Introducere……………………………………………………………………………………………….

Cuprins

Introducere……………………………………………………………………………………………….

Lista figurilor

Capitolul 1. Principii generale…………………………………………………………………

1.1. Noțiuni teoretice privind TVA……………………………………………………..

1.2. Definiții. Sfera de aplicare……………………………………………………………

1.3. Contabilitatea sintetică a TVA……………………………………………………..

1.3.1. Contabilitatea analitică a TVA………………………………………….

1.3.2. Documente……………………………………………………………………….

Capitolul 2. Fiscalitatea TVA……………………………………………………………………

2.1. Faptul generator și exigibilitatea…………………………………………………..

2.2. Baza de impozitare………………………………………………………………………

2.3. Cotele de TVA……………………………………………………………………………..

2.4. Operațiuni scutite………………………………………………………………………..

2.4.1. Obligații privind ȋnregistrarea ȋn scopuri de TVA. Regimul special de scutire………………………………………………………………………

2.4.1.1. Ȋnregistrarea normală ȋn scopuri de TVA………………..

2.4.1.2. Ȋnregistrarea ȋn scopuri de TVA pentru achiziții intracomunitare de servicii……………………………………………….

2.4.1.3. Regimul special de scutire…………………………………….

2.5. Prorara. Deducerea TVA……………………………………………………………..

2.5.1. dreptul de deducere…………………………………………………………..

2.5.2.Limitări speciale ale dreptului de deducere…………………………..

2.6. Măsuri de simplificare. Taxarea inversă………………………………………..

2.7. Obligații de raportarea a TVA………………………………………………………

Capitolul 3. Studiu de caz. Prezentarea firmei……………………………………………..

3.1. Istoric……………………………………………………………………………………….

3.2. Active, piață, CAEN……………………………………………………………………

3.3. Politici și practici contabile privind TVA la SC Grains Grup SRL………

3.3.1. Generalități………………………………………………………………………

3.3.2. Principii contabile generale………………………………………………….

3.3.3. Reguli generale de evaluare………………………………………………….

3.4. Principalii indicatori economico-financiari ȋn perioada 2009-2013………..

Capitolul 4. Studiu de caz. Contabilitatea și fiscalitatea la SC Eco Grains SRL………………………………………………………………………………………………………

4.1. Contabilitatea mărfurilor…………………………………………………………………

4.1.1. Ȋnregistrarea contabilă a intrărilor de bunuri și servicii ȋn perioada 01.04.2014 – 30.04.2014………………………………………………………………….

4.1.2. Ȋnregistrarea ȋn contabilitate a ieșirilor de mărfuri ȋn perioada 01.04.2014 – 30.04.2014……………………………………………………………………

4.1.3. Regularizarea TVA la sfârșitul perioadei studiate………………………….

4.1.4. Raportarea TVA la sfârșitul perioadei studiate……………………………..

4.2. Inspecția fiscală la SC Eco Grains SRL. Rambursarea de TVA………………

4.2.1. Noțiunea de inspecție fiscală………………………………………………………..

4.2.2. Forme ale inspecției fiscale………………………………………………………..

4.2.2.1. Inspecția fiscală internă și inspecția fiscală externă………………

4.2.2.2. Controlul fiscal…………………………………………………………….

4.2.2.3. Forme ale inspecției fiscale………………………………………………..

4.2.3. Subiectul și obiectul inspecției fiscale………………………………………….

4.2.4. Inspecția fiscală desfașurată la SC Eco Grains SRL pentru perioada 01.02.2014 – 28.02.2014……………………………………………………………………

4.3. Influența TVA asupra rezultatelor și a trezoreriei ȋntreprinderii…………….

4.3.1. Influența TVA asupra costurilor directe, de gestiune și de trezoreie…

4.3.2. Influența TVA asupra situației financiar-patrimoniale și a fluxurilor de trezorerie…………………………………………………………………………………………………..

4.3.3. Influența cheltuielilor de exploatare angajate de TVA aupra rezultatelor ȋntreprinderii……………………………………………………………………………

4.3.4. Impactul TVA asupra pragului de rentabilitate……………………………

4.3.5. Influența TVA asupra lichidității și solvabilității…………………………

Concluzii…………………………………………………………………………………………………..

Anexe

Bibliografie…………………………………………………………………………………………….

Termenul de impozit provine din latinescul „imponere” care se traduce prin „a stabili cu forța”.

Ponderea cea mai mare ȋn constituirea veniturilor publice o dețin taxele și impozitele, respectiv impozitele directe, cum sunt taxa pe valoare adăugată, accizele, etc.

Taxa pe valoare adăugată a fost introdusă ȋn România ȋn anul 1993 și a ȋnlocuit la vremea respectivă impozitul pe circulația mărfurilor, reprezentând un pas important către adoptarea legislației fiscale ȋn România, la cea pe care o practicau țările din UE.

TVA reprezintă un impozit direct, calculat pe valoarea adăugată realizată de către persoanele impozabile, ȋnregistrate ȋn scopuri de TVA, fiind suportată de consumatorii finali.

Conform Raportului anual pe anul 2012, aprobat de Consiliul Fiscal, veniturile bugetului din TVA s-au situat la la sfărșitul anului 2012 la un nivel de 50,51 miliarde lei, reprezentând 25.4% din totalul veniturilor bugetare. Comparativ cu anul 2011, ȋncasările din TVA, au crescut cu 2,76 miliarde lei, pe fondul revenirii treptate a consumului gospodăriilor populației și a creșterii prețurilor. Același raport evidențiază că gradul de eficiență al taxării pentru TVA a scăzut substanțial ȋn România comparativ cu perioada anterioară crizei economice, fenomen care este ȋnsă comun la nivelul noilor state membre UE din Europa Centrală și de Est.

De-a lungul timpului taxa pe valoare adăugată s-a modificat, inițial plecând de la cota unică de 18% pentru operațiuni impozabile obligatorii și 0% pentru exporturi.

La 1 ianuarie 1995 a fost introdusă cota redusă de 9%, iar uletrior la 1 februarie 1998 cota standard a fost modificată de la 18% la 22%, iar cea redusă de la 9% la 11%. La 1 ianuarie 2000 cota standard se modifică din nou, reducându-se la 19%, cea redusă fiind eliminată, iar patru ani mai tărziu, ȋn 2004, se elimină și scutirea de TVA fară drept de deducere și se introduce cota redusă de 9% pentru muzee, expoziții, târguri, ȋnvățământ. La 1 iulie 2010, cota standard ajunge de la 19% la 24%, cea redusă ramânând la 9%, până ȋn prezent.

Ȋn lucrare de față, mi-am propus sa abordez pincipalele aspecte legate de taxa pe valoare adaugată, atât din punct de vedere contabil dar și din punct de vedere fiscal.

Lucrarea este structurată ȋn patru capitole.

Primul capitol cuprinde o serie de noțiuni teoretice cu privire la TVA, definiții dar și contabilitatea sintetica a taxei pe valoare adăugată.

Capitolul 2 cuprinde cele mai importante aspecte cu privire la TVA, din punct de vedere al fiscalității. Vorbesc aici de faptul generator și exigibilitate, de baza de impozitare și cotele de TVA, dar și de regimuri speciale, măsuri de simplificare și obligații de raportare.

Capitolele 3 și 4 aduc ȋn atenție studiul taxei pe valoare adăugată, făcut la societatea Eco Grains SRL.

Taxa pe valoarea adaugată ( TVA) reprezintă un impozit indirect datorat bugetului de stat și bazat pe criteriul deductibilității.

Valoarea adăugată reprezintă un indicator ce perimte cuantificarea valorii noi create de ȋntreprindere și poate fi definită ca fiind „diferența intre valoare bunurilor și serviciilor produse de ȋntreprindere și cea a serviciilor si bunurilor utilizate pentru realizarea lor – numite consumuri intermediare „.

Dintre toate impozitele indirecte, taxa pe valoarea adăugată este considerată cea mai modernă formă de impunere, ocupând primul loc și fiind adoptată de un număr mare de state, inclusiv de statele Comunității Europene, putând fi considerată astfel, „un impozit indirect, unic cu plată fracționată, cu o cotă fixă, stabilit asupra valorii adăugate ȋn fiecare stadiu al unui ciclu economic”.

Din punct de vedere contabil, taxa pe valoarea adăugată mai este definită și ca fiind diferența ȋntre producția exercițiului cu marja comercială și consumurile provenite de la terți, acolo unde:

Marja comercială reprezintă diferența ȋntre vănzările de mărfuri și costul de cumpărare al mărfurilor vândute.

Producția exercițiului reprezintă suma ȋntre producția vândută, producția stocată și producția imobilizată.

Consumurile provenite de la terți sunt reprezentate de ansamblul cheltuielilor cu materii prime, materiale consumabile și serviciile efectiv prestate de terți.

Valoarea adăugată se calculează prin diferența dintre vânzarile și cumpărările efectuate ȋn cadrul aceluiași ciclu economic, din punct de vedere fiscal TVA având anumite reguli specifice ȋn care suma valorii adăugate este efectiv realizată ȋn ȋntreprindere, precum și modalitățile sale de calcul.

Ȋn România, TVA de plată se determină lunar prin diferență ȋntre TVA colectată asupra vânzărilor către clienți si TVA deductibilă ȋnregistrată ȋn baza facturilor emise de către funizori.

Actuala taxă pe valoare adăugată este reglementată prin Legea Nr. 571/2003 privind Codul Fiscal actualizată .

Operațiunile care intră ȋn sfera de aplicare a TVA, sunt acele operațiuni care constituie o livrare de bunuri , prestare de servicii sau operațiuni asimilate acestora. Operațiunile efectuate de persoanele impozabile sunt operațiuni ce intră ȋn sfera de aplicare a TVA. Alături de cele de mai sus, importurile și acele operațiuni ce sunt rezultatul activităților economice, sunt și ele considerate ca fiind operațiuni ce intră ȋn sfera de aplicare a TVA.

Din punct de vedere al taxei pe valoare adăugată sunt considerate ca fiind operațiuni impozabile ȋn România, cele care ȋndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

Operațiunile care, ȋn sensul art. 128 – Livrarea de bunuri, art.129 – Prestarea și art. 130 – Schimbul de bunuri sau servicii, consituie sau sunt asimilate cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, ȋn sfera taxei;

Locul de livrare al bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fii ȋn România, ȋn conformitate cu art.132 – Locul livrării de bunuri și art.133 – Locul prestării de servicii;

Livrarea bunurilor sau prestarea de servicii este realizată de o prsoană impozabilă, acționând ca atare;

Livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să rezulte din activitățile economice și anume: activitățile producătorilor, comercianților sau prestărilor de servicii, activități extractive, agricole și activitățile profesiilor liberaleortant către adoptarea legislației fiscale ȋn România, la cea pe care o practicau țările din UE.

TVA reprezintă un impozit direct, calculat pe valoarea adăugată realizată de către persoanele impozabile, ȋnregistrate ȋn scopuri de TVA, fiind suportată de consumatorii finali.

Conform Raportului anual pe anul 2012, aprobat de Consiliul Fiscal, veniturile bugetului din TVA s-au situat la la sfărșitul anului 2012 la un nivel de 50,51 miliarde lei, reprezentând 25.4% din totalul veniturilor bugetare. Comparativ cu anul 2011, ȋncasările din TVA, au crescut cu 2,76 miliarde lei, pe fondul revenirii treptate a consumului gospodăriilor populației și a creșterii prețurilor. Același raport evidențiază că gradul de eficiență al taxării pentru TVA a scăzut substanțial ȋn România comparativ cu perioada anterioară crizei economice, fenomen care este ȋnsă comun la nivelul noilor state membre UE din Europa Centrală și de Est.

De-a lungul timpului taxa pe valoare adăugată s-a modificat, inițial plecând de la cota unică de 18% pentru operațiuni impozabile obligatorii și 0% pentru exporturi.

La 1 ianuarie 1995 a fost introdusă cota redusă de 9%, iar uletrior la 1 februarie 1998 cota standard a fost modificată de la 18% la 22%, iar cea redusă de la 9% la 11%. La 1 ianuarie 2000 cota standard se modifică din nou, reducându-se la 19%, cea redusă fiind eliminată, iar patru ani mai tărziu, ȋn 2004, se elimină și scutirea de TVA fară drept de deducere și se introduce cota redusă de 9% pentru muzee, expoziții, târguri, ȋnvățământ. La 1 iulie 2010, cota standard ajunge de la 19% la 24%, cea redusă ramânând la 9%, până ȋn prezent.

Ȋn lucrare de față, mi-am propus sa abordez pincipalele aspecte legate de taxa pe valoare adaugată, atât din punct de vedere contabil dar și din punct de vedere fiscal.

Lucrarea este structurată ȋn patru capitole.

Primul capitol cuprinde o serie de noțiuni teoretice cu privire la TVA, definiții dar și contabilitatea sintetica a taxei pe valoare adăugată.

Capitolul 2 cuprinde cele mai importante aspecte cu privire la TVA, din punct de vedere al fiscalității. Vorbesc aici de faptul generator și exigibilitate, de baza de impozitare și cotele de TVA, dar și de regimuri speciale, măsuri de simplificare și obligații de raportare.

Capitolele 3 și 4 aduc ȋn atenție studiul taxei pe valoare adăugată, făcut la societatea Eco Grains SRL.

Taxa pe valoarea adaugată ( TVA) reprezintă un impozit indirect datorat bugetului de stat și bazat pe criteriul deductibilității.

Valoarea adăugată reprezintă un indicator ce perimte cuantificarea valorii noi create de ȋntreprindere și poate fi definită ca fiind „diferența intre valoare bunurilor și serviciilor produse de ȋntreprindere și cea a serviciilor si bunurilor utilizate pentru realizarea lor – numite consumuri intermediare „.

Dintre toate impozitele indirecte, taxa pe valoarea adăugată este considerată cea mai modernă formă de impunere, ocupând primul loc și fiind adoptată de un număr mare de state, inclusiv de statele Comunității Europene, putând fi considerată astfel, „un impozit indirect, unic cu plată fracționată, cu o cotă fixă, stabilit asupra valorii adăugate ȋn fiecare stadiu al unui ciclu economic”.

Din punct de vedere contabil, taxa pe valoarea adăugată mai este definită și ca fiind diferența ȋntre producția exercițiului cu marja comercială și consumurile provenite de la terți, acolo unde:

Marja comercială reprezintă diferența ȋntre vănzările de mărfuri și costul de cumpărare al mărfurilor vândute.

Producția exercițiului reprezintă suma ȋntre producția vândută, producția stocată și producția imobilizată.

Consumurile provenite de la terți sunt reprezentate de ansamblul cheltuielilor cu materii prime, materiale consumabile și serviciile efectiv prestate de terți.

Valoarea adăugată se calculează prin diferența dintre vânzarile și cumpărările efectuate ȋn cadrul aceluiași ciclu economic, din punct de vedere fiscal TVA având anumite reguli specifice ȋn care suma valorii adăugate este efectiv realizată ȋn ȋntreprindere, precum și modalitățile sale de calcul.

Ȋn România, TVA de plată se determină lunar prin diferență ȋntre TVA colectată asupra vânzărilor către clienți si TVA deductibilă ȋnregistrată ȋn baza facturilor emise de către funizori.

Actuala taxă pe valoare adăugată este reglementată prin Legea Nr. 571/2003 privind Codul Fiscal actualizată .

Operațiunile care intră ȋn sfera de aplicare a TVA, sunt acele operațiuni care constituie o livrare de bunuri , prestare de servicii sau operațiuni asimilate acestora. Operațiunile efectuate de persoanele impozabile sunt operațiuni ce intră ȋn sfera de aplicare a TVA. Alături de cele de mai sus, importurile și acele operațiuni ce sunt rezultatul activităților economice, sunt și ele considerate ca fiind operațiuni ce intră ȋn sfera de aplicare a TVA.

Din punct de vedere al taxei pe valoare adăugată sunt considerate ca fiind operațiuni impozabile ȋn România, cele care ȋndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

Operațiunile care, ȋn sensul art. 128 – Livrarea de bunuri, art.129 – Prestarea și art. 130 – Schimbul de bunuri sau servicii, consituie sau sunt asimilate cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, ȋn sfera taxei;

Locul de livrare al bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fii ȋn România, ȋn conformitate cu art.132 – Locul livrării de bunuri și art.133 – Locul prestării de servicii;

Livrarea bunurilor sau prestarea de servicii este realizată de o prsoană impozabilă, acționând ca atare;

Livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să rezulte din activitățile economice și anume: activitățile producătorilor, comercianților sau prestărilor de servicii, activități extractive, agricole și activitățile profesiilor liberale sau asimilate acestora.

Este considerată de asemenea, operațiune impozabilă, importul de bunuri efectuat ȋn România de orice persoană, cu condiția ca locul importului să fie ȋn România.

Sunt de asemenea considerate operațiuni impozabile următoarele :

Achizițiile intracomunitare de bunuri, altele decât mijloacele de transport noi sau produse accizabile, efectuate de o persoană impozabilă, care acționează ca atare.

Achiziția intracomunitară de mijloace de transport noi, efectuată de orice persoană.

Operațiunile impozabile pot fii: operațiuni taxabile , pentru care se aplică cotele prevăzute la art. 140 Codul Fiscal;

Operțiuni scutite de taxă cu drept de deducere , pentru care nu se datorează tax, dar este permisă deducerea taxei datorate sau achitate parțial pentru achiziții și pentru care

Operțiuni scutite de taxă făra drept de ducere, pentru care nu se datorează taxa și nu este permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziții;

Importuri și achiziții intracomunitare , scutite de taxă;

În sensul TVA, este considerată persoană impozabilă orice persoană care desfășoară, ȋntr-o manieră independentă și indiferent de loc, activități economice de natura următoarelor: activitățile producătorilor, comercianților sau prestatorilor de servicii , inclusiv activitățile extractive , agricole și activitățile profesiilor libere sau asimilate acestora. Activitate economică este considerată de asemenea și exploatarea bunurilor corporale sau necorporale ȋn scopul obținerii de venituri cu caracter de continuitate.

Revenind la operațiunea de livrare, aceasta „reprezintă transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor deținute de proprietar către beneficiar direct sau prin intermediere”.

Bunurile mobile corporale, bunurile imobile, energia eletrică și termică, gazele, vânzarea cu plata ȋn rate, transferul de proprietate ȋn urma executării silite, toate acestea fac obiectul livrării.

Toate celelalte activități ce nu constituie livrare de bunuri, cum ar fi: transportul de persoane sau mărfuri, servicii de publicitate, prestațiile notarilor, a avocaților, intermedierea, operațiunile de leasing, reprezintă prestări de servicii.

Ȋn cazul livrărilor de bunuri, sunt supuse TVA toate operațiunile referitoare la transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor situate pe teritoriul României. Ȋn ceea ce privește importul de bunuri, acestea sunt impozabile pe teritoriul României, odată cu intrarea ȋn țară, ȋn baza declarației vamale definitivă.

Ȋn ceea ce privește prestarea de servicii, locul impozitării este considerat a fii, locul unde prestatorul ȋși are sediul. Dacă ȋnsă acesta lipsește, locul impozitării este acolo unde prestatorul are domiciliul stabil.

Sunt exceptate de la această regulă, acele servicii pentru care locul prestării este locul unde sunt situate bunurile de natură imobiliară, operațiunile de inchiriere a bunurilor imobiliare, operațiunile de leasing, etc.

Sunt deasemenea exceptate acele servicii pentru care locul prestării este:

Locul unde are loc transportul de persoane.

Locul unde serviciile sunt prestate efectiv, referindu-se la activitățile culturale, artistice, sportive, servicii accesorii.

Locul unde beneficiarul are stabilit sediul activității sale economice, sau ȋn lipsă, domiciuliul stabil al acestuia.

Conform O.M.F.P 3055/ 29.10.2009 Contul 442 „Taxa pe valoare adăugată”, face parte din grupa 44 „ Bugetul statului, fonduri speciale și conturi asimilate ”.

Cu ajutorul lui se ține evidența decontărilor cu bugetul statului privind taxa pe valoare adăugată pentru operațiunile efectuate pe teritoriul României.

Taxa pe valoare adăugată aferentă cumpărărilor de bunuri și servicii efectuate din alte state , precum și taxa pe valoare adăugată datorată pe teritoriul altui stat pentru livrări de bunuri sau prestări de servicii efectuate pe teritoriul acelui stat, nu se evidențiază ȋn acest cont.

Contul 442 „Taxa pe valoare adăugată” este un cont bifuncțional, pentru evidențierea distinctă , utlizându-se următoarele conturi sintetice de grad 2:

4423 „TVA de plată”

4424 „TVA de recuperat”

4426 „TVA deductibilă”

4427 „TVA colectată”

4428 „TVA neexigibilă”

este un cont de pasiv, cu care se ține evidența taxei pe valoare adăugată de plătit la bugetul de stat, ȋn creditul sau ȋnregistrându-se diferențele rezultate la sfârșitul perioadei fiscale ȋntre taxa pe valoare adăugată colectată mai mare (4427) și taxa pe valoare adăugată deductibilă (4426), iar ȋn debitul său ȋnregistrându-se plățile efectuate la bugetul statului (512) , sumele compensate cu taxa pe valoare adăugată de recuperat din perioada fiscală precedentă (4424) , precum și sumele reprezentând taxă pe valoarea adăugată de plată , scutite sau anulate (758) , potrivit legii.

Soldul contului 4423 „TVA de plată ” reprezintă taxa pe valoare adăugată de plată.

este un cont de activ cu care se ține evidența taxei pe valoare adăugată de recuperat de la bugetul statului. Ȋn debitul contului 4424 „Taxa pe valoare adăugată de recuperat” se ȋnregistrează diferențele rezultate la sfărșitul perioadei fiscale ȋntre taxa pe valoare adăugată deductibilă (4426) și taxa pe valoare adăugată colectată (4427). Ȋn creditul contului 4424 „Taxa pe valoare adăugată de recuperat” se ȋnregistrează taxa pe valoare adăugată ȋncasată de la bugetul de stat (512) și taxa pe valoare adăugată de recuperat compensată ȋn perioadele următoare cu taxa pe valoare adăugată de plată (4423) sau cu alte taxe și impozite,l potrivit legii.

Soldul contului 4424 „Taxa pe valoare adăugată de recuperat” reprezintă taxa pe valoare adăugată de recuperat de la bugetul statului.

este tot un cont de activ, cu ajutorului căruia se ține evidența taxei pe valoare adăugată deductibilă, conform legii și in debitul căruia se ȋnregistrează sumele reprezentând taxa pe valoare adăugată deductibilă conform legii (401, 404, 451, 453, 412 sau 4427 ȋn cazul taxării inverse), sumele reprezentând ajustări ale taxei pe valoare adăugată deductibile aferente bunurilor de capital, ȋn favoarea persoanei impozabile, precum și sumele reprezentând ajustări ale taxei pe valoare adăugată deductibile pentru achiziții de bunuri și servicii , altele decât bunurile de capital. Ȋn creditul contului 4426 „Taxa pe valoare adăugată deductibilă” se ȋnregistrează sumele compensate la sfărșitul perioadei fiscale din taxa pe valoare adăugată colectată (4427), diferențele rezultate la sfârșitul perioadei ȋntre taxa pe valoare adăugată deductibilă și taxa pe valoare adăugată colectată (4424), taxa pe valoare adăugată devenită nedeductibilă prin aplicarea pro-ratei (635). Tot ȋn creditul contului 4426 „Taxa pe valoare adăugată deductibilă” se mai ȋnregistrează și regularizarea taxei pe valoare adăugată aferente avansurilor , sau a facturilor partial emise, ajustarea bazei impozabile la beneficiar și sumele ce rezultă din corectarea facturilor sau a altor documente care țin loc de factură , ȋn cazurile prevăzute de lege, ajustarea taxei pe valoare adăugată deductibilă pentru achizițiile de bunuri și servicii , altele decât bunurile de capital , ȋn favoarea bugetului de stat precum și ajustarea taxei pe valoare adăugată deductibilă aferente bunurilor de capital ȋn favoare bugetului de stat.

La sfârșitul perioadei fiscale, contul nu prezinta sold.

este un cont de pasiv cu ajutorul căruia se ținje evidența taxei pe valoare adăugată colectată , conform legii.

Ȋn creditul contului 4427 cu „Taxa pe valoare adăugată colectată” este ȋnregistrată taxa pe valoare adăugată colectată aferentă livrărilor de bunuri și prestărilor de servicii taxabile, avansurilor pentru livrări de bunuri sau prestări de servicii taxabile (411, 428 , 451, 453, 461, 531 ), precum și taxa aferentă operațiunilor pentru care se aplică taxare inversă , potrivit legii (4426).

Tot ȋn creditul contului 4427 cu „Taxa pe valoare adăugată colectată” se mai ȋnregistrează și taxa pe valoare adăugată aferentă operațiunilor care sunt asimilate livrărilor de bunuri și prestărilor de servicii , taxabile (428, 461 , 635), taxa pe valoare adăugată neexigibilă devenită exigibilă (4428).

Ȋn debitul contului 4427 cu „Taxa pe valoare adăugată colectată” se ȋnregistrează regularizarea taxei aferente avansurilor sau a facturilor parțial emise, ajustarea bazei impozabile la furnizor și sumele ce rezultă din corectarea facturilor sau a altor documente care țin loc de factură, ȋn cazurile prevăzute de lege, taxa pe valoare adăugată deductibilă, compensată la sfărșitul perioadei (4426), precum și taxa pe valoare adăugată de plată datorată bugetul de stat , stabilită conform legii (4423).

La sfârșitul perioadei contul 4427 cu „Taxa pe valoare adăugată colectată” nu prezintă sold.

este un cont bifuncțional, ȋn el evidențiindu-se taxa pe valoare adăugată neexigibilă.

La sfârșitul perioadei soldul contului reprezintă taxa pe valoare adăugată neexigibilă.

Pentru a putea aplica prevederile legale este necesar ȋntocmirea următoarelor documente obligatorii pentru plătitorii de taxă pe valoarea adăugată: dispoziția de livrare, avizul de ȋnsoțire a mărfii, chitanța, actura fiscală, jurnalul de vănzări, jurnalul pentru cumpărări, decontul de T.V.A.

reprezintă documentul ce se ȋntocmește la eliberarea din magazie a mărfurilor, a produselor sau a altor valori materiale destinate vânzării. Dispoziția de livrare repezintă acel documentul justificativ de scădere din gestiunea magaziei care face predare și este un document de bază pentru ȋntocmirea avizului de ȋnsotire a mărfii sau facturii.

este un formular cu regim intern de tipărire și numerotare. Conținutul minimal obligatoriu de infomații al avizului de ȋnsoțire a mărfii este: seria și numărul intern de identificare, data emiterii, datele de identificare ale furnizorului, date de identificare ale cumpărătorului, denumirea și cantitatea bunurilor livrate, date privind expediția, semnătura delegatului, semnătura expeditorului.

Avizul de ȋnsoțire a mărfii servește ca document de ȋnsoțire a mărfii pe timpul transportului și stă la baza ȋntocmirii facturii. Se ȋntocmește ȋn două sau mai multe exemplare , de către unitățile care nu au posibilitatea ȋntocmirii facturii ȋn momentul livrării produselor, mărfurilor sau altor valori materiale , precum și ȋn alte situații stabilite prin procedurile proprii ale societății .

este un formular cu regim intern de tipărire și numerotare.

Servește ca document pe baza căruia se ȋntocmește documentul de decontare a bunurilor livrate și a serviciilor prestate și poate fi docuementul de ȋnsoțire a mărfii pe timpul transportului. Factura fiscală este un document de ȋncarcare ȋn gestiunea cumpărătorului și document justificaiv de ȋnregistrare ȋn contabilitatea funizorului și a cumpărătorului.

Factura fiscală se ȋntocmește ȋn două sau mai multe exemplare pentru livrări de bunuri și/sau prestări de servicii. Ȋn situația ȋn care factura fiscală nu se ȋntocmește ȋn momentul livrării , bunurile livrate sunt ȋnsoțite pe timpul transportului de avizul de ȋnsoțire a mărfii.

Factura fiscală trebuie să cuprindă următoarele informații:

numărul de ordine, ȋn baza uneia sau a mai multor serii , care identifică factura ȋn mod unic și data emiterii;

data la care au fost livrate bunuri /prestate serviciile sau data ȋncasării unui avans, ȋn măsura ȋn care această dată este anterioară datei emiterii facturii;

denumirea/numele, adresa și codul de ȋnregistrare ȋn scopuri de TVA sau, după caz codul de identificare fiscală ale persoanei impozabile care a livrat bunurile sau a prestat serviciile;

denumirea/numele și adresa beneficiarului bunurilor sau serviciilor, precum și codul de identificare fiscală al beneficiarului, dacă aceste este o persoana juridică impozabilă sau o perosoană juridică neimpozabilă;

denumirea și cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate;

baza de impozitare a bunurilor și serviciilor ori, după caz, avansurile facturate, pentru fiecare cotă, scutire sau operațiune netaxabilă, prețul unitar, exclusiv taxa, precum și rabaturile, remizele, și alte reduceri de preț, ȋn cazul ȋn care acestea nu sunt incluse ȋn prețul unitar;

indicarea cotei de taxă și a sumei taxei colectate, exprimate ȋn lei, ȋn funcție de cotele taxei;

ȋn cazul ȋn care clientul este persoană obligată la plata taxei, mențiunea „taxare inversă”;

ȋn cazul ȋn care exigibilitatea TVA intervine la data ȋncasării contravalorii integrale sau parțiale a livrării de bunuri ori a prestării de servicii , mențiunea”TVA la ȋncasare”.

este:

un formular tipzat, fără regim special ce servește ca jurnal auxiliar pentru ȋnregistrarea vânzărilor de valori materiale sau a prestărilor de servicii;

document ce stabilește lunar taxa pe valoare adăugată colectată;

document de control al unor operții ȋnregistrate ȋn contabilitate.

Juranalul pentru vânzări se ȋntocmește intr-un singur exemplar, având paginile numerotate, ȋn care se ȋnregistrează zilnic sau lunar, fără stersături și spații libere, elementele necesare pentru determinarea corecta a TVA colectată datorată.

Unitățile scutite de obligația emiterii unei facturi sunt obligate să utilizeze documentul „borderou de vânzare/ȋncasare” care servește ca document de centralizare zilnică a vânzărilor/ȋncasărilor realizate de unitate, precum și la ȋnregistrarea acestora ȋn jurnalul pentru vânzări și stabilirea taxei pe valoarea adăugată colectată.

este un formular tipizat fără regim special ce servește ca jurnal auxiliar pentru ȋnregitrarea cumpărărilor de valori materiale sau a a prestărilor de servicii, document de stabilire lunara a taxei pe valoarea adăugată deductibilă și document de control al unor operații ȋnregistrate in contabilitate. Jurnalul pentru cumpărări se intocmește ȋntr-un singur exemplar, având paginile numerotate, ȋn care se ȋnregistrează zilnic, elementele necesare pentru determinarea corectă a taxei pe valoarea adăugată deductibilă.

(„Decontul de taxă pe valoarea adăugată”) se completează de persoanele impozabile ȋnregistrate ȋn scopuri de TVA, confor art. 153 din Codul Fiscal, și se depune la organul fiscal competent, la următoarele termene:

lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se depune decontul, de persoanele impozabile pentru care perioada fiscală este luna calendaristică , potrivit prevedeilor art.1561 din Codul Fiscal.

trimestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni din trimestrul următor celui pentru care se depune decontul, de persoanele impozabile pentru care perioada fiscală este trimestrul calendaristic, potrivit prevederilor art. 1561 din Codul Fiscal.

semestrial, până la data de 25 inclusiv aprimei luni din semestrul următor celui pentru care se depune decontul , de persoanele impozabile pentru care organul fiscal competent a aprobat ca perioadă fiscală semestrul calendaristic, potrivit prevederilor art.1561 alin.(7) din Codul Fiscal și ale pct. 80 alin.(2) din Norme metodologice;

anual, până la data de 25 ianuarie inclusiv a anului următor celui pentru care se depune decontul, de persoanele impozabile prevăzute la pct.80 alin.(4) din Normele metodologice și de persoanele impozabile pentru care organul fiscal competent a aprobat ca perioadă fiscală anul calendaristic, potrivit art. 1561 alin.(7) din Codul Fiscal și ale pct. 80 alin.(2) din Normele metodologice.

până la data de 25 a celei de-a treia luni a trimestrului calendaristic, pentru primele două luni ale aceluiași trimestru calendaristic, de persoanele impozabile care utilizează trimestru la perioadă fiscală și care efectuează o achiziție intracomunitară taxabilă ȋn România, dacă exigibilitatea taxei aferentă achiziției intracomunitare intervine ȋn a doua lună a respectivului trimestru. Decontul se va depune pentru luna a doua a trimestrului, dar va cuprinde și operațiunile realizate ȋn prima lună a acestuia.

Pe lângă documentele enumerate mai sus, ȋn funcție de anumite criterii, persoanele impozabile pot avea obligația depunerii următoarelor:

– Decont special de taxă pe valoarea adăugată –se completează se către persoanele ȋnregistrate conform art.153^1 din Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal , cu modificările și completările ulterioare dar care nu sunt ȋnregistrate și nu trebuie să se ȋnregistreze conform art.153 din același cod.

– Cerere privind utilizarea ca perioadă fiscală pentru TVA a semestrului sau anului calendaristic – ȋn baza cererii depuse de persoana impozabilă, organul fiscal ȋn a cărui rază teritorială se află aceasta, poate aproba utilizarea altei perioade fiscale decât luna sau trimestrul. Cererea se depune pâna la data de 25 februarie a anului pentru care se exercită opțiunea.

– Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoare adăugată.

Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de ȋnregistrare ȋn scopuri de TVA a fost anulat conform art.153 alin. (9) lit. a) – e) sau g) din Codul fiscal (OPANAF 2224/2013) .

– Cerere de rambursare pentru persoanele impozabile neînregistrate în scopuri de TVA în România, stabilite în afara Comunității (OPANAF  5/2010).

Faptul generator al TVA este stabilt ȋn mod concret de legislația taxei pe valoare adăugată. Aceeași legislație stabilește și ce anume determină nașterea obligției de plată a impozitului, adică a raportului juridic final cu toate elementele sale.

Faptul genrator ia naștere de obicei, la momentul efectuării livrării de bunuri mobile, al transferului de proprietate asupra bunurilor mobile sau prestărilor de servicii și este folosit ȋn practică pentru determinarea regimului care se aplică ȋn caz de modificare sau schimbare a legislației.

Legea stabilește pentru operațiile specifice condițiile și momentul ȋn care ia naștere faptul generator. Astfel, ȋn situația importului de bunuri, faptul generator ia naștere la data ȋnregistrării declarației vamale iar ȋn cazul serviciilor de import , la data recepției de către beneficiar.

Daca vorbim de livrări de bunuri sau prestări de servicii cu plata ȋn rate, faptul generator intervine la momentul expirării perioadei pentru care se face decontarea sau la data scadentă.

Ȋn cazul operațiilor efectuate prin intermediari, faptul generator intervine la momentul vânzării bunurilor.

Exigibilitatea TVA reprezintă „dreptul organului fiscal de a pretinde plătitorului la o anumită dată, plata taxei datorate bugetului de stat” și intervine la data livrării bunurior sau prestării serviciilor, cu anumite excepții insă.

Pentru livrările intracomunitare, exigibilitatea TVA intervine la data emiterii facturii, sau la data emiterii autofacturii sau ȋn cea de-a cincisprezecea zi a lunii următoare celei ȋn care se efectuează livrarea intracomunitară, dacă până la acea data o factură sau autofactură nu s-a emis.

Ȋn principiu, concomitent cu faptul generator intervine și exigibilitatea TVA, pentru livrările de bunuri sau cumpărările de bunuri . Ȋn cazul prestărilor de servicii, taxa pe valoare adăugată, devine exigibilă fie la ȋncasarea avansului, fie la ȋntocmirea declarației vamale ȋn cazul importurilor, fie odată cu ȋntocmirea actului notarial, respectiv factura fiscală, ȋn cazul achizițiilor de terenuri, construcții ori vânzarea de imobile noi. Există insă și derogări de la lege ȋn ceea ce privește exigibilitatea concomitentă cu faptul generator: dacă vorbim de prestări de servicii, lucrări imobiliare la care se ȋncasează avansuri sau se fac decontări succesive, exigibilitatea intervine la data ȋncasării sumelor. Exigibilitatea poate fi și anterioară faptului generator, atunci când factura este emisă ȋnaintea livrării bunurilor sau prestării serviciilor.

Atât faptul generator, cât și exigibilitatea TVA , sunt doua elemente foarte importante ale TVA, ȋn funcție de care se determină momentul la care ia naștere obligația agentului economic de a plăti taxa, pe de o parte, iar pe de altă parte dreptul organului fiscal de a pretinde la o anumită dată, plata taxei datorată bugetului de stat.

Ȋncepând cu data de 01 ianuarie 2013, a fost introdus sistemul TVA la ȋncasare. Ȋn anul 2013, acest sistem a fost obligatoriu pentru persoanele impozabile care ȋndeplineau condițiile reglementate de art.1342 din Codul fiscal: „Prin excepție de la prevederile alin. (1) și alin. (2) lit. a) se aplică sistemul TVA la încasare, respectiv exigibilitatea taxei intervine la data încasării contravalorii integrale sau parțiale a livrării de bunuri ori a prestării de servicii, astfel:

a) în cazul persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 153, care au sediul activității economice în România conform art. 125^1alin. (2) lit. a), a căror cifră de afaceri în anul calendaristic precedent nu depășește plafonul de 2.250.000 lei…

Conform modificărilor aduse Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.111/2013 pentru reglementarea unori măsuri fiscale și pentru modificarea unor acte normative, ȋncepând cu 01 ianuarie 2014, sistemul TVA la ȋncasare a devenit opțional, fiind eligibile pentru aplicarea sistemului TVA la ȋncasare:

persoanele impozabile ȋnregistrate ȋn scopuri de TVA conform art.153 din Codul fiscal, cu sediul activității economice ȋn România, a căror cifră de afaceri ȋn anul calendaristic precedent nu a depășit plafonul de 2.250.000 lei.

persoanele impozabile cu sediul activității economice ȋn România, care se ȋnregistrează ȋn scopuri de TVA conformart.153 din Codul fiscal ȋn cursul anului și care optează pentru aplicarea sistemului TVA la ȋncasare ȋncepând cu data ȋnregistrării ȋn scopuri de TVA.

Nu sunt eligibile pentru aplicarea sistemului TVA la ȋncasare:

persoanele impozabile care fac parte dintr-un grup fiscal unic;

persoanele impozabile care nu sunt stabilite ȋn România;

persoanele impozabile care ȋn anul precedent au depășit plafonul de 2.250.000 lei;

persoanele impozabile care se ȋnregistrează ȋn scopuri de TVA conform art.153 din Codul fiscal ȋn cursul anului și care au depășit plafonul de 2.250.000 lei ȋn anul precedent sau ȋn anul calendaristic ȋn curs, calculat ȋn funcție de operațiunile realizate ȋn perioada ȋn care respectiva persoană a avut un cod valabil de TVA conform art.153 din Codul fiscal.

Sistemul TVA la ȋncasare se aplică numai pentru operațiuni pentru care locul livrării sau locul prestării se consideră a fi ȋn România.

Pe facturile emise pentru aceste operațiuni pentru care se aplică sistemul TVA la ȋncasare, instituțiile care aplică acest sistem au obligația să ȋnscrie mențiunea „TVA la ȋncasare”.

Sistemul TVA la ȋncasare nu se aplică pentru următoarele operațiuni care intră sub incidența regulilor generale privind exigibilitatea TVA:

livrări de bunuri și prestări de servicii pentru care obligat la plata TVA este beneficiarul conform prevederilor art.150 alin.(2) – (6), art.1523 alin.(10) sau art. 160 din Codul fiscal;

livrări de bunuri și prestări de servicii care sunt scutita de TVA;

operațiuni supuse regimurilor speciale reglementate prin:

art.1521 „Regimul special pentru agențiile de turism”;

art.1522 „Regimuri speciale pentru bunurile second-hand, opere de artă, obiecte de colecție și antichități”;

art.1523 „Regimul special pentru aurul de investiții”;

livrări de bunuri și prestări de servicii a căror contravaloare este ȋncasată, cu numerar, parțial sau total, de la beneficiari;

persoane juridice;

persoane fizice ȋnregistrate ȋn scopuri de TVA;

persoane fizice autorizate;

liber-profesioniști;

asocieri fără personalitate juridică;

livrări de bunuri și prestări de servicii pentru care beneficiarul este o persoană afiliată furnizorului sau prestatorului conform prevederilor art.7 alin.(1) pct.21 din Codul fiscal.

Persoana impozabilă care optează să aplice sistemul TVA la ȋncasare trebuie să depună la organele fiscale competente o notificare din care să reiasă această opțiune. Poate renunță la aplicarea sistemului dacă nu depășește ȋntr-un an plafonul de 2.250.000 lei, oricând ȋn cursul anului, excepție făcând primul an ȋn care a optat pentru aplicarea sistemului. Renunțarea se face prin de punerea unei notificări la organul fiscal competent ȋntre datele de 01 și 25 ale lunii. Radierea persoanei respectice din Registrul persoanelor care aplică sistemul TVA la ȋncasare se operează de organele fiscale competente ȋncepând cu prima zi a perioadei fiscale următoare celei ȋn care a fost depusa notificarea.

Includerea si excluderea din acest sistem, se efectuează prin completarea formularului 097 „Notificare privind aplicarea/ȋncetarea aplicarii sistemului TVA la ȋncasare” – anexa 1.

Baza de impozitare a TVA cuprinde tot ceea ce constituie contrapartida obținută de la furnizor sau prestator din partea cunpărătorului, la care se adaugă impozitele și taxele și cheltuielile accesorii (comisioane, cheltuieli de ambalare, transport și asigurare ), solicitate de către furnizor, cumpărătorului.

Nu se cuprind ȋn baza de impozitare: reducerile de preț acordate de furnizori direct clienților la data exigibilității taxei, sumele reprezentând daune-interse stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, penalizările și orice alte sume solicitate pentru neȋndeplinirea totală sau parțială a obligațiilor contractuale, daca sunt percepute peste prețurile sau tarifele negociate.

Excluse din baza de impozitare sunt și:

dobânzile, percepute după data livrării sau prestării, pentru plăți cu ȋntărziere;

valoarea ambalajelor care circula ȋntre furnizorii de marfă și clienți, prin schimb, fără facturare;

sumele achitate de o persoană impozabilă ȋn numele și ȋn contul altei persoane și care apoi se deconctează acesteia.

Ȋn cazul contractelor de leasing, atunci când locatorul asigură el ȋnsuși bunul care face obiectul contractului de leasing și refacturează locatarului costul exact al asigurării, costul asigurării nu reprezintă o cheltuială accesorie serviciului de leasing ȋn sensul art.137 alin.(2) lit.(b) din Codul fiscal, nefiind inclus ȋn baza de impozitare a serviciului de leasing. Refacturarea de către locator a costului exact al asigurării reprezintă o operațiune independentă de serviciile de leasing.

Baza de impozitare se poate reduce ȋn următoarele situații:

ȋn cazul ȋn care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate ȋncasa din cauza falimentului beneficiarului. Ajustarea este permisă ȋncepând cu data pronunțării judecătorești de ȋnchidere a procedurii prevăzute de Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenței, hotărâre rămasă definitivă și irevocabilă;

ȋn cazul desființării totale sau parțiale a contractului pentru livrarea de bunuri sau prestarea de servicii, ȋnainte de efectuarea acestora, dar pentru care au fost emise facturi ȋn avans;

ȋn cazul refuzurilor totale sau parțiale privind cantitatea, calitatea ori prețurile bunurilor livrate sau ale serviciilor prestate, precum și ȋn cazul desființării totale sau parțiale a contractului pentru livrarea sau prestarea ȋn cauză ca urmare a unui acord scris ȋntre părți sau ca urmare a unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile sau ȋn urma unui arbitraj;

ȋn cazul ȋn care rabaturile, remizele, risturnele sunt acordate după livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor.

Ȋn aceste situații furnizorii de bunuri și/sau prestatorii de servicii ȋși ajustează baza impozabilă a taxei pe valoare adăugată după efectuarea livrării/prestării sau după facturarea livrării/prestării, chiar dacă livrarea/prestarea nu a fost efectuată, dar aceste evenimente au avut loc ulterior facturării și ȋnregistrării taxei ȋn evidențele persoanei impozabile. Ȋn acest scop, furnizorii/prestatorii trebuie să emită facturi cu valorile ȋnscrise cu semnul minus când baza de impozitare se reduce sau, după caz, fără semnul minus, dacă baza de impozitare se majorează, care vor fi transmise și beneficiarului, cu excepția situației prevăzute la lit.a).

Cota de impunere aplicabilă operațiunilor taxabile este cea aflată ȋn vigoare la data la care intervine faptul generator, cu excepția următoarelor cazuri, pentru care se aplică cota ȋn vigoare la data exigibilității taxei:

ȋn situațiile ȋn care se emite factura ȋnainte de data la care intervine faptul generator;

pentru plățile ȋn avans efectuate ȋnainte de data la care intervine faptul generator;

pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii realizate prin mașini automate de vânzare, de jocuri sau alte mașini similare.

Ȋn aceste situații, ȋn schimbul schimbării cotei, se va proceda la regularizare pentru a se aplica cotele ȋn vigoare la data livrării de bunuri sau prestării de servicii.

Pentru importul de bunuri, cota aplicabilă este cota aplicabilă pe teritoriul României pentru livrarea aceluiași bun.

Ȋn cazul operațiunilor suspuse sistemului TVA la ȋncasare, cota aplicabilă este cea ȋn vigoare la data la care intervine faptul generator, cu excepția situațiilor ȋn care este emisă o factură sau este ȋncasat un avans, ȋnainte de data livrării/prestării, pentru care se aplică cota ȋn vigoare la data la care a fost emisă factura ori la data la care a fost ȋncasat avansul.

Pentru achizițiile intracomunitare de bunuri, cota aplicabilă este cota aplicată pe teritoriul României pentru livrarea aceluiași bun și care este ȋn vigoare la data la care intervine exigibilitatea taxei.

Cota standard este de 24% și se aplică asupra bazei de impozitare pentru operțiunile impozabile care nu sunt scutite de taxă sau care nu sunt supuse cotelor reduse.

Cotele reduse constituie o excepție de la regula generală, adică cota normală de 24%. Prin urmare, ca ȋntotdeauna ȋn cazul excepțiilor, interpretarea prevederilor aplicabile trebuie să fie restrictivă, ceea ce ȋnseamnă că, ȋn cazul existenței vreunui dubiu cu privire la o anume situație, trebuie aplicată regula generală.

Cota redusă de 9% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări de servicii și/sau livrări de bunuri:

serviciile constând ȋn pemiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură și arheologice, grădini zoologice și botanice, târguri expoziții și evenimente culturale, altele decât cele scutite.

livrarea de manuale școlare, cărți ziare și reviste, cu excepția celor destinate exclusiv sau ȋn principal publicității;

livrarea de proteze și accesorii ale acestora, cu excepția protezelor dentare.

Această cotă se aplică pentru protezele medicale și accesoriile acestora, exclusiv protezele dentare care sunt scutite de taxa pe valoare adăugată.

livrarea de produse ortopedice;

livrarea de medicamente de uz uman și veterinar;

cazarea ȋn cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcție similară, inclusiv ȋnchirierea terenurilor amenajate pentru camping. Ȋn situația ȋn care micul dejun este inclus ȋn prețul de cazare, cota redusă se aplică prețului de cazare fără a se defalca separat micul dejun.

Ȋncepând cu 01 septembrie 2013 se aplică cota redusă de TVA de 9% pentru livrarea următoarelor bunuri:

toate sortimentele de pâine, precum și următoarele specialități de panificație: cornuri, chifle, batoane, covrigi, minibaghete, franzeluțe și ȋmpletituri, care se ȋncadrează ȋn gruipa de produse de brutărie la codul CAEN/CPSA 1071;

făină albă de grâu, făină semialbă de grâu, făină neagră de grâu și făină de secară, care se ȋncadrează la codul CAEN/CPSA 1061;

triticum spelta, grâu comun și meslin, care se ȋncadrează la codul NC 1001 99 00 și secară, care se ȋncadrează la codul NC 1002 90 00, prevăzute ȋn anexa I la Regulamentul CEE nr.2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful Vamal Comun, așa cum a fost modificată prin Regulamentul de punere ȋn aplicare UE nr.927/2012 al Comisiei din 9 octombrie 2012.

Cota redusă de 5% se aplică asupa bazei de impozitare pentru livrarea locuințelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite.Terenul pe care este construită locuința include și amprenta la sol a locuinței.

Ȋn principiu, orice operațiune prevăzută la art.128-131 din Codul fiscal se cuprinde ȋn sfera de aplicare a TVA dacă este efectuată de către o persoană impozabilă definită la art.127 din Codul fiscal, care acționează ȋn această calitate.

Codul fiscal cuprinde următoarele tipuri de scutiri:

scutiri pentru operaținui din interiorul țării – art.141;

scutiri pentru importuri de bunuri și pentru achiziții intracomunitare – art.142;

scutiri pentru exporturi sau alte operațiuni similare, pentru livrări intracomunitare și pentru transportul internațional și intracomunitar – art.143;

scutiri speciale legate de traficul internațional de bunuri – art.144;

scutiri pentru intermediari art 1441;

Dacă nicio scutire de TVA nu este aplicabilă, operațiunea este taxabilă.

Persoanele impozabile care au sediul activității ȋn România și realizează sau inteționează să realizeze o activitate economică care implică operațiuni taxabile, scutite de taxa pe valoare adăugată cu drept de deducere și/sau operațiuni rezultate din activități economice pentru care locul livrării/prestării se consideră ca fiind ȋn străinătate, dacă taxa ar fi deductibilă, ȋn cazul ȋn care aceste operațiuni ar fi fost realizate ȋn România, trebuie să solicite ȋnregistrarea ȋn scopuri de TVA la organul fiscal competent, astfel:

dacă declară că urmează sa realizeze o cifră de afaceri care atinge sau depășește plafonul de scutire cu privire la regimul special de scutire pentru ȋntreprinderile mici;

dacă declară că urmează să realizeze o cifră de afaceri inferioară plafonului de scutire, dar optează pentru aplicarea regimului normal de taxă;

dacă ȋn cursul unui an calendaristic atinge sau depășește plafonul de scutire, ȋn termen de 10 zile de la sfărșitul lunii ȋn care a atins sau a depășit acest plafon;

dacă cifra de afaceri realizată ȋn cursul unui an calendaristic este inferioară plafonului de scutire, dar optează pentru alicarea regimului normal de taxă;

dacă efectuează operațiuni scutite de taxă și optează pentru taxarea acestora, confor art.141 alin.(3).

Dacă nu sunt ȋnregistrate și nu au obligația să se ȋnregistreze normal ȋn scopuri de TVA (conform art.153 Codul fiscal), au obligația să solicite ȋnregistrarea ȋn scopuri de TVA pentru achiziții intracomunitare sau pentru servicii, următoarele persoane:

persoana impozabilă cu sediul activității economice ȋn România și persoana juridică neimpozabilă stabilită ȋn România care efectuează o achiziție intracomunitară taxabilă ȋn România, ȋnainte de efectuarea achiziției intracomunitare, dacă valoarea achiziției intracomunitare respective depășește plafonul pentru achiziții intracomunitare, ȋn anul calendaristic ȋn care are loc achiziția intracomunitară;

persoana impozabilă cu sediul activității ȋn România dacă prestează servicii care au loc ȋn alt stat membru, pentru care beneficiarul serviciului este persoana obligată la plata taxei (servicii intracomunitare);

persoana impozabilă cu sediul activității economice ȋn România dacă primește de la un prestator, persoană impozabilă stabilită ȋn alt stat membru, servicii pentru care este obligată la plata taxei ȋn România (servicii intracomunitare).

Persoanele care desfășoara astfel de operațiuni au următoarele obligații:

ȋnscrierea ȋn Registrul Operatorilor Intracomunitari;

depunerea Formularului (301) „Decont special de taxă pe valoare adăugată” și plata taxei. Formularul trebuie depus numai pentru perioadele ȋn care ia naștere exigibilitatea taxei.

depunerea Formularului (390) VIES „Declarație recapitulativă privind livrările/achizițiile/prestările intracomunitare”.

Regimul special de scutire pentru ȋntreprinderile mici și mijlocii este reglementat de art.152 din Codul fiscal.

Persoanale impozabile stabilite ȋn România pot aplica regimul special de scutire dacă cifra de afaceri anuală este inferioară plafonului de scutire de 65.000 euro. Echivalentul ȋn lei al plafonului de 65.000 euro se determină ȋn funcție de cursul de schimb valutar comunicat de Banca Națională a României la data aderării și se rotunjește la următoarea mie. Plafonul ȋn lei astfel determinat este de 220.000 lei. Acest plafon se aplică și persoanelor care ȋncep activitatea ȋn decursul unui an calendaristic.

Cifra de afaceri care șervește drept referință pentru aplicarea regimului special de scutire estet constituită din valoarea totală a:

livrărilor de bunuri și a prestărilor de servicii efectuate ȋn cursul unui an calendaristic care ar fi taxabile dacă nu ar fi desfășurate de o mică ȋntreprindere;

operațiunilor rezultate din activități economice pentru care locul livrării/prestării se consideră ca fiind ȋn străinătate, dacă taxa ar fi deductibilă, ȋn cazul ȋn care aceste operațiuni ar fi fost realizate ȋn România;

operațiunilor scutite cu drept de deducere și anumitor operațiuni scutite fără drept de deducere (servicii de natură financiar-bancară, operțiunile de asigurare și/sau reasigurare, arendare, concesionare, ȋnchiriere și leasingul de bunuri imobile, livrări de construcții și terenuri) dacă acestea nu sunt accesorii activității principale.

Nu sunt incluse ȋn cifra de afaceri:

livrările de active fixe corporale sau necorporale;

livrările intracomunitare de mijloace de transport noi, scutite de TVA.

Persoanele care aplică regimul special de scutire:

nu au dreptul la deducerea taxei aferente achizițiilor;

nu au voie să menționeze taxa pe factură sau alt document;

au obligația să depună Formularul 392B „Declarație informativă privind livrările de bunuri, prestările de servicii și achizițiile efectuate ȋn anul…” pâna la data de 25 februarie inclusiv, a anului următor celui de raportare.

Persoanele impozabile ȋnregistrate ȋn scopuri de TVA care ȋn cursul anului calendaristic precedent nu depășesc plafonul de scutire (65.000 euro) pot solicita scoaterea din evidența persoanelor ȋnregsitrate ȋn scopuri de TVA ȋn vederea aplicării regimului special de scutire, cu condiția ca la data solicitării să nu fi depășit plafonul de scutire pentru anul ȋn curs.

Solicitarea se poate depune la organele fiscale competente ȋntre datele de 1 sia 10 ale fiecărei luni următoare perioadei fiscale aplicate de persoana impozabilă. Anularea va fi valabilă de la data comunicării deciziei privind anularea ȋnregistrării ȋn scopuri de TVA. Solicitarea se face prin completarea și depunerea , la organul fiscal competent, a Formularului (096) „Declarație de mențiuni privind anularea ȋnregsitrării ȋn scopuri de TVA ȋn cazul persoanelor, ȋnregistrate ȋn scopuri de TVA conform art.153 din Codul fiscal, care ȋn cursul unui an calendaristic nu depășesc plafonul de scutire prevăzut la rt.152 din Codul fiscal” – anexa 2.

Persoanlele impozabile care solicită scoaterea din evidență au obligația să depună ultimul decont de TVA, indiferent de perioada fiscală, până la data de 25 a lunii următoare celei ȋn care a fost comunicată decizia de anulare a ȋnregistrării ȋn scopuri de TVA. Ȋn ultimul decont de TVA depus, acestea au obligația să evidențieze valoarea rezultată ca urmare a efectuării tuturor ajustărilor de taxă, conform Titlului VI din Codul fiscal.

Dreptul de deducere a taxei pe valoare adăugată reprezintă dreptul prevăzut de lege pentru persoanele impozabile, beneficiare ale livrării de bunuri și prestărilor de servicii, de rambursare a taxei pe valoare adăugată aferentă operațiunilor de livrare și prestare a serviciilor.

Este deductibilă taxa aferentă achizițiilor dacă acestea sunt destinate utilizării ȋn folosul următoarelor operțiuni:

operațiuni taxabile;

operațiuni rezultate din activităti economice pentru care locul/prestării se consideră ca fiind străinatatea, dacă taxa ar fi deductibilă, ȋn cazul ȋn care aceste operațiuni ar fi fost realizate ȋn România;

operațiuni scutite de taxă cu drept de deducere (art.143, 144 și 1441 din Codul fiscal);

operațiuni scutite de taxă, conform art.141 alin.(2) lit.a) pct.1-5 și lit. b), ȋn cazul ȋn care cumpărătorul ori clientul este stabilit ȋn afaraComunitătii sau ȋn cazul ȋn care aceste operațiuni sunt ȋn legătură directă cu bunuri care vor fi exportate ȋntr-un stat ȋn afara Comunității, precum și ȋn cazul operațiunilor efectuate de intermediari care acționează ȋn numele și ȋn contul altei persoane, atunci când aceștia intervin ȋn derularea unor astefl de operațiuni;

operațiunile prevăzute la art.128 alin.(7) și la art. 129 alin. (7), dacă taxa s-ar fi aplicat transferului respectiv.

Orice persoană impozabilă ȋnregistrată ȋn scopuri de TVA, conform art.153, are dreptul să scadă din valoare totală a texei colectate, pentru o perioadă fiscală, valoare totală a texei pentru care, ȋn aceeași perioadă fiscală, a luat naștere și poate fi exercitat dreptul de deducere.

Dacă nu sunt ȋndeplinite condițiile și formalitățile de exercitare a dreptului de deducere ȋn perioada fiscală de declarare sau ȋn cazul ȋn care nu s-au primit documentele de justificare a taxei pe valoare adăugată, persoana impozabilă iși poate exercita dreptul de deducere prin decontul perioadei fiscale ȋn care sunt ȋndeplinite aceste condiții și formalităti sau printr-un decont ulterior, dar nu mai mult de 5 anu consecutivi, incepând cu data de 1 ianuarie a anului ce urmează celui ȋn care a luat naștere dreptul de deducere. Dreptul de deducere ia naștere la momentul exigibilității taxei.

Dreptul de deducere a TVA aferente achizițiilor efectuate de o persoană impozabilă de la o persoană impozabilă care aplică sistemul TVA la ȋncasare, este amânat până la data la care taxa aferentă bunurilor și serviciilor care i-au fost livrate/prestate a fost plătită furnizorului/prestatorului său.

Dreptul de deducere a TVA aferentă achizițiilor efectuate de o persoană impozabilă care aplică sistemul TVA la ȋncasare este amânat până ȋn momentul ȋn care taxa aferentă bunurilor și serviciilor care i-au fost livrate/prestate a fost plătită furnizorului/prestatorului său, chiar dacă o parte din operațiunile realizate de persoana impozabilă sunt excluse de la aplicarea sistemului TVA la ȋncasare. Aceste prevederi nu se aplică pentru achizițiile intracomunitare de bunuri/servicii pentru care se aplică taxarea inversă.

Este limitat la 50% dreptul de deducere a taxei aferente cumpărării, achiziției intrecomunitare, importului, ȋnchirierii sau leasingului de vehicule rutiere motorizate și a taxei aferente cheltuielilor legate de vehicule aflate ȋn proprietatea sau folosința persoanei impozabile, ȋn care vehiculele nu sunt utilizate exclusiv ȋn scopul activității economice.

Restricția nu se aplică vehiculelor motorizate având o masă totală maximă autorizată care depășește 3.500 kg sau mai mult de 9 scaune, inclusiv scaunul șoferului. De asemenea, restricția nu se aplică următoarelor categorii de vehicule rutiere motorizate:

vehicule utilizate exclusiv pentru servicii de urgență, servicii de pază și protecție și servicii de curierat;

vehicule utilizate de agenții de vânzări și de achiziții;

vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru serviciile de taximetrie;

vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plată, inclusiv pentru instruire de către școlile de șoferi;

vehiculele utilizate pentru ȋnchiriere sau a căror folosință este transmisă ȋn cadrul unui contract de leasing financiar sau operațional;

vehiculele utilizate ca mărfuri ȋn scop comercial.

Cheltuielile legate de vehiculele aflate ȋn proprietatea sau ȋn folosința persoanei impozabile reprezintă orice cheltuieli direct atribuibile unui vehicul, cum sunt cheltuielile de reparații, de ȋntreținere, cheltuielile cu lubrifianți, cu piese de schimb, cheltuielile cu combustibilul utilizate pentru funcționarea vehiculului.

Pentru exercitarea dreptului de deducere a TVA, persoanele impozabile trebuie să dețină exemplarele originale ale documentelor prevăzute de lege, ȋn funcție de operațiunile efectuate (factură, autofactură, declarația vamală de import, dovada plății ȋn cazul achizițiilor efectuate de către persoanele impozabile obligate la aplicarea sistemului TVA la ȋncasare).

Operațiunile supuse taxării inverse sunt:

livrarea de deșeuri feroase și neferoase, de rebuturi feroase și neferoase;

livrarea de reziduuri și alte materiale reciclabile alcătuite din metale feroase și neferoase , aliajele acestora, zgură, cenușă și reziduri industriale ce conțin metale sau aliajele lor;

livrarea de deșeuri de materiale reciclabile și materiale reciclabile uzate constând ȋn hârtie, carton, material textil, cabluri, caucuiuc, plastic, cioburi de sticlă și sticlă;

livrarea de masă lemnoasă și materiale lemnoase, astfel cum sunt definite prin Legea nr.46/2008 – Codul silvic;

livrarea următoarelor cereale și plante tehnice, care figurează ȋn nomenclatura combinată stabilită prin Regulamentul (CEE) nr.2658/87 sl Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun: 1001 10 00 – grâu dur; 1001 90 10 – Alac( Triticum spelta), destinat ȋnsămânțării; ex 1001 90 91 – grâu comun destinat ȋnsămânțării; ex 100190 99 – Alt alac (Triticum spelta) și grâu comun, nedestinate ȋnsămânțării; 1002 00 00 –secara; 1003 00 – orz; 1005 – porumb; 1201 00 – boabe de soia, chiar sfărâmate; 1205 – semințe de rapiță sau de rapiță șălbatică, chiar sfărâmate; 1206 00 semințe de floarea soarelui, chiar sfărâmate; 1212 91 – sfeclă de zahăr;

transferul de certificate verzi;

livrarea de energie electrică către un comerciant persoană impozabilă, stabilit ȋn România a cărei activitate principală, ȋn ceea ce privește cumpărările de energie electrică, o reprezintă revânzarea acesteia și al cărei consum propriu de energie electrică este neglijabil, adică un consum de maximum 1% din energia electrică cumpărată ȋn perioada ianuarie-noiembrie a fiecărui an calendaristic.

Măsurile de simplificare se aplică doar pentru operațiunile realizate ȋn interiorul țării, respectiv operațiuni ȋntre persoane care sunt ȋnregsitrate ȋn scopuri de TVA conform art.153 din Codul fiscal, care au locul livrării sau locul prestării ȋn România conform art.132, respectiv art.133 din Codul fiscal, și sunt operațiuni taxabile conform titlului VI din Codul fiscal.

Pentru aceste livrări de bunuri, incluisiv pentru avansurile ȋncasate, furnizorii emit facturi fără TVA, ȋn care ȋnscriu o mențiune referitoare la faptul că au aplicat taxarea inversă.

TVA se calculează de către beneficiar și se ȋnscrie ȋn facturi și ȋn jurnalul de cumpărări, fiind preluată atât ca taxă colectată, cât și ca taxă deductibilă ȋn decontul de TVA.

Ȋnregistrarea taxei de către cumpărător atât ca TVA colectată, cât și ca TVA deductibilă ȋn decontul de TVA, este denumită autolichidarea taxei pe valoare adăugată. Colecatarea taxei pe valoare adăugată la nivelul taxei deductibile este asimilată cu plata taxei către furnizor/prestator.

Condiția obligatorie pentru aplicarea taxării inverse, este ca atât furnizorul cât și beneficiarul să fie ȋnregistrați ȋn scopuri de TVA, conform art.153 din Codul fiscal.

Cu ocazia primei ȋnregistrări fiscale, persoana juridică, asocieri sau alte entități fără personalitate juridică, au obligația completării și depunerii – Declarație de înregistrare fiscală/Declarație de mențiuni pentru persoane juridice, asocieri și alte entități fără personalitate juridică -anexa 3.

Ca regulă generală, pentru livrările de bunuri și prestările de servicii pentru care locul livrării, se condsideră a fi ȋn România, facturarea se efectuează ȋn conformitate cu prevederile art.155 din Codul fiscal. Pentru aceste operațiuni, persoana impozabilă are obligația de a emite o factură cel târziu până ȋn cea de-a cincisprezecea zi a lunii următoare celei ȋn care are loc livrarea bunurilor/prestarea serviciilor. De asemenea, trebuie emisă o factură pentru suma avansurilor ȋncasate ȋn legătură cu o livrare de bunuri/prestare de servicii cel târziu până ȋn cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei ȋn care s-au ȋncasat avansurile.

Pentru livrările intracomunitare de bunuri scutite de TVA, persoana impozabilă are obligația de a emite o factură cel târziu până ȋn cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei ȋn care ia naștere faptul generator al taxei.

Pentru livrările de bunuri și prestările de servicii pentru care locul livrării, respectiv prestării, nu se consideră a fi ȋn România, facturarea face obiectul normelor aplicabile ȋn statele membre ȋn care are loc livrarea de bunuri/prestarea de servicii.

Ca regulă generală, perioada fiscală este luna calendaristică.

Pentru persoanele impozabile care ȋn cursul anului calendaristic precedent au realizat o cifră de afaceri din operațiuni taxabile și/sau scutite cu drept de deducere și/sau neimpozabile ȋn România care nu au depășit plafonul de 100.000 euro al cărui echivalent ȋn lei se calculează pe baza cursului de schimb comunicat de BNR valabil pentru data de 31 decembrie a anunului precedent, perioada fiscală este trimestrul calendaristic, cu excepția situației ȋn care persoana impozabilă a efectuat ȋn cursul anului calendaristic precedent una sau mai multe achiziții intracomunitare de bunuri.

Persoanele care au obligația deconturilor trimestriale care ȋn cursul anului precedent au depășit plafonul, vor depune la organele fiscale competente declarația de mențiuni, in teremnul prevăzut de Codul de procedură fiscală.

Persoana impozabilă care are obligația depunerii deconturilor trimestriale, trebuie să depună la organele fiscale competente, până la data de 25 ianuarie inclusiv, o declarație de mențiuni ȋn care să ȋnscrie cifra de afaceri din anul precedent și o mențiune referitoare la faptul că nu a efectuat achiziții intracomunitare de bunuri ȋn anul precedent „Declarație privind cifra de afaceri ȋn cazul persoanelor impozabile pentru care perioada fiscală este trimestrul calendaristic și care nu au efectuat achiziții intrecomunitare de bunuri ȋn anul precedent”) – anexa 4 .

Plata TVA-ului se efectuează până la data la care persoanele impozabile au obligația depunerii unuia dintre deconturile de TVA.

Prin excepție, persoanele impozabile ȋnregistrate normal ȋn scopuri de TVA, evidențiază ȋn decontul de TVA (formularul 300) atât ca taxă colectată, cât și ca taxă deductibilă, ȋn limitele și ȋn condițiile prevăzute de lege, taxa aferentă achizițiilor intracomunitare, bunurilor și serviciilor achiziționate ȋn beneficiul său, pentru care respectiva persoană este obligată la plata taxei.

Taxa pentru importul de bunuri, cu excepția importurilor scutite de taxă, se platește la organul vamal ȋn conformitate cu reglementările ȋn vigoare privind plata drepturilor de import.

Până la data de 31 decembrie 2016 inclusiv, nu se face plata efectivă la organele vamale de către persoanele impozabile ȋnregistrate ȋn scopuri de TVA conform art.153, care au obținut certificat de amânare de la plată, ȋn condițiile stabilite prin ordin al ministrului finanțelor publice. Ȋncepând cu 01 ianuarie 2017 nu se face plata efectivă la organele vamale de către toate persoanele impozabile ȋnregistrate ȋn scopuri de TVA conform art.153.

Persoanelor impozabile ȋnregistrate normal ȋn scopuri de TVA le revin următoarele obligații:

să țină evidențe corecte și complete ale tuturor operațiunilor efectuate ȋn desfășurarea activității lor economice;

să solicite ȋnscrierea ȋn Registrul Operatorilor Intracomunitari ȋnaintea efectuării de operațiuni intracomunitare;

să determine valoarea taxei datorate ȋn România;

să efectueze plata TVA datorată, conform decontului de TVA, către oganele fiscale, cel tărziu pâna la data de 25 a lunii următoare celei ȋn care se ȋncheie perioada fiscală respectivă;

să depună Declarația recapitulativă privind livrările/achizițiile/prestările intracomunitare pentru operațiunile intracomunitare (livrări intracomunitare scutite de TVA, achizții intracomunitare de bunuri taxabile, prestări și achizții de servicii intracomunitare, altele decât cele scutite de TVA), până la data de 25 inclusiv a lunii următoare lunii calendaristice ȋn care a luat naștere exigibilitatea taxei pe valoare adăugată;

să depună pentru livrările de bunuri, prestările de servicii și achizițiile de bunuri și servicii realizate pe teritoriul României;

să depună „Declaratie informativă privind livrările de bunuri și prestările de servicii efectuate ȋn anul …„- anexa 5– până la data de 25 februarie inclusiv a anului următor celui de raportare. Formularul se depune și pentru cifra de afaceri 0;

pentru comerțul intracomunitar de bunuri, persoanele impozabile depun și declarația Intrastat ȋn condițiile reglementate de Norma de completare a Declarației statistice Intrastat, aprobată prin OINS nr.1.948/2012.

să depună decontul de TVA la organele fiscale competente, cel tărziu până la data de 25 a lunii următoare celei ȋn care se ȋncheie perioada fiscală respectivă;

Pe lângă formularele amintite mai sus, există o serie de alte formulare obligatorii, ȋn anumite condițiim, ce trebuiesc depuse de către contribuabil:

–„Decont special de taxă pe valoarea adăugată”–anexa6.

– Cerere privind utilizarea ca perioadă fiscalăpentru TVA a semestrului sau a anului calendaristic (OPANAF 6/2010) – anexa 7.

– Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată – anexa 8

– Declarația privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 153 alin. (9) lit. a) – e) sau g) din Codul fiscal (OPANAF 2224/2013) –– anexa 9

– Cerere de rambursare a taxei pe valoarea adăugată pentru persoanele impozabile stabilite în România, depusă potrivit art. 147^2 alin. (2) din Codul fiscal (OPANAF 59/2014) – anexa 10

– Declarația de ajustare a pro-ratei potrivit dispozițiilor art. 147^2 alin. (2) din Codul fiscal și ale pct. 49 alin. (8) din normele metodologice (OPANAF 59/2014) anexa 11.

Firma Eco Grains SRL cu sediul social ȋn Constanța, Str. Managliei, nr.100, a fost ȋnființată ȋn anul 2009, ȋn temeiul Legii nr.31/1990, care reglementează modul de constituire și funcționare a societăților comerciale, având număr de ȋnregistrare la Registrul Comerțului J13/1234/2009. Forma juridică este de societate cu răspundere limitată iar obiectul principal de activitate ȋl constituie comerțul cu ridicata al cerealelelor, semințelor, furajelor și tutunului neprelucrat. Eco Grains SRL este o companie recunoscută la nivel național pentru parteneriatele sale, care ȋn timp au dus la dezvoltarea unor afaceri profitabile și de lungă durată ȋn domeniul agricol.

În decursul timpului colaboratorii și clienții au avut ocazia de a se convinge de calitatea produselor comercializate precum și de cea a serviciilor, portofoliul clienților fiind ȋntr-o continuă creștere.

Societatea acordă o atenție deosebită tuturor clienților, oferind un răspuns prompt cerințelor. Echipa s-a extins de la an la an la nivel național, reprezentanții societății fiind prezenți ȋn cele mai importante punct de interes, pentru a satisface și a ȋndeplini toate cerințele clienților, ȋntr-un timp cât mai scurt dând dovadă de profesionalism.

Dintre activitățile desfășurate de Eco Grains SRL, aminitim:

achiziționare de cereale, semințe de cereale, plante tehnice, semințe și pesticide;

servicii de depozitare a cerealelor ȋn silozuri in scopul de a oferi clienților cele mai bune metode de depozitare;

servicii de transport rutier;

servicii de inspecție și control pentru calitatea mărfurilor.

Eco Grains SRL are sediul social ȋn Constanța, Str. Mangaliei nr.3 și este persoană juridica română, având forma de societate cu răspundere limitată cu doi asociați persoane fizice, desfășurându-și activitatea ȋn conformitate cu legile române .

Conform actului constitutiv conducerea și administrarea societății este asigurată pe perioadă nedeterminată de Dl. Popescu Ion, care ȋn această calitate, are următoarele drepturi și obligații: ȋntocmește Regulamentul de ordine interioară al societății, ȋntocmește bugetul de venituri și cheltuieli, bilanțul și contul de profit și pierdere, angajează pe bază de contract de muncă personalul societății, decide cu privire la orice operațiune comercială ce privește buna funcționare a societății, decide ȋn privința modificărilor aduse actului constitutiv.

Principalul obiect de activitate al societății este, conform clasificării statistice naționale a activitătilor economice ȋn România (CAEN) – 4621 Comerț cu ridicata al cerealelor, semințelor, furajelor și tutunului neprelucrat .

Firma operează pe plan național, fiind recunoscută pe plan local datorită expansiunii foarte rapide ȋn cei 5 ani de activitate. Seriozitatea și serviciile de calitate, promptitudinea și calitatea excepțională a marfurilor tranzacționate, au poziționat firma printre primii jucători pe piață, ȋn domeniul agricol.

Partenerii sunt deopotrivă persoane juridice și fizice, alese cu grijă, plasând ȋn centrul atenției clientul cu necesitățile și dorințele sale.

Societatea tranzacționeaza produse cerealiere, ȋnsa asigură acolo unde există cerere și servicii de transport. De-a lungul anilor, societatea a căutat sa fie intr-o permanentă competitivitate ȋn domeniul agricol și s-a preocupat permanent de menținerea partenerilor tradiționali, de căștigarea unor noi segemente de piață, prin acțiuni de publicitatea dar și marketing propriu.

Societatea Eco Grains SRL organizează și conduce contabilitatea financiară, potrivit Legii contabilității nr.82/1991 republicată, cu modificările și completările ulterioare și contabilitatea de gestiune confrom prevederilor O.M.F.P. 1.826/2003 pentru aprobarea Precizărilor privind unele măsuri referitoare la organizarea și conducerea contabilității de gestiune.

Contabilitatea financiară asigură ȋnregistrarea cronologică și sistematică, prelucrarea, publicarea și păstrarea informațiilor cu privire la poziția financiară, performanța financiară și alte informații referitoare la activitatea desfășurată.

Răspunderea pentru organizarea și conducerea contabilității revine administratorului.

Ȋn cadrul societății, contabilitatea se organizează și se conduce ȋn limba română, pe bază de contract de prestări de servicii ȋn domeniul contabilității, ȋncheiat cu persoane fizice sau juridice, autorizate potrivit legii, membre ale Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România. Contabilitatea se ține, ȋn compartimente distincte conduse de directorul economic.

Registrele de contabilitate obligatorii utilizate sunt: Registrul-Jurnal, Registrul-Inventar și Cartea Mare. Ȋntocmirea, editarea și păstrarea registrelor de contabilitate se efectuează conform normelor elaborate de Ministerul Finanțelor Publice.
Manualul de proceduri contabile stabilește politicile, principiile și tratamentele contabile aplicate de societate la conducerea contabilității și ȋntocmirea situațiilor financiare anuale. Manualul cuprinde reguli de recunoaștere, evaluare la momentul recunoașterii, evaluare la data bilanțului precum și la ieșirea din gestiune a elementelor de natura activelor și datoriilor precum și regulile privind recunoașterea și evaluarea veniturilor și a cheltuielilor.

Politicile contabile cuprinse ȋn manualul de proceduri contabile sunt elaborate ȋn conformitatea cu prevederile:

Legii contabilității nr.82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

O.M.F.P. nr.3.055/2009 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene;

O.M.F.P. nr. 2.869/2010 pentru modificarea și completarea unor reglementări contabile;

O.M.F.P. nr.2.382/2011 pentru completarea unor reglementări contabile;

O.M.F.P. nr.2.861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea și efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii;

O.M.F.P. nr.1.826/2003 pentru aprobarea Prezizărilor privind unele măsuri referitoare la organizarea și conducerea contabilității de gestiune;

O.M.E.F. nr.3.512/2008 privind documentele financiar contabile, cu modificările și completările ulterioare.

Principiile contabile generale care stau la baza ȋnregistrării ȋn contabilitate a operațiilor, tranzacțiilor, a evaluării elementelor prezentate ȋn situațiile financiare anuale precum și la ȋntocmirea situațiilor financiare anuale sunt următoarele:

pricipiul continuității activității, conform căruia societatea ȋși continuă ȋn mod normal duncționarea, fără a intra ȋn stare de lichidare sau reducere semnificaivă a activității;

principiul permanenței metodelor. Metodele de evaluare și politicile contabile, se aplică ȋn mod consecvent de la un exercițiu financiar la altul;

principiul prudenței confrom căruia, activele și veniturile nu trebuie să fie supraevaluate, iar datoriile și cheltuielile, subevaluate.

principiul independenței execrițiului. Sunt evidențiate veniturile și cheltuielile aferente exercițiului financiar, indiferent de data ȋncasării veniturilor sau data plății cheltuielilor;

principiul evaluării separate a elementelor de activ și de datorii potrivit căruia, componentele elementelor de active și de datorii trebuie evaluate separat.

principiul intangibilității potrivit căruia bilanțul de deschidere pentru fiecare exercițiu financiar trebuie să corespundă cu bilanțul de ȋnchidere al exercițiuluifinanciar precedent.

principiul necompensării potrivit căruia orice compensare ȋntre elementele de active și datorii sau ȋntre elementele de venituri și cheltuieli este interzisă.

principiul pragului de semnificație.

Elementele prezentate ȋn situațiile financiare anuale se evaluează ȋn general, pe baza principiului costului de achiziție sau al costului de producție.

La data intrării ȋn societate, bunurile se evaluează și se ȋnregistrează ȋn contabilitate la valoare de intrare, care se stabilește astfel: pentru bunurile procurate cu titlu oneros la cost de achiziție, pentru bunurile produse de enititate la cost de producție, pentru bunurile reprezentând aport la capitalul social la valoarea de aport, stabilită ȋn urma evaluării și pentru bunurile obținute cu titlu gratuit la valoarea justă.

Cu ocazia inventarierii, evaluarea elementelor de activ și pasiv se face potrivit reglementărilor legale și normelor emise ȋn acest sens de Ministerul Finanțelor Publice.

La ȋncheierea exercițiului financiar, elementele de activ și de pasiv de natura datoriilor se evaluează și se reflectă ȋn situațiile financiare anuale la valoare de intrare , pusă de acord cu rezultatele inventarierii.

La data ieșirii din entitate sau la darea ȋn consum, bunurile se evaluază și se scad din gestiune la valoare lor de intrare.

Pe parcursul celor 5 ani, principalii indicatori economico financiari se prezintă astfel:

Indicatori economico – financiari 2009-2013

Se observă o creștere semnificativă a tuturor indicatorilor, care sunt reprezentați grafic, ȋn figurile de mai jos:

Cel mai mare profit a fost ȋnregistrat ȋn anul 2011, la un nivel al cheltuielilor și veniturilor redus față de 2012 și 2013.

Referitor la ceilalți indicatori economico-financiari, situația se prezintă astfel:

Indicatori economico – financiari ȋn perioada 2009-2013

Unde:

Se oservă o creștere a gradului de lichiditate de la an la an. Valoarea acestui indicator arată suma cu care activele circulante depășesc datoriile pe termen scurt și mediu, oferind garanția acoperirii datoriilor curente din activele curente. Valoarea acceptabilă fiind ȋn jur de 2, putem spune ca societatea și-a imbunătățit de la an la an situația.

Acest indicator elimină stocurile, pentru că ele nu pot fi transformate ȋn disponibilități. Exprimă capacitatea entității de a plătii datoriile, iar valoarea recomandată este ȋn jur de 1. Se observă că ȋn anul 2012 societatea ȋnregistrează cea mai mare valoare a lichidității curente, ea fiind 3,47, ȋn anul 2013 reducându-se până la valoarea de 2,64, datorită creșterii valorii stocurilor și scăderii valorii datoriilor curente.

Indicatorul arată cât la sută din capitalurile proprii resprezintă creditele peste 1 an și posibilitatea acoperirii acestora din rezerve și capitalul social.

Riscul nu ar trebui să fie mai mare de 30%.

Gradul de ȋndatorare de 14.64% ȋnregistrat ȋn anul 2012, se datorează ȋn mare parte contractării de către societate a patru autoturisme ȋn sistem leasing.

Reducerea indicatorului ȋn anul 2013 se datorează creșterii capitalurilor proprii ȋn condițiile reducerii capitalului ȋmprumutat.

Ȋn anul 2013 el scade până la valoarea de 6.41%.

Dacă valoarea acestui indicator este mare, rezultă că ȋn societate sunt probleme legate de controlul creditului acordat clienților și ȋn consecință creanțele sunt mai greu de recuperat. Societatea trebuie să ia măsuri pentru urgentarea ȋncasării acestora.

Din analiză reiese că societatea a ȋnregistrat cea mai mare valoarea a indicatorului ȋn anul 2011, după care valoarea acestuia scade, ajungând ȋn anul 2013 la valoare de 0.44 zile. Asta ȋnseamnă că pe parcurs, societatea și-a recuperat din creanțele restante.

Indicatorul exprimă numărul de zile de creditare pe care entitatea ȋl obține de la furnizorii săi.

Ca și ȋn cazul creanțelor, și ȋn acest caz, anul 2012 este cel ȋn care s-a ȋnregistrat cea mai mare valoare, si anume 4.39 zile. Ulterior acesta a scăzut, ajungâns la 0.73 zile, pentru anul 2013.

Acest indicator evaluează eficiența managementului activelor totale prin exprimarea valorii cifrei de afaceri generate de activele entității.

Pentu anii 2010 și 2011 se observă că raportul este unul relativ constant, dar care ȋnregistrează o creștere destul de mare ȋn anul 2012, respectiv 2013. Acest lucru se datorează creșterii cifrei de afaceri pe de o parte și a valorii activelor pe de altă parte. Faptul că societatea a achiziționat autoturismele ȋn 2012, a avut ca efect crșterea activitătii, personalul deplasându-se mai rapid și mai ușor, reușind să acopere o mai mare arie de clienți, fapt ce a dus la o sporire a vânzărilor și evident la o creștere a cifrei de afaceri.

Acest indicator arată profitul pe care societatea ȋl obține din banii investiți ȋn afacere. Observăm că ȋn 2010, indicatorul ȋnregistrează cea mai mare valorea, de 1,2, ulterior acestui an, fiind ȋn descreștere până la valoarea de 0,89 ȋn 2011 și 0,44 ȋn anii 2012 și 2013. Asta ȋnseamnă că la ȋnceputul afacerii, societatea obținea un profit mai mare raportat la banii investiți până la acel moment. Ȋn anii ce au urmat, atât profitul cât și capitalul angajat au ȋnregistrat creșteri de valoare, ȋnsă ȋn proporții difertite, fapt ce a dus la reducerera rentabilității capitalului.

Marja brută de vânzări a ȋnregistrat ȋn 2011 o valoare de 4,02%, mai mare decât ȋn 2010, ceea ce ȋnseamnă ca la momentul 2011, societatea a reușit să obțină un preț optim de vânzare. Aceasta se dimunuează ȋn anii următori, ajungând la valoare de 2.79% ȋn anul 2013.

Ȋn figura 4 sunt reprezentați grafic acești indicatori, pentru intervalul 2009-2013.

Societatea Eco Grains SRL are sediul ȋn Constanța, ȋn Str. Managliei, nr.100 și ca obiect principal de activitate „Comerțul cu ridicata al cerealelor, semințelor, furajelor și tutunului neprelucrat”- cod CAEN 4621.

A fost inființată ȋn anul 2009, având asociați doua persoane fizice, iar administrarea se face de către Dl. Popescu Ion, numit prin actul constitutiv al societății, care ȋndeplinește și funcția de director general.

Societatea este ȋnregsitrată la ONRC sub nr.J13/1234/2009, având codul fiscal RO123456.

Activitatea principală o reprezintă comerțul cu cereale, societatea fiind cunoscută atât pe plan local cât și la nivel național.

Eco Grains SRL are la acest moment 9 angajați cu contracte de muncă pe perioadă nedeterminată, conform figurii de mai jos:

Fig.5 – Organigrama SC Eco Grains SRL

Conform vectorului fiscal, societatea este plătitoare de TVA si impozit pe profit, având ca și perioadă fiscală luna calendaristică. Pentru anul fiscal 2014, societatea aplică prorata pentru TVA de 100%, conform calculului de la sfărșitul anului 2013. Societatea deține ȋn proprietate un spațiu comercial pe care ȋn luna decembrie 2013 ȋl ȋnchiriaza către SC Bio SRL optând pentru facturarea chiriei fără TVA. Prețul chiriei conform contractului ȋncheiat ȋntre cele doua părți este de 5.000,00 lei/lună exclusiv TVA. Veniturile obținute in cursul anului 2013 din operațiuni care dau drept de deducere ȋnsumează 85.236.264,00 lei.

Formula de calculul a proratei este urmatoarea:

Plecând de la formula de mai sus, calculul este urmatorul:

Luna aleasă pentru studiul de caz este luna aprilie 2014.

Ȋn cursul lunii, societatea ȋnregistrează ȋn contabilitate, ca și operațiuni de intrare următoarele :

marfă

servicii de transport

cheltuieli legate de utilitați: cheltuieli de ȋntreținere, chirii, leasing, consum de combustibil;

cheltuieli de protocol;

Din punct de vedere al taxei pe valoare adăugată, societatea Eco Grains SRL nu aplică sistemul „TVA la ȋncasare”, ȋnsă ȋi revine obligația de a verifica partenerii furnizori, ȋntucăt ȋn funcție de sistemul pe care aceștia ȋl aplică, societatea ȋnregistreză TVA aferent achizițiilor diferit:

la momentul ȋnregistrării facturii

sau

la momentul ȋnregistrării facturii și concomitent cu ȋnregistrarea achitării acesteia, trecerea taxei de la neexigibilă la deductibilă prin ȋnregistrarea contabilă:

Există ȋnsă si cazuri ȋn care Eco Grains SRL, poate considera ȋncă de la momentul ȋnregistrării facturii TVA-ul nedeductibil, pentru acele situații ȋn care se știe cu exactitate, că indiferent de ce sistem aplică partenerul furnizor, 50% din valoare TVA este nedeductibilă. Este cazul serviiciilor de reparații auto, ȋn condițiile unui furnizor ce aplică sistemul „TVA la ȋncasare”.

Eco Grains SRL achiziționează ȋn luna aprilie 2014:

6.378 tone de grâu, cu o valoare de 5.130.332,30 lei. Pentru achiziția de grâu cod NC 1001 90 99, societatea aplică taxarea inversă, ȋnregistrând o taxă pe valoare adăugată egală cu cea colectată ȋn sumă de 461.730,00 lei.

Cel mai important furnizor de grâu este CENTER SRL, de care societatea a achiziționat ce mai mare parte a mărfii, iar prețul mediu este de 810,00 lei/tonă.

Conform OMFP 1436/2013 privind aplicarea cotei reduse de TVA de 9% la pâine și specialități de panificație, societatea Eco Grains SRL aplică pentru sortimentul „triticum spelta, grâu comun și meslin” ce se ȋncadrează la codul NC 1001 99 00, taxare inversă cu cotă redusă 9%.

Situația intrărilor de grâu ȋn perioada analizată, este prezentată sub forma tabelului de mai jos:

Ȋnregistrările contabile pentru achziția de grâu, cumulate pe fiecare furnizor, se prezintă astfel:

3.846,20 tone de porumb, cod NC 1005, pentru care aplică taxarea inversă. Valoare totală a mărfii este de 2.366.365,65 lei, iar TVA deductibilă egală cu TVA colectată ȋn sumă de 508.917,00 mii lei.

Cel mai important furnizor de orz este PROD SRL, de la care societatea a achiziționat marfa ȋn cursul lunii aprilie 2014, iar prețul mediu este de 598,00 lei/tonă. Situația intrărilor de porumb ȋn perioada 01.04.2014-30.04.2014, este următoarea:

Situația intrărilor de porumb ȋn perioada 01.04.2014-30.04.2014

Ȋn cursul lunii aprilie, Eco Grains SRL, achiziționează conform situăției prezentate mai sus, porumb de la Agave SRL, societate neplătitoare de TVA.

Achizițiile de acest gen sunt scutite de TVA, confrom Codului fiscal.

Ȋnregistrările intrărilor de porumb, sunt următoarele:

1649,00 tone de floarea soarelui, cod NC 120600, pentru care aplică taxarea inversă. Valoarea totală a mărfii exclusiv TVA este de 2.104533,60 iar TVA deductibilă egală cu TVA colectată ȋn sumă de 505.088,00,00 lei, prețul mediu fiind de 1.270 lei/tonă.

Situația intrărilor de floarea soarelui ȋn perioada 01.04.2014-30.04.2014

Ȋnregistrările contabile sunt următoarele:

Marfa este achiziționată pe bază de factură, ȋn baza contractelor comericale, semnate cu furnizorii.

La ȋnceputul fiecărei campanii, ȋn fiecare an, societatea reȋnnoiește aceste contracte. Clauzele cu privire la teremenele de plată, rămân constante, se modifică ȋnsă cantitățile ce se preconizează a fi comercializate.

Fiecare factură primită de la furnizor, este verificată dacă este corect ȋntocmită și dacă are toate datele ȋnscrise, conform art.155, alin.(19) din Codul fiscal, ulterior fiind ȋnregistrată ȋn contabilitate.

Toate achizițiile sunt prezentate ȋn jurnalul de cumpărări, parte integrantă a prezentei lucrări, sub forma anexei nr.12.

Marfa este achiziționată pe bază de factură de la persoane ȋnregistrate ȋn scopuri de TVA dar și de la persoane fizice, pe bază de borderou de achiziție. Pentru acestea din urmă, efectuate ulterior datei de 01 februarie 2013, societatea Eco Grains SRL ȋn calitatea sa de plătitor de venit, nu mai are obligația calculului, plății și declarării nici a impozitului pe venit și nici a contribuției de asigurări sociale de sănătate, acestea revenind persoanei fizice.

Aceste achiziții evidențiază ȋn jurnalul de cumpărări, la rubrica „scutite”.

Furnizorii sunt de asemenea și neplătitori de TVA, caz ȋn care achiziția este scutită de taxă, neȋncadrându-se la regimul de taxare inversă.

Pentru a aplica regimul de simplificare conform art.160 din Codul fiscal, condiția este ca ambii parteneri să fie plătitori de TVA.

Ȋn afară de achzițiile de marfă prezentate mai sus, societatății Eco Grains SRL, i-au fost facturate avansuri marfă ȋn valoare de 3.145.222,00 lei și odata cu marfa livrată ȋn cursul lunii, i-au fost stornate și avansuri facturate ȋn lunile anterioare ȋn valoare de 2.481.131,00 lei. Eco Grains SRL ȋnregistrează astfel cumulat ȋn cursul lunii aprilie 2014, avansuri aferente mărfurilor, ȋn valoare de 663.869,00 lei.

Detaliat, pe furnizori, situația avansurilor din lună, se prezintă astfel:

Situația avansurilor facturate ȋn perioada 01.04-2014-30.04.2014

Conform normelor codului fiscal, măsurile de simplificare prevăzute la art.160, se aplică și pentru avansurile facturate și plătite, astfel că firma ȋnregsitrează ȋn contabiliate, pentru aceste avansuri :

Legat de marfa achiziționată, societatea are cheltuieli legate și de transportul acesteia, care este efectuat de diferiți terți. Toți furnizorii de servicii de transport aplică sistemul TVA la ȋncasare.

Centralizat, la nivelul perioadei analizate, situația transportului se prezintă astfel:

Situația facturilor de transport ȋn perioada 01.04.2014-30.04.2014

Pentru aceste facturi, societatea ȋnregistreaza astfel:

Pentru desfășurarea activității, societatea a achiziționat ȋn sistem leasing patru autoturisme de la Porsche Leasing IFN SA.

Ȋn baza acestor contracte, societatea plătește ȋn fiecare lună facturile aferente ratelor de leasing dar și asigurare CASCO.

Ratele aferente polițelor de asigurare CASCO sunt emise de Porsche Broker de Asiguare.

Factura de rată leasing, este compusă din: capital, dobândă și TVA.

Ȋn ceea ce privește TVA-ul aferent ratelor de leasing, acesta este deductibil ȋn proporție de 50% din valoare, conform art.145^1, alin.(1) din Codul fiscal. Pentru autoturismele achiziționate ȋn sistem leasing, societatea nu ȋntocmește foi de parcurs, iar acestea nu sunt utilizate exclusiv ȋninteresul societății. Pentru faptul că angajații utilizează autoturismul și ȋn interesul personal, societatea pierde dreptul de deducere intgrală al TVA. Mai există ȋnsă un autoturism pentru care sunt ȋntocmite foi de parcurs, astfel că pentru combustibilul consumat și toate cheltuielile legate de reparațiile și ȋntreținerea acestuia, societatea poate deduce integral TVA-ul.

Ȋn perioada 01.04.2014 – 30.04.2014, societatea ȋnregistrează următoarele facturi aferente contractelor de leasing:

Situația facturilor de leasing ȋn perioada 01.04.2014-30.04.2014

Facturile de leasing se ȋnregistrează, conform monografiilor contabile de mai jos:

Ȋntrucât asigurarea este scutită de TVA, facturile emise de Porsche Broker nu conțin TVA, ele ȋnregistrăndu-se ȋn jurnalul de cumpărări ȋn coloana ”Achiziții de bunuri și servicii scutite sau neimpozabile”, conform monografiei de mai jos:

Combustibilul este achiziționat pe bază de bon fiscal, emis de casele de marcat. Când nu există disponibil ȋn caserie, acesta se achită cu cardul bancar.

Situația centralizată a achiziției de combustibil, pentru perioda 01.04.2014-30.04.2014, se prezintă astfel:

Situația achziției de combustibil ȋn perioada 01.04-30.04.2014

Nota contabilă generală pentru ȋnregistrarea combustibilului pentru care deductibilitatea este limitată la jumătate, este următoarea:

Ȋn ceea ce privește ȋnregistrarea bonurilor pentru combustibil consumat de autoturismul pentru care sunt ȋntocmite foi de parcurs, societatea are drept de deducere integral al TVA.

Ȋn data de 25.04.2014, sunt azhiziționate de la Delticom AG, o societate din Germania, anvelope pentru autoturisme cu factura nr.114203.

Ȋnainte de achiziție ȋnsă, firma este verificată pe site-ul ec.europa.eu/taxation_customs/vies/?locale=ro dacă este ȋnregistrată cu cod de TVA valid.

Reamintesc aici că taxarea inversă, este posibiliă numai ȋn cazul ȋn care ambii parteneri sunt ȋnregistrați ȋn scopuri de TVA. Pentru achizițiile intracomunitare, condiția este ca partenerii, ambii plătitori de TVA, să fie ȋnregistrați ȋn ROI (registrul operatorilor intracomunitari).

Ȋn urma verificării, a reieșit că partenerul Delticom Ag, este ȋnregistrat ȋn ROI, interogarea afișând un răspuns ca cel din Fig.6.

Fig. 6 –Verificare număr ȋnregistrare TVA

Factura 114203/25.08.2013 cu care se achiziționează anvelopele este ȋn valoare de 5.000 lei.

Ȋnregistrarea contabilă este următoarea:

Ȋn decontul de TVA anexa ….., achizițiile intracomunitare de bunuri se completează la rd.5 și 5.1, care sunt pereche cu rd.18 și 18.1.

Ȋn 14.04.2014, firma importă din China 50 tone de floarea soarelui a cărui valoarea toatală ȋn vamă, transormată ȋn lei reprezintă 60.000,00 lei.

Taxa vamală este ȋn procent de 10% și reprezintă 6.000,00 lei iar comisionul vamal este de 5% ceea ce ȋnseamnă 3.000,00 lei.

S-a caculat baza impozabilă ca fiind totalul dintre : valoare marfă, taxă valamă și comision vamal, adică 69.000, 00 lei și TVA ca fiind 69.000,00 lei*24% = 16.560,00 lei.

Monografia contabilă este următoarea:

Instructajul personalului angajat, cu privire la protecția muncii și protecția și stingerea incendiilor, este realizată de o firma specializată, care ȋn baza contractului de prestări servicii, ȋncheiat ȋntre părti, emite lunar o factură pentru serviciile prestate. Aceste nu sunt ȋnsă toate serviciile pe care societatea le achizitionează ȋn cursul unei luni. Există contracte de prestări servicii pentru:

servicii de pază – contract ȋncheiat cu Zip Escort SRL;

servicii de curătenie – contact ȋncheiat cu Nova Holding SRL;

servicii de mentenanță pentru calculatoare și imprimante – contract ȋncheiat cu Laurent Computer SRL;

Ȋnregistrările ȋn contabilitate sunt următoarele:

Societatea acordă angajaților tichete de masă, pentru care ȋnregistrează ȋn contabilitate:

Serviciile de contabilitate sunt facturate de Cabinet Contabil, neplătiotor de TVA:

Societatea are ȋncheiat un contractde telefonie cu Orange SA, pentru care ȋnregistreză ȋn fiecare lună factura, astfel:

După analiza amănunțită asupra achizițiilor realizate ȋn decursul perioadei 01.04.2014-30.04.2014, societatea Eco Grains SRL ȋnregistrează cumulat:

suspuse măsurii de simpificare „taxare inversă" ȋn valoare de 776.888,50 lei, pentru care a ȋnregistrat:

ȋn valoare totală de 26.100,61 lei;

ȋn valoare totală de 55.917,88 lei și TVA aferent ȋn valoare de 13.420,29 lei, de la furnizori care aplică sistemul TVA la ȋncasare. În cursul lunii, societatea achită parțial aceste servicii, astfel că la sfârșitul lunii societate rămâne cu un TVA neexigibil ȋn valoare de 2.928,32 lei.

ȋn valoare totală de 94.702,4 lei și TVA deductibil 22.728,6 lei. Din această sumă, 1632,30 lei, reprezință, TVA nedeductibilă aferentă achiziției de combustibili, leasing și protocol.

ȋn valoare de 5.000,00 lei, și TVA aferent 1.200.00 lei;

ȋn valoare de 460.000,00 lei și TVA aferent 110.400,00 lei.

Ținând cont de sumele de mai sus, societatea ȋntocmește decontul de TVA aferent perioadei 01.04.2014 -30.04.2014, și depune declarația pe site-ul http://www.e-guvernare.ro/, utilizând semnătura electronică.

Ȋn perioada 01.04.2014 – 30.04.2014, societatea livreaza către clientii sai, marfă, conform jurnalului de vânzări – anexa 13.

Conform art.160, alin (2), lit.c) din Codul fiscal, livrarea de cereale și plante tehnice, care figurează ȋn nomenclatura combinată stabilită prin Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun, se supun măsurii de taxare inversă.

Ȋn cazul livrării acestor bunuri, inclusiv ȋn cazul avansurilor ȋncasate, furnizorii au obligația emiterii de facturi fără taxă, și ȋnscrierea ȋn aceste facturi a mențiunii referitoare la aplicarea taxării inverse.

Taxa este calculată de beneficiar și ȋnscrisă pe facturi și ȋn jurnalul de cumpărări, fiind preluată atât ca taxă deductibilă cât și ca taxă colectată ȋn decontul de taxă.

Din punct de vedere contabil , beneficiarul are obligația ȋnregistrării ȋn cursul perioadei fiscale :

,

cu suma taxei aferente.

Vânzările ȋn perioada studiată se prezintă astfel:

3.759 tone de porumb, cu un pret mediu de 632,57lei/tonă;

Situația vânzărilor de porumb ȋn perioada 01.04.2014-30.04.2014

Se observă din tabelul de mai sus, că principalul client este SC Danube SRL, către care societatea livrează 2.901 tone de porumb din total cantitate livrată.

Ȋnregistrarile contabile sunt următoarele:

6.453 tone de grau, cu un pret mediu de 831,36lei/tonă;

Situația vânzărilor de grâu ȋn perioada 01.04.2014-30.04.2014

Un top al clienților către care societatea a livrat ȋn perioada 01.04.2014 – 30.04.2014 grâu, situează pe primul loc pe CHS SRL cu o cantitate totală de 3.003 tone, urmat de Danube SRL cu 2.118 tone și Grains SA cu 1.281 tone.

Ȋnregistrările contabile sunt următoarele:

1.603 tone de floarea soarelui, cu un pret mediu de 1.305,82 lei/tonă;

Situația vânzărilor de floarea soarelui ȋn perioada 01.04.2014-30.04.2014

Ȋn ceea ce privește livrarea de floarea soarelui, ȋn luna aprilie 2014, societatea a livrat cea mai mare parte din marfă către Cereal SRL – 1.019 tone, diferența fiind ȋmpărțită ȋntre restul clienților.

Ȋnregistrările contabile sunt următoarele:

Pentru toate aceste livrări, suspuse măsurii de simplificare – taxare inversă – , societatea a ȋnregistrat ȋn contabilitate și descărcarea din gestiune a mărfii vândute:

Tot ȋn perioada analizată societatea a livrat către PF Dumitru Nicolae , 2 tone de ȋngrășământ la prețul de 2.016,13 lei/tonă, cu factura nr. 1602/30.04.2014. Intrucât pentru livrarea de ȋngrășământ nu se aplică taxarea inversă, inregistrarea contabilă este următoarea:

Ȋn data de 15.04.2014 Eco Grains SRL realizează și un export de 30 tone de grâu, catre societatea ECO Swiss din Elvetia, la prețul de 790 lei/tonă.

Conform art.143, alin. (1), lit.b) din Codul fiscal, sunt scutite de taxă livrările de bunuri expediate sau tranportate ȋn afara Comunității de către un cumpărător care nu este stabilit ȋn România.

Pentru aplicarea prevedrilor legale, exportul trebuie să fie dovedit prin factură sau alt document care ține locul acesteia, și care trebuie să poarte avizul biroului vamal la ieșirea din Comunitate.

Ȋnregistrarea ȋn contabilitate a facturii de export este de forma:

Valoarea facturii se ȋnscrie separat ȋn jurnalul de vânzări, pe coloana „Livrari de bunuri și servici scutite conf. art.143, alin.(1), lit.b).

La sfârșitul fiecărei perioade de raportare, conturile de ȋnregistrare a taxei pe valoare adăugată colectată și deductibilă, se soldează obținându-se astfel soldurile conturilor de plată sau de recuprare a TVA: 4423 “Taxa pe valoare adăugată de plată” și 4424 “Taxa pe valoare adăugată de recuperat”.

Pe baza datelor prezentate ȋn capitolele anterioare, situația la sfărșitul lunii aprilie 2014, din punct de vedere al TVA-ului la SC Eco Grains SRL, conform jurnalului de cumpărări, se prezintă astfel:

TVA deductibilă din achiziții de bunuri supuse taxării inverse: 1.635.064 lei

TVA deductibilă din achizții intracomunitare de bunuri: 1.200 lei

TVA neexigibilă din achiziții de la parteneri ce aplică sistemul TVA la ȋncasare: 13.420 lei;

TVA dedutibilă din achiziții de bunuri și servicii taxabile cotă 24% : 39.289 lei;

TVA neexigibilă la sfărșitul perioadei: 2.928 lei;

TVA nedeductibilă aferentă achiziției de combustibil, leasing : 1.611 lei.

TVA colectată din achiziții de bunuri supuse taxării inverse: 1.635.064 lei;

Livrări de cereale, scutită cu drept de deucere: 9.780.113 lei;

TVA aferentă exportului de marfă, conform art.143, alin.(1), lit.b) din Codul fiscal: 23.700 lei.

Monografia contabilă este următoarea:

Societatea ȋnchide deci luna aprilie 2014, cu o taxă pe valoare adăugată de recuperat ȋn valoare de 36.710,00 lei.

Societatea Eco Grains SRL, așa cum este ea ȋnregistrată conform vectorului fiscal, are ca perioadă fiscală luna calendaristică.

Ȋn anul 2013, societatea a realizat o cifră de afaceri de 85.214.482, 00 lei, care raportată la cursul de schimb leu/eur, comunicat de BNR pentru 31.12.2013, de 4.4847 lei/eur, reprezintă echivalentul a 19.001.155,00 eur.

Conform art.156^1, alin.(2) din Codul fiscal, ținând cont de faptul că cifra de afaceri realizată ȋn anul 2013 depășește 100.000 eur, perioada fiscală a societății rămâne și pentru anul 2014, tot luna calendaristică.

Conform art.156^2 din Codul fiscal, societatea are obligația depunerii decontului de taxă, pentru fiecare perioadă fiscală, până la data de 25 a lunii următoare celei ȋn care se ȋncheie perioada fiscală respectivă.Taxa datorată bugetului de stat trebuie achitată până la data la care intervine obligația depunerii decontului.

Taxa pentru importul de bunuri trebuie plătită la organul vamal, ȋn conformitate cu reglementările ȋn vigoare privind plata drepturilor de import.

Am stabilit ȋn capitolul anterior, sumele aferente taxei deductibile, colectată și de recuperat, pentru perioada 01.04.2014 – 30.04.2014.

Pornind de la aceste date, societatea ȋntocmește pentru perioada analizată decontul de TVA pe care ȋl depune la organele fiscale până la data de 25.05.2014.

Decontul este prezentat ȋn anexa nr.14.

Eco Grains SRL are obligația depunerii declarației recapitulative – formularul 390 – privind livrările, achizițiile și prestările intracomunitare, ȋntrucât a achiziționat ȋn cursul lunii aprilie anvelope de la Deltincom AG, societatea ȋnregistrataă in Germania, așa cum am arătat la capitolul IV.1.1. Declarația completată este prezentată sub forma anexei .16

De asemenea Eco Grains SRL are obligația depunerii și a declarației 394 – “Declarație informativă privind livrările, prestările și achizițiile efectuate pe teritoriul național”, cu toate facturile care au fost primite, respectiv emise ȋn perioada de raportare, inclusiv cele care au inscrisă mențiunea “taxare inversă” sau “TVA la ȋncasare”. – anexa 15.

Noțiunea de inspecție fiscală, acoperă sub aspect juridic și contabil, o serie de activități de verificare a operțiunilor realizate de instituții cu natură juridică diferită.

Inspecția fiscală este definită ca fiind o instituție ce reunește o sferă amplă de verificări financiare, fiscal și vamale realizate cu scopul de a constata conformitatea sau lipsa conformității activității unei instituții cu dispozițiile legale ȋn materie.

Formele inspecției fiscal sunt identificate ȋn funcție de anumite criterii: tipul de verificare și momentul verificării, tematica verificării, agentul verificat și agentul verificator.

Inspecția fiscală internă constă ȋn verificarea realizată ȋn cadrul unei instituții de geranul acesteia, personal sau prin reprezentant, pentru a stabili dacă modul de oragnizare a activității, politicile și procedurile utilizate asigură atingerea obiectivelor stabilite. Inspecția fiscală internă poate fi organizată atât la nivelul unei instituții de drept public, cât și la nivelul unei instituții de drept privat. Inspecția fiscală internă este o inspecție managerială și are ca obiectiv stabilirea gradului ȋn care activitatea realizată este economic, eficientă și eficace.

Inspecția fiscală externă constă ȋn verificarea realizată ȋn cadrul unei instituții, de către un organism ce reprezintă puterea publică, central sau locală, ȋn scopul de a stabili gradul de conformitate.

Inspecția fiscală realizată asupra instituțiilor private reprezintă o formă de verificare externă a activității, sub aspectul respectării dispozițiilor legale ȋn desfășurarea activității lor. Formele specific sunt inspecția fiscală și controlul vamal.

Controlul fiscal reprezintă instrumentul utilizat la detectarea neregularităților fiscal, care servește ȋn egală măsură la corectarea eventualelor erori dar și la depistarea faptelor penale din sfera evaziunii fiscale. Forma specifică a controlului fiscal o reprezintă inspecția fiscală, exercitată de organele fiscale din subordinea Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

Ȋn funcție de procedura de realizare, inspecția fiscală imbracă mai multe forme.

control sumar și control aprofundat

controlul național și internațional.

control faptic și de contabilitate.

control total și parțial.

control inopinat, tematic și ȋncrucișat.

Inspecția fiscală ca formă a controlului financiar are caracter general.

Sfera persoanelor verificate include contribuabili persoane fizice, juridice și entități fără personalitate juridică.

Procedura de control poate fi extinsă și către alte persoane, privitor la operațiunile economice incheiate de acestea cu anumiți contribuabili.

Ȋn cazul persoanelor juridice, verificare implică și administratorul sau persoana care la momentul inspecției fiscale are calitatea de garant de drept al acesteia.

Ȋn perioada 04.04.2014 – 07.04.2014, SC Eco Grains SRL a fost supusă inspecției fiscale.

Obiectul acesteia l-a constituit soluționarea adresei S.F. Constanța nr.4196/26.03.2014, ȋnregistrată la S.J.F.P. Constanța, Serviciul Inspecție Fiscală sub nr.806/02.04.2014, prin care se solicita verificarea anticipată a soldului sumei negative a TVA, solictată la rambursare prin decontul de TVA aferent lunii februarie 2014, ȋnregistrat sub nr.INTERNET – 370859 – 2014/23.03.2014.

Inspecția fiscală s-a desfășurat ȋn perioada 04.04.2014 – 07.04.2014.

Societatea a mai beneficiat de rambursări de TVA, ultima verificare a cuprins perioada 01.11.2013 – 30.11.2013, conform raportului de inspecție fiscală ȋncheiat ȋn data de 19.12.2013, prin care s-a soluționat cererea de rambursare a soldului sumei negative a TVA solicitată la rambursare prin decontul de TVA aferent lunii noiembrie 2013, stabilindu-se următoarele:

sold sumă negativă a TVA solicitată la rambursare 72400 lei;

sold sumă negativă a TVA pentru care nu s-au ȋndeplinit condițiile de rambursare 2728 lei;

soldul sumei negative a TVA pentru care societatea a avut drept de rambursare 69672 lei.

Ȋn timpul controlului, SC Eco Grains SRL, a fost reprezentată de Dl. administrator Popescu Ion.

Din verificarea evidențelor operative și contabile privind TVA, In conformitate cu prevederile Legii nr.571/2003, republicată, privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, H.G. nr.44/2004 privind aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii nr.571/2003, republicată, privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, au fost constatate următoarele:

Prin decontul privind taxa pe valoare adăugată nr.INTERNET – 370859 – 2014/23.03.2014, ȋnregistrat la S.F. Constanța se solicita rambursarea soldului sumei negative a TVA de 103877 lei, pentru operțiunile desfășurate ȋn perioada 01.02.2014 – 28.02.2014.

Solicitarea rambursării soldului sumei negative a TVA a fost efectuată ȋn conformitate cu prevedrile art.147.3, alin.(6) din Legea nr.571/2003, republicată privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, prin bifarea corespunzătoare din decontul de TVA.

Perioada pentru care are loc verificarea este 01.02.2014 – 28.02.2014.

Perioada fiscală este luna calendaristică, conform prevederilor art.156.1 alin (1) din Legea 571/2003, republicată, privind Codul fiscal, cu modificările și compeltările ulterioare.

Decontul privind taxa pe valoare adăugată a fost de pus ȋn termenul legal la organul fiscal teritorial, conform prevedeilor art. 156.2 alin (1) din Legea 571/2003, republicată, privind Codul fiscal, cu modificările și compeltările ulterioare.

Jurnalele de vânzări și cumpărări aferente perioadei 01.02.2014 – 28.02.2014 sunt completate cu ajutorul tehnicii de calcul conform formularisticii stabilite de OMFP 1372/2008.

Datele din deconturile de TVA corespund cu cele ȋnregistrate ȋn evidența contabilă (balanța de verificare) și cu cele din evidența tehnico opertaivă (juranel de cumpărări și vânzări).

Situația privind taxa pe valoare adăugată ȋnregistrată de societate ȋn evidență contabilă pentru perioada 01.02.2014-28.08.2014 se prezintă astfel:

Conform datelor ȋnscrise ȋn jurnalul de vânzări și din verificarea facturilor emise ȋn perioada 01.02.2014 – 24.02.2014, societatea a realizat următoarele operațiuni:

operațiuni taxabile cu cota standard de TVA de 24% conform art. 140, alin. (1) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru livrări de bunuri (ȋngrașăminte);

operațiuni la care se aplică măsurile de simplificare prevăzute la art.160, alin. (2), li. c) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru livrări de cereale.

Documentele ȋnregistrate ȋn jurnalul de cumpărări ȋntrunesc condițiile de deducere prevăzute la art. 145 și art. 146 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu următoarele excepții:

factura fiscală nr.768/09.02.2014 ȋn valoare totală de 5574.56 lei, din care TVA ȋn sumă de 1078.95 lei;

factura fiscală nr.769/18.02.2014 ȋn valoare totală de 2096.98 lei, din care TVA ȋn sumă de 405.87 lei;

factura fiscală nr.771/25.02.2014 ȋn valoare totală de 2029.10 lei, din care TVA ȋn sumă de 392.73 lei, emise de SC Alpha Comercial SRL, CUI 18899.

Din verificarea bazei de date a ANAF a rezultat că firma Alpha Comercial SRL nu este plătitoare de TVA.

Ȋn conformitate cu prevederile Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal cu modificările și completările ulterioare, art.11 alin 1^4: “ Beneficiarii care achiziționează bunuri și/sau servicii de la contribuabilii cărora li s-a anulat ȋnregistrarea ȋn scopuri de TVA conform prevederilor art.153 alin.(9) lit. b)-e) și au fost ȋnscriși ȋn Registrul persoanelor impozabile a căror ȋnregistrare ȋn scopuri de TVA conform art.153 a fost anulată, nu beneficiază de dreptul de deducere a taxei pe valoare adăugată aferente achizițiilor respective, cu excepția achizițiilor de bunuri efectuate ȋn cadrul procedurii de executare silită și/sau a achiziției de bunuri de la persoane impozabile aflate ȋn procedura falimentului potrivit Legii nr.85/2006, cu modificările și completările ulterioare”.

Având ȋn vedere prevedrile legale menționate anterior, se respinge la rambursare TVA ȋn sumă de 1877.55 lei.

Situația de rambursare a fost determinată ȋn principal de desfășurarea de operațiuni supuse masurilor de simplificare și de achiziția de bunuri și servicii necesare desfășurării activității, ȋn cotă standard de TVA.

Ȋn timpul controlului, organul fiscal face o serie de alte constațari printre care:

Societatea ȋntocmește și utilizează regsitrul jurnal și inventar conform prevedeilor Legii nr.82/1991, republicată. Dea semenea se notează faptul că societatea utilizează și completează registrele de contabilitate obligatorii: registrul jurnal, registrul inventar, cartea mare.

Societatea respectă prevederile OMFP nr.226/2006 cu modificările și completările ulterioare, cu privire la utilizrea formularelor cu regim special aferente perioadei verificate.

Societatea nu are conturile porpite.

Conform fișei de plătitor de TVA emisăiciul Fiscal Orășenesc Eforie nu există neconcordanțe ȋntre datele ȋnscrise ȋn aceasta și ȋn cele din evidența contabilă a societății verificate.

Ȋn timpul inspecției fiscale s-a constat ca societatea verificată a ȋntocmit eronat Decontul de TVA aferent lunii februarie 2014 ȋn sensul că a preluat eronat din Jurnalul de cumpărări suma de 195869 lei reprezentând “achiziții de bunuri și servicii scutite d taxă sau neimpozabile”, sumă ce trebuie trecută la rândul 26. Ȋn timpul inspecției fiscale, s-a emis “ dispoziția privind măsurile stabilite de organele de inspecție fiscală” ȋn care au fost consemnate deficiențele constatate, măsurile dispuse pentru ȋnlăturarea acestora precum și termenul de realizare, agentul economic avănd obligația să respecte măsurile dispuse ȋn conformitate cu prevederile art. 105, alin. (9) din O.G. 92/2003 repubilcată și H.G. 1050/2004 pct. 102.7 ȋn sensul ȋntocmirii declarației de corectare a erorilor materiale a decontului de taxă pe valoare adăugată – formualrul 305, pentru luna februarie 2014.

Având ȋn vedere faptul că societatea a ȋnregistrat ȋn mod eronat ȋn Declarația informativă 394 facturile emise de Alpha Comercial SRL, aceasta nefiind ȋnregistrată ca plătitoare de TVA, s-a emis “dispoziția privind măsurile stabilite de organele de inspecție fiscalăn” ȋn care au fost consemnate deficiențele constatate, măsurile dispuse pentru ȋnlăturarea acestora precum și termenul de realizare, agentule conomic având obligația să respecte măsurile dispuse ȋn conformitate cu prevederile art. 105, alin. (9) din O.G. 92/2003 republicată și H.G. 1050/2004 pct. 102.7 ȋn sensul ȋntocmirii declarației informative 394 aferentă lunii iulie 2013.

Ȋn situația ȋn care apar elemente noi și alte informații, ȋn conformitate cu prevederile art.105^1 din O.G. nr.92/2003, privind Codul de procedură fiscală, republicat, cu modificările și completările ulterioare, și prevederile Dispozițieie nr. 31 din 14.02.2012 emisă de Activitatea de Inspecție Fiscală Constanța, organul de inspecție fiscală va proceda la reverificare.

Din analiza neconcordanțelor din Declarațiile 394 nu s-au constatat diferențe semnificative.

Ȋn raportul de inspecție fiscală, este specificat și faptul că, ȋn perioada verificată, societatea nu a derulat relații comerciale cu persoane afiliate.

La sfârșitul controlului, contribuabilul este inștiințat prin adresa cu nr.43/07.04.2014, că trebuie să se prezinte la sediul social, pentru discuția finală cu organul de inspecție fiscală.

Prin Declarația dată pe propria răspundere anexa nr.15, ȋn baza art.105, alin.(8) din O.G. 92/2003 privind Codul de Procedură Fiscală republicată, cu modificările și completările ulterioare, contribuabilul recunoaște restituirea tuturor documentelor puse la dispoziția organului de control, precum și faptul că nu deține alte documente financiar contabile referitoare de perioada verificată.

Ȋn conformitate cu prevederile art.9, ain.(1), din O.G. 92/2003 republicată, cu modificările și compeltările ulterioare, organul fiscal a asigurat contribuabilului posibilitatea de a-și exprima “punctul de vedere cu privire la constatările cuprinse ȋn actul de control” – anexa 16, iar ȋn conformitate cu prevederile art.107, alin.(2) din același act normativ, se anexează la raportul de inspecție fiscală “punctul de vedere al contribuabilului pivind obiligațile fiscale suplimentare”. Astfel, contribuabilul ȋși ȋnsușește și nu are obiecțiuni la constatările cuprinse ȋn raportul de inspecție fiscală.

Ȋn urma ȋncheierii Raportului de inspecție fiscală s-au stabilit următoarele:

Soldul sumei negative a TVA solicitată la rambursare 103877 lei;

Soldul sumei negative a TVA care nu ȋntrunește condițiile

de rambursare 1878 lei;

Soldul sumei negative a TVA care ȋntrunește condițiile de

rambursare 101999 lei.

Raporul de inspecție fiscală a fost ȋntocmit ȋn 3 exemplare și ȋnregistrat ȋn Registrul uni de control al contribuabilului sub nr.13.

Urmare a controlului, ȋn data de 08.04.2014, conform Titlului VII din O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, organul de inspecție fiscală a transmis contribuabilului Raportul de inspectie fiscală, insoțit de anexe, Decizia de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare stabilite de inspecția fiscală și Dispoziția privind măsurile stabilite de organele de inspecție fiscală.

Costurile directe intervin atunci când taxa pe valoare adăugată nu este deductibilă ȋn totalitate, parte nedeductibilă fiind cuprinsă ȋn costul de achiziție al bunului respectiv. Ȋn cazul unui agent economic neplătitor de TVA care achiziționează materii prime sau servicii de la terți, măresc costul bunul respectiv și cu valoarea TVA, riscând astfel excluderea de pe piață, daorită concurenței furnizorilor.

Pentru o cât mai bună evealuare a dimensiunii ficale a afacerii, agentul economic trebuie să facă o analiză foarte amănunțită a obiectului de activitate. Ȋn cazul ȋn care consumurile intermediare, participante la valoarea adăugată, sunt mari, atunci poate aprecia luarea ȋn considerare a capacității fiscale și decizia sa de a deveni plătitor de TVA este una normală.

Daca vorbim despre un agent economic al cărui obiect de activitate ȋl constituie prestare de servicii, consumurile intermediare ale acestui sunt mai mici. Ȋntr-un asfel de caz, agentul economic nu va opta pentru plata TVA, aceasta va fi suportată de către client, iar ȋn concurență cu alți agenți economici, neplătitori de TVA, va renunța la serviciile sale, chiar ȋn cazuri de calitate a serviciilor net superioare.

Creșterea costului de achiziție prin includerea taxei fiscal nedeductibilă, duce la creșterea cheltuielilor de exploatatre, micșorând rezultatul contabil.

Costurile de gestiune sunt generate de agentul economic, ȋn calitatea sa de colector fiscal de TVA. Pentru aceasta agentul economic trebuie să ȋntocmească documente justificative și registre privind TVA. Colectarea TVA are loc și pe fondul riscului de insolvabilitatea al clienților și al litigiilor ce pot intervenii ȋn relațiile cu furnizorii. Costurile de gestiune implica deci o forța de muncă suplimentară și deci o creștere a cheltuielilor cu munca vie.

Costurile de trezorerie sunt determinate de intervalul de timp ȋntre creanțele asupra bugetului de stat privind TVA deductibilă și datoriile către bugetul de stat privind TVA colectată. Putem spune ca TVA generează creditul clienți și creditul furnizori. Diferențele sunt egularizate până la data de 25 a lunii următoare, taxa achitându-se pe baza decontul depus. Pentru rambursarea TVA ȋnsă, trebuie depusă cerere de rambursare, ce se soluționează diferit, ȋn funcție de gradul de risc al agentului economic.

Sunt cazuri ȋn care TVA de recuperat se compensează cu TVA de plată ȋn lunile următoare.

TVA angajează un cost legat de gestiunea trezoreriei pentru avansurile ȋncasate de la clienții creditori. Din punct de vedere fiscal, avansurile sunt purtatoare de TVA și se facturează. Agentule conomic are obligația ca vireze la bugetul de stat TVA astfel colectat, reducăndu-si astfel disponibilitățile bănești, suma recuperându-se ulterior. Situații de genul acesta pot duce la ȋntărzieri de plată a unor obligații scadente.

Ȋn ceea ce privește pe SC Eco Grains SRL, ȋn perioada analizată, societatea nu a facturat avansuri către clienți.

A văndut ȋn cursul lunii, porumb achiziționat de la furnizorul Agave SRL neplătitor de TVA: ȋn data de 07.04.2014 cu factura nr. 1473, către CHS SRL 25 tone de porumb, ȋn data de 08.04.2014 cu factura nr. 1476, către CHS SRL, 25 tone de porumb, ȋn data de 14.04.2014 cu factura nr. 1494, către CHS SRL, 123 tone de porumb și ȋn data de 21.04.2014 cu factura nr. 1513, către Danube SRL, 99 tone de porumb.

Achiziția este scutită de taxă, livrarea ȋnsa este supusă masurii de simplificare taxare inversă, astfel că CHS SRL și Danube SRL au obligația ȋnregistrării și evidențierii TVA prin ȋnregsitrarea contabilă:

Conform celor de mai sus, ȋn circuitul mărfii TVA este suportată de clienții CHS SRL și Danube SRL.

Impactul TVA asupra situației financiar – patrimoniale și asupra fluxurilor de trezorerie, face referire la influența acestora asupra poziției financiare a societății și a indicatorilor echilibrului financiar.

Ȋn situația ȋn care agentul economic are de plată la bugetul de stat TVA, acesta trebuie achitat până la data de 25 a lunii următoare, ceea ce ȋnseamnă ca agentul economic beneficiază de un surplus ȋn trezorerie pentru o perioadă de 25 de zile. Condiția este ȋnsă ca, suma pentru vânzările efectuate, să fie ȋncasată de la terți până la data de ȋnâi a lunii următoare. Ȋn caz contrar se reduce proporțional cu numărul de zile aferente neȋncasării contravalorii facturilor emise.

Dacă clienții ȋntârzie cu plata facturilor, cu peste 25 de zile, societatea este nevoită să apeleze la un credit bancar, sau să ȋși sisteze plățile către furnizori, pentru a-și onora datoria față de bugetul statului.

Ȋn cazul SC Eco Grains SRL, datorită specificului activitătii suspus normelor legislative ȋn vigoare, societatea ȋnregistrează ȋn majoritatea lunilor TVA de recuperat. Asta pentru că comerțul cu cereale este suspus taxării inverse. Pentru restul cheltuielilor ȋnsemnând: combustibil, servicii, transport, utilități, leasing, etc. ocietatea ȋnregsitrează TVA deductibilă, pentru care face cerere de rambursare.

Sunt ocazionale cazurile ȋn care se comercializează și alte produse, suspuse regimului normal de taxare, dar chiar și atunci, societatea ȋnregistrează tot TVA de recuperat, datoriă faptului ca TVA deductibilă aferentă celorlate cheltuilei depășesc TVA colectată aferentă vănzării supuse regimului normal de taxare.

Potrivit art.152, alin (1) din Codul fiscal societățile care ȋnregsitrează o cifră de afaceri sub limia legală de 65.000 euro, pot solicita ȋnregistrarea ca neplătitori de TVA. Costurile de achziție ale acestor ȋntreprinderi vor fi mai mari decât al celor care aplică regimul normal de taxare cu 24%, exact cu valoarea TVA aferent tranzacției respective. Pentru vânzările efectuate, societatea nu va aplica TVA, astfel că va reduce prețul de vânzare total al produselor, cu 24%. Deci, societatea ȋn cauză, va ȋnregistra costuri de exploatare mai mari. Această creștere a cheltuielilor de exploatare, duce la modificare soldurilor intermediare de gestiune. Agenților economici plătitori de TVA, care livrează bunuri și servcii impozabile și au prin efectul legii prorata de 100%, nu le este afectată situația generală și nici rentabilitatea. Acestea sunt afectate, ȋn cazul acelor agenți economic, plătitori de TVA, care nu au ȋnsă prorata 100%. TVA conduce la creșterea costurilor.

Cheltuielile de exploatare cresc și ȋn cazul acelor agenți economici, care livrează bunuri și servicii , scutite de plata TVA prin efectul legii.

Marja comercială se diminuează deci ȋn cazul unui raport iontegrat al TVA asupra rentabilității societății, cu TVA nededcutibilă aferentă livrărilor de bunuri scutite. Acest lucru duce la diminuarea valorii adăugate, excedentul brut din exploatare, rezultatul exploatării, rezultatul curent și rezultatul exercițiului, cu valoarea corespunzătoare TVA nedecutibilă.

Ȋn cazul aplicării proratei mai mică de 100%, se va diminua excedentul brut ndin exploatare și rezultatul exploatării, curent și cel al exercițiului.

Un rol important ȋl are obiectul de activitate al firmei. Pentru societățile prestatoare de servicii, unde cosnumurile intermediare sunt reduse, se recomandă opțiunea de neplătitor de TVA. Nivelul mic al consumurilor intermediare, nu antrenează creșterea costurilor de achiziție, ȋn timp ce vânzările au un preț mai mic, urmare a scutirii de TVA. O astfel de decizie poate duce la beneficii economice ca reducerea prețurilor de vânzare și sporirea numărului de clienți.

Dacă ȋnsa societatea ȋnregistrează consumuri intermediare mari, se recomandă ȋnregistrarea sa ca și plătitor de TVA, pentru că astfel TVA aferenntă achzițiilor se ȋnregsitrează ca TVA deductibilă, fiind recuperată ulterior prin deducere, evitându-se astfel creșterea costurilor de exploatare.

SC Eco Grains SRL face comerț cu cereale supus taxării inverse, ceea ce ȋnsemană că TVA nu influențează costul mărfurilor achziționate și văndute.

Conform art.145^1, alin (1) din Codul fiscal, ținând cont de faptul că societatea are achiziționate ȋn sistem leasing, autoturisme pe care nu le utilizează exclusiv ȋn scopul activitătii economice, dreptul de deducere pentru :

combustibil

rate aferente contractelor de leasing

cheltuieli cu reparațiile

consumabile auto

și orice alte cheltuieli legate de acestea, sunt deductibile ȋn proporție de 50%.

Diferența este considerată TVA nedeductibilă.

De exemplu ȋn data de 01.04.2014, societatea achiziționează combustibil cu bonul fiscal 145, ȋn valoare de 125,00 lei, pe care ȋl plătește din casă. Ȋnregistrarea contabilă este următoarea:

Ȋn cursul lunii aprilie 2014, SC Eco Grains SRL, a ȋnregistrat o taxă pe valoare adăugată, nedecutibilă, din operțiuni descrise mai sus, ȋn valoare de 1.611, 00 lei.

Ȋntrucât această cheltuială este una nedeductbilă, ea influențează rezultatul ȋntreprinderii prin:

diminuarea profitului, prin includerea ei la cheltuieli totale

majorarea impozitului pe profit, prin adăugare la baza de calcul a impozitului pe profit și ulterior impozitarea cu 16%.

Ȋn activitatea practicată, cunoașterea pragului de rentabilitate și a a intervalului de siguranță, are o mare importanță, pentru că pot fi adoptate decizii care să anihileze influențele negative ale unor factori conjuncturali.

Am analizat mai jos, cifra de afaceri critică, pragul de rentabilitate și intervalul de siguranță, pentru anii 2010-2013, după următoarele formule de calcul:

Ȋn anul 2010 pragul de rentabilitate a fost realizat la ȋnceputul lunii octombrie când s-a depășit astfel cifra de afaceri critică de 3.777.399 lei. Această valoare ridicată a cifrei de afaceri critică cât și un prag de rentabilitate scăzut se datorează faptului ca ȋn acest an, societatea s-a aflat ȋn periada de „boom”, piață fiind una cu cerere mare pentru produsele comercializate.

Nivelul de rentabilitate realizat de firmă asigură un interval de siguranță suficient pentru a putea face față influențelor nefavorabile.

Ȋn anul 2011, pragul de rentabilitate crește, realizându-se la mijlocul lunii iulie, motivul fiind acela că firma s-a afirmat atât pe piață intrenă cât și pe cea externă, numărul comenizlor fiind ȋntr-o continuă creștere. Acest lucru este vizibil ȋn valoare ridicată a ciferi de afaceri, implicit ȋn veniturile din vânzarea mărfurilor, fapt ce se reflectă ȋn profit. Creștere ȋn an a cifrei de afaceri până la valoare de 54.803.764 lei a determinat o valoare a cifrei de afaceri critică de 18.241.683 lei. Nivelul de rentabilitate asigură un interval de siguranță suficient, ȋnsă ȋn scădere față de anul precedent, deoarece nivelul prgaului de rentabilitate crește.

Pragul de rentabilitate crește ȋn 2012, față de 2011 și se atinge la nivelul lunii septembrie, motivul fiind creșterea comenzilor.

Cifra de afaceri ȋnregistrează o valoare foarte ridicată, ceea ce generează o valoare ridicată și a acifrei de afaceri critică, mai exact de 41.183.996 lei.

Intervalul de siguranță ajunge la un nivel de 42.63 %, dar ȋn scădere față de 2011 și 2010. La aceste valori ale pragului de rentabilitate și ale intervalului de siguranță societatea ar trebui să-și pună problema unor măsuri ȋn ceea ce privește costul mărfurilor, prețul utilităților, și nu ȋn ultimul rând și cel mai important măsuri privind creșterea inflației.

Ȋn 2013 pragul de rentabilitate scade fată de anul anterior. Cifra de afaceri ȋnregistrează creștere, ceea ce generează o creștere și a ciferi de afaceri critică până la valoarea de 45.891.982 lei. Intervalul de siguranță ajunge la nivelul de 46.15 %, ȋn creștere fată de anul anterior.

Fig.7 – Cifra de afaceri critică CAcrt ȋn perioada 2010 – 3013

Fig.8 – Pragul de rentabilitate ȋn perioada 2010 – 3013

Fig.9 – Intervalul de siguranță ȋn perioada 2010 – 3013

Sursa: Situațiile financiare anuale ale societății Eco Grains SRL 2013

Așa cum am arătat și ȋn capitolele anterioare societatea Eco Grains SRL, ȋn perioada 2013-2014, ȋnregistrează TVA de recuperat ȋn fiecare lună, datorat specificului activității; comerț cu cereale, suspuse taxării inverse.

Ȋn general, influența TVA asupra ratelor de lichiditate și solvabilitate ȋn sensul creșterii acestora apare ȋn situația ȋn care agentul economic are de plată la bugetul de stat TVA, beneficiind de un surplus de trezorerie.

Dacă ȋnsă societatea are TVA de recuperat, ca ȋn cazul de fată, atunci ea se confruntă cu necesitatea de dispnibilități, fiind ȋn situația de a contract un imptumut bancar, de a-și diminua stocurile prin accelerarea vitezei de rotație a acestora, sau să diminueze volumul creditului acordat clienților, prin accelerarea procedurii de ȋncasare a creanțelor de la partenerii de afaceri. Aceste măsuri duc la scăderea ratelor de lichiditate și solvabilitate.

Fig.9 – Evoluția TVA, conturi și casa ȋn ianuarie-decembrie 201

Concluzii

Ȋn condițiile trecerii la economia de piață, a fost nevoie să se renunțe la impozitul pe circulația mărfurilor și să se introducă un impozit care să perfecționeze sistemul fiscal dar care să și corespundă economiei de piață și cerințelor standardelor europene.

Ȋntr-o economie normală, ȋn care producția, comercializarea și aprovizionarea produselor finite se desfășoară ritmic, taxa pe valoarea adăugată, incită la o activitate performantă ȋn toate aceste etape. Interesul cumpărătorului este acele de a-și optimiza stocurile, apropiind cât mai mult momentul aprovizionării cu materie primă de cel al lansării lor ȋn fabricație, producătorul este intersat să producă cât mai rapid, la niște costuri cât mai mici, și o calitatea corespunzătoare pentru a fi competitiv pe piată, iar furnizorul este intersat să-și vândă cât mai repede mărfurile și să le ȋncaseze cât mai rapid.

Ȋn economie, conceperea și funcționalitatea taxei pe valoare adăugată, a avut ȋn vedere și posibilitatea limitării evaziunii fiscale. Neplata ei ȋn fazele anteriaore, duce la creșterea taxei ȋn fazele ulterioare circuitului economic, detreminându-i pe agenții economici să verifici dacă furnizorul bunurilor achiziționate a aclculat corect partea de taxă care ȋi revenea.

Pe lângă avantajele evidente, TVA are și unele neajunsuri proprii impozitelor indirecte. Este vorba de regresivitatea sa în raport cu mărimea veniturilor consumatorului, fiind mai greu de suportat de către cei cu venituri mici și familii numeroase. Pe de altă parte TVA poate exercita o presiune inflaționistă dacă salariile se indexează în raport cu evoluția prețurilor.

În cadrul lucrării am abordat problematica taxei pe valoarea adăugată din perspectiva societății Eco Grains SRL evidențiind influența TVA-ului asupra rentabilității și rezultatelor întreprinderii, asupra situației financiar-patrimoniale și a fluxurilor de trezorerie, lichidității și solvabilității întreprinderii, dar și influența cheltuielilor de exploatare angajate de taxa pe valoarea adăugată asupra rezultatelor întreprinderii.

S.C. Eco Grains S.R.L. în calitate de plătitoare de TVA , susține și înțelege importanța cotei taxei pe valoarea adăugată pentru bugetul statului, TVA-ul avănd o pondere considerabilă în formarea acestuia.

Bibliografie

Legea 571/2003 coroborată cu HG44/2004 privind Codul fiscal cu modificările și completările ulterioare , valabil pentru 2014;

Legea contabilității nr.82 /1991;

Codul de procedură fiscală;

Tatu, L., Serbanescu, C.,Cataramă, D., Miricescu, E., Nica, A., (2010), Fiscalitate.De la lege la practică, Editura C.H.Beck , București ;

Anghelache, G.,Pavel ,B.,(2005), Finante publice ale României, Editura All Beck, București;

Bombos, G., Galantou, M., (2006), Taxa pe valoarea adăugată –Legislatie.Doctrina. Jurisprudenta”, Editura C.H.Beck, București;

Florescu, D., Coman, P., Balasa, G., (2005), Fiscalitatea în România, Editura All Beck, București;

Prof. Univ. Dr. Ana Stoian – „Contabilitate și gestiune fiscala”;

Ana, Morariu – Contabilitate și fiscalitate ȋn dezvoltarea firmei (2005)

Costea Ioana Maria, Inspecția fiscală: reglementare, doctrină, jurisprudență, Ed. C.H. Beck, București, 2009.

www.anaf.ro

www.mfinanțe.ro