipul
italian8 6 1 6 8 1
Nr. celor care
au selectat
stereotipul
slovac1 3 1 – 3 –
Nr. celor care
nu au selectat
nici un stereotip1 – – 2 – –
(Tabel 5.11.) – Aprecierea cli șeelor stereotipice române ști, slovace sau italiene a responden ților
italieni
194Eșantionul
stratificat
din SlovaciaBărbați
care nu au
emigrat în
străinătateBărbați care
au emigrat
în
străinătate
mai puțin de
1 anBărbați care
au emigrat
în străinătate
mai mult de
1 anFemei care
nu au
emigrat în
străinătateFemei care au
emigrat în
străinătate mai
puțin de 1 anFemei care au emigrat
în străinătate mai mult
de 1 an
Valoare
numerică
(procentual ă)2(4%) 11(22%) 1(2%) 9(18%) 23(46%) 4(8%)
Nr. celor care
au selectat
stereotipul
român- 1 – 1 2 –
Nr. celor care
au selectat
stereotipul
italian- 9 1 7 16 4
Nr. celor care
au selectat
stereotipul
slovac2 2 – 1 6 –
Nr. celor care
nu au selectat
nici un stereotip- – – – – –
(Tabel 5.12.) – Aprecierea cli șeelor stereotipice române ști, slovace sau italiene a responden ților
slovaci
195Eșantionul
stratificat
din RomâniaBărbați
care nu au
emigrat în
străinătateBărbați care
au emigrat
în
străinătate
mai puțin de
1 anBărbați care
au emigrat
în străinătate
mai mult de
1 anFemei care
nu au
emigrat în
străinătateFemei care au
emigrat în
străinătate mai
puțin de 1 anFemei care au
emigrat în str ăinătate
mai mult de 1 an
Valoare
numerică
(procentual ă)2 (4%) 4 (8%) 6 (12%) 7 (14%) 23 (46%) 8 (16%)
Nr. subiec ți
care s-au dezis
de prejudec ățile
față de alte
națiuni (în
paranteze vor fi
specificate
națiunile
respective)1
(polonezi)- 6 (turci,
slovaci,
spanioli,
italieni)4 (germani,
ruși,
americani,
francezi,
chinezi)7 (ruși, italieni, rromi,
musulmani, unguri,
ucraineni, germani)1(francezi)
Nr. subiec ți
care nu s-au
dezis de
prejudecățile
față de alte
națiuni (în
paranteze vor fi
specificate
națiunile
respective)- – – – – 1 (francezi)
Nr subiec ți fără
prejudecăți
predefinite fa ță
de alte na țiuni1 4 – 3 16 6
(Tabel 5.13.) – Eviden țierea etniilor fa ță de care subiec ții români au sau au avut prejudec ăți
196Eșantionul
stratificat
din ItaliaBărbați
care nu au
emigrat în
străinătateBărbați care
au emigrat
în
străinătate
mai puțin de
1 anBărbați care
au emigrat
în străinătate
mai mult de
1 anFemei care
nu au
emigrat în
străinătateFemei care au
emigrat în
străinătate mai
puțin de 1 anFemei care au
emigrat în str ăinătate
mai mult de 1 an
Valoare
numerică
(procentual ă)10(20%) 12 (24%) 3 (9%) 10 (20%) 13 (26%) 2 (4%)
Nr. subiec ți
care s-au dezis
de prejudec ățile
față de alte
națiuni (în
paranteze vor fi
specificate
națiunile
respective)1(tunisieni) 8 (români,
marocani,
americani,
englezi, croa ți,
estonieni, ru și,
spanioli,
germani)2 (marocani,
americani)1(rromi) 11 (germani,,
români, polonezi,
slovaci, italieni,
africani)2 (americani, italieni)
Nr. subiec ți
care nu s-au
dezis de
prejudecățile
față de alte
națiuni (în
paranteze vor fi
specificate
națiunile
respective)- – – – – –
Nr subiec ți fără
prejudecăți
predefinite fa ță
de alte na țiuni9 4 1 9 2 –
(Tabel 5.14.) – Eviden țierea etniilor fa ță de care subiec ții italieni au sau au avut prejudec ăți
197Eșantionul
stratificat
din SlovaciaBărbați
care nu au
emigrat în
străinătateBărbați care
au emigrat
în
străinătate
mai puțin de
1 anBărbați care
au emigrat
în străinătate
mai mult de
1 anFemei care
nu au
emigrat în
străinătateFemei care au
emigrat în
străinătate mai
puțin de 1 anFemei care au
emigrat în str ăinătate
mai mult de 1 an
Valoare
numerică
(procentual ă)2(4%) 11(22%) 1(2%) 9(18%) 23(46%) 4(8%)
Nr. subiec ți
care s-au dezis
de prejudec ățile
față de alte
națiuni (în
paranteze vor fi
specificate
națiunile
respective)- 4 (americani,
arabi, suedezi,
albanezi)- 1 (slovaci) 15 (ucraineni,
irlandezi, musulmani,
rromi, turci, francezi,
cehi, germani, englezi,
italieni, marocani,
români)2 (elvețieni, ruși,
francezi)
Nr. subiec ți
care nu s-au
dezis de
prejudecățile
față de alte
națiuni (în
paranteze vor fi
specificate
națiunile
respective)- 2 (slovaci) – – 4 (englezi, turci,
slovaci)-
Nr subiec ți fără
prejudecăți
predefinite fa ță
de alte na țiuni2 5 1 8 4 2
(Tabel 5.15.) – Eviden țierea etniilor fa ță de care subiec ții slovaci au sau au avut prejudec ăți
198Eșantionul
stratificat
din RomâniaBărbați
care nu au
emigrat în
străinătateBărbați
care au
emigrat în
străinătate
mai puțin
de 1 anBărbați care
au emigrat
în străinătate
mai mult de
1 anFemei care
nu au
emigrat în
străinătateFemei care au
emigrat în
străinătate mai
puțin de 1 anFemei care au
emigrat în
străinătate mai
mult de 1 an
Valoare
numerică
(procentual ă)2 (4%) 4 (8%) 6 (12%) 7 (14%) 23 (46%) 8 (16%)
Nr. celor care
consideră că
limba lor
maternă e
modificat ă de
influențele
lingvistice
externe1 4 6 6 11 5
Nr. celor care
consideră că
limba lor
maternă nue
modificat ă de
influențele
lingvistice
externe1 – – 1 9 3
Nr. celor care
nu au răspuns- – – – 3 –
(Tabel 5.16.) – Gradul de con știentizare al responden ților români cu privire la influen țele
lingvistice externe
199Eșantionul
stratificat
din ItaliaBărbați
care nu au
emigrat în
străinătateBărbați
care au
emigrat în
străinătate
mai puțin
de 1 anBărbați care
au emigrat
în străinătate
mai mult de
1 anFemei care
nu au
emigrat în
străinătateFemei care au
emigrat în
străinătate mai
puțin de 1 anFemei care au
emigrat în
străinătate mai
mult de 1 an
Valoare
numerică
(procentual ă)10(20%) 12(24%) 3 (9%) 10 (20%) 13 (26%) 2 (4%)
Nr. celor care
consideră că
limba lor
maternă e
modificat ă de
influențele
lingvistice
externe7 9 3 7 11 2
Nr. celor care
consideră că
limba lor
maternă nue
modificat ă de
influențele
lingvistice
externe3 3 – 2 2 –
Nr. celor care
nu au răspuns- – – 1 – –
(Tabel 5.17.) – Gradul de con știentizare al responden ților italieni cu privire la influen țele
lingvistice externe
200Eșantionul
stratificat
din SlovaciaBărbați
care nu au
emigrat în
străinătateBărbați
care au
emigrat în
străinătate
mai puțin
de 1 anBărbați care
au emigrat
în străinătate
mai mult de
1 anFemei care
nu au
emigrat în
străinătateFemei care au
emigrat în
străinătate mai
puțin de 1 anFemei care au
emigrat în
străinătate mai
mult de 1 an
Valoare
numerică
(procentual ă)2(4%) 11(22%) 1(2%) 9(18%) 23(46%) 4(8%)
Nr. celor care
consideră că
limba lor
maternă e
modificat ă de
influențele
lingvistice
externe2 9 1 7 23 4
Nr. celor care
consideră că
limba lor
maternă nue
modificat ă de
influențele
lingvistice
externe- 2 – – – –
Nr. celor care
nu au răspuns- – – 2 – –
(Tabel 5.18.) – Gradul de con știentizare al responden ților slovaci cu privire la influen țele
lingvistice externe
201Eșantionul
stratificat
din RomâniaBărbați
care nu au
emigrat în
străinătateBărbați care
au emigrat
în
străinătate
mai puțin
de 1 anBărbați care
au emigrat
în străinătate
mai mult de
1 anFemei care
nu au
emigrat în
străinătateFemei care au
emigrat în
străinătate mai
puțin de 1 anFemei care au emigrat
în străinătate mai mult
de 1 an
Valoare
numerică
(procentual ă)2 (4%) 4 (8%) 6 (12%) 7 (14%) 23 (46%) 8 (16%)
Nr. selecții
Okay2 3 6 7 23 7
Nr. selecții
Hello- 2 5 6 12 3
Nr. selecții
Oh my God2 1 6 5 13 1
Nr. selecții
Sorry- 2 5 7 12 3
Nr. selecții
Cool1 1 4 – 3 1
Nr. selecții
Great- – 4 3 6 –
(Tabel 5.19.) – Argouri pe care subiec ții români le folosesc în discursul colocvial în limba
maternă
202Eșantionul
stratificat
din ItaliaBărbați
care nu au
emigrat în
străinătateBărbați care
au emigrat
în
străinătate
mai puțin
de 1 anBărbați care
au emigrat
în străinătate
mai mult de
1 anFemei care
nu au
emigrat în
străinătateFemei care au
emigrat în
străinătate mai
puțin de 1 anFemei care au emigrat
în străinătate mai mult
de 1 an
Valoare
numerică
(procentual ă)10(20%) 12 (24%) 3 (9%) 10 (20%) 13 (26%) 2 (4%)
Nr. selecții
Okay7 9 2 9 9 2
Nr. selecții
Hello- 2 – 1 1 1
Nr. selecții
Oh my God4 3 – – – 1
Nr. selecții
Sorry1 3 1 1 1 1
Nr. selecții
Cool3 – – – 2 1
Nr. selecții
Great- 1 – – 1 1
(Tabel 5.20.) – Argouri pe care subiec ții italieni le folosesc în discursul colocvial în limba
maternă
Eșantionul
stratificat
din SlovaciaBărbați
care nu au
emigrat în
străinătateBărbați care
au emigrat
în
străinătate
mai puțin de
1 anBărbați care
au emigrat
în străinătate
mai mult de
1 anFemei care
nu au
emigrat în
străinătateFemei care au
emigrat în
străinătate mai
puțin de 1 anFemei care au emigrat
în străinătate mai mult
de 1 an
Valoare
numerică
(procentual ă)2(4%) 11(22%) 1(2%) 9(18%) 23(46%) 4(8%)
Nr. selecții
Okay1 9 – 6 17 3
Nr. selecții
Hello1 1 – 1 – –
Nr. selecții
Oh my God1 5 – 2 6 1
Nr. selecții
Sorry2 7 1 4 17 2
Nr. selecții
Cool1 2 – 1 3 –
Nr. selecții
Great- 1 – 1 4 1
(Tabel 5.21.) – Argouri pe care subiec ții slovaci le folosesc în discursul colocvial în limba
maternă
203Eșantionul
stratificat
din RomâniaBărbați
care nu au
emigrat în
străinătateBărbați care
au emigrat
în
străinătate
mai puțin
de 1 anBărbați care
au emigrat
în străinătate
mai mult de
1 anFemei care
nu au
emigrat în
străinătateFemei care au
emigrat în
străinătate mai
puțin de 1 anFemei care au emigrat
în străinătate mai mult
de 1 an
Valoare
numerică
(procentual ă)2 (4%) 4 (8%) 6 (12%) 7 (14%) 23 (46%) 8 (16%)
Nr. identific ări
BRB2 4 5 7 23 7
Nr. identific ări
OMG2 4 5 7 23 8
Nr. identific ări
DND1 4 4 7 23 7
Nr. identific ări
AFK1 2 4 1 9 4
Nr. identific ări
BTW1 4 5 7 22 7
Nr. identific ări
ROFL1 1 4 1 8 2
Nr. identific ări
YOLO1 3 4 6 15 5
Nr. identific ări
4U2 4 5 7 23 8
Nr. identific ări
2U2 4 5 7 23 7
(Tabel 5.22.) – Abrevierile folosite cel mai des de responden ții români în conversa țiile din spa țiul
virtual
204Eșantionul
stratificat
din ItaliaBărbați
care nu au
emigrat în
străinătateBărbați care
au emigrat
în
străinătate
mai puțin
de 1 anBărbați care
au emigrat
în străinătate
mai mult de
1 anFemei care
nu au
emigrat în
străinătateFemei care au
emigrat în
străinătate mai
puțin de 1 anFemei care au emigrat
în străinătate mai mult
de 1 an
Valoare
numerică
(procentual ă)10(20%) 12 (24%) 3 (9%) 10 (20%) 13 (26%) 2 (4%)
Nr. identific ări
BRB2 1 2 1 2 1
Nr. identific ări
OMG10 12 3 10 10 2
Nr. identific ări
DND- 1 1 – 1 1
Nr. identific ări
AFK- 3 – – 1 2
Nr. identific ări
BTW7 9 1 5 7 2
Nr. identific ări
ROFL- 3 1 – 1 1
Nr. identific ări
YOLO4 7 2 3 7 1
Nr. identific ări
4U9 11 3 10 11 1
Nr. identific ări
2U9 10 3 10 11 1
(Tabel 5.23.) – Abrevierile folosite cel mai des de responden ții italieni în conversa țiile din spa țiul
virtual
205Eșantionul
stratificat
din SlovaciaBărbați
care nu au
emigrat în
străinătateBărbați care
au emigrat
în
străinătate
mai puțin
de 1 anBărbați care
au emigrat
în străinătate
mai mult de
1 anFemei care
nu au
emigrat în
străinătateFemei care au
emigrat în
străinătate mai
puțin de 1 anFemei care au emigrat
în străinătate mai mult
de 1 an
Valoare
numerică
(procentual ă)2(4%) 11(22%) 1(2%) 9(18%) 23(46%) 4(8%)
Nr. identific ări
BRB- 3 1 1 3 1
Nr. identific ări
OMG2 11 1 9 22 4
Nr. identific ări
DND- – – – – –
Nr. identific ări
AFK- 1 – – 2 1
Nr. identific ări
BTW2 10 1 8 23 4
Nr. identific ări
ROFL- 5 – 1 8 2
Nr. identific ări
YOLO- 3 1 2 6 2
Nr. identific ări
4U2 11 1 8 23 4
Nr. identific ări
2U2 10 1 8 23 4
(Tabel 5.24.) – Abrevierile folosite cel mai des de responden ții slovaci în conversa țiile din spa țiul
virtual
206Eșantionul
stratificat
din RomâniaBărbați
care nu au
emigrat în
străinătateBărbați
care au
emigrat în
străinătate
mai puțin
de 1 anBărbați care
au emigrat
în străinătate
mai mult de
1 anFemei care
nu au
emigrat în
străinătateFemei care au
emigrat în
străinătate mai
puțin de 1 anFemei care au emigrat
în străinătate mai mult
de 1 an
Valoare
numerică
(procentual ă)2 (4%) 4 (8%) 6 (12%) 7 (14%) 23 (46%) 8 (16%)
Nr. subiec ților
care prefer ă
doctrina de
stânga- 1 1 4 15 5
Nr. subiec ților
care prefer ă
doctrina de
dreapta2 – 5 2 6 –
Nr. subiec ților
care prefer ă
doctrina
centrală- – – – – 2
Nr. subiec ților
apolitici- 3 – 1 2 1
(Tabel 5.25.) – Aprecierea doctrinelor politice de c ătre subiec ții români
207Eșantionul
stratificat
din ItaliaBărbați
care nu au
emigrat în
străinătateBărbați
care au
emigrat în
străinătate
mai puțin
de 1 anBărbați care
au emigrat
în străinătate
mai mult de
1 anFemei care
nu au
emigrat în
străinătateFemei care au
emigrat în
străinătate mai
puțin de 1 anFemei care au emigrat
în străinătate mai mult
de 1 an
Valoare
numerică
(procentual ă)10 (20%) 12(24%) 3 (9%) 10 (20%) 13 (26%) 2 (4%)
Nr. subiec ților
care prefer ă
doctrina de
stânga5 4 2 – 6 –
Nr. subiec ților
care prefer ă
doctrina de
dreapta4 1 1 2 1 –
Nr. subiec ților
care prefer ă
doctrina
centrală1 4 – 4 2 1
Nr. subiec ților
apolitici- 3 – 4 4 1
(Tabel 5.26.) – Aprecierea doctrinelor politice de c ătre subiec ții italieni
Eșantionul
stratificat
din SlovaciaBărbați
care nu au
emigrat în
străinătateBărbați
care au
emigrat în
străinătate
mai puțin
de 1 anBărbați care
au emigrat
în străinătate
mai mult de
1 anFemei care
nu au
emigrat în
străinătateFemei care au
emigrat în
străinătate mai
puțin de 1 anFemei care au emigrat
în străinătate mai mult
de 1 an
Valoare
numerică
(procentual ă)2(4%) 11(22%) 1(2%) 9(18%) 23(46%) 4(8%)
Nr. subiec ților
care prefer ă
doctrina de
stânga1 2 – 2 4 2
Nr. subiec ților
care prefer ă
doctrina de
dreapta1 4 1 4 13 2
Nr. subiec ților
care prefer ă
doctrina
centrală- 1 – 1 1 –
Nr. subiec ților
apolitici- 4 – 2 5 –
(Tabel 5.27.) – Aprecierea doctrinelor politice de c ătre subiec ții slovaci
2085. GRAFICE
Fig A – PREFERIN ȚELE ÎN EDUCA ȚIE
209FIG. B – COSMOPOLITIZAREA SAU PREZERVAREA IDENTIT ĂȚII CULTURALE
210FIG. C – NUM ĂR DE IDENTIFIC ĂRI ALE ICONURILOR CULTURALE
211FIG. D – CLI ȘEE ȘI STEREOTIPURI
212Termeni împrumuta ți
FIG. E – TERMENI ÎMPRUMUTA ȚI ÎN DISCURSUL DIN LIMBA MATERN Ă
213TERMENI ÎMPRUMUTA ȚI
FIG. F – TERMENI ÎMPRUMUTA ȚI ÎN DISCURSUL DIN MEDIUL VIRTUAL
214FIG. G – ATITUDINEA FA ȚĂ DE INFLUEN ȚELE LINGVISTICE EXTERNE
215FIG. H – PREJUDEC ĂȚI FAȚĂ DE ALTE NA ȚIUNI
216FIG. I – DOCTRINE POLITICE
2176. Chestionarul folosit în ancheta prin sondajul de opinie
1. Specifica ți naționalitatea, genul, vârsta și domeniul facult ății dumneavoastr ă:
________________________________________________________________________
2. Care dintre urm ătoarele metode le considera ți a fi optime pentru dezvoltarea
dumneavoastr ă personal ă și de ce? Pute ți alege doar o singur ă opțiune.
a. Absolvirea unei universit ăți prestigioase din țara dvs.
b. Absolvirea unei universit ăți prestigioase dintr-o țară străină
c. Focusarea pe stagii de practic ă furnizate de organiza ții non-guvernamentale sau
companii private
d. Participarea la cursuri specializate pe un anumit domeniu
e. Călătorind, participând la proiecte și conferin țe internaționale
Pe scurt, specifica ți motivul pentru alegerea dumneavoastr ă:
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
Obiectivul întreb ării: delimitarea statistic ă a responden ților în func ție de preferin țele pentru
traseul de formare ini țială și profesional ă
3. Care dintre urm ătoarele op țiuni vi se pare favorabil ă?
a. Stabilirea într-o țară străină cu riscul de a v ă îndepărta de propria voastr ă identitate
națională
b. Să rămâneți în țara dumneavoastr ă de origine, prezervându-v ă identitatea na țională
100%, dar având oportunit ăți de carier ă limitate
218Obiectivul întreb ării: delimitarea responden ților care sunt înclina ți spre naționalism și a celor
care sunt înclina ți spre cosmopolitism, totodat ă asigurând validitatea r ăspunsurilor întreb ării
precedente.
4. Care dintre urm ătoarele afirma ții considera ți că sunt adev ărate?
a. Românii achizi ționează produse de lux pe care nu și le permit
b. Italienii au o obsesie pentru propria lor mâncare
c. Slovacii sunt na ționaliști
Obiectivul întreb ării: identificarea responden ților care sunt cel mai mult influen țați de clișeele
stereotipice, în contextul celor trei culturi studiate.
5. Încercui ți cuvintele sau grupurile de cuvinte pe care le folosi ți în limba englez ă în
timp ce vorbi ți în limba matern ă
a. Okay!
b. Hello!
c. Oh my God!
d. Sorry!
e. Cool!
f. Great!
Obiectivul întreb ării: identificarea gradului de hibridizare a limbii materne în func ție de tipul de
influență
6. Fără a consulta internetul sau orice alt ă sursă, scrieți semnifica țiile abrevierilor de
mai jos, folosite în limbajul colocvial online. În cazul în care nu cunoa șteți o abreviere,
lăsați spațiul necompletat.
a. Brb =
b. Omg =
219c. Dnd =
d. Afk =
e. Btw =
f. Rofl =
g. Yolo =
h. 4u =
i. 2u =
Obiectivul întreb ării: identificarea abrevierilor folosite în comunicarea virtual ă precum și tipul
de activități desfășurate frecvent în mediul virtual
7. Ce crede ți despre limba englez ă ca un canal global de comunicare? V ă afecteaz ă
limba mam ă sau comportamentul ? Cum ? Da ți un exemplu.
Obiectivul întreb ării: identificarea gradul de con știentizare al responden ților și opinia acestora
(pozitivă sau negativ ă) în ceea ce prive ște influen țele lingvistice externe asupra limbii materne.
8. Există douăextreme politice : cea de stânga (doctrin ă în care statul de ține
puterea, dar asigur ă ajutoare poporului) sau cea de dreapta (doctrin ă în care statul acord ă
poporului puterea, dar nu asigur ă ajutoare sociale substan țiale ca în politica de stânga). Ce
formă de guvernare prefera ți pentru țara dumneavoastr ă? Pe scurt, motiva ți alegerea
făcută.
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
Obiectivul întreb ării: identificarea procentului responden ților care î și pliază interesele din
perspectiva doctrinelor politice de stânga sau de dreapta, din care se poate contura profilul
viitorului electorat.
2209. Cu aproxima ție, cât timp a ți petrecut în str ăinătate pe parcursul vie ții
dumneavoastr ă?
a. nu am c ălătorit niciodat ă în străinătate
b. mai pu țin de un an
c. mai mult de un an
Obiectivul întreb ării: identificarea experien ței în străinătate a responden ților, cu scopul
de a asigura validitate cercet ării din puntul de vedere al reprezentativit ății eșantionului
10. Relata ți o experien ță personal ă în care avea ți niște prejudec ăți despre o na țiune, dar
mai apoi un anumit eveniment v-a determinat s ă vă schimba ți părerea.
_____________________________________________________________________________
Obiectivul întreb ării: indentificarea factorilor de risc în ceea ce prive ște interac ționarea
responden ților români, slovaci și italieni, cu alte culturi.
11. Scrie ți în dreptul fiec ărui simbol denumirea care îl reprezint ă. În cazul în care
nu îl cunoa șteți, lăsați spațiul necompletat.
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
221_________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
Obiectivul întreb ării: identificarea celor mai dese interac țiuni dintre state, folosind cultura ca
valoare numeric ă – în func ție de selec ții vom afla cine a interac ționat cu cine (se știe că Italia și
România deja interac ționează, fiind popoare latine, dar nu se știu multe despre interac țiunile
Slovacia – România, Slovacia – Italia)
2227. Sintez ă privind analiza limbajului artificial în ceea ce prive ște
culturile române, slovace și italiene, din perspectiva
Institutului Canadian de Cercetare Intercultural ă
Conversa ția
În ceea ce prive ște utilizarea conversa ției în limbajul artificial de c ătre reprezentan ții
celor trei culturi vom eviden ția particularit ățile specifice fiec ărei țări.
Particularit ăți specifice culturii române
Pentru mai mult de patruzeci de ani, românii au tr ăit sub un regim care a descurajat
contactul cu str ăinii. La primele interac țiuni cu cet ățenii străini, românii se a șteaptă ca aceștia
să respecte stereotipurile pe care și le-au format fa ță de identitatea na țională româneasc ă din
perioada comunist ă. Totuși, barierele ideologice și juridice care au existat cândva în România,
nu mai exist ă și oamenii sunt deschi și în ceea ce prive ște contactul cu str ăinii. Nu exist ă subiecte
tabu, dar str ăinii observa rapid c ă românii sunt mai interesa ți să intre în dezbateri despre
subiecte care ating via ța lor (cum ar fi: situa ții personale, politice, economice sau
internaționale), mai degrab ă decât subiecte noi de discu ție (cum ar fi : un film, o carte, art ăetc).
Subiecte precum munca sau locul din care provin, sunt tocmai bune pentru a ini ția o conversa ție.
În comunitatea româneasc ă, exprimarea p ărerii despre alte persoane nu este bine primit ă, în
cazul în care persoanele evocate sunt necunoscute pentru individul care î și exprimă acea părere.
Cu toate acestea, odat ă ce comunicarea a fost stabilit ă, este firesc s ă apară obiceiul de a critica,
judeca sau eticheta. Umorul românesc este intotdeauna apreciat și ajută la diminuarea
tensiunilor, de și uneori este bizar și întunecat. De asemenea, oamenii se bucur ă de folosirea
jocurilor de cuvinte, în special pentru rezolvarea neîn țelegerilor.
223Particularit ăți specifice culturii slovace
În cazul slovacilor, printre cele subiectele preferate de discu ție se reg ăsesc: munca,
familia, hobby-urile și călătoriile, mai ales, atunci când interac ționează cu străinii. Slovacilor le
place să vorbeasc ă despre c ălătorii, stiluri de via ță diferite, gastronomie etc. Istoria Europei
Centrale și de Est, de asemenea, reprezint ă un subiect frecvent abordat. Mul ți slovaci vorbesc
despre istoria și evenimentele epocii comuniste. Datorit ă specificului acestei perioade, indivizii
slovaci au multe pove ști extraordinare de spus. Subiectele pe care slovacii le evit ă sunt: vremea,
politica, sau banii (salariul) dac ănu există un motiv special pentru a porni o discu ție pe o astfel
de temă. Aceste subiecte sunt considerate plictisitoare și sunt utilizate numai în situa ții când
oamenii nu știu despre ce s ă vorbeasc ă atunci când interac ționează. Deși slovacilor le place
umorul, ini țial aceștia recurg la formalitate. Îns ă, odată ce se familiarizeaz ă cu interlocutorul, se
bucură de umorul individului cu care interac ționează și de asemenea pot ad ăuga și ei o doz ă de
umor conversa ției.
Nu există subiecte speciale care ar ofensa slovacii. Cu toate acestea, un str ăin trebuie s ă
fie precaut atunci când vorbe ște despre cehi, în sensul de a nu-i situa într-o lumin ă prea
favorabilă în compara ție cu slovacii, deoarece ace știa se pot sim ți subestima ți. Totuși, datorită
similitudinii tradi țiilor, culturii și istoriei, slovacii și cehii sunt popoare foarte apropiate. Uneori,
străinii au impresia c ă Slovacia este o țară subdezvoltat ă. De asemenea, este important s ă se
diferențieze Slovacia/Republica Slovac ă, de Slovenia, una dintre fostele state iugoslave, cu
capitala Ljubljana. Uneori, str ăinii confund ă Slovacia cu Slovenia, adresând întreb ări despre
război. Războiul din Balcani a avut loc în Slovenia, nu în Slovacia. În cele din urm ă, este
important s ă se diferen țieze Slovacia/Republica Slovac ă, de Republica Ceh ă. Cu mai mult de
zece ani în urm ă, cele dou ă țări reprezentau o singur ă republică – Cehoslovacia. Slovacia și
Cehia s-au al ăturat chiar înainte de cel de-al doilea r ăzboi mondial, în scopul de a se ap ăra mai
bine de invazia german ă. După al doilea r ăzboi mondial, sovieticii au invadat Cehoslovacia și au
impus regimul comunist, astfel încât țara a rămas sub acest regim timp de 40 de ani. Dup ă
căderea regimului comunist în 1989 realizat printr-o revolu ție nonviolent ă, sub denumirea de
„revoluția de catifea ‟, politicienii slovaci și cehi au început eforturile în a diviza din nou
Cehoslovacia, astfel încât în 1993, Slovacia și Cehia au devenit țări independente. Îns ă această
224separare a avut loc în mijlocul unei mari confuzii politice, f ără niciun referendum, iar mul ți
slovaci și cehi au fost, de fapt, împotriva ei.
Particularit ăți specifice culturii italiene
Pentru început, un prim contact cu italienii poate fi f ăcut ușor de realizat, prin abordarea
în discuție a unei teme generale, cum ar fi locul de provenien ță al individului, în timp ce se
încercă să se introduc ă elemente pozitive (de exemplu, dac ă persoana este din sudul Italiei,
subliniază vremea bun ă și calitatea superioar ă a vinului ro șu și a uleiului de m ăsline, în timp ce,
în cazul în care el provine din nord, va sublinia eficien ța economic ă a întreprinderilor mici și
mijlocii). Mai mult decât atât, discu ția ar putea gravita în jurul muncii (de exemplu, tipul locului
de muncă sau poziția ierarhic ă ocupată) ori în jurul familiei.
Pe de altă parte, cu scopul de a face o impresie bun ă în timpul unui prim contact, pentru
italieni, este important s ă se eviden țieze aspectul pozitiv al imaginii Italiei, cu referire la cultura
tradițională, populară. Dialogul trebuie s ă fie conectat la imaginea Italiei în str ăinătate, cum ar
fi bucătăria fină, produsele de lux, patrimoniul istoric, precum și sportul sau cinematografia.
Există subiecte problematice care ar trebui s ă fie, în general evitate, mai ales în timpul
un prim contact cu un italian. Acestea se refer ă la teme, cu care nu toat ă lumea este de acord și,
prin urmare, acest lucru ar putea determina o conversa ție mai încordat ă. Un exemplu în acest
sens este tema politicii (împreun ă cu diferitele aspecte implicate), care reprezint ă un subiect ce
ar putea face un prim contact cu un italian destul de inconfortabil. În Italia, utilizarea umorului
este un mijloc destul de comun de a ,,sparge ghea ța” într-o conversa ție. Cu toate acestea, trebuie
folosit cu grij ă. Neînțelegerile și confuziile pot ap ărea frecvent în cazul inexisten ței unei bune
comunicări (de exemplu, în țelegerea lingvistic ă) între italieni și alte naționalități.
Stiluri de comunicare
Și în legătură cu stilurile de comunicare, fiecare cultur ă are particularit ățile sale, cu
implicații importante în fluidizarea comunic ării.
225Particularit ăți specifice culturii române
În cazul românilor dimensiunea acceptabil ă în ceea ce prive ște spațiul personal necesar
într-o conversa ție face-to-face este mult mai redus ă, decât în cazul indivizilor occidentali. Pentru
salut, oamenii se apropie și își strâng mâinile reciproc, dup ă care, în timpul discu ției, tind s ă
aibă o privire oarecum r ătăcită, atunci când î și vorbesc unul altuia. Românii se concentreaz ă
mai puțin asupra participan ților în discu ție; acest lucru creeaz ă de multe ori impresia c ă nu sunt
atenți la interlocutor. Cu toate acestea, p ăstrând permanent contactul cu ochii interlocutorului,
poate în cel mai r ău caz, să pară ciudat, îns ă niciodată nu va fi perceput ca fiind ofensiv. Odat ă
ce conversa ția începe, atingerea persoanei c ăreia i se vorbe ște de către locutor nu incomodeaz ă,
însă, este de a șteptat ca str ăinii să fie mai rezerva ți în aceast ă privință. Românii folosesc o
multitudine de gesturi și expresii faciale, încadrându-se undeva între stilul englezilor și cel al
italienilor în utilizarea comunic ării nonverbale și a conversa ției animate. Natura expresiei
faciale ar trebui, totu și, să fie interpretat ă în raport cu contextul specific situa ției și ținând seama
de aluziile și observațiile pertinente, care merg împreun ă cu aceasta.
Particularit ăți specifice culturii slovace
Când intr ă în discuție cu cineva, slovacii au tendin ța de a men ține o oarecare distan ță. În
cele mai comune cazuri sociale, valoarea minim ă a distan ței dintre dou ă personae în timpul
conversației, este de aproximativ un metru. Desigur, printre prieteni sau membri ai familiei,
distanța cuvenită poate fi mai mic ă, mai ales într-un context emo ționant. Îns ă, în situații formale
atingerea este neobi șnuită și, în unele cazuri, chiar inacceptabil ă. Efectuarea și menținerea
contactului vizual cu interlocutorul reprezint ă un element important; acesta este de fapt un
indicator al faptului c ă o persoan ă este sincer ă, de încredere și politicoas ă. În cazul evit ării
contactului vizual în timpul conversa ției cu un slovac, apar îndoieli în ceea ce prive ște
sinceritatea. În cazuri mai aparte, spre exemplu, contactul vizual este extrem de important când
se ține un toast. În timp ce paharele se ciocnesc, interlocutorii trebuie s ă se asigure c ă se privesc
în ochi reciproc – nerespectarea acestei norme de conduit ă este considerat ă ca fiind o nepolite țe.
Cu toate acestea, cei mai mul ți dintre slovacii sunt con știenți că foarte multe popoare nu cunosc
acest obicei, prin urmare, exist ă o mare probabilitate ca ei s ă înțeleagă un străin, dacă se
226întâmplă ca aceast ă normă să nu se respecte. Slovacii se folosesc de mai multe gesturi, îns ă, în
situații formale acestea sunt destul de conservatoare.
În ceea ce prive ște expresiile faciale, acesta sunt destul de moderate. Ca și în cazul
românilor, atunci când i se ofer ă cuiva un buchet de flori, acestea trebuie s ă aibă număr impar,
deoarece, num ărul par de flori într-un buchet se ofer ă, conform supersti ției numai la
înmormânt ări. Într-o vizit ă personal ă într-o cas ă slovacă, deși gazda va insista ca vizitatorul s ă
nu se descal țe, acesta va trebui totu și să facă acest lucru, din respect. Într-un mod similar, atunci
când gazda ofer ă diverse lucruri (alimente, b ăuturi, cadouri), în special în mediul rural,
vizitatorul trebuie s ă refuze. Numai în cazul în care gazda repet ă oferta pentru a doua sau a treia
oară, atunci acest gest reprezint ă un semnal c ă individul o poate accepta. Reversul este de
asemenea adev ărat: atunci când unui slovac i se ofer ă ceva, el/ea va refuza în mod automat, îns ă
ceea ce se întâmpl ă de fapt este c ă în momentul refuzului, slovacii a șteaptă să se insiste asupra
ofertei.
Din perspectiva occidental ă, slovacii sunt mult mai pu țin asertivi și încrezători decât
societățile vestice. Asertivitatea și încrederea de sine sunt uneori percepute ca fiind o
manifestare a egoismului și egocentrismului. Slovacii au dificult ăți în „a se vinde ‟ , deși au
foarte multe de oferit. Femeile și persoanele în vârst ă sunt tratate cu respect – b ărbații mereu le
deschid u șile în momentul în care acestea intr ă într-o înc ăpere, cu mici excep ții. Atunci când un
bărbat acompaniaz ă o femeie într-un bar, atunci el trebuie s ă fie cel care intr ă primul. Motivul
pentru acest gest const ă într-o tradi ție ce denot ă o veche credin ță: „dacă ar exista în bar o
luptă, bărbatul ar fi cel care ar încasa loviturile, ac ționând ca un scut ‟, astfel men ținând femeia
în afara pericolului.
Particularit ăți specifice culturii italiene
Ca o regul ă generală, italienii au tendin ța de a comunica abundent. Prin comunicare se
înțelege fie vorbire, fie gesticula ție, dar în Italia, acestea nu se resping, ci dimpotriv ă, se
completeaz ă reciproc. La locul de munc ă și în viața de zi cu zi, italienii înso țesc foarte des
comunicarea verbal ă cu gesticula ții pronun țate și expresii faciale frecvente, cu scopul de a
adăuga energie și expresivitate în vorbire.
227În timp ce vorbesc cu cineva, pentru a explica sau argumenta un punct de vedere, italienii
au tendinta de a se peria sau atinge reciproc (de exemplu, pe um ăr sau braț). În acest fel, gradul
de confort cre ște în acela și timp cu aten ția la con ținutul conversa ției. Deși în unele privin țe
bărbații folosesc contactul fizic mai des decât femeile, cu toate c ă reprezint ă un gest oarecum
dramatic, este considerat unul pozitiv. De aceea, din punctul de vedere al proximit ății, contactul
fizic nu reprezint ă o intruziune în spa țiul personal al individului italian.
Afișarea emo țiilor, vestimenta ția, punctualitatea și formalitatea
Aceste patru componente ale stilului de comunicare difer ă de la o cultur ă la alta, în
funcție de anumite norme, tradi ții sau tendin țe.
Particularit ăți specifice culturii române
Ținuta adecvat ă în cazul românilor depinde de anume contexte și situații specifice,
precum și de poziția socială pe care o au în societate. La locul de munc ă, ținuta func ționarilor
publici reflect ă poziția lor; cu cât este mai important ă, cu atât ținuta este mai formal ă. Deseori,
oamenii de afaceri poart ă haine create de c ătre designeri renumi ți pentru a proba ierarhia
socială. Totuși, este de a șteptat ca vestimenta ția străinilor să fie mai formal ă decât cea a
românilor, îns ă, respectarea codul vestimentar este esen țială.
Ținuta vestimentar ă reprezint ă o component ă a comunic ării nonverbale și poate fi
recepționată chiar înainte de formula de salut într-o conversa ție, însă modul de a aborda
oamenii depinde de statutul lor social. Diferen țele de statut social sunt reflectate în conduita
românilor și se întâmpl ă rar ca superiorii s ă fie apropia ți de subordona ții lor. (în conversa țiile
formale, se folose ște numele de familie și se utilizeaz ă pronume de polite țe, rareori utilizandu-se
prenumele interlocutorilor).
Cu toate acestea, timpul este v ăzut ca fiind flexibil. O întârziere de o jum ătate de or ă la o
întrevedere este considerat ă normală și este cunoscut ă sub numele de „jum ătate de or ă
academic ă‟, concept care este acceptabil într-o oarecare m ăsură la români. Într-un sistem slab
funcțional, românii au de multe ori probleme personale, care genereaz ă absenteism, tolerat tacit
în special în serviciul public și în companiile de stat. Respectul pentru legi și norme las ă mult de
dorit, reducând calitatea și generând frustr ări atât pentru str ăini, cât și pentru români.
228Particularit ăți specifice culturii slovace
Codul vestimentar la locul de munc ă depinde în mare m ăsură de tipul locului de munc ă și
poziția ocupat ă. Este de a șteptat ca managerii și directorii s ă poarte vestimenta ție business.
Statuturile mai pu țin semnificative au ca dress-code îmbr ăcămintea casual. În orice caz, în
Slovacia un individ este mai bine s ă fie „overdressed ‟ decât „underdressed ‟. În general, într-un
mediu lucrativ, noii angaja ți conștientizeaz ă vestimenta ția impusă și se adapteaz ă la aceasta.
Totodată, tipul limbajului depinde în mare m ăsură de pozi ția ierarhic ă și mediul
înconjurător. Un lucru ar trebui s ă fie amintit – limba slovac ă are forma „vy ‟ (dumneavoastr ă) .
Astfel, cel mai cuvenit mod de a aborda o persoan ă este prin adresarea numelui de familie. În
cele din urm ă, persoana în vârst ă, o femeie sau o persoan ă cu un statut ierarhic superior poate
invita interlocutorul s ă abordeze conversa ția într-un mod colocvial, ignorând folosirea
pronumelor de polite țe. Printre slovaci, acest fenomen are loc numai atunci când indivizii
întemeiaz ă relații foarte strânse. Cu toate acestea, limba englez ă nefolosind pronume de polite țe
ca în cazul „vy ‟, străinii pot întâmpina dificult ăți în cazul unei prime abord ări sau în cazul în
care doresc s ă învețe limba slovac ă. Slovacii folosesc un limbaj foarte politicos la locul de
muncă, fără a-și pierde cump ătul în situa ții dificile, f ără a recurge la un limbaj vulgar indus de
temperamente colerice.
Totodată, slovacii consider ă timpul ca fiind foarte pre țios. Punctualitatea indic ă
seriozitate, polite țe, și mai ales, respect. Întârzierea la o întâlnire indic ă lipsă de respect, de și o
întârziere de 5-10 minute este acceptabil ă, atâta timp cât scuza este întemeiat ă. De asemenea,
dead-line-urile sunt luate foarte în serios. Incapacitatea de a îndeplini o sarcin ă la timp este
percepută de către slovaci ca un management defectuos al timpului, ineficien ță, lipsă de respect
și nepăsare. În aceea și ordine de idei, absenteismul nu este binevenit. Un angajat ce frecventeaz ă
absenteismul, poate deveni extrem de antipatic printre colegi și riscă de a fi privit ca o persoan ă
leneșă și lipsită de respect, atât fa ță de persoanele cu care lucreaz ă, cât și pentru locul de
muncă.
229Particularit ăți specifice culturii italiene
Vestimenta ția la locul de munc ă a italienilor tinde spre stilul formal și conservator.
Italienii acord ă o atenție deosebit ă îmbrăcăcămintei și îngrijirii corporale (de exemplu, aspectul
părului, folosirea parfumurilor etc). Rela țiile profesionale nu se bazeaz ă numai pe formalitate,
datorită distincției dintre forma „tu‟(modul de adresare informal) și forma „lei ‟ (modul
politicos de adresare), ci se bazeaz ă și pe ierarhii: unui b ărbat care de ține diplom ă universitar ă
trebuie să i se adreseze cu apelativul „Dottore‟, iar unei femei, cu „Dottoressa ‟, urmat de
numele de familie. Mai mult decât atât, îmbr ăcămintea casual la locul de munc ă este respins ă, la
fel ca și abordarea angaja ților folosindu-li-se prenumele ca apelativ.
Totuși, italienii sunt destul de permisivi atunci cand vine vorba despre absenteism sau
nerespectarea unui dead-line (cu condi ția ca justific ările oferite pentru s ă fie plauzibile).
Punctualitatea pentru a ajunge la locul de munc ă, și mai presus de toate, pentru întâlniri, este
important ă. Cu toate acestea, atunci când sunt invita ți la cină, italienii obi șnuesc să întârzie
aproximativ 20 de minute, iar în cazul unei petreceri sau ocazii speciale, este permis ă chiar și o
întarziere de 60 de minute.
Construirea rela țiilor
Particularit ăți în ceea ce prive ște stilul de comunicare se reg ăsesc și în construirea
relațiilor, în func ție de cultur ă.
Particularit ăți specifice culturii române
Relațiile interpersonale sunt considerate esen țiale în rândul românilor. Ace știa au
abilitatea de a se entuziasma foarte rapid și sunt gata s ă inițieze înțelegeri, îns ă în cazul în care
parteneriatul nu este urmat de interac ționări frecvente, entuziasmul ini țial se stinge. Men ținerea
contactului permanent dintre partenerii de afaceri în România este o provocare. Comunicarea
scrisă și planificările nu sunt folosite îndeajuns de des, iar respectarea termenelor limit ă nu este
întotdeauna luat ă în serios.
230Totuși, invitațiile în casa personal ă, ieșiri în ora ș sau participarea împreun ă la alte
activități decât cele legate de munc ă, precum și oferirea de cadouri, de asemenea, ajut ă la
menținerea unor bune rela ții pe termen lung. Românii apreciaz ă foarte mult aceste gesturi și de
multe ori se adapteaz ă ușor într-un nou mediu, în cazul în care noile rela ții create se petrec în
altă țară decât România. Românii au un mod destul de ciudat de a construi alian țe, în special de
ordin politic, primând înteresele individuale și de grup și mai puțin consolidarea vechilor rela ții
și angajamente.
Particularit ăți specifice culturii slovace
În cazul slovacilor este destul de important s ă se stabileasc ă o relație personal ă cu un
coleg înainte de a ajunge la afaceri. De exemplu, un stakeholder trebuie s ă se angajeze într-o
conversație înainte de a ajunge la afaceri. Cu toate acestea, crearea funda ției unei rela ții nu
necesită mult timp sau întâlniri dese.
Pentru expa ți, stabilirea unor rela ții personale cu omologii lor din Slovacia este un
proces foarte u șor. Aceștia solicit ă informații despre țara expatului, locul de munc ă, motivul
pentru care a decis s ă lucreze și să emigreze în Slovacia, opiniile sale despre țară și oamenii
acesteia etc. În schimb, expatul poate între ține dialogul, transformându-l într-o conversa ție
intercultural ă, în care vorbe ște despre propria cultur ă.
Particularit ăți specifice culturii italiene
Italienii tind s ă creeze rela ții personale cu un viitor partener înainte de a face afaceri, cu
scopul de a crea o atmosfer ă de încredere. În timpul unui prim contact, trebuie dezvoltat ă o
relație bună cu interlocutorul, mai târziu conducând conversa ția spre subiectele dorite. Cu
scopul unei mai bune familiariz ări cu persoana de interes italian ă, este recomandat ă angajarea
în activități sociale.
231Bibliografie
Cărți
Arnold, Mathew, Culture and Anarchy, 1969. Concluzii
Andreescu, Gabriel, „ Multiculturalismul normativ”, în Interculturalitate. Cercet ări și perspective
românesti, Presa Universitar ă Clujeană, Cluj-Napoca, 2002.
Alcón, Soler Eva; Pilar, Maria, Safont Jordà, Intercultural Language Use and Language
Learning , Springer, 2008.
Alter, Jean, A Sociosemiotic Theory of Theatre, University of Pennsylvania Press , USA, 1990.
Axtmann, Roland, Understanding Democratic Politics: An Introduction , SAGE Publications,
Londra, 2003.
Bauman, Zygmunt, Consuming Life , Polity Press, Cambridge, 2007.
Beller, Manfred ; Leerssen, Joseph Theodor, Imagology: The Cultural Construction and Literary
Representation of National Characters , Editura Radopi, Amsterdam, 2007.
Barbu, Florea, Limbaj Gestual: Comunicare și Interpretare/Body Language: Communication and
interpretation , Editura Lumen, Ia și, 2010.
Bădescu, Ilie; Mih ăilescu ,Ioan, Geopolitic ă, Integrare, Globalizare, Mica Valahie, Bucure ști,
2011.
Ben Rafael, Eliézer; Sternberg, Yitzak, Identiy, Culture and Globalization, vol. 8, Boston, Brill,
2002.
Bocij , Paul, The Dark Side of The Internet: protecting yourself and your family from online
criminals , Library of Congress Cataloging-in-Publication Data, Westport, SUA, 2002.
Brăduț-Ulmanu, Alexandru, Cartea fețelor, revolu ția facebook în planul social , Humanitas, 2012.
Brown, Valerie A . șiJudith A. Lambert, Collective Learning for Transformational Change: A
Guide to Collaborative Action , Routledge, New York, SUA, 2013.
Chapman, Roger și James Ciment, Culture Wars in America: An Encyclopedia of Issues,
Viewpoints and Voices , vol. 1-3, Routledge, London, 2015.
Costea, Carmen; Constantin Popescu; Alexandru Tasnadi, Criza e în noi , Academia de Studii
Economice din Bucure ști, CNCSIS PN II, 2007.
232Coteanu, Ion; For ăscu, Narcisa; Bidu-Vr ănceanu, Angel, Limba român ă contemporan ă:
Vocabularul , Editura Didactic ă și pedagogic ă, București, 1985.
Caselli, Marco, Globalizzazione e sviluppo. Quali opportunita per il sud del mondo? ,
VPStrumenti, Milano, 2002.
Coja, Claudia, Particularit ăți lingvistice ale conversa ției de tip „chat ‟, Editura Universitar ă,
București, 2010.
Cioran, Emil, Schimbarea la fa ță a României , Humanitas, Bucure ști, 1990.
Castells, Manuel, The New Public Sphere , ANNALS, AAPSS, 616, Martie, 2008.
Idem The Rise of Network Society , Ediția aII-a, Editura Willey Blackwell, 2011.
Coșeriu, Eugen, Sincronie, Diacronie și Istorie , Ed. Encliclopedic ă, București, 1997.
Corson, P.; Corson, David, Using English Words , Kluwer Academic Publishers, Netherlands,
1995.
Cunningham, Peter; Fröschl, Friedrich; Electronic Business Revolution: Opportunities and
Challenges in the 21st Century , Springer, Munich, 1999.
Drechsel, Paul, Paradoxien interkultureller Beziehungen , Mainz, 1998.
Desprez, Hippolyte, La révolution dans l’Europe Orientale, Imprimerie De Gerdés, Paris, 1848.
Floyd, Kory, Comunicarea interp ersonală, Capitolul 6, POLIROM, Bucure ști, 2013.
Fraser, Julius Thomas, Time and Time Again, Reports from a Boundary of the Universe,
Netherlands, 2007.
Fuchs, Thomas, A Concise Biography of Adolf Hitler , Berkley Books, New York, 2000.
Gheno, Vera, I giovani e la comunicazione mediate dal computer: osservazioni linguistiche su
nuove forme di alfabetizzazione , PPKE/BTK, Piliscsaba, Universitatea din Firenze, 2009.
Guțu, Ana, Francopolifonia ca vector al comunic ării, Colocviu Interna țional, Chi șinău, 2006.
Gyan, France, Debating Globalization , Editura Biliki, Paris, 2005.
Higman, B. W, How Food Made Hystory , Editura Wiley-Blackwell, Oxford, 2012.
Hayden, Mary; Jeff Thompson; Jack Levy, The SAGE Handbook of Research in International
Education , SAGE, Kent State University, 2007.
Harris, Roger și Hutchinson, Peter, The Amazon , Bradt Travel Guides Ltd, Globe Pequot Press
Inc, Connecticut, 2007.
Haun, Dirk, Presenting For Geeks , Editura Developer Press, SUA, 2012.
233Holt, Douglas B, Cum devin Brand-urile Iconuri? Principiile Branding-ului Cultural , Harvard
Business School Publishing Corporation, SUA, 2004.
Jacob, Ratliff A , Integrating Video Game Research and Practice in Library and Information
Science , Editura Information Science Reference, SUA, 2015.
Jameson, Fredric și Miyoshi Masao, The Cultures of Globalization , Duke University Press, SUA,
2003.
Jansen, Erin; Vincent, James, NetLingo: The Internet Dictionary , NetLingo Inc., Ojai, California,
SUA, 2002.
Kersten, Saskia, The Mental Lexicon and Vocabulary Learning, Implication for the foreign
language classroom , Narr Verlag,Tübingen, 2010.
László, Fosztó, Colecție de studii despre romii din România, Institutul pentru Studierea
Problemelor Minorit ăților Naționale, Editura Kriterion, Cluj-Napoca, 2009.
Lechner, Frank J, Globalization: The Making of World Society, Blackwell Publishing, Malden,
SUA, 2009.
McGowan, Lee , The Radical Right in Germany: 1870 to the present , Editura Routledge, New
York, 2014.
McNally, Raymond T. și Florescu, Radu, In Search of Dracula, The History of Dracula and
Vampires , Houghton Mifflin Company, Boston, 1994.
Medina, John, Brain Rules (Updated and Expanded) 12 Principles for Surviving and Thriving at
Work, Home and School , Editia aII-a Editura Pear Press, Seattle, 2014.
Munteanu, Ana-Maria; P ăuleanu, Doina, Spiritul Dun ării, Editura Universitar ă, București, 2011.
Norberto, Bobbio, Left and Right: The Significance of a Political Distinction , University of
Chicago Press, 1997.
Pânișoară, Ion-Ovidu, Comunicarea eficient ă, POLIROM, Bucure ști, 2003.
Pearce, Susan, On collecting: An Investigation Into Collecting in the European Tradition , Digital
Printing, New York, 2005.
Poledna, Rudolf; Ruegg François; Calin Rus, Interculturalitatea, Cercet ări și Perspective
Românești, Presa Universitar ă Clujeană, Cluj-Napoca, 2002.
Popescu, Ctin; Gavril ă, I.; Ciugur, D.; Popescu, Gh. H., Teorie economic ă generală, vol II ,
Macroeconomie , Editura ASE, Bucure ști, 2008.
234Poláčková, Zuzana; Marušiak, Juraj, Európske výzvy pre Slovensko: transformácia
zahraničnopolitických priorít Slovenskej republiky v postintegra čnom období , Ústav politických
vied SAV, 2007.
Privitera, Gregory J, Getting Into Graduate School: A Comprehensive Guide for Psychology and
the Behavioral Sciences . SAGE, Thousand Oaks, California, SUA, 2014.
Radu, Alexandru, Civilizația română modernă neîmplinit ă, Editura Adenium, Ia și, 2015.
Rainwater, Lee, Social Policy and Public Policy, Inequality and Justice, Transaction Publishers,
New Brunswick, New Jersey, 2009.
Rappaport, Helen, Joseph Stalin: A Biographical Companion , ABC-CLIO, California, 1999.
Rowlands, Timothy, Video Game Worlds: Working at Play in the Culture of EverQuest ,
LeftCoast Press, Walnut Creek, California, SUA, 2012.
Sandu, Antonio, Metode de cercetare științifică, Editura Lumen, Ia și, 2012.
Idem , Metode de cercetare în știința comunic ării, Universitatea Mihail Kogalniceanu.
Facultatea de Drept, 2012.
Schaeffer, Robert K, Understanding Globalization: The Social Consequences of Political,
Economic and Environmental Change , Ediția aII-a, Rowman and Littlefield Publishers, INC.,
Oxford, 2003.
Smarandache, Florentin, Fifth International Anthology on Paradoxism , Editura OFFSETCOLOR,
Rm. Vâlcea, 2006.
Sun-keung Pang, Nicholas, Globalization: Educational Research, Change and Reform ,
Universitatea Chinez ă Hong-Kong, 2006.
Strange, Susan, Political Economy and International Relations , în Ken Booth & Steve Smith,
International Relations Theory Today , Polity Press, 1995.
Steger, Manfred, Globalization, Sterling Publishing, China, 2010.
Tiutuca, Dumitru, Pentru o nou ă teorie literar ă, Editura Timpul, Ia și, 2005.
Tolstoy, Leo, Anna Karenina , Jaico Publishing House, London, 1979.
Țuca, Florentin, Gâlceava cu juristul din mine , Capitolul Nepotilor mei, cu drag , Humanitas,
București, 2015.
Wagner, Tony, Formarea inovatorilor. Cum cre ști tinerii care vor schimba lumea de mâine ,
Editura TREI, Bucure ști, 2014.
Wells, Gary J; Robert Shuey; Ray Kiely, Globalization, Novinka Books, New York, SUA, 2001.
235Wittke-Rüdiger, Petra; Rüdiger, Petra; Gross, Konrad, Translation of Cultures , Asnel Papers,
Olanda, 2009.
Wasserstrom, Jeffrey N; Grandin, Greg; Hunt, Lynn; Young, Marilyn B., Human Rights and
Revolutions , Rowman and Littlefield Publishers Inc, Plymouth, Regatul Unit, 2007.
Articole și jurnale
American Heritage Dictionaries, High Definition: An A to Z Guide to Personal Technology ,
Houghton Mifflin Company, Boston, 2006.
Analele Universit ății Bucure ști, Filozofie, Istorie, Drept, Volumele 23-24, Tipografia
Universității București, 1974.
Asociația Pro Democra ția, Familii Politice , Charles Stewart Mott Foundation, SUA, 2000.
Broșura Comenius, Programul UE pentru schimbul de experien țe între școli, Hunedoara,
Noiembrie 2012.
DG Educa ție și Cultură, Programul de înv ățare pe tot parcursul vie ții, Cartea Studentului
Erasmus, 2007-2013.
Grila cursurilor IMO , Universitatea Maritim ă Constanța, Departamentul de promovare și cursuri
IMO, 2016.
IPB USA Staff, USA International Business Publications, Brazil Export-Import Trade and
Business Directory , International Business Publications, SUA, 2013.
Jerusalem (Emerita) Brenda Danet, Professor of Sociology and Communication Hebrew
University, Susan C. Herring, Professor of Information Science and Linguistics Indiana
University, The Multilingual Internet: Language, Culture and Communication Online , Oxford
University Press, New York, 2007.
JO C 181 E, 30.07.2002.
JO C 61, 14.3.2003.
Journal of NSRC, Sexuality research and social play, San Francisco, 2004.
O prezentare a dinamicii procesului de globalizare-regionalizare , vezi în I. B ădescu, D.
Dungaciu, Sociologia și Geopolitica Frontierei, vol I, Editura Floarea Albastr ă, București, 1995.
236Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene, Directiva 2005/36/CE a Parlamentulu
European și a Consiliului privind recunoa șterea calific ărilor profesionale
Paese, Scheda, OECD, Uno sguardo sull istruzione , 2013.
Rus, Maria Laura, Un fapt lingvistic de actualitate, Influen ța engleză asupra limbii române , Situl
Integrare European ă, Universitatea Petru-Maior, Tg. Mure ș
Van den Braembussche, Antoon; Heinz Kimmerle; Nicole Note (editori), Intercultural
Aesthetics. A Worldwide Perspective, Leo Apostel Center for Interdisciplinary Studies, Brussels
Free University, Belgium, vol. 9, Springer, Brussels, 2009.
Sandu, Antonio, Universitatea Mihail Kog ălniceanu, Conferința Interna țională Globalizare și
identitate na țională. Dimensiuni cultural-juridice , ediția a XIX-a, Editura Lumen, 2011.
Miron, Elena V, Interculturalitatea – dimensiune constitutiv ă a sociopedagogiei integr ării,
Suport curs, 2003.
UNWTO, 2006: UNWTO, 2014: StudentMarketing, 2013: Gartner, 2013: Forbes, 2013, MCW,
2013.
Sitografie
http://www.worldsalaries.org
http://dexonline.ro
http://www.fmi.ro
http://www.capital.ro
https://ceausescunicolae.wordpress.com
http://jurnalul.ro
www.ziare.com
http://www.traveller.com
https://www.aeroflot.ru
http://www.distancefromto.net
237http://www.foundalis.com
http://stephenleahy.net
http://www.nytimes.com
http://www.migrationpolicy.org
http://www.marketoracle.co.uk
http://www.eia.gov
http://en.wikipedia.org
http://www.hotnews.ro
http://spravy.pravda.sk
http://www.historia.ro
http://biblioteca.regielive.ro
http://www.corriere.it
http://www.naseplaty.sk
http://lege5.ro
http://www.gandul.info
http://www.scoaladevalori.ro
http://www.reporterntv.ro
http://adevarul.ro
http://economie.hotnews.ro
http://www.axerta.it
http://www.pluska.sk
http://www.nationmaster.com
http://www.care2.com
http://www.avert.org
http://www.nps.gov
http://www.spravy.zivotpo.sk
http://www.intercultures.ca
238http://www.financiarul.ro
http://www.vlada.gov.sk
http://www.abruzzosviluppo.it
http://www.fonduri-ue.ro
http://www.info-portal.ro
http://www.debate.org
https://ec.europa.eu
http://c.fastcompany.net
http://dictionary.reference.com
http://www.abbreviations.com
http://www.oxforddictionaries.com
https://www.surveymonkey.com
http://www.oregoncounseling.org
http://www.romanidinitalia.ro
http://www.forelsket.it
http://www.antiskola.eu
http://dictionary.cambridge.org
http://vat.pravda.sk
http://punto-informatico.it
http://knowyourmeme.com
http://www.jpost.com
http://www.mediascop.ro
http://www.gazetaromaneasca.com/
239Articole publicate pe parcursul redact ării lucrării de doctorat
Universitatea Bucure ști, Conferin ța Internaționalăde Slavistic ă,Șocul cultural, Septembrie 2013
Uzhhorod National University, International Scientific Herald, Special Edition 1 (10),
Alternatives of European Education System Operating Methods through emigration, p. 399-403,
Aprilie, 2015
Košice University, conferin ța ECVARNM, Globalization’s unrevealed face , Martie, 2015
Košice University, conferin ța ECVARNM, The role of globalization in eliminating stereotypes
and racial prejudices , Martie, 2015
University of Bucharest/ Naval Academy, SEACONF 2015, RADU-ALEXANDRU
POPA, IONEL POPA, Ambassadors on-board ships p. 364-365 ) Constan ța, Romania,
(http://www.anmb.ro/buletinstiintific/2015/Bul_St_2015_Issue1_FCS.html ), Mai, 2015
Universitatea Valahia, Târgovi ște, conferin ța LRR, Calea slavilor c ătre latinitate în contextul
imagologiei slovace, române și italiene din perspectiva lui Joseph Leerssen , Mai, 2016
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: INTRODUCERE…………………………………………………………………………. 5 Capitolul 1 – Globalizarea ca fenomen dinamic și complex…………………………….. 12 1.1 Defini ții și semnifica ții… [626102] (ID: 626102)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.