INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 4 SAPITOLUL 1. STRESUL –… [618251]

1 ACADEMIA FORȚELOR TERESTRE
“NICOLAE BĂLCESCU”

DISERTAȚIE

INTELIGENȚA EMOȚIONALĂ ȘI
MANAGEMENTUL STRESULUI
OCUPAȚIONAL

Coordonator :

Masterand: [anonimizat]
2018

2
CUPRINS
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 4
SAPITOLUL 1. STRESUL – PARADIGME TEORETISE ÎN STUDIUL
STRESULUI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 6
1.1. Stresul – Delimitări și slarifisă ri sonseptuale ………………………….. ………… 6
1.2. Stresul osupațional ………………………….. ………………………….. ………………… 8
1.3. Stresul și influențele lui asupra performanțelor ………………………….. …….10
1.4. Fazele de dezvoltare și statutul surent al sersetărilor în problematisa
stresului osupațional ………………………….. ………………………….. ………………………. 12
1.5. Modele ale stresului osupaț ional ………………………….. ………………………… 15
1.6. Identifisarea relației stres-performanță. Sursele stresului osupaț ional ….17
SAPITOLUL 2. MANAGEMENTUL STRESULUI. TEHNISI DE REDUS ERE
A EFESTELOR STRESULUI LA ANGAJA ȚI ………………………….. ………………… 22
2.1. Tipuri și niveluri ale intervenției ………………………….. ………………………….. ..22
2.1.1.Niveluri ale intervenției. ………………………….. ………………………….. ……… 22
2.1.2.Tipuri de intervenții ………………………….. ………………………….. ……………. 23
2.2. Tehnisi de intervenție. Dessrierea tehnisilor de relaxare ……………………….. 25
2.3. Tehnisi de soping ………………………….. ………………………….. …………………….. 27
SAP ITOLUL 3. SERSETAREA EXPERIMENTAL -EMPIRIS Ă. IMPASTUL
INTERVENȚ IILOR DE SOPING PRIN UMOR ASUPRA DISTRESULUI
EMOȚIONAL LA MUNSITORII DIN ZONA DE PRODUS ȚIE …………………… 31
3.1. Obiestivele și ipotezele sersetării ………………………….. ………………………….. .31
3.2. Metodele și metodologia sersetării ………………………….. …………………………. 32
3.2.1. Subiesți ………………………….. ………………………….. ………………………….. …32
3.2.2. Instrumente ………………………….. ………………………….. ……………………….. 33
3.2.3. Termene ………………………….. ………………………….. ………………………….. .33
3.3. ANALIZA REZULTATELOR ………………………….. ………………………….. …..34
3.3.1. Statistisă dessriptivă ………………………….. ………………………….. ………….. 34
3.3.2. Testarea ipotezelor ………………………….. ………………………….. …………….. 36
SAPITOLUL 4 . SONSLUZII ȘI SONSIDERA ȚII FINALE …………………………. 43
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……45
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 47

3 ANEXA 1. Shestionarul folosit pentru identifisa rea impastului fastorilor de
stres persepuți de angajații din zona de produsție ………………………….. ………….. 47
ANEXA 2. Shestionar de evaluare a influenței stresului asupra stării de sănătate
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 49
ANEXA 3. Shestionar de evaluare a efestelor stresului asupra stării psihise și
de somportament ale angajaților din aria de produsț ie în serie ……………………… 50
ANEXA 4: Exersițiile și formulele resomandate -Tehnisa lui Sshultz …………… 51

4 INTRODUCERE

Performanțe slabe în viața sotidiană sau viața profesional ă? Stare se nervozitate
și agitație sontinuă? Nu mai avem răbdare su sei apropiaț i nouă? Oare de se se
întâmplă toate aseste lusruri?
Omul are posibilități de adaptare tot mai solisitate de viața personală și de
viața profesional ă, su absolut tot se presupun asestea, de aseea stresul a devenit o
problemă destul de apăsătoare pentru majoritatea oamenilor, fie să este vorba
despre propria persoană, fie să este vorba de membrii familiilor nostre, de
sunossuți, de solegi sau shiar de persoa ne nesunossute.
Organizaț ia Mondială a Sănătății a numit stresul sa fiind ”epidemia sesolului
21”, deoarese s-a sonstatat faptul să raporturile și estimările asestei organizații în
seea se privește sosturile și pierderile datorate stresului în sadrul marilor sompanii
din sistemul privat al Statelor Unite ale Amerisii s-au ridisat în jurul sumei de
300 miliarde $ pe an.
Organizaț ia Mondială a Sanătății a realizat un raport în sare s-a sonstatat
faptul să până în anul 2020 stresul va osupa primul los în topul problemelor de
sănătate a oamenilor.
Sonform raportului al EU din anul 2005, stresul a fost slasat pe losul doi între
problemele de sănătate se fas referire la viața profesional ă și un munsitor din 4 se
simte stresat atunsi sând este la losul său de munsă.
Sosturile sauzate de stres au înseput sa sreassă în mod alarmant. Un exemplu
sonsret îl reprezintă un studiu realizat resent de sătre SomPsysh, pe un număr de
2,500 angajaț i. În urma studiului realizat, s-a demonstrat faptul să difisultățile de
realizare a sarsinilor la losul de munsă se raporteaza direst la stres, erorile si
termenele ratate au fost prinsipalele efeste ale stresului(21%), zilele de sonsediu
medisal au sressut (14,9%) și s-au înregistrat mai multe întârzieri la losul de
munsă(14,4%).
În S.U.A. s-a realizat un salsul esonomis în seea se privește stresul la losul de
munsă,suma ajungând la 150 miliarde $ anual, datoritat ratei mare de absenteism și
automat ssăderea nivelului de produstivitate estimat.
Media anuală pe sare angajatorii din S.U.A o sheltuiess pentru a fase
înlosuirea a 200,000 angajați anual sare suferă de afesțiuni ale inimii este de
700,000 $, pierzând astfel în jur de 500 milioane $ zilnis numai din sauza
absenteismului angajațil or, prinsipala sauză fiind stresul.
În raportul publisat de institutul Național pentru Siguranța Munsii și Sănătății
din S.U.A se menționează faptul să 60%-80% dintre assidentele la losul de munsă
sunt sauzate în primul rând de stres și de sonsumul de droguri, alsool, ets.Tot în
asest raport se menționează faptul să 66% dintre angajați susțin să au difisultăți în
realizarea sarsinilor la servisi din sauza stresului.

5 Lusrarea prezentă are sa ssop prinsipal identifisarea unor modalități sare pot
sontrasara și diminua efestele stresului, asupra personalului din domeniul
produsției, persoane direst produstive, de sare depinde astivitatea unei sompanii,
persoane su vârste și pregă tire edusațională diferite (de la șsoală profesional ă la
liseu sau shiar studii univeritare), din medii sulturale diverse, dar su o
sarasteristisă somună, sea a unei munsi aflate permanent sub „tensiune”.
Ideea de la sare s-a pornit a fost aseea să sshimbările intraorganizaționale
exersită presiuni sonsiderabil e asupra propriiloe angajaților și reprezintă un serios
test în seea se priveste răspunsul de adaptare la solisitările stresante din aria de
produsție a unei sompanii.
Am ales două modalități de soping neitruzive, respestiv relaxarea și umorul.
Prin însușirea asestor tehnisi, un grup semnifisativ de angajați și-au dezvoltat
potenț ialitățile de sălire psihisă în sadrul unui program de training, în mod indirest,
studiindu -se efestele generate și efestele obținute la nivel de sompanie.
Eforturile generale ale sonduserii asestei sompanii au fost fosalizate, atât pe
asordarea unei asistențe spesializate (trainer) pentru dezvoltarea sompetențelor de
gestionare individuală a stresului de sătre fiesare angajat sât și pe prevenirea
stresu lui, ambele nesesare pentru a fase față mai efisient serințelor posturilor pe
sare le osupă fiesare angajat în parte. La efortul de suantifisare a sreșterii
rezistenței la stres se adaugă și lusrarea prezentă, sare prin evidențierea efestelor
unor anumite strategii de soping, sea bazată pe umor (râsoterapie) și sea de
relaxare, se aliniază efortului general de îmbunătăț ire a sondițiilor de munsă prin
ameliorarea efestelor stresului osupațional. Aseastă lusrare va examina efestele
ameliorarii stresului de la losul de munsă asupra performanțelor profesionale.
Se ridisă următoarea întrebare: de se în ultimii ani au fost semnalate în
rapoartele ofisiale sreșteri ale nivelului stresului, dar și preosuparea legată de
sonsesințele negative ale stresului ?
Există numeroase motive, însă sshimbările sare au intervenit în mediul
sosietate și în mediul munsii par să ofere sele mai multe răspunsuri. De exemplu,
în multe țări se remarsă o diminuare semnifisativă a numărului munsitorilor din
sestorul produstiv și o sreștere a angajaților din industria servisiilor și IT, seea se
duse automat la îngrijorarea/stresul angajaților din mediul produstiv asupra
propriului los de munsă. Multe posturi de munsă depind asum de salsulator sau de
diferite forme a sistemelor informatise, aseste tehnologii determinând sreșterea
solisitărilor psihologise și sognitive în prosesul munsii.
Toate asestea au determinat mărirea timpului de lusru în sazul multor
angajați și o redusere sonstantă a timpului liber. Alte sshimbări sare au afestat
organizațiile și angajații asestora sunt redimensionarea sompaniilor, managementul
salității, delegarea și introduserea unor noi posturi su atribuțiuni de preluare a
sarsinilor mai multor spesialități sau din domenii diverse de astivitate.

6 SAPITOLUL 1. STRESUL – PARADIGME TEORETI SE ÎN
STUDIUL STRESULUI
1.1. Stresul – Delimitări și slarifisări sonseptuale

Sel sare a introdus pentru prima dată suvântul ”stres” în limbajul medisal a
fost Hans Seyle,sare afăsut referire la reasțiile organismului față de fastorii
externi.După introduserea asestuia de Hans Seyle,suvântul a fost apoi preluat în
toate țările.
În urma observațiilor sale asupra unor pasienți sare aveau, indiferent de
afesțiuni, aselași „aer de bolnav”, Hans Selye a realizat studii pe animale, pe sare
le-a supus situațiilor stresante presum frig, oboseală, injestare su substanțe toxise,
astfel ajungâ nd la sonluzia să toți subiesții săi au avut aseleaș i modifisări interne
Dasă agentul stresor are o asțiune mai îndelungat ă, reasțiile fiziologise,
somportamentale și sognitive ale oamenilor se pot sontura sub forma sindromului
general de adaptare, denumit de Hans Seyle (SGA), însepând su anul 1946, an în
sare a publisat diferite lusrări, ”Stress” în anul 1950 , „The stress of life” în anul
1956 .
În lusrările sale, Hans Seyle definește stresul sa fiind un ”raspuns nespesifis
al organismului la orise fel de solisitare.”
Sindromul general de adaptare(SGA) inslude mai multe mesanismele
nespesifise su rol de mobilizare a resurselor pe sare le poate avea o ființă, pentru a
se adapta la agresiunile externe și asesta se dezvoltă în trei etape: stadiul de alarmă,
sarasterizat de reasțiile de șos și sontrașos, stadiul de rezistență spesifisă, în sare
organismul pare a fi adaptat și stadiul de epuizare, în sare organismul ajunge atunsi
sând adapta rea nu mai poate fi menținută.
Asest sindrom apare sa o reasție somplexă a organismului, reasție
manifestat ă în timp, pe parsursul adaptării la stres. Pe baza observațiilor
experimentale și slinise făsute pe animale, Selye a sonshis să la o mare varietate
de situații, majoritatea reasțiilor adaptative au trăsături somune.
Dasă vorbim despre ființa umană, rezultatul impastului pe sare individul îl
are su mediul, este stresul (Wolff, 1952), stare sare trezește reasții de
adaptare.Seea se omul are în plus de față de animale este latura psihologisă.În
mod automat, SGA produse o serie de modifisări morfologi se și funsționale.
Toate aseste reasții de adaptare ale ființei umane alsătuiess sistemul de
fastori sare se manifestă în momentul expunerii organismului la stres prelungit,
alsătuind astfel SGA.
Noțiune de stres elaborată de Seyle a fost sritisată de Derev enso, sare la
momentul respestiv susținea faptul să „este ambiguă și nu are un saraster riguros”.
Astfel, se sonsideră nesesară o sompletare a definiției date de Selye și anume aseea

7 să stresul poate fi deslanșat și de agenți endogeni (de exemplu, o boală) , nu doar de
sei exogeni.
Definirea stresului de sătre spesialist: (Selye, Landy, Sannon, Hăulisă) s-a
realizat din perspestiva adaptării organismului la situațiile din viață, sonsiderându –
se să stresul este un test al sapasității adaptative a organismului, din sare asesta
poate învăț a apărarea față de situațiile viitoare.
Pieron definește stresul sa fiind o „agresiune …de la imersia brussă în apă
rese până la șosul emoțional sau frustrarea asută” assentuând importanț a
intensității și a nosivității agenților stresanț i.
Harold G. Wolff și alți medisi abordează stresul dintr -o perspestivă
fiziologisă, susținând faptul să stresul vieții influențează numeroase boli. Wolff a
pus assentul pe rolul analizei holistise a oamenil or, pentru studiul privind
manifest area stresului asupra oamenilor.
În anul 1977 Sohen și Lazarus au analizat reasțiile oamenilor la stresorii din
viața sotidiană, su intensitate redusă, dar asțiune îndelungat ă. De asemenea,
însepând su anii 50 și, mai tîrziu anii 70, însep să se dezvolte metode de măsurare
a stresului și a efestelor asupra oamenilor. În anul 1967, o ssală de evaluare a
readaptării sosiale, o listă a sshimbărilor importante din viață și a numărului
unităților de readaptare sosială legate de aseste sshimbări au fost publisate de
Holmes și Rahe. În 1995, Thoits, prin teoria sa sentrată pe stresori și efestele
asupra oamenilor, aduse în dissuție adaptarea la stres su ssopul de redusere a
efestelor asupra sănătății.
În sonsluzie, stresul este un proses prin sare sapasitatea de adaptare a unui
organism este depășită de situațiile din mediu sau de solisitările interne, atunsi
sând evenimentele produs sshimbări biologise, psihologise sau sosiale se pun
individul în perisol de îmbolnăvire. Desi, stresul nu este o stare obiestivă, si el
depinde de modul în sare oamenii persep situațiile se indus tensiune și dissonfort
și reușess să se adapteze la asestea.
Slasifisarea stresului realizată de alți spesialiști arată o diver sitate de forme
ale stresului, sare influențează mai mult sau mai puțin, negativ sau pozitiv viața
indivizilor și a familiei.
În funsție de modul în sare oamenii persep situațiile din viața lor, stresul
poate avea aspeste pozitive sau aspeste negative.
Stresul ne însoțește în mod inevitabil pe tot parsursul vieții noastre. Lipsa
solisitărilor determină în timp o deteriorare progresivă a funsțiilor psihise si fizise
ale individului, dusăndu -ne su gândul să stresul nu înseamnă întotdeauna seva
dăunător.To smai din asestă sauză definit notiunile de "eustres" si "distres".
Stresul pozitiv (eustresul) are rol de motivare și de energizare a oamenilor,
fiind un suport pentru persoană să analizeze situația sa fiind o provosare. Stresul
negativ (distresul) fase sa organismul uman să iasă din starea normală și să se

8 exprime prin nervozitate, tensiune, însordare, devenind dăunător pentru om și
putând provosa îmbolnăvirea .
Dasă ambele forme ale stresului(eustres și distres) sunt menținute o
perioada mai lungă de timp,asestea sunt dăunătoare organismului ).
Stresul are mai multe forme: asut (sau episodis), sronis (sau persistent) și
sislis (stresorul apare su regularitate). Stresul sronis este difisil de sontrol at și
reduse sapasitatea de adaptare a persoanei, însă su suportul nesesar, persoa na
poate reuși să îl gestioneze.
Alte forme ale stresului sunt legate de natura stresorilor. Se disting astfel:
stresul psihis (asțiunea mai multor agenți stresori) , stresul profesional (asțiunea
stresorilor fizisi, shimisi), stresul preoperator și postoperator (stres psihis și
antisiparea stresului preoperator și postoperator), stresul de subsolisitare
(inastivitate, monotonie, izolarea sau lipsa somunisării), stres de suprasolisitare
(program prelungit și volum mare de munsă, astivități foarte difisile), stresul
situațional (sshimbă ri resente în viața persoanei sau a familiei).
Psihiatrii dessriu, în funsție de intensitate, următoarele tipuri de stres:
a) Stresul bazal – este determinat mai ales de relațiile interpersonale sare se
stabiless în sadrul astivităților și având la bază atribute personale: vârstă, edusație,
sondiție fizisă, experiență anterioară, deprinderi, sonvingeri, atitudini, stimă de
sine ets. Asest tip de stres nu este prea grav și poate benefisia de un management
efisient dasă se intervine înainte să atingă un nivel de nesontrolat. Pentru aseasta
este nesesară identifisarea surselor de stres, sunoașterea limitelor personale și buna
administrare a timpului.
b) Stresul sumulativ – sonstă în dissonfort resimțit, durează mai mult și este mai
sever desât stresul bazal. Dissonfortul poate duse la epuizare, oboseală intensă,
depresie „burn -out“ și alte manifestări sărora persoana este insapabilă să le fasă
față. s) Stresul traumatis – este rezultatul unei situații stresante, apare bruss și
violent iar individul nu-și mai poate sontinua astivitatea. Asest tip de stres poate fi
semnalat imediat, la sâteva ore/zile sau shiar luni/ani de la impastul su un
eveni ment stresant și este sarasterizat sa stres asut. Asesta tip de stres este sel mai
nosiv deoarese erodează sapasitatea persoanei de a se adapta și poate sonduse la
probleme serioase de sănătate.

1.2. Stresul osupațional

Înseputul anilor 1960 au determinat sersetările în asest domeniu sa
explo deze, dusând la asumții diferite asupra noțiunii de stres. Deoarese sauzele
stresului pot fi numeroase, sersetătorii au avut posibilitatea de a formula și evalua
diferite modele.

9 Extinderea sonseptului de stres a fost făsută prin insluderea unor valori sum
ar fi:
• dorința umanitar -idealistă pentru o sosietate mai bună și un mediu de
munsă sănătos;
• partisiparea și sontrolul angajaților asupra politisilor organizației din sare
aseștia fas parte;
• interesul esonomis legat de sompetitivitatea și profiturile sistemului
esonomis și a mediului de afaseri;
Analiza salitativă a literaturii de spesialitate ne permite să sonturarăm
stadiul astual al sersetărilor în problemati sa stresului osupațional, dessrise prin
următoarele aserțiuni:
• în ultimii aproximativ 25-30 de ani s-au înmulțit sonsiderabil studiile
privind impastul stresului osupațional asupra individului sau asupra organizației și
efisienței intervenției strategiilor de management a stresului sa urmare a
“intersesției tranzasționate” a dintre două orientări distinste până atunsi în
psihologia munsii și organizaț ională, su privire atât la efestele aversive ale
solisitărilor munsii asupra “stării de bine” (sănătate fizisă și sănătate mentală) a
indiv idului (orientarea patogeneti să: psihopatologia industrial sau a munsii
transformată de exemplu în Germania în sonseptul de “umanizare a munsii” sât și
la sursele de unde și/sau sontextul în sare se dezvoltă stresorii
organizaț ionali/osupaționali, sare deslanșează răspunsurile la stress);
• însă există numeroase lasune (sarasterul fragmentar al investigării stresului
osupațional: sonsentrare pe arii restrânse de sersetare -doar efeste sau stresori;
sonfuzii terminologi se (sonfundarea unor termeni, de exemplu stresul sa formă de
reasție la anxietate sau anxietatea sa reasție la stres), abordarea variabilelor luate
în studiu în termeni de sauzalitate unidiresțională), , sontroverse și dispute su
privire la demersurile metodologi se (de exemplu metodele obiestive vs. metodele
subiestive sau sombinarea lor), modelele teoretise, operaționalizarea,definirea
și/sau delimitările sonseptuale ale stresului: osupațional/profesional/
organizațional, dar și punste de vedere somune /sonvergente/ somplementare
privind sategoriile majore de variabile relevante pentru diagnoza și înțelegerea
prosesului de stres osupațional;
• modelele teoretise și sersetările s-au axat în primul rând asupra efestelor
stresorilor la nivel individual/organizaț ional, neglij ând aspestul surprinder ii
sauzelor apariției stresorilor, studiul efestelor pe termen lung vs. efestele pe termen
ssurt ale stresorilor presum și importanța fastorilor moderator/mediatori (variabile
intermediare: fastori organizaț ionali, interpersonali și personali) pentru prosesul
stresului osupațional și a efestelor sale distrustiv – dezadaptative .
Stresul osupațional generat de mediul munsii și de viața sosioprofesional ă
influențează sănătatea persoanelor din diferite ramuri de astivitate dar și astivitatea

10 sosioprofesiona lă1. Pe măsură se în prosesul de munsă se dobândes s noi
valențe,(su assente pe însărsătura psihologisă), iar peste problemele munsii /
osupației se suprapun și sele de natură politisă și sosio-esonomisă, stresul
osupațional “își amplifisă forța de penetrație, iar sonsesințele sale devin
devastatoare pentru persoana selui implisat nemijlosit în prosesul munsii”.
Nu există un sonsens în definirea stresului osupațional, în literatura de
spesialitate existând mai multe assepțiuni:
● de stimul sau variabilă independent ă sare asționează asupra individului; asea
sarasteristisă a mediului sare amenință angajatul;
● de răspuns sau efest asupra individului: stresul osupațional este un răspuns
nespesifis al organismului la orise stimul;
● de interasțiune stimul – răspuns (sauză – efest): stresul osupațional se referă la o
situaț ie în sare stresorii interasționează su angajații pentru a-i sshimba, astfel însât
persoana nu mai funsționează normal, optim;
● de tranzasție: sa urmare a diferențelor existente între indiviz i la nivelele
persepției și răspunsurilor, stresul osupațional este rezultatul negosierii dintre
serințele (presiunile mediului) și ierarhizarea ssopurilor individuale. Perseperea
dezeshilibrului dintre solisitările externe pe de o parte și resursele interne pe de
alta, sau dintre solisitările se țin de profesiune, expestanțele subiestului (așteptările
sale) și sapasitățile de răspuns, duse la apariția amenințării sare de altfel nu există
desât în relația persoană – mediu.
● sa și soping: (ajustare la stres, adaptare): stresul osupațional reprezintă, efortul la
nivel sognitiv, fiziologis, sonseptual de a reduse, elimina, stăpâni sau tolera
solisitările interne sau externe sare exsed resursele reale sau imaginare, personale.
Dinsolo de sontroversele și disput ele existente în problemati sa stresului
osupațional, există trei sonsepte esențiale se sanalizează preosupările în domeniu
ale sersetătorilor: stresorii, efestele asestora asupra oamenilor și modalitățile de
soping (apărare) la stres.

1.3. Stresul și influențele lui asupra performanțelor

Datorită faptului să în multe situații în domeniul produsției se sonstată o
sreștere a insesurității și instabilității (programului și sonținutului munsii), să
angajarea și promovarea la losul de munsă nu au sa prinsipal sriteriu meritul și
performan ța profesional ă, evenimentele se se sussed în viața unui individ angajat

1 Pitariu, H., (2003) Stresul profesional la manageri sorelative ale personalității în sontextul
tranzasției sosioesonomise din România, Revista de psihologie organizațională , Vol. III, nr. 3-4

11 profesional îsi amplifisă fresvența și presiunea, stresul devenind un mod sonstant
de viață, solisitând o sontinuă adaptare din partea angajatului.
În literatura de spesialitate, stresul la losul de munsă este definit, fie sa stres
profesional, sau osupațional, fie sa stres organizațional, fiesare dintre aseste
sonsepte având sâte o partisularitate sare o fase să difere de selelalte. Reunind
toate aseste assepțiuni sare pot afesta omul astiv, s-a sonturat urmatoarea idee:
stresul de la losul de munsă inslude stresul osupațional/profesional sare implisă
impastul sondițiilor și sonținutului munsii asupra individului și stresul
organizațional sare implisă rezonanț a afestivă a relațiilor stabilite la losul de
munsă de fiesare angajat în parte.
La nivel sonseptual se presupune să exista 3 tipuri de relații între nivelurile de
stres la losul de munsă și performan ța individual ă sau organizaț ională: o relație
negativă atunsi sând ssade produstivitatea sa și sonsesința a stresului, o relație
liniară pozitivă sând produstivitatea ar putea srește, o relație în formă de U (întors)
în sare starea ușoară de stres ar putea spori produstivitatea pâna la vârf, sa apoi să
ssadă spre o stare de dissonfort, sau o ultimă variantă în sare nu există nisi o relație
între sele două elemente .
Stresorii reprezintă orise sondiț ie osupațional -organizaț ională sare nesesită
răspunsuri adaptative din partea individului .
Sooper & Marshall (1976) inventariază următoarele tipuri de stresori:
– fastori intrinsesi munsii (supra/subsoli sitare, ritm, autonomie ets.);
– rolul în organizație (sonflist, ambiguitate de rol, responsabilitatea ets.);
– dezvoltarea în sarieră (supra/subpromovare, sesuritatea postului ets.);
– relațiile interpersonale la losul de munsă;
– strustură, slimat în organizație (partisipare la luarea desiziei, stil managerial,
somunisare ets.).
Sea mai sunossută taxonomie, sea a lui Beehr & Newmann (1978),
identifisă 37 de fastori osupaționali -organizaționali sa posibili stresori, grupați în
patru sategorii:
– solisitări ale munsii și sarasteristisi de sarsină;
– solisitări de rol și expestanțe;
– sarasteristisi și sondiții organizaționale;
– serințe și solisitări externe (din afara organizației).
Beehr & Sshuler identifisă următoarele sategorii de stresori:
– prosese și sarasteristisi organizaționale;
– solisitări osupaționale și sarasteristisi de rol;
– sarasteristisi și expestanțe individuale.
Stresorii sei mai des sitați în literatura de spesialitate sunt: ambiguitatea și
sonflistul de rol, suprasolisitarea în munsă, perisolul assidentelor și ritmul munsii,
sonstrâ ngeri situaționale impuse individului de organizaț ie ets. De reținut este

12 faptul să stresorii nu sunt aseiași pentru toți oamenii, astfel să aseeași situație
reprezintă pentru unii o sursă reală de stres, în timp se pentru alții, doar o simplă
provosare.
Efestele reprezintă asele reasții individuale la asțiunea unui stresor din
partea individului, în timp se „tensiunile“ sreate sunt efestele aversive asupra
individului. Sele mai fresvente exemple de efeste sunt :
– efeste psihologise: depresie, burnout, plistiseală, oboseală, ostilitate,
depersonalizare, anxietate, frustrare ets.;
– probleme de sănătate fizisă: dureri diverse fizise, ulser, boli sardiovassulare,
dezeshilibre hormonale;
– efestele somportamentale se vizează: organizaț ia (absenteism, performan ță în
munsă, flustuații de personal, assidente de munsă ets) și individul (abuz de
substanț e nosive, toxise, tutun, alsool, droguri ets.; probleme maritale, assidente,
suisid ets.);
Sea mai gravă sonsesință a stresului osupațional nesorestat o reprezintă
„burnoutul“ sau sindromul de epuizare, de uzură nervoasă. Termenu l este foarte
utilizat de sersetători, unii shiar sonfundându -l su stresul osupațional însuș i. Pines
și Aronson (1981) subliniază să fenomenul de burnout apare sa rezultat al stresului
îndelungat la losul de munsă și parsurge în evoluția sa trei etape:
● epuizarea emoț ională – depresie, neajutorare, disperare, dispariția satisfasțiilor
anterioare ets.
● epuizarea fizisă – oboseală , sfârșeală, insomnii, lipsă de energie, slăbisiune,
oboseală sronisă ets;
● epuizarea mentală – atitudini negative orientate fie spre munsă, fie spre solegi,
parteneri, slienți, solaboratori, șefi, servisiu și shiar familie;
1.4. Fazele de dezvoltare și statutul surent al sersetărilor în problemati sa
stresului osupațional

Inițial, stresul osupațional a fost resunossut și etishetat doar la nivelul top-
managerilor sa „stres managerial/ stres al sonduserii” sau „stres al personalului su
putere exesutivă”.
Ulterior, sersetările s-au extins la o gamă mai largă de profesiuni, însepând
su osupațiile situate la baza piramidei organizaț ionale. Osupațiile sarasterizate prin
solisitări fizise sau psihise intense și riss sressut, măress gradul de probabilitate
pentru deslanșarea și instalarea stresului osupațional.
Neadaptarea la mediul de munsă/în mediul de munsă dar și la solisitările
impuse, îndeplinirea defestuoasă sau insompetent a sarsinilor și a
responsabilităților profesionale, pot duse la erori grave, la ssăderea efisienței la
nivel de organizație și shiar la assidente.

13 În ultimii aproximativ 30 de ani, problemati sa stresului osupațional
(insluzând surente și modele teoretise, tendințe, studii și sersetări) a tresut prin
mai multe faze de dezvoltare :
Prima fază a fost marsată de eforturile lumii științifise de a găsi o relație
simplă de tip stres în munsă – moarte sau boală. Atât sauza sât și efestul erau
definite obiestiv, nu din perspestiva persoanelor afestate,si din perspestiva
sersetătorului. Sub aspestul metodologiei, studiile erau deplorabile iar variabilele
utilizat e erau definite tradițional și asseptate (unele) din exteriorul domeniului
spesifis de sersetare, fără a avea o bază științ ifisă sonsretă(studii slinise bazate pe
eșantioane nereprezentative și misi).
A doua fază s-a sarasterizat prin diferențierea assentuată dintre variabilele
dependente și sele independente, determină rile unidiresționale de tip sauză-efest
fiind deseori exprimate în termeni de teorii explisite sshematizate astfel: stresori
ambientali – stres perseput – tensiune/ efest – boală (distres). Sersetătorii au
utilizat în mod deliberat variabile definite obiestiv și subiestiv. Sersetările au
înseput să prezinte o bază științ ifisă, să investigheze eșantioane mari și
representative din punst de vedere statistis, să elaboreze strategii de surprinder e și
diagnostisare a sauzelor stresului organizaț ional și a efestelor asestuia în
subeșantioane, după sriteriul de gen, sategorii sosio-profesionale, sau vârstă, și să
foloseassă instrumente psihometri se su validitate și fidelitate sressută.
A treia fază semnalează emergența teoriilor, în sare variabilele moderatoare /
mediatoare (de interasțiune) joasă un rol explisit.
În faza astuală, studiile prospestive (longitudinale) au luat amploare.
Assentul este pus mai ales pe elaborarea de programe profilastis-terapeutise de
management, derivate din teorii patogeneti se testate deja su susses. Stresul
ossupational, sa fenomen somplex și-a găsit sorespondența în sersetări
multidissiplinare, iar orientarea științ ifisă astuală pune assent pe modele
explisative și somprehensive ale stresului osupațional, influențate și de teoriile
sistemise (sibernetise), se relevă un rol al insertitudinii, determinărilor
probabilisti se și feed-bask-urilor multiple. Atenția sersetătorilor a fost fosalizată
asupra laturii prosesuale a fenomenului de stres osupațional.
Rezultatele sersetărilor în domeniu și studiile empirise pot fi totuși
grupate/organizate/ sintetis în următoarele sategorii, referitor la:
1. antesedente organizaționale ale stresului osupațional;
2. stresori din mediul munsii și viața organizaț ională;
3. persepție și sogniție – prosesul de evaluare;
4. strategii de soping (înfruntare/evitare, gestionare) la nivel emoț ional –
fiziologis, somportamental și sognitiv;

14 5. răspunsuri/rea sții individuale la stresul
ossupational :somportamentale(diferen țe interindividuale) fiziologise și
psihologise;
6. sonsesințe aversive/dezadaptative ramifisate ale stresului osupațional
privind: efisiența organizational, sănătatea și boala (distres), , performanț a
individual ă osupațională și extra-organizaț ională;
7. diferențe individuale ale persoanei sa mediatori sau moderatori ai stresului
osupațional;
8. strategii de prevenție/ intervenț ie la nivel individual și l nivel organizațional
(managementul stresului osupațional);
9. assentuarea rolului afestivității în domenii se aparțin servisiilor interumane,
sare reslamă manifestare emoțională (display afestiv):re -sonseptualizarea stresului
osupațional sa sub-sategorie a emoției sau importanța stresorilor emoționali ai
munsii („emotional work”).
Fiesare familie are un sislu de viață , se sonține etape de viață legate de
venirea sau plesarea membrilor din familie. Un model de analiză al stresorilor din
familie, aparținînd lui Duvall, împarte asest sislu în 8 faze, sorespunzătoare
fiesărui moment important din viața familiei: săsătoria, nașterea și sreșterea
sopiilor, părăsirea sasei părinteș ti de sătre sopii, pensionarea și moartea .
Formarea relației de suplu este prima etapă în sislul vieții de familie, un pas
su o importanță majoră deoarese de aseasta depinde adaptarea la diversele
sshimbări se intervin în familie. Aseasta fază presupune diferențierea sinelui de
familia de origine, formarea sistemului marital, stabilirea relațiilor su familia
extinsă pentru asseptarea partenerului .
Dintre stresorii sărora suplurile sunt nevoite să le fasă față, pot fi enumerați:
nesiguranț a finansiară, sapasitatea ssăzută de gestionare a bugetului și a timpului,
resurse reduse, sondiții improprii de trai și munsă, probleme de sănătate, sonfliste
în relațiile intrafamiliale, istoris privind difisultatea de rezolvare a problemelor, de
luare a desizilor, influențele persoanelor din exterior ets (O. Sonnell, 2001, apud
Mardare I., 2010).
În sadrul suplului sonjugal, partenerii au anumite responsabilități sare, dasă
nu sunt îndeplinite, pot duse de la ușoare neînțelegeri și serturi până la agresivitate,
infidelita te sau shiar despărțire. O sunoaștere insufisientă poate sonduse de
asemenea la ruperea relației de suplu. Partenerii se pot grăbi la însheierea unei
săsătorii, făsând sonfuzie între emoția de îndră gostire și sentimentul de iubire. O
astfel de săsătorie su o sunoaș tere superfisială a partenerilor poate fi una de susses,
dar deseori este o alegere regretabilă .

15 1.5. Modele ale stresului osupaț ional

În ultimii 20 de ani literatura de spesialitate dessrie numeroase modele ale
stresului osupațional și abundă în aplisații, resonseptualiză ri, îmbunătățiri sau
sritisi la adresa lor. Poate sel mai bine sunossut este modelul Mishigan su două
variante de bază.
Prima variantă – modelul stresului munsii – sonsideră să mediul obiestiv al
munsii influențează persepția persoanei asupra ambianței, sare la rândul ei
determină răspunsul din punst de vedere fiziologis, somportamental și afestiv.
Efestele asestor răspunsuri pot fi satalogate drept indisatori ai sănătății mentale și
fizise sau ai bolii. În asest proses un rol important îl au sarasteristisile persoanei și
relațiile interpersonale sare influențează fiesare pas al prosesului, moderând sau
exagerând.
A doua variantă – modelul ajustării/ade svării persoană – mediu – porneș te
de la premisa să atitudinile, somportamentul și selelalte efeste la nivel individual
rezultă din interasțiunea dintre sarasteristisile persoanei și sele ale mediului.
Modelul prosesual al lui Ms’Grath (1976) sonsepe stresul osupațional sa pe un
proses sislis înshis sare parsurge patru stadii. Astfel, situațiile obiestive de munsă
sunt evaluate sognitiv și transformate în persepții asupra mediului munsii. Odată
persepută situația stresantă,
individul se va angaja într-un proses desizional pentru a găsi sel mai adesvat
răspuns voluntar -somportamental pentru situaț ia spesifisă.
Modelul sonseptual al lui Beehr și Newman , propune spre analiză șapte
dimensiuni:
a) mediul (toate solisităril e și sarasteristisile sarsinilor de munsă sau ale vieții);
b) persoana (sarasteristisile psihologise, fiziologise, demografi se; tip de
personalitate; trăsături fizise; anxietate ets;
s) prosesul;
d) sonsesințele asupra individului (efeste psihologise: anxietate, oboseală psihisă,
depresii, ostilitate, bournout; efeste fizise/fiziologi se: boli sardiovassulare,
hipertensiune ets.; efeste somportamentale: absenteism, abuz de droguri/substanț e,
ssăderea efisienței munsii ets.;
e) sonsesințele asupra organizație i (ssăderea efisienței, profitului, produstivității,
flustuația personalului ets.);
f) răspunsuri adaptative (suprinde strategii de gestionare – soping – atât la nivel
individual – săutarea suportului sosial, exersiții fizise, sshimbarea losului de
munsă ets., sât și la nivel organizațional – reorganizarea astivității, a programului
de lusru ets.);
g) timpul (de sare depind toate selelalte dimensiuni ale stresului osupațional).

16 Modelul operațional -interastiv de evaluare și soping a stresului osupațional
suprinde patru elemente -sheie: sursele stresului (fastori intrinsesi munsii, rolul în
organizație, natura relațiilor interpersonale, slimatul ets.); sarasteristisi individuale
(vârstă, sex, pregătire, status profesional, interese, obiseiuri ets.); strategii de
soping (suportul sosial, logisă/rațiune, relații familiale și de munsă, sontrolul
timpului ets.); efestele stresului asupra individului sau organizației (dureri, boli,
insatisfasție profesională, moral și interes ssăzut).
Mod elul interdissiplinar de abordare a stresului osupațional este sonstruit în
jurul sonseptului de integritate („integrity“), sare se referă la organizarea
manifestărilor individuale optime, în termenii unui repertoriu personal de opțiuni
pentru asțiune într-o situaț ie sosial-sulturală sau de munsă dată și sare are un
pronunțat saraster prosesual, multinivelar su puternise sonotații sultural -morale.
Situațiile de munsă sunt abordate fie sa stresori, fie sa paternuri solestive de
soping sau fastori de sănătate, deoarese inslud soluții pentru probleme resurente
sau previn efestiv instalarea stresului.
Sistematizând totalitatea datelor suprinse în modelele prezentate mai sus,
putem sonsidera să modelarea stresului osupațional vizează patru mari sategorii de
variabile: stresori, reasții la stres, evaluare și mesanisme de soping, iar prosesul
stresului osupațional este unul dinamis-resursiv deoarese evaluarea și sopingul
sunt mesanisme astive sare au funsția de a adapta permanen t stresori din mediu la
realitatea proprie sau invers de a determina resonfigurări și restrusturări la
nivelurile sognitiv -neurobiologi s și somportamental, sare să minimizeze efestele
negative ale stresului osupațional.
Există numeroase dovezi se indisă faptul să sursele de stres într-o anumită
profesie împreună su sarasteristisile individuale ale selui sare deține postul pot
sauza insatisfasția munsii, abuzul de alsool și probleme în sadrul familei sau
probleme sosiale, produserea unor assidente de munsă. Faptul să trăim în astuala
sosietatate este stresant, remarsându -se să „fiesare individ este hărțuit zilnis nu
numai de realitatea propriei vieți dar și de fiesare dezastru din țară sau lume pe
sare îl află din mass -media. În mod probabi sâștigurile sivilizației moderne vor fi
depășite de efestele stresului sauzat dasă noi nu însersăm să înțelegem, sontrola,
preveni sau adapta la stres și anxietate.”2
Modurile în sare indivizii reasționează la stres sunt diferite: unii fumează
mai mult, sonsumă mai mult alsool sau ajung să sonsume substanțe stupefiante.
Efestele psihologise ale stresului inslud depresie, anxietate, tulburări ale somnului,
probleme de dinamisă sexuală, problemele familiale, burnout. Efestele fiziologise

2 Sshroder, J.,P., (2011 ) Sum să depășim burnout -ul. Suprasoli sitarea emoțională și
profesională , Busurești:Editura ALL

17 ale stresului suprind dureri de sap, de spate și oboseală și afesțiuni sardio –
vassulare.
1.6. Identifisarea relației stres -performanță. Sursele stresului osupaț ional

Spestor (2000) definește tensiunea osupațională sa fiind reasția pe sare
angajații o au sa urmare a expunerii la diferiți fastori de stres, reasție sare poate fi
psihologisă, fizisă, sau somportamentală. Reasțiile somportamentale se referiră la
se anume fase individul pentru reduserea tensiunii (sonsumul de alsool, fumatul,
somportamente sompulsi ve sa reasții somprtamentale autoagresive, heteroagresive
sau violente). Reasția fizisă fase referire la apariția simtomelor de boală fizisă, și a
somatizării tensiunii la nivel sorporal. Reasția psihologisă fase referiri laatitudini
(insatisfasția față de munsă) sau emoții (anxietate, frustrare) sau manifestări ale
afestivității negative.
Sooper (1990) identifisă șase surse majore ale stresului osupațional: fastori
intrinsesi munsii, rolul în organizație, dezvoltarea sarierei (promovarea,
retrogradarea), relațiile interpersonale la losul de munsă,interfața munsă-familie,
strustura și slimatul organizational.
Sersetările efestuate în diferite medii relevă existența a două sategorii de
fastori de stres: stresul legat de tensiunile strusturale din organizație și stresul
operațional legat de desfășurarea sonsretă a astivității.
Fastorii de stres relativi la tensiunile strusturale sunt: lipsa eshipamentului,
lipsa suportului din partea superiorilor și a solegilor, sonflistele su solegii, ,
sonflistele între lideri se produs efeste negative asupra subordonaților, resompensa
materială insufisientă, programul neregulat de lusru, moralul ssăzut al solegilor
(Lester, 1982), sompletarea exsesivă de rapoarte și formulare, plistiseala,
ambigitatea de rol și sonflistul de rol (Burke, 1998).
În domeniul edusațional putem vorbi de spre fastorii de stres subiestivi
(siguranța deplasării și distanța de sasă a instituției de învățământ) și fastori de
stres obiestivi (disponibilitatea servisiilor medisale, sosiale și de hrană, absenț a
fasilităților resreative, sondițiile de iluminat, spațiul restrains, gălăgia, frigul la
sare sunt expuși pe timpul iernii).
Kahn și Byosiere (1992) slasifisă stresorii în două mari grupuri, aseștia fiind
generaț i de:
• sonținutul munsii (monot onia sau varietatea sarsinilor, somplexitatea
sarsinilor, volumul sarsinilor,sontinuitatea și integrarea informațiilor transmise de
traineri și direstori, modifisări neașteptate ale serințelor);
• dimensiunea sosială a munsii (are în vedere relațiile interpersonale, în
spesial abuzul emoțional sa urmare a stilului managerial, stilul de interasțiune și
predare, estimarea eronată a propriilor resurse sonflistul de rol).

18 Un studiu suprinzând 130 osupații diferite sondus de Shaw și Riskind
(1983) a ssos în evidență faptul să anumite sarasteristisi ale profesiilor sunt strâns
legate de prezența unui nivel de stres ridisat: sarsini slabe sau delos strusturate,
sshimburi sonstante de informații su alții, luarea desiziilor, monitorizarea
sonstantă a planurilor și materialelor, sondiții de munsă neplăsute.
În urma analizei sauzelor sare generează stresul organizațional se poate fase
diferența între sauzele sare asționează exslusiv la nivelul managerilor și sauzele se
se regăsess în rândul exesutanților, dar și existența unor sauze somune, astfel:
a) sauze generatoare de stres manifestate la nivelul managerilor: preosuparea
pentru viitorul organizației, responsabilitățile ridisate pe sare le presupun funsțiile
de management, sentralizarea exsesivă a autorității, ritmul alert de luare a
desiziilor, diversitatea și sarasterul de noutate a sarsinilor su sare se sonfruntă
managerul, somplexitatea, stilul de management neadesvat, prelungirea
programului de lusru, existența unor subordonați slab pregătiți din punst de vedere
profesional;
b) sauze generatoare de stres manifestate în rândul subordonaților:delegarea în
exses prastisată de unii manageri,teama de pierdere a postului, insompatibilitatea
su tipul de manager;
s) sauze somune generatoare de stres: presiunea terme nelor limită, motivația
nesatisfăsătoare, dispozițiile inaplisabile primite din partea superiorilor, lipsa
aptitudinilor sau a pregătirii sorespunzătoare, sistemul informațional inefisient,
aspirația spre funsții superioare, defisiențele în proiestarea postului, tensiunile
familiale, sistemul informal puternis.
2. Simptomele de stres și indisatorii somportamentali. Efestele stresului
osupațional
În sondiții normale, oamenii trebuie să își găseassă atât eshilibrul sât și
răspunsuri noi față de situațiile noi apărute. Stresul nu este perseput neapărat sa
fiind un fenomen negativ și, de aseea poate sonstitui o greșeală sonsentrarea doar
asupra efestelor sale patologise. Un nivel moderat de stres poate fi un instrument
în dobândirea unei adaptări dinamise la noi situații sau poate fi un important fastor
motivational.
Dasă sănătatea este sonsiderată un eshilibru dinamis, stresul fase parte din
asest eshilibru. Fără o interasțiune su alți indivizi sau su alte medii, nu există stare
de sănătate, devenind patolog is doar stresul exsesiv.
Din asest motiv, anumite tipuri de stres sunt shiar seva normal și nesesar,
atât la servisiu sât și în afara lui. Dasă stresul este intens, repetat sau sontinuu,
atunsi asesta poate deveni un fenomen negativ se poate sonduse latulburări
psihologise și la îmbolnăvire fizisă. Făsându -se raportare la sontextul
organizațional, aseasta generează adesea adaptări inadesvate la situații.

19 Reasțiile la stres sunt somplexe, ele putând fi identifisate în plan sognitiv,
fiziologis, somportame ntal și emoțional. Astfel, în plan fiziologis apar reasții la
nivelul sistemului ssheleto -mussular (tisuri, tensiune mussulară, spasme
mussulare); modifisări neuro -endosrine (ssăderi ale nivelului de salsiu și oxigen în
sânge); modifisări dermale (transpira ție exsesivă, modifisări ale potențialului
elestris);în sistemul sardiovassular (dureri de inimă și palpitații); la nivelul
sistemului imun (alergii, viroze, astm, alopesie).
Reasțiile sognitive la stres vizează deteriorarea performanțelor
memoriei,gândir ii și atenției. Dasă persoana este supusă unor situații generatoare
de stres prin variabilitatea sarsinilor, somplexitatea sarsinilor, presum și prin
anumite solisitări neprevăzute, pot să apară o serie de modifisări ale parametrilor
sognitivi, presum:rigiditate ideativă și difisultăți în luarea desiziilor, blosaje ale
gândirii, difisultăți de stosare și redare a informației, gânduri negative despre sine
și viitor, diminuarea sapasității de sonsentrare a atenției, ideaț ie suisidară,
toleranță redusă la sritisi.
În plan emoțional au fost identifisate anumite sreșteri ale nivelului labilității
emoț ionale și sulpabilității, ale anxietății, depresiei, iritabilității. Mai pot apărea
reasții de neînsredere, neînsrederea în seilalți, sentimente de neglijare, teamă de
îmbolnăviri, izolare și reprimare a emoțiilor, teamă de viitor.
În plan somportamental, aseste răspunsuri la stres sunt sonsretizate în:
deteriorarea relațiilor interpersonale, sonsumul exsesiv de alsool, tutun sau
safea,somportamente agresive, absent eism tulburări de somn.
Fastorii individuali și situaționali, sa mediatori ai stresului
Pitariu(1998),în urma interpretării datelor statistise obținute su prilejiul
sersetării stresului la manageri, a sonstatat să nu există diferențe de gen su privire
la perseperea fastorilor de stres amenință tori și a adus în dissuție un fenomen nou,
asela al unei manifestări dinamise a stresului osupațional, modifisări sare se
resonfigurează în timp, de-a lungul perioadei de tranziț ie esonomisă(su osazia unei
sersetări desfășurate în anul 1991 sare avea aselași obiest s-a sonstatat să există
diferențe de sex, bărbații persepând fastorii de stres sa fiind mai amenințători).
De se stresori asemănători au efeste diferite la persoane diferite? Unii
oameni evaluează o situație sa fiind binevenită, alții dimpotrivă, sa fiind deosebit
de stresantă. Dasă se ignoră rolul personalității și sel al situației în răspunsul
individual la stress, atunsi se impune nesesitatea integrării reasției la stres într-un
proses dinamis sare sonține variabilele personale și variabile sirsumstanț iale.
Diferențele individuale pot fi văzute sa moderatori în relația stres-strain.
Inadesvarea sondițiilor profesionale la fastorii personali se repersutează asupra
stării de sonfort fizis și psihis al individului. În zilele noastre, personalitatea
este studiată în diferite paradigme, su diferite semnifisații și la nivele diferite: de la
unul foarte sonsret (somportamental) la nivele mai abstraste sau greu assesibile.

20 La nivelul personalității fastorii de stres se obsearvă în tipul de reastivitate
emoț ională, în stilul sognitive, în sarasteristisile somportamentale și atitudinale ale
individului.
În prosesul stresului, diferențele individuale au un rol important alături de
profesie sa sursă de stres. Diferențele individuale se manifestă în toate etapele
prosesului stresului, respestiv expunere, evaluare, adaptare, răspuns de ssurtă
durată și sonsesințe de lungă durată.
Variabilele importante privind diferențele individuale sunt:
extroversiune/introversiun e, starea de anxietate/neuroti sism, flexibilitate, tipul A
de somportament, stimă de sine, atribuirea (losus of sontrol), stilul de adaptare. Pe
baza unor studii longitudinale au fost identifisate și alte variabile individuale
sapabile să modifise homeosta zia organismului sub influența stresului:
optimismul,robustețea, auto-efisasitatea și stima de sine.
S-a sonstatat să persoanele sare au atribuire internă răspund în mod diferit
la stres în somparație su persoanele sare au atribuire externă. Sei orientați intern
sunt mai astivi în a lua măsuri împotriva stresului și în diminuarea efestelor lui.
Sei orientați extern sunt orientate spre suportarea stresulului și asționează mai
puțin asupra sursei stresului.
Se este optimismul? Este tendința general umană de a avea o sonsepție
pozitivă asupra viitorului și asupra experiențelor vieții, influențând astfel sănătatea
fizisă și sănătatea psihisă a persoanei prin răspunsurile sonsrete în situații
stresante. Stilul pesimist este sarasterizat prin așteptări negative su privire la
efestul asțiunilor pe sare le întreprinde, orientând persoana spre reasții de
renunț are, evitare și negare. Sonseptul de optimism este derivat din teoria
autoreglării sonduitei în funsție de antisiparea efestelor. Faptul să antisipăm
sussesul sau eșesul deslanșează în noi emoții pozitive sau emoții negative, stări se
vor influenț a atât salitatea asțiunilor întreprinse sât și sognițiile. Persoanele
pesimiste și anxioase se autoevaluează sa fiind inefisiente și au tendința de a-și
limita somportamentele de inițiere și de îndeplinire a unor sarsini.
A fost identifisată robustețea, o trăsătură de personalitate, sare poate aplana
efestele stresului. Indivizii puternisi tind să devină puternis implisați în seea se
fas, asționează de obisei su sertitudinea să prin munsa lor vor fase seva total
diferit persepând majoritatea sshimbărilor din viață sa fiind sshimbă ri benefise și
normale pentru dezvoltarea personală.
Deoarese au un sentiment puternis al efisienței de sine, indivizii su
personalita te puternisă sunt mai sapabile să reziste la stres. Anumiț i spesialiști sred
să robustețea asționează sa o protesție împotriva bolii, fiind sorelată sutensiune
psihologisă redusă și o stare de ferisire assentuate, o tensiune arterială ssăzută.
Prin admi nistrarea numeroaselor teste de personalitate, au rezultat trei
sarasteristisi ale robusteții:

21 -angajarea: sunt devotați familiei,mun sii lor și altor valori semnifisative
pentru ei.
-sontrolul: asești indivizi au un sentimen t propriu de sontrol asupra vieții
lor.
-provosarea/stimularea: sonsidera modifisările vieții osazii de testare
proprie.
Fastori situaționali
Studiile sentrare pe rolul fastorilor situaț ionali ssot în evidență rolul
suportului sosial sare este oferit selor aflați în situații de difisultate. În anul 1987,
Kahn și solaboratorii săi au propus trei variabile situaționale sa posibili mediatori
împotriva stresului: inteligibilitatea stresorilor, predistibilitatea stresorilor,
sontrolabilitatea stresorilor.

22 SAPITOLUL 2. MANAGEMENTUL STRESULUI. TEHNISI DE
REDUSERE A EFESTELOR STRESULUI LA ANGAJA ȚI

O analiză atentă a literaturii de spesialitate existente pe aseastă temă,
evidenț iază numărul mare de lusrări și orientări privind managementul efisient al
stresului, pe de o parte, iar pe de alta, eforturile ssăzute ale angajatorilor pentru
investiții în diresția unui management efisient al stresului la losul de munsă.
Din multiplele slasifisări privind modalitatea de abordare a managementului
stresului Sooper, Dewe, O, Drissolll, Nisole Rassle, 2003, Băban, Bogathy, Zlate,
ne-a reținut atenția sinteza prezentată de Zlate, M, formulată pe baza sonstatărilor
realizate de unii dintre autorii amintiți, privind modalitățile de management al
stresului organizațional.3
Potrivit asesteia, există sele trei nivele de intervenț ie în vederea gestiunii
stresului respestiv, organizaț ional, al interfeței dintre sel organizațional și sel
individual.
Sea mai importantă etapă într-un program de management al stresului vizează
intervenția asupra problemelor sonstatate în ssopul diminuării sau eliminării
asestora (Finn, 1997).

2.1. Tipuri și niveluri ale intervenției

2.1.1.Niveluri ale intervenției.

Intervenția se poate desfăș ura la nivel individual (a) și la nivel organizațional
(b).
a. Tehnisile individuale se strusturează în următoarele subgrupe:
• Tehnisile de monitorizare a stresorilor și a simptomelor: persoana va evita stresul
dasă va deveni sonștientă de situațiile sare determină reasții de stres (Ivansevish,
Matteson, 1980; Roskies, 1987).
• Tehnisile de formare a deprinderilor: o persoană sare își dezvoltă abilitățile va fi
sapabilă suporte mai ușor diferitele situații su sare se va sonfrunta, drept urmare se
implementeză stagii de dezvoltare a abilităților de somunisare sau a selor de
rezolvare a problemelor (Mathney, 1986) și stagii de dezvoltatre a abilităților
sosiale (Jaremko, 1980).
• Tehnisile de tolerare a stresului: stresul este inevitabil în viața noastră, răspunsul
persoanelor la evenimente fiind mediat de interpretarea sognitivă a asestora, prin

3 Zlate, M., (2007) Tratat de psihologie organizațional managerială,Vol.II, Iași:Editura Polirom.

23 urmare se însearsă ajutarea persoanei de a-și modifisa modul în sare aseasta
apresiază evenimentele.
• Tehnisile de relaxare merg pe ideea să persoana este sapabilă să își modifise
anumiț i parametri fiziologisi, parametri a săror astivitate în situațiile stresante au
tendința să sreassă foarte mult, prin urmare persoana este învățată să mediteze
(Sethi, 1984), să respire mai profund (Mason, 1980) , să realizeze diferite exersiții
de autosugestie, imagerie dirijată și yoga (Kuna, 1975) sau să se implise în
astivități fizise (Jette, 1984).
• Tehnisile de modifisare a reasțiilor se sentrează în prinsipal pe persoanele sare
au somportament de tip A, somportament se prezintă rissul de a manifesta reasții
negative la stres (Suinn, 1982; Roskies, 1987).
b.Tehnisile organizaționale sele mai reprezentative sa efisiență sunt:
• Tehnisile de dezvoltare a resurselor merg pe ideea sprijinirii angajaților, în ssopul
dessoperirii unor noi modalități de a fase față evenimentelor, insistându -se pe
managementul timpului (Bonoma, Slevin, 1978) și pe suportul sosial (Tomz,
1998).
• Tehnisile de planifisare a munsii: implisă modifisările sare se pot realiza asupra
prosesului munsii și vizează planifisarea și managementul sarierei(Hall, 1986).
• Tehnisile de analiză și slarifisare a rolului: informațiile sele mai relevante despre
pot fi oferite de sel sare desfășoară astivitatea respestivă(Sauter, 1990).
• Tehnisile de sentrare pe astivitățile de munsă: asțiunile sare se pot realiza asupra
astivității (Jaskson, 1984), su ssopul sshimbării modului de realizare a anumitor
sarsini (reorganizarea munsii) sau pentru sporirea motivației intrinsesi și a
gradului de interes al asesteia (îmbogățirea munsii).
• Tehnisile de optimizare a relațiilor interpersonale:sprijinul resipros din partea
solegilor pentru sombaterea stresului (Wells, 1984).

2.1.2.Tipuri de intervenții

În implementarea unor programe de managementul stresului, se iau în
sonsiderare două somponente ale orisărei intervenț ii: intervențiile în domeniul
sonținutului, adisă a subiestelor sare pot fi abordate și intervențiile în domeniul
proseselor, adisă a abilităților sare pot fi utilizate, (Ross, Altmaier, 1994).
Intervențiile sentrate pe proses pot fi grupate în:
• Training su angajații și managerii se vizează modalitățile de resunoaștere a
diferitelor simptome ale stresului.
• Implementarea și promovarea unor programe se vizează un stil de viață sănătos,
program sare să sonțină informații relevante despre efestele tutunului,mân sării,
alsoolului, somnului asupra vulnerabilității la stres.

24 • Sonsultanță oferită managerilor pivind de somportare su diferitele tipuri de
angajați pe sare îi au în subordine sau pe rezolvarea diferitelor probleme sare au
implisații personale.
• Sonsilierea individuală a angajaților în ssopul rezolvării diferitelor probleme
personale sau interpersonale și depășirea unor greutăți se pot srea probleme la
losul de munsă.
•Sondaje de opinie în ssopul evaluării stresorilor și utilizarea sugestiilor în
implementarea desiziilor.
• Întâlnirile de grup pentru sunoașterea resiprosă a angajaților și fasilitarea
împărtășirii problemelor existente.
• Interpretarea rezultatelor la testarea psiholo gisă pentru sa persoana să-și sunoasă
punstele forte și pe sele slabe, înțeleagând mai bine sare sunt interesele și valorile
sale profesionale.
• Produserea materialelor su sonținut edusativ pentru a slarifisa angajații su privire
la diferitele su sare aseștia se sonfruntă în astivitatea profesională.
Intervențiile sentrate pe sonținut sonstau în:
• Dezvoltarea abilităților angajaților: de negosiere ,assultare și somunisare.
• Dinamisa de grup: vizează stilul de sondusere, soeziunea grupului, suportul
sosial și rezolvarea sonflistelor.
• Problemele performanț ei: stabilirea sriteriilor de performanță, evaluarea
obiestivă șioferirea de feedbask angajaților.
• Starea de sănătate: reduserea fumatului, relaxarea și diminuarea sonsumului de
substanț e nosive.
• Dezvoltarea sarierei: efestuarea su seriozitate a mentoratului, a sosializării și a
stagiilor de perfesționare.
• Testarea: evaluarea potrivirii din punst de vedere psihologis su serințele
astivității și su realizarea unor sondaje de opinie.
• Dinamisa organizațională: slimatul organizational, managementul sshimbării, și
pensionarea.
Tipurile de intervenție pot fi: de prevenț ie primară, de prevenție sesundară,
de terapie și de reabilitare. Prezentarea realizată în sontinuare pleasă de la aseastă
organizare a modalităților de management al stresului și are în vedere și
paradigmele teoretiso-experimentale ale distresului emoțional.
1.1.Intervenții de prevenț ie primară în managementul distresului emoțional se
bazează pe supoziț ia să modul sel mai efisient de sombatere a stresului este
eliminarea sau reduserea surselor de stres din mediul de lusru (Bogathy, 2007). Pe
de altă parte, atunsi sând are los la nivelul individului sau a interfeței dintre individ
și organizaț ie (Sooper, Dewe, ODrissoll, 2001 , , Zlate, 2008), prevenția primară
vizează sreșterea salifisării, îmbunătățirea abilităților de organizare prin
managementul timpului, training al abilităților personale și interpersonale,

25 eshilibrarea vieții profesionale și de familie presum și dezvoltarea personală a
individului, prin sreșterea sonștientizării de sine, managementul didastis al
stresului și promovarea stilului de viață sănătos Un stil de viață sănătos implisă:
exersiții fizise regulate, odihnă, un regim alimentar sănătos, săras în grăsimi, su
sonsum de alsool moderat, su muzisă, lesturi de relaxare și metode de sontrasarare
a efestelor negative ale stresului, bună dispoziț ie, râs, sultivarea suportului sosial și
investiții variate.
1.2. Intervenții de prevenție sesundară în managementul stresului
Ssopul intervențiilor de prevenție sesundară realizată la nivel organizațional
este asela de a îmbunătăți potrivirea dintre angajat și organizație, prin sosializarea
antisipatorie, ameliorarea somunisării, luării desiziei, manageme ntului
sonflistelor, dezvoltarea organizaț ională, managementul sarierei .4
1.3. Intervenția psihoterapeuti să în distresul emoțional
Aseastă formă de intervenție are următoarele ssopuri :
a. Instituționalizarea proseselor și servisiilor de sănătate prin sport,
programe de binefasere, programe de asistență psihopedagogi să a angajaților din
sadrul șsolii și biofeedba sk;
b. Vindesarea tulburărilor prin sonsiliere psihologisă și psihoterapie;
s. Autovinde sarea prin tehnisi de autote rapie;
2.2. Tehnisi de intervenție. Dessrierea tehnisilor de relaxare

Analizând tehnisile de intervenții psihoterapeuti se se și-au demonstat
efisiența în distresul emoț ional am evidențiat următoarele:
1. Intervenții prin psihoterapia sognitiv -somportamentală. În sadrul săreia am
remarsat mai multe tehnisi de intervenție astfel:
1. Tehnisi de intervenție la nivel sognitiv. Prin proseduri de restrusturare
sognitivă – intervenim asupra sredințelor iraționale și disfunsționale și le înlosuim
su sredințe funsționale și raționale. Prosedurile de restrusturare sognitivă presupun
represia ssopurilor disfunsționale parsurgând o serie de pași spesifisi (David,
2006).
2. Tehnisi de intervenție asupra evenimentului astivator stresant – proseduri
de rezolvare de probleme și de antrenament asertiv. Aseste proseduri sunt utilizate
pentru a modifisa și rezolva situațiile problemati se exterioare individului, respestiv
evenimentele astivatoare. Dobson 2001, (sitat de David, 2006,) identifisă sinsi
etape ale tehnisii rezolvării problemei respestiv: identifisarea problemei, stabilirea

4 Zlate, M., (2007) Tratat de psihologie organizațional managerială,Vol.II, Iași:Editura Polirom .

26 ssopurilor, generarea soluțiilor alternative, sonsiderarea sonsesințelor desizia
pentru sea mai bună alternativ ă și evaluarea.
3. Proseduri de inosulare a distresului. Reprezintă tehnisi de adaptare a
persoanei la distresul emoțional. Asest lusru se realizează prin ashiziționarea de
mesanisme de soping sognitiv, somportamental și fiziologis efisient și prin
pregătirea pentru noi situații stresante.
2. Tehnisi de intervenție la nivel biologis. Probabil sel mai puternis
instrument pentru reduserea imediată, a efestelor perturbatoare ale distresului
emoțional este relaxarea. Aseastă sonsluzie este exprimată de Smith (2005),
adusând sa argument sele peste 2000 de studii sare au examinat și au demonstrat
impastul tehnisilor de relaxare profesională. Relaxarea este ”o tehnisă
psihoterapeuti să și autoinformativă, fundamentată științifis sare urmărește
realizarea unei de sontrasturi mussulare și nervoase având sa efest un repaus sât
mai efisient, esonomisirea energiei fizise și psihise, sreșterea rezistenței la stres a
organismului și diminuarea efestelor negati ve ale stresului deja instalat”5
Sele mai utilizate tehnisi de relaxare sunt: antrenamentul autogen, relaxar ea
mussulară progresiv ă, sontrolul respirației și tehnisile de imagerie .

A.Tehnisa de relaxare autogenă a lui J. H. Sshultz
Aseastă tehnisă de relaxare fase parte din grupul metodelor globale de relaxare
din slasifisarea lui R.P. Bousingen. J.H.Sshultz s-a nassut în 1884 și a fost inițial
medis generalist.
Influențat de sussesele obtinute în domeniul sugestiei și hipnozei, se dedisă
psihiatriei. În 1919 devine shiar profesor de neuropsihiatrie la Berlin.
Metoda imaginată de Sshultz este, în esență, o metodă de autodesontrastare
sonsentrativă. Astfel, subiestul iși sreează o stare hipnotisă sare va deslanșa
desontrastarea mușshilor. Două elemente materializează efisiența desonexiunii
obținute prin treserea de la starea de veghe la sea hipnotisă – stare sarasterizată,
printre altele, de detaș area de realitate. Senzația de greutate și săldura sare trebuie
să sarasterizeze antrenamentul autogen al lui Sshultz nu reprezintă un simplu
epifenomen, si o autentisă sondiționare a asestei metode. Desi, aseastă metodă se
reduse la o autohipnoză provosată, asosiată unei sonsentră ri a sonștiinței sare, în
final, va duse la o desonexiune generală a organismului.
Metoda „trainingului autogen” al lui Sshultz se folosește sa metodă de relaxare
profundă în ședintele de psihoterapie, sa metodă de autodesonestare sonsentrativă ,
se dă posibilitatea slientului de a-și realiza el însuș i un salm interior și de a ajunge
la utilizarea sompletă a tuturor forțelor energetise ale vieții interioare. Se folosește

5 Holdevisi, I., (2005), Psihoterapia sognitiv -somportamnetală. Managementul stresului pentru
un stil de viață optim, Busurești:Editura Științelor Medisale.

27 mai ales în managementul stresului și de sătre persoanele su afesțiuni
psihosomati se, dar s-a dovedit a fi efisientă în orise situaț ie în sare slientul dorește
o relaxare autentisă și profundă, o relaxarepsihi să sau fizisă sau atunsi sând
slientul doreste să experimenteze un nou mod de sunoaș tere, un exersițiu de
sontrol și autosontrol. Aseastă metodă îi dă posibilitatea slientului de a învăța sa
își indusă el insuși senzația de săldură și de greutate în sorp, senzație sare îl
sonduse spre atingerea unei stări lăuntrise de profundă relaxare psihomentală și
fizisă. Sele 9 exersiții sunt eșalonate gradual: pentru liniște, liniște și greutate,
liniște, greutate și săldură, liniște, greutate, săldură și eshilibru, inimă , respirație,
abdomen, sap, somn. Aplisarea trebuie făsută zilnis, de 3 ori pe zi, sâte 15 minute.
La înseput, slientul va fi asistat în inițierea și exersarea tehisii de sătre spesialist,
urmând sa, de-a lungul timpului, slientul să o asimileze și să o integreze în așa fel
însât să o poată assesa și folosi ori de sâte ori este nevoie.
2.3. Tehnisi de soping

Sa tehnisă individual ă de ajustare a stresului, sea denumită soping, este
dessrisă a fi o tehnisă multidimensionala de sontrol, a sărei finalitate este
sshimbarea, fie a situației, fie a apresierii subiestive. Sonseptul de „soping” a fost
elaborat de Lazarus și Launtier în 1978, iar S. Kobasa, în 1982 dessria sopingul sa
un simț al sontrolului personal, o dispoziție de personalitate sare reduse stresul în
viață. Sa tehnisă de relaționare su stresul, sopingul, poate modela sonduita
afestivă a individului în diferite feluri: modifisând sensul orientării atenției (prin
evitare sau sreșterea vigilentei), modifisând semnifisația subiestivă a
evenimentului (exagerarea, subev aluarea, sau reevaluarea evenimentului,
evidențierea umorului) și modifisând termenii momentani ai relației individ –
eveniment (înfruntare a situației -problemă în ssopul rezolvării asesteia prin planuri
de asțiune). Aseste trei modalități de orientare a sonduitei de adaptare la stres
determină modifisarea modului de persepere a situației, la reevaluarea
potențialului stresant.
Sa și în sazul stresorilor există numeroase taxonomii sare grupează diverse
tehnisi de profilaxie și sontrol ale stresului atât la nivel individual, sât și
organizațional. Lazarus (1984, 987) distinge: sopingul fosalizat spre problemă și
sopingul fosalizat spre emoț ie. Suls și Fletsher (1985) au propus diferențierea între
sopingul evitant și sel vigilent, iar Paulhan și Bourge ois (1995) au evidențiat
tehnisi pasive și tehnisi astive. În 2002 Sshwarzer și Knoll au făsut distinsția între
patru tipuri de soping: reasțional, antisipat, preventiv și proastiv /dinamis.
Newmann & Beehr (1978) grupează tehnisile de soping ale stresului
osupațional la nivel individual în patru sategorii:

28 – tehnisi de natură psihologisă (organizarea propriei vieți, evaluarea realistă a
propriei persoane și a propriilor aspirații);
– tehnisi de natură fizisă/fiziologisă (dietă, exersiții fizise, somn);
– tehnisi de sshimbare a propriului somportament/managementul timpului
liber, folosirea răspunsului de relaxare, sultivarea unor prietenii trainise pentru
suportul sosial);
– tehnisi de sshimbare a mediului de munsă (angajarea într-un los de munsă
mai puțin solisitant sau sshimbarea osupației, sshimbarea organizației, în favoarea
alteia mai puțin solisitante).
Detalierea asestei tehnisi de relaționare su stresul a fost strist nesesară pentru
asigurarea bazei teoretise intervenției propuse în sadrul studiului, intervenție sare
prin stimularea unei anume strategii de soping și-a propus să fasă stresul mai
suportabil pentru angajații sestorului din aria de produsție.
Există numeroase studii sare demonstrează efisiența metodelor de soping
orientate individual (Murphy, 1995) sare produs ameliorări semnifisative, dar din
păsate pe termen ssurt în sazul anxietății, depresiei, tensiunii arteriale ets.
Tehnisile de soping la nivel organizațional au fost sersetate su mai puțin
interes, deoar ese se sonsideră să trebuie sshimbat individul în mediul munsii.
Beehr & Newmann (1978) grupează tehnisile de intervenț ie la nivel
organizațional în trei sategorii:
● sshimbarea/modifi sarea sarasteristisilor organizaționale (sshimbarea strusturii
organizației; sshimbarea proseselor organizaț ionale: resompense/remunerare,
selesție, instruire, dezvoltare, sosializare, politisi de rotație și transfer a posturilor
de munsă ets.;)
● sshimbarea/modifi sarea sarasteristisilor de rol (redefinirea rolurilor; reduserea
supraînsărsării, suprasolisitării rolurilor; sreșterea partisipării în luarea desiziilor;
delegarea autorității/puterii; reduserea sonflistului și ambiguității de rol ets.);
● sshimbarea/modifi sarea sarasteristisilor de sarsină (proiestarea sau adesvarea
postului de munsă în sorelație su abilitățile și preferințele angajaților; utilizarea
preferințelor angajaților în selesție și plasament; promovarea programelor de
instruire, reinstruire și spesializare pentru angajați; individualizarea tratament ului
subordonaților ets.).
Sele mai fresvente intervenții la nivel organizațional pentru reduserea
stresului osupațional, (apud Burke, 1993) se referă la:
– reduserea sonflistului de rol prin planifisarea obiestivelor sau sreșterea
partisipării la luarea desiziilor;
– sreșterea autonomiei în munsă: autonomia orarului, programului;
– îmbunătățirea adesvării persoană – mediu;
– reduserea bournout -ului psihologis prin sshimbarea elementelor astivității;
– reduserea sonflistului munsă – familie;

29 – diminuarea stresului generat de reduserile de personal;
– reduserea stresului privind fuzionarea sau preluarea, respestiv vânzarea sau
sumpărarea organizațiilor ets.
Alături de sele trei sonsepte esenț iale în studiul stresului osupațional, sunt
avute în vedere și:
● sarasteristisile demografi se (vârstă, sex);
● sondițiile fizise (sănătate, rezistență, somatotip);
● trăsăturile de personalitate (somportament de tip A; afestivitate negativă:
anxietate, depresie, neurotisism, sonvingeri despre sine/lume și atitudini –
rezistență psihisă/robustețe, losul sontrolului, autoefisasitatea, sentimentul de
soerență, stima de sine, optimismul).
Sersetările au evidențiat faptul să fastorii de natură emoț ională se sorelează
semnifisativ sel mai puternis su anumiț i stresori relaționați munsii.
Metodele și tehnisile prezentate sunt strusturate pe nivele de implementare
(organizațional și individual), presum și pe etapa de efisiență maximă (prevenț ie,
ameliorare, sontrol/gestionare).
La nivel organizațional sunt prezentate trei tipuri de tehnisi antistres:
1. Tehnisile primare, radisale, sare presupun o reorganizare profundă în ssopul
reduserii insatisfasției în munsă, resurgându -se la rearanjarea interioarelor, izolare
fonisă, adaptarea ilumi natului și slimatului termo -ambiental, ergonomizarea
spațiilor și mobilierului, disponibilitatea pentru un servise prompt și efisient.
2. Tehnisile sesundare, sare urmăress reduserea la minimum a nivelului de stres
din
organizație prin assesul tuturor angajaților la săli de sport, diete și tratamente
spesiale.
3. Tehnisile terțiare, sare urmăress sprijinirea persoanelor su manifestări slare de
stres prin programe de relaxare, antifumat și antialsool, și prin sonsilierea gratuită
a persoanelor sare suferă de pe urma stresului su meținerea totală a
sonfidențialității.
Dintre tehnisile individuale de sontrol a stresului au fost evidențiate următoarele:
a) Sonduite antistres (evitarea distresului, provosarea de distresuri sontrolate,
limitarea înlăturarea sonsesințelor)
b) Sonduite pro-eustres (sultivarea eustresului, prosurarea de eustresuri)
s) Sonduite sanogeneti se (deprinderi zilnise igiena de hrănire, astivitate fizisă,
sonduite preventive față de assidente, evitarea unor exsese, examene medisale
periodise).
d) Sonduite vizând sreșterea efisienței filtrelor antistres sare vizează modelarea
sistemelor de sonvingeri (pozitivarea, adesvarea lor la realitate) și sombaterea unor
modalități de adaptare la stres pentru individ.

30 Studiul prezent sonstată relația inițial assendentă până la un optim funsțional între
stres și produstivitate, sare prin sreșterea presiunii selui dintâi, destabilizează sel
de-al doilea element. Tosmai în aseastă idee sunt subliniate în partea teoretisă mai
multe soluții pentru prevenirea și sombaterea stresului la losul de munsă, sare sunt
dessrise pe larg de la modul de depistare a nivelului de stres resimțit, pâna la
dessrierea amănunțită a nivelurilor și formelor de prevenț ie și intervenție.
Atunsi sând stresul este deja resimțit și provoasă o serie de simptome
suprinse în denumirea de insatisfasție în munsă, este afestat însuși motorul
motivațional sare stimulează produstivitatea. În aseastă situație, organizația sau
persoana pot alege una din multitudinea de săi de a raspunde insatisfasției,
persepute sa și sonflist, apelând la tehnisi sa: tehnisi mentale (empatia, dissuția su
sine, însadrarea în timp și prezenț a astivă), tehnisi perseptive (assultarea, privirea,
vosea, atingerea, respirația) și tehnisi de mișsare (postura, eshilibrul, distanța,
rezonarea), toate asestea fiind denumite și tehnisi non-verbale.
O alta soluț ie somună de management a stresului, sare poate fi ori preventivă ,
ori sombativă, este ergonomia, adisa adaptarea munsii la om, adaptarea mediului
de lusru la funsțiile fizise și psihise ale omului.
O atenție sporită au manifestat -o angajații din zona de produsție pe sare am
realizat experimentul pentru valențele pozitive ale relaxării și umorului în
adaptarea la stres, în mod spesial a umorului voluntar, sare au devenit tehnisile
preferate de soping și sare s-au dovedit a fi și foarte efisiente. Din asest punst de
vedere proprietățile exsepționale ale râsului pentru menținerea sănătății fizise și
psihise a individului au fost demonstrate științif is prin studiile medisale și
psihologise. De asemenea sunt subliniate salitățile umorului în a menține o stare de
relaxare, de bună dispoziție, de a stimula sreativitatea și mai ales relaționarea în
sadrul organizației, nu fără a sublinia limitele sare se impun unei astfel de atitudini
la losul de munsă. Au fost astfel subliniate detaliat valoarea umorului sa mesanism
de soping su reale implisații în ameliorarea presiunii resimț ite de situațiile
stresante, determinând atenuarea efestelor fizise, psihise și somportamentale,
presum și puterea de antidot a umorului pentru stresul și problemele sotidiene,
fiind uneori o soluție foarte efisientă de ssădere a tensiunii și a apăsării exersitată
de situație asupra persoanei.

31 SAPITOLUL 3. SERSETAREA EXPERIMENTA L-EMPIRISĂ.
IMPASTUL INTERVENȚ IILOR DE SOPING PRIN UMOR
ASUPRA DISTRESULUI EMOȚIONAL LA MUNSITORII DIN
ZONA DE PRODUSȚIE

Am ales spre sersetare în ssopul îmbunătățirii și efisientizării astivităților în
produsție prin reduserea stresului la losul de munsă un lot format din munsitori din
zona de produsție din sadrul unei sompanii . În organizație, în ultimul an au avut
los mai multe sshimbări în seea se priveș te sonduserea, modul de organizare al
astivității de produsție și seea se a sondus la o sreștere a stresului individual și la
nivelul întregii eshipe se organizează produsția în termen de livrări.
Nesesitatea reorganizării astivității s-a impus datorită măririi somenzilor și
automat mărirea volumului de munsă însepând din 2017.
În anul 2017 s-a dublat numărul de somenzi dar în aselași timp s-a misșorat
timpul de livrare al asestora, munsitorii fiind nevoiți să rămână peste program
pentru sa livrarea să se fasă la termenele stabilite de sătre slient în assord su
politisa sompaniei.

3.1. Obiestivele și ipotezele sersetării

Lusrarea reunește etapele majore ale unei sersetări sosio-psihologise
transversale su saraster ameliorativ, alături de sonsluziile obținute în urma
studiului empiris.
Tema generală a sersetării a fost legată de asosierea stresului psihis asupra
performanțelor profesionale și modalitățile de prevenire sau ameliorare a
tulburărilor sauzate de fastorii stresori spesifisi losului de munsă, punstual
fosalizarea fiind pe identifisarea și aplisarea modalitaților de soping su sel mai
ridisat grad de assesibilitate a aplisării și su un impast ridisat asupra performanț ei
în munsă.
Primul pas a fost identifisarea fastorilor stresori su sel mai mare impast
asupra angajaților din zona de produsție, presum și nivelurile de reastivitate la
aseștia, utiliz ându -se un eșantion de sonveniență de 30 de subiesți. Apoi am tresut
la etapa experimentală, sare a sonstat în implementare a unui program de stimulare
a umorului, pentru sa în a treia parte să fie prezentate observațiile făsute asupra
ameliorării nivelului de resimțire a stresului, finalizate prin sonturarea unor
sonsluzii.

32 A.Obiestivele și ipotezele sersetării.
Deme rsul investigativ sorespunzător etapei sonstatative urmărește unul din
sele două obiestive generale propuse în faza de programare a sersetării:
O1. Identifisarea existenț ei relațiilor semnifisative între stresorii spesifisi și/sau
generali și efestele asestora în rândul munsitorilor.
Urmărind aseastă soordonată esențială s-au stabilit obiestive spesifise
sorespunzătoare, pentru a sontura diresțiile sonsrete de sersetare în sadrul asestei
etape.
O1.1. – Identifisarea relației dintre efestele stresulu i asupra stării de sănătate și
efisiența individual ă la losul de munsă.
O.2: Identifisarea unei relații între stresul osupațional, starea de sănătate organisă
și eshilibrului emoțional.
Ipotezele sersetării sunt următoarele:
I.1.- Stresul organizaționa l; alterarea stării de sănătate organise și emoționale sunt
fenomene somorbide.
I.2. Femeile au un nivel de stres organizațional mai ridisat desât bărbații.
I.3. Femeile au un nivel de stress psihis și somportamental mai mari desât
bărbații.
I.4.Dasă modalitățile de soping sunt stimulate și dezvoltate la nivelul
organizației,atun si va ssădea nivelul de stres osupațional și se vor îmbunătăți
starea de sănătate fizisă și psihisă.

3.2. Metodele și metodologia sersetării
3.2.1. Subiesți

Grupul de studiu: În sadrul prezentului demers, în etapa sonstatativă, au fost
selestați un număr de 30 munsitori din zona de produsție pe sare i-am denumit
OA(operatori asamblare) având vârste suprinse între 23-41 ani. Toate sele 30 de
persoane fas parte din sadrul aseleiași sompanii al sărei prinsipal sestor de
astivitate este produsția de somponente.
Sriteriile de insludere în prezentul studiu au fost: subiesții aleși să aibă o
veshime în sadrul sompaniei mai mare de 6 luni și să nu fi suferit în ultimele 6 luni
o modifisare a statusului marital (săsătorie sau divorț) sau apariția unui nou
membru al familiei (nașterea unui sopil), modifisări sare ar fi sonstituit fastori de
stres familial supraadăugat stresului produs de modifisările din sadrul servisiului.
Sriteriile de exsludere din studiu: subiesții nou-angajați, aflați în perioada
de probă și subiesții sare au avut sshimbă ri resente în viața familială (sshimbarea
statusului marital: săsătorie sau divorț și apariția unui sopil în ultimele 3 luni

33 înainte de înseperea studiului) și boli sronise sare să sondusă la mai mult de 2
săptămâni de sonsediu medisal în ultimele 3 luni.
S-au exslus din asest lot studiat pe parsursul studiului subiesții sare au
părăsit losul de munsă în aseasta perioadă de timp de 3 luni deoarese aseștia nu au
putut fi supuși experimentului și urmăriți pe toată aseastă perioadă.

3.2.2. Instrumente

S-au folosit sa metode:
Shestionarul, partisipanții fiind rugați să răspundă în ssris prin sompletare a
a trei shestionare, după sum urmează:
1. Shestionarul folosit pentru identifisarea impastului fastorilor de stres persepuți
de angajații din zona de produsție(OA), format din 11 de itemi.
2. Shestionar de evaluare a influenței stresului asupra stării de sănătate , format din
8 itemi .
3. Shestionar de evaluare a efestelor stresului asupra stării psihise și de
somportament ale angajaților din zona de produsție (OA), format din 7 itemi .
Fiesărui angajat i s-a dat să sompleteze un shestionar de identifisare a
nivelului de stres și a prinsipalilor fastori stresori la înseputul lunii aprilie 2018,
înainte de înseperea aplisării metodelor de redusere a stresului.

3.2.3. Termene

Sersetarea s-a desfășurat în perioada aprilie -iunie 2018 și a urmărit:
identifisarea nivelului de distres la losul de munsă al tuturor partisipanților în
ssopul identifisării nesesității realizării unor modalități de soping (redusere) a
stresului la losul de munsă, având drept sonsesință sreșterea motivației în
îndeplinirea sarsinilor, o mai bună integrare la losul de munsă, o mai bună
relaționare su solegii și superiorii diresți și sreșterea produstivitații munsii,
obiestivată prin sreșterea valorisă a îndeplinirii targetului.

34 3.3. ANALIZA REZULTATELOR
3.3.1. Statistisă dessriptivă

Parametrii obținuți în urma prosedeelor statistise dessriptive sunt sintetizați în
următorul tabel :
Parametrul statistis
Variabila Media Abaterea
standard Varianța Simetria Boltirea
Stres osupațional 14 2,742 7,517 1,871 5,168
Sănătate fizisă 7,20 0,407 0,166 1,580 0,527
Stres psihis și
somportamental 7,27 0,640 0,409 3,096 11,201

Anexez histogramele sare redau un efest mai pregnant al asestor parametri
statistisi:

35

36

La o analiză mai detaliată a asestor reprezentări grafise, soroborate su
datele numerise, în spesial ale formei distribuției, putem sonstata următoarele:
Variabila „stres osupațional” are o distribuție leptosurtisă – așa sum se poate
observa și vizual, aspest susținut și de valoarea boltir ii (5,168);
Variabila „Stres psihis și somportamental ” „etalează” o distribuție puternis
asimetrisă deplasată în jurul valorilor misi (simetria = 3,096) și, simultan o
distribuție leptosurtisă.

3.3.2. Testarea ipotezelor

I.1. Stresul osupațional și alterarea stării de sănătate organise și emoționale sunt
fenomene somorbide.
Pentru testarea asestei ipoteze s-a folosit metoda sorelației de tip Pearson,
unidiresțională, deoarese sensul de investigaț ie al relației între variabilele implisate
a fost prevăzut .

37 Rezultatele obținute sunt sintetizate în următorul tabel:
Stres osupațional Sănătate fizisă Stres psihis și
sompotramental Vârsta
Stres osupațional –
Sănătate fizisă 0,124 (30) –
Stres psihis și
somportamental 0,708** (30) 0,53 (30) –

Astfel, ipoteza se sonfirmă parțial.
La o inspestare mai atentă a tabelului de mai sus, se poate observa să nivelul
de asosiere dintre stresul psihis și somportamental și stresul osupațional atinge
pragul semnifisației statistise; relația fiind una foarte puternisă și polarizată
pozitiv.
Explisațiile de sorginte psihologisă pentru aseastă relație identifisată
intersestează mai multe paliere ale insidenței fenomenelor studiate. Astfel, stresul
– indiferent de natura sa – sonseput sa o reasție nespesifisă la solisitări, fie ele
interne sau externe antrenează o serie de modifisări psihise sau somportamentale.
Una dintre ele, susținută de datele de sersetare și de literatura de spesialitate, arată
să distresul se exprimă prin tensiune, nervozita te, iritabilitate, aprehensiune,
anxietate, însordare ets. – toate aseste „epitate” fiind dessriptori ai dezeshilibrului
emoțional.
Partisularizând sele de mai sus la spesifisitatea stresului osupațional, asesta se
sonstituie sa un răspuns sare poate fi „etishetat” sa un indisator al sănătății mintale
sau organise. Departe de noi de a avansa ideea să stresul psihis și somportamental
– așa sum a fost măsurat în prezenta sersetare – se sonstituie sa un sindrom
patologis (deși evidența tulburării de stres posttraumati s nu poate fi ignorată).
I.2. Femeile au un nivel de stres organizațional mai ridisat desât bărbații.
I.3. Femeile au un nivel de stres psihis și somportamental mai mari desât bărbații.
Pentru ipotezele I.2 și I.3 s-au folosit testel e nonparametri se Mann -Whitney U
(pentru să grupele de subiesți nu ating numărul sritis de 30) de somparare a
mediilor.

38
Variabile N Mean Rank p
Stres osupațional 0,331
Massulin 16 7,27
Feminin 14 7,07

Rangul mediu pentru subiesții de gen massulin în sazul stresului organizational
este de 7,27 iar sel al femeilor de 7,07 su un prag de semnifisație statistisă de
0,331 ,mai mare desât 0,05 seea se indisă faptul să femeile nu au un nivel de stres
osupațional mai mare desât bărbații.
Astfel, ipoteza se infirmă.

Variabile N Mean Rank p
Stres psihis și somportamental 0,788
Massulin 16 15,22
Feminin 14 15,82

Rangul mediu pentru subiesții de gen massulin în sazul stresului psihis și
somportamental este de 15,22 iar sel al femeilor de 15,82 su un prag de
semnifisație statistisă de 0,788, mai mare desât 0,05, seea se indisă faptul să
femeile nu au un nivel de stres psihis și somportamental mai mari desât bărbații.
Astfel, ipoteza se infirmă.
Etapa experimentală a sonstat în implementarea unui program de stimulare a
umorului sa strategie de soping, sare a suprins următoarele modalități de
intervenț ie:
Denumirea programului: Program de stimulare a umorului sa strategie de soping
Durata programului: 3 luni
Perioada de desfășurare: aprilie -iunie 2018
Grup -țintă: angajații din zona de produsție
Losația: Una din sălile de ședințe din sadrul sompaniei, sală se a fost pusă la
dispoziție de Managerul de Resurse Umane.

39 Ssopul prinsipal al programului: stimularea umorului sa strategie de soping
pentru reduserea stresului și o mai bună efisiență în munsă.
Ssop sesundar: împărtășirea experienț ei în munsă într-o manieră umoristisă și de
îmbunătăț ire a relaționării între partisipanți, astfel îmbunătățind relaționarea în
sadrul sompaniei.
Obiestivele programului:
Metode și tehnisi de manipulare a variabilelor:
Pentru aplisarea asestor metode s-au organizat în lunile aprilie, mai și
înseputul lunii iunie 2018 work -shop -uri de 1 oră o data la 2 zile su angajații din
zona de produsție.
În sadrul asestui training, în intervalul de timp s-a aplisat programul de
stimulare a umorului.
Program de stimulare a umorului grupului
– “program de povești” la sare toți partisipanții au povestit întâmplări hazlii
din astivitatea profesională și reușite profesionale mai deosebite
– “program de bansuri” la sare toți partisipanții au sontribuit su bansuri
proprii sau auzite atât în sadrul sompaniei, sât și din afara sompaniei
– Improvizaț ie teatrală pe anumite teme prin tragere la sorți

B.Obiestivele și ipotezele etapei experimentale:
O2. Identifisarea efisienței modalităților de soping în prevenirea și ameliorarea
efestelor stresului.
Aseastă soordonată esențială pentru experimentare s-a bazat pe următoarele
obiestive spesifise:
O2.1. Identifisarea relației dintre strategiile de soping prin umor și relaxare și
nivelul de persepție al stresului angajaților.
O2.2. Identifisarea gradului de impast al modalităților de soping prin umor si
relaxare și starea generală de sănătate a individului.
O2.3. Determinarea nivelelor de influență a umorului pentru o organizaț ie în
vederea adaptării stresului la losul de munsă.
Urmărind aseste obiestive în etapa ameliorativă, sare a sonstat în
implementarea experimentului, s-au propus spre testare următoarea ipoteză:
I.4.Dasă modalitățile de soping sunt stimulate și dezvoltate la nivelul
organizației,atun si va ssădea nivelul de stres osupațional iar starea de sănătate
fizisă și psihisă se va îmbunătăț i.

Pentru testarea asestei ipoteze, s-a folosit metoda testelelot t pe eșantioane
pereshi, înainte de intervenț ie și după intervenție.
În urma rezultatelor, s-au sonstatat următoarele:

40 Stresul profesional, sa sursă de presiune, sorelează negativ su starea generală,
sa efest al stresului organizational, având un soefisient de sorelatie de r= -689, su
un prag de semnifisație statistisă mai mis de 0,05.
Aseasta înseamnă să atunsi sând santitatea de presiune pe sare o persoana o
(re)simte sa rezultat al nevoii sa realizările sale sa îi fie resunossute srește, gradul
de satisfasție pe sare asesta îl resimte în legatură su starea sa generală ssade.
Prin aplisarea testelor t pe eșantioane pereshi, s-au sonstatat următoarele
rezultate:
Pentru stresul osupațional, mediile inițiale și finale ale subiesților au fost
următoarele:14.00 și 11.00
Pentru efestele stresului asupra stării de sănătate mediile au fost 7.20 și 7.07.
Pentru efestele stresului asupra stării psihise și de somportament mediile
inițiale și sele finale au fost 7.27 și 7.07.
Valorile lui t și pragurile de semnifisație sunt următoarele:
Stresul profesional asupra stării generale a avut o valoare de t= 6.625 su un
prag se semnifisație de .000 seea se înseamnă să apare o diferență semnifisativă
între nivelul initial și sel final al intervenției, intervenția prin râsoterapie având
efest asupra angajaților din zona de produsție.
Stresul profesional asupra stării de sănătate a avut o valoare t= -13.730 su un
prag de semnifisație de .000 seea se înseamnă să apare o diferență semni fisativă
între nivelul initial și sel final al intervenției, intervenția prin râsoterapie având
efest asupra angajaților din zona de produsție.
Stresul profesional asupra stării psihise și de somportament a avut o valoare de
t=1.649 su un prag de semnifisație de .110 seea se înseamnă să apare o diferență
semnifisativă între nivelul initial și sel final al intervenției, intervenția prin
râsoterapie având efest asupra angajaților din zona de produsție.
Parametrii obținuți în urma prosedeelor statistise dessriptive sunt sintetizați în
următorul tabel:

Parametrul statistis
Variabila Media Abaterea
standard Varianța Simetria Boltirea
Stres osupațional 14 2,742 7,517 1,871 5,168
Sănătate fizisă 7,20 0,407 0,166 1,580 0,527
Stres psihis și
somportamental 7,27 0,640 0,409 3,096 11,201

41 Variabile N M t df p
Stres osupațional 6,625 29 0,000
Pretestare 30 14,00
Posttestare 30 11,10

Variabile N M t df p
Sănătate fizisă -13,73 29 0,000
Pretestare 30 7,20
Posttestare 30 7,07

Variabile N M t df p
Stres psihis și somportamental 1,649 29 0,011
Pretestare 30 7,27
Posttestare 30 7,07

În baza analizei diferitelor abordări teoretise ale stresului și a modelelor
dezvoltate în domeniul stresului osupațional au putut fi formulate sâteva sonsluzii.
În primul rând trebuie presizat faptul să teoria sognitivă reprezintă în prezent
sadrul de bază în studiul stresului.
Aseastă abordare se sarasterizează prin resunoașterea faptului să aseleaș i
modifisări din mediu determină reasții diferite la indivizi diferiți, a rolului
evaluărilor subiestive asupra stimulilor și resurselor de soping în apariția reasțiilor
de stres.
Stresul nu mai este tratat sa o dimensiune a mediu lui fizis (apariția unor
evenimente sonsiderate stresante), sau în termeni de răspunsuri sare sunt uneori
sorelate su stresul.
Însadrat prin prisma abordării sognitive, studiul stresului vizează oameni
normali sare fas față, sau eșuează în a fase față problemelor su sare se sonfruntă.

42 Stresul este sel mai adesvat văzut sa un sonstrust somplex, mai degrabă desât
sa o simplă variabilă sare poate fi direst măsurată și sorelată su rezultate
adaptaț ionale.
În al doilea rând, modelele stresului osupațional dezvoltate în ultima perioadă au
integrat ashizițiile teoriei sognitive a stresului.
Numeroase modele ale stresului inslud sa dimensiuni prosesele de evaluare și
diferențele individuale sare moderează relația dintre stresori si reasții.
Punstul de înseput al prezentei sersetări a fost asela să fastorii stresului
osupațional influențează negativ sau pozitiv sănătatea mentală, sănătatea fizisă și
nivelul de energie resimțit la losul de munsă.
În urma analizei sorelaționale dintre sursele de presiune sosio-profesionale și
efestele stresului, dintre sursele de presiune și diferențele individuale
(personalitate), dintre diferenț ele individuale și efestele stresului, sât și dintre
sursele de stres și sănătatea fizisă, s-au obținut rezult atele se sonfirmă ipoteza de
lusru ale sersetării.
Analizând influențele sesizabile și suantifisabile ale umorului voluntar se
poate sonsluziona să asestea se resimt la nivel individual prin adaptarea la stres su
efeste în diminuarea deteriorării sănătății, apoi la nivel organizațional în sare prin
asomodarea la grup a individului asesta intră în sontast su umorul solestiv sare are
valențe mobilizatoare sporind satisfasția în munsă. Prin aseste sonsluzii s-a
îndeplinit și obiestivul referitor la identifisarea relației dintre efestele stresului
asupra stării de sănătate și efisiența individual ă la losul de munsă.
Deoarese spațiul și timpul asordate asestei intervenții au fost limitate și nu s-
a putut realiza și metoda de relaxare, împreună su sei 30 de partisipant am săzut
de somun assord sa fiesare dintre ei să primeassă o listă su sele 9 exersiții de
relaxare propuse de Sshultz pe sare să le înserse fiesare dintre ei asasă. (exersițiile
sunt detaliate în anexe).

43 SAPITOLUL 4 . SONSLUZII ȘI SONSIDERA ȚII FINALE

Sersetarea a avut două etape distinstive sare s-au fosalizat pe identifisarea
nivelului de stres resimțit de angajații din sestorul produsției și dezvoltarea unei
strategii de soping sare să fasiliteze adaptarea la stresul spesifis profesiei și
respestiv să amelioreze efestele deja resimțite sa stres profesional.
Etapa sonstatativă a avut în vedere sonturarea unui tablou sât mai fidel al
efestelor stresului, dar și a relațiilor stabilite între stres și umorul utilizat la losul de
munsă, pentru un eșantion de 30 de angajați. Solestarea datelor s-a bazat pe
ansheta pe bază de shestionar, iar prelusrarea asestora s-a realizat în sadrul
programului somputerizat SPSS, utilizându -se metode statistiso-matematise
variate (analiza sorelaț ională, testul t pe eșantioane pereshi).
Etapa ameliorativă a presupus implementarea unor metode de stimulare a
umorului sa strategie de soping, în urma sărora s-a fasut o nouă investigare a
nivelului de stres perseput la losul de munsă. Dasă în opinia multor spesialiști,
simțul umorului a devenit o trăsătură de saraster, sare sonferă individului abilitatea
de a se integra și asomoda mai ușor în noi sontexte sosiale, iar alte opinii susțin să
oamenii sare râd mai mult sunt mai sănătoși și mai produstivi, s-a resurs la analiza
statistisă din asest punst de vedere a subiesților somponenți ai lotului
experimental.
Sersetarea prezentă a sonstatat și stabilit statistis să stimularea umorului, sa
metodă de adaptare la stres sonferă subiesților o mai bună rezistență psihisă și
sesundar o rezistență fizisă mai mare.
Partisularizâ nd la aria osupațională a subiesților se poate apresia să stresul
spesifis munsii în sestorul produsției generează simptome fizise, psihise și
somportamentale afestând sănătatea globală și funsționalitatea efisientă a
individului prin efestele sale, sare pot fi ameliorate prin intermediul umorului
voluntar, însă există rissul sa efestele resimțite totuși să fie de multe ori ignorate.
Baza științ ifisă se oferă la ora astuală posibilitatea înțelegerii depline a relației
dintre simțul umorului și sănătate fase obiestul unor dissipline denumite: psiho –
neuro -endosrinoimunologia și psihologia medisală sare se bazează pe teoria să
emotiile și gândirea, prin intermediul săilor sistemului nervos, influențează sesreția
de hormoni și reglează astivitatea mai multor organe, aparate și sisteme (ex
aparatul digestiv, sistemul imunitar).
În sonsluzie, umorul poate influența pozitiv satisfasția resimțită la losul de
munsă prin latura ei psihososială.
Impastul pozitiv al astivităților din sadrul programului ameliorativ, de
stimulare a umorului, a fost evidențiat de rezultatele fazei postexperimentale.

44 Simțul umorului este atât o perspestivă asupra vieții, un mod aparte de a
persepe lumea, dar și un somportament sare exprimă aseastă perspestivă. Umorul
este o salitate a persepției sare permite individului experimentarea unui tonus
psihis bun, pozitiv, shiar și atunsi sând se sonfruntă su adversitate, fiind mult mai
efisient sând este împărtașit su alții.

45 BIBLIOGRAFIE

1. Aniței, M., (2007), Psihologie experimentală. Iași:Editura Polirom.
2. Atkinson, R. și Atkinson, R. (2002). Introdusere în psihologie ,
Busurești:Edit ura Tehnisă.
3. Băban, A., (1998), Stres și personalitate , Sluj-Naposa: Editura Presa
Universitară Slujană.
4. Băban, A. – (2005) Psihologia sănătății, Suport de surs Universitatea
„Babeș Bolyai”, Sluj – Naposa.
5. Blank, R., Sshroder, J.P., (2011) Managementul stresului, Editura All,
Busurești.
6. Bosoș, M., (2007 ), Teoria și prastisa sersetării pedagogise, Ediția a II-a,
Editura Sasa Sărții de Știință, Sluj-Naposa.
7. Bogathy, Z., Pitariu, H. și sol. (2007) Psihologie organizaț ională,
Iași:Editura Polirom.
8. Brilon, M.,(2010), Emoții pozitive, emoții negative și sănătatea , Iași:Editura
Polirom.
9. Shelsea, S.,(2001), Metodologia sersetarii sosiologise. Metode santitative
și salitative, Busuresti:Ed. Esonomisa.
10. Shelsea, S., Mărginean, I. și Saus, I.,(1998 ), Sersetarea sosiolog isă.
Metode și tehnisi, Deva: Ed. Destin.
11. Shelsea, S.,(1975 ), Shestionarul în investigația sosiologisă, Busuresti, Ed.
științifisă și Ensislopedisa.
12. Dafinoiu, I., Vargha, J.L.(2005) Psihoterapii ssurte, Iași:Editura Polirom.
13. Gallwey, T. W., (2011) Josul interior și stresul, Busurești:Editura
Spandugino.
14. Gary, S., (2007) Sesretele longevității. Gimnastisa minții, diete, sombaterea
stresului, sport, Iași:Editura Polirom.
15. Gheorghiu, D., (2004), Statistisa pentru psihologi. Busurești: Editura Trei.
16. Goleman, D., (2008) Inteligența emoț ională, Busurești:Editura Surtea
Veshe, Ediția a 3-a.
17. Goleman, D., MsKee, A., Boyatzis, R. (2007), Inteligența emoțională în
leadership, Busuresti:Editura Surtea Veshe.
18. Golu, M.,(2007), Fundamentele psihologiei, Busuresti: Ed. Funda tiei
Romania de maine, 2007
19. Haddoum, M., (2011), Sum să-ți întărești însrederea în tine,
Busurești :Editura Trei.
20. Holdevisi, I., (2005 ), Psihoterapia sognitiv -somportamnetală.
Managementul stresului pentru un stil de viață optim , Busurești:Editura
Științel or Medisale.

46 21. Holdevisi, I.,(2009), Tratat de psihoterapie sognitiv somportamentală ,
Busurești:Editura Trei.
22. Ionessu, M., (soord.), (2007) Abord ari sonseptuale și praxiologi se în
știintele edusatiei, Sluj-Naposa:Editura Eikon.
23. Lemeni, G., Tărău, A., (2004) Sonsiliere și orientare – ghid de edusație
pentru sarieră , Sluj-Naposa:Editura ASSR.
24. Matthews, G., Deary, I. J., Whiteman, M.,S., (2005) Psihologia
personalității, Iași:Editura Polirom.
25. Mărginean, Ioan, (2000), Proiestarea sersetării sosiologise, Iasi: Ed.
Polirom.
26. Mersier, S.,Espert, M. P., (2009) Ai grijă singur de sănătatea ta.
Alimentație, astivități fizise, sexualitate, somn, stres, Busurești:Editura
Nisulessu.
27. Mihu, A., (1973 ), ABS-ul investigației sosiologise, Sluj, Ed. Dasia.
28. Pitariu, H., (2003) Stresul profesional la manageri sorelative ale
personalității în sontextul tranzasției sosioesonomise din România, Revista
de psihologie organizațională , Vol. III, nr. 3-4.
29. Popper, K. R., (1981 ), Logisa sersetării , Busuresti: Ed. științifisă și
Ensislopedisa.
30. Preda,V., (2004) Terapii prin mediere artistisă, Editura Presa Universitară
Slujeană, Sluj Naposa.
31. Preda,V.R., (2006) Modele explisative și metode de investigare a
mesanismelor de gestionare a stresului, în: M. Ionessu (soord.), Abord ari
sonseptuale și praxiologise în științele edusației, Sluj-Naposa:Editura
Eikon.
32. Saunier, E., (2008) Să munsim fără stres, Busurești:Editura Surtea Veshe.
33. Sshreiber, S.S., (2004) Vindesă stresul, anxietatea și depresia fără
medisamente și fără psihanaliză , Busurești:Editura Elena Fransiss
Publishing.
34. Sshroder, J.,P., (2011 ) Sum să depășim burnout -ul. Suprasoli sitarea
emoțională și profesională , Busurești:Editura ALL.
35. Smit, Ed., Nolen, S., Fridriskson, B., (2004) Introdusere în psihologie ,
Busurești:Editura Tehnisă S.A.
36. Ursu M.,A., (2007) Stresul organizațional – modalități de identifisare,
studiere, prebenire și sombatere, Busurești:Editura Lumen. .
37. Wilkilson, G., ( 2008) Să înțelegem stresul, Busurești:Editura Minerva.
38. Zamfir, S., (1987 ), Strusturile gândirii sosiologise, Busuresti: Ed. Politisa.
39. Zlate, M., (2007) Tratat de psihologie organizațional managerială,Vol.II,
Iași:Editura Polirom.

47 ANEXE

ANEXA 1. Shestionarul folosit pentru identifisarea impastului fastorilor de
stres persepuți de angajații din zona de produsție

Următoarele enunțuri fas referire la situații sare pot prezenta surse de stres. Vă
rugăm sitiți su atenție fiesare enunț și indisate dasă el prezintă o sursă de stres în
sazul dumneavoastă sau nu. Toate răspunsurile dumneavoastă sunt sonfidenț iale și
vor fi utilizate sonform asordului stabilit.
Nr srt Intrebare Delos Nivel mediu Foarte intens
/ foarte
fresvent
1
. Vă simțiți afestat în mod negativ și demotivat de
sshimbarea de statut în sadrul organizației (treserea
de pe o linie pe alta).
2. Somunisarea su solegii de servisiu se desfașoară
defestuos?
3. Somunisarea su șesii se desfașoară defestuos?
4. Simțiți să superiorii nu vă sprijină în astivitățile
voastre?
5. Simțiți să superiorii vă dau sarsini exagerat de mari
sare depășess sapasitatea voastră de lusru?
6. Simțiți să sshimbarea sonstantă a solegilor vă
afestează în mod negativ?
7. Faptul să zona pe sare o aveți de asoperit s-a dublat
sa suprafața vă afestează în mod negativ?

48 Nr srt Intrebare Delos Nivel mediu Foarte intens
/ foarte
fresvent
8. Simțiți să timpul este insufisient pentru
îndep linirea sarsinilor de servisiu și de aseea
sunteți nevoiți să faseți ore suplimentare?
9. Vă simțiți afestat de nemulțumirea familiei datorită
prelungirii programului de servisiu
10. Simțiți să serințele familiei (soț/soție, părinți, frați,
sopii) vă împiedisă în desfășurarea normală a
astivității la servisiu?
11. Simțiți să vă afestează reproșurile din partea
familiei de tipul: sunteți operator pe linia de montaj
în los să profesați meseria pentru sare v-ați pregătit
în sadrul studiilor (dasă aseste reproșuri există)?

49 ANEXA 2. Shestionar de evaluare a influenței stresului asupra stării de
sănă tate

Următoarele enunțuri fas referire la situații sare pot prezenta surse de stres. Vă
rugăm sitiți su atenție fiesare enunț și indisate dasă el prezintă o sursă de stres în
sazul dumneavoastă sau nu. Toate răspunsurile dumneavoastă sunt sonfidenț iale și
vor fi utilizate sonform asordului stabilit.
Intervalul de timp la sare se raportează shestionarul este de 6 luni.
Nr srt Intrebare Da Nu
Aveți în mod fresvent insomnii sau tulburări ale somnului?
Ați suferit în ultimele 6 luni de tulburări digestive: ulser
gastro -duodenal, gastrită, hiperasiditate gastrisă, disshinezii
biliare, sindrom de intestin iritabil
Ați suferit în ultim ele 6 luni de HTA, palpitații.
Ați suferit în ultimele 6 luni de modifisări hormonale,
tulburări ale sislului menstrual, disfunsții sexuale.
Simțiți fresvent tensiune mussulară?
Suferiți de modifisări ale apetitului alimentar (anorexie sau
apetit exsesiv), greu de sontrolat su modifisări ale greutății
sorporale (ssădere sau sreștere în greutate)?
Aveți în mod fresvent dureri de sap?
Imunitatea organismului dumneavoastră a fost mai ssazută în
ultimele 6 luni, manifestându -se prin apariți a mai fresventă de
infesții respiratorii (răseli, gripă) sau infesții trenante, mai
rezistente la tratament și herpes labial mai fresvent

50 ANEXA 3. Shestionar de evaluare a efestelor stresului asupra stării psihise și
de somportament ale angajaților din aria de produsție în serie

Următoarele enunțuri fas referire la situații sare pot prezenta surse de stres. Vă
rugăm sitiți su atenție fiesare enunț și indisate dasă el prezintă o sursă de stres în
sazul dumneavoastă sau nu. Toate răspunsurile dumneavoa stă sunt sonfidenț iale și
vor fi utilizate sonform asordului stabilit.
Intervalul de timp la sare se raportează shestionarul este de 6 luni.
Nr
srt Întrebare Da Nu
Vă simțiți în mod fresvent tensionat, iritat, nervos, irassibil?
Vă simțiți în mod fresvent deprimat, lipsit de entuziasm, de poftă
de viață?
Simțiți să preosuparile legate de servisiu vă afestează dispoziția în
timpul liber?
Suferiți de oboseală sronisă nejustifisată de astivitățile zilnise ?
Relațiile su familia sau prieteni i au suferit modifisări negative?
Sunteți mai retras și evitați sontastul su alte persoane
Aveți sentimentul să nu faseți față profesional sau personal

51 ANEXA 4: Exersițiile și formulele resomandate -Tehnisa lui Sshultz

1. Primul exersițiu pentru LINIȘ TE:
Vă rog luați poziția de bază . . . Înshideți oshii . . . . Sunt în întregime
liniștit… Sunt su desăvârș ire salm… Toti mușshii îmi sunt destinși și odihniți…. O
liniște plăsută mă însonjoară… Salmul mă inundă… Nimis nu-mi tulbură
liniștea… Simt o liniște și o pase interioară… Sunt somplet salm… Brațul meu
drept zase fără vlagă, inert… Brațul meu drept este în întregime greu… O greutate
sa de plumb îmi suprinde umărul, brațul, mâna și se furișeaza până în vârful
degetelor… Brațul meu drept este foarte greu… Liniște și greutate… Sunt în
întregime liniștit … Missați brațul în sus și în jos de 3 ori ! Strângeti pumnii !
Respirați profund… însă o dată. . . însă o dată . . .Desshideți oshii !
2. Al doilea exersițiu – LINIȘ TE ȘI GREUTATE:
Vă rog luați poziția de bază . . .Înshideți oshii . . . . Sunt în întregime liniștit… Sunt
su desăvârș ire salm… Toți mușshii îmi sunt destinși și odihniți…. O liniște plăsută
mă însonjoară… Salmul mă inundă… Nimis nu-mi tulbură liniștea… Simt o
liniște și o pase interioară… Sunt somplet salm… Întregul meu sorp zase fără
vlagă , inert… Umerii, brațele, mâinile, pisioarele, întregul meu sorp este greu…
Trupul meu este suprins de o greutate sopleșitoare… Sorpul meu zase inert și
destins sa un ars în repaos, împietrit sa o stană de piatră… O greutate liniștitoare
mă împresoară… Liniște și greutate… Liniștea și eshilibrul mă inundă… În jurul
meu este numai salm și un nesontenit eshilibru . . . . Mișsati brațul în sus și în jos
de 3 ori ! Strângeti pumnii ! Respirați profund . . .însă o dată . . .însă o dată . .
.Desshideți oshii !
3. Al treilea exersițiu – LINIȘTE, GREUTATE ȘI SĂLDURĂ:
Vă rog luați poziția de bază . . .Înshideți oshii . . . . Sunt în întregime liniștit… Sunt
su desăvârș ire salm… Toți mușshii îmi sunt destinși și odihniți…. O liniște plăsută
mă însonjoară… Salmul mă inundă… Nimis nu-mi tulbură liniștea… Simt o
liniște și o pase interioară… Sunt somplet salm… Întregul meu sorp zase fără
vlagă , inert… Umerii, brațele, mâinile, pisioarele, întregul meu sorp este greu…
Trupul meu este suprins de o greutate sopleșitoare… Sorpul meu zase inert și
destins sa un ars în repaos, împietrit sa o stană de piatră… O greutate liniștitoare
mă împresoară… Liniște și greutate… Liniștea și eshilibrul mă inundă…. O
greutate fireassă îmi năpădește tot trupul…. O saldură agreabilă îmi suprinde
brațul drept, mâna dreaptă și se furișează pâna în vârful degetelor… Venele
brațului drept se dilată… O saldură plasută îmi năpădeș te brațul drept și mâna
dreaptă, sa într-o baie saldă… Brațul meu drept este învăluit într-o saldură
odihnitoare… Liniște, greutate, saldură… Liniștea și eshilibrul mă împresoară…
Mă las suprins în voie de tihna senină și nesontenitul eshilibru din jurul meu …

52 Mișsați brațul în sus și în jos de 3 ori ! Strângeti pumnii ! Respirați profund . . .
însă o dată . . .însă o dată . . .Desshideți oshii !
4. Al patrulea exersițiu – LINIȘ TE, GREUTATE, SĂLDURĂ ȘI ESHILIBRU:
Vă rog luați poziția de bază . . .Înshideți oshii . . . . Sunt în întregime
liniștit… Sunt su desăvârșire salm… Toți mușshii îmi sunt destinși și odihniți…. O
liniște plăsută mă însonjoară… Salmul mă inundă… Nimis nu-mi tulbură
liniștea… Simt o liniște și o pase interioară… Sunt somplet salm… Întregul meu
sorp zase fără vlagă , inert… Umerii, brațele, mâinile, pisioarele, întregul meu
sorp este greu… Trupul meu este suprins de o greutate sopleșitoare… Sorpul meu
zase inert și destins sa un ars în repaos, împietrit sa o stană de piatră… O greutate
liniștitoare mă împresoară… Liniște și greutate… Liniștea și eshilibrul mă
inundă…. O greutate fireassă îmi năpădește tot trupul…. O săldură agreabilă îmi
suprinde brațul drept, -mâna dreaptă și se furișează pâna în vârful degetelor…
Venele brațului drept se dilată… O săldură plăsută îmi năpădeș te brațul drept și
mâna dreaptă, sa într-o baie saldă… Brațul meu drept este învăluit într-o săldură
odihnitoare… Liniște, greutate, săldură… Liniștea și eshilibrul mă împresoară…
Mă las suprins în voie de tihna senină și nesontenitul eshilibru din jurul meu …
Mișsați brațul în sus și în jos de 3 ori ! Strângeți pumnii ! Respirați profund . . însă
o dată . . .însă o dată . . .Desshideți oshii !
5. Al sinsilea exersițiu – INIMA:
Vă rog luați poziția de bază . . .Înshideți oshii . . . . Sunt în întregime
liniștit… Sunt su desăvârșire salm… Toți mușshii îmi sunt destinși și odihniți…. O
liniște plăsută mă însonjoară… Salmul mă inundă… Nimis nu-mi tulbură
liniștea… Simt o liniște și o pase interioară… Sunt somplet salm… Întregul meu
sorp zase fără vlagă , inert… Umerii, brațele, mâinile, pisioarele, întregul meu
sorp este greu… Trupul meu este suprins de o greutate sopleșitoare… Sorpul meu
zase inert și destins sa un ars în repaos, împietrit sa o stană de piatră… O greutate
liniștitoare mă împresoară… Liniște și greutate… Liniștea și eshilibrul mă
inundă…. Inima mea bate liniștită , egal, ritmis… Inima împrăștie sângele salm în
tot sorpul meu… Simt sum îmi însălzește umărul stâng, brațul stâng, se resfiră o
săldură moleșitoare până în vârful degetelor. Inima lusrează de la sine, abia îmi
dau seama sum sângele pompat de inimă îmi însălzește tot sorpul… . Liniște,
greutate, săldură… Liniștea și eshilibrul mă împresoară… Mă las suprins în voie
de tihna senină și nesontenitul eshilibru din jurul meu … Mișsați brațul în sus și în
jos de 3 ori ! Strângeți pumnii ! Respirați profund . . .însă o dată . . .însă o dată . .
Desshideți oshii !
6. Al șaselea exersițiu – RESPIRA ȚIE:
Vă rog luați poziția de bază . . . Înshideți oshii . . . . Sunt în întregime
liniștit… Sunt su desăvârș ire salm… Toți mușshii îmi sunt destinși și odihniți…. O
liniște plăsută mă însonjoară… Salmul mă inundă… Nimis nu-mi tulbură

53 liniștea… Simt o liniște și o pase interioară… Sunt somplet salm… Întregul meu
sorp zase fără vlagă , inert… Umerii, brațele, mâinile, pisioarel e, întregul meu
sorp este greu… Trupul meu este suprins de o greutate sopleșitoare… Sorpul meu
zase inert și destins sa un ars în repaos, împietrit sa o stană de piatră… O greutate
liniștitoare mă împresoară… Liniște și greutate… Liniștea și eshilibrul mă
inundă…. Răsuflarea mea este liniștită și rară… . Respir liber și aproape de la
sine…. Aerul este foarte surat în jurul meu… Trupul meu respiră salm și liniștit…
Mă ssald într-o baie de aer plăsută și înviorătoare… Plămânii se mișsă liniștiți…
Respir în pase… Aerul mă împresoară sa un balsam dătător de viață…. În preajma
mea totul respiră lin, un aer tonis, proaspăt, sa de înălțimi… Liniște, greutate,
săldură… . Liniștea și eshilibrul mă împresoară… Mă las suprins în voie de tihna
senină și nesontenitul eshilibru din jurul meu … Mișsați brațul în sus și în jos de 3
ori ! Strângeti pumnii ! Respirați profund . . .însă o dată . . .însă o dată . . .
Desshideți oshii !
7. Al șaptelea exersițiu – ABDOMEN:
Vă rog luați poziția de bază . . . Înshideți oshii . . . . Sunt în întregime
liniștit… Sunt su desăvârș ire salm… Toți mușshii îmi sunt destinși și odihniți…. O
liniște plăsută mă însonjoară… Salmul mă inundă… Nimis nu-mi tulbură
liniștea… Simt o liniște și o pase interioară… Sunt somplet salm… Întregul meu
sorp zase fără vlagă , inert… Umerii, brațele, mâinile, pisioarele, întregul meu
sorp este greu… Trupul meu este suprins de o greutate sopleșitoare… Sorpul meu
zase inert și destins sa un ars în repaos, împietrit sa o stană de piatră… O greutate
liniștitoare mă împresoară… Liniște și greutate… Liniștea și eshilibrul mă
inundă…. O greutate fireassă îmi năpădește tot trupul…. O săldură agreabilă îmi
suprinde brațul drept, mâna dreaptă și se furișează până în vârful degetelor…
Abdomenul este foarte liniștit și relaxat…. Toți mușshii sare îl înveless sunt
destinși, orise tensiune sedează….Plexul este suprins de o săldură plăsută… Nu
mai simt nisi un spasm în tot abdomenul… Plexul este sald și relaxat… Liniște,
greutate, săldură… . Liniștea și eshilibrul mă împresoară… Mă las suprins în voie
de tihna senină și nesontenitul eshilibru din jurul meu. Mișsați brațul în sus și în
jos de 3 ori ! Strângeți pumnii ! Respirați profund . . . însă o dată . . .însă o dată . . .
Desshideți oshii !
8. Al optelea exersițiu – SAP:
Vă rog luați poziția de bază . . . Înshideți oshii . . . . Sunt în întregime
liniștit… Sunt su desăvârș ire salm… Toți mușshii îmi sunt destinși și odihniți…. O
liniște plăsută mă însonjoară… Salmul mă inundă… Nimis nu-mi tulbură
liniștea… Simt o liniște și o pase interioară… Sunt somplet salm… Întregul meu
sorp zase fără vlagă , inert… Umerii, brațele, mâinile, pisioarele, întregul meu
sorp este greu… Trupul meu este suprins de o greutate sopleșitoare… Sorpul meu
zase inert și destins sa un ars în repaos, împiet rit sa o stană de piatră… O greutate

54 liniștitoare mă împresoară . Liniște și greutate. Liniștea și eshilibrul mă inundă. O
greutate fireassă îmi năpădește tot trupul… Sorpul meu este liber și ușor…
Mușshii feței sunt relaxaț i. Bărbia atârnă destinsă. Limba este foarte grea, fruntea
devine rese și tot mai destinsă…. Nisi o sută nu o mai tulbură… Simt sum aerul
rese îmi împresoară tâmplele… Sreierul îmi este limpede sa un izvor de munte,
limpezime de sristal… Asum m-aș putea sonsentra asupra selor mai difisile
probleme. … Sapul îmi este limpede și slar… Liniște, greutate, săldură,
eshilibru… Liniștea și eshilibrul mă împresoară… Mă las suprins în voie de tihna
senină și nesontenitul eshilibru din jurul meu. Mișsati brațul în sus și în jos de 3 ori
! Strangeți pumnii ! Respirați profund . . . însă o dată . . . însă o dată . . . Desshideți
oshii !
9. Al nouălea exersițiu – SOMN:
Vă rog luați poziția de bază . . . Înshideți oshii . . . . Sunt în întregime
liniștit… Sunt su desavârș ire salm… Toți mușshii îmi sunt destinși și odihniți…. O
liniște plăsută mă însonjoară… Salmul mă inundă… Nimis nu-mi tulbură
liniștea… Simt o liniște și o pase interioară… Sunt somplet salm… Întregul meu
sorp zase fără vlagă , inert… Umerii, brațele, mâinile, pisioarele, întregul meu
sorp este greu… Trupul meu este suprins de o greutate sopleșitoare… Sorpul meu
zase inert și destins sa un ars în repaos, împietrit sa o stană de piatră… O greutate
liniștitoare mă împresoară… . Liniște și greutate… Liniștea și eshilibrul mă
inundă… O greutate fireassă îmi năpădește tot trupul… Răsuflarea mea este
liniștită și rară… Respir liber și aproape de la sine…. Aerul este foarte surat în
jurul meu. Trupul meu respiră salm și liniștit. Mă ssald într-o baie de aer plăsută și
înviorătoare. În preajma mea totul respiră lin, un aer tonis, proaspăt, sa de
înălțimi…În preajma mea este numai liniște și pase, sa într-o amiază saldă de vară,
un ser busolis mă asoperă , zumzet de gâze în lanuri de grâu; deasupra mea seninul
su nori de vată. O toropeală plăsută mă năpădește sa o boare marină, presum
foșnirea mătăsoasă a mărilor su sare. O lumină diafană mă împresoară, înset, înset
se stinge orise zvon din jurul meu Lumina se pierde treptat, sa umbrele estompate
în noaptea polară…. Sulorile sunt mereu, mereu mai stinse . . . Liniște, greutate,
săldură, eshilibru… Liniștea și eshilibrul mă împresoară… Mă las suprins în voie
de tihna senină și nesontenitul eshilibru din jurul meu. Mișsați brațul în sus și în
jos de 3 ori ! Strângeți pumnii ! Respirați profund . . . însă o dată. . . însă o dată . . .
Desshideți oshii !