INTRODUCERE ……………………………………………………….. 5 CAPITOLUL 1 ACTUALITATEA TEMEI ÎN LITERATURA DE SPECIALITATE … 8 1.1. IMPLICAȚII TEORETICE ȘI PRACTICE ÎN… [607260]

3
CUPRINS

INTRODUCERE ……………………………………………………….. 5
CAPITOLUL 1 ACTUALITATEA TEMEI ÎN LITERATURA DE SPECIALITATE … 8
1.1. IMPLICAȚII TEORETICE ȘI PRACTICE ÎN ALEGEREA TEMEI …. 8
1.2. IPOTEZA ȘI OBIECTIVELE LUCRĂRII …………………………….. 12
1.2.1. IPOTEZ ELE CERCETĂRII …………………………………………… 12
1.2.2. OBIECTIVELE LUCRĂRII …………………………………………… 12
CAPITOLUL 2 FUNDAMENTARE STIINȚIFICĂ ȘI METODOLOGICĂ ………….. 13
2.1. CARACTERISTICI GENERALE ȘI SPECIFICE ALE VÂRSTEI
SCOLARE MICI ȘI MIJLOCII ………………………………………..
13
2.1.1. DEZVOLTAREA MORFO -FUNCTIONALĂ ……………………….. 13
2.1.2 . DEZVOLTAREA MOTRICITĂȚII …………………………………… 15
2.1.3. DEZVOLTAREA PROCESELOR PSIHICE ȘI SOCIALE ………….. 16
2.2. ABORDĂRI ACTUALE ȘI DE PERSPECTIVĂ A STRUCTURII ȘI
DINAMICII LECȚIEI DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT …………..
17
2.3. ROLUL, CARACTERUL FORMATIV ȘI EFICIENȚA FOLOSIRII
PARCURSURILOR APLICATIVE ÎN LECȚIA DE EDUCAȚIE
FIZICĂ ȘI SPORT ……………………………………………………..

22
2.4. EFICIENȚA EXERCIȚIILOR FIZICE ÎN ÎNSUȘIREA –
CONSOLIDAREA DEPRINDERILOR ȘI PRICEPERILOR MOTRICE
ȘI DEZVOLTAREA -EDUCAREA CALITĂȚILOR MOTRICE LA
ELEVII DIN CLASELE A V -A ……………………………………….

23
2.5. RAȚIONAMENTE BIOMECANICE ȘI MORFO -FUNCȚIONALE ÎN
ALEGEREA CORECTĂ A FORMEI ȘI MODULUI DE EVALUARE
ALE FLEXIILOR ABDOMINALE LA NIVELUL CICLULUI
GIMNAZIAL …………………………………………………………..

24
CAPITOLUL 3 STUDIU EXPERIMENTAL PRIVIND METODELE DE
EFICIENTIZARE A L ECTIEI DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT LA
NIVELUL CLASEI A V -A ………………………………………………………….

31
3.1. IPOTEZELE CERCETĂRII …………………………………………… 31
3.2. METODE ȘI TEHNICI DE CERCETARE …………………………… 31
3.2.1. GRUPELE DE SUBIECȚI ……………………………………………. 31
3.2.2. EVALUAREA ANTROPOMETRICĂ A SUBIECȚILOR …………… 33

4
3.2.3. EVALUAREA FRECVENȚEI CARDIACE A SUBIECȚILOR ÎN
PRIMELE TREI VERIGI ALE LECȚIEI DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI
SPORT ………………………………………………………………….

35
3.2.4. ACTIVITĂȚILE FIZICE SPORTIVE EXTRACURRICULARE ……. 35
3.2.5. MODIFICĂRI EXPERIMENTALE ÎN LECȚIA DE EDUCAȚIE
FIZICĂ ȘI SPORT ……………………………………………………..
37
3.2.5.1. MODIFICAREA STRUCTURII LECȚIEI DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI
SPORT ………………………………………………………………….
37
3.2.5.2. INTRODUCEREA PARCURSURILOR APLICATIVE ÎN LECȚIA DE
EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT ……………………………………….
38
3.2.5.3. ALEGEREA FORMEI CORECTE DE REALIZARE ALE FLEXIILOR
ABDOMINALE ……………………………………… ………………..
42
3.2.5.4. STABILIREA ȘI DESCRIEREA PROBELOR DE CONTROL …….. 42
3.2.6. ANALIZA STATISTICĂ …………………………………………….. 44
3.3. PREZENTAREA REZULTATELOR ………………………………… 45
3.4. DISCUTAREA ȘI INTERPRETAREA REZULTATELOR …………. 56
3.5. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI …………………………………… 60
BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………. 61
ANEXE ………………………………………………………………… 68

5
INTRODUCERE

Datorit ă diferențelor sociologice, psihologice și fizio -motrice, copiii și adolescenții
trebuie să urmeze în mod obligatoriu programe de activități motrice prescrise în mod
corespunzător, care promovează dezvoltarea fizio -motrică a acestora în vederea prevenirii
atitudinii alterate a starii de sănătate, precum și, în vederea dezvoltării comportamentului fizio –
motric corespunzător, care poate fi păstrat ulterior în viața adultă. Indiferent dacă copiii sunt
implicați în practicarea organizată a lecțiilor de educație fizică și sport, în practicarea organizată
a lecțiilor de antrenament sportiv (sport de performanță) sau implicați în activități motrice
recreative (de timp liber), rămâne, în continuare, nevoia stringentă de a adopta în continuare o
abordare structurată, logică și bazată pe dovezi din cercetarea științifică și din practică, pentru
dezvoltarea pe termen lung a capacităților morfo -funcționale și motrice. Acest lucru este de o
importanță deosebită, având în vedere numărul, alarmant de mare, de copii, care nu îndeplinesc
recomandările naționale privind activitatea motrică și, prin urmare, prezintă profiluri negative
de sănătate (obezitate, diabet, atitudini morfologice inadecvate, etc.). Cu toate acestea,
prescripția adecvată a activităților motrice, în func ție de capabilitățile bio -motrice ale copiilor,
este crucială în lecția de educație fizică și sport. Indiferent dacă elevul acumulează cantități
insuficiente sau excesive de informații motrice, necesare educării/dezvoltării și verificării
calităților motri ce și/sau însușirii, dezvoltării, perfecționării și verificarii
deprinderilor/priceperilor motrice, sau se încadrează între aceste limite opuse ale spectrului ,
este, în general acceptat faptul că, organis mele tinere ale copiilor (corpurile uman e ale copiil or)
sunt adesea slab pregătite pentru a tolera rigorile activităților motrice. Astfel, t oți copiii trebuie
să se angajeze într -o activitate fizică regulată care să le ofere posibilitatea de a -și spori
capacitatea motrică într -un mod organizat, holistic și centrat pe copil.
Creșterea calitativă (din păcate nu și cantitativă, mai ales în condițiile efectuării tot mai
reduse a activităților fizice la copii, adolescenți și tineri) a lecției de educație fizică și sport
prezintă un aspect central în preocupările profesionale ale specialiștilor din domeniul
educațional, fiind generată de acțiunea asupra conținutului, metodelor, mijloacelor specifice și
organizării lecției de educație fizică și sport 1. Simplificat, m ișcarea organizată reprezintă
principala metodă în diminuarea sau eradicarea efectelor produse de tehnologie (telefon mobil
inteligent , tabletă, calculator, TV, etc.) și de modul de alimentație necorespunzător.
Pe lîngă informațiile actuale , care oferă soluții practico -metodice profes orilor în domeniul
educației fizice și sportului, trebuie dezvoltate soluții practico -metodice noi în concordanță cu

1 Balint G. (2003). Didactica generală a educației fizice și a sportului, Ed. Transilvania, Brașov: 89 -102.

6
dinamica domeniului, cu nevoile elevilor și cu posibilitățile materiale ale școlii. Este bine știut
că, augumentarea eficientizării lecției de educație fizică și sport se realizează prin preocuparea
continuă a specialiștilor privind documentarea, conceperea, utilizarea și selecționarea metodelor
și mijloacelor didactice adecvate, în funcție de finalitățile urmărite . Ca finalități ale procesul ui
instructiv -educativ putem enumera în ordinea importanței :
– întărirea stării de sănătate;
– atragerea elevilor pentru o participare activă în activitățile fizice de orice fel;
– conștientizarea efectelor practicării cu regularitate și în mod sistematic a activităților
fizice asupra sănătății;
– dezvoltarea fizică armonioasă;
– combaterea atitudinilor corporale deficiente;
– dezvoltarea/educarea indicilor calităților motrice de bază și specifice;
– însușirea și consolidarea deprinderilor și priceperilo r motrice corect corespunzătoare
activităților fizice și sportive;
– creșterea calităților psihice (voință, comportament, fair -play, etc.) necesare combaterii
comportamentelor antisociale.
Creșterea eficienței lecției de educație fizică și sport depinde de u rmătorii factori
operaționali:
– atractivitatea, corectitudinea, varietatea și eficiența mijloacelor (exerciții fizice)
utilizate în timpul desfășurării lectiei de educație fizică și sport;
– prezența și aplicarea cunoștințelor, deprinderilor și priceperilor motrice însușite
anterior în desfășurarea activităților fizice și sportive sau celor cu caracter competițional;
– asigurarea unei densități motrice și funcționale optime;
– atragerea prin moti vare și angrenarea tuturor elevilor în procesul de exersare pe toată
durata lecției de educație fizică și sport;
– modul optim de exersare a activităților fizice (organizare (profesor) – autoorganizare
(elevi), formații de lucru (frontală, pe grupe, pe perec hi sau individuală);
– cantitatea și calitatea mijloacelor didactice folosite.
Cei mai importanți factori operaționali din cei enumerați anterior, ATRACTIVITATEA,
CORECTITUDINEA, VARIETATEA și EFICIENȚA mijloacelor utilizate in lecția de educație
fizică și s port, trebuie să urmărească, în mod impetuos, cea mai importantă finalitate a
procesului instructiv -educativ, și anume, MENȚINEREA ȘI/SAU ÎNTĂRIREA STĂRII DE

7
SĂNĂTATE 2. La mo mentul actual , în lecția de educație fizică și sport există deficiențe,
privind forma și modul de execuție a unor exerciții fizice (calitatea exercițiului fizic), precum
și, cantitatea (frecvența) exercițiilor fizice executate săptămânal, care nu răspund eficient în
menț inerea și/sau întărirea stării de sănătate (diminuarea eficienței lecției de educație fizică și
sport).

2 Cristea D. I., (2020). Didactica educației fizice. Curs., Universitatea din Oradea,
https://fefsoradea.ro/fisiere/cadre/3_curs_didactica.pdf , preluat de pe internet: Ian. 2020.

8
CAPITOLUL 1
ACTUALITATEA TEMEI ÎN LITERATURA DE SPECIALITATE

1.1. IMPLICAȚII TEORETICE ȘI PRACTICE ÎN ALEGEREA TEMEI

Unul din elementele de bază ale sistemului educațional mondial este reprezentat de
educația fizică și sportivă a tinerei generații, care contribuie la pregătirea unui tineret capabil,
sănătos și puternic pentru a se integra, adapta și readapta la schimbările repetate ale societății
contemporane.
Sistemul educațional din România trebuie să ofere elevilor posibilitatea ca aceștia să
dobândească deprinderi de practicare a activităților fizice, să prezinte ati tudini pozitive față de
activitatea fizică , să înțeleagă importanța activităților fizice pentru menținerea unei stari de
sănătate optime, pentru dezvoltarea fizică și a personalității, și să conștientiz eze necesitatea
practicării sistematice a acestora pe întreaga durata a vieții.
Practicarea activităților fizice organizat (lecții de educație fizică și sport, lecții de
antrenament sportiv) sau independent (activități fizice în scop recreativ) oferă o sociabilitate
crescută, o înțelegere mai aprofundată a co nceptului de fair -play, o metodă grozavă de
destindere, o mai mare încredere, o capacitate mai mare de organizare , o capacitate intelectuală
crescută și o definire bine conturată a personalității.
Dacă climatul educațional din familie nu este cel mai bun, din punct de vedere motric ,
atunci școala poate fi una din instituțiile care poate oferi locul și cadrul necesar compensării
necesare dezvoltării fizice a copilului (îi poate satisface dorința de mișcare), acesta fiind
controlat sub toate aspectele de zvoltării bio -fizio-intelectuale. Etapa cea mai importantă, și
anume, perioada de creștere și dezvoltare a copilului, necesită o atenție deosebită din partea
specialiștilor domeniului, deoarece exercițiul fizic are , în aceas tă etapă , unul din cel e mai
puternice roluri educativ e 3.
Activitatea fizică corect coordonată dezvoltă atât calităti fizice, cât și calități intelectuale
precum, atenția, memoria, imaginația, profunzimea și rapiditatea gândirii, spiritul de observație,
etc.. Aceste calități sunt influențate continuu în lecția de educație fizică și sport prin aplicarea
corespunzătoare a mijloacelor fizice atractive, variate (parcursuri aplicative, jocuri sportive,
concursuri, întreceri (situații mereu schimbătoare cu evenimente care se succed rapid) ), corect
și eficient (exerciții fizice care nu alterează starea de sănătate optimă a elevului). Ștafetele și
parcursurile aplicative trebuie integrate în conținutul complex al activităților fizice și sunt

3 Bârsănescu Ș. (1979). Istoria pedagogiei, Ed. Didactică și Pedagogică, București: 120 -127.

9
considerate de specialiștii domeniului drept mijloace ale educației fizice cu impo rtante valențe
formativ -educative.
De asemenea, forma corectă a exercițiului fizic din punct de vedere bio -fiziologic prezintă
un rol important în formarea și dezvoltarea deprinderilor și priceperilor motrice. Elevii trebuie
să fie capacitați cu noțiuni c orecte din punct de vedere biomecanic privind forma exercițiului
fizic, astfel încât , acestea sa înmagazineze în bagajul motric experiențe motrice corecte și utile,
aplicabile și în viața adultă.
Pentru a îmbunătăți starea de sănătate sau menține o stare de sănătate optimă , activitatea
fizică trebuie executată cu moderație, cu atenție deosebită asupra intensității și volumului
exercițiilor fizice executate în cadrul unei lecții de educație fizică și sport. În contrast, î n sportul
de performanță , multe din anomaliile prezente la nivelul organismului apar în per ioada de
dezvoltare morfologică, probabil, într -o măsură variabilă, datorită continuării activităților
sportive cu încărcături crescute (volum, intensitate, complexitate) sau a creșterii în vârst ă a
subiecților 4, 5, 6, 7, 8, 9.
O altă problemă importantă privind eficiența lecției de educație fizică și sport este
reprezentată de frecvența acesteia pe săptămână. În principal, pentru a tolera fără probleme
efortul depus în practicarea activităților fizice, trebuie realizată o dezvol tare optimă a
musculaturii corpului uman , atât din punct de vedere al forței, vitezei cât și al rezistenței . În
general, frecvența de 1 -3 lecții de educație fizică și sport pe săptămână, care să implice calitatea
motrică forța, este recomandată în majoritate a programelor de dezvoltare a forței musculare 10.
În privința efortului fizic cardio -respirator, ACSM 11 recomandă pentru copii, adolescenți și
adulți sănătoși , o frecvență a activităților fizice de minim 3 ori pe săptămână (activități fizice
cardio -respiratorii de intensitate ridicată) și de minim 5 ori pe săptămână (activități fizice
cardio -respiratorii de intensitate moderată) sau de 3 -5 ori pe săptămână (activități fizice cardio –

4 Baranto A., Hellström M., Cederlund C. G., Nyman R., Swärd L. (2009). Back pain and MRI changes in the
thoraco -lumbar spine of top athletes in four different sports: a 15 -year follow -up study. Knee surgery, sports
traumatology, arthroscopy: official journa l of the ESSKA, 17(9): 1125 -34.
5 Videman T., Sarna S., Battié M. C., Koskinen S., Gill K., Paananen H., Gibbons L. (1995). The long -term effects
of physical loading and exercise lifestyles on back -related symptoms, disability, and spinal pathology among
men. Spine, 20 (6): 699 -709.
6 Swärd L., Hellstrom M., Jacobsson B., Pëterson L. (1990). Back pain and radiologic changes in the thoraco –
lumbar spine of athletes. Spine, 15 (2): 124 -129.
7 Lundin O., Hellström M., Nilsson I., Swärd L. (2001). Back pain and r adiological changes in the thoraco -lumbar
spine of athletes. A long -term follow -up. Scandinavian journal of medicine & science in sports, 11 (2): 103 -109.
8 Bennett D. L., Nassar L., DeLano M. C. (2006). Lumbar spine MRI in the elite -level female gymnast w ith low
back pain. Skeletal radiology, 35 (7): 503 -509.
9 Rumball J. S., Lebrun C. M., Di Ciacca S. R., Orlando K. (2005). Rowing injuries. Sports medicine, 35 (6): 537 –
555.
10 ACSM (2000). ACSM’s guidelines for exercise testing and prescription. 6th ed., L ippincott Williams & Wilkins,
New York, NY: 137 -164.
11 ACSM, American College of Sports Medicine (Colegiul American de Medicină Sportivă)

10
respiratorii cu intensitate combinată – moderat -crescută) pentru a crește sau menține capacitatea
cardio -respiratorie 12. Studii efectuate pe populație adultă au ajuns la concluzia că , o frecventă a
activităților fizice (care cuprind atât elemente din calitatea motrică forța, cât și elemente din
calitatea motrică rezistența) de 2 ori pe săptămână , nu induc o creștere semnificativă a
capacității motrice față de populația sedentară 13, 14. În condițiile în care , în România, lecția de
educatie fizică și sport prezintă o frecventă a desfășurării de două ori pe săptămână (la clasa
aVIII -a frecvența lecțiilor de educație fizică și sport scade la o dată pe săptămână), iar
activitățile fizice cardio -respiratorii prezintă cele mai mari calități profilactice , dintre toate
activitățile fizice 15, eficiența lecției de educație fizică și sport, în această privință, devine
discutabil ă.
La momentul actual, datorită condițiilor economice din România, ponderea a ctivităților
sportive extracuric ulare, fie de performanță, fie recreative, susținute de stat (fără parti cipare
financiară din partea copiilor) a scăzut semnificativ în favoarea cluburilor și asociațiilor
sportive private. Acest trend se asociază cu sistemul practicării activităților fizice
extracuriculare la nivel in ternațional. Totuși, ace astă stare de fapt are atât avantaje cât și
dezavantaje privind sistemul de selecție al copiilor în cluburile și asociațiile sportive private.
Astfel datorită participării financiare a copiilor , pentru practicarea activităților fizice, baza de
selecție poate fi mare , ceea ce reprezintă un avantaj, dar cu o dispersie a calităților fizice a
copiilor mare (copii care prezintă calități fizice slabe și copii care prezintă calități fizice
ridicate , care pot forma o bază de selecție în sportul de performanță) , fapt aplicabil doar în
sporturile atractive (fotbal, baschet, natație, etc.). Sporturile mai puțin atractive (lupte, haltere,
etc.) vor avea o bază de selecție mult diminuată.
Comparat cu elevii i nactivi , din punct de vedere al practicării activităților motrice în
timpul liber, elevii care sunt angrenați regulat în activități fizice de timp liber prezintă nivele
mai ridicate ale forței musculo -scheletice, o funcție cardiorespiratorie îmbunătățită ș i un risc
redus de apariție a accidentărilor înrudite cu practicarea activităților motrice 16, fapt datorat, în

12 Garber C.E., Blissmer B., Deschenes M.R., Franklin B.A., Lamonte M.J., Lee I.M., Nieman D.C., Swain D.P.,
ACSM, (201 1). American College of Sports Medicine position stand. Quantity and quality of exercise for
developing and maintaining cardiorespiratory, musculoskeletal, and neuromotor fitness in apparently healthy
adults: guidance for prescribing exercise. Med Sci Spor ts Exerc. , 43: 1334 –59.
13 Foley A., Hillier S., Barnard R., (2011). Effectiveness of once -weekly gym -based exercise programmes for older
adults post discharge from day rehabilitation: a randomised controlled trial. Br J Sports Med ., 45(12): 978 –86.
14 ACSM (1993). The recommended quantity and quality of exercise for developing and maintaining
cardiorespiratory and muscular fitness in healthy adults. Position stand of the American College of Sports
Medicine. Schweiz Z Sportmed. , 41 (3): 127 -37.
15 Sharkey B. J. (1997). Fitness and Health, fourth edition, Ed. Human Kinetics, Champaign, Illinois: 85 -134.
16 Strong W. B., Malina R. M., Blimkie C. J., Daniels S. R., Dishman R. K., Gutin B., Hergenroeder S. C., Must
A., Nixon P. A., Pivarnik J. M., Rowland T., Trost S., Trudeau F. (2005). Evidence based physical
activity for school -age youth. J Pediatr. , 146 (6): 732 -737.

11
principal, frecvenței practicării activităților fizice (moderat spre viguros, zilnic, cel puțin 60 de
minute) .
Elevii activi din punct de vedere al practicării activităților fizice extracurriculare prezintă
o performanță intelectuală îmbunătățită, sunt mai adaptabili, prezintă o mai bună integrare
socială, un mai mic r isc de apariție a obezității 17, 18, 19, o rezistență mai mică la insulină 20, un
risc al bolilor cardio -vasculare și metabolice mai scăzut 21, 22, 23, o influență crescută asupra
întăririi sistemului osos 24 și, de asemenea, prezintă o capacitate de organizare ridicată.
Totuși, cu toate beneficiile expuse anterior, nivelul de practicare al activităților fizice
rămâne scăzut (date recoltate la copiii de pe continentul nord -american) 25, 26, iar rata incidenței
obezității la copii rămâ ne, în continuare, în creștere, împreună cu toate riscurile asociate 27.

17 Ekelund U., Brage S., Froberg K., Harro M., Anderssen S. A., Sardinha L. B., Riddoch C., Andersen L. B.,
(2006). TV Viewing and Physical Activity Are Independently Associated With Metabolic Risk in Children: The
European Youth Heart Study. PloS Med., 3 (12): 2449 -57.
18 Kriemler S., Manser -Wegner S., Zahner L., Braun -Fahländer C., Schindler C., Puder J. J., (2008). Reduced
Cardiorespiratory Fitness, Low Physical Activity and an Urban Environment Are Independently Associated With
Increased Cardiovascular Risk in Children. Diabetologia, 51 (8): 1408 -15.
19 Ekelund U., Sardinha L. B., Anderssen S. A., Harro M., Franks P. W., Brage S., Cooper A. R., Andersen L. B.,
Riddoch C., Froberg K., (2004). Associations Between Objectively Assessed Physical Activity and Indicators of
Body Fatness in 9 – To 10 -y-old European Children: A Population -Based Study From 4 Distinct Regions in
Europe (The European Youth Heart Stud y). Am J Clin Nutr., 80 (3): 584 -90.
20 Brage S., Wedderkopp N., Ekelund U., Franks P. W., wareham N. J., Andersen L. B., Froberg K., European
Youth Heart Study (EYHS), (2004). Features of the Metabolic Syndrome Are Associated With Objectively
Measured Phys ical Activity and Fitness in Danish Children: The European Youth Heart Study (EYHS). Diabetes
Care, 27 (9): 2141 -8.
21 Kriemler S., Manser -Wegner S., Zahner L., Braun -Fahländer C., Schindler C., Puder J. J., (2008). Reduced
Cardiorespiratory Fitness, Low Physical Activity and an Urban Environment Are Independently Associated With
Increased Cardiovascular Risk in Children. Diabetologia, 51 (8): 1408 -15.
22 Brage S., Wedderkopp N., Ekelund U., Franks P. W., wareham N. J., Andersen L. B., Froberg K., European
Youth Heart Study (EYHS), (2004). Features of the Metabolic Syndrome Are Associated With Objectively
Measured Physical A ctivity and Fitness in Danish Children: The European Youth Heart Study (EYHS). Diabetes
Care, 27 (9): 2141 -8.
23 Knaeps S., Bourgois J. G., Charlier R., Mertens E., Lefevre J., Wijndaele K., (2018). Ten-year Change in
Sedentary Behaviour, Moderate -To-Vigoro us Physical Activity, Cardiorespiratory Fitness and Cardiometabolic
Risk: Independent Associations and Mediation Analysis. Br J Sports Med., 52(16): 1063 -1068.
24 Hind K., Burrows M., (2007). Weight -bearing Exercise and Bone Mineral Accrual in Children and Adolescents:
A Review of Controlled Trials. Bone, 40 (1): 14 -27.
25 Troiano R., Berrigan D., Dodd K., (2008). Physical activity in the United States measured by
accelerometer. Med Sci Sports Exerc., 40: 181 -8.
26 Katmarzyk P. T., Tremblay M. S., (2007). Limitations of Canada's physical activity data: implications for
monitoring trends. Appl Physiol Nutr Metab., 32: S185 -S194.
27 Walls H. L., Magliano D. J., Stevenson C. E., Backholder K., Mannan H., Shaw J., Peeters A., (2012). Projected
progressio n of the prevalence of obesity in Australia. Obesity (Silver Spring) , 20 (4): 872 -8.

12
1.2. IPOTEZELE ȘI OBIECTIVELE LUCRĂRII

1.2.1. IPOTEZELE CERCETĂRII

1. Reorganizarea părții pregătitoare a organismului pentru efort (încălzirea organismului
pentru efort – verigile 2 și 3 ale lecției de educație fizică și sport), introducerea de parcursuri
aplicative atractive în diferite momente ale lecțiilor de educație fizică și sport și alegerea
corectă a formei de execuție ale flexiilor abdominale, pentru a nu produce efecte negative
asupra starii de sănătate a elevilor pe termen lung, conduc la îmbunătățirea eficienței lecției de
educație fizică și sport la nivelul clasei a V -a.
2. Elevii de clasa a V-a care practică activități fizice și sportive extracurriculare prezintă
o capacitate fizică îmbunătățită , față de elevii de clasa a V -a care practică exclusiv activități
fizice și sportive curriculare.

1.2.2. OBIECTIVELE LUCRĂRII

1. Documentarea științifică în vederea elaborării fundamentelor teoretice și metodologice
privind reorganizarea părții pregătitoare a organismului pentru efort (încălzirea organismului
pentru efort – verigile 2 și 3 a le lecției de educație fizică și sport) , influența parcursurilor
aplicative atractive aplicate în diferite momente ale lecțiilor de educație fizică și sport și
influența alegerii corecte a formei de execuție ale flexiilor abdominale, pentru a nu produce
efecte negative asupra starii de sănătate a elevilor pe termen lung , necesare eficientizării lecției
de educație fizică și sport .
2. Realizarea de studii transversale și longitudinale privind influența r eorganizării părții
pregătitoare a organismului pentru efort (încălzirea organismului pentru e fort – verigile 2 și 3
ale lecției de educație fizică și sport), introducerii de parcursuri aplicative atractive în diferite
momente ale lecțiilor de educație fizică și sport și alegerii corecte a forme i de execuție a le
flexiilor abdominale, pentru a nu produce efecte negative asupra starii de sănătate a elevilor pe
termen lung, asupra îmbunătățirii eficienței lecției de educație fizică și sport la nivelul clasei a
V-a.
3. Realizarea de studii transversale și longitudinale privind diferențele capacității fizice
dintre elevii de clasa a V -a care practică activități fizice și sportive extracurriculare și elevii de
clasa a V -a care practică exclusiv activități fizice și sportive curriculare.

13
CAPITOLUL 2
FUNDAMENTE ACTUALE ȘI DE PERSPECTIVĂ ALE LECTIEI DE EDUCAȚIE
FIZICĂ Ș I SPORT DIN CICLUL GIMNAZIAL

2.1. CARACTERISTICI GENERALE ȘI SPECIFICE ALE VÂRSTEI SCOLARE MICI
ȘI MIJLOCII

Punerea în valo are a aptitudinilor fizice și intelectuale ale copiilor trebuie să se bazez e
în principal pe respectarea vâ rstei c opilului cu care se lucrează (formarea, consolidarea și
perfecționarea diferită, în raport cu vârsta, a deprinderilor și priceperilor motrice), pe atingerea
potențialului maxim al fiecărui copil în parte, fără a se pune în pericol sănătatea (atât pe scurtă
cât și pe lungă durată) și pe valorificarea aptitudinilor individuale respectând comportamentele
fizice, psihocomportamentale și sociale ale copiilor corespunzătoare fiecărei etape de
dezvoltare.
Organismul copiilor prezintă , pe parcursul timpului , proces e de creștere (mărirea
segmentelor corporale, organelor, etc.), procese de diferențiere (diversificarea calitativă din
punct de vedere morfologic, fiziologic și biochimic în susținerea activităților intelectuale și
fizice ale copilului) și procese de dezvo ltare (suma primelor două procese enumerate anterior),
toate acestea defăsurându -se neuniform raportat la vârstă.
Deoarece vârsta elevilor de clasa a V -a se situează la granița dintre perioada
prepubertară și cea pubertară, iar procesele de dezvoltare sunt neuniform desfăsurate, raportat la
vărstă, pentru fiecare copil în parte, este necesară o caracterizare a dezvoltării morfo –
funcționale și a dezvoltării motrice din perspectiva ambelor perioade.

2.1.1. DEZVOLTAREA MORFO -FUNCTIONALĂ

În prioada prepubertară (sau vărsta școlară timpurie) ritmul de dezvoltare morfologică
este mai accelerat la începutul perioadei (începând de la vârsta de 6 ani), scăzând progresiv în
perioada vârstei de 8 -11 ani, fără a fi prezente diferențele între genur i, privind greutatea,
înălțimea, dezvoltarea sistemului nervos și neuromuscular și a sferei vegetative. De asemenea,
ritmul de dezvoltare a sferei vegetative este mai lent decât ritmul de dezvoltare a sferei
somatice.
În perioada prepubertară dezvoltarea morfo -fiziologica a copiilor prezintă următoarele
caracteristici:

14
– înălțimea corporală crește în medie cu 5cm. anual, iar greutatea corporală crește în
medie cu 2.3 – 3.5kg. anual;
– masa musculară este asemănătoare la ambele genuri (masculin și feminin), da r mai
slab reprezentată față de sistemul osos;
– mușchii extensori sunt mai slab reprezentați față de mușchii flexori;
– tonusul muscular este slab, favorizând efectuarea mișcărilor ample, dar defavorizând
efectuarea mișcărilor fine și precise;
– structura fibre i musculare este similară persoanelor adulte, dar cu o proporție în
favoarea fibrelor musculare lente față de fibrele musculare rapide;
– oxidarea acizilor grași liberi este mai performantă decât la persoanele adulte,
permițând o economie a rezervelor de glu coză-glicogen;
– dimensiunea creierului ajunge în perioada prepubertară la cea a dimensiunii creierului
adultului; din punct de vedere funcțional, predomină excitația în defavoarea inhibiției de
diferențiere, fapt ce conduce la o instabilitate relativă a con centrării și o dificultate la
menținerea, timp îndelungat, a atenției; plasticitatea scoarței cerebrale favorizează
înmagazinarea unui bagaj crescut de informații noi, dar înhibiția de diferențiere slab
reprezentată înfrânează fixarea noțiunilor noi.
Etapa vârstei școlare mijlocii (preadolescența sau faza pubertară), marchează începutul
perioadei de maturizare exprimate prin modificări profunde intercondiționate, din punct de
vedere biologic și psihologic 28. Ritmul neuniform de creștere și dezvoltare a co pilului în
perioada pubertară sunt influențate de vârstă, de caracteristicile individuale, condițiile de viată,
moștenirea genetic, etc. 29.
A doua fază a maturizării morfologice apare la fete în jurul vârstei de 11 -12 ani, iar la
băieți în jurul vîrstei de 12 -13 ani și se încheie în jurul vărstei de 13 -14 ani la fete, respectiv,
14-15 ani la băieți. În faza pubertară, constituția fizică se modifică datorită transformărilor
psiho -fiziologice declanșate de neurosecrețiile hipotalamice, care au ca de stinație finală lobul
anterior al hipofizei, stimulând secreția hormonului somatotropic (STH) și a hormonilor
gonadotropi (FSH – hormon de stimulare foliculară și LH – hormonul luteinizant), cu acțiune
directă asupra glandelor sexuale. În general, la fete, statura și greutatea se modifică puțin mai
accelerat, raportat la băieți. La finalul fazei pubertare ambele genuri prezintă o creștere a
înălțimii corporale pe an de aproximativ 8 -10cm. și o creștere a greutății corporale pe an de
aproximativ 5 -6kg.. Secreția de testosteron este mult crescută la băieți care, prin caracterul
anabolizant, conduce la creșterea masei musculare și, respectiv, a forței. Dezvoltarea

28 Bonchiș E., Secui M. (2004). Psihologia vârstelor. Ed. Universității din Oradea, Oradea: 260 -280.
29 Bota C. (2000 ). Ergofiziologie. Ed. Globus, București: 270 -280.

15
neomogenă a sistemului osos și muscular (intensificări sau întârzieri separate în ritmul de
dezvol tare) poate avea repercusiuni asupra coordonării mișcărilor, dar și asupra atitudinii
corporale corecte 30.
În această perioadă structura și funcțiile aparatului cardio -vascular prezintă schimbări
importante, evidențiate mai ales printr -o dezvoltare mai le ntă a sistemului circulator raportat la
volumul inimii, care în condiții de efort susținut pot genera tulburări în activitatea cardiacă, în
circulația sangvină (dispnee, palpitații frecvență cardiacă neregulată) și indirect în activitatea
nervoasă (oboseal ă, amețeli, dureri de cap).
Sistemul nervos prezintă o mare p lasticitate cerebrală influențând viteza de formare
(însușire) și stabilitate (consolidare) a deprinderilor și priceperilor motrice.

2.1.2. DEZVOLTAREA MOTRICITĂȚII

Caracteristicile sistemului nervos central, la v ârsta prepubertară, prezintă aspecte
favorabile în dezvoltarea capacităților coordonative și în lărgirea repertoriului motric. În a ceastă
perioadă, pentru a nu solicita capacitatea de inhibiție, trebuie pus accentul pe volumul efortului
prin repetarea unor deprinderi motrice de bază (mai puține ca număr) pentru fixarea corectă a
acestora și formarea stereotipurilor dinamice.
Viteza s ub toate formele ei este principala calitate motrică care se dezvoltă la această
vârstă, datorită plasticității mari a scoarței cerebrale, fiind recomandabil, totuși, ca parametrii de
intensitate, volum și durată să fie cât mai scăzuți. Eforturile care au la bază calitățile motrice
rezistența (aparatele cardio -vascular și respirator) și forța (în special forța pliometrică) 31,
trebuie să fie prezente în activitățile fizice, corespunzătoare perioadei prepubertare, într -un
volum cât mai redus. Dezvoltarea cap acităților coordonative (calitatea motrică îndemânarea)
devine mai accentuată spre sfârșitul perioadei prepubertare 32, fapt în principal datorat tendinței
de echilibrare a proceselor corticale fundamentale excitația și inhibiția.
Datorită caracteristicilo r bio -foziologice, înregistrate în cadrul vărstei pubertare,
antrenabilitatea factorilor determinanți ai condiției fizice poate fi maximă, generând astfel o
etapă foarte importantă în dezvoltarea/educarea calităților motrice. Astfel viteza (în special
viteza de deplasare) și îndemânarea se pot dezvolta fără impedimente deosebite; totuși,
distanțele parcurse în viteză maximă trebuie să fie mai reduse raportat la adulți.

30 Hall J. E. (2011). Guyton and Hall Textbook of Medical Physiology. 12th ed. Ed. Saunders Elsevier, USA: 655 –
749, 1031 -1041.
31 Chu D. A. (2011). Jumpung into pliometrics. 2nd edition, Ed. Human Kinetics, Champaign, Illinois: 88 -123.
32 Mateescu A., (2017). Tehn ici și metode de dezvoltare a calităților motrice. Suport de curs: 6 -35.

16
De asemenea, VO 2max poate fi îmbunătățit prin dezvoltarea calității motrice rezistența, la
volume și intensită ți adecvate, generând un stimule nt bio -fiziologic pentru dezvoltarea
sistemelor cardio -respirator și circulator implicate în transportul și utilizarea oxigenului la nivel
celular. Totuși, calitatea motrică rezistența nu se va dezvolta la nivel de performanță, în lecția
de edicație fizică și sport, prin simplul fapt că volumul cardiac la vârsta pubertară este sit uat la
50% din cel raportat la vârsta adultă.
În cadrul calității motrice forța, baza este reprezentată de dezvoltarea forței musculare
generale, initiându -se, în același timp, dezvoltarea forței explozive (pliometrice) și dezvoltarea
forței în regim de rezistență 33, 34, 35.
În perioada pubertară , deprinderea motrică preferată de copii este alergarea, exercițiile de
forță sunt preferate cu preponderență de genul masculin 36, exercițiile expresive sunt preferate
în principal de genul feminin, iar deprinderea motrică aruncarea este executată mai core ct din
punct de vedere biomecanic de genul masculin, față de genul feminin , care preferă o tendință de
împingere a mingii , decât să folosească procedeul de azvârlire. De asemenea, copiii prezintă în
această perioadă o afinitate și o disponibilitate crescut ă în însușirea și consolidarea unor
procedee specifice jocurilor sportive.

2.1.3 . DEZVOLTAREA P ROCESELOR PSIHICE ȘI SOCIALE

Din punct de vedere psihic, în perioada pubertară , dezvoltarea sensibilității și a
percepțiilor specifice sunt concretizate prin creșterea câmpului vizual (mai ales al celui
periferic) cu rol important în jocurile sportive, prin creșterea capacității de diferențiere (sunt
sesizate aspecte de finețe în realizarea activităților fizice ) 37, prin creșterea calității au zului, prin
creșterea nivelului de observație și prin atingerea unui nivel mai înalt de generalizare , în
comparație cu stadiul anterior. În aceasă perioadă, copiii prezintă o logică a gândirii bine
dezvoltată, cu un grad de procesare a informației complexe ridicat, iar tipul de raționament
specific la care aceștia apelează preponderent este cel deductiv (cel inductiv perfecționându -se
în continuare foarte mult). Memoria atinge un nivel înalt de dezvoltare prin solicitarea repetată,
reproducere și conștienti zarea valorii repetării. Imaginația se manifestă amplu în contextul
dezvoltării cognitive , astfel încât imaginația reproductivă devine mai antrenată în însușirea

33 Mitra G. (1977). Dezvoltarea calitaților motrice în activitatea de educație fizică școlara, Ed. Sport -Tursim,
București: 87 -165.
34 Rață G. (1996). Metodica educației fizice și sportului, Ed. Alma Mater, Bacău: 90 -140.
35 Alexandru E. (2007). Educarea și dezvoltarea aptitudinilor psihomotrice, Ed. Pim, Iași: 50 -120.
36 Tomkinson G., Carver K. D., Atkinson F., Daniell N., Lewis L. K.,Fitzgerald J. S., Lang J. J., Ortega F. B.,
(2018 ). European normative values for physical fitness in children and adolescents aged 9 -17 years: Results from
2 779 165 Eurofit performances representing 30 countries. Br J Sports Med., 52(22): 1445 -56.
37 Epuran, M. (1984). Psihologia educației fizice și spo rtului . ANEFS, București: 78 -119.

17
diverselor cunoștințe/experiențe motrice, iar imaginația creatoare devine mai bine relaționată cu
gândirea. Limbajul este foarte bine dezvoltat prezentând interconexiuni cu procesele cognitive
și un debit al vorbirii foarte apropiat de cel al adulților 38.
La pubertate, caracteristicile manifestării emoțiilor reprezentate de explozivitat e,
instabilitate, iritabilitate, pot sta la baza unor conflicte cu părinții. Bucuriile și tristețile sunt
strâns conectate de relațiile cu profesorii sau colegii sau sunt legate de diferite competiții
sportive. În această perioadă se amplifică interesele c ulturale și sportive, astfel încât
preadolescenții devin fani ai vedetelor din sport, muzică, etc. (se contureză orientarea spre viitor
și proiectarea propriilor scenarii – viitoarea profesie, persoane semnificative pentru elev, etc.) .
Motivația extrinsecă devine foarte importantă pentru învățare, iar motivația intrinsecă se
intensifică, astfel încât interesele cognitive apar mai selective și mai intense 39. Voința este
componenta cea mai importantă a mecanismelor reglatoare, dar , în principal, numai dacă este
prezent scopul , elevii fiind mai antrenați în a îndeplini sarcinile până la capăt, astfel încât
finalitatea să fie investită în activități autoformative și autoeducative 40.
Intensificarea conș tiinței de sine și a capacității de autoformare și autodeterminare
influențază puternic personalitatea elevului preadolescent. Astfel se remarcă o dezvoltare a
caracterului , printr -o accentuare a tendinței spre autonomie și independență (criza
preadolescen tului sau criză pubertară ), o intensificare a conștiinței de sine determinate de
transformările biologice intense și capacitățile cognitive crescute și o dezvoltare mai bine
conturată a aptitudinilor. Structura imaginii de sine este puternic generată de eu l fizic (calități –
defecte, încântat -dezamăgit, etc.).
Dezvoltarea psihică a preadolescentului este puternic influențată de eul social, prin
creșterea rolului, apartenenței și atracției față de grup. Elevul începe să -și cunoască locul în
grup, cât și autoritatea pe care o poate exprima în cadrul grupului, dar poate trăi și îngrijorarea
că grupul l -ar putea respinge, ignora sau izola.

2.2. ABORDĂRI ACTUALE ȘI DE PERSPECTIVĂ A STRUCTURII ȘI DINAMICII
LECȚIEI DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT

Structura lecției de educație fizică și sport este o problemă controversată în literatura de
specialitate actuală, prin prisma modului ordonării succesiunii verigi lor, diferențiate prin
obiectiv ele urmărite, conținut, durată și metodologie .

38 Bonchiș E., Secui M., coord., (2004). Psihologia vârstelor . Ed. Universității din Oradea, Oradea: 279.
39 Șchiopu U., Verza E. (1997). Psihologia vârstelor . Ed. Didactică și Pedagogică, București: 93 -120.
40 Paladi A. (201 8). Psihologia adolescentului și adultului. Suport de curs. Ed. CEP USM, Chișinău: 11 -24.

18
Stuctura lecție i de educație fizică și sport a avut , în evoluția sa , următoarele forme :
– lecția de educație fizică și sport pe parți – (1) de introducere/organizare, (2 )
pregătitoare, (3) fundamentală și (4) de încheiere,
– lecția de educație fizică și sport pe verigi – (1) organizarea colectivului de elevi, (2)
pregătirea organismului pentru efort, (3) prelucrarea analitică/influențarea selectivă a
aparatului locomotor, (4) dezvoltarea/educarea/verificarea calităților motrice viteza sau
îndemânarea, (5) însușirea (inițierea)/consolidarea -perfecționarea/verificarea
deprinderilor/priceperilor motrice, (6) dezvoltarea/educarea/verificarea calităților motrice
forța sau rezistența, (7) revenirea organismului după efort și (8) aprecieri/recomandari .
Posibilitatea structurării lecției de educație fizică și sport pe părți si nu pe verigi, denotă o
abordare mai ap ropiată sau înrudită cu antrenamentul sportiv. Argumentul privind structurarea
antrenamentului sportiv pe părți , concomitent cu un număr mic și omogen de sportivi (aspect
discutabil în condițiile economice actuale din România) , este generat de posibilitate a
flexibilității și individualizării procesului de pregătire al acestora într-o singură ramură sportivă .
În scoală, colectivele de elevi nu pot fi omogene din punct de vedere morfo -functional și motric
41 (aspect care apare intr -o măsură mult mai diminuată în colectivele de sportivi datorită
procesului de selecție), și, prin urmare, abordarea lecției de educație fizică și sport pe verigi
poate fi mai eficientă în structurarea mai detaliată a procesului ins tructiv -educativ, în dinamica
și dirijarea efortului în colectivele cu 25 -35 de elevi , care urmăresc concomitent atât
dezvoltarea/educarea calitaților motrice, cât și însușirea (inițierea)/consolidarea –
perfecționarea/verificarea deprinderilor/priceperilor motrice în mai multe ramuri sportive, în
aceeași unitate didactică.
Ca și în lecția de antrenament sportiv, încălzirea sau veriga a doua și a treia (pregătirea
organismului pentru efort și prelucrarea analitică/influențarea selectivă a aparatului locomoto r)
din lec ția de educație fizică și sport, reprezintă pregătirea psiho -fiziologica necesară abordarii
temelor și obiectivelor de referință corespunzătoare lecției care urmează a fi desfășurată. Scopul
pregătirii organismului pentru efort este de a atinge c ea mai înaltă eficiență fiziologică a
elevilor, înainte de a începe verigile patru, cinci și șase propriu -zise. Încălzirea sau pregătirea
organismului pentru efort facilitează performanța 42, prin mărirea temperaturii corpului și,
implicit mărirea temperaturii în mușchi, stimulează activitatea sistemului nervos central 43,

41 Cârstea G. (2000). Teoria și metodica educației fizice și sportului pentru exemenele de definitivat și gradul
didactic II. Ed. AN -DA, București: 19 -29, 132-148.
42 Fradkin A. J., Zazrin T. R., Smoliga J. M. (2010). Effects of warming -up on physical performance: a systematic
review with meta -analysis. J Strength Cond Res. , 24 (1): 140 -8.
43 Dumitru G. (1998). Fiziologia educației fizice și sportului, Ed. Ovidius University Press, Constanța: 180 -200.

19
reduce timpii de reacție mo trică, dezvoltă coordonarea, îmb unătățește capacitatea psihică a
elevilor (îi pregătește psihic să facă față solicitărilor motrice) 44 și previne accide ntările 45, 46, 47.
În lecția de antrenament sportiv , încălzirea intensifică gradual funcțiile organismului , prin
accelerarea procesul ui metabolic al organismului în totalitatea sa, prin creșterea frecvenței
cardiace (augumentează fluxul sangu in și debitul cardiac ), prin mărirea frecvenței respiratorii
(sunt stimulați centrii respiratori și, prin urmare, crește aportul de oxigen în organism) și prin
creșterea temperaturii corporale (și, implicit, în mușchi).
Din punct de vedere fiziologic, modul reglării cardio -circulatorii la efort terbuie să
parcurgă trei faze – faza de anticipație (premergătoare declanșării efortului), în care debitul
cardiac și frecvența cardiacă cresc și rezistența circulatorie periferica totala scade, prin
direcționarea sân gelui catre mușchii activi și îndepărtarea acestuia din circulația splanhnică
(circulația sanguină la nivelul viscerelor), – faza de inițiere caracterizată printr -o creștere
substanțială a debitului cardiac (și, implicit, a presiunii arteriale) la câteva s ecunde de la
începerea efortului, care depășește scăderea rezistenței circulatorii periferice totale și – faza de
adaptare care reprezintă perioada în care oferta de oxigen este mai mică decât nevoia de oxigen
a mușchilor angrenați în efort (fază care se d esfășoară până la atingerea stării stabile (steady
state) sau nu (faza de adaptare permanentă)) . De remarcat este că, aug mentarea intensității
efortului fizic este direct proporțională cu scăderea circulației sanguine splanhnice ambele
depinzînd de nivelul de adrenalină și noradrenalină din sânge 48, 49.
Diferența de timp necesară încălzirii organismului în lecția de antrena ment sportiv este
influențată de intensitatea acesteia, de sportul practicat, de vârsta și nivelul de pregătire al
sportivilor, de locul de desfășurare al antrenamentului sportiv, cât și, de temperatura
ambientală, variind între 20 și 45 de minute. În cont rast, în lecția de educație fizică și sport,
durata de timp însumată a verigilor doi și trei variază între 14 și 16 minute fiind influențată, în
general, de locul de desfășurare al lectiei, temperatura ambientală, vârsta și nivelul de
dezvoltare psiho -fizio-motrică al elevilor.

44 Bompa T. O. (2001). Dezvoltarea calităților biomotrice – periodizarea. Ed. Ex Ponto, Constanța: 5 -51.
45 Fradkin A. J., Gabbe B. J., Cameron P. A. (2006). Does warming up prevent injury in sport? The evidence from
randomised controlled trials? J Sci Me d Sport. , 9 (3): 214 -20.
46 Dumitru G. (1994). Suferințele muscular ale sportivilor. Ed. Mondograf, Constanța: 47 -49.
47 Zwolski C., Quatman -Yates C., Paterno M. V. (2017). Resistance Training in Youth: Laying the Foundation for
Injury Prevention and Physica l Literacy. Sports Health, 9 (5): 436 -443.
48 Dumitru G. (1998). Fiziologia educației fizice și sportului, Ed. Ovidius University Press, Constanța: 180 -200.
49 Hall J. E. (2011). Guyton and Hall Textbook of Medical Physiology. 12th ed. Ed. Saunders Elsevier, USA: 655 –
749, 1031 -1041.

20
Portivit lui Bompa T. O. (2001 a) 50 apariția transpirației prin creșterea temperaturii
interne a organismului ca funcție a temperaturii ambientale , de obicei, marchează terminarea
încălzirii. Aceasta poate să apară dupa 12 -13 minute la o temperatură ambientală de 8șC, după 9
minute la 10șC, după 6 -7 minute la 14șC și 5 -6 minute la 16șC. Totuși, trebuie ținut seama ca
apariția transpirației este o ex presie a termoreglării organismului care este strâns corelată cu
temperatura ambientala, fiind o caracteristica individuală a fiecărui sportiv sau elev în parte 51.
Încălzirea pentru efort trebuie să înceapă , întotdeauna , cu alergare ușoară (în diferite
forme) , urmate de exerciții de mobilitate activă dinamice repetitive (în ordine începând cu
regiunea cervicala a coloanei (gâtul), membre superioare, umeri, trunchi (abdomen și spate) și
membre inferioare), exerciții de mob ilitate activă statice 52, 53 și să se sfârșească cu exerciții
speciale (alergare cu joc de gleznă, alergare cu genunchii sus, alergare cu pendularea gambei
înapoi, alergare cu pendularea gambei înainte, alergare cu pas adăugat, alergare cu pas
încrucișat, pas săltat, pas sărit și/sau alte tipuri de exerciții speciale corespunzătoare diferitelor
sporturi practicate). În acest fel , frecvența cardiacă (fluxul sangu in și debitul cardiac ) și
temperatura în mușchi cresc treptat , abordare agreată și de Barnard R., et al., (1973) 54, care
demons trează că exercițiile intense in troduse la începutul încălzirii generează un flux sangu in
inadecvat în organism . Dumitru G., (1994) 55, întărește ideea că, încălzirea trebuie să fie
suficient de lungă (30 -45 de minute în antrenamentul sportiv), progresivă și adaptată, începând
cu exerciții fizice lente (puțin solicitante) și ajungând treptat la exerciții fizice apropiate de cele
de competiție. În varianta actuală a structurării lecției de educație fizică și sport , dinamica
efortului în primele trei verigi la subiecții aflați la vârsta post -pubertară este încă discutabilă 56.
O structurare corectă, din punct de vedere al dinamicii efortului, a primelor trei verigi ale lecției
de educație fizică și sport, implică o curbă a efortului continuu ascendentă.
După cum se observa, în lecția de antrenament sportiv, exercițiile de mobilitate activă
dinamice repetitive (numite și exerciții calistenice 57 și statice (partea relativ statică a încălzirii)
sunt introduse înaintea exercițiilor speciale. În lecția de educație fizică și sport veriga a doua

50 Bompa T. O. (2001a). Teoria și metodologia antrenamentului. Periodizarea. ediția a II -a, Ed. Tana, București:
123-135.
51 Dumitru G. (1998). Fiziologia educației fizice și sportului, Ed. Ovidius University Press, Constanța: 180 -200.
52 Bompa T. O. (2001a). Teoria și metodologia antrenamentului. Periodizarea. ediția a II -a, Ed. Tana, București:
123-135.
53 Dragnea A., Bota A. (1999). Teoria activităților motrice. Ed. Didactică și Pedagogică R. A., București: 123 -182,
207-248.
54 Barna rd R., Gardner G., Diaco N., MacAlpern R., Hedman, R. (1973). Cardiovascular responses to sudden
strenous exercise, heart rate, blood pressure and ECG. Journal of Applied Physiology , 34 (6): 833 -7.
55 Dumitru G. (1994). Suferințele muscular ale sportivilor. Ed. Mondograf, Constanța: 47 -49.
56 Cârstea G. (2000). Teoria și metodica educației fizice și sportului pentru exemenele de definitivat și gradul
didactic II. Ed. AN -DA, București: 19 -29, 132 -148.
57 Bompa T. O. (2001a). Teoria și metodologia antrenamentului. Periodizarea. ediția a II -a, Ed. Tana, București:
123-135.

21
cuprinde alergarea ușoară și exercițiile speciale, fiind urmată de exercițiile de mobilitate activă
dinamice repetitive și pasive corespunzătoare verigii a treia . Aici se remarcă o incompatibilitate
în abordarea corectă a structurării ordinii exercițiilor necesare pregătirii organismului pentru
efort (încălzirea organismului) în lecția de educație fizică și sport 58, 59.
Obiectivul dominant al majorității lecțiilor de antrenament sportiv destinat sportivilor
începători este reprezentat de învățare, și prin urmare se va respecta întotdeauna următoarea
succesiune în abordarea calităților motrice – viteză, forță și rezistență 60 (această succesiune se
păstrează și la sportivii avansați – de înaltă performanța) – abordare împărtășită și în lecția de
educație fizică și sport – viteză/îndemânare (veriga a patra) , forță/rezistență (veriga a sasea) 61.
Recomandarile actuale sugerează faptul că elevii (din toate ciclurile de învățământ)
trebuie să participe zilnic la cel puțin 60 de minute de activități motrice de intensități moderate
spre viguros 62, care implică exerciții fizice variate necesare une i dezvoltări psiho -fizio-motrice
corespunzătoare. Chiar dacă lecția de educație fizică și sport efectuată regulat este esențială și
contribuie la dezvoltarea psiho -fizio-motrică normală a elevilor , se pare că o viață activă din
punct de vedere motric la vârsta preadolescentă și adolescentă poate ajuta în reducerea riscului
de apariție a problemelor cronice de sănătate în viața adultă. În completare , activitățile motrice
aerobe (cardio -respiratorii) pot oferi b eneficii unice pentru copii și adolescenți, atunci când sunt
supervizate cu atenție și sunt realizate confo rm particularităților bio -fizio-motrice
corespunzătoare vârstei.
Prin urmare, în România, abordarea unei dezvoltări psiho -fizio-motrice corespunzătoa re
și eficiente, în condițiile efectuării lecțiilor de educație fizică și sport cu o frecvență de maxim
două ori pe săptămână, rămâne încă discutabilă.

58 Taylor K. L., Sheppard J. M., Plummer N. (2009). Negative effect of static stretching restored when combined
with a sport specific warm -up component. J Sci Med Sport. ,12 (6): 657 -61.
59 Kistler B. M., Walsh M. S., Horn T. S., Cox R. H. (2010). The acute effects of static stretching on the sprint
performance of collegiate men in the 60 – and 100 -m dash after a dynamic warm -up. J Strength Cond Res. ; 24 (9):
2280 -4.
60 Bompa T. O. (2001a). Teoria și metodologia antrename ntului. Periodizarea. ediția a II -a, Ed. Tana, București:
123-135.
61 Cârstea G. (2000). Teoria și metodica educației fizice și sportului pentru exemenele de definitivat și gradul
didactic II. Ed. AN -DA, București: 19 -29, 132 -148.
62 Faigenbaum A. D., Kraeme r W. J., Blimkie C. J. R., Jeffreys I., Micheli L. J., Nitka M., Rowland T. W. (2009).
Youth resistance training: Updated position statement paper from the National Strength and Conditioning
Association. J Strength Cond Res, 23 (5 Suppl): S60 -S79.

22
2.3. ROLUL, CARACTERUL FORMATIV ȘI EFICIENȚA FOLOSIRII
PARCURSURILOR APLICATIVE ÎN LECȚIA DE EDUCAȚI E FIZICĂ ȘI SPORT

Componența parcursurilor aplicative este formată din deprinderi motrice de bază (mersul,
alergarea, săritura, aruncarea, prinderea), deprinderi motrice utilitar -aplicative (împingerea,
tracțiunea, cățărarea, escaladarea, echilibrul, ridicarea, târârea și transportul de greutăți) și
elemente tehnice din diferite ramuri sportive, formând astfel structuri complexe menite să
asigure o densitate motrică ridicată în lecția de educație fizică și sport, nefiind puternic
condiționate de c ondițiile materiale existente (t otuși , pentru crește rea atractivității parcursurilor
aplicative este necesară existența obiecte lor, instalații lor, aparate lor în sala de sport ).
Pentru a crește eficiența lecției de educație fizică și sport, parcursurile aplicative trebuie
să respecte temele și obiectivele l ecției de educație fizică și sport, precum și, sarcinile
pedagogice de bază ale educației fizice școlare, având ca finalitate întărirea sau menținerea
stării de sănătate, dezvoltarea multilaterală și armonioasă a organismului, prin formarea unui
bagaj mot ric vast și diversificat.
Prin desfășurarea parcursurilor aplicative sub formă de joc s au întrecere , acestea conduc
la îmbunătățirea calităților intelectuale (spirit de observație, gândire analitică, atenție),
calităților psiho -sociale (fair -play, competi tivitate, voință, stăpânire de sine, inventivitate, etc.)
și calităților biomotrice (deprinderi, priceperi și calități motrice).
În rap ort cu celelalte mijloace folosite în pregătirea colectivelor de elevi, parcursurile
aplicative pot fi folosite în majoritatea verigilor lecției de educație fizică și sport, cu respectarea
obiectivelor propuse și prezentând următoarele particularități metodice distinctive:
– au o influență sporită asupra capacității fizice a elevului, prin interconectarea între
deprinderile motrice, calitățile motrice și calitățile psihice ale elevilor, în condițiile unor
solicitări intense;
– contribuie la realizarea unor legături noi și complexe între deprinderile motrice,
conducând la perfecționarea lor și favorizează transferul pozitiv între diferite forme de
manifestare a calităților motrice, fapt generat de caracterul complex al parcursurilor
aplicative;
– crează cadrul propice privind dezvoltarea și manifestarea simultană și complexă a
calităților psiho -motrice (deprinderi motrice de bază și specifice, calități motrice inclusiv
diversele forme de manifestare a acestora și calități moral -volitive).
Influențarea pozitivă psiho -fizio-motrică a elevilor apare dacă parcursurile aplicative
alese și/sau create cu atenție și discernământ de către conducătorul procesului instructiv –

23
educativ și sunt corelate cu îndeplinirea sarcinilor educației fizice, fapt care conduce la
respectarea următoarelor cerințe metodice:
– conținutul parcursurilor aplicative trebuie să fie în concordanță cu particularitățile
morfologice, fiziologice, motrice și psihice ale elevilor;
– crearea parcursurilor aplicative trebuie să răspundă scopului instructiv -educativ
urmărit , în special prin captarea atenției (atractivitate).
Implementarea parcursurilor aplicative pot rezolva o serie de probleme care pot apărea în
lecția de educație fizică și sport:
– în momentul în care dinamismul lecției de educație fizică și sport și, implicit, efortul
este scăzut (sunt prezente temele de învă țare sau verificare în lecția de educație fizică și
sport) ;
– crescând atractivitatea lecției de educație fizică și sport.
Eficiența și atractivitatea parcursului aplicativ sunt determinate de conținutul acestuia, de
repartizarea proporțională a grupelor de elevi (alcătuirea de grupe omogene astfel încât șansele
de victorie să fie egale), de egalitatea numerică a grupelor de elevi, de alegerea căpitanilor (cu
afinitate mare în cadrul grupului), de timpul (durata) desfășurării parcursului aplicativ, de
respect area regulilor impuse în realizarea parcursul ui aplicativ (acestea trebuie să fie în
concordanță cu puterea de înțelegere și memorare a elevilor participanți), și nu în ultimul rând,
de dozarea efortului.

2.4. EFICIENȚA EXERCIȚIILOR FIZICE ÎN ÎNSUȘIREA -CONSOLIDAREA
DEPRINDERILOR ȘI PRICEPERILOR MOTRICE ȘI DEZVOLTAREA -EDUCAREA
CALITĂȚILOR MOTRICE LA ELEVI I DIN CLASELE A V -A

Eficiența procesului instructiv -educativ în lecția de educație fizică și sport este în strânsă
corelație cu eficiența mijloacelor alese, corespunzătoare nivelului de prformanță motrică a
elevilor de clasa a V -a, necesare însușirii -consolidării deprinderilor și priceperilor motrice și
dezvoltării -educării calităților motrice într -un mod optim. Alegere a corectă a exercițiil or fizice,
corelate cu vârsta elevilor de clasa a V -a, necesare însușirii -consolidării deprinderilor și
priceperilor motrice și dezvoltării -educării calităților motrice trebuie să țină seama de
următoarele aspecte:
– volumul de execuție a exercițiilor fizice;
– intensitatea de execuție a exercițiilor fizice;
– complexitatea (dificultatea) exercițiilor fizice alese ;

24
– corectitudinea din punct de vedere biomecanic a exercițiilor fizice realizate;
– atractivitatea exercițiilor fizice alese (conceperea programelor de exerciții fizice
atractive) ;
– nivelul de dezvoltare morfo -fiziologică al elevilor;
– capacitatea motrică a elevilor (nivelul de însușire -consolidare al deprinderilor și
priceperilor motrice și nivelul de dezvoltare -educare al calităților motri ce (înclusiv
formele de manifestare a acestora)) ;
– nivelul de dezvoltare intelectuală și p sihică;
– modalitatea atractivă de a capacita elevul cu noțiuni obiective și corecte despre
exercițiile fizice pe care acesta le realizează (conversația, explicația și d emonstrația).
Toate aspectele enumerate mai sus sunt interdependente și necesită o înțelegere
aprofundată din partea celui care conduce procesul instructiv -educativ.
Ștafetele și parcursurile aplicative (spre deosebire de celelalte mijloace folosite în lec ția
de educație fizică și sport necesare pregăirii motrice a elevilor), prezintă următoarele
particularități metodice mai importante:
– permit dezvoltarea și manifestarea simultană și complexă a deprinderilor motrice de
bază și specifice și a calităților morale;
– îmbunătățesc transferul pozitiv dintre toate formele de manifestare a calităților motrice;
– cresc frecvența apariției legăturilor complexe și noi între deprinderile -priceperile
motrice și calitățile motrice, contribuind la perfecționarea lor;
– îmbunătățesc raportul de interdependență între deprinderile motrice și calitățile motrice,
pe fondul solicitărilor intense a calităților morale și de voință.
Parcursurile aplicative prezintă un grad mare de accesibilitate (se pot organiza și la copii
de vârstă mică), dar în același timp prezintă cel mai mare grad de atractivitate, conferindu -le o
mare valoare instructiv -educativă în însușirea -consolidarea deprinderilor și priceperilor motrice
și dezvoltarea -educarea calităților motrice.

2.5. RAȚIONAMENTE BIOMECANICE ȘI MORFO -FUNCȚIONALE ÎN ALEGEREA
CORECTĂ A FORMEI ȘI MODULUI DE EVALUARE A LE FLEXIILOR
ABDOMINALE LA NIVELUL CICLULUI GIMNAZIAL

Este bine cunoscut faptul că programa de educație fizică și sport cuprinde executarea
contratimp a flexiilor abdominale cu ridicarea trunchiului la verticală, membrele inferioare fiind
flexate din articulația genunchiului cu tălpile pe sol; totuși, o examinare mai atentă a literaturii

25
de specialitate oferă un fundament științific, cu noțiu ni biomecanice și fiziologice de realizare a
exercițiilor fizice , mai sus menționate , destul de slab 63. Această observație nu este menită să
diminueze experiența dezvoltată prin practică (deoarece credem că și aceasta este foarte
importantă), ci mai degrabă să subliniez e că alegerea unui exercițiu optim necesită amestecul de
„experiență practică ” cu „cercetarea științifică ”. Provocarea profesională pentru noi este să
luăm decizii corecte , echilibrând cunoștințele accumulate prin cercetare cu experienț a practic ă.
Obiectivele exercițiilor fizice de dezvoltare a forței abdominale sunt, în principal , să
streseze atât țesuturile deteriorate, cât și țesuturile sănătoase pentru a favoriza dezvoltarea și/sau
repararea bio -fizică a acestora, evitând în același timp încărcarea excesivă (ce poate genera
și/sau agrava o slăbiciune bio -structurală existen tă) 64, 65 și să imprime elevului o imagine
corectă a execuției acestora, din punct de vedere biomecanic, necesară realizării în siguranță a
acestor exerciții în viața adultă.
Discurile intervertebrale pot fi influențate de impact (ex. aterizarea după efectuarea
zborului la săritura la capră), de încărcătura statică (ex. menținerea (contracție izometră) a unei
poziții cu sau fără încărcătură) și de încărcătura variabil dinamică (ex. realizarea flexiilor
abdominale cu sau fără încărcătură). În cazul unui subiect , care stă în poziție ortostatică ,
încărcătura exercitată asupra discului intervertebral L4 este aproximativ egală cu masa
corporală , fapt datorat mai multor factori care conlucrează, și anume:
– centru l de greutate al trunchiului nu este proiectat direct pe discul intervertebral L4, ci
în partea anterioară acestuia;
– forța de contrabalansare prin acți unea muș chilor paraspinali trebuie să se opună
moment ului de rotație a forței gravitaționale ;
– brațul forței pârgiei axei de rotație este mic (muș chii p araspinali sunt situați lângă axa
de rotație) și, prin urmare, forța musculaturii paraspinale pentru con trabalansare este
considerabilă.
De asemenea, în cazul unui subiect aflat în clinostatism, încărcătura exercitată la nivelul
discurilor intervertebrale este destul de semnificativă și este egală cu aproximatic 30 -40% din
masa corporală, fiind generată, în principal de activitatea mușchilor psoas și iliac, manifestată la
exterior prin încercarea de prezervare a lordozei lombare. Totuși, păstrând parțial po ziția de

63 McGill S. M. (1997). The biomechanics of low back injury: implications on current practice in industry and the
clinic. J Biomech. , 30 (5): 465 -475.
64 Dolan P., Adams M. A. (2001). Recent advances in lumbar spinal mechanics and their significance for
modelling. Clin Biomech (Bristol, Avon) , 16 Suppl. 1: S8 -S16.
65 Wilder D. G., Pope M. H., Frymoyer J. W. (1988). The biomechanics of lumbar disc herniation and
the effect of overload and instability. J Spinal Disord. , 1 (1): 16 -32.

26
clinostatism, pr in flexia gambei pe coapsa, flexorii coapsei se contract ă, diminuând forța
mușchilor psoas și iliac, scăzând astfel presiunea pe discurile intervertebrale lombare 66.
Este bine știut că, e xercițiile de dezvoltare a forței abdominal de tip crunch activează, în
principal, mușchi i drepți abdominali (flexori) (f ig. 1) 67.
Exerciți ul de dezvoltare a forței
abdominale de tip crunch , fără ancorarea
picioarelor , prezintă o activitate musculară
de aproximativ 67% din contracția voluntară
izometrică maximă, pentru mușchii drepți
abdominali, de aproximativ 38% din
contracția voluntară izometrică maximă,
pentru mușchii oblici externi abdominali și,
de asemenea, prezintă una din cele mai mici
compresii lombare, cu o valoare situată la
aproximativ 1991N 68. Prin ancorarea
picioarelor , flexia abdominală de tip crunch dezvoltă o activitate musculară de aproximativ
87% din contracția voluntară izometrică maximă, pentru mușchii drepți abdominali, de
aproximativ 45% din contracția voluntară izometrică maximă, pentru mușch ii oblici externi
abdominali și o compresie lombară de aproximativ 2009N. În contrast, exercițiile de dezvoltare
a forței abdominal e cu ridicare a trunchiului la verticală, executate cu membrele inferioare
flexate din articulația genunchiului cu picioarele pe sol (fig. 2) prezintă o activitate musculară
de aproximativ 103% din contracția voluntară izometrică maximă, pentru mușchii drepți
abdominali, de aproximativ 70% din contracția voluntară izometrică maximă, pentru mușchii
oblici externi abdominali și, o compresie lombară de aproximativ 3350N, iar dacă sunt
executate cu membrele inferioare întinse (fig. 2) , dezvoltă o activitate musculară de aproximativ
121% din contracția voluntară izometrică maximă, pentru mușchii drepți abdominali, de
aproximativ 70% din contracția volun tară izometrică maximă, pentru mușchii oblici externi
abdominali și, o compresie lombară de aproximativ 3506N 69. Astfel , se observă că flexiile
abdominale de tip crunch prezintă cele mai mici compresii pe discurile intervertebrale lombare,

66 Zatsoirski V. M. (2005). Știința și practica a ntrenamentului de forță. SDP 444 -446, Ed. INCS, Bucuresti: 201 –
233.
67 Papilian V. (1982). Anatomia Omului, Aparatul locomotor. Edi ția a IV -a, vol. 1, Ed. Didactică și pedagogică,
București: 220 -251.
68 N, Newton; unitate de măsură a forței.
69 Axler C. T., McGill S. M. (1997). Low back loads over a variety of abdominal exercises: searching for the safest
abdominal challenge. Medicine science and sports exercise, 29 (6): 804 -811.
Figura 1. Flexii abdominale de tip crunch

27
dar au dezavant ajul unei contracții voluntare mai slabe. În acest context , rezultatele încărcărilor
compresive, la nivelul discurilor intervertebrale, mai mari de 3000N, ridică întotdeauna
problema siguranței efectuării exercițiilor fizice , care au la bază flexii abdomin ale. Acest model
de analiză cantitativă a încărcării discurilor intervertebrale ridică următoarea întrebare: aplicăm
sau renunțăm la exercițiile fizice de dezvoltare a forței abdominale care provoacă o compresie
asupra discurilor intervertebrale lombare ri dicată ? Răspunsul la această întrebare poate fi oferit
prin argumentele biomecanice expuse în continuare.
În timpul efectuării exercițiilor de dezvoltare a musculaturii abdominale de tip crunch ,
bazinul nu prezintă mișcare de rotație, iar unghiul de poziționare a bazinului rămâne constant
(fig. 2) ; la exercițiile de dezvoltare a forței abdominale cu ridicare a trunchiului la verticală,
executate cu membrele inferioare flexate din articulația genunchiului cu picioarele pe sol s au cu
membrele inferioare întinse (fig. 2) , bazinul execută o mișcare de rotație în articulația coxo –
femurala prin activarea musculaturii ilio-psoas ș i drept femu ral (cvadriceps femu ral),
concomitant cu o înclinare a pelvisului (se accentuează curbura lombară normal ă). La flexiile
abdominale cu ridicare a trunchiului la verticală, indiferent de poziția membrelor inferioare,
mușchii abdominali sunt responsabili pentru primele 30° -45° din mișcarea de flexie, în timp ce
flexorii coapsei sunt responsabili pentru ultimile 4 5°. Datorită faptului că flexorii coapsei sunt
antrenați într -un arc redus, poate fi indusă o contracție adaptativă, urmată de hiperlordoză.
Acest fapt conduce la încărcarea inelului fibros al discului intervertebral, precum și, a
ligamentelor posterioare, crescând riscul de apariție a problemelor la nivelul coloanei
vertebrale. Mai mult, realizarea flexiilor abdominale cu ridicare a trunchiului la verticală,
executate cu membrele inferioare întinse generează, prin torsiunea produsă de mușchii psoas și
iliac asupra regiunii lombare a coloanei vertebrale, o presiune asupra discurilor intervertebrale
foarte crescută , comparabilă cu o flexie anterioară a trunchiului (aplecare) cu picioarele întinse
și cu o greutate de 20kg în mâini 70. Se pare că, datorită încă rcării discurilor intervertebrale
lombare survenite prin înclinarea pelvisului, este inadecvat în a recomanda exerciții fizice care
generează acest fapt la elevi .

70 Zatsoirski V. M. (2005). Știința și practica antrenamentului de forță. SDP 44 4-446, Ed. INCS, Bucuresti: 201 –
233.

28

Figura 2. În ordine, de la stânga la dreapta: f lexii abdominale de tip crunch, flexii abdominale cu ridicarea trunchiului la
verticala cu membrele inferioare flexate din articulația genun chiului cu picioarele pe sol, respectiv, cu membrele inferioare
întinse, flexia membrelor inferioare întinse pe trunchi din decubit dorsal ( sau, în termeni mai puțin științifici, flexii
abduminale cu ridicarea membrelor inferioare întinse la 90 ș)

Un alt exercițiu pentru dezvoltarea mușchilor abdominali care implică probleme majore
din punct de vedere biomecanic este flexia membrelor inferioare întinse pe trunchi din decubit
dorsal (fig. 2) . Mușchiul drept abdominal se inseră inferior pe simfiza pubiană securizând
pelvisul , dar crescând presiunea intraabdominală , în faza incipientă a mișcării de flexie . Acesta
începe să se scurteze în momentul în care bazinul flexează pe trunchi (picioarele sunt ridicate
destul de mult de la sol – peste 85°). Întrucât, în faza inițială de flexie, presiunea inițială asupra
discurilor intervertebrale este destul de ridicată, iar activitatea contractilă a mușchilor peretelui
abdominal nu este semnificativă, acest exercițiu devine ineficient în dezvoltarea forței
mușchilor peretelui abdominal.
Flexiile abdominale de tip crunch produc cea mai mică activitate mioelectrică a
musculaturii extensoare a coloanei v ertebrale 71, 72, diminuând astfel riscul de accidentare și de
apariție a problemelor (durer i, hernie rea discului intervertebral , sau accentuarea deviațiilor la
nivelul coloanei vertebrale ) la nivelul lombar al coloanei vertebrale , fapt însă neconfirmat de
McGill S. M., (1998) 73, care arata valori aproximativ identice pentru toate tipurile de flexii
abdominale .

71 Blackburn S. E., Portney L. G. (1981). Electromyographic Activity of Back Musculature During Williams'
Flexion Exercises. Physical therapy, 61 (6): 878 -885.
72 Escamilla R. F., Babb E., DeWitt R., Jew P., Kelleher P., Burnham T., Busch J., D’Anna K., Mowbray R.,
Imamura R. T. (2006). Electromyographic analysis of traditional and nontraditional abdominal exercises:
implications for rehabilitation and training. Physical Therapy, 86 (5): 656 -671.
73 McGill S. M. (1998). Low Back Exercises: Evidence for Improving Exercise Regimens. Physical therapy, 78
(7): 754 -765.

29
McGill S. M., (1998) 74, a arătat că, prin realizarea e xercițiilor necesare dezvoltării
muscul aturii abdominale (flexii abdominal de tip crunch) , se produce o activitate mioelectrică,
exprimată ca procent din contracția voluntară izometrică maximă, de 11±6% (M±DS) pentru
mușchii pătrați lombari, de 7±8% (primul electrod) și 10±14% (al doilea electrod) pentru
mușchii psoas, de 19±14% pentru mușchii externi oblici abdominali, de 14±10% pentru
mușchii interni oblici abdominali, de 12±10% pentru mușchii transversali abdominali (date
recoltate intramuscular), de 62±22% pentru mușchii drepți abdominali , 8±12% pentru mușchii
drepți femurali și de 6±10% pentru mușchii extensori spinali (date recoltate la suprafață). Într –
un alt studiu efectuat de Escamilla R. F., et al., (2006) 75, s-a demonstrat că, pentru aceleși flexi i
abdominale de tip crunch, se produce o activitate mioelectrică, exprimată ca procent din
contracția voluntară izometrică maximă, de 56±17% pentru partea superioară a mușchilor drepți
abdominali, de 48±13% pentru partea inferioară a mușchilor drepți abdominali, de 27±16%
pentru muș chii oblici externi abdominali, de 42±10% pentru mușchii oblici interni abdominali,
de 5±3% pentru mușchii mari dorsali, de 3±1% pentru mușchii extensori lombari ai coloanei
vertebrale și de 3±3% pentru mușchii drepți femurali. Exercițiile de dezvoltare a musculaturii
abdominal de tip crunch , prezintă cea mai lungă durată de activitate mioelectrică a musculaturii
drepte abdominale (90%) 76. Astfel, se observă o activare, aproape exclusivă, a mușchilor drepți
abdominali, în efectuarea flexiilor abdominale de tip crunch .
În contrast, realizarea exercițiilor de dezvoltare a forței abdominale cu ridicare a
trunchiului la verticală, executate c u membrele inferioare flexate din articulația genunchiului cu
picioarele pe sol, produc o activitate mioelectrică, exprimată ca procent din contracția voluntară
izometrică maximă, de 12±7% (M±DS) pentru mușchii pătrați lombari, de 17±10% (primul
electrod) și 28±7% (al doilea electrod) pentru mușchii psoas, de 43±12 % pentru mușchii externi
oblici abdomina li, de 16±14 % pentru mușchii interni oblici abdominali, de 10±7 % pentru
mușchii transversali abdominali (date recoltate intramuscular), de 55±16 % pentru muș chii
drepți abdominali, 14±17% pentru mușchii drepți femurali și de 6±9 % pentru mușchii extensori
spinal i (date recoltate la suprafață); de asemenea, flexiile abdominale cu ridicare a trunchiului la
verticală, executate cu membrele inferioare întinse, prod uc o activitate mioelectrică, exprimată
ca procent din contracția voluntară izometrică maximă, de 12±7% (M±DS) pentru mușchii
pătrați lombari, de 15±12% (primul electrod) și 24±7% (al doilea electrod) pentru mușchii

74 McGill S. M. (1998). Low Back Exercises: Evidence for Improving Exercise Regimens. Physical therapy, 78
(7): 754 -765.
75 Escamilla R. F. , Babb E., DeWitt R., Jew P., Kelleher P., Burnham T., Busch J., D’Anna K., Mowbray R.,
Imamura R. T. (2006). Electromyographic analysis of traditional and nontraditional abdominal exercises:
implications for rehabilitation and training. Physical Therapy, 86 (5): 656 -671.
76 Halpern A. A., Bleck E. E. (1979). Sit-up exercises: an electromyographic study. Clinical orthopaedics and
related research, (145): 172 -178.

30
psoas, de 44±9% pentru mușchii externi o blici abdominali, de 15±15% pentru mușchii interni
oblici abdominali, de 11±9% pentru mușchii transversali abdominali (date recoltate
intramuscular), de 48±18% pentru mușchii drepți abdominali, 16±10% pentru mușchii drepți
femurali și de 4±3% pentru mușchi i extensori spinali (date recoltate la suprafață) 77.
Astfel , din măsurătorile expuse anterior și din analiza biomecanică se evidențiază faptul
că organismul uman este susceptibil la apariția problemelor de sănătate (traume, deviații
anormale, etc.) în situația în care o încărcătură mecanică considerabilă afectează discurile
intervertebrale în timpul flexiei, extensiei sau hiperextensiei și/sau rotației trunchiului sau
ambelor membre inferioare.
Execuția flexiilor abdominal e contratimp (și nu numai) impune creșterea vitezei de
contracție (forță în regim de viteză) a musculaturii abdominale. Anumite studii sugerează că ,
forța în regim de rezistență are o mai mare valoare profilactică și de creștere a fitness -ului
muscular , decât forța în regim de viteză , la elevi 78, 79, 80. Creșterea vitezei de contracție a
musculaturii abdominale , concomitent cu o încărcătură crescută a discurilor intervertebrale,
poate produce degenerare microstructurală la nivelul discului intervertebral 81, 82. De asemenea,
Clements K. M., (2001) 83 sugerează faptul că, activitatea fizică realizată la intensități ridicate
(viguros) poate conduce la necroza celulară în cartilajul articular. Exercițiile fizice excesive și
cu încărcare repetitivă , evidențiază efectele nocive ale supraîncărcării mecanice, car e conduc la
o deteriorare morfologică și celulară similară cu cea observată în boala degenerativă articulară
84.

77 McGill S. M. (1998). Low Back Exercises: Evidence for Improving Exercise Regimens. Physical th erapy, 78
(7): 754 -765.
78 Allen B. A., Hannon J. C., Burns R. D., Williams S. M. (2014). Effect of a core conditioning intervention on
tests of trunk muscular endurance in school -aged children. J Strength Cond Res. , 28 (7): 2063 -2070.
79 Faigenbaum A. D., Kraemer W. J., Blimkie C. J. R., Jeffreys I., Micheli L. J., Nitka M., Rowland T. W. (2009).
Youth resistance training: Updated position stateme nt paper from the National Strength and Conditioning
Association. J Strength Cond Res, 23 (5 Suppl): S60 -S79.
80 Alaranta H., Luoto S., Heliövaara M., Hurri H. (1995). Static back endurance and the risk of low -back pain. Clin
Biomech (Bristol, Avon). , 10 (6): 323 -324.
81 Wade K. R., Robertson P. A., Thambyah A., Broom N. D. (2015). "Surprise" Loading in Flexion Increases the
Risk of Disc Herniation Due to Annulus -Endplate Junction Failure: A Mechanical and Microstructural
Investigation. Spine (Phila Pa 1976). 40 (2): 891 -901.
82 Shan Z., Wade K. R., Schollum M. L. (2017). A more realistic disc herniation model incorporating compression,
flexion and facet -constrained shear: a mechanical and microstructural analysis. Part II: high rate or ‘surprise’
loading . European Spine Journal, 26: 2629 -41.
83 Clements K. M., Bee Z. C., Crossingham G. V., Adams M. A., Sharif M., (2001). How Severe Must Repetitive
Loading Be to Kill Chondrocytes in Articular Cartilage? Osteoarthritis Cartilage, 9 (5): 499 -507.
84 Lucchinetti E., Adams C. S., Horton W. E., Torzilli P A., (2002). Cartilage Viability After Repetitive Loading:
A Preliminary Report. Osteoarthritis Cartilage, 10 (1): 71 -81.

31
CAPITOLUL 3
STUDIU EXPERIMENTAL PRIVIND METODELE DE EFICIENTIZARE A LECTIEI
DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT LA NIVELUL CLASEI A V -A

3.1. IPOTEZE

1. Reorganizarea părții pregătitoare a organismului pentru efort ( încălzirea organismului
pentru efort – verigile 2 și 3 a le lecției de educație fizică și sport), introducerea de parcursuri
aplicative atractive în diferite momente ale lecțiilor de educație fizică și sport și alegerea
corectă a formei de execuție ale flexiilor abdominale, pentru a nu produce efecte negative
asupra starii de sănătate a elevilor pe termen lung, conduc la îmbunătățirea eficienței lecției de
educație fizică și sport la nivelul clasei a V -a.
2. Elevii de clasa a V -a care practică activități fizice și sportive extracurriculare prezintă
o capacitate fizică îmbunătățită , față de elevii de clasa a V -a care practică exclusiv activități
fizice și sportive curriculare.

3.2. METODE ȘI TEHNICI DE CERCETARE

3.2.1. GRUPELE DE SUBIECȚI

Studiul de tip longitudinal a fost realizat pe o perioad ă de 21 de luni (Septe mbrie 201 7 –
Iunie 2019), la Școala Gimnazială nr. 29 Mihai Viteazul din Constanța. Scopul și metodele
acestui studiu au fost explicate participanților (și , de asemenea, părinților acestora ) (anexa 1) ,
aceștia fiind de acord să participe de bună voie la realizarea acestui experiment. Constituirea
grupelor s -a realizat după completarea chestionarului de selecție și estima re a stării de sănătate
(anexa 2 , fig. 3 ), precum și, după obținerea rezultatelor inițiale (testări in ițiale) la testele bio –
fizio-motrice , pentru a forma grupe de subie cți cât mai omogene .

32

Figura 3. Reprezentarea problemelor de sănătate ale elevilor participanți în acest studiu (N = 84) conform întrebă rilor
selectate din chestionarul privind selecția și estimarea stării de sănătate a subiecților (anexa 2) (numărul indică întrebarea
din chestionar, ia r răspunsurile sunt reprezentate în ordine, în grafic, de la bază spre vârf)

Ca rezultat, eșantionul a fost compus dintr -un număr de 84 subiecți (albi caucazieni de
cetățenie română, fără probleme de sănătate ), dintr -un total de 152 de subiecți (împărțiți în șase
grupe egale ca număr ) – 14 subiecți de gen masculin aparținând grupei experiment, care nu au
parcticat activități fizice sportive extrașcolare (GEM) , 14 subiecți de gen masculin aparținând
grupei control, care au parcticat activități fizice sportive extrașcolare (GCMS), 14 subiecți de
gen masculin aparținând grupei control, care nu au parcticat activități fizice sportive
extrașcolare (GCM), 14 subiecți de gen feminin aparținând grupei experiment, care nu au
parcticat activități fizice sportive extrașcolare (GEF), 14 subiecți de gen feminin aparținând
grupei control, care au parcticat activități fizice sport ive extrașcolare (GCFS) și 14 subiecți de
gen feminin aparținând grupei control, care nu au parcticat activități fizice sportive extrașcolare
(GCF ).

2731
15
6 527369
9798250
0102030405060708090
1. Dureri coloana
vertebrală: Acute /
Cronice / NU1. Zona: Lombar /
Cervical3. Consult dureri
coloana vertebrală: DA
/ NU4. Cifoză / Lordoză 10. Probleme sistemul
respirator: DA/ NU11. Diabet: DA / NU
Acute / Lombar / DA /Cifoză /DA / DA Cronice / Cervical / NU / Lordoză / NU / NU NU

33
3.2.2. EVALUAREA ANTROPOMETRICĂ A SUBIECȚILOR

Înălțimea corporală a fost estimată cu o eroare de 0.5cm., iar greutatea corporală a fost
evaluată cu ajutorul unui cântar digital calibrat ( BOSCH PPW3301 , China), cu o eroare de 0,05
kilograme. Pentu evaluarea greutății corporale subiecții au fost îmbrăcați sumar.
Indicele de masă corporală (IMC) a fost calculat, pentru estimarea categoriei de greutate
pentru fiecare subiect (tabelul 1), folosind formula greutatea corporală în kilograme împărțită la
pătratul înălțimii corporale în metri (indicele Quetelet) (tabelul 1) 85, 86. Indicele de masă
corporală es te un indicator important folosit în a determina dacă copilul este obez,
supraponderal, subponderal sau normal, raportat la vărstă, măsurând volumul de țesut (inclusiv
masa musculară, masa grasă și masa osoasă) corespunzător corpului copilului. La momentul
actual în Statele Unite ale Americii se recomanda monitorizarea IMC -ului la copii începând cu
vărsta de 2 ani 87. Copiii necesită un standard diferit de evaluare al IMC -ului, față de adulți,
datorită schimbărilor rapide anatomo -fiziologice ale acestora (anexa 3).
Estimarea procentului de grăsime corporală (tabelul 1) s -a realizat prin metoda
impedanței bioelectrice, cu aparatul Omron BF -306 (analizator de grăsime corporală) în funcție
de sex, vârstă, înălțime corporală și greutate (date introduse în aparat înainte de estimarea
propriu -zisă a procentului de grăsime corporală). Aparatul Omron BF -306 oferă rezultate strâns
corelate cu metoda DEXA (Dual -Energy X -ray Absorptiometry) de estimare a procentului de
grăsime corporal ă 88. Masa grasă a fost calculată prin împărțirea produsului dintre greutatea
corporală și procentul de grăsime la 100.

85 Dumitru G., Suciu A. (1999). Ghid pentru sănătate și condiție fizică. Federați a Română Sportul pentru Toți,
București: 20 -21.
86 Dumitru G. (1997). Sănătate prin sport pe înțelesul fiecăruia. Federația Română Sportul pentru Toți, București:
20.
87 U.S. Preventive Services Task Force (2017). Screening for Obesity in Children and Adolescents: US Preventive
Services Task Force Recommendation Statement. JAMA, 317 (23): 2417 -26.
88 Lintsi M., Kaarma H., Kull I. (2004). Comparison of hand -to-hand bioimpedance and anthropometry equations
versus dual -energy X -ray absorptiometry for the assessment of body fat percentage in 17 -18 year old conscripts.
Clinical physiology and functional imaging, 24 (2): 85 -90.

34
Tabelul 1. Caracteristicile antropometrice ale subiecților
GEM GCMS GCM GEF GCFS GCF
Vârsta (ani luni) 11 8±0 3 11 9±0 4 11 6± 0 4 11 9± 0 5 11 7± 0 5 11 10± 0 4
Greutate (kg.) 46.71±7.55 44.43±4.7 43.93±5.03 45.29 ±5.97 43.29±4.66 44.86±5.53
Înălțime ( m.) 1.50±0.06 1.53±0,05 1.48±0.06 1.53±0.06 1.54±0.05 1.51±0.06
IMC (Indicele de Masă
Corporală (kg./m.2) 20.84±3.36 a 18.88±1.17 19.91±1.46 19.04±1 .53 18.29±0.94 19.71±1.68
Procent de grăsime (%) 20.34±3.14 18.03±1.19 b 21.01±2.36 c 20.08 ±1.69 d 18.12±1.39 20.06±2.48
Masa grasă (kg. ) 9.66±2.85 8.03±1.15 9.24±1.53 9.47±1.85 7.86±1.1 9 9.02±1.73
a – semnificativ dif erit față de IMC corespunzător GCFS, F(5, 78) = 3.116 , tTukeyHSD = 2.55 , (valoarea critică a testului Tukey
HSD = 2.072, p<0,05);
b – semnificativ diferit față de procentul de grăsime corespunzător GCM , F(5, 78) = 5.289, tTukeyHSD = 2.985 și, respectiv ,
GEF, F(5, 78) = 5.289 , tTukeyHSD = 2.771, (valoarea critică a testului Tukey HSD = 2.394, p<0,05) ;
c – semnificativ diferit față de p rocentul de grăsime corespunzător GCFS, F(5, 78) = 5.289 , tTukeyHSD = 2.893, (valoarea
critică a testului Tukey HSD = 2.394, p<0,05) ;
d – semnificativ diferit față de procentul de grăsime corespunzător GCFS, F(5, 78) = 5.289 , tTukeyHSD = 2.679, (valoarea
critică a testului Tukey HSD = 2.394, p<0,05) ;
GEM, grupa experiment cu subiecți de gen masculin, care nu parctică activități fizice sportive extrașcolare;
GCMS, grupa control cu subiecți de gen masculin, care practică activități fizice sportive extrașcolare;
GCM, grupa control cu subiecți de gen masculin, care nu parctică activități fizice sportive extrașcolare;
GEF, grupa experiment cu subiecți de gen fem inin, care nu parctică activități fizice sportive extrașcolare;
GCFS, grupa control cu subiecți de gen feminin, care practică activități fizice sportive extrașcolare;
GCF, grupa control cu subiecți de gen feminin, care nu parctică activități fizice sport ive extrașcolare;
F, One -Way ANOVA pentru masurători repetate;
kg., kilograme;
m., metri.

Toate grupele de subiecți, exceptând GEM, prezintă o medie a indicelui de masă
corporal ă situate în limite normale. Grupa GEM prezintă o medie a indicelui de masă corporal ă
care se încadrează la limita dintre normal și supraponderal (anexa 3). Grupele de subiecți care
practică activități extracurriculare au înregistrat cele mai bune valori al e IMC, procentului de
grăsime și masei grase. Acest lucru poare fi, în mare parte, expresia numărului de lecții de
activități fizice pe săptămână și, într -o parte relativ mică, al procesului de selecție al copiilor în
practicarea activităților sportive ext racurriculare.

35
3.2.3 . EVALUAREA FRECVENȚEI CARDIACE A SUBIECȚILOR ÎN PRIMELE TREI
VERIGI ALE LECȚIEI DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT

Frecvența cardiac ă a fost înregistrată în timp real cu ajutorul a trei cardiofrecvențiometre
POLAR (ceas receptor + bandă cu senzori electrozi emitătoare – POLAR RS100, POLAR
M400 și POLAR FT2 ) și a 6 benzi cu senzori electrozi emițătoare Bluetooth POLAR (POLAR
H9 SENSOR) conectate la telefoane mobile cu a jutorul unui soft specializat (HR Monitor –
ANDROID ).
Frecvența cardiacă a fost înregistrată pe parcursul a mai multor lecții de educație fizică și
sport, în verigile 2 și 3 ale lecției de educație fizică și sport, la toate testările efectuate (TI,
Timed ș i TF) pentru a observa dacă există o creștere ascendentă a FC în primele trei verigi ale
lecției de educație fizică și sport până la începerea verigilor fundamentale (4, 5 și 6) ale lecției
de educație fizică și sport. Prin urmare, s -a înregistrat frecvenț a cardiacă de repaus (FCr),
frecvența cardiacă imediat după terminarea alergării ușoare (FCau) din veriga “pregătirea
organismului pentru efort”, frecvența cardică imediat după terminarea fandărilor laterale
(FCisal) din veriga “influențarea selectivă a aparatului locomotor” și frecvența cardiacă imediat
după terminarea alergării cu genunchii sus (exerciții speciale) (FCes) din veriga “pregăt irea
organismului pentru efort”. Protocolul înregistrării FCr a cuprins în prealabil 5 minute de
relaxare în decubit dorsal pe salteaua de gimnastică , înaintea începerii lecției de educație fizică
și sport , urmată de înregistrarea propriu -zisă a FCr.

3.2.4. ACTIVITĂȚILE FIZICE SPORTIVE EXTRACURRICULARE

În tabelul 2 este reprezentat numărul de elevi, împărțiți pe genuri, raportat la activitățile
fizice sportive extracurriculare practicate. GCMS au practicat activități fizice sportive
extracurriculare într -o medie de 2.79 ± 0.43 ori pe săptămână, iar GCFS într -o medie de 2.71 ±
0.47 ori pe săptămână. De asemenea, GCMS au practicat actvități fizice și sportive
extracurriculare de 2 ani 10 luni ± 0 ani 8 luni, iar GCFS de 2 ani 11 luni ± 0 ani 9 luni.

36
Tabelul 2. Număr elevi raportat pe genuri și activități fizice sportive extracurriculare
practicate (anexa 4)
Activități fizice sportive extracurriculare practicate
Grupa Atletism 1 Baschet 2 Natație 2
GCMS 2 6 6
GCFS 3 6 5
1 activitate fizică sportivă extracurriculară gratuită; Atletism – CSS2 Constanța;
2 activitate fizică sportivă extracurriculară cu taxă pecuniară lunară; Baschet – CS Pheonix Constanța; Natație –
CS Bogdan Ciubotariu Constanța;
GCMS, grupa control cu subi ecți de gen masculin, care practică activități fizice sportive extrașcolare;
GCFS, grupa control cu subiecți de gen feminin, care practică activități fizice sportive extrașcolare;

Media tarifului lunar oferit/perceput pentru practicarea activităților f izice sportive
extracurriculare a fost de 235.83 ± 52.48 lei pentru GCMS și 229.09 ± 39.36 lei pentru GCFS.
O mare parte din elevi (peste 50% și indiferent de gen) au alocat 60 min. pentru practicarea
activităților fizice extracuriculare (fig. 4).

Figura 4. Număr subiecți (N = 28) raportat la durata de timp alocată
activităților sportive extracurriculare conform întrebării nr. 4
corespunzătoare chestionarului privind activitățile fizice sportive
extracurriculare (anexa 4)

19
4 5
0246810121416182022242628
1h 1h 30min 2h
Număr subiecți raportat la durata de timp alocată activităților fizice sportive
extracurriculare

37
3.2.5. MODIFICĂRI EXPERIMENTALE ÎN LECȚIA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI
SPORT

Grupele experiment (GEM și GEF) au realizat lecțiile de educație fizică și sport cu părțile
de prăgătire a organismului pentru efort și influențare selectivă a aparatului locomotor
modificate după următoarea structură: alergare ușoară, influențarea selecti vă a aparatului
locomotor și exerciții speciale. De asemenea, în lecțiile de educație fizică și sport
corespunzătoare grupelor experiment au fost introduse parcursuri aplicative atractive și a fost
modificată forma exercițiului fizic (flexii abdominale) și modul de evaluare (flexii abdominale
și flotări) în sprijinul menținerii și/sau îmbunătățirii starii de sănătate și/sau capacitării elevilor
privind forma și modul de execuție corectă a exercițiilor fizice, fără a schimba temele și
obiectivele lecțiilor d e educație fizică și sport corespunzătoare nivelului clasei a V -a.
Grupele control ( GCMS, GCM, GCFS, GCF) au realizat lecțiile de educație fizică și sport
conform temelor și obiectivelor lecțiilor de educație fizică și sport corespunzătoare nivelului
clasei a V -a, dar metodele de evaluare s -au realizat conform obiectivelor acestui studiu.

3.2.5.1. MODIFICAREA STRUCTURII LECȚIEI DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT

Modificarea structurii lec ției de educație fizică și sport la grupele experiment s -a
concretizat prin schimbarea ordinii exercițiilor fizice în structur a verigilor 2 și 3. Astfel, ordinea
efectuării exercițiilor fizice necesare pregătirii organismului pentru efort (încălzirea pentr u
efort) s -a realizat începând cu alergarea ușoară, urmată de influențarea selectivă a aparatului
locomotor (exerciții de mobilitate activă dinamice repetitive (în ordine începând cu regiunea
cervicala a coloanei (gâtul), membre superioare, umeri, trunchi (abdomen și spate) și membre
inferioare) și/sau exerciții de mobilitate activă statice), iar în final s -au realizat exercițiile
speciale ( alergare cu joc de gleznă, alergare cu genunchii sus, alergare cu pendularea gambei
înapoi, alergare cu pendularea gam bei înainte, alergare cu pas adăugat, alergare cu pas
încrucișat, pas săltat, pas sărit și/sau alte tipuri de exerciții speciale corespunzătoare diferitelor
sporturi practicate).
S-a introdus această nouă abordare privind încălzirea pentru efort pentru o a ugumentare
graduală a funcțiilor organismului (abordare agreată și în antrenamentul sportiv 89) necesară
atingerii celei mai înalte eficiențe fiziologice a elevilor concretizate prin creșterea temperaturii

89 Bompa T. O. (2001). Dezvoltarea calităților biomotrice – periodizarea. Ed. Ex Ponto, Constanța: 5 -51.

38
corpului și, implicit, în mușchi, prin stimularea graduală și eficientă a sistemului nervos 90, prin
creșterea coordonării și reducere a timpilor de reacție motrică, prin pregătirea psihică a elevilor
în a face față viitoarelor solicitări motrice din lecția de educație fizică și sport și prin prevenirea
accidentărilor 91, 92.
Grupele experiment (GEM și GEF) au realizat alergarea ușoară în ritmul im pus prin
intervenția conducătorului procesului instructiv -educativ , obținut prin intermediul explicației și
demonstrației , în timpul desfășurării efortului propriu -zis. De asemenea, conducătorul
procesului instructiv -educativ a explicat elevilor grupelor e xperiment, dar și grupelor control,
conceptul de alergare ușoară necesar pregătirii organismului pentru efort (încălzire), înaintea
prestării efortului propriu -zis. S-au realizat modificări în modul de organizare în rând, a elevilor
grupelor experiment (după realizarea TI și TImed , în încercarea de a atinge nivelul
corespunzător de percepție al intensității necesar efectuarii alergării ușoare pentru încălzirea
organismului. Grupele control au realizat alergarea ușoară în ritmul lor fără intervenția
conducătorului procesului instructiv -educativ (explicație, demonstrație).

3.2.5.2. INTRODUCEREA PARCURSURILOR APLICATIVE ÎN LECȚIA DE
EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT

La grupele experiment (GEM și GEF) au fost aplicate, în fiecare lecție de educatie fizica
și sport, c el puțin 2 parcursuri aplicative atractive în verigile lecției 4, 5 sau 6 , în c oncordanță cu
temele și obiectivele lecțiilor de educație fizică și sport. Trasee le (parcursurile) aplicative
realizate de GEM și GEF au vizat dezvoltarea /educarea calităților motrice (în special viteza de
reacție și de execuție, forța musculaturii mem brelor inferioare și superioare și îndemânarea), și
consolidarea/perfecționarea deprinderilor și priceperilor motrice .

1. (P.I.) Din poziția ghemuit cu palmele pe genunchi, la semnal sonor → mersul piticului
pe distanța de 5m. → alergare de viteză cu ocolirea băncuței de gimnastică – sărituri cu
deplasare de -o parte și de alta a băncii de gimnastica de pe două pe două picioar e cu palmele
sprijinite pe bancă → sărituri ca mingea cu deplasare de pe două pe două picioare, pe distanța
de 10m. → alergare de viteză la întoarcere până la capătul șirului.

90 Dumitru G. (1998). Fiziologia educației fizice și sportului, Ed. Ovidius University Press, Constanța: 180 -200.
91 Dumitru G. (1994). Suferințele muscular ale sportivilor. Ed. Mondograf, Constanța: 47 -49.
92 Zwolsk i C., Quatman -Yates C., Paterno M. V. (2017). Resistance Training in Youth: Laying the Foundation for
Injury Prevention and Physical Literacy. Sports Health, 9 (5): 436 -443.

39
2. (P.I.) Start din picioare → alergare de viteză printre jaloane dispuse în zig -zag pe
distanța de 10m. (8 jaloane dispuse la o distanță de 3m. între ele) → târâre pe antebrațe pe sub
trei gărdulețe așezate la 1m. distanță unul față de celălalt → săritura corzii cu deplasare prin
alergare pe distanța de 5m. → cățărare (până la atingere a ultimei traverse de lemn superioare) și
coborâre (până la atingerea primei traverse de lemn inferioare) pe spalier → săritura corzii cu
deplasare prin alergare pe distanța de 5m. (la intoarcere) → alergare de viteză până la capătul
șirului.

3. (P.I.) Din p oziția ghemuit cu spatele la direcția de alergare → alergare de viteză la
semnal sonor pe distanța de 5m, printre jaloane dispuse in linie dreaptă (4 jaloane) → culegerea
mingii de baschet de pe ultimul jalon → dribling cu mingea de baschet cu mâna dreaptă pe
distanța de 15m. → aruncarea mingii în sus, urmate de executarea a două bătăi din palme și
prinderea mingii cu două mâini → așezarea mingii pe jalon → cățărare (până la atingerea
ultimei traverse de lemn superioare) și coborâre (până la atingerea prime i traverse de lemn
inferioare) pe spalier → culegerea mingii de pe jalon → dribling la intoarcere cu mâna stângă
pe distanța de 15m. → așezarea mingii pe jalon la locul ei → executarea a 5 broscuțe pe
distanța de 5m. → deplasare la capătul șirului.

4. (P.I.) Din poziția așezat cu picioarele întinse și apropiate, cu fața spre direcția de
deplasare → alergare, la semnal sonor, cu transportarea a două gantere a căte 2kg. fiecare, pe
distanța de 5 m. → mers în echilibru pe banca de gimnastică cu ganterele în mâi ni sprijinite de
șolduri → trecere pe sub un gărduleț cu ganterele în mână → lăsarea greutăților pe sol într -un
cerc → cățărare (până la atingerea ultimei traverse de lemn superioare) și coborâre (până la
atingerea primei traverse de lemn inferioare) pe sp alier → luarea greutăților de pe sol și
executarea a 5 genuflexiuni → alergare la întoarcere pâna la capătul șirului.

5. (P.I.) Din poziția ghemuit → rostogolire din ghemuit în ghemuit spre înainte →
alergare pe distanța de 10 m. cu trecere printr -un cerc, ț inut de un elev, așezat în pozițe verticală
la jumătate distanței → mers în echilibru pe partea îngustă a băncii de gimnastică → luarea a
două mingi de oină și aruncarea lor cu mâna dreaptă și mâna stângă la o țintă verticală așezată
la o distanță de 5 m. → recuperarea mingilor și așezarea lor la loc pe jaloane → alergare de
viteză la întoarcere până la cerc unde face schimb cu colegul care se deplasează la capătul
șirului.

40
6. (P.I.) Din poziția așezat cu picioarele încrucișate și cu spatele la direcția de de plasare
→ alergare de viteză cu ocolirea băncii de gimnastica așezată la o distanță de 5 m. față de linia
de start → tracțiuni pe banca de gimnastica din poziția culcat facial cu ambele mâini odată →
sărituri de pe două pe două picioare cu genunchii la pie pt peste 5 gărdulețe cu o înălțime de 40
cm. → alergare de viteză la întoarcere până la capătul șirului.

7. (P.I.) Din poziția culcat facial cu spatele la direcția de deplasare →alergare de viteză
cu trecere peste 5 gărdulețe pe distanța de 10m. → culegerea mingii de baschet așezată pe un
jalon → executarea driblingului cu mâna îndemânatică printre 5 jaloane așezate în zig -zag
(jaloanele dispuse la o distanță de 3m. între ele) → executarea a 5 flotări băieții sau 3 fetele →
dribling înapoi cu mâna neîndemâna tică printre jaloane → așezarea mingii la locul ei pe jalon
→ alergare cu spatele pe lângă gărdulețe până la capătul șirului.

8. (P.I.) Din stând în picioare → la primul semnal sonor, executarea jocului de glezne
rapid pe loc → la al doilea semnal sonor, ale rgare de viteză pe distanța de 15m. → executarea a
10 sărituri cu coarda pe loc de pe două pe două picioare → mers în echilibru pe banca de
gimnastică → la întoarcere tracțiuni cu brațele alternativ pe banca de gimnastică din poziția
culcat facial → execut area a 5 pași fandați → alergare cu spatele până la capătul șirului.

9. (P.I.) Start din poziția ghemuit → alergare până la mingea de baschet așezată pe un
jalon și culegerea ei → pasarea spre colegul din spate și prinderea ei înapoi → dribling printre
jaloa ne dispuse în zig -zag pe o distanță de 20 m. cu mâna dreaptă la dus și cu mâna stângă la
întoarcere (16 jaloane dispuse la o distanță de 3m. între ele) → așezarea mingii la locul ei pe
jalon → alergare până la capătul șirului.

10. (P.I.) Start din poziția stâ nd în picioare → dribling cu mâna dreapta și deplasare cu
pas adăugat până la jalon pe o distanță de 20 m. → aruncarea mingii la coș cu două mâini de la
piept la o distanță de 3 m. față de panou → recuperarea mingii → dribling înapoi cu mâna
stângă și depl asare cu pas adăugat → oprire in fața jalonului și pasarea mingii la următorul
coleg.

11. (P.I.) Start din poziția ghemuit cu spatele la direcția de deplasare → alergare pe
distanța de 5 m. → săritură la trambulina elastică cu bătaie pe ambele picioare și aterizare pe
ambele picioare în smigenuflexiune → rostogolire din depărtat în depărtat îna inte → 5 sărituri

41
cu deplasare pe piciorul drept → prinderea și pasarea mingii de baschet cu un coleg aflat la 3 m.
față de elev în unghi de 45° → sărituri pe piciorul stâng la întoarcere → rostogolire din departat
in depărtat spre înapoi → alergare cu spa tele până la capătul șirului.

12. (P.I.) Start din poziția ghemuit cu fața la direcția de deplasare → mersul piticului pe
distanța de 5 m. → tracțiuni pe banca de gimnastică alternativ cu brațele → aruncarea mingii de
oina la țintă verticală la o distanță de 5 m. cu mâna îndemânatică → recuperarea mingii și
așezarea ei la loc pe jalon → aruncarea mingii de baschet la coș cu două mâini de la piept →
recuperarea și așezarea ei la loc pe jalon → mers în echilibru pe banca de gimnastică la
întoarcere → sărituri ca mingea cu deplasare până la capătul șirului.

13. (P.I.) Din poziția așezat pe genunchi → executarea a 5 pași fandați → târâre pe
antebrațe pe sub 2 gărdulețe așezate la o distanță de 2m. între ele → culegerea mingii de
baschet și aruncarea ei cu 2 mâini de l a piept la o țintă verticala așezată la o distanță de 5 m. →
recuperarea ei și aruncare la coș cu 2 mâini de la piept → recuperarea și așezatea mingii la loc
→ alergare de viteză la intoarcere până la capătul șirului.

14. (P.I.) Din poziția ghemuit → rostogol ire spre înainte din apropiat în apropiat →
culegerea mingii medicinale de pe sol și transportarea ei deasupra capului cu ambele brațe pe
banca de gimnastică → lăsarea mingii la capătul băncii → alergare de viteză pe distanța de 10
m. printre jaloane dispu se în linie dreaptă (5 jaloane dispuse la o distanță de 2m. între ele) →
executarea a 10 sărituri cu coarda pe loc → așezarea corzii pe sol → cățărare (până la atingerea
ultimei traverse de lemn superioare) și coborâre (până la atingerea primei traverse de lemn
inferioare) pe spalier → alergare cu pendularea gambei înapoi printre jaloane la întoarcere →
mers cu rularea mingii medicinale pe banca de gimnastică → așezarea mingii la locul ei →
alergare până la capătul șirului.

15. (P.I.) Start din poziția stând î n picioare → rularea mingii de baschet pe o distanță de
5 m. → întoarcere 180° → pasarea mingii cu solul spre coleg și prinderea ei → întoarcere 180°
grade → dribling alternativ printre jaloane dispuse în zig -zag pe o distanță de 10 m. (8 jaloane
dispuse la o distanță de 3m. între ele) → aruncare la coș din alergare → recuperarea mingii →
alergare de viteză cu dribling cu mâna îndemânatică la întoarcere → oprire pe 2 picioare prin
săritura la o distanță de 3 m. față de coleg → pasarea mingii → alergare pân ă la capătul șirului.

42
3.2.5.3 . ALEGEREA FORMEI CORECTE DE REALIZARE ALE FLEXIILOR
ABDOMINALE

Grupa experiment a efectuat flexii abdominale de tip crunch, iar grupele control au
efectuat flexii abdominale cu ridicarea trunchiului la verticală corespunzătoare programei de
educație fizică și sport , pentru dezvoltarea forței musculaturii abdominale . S-a aplicat această
abordare la grupa experiment, deoarece flexiile abdominale de tip crunch prezintă compresii pe
discurile intervertebrale lombare r elativ scăzute 93, 94, 95, 96, 97 și prezintă cea mai corectă , sigură
și eficientă forma, din punct de vedere biomecanic, în stresarea musculaturii abdominale pe
termen lung .

3.2.5.4. STABILIREA ȘI DESCRIEREA PROBELOR DE CONTROL

Probele de control au fost stabilite conform scopului urmărit prin acest studiu, păstrând și
noua formă a exercițiilor fizice aplicate în acest studiu (ex. flexii abdominale de tip crunch).
Probele de control au fost aplicate în această formă la toate grupele studiat e (experiment și
control). De asemenea, nu s -a urmărit viteza de execuție la fl exiile abdominale de tip crunch și
flotări (nu s -au executat contratimp) , prioritate având numărul maxim de execuții realizate
corect din punct de vedere biomecanic 98.
Flexiile abdominale de tip crunch (FA) au fost realizate prin f lexia cutiei toracice pe
bazin, fără ridicarea de la sol a parț ii lombare a coloanei vert ebrale, cu membrele superioare
încrucișate la piept (mainile poziționate la nivelul umerilor) ș i cu membrele inferioare flexate
din articula ția genunchiului, cu tă lpile picioarelor pe sol, neancorate (fig. 5 ).

93 McGill S. M. (1997). The biomechanics of low back injury: implications on curren t practice in industry and the
clinic. J Biomech. , 30 (5): 465 -475.
94 Axler C. T., McGill S. M. (1997). Low back loads over a variety of abdominal exercises: searchin g for the safest
abdominal challenge. Medicine science and sports exercise, 29 (6): 804 -811.
95 McGill S. M. (1998). Low Back Exercises: Evidence for Improving Exercise Regimens. Physical therapy, 78
(7): 754 -765.
96 Blackburn S. E., Portney L. G. (1981). Electromyographic Activity of Back Musculature During Williams'
Flexion Exercises. Physical therapy, 61 (6): 878-885.
97 Escamilla R. F., Babb E., DeWitt R., Jew P., Kelleher P., Burnham T., Busch J., D’Anna K., Mowbray R.,
Imamura R. T. (2006). Electromyographic analysis of traditional and nontraditional abdominal exercises:
implications for rehabilitation and tr aining. Physical Therapy, 86 (5): 656 -671.
98 Oja P., Tuxworth B., (1995). Eurofit for adults – Assessment of health -related fitness, Published by Council of
Europe, Committee for the Development of Sport and UKK Institute for Health Promotion Research, Tam pere,
Finland: 25 -60.

43
Flotările (F, Fg) au fost executate prin
apropierea pieptului de sol, mișcare obținută
prin flexia membrelor superioare într -un unghi
cuprins între 80 si 90 de grade in articulația
cotului, cu plecare din sprijin pe vârfurile
picioarelor și mâini (gen masculin) sau sprijin
pe genunchi și mâini (g en feminin) (mâ inile
situate în afara proiecției articulaț iei umerilor,
membrele inferioare și superioare întinse –
picioarele, bazinul și umerii situate î n acelasi
plan – gen masculin (fig. 6 ) sau genunchii,
bazinul și umerii situate în acelasi plan – gen feminin (fig 7 )).

Figura 6 . Flotări Figura 7 . Flotări cu sprijin pe genunchi

Alergarea de viteză (AV) fiind o deprindere motrică naturală s -a realizat la nivelul
elevilor de clasa a V -a pe o distanță de 50m. contra timp.
Săritura în lungime fără elan (SLFE) s-a realizat respectând ordinea biomecanic ă a
elementelor compo nente a acesteia – pregătirea despri nderii (semigenuflexiunea explozivă și
acțiunea membrelor superioare) , zbor și aterizare (fig. 8 ).

Figura 5 . Flexii abdominale de tip crunch

44

Figura 8 . Săritura în lungime fără elan

3.2.6 . ANALIZA STATISTIC Ă

Datele sunt prezentate în formă de medie (M) ± deviația standard (DS). Testul one -way
ANOVA pentru eșantioane independente și testul Tukey HSD aplicat ulterior testului one -way
ANOVA pentru eșantioane independente, necesar examinării mai detaliate a difere nțelor dintre
mediile corespunzătoare, au fost aplicate pentru a se examina diferențele dintre toate grupele de
subiecți testate (GEM, GCMS, GCM, GEF, GCES, GCF) , la testarea inițială (TI), la testarea
intermediară (T Imed), precum și, la testarea finală (TF), pentru toate toate testele motrice
aplicate (50mp., SLFE, FA, F /Fg (diferit pe genuri, deoarece la flotări diferă forma
exercițiului) ), pentru toate testele antropomet rice (greutate, înălțime, IMC, p rocent de grăsime,
masa grasă) și pentru toate frecve nțele cardiace înregistrate (FCr, FCau, FCisal, FCes) . Testul
one-way ANOVA pentru eșantioane dependente și testul Tukey HSD aplicat ulterior testului
one-way ANOVA pentru eșantioane dependente, necesar examinării mai detaliate a diferențelor
dintre mediil e corespunzătoare, au fost aplicate pentru a se examina diferențele dintre TI,
TImed și TF, pentru fiecare test motric aplicat (50mp., SLFE, FA, F) și pentru fiecare frecvență
cardiacă înregistrată (FCr, FCau, FCisal, FCes), corespunzătoare fiecărei grupe de subiecți
testate (GEM, GCMS, GCM, GEF, GCES, GCF), în parte . De asemenea, a celeași test e au fost
aplicat e pentru evaluarea diferențelor dintre frecvențele cardiace înregistrate în repaus (FCr) și
în unele momente ale lecției de educație fizică și sport (FCau, FCisal, FCes), pentru fiecare
testare aplicată (TI, TImed, TF) în parte , corespunzătoare fiecărei gru pe de subiecți testate
(GEM, GCMS, GCM, GEF, GCES, GCF) 99, 100, 101. Pentru acest studiu, nivelul de semnificație
(α – alfa) a fost stabilit la p < 0,05 102, 103, 104.

99 Lowry R. (2000). Concepts and Applications of Inferential Statistics,
http://faculty.vassar.edu/lowry/webtext.html, preluat de pe internet în ianuarie 2008.
100 Thomas R. J., Nelson J. K. (1996). Research Methods in Physical Activity. 3rd ed., Human Kinetics,
Champaign, IL: 54 -55, 115 -174.

45
3.3. PREZENTAREA REZULTATELOR

Tabelul 3 . Mediile frecvențelor cardiace înregistrate în diferite momente ale lecției de educație fizică și
sport
FC
(b./min.) Testarea GEM GCMS GCM GEF GCFS GCF
FCr TI 85.29±5.37
g 84.14±6.18
p 87.57±6.26
w 86.57±5.67
ah, bo 83.36±4.67
aq 88.29±4.86
az, bu
TImed 87.79±6.36
j 84.29±5.34
s 87.36±6.05
ab 85.14±5.26
ak 83.07±3.43
at 86.93±4.5
bc
TF 86.57±5.03
m 83.93±6.24
v 88.14±7.27
ae 83.93±5.25
an 82.86±4.77
ax 86.71±5.18
bf
FCau TI 149.43±9.44
h, bi 144.79±6.08
q, bl 151.5±7.59
z 151.21±9.07
ai, bp 148.5±7.66
ar, br 153.14±7.85
ba
TImed 147.07±9.87
k, bj 143.5±6.45
a, t 149.5±7.48
ac 148.86±8.69
al 146.36±7.9
au, bs 154.43±8.92
bd
TF 142.14±9.01
b, n 140.79±5.24
c, x 148.93±6.9
af 147.5±8.22
ao 144.29±8.73
ay 152.43±7.28
bg
FCisal TI 136.43±12.64
i 131.64±9.79
r, bm 138.21±7.14
aa 135.43±8.59
aj 133.86±5.64
as, bt 140.43±5.61
bb
TImed 137.14±11.81
l 135.71±8.98
u 140.21±6.48
ad 138.71±8.3
am 131.07±6.93
av 139.71±7.05
be
TF 138.29±12.81
o 133.64±8.01
y 139.57±8.64
ag 137.07±7.03
ap 132.86±7.44
aw 141.64±6.64
bh
FCes TI 156.5±9.18
bk 150.86±5.91
d, bn 157.57±7.81 161±9.18 157.86±8.12 160.36±8.18
TImed 153.93±9.18 148.5±5.14
e 155.71±7.96 162.93±8.51
bq 156.93±7.44 158.57±9.92
bv
TF 154.29±8.37 147.64±9.79
f 156.6±8.22 159.43±9.1 155.5±7.61 162.5±7.07
a – semnificativ diferit față de FCau, TImed, corespunzător GC F, F(5, 78) = 2.755 , tTukeyHSD = 10.929 , (valoarea critică a
testului Tukey HSD = 9.218 , p<0,05) ;
b – semnificativ diferit față de FCau, TF, corespunzător GC F, F(5, 78) = 4 .624, tTukeyHSD = 10.286 , (valoarea critică a testului
Tukey HSD = 8.528 , p<0,05) ;

101 Sheskin D. J. (2004). Handbook of parametric and nonparametric statistical procedures. 3rd ed., Chapman &
Hall/CRC Press Company: 160 -187.
102 Lieber R. L. (1990). Experimental design and statistical analysis. In: Daniel D., Akeson W. H., O’Connor J. J.
[Editors] (1990). Knee ligaments: structure, function, injury and repair. Raven Press, New York, NY: 535 -542.
103 Lieber R. L. (1990a). Statistical significance and statistical power in hypothesis testin g. Journal of Orthopaedic
Research, Raven Press, New York, NY, 8: 304 -309.
104 Thomas R. J., Nelson J. K. (1996). Research Methods in Physical Activity. 3rd ed., Human Kinetics,
Champaign, IL: 54 -55, 115 -174.

46
c – semnificativ diferit față de FCau, TF, corespunzător GC F, F(5, 78) = 4 .624, tTukeyHSD = 11.643 , (valoarea critică a testului
Tukey HSD = 8.528 , p<0,05) ;
d – semnificativ diferit față de FCes, TI, corespunzător G EF, F(5, 78) = 2.772 , tTukeyHSD = 10.143 , și, respectiv, GCF, F(5, 78)
= 2.772 , tTukeyHSD = 9.5 (valoarea critică a testului Tukey HSD = 9.048 , p<0,05) ;
e – semnificativ diferit față de FCes, TImed, corespunzător GEF, F(5, 78) = 4.873, tTukeyHSD = 14.429 , și, respectiv, GCF, F(5,
78) = 4.873, tTukeyHSD = 10.071 (valoarea critică a testului Tukey HSD = 9.078, p<0,05) ;
f – semnificativ diferit față de FCes, TF, corespunzător GCM, F(5, 78) = 5,828, tTukeyHSD = 9, GEF, F(5, 78) = 5.828, tTukeyHSD
= 11.786 , și, respectiv, GCF, F(5, 78) = 5.828, tTukeyHSD = 14.857 (valoarea critică a testului Tukey HSD = 8.7, p<0,05) ;
g – semnificativ diferit față de GEM, TI, corespunzător FCau, F(3, 39) = 729.91, tTukeyHSD = 64.143 , FCisal, F(3, 39) = 729.91,
tTukeyHSD = 51.143 , și, respectiv, FCes, F(3, 39) = 729.91, tTukeyHSD = 71.214 (valoarea critică a testului Tukey HSD =
4.573, p<0,05) ;
h – semnificativ diferit față de GEM, TI, corespunzător FCisal, F(3, 39) = 729.91, tTukeyHSD = 13, și, respectiv, FCes, F(3, 39) =
729.91 , tTukeyHSD = 7.071 (valoarea critică a testului Tukey HSD = 4.573, p<0,05) ;
i – semnificativ diferit față de GEM, TI, corespunzător FCes, F(3, 39) = 729.91, tTukeyHSD = 20.071 (valoarea critică a testului
Tukey HSD = 4.573, p<0,05) ;
j – semnificativ dif erit față de GEM, TImed, corespunzător FCau, F(3, 39) = 430.17, tTukeyHSD = 60.285 , FCisal, F(3, 39) =
430.17, tTukeyHSD = 50.357 , și, respectiv, FCes, F(3, 39) = 430.17, tTukeyHSD = 67.143 (valoarea critică a testului Tukey HSD
= 5.632, p<0,05) ;
k – semn ificativ diferit față de GEM, TImed, corespunzător FCisal, F(3, 39) = 430.17, tTukeyHSD = 9.928 , și, respectiv, FCes,
F(3, 39) = 430.17, tTukeyHSD = 6.858 (valoarea critică a testului Tukey HSD = 5.632, p<0,05) ;
l – semnificativ diferit față de GEM, TImed , corespunzător FCes, F(3, 39) = 430.17, tTukeyHSD = 16.786 (valoarea critică a
testului Tukey HSD = 5.632, p<0,05) ;
m – semnificativ diferit față de GEM, TF, corespunzător FCau, F(3, 39) = 599.83, tTukeyHSD = 55.572 , FCisal, F(3, 39) =
599.83, tTukeyHSD = 51.715 , și, respectiv, FCes, F(3, 39) = 599.83, tTukeyHSD = 67.715 (valoarea critică a testului Tukey HSD
= 4.696, p<0,05) ;
n – semnificativ diferit față de GEM, TF, corespunzător FCes, F(3, 39) = 599.83, tTukeyHSD = 12.143 (valoarea critică a testului
Tukey HSD = 4.696, p<0,05) ;
o – semnificativ diferit față de GEM, TF, corespunzător FCes, F(3, 39) = 599.83, tTukeyHSD = 16 (valoarea critică a testului
Tukey HSD = 4.696, p<0,05) ;
p – semnificativ diferit față de G CMS, TI, corespunzător FCau, F(3, 39) = 635.34, tTukeyHSD = 60.643 , FCisal, F(3, 39) =
635.34, tTukeyHSD = 47.5 , și, respectiv, FCes, F(3, 39) = 635.34, tTukeyHSD = 66.714 (valoarea critică a testului Tukey HSD =
4.605, p<0,05) ;
q – semnificativ diferit f ață de GCMS, TI, corespunzător FCisal, F(3, 39) = 635.34, tTukeyHSD = 13.143 , și, respectiv, FCes, F(3,
39) = 635.34, tTukeyHSD = 6.071 (valoarea critică a testului Tukey HSD = 4.605, p<0,05) ;
r – semnificativ diferit față de GCMS, TI, corespunzător FCes, F(3, 39) = 635.34, tTukeyHSD = 19.214 (valoarea critică a testului
Tukey HSD = 4.605, p<0,05) ;
s – semnificativ diferit față de GCMS, TImed, corespunzător FCau, F(3, 39) = 603.66, tTukeyHSD = 59.214 , FCisal, F(3, 39) =
603.66, tTukeyHSD = 51.428 , și, res pectiv, FCes, F(3, 39) = 603.66, tTukeyHSD = 64.214 (valoarea critică a testului Tukey HSD
= 4.628, p<0,05) ;
t – semnificativ diferit față de GCMS, TImed, corespunzător FCisal, F(3, 39) = 603.66, tTukeyHSD = 7.786 , și, respectiv, FCes,
F(3, 39) = 603.66, tTukeyHSD = 5 (valoarea critică a testului Tukey HSD = 4.628, p<0,05) ;

47
u – semnificativ diferit față de GCMS, TImed, corespunzător FCes, F(3, 39) = 603.66, tTukeyHSD = 12.786 (valoarea critică a
testului Tukey HSD = 4.628, p<0,05) ;
v – semnificativ difer it față de GCMS, TF, corespunzător FCau, F(3, 39) = 438.46, tTukeyHSD = 56.857 , FCisal, F(3, 39) =
438.46, tTukeyHSD = 49.714 , și, respectiv, FCes, F(3, 39) = 438.46, tTukeyHSD = 63.714 (valoarea critică a testului Tukey HSD
= 5.309, p<0,05) ;
x – semnificativ diferit față de GCMS, TF, corespunzător FCisal, F(3, 39) = 438.46, tTukeyHSD = 7.143 , și, respectiv, FCes, F(3,
39) = 438.46, tTukeyHSD = 6.857 (valoarea critică a testulu i Tukey HSD = 5.309, p<0,05) ;
y – semnificativ diferit față de GCMS, TF, corespunzător FCes, F(3, 39) = 438.46, tTukeyHSD = 14 (valoarea critică a testului
Tukey HSD = 5.309, p<0,05) ;
w – semnificativ diferit față de GCM, TI, corespunzător FCau, F(3, 39) = 1207.9, tTukeyHSD = 63.929 , FCisal, F(3, 39) = 1207.9,
tTukeyHSD = 50.643 , și, respectiv, FCes, F(3, 39) = 1207.9, tTukeyHSD = 70 (valoarea critică a testului Tukey HSD = 3.514,
p<0,05) ;
z – semnificativ diferit față de GCM, TI, corespunzător FCisal, F (3, 39) = 1207.9, tTukeyHSD = 13.286 , și, respectiv, FCes, F(3,
39) = 1207.9, tTukeyHSD = 6.071 (valoarea critică a testului Tukey HSD = 3.514, p<0,05) ;
aa – semnificativ diferit față de GCM, TI, corespunzător FCes, F(3, 39) = 1207.9, tTukeyHSD = 19.357 (valoarea critică a testului
Tukey HSD = 3.514, p<0,05) ;
ab – semnificativ diferit față de GCM, TImed, corespunzător FCau, F(3, 39) = 994.77, tTukeyHSD = 62.143 , FCisal, F(3, 39) =
994.77, tTukeyHSD = 52.857 , și, respectiv, FCes, F(3, 39) = 994.77, tTukeyHSD = 68.357 (valoarea critică a testului Tukey HSD
= 3.801, p<0,05) ;
ac – semnificativ diferit față de GCM, TImed, corespunzător FCisal, F(3, 39) = 994.77, tTukeyHSD = 9.286 , și, respectiv, FCes,
F(3, 39) = 994.77, tTukeyHSD = 6.214 (valoarea critică a testului Tukey HSD = 3.801, p<0,05) ;
ad – semnificativ diferit față de GCM, TImed, corespunzător FCes, F(3, 39) = 994.77, tTukeyHSD = 15.5 (valoarea critică a
testului Tukey HSD = 3.801, p<0,05) ;
ae – semnificativ diferit față de GCM, TF, corespunzător FCau, F(3, 39) = 794.3, tTukeyHSD = 60.786 , FCisal, F(3, 39) = 794.3,
tTukeyHSD = 51.428 , și, respectiv, FCes, F(3, 39) = 794.3, tTukeyHSD = 68.5 (valoarea critică a testului Tukey HSD = 4.213,
p<0,05) ;
af – semnificativ diferit față de GCM, TF, corespunzător FCisal, F(3, 39) = 794.3, tTukeyHSD = 9.358 , și, respectiv, FCes, F( 3,
39) = 794.3, tTukeyHSD = 7.714 (valoarea critică a testului Tukey HSD = 4.213, p<0,05) ;
ag – semnificativ diferit față de GCM, TF, corespunzător FCes, F(3, 39) = 794.3, tTukeyHSD = 17.072 (valoarea critică a testului
Tukey HSD = 4.213, p<0,05) ;
ah – semnificativ diferit față de GEF, TI, corespunzător FCau, F(3, 39) = 1642, tTukeyHSD = 64.643 , FCisal, F(3, 39) = 1642,
tTukeyHSD = 48.858 , și, respectiv, FCes, F(3, 39) = 1642, tTukeyHSD = 74.429 (valoarea critică a testului Tukey HSD = 3.132,
p<0,05) ;
ai – semnificativ diferit față de GEF, TI, corespunzător FCisal, F(3, 39) = 1642, tTukeyHSD = 15.785 , și, respectiv, FCes, F(3, 39)
= 1642, tTukeyHSD = 9.786 (valoarea critică a testului Tukey HSD = 3.132, p<0,05) ;
aj – semnificativ diferit față de GEF, TI, corespunzător FCes, F(3, 39) = 1642, tTukeyHSD = 25.571 (valoarea critică a testului
Tukey HSD = 3.132, p<0,05) ;
ak – semnificativ diferit față de GEF, TImed, corespunzător FCau, F(3, 39) = 1293.1, tTukeyHSD = 63.714 , FCisal, F(3, 39) =
1293.1, tTukeyHSD = 53.571 , și, respectiv, FCes, F(3, 39) = 1293.1, tTukeyHSD = 77.786 (valoarea critică a testului Tukey HSD
= 3.63 , p<0,05) ;
al – semnificativ diferit față de GEF, TImed, corespunzător FCisal, F(3, 39) = 1293.1, tTukeyHSD = 10.143 , și, respectiv, FCes,

48
F(3, 39) = 1293.1, tTukeyHSD = 14.072 (valoarea critică a testului Tukey HSD = 3.63, p<0,05) ;
am – semnificativ dif erit față de GEF, TImed, corespunzător FCes, F(3, 39) = 1293.1, tTukeyHSD = 24.215 (valoarea critică a
testului Tukey HSD = 3.63, p<0,05) ;
an – semnificativ diferit față de GEF, TF, corespunzător FCau, F(3, 39) = 917.29, tTukeyHSD = 63.571 , FCisal, F(3, 3 9) =
917.29, tTukeyHSD = 53.142 , și, respectiv, FCes, F(3, 39) = 917.29, tTukeyHSD = 75.5 (valoarea critică a testului Tukey HSD =
4.224, p<0,05) ;
ao – semnificativ diferit față de GEF, TF, corespunzător FCisal, F(3, 39) = 917.29, tTukeyHSD = 10.429 , și, respectiv, FCes, F(3,
39) = 917.29, tTukeyHSD = 11.929 (valoarea critică a testului Tukey HSD = 4.224, p<0,05) ;
ap – semnificativ diferit față de GEF, TF, corespunzător FCes, F(3, 39) = 917.29, tTukeyHSD = 22.358 (valoarea critică a testului
Tukey HSD = 4 .224, p<0,05) ;
aq – semnificativ diferit față de GCFS, TI, corespunzător FCau, F(3, 39) = 1388.5, tTukeyHSD = 65.143 , FCisal, F(3, 39) =
1388.5, tTukeyHSD = 50.5 , și, respectiv, FCes, F(3, 39) = 1388.5, tTukeyHSD = 74.5 (valoarea critică a testului Tukey HSD =
3.421, p<0,05) ;
ar – semnificativ diferit față de GCFS, TI, corespunzător FCisal, F(3, 39) = 1388.5, tTukeyHSD = 14.643 , și, respectiv, FCes, F(3,
39) = 1388.5, tTukeyHSD = 9.357 (valoarea critică a testulu i Tukey HSD = 3.421, p<0,05) ;
as – semnificativ diferit față de GCFS, TI, corespunzător FCes, F(3, 39) = 1388.5, tTukeyHSD = 24 (valoarea critică a testului
Tukey HSD = 3.421, p<0,05) ;
at – semnificativ diferit față de GCFS, TImed, corespunzător FCau, F( 3, 39) = 836.99, tTukeyHSD = 63.286 , FCisal, F(3, 39) =
836.99, tTukeyHSD = 48 , și, respectiv, FCes, F(3, 39) = 836.99, tTukeyHSD = 73.858 (valoarea critică a testului Tukey HSD =
4.331, p<0,05) ;
au – semnificativ diferit față de GCFS, TImed, corespunzăto r FCisal, F(3, 39) = 836.99, tTukeyHSD = 15.286 , și, respectiv, FCes,
F(3, 39) = 836.99, tTukeyHSD = 10.572 (valoarea critică a testului Tukey HSD = 4.331, p<0,05) ;
av – semnificativ diferit față de GCFS, TImed, corespunzător FCes, F(3, 39) = 836.99, tTukeyHSD = 25.858 (valoarea critică a
testului Tukey HSD = 4.331, p<0,05) ;
ax – semnificativ diferit față de GCFS, TF, corespunzător FCau, F(3, 39) = 803.76, tTukeyHSD = 61.429 , FCisal, F(3, 39) =
803.76, tTukeyHSD = 50 , și, respectiv, FCes, F(3, 39) = 803.7 6, tTukeyHSD = 72.643 (valoarea critică a testului Tukey HSD =
4.34, p<0,05) ;
ay – semnificativ diferit față de GCFS, TF, corespunzător FCisal, F(3, 39) = 803.76, tTukeyHSD = 11.429 , și, respectiv, FCes,
F(3, 39) = 803.76, tTukeyHSD = 11.214(valoarea critică a testului Tukey HSD = 4.34, p<0,05) ;
aw – semnificativ diferit față de GCFS, TF, corespunzător FCes, F(3, 39) = 803.76, tTukeyHSD = 22.643 (valoarea critică a
testului Tukey HS D = 4.34, p<0,05) ;
az – semnificativ diferit față de GCF, TI, corespunzător FCau, F(3, 39) = 985.74, tTukeyHSD = 64.857 , FCisal, F(3, 39) = 985.74,
tTukeyHSD = 52.143 , și, respectiv, FCes, F(3, 39) = 985.74, tTukeyHSD = 72.071 (valoarea critică a testului Tukey HSD =
3.984, p<0,05) ;
ba – semnificativ diferit față de GCF, TI, corespunzător FCisal, F(3, 39) = 985.74, tTukeyHSD = 12.714 , și, respectiv, FCes, F(3,
39) = 985.74, tTukeyHSD = 7.214 (valoarea critică a testului Tukey HSD = 3.984, p<0,05) ;
bb – semnificativ diferit față de GCF, TI, corespunzător FCes, F(3, 39) = 985.74, tTukeyHSD = 19.928 (valoarea critică a testului
Tukey HSD = 3.984, p<0,05) ;
bc – semnificativ diferit față de GCF, TImed, corespunzător FCau, F(3, 39) = 593.05, tTukeyHSD = 67.5 , FCisal, F(3, 39) =
593.05, tTukeyHSD = 52.785 , și, respectiv, FCes, F(3, 39) = 593.05, tTukeyHSD = 71.642 (valoarea critică a testului Tukey HSD
= 5.203, p<0,05) ;

49
bd – semnificativ d iferit față de GCF, TImed, corespunzător FCisal, F(3, 39) = 593.05, tTukeyHSD = 14.715 (valoarea critică a
testului Tukey HSD = 5.203, p<0,05) ;
be – semnificativ diferit față de GCF, TImed, corespunzător FCes, F(3, 39) = 593.05, tTukeyHSD = 18.857 (valoar ea critică a
testului Tukey HSD = 5.203, p<0,05) ;
bf – semnificativ diferit față de GCF, TF, corespunzător FCau, F(3, 39) = 744.44, tTukeyHSD = 65.715 , FCisal, F(3, 39) = 744.44,
tTukeyHSD = 54.929 , și, respectiv, FCes, F(3, 39) = 744.44, tTukeyHSD = 75.786 (valoarea critică a testului Tukey HSD =
4.761, p<0,05) ;
bg – semnificativ diferit față de GCF, TF, corespunzător FCisal, F(3, 39) = 744.44, tTukeyHSD = 10.786 , și, respectiv, FCes, F(3,
39) = 744.44, tTukeyHSD = 10.071 (valoarea critică a testului Tukey HSD = 4.761, p<0,05) ;
bh – semnificativ diferit față de GCF, TF, corespunzător FCes, F(3, 39) = 744.44, tTukeyHSD = 20.857 (valoarea critică a testului
Tukey HSD = 4.761, p<0,05) ;
bi – semnifi cativ diferit față de GEM, FCau, corespunzător TImed, F(2, 26) = 69.554, tTukeyHSD = 2.358 , și, respectiv, TF, F(2,
26) = 69.554, tTukeyHSD = 7.286 (valoarea critică a testului Tukey HSD = 1.574, p<0,05) ;
bj – semnificativ diferit față de GEM, FCau, corespunzător TF, F(2, 26) = 69.554, tTukeyHSD = 4.928 (valoarea critică a testului
Tukey HSD = 1.574, p<0,05) ;
bk – semnificativ diferit față de GEM, FCes, corespunzător TImed, F(2, 26) = 9.172, tTukeyHSD = 2.571, și, respectiv, TF, F(2,
26) = 9.172, tTukeyHSD = 2.214 (valoarea critică a testului Tukey HSD = 1.624, p<0,05) ;
bl – semnificativ diferit față de GCMS, FCau, corespunzător TF, F(2, 26) = 5.284, tTukeyHSD = 4 (valoarea critică a testului
Tukey HSD = 3 .136, p<0,05) ;
bm – semnificativ diferit față de GCMS, FCisal, corespunzător TImed, F(2, 26) = 4.931, tTukeyHSD = 4.071 (valoarea critică a
testului Tukey HSD = 3.236, p<0,05) ;
bn – semnificativ diferit față de GCMS, FCes, corespunzător TImed, F(2, 26) = 16.331, tTukeyHSD = 2.357 , și, respectiv, TF,
F(2, 26) = 16.331, tTukeyHSD = 3.214 (valoarea critică a testului Tukey HSD = 1.454, p<0,05) ;
bo – semnificativ diferit față de GEF, FCr, corespunzător TF, F(2, 26) = 6.849, tTukeyHSD = 2.642 (valoarea critică a testului
Tukey HSD = 1.784, p<0,05) ;
bp – semnificativ diferit față de GEF, FCau, corespunzător TImed, F(2, 26) = 16.971, tTukeyHSD = 2.3 57, și, respectiv, TF, F(2,
26) = 16.971, tTukeyHSD = 3.714 (valoarea critică a testului Tukey HSD = 1.61, p<0,05) ;
bq – semnificativ diferit față de GEF, FC es, corespunzător TF, F(2, 26) = 6. 016, tTukeyHSD = 3.5 (valoarea critică a testului
Tukey HSD = 2.523, p<0,05) ;
br – semnificativ diferit față de GCFS, FCau, corespunzător TImed, F(2, 26) = 26.209, tTukeyHSD = 2.143 , și, respectiv, TF, F(2,
26) = 26.209, tTukeyHSD = 4.214 (valoarea critică a testului Tukey HSD = 1.453, p<0,05) ;
bs – semnificativ diferit față de GCFS, FCau, corespunzător TF, F(2, 26) = 26.209, tTukeyHSD = 2.071 (valoarea critică a testului
Tukey HSD = 1.453, p<0,05) ;
bt – semnificativ diferit față de GCFS, FC isal, corespunzător TImed, F(2, 26) = 3.669 , tTukeyHSD = 2.786 (valoarea critică a
testului Tukey HSD = 2.601 , p<0,05) ;
bu – semnificativ diferit față de GCF, FC r, corespunzător TImed, F(2, 26) = 10.862 , tTukeyHSD = 1.357 , și, respectiv, TF, F (2,
26) = 10.862 , tTukeyHSD = 1.572 (valoarea critică a testului Tukey HSD = 0.913 , p<0,05) ;
bv – semnificativ diferit față de GCF , FCes, corespunzător TF, F(2, 26) = 4.155 , tTukeyHSD = 3.929 (valoarea critică a testului
Tukey HSD = 3.407 , p<0,05) ;
GEM, grupa experiment cu subiecți de gen masculin, care nu parctică activități fizice sportive extrașcolare;
GCMS, grupa control cu subiecți de gen masculin, care practică activități fizice sportive extrașcolare;

50
GCM, grupa control cu subiecți de gen mas culin, care nu parctică activități fizice sportive extrașcolare;
GEF, grupa experiment cu subiecți de gen feminin, care nu parctică activități fizice sportive extrașcolare;
GCFS, grupa control cu subiecți de gen feminin, care practică activități fizice s portive extrașcolare;
GCF, grupa control cu subiecți de gen feminin, care nu parctică activități fizice sportive extrașcolare;
F, One -Way ANOVA pentru masurători repetate;
FC, frecven ța cardiacă;
FCr, frecvența cardiac de repaus;
FCau, frecvența cardiacă în veriga a II -a (după alergare ușoară);
FCisal, frecvența cardiacă în veriga a III -a (influențarea selectivă a aparatului locomotor);
FCes, frecvența cardiacă în veriga a II -a (în cadrul exercițiilor speciale);
b./min., bătăi pe minut;

Figura 9. Mediile frecvențelor cardiace de repaus Figura 10. Mediile frecvențelor cardiace înregistrate în
diferite momente ale lecției de educație fizică și sport , în
ordinea înregistrării la grupele de elevi – TI (testarea inițială)

Figura 11. Mediile frecvențelor cardiace înregistrate în
diferite momente ale lecției de educație fizică și sport , în
ordinea înregistrării la grupele de elevi – TImed (testarea
intermediară) Figura 12. Mediile frecvențelor cardiace înregistrate în
diferite momente ale lecției de educație fizică și sport , în
ordinea înregistrării la grupele de elevi – TF (testarea finală) 8081828384858687888990
TI TImed TFGEM
GCMS
GCM
GEF
GCFS
GCF
130135140145150155160165
FCau FCes/FCisal FCisal/FCesGEM
GCMS
GCM
GEF
GCFS
GCF
130135140145150155160165
FCau FCes/FCisal FCisal/FCesGEM
GCMS
GCM
GEF
GCFS
GCF
130135140145150155160165
FCau FCes/FCisal FCisal/FCesGEM
GCMS
GCM
GEF
GCFS
GCF

51
GEM, grupa experiment cu subiecți de gen masculin, care nu parctică activități fizice sportive extrașcolare;
GCMS, grupa control cu subiecți de g en masculin, care practică activități fizice sportive extrașcolare;
GCM, grupa control cu subiecți de gen masculin, care nu parctică activități fizice sportive extrașcolare;
GEF, grupa experiment cu subiecți de gen feminin, care nu parctică activități fi zice sportive extrașcolare;
GCFS, grupa control cu subiecți de gen feminin, care practică activități fizice sportive extrașcolare;
GCF, grupa control cu subiecți de gen feminin, care nu parctică activități fizice sportive extrașcolare;
FCau, frecvența ca rdiacă în veriga a II -a (după alergare ușoară);
FCisal, frecvența cardiacă în veriga a III -a (influențarea selectivă a aparatului locomotor);
FCes, frecvența cardiacă în veriga a II -a (în cadrul exercițiilor speciale);

Tabelul 4 . Mediile r ezultate lor obținute la probe motrice
Probe de
control Testarea GEM GCMS GCM GEF GCFS GCF
AV 50mp.
(s.sutimi de s.) TI 9.55±1.26
a, s 8.25±0.4
b, u 9.17±0.81
x 9.27±0.79
w 8.64±0,44
aa 9.19±0.86
TImed 9.44±1.26
c, t 8.11±0.37
d, v 9.14±0.8
y 9.13±0.69
z 8.6±0.44 9.13±0.82
TF 9.24±1.18
e 8.04±0.4
f 9.07±0.82 9.02±0.7 8.53±0.47 9.11±0.83
SLFE (m.) TI 1.44±0.16
g, ab 1.67±0.1
h, as 1.4±0.14
af 1.39±0.15
ah 1.53±0.1
aj 1.42±0.14
al
TImed 1.46±0.15
I, ac 1.68±0.09
j, ae 1.41.0.13
ag 1.41±0.15
ai 1.54±0.09
ak 1.43±0.15
TF 1.49±0.16
k 1.71±0.1
l 1.44±0.16 1.45±0.17 1.57±0.11 1.46±0.14
FA (rpt.) TI 26.71±7.62
am 35.43±10.1
m, ao 25.07±6.24
aq 24.64±14.02
as 33.64±9.68
n, au 22.36±7.89
ax
TImed 28.57±7.64
an 37.5±10.19
o, ap 26.64±6.15
ar 28±14.08
at 36.07±9.78
p, av 23.79±8.05
ay
TF 30.79±8.37 39.36±9.83
q 28.21±6.44 31.29±14.43 38.14±9.87
r 25.93±8.62
F/Fg (rpt.) TI 7.79±3.7
aw 10.14±2.35
ba 7.93±3.45
bc 7.07±3.5
be 9.86±2.6
bg 7.86±3.44
bi
TImed 8.86±4.09
az 11.14±2.41
bb 8.57±3.63
bd 8±3.64
bf 10.93±2.64
bh 8.64±3.89
bj
TF 9.79±4.42
12.14±2.57 9.36±4.05 9.14±4.04 11.79±2.72 9.43±3.96
a – semnificativ diferit față de AV 50mp., TI, corespunzător GCM S, F(5, 78) = 4 .777, tTukeyHSD = 1.294 și, respectiv , GCFS,
F(5, 78) = 4 .777, tTukeyHSD = 0.912, (valoarea critică a testului Tukey HSD = 0.903, p<0,05) ;
b – semnificativ diferit față de AV 50mp., TI, corespunzător GCM , F(5, 78) = 4 .777, tTukeyHSD = 0.912 , GEF, F(5, 78) =

52
4.777, tTukeyHSD = 1.014 și, respectiv, GCF, F(5, 78) = 4 .777, tTukeyHSD = 0.939 (valoarea critică a testului Tukey HSD =
0.903, p<0,05) ;
c – semnificativ diferit față de AV 50mp., TImed, corespunzător GCM S, F(5, 78) = 5.332 , tTukeyHSD = 1.333 , (valoarea critică
a testului Tu key HSD = 0.871, p<0,05) ;
d – semnificativ diferit față de AV 50mp., TImed, corespunzător GCM , F(5, 78) = 5.332 , tTukeyHSD = 1.031 , GEF, F(5, 78) =
5.332 , tTukeyHSD = 1.021 și, respectiv, GCF, F(5, 78) = 5.332 , tTukeyHSD = 1.022 (valoarea critică a testului Tukey HSD =
0.871, p<0,05) ;
e – semnificativ diferit față de AV 50mp., TF, corespunzător GCM S, F(5, 78) = 4.888 , tTukeyHSD = 1.204 , (valoarea critică a
testului Tukey HSD = 0.865, p<0,05) ;
f – semnificativ diferit față de AV 50mp., TF, corespunzător GCM , F(5, 78) = 4.888 , tTukeyHSD = 1.032 , GEF, F(5, 78) =
4.888 , tTukeyHSD = 0.977 și, respectiv, GCF, F(5, 78) = 4.888 , tTukeyHSD = 1.073 (valoarea critică a testului Tukey HSD =
0.865, p<0,05) ;
g – semnificativ diferit față de SLFE, TI, corespunzător GCM S, F(5, 78) = 9.278 , tTukeyHSD = 0.236 , (valoarea critică a
testului Tukey HSD = 0.149, p<0,05) ;
h – semnificativ diferit față de SLFE, TI, corespunzător GCM , F(5, 78) = 9.278 , tTukeyHSD = 0.275 , GEF, F(5, 78) = 9.278 ,
tTukeyHSD = 0.286 și, respectiv, GCF, F(5, 78) = 9.278 , tTukeyHSD = 0.248 (valoarea critică a testului Tukey HSD = 0.149,
p<0,05) ;
i – semnificativ diferit față de SLFE, TImed, corespunzător GCM S, F(5, 78) = 9.588 , tTukeyH SD = 0.227 , (valoarea critică a
testului Tukey HSD = 0.145, p<0,05) ;
j – semnificativ diferit față de SLFE, TImed, corespunzător GCM , F(5, 78) = 9.588 , tTukeyHSD = 0.278 , GEF, F(5, 78) = 9.588 ,
tTukeyHSD = 0.272 și, respectiv, GCF, F(5, 78) = 9.588 , tTukeyHSD = 0.255 (valoarea critică a testului Tukey HSD = 0.145,
p<0,05) ;
k – semnificativ diferit față de SLFE, TF, corespunzător GCM S, F(5, 78) = 7.7 , tTukeyHSD = 0.212 , (valoarea critică a testului
Tukey HSD = 0.157, p<0,05) ;
l – semnificativ diferit față de SLFE, TF, corespunzător GCM , F(5, 78) = 7.7 , tTukeyHSD = 0.271 , GEF, F(5, 78) = 7.7 , tTukeyHSD
= 0.26 și, respectiv, GCF, F(5, 78) = 7.7 , tTukeyHSD = 0.25 (valoare a critică a testului Tukey HSD = 0.157, p<0,05) ;
m – semnificativ diferit față de FA, TI, corespunzător G EF, F(5, 78) = 4.276 , tTukeyHSD = 10.786 și, respectiv, GCF, F(5, 78)
= 4.276 , tTukeyHSD = 13.072 (valoarea critică a testului Tukey HSD = 10.659 , p<0,05) ;
n – semnificativ diferit față de FA, TI, corespunzător GCF, F(5, 78) = 4.276 , tTukeyHSD = 11.286 (valoarea critică a testului
Tukey HSD = 10.659 , p<0,05) ;
o – semnificativ diferit față de FA, TImed, corespunzător G CM, F(5, 78) = 4.48 , tTukeyHSD = 10.857 și, respectiv, GCF, F(5,
78) = 4.48 , tTukeyHSD = 13.714 (valoarea critică a testului Tukey HSD = 10.729 , p<0,05) ;
p – semnificativ diferit față de FA, TImed, corespunzător GCF, F(5, 78) = 4.48 , tTukeyHSD = 12.285 (valoarea critică a testului
Tukey HSD = 10.729, p<0,05) ;
q – semnificativ diferit față de FA, TF, corespunzător GCM , F(5, 78) = 4.13, tTukeyHSD = 11.143 și, respectiv, GCF, F(5, 78)
= 4.13, tTukeyHSD = 13.428 (valoarea critică a testului Tukey HSD = 11.006, p<0,05) ;
r – semnificativ diferit față de FA, TF, corespunzător GCF, F(5, 78) = 4.13, tTukeyHSD = 12.214 (valoarea critică a testului
Tukey HSD = 11.006, p<0,05) ;
s – semnificativ diferit față de AV 50mp., GEM, corespunzător TF, F(2, 26) = 11.2, tTukeyHSD = 0.305, (valoarea critică a
testului Tukey HSD = 0.163, p<0,05) ;
t – semnificativ diferit față de AV 50mp., GEM corespunzător TF, F(2, 26) = 11.2, tTukeyHSD = 0.198, (valoarea critică a

53
testului Tukey HSD = 0.163, p<0,05) ;
u – semnificativ diferit față de AV 50mp., G CMS , corespunzător TImed, F(2, 26) = 42, tTukeyHSD = 0.146 și, respectiv, TF,
F(2, 26 ) = 42, tTukeyHSD = 0.215 (valoarea critică a testului Tukey HSD = 0. 06, p<0,05) ;
v – semnificativ diferit față de AV 50mp., G CMS , corespunzător TF, F(2, 26) = 42, tTukeyHSD = 0.069, (valoarea critică a
testului Tukey HSD = 0.05, p<0,05) ;
x – semnificativ diferit față de AV 50mp., GCM, corespunzător TF, F(2, 26) = 6.8, tTukeyHSD = 0.095 (valoarea critică a
testului Tukey HSD = 0.06, p<0,05) ;
y – semnificativ diferit față de AV 50mp., GCM, corespunzător TF, F(2, 26) = 6.8, tTukeyHSD = 0.068, (valoarea critică a
testului Tukey HSD = 0.05, p<0,05) ;
w – semnificativ diferit față de AV 50mp., GEF, corespunzător TImed, F(2, 26) = 22.2, tTukeyHSD = 0.139 și, respectiv, TF,
F(2, 26) = 22.2, tTukeyHSD = 0.252 (valoarea critică a testului Tukey HSD = 0.094, p<0,05) ;
z – semnificativ diferit față de AV 50mp., GEF, corespunzător TF, F(2, 26) = 22.2, tTukeyHSD = 0.113, (valoarea critică a
testului Tukey H SD = 0.094, p<0,05) ;
aa – semnificativ diferit față de AV 50mp., GCFS, corespunzător TF, F(2, 26) = 6.833, tTukeyHSD = 0.106 (valoarea critică a
testului Tukey HSD = 0.073, p<0,05) ;
ab – semnificativ diferit față de SLFE, GEM, corespunzător TF, F(2, 26) = 13, tTukeyHSD = 0.058, (valoarea critică a testului
Tukey HSD = 0.03, p<0,05) ;
ac – semnificativ diferit față de SLFE, GEM corespunzător TF, F(2, 26) = 13, tTukeyHSD = 0.037, (valoa rea critică a testului
Tukey HSD = 0.03, p<0,05) ;
ad – semnificativ diferit față de SLFE, GCMS, corespunzător TImed, F(2, 26) = 4.9, tTukeyHSD = 0.012 și, respectiv, TF, F(2,
26) = 4.9, tTukeyHSD = 0.034 (valoarea critică a testului Tukey HSD = 0.0 1, p<0,05) ;
ae – semnificativ diferit față de SLFE, GCMS, corespunzător TF, F(2, 26) = 4.9, tTukeyHSD = 0.0 22, (valoarea critică a testului
Tukey HSD = 0.0 1, p<0,05) ;
af – semnificativ diferit față de SLFE, G CM, corespunzător TF, F(2, 26) = 5, tTukeyHSD = 0.038 (valoarea critică a testului
Tukey HSD = 0.03, p<0,05) ;
ag – semnificativ diferit față de SLFE, GCM, corespunzător TF, F(2, 26) = 5, tTukeyHSD = 0.029, (valoarea critică a testului
Tukey HSD = 0.03, p<0,05) ;
ah – semnificativ diferit față de SLFE, GEF, corespunzător TF, F(2, 26) = 13, tTukeyHSD = 0.06 (valoar ea critică a testului
Tukey HSD = 0.03, p<0,05) ;
ai – semnificativ diferit față de SLFE, GEF, corespunzător TF, F(2, 26) = 13, tTukeyHSD = 0.034, (valoarea critică a testului
Tukey HSD = 0.03, p<0,05) ;
aj – semnificativ diferit față de SLFE, GCFS, coresp unzător TImed, F(2, 26) = 4.71, tTukeyHSD = 0.018 și, respectiv, TF, F(2,
26) = 4.71, tTukeyHSD = 0.048 (valoarea critică a testului Tukey HSD = 0.01, p<0,05) ;
ak – semnificativ diferit față de SLFE, GCFS, corespunzător TF, F(2, 26) = 4.71, tTukeyHSD = 0.03, (valoarea critică a testului
Tukey HSD = 0.01, p<0,05) ;
al – semnificativ diferit față de SLFE, GCF, corespunzător TF, F(2, 26) = 4, tTukeyHSD = 0.032 (valoarea critică a testului
Tukey HSD = 0.03, p<0,05) ;
am – semnificativ diferit față de FA, GEM, corespunzător TImed, F(2, 26) = 74.382, tTukeyHSD = 1.857 și, respectiv, TF, F(2,
26) = 74.382, tTukeyHSD = 4.072 (valoarea critică a testului Tukey HSD = 0. 834, p<0,05) ;
an – semnificativ diferit față de FA, GEM, corespunzător TF, F(2, 26) = 74.382, tTukeyHSD = 2.215 , (valoarea critică a testului
Tukey HSD = 0. 834, p<0,05) ;

54
ao – semnificativ diferit față de FA, GCMS, corespunzător TImed, F(2, 26) = 68.532, tTukeyHSD = 2.071 și, respectiv, TF, F(2,
26) = 68.532, tTukeyHSD = 3.928 (valoarea critică a testului Tukey HSD = 0.838, p<0,05) ;
ap – semnificativ diferit față de FA, GCMS, corespunzător TF, F(2, 26) = 68.532, tTukeyHSD = 1.857, (valoarea critică a
testului Tukey HSD = 0.838, p<0,05) ;
aq – semnificativ diferit față de FA, GCM, corespunzător TImed, F(2, 26) = 101.384, tTukeyHSD = 1.572 și, respectiv, TF, F(2,
26) = 101.384, tTukeyHSD = 3.143 (valoarea critică a testului Tukey HSD = 0.551, p<0,05) ;
ar – semnificativ diferit față de FA, GCM, corespunzător TF, F(2, 26 ) = 101.384, tTukeyHSD = 1.571, (valoarea critică a
testului Tukey HSD = 0.551, p<0,05) ;
as – semnificativ diferit față de FA, GEF, corespunzător TImed, F(2, 26) = 234.731, tTukeyHSD = 3.357 și, respectiv, TF, F(2,
26) = 234.731, tTukeyHSD = 6.643 (valoa rea critică a testului Tukey HSD = 0.765, p<0,05) ;
at – semnificativ diferit față de FA, GEF, corespunzător TF, F(2, 26) = 234.731, tTukeyHSD = 3.286 , (valoarea critică a testului
Tukey HSD = 0.765, p<0,05) ;
au – semnificativ diferit față de FA, GCFS, co respunzător TImed, F(2, 26) = 60.292, tTukeyHSD = 2.428 și, respectiv, TF, F(2,
26) = 60.292, tTukeyHSD = 4.5 (valoarea critică a testului Tukey HSD = 1.024, p<0,05) ;
av – semnificativ diferit față de FA, GCFS, corespunzător TF, F(2, 26) = 60.292, tTukeyHSD = 2.072, (valoarea critică a testului
Tukey HSD = 1.024, p<0,05) ;
ax – semnificativ diferit față de FA, GCF, corespunzător TImed, F(2, 26) = 27.873, tTukeyHSD = 1.4 29 și, respectiv, TF, F(2,
26) = 27.873, tTukeyHSD = 3.572 (valoarea critică a testului Tukey HSD = 1.202, p<0,05) ;
ay – semnificativ diferit față de FA, GCF, corespunzător TF, F(2, 26) = 27.873, tTukeyHSD = 2.143, (valoarea critică a testului
Tukey HSD = 1.202, p<0,05) ;
aw – semnificativ diferit față de F, GEM, corespunzător TImed, F(2, 26) = 42.369, tTukeyHSD = 1.071 și, respectiv, TF, F(2,
26) = 42.369, tTukeyHSD = 2 (valoarea critică a testului Tukey HSD = 0.543, p<0,05) ;
az – semnificativ diferit față de F, GEM, corespunzător TF, F(2, 26) = 42.369, tTukeyHSD = 0.929, (valoarea critică a testului
Tukey HSD = 0.543, p<0,05) ;
ba – semnificativ diferit față de F, GCMS, corespunzător TImed, F(2, 26) = 42.045, tTukeyHSD = 1 și, respectiv, TF, F(2, 26) =
42.045, tTukeyHSD = 2 (valoarea critică a testului Tukey HSD = 0.544, p<0,05) ;
bb – semnificativ diferit față de F, GCMS, cores punzător TF, F(2, 26) = 42.045, tTukeyHSD = 1, (valoarea critică a testului
Tukey HSD = 0.544, p<0,05) ;
bc – semnificativ diferit față de F, GCM, corespunzător TImed, F(2, 26) = 22.324, tTukeyHSD = 0.642 și, respectiv, TF, F(2,
26) = 22.324, tTukeyHSD = 1.428 (valoarea critică a testului Tukey HSD = 0.535, p<0,05) ;
bd – semnificativ diferit față de F, GCM, corespunzător TF, F(2, 26) = 22.324, tTukeyHSD = 0.786, (valoarea critică a testului
Tukey HSD = 0.535, p<0,05) ;
be – semnificativ diferit față de Fg, GEF, corespunzător TImed, F(2, 26) = 60.048, tTukeyHSD = 0.929 și, respectiv, TF, F(2,
26) = 60.048, tTukeyHSD = 2.072 (valoarea critică a testului T ukey HSD = 0.473, p<0,05) ;
bf – semnificativ diferit față de Fg, GEF, corespunzător TF, F(2, 26) = 60.048, tTukeyHSD = 1.143, (valoarea critică a testului
Tukey HSD = 0.473, p<0,05) ;
bg – semnificativ diferit față de Fg, GCFS, corespunzător TImed, F(2, 2 6) = 52.08, tTukeyHSD = 1.072 și, respectiv, TF, F(2,
26) = 52.08, tTukeyHSD = 1.929 (valoarea critică a testului Tukey HSD = 0.473, p<0,05) ;
bh – semnificativ diferit față de Fg, GCFS, corespunzător TF, F(2, 26) = 52.08, tTukeyHSD = 0.857, (valoarea cri tică a testului
Tukey HSD = 0.473, p<0,05) ;
bi – semnificativ diferit față de Fg , GCF, corespunzător TImed, F(2, 26) = 41.754 , tTukeyHSD = 0.786 și, respectiv, TF, F(2,

55
26) = 41.754 , tTukeyHSD = 1.572 (valoarea critică a testului Tukey HSD = 0.429 , p<0,05) ;
bj – semnificativ diferit față de Fg , GCF, corespunzător TF, F(2, 26) = 41.754 , tTukeyHSD = 0.786 , (valoarea critică a testului
Tukey HSD = 0.429 , p<0,05) ;
GEM, grupa experiment cu subiecți de g en masculin, care nu parctică activități fizice sportive extrașcolare;
GCMS, grupa control cu subiecți de gen masculin, care practică activități fizice sportive extrașcolare;
GCM, grupa control cu subiecți de gen masculin, care nu parctică activități fizice sportive extrașcolare;
GEF, grupa experiment cu subiecți de gen feminin, care nu parctică activități fizice sportive extrașcolare;
GCFS, grupa control cu subiecți de gen f eminin, care practică activități fizice sportive extrașcolare;
GCF, grupa control cu subiecți de gen feminin, care nu parctică activități fizice sportive extrașcolare;
F, One -Way ANOVA pentru masurători repetate;
AV, alergare de viteză;
SLFE, saritura în lungime fără elan;
FA, flex ii abdominale;
F, flotări;
Fg, flotări cu s prijin pe genunchi (gen feminin );
TI, testarea inițială;
Timed, testarea intermediară;
TF, testarea finală;
s., secunde;
m., metri;
mp., metri plat;
rpt., repetări;

Figura 13. Mediile rezultatelor AV 50mp. Figura 14. Mediile rezultatelor SLFE

88.18.28.38.48.58.68.78.88.999.19.29.39.49.59.6
TI TImed TFGEM
GCMS
GCM
GEF
GCFS
GCF
1.351.451.551.651.75
TI TImed TFGEM
GCMS
GCM
GEF
GCFS
GCF

56

Figura 15. Mediile rezultatelor FA Figura 16. Mediile rezultatelor F/Fg
GEM, grupa experiment cu subiecți de gen masculin, care nu parctică activități fizice sportive extrașcolare;
GCMS, grupa control cu subiecți de gen masculin, care practică activități fizice sportive extrașcolare;
GCM, grupa control cu subiecți de gen mas culin, care nu parctică activități fizice sportive extrașcolare;
GEF, grupa experiment cu subiecți de gen feminin, care nu parctică activități fizice sportive extrașcolare;
GCFS, grupa control cu subiecți de gen feminin, care practică activități fizice s portive extrașcolare;
GCF, grupa control cu subiecți de gen feminin, care nu parctică activități fizice sportive extrașcolare;

3.4. DISCUTAREA ȘI INTERPRETAREA REZULTATELOR

După cum se observă în tabelul 3, media frecvențelor cardiace înregistrate la grupele
GCMS și GCFS tinde (în unele cazuri chiar semnificativ (a, c-f, tabelul 2) ) să fie mai scăzută
față de celelalte grupe. De asemenea, mediile frecvențelor cardiace de repaus înregistrate la
grupele GCMS și GCFS sunt mai scăzute rapor tat la celelalte grupe și raportat la genuri (fig. 9 ).
Astfel elevii care practică activități fizice și sportive extracurriculare au tendința de a prezenta o
rezistență cardio -respiratorie ușor crescută și /sau de a percepe mai eficient intensitatea efortul ui,
față de elevii care nu practică activități fizice extracurriculare. Analizând această stare , derivă
indirect faptul că , augmentarea frecvenței practicării activităților fizice (mai mult de două ori pe
săptăm ână, față de cum sunt prevăzute actual în pro grama MEC) c ontribuie direct la
îmbunătățirea rezistenței cardio -respiratorii, care poate conduce indirect la diminuarea obezității
la copii (vezi indicele de masă corporal (IMC) (a) și procentul de grăsime (b-d, tabelul 1).
Pentru a crește sau menține capacitatea cardio -respiratorie, Garber C.E., et al., (2011) 105
recomandă o frecvență a activităților fizice de minim 3 ori pe săptămână (valabil pentru eforturi
fizice relativ intense), de 3 -5 ori pe săptămână (valabil pentru eforturi fizice moderat -intense)

105 Garber C.E., Blissmer B., Deschenes M.R., Frank lin B.A., Lamonte M.J., Lee I.M., Nieman D.C., Swain D.P.,
ACSM, (2011). American College of Sports Medicine position stand. Quantity and quality of exercise for
developing and maintaining cardiorespiratory, musculoskeletal, and neuromotor fitness in appar ently healthy
adults: guidance for prescribing exercise. Med Sci Sports Exerc. , 43: 1334 –59. 2022242628303234363840
TI TImed TFGEM
GCMS
GCM
GEF
GCFS
GCF
77.588.599.51010.51111.51212.5
TI TImed TFGEM
GCMS
GCM
GEF
GCFS
GCF

57
sau de minim 5 ori pe săptămână (valabil pentru eforturi fi zice relativ moderate). De asemenea,
Poirier P. și Després J. P., (2001) 106 recomandă pentru copii, între 30 și 45 de minute de
activitate fizică cu intensitate moderată cu o frecvență de 3 -5 ori pe săptămână. Mai mult,
Faigenbaum A. D., et al., (2009) 107 recomandă ca elevii, din toate ciclurile de învățământ, să
participe zilnic la cel puțin 60 de minute de activități fizice de intensități moderate spre viguros,
realizate cu mijloace variate necesare unei dezvoltări psiho -fizio-motrice corespunză toare.
Obezitatea la copii și adolescenți apare concomitent cu descreșterea frecvenței sau timpului
alocat parcticării activităților fizice, fapt care, dacă este menținut, conduce la creșterea
morbidității și mortalității cardiovasculare în viața adultă, c u repercusiuni de proporții
epidemice în întreaga lume 108.
Conform opiniei multor autori de specialitate (atât din domeniul educației fizice ș i
sportului , cât și din domeniul antrenamentului sportiv) pregătirea organismului pentru efort
trebuie să urmeze din punct de vedere al frecvenței cardiace (intensitatea efortului) o pantă
ascendentă în evoluție 109, 110, 111, 112, 113. Ordinea exercițiilor agreată, în spe cial în lecția de
antrenament sportiv 114 , 115, necesară pregătirii organismului pentru efort (încălzirea
organismului) și aplicată la grupele experiment (GEM și GEF) , s-a desfăsurat prin realizarea
alergării ușoare (în diferite forme), urmată de exerciții de mobilitate activă dinamice repetitive
(în ordine începând cu regiunea cervicala a coloanei (gâtul), membre superioare, umeri, trunchi
(abdomen și spate) și membre inferioare), exerciții de mobilitate activă statice 116 , 117
(influențarea selectivă a aparatului locomotor) și s -a încheiat cu exerciții speciale (alergare cu
joc de gleznă, alergare cu genunchii sus, alergare cu pendularea gambei înapoi, alergare cu

106 Poirier P., Després J. P., (2001). Exercise in Weight Management of Obesity. Cardiol Clin., 19 (3): 459 -70.
107 Faigenbaum A. D., Kraemer W. J., Blimkie C. J. R., Jeffreys I., Micheli L. J., Nitka M., Rowland T. W. (2009).
Youth resistance training: Updated position statement paper from the National Strength and Conditioning
Association. J Strength Cond Res, 23 (5 Suppl): S60 -S79.
108 Watts K., Jones T. W., Davis E. A., Green D., (2005). Exercise Training in Obese Children and Adolescents:
Current Concepts. Sports Med., 35 (5): 375 -92.
109 Bompa T. O. (2001a). Teoria și metodologia antrenamentului. Periodizarea. ediția a II -a, Ed. Tana, București:
123-135.
110 Dragnea A., Bota A. (1999). Teoria activităților motrice. Ed. Didactică și Pedagogică R. A., București: 123 -182,
207-248.
111 Barnard R., Gardner G., Diaco N., MacAlpern R., Hedman, R. (1973). Cardiovascular responses to sudden
strenous exercise, heart rate, blood p ressure and ECG. Journal of Applied Physiology , 34 (6): 833 -7.
112 Dumitru G. (1994). Suferințele muscular ale sportivilor. Ed. Mondograf, Constanța: 47 -49.
113 Cârstea G. (2000). Teoria și metodica educației fizice și sportului pentru exemenele de definitivat și gradul
didactic II. Ed. AN -DA, București: 19 -29, 132 -148.
114 Taylor K. L., Sheppard J. M., Plummer N. (2009). Negative effect of static stretching restored when combined
with a sport specific warm -up component. J Sci Med Sport. ,12 (6): 657 -61.
115 Kistler B. M., Walsh M. S., Horn T. S., Cox R. H. (2010). The acute effects of static stretching on the sprint
performance of collegiate men in the 60 – and 100-m dash after a dynamic warm -up. J Strength Cond Res. ; 24 (9):
2280 -4.
116 Bompa T. O. (2001a). Teoria și metodologia antrenamentului. Period izarea. ediția a II -a, Ed. Tana, București:
123-135.
117 Dragnea A., Bota A. (1999). Teoria activităților motrice. Ed. Didactică și Pedagogică R. A., București: 123 -182,
207-248.

58
pendu larea gambei înainte, alergare cu pas adăugat, alergare cu pas încrucișat, pas săltat, pas
sărit și/sau alte tipuri de exerciții speciale corespunzătoare diferitelor sporturi practicate).
La grupele experiment (GEM și GEF) se remarcă o diminuare semnifica tivă a FCau, între
TI și TF (bi, bj, bp, t abelul 3), fapt datorat mijloacelor folosite (explicația, demonstrația, diverse
modificări în aranjarea ordinii elevilor în rând după TI și TImed ) în capacitarea elevilor pentru
a înțelege dozarea efortului din punct de vedere al intensității în timpul efectuării alergării
ușoare necesare pregătirii organismului pentru efort. Totuși, nevoia de competitivitate a
elevilor, dorința (imboldul) elevi lor de a demonstra ceea ce pot , depășește încă percepția
înțelegerii dozării efortului de alergare ușoară, din punct de vedere al intensității , necesar
încălzirii organismului, depășind ca intensitate influențarea selectivă a aparatului locomotor. De
asemenea, elevii grupelor control care practică activități fizice extracurriculare (GCMS și
GCFS) au înregistrat o scădere semnificativă a F Cau, înt re TI și TF ( bl, br, bs, t abelul 3), fapt
ce indică o înțelegere mai bună a conceptului de intensitate a efortului , realizat prin efectuarea
alergării ușoare destinată încălzirii organismului.
S-au înregistrat diferențe semnificative între FCau, FCisal și FCes, la aproape toate
testările (TI, TImed, TF), la toate grupele studiate, exceptând diferența dinte FCau și FCisal, TF
înregistrată la GEM (n, tabelul 3, fig. 12 ) și diferența dinte FCau și FCes, TImed înregistrată la
GCF ( bd, Tabelul 3 , fig. 11 ). Cea mai mare intensitate a efortului (FCes) generat ă de elevi , în
pregătirea organismului pentru efort , a fost înregistrată în momentul realizării exercițiilor
speciale , urmată de alergarea ușoară (F Cau) și în final de influențarea selectivă a aparatului
locomotor (FCisal) . Având în vedere că, aug mentarea temperaturii în mușchi se realizează cel
mai eficient prin efort ciclic moderat (cel mai bun mijloc ciclic este reprezentat de alergare,
caracterizată ca deprindere motrică naturală) , reprezentând substratul cel mai eficient în
realizarea exercițiilor de mobilitate activă și/sau pasivă (influențarea selectivă a aparatului
locomotor) 118, 119, 120, iar ambele generând baza posibilității realizării exercițiilor speciale cu
eficiență ridicată , se poate considera faptul că, ordinea cea mai indicată, în abordarea
exercițiilor fizice necesare pregătirii organismului pentru efort (încălzirea organismului) , este
cea care a fost aplicată grupei experiment.
Grupele de elevi, care practică activități fizice extracurriculare (GCMS și GCFS), prezintă
cele mai performante rezultate obținute la toate probele fizice testate (a-r tabelul 4, figurile 13 –
16). Ace st lucru întărește faptul că, o frecvență a practicării activităților pe săptămână mai mare

118 Shellock F. G, Prentice W. E, (1985). Warming -up and Stretching for Improved Physical Performance and
Prevention of Sports -Related Injuries. Sports Med., 2 (4): 267 -78.
119 Bishop D., (2003). Warm Up I: Potential Mechanisms and the Effects of Passive Warm U p on Exercise
Performance. Sports Med., 33 (6): 439 -54.
120 Bishop D., (2003a). Warm Up II: Performance Changes Following Active Warm Up and How to Structure the
Warm Up. Sports Med., 33 (7): 483 -98.

59
de 2 ori îmbunătățește capacitatea motrică a elevilor 121. Totuși, procesul de selecție, necesar
practicării activităților extracurriculare, prin care au trecut aceș ti elevi (GCMS și GCFS) poate
influența, dar într -o proporție relativ mică, rezultatele obținute la probele motrice. Influența este
într-o proporție relativ mică datorită împrăștierii mari a bagajului capacităților motrice
corespunzător elevilor care pract ică activități fizice extracurriculare (elevi cu bagaj motric
performant și elevi cu bagaj motric scăzut) .
Aproape t oate grupele de subiecți au înregistrat diferențe semnificative între TI și TF, la
AV, SLFE, FA și F/Fg , (s-bj, tabelul 4) cu excepția GCF la AV. Având în vedere că intervalul
de timp dintre TI și TF a fost de 1 an scolar (10 luni), putem explica aceste diferențe
semnificative prin prisma a două variabile independente pentru GEM, GEF, GCM și GCF –
eficiența mijloacelor (exerciții fizice) folosite în lecțiile de educație fizică și sport și dezvoltarea
morfo -fiziologică a elevilor. Pentru GCMS și GCFS pe lângă cele două variabile independente
anterior enumerate s -a adaug at o a treia variabilă independentă – frecvența antrenamentelor pe
săptămână (lecțiile de educație fizică și sport la care s -au adăugat și activitățile fizice
extracurriculare). Totuși, grupele experiment, raportat la grupele control care nu au practicat
activități fizice extracurriculare, prezintă o magnitudine a îmbunatățirii rezultatelor la AV,
SLFE și FA (nu și la F/Fg) , relativ mai mari, dar nesemnificative statistic între grupe . Astfel,
influența reorganizării ordinii exercițiilor fizice în cele 2 verigi corespunzătoare încălzirii
organismului, parcursurilor aplicative și alegerii formei corecte de execuție a flexiilor
abdominale , pentru a nu produce efecte negative asupra starii de sănătate a elevilor pe termen
lung, prezintă o tendintă de eficientizare al lecției de educație fizică și sport.
La FA, GEF a înregistrat o magnitudine a creșterii de la TI la TF mai accentuată față de
celelalte grupe fapt datorat , în principal, specificității realizării flexiilor abdominale de tip
crunch în le cțiile de educație fizică și sport. P utem argumenta, din analiza îmbunătățirii
rezultatelor la FA , la toate grupele de elevi studiate, că transferul de lucru mecanic al fibrelor
musculare corespunzătoare mușchilor angrenați în efectuarea flexiilor abdomina le cu ridicarea
trunchiului la verticală este relativ mare către realizarea flexiilor abdominale de tip crunch. Cu
alte cuvinte, diferența de eficiență între realizarea flexiilor abdominale cu ridicarea trunchiului
la verticală și realizarea flexiilor abdo minale de tip crunch este relativ mică. Așadar, alegerea
modelului eficient și corect de realizare a l flexiilor abdominale, care nu prezintă un pericol

121 ACSM, 1990. American College of Sports Medicine Position Stand. The Recommended Quantity and Quality
of Exercise for Developing and Maintaining Cardiorespiratory and Muscular Fitness in Healthy Adults. 22 (2):
265-74.

60
asupra organismului pe termen lung prin efectuarea lor 122, 123, reprezintă opțiunea cea mai
recomandata, conducând, indirect, la eficientizarea lecției de educație fizică și sport.

3.5. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Reorganizarea părții pregătitoare a organismului pentru efort (încălzirea organismului
pentru efort – verigile 2 și 3 ale lecției de educație fizică și sport), introducerea de parcursuri
aplicative atractive în diferite momente ale lecțiilor de educație fi zică și sport și alegerea
corectă a formei de execuție ale flexiilor abdominale, pentru a nu produce efecte negative
asupra starii de sănătate a elevilor pe termen lung, produc o tendință în îmbunătățirea eficienței
lecției de educație fizică și sport la n ivelul clasei a V -a, confirmând parțial prima ipoteză a
cercetării .
Elevii de clasa a V -a care practică activități fizice și sportive extracurriculare prezintă o
capacitate fizică parțial îmbunătățită, față de elevii de clasa a V -a care practică exclusiv
activități fizice și sportive curriculare.
Analizând acestă cercetare se recomandă, efectuarea de studii viitoare privind înfluența
creșterii numărului de lecții de educație fizică și sport (din aria curriculară ) pe săptămână, față
de recomandările actuale ale MEC (de 2 ori pe săptămână) , asupra parametrilor bio -motrici . De
asemenea, este necesară găsirea de soluții privind m odelarea percepției intensității efortului (în
special la alergarea ușoară) din partea de încălzire a organismului pentru efort. Se recomandă,
găsirea, studierea și aplicarea formelor cele mai corecte a exercițiilor fizice, din punct de vedere
biomecanic, fără să producă efecte negative asupra starii de sănătate a elevilor pe termen lung,
în lecțiile de educație fizică și sport, precum și, capacitarea elevilor privind realizarea corectă a
exercițiilor fizice și implicațiile acestora în menținerea stării de sănătate optime pe parcursul
vieții.

122 Evans R., Reznolds K., Creedon J., Murphz M., (2005). Incidence of Acute Injury Related to F itness Testing of
U.S. Army Personnel. Mil Med. 170 (12): 1005 -11.
123 Knapik J. J., Bullock S. H., Canada S., Toney E., Wells J. D., Hoedebecke E., Jones B. H. (2004). Influence of
an Injury Reduction Program on Injury and Fitness Outcomes Among Soldiers. I nj Prev., 10 (1): 37 -42.

61
BIBLIOGRAFIE

ACSM, 1990. American College of Sports Medicine Position Stand. The Recommended
Quantity and Quality of Exercise for Developing and Maintaining Cardiorespiratory and
Muscular Fitness in Healthy Adults. 22 (2): 265 -74.
ACSM (1993). The recommended quantity and quality of exercise for developing and
maintaining cardiorespiratory and muscular fitness in healthy adults. Position stand of the
American College of Sports Medicine. Schweiz Z Sportmed. , 41 (3): 127 -37.
ACSM (2000). ACSM’s guidelines for exercise testing and prescription. 6th ed., Lippincott
Williams & Wilkins, New York, NY: 137 -164.
Alaranta H., Luoto S., Heliövaara M., Hurri H. (1995). Static back endurance and the risk of
low-back pain. Clin Biomech (Bristol, Avon). , 10 (6): 323 -324.
Alexandru E. (2007). Educarea și dezvoltarea aptit udinilor psihomotrice, Ed. Pim, Iași: 50 -120.
Allen B. A., Hannon J. C., Burns R. D., Williams S. M. (2014). Effect of a core conditioning
intervention on tests of trunk muscular endurance in school -aged children. J Strength
Cond Res. , 28 (7): 2063 -2070.
Axler C. T., McGill S. M. (1997). Low back loads over a variety of abdominal exercises:
searching for the safest abdominal challenge. Medicine science and sports exercise, 29
(6): 804 -811.
Badiu T., Ciorbă C., Badiu G. (1999), Educația fizică a copiilor și școlarilor (metode și
mijloace). Ed. Garuda -Art, Chișinău: 7 -19.
Balint G. (2003). Didactica generală a educației fizice și a sportului, Ed. Transilvania, Brașov:
89-102.
Baranto A., Hellström M., Cederlund C. G., Nyman R., Swärd L. (2009). Back pain and MRI
changes in the thoraco -lumbar spine of top athletes in four different sports: a 15 -year
follow -up study. Knee surgery, spor ts traumatology, arthroscopy: official journal of the
ESSKA, 17(9): 1125 -34.
Barnard R., Gardner G., Diaco N., MacAlpern R., Hedman, R. (1973). Cardiovascular
responses to sudden strenous exercise, heart rate, blood pressure and ECG. Journal of
Applied Physiology , 34 (6): 833 -7.
Bârsănescu Ș. (1979). Istoria pedagogiei, Ed. Didactică și Pedagogică, București: 120-127.
Bennett D. L., Nassar L., DeLano M. C. (2006). Lumbar spine MRI in the elite -level female
gymnast with low back pain. Skeletal rad iology, 35 (7): 503 -509.

62
Bishop D., (2003). Warm Up I: Potential Mechanisms and the Effects of Passive Warm Up on
Exercise Performance. Sports Med., 33 (6): 439 -54.
Bishop D., (2003 a). Warm Up II: Performance Changes Following Active Warm Up and How
to Structure the Warm Up. Sports Med., 33 (7): 483 -98.
Blackburn S. E., Portney L. G. (1981). Electromyographic Activity of Back Musculature
During Williams' Flexion Exercises. Physical therapy, 61 (6): 878 -885.
Bonchiș E., Secui M. (2004). Psihologia vârstelor. Ed. Universității din Oradea , Oradea : 260 –
280.
Bompa T. O. (2001). Dezvoltarea calităților biomotrice – periodizarea. Ed. Ex Ponto,
Constanța: 5-51.
Bompa T. O. (2001a). Teoria și metodologia antrenamentului. Periodizarea. ediția a II -a, Ed.
Tana, București: 123 -135.
Bonchiș E., Secui M., coord., (2004). Psihologia vârstelor . Ed. Universității din Oradea,
Oradea: 279.
Bota C. (2000 ). Ergofiziologie. Ed. Globus, Bu curești: 270 -280.
Brage S., Wedderkopp N., Ekelund U., Franks P. W., wareham N. J., Andersen L. B., Froberg
K., European Youth Heart Study (EYHS), (2004). Features of the Metabolic Syndrome
Are Associated With Objectively Measured Physical Activity and Fitness in Danish
Children: The European Youth Heart Study (EYHS). Diabetes Care, 27 (9): 2141 -8.
Cârstea G. ( 2000). Teoria și metodica educaț iei fizice și sp ortului pentru exemenele de
definitivat și gradul didactic II. Ed. AN -DA, București: 19 -29, 132 -148.
Chu D. A. (2011). Jumpung into pliometrics. 2nd edition, Ed. Human Kinetics, Champaign,
Illinois: 88 -123.
Clements K. M., Bee Z. C., Crossingham G. V., Ada ms M. A., Sharif M., (2001). How Severe
Must Repetitive Loading Be to Kill Chondrocytes in Articular Cartilage? Osteoarthritis
Cartilage, 9 (5): 499 -507.
Cristea D. I., (2020). Didactica educației fizice. Curs., Universitatea din Oradea,
https://fefsoradea.ro/fisiere/cadre/3_curs_didactica.pdf , preluat de pe internet: Ian . 2020.
Dolan P., Adams M. A. (2001). Recent advances in lumbar spinal mechanics and their
significa nce for modelling. Clin Biomech (Bristol, Avon) , 16 Suppl. 1: S8 -S16.
Dragnea A., Bota A. (1999). Teoria activităților motrice. Ed. Didactică și Pedago gică R. A.,
București: 123 -182, 207 -248.
Dumitru G. (1998). Fiziologia educației fizice și sportului, Ed. Ovidius University Press,
Constanța: 180 -200.

63
Dumitru G. (1997). Sănătate prin sport pe înțelesul fiecăruia. Federația Română Sportul pentru
Toți, București: 20.
Dumitru G. (1994). Suferințele muscular ale sportivilor. Ed. Mondograf, Constanța: 47 -49.
Dumitru G., Suciu A. (1999). Ghid pentru sănătate și condiție fizică. Federația Română Sportul
pentru Toți, București: 20 -21.
Ekelund U., Sardinh a L. B., Anderssen S. A., Harro M., Franks P. W., Brage S., Cooper A. R.,
Andersen L. B., Riddoch C., Froberg K., (2004). Associations Between Objectively
Assessed Physical Activity and Indicators of Body Fatness in 9 – To 10 -y-old European
Children: A Popu lation -Based Study From 4 Distinct Regions in Europe (The European
Youth Heart Study). Am J Clin Nutr., 80 (3): 584 -90.
Ekelund U., Brage S., Froberg K., Harro M., Anderssen S. A., Sardinha L. B., Riddoch C.,
Andersen L. B., (2006). TV Viewing and Physical Activity Are Independently Associated
With Metabolic Risk in Children: The European Youth Heart Study. PloS Med., 3 (12):
2449 -57.
Escamilla R. F., Babb E., DeWitt R., Jew P., Kelleher P., Burnham T., Busch J., D’Anna K.,
Mowbray R., Imamura R. T. (2006). Electromyographic analysis of traditional and
nontraditional abdominal exercises: implications for rehabilitation and training. Physical
Therapy, 86 (5): 656 -671.
Epuran, M. (1984). Psihologia educației fizice și sportului . ANEFS, București: 78-119.
Evans R., Reznolds K., Creedon J., Murphz M., (2005). Incidence of Acute Injury Related to
Fitness Testing of U.S. Army Personnel. Mil Med. 170 (12): 1005 -11.
Faigenbaum A. D., Kraemer W. J., Blimkie C. J. R., Jeffreys I., Micheli L. J., Nitka M.,
Rowland T. W. (2009). Youth resistance training: Updated position statement paper from
the National Strength and Conditioning Association. J Strength Cond Res, 23 (5 Suppl):
S60-S79.
Foley A., Hillier S., Barnard R., (2011). Effectiveness of once -weekly gym -based exercise
programmes for older adults post discharge from day rehabilitation: a randomised
controlled trial. Br J Sports Med ., 45(12): 978 –86.
Fradkin A. J., Gabbe B. J., Cameron P. A. (2006). Does warming up prevent injury in sport?
The evidence from rando mised controlled trials? J Sci Med Sport. , 9 (3): 214 -20.
Fradkin A. J., Zazrin T. R., Smoliga J. M. (2010). Effects of warming -up on physical
performance: a systematic review with meta -analysis. J Strength Cond Res. , 24 (1): 140 –
8.

64
Garber C.E., Blissmer B., Deschenes M.R., Franklin B.A., Lamonte M.J., Lee I.M., Nieman
D.C., Swain D.P., ACSM, (2011). American College of Sports Medicine position stand.
Quantity and quality of exercise for developing and maintaining cardiorespiratory,
musculoskeletal, and neuromotor fitness in apparently healthy adults: guidance for
prescribing exercise. Med Sci Sports Exerc. , 43: 1334 –59.
Hall J. E. (2011). Guyton and Hall Textbook of Medical Physiology. 12th ed. Ed. Saunders
Elsevier, USA: 655 -749, 1031 -1041.
Halpern A. A., Bleck E. E. (1979). Sit-up exercises: an electromyographic study. Clinical
orthopaedics and related research, (145): 172 -178.
Hind K., Burrows M., (2007). Weight -bearing Exercise and Bone Mineral A ccrual in Children
and Adolescents: A Review of Controlled Trials. Bone, 40 (1): 14 -27.
Katmarzyk P. T., Tremblay M. S., (2007). Limitations of Canada's physical activity data:
implications for monitoring trends. Appl Physiol Nutr Metab., 32: S185 -S194.
Kistler B. M., Walsh M. S., Horn T. S., Cox R. H. (2010). The acute effects of static stretching
on the sprint performance of collegiate men in the 60 – and 100 -m dash after a dynamic
warm -up. J Strength Cond Res. ; 24 (9): 2280 -4.
Knaeps S., Bourgois J. G., Charlier R., Mertens E., Lefevre J., Wijndaele K., (2018). Ten-year
Change in Sedentary Behaviour, Moderate -To-Vigorous Physical Ac tivity,
Cardiorespiratory Fitness and Cardiometabolic Risk: Independent Associations and
Mediation Analysis. Br J Sports Med., 52 (16): 1063 -1068.
Knapik J. J., Bullock S. H., Canada S., Toney E., Wells J. D., Hoedebecke E., Jones B. H.
(2004 ). Influence of an Injury Reduction Program on Injury and Fitness Outcomes
Among Soldiers. Inj Prev., 10 (1): 37 -42.
Kriemler S., Manser -Wegner S., Zahner L., Braun -Fahländer C., Schindler C., Puder J. J.,
(2008). Reduced Cardiorespiratory Fitness, Low Physical Activity and an Urban
Environment Are Independently Associated With Increased Cardiovascular Risk in
Children. Diabetologia, 51 (8): 1408 -15.
Lieber R. L. (1990). Experimental design and statistical analysis. In: Daniel D., Akeson W. H.,
O’Connor J. J. [Editors] (1990). Knee ligaments: structure, function, injury and repair.
Raven Press, New York, NY: 535 -542.
Lieber R. L. (1990a). Statistical significance and statistical power in hypothesis testing. Journal
of Orthopaedic Research, Raven Press, New York, NY, 8: 304 -309.
Lintsi M., Kaarma H., Kull I. (2004). Comparison of hand -to-hand bioimpedance and
anthropometry equations versus dual -energy X -ray absorptiometry for the assessment of

65
body fat percentage in 17 -18 year old conscripts. Clinical physiology and functional
imaging, 24 (2): 85 -90.
Lowry R. (2000). Concepts and Applications of Inferential Statistics,
http://faculty.vassar.edu/lowry/webtext.html, preluat de pe internet în ianuarie 2008.
Lucchinetti E., Adams C. S., Horton W. E., Torzilli P A., (2002). Cartilage Viability After
Repetit ive Loading: A Preliminary Report. Osteoarthritis Cartilage, 10 (1): 71 -81.
Lundin O., Hellström M., Nilsson I., Swärd L. (2001). Back pain and radiological changes in
the thoraco -lumbar spine of athletes. A long -term follow -up. Scandinavian journal of
medicine & science in sports, 11 (2): 103 -109.
Mateescu A., (2017). Tehnici și metode de dezvoltare a calităților motrice. Suport de curs: 6 -35.
McGill S. M. (1997 ). The biomechanics of low back injury: implications on current practice in
industry and the clinic. J Biomech. , 30 (5): 465 -475.
McGill S. M. (1998). Low Back Exercises : Evidence for Improving Exercise Regimens.
Physical therapy, 78 (7): 754 -765.
Mitra G. (1977). Dezvoltarea calitaților motrice în activitatea de educație fizică școlara, Ed.
Sport -Tursim, București: 87 -165.
Oja P., Tuxworth B., (1995). Eurofit for adults – Assessment of health -related fitness,
Published by Council of Europe, Committee for the Development of Sport and UKK
Institute for Health Promotion Research, Tampere, Finland: 25 -60.
Paladi A. (2018). Psihologia adolescentului și adultului. Suport de curs. Ed. CEP USM,
Chișinău: 11 -24.
Papilian V. (1982). Anatomia Omului, Aparatul locomotor. Edi ția a IV -a, vol. 1, Ed. Didactică
și pedagogică, București: 220 -251.
Poirier P., Després J. P., (2001). Exercise in Weight Management of Obesity. Cardiol Clin., 19
(3): 459 -70.
Rață G. (1996). Metodica educației fizice și sportului, Ed. Alma Mater, Bacău: 90 -140.
Rumball J. S., Lebrun C. M., Di Ciacca S. R., Orlando K. (2005). Rowing injuries. Sports
medicine, 35 (6): 537 -555.
Shan Z., Wade K. R., Schollum M. L., Robertson P. A., Thambyah A., Broom N. D., (2017). A
More Realistic Disc Herniation Model Incorporating Compression, Flexion and Facet –
Constrained Shear: A Mechanical and Microstructural Analy sis. Part II: High Rate or
'Surprise' Loading. Eur Spine J., 26 (10): 2629 -41.
Sharkey B. J. (1997). Fitness and Health, fourth edition, Ed. Human Kinetics, Champaign,
Illinois: 85-134.

66
Shellock F. G, Prentice W. E, (1985). Warming -up and Stretching for Im proved Physical
Performance and Prevention of Sports -Related Injuries. Sports Med., 2 (4): 267 -78.
Sheskin D. J. (2004). Handbook of parametric and nonparametric statistical procedures. 3rd ed.,
Chapman & Hall/CRC Press Company: 160 -187.
Strong W. B., Malina R. M., Blimkie C. J., Daniels S. R., Dishman R. K., Gutin B.,
Hergenroeder S. C., Must A., Nixon P. A., Pivarnik J. M., Rowland T., Trost S., Trudeau
F. (2005). Evidence based physical activity for school -age youth. J Pediatr. , 146 (6): 732 –
737.
Swärd L., Hellstrom M., Jacobsson B., Pëterson L. (1990). Back pain and radiologic changes in
the thoraco -lumbar spine of athletes. Spine, 15 (2): 124 -129.
Șchiopu U., Verza E. (1997). Psihologia vârstelor . Ed. Didactică și Pedagogică, București: 93-
120.
Taylor K. L., Sheppard J. M., Plummer N. (2009). Negative effect of static stretching restored
when combined with a sport specific warm -up component. J Sci Med Sport. ,12 (6): 657 –
61.
Thomas R. J., Nelson J. K. (1996). Research Methods in Physical Activity. 3rd ed., Human
Kinetics, Champaign, IL: 54 -55, 115 -174.
Tomkinson G., Carver K. D., Atkinson F., Daniell N., Lewis L. K.,Fitzgerald J. S., Lang J. J.,
Ortega F. B., (2018). European normative values for physical fitness in children and
adolescents aged 9 -17 years: Results from 2 779 165 Eurofit performances rep resenting
30 countries. Br J Sports Med., 52(22): 1445 -56.
Troiano R., Berrigan D., Dodd K., (2008). Physical activity in the United States measured by
accelerometer. Med Sci Sports Exerc., 40: 181 -8.
U.S. Preventive Services Task Force (2017). Screening for Obesity in Children and
Adolescents: US Preventive Services Task Force Recommendation Statement. JAMA,
317 (23): 2417 -26.
Videman T., Sarna S., Battié M. C., Koskinen S., Gill K., Paananen H., Gibbons L. (1995). The
long-term effects of physical loading and exercise lifestyles on back -related symptoms,
disability, and spinal pathology among men. Spine, 20 (6): 699 -709.
Wade K . R., Robertson P. A., Thambyah A., Broom N. D. (2015). "Surprise" Loading in
Flexion Increases the Risk of Disc Herniation Due to Annulus -Endplate Junction Failure:
A Mechanical and Microstructural Investigation. Spine (Phila Pa 1976). 40 (2): 891 -901.

67
Walls H. L., Magliano D. J., Stevenson C. E., Backholder K., Mannan H., Shaw J., Peeters A.,
(2012). Projected progression of the prevalence of obesity in Australia. Obesity (Silver
Spring) , 20 (4): 872 -8.
Watts K., Jones T. W., Davis E. A., Green D., (2005). Exercise Training in Obese Children and
Adolescents: Current Concepts. Sports Med., 35 (5): 375 -92.
Wilder D. G., Pope M. H., Frymoyer J. W. (1988). The biomechanics of lumbar disc herniation
and the effect of overload and instability. J Spinal Disord. , 1 (1): 16 -32.
Zatsoirski V. M. (2005). Știința și practica antrenamentului de forță. SDP 444 -446, Ed. INCS,
Bucuresti: 201 -233.
Shan Z., Wade K. R., Schollum M. L. (2017). A more realistic disc herniation model
incorporating compression, flexion and facet -constrained sh ear: a mechanical and
microstructural analysis. Part II: high rate or ‘surprise’ loading. European Spine Journal,
26: 2629 -41.
Zwolski C., Quatman -Yates C., Paterno M. V. (2017). Resistance Training in Youth: Laying
the Foundation for Injury Prevention and Physical Literacy. Sports Health, 9 (5): 436 -443.

68
ANEXE
Anexa 1

Formular pentru consimțământul informat

Titlul studiului
Metode de eficientizare a lectiei de educație fizică și sport la nivelul clasei a V -a

Copilul dumneavoastra este invitat să participe la un studiu, care va cerceta influența
metodelor de eficientizare a lecției de educație fizică și sport la nivelul clasei a V -a. Copilul
dumneavostra a fost selectat deoarece este în categoria de vârstă țint ă a acestui proiect. Va
rugăm să citiți cu atenție acest document și să puneți orice intrebare referitoare la acest studiu
înainte de a va da consimțământul asupra participării copilului dumneavoastra la acest studiu.

Scopul studiului
Scopul acestui stud iu este acela, în a identifica și îmbunătăți metodele de eficientizare a
lectiei de educație fizică și sport la nivelul clasei a V-a prin reorganizarea părții pregătitoare a
organismului pentru efort (verig ile 2 și 3 a le lecției de educație fizică și sport), prin introducerea
de parcursuri aplicative atractive în diferite momente ale lecțiilor de educație fizică și sport și
prin modificarea formei anumitor exerciții fizice pentru a nu produce efecte negative asupra
starii de sănătate a elevilor pe termen lung.
Măsuratorile efectuate vor fi neinvazive și vor include înălțimea corporală, greutatea
corporală, indicele de masă corporală, procentul de grăsime , masa grasă (teste antropometrice) ,
frecvența cardiac ă (teste fiziolo gice) , 50mp., săritura în lungime fără elan (SLFE), flexii
abdominale de tip crunch (FA) și flotări (B) sau flotări cu sprijin pe genunchi (F) (teste
motrice) . Aceste măsurători vor fi realizate cu discreție și considerație de către profesorii de
educație fizică și sport al copilului dumneavoastră. Aceste teste nu vor dura mai mult 20
minute.

Riscurile participării la studiu
Participarea la acest studiu nu implică nici un risc. Aceste teste sunt similare cu ceea ce
copilul dumneavoastră ar primi la orice consult medical neinvaziv și la orice test motric necesar
evaluării .

69
Beneficiile participării la acest studiu
Datele obținute în acest studiu pot aduce informații suplimentare privind impactul prin
care metodele de eficientizare a lecției de educa ție fizică și sport la nivelul clasei a V -a îl au
asupra dezvoltării morfologice și motrice, precum și al sănătății copiilor. De asemenea,
rezultatele măsurătorilor vor fi comunicate și dumneavoastră pentru a fi la curent cu starea
morfo -fizio-motrică și de sănănatate a copilului dumneavoastră.

Protecția datelor
Confidențialitatea datelor va fi pastrată pe tot parcursul studiului și după terminarea
acestuia. Legile și reglementările naționale și internaționale referitoare la protecția datelor
personaliza te vor fi strict respectate. Rezultatele derivate din acest studiu vor fi publicate în
scop științific, dar nu vor include numele copilului și nici o dată personală care să îl identifice în
mod indirect.

Am citit și înțeles acest formular de consimțămant și sunt de acord ca de bună voie
copilul meu să participe la prezentul studiu. Coordonatorul acestui studiu este prof. Straton
Corina de la Scoala Gimnazială nr. 29 “Mihai Viteazul” din Constanța . Pentru informații
suplimentare legate de acest studiu o puteți contacta la următorul număr de telefon 072 4 118228
(prof. Straton Corina ).

Semnătura p ărintelui _______________________________________ Data _____________

Consimțământul elevului: Am înțeles că unul din parinții mei și -a acordat permisiunea ca
eu să particip la acest studiu. Dacă doresc să nu particip, nimeni nu va fi suparat pe mine. Pot să
întreb orice, iar profesorii de la școală mă vor ajuta să înțeleg despre ce este vorba și ce trebuie
să fac. Semnând acest document îmi dau a cordul să particip la acest studiu.

Semnătura elevului _________________________________________ Data ____________

Semnătura coordonatorului ___________________________________ Data ____________

70

Anexa 2

Chestionar
privind selecția și estimarea stării de sănătate a subiecților

Date personale
Numele și Prenumele …………………………………………………………………………………………………. .
Cetățenie …………………….. Rasa ………………… …….. Data naș terii (zi.luna.an) ……………………..
Nr. tel. …………………………………………

Date antropometrice
Înălțimea corporală (m.) ……….. Greutatea corporală (kg.) …………
Indicele de masă cor porală (IMC) ….. ….. Procent de grăsim e (%) ………. Masa grasă (kg.) ……….

1. Aveți dureri la nivelul coloanei vertebrale?
Da. Acute (durerea persistă de mai puțin de 3 luni); De cât timp? … …………………..
Da. Cronice (durerea persistă de mai mult de 3 luni); De cât timp? ………………
Nu.
Bifați zona dureroasă
Cervical (C1 -C7)

Toracal (T1 -T12)

Lombar (L1 -L5) cu transmiterea durerii de -a lungul membrului inferior drept
stâng
Sacral (S1 -S5)
Coccigian

2. Ați consultat doctorul în privința descoperirii eventualelor probleme la nivelul coloanei
vertebrale, chiar dacă nu prezentați dureri?
Da. În urmă cu cât timp? ……………………………………..
Nu.

3. Ați consultat doctorul în privința durerilor apărute la nivelul coloanei vertebrale?
Da. În urmă cu cât timp? ……………………………………..

71

Nu.

4. Care din următoarele atitudini deficiente, au fost diagnosticate de doctor, pentru dvs.?
Cifoză
Lordoză
Scolioză
Altele Detaliază ……………………………………………………………………………………….

7. Ați urmat un program de re abilitare (tratament) la nivelul coloanei vertebrale?
Da. În urmă cu cât timp? ……………………………………..
Nu.

8. În ce a constat programul de reabilitare (tratament) la nivelul coloanei vertebrale?
Activitate fizică de recuperare .
Balneofizioterapie .
Tratament medicamentos .

9. Suferiți de boli cardio -vasculare?
Da.
Nu.

10. Aveți probleme cu sistemul respirator?
Da.
Nu.

11. Aveți diabet?
Da.
Nu.

12. Ați suferit intervenț ii chirurgicale în ultimele 6 luni?
Da. Detalii ………………………………….
Nu.

La întrebările deschise pot fi bifate mai multe opțiuni.

72

Note
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………… …………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
…………………………… ……………………………………………………………………

73
Anexa 3

Procente – Indicele de masă corporal (IMC) – Vârsta (Gen masculin și gen feminin 2 -20
ani)

IMC – Indicele de Masă Corporală
<5% † Subponderal Risc de boli asociate scăzut (dar crescut în
cazul altor probleme clinice); –
5%-85% † Normal Risc de boli asociate mediu; Menținerea greutății;
85%-95% † Pre-obezitate Risc de boli asociate crescut; Dietă hipocalorică și activitate fizică;
>95% † Obezitate clasa 1 Risc de boli asociate sever; Dietă hipocalorică, activitate fizică și tratament
medicamentos;
>95% † Obezitate clasa 2 Risc de boli asociate foarte sever; Dietă hipocalorică, activitate fizică și tratament
medicamentos;
>95% † Obezitate clasa 3 Risc de boli asociate deosebit de sever; Dietă, medicație, eventual intervenție chirurgicală;
† clasificare categorie de greutate după procente în funcție de IMC și vârstă, pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 și 20 de ani (vezi hărțile CDC).

74

75

76
Anexa 4
Chestionar
privind activitățile fizice sportive extracurriculare

Date personale
Numele și Prenumele …………………………………………………………………………………………………..
Cetățenie …………………….. Rasa ……………………….. Data naș terii (zi.luna.an) ……………………..
Nr. tel. …………………………………………

1. Practicați activități fizice sportive extracurriculare ?
Da. Indicați activitatea fizică sportivă extracurriculară practicată ……………………
De cât timp? … …………… …….. La ce club sportiv? …………………………………………………..
Nu.

2. Indicați de câte ori pe săptămână practicați activități fizice sportive extracurriculare:
O dată pe săptămână .
De 2 ori pe săptămână .
De 3 ori pe săptămână .
De 4 ori pe săptămână .
De 5 ori pe săptămână .
De 6 ori pe săptămână .
De 7 ori pe săptămână .

3. Indicați dacă practicarea activităților fizice sportive extracurriculare este :
Gratuită .
Cu abonament lunar. Indicați suma plătită lunar …………………………………..

4. Indicați durata de timp efectivă de practicare a activităților fizice sportive extracurriculare pe
zi:
1h.
1h30min.
2h.
Altă durată. Specificați ……….h………..min.

77
Anexa x. Rezultatele antropometrice, motrice și fiziologice ale GEM
Nr. Crt. Greutate (kg.) Înălțime (m.) IMC Procent de grăsime (%) Masa grasă (kg.) AV 50mp.
(s.sutimi) SLFE (m.) FA (rpt.) F (rpt.) FCr FCau FCes FCisal
TI Timed TF TI TImed TF TI TImed TF TI TImed TF TI TImed TF TI TImed TF TI TImed TF TI TImed TF
1. 41 1.39 21.2 21.3 8.733 9.48 9.25 9.19 1.35 1.37 1.45 25 28 30 6 6 7 85 87 84 145 140 137 154 152 149 126 124 128
2. 40 1.5 17.8 16.2 6.48 8.32 8.18 8.12 1.6 1.62 1.66 35 36 39 9 10 10 80 82 83 139 137 131 146 144 147 121 122 116
3. 42 1.52 18.2 19.3 8.106 8.1 8.16 8.09 1.7 1.68 1.75 38 40 44 15 16 18 82 80 86 148 147 144 153 150 154 138 143 135
4. 63 1.52 27.3 24.9 15.687 10.01 10.15 9.87 1.3 1.36 1.41 14 16 17 3 4 4 90 94 91 156 157 147 163 159 157 145 142 141
5. 50 1.48 22.8 22.1 11.05 10.23 10.13 9.98 1.5 1.53 1.55 22 25 27 5 7 8 80 79 83 154 152 146 160 161 156 141 145 150
6. 33 1.5 14.7 14.9 4.917 9.38 9.14 9.05 1.65 1.63 1.66 30 34 36 8 10 11 78 80 82 140 135 132 147 143 144 129 133 131
7. 45 1.56 18.5 17.7 7.965 7.85 7.69 7.71 1.45 1.5 1.48 39 40 42 10 12 13 89 91 88 140 138 135 149 146 145 134 139 136
8. 40 1.38 21 22.1 8.84 11.61 11.22 11.15 1.2 1.3 1.29 24 26 26 12 14 15 93 90 93 159 155 150 165 161 163 147 150 151
9. 45 1.57 18.3 18.5 8.325 8.8 8.64 8.29 1.58 1.6 1.65 34 36 40 10 10 12 81 83 80 141 136 133 148 149 152 125 126 130
10. 49 1.52 21.2 20.8 10.192 9.76 9.82 9.67 1.4 1.38 1.45 24 25 27 7 8 9 85 82 86 152 156 145 160 157 156 139 135 144
11. 50 1.51 21.9 23.2 11.6 9.77 9.55 9.49 1.3 1.35 1.33 20 22 25 5 5 6 86 90 89 159 155 149 168 164 165 150 149 153
12. 53 1.47 24.5 22.9 12.137 11.45 11.36 11.28 1.3 1.28 1.33 21 23 25 4 5 5 96 101 97 161 157 154 169 168 166 154 146 150
13. 55 1.48 25.1 24.1 13.255 11.02 11.12 9.95 1.25 1.22 1.27 19 19 20 3 3 4 88 91 90 163 160 157 167 163 165 150 152 154
14. 48 1.58 19.2 16.7 8.016 7.89 7.77 7.56 1.52 1.58 1.63 29 30 33 12 14 15 81 85 80 135 134 130 142 138 141 111 114 117
GEM, grupa experiment cu subiecți de gen masculin, care nu parctică activități fizice sportive extrașcolare;
AV, alergare de viteză; SLFE , saritura în lungime fără elan; FA, flexi i abdominale; F, flotări;
TI, testarea inițială; Timed, testarea intermediar ă; TF, testarea finală;
s., secunde; m., metri; mp., metri plat; rpt., repetări;

78
Anexa x. Rezultatele antropometrice, motrice și fiziologice ale GCMS
Nr. Crt. Greutate (kg.) Înălțime (m.) IMC Procent de grăsime (%) Masa grasă (kg.) AV 50mp.
(s.sutimi) SLFE (m.) FA (rpt.) F (rpt.) FCr FCau FCes FCisal
TI Timed TF TI Timed TF TI TImed TF TI TImed TF TI TImed TF TI TImed TF TI TImed TF TI TImed TF
1. 43 1.55 17.9 16.3 7.009 8.44 8.26 8.31 1.64 1.66 1.68 28 28 32 10 12 13 82 83 82 143 137 135 147 144 143 121 125 82
2. 40 1.48 18.3 17.5 7 7.73 7.57 7.49 1.81 1.79 1.85 50 53 55 15 16 18 79 81 81 139 143 132 145 142 143 134 140 79
3. 47 1.57 19.1 17.1 8.037 8.3 8.21 8.1 1.61 1.62 1.65 30 35 35 12 12 13 89 92 90 143 138 142 148 144 146 126 133 89
4. 50 1.59 19.8 18.2 9.1 7.97 7.8 7.73 1.7 1.73 1.75 45 46 48 10 10 12 87 85 86 142 139 144 147 146 144 116 124 87
5. 42 1.49 18.9 19.4 8.148 8.71 8.48 8.56 1.6 1.67 1.64 29 30 32 10 11 13 86 85 87 151 148 143 156 152 150 138 141 86
6. 47 1.53 20.1 19.7 9.259 8.43 8.29 8.15 1.65 1.65 1.69 33 35 36 7 9 10 92 90 93 149 147 142 154 151 149 146 151 92
7. 39 1.45 18.5 18.6 7.254 8.18 8.01 8.07 1.73 1.72 1.78 38 40 43 9 9 10 77 76 75 143 141 137 148 145 143 131 137 77
8. 53 1.6 20.7 18.9 10.017 8.67 8.4 8.51 1.52 1.55 1.57 26 30 32 8 9 9 80 81 79 144 139 138 147 149 145 130 137 80
9. 39 1.48 17.8 18.3 7.137 7.57 7.5 7.4 1.83 1.81 1.85 48 50 50 14 15 15 88 90 88 141 146 148 155 151 152 126 131 88
10. 40 1.52 17.3 17 6.8 8.11 8.21 8.01 1.75 1.77 1.78 35 37 40 12 14 15 85 86 84 151 156 147 161 159 162 134 140 85
11. 41 1.56 16.8 15.7 6.437 8.73 8.55 8.49 1.53 1.52 1.55 28 30 32 8 10 10 77 79 79 138 145 140 150 147 146 121 125 77
12. 43 1.49 19.4 18.8 8.084 8.8 8.56 8.38 1.57 1.6 1.58 26 26 28 10 11 12 73 75 72 135 132 133 140 142 137 129 124 73
13. 47 1.56 19.3 17.8 8.366 7.73 7.59 7.45 1.8 1.78 1.83 55 57 58 9 10 10 91 89 92 152 145 142 155 151 154 140 145 91
14. 51 1.58 20.4 19.1 9.741 8.18 8.08 7.9 1.67 1.7 1.69 25 28 30 8 8 10 92 88 87 156 153 148 159 156 153 151 147 92
GCMS, grupa control cu subiecți de gen masculin, care practică activități fizice sportive extrașcolare;
AV, alergare de viteză; SLFE, saritura în lungime fără elan; FA, flexii abdominale; F, flotări;
TI, testarea inițială; Timed, testarea intermediară; TF , testarea finală;
s., secunde; m., metri; mp., metri plat; rpt., repetări;

79
Anexa x. Rezultatele antropometrice, motrice și fiziologice ale GCM
Nr. Crt. Greutate (kg.) Înălțime (m.) IMC Procent de grăsime (%) Masa grasă (kg.) AV 50mp.
(s.sutimi) SLFE (m.) FA (rpt.) F (rpt.) FCr FCau FCes FCisal
TI Timed TF TI TImed TF TI TImed TF TI TImed TF TI TImed TF TI TImed TF TI TImed TF TI TImed TF
1. 49 1.52 21.2 21.5 10.535 9.29 9.39 9.25 1.41 1.39 1.46 15 16 18 5 6 6 94 96 97 155 149 157 161 158 165 136 139 142
2. 41 1.44 19.8 22 9.02 8.41 8.33 8.39 1.37 1.41 1.43 24 26 26 4 4 5 90 89 92 149 145 142 155 153 158 130 134 132
3. 40 1.5 17.8 17.2 6.88 7.95 8.08 7.96 1.68 1.65 1.71 35 36 39 11 12 14 88 86 88 154 148 149 154 156 152 137 138 134
4. 41 1.43 20 23.5 9.635 10.42 10.5 10.45 1.27 1.28 1.25 20 22 24 3 4 4 91 89 90 157 149 152 163 161 158 144 148 150
5. 43 1.39 22.3 25.6 11.008 11.01 10.8 10.92 1.12 1.14 1.15 18 20 21 4 4 5 99 97 101 164 166 158 170 165 168 150 149 156
6. 45 1.49 20.3 21.9 9.855 9.4 9.28 9.22 1.4 1.38 1.44 23 25 25 8 9 9 88 87 88 147 144 151 149 144 152 134 132 139
7. 45 1.46 21.1 22.8 10.26 9.22 9.41 9.25 1.35 1.38 1.32 20 21 23 6 7 7 84 84 82 143 144 137 150 153 146 132 135 129
8. 51 1.58 20.4 18.6 9.486 9.13 9.08 9.01 1.36 1.4 1.45 25 27 29 13 14 15 79 78 80 137 140 138 147 143 144 128 133 134
9. 47 1.56 19.3 18.3 8.601 8.77 8.73 8.52 1.53 1.5 1.58 27 27 30 11 11 12 81 82 80 154 148 149 162 158 159 134 140 132
10. 50 1.53 21.4 22.8 11.4 9.79 9.7 9.58 1.23 1.25 1.21 22 24 25 4 4 4 97 98 100 161 158 155 168 164 169 146 150 152
11. 36 1.44 17.4 19.1 6.876 8.35 8.22 8.16 1.49 1.55 1.57 31 33 35 10 12 12 81 82 82 151 152 144 161 157 163 140 135 144
12. 41 1.49 18.5 18.7 7.667 8.85 8.8 8.68 1.46 1.44 1.51 37 38 40 11 12 13 87 86 89 158 160 155 165 168 162 150 148 144
13. 36 1.4 18.4 20.8 7.488 9.01 8.92 8.95 1.39 1.41 1.46 28 30 30 11 11 12 80 82 80 142 140 144 146 143 148 133 137 130
14. 50 1.55 20.8 21.4 10.7 8.73 8.7 8.65 1.5 1.51 1.55 26 28 30 10 10 13 87 87 85 149 150 154 155 157 149 141 145 136
GCM, grupa control cu subiecți de gen masculin, care nu parctică activități fizice sportive extrașcolare;
AV, alergare de viteză; SLFE, saritura în lungime fără elan; FA, flexii abdominale; F, flotări;
TI, testarea inițială; Timed, testarea intermediară; TF, testarea finală;
s., secunde; m., metri; mp., metri plat; rpt., repetări;

80

Anexa x. Rezultatele antropometrice, motrice și fiziologice ale GEF
Nr. Crt. Greutate (kg.) Înălțime (m.) IMC Procent de grăsime (%) Masa grasă (kg.) AV 50mp.
(s.sutimi) SLFE (m.) FA (rpt.) Fg (rpt.) FCr FCau FCes FCisal
TI Timed TF TI TImed TF TI TImed TF TI TImed TF TI TImed TF TI TImed TF TI TImed TF TI TImed TF
1. 41 1.5 18.2 19.8 8.118 8.1 8.15 7.98 1.65 1.66 1.7 50 56 59 10 12 13 80 82 79 140 142 139 151 156 152 122 127 125
2. 39 1.46 18.3 19.5 7.605 9.56 9.28 9.13 1.5 1.56 1.58 17 21 23 8 9 11 89 87 84 161 157 155 168 170 167 141 150 143
3. 46 1.52 19.9 22.8 10.488 9.01 8.89 8.92 1.4 1.41 1.45 20 23 25 4 4 5 83 80 81 154 150 151 164 168 167 139 144 137
4. 47 1.53 20.1 21.6 10.152 9.38 9.4 9.11 1.4 1.39 1.44 23 26 28 6 7 8 90 89 91 156 154 157 167 165 163 144 140 147
5. 38 1.42 18.8 20.1 7.638 9.2 9.05 8.93 1.3 1.35 1.37 10 15 19 8 8 10 91 92 87 153 149 147 162 168 163 140 146 139
6. 51 1.6 19.9 19.2 9.792 8.7 8.51 8.44 1.5 1.53 1.57 48 50 55 15 16 17 82 78 77 145 147 142 155 162 158 133 138 130
7. 49 1.59 19.4 20.3 9.947 8.32 8.3 8.19 1.6 1.63 1.71 11 15 17 7 8 10 79 75 75 133 130 134 144 145 140 124 127 131
8. 46 1.6 18 18.3 8.418 8.17 8.21 8.09 1.2 1.26 1.24 22 25 28 11 12 14 92 90 92 160 157 155 170 168 173 139 143 137
9. 47 1.54 19.8 21.2 9.964 10.51 10.21 9.98 1.1 1.2 1.22 14 17 21 3 4 4 97 93 91 164 163 161 176 175 167 147 153 144
10. 53 1.55 22.1 22.6 11.978 9.68 9.45 9.51 1.4 1.37 1.41 18 20 24 4 5 6 86 87 82 152 150 147 159 157 153 131 134 135
11. 40 1.49 18 19.3 7.72 9.04 9.09 8.92 1.3 1.32 1.35 19 23 27 9 10 12 88 84 83 147 145 144 157 160 151 127 132 137
12. 57 1.6 22.3 24.3 13.851 10.44 10.17 10.03 1.3 1.27 1.32 18 21 24 2 3 3 93 88 87 161 157 154 173 175 167 148 144 145
13. 43 1.47 19.9 22.1 9.503 10.21 9.98 10.11 1.25 1.25 1.27 25 27 31 5 6 7 82 84 85 142 138 137 152 154 150 125 131 126
14. 37 1.48 16.9 20.1 7.437 9.43 9.11 8.89 1.5 1.57 1.62 50 53 57 7 8 8 80 83 81 149 145 142 156 158 161 136 133 143
GEF, grupa experiment cu subiecți de gen feminin, care nu parctică activități fizice sportive extrașcolare;
AV, alergare de viteză; SLFE, saritura în lungime fără elan; FA, flexii abdominale; F g, flotări cu sprijin pe genunchi ;
TI, testarea inițială; Time d, testarea intermediară; TF, testarea finală;
s., secunde; m., metri; mp., metri plat; rpt., repetări;

81
Anexa x. Rezultatele antropometrice, motrice și fiziologice ale GCFS
Nr. Crt. Greutate (kg.) Înălțime (m.) IMC Procent de grăsime (%) Masa grasă (kg.) AV 50mp.
(s.sutimi) SLFE (m.) FA (rpt.) Fg (rpt.) FCr FCau FCes FCisal
TI Timed TF TI TImed TF TI TImed TF TI TImed TF TI TImed TF TI TImed TF TI TImed TF TI TImed TF
1. 38 1.51 16.7 16.3 6.194 7.92 7.83 7.8 1.65 1.63 1.71 53 55 58 14 15 15 81 80 80 140 136 133 147 150 142 131 127 124
2. 40 1.52 17.3 15.8 6.32 8.47 8.51 8.33 1.52 1.55 1.5 35 38 38 10 11 12 78 80 77 139 138 134 149 153 146 127 127 123
3. 37 1.44 17.8 18.5 6.845 8.96 8.88 9.01 1.48 1.45 1.51 26 29 33 8 10 10 83 82 82 136 132 129 145 143 149 131 132 130
4. 43 1.55 17.9 17 7.31 8.36 8.23 8.29 1.61 1.63 1.67 28 30 34 12 13 15 86 84 87 148 146 143 158 160 155 135 130 130
5. 45 1.57 18.3 19.1 8.595 9.01 8.86 8.73 1.5 1.55 1.53 24 27 31 9 10 10 89 86 88 152 149 150 161 164 157 140 135 142
6. 46 1.55 19.1 18.5 8.51 8.49 8.62 8.4 1.57 1.55 1.6 32 34 36 10 11 12 87 88 85 153 148 147 163 160 167 133 135 136
7. 37 1.47 17.1 18.1 6.697 7.87 7.85 7.68 1.68 1.69 1.74 50 53 56 15 16 18 83 83 81 149 150 146 156 149 150 129 122 131
8. 45 1.54 19 19.4 8.73 8.21 8.32 8.09 1.57 1.63 1.67 43 45 46 12 13 13 88 86 86 151 148 146 159 155 161 141 137 144
9. 39 1.47 18 20.1 7.839 9.34 9.25 9.3 1.38 1.42 1.41 20 22 23 8 10 10 90 89 91 164 161 157 174 170 166 144 145 148
10. 43 1.54 18.1 16.9 7.267 8.93 9.11 8.82 1.43 1.46 1.5 29 32 30 7 8 9 78 80 80 143 141 138 154 158 149 130 127 127
11. 51 1.6 19.9 20.6 10.506 9.11 9.03 8.95 1.32 1.35 1.38 33 33 37 6 6 8 83 82 80 157 155 159 164 159 163 139 139 135
12. 51 1.61 19.7 17.3 8.823 8.77 8.67 8.79 1.48 1.53 1.55 31 34 35 9 10 10 75 77 74 144 142 141 152 149 157 125 120 129
13. 44 1.55 18.3 17.9 7.876 8.53 8.44 8.38 1.58 1.6 1.64 27 29 32 10 11 12 79 81 81 148 149 146 160 163 154 132 125 128
14. 47 1.58 18.8 18.2 8.554 8.93 8.8 8.85 1.6 1.58 1.62 40 44 45 8 9 11 87 85 88 155 154 151 168 164 161 137 134 133
GCFS, grupa control cu subiecți de gen feminin, care practică activități fizice sportive extrașcolare;
AV, alergare de viteză; SLFE, saritura în lungime fără elan; FA, flexii abdominale; F g, flotări cu sprijin pe genunchi ;
TI, testarea inițială; Timed, te starea intermediară; TF, testarea finală;
s., secunde; m., metri; mp., metri plat; rpt., repetări;

82
Anexa x. Rezultatele antropometrice, motrice și fiziologice ale GCF
Nr. Crt. Greutate (kg.) Înălțime (m.) IMC Procent de grăsime (%) Masa grasă (kg.) AV 50mp.
(s.sutimi) SLFE (m.) FA (rpt.) Fg (rpt.) FCr FCau FCes FCisal
TI Timed TF TI TImed TF TI TImed TF TI TImed TF TI TImed TF TI TImed TF TI TImed TF TI TImed TF
1. 42 1.44 20.3 24.3 10.206 10.32 10.41 10.11 1.24 1.18 1.26 11 13 11 5 5 6 96 94 94 166 170 163 172 175 169 141 144 142
2. 45 1.52 19.5 19.3 8.685 9.34 9.28 9.43 1.4 1.44 1.39 16 18 19 7 8 9 92 91 93 158 161 157 164 167 172 134 132 137
3. 46 1.54 19.4 18.7 8.602 9.18 9.03 9.07 1.35 1.39 1.4 21 24 25 10 10 11 85 85 83 147 145 150 153 150 158 137 143 136
4. 53 1.58 21.2 21.3 11.289 10.12 9.93 10.21 1.27 1.25 1.3 14 16 19 4 5 5 93 91 92 161 162 154 169 163 164 147 144 149
5. 52 1.48 23.7 23.8 12.376 9.73 9.66 9.78 1.38 1.4 1.45 24 27 29 3 3 4 91 88 89 157 158 153 166 161 168 144 139 147
6. 37 1.42 18.3 19.7 7.289 8.59 8.45 8.47 1.53 1.56 1.52 25 24 28 10 11 12 84 85 84 146 149 144 152 146 157 139 133 138
7. 45 1.51 19.7 17.8 8.01 8.44 8.6 8.51 1.49 1.52 1.55 31 29 34 9 10 11 88 86 85 143 147 148 150 153 147 140 145 142
8. 49 1.55 20.4 19.2 9.408 9.43 9.27 9.22 1.38 1.44 1.46 20 21 24 7 7 8 82 81 80 139 136 140 146 140 152 135 131 137
9. 50 1.52 21.6 23.1 11.55 11.03 10.8 10.72 1.15 1.1 1.17 9 9 11 2 2 3 94 92 92 162 159 163 170 168 166 151 155 149
10. 49 1.6 19.1 16.4 8.036 8.39 8.29 8.3 1.58 1.56 1.6 35 39 39 12 14 15 90 88 91 156 160 155 167 172 170 149 146 153
11. 34 1.37 18.1 21.6 7.344 8.96 9.01 8.83 1.44 1.46 1.45 21 24 26 8 9 9 91 90 88 155 159 162 163 157 161 136 140 134
12. 43 1.53 18.4 18.3 7.869 8.12 8.24 8.15 1.62 1.6 1.65 32 34 37 14 15 16 86 85 83 153 148 151 159 154 163 133 130 138
13. 43 1.5 19.1 20.5 8.815 8.63 8.51 8.55 1.56 1.52 1.58 26 29 32 9 10 10 84 83 81 146 149 143 155 159 162 138 135 132
14. 40 1.53 17.1 16.9 6.76 8.42 8.34 8.22 1.55 1.58 1.61 28 26 29 10 12 13 80 78 79 155 159 151 159 155 166 142 139 149
GCF, grupa control cu subiecți de gen feminin, care nu parctică activități fizice sportive extrașcolare;
AV, alergare de viteză; SLFE, saritura în lungime fără elan; FA, flexii abdominale; Fg, flotări cu sprijin pe genunchi ;
TI, testarea inițială; Timed, testarea intermediară; TF, testarea finală;
s., secunde; m., metri; mp., metri plat; rpt., repetări;