INTRODUCERE…………………………………. …………………………………………… …………………………..4 CAPITOLUL I… [622767]
CUPRINS
INTRODUCERE…………………………………. …………………………………………… …………………………..4
CAPITOLUL I – CADRUL LEGAL SPECIFIC OPERA IUNILOR DE LEASING……….. 5
1.1. Leasingul – concept si caracteristici……… …………………………………………… ………………………..5
1.2. Caractere juridice ale contractului de leasing …………………………………………… ………………….15
1.3 . Deosebiri i asem nri cu alte contracte…………………………. …………………………………………..2 2
CAPITOLUL II – PRINCIPALELE FORME DE LEASING……. …………………………………..26
2.1. Criterii de clasificare a formelor de leasing. …………………………………………… ………………….. 26
2.2. Formele principale ale contractului de leasing …………………………………………… ………………. 30
2.2.1. Leasingul financiar…………….. …………………………………………… …………………………… 30
2.2.2. Leasingul opera ional………………………………………. …………………………………………… ..34
2.3. Scheme de derulare a opera iunilor de leasing…………………………… ………………………………..38
2.4. Avantajele si riscurile operatiunilor de finan tare prin leasing……………………………. …………. 42
2.5. Efectele contractului de leasing………….. …………………………………………… ………………………. 45
CAPITOLUL III – FINAN AREA DE ECHIPAMENTE I AUTOTURISME PRIN BCR
LEASING SA………………………………….. …………………………………………… ……………………………. 47
3.1 Prezentarea general a BCR LEASING SA……………………………. ……………………………………47
3.2 Oferta de produse i servicii ale BCR LEASING SA…………………. …………………………………50
3.3. Finan area echipamentelor prin BCR LEASING SA………… ………………………………………….51
3.4. Finan area autoturismelor prin BCR LEASING SA………… …………………………………………… 55
CONCLUZII I PROPUNERI ………………………………… …………………………………………… …….. 57
BIBLIOGRAFIE………………………………… …………………………………………… ………………………….. 59
INTRODUCERE
Leasingul este vazut atat ca o forma de finantare p entru companii cat si ca o forma de
vanzare a produselor pentru producatori. De fapt, l easingul include ambele aspecte. Pentru
companiile care produc bunuri de larg consum, aceas ta reprezinta o metoda mai eficienta de
vanzare, iar pentru beneficiari o forma de finantar e pe termen lung.
Leasingul este o opera ie complex , cl dit pe interesele complementare ale celor ce
particip la aceasta, de a a natur încât fiecare dintre participan i trage un folos ce depinde i de
comportarea celorlal i i de nevoile economice care sunt complementare. Uti lizatorul este cel
interesat în folosin a lucrului, furnizorul are interes s -i vând produsul, creditorul î i plaseaz
capitalul în condi ii de rentabilitate sporit . Locatarul are ini iativa afacerii, vânz torul o permite,
creditorul o faciliteaz i to i împreun , ac ionând în interes propriu, ac ioneaz în acela i timp i
în folosul celorlal i.
În primul capitol am prezentat un scurt istoric privind apari ia i dezvoltarea leasingului,
normele interna ionale i na ionale care reglementeaza finantarea prin contractu l de leasing.
În cel de- al doilea capitol sunt tratate principalele forme de leasing, derula rea
opera iunilor de leasing i efectele contractului de leasing.
În capitolul trei este elaborat un studiu de caz privind finan area de echipamente i
autoturisme prin BCR LEASING S.A. în cadrul SC ART IMPEX SRL., fiind prezenta i pa ii
care trebuie urma i pentru ob inerea finan rii, precum i documentele care vor fi întocmite în
acest sens.
Ultima parte a lucr rii reprezint o apreciere personal a oportunit ilor pe care le
prezint achizi ionarea prin leasing a echipamentelor în cazul de f a , i în general, a produselor
precum, i a avantajelor pe care acest sistem de finan are le ofer .
CAPITOLUL I
CADRUL LEGAL SPECIFIC OPERATIUNILOR DE LEASING
1.1. Leasingul – concept i caracteristici
R dcinile leasingului sunt extrem de adânci, urme rudi mentare ale acestor opera iuni
gsim înc de la începutul omenirii.Înca din antichitate,în ri orientale ca Mesopotamia,Egipt
apar forme apropiate ale acestor tipuri de opera iuni.Fiind în concordan cu activit ile
preponderente din acea perioad ,obiectul acestor opera iuni îl constituiau uneltele necesare
practic rii agriculturii,iar subiec ii erau, pe de-o parte,clasele bogate i ,pe de alt
parte,agricultorii c rora li se “închiriau” unelte,p mânt etc. Astfel înc din antichitate s-au
observat beneficiile ob inute prin folosin a unui bun,având mai pu in importan cine de ine
titlul de proprietate.
Leasingul î i afla r dcinile în forma arhaic a creditului pe care o constituia în dreptul
roman „fiducia” : împrumut torul î i rezerva pentru garantia crean ei sale proprietatea unui
lucru.Exist o mare asem nare a leasingului i în special a modalita ii „sale and lease-back” cu
forma arhaic a gajului din dreptul roman „fiducia cum creditare ”1.În cadrul opera iunii „fiducia
cum creditare” , împrumutatul (fiduciant) transfera proprietatea unui bun mobil sau imobil în
patrimoniul împrumutatorului (fiduciar) cu titlul d e garan ie a împrumutului primit.La rândull
su ,fiduciarul se obliga s -i restituie bunul dup înapoierea datoriei.În practic ,datorit
necesit ilor economice sau sociale,împrumutatul p stra în mod frecvent folosin a bunului
vândut.În epoca modern , spre sfâr itul secolului al XIX-lea , aveau loc in S.U.A. pri mele
opera iuni care prefigurau leasingul.În 1877 aparatele d e telefon au fost închiriate abona ilor, iar
acest contract avea s fie denumit „lease”.Cam în aceeasi perioad , o opera iune similar lease-
back-ului avea loc la Ohio.Opera iunea consta în vinderea unui imobil c tre o banc ,cu titlu de
garan ie (trustee), imobil ce urma s fie exploatat de vânz tor in regim de „lease” timp de 99 de
ani,dup care utilizatorul avea op iunea cump rrii bunului.
Leasingul (lease financing) s-a folosit în S.U.A. în anii ’30 pentru finan area bunurilor
imobile.La începutul anilor ’50, el a început s fie folosit i ca instrument de finan are a
echipamentelor mobiliare.Opera iunile de lease financing s-au dezvoltat foarte mult dup al II-
lea razboi mondial i datorit încuraj rilor pe care S.U.A. le-au dat prin facilita ile fiscale.
1 Dan Clocotici,Gh.Gheorghiu-“Opera iuni de leasing” Editura Lumina Lex,1998,pag. 18
Leasingul echipamentelor (finance equipm ent leasing) a ap rut în 1952, odat cu primele
societ i specializate de leasing.Leasingul financiar este strâns legat de numele omului de afaceri
californian Schoenfeld, care a fondat în 1952,al turi de câ iva parteneri, între care i D.P. Bootle
Jr.
„ United States Leasing Corporation” – prima societate specializat în opera iuni de
leasing al echipamentelor mobiliare,societate care este i ast zi una din cele mai puternice în
domeniu.Schoenfeld si D.P. Bootle pot fi considera i pe drept cuvânt,p rin i ai leasingului
modern.Principalele sus in toare ale leasingului echipamentelor industriale au fost b ncile,fie
direct,fie indirect,prin intermediul unor societ i specializate de leasing,fie direct dup ce acestea
au primit autoriza ia s desf oare asemenea opera iuni.În 1963, cea mai important re ea
bancar , National Banks, a primit aceast autoriza ie urmat de Bank Holding Companies în
1970.Pân în anul 1975,deci în mai pu in de 15 ani,b ncile fuseser autorizate s desf oare
opera iuni de leasing în mod direct in 41 de state americ ane.
Dezvoltarea exploziv a leasingului în America a avut loc pe fondul unei economii
expansive i într-un climat fiscal încurajator.Foarte rapid,ac east opera iune a fost preluat în
Marea Britanie,pentru ca apoi,începând cu anii ’60 ,s se r spândeasca în Europa continental
(Fran a,Olanda,Belgia etc.), unde au ap rut reglement ri juridice specifice.Ca i in Statele
Unite,prima reform a leasingului care s-a r spândit în Marea Britanie a fost „sale and lease-
back” – sunt înfiin ate i sus inute de b nci.Ele beneficiaz de un regim fiscal extrem de
favorabil.Valoarea bunului,spre exemplu,poate fi de dus pana la 100% din profitul
impozabil.Acest fapt a determinat ca i Marea Britanie s cunoasc o dezvoltare exploziv a
acestor societa i, ele finan ând un sfert din totalul investi iilor de la finele anilor ’80.Dup anii
’70 leasingul se extinde în Asia i în America Latin ,rare fiind rile în care leasingul nu este
practicat sub o form sau alta.În rile socialiste leasingul a fost utilizat i reglementat prima dat
în Cehoslovacia prin anii ’80 iar apoi în ri ca Polonia i Bulgaria.În Ungaria leasingul apare pe
la mijlocul anilor ’80.
Leasingul nord-american nu este dominat de o asocia ie multina ional ,aici existând îns
asocia ii na ionale bine dezvoltate.În S.U.A. func ioneaza nu mai pu in de zece asocia ii de
leasing.În Marea Britanie, unde industria leasingul ui este cea mai dezvoltat din Europa,s-au
creat patru asocia ii de leasing.De asemenea în Germania func ioneaz trei astfel de asocia ii iar
în Australia de asemenea trei.Nici în rile din Europa de Est nu au r mas în urm la acest capitol
dar cu o oarecare întârziere fa de rile puternic dezvoltate.
În România, termenul de “leasing” a devenit din ce în ce mai des utilizat în ultimul timp,
el putand fi definit astfel:
“leasingul reprezinta achizitionarea de catre o soc ietate specializata (financiara) de la
furnizori, a unor bunuri si închirierea acestora un or beneficiari (care nu dispun de resursele
banesti necesare achizitionarii lor de la furnizor) . Închirierea se efectueaza pe o perioada data, pe
baza unui contract ce stipuleaza conditiile de plat a, cuantumul ratelor, obligatiile partilor si
conditiile de transfer a bunului în proprietatea be neficiarului la optiunea acestuia.” 2
– leasingul reprezinta o forma de închiriere a unor masini, utilaje, mijloace de transport si
a altor bunuri, întreprinderilor care, în general n u dispun de suficiente fonduri proprii ori
împrumutate, pe o anumita perioada, cu conditii de plata si utilizare clar stipulate într-un contract
ce constituie suportul juridic al actiunii.
– leasingul este o forma de comert si finantare pen tru locatie(închiriere) de catre societati
financiare specializate în aceste operatiuni, a un or masini, utilaje, mijloace de transport si a
altor bunuri, întreprinderilor a caror motivatie sa recurga la aceasta tehnica de comert rezida din
specificul unor operatiuni pe care le realizeaza (p e termen scurt si nerepetabile) sau în faptul ca
nu dispun de suficiente fonduri proprii sau împrumu tate pentru a le cumpara.
Alta abordare prezinta leasingul ca si forma de dar e în folosinta, contra unei taxe, a
masinilor, utilajelor, mijloacelor de transport si a altor bunuri mobiliare sau imobiliare, unor
întreprinderi care nu dispun de resursele financiar e necesare achizitionarii lor pe o perioada
determinata, în conditiile de plata si utilizare pr ecizate în contract 3.
Interesul practic al leasingului este de a asigura o finantare integrala, prin fonduri
împrumutate, a unei investitii fara ca beneficiarul sa constituie masuri asiguratorii; prin aceasta
leasingul se distinge de traditionala creditare a i nvestitiilor, unde întreprinderea beneficiara
suporta o parte din valoarea investitiei. De aceea, leasingul ca tehnica de finantare vizeaza în
primul rând întreprinderile care urmaresc largirea activitatii si ridicarea performantelor, iar pe
plan mai general, asigura progresul tehnic.
Prima definitie legala a leasingului în Europa con tinentala provine din Franta, referindu-
se doar la leasingul imobiliar, operatiunea numindu -se credit-bail.
Operatiunile de "credit-bail" sunt cele prin care o întreprindere da în locatie bunuri
imobiliare în vederea unei utilizari profesionale, cumparate de ea sau construite prin efortul ei
financiar, daca aceste operatiuni, indiferent de ca lificarea lor, permit locatarului sa devina
proprietarul bunurilor, fie printr-o promisiune un ilaterala de vânzare, fie prin achizitionarea
2 Andreica Marin – “Leasing – Cale de finantare a in vestitiilor pentru întreprinderi mici si mijlocii”, Editura Crimm,
Bucuresti ,1998
3 Stoian I. – “Cartea specialistului în comert exter ior” Vol II, Editura Caraiman, Bucuresti, 1994
directa ori indirecta a dreptului de proprietate a terenului pe care au fost edificate imobilele
închiriate, fie prin transferul de plin drept a dre ptului de proprietate asupra constructiilor
edificate pentru acel locator. O definitie mai rece nta a leasingului în Franta pune în evidenta
functiile economice ale acestuia: leasingul reprezi nta o finantare, în principiu integrala, a unei
investitii productive garantata de beneficiar.
Leasingul este un pas înainte în finan area întreprinderilor care doresc s î i achizi ioneze
utilaje i echipamente,dar care nu au posibilit i financiare.Aceasta tehnic de finan are care
presupune un risc ridicat, vine s dea satisfac ie agen ilor economici care nu pot s ob ina credite
de la b nci,ori nu vor s -i greveze bunurile mobile i imobile prin instituirea de ipoteci sau
gajuri, sarcini de natur a afecta dinamismul specific domeniului comercial.
Termenul de leasing este encunoscut în limba român , fiind preluat din jargoul
economic i comercial englez,unde s-a impus de aproximativ un secol,fiind apo preluat de rile
europene occidentale.Defini ia leasingului poate fi dat atât din punct de vedere economic,cât i
juridic.
Din punct de vedere juridic , leasingul reprezint un contract complex care permite
unei persoane s ob in i s utilizeze un lucru f r a pl ti imediat pre ul.Prima defini ie legal a
leasingului în Europa continental provine din Fran a,referindu-se doar la leasingul
imobiliar,opera iunea numindu-se credit-bail .Opera iunile de credit-bail sunt cele prin care o
întreprindere d în loca ie bunuri imobiliare în vederea unei utiliz ri profesionale,cump rate de
ea sau construite prin efortul ei financiar,dac aceste opera iuni,indiferent de calificarea
lor,permit locatarului s devin proprietarul bunurilor fie printr-o promisiune uni lateral de
vânzare,fie prin achizi ionarea direct ori indirect a dreptului de proprietare a terenului pe care
au fost edificate imobilele închiriate,fie prin tra nsferul de plin drept a dreptului de proprietate
asupra construc iilor edificate pentru acel locator.
O defini ie mai recenta a leasingului în Fran a pune in eviden func iile acestuia :
leasingul reprezint o finan are,în principiu integral , a unei investi ii productive garantat de
beneficiar.În Italia,normele legale privind leasing ul îl definesc prin : “ închirierea bunurilor
mobile sau imobile,pe care finan atorul le dobânde te , ori le confec ioneaz ,în raport cu
indica iile date de utilizator,acesta din urm asumându- i toate riscurile pe timpul valabilit ii
contractului,având i dreptul de a deveni proprietarul bunului primit î n loca iune,cu condi ia de
a pl ti pre ul stabilit la data încheierii”. Nu se specific nimic despre natura pl ilor i a
pre ului.În legisla ia român opera iunile de leasing sunt definite ca fiind acele oper aiuni prin
care o parte, denumit locator, se angajeaz s preia de la un ter ,denumit furnizor,un bun mobil
sau imobil i s transmit utilizatorului posesia sau folisin a asupra acestuia contra unei pl i
numit redeven ,în scopul exploat rii sau,dup caz,a achizi ion rii bunului.
Din punct de vedere economic , leasingul reprezint o opera iune de finan are,pe baza
unui contract de leasing ,în care finan atorul asigur fondurile necesare pentru întreaga
investi ie.Pe toat durata contractului,închiriatorul-proprietar permi te utilizatorului-chiria s
foloseasc un anumit bun în schimbul promisiunii ultimului de a efectua o serie de pl i (rate de
leasing) pe durata contractului.Câ tigurile ob inute prin leasing sunt derivate din utilizarea
bunului , nu din dreptul de proprietate asupra aces tuia.O opera ie tipic de leasing decurge astfel:
utilizatorul hot r te asupra echipamentului de care are nevoie,asupra întreprinderii
produc toare,a m rcii i modelului.De asemenea,specific clar orice însu ire special dorit a
bunului,termenele de garan ie,livrare,instalare, i service-ul.Totodat ,utilizatorul negociaz
pre ul.Dup ce echipamentul i aspectele importante au fost specificate,iar cont ractual de
vânzare-cump rare negociat,utilizatorul încheie un contract de l oca iune cu finan atorul-
proprietar, negociind cu acesta durata contractului ,ratele de leasing,dac taxele de
vanzare,livrare,instalare vor fi incluse în pre ul contractului,precum i alte considerente
op ionale.Termenul de leasing include o varietate de t ranzac ii de la cele în care leasingul
reprezinta folosirea propriet ii închiriate pentru o scurt perioad de timp, pân la cele în care
leasingul este, de fapt, un mijloc de finan are a utilizatorului-chiria pentru a achizi iona bunul
închiriat.
Leasingul este o tehnic de afaceri economice , anume de comer i de finan are bunuri
mobiliare i imobiliare,care au la baz un contract de loca ie prin care se instr ineaza dreptul de
folisin dar se p streaz cel de proprietate.La expirearea contractului util izatorul are dreptul la
tripla op iune: s cumpere produsul la valoarea rezidual ,s prelungeasc sau s inceteze
afacerea de leasing.Leasingul apare în afacerile ec onomice ca o formul relativ nou ,
promi toare de afaceri economice,în care partenerii sunt produc torul,finan atorul i
utilizatorul.Leasingul are atât asem nri,cât i deosebiri fa de vânzarea-cump rarea pe credit
precum i tradi ionala închiriere.
Leasingul este o problem de actualitate i, de i prezen a sa în Romania acumuleaz
aproape 20 de ani, se poate considera c înc este privit ca o noutate i datorit faptului c nu
exist o baz legal complex legat de tot ceea ce implic aceast form de finan are.
În rile Europei Centrale i de Est, leasingul a devenit o oportunitate de ren ovare a
utilajului i a unit ilor de transport, confirmându- i rentabilitatea, fiind comod în realizare i
prezint avantaje evidente, în compara ie cu alte modalit i de investi ii, inclusiv cu creditul
bancar.
În ciuda crizei mondiale i na ionale, leasingul a devenit i va r mâne un produs financiar
bine înr dcinat în pia a de profil în Romania. De i num rul de contracte a sc zut în perioada
prezent i implicit în valoarea tranzac iilor, leasingul poate constitui o pârghie utilizat de stat
pentru susmontarea unor dificult i ap rute în derularea unor proiecte de amploare. De exe mplu,
în prezent, se încearc implicarea societ ilor de leasing în programul de înnoire a parcului auto.
Acest lucru ar oferi solu ii de finan are mai avantajoase pentru participan ii la program i ar
putea avea efecte benefice asupra pie ei auto din Romania.
Problematica leasingului trateaz o varietate larg de subiecte legate de definirea sa,
avantajele i dezavantajele acestei forme de finan are, reglement ri legale, metode de calcul i
evaluare etc. Totu i, în ciuda complexit ii care îl caracterizeaz , leasingul se concretizeaz într-
o form final relativ simpl i accesibil beneficiarilor, dar al c rui succes depinde în mare parte
de flexibilitatea i profesionalismul societ ilor de leasing.
Forme rudimentare ale leasingului dateaz înc de la începutul omenirii. Înc din
antichitate, în ri orientale precum Mesopotamia sau Egipt, g sim forme apropiate acestor tipuri
de opera iuni.
Obiectul opera iunilor îl constituiau uneltele utilizate în agricu ltur , iar p rile erau, pe de
o parte clasele bogate i, pe de alt parte agricultorii c rora li se “închiriau” aceste unelte sau
chiar p mânt.
Potrivit speciali tilor 4, leasingul a fost utilizat pentru prima dat în SUA, atunci când
firma Bell Tellephone a oferit abona ilor s i posibilitatea de a închiria aparate telefonice, î n loc
s le cumpere. Toate aceste opera iuni reprezentau, de fapt, simple loca iuni, îns condi iile i
scopul pentru care au fost închiriate contractele d e leasing, au f cut posibil abordarea
leasingului sub latura sa de opera iune de credit.
Prima societate specializat în opera iuni de leasing al echipamentelor mobiliare a fost
fondat în 1952 de D.P. Bootle care, în urma unei experien e personale avut pe vremea când
lucra la o întreprindere de produse alimentare, a p us bazele “United States Leasing Corporation”,
societate care este ast zi printre cele mai puternice în domeniu.
Societ ile de leasing s-au înmul it rapid în SUA. În 1959, acestea operau cu 300
mil.USD, în 1967 cu peste 5 mil. USD în 1970 cu cir ca 7 mil. USD, ritmul mediu anual al
opera iunilor de leasing în SUA ridicându-se la 10-15% 5. Dupa cel de-al doilea R zboi Mondial,
aceast dezvoltare a leasingului în SUA s-a datorat nevoil or mari de capital pentru restructurarea
industriei bazat pe producerea armamentului.
In Europa, leasingul a p truns mai tarziu, mai întâi în Anglia, r spândindu-se apoi, mai
ales în rile occidentale (Germania, Fran a, Olanda, Belgia).
4Gabriel Tita-Nicolescu-Regimul juridic al operatiuni lor de leasing: Bucuresti, Editura All Becak 2003 pag .7
5 Monica Violeta Achim-Leasing-o afacere de success: Bucuresti, Editura Economica 2005, pag.19
În Romania, în februarie 1996 a luat fiin Uniunea Na ional a Societ ilor de Leasing
din Romania – transformat mai târziu în Asocia ia Societ ilor de Leasing din Romania. În ceea
ce prive te legisla ia care reglemeteaz leasingul, ara noastr face parte din categoria rilor cu o
legisla ie par ial constituit .
Termenul de leasing provine din cuvântul englezesc “lease” care înseamn “a închiria”.
La rândul s u termenul englezesc î i are r dcinile în vechiul cuvânt fran uzesc “lesser, laisser”
(a l sa) extras din latinescu “laxus” (liber, lejer).
În SUA, ara de origine a leasingului, acesta este definit a stfel: “opera iile de leasing
reprezint transferul dreptului folosin ei unor bunuri pentru o perioad limitat , dup care se
poate proceda la returnarea lor, vânzarea, inclusiv vânzarea cu acordul p rilor, sau la returnarea
bunurilor sau prelungirea duratei folosin ei”.
Prima defini ie legal a leasingului în Europa provine din Fran a, unde opera iunea este
denumit “credit-bail”. În aceast ar , normele legale prev d c opera iunile de credit-bail sunt
reprezentate astfel:
a) închirierea unor bunuri de echipamente, materiale sau utilaje cump rate în vederea
acestei închirieri de c tre întreprinderi având calitatea de locator, speci alizate în
asemenea opera iuni, care p streaz calitatea de proprietar al bunurilor închiriate, d ar care
transmit locatarului prerogativele posesiei i folosin ei, permi ând acestuia din urm i
posibilitatea de a cump ra în totalitate ori în parte, la data expir rii contractului, pl tind o
sum care reprezint deducerea din pre ul ini ial al v rs mintelor periodice f cute de
locator.
b) opera iunile pe care o întreprindere d cu chirie bunurile imobile, pentru a se exercita
asupra lor atât posesia, cât i folosin a de c tre comerciant al c rui obiect de activitate nu
poate fi îndeplinit f r aceste valori, bunuri pe care le edific ori le cumpar locatarul,
pentru care prime te periodic suma convenit cu locatorul, iar aceasta este îndrepta it s
devin proprietarul imobilului respectiv.
Leasingul este o opera iune complex , relativ recent , o tehnic modern de contractare
în comer ul interna ional. De i complex , contractul de leasing constituie un tot unitar în care se
pot distinge cu u urin dou sau mai multe contracte de baz i unul sau mai multe contracte
complementare.
Într-o alt accep iune, leasingul este o form de comer i de finan are prin loca ie de
ctre societ i financiare specializate în acest tip de opera iuni ori direct de c tre produc torii
unor utilaje, ma ini, mijloace de transport etc.
Obiectul contractului de leasing îl constituie acor darea dreptului de folosin asupra unui
bun cu posibilitatea achizi ionarii acestuia la expirarea termenului contractua l, la un pre care s
in cont de v rs mintele pl tite anterior cu titlu de rat de leasing (chirie).
De asemeni, leasingul poate fi definit i ca o metod de privatizare, societ ile comerciale
cu capital majoritar de stat vânzând active (sec ii, cl diri, ateliere) prin leasing imobiliar cu
clauza irevocabil de vânzare. Obiectul opera iunilor de leasing s-a extins de la bunurile mobile ,
caz în care discutam de leasing mobiliar, i în sectorul activelor imobiliare, situa ie în care
vorbim despre leasing imobiliar.
În legisla ia noastr se prevede c leasingul este opera iunea prin care o parte denumit
locator/finan ator, transmite pentru o perioad determinat dreptul de folosin asupra unui bun
al c rui proprietar este cealalt parte, numit utilizator, la solicitarea acestuia, locatorul
obligându-se s respecte dreptul de op iune al utilizatorului de a cump ra bunul, de a prelungi
contractul de leasing sau de a înceta raporturile c ontractuale. Utilizatorul poate opta pentru
cump rarea bunului înainte de sfâr itul perioadei de leasing dac p rile, convin astfel i dac
utilizatorul achit toate obliga iile asumate prin contract.
Contractul de leasing impune anumite obliga ii reciproce între p rile care efectueaz
opera iunea de leasing.Într-o opera iune de leasing particip trei p ri principale, i anume:
• Furnizorul
• Societatea de leasing,în calitate de finan ator/locator
• Utilizatorul ,care se mai nume te i locator
Furnizorul este proprietare,de asemenea vânz torul obiectului ce face obiectul
leasingului,el fiind de obicei produc torul bunului respectiv,îns poate avea i doar calitatea de
comerciant.Între finan ator i furnizor de multe ori nu exist nicio diferen ,mai ales în cazul
leasingului opera ional.Pentru furniyor leasingul reprezint o modalitate de promovare a
vânzarilor,de l rgire a cercului de clien i i a ariei de desfacere.Prin intermediul leasingului
vânzatorul are practic la dispozi ie o modalitate de transformare a unei livr ri cash într-una pe
credit sau prin intermediul societ ii de leasing.
Finan atorul/locatorul : societatea de leasing poate fi pe de-o parte o fili al a unei
bnci,sau o societate de interes bancar, iar pe de al t parte,societate de leasing independent .De
asemenea pot fi i mixte,de asemenea pot exista i finan atori complet str ini,adic filiale ale
unor societ i de leasing str ine.Pentru efectuarea unei opera iuni de leasing orice persoan fizic
sau juridic va formula unei societ i de leasing o ofert ferm ,înso it de lista cuprinzând
bunurile care vor constitui obiectul contractului d e leasing,precum i alte acte din care s rezulte
situa ia sa financiar .
Locatorul/finan atorul are ca obliga ii în cadrul unei opera iuni de leasing :
• S respecte drepturile utilizatorului de a alege furn izorul potrivit necesit ilor.
• S incheie un contract de vânzare-cump rare cu furnizorul incidact de utilizator, în
condi iile expres formulate de acesta.
• S incheie contractul de leasing cu utilizatorul i s transmit acestuia, în temeiul
contractului de leasing,toate drepturile rezultând din contractul de vânzare-cump rare , cu
excep ia dreptului de dispozi ie.
• S respecte dreptul de op iune al utilizatorului,care const în posibilitatea opt rii pentru
prelungirea contractului sau pentru achizi ionarea sau restituirea bunului.
• S îi garanteze utilizatorului folosin a lini tit a bunului, dac acesta a respectat toate
clauzele contractuale.
• S îi asigure printr-o societate de leasing , bunuril e oferite în leasing.
Atractivitatea contractului pentru s ociet ile de leasing, deriv din veniturile ce le revin
în urma opera iunii: rata de leasing pentru utilizarea bunului în perioada d rii în folosin ;
dobânda pentru finan area pe termen mijlociu/lung; costul serviciilor of erite de societatea de
leasing utilizatorului etc. În ceea ce prive te organizarea i func ionarea societ ilor de leasing
din România, legea spune c ele înfiin eaz i func ioneaz potrivit Legii nr. 31/1990,
republicat .Aceasta spune c societ ile de leasing sunt societ i comerciale,având ca obiect de
activitate desf urarea opera iunilor de leasing i un capital social minim,subscris i v rsat
integral la înfiin are,de 500 milioane lei.
Utilizatorul poate fi o persoan fizic sau juridic , de drept privat sau de drept
public,autohton sau str in ,el este cel mai important participant la derularea opera iunii de
leasing.
Utilizatorul , în cadrul unei o pera iuni de leasing se oblig :
• S efectueze recep ia i s primeasc bunul la termenul stipulat n contractul de leasing.
• S efectueze pl ile cu titlu de rat de leasing în cuantumul valoric stabilit i la termenele
prev zute în contractul de leasing.
• S suporte cheltuielile de între inere i alte cheltuieli care decurg din contractul de lea sing
• S î i asume pentru întreaga perioad a contractului , în lipsa unei stipula ii concrete
totalitatea obliga iilor care decurg din folosirea bunului direct sau prin prepu ii s i.
• S permit finan atorului verificarea periodic a st rii i a modului de exploatare a
bunului care face obiectul contractului de leasing.
• S restituie bunul în conformitate cu prevederile con tractului de leasing.
• De a executa alte obliga ii stipulate în contract.
Trebuie men ionat faptul c participarea utilizatorului la opera iunea de leasing implic
anumite cheltuieli care ac ioneaz ca un factor de limitare a accesului la aceste ope ra iuni.Totu i
utilizatorul dispune i de o serie de avantaje : plata e alonat în timp,în locul unei pl i
globale,asisten a tehnic i financiar-contabil oferite de societ ile de leasing,care dispun de
servicii specializate în acest sens.Una dintre deci ziile importante pe care utilizatorul trebuie s le
fac este, pe lâng alegerea bunului de leasing i alegerea societî ii de leasing.Societ ile de
leasing pot încheia afaceri cu persoane fizice,cu s ociet i persoane juridice i f r personalitate
juridic i cu întreprinderi de proprietate public .Unele societ i fixeaz un anumit segment al
bunurilor de leasing preferate de ace tia sau o anumit limit minim sau maxim a valorii
bunului ce face obiectul leasingului.Decizia utiliz atorului legat de alegerea societ ii de leasing
se bazeaz în primul rând pe structura e alon rii pl ii ratelor de leasing.Unele societ i de
leasing ofer rate ini iale mai ridicate,altele ofer rate cu o durat de 2-4 ani, cu rate uniforme pe
toat durata contractului.
Nu este recomandat , de obicei a al ege între societ ile de leasing pe baza m rimii sau
a formei de proprietate, ci este util a alege luând în considerare m rimea ratei de leasing ini iale
i valoarea bunului de leasing, f când compara ie între acestea i costul total al tranzac iei.Se
poate spune c o societate de leasing este de calilate dac nu se limiteaza doar la forme de
contracte unilaterale, ci este flexibil în ceea ce prive te încheierea afacerii i rela iile cu
furnizorii.
O alt categorie de participan i la opera iunea de leasing o constituie intermediarii, care
pot fi organisme de intermediere, reprezentan i sau delega i ai societ ii de leasing.Rolul
intermediarilor este stabilirea leg turii între partenerii de leasing, preg tirea contractului de
leasing. De exemplu, o societate care serve te ca intermediar va contracta alte societ i de
leasing localizate în rile diver ilor cump rtori poten iali,care vor achizi iona bunul în locul
importatorilor , dac ace tia din urm doresc s ob in bunul respectiv. Intermediarii pot
contribui la unuficarea pie ei leasingului i la reducerea nivelului taxei de leasing,deoarece
pentru men inerea cercului de clien i ace tia încearc întotdeauna s g seasc cele mai ieftine
surse de finan are a opera iunilor de leasing.
1.2. Caracterele juridice ale contractului de leasi ng
Dupa cum am vazut, leasing-ul este o forma de finan tare cu termen, o operatiune de
credit-bail, care se caracterizeaza prin faptul ca obiectul contractului se refera la un echipament
care urmeaza sa fie folosit numai în scopuri profes ionale . Bunurile sunt cumparate de catre
locator numai pentru a fi date în locatie. Durata l ocatiei trebuie sa corespunda duratei economice
de utilizare a masinilor sau echipamentelor respect ive . Ratele chiriei sunt fixate astfel încât sa
permita amortizarea valorii bunurilor . Utilizatoru l are latitudinea sa opteze pentru achizitionarea
bunului la un pret care sa corespunda valorii sale reziduale.
Leasingul este o opera iune complex care stârne te foarte multe întreb ri relative la
natura sa juridic . Succesul sau e ecul pe care l-ar putea avea cel care porne te în deternimarea
naturii juridice a opera iunii de leasing se datoreaz gradului de libertate în abordarea acestuia.
Aceast figur juridic reliefeaz disprecierea pe care anglo-americanii o fac tradi ional între
titlu de proprietate asupra unui bun i utilizarea material a acestuia.
Societ ile de in mijloace fixe i le înregistreaz ca atare în bilan ul lor, dar în acest sens
important este utilizarea cl dirilor i echipamentelor lor, i nu dreptul de proprietate în sine. O
modalitate prin care se poate ob ine dreptul de folosin asupra activelor este aceea de a le
achizi iona, dar o alternativ este de a le folosi în regim de leasing. Acesta es te principiul pe baza
cruia este dezvoltat i produsul leasing, ca serviciu financiar nebancar.
O parte din legiile i normele care trateaz natura juridic a leasingului sunt 6:
Codul Fiscal -Nr. 571/2003; cu normele de aplicare 2013
• Codul de Procedur Fiscal – Ordonan a Nr. 92/2003; modificat
Legea Leasingului – Ordonan a Nr. 51/1997;actualizat in 2007
Legea Leasingului – modificat i republicat în 2004;
Ordonan a privind unele m suri financiar-fiscale (Legea IFN), Ordonan a Nr. 28/26.01.2006;
Legea Leasingului Nr. 287/2006, pentru modificarea i completarea Ordonan ei Guvernului nr.
51/1997 privind opera iunile de leasing i societ ile de leasing.
Leasingul financiar este asimilat activit ii de creditare i poate fi desf urat numai de
institu ii financiare nebancare, în conformitate cu regleme nt rile specifice. Prevederile Legii
Leasingului (O.G. nr 51/1997) înc se aplic atât societ ilor care desf oar activit i de leasing
financiar, cât i celor care desf oar activit i de leasing opera ional, în m sura în care acestea
nu contravin reglement rilor specifice aplicabile institu iilor financiare nebancare.
Activit ile societ ilor de leasing pot fi desf urate pe baza O.G. nr. 28/2006 privind
reglementarea unor m suri financiar-fiscale, aprobate de legea nr. 266/2 006 astfel:
6www.alb-leasing.ro/proiectelegislative.html
Activit ile de leasing financiar pot fi desf urate numai de institu ii financiare nebancare
înregistrate;
Institu ii financiar nebancare au obliga ia s se înregistreze la BNR i s se raporteze periodic;
BNR este îndrept it s solicite informa ii despre oricare entitate membr a Grupului BRD-
SG.
Activit ile de leasing opera ional pot fi desf urate numai de c tre societ ile de leasing,
altele decât institu ii financiare nebancare, în conformitate cu prevede rile O.G. 51/1997 i ale
Legii nr 31/1990.
Legea Leasing-ului prevede o clauz obligatorie, a fi inclus în contractul de leasing care
s defineasc leasingul ca financiar sau opera ional, aceast clauz nu este suficient pentru a
evita riscul de reclasificare a opera iunii dintr-o opera iune de leasing financiar 7 sau într-una de
leasing opera ional (sau invers), ci esen a contractului trebuie s fíe în concordan cu
clasificarea sa ca leasing financiar sau opera ional.
La aceste câteva legi i ordonan e, societ ile de leasing mai sunt reglementate de un
num r mare de norme, ordine i reglement ri emise de BNR. Din peste 35 de astfel de
documente, amintesc cele mai importante i anume:
Norma BNR privind registrul special al institu iilor financiare bancare – Norma Nr. 6/2006;
Norma Nr. 2/2007 pentru modificarea i completarea Normei BNR privind capitalul minim al
institu iilor financiare bancare;
Norma Nr. 16/2006 privind fondurile proprii ale ins titu iilor financiar bancare;
Ordin Nr. 2/2006 privind modul de organizare i conducere a contabilit ii întocmirea
situa iilor financiare de c tre institu iile financiare nebancare;
Ordin Nr. 38/2008 privind interzicerea utiliz rii instrumentelor de plat , de debit, de tipul
cecului, cambiei i biletului la ordin în format vechi;
Regulament Nr. 4 din 2008 privind clasificarea cred itelor i plasamentelor, precum i
constituirea, regularizarea i utilizarea provizioanelor specifice de risc de cr edit, cu modific rile
i complet rile ulterioare.
Leasing-ul financiar este acel contract de leasing care îndepline te cel pu in una dintre
urm toarele condi ii:
a) riscurile i beneficiile dreptului de proprietate asupra bunul ui care face obiectul leasingului
sunt transferate Utilizatorului la momentul la care contractul de leasing produce efecte;
b) contractul de leasing prevede expres transferul d reptului de proprietate asupra bunului ce face
obiectul leasingului c tre Utilizator la momentul expir rii contractului;
7www.alb-leasing.ro
c) utilizatorul are op iunea de a cump ra bunul la momentul expir rii contractului, iar valoarea
rezidual exprimat în procente este mai mic sau egal cu diferen a dintre durata normal de
func ionare maxim i durata contractului de leasing, raportat la durata normal de func ionare
maxim , exprimat în procente;
d) perioada de leasing dep ete 80% din durata normal de func ionare maxim a bunului care
face obiectul leasing-ului; în în elesul acestei defini ii, perioada de leasing include orice perioad
pentru care contractul de leasing poate fi prelungi t;
e) valoarea total a ratelor de leasing, mai pu in cheltuielile accesorii, este mai mare sau egal cu
valoarea de intrare a bunului.
Leasing-ul opera ional este orice contract de leasing încheiat între Locator i Locatar,
care transfer locatarului riscurile i beneficiile dreptului de proprietate, mai pu in riscul de
valorificare a bunului la valoarea rezidual , i care un îndepline te niciuna dintre condi iile
prev zute în cazul leasingului financiar la literele b) i c) din defini ia leasingului financiar.
Conform defini iei, riscul de valorificare 8 a bunului la valoarea rezidual se consider a fi
suportat de c tre Locator atunci când op iunea de cump rare nu este exercitat la începutul
contractului sau când contractul de leasing prevede expres restituirea bunului la momentul
expir rii contractului.
Leasing-ul mai cuprinde, de asemenea, promisiunea b ilaterala de locatie din partea
finantatorului si a utilizatorului, preexistenta co ntractului de locatiune, care va avea valoare de
contract numai atunci când se vor concretiza toate elementele contractului de locatie. În acelasi
timp, este inclusa o stipulatie pentru altul, în ba za careia utilizatorul poate actiona în garantie pe
vânzatorul bunului.
Asadar, contractul de locatiune din cadrul operatiu nii de leasing este sinalagmatic perfect,
consensual si intuitu personale. Locatorul nu se ob liga decât în consideratia calitatilor persoanei
sau a garantiilor pe care le ofera intreprinderea u tilizatoare.
Rolul finantatorului este de a finanta afacerea, ne având vreo influenta asupra mersului
acesteia, ceea ce îngaduie acestuia sa cedeze contr actul sau, daca circumstantele o cer .
În acelasi timp, leasing-ul are trasaturile caracte ristice ale unui contract de adeziune,
deoarece la încheierea sa utilizatorul nu are posib ilitatea sa aduca modificari clauzelor stipulate.
În concluzie, leasing-ul este – prin natura sa juri dica si prin trasaturile enuntate – un
contract complex, reprezentând o îmbinare a mai mul tor tehnici juridice, într-un cadru unitar.
8 M.Andreica, "Decizia de finan are in leasing", Bucure ti, Ed.Cibernetica,2003, pag 167;
Din punct de vedere contabil, defini iile referitoare la opera iunile de leasing conform
reglement rilor contabile române ti sunt similare cu cele oferite de Standardele Int erna ionale de
Contabilitate (IAS 17 – Contracte de leasing).
Contractul de leasing conform O.G. nr.51/1997, mod ificat prin Legea nr.90/1998 a
devenit un contract tipic i este un act juridic bilateral, care se încheie în tre societatea de leasing,
în calitatea de locator i utilizator.
Tabelul nr.l – principalele prevederi ale Ordonan ei nr. 51/1997 care trebuie avute în
vedere la structura unui contract de leasing includ :
Societ ile de leasing financiar Societ ile de leasing opera ional
Defini ii:
Valoarea de intrare reprezint valoarea la care a fost achizi ionat bunul de c tre Finan ator,
respectiv costul de achizi ie;
Valoarea total reprezint valoarea total a ratelor de leasing la care se adaug valoarea rezidual ;
Valoarea rezidual reprezint valoarea la care, dup achitarea de c tre utilizator a tuturor ratelor
de leasing prev zute în contract, precum i a tuturor celorlalte sume datorate conform contra ctului,
se face transferul dreptului de proprietate asupra bun ului c tre Locatar/Utilizator, i este stabilit de
prile contractante;
Rata de leasing reprezint cota- parte din
valoarea de intrare a bunului i dobânda de
leasing, care se stabile te pe baza ratei dobânzii
cuvenite prin acordul p rilor; Chiria este stabilit prin acordul p rilor;
Obliga ia asigur rii activului în leasing: Prin contractul de lesing – financiar sau opera ional, dac
prile un au convenit altfel, obliga ia de a asigur bunul revine Locatorului/Finan atorului, care are
li bertatea în privin a alegerii asigur torului. Costurile asigur rii sunt în sarcina
Locatorului/Utilizatorului, dac prin contract p rile nu convin altfel, respectiv p rile pot stabili ca
Locatarul – Utilizatorul s fie cel care suport costul asigur rii.
Elementele obligatorii ale unui contract de leasing : Contractul de leasing trebuie s cuprind , pe lâng
prile contractante, cel pu in urm toarele elemente:
a) clauza privind definirea contractului de leasing ca leasing financiar sau opera ional;
b) denumirea bunului care face obiectul constractul ui de leasing i caracteristicile de identificare ale
acestuia;
c) valoarea ratelor de leasing i termenul de plat a acestora;
d) perioada de utilizare în sistem de leasing a bun ului;
e) clauza privind obliga ia asigur rii bunului;
f) valoarea total a contractului de leasing.
Elemente obligatorii adi ionale ale unui contract de
leasing financiar
g) valoarea de intrare a bunului;
h) valoarea rezidual a bunului convenit de p ri, când
este cazul;
i) valoarea avansului;
j) rata de leasing. – nu exist cerin e adi ionale
Sursa: Ordonan ei nr. 51/1997 actualizata si analiza proprie
Uzual, un contract de leasing cuprinde urm toarele elemente:
– denumirea i descrierea tehnic a bunului închiriat, cu precizarea gradului de uzu r, cât i
furnizorul ales;
– data i locul unde se va face predarea bunului de c tre furnizor utilizatorului, condi iile de
livrare i de instalare a bunului;
– necesitatea încheierii unui proces verbal dup punerea în func iune spre a se constata modul de
func ionare;
– necesitatea încheierii unui proces verbal de recep ie din care s rezulte starea bunului;
– pre ul bunului, iar în unele cazuri i pre ul la care bunul respectiv ar putea fi cump rat dup
expirarea termenului de închiriere;
– obliga ia utilizatorului de a fixa pe una din piesele (p rile) bunului închiriat o plac din care s
rezulte numele proprietarului (din motive de public itate);
– condi iile de utilizare, între inere i control asupra bunului închiriat, cu detalierea o bliga iilor
chiria ului, acesta asumându-si r spunderea eventualelor prejudicii cauzate;
– garantarea bunului de c tre utilizator i exonerarea societ ii de leasing de orice
responsabilitate;
– proprietatea bunului cu implica iile i modul de exercitare a dreptului de proprietate;
– responsabilitatea chiria ului i varianta de asigurare a bunului;
– chiria pe care locatarul se angajeaz s o pl teasc proprietarului, cu precizarea monedei în care
aceasta urmeaz a fi efectuat , cât i modalitatea de plat , plus data la care se efectueaz prima
plat ;
– rezilierea contractului pentru diferite cazuri i implica iile pentru chiria i firma de leasing;
– expirarea contractului (potrivit triplei op iuni a locatarului);
– starea bunului restituit;
– modul de suportare a taxelor i impozitelor;
– modul de solu ionare a reclama iilor;
– condi ii suspensive.
Furnizorul bunului se poate angaja odat cu închirierea bunului s acorde i asisten
tehnic în procesul de utilizare. Contractul, în acest caz , are un caracter mixt, de contract de
închiriere i asisten tehnic . În partea final a contractului se va preciza obliga ia utilizatorului
de a restitui bunul în stare de func ionare. Se va face men iunea c neplata chiriei duce la
rezilierea contractului, pe contul i r spunderea utilizatorului. Se vor nominaliza evenime ntele
fortuite i de for major care exonereaz p rile de obliga ii. Printre elementele componente ale
contractului de leasing, în mod deosebit au importa n perioada de închiriere, modul de
determinare a taxei de leasing, obliga iile i drepturile p rilor.
Plecând de la realitatea c în condi iile actuale de dezvoltare a tiin ei i tehnicii ritmului
de perimare al echipamentului este foarte rapid, so ciet ile de leasing împart, în vederea
închirierii, via a tehnic a ma inii (timpul în care o ma in poate fi men inut în stare de
func ionare prin între inere i repara ii) în dou perioade:
perioad primar , egal cu via a economic a ma inii (intervalul de timp în care se
apreciaz c ma ina nu risc s sufere o uzur moral );
perioad secundar , echivalent cu intervalul de timp care dureaz de la terminarea
vie ii economice pân la sfâr itul vie ii tehnice a ma inii.
Leasing-ul se înf ieaz ca o opera iune comercial care se compune din mai multe
raporturi juridice:
1. Contractul de vânzare–cump rare cu privire la obiectul ales de c tre utilizator se încheie între
vânz tor (furnizor, produc tor) i cump rtor, care e finan atorul întregii opera ii i trateaz cu
vânz torul toate elementele vânz rii.
2. Contractul de mandat intervine între finan ator ca mandant i utilizator ca mandatar. În
temeiul acestui mandat primit din partea finan atorului, utilizatorul, care nu va deveni proprieta r
al bunului, discuta cu vânz torul condi iile cump rrii, pre ul, modalit ile de livrare, etc.
Cump rarea se realizeaz juridic, în persoana institu iei finan atoare.
3. Contractul de loca ie intervine între finan ator (devenit proprietar al bunului) i utilizator
(devenit locatar). Obliga ia de între inere a bunului închiriat este, în întregime, pe seama
locatarului care suport prima de asigurare, iar nu pe seama locatorului.
4. Promisiunea unilaterala de vânzare finan eaz pe seama finan atorului i opereaz la
finele duratei contractului de leasing, în sensul c utilizatorul are posibilitatea fie s restituie
bunul, fie s cear reînnoirea loca iei pentru o nou perioad de timp contra unei chirii
diminuate, fie s cumpere bunul la un pre rezidual.
Caracteristica principal a contractelor de leasing este faptul c se conserv dreptul de
proprietate asupra bunurilor care constituie obiect ul contractului, beneficiarul neavând decât
dreptul de folosin al lor.
Proprietatea nu se transmite decât dac , la sfâr itul contractului, beneficiarul dore te s
cumpere bunul la valoarea rezidual r mas , conform uneia din cele trei op iuni ale contractului
de leasing
Contractul de leasing are ca tr stur principal caracterul s u atipic, situându-se undeva
între contractul de închiriere, cel de cump rare i cel de creditare, dar nefiind nicidecum o
combina ie între acestea trei.
Astfel, contractul de leasing este calificat în lit eratura de specialitate ca unul de tip „sui
generis" i anume 9:
a) Leasingul este un mod de finan are special pentru cedarea folosirii obiectului de leasing;
b) Contractul de leasing, în general, este un tip de contract reglementat special prin Codul de
Drept Civil;
c) Prin contractul de leasing se constituie rela ii specifice triunghiulare între furnizorul de leas ing
locatorul de leasing utilizatorul de leasing;
d) In privin a delimit rii riscurilor afacerilor de leasing dintre locator ul de leasing i utilizatorul
de leasing sunt unele clauze specifice pentru astfe l de contracte.
Din punct de vedere juridic, contractul de leasing prezint urm toarele caracteristici:
este un act juridic bilateral care se încheie între societatea de leasing, în cal itate de finan ator
(locator), i utilizator, în calitate de beneficiar;
este un act sinalagmatic pentru c ambele p ri se oblig reciproc, aceasta d na tere la obiga ii
corelative i independente, fapt ce permite aplicarea principii lor generale relative la executarea
ori neexecutarea contractelor sinalagmatice (exempl u: rezilierea);
are titlu oneros i con inut patrimonial, adic transmiterea dreptului de folosin se face
contracost i to i cei trei subiec i implica i urm resc interese patrimoniale, i anume realizarea
unui profit evaluabil în bani;
este un act netranslativ de proprietate, adic transmite doar dreptul de folosin , nu i dreptul
de proprietate;
are caracter consensual, adic simpla manifestare de voin a p rilor este suficient pentru
realizarea acordului în mod valabil;
are caracter complex, realizând o întreag gam de opera ii;
este un contract comercial, deoarece reglementeaz multiple raporturi juridice între partenerii
de afaceri;
are caracter intuitu personae, adic utilizatorul trebuie s fac dovada exploat rii ulterioare a
bunului, neavând dreptul de a înstr ina drepturile sale ori de a cesiona contractul f r acordul
locatorului;
9 T. Molico, E. Wunder, Leasing, un instrument moder n de investi ii i finan are, Editura CECCAR, Bucure ti, 2003, p. 60.
este un contract cu executare succesiv , deoarece efectele sale se produc pe tot parcursul
derul rii contractului;
este un contract cu caracter irevocabil 10 , atunci când societ ile de leasing împart via a tehnic
a ma inilor în dou perioade : -perioada primar egal cu via a economic (intervalul de timp în
care ma ina nu risc s sufere uzura moral ), perioada în care contractul nu poate fi reziliat i
perioadasecundar echivalent cu intervalul de timp care dureaz de la terminarea vie ii
economice pân la sfâr itul vie ii tehnice a ma ini, perioad în care contractul poate fi reziliat
oricând cu un preaviz conform prevederilor contract ului;
1.3. Deosebiri i asem nri cu alte contracte
Compara ie cu contractul de vânzare-cump rare
Prin referire la asem narea cu opera iunea de vânzare-cump rare, fie c este vorba de
vânzarea-cump rarea propriu-zis , fie de cea în rate i cu termen în ce privesc finalitatea,
obiectul opera iunii fiind constituit dintr-un bun care este schim bat ca marf , ob inându-se
contravaloarea în bani. In ceea ce prive te deosebirea, accentul cade pe vânzarea dreptului de
folosin , finan atorul în acest caz p streaz proprietatea asupra bunului, iar toate celelalte
obliga ii, inclusiv riscurile, revin utilizatorului.
Redeven ele vor fi deduse în cazul în care utilizatorul î i manifest op iunea de a cump ra
bunul folosit îns ele nu au natura juridic a ratelor respectiv de plat a pre ului; în cazul
vânz rii-cump rrii cu plata pre ului în rate i cu termen 11 (care este un contract potrivit c ruia
cump rtorul î i asum obliga ia de a pl ti pre ul unui bun din veniturile salariale realizate prin
re ineri lunare) obliga iile specifice din sarcina p rilor i anume de predare a lucrului i de
garan ie a cump rtorului în ce-1 prive te pe cump rtor determin transmiterea dreptului de
proprietate i a riscurilor din momentul încheierii contractului . Datorit finalit ii sale
economice, contractul de creditare-închiriere nu po ate fi asimilat cu contractul de vânzare în rate,
întrucât utilizatorul poate deveni proprietar numai la sfâr itul mai multor ani, f r efect
retroactiv, pân atunci fiind simplu utilizator.
In ce prive te vânzarea-curnp rarea cu p strarea propriet ii pân la plata pre ului
cump rtorul devine automat proprietarul bunului odat cu plata pre ului. Leasingul se
deosebe te de acest contract prin aceea c utilizatorul nu devine proprietar în mod automat, la
finele perioadei de folosin a bunului, când el are posibilitatea de a cere ach izi ionarea bunului.
Compara ie cu vânz rile pe credit i împrumutul bancar
10 Monica Violeta Achim, Leasing -o afacere de succes, Editura Economic , Bucure ti, 2005, p. 72.
11 Dorin Clocotici, Gh. Gheorghiu – „Contractul de leasi ng. Caracteristici" publicat în Revista de Drept Comer cial nr. 7-R/2004,
Ed. Lumina Lex, Bucure ti, pag 228 .
De i leasingul a fost calificat drept „un credit în na tur " sau „opera iune cu scop financiar
grevat de un contract de închiriere" subliniindu-se în ac est mod c mai ales în ceea ce-1 prive te
pe finan ator leasingul este „un credit mediu sau lung, gara ntat de un drept de proprietate".
Curtea din Paris în decizia sa din 10 octombrie 197 9 a statuat c în mod cert leasingul presupune
i o închiriere, dar caracterul s u esen ial const în finan area integral de c tre utilizator a unei
investi ii. Prin con inutul s u economic, leasingul este un credit, de forma spec ial în care
opera iunea de restituire, inclusiv a dobânzilor, se face în rate. El poate fi considerat i o form
aparte a creditului bancar i anume un credit care nu const în mijloace financiare, ci din bunuri
în natur specific fiind împrumutate m rfuri concrete, bunuri mobile sau imobile.
Fa de un credit tradi ional, leasingul asigur finan area integral a unei investi ii, pe când
în cazul unui credit, beneficiarul contribuind cu 3 0-50% din valoarea investi iei. O alt deosebire
ar consta în aceea c în cazul leasingului garan ia este chiar dreptul de proprietate pe când în
cazul creditului tradi ional investi ia este grevat de sarcini reale (gaj, ipotec ). Reglement rile
privind vânz rile de credit fixeaz imperativ limitele creditului acordat, prev zând un acont
minim ce trebuie pl tit cu ocazia încheierii contractului clauz ce nu este prev zut i în
contractul de leasing. La leasing nu este vorba de o vânzare pe credit, finan atorul r mânând
proprietar al bunului pân la momentul când i dac se realizeaz vânzarea în privin a c reia
utilizatorul are un drept de op iune.
Compara ie cu contractul de loca ie clasic
În sistemul de drept de common law, leasingul este socotit, mai cu seam pentru
considerente de ordin fiscal i deci sub aspectul dreptului fiscal, ori ca o adev rat loca ie („true
lease"), sau ca o m sur de garan ie („security interest").
Trebuie specificat c un contract de loca ie nu poate duce la dobândirea dreptului de
proprietate. Acesta este reziliabil, de c tre locatar, pe baza unui preaviz, contractul de cr editare-
închiriere este irevocabil, iar ritmul pl ii ratelor de leasing nu poate fi întrerupt. Spre d eosebire
de chiriile pentru loca iune care pot fi considerate fructe ale bunului exp loatat, ratele de leasing
ale contractului de leasing pot fi considerate „pro ducte" deoarece prin ratele de amortizare a
bunului pe care le cuprind ele consum din substan a lucrului pân îl duc la o valoare rezidual ,
la finalul contractului.
în cazul contractului de închiriere, creditorul poa te fi orice persoan , în cazul contractului de
creditare-închiriere, de regul , aceast calitate o poate avea întreprinderea care exercit din punct
de vedere profesional o asemenea activitate.
Compara ie cu contractul de loca iune-vânzare
Loca ia-vânzare, (în acest sens este considerat în drept ul englez precum i în cel german
unde practica îl consider mai degrab o vânzare), este un contract ce rezerv vânz torului
dreptul de proprietate asupra lucrului vândut, pân la plata ultimei rate, iar pentru plata acesteia i
se transmite locatarului automat, proprietatea inte gral asupra bunului, obiect al contractului.
Leasingul se deosebe te de contractul de loca iune-vânzare din sistemele juridice care recunosc
aceast form contractual , întrucât transferul propriet ii nu opereaz automat la sfâr itul
loca iunii-vânz rii, ci este o simpl facultate l sat locatorului, o astfel de clauz are un caracter
accesoriu i f r nici un efect asupra desf ur rii loca iunii.
În cazul loca iunii-vânz rii, locatarul nu ar avea raporturi juridice decât cu vânz torul, i
nu cu produc torul bunului. Prin acest contract utilizatorul are folosin a imediat a lucrului, cu
titlu de locatar, i este creditor al promisiunii de vânzare a lucrulu i la sfâr itul contractului de
loca ie.
Compara ie cu contractul de închiriere tradi ional
Închirierea are în vedere bunuri care- i p streaz integral caracteristicile ini iale i care
permit utilizarea lor f r s intre în calcul fenomenele de uzur ; comparativ, leasingul are, de
regul , ca obiect, echipamente care, chiar dac nu sunt utilizate, sufer o anumit uzur moral i
îi pierd treptat valoarea de întrebuin are.
Chiria clasic 12 reprezint contravaloarea dreptului de folosin , în timp ce chiria de
leasing va include cote-p ri din îns i valoarea bunurilor închiriate, reflectând procesu l de
descre tere a utilit ii lor. Chiria ul-utilizator al bunului respectiv, în cazul leasin gului poate
deveni proprietar dup scurgerea unei anumite perioade de timp, f r efecte retroactive, adic
fr s i se pretind valoarea ini ial a bunului închiriat, fenomen ce nu are loc în cazu l închirierii
tradi ionale.
Aceast a treia deosebire poate fi considerat ca unul dintre cele mai importante avantaje
ale procedeului: este închiriat un bun pentru care în momentul respectiv nu existau fonduri
disponibile în vederea achizi ion rii directe, el este utilizat în baza cesiunii drep tului de folosin ,
iar apoi este cump rat la valoarea rezidual i utilizatarul ini ial devine astfel proprietar în finalul
opera iunii.
Literatura de specialitate delimiteaz , în general, sfera contractelor de leasing financi ar de
cele ale leasingului opera ional. Se consider c dac exist diferen e între leasingul financiar i
cel opera ional, atunci acestea se manifest în mod automat i în privin a contractelor încheiate
pentru astfel de afaceri. 13
12 Dorin Clocotici, Gh. Gheorghiu – „Contractul de leas ing. Caracteristici", Ed. Lumina Lex, Bucure ti, 2004, pag 235.
13 Gheorghe V. Lepadatu, „Standarde, teorii si sisteme de conducere a contab ilitatii pe plan mondial. IAS-uri/IFRS-
uri, elemente de contabilitate financiara aprofunda ta”, Ed. Pro Universitaria, Bucuresti, 2009, pag. 449
Pentru a putea face o scurt compara ie între aceste dou tipuri de afaceri i între formele
de contracte diferite, în cele ce urmeaz sunt prezentate i elementele caracteristice ale
leasingului opera ional.
O afacere se consider leasing opera ional dac locatorul de leasing cedeaz pe un termen
relativ scurt obiectul de leasing unui utilizator, iar utilizatorul de leasing oricând îl va putea
restitui locatorului i rezilia contractul de leasing opera ional.
În cazul leasingului opera ional ratele de leasing convenite nu vor fi achitat e numai pe
baza unui singur contract, pentru recuperarea amort iz rii totale a costurilor cu procurarea i
finan area obiectului de leasing de c tre locatorul de leasing. Totodat , locatorul de leasing în
cazul leasingului opera ional suport toate riscurile cu investi ia i cu închirierea sau
valorificarea obiectului de leasing. 14
În baza celor stabilite în acest sens, literatur a de specialitate consider c leasingul
opera ional este mai apropiat, prin contractul de cedare a folosin ei obiectului de leasing, de
rela iile pure i autentice ale unui contract de închiriere, decât leasingul financiar.
În frecvente cazuri concomitent cu contractele de leasing opera ional se încheie
suplimentar contracte de între inere, contracte de servicii i altele similare. Produc torii adesea
efectueaz afaceri de leasing opera ional pentru produsele lor proprii, prin filialele lor special
constituite în acest scop. În aceste situa ii, i la leasingul opera ional ac ioneaz rela ia
triunghiular : produc tor, locator de leasing i utilizator de leasing.
14 Ghid practic de aplicare a Standardelor Internatio nale de Contabilitate, Partea I, Ed. Economica, Buc uresti, 2001,
(Lucrare elaborata sub conducerea Ministerului Fina ntelor Publice), pag. 197
CAPITOLUL II
PRINCIPALELE FORME DE LEASING
Formele leasingului sunt multiple i diverse, acestea putându-se deosebi prin diferite
criterii de apreciere, care stabilesc încadrarea lo r în paleta bogat a leasingului existent în via a
economic mondial .15
2.1. Criterii de clasificare a formelor de leasing
a) Conform calit ii (pozi iei) locatorului care transmite dreptul de folosin asupra
bunului
1. Leasing direct – locatorul/finan atorul este i produc torul de bunuri, contractul de leasing
fiind încheiat între acesta i utilizatorul bunurilor. Societatea produc toare î i desface prin
leasing produsele fabricate. Leasingul direct ofer chiria ului dreptul de folosire a unui bun,în
timp ce cel care d cu chirie este produc torul bunului care- i re ine dreptul de proprietate asupra
bunului.La rândul s u cel care d cu chirie prime te pl ile de chirie contractate de la chiria ca
remunera ie pentru utilizarea bunului.În mod frecvent,leasin gul direct con ine clauze care impun
celui care d cu chirie s asigure service-ul de între inere;un astfel de angajament se nume te
service lease .Cel care d cu chirie poate,de asemenea s ajute în finan area par ial ,dac este
necesar a chiria ului.
O alt tr stur distinct a leasingului direct este clauza anul rii ,care permite chiria ului
s anuleze (s nu pl teasc ) chiria înainte de expirarea termenului de închiri ere.Aceast clauz
este important pentru chiria deoarece înseamn c el poate returna echipamentul dac acesta se
uzeaz moral prin dezvoltarea tehnologic sau dac nu mai este necesar s fie prelungit
contractul din cauza declinului în afaceri a chiria ului.De asemenea,în mod frecvent,acest tip de
leasing nu permite amortizarea integral ;cu alte cuvinte pl ile prev zute prin contractual de
leasing nu sunt suficiente pentru acoperirea în înt regime a costului echipamentului (bunului).Cu
toate acestea contractul de leasing este ncheiat pe o perioad semnificativ mai scurt decât via a
economic a bunului închiriat i cel care d cu chirie se asteapt s acopere în întregime
costurile cu investi ia prin pl i ulterioare la al i chiria i sau prin vânzarea echipamentului ce a
fost anterior închiriat.
15 Gheorghe V. Lepadatu, „Standarde, teorii si sisteme de conducere a contab ilitatii pe plan mondial. IAS-uri/IFRS-
uri, elemente de contabilitate financiara aprofunda ta”, Ed. Pro Universitaria, Bucuresti, 2009, pag. 455
Marile societ i industriale i comerciale,cu putere financiar semnificativ ,presteaz
serviciul opera iunii de leasing în scopul sprijinirii în acest fel al valorific rilor.Ele ofer astfel
posibilitatea avantajoas ,ca utilizatorul s ob in totul de la un singur loc :
bunul,finan area,garantarea i r spunderea,la care se adaug în cazul leasingului opera ional i
între inerea bunului.
Utilizatorul poate suferi îns i de unele dezavantaje ale leasingului direct.Pe de -o
parte,furnizorii sunt interesa i în valorificarea a unui num r cât mai mare de produse,de aceea
prefer nu leasingul financiar care cuprinde i o op iune de cump rare ci,leasingul opera ional,iar
în cadrul acestuia pe tipul reînnoibil (leasingul r evolving),prin care încearc s atrag clientul pe
o perioad cât mai lung .Pe de alt parte,în ceea ce prive te condi iile de plat ale contractului de
leasing,interven ia cump rtorului este aici mai mult redus decât în cazul încheierii contractului
cu o societate de leasing independent .
Una din pioneratele contractului de leasing direc t a fost firma american IBM,iar
computerele,ma inile de copiat,automobilele i camioanele au fost primele tipuri de echipamente
care au f cut obiectul contractului de leasing direct (tehnic ).
2. Leasing indirect – o societate de leasing cump r de la produc tor bunurile care fac obiectul
contractului de leasing pe care le închiriaz utilizatorului de leasing (beneficiarului). În leasingul
indirect particip trei p ri principale : furnizorul,finan atorul – care este aici independent de
furnizor, i poate fi societate de leasing independent sau filial a unei societ i bancare – i
utilizatorul.Pentru acest tip indirect,exemplul tip ic este leasingul financiar.
Scopul finan atorului în cazul unui leasing indirect este desigu r ob inerea unui anumit
profit din aceast opera iune de finan are.Scopul furnizorului este i în acest caz ,stimularea
valorific rilor,a c rei succes nefiind îns în acest caz atât de intens influen at de c tre furnizor ca
în cazul coinciden ei persoanei sale cu cea a finan atorului.
Pentru utilizator,avantajele i dezavantajele leasingului indirect sunt exact opu se cu cele
ale leasingului direct : prin acest tip,utilizatoru l nu este legat de produc tor,putând alege mai
liber,în conformitate cu exigen ele sale.În plus,societ ile de leasing sunt de multe ori mai
flexibile în stabilirea condi iilor de plat .
b) Conform calit ii utilizatorului de leasing
1. Leasing comunal (utilizatorul este comunitatea, statul)
2. Leasing privat
c) Conform condi iilor contractuale în privin a riscului economic al bunului închiriat i a
dreptului de reziliere a contractului de leasing
1. Leasing financiar – se caracterizeaz prin faptul c riscul economic al investi iei (al
obiectului de leasing) este suportat de c tre utilizator i contractul de leasing se încheie pe o
durat determinat i nu poate fi reziliat. Leasingul financiar presupu ne c în perioada de
închiriere de baz (prima închiriere) s se realizeze întreg pre ul de vânzare al obiectului
contractat, inclusiv costurile auxiliare, precum i un beneficiu.Corespunz tor unor practici
utilizate pe plan interna ional, contractul de leasing financiar se încheie p entru perioada de
baz ,care de regul este mai scurt decât durata de folosin a obiectului de închiriat.Deasemenea
acest tip de contract nu poate fi reziliat.
2. Leasing functional – riscul economic al investi iei (al obiectului de leasing) este suportat de
ctre locator i ambii parteneri contractuali pot rezilia contract ul de leasing în termen scurt.
Leasingul func ional presupune c ,în perioada de baz , s se realizeze doar o parte din pre ul de
vânzare al obiectului contractului.În acest tip de leasing,accentul cade pe serviciile furnizate de
societatea de leasing,neexistând,de regul ,o rela ie direct între pre ul la care a fost achizi ionat
echipamentul de c tre societatea de leasing i chiria perceput .Societatea de leasing î i asum ,de
obicei,riscurile uzurii morale i raspunde de furnizarea pieselor de schimb,de efec tuarea
repara iilor,de asigurarea echipamentelor i de plata diverselor taxe i impozite.
d) Conform naturii obiectului de leasing contractat
1. Leasing de bunuri mobile – utilizatorul dobandete un drept contractual de înch iriere pentru
obiectele apar inând clasei de bunuri mobile. În practica afaceril or de leasing paleta categoriei de
bunuri mobile s-a diversificat foarte mult, cuprinz ând: ma inile de birou, aparatura electronic
pentru prelucrarea datelor, produse ale industriei electronice, mijloace de transport, ca, de
exemplu – autoturisme, camioane i remorci etc.
2. Leasingul de bunuri imobile – se caracterizeaz prin faptul c utilizatorul dobânde te dreptul
contractual de a inchiria bunuri imobile. Astfel de bunuri imobile specifice acestor contracte
sunt, în general, urm toarele: cl diri pentru produc ie, hale pentru magazii i depozite, cl diri
administrative, spa ii comerciale pentru desfacerea m rfurilor etc.
e) Conform duratei încheierii
1. Leasing pe termen lung – se poate defini nu numai prin durata care,în medi e,este de circa 8
ani,ci i prin câteva particularit i.Compania de leasing r mâne proprietarul
echipamentului,dar,în mod obi nuit,dup 4 ani,beneficiarul poate alege între a-l cump ra,la un
pre cu 30-45% mai mic decât costul ini ial, i de a continua s -l utilizeze,cu titlu de închiriere;el
poate opta oricând pentru cump rarea la pre uri care scad cu fiecare an.Perioada de închiriere
corespunde,în general,perioadei normale de func ionare a utilajului,dar contractele pot avea, i în
acest caz,prevederi dintre cele mai diferite.
2. Leasing pe termen scurt are în vedere posibilitatea încheierii unor iruri de acorduri sau
contracte,consecutiv.Amortiz rile se realizeaz prin închirierea,pe termene scurte,a bunurilor
respective,dar la mul i clien i.Termenele pot varia de la o zi la o lun sau 2-3 ani.
Exist i forme speciale de leasing,caracterizate prin part icularit ile ale tehnicii de
realizare :
Sell and lease back , caz în care societatea vinde un echipament propri u unui cump rtor
cu care dup aceea incheie un contract de leasing;lease-back es te o formul ,special ,a
leasingului.Con inutul economic al acestei opera iuni,ca i în cazul leasingului obi nuit,este de
creditare numai în cazul opera iunilor “clasice” firma de leasing cump r bunul de la o
întreprindere produc toare – exportatoare i-l închiriaz unei ter e firme,pe când în lease-back
societatea de leasing cump r bunul chiar de la firma utilizatoare pentru a i-l închiria tot acestuia
cu promisiunea de a i-l revinde.În practic ,acest tip de leasing are în vedere bunuri imobile, dar i
mobile,desigur,mai rar. Aici problema principal este aceea a procur rii de fonduri lichide pe
care întreprinderea s le poat folosi dup nevoi.Este bine de tiut c finan ri pe termen lung nu
se pot ob ine u or,ori aceast opera iune este mai simpl decât procedeele de creditare obi nuite.
Leasingul cu transpunere de capital , caz în care leasingul este finan at par ial din
credit,garan ia creditului fiind constituit din contractul de le asing însu i.Aceste contracte de
leasing,cu transpunere de capital,sunt extrem de co mplexe.
Time-sharing s-a adoptat în practic din considerente de rentabilitate economic ,cum ar
fi de exmeplu,costul ridicat al unor utilaje (echip amente electronice de calcul,avioane moderne
de transport) i uzura moral extrem de rapid a acestora.Time-sharingul este o opera iune
special de leasing în care au loc închirieri de utilaje i aparate în “timpi partaja i”,adic mai
multor clien i,simultan,care- i impart minutele sau orele de utilizare – func ionare.Time-
sharingul este,mai exact,leasingul calculatoarelor electronice.Bineîn eles i alte utilaje scumpe i
sofisticate pe care întreprinderile nu- i pot permite s le cumpere pot constitui obiectul unor
contracte de acest tip.Ratele percepute la asemenea contracte,pl tite lunar,sunt de 3-4 ori mai
mici decât obi nuitele rate de leasing.
Master-leasing , practicat mai mult în domeniul închirierii contai nerelor,apare sub dou
forme: term leasing ,ce înseamn o închiriere pe termen dar i trip leasing sau închiriere cu
voiajul,situa ie în care intr în calcul pozi ia containerelor pe trasee i regimul exploat rii lor.
Leasingul experimental se folose te în scopul promov rii vânz rilor.
Astfel pentru a promova vânzarea unor ma ini i utilaje,acestea sunt închiriate pe perioade
scurte, de câteva luni,în mod experimental, cu cond iia ca, dup expirarea acestei perioade,aceste
bunuri s fie achizi ionate de clien i, dac sunt corespunz toare cerin elor,sau s fie restituite
dac prezint unele neajunsuri.
2.2. Formele principale ale contractului de leasing
Literatura de specialitate interna ional , din punct de vedere al grupelor mari de contrcate
de leasing, distinge în primul rând dou categorii de contracte de leasing, care difer esen ial
între ele, i care sunt:
1. Contracte de leasing financiar
2. Contracte de leasing opera ional
2.2.1. Leasingul financiar
Încadrarea unui contract de loca ie în una dintre cele dou forme depinde mai degrab de
realitatea tranzac iei decât de forma contractului. Norma reprezint exemple de situa ii care ar
conduce în mod normal la încadrarea unui contract î n categoria locatiilor-finantare.
a. Contractul transfer proprietatea activului la locatar, la terminarea d uratei de loca ie.
b. Contractul confer locatarului op iunea de cump rare a activului la un pre care ar
trebui s fie suficient de avantajos pentru ca locatorul s fie practic sigur c partenerul va
exercita op iunea sa.
c. Durata contractului de loca ie acoper cea mai mare parte din durata de via a
economic a activului, chiar dac nu apare transferul de proprietate.
d. Valoarea actualizat la începutul contractului de leasing, a pl ilor minimale de leasing
este cel pu in egal cu aproape toat valoarea just a activului în leasing, f r garan ii i credite
pentru impozit acordate locatorului la acel moment. Titlul poate fi transferat locatarului sau nu.
e. Activele primite în loca ie au o natur specific , astfel încât numai locatarul poate s le
utilizeze, f r s le aduc modific ri majore.
Indicatorii de situa ii, care individual sau împreun ar putea s conduc la clasificarea
unui contract în categoria locatiilor-finantare sun t urm torii:
f. Dac locatarul poate s rezilieze contractul de loca ie, pierderile suportate de locator
cad în sarcina locatarului.
g. Profiturile sau pierderile care rezult din varia ia valorii juste a valorii reziduale sunt în
sarcina locatarului.
h. Locatarul are posibilitatea s continue loca ia pentru a doua perioad , la nivelul unei
redevente sensibil inferioare pre ului de pia .
Astfel conform IAS 17, o evaluare a tuturor celor o pt criterii ar fi necesarq pentru a
evalua corect dac exist suficiente dovezi pentru a concluziona c un aranjament dat ar trebui
contabilizat ca leasing financiar.
Din cele opt criterii stabilite în standard, primel e cinci sunt cele mai importante, adic
dac se respect oricare dintre acestea, ar însemna în mod firesc c orice aranjament dat este de
fapt un leasing financiar. Ultimele trei criterii s unt totu i mai sugestive prin natura lor i
standardul spune c acestea ar putea duce la clasificarea lor c leasing financiar. 16
Clasificarea contractului de loca ie se opereaz la începutul loca iei. Dac la un moment
dat, locatarul i locatorul ar conveni s modifice dispozi iile contractului de loca ie, acordul
revizuit este considerat pentru întreaga sa durat , un nou acord. Schimb rile care afecteaz
estim rile sau circumstan ele nu antreneaz o nou clasificare a contractului de loca ie pentru
necesit ile contabile. 17
În general, dac un acord de leasing îndepline te unul din cele opt criterii de clasificare
este foarte posibil s fie clasificat ca leasing financiar în contabilita tea locatarului.
Înainte de ultima revizuire a IAS 17, contractele d e leasing care implic terenuri i cl diri
pot fi considerate contracte de leasing financiar d oar dac exist a teptarea ca titlul s fie
transferat la sfâr itul duratei de via a contractului.
Totuai Proiectul de Îmbunat ire a revizuit IAS 17 în aceast privin a. În prezent
tratamentul de capital al componen ei cl diri din leasing nu cere ca i por iunea de p mânt s fie
de asemenea capitalizat .
Dac titlul de proprietate asupra p mântului nu este de a teptat s fie transferabil
locatarului, atunci acea component va fi tratat ca fiind un leasing opera ional fapt care nu
impune contabilit sii componen ei de cl diri din leasing s fie doar opera ionala.
Limbajul folosit în cel de-al treilea i cel de-al patrulea criteriu le face destul de
subiective i mai ales greu de în eles i de aplicat în practic .
Astfel, dac se dau acelea i ipoteze, este posibil ca dou intreprinderi s ajung la
concluzii diferite în ceea ce prive te clasificarea unui leasing dat. Abordarea din IAS 17 difer de
cea adoptat de standardul corespondent din SUA, SFAS 13, prin aceea c sunt stabilite ni te
criterii mai subiective în IFRS.
16 Gheorghe V. Lepadatu ,„Standarde, teorii si sisteme de conducere a contab ilitatii pe plan mondial. IAS-uri/IFRS-
uri, elemente de contabilitate financiara aprofunda ta”, Ed. Pro Universitaria, Bucuresti, 2009, pag. 476
17 Ghid practic de aplicare a Standardelor Internatio nale de Contabilitate, Partea I, Ed. Economica, Bucu resti, 2001,
pag. 123 (Lucrare elaborata sub conducerea Minister ului Finantelor Publice).
În standardul american a fost specificat un prag de 75% din durata de via util pentru a
clasifica un leasing drept leasing financiar ceea c e d na tere unui test cu o ”limit specific ”
care trebuie aplicat mecanic. Limbajul corespondent din IAS 17 stipuleaz faptul c se va face
capitalizarea atunci când contractul de leasing aco per o mare parte a ”duratei de via
economic ” a activului.
Mai mult, în US GAAP este dat o condi ie care impune c ”valoarea actualizat a
pl ilor minime de leasing s fie egal cu cel pu in 90% din valoarea just a activului din
leasing” fa de terminologia folosit de standardul interna ional care spune ”în mare m sur
toat valoarea just a activului în leasing”.
În absen a îndrum rilor din partea IASB, se poate spune c exprimarea ”o mare parte”
înseamn de la 80% la 90% i nu 75% din via a economic a activului. Astfel, se sper c IASB
va aborda aceste probleme atunci când va revizui IA S 17, revizuire care este acum în curs de a fi
fcuta.
IAS 17 abordeaz problema schimb rii clasific rii care este legat de schimbarea
condi iilor de leasing, spunând c dac p rile sunt de acord s modifice condi iile contractului
de leasing, altfel decât prin reinoirea contractulu i de leasing, într-un fel care ar fi avut drept
rezultat o clasificare diferit a contractului de leasing, dac termenii schimb rii ar fi fost în
vigoare la începutul contractului, atunci contractu l revizuit de leasing trebuie considerat a fi un
nou acord de leasing. 18
Din moment ce evenimentele sau tranzac iile care au loc între locator i locatar sunt
bazate pe un acord comun ambelor p ri, este normal ca leasingul s fie de obicei clasificat la fel
în ambele p ri. Astfel c , dac oricare dintre cele opt criterii specificate mai s us pentru
clasificare unui leasing financiar de c tre locatar este îndeplinit, atunci contractul de l easing ar
trebui de asemenea clasificat ca fiind leasing fina nciar i de c tre locator. 19
Dac leasingul se calific pentru a fi leasing financiar din punctul de veder e al
locatorului, atunci va fi clasificat fie ca leasing de tip vânzare sau leasing direct de finan are,
depinzând de condi iile de la începutul contractului de leasing. F r a înc lca aceast observa ie
general , IAS 17 permite o excep ie la aceast regul general atunci când vorbe te despre
”situa ii diferite” care duc uneori la faptul c acela i leasing este clasificat în feluri diferite de
ctre locatar i de c tre locator.
Standardul, din p cate nu detaliza acest subiect, dar înc o dat este posibil ob inerea
unor informa ii mai detaliate din US GAAP, care stabile te clar situa iile sau factorii, care, dac
18 Standarde Interna ionale de Contabilitate 2002, Ed. Economica, Bucure sti, 2002, pag. 89
19 Gheorghe Lepadatu si colab., „Drept contabil”, Ed. Tribuna Economica, Bucuresti, 1998, pag. 67
nu sunt satisf cu i din punctul de vedere al locatorului, ar duce la clasific ri diferite f cute de
locatar i locator. SFAS 13 stipuleaz c urm toarele dou condi ii trebuie s fie îndeplinite
împreun , în plus fa de imdeplinirea cel pu in a unuia dintre criteriile stabilite pentru
determinarea capitaliz rii de c tre locatar, pentru ca un leasing s fie clasificat ca leasing
financiar (de capital) din punctul de vedere al loc atorului:
1. Se poate prezice cu credibilitate colectarea pl ilor minime de leasing.
2. Valoarea costurilor nerambursabile care trebuie î nc s fie angajate de locator în
cadrul leasingului nu este incert .
De aceea, conform US GAAP, dac o tranzac ie de leasing nu îndepline te criteriile
pentru a fi clasificate ca leasing de tip vânzare s au leasing de finan are direct , dup cum se
specific mai sus (satisf când ambele criterii men ionate mai sus), atunci terbuie clasificat în
situa iile financiare ale locatorului ca fiind leasing op era ional. Dac locatarul a contabilizat
leasingul ca un leasing de capital, activul din lea sing poate s apar i în bilan ul locatarului i în
cel al locatorului.
Subliniem faptul c îndrum rile IAS 17 nu stabilesc condi iile adi ionale care trebuie
îndeplinite pentru ca locatorul s trateze leasingul ca tranzac ie de finan are. Acest fapt r mâne o
problem care trebuie abordat de fiecare întreprindere în parte. 20
IAS 17, care a fost ultima dat revizuit în 2003, abordeaz contractele de leasing care
implic i terenuri i cl diri; în general, tratamentul contabil al unor astf el de contracte de leasing
este acela i cu cel pentru contractele simple de leasing ale a ltor active.
Dup ce a fost revizuit, standardul cere ca leasinguril e pentru terenuri i cl diri s fie
analizate pe p ri componente, iar fiecare element s fie contabilizat separat, cu excep ia
momentului în care este de a teptat c titlul de proprietate pentru ambele componente s fie
transferat locatarului pân la încheierea duratei de via a a contractului de leasing.
Pstreaz cerin a privind tratamentul ca leasing opera ional pentru por iunea de terenuri
din leasing, cu excep ia momentului în care se a teapt ca titlul s fie transferat locatarului pân
la sfâr itul duratei de via a a contractului de leasing, caz în care se cere tr atamentul ca leasing
financiar. Elementul de cl diri trebuie clasificat ca fiind un leasing financi ar sau opera ional în
conformitate cu prevederile IAS 17. 21
Conform lui IAS 17 revizuit, pl ile minime de leasing la începutul contractului de
leasing care implic terenuri i cl diri (inclusiv orice pl ti în avans) trebuie alocate între
20 Minica Boaja, Gheorghe Lepadatu, ,,Standarde Internationale de Raportare Financiara ( I.F.R.S. ). Notiuni
fundamentale, Ed. Cermaprint, Bucuresti, 2006; pag. 138
21 Standarde Internationale de Raportare Financiara, Ghid practic, Casa de editura IRECSON, Bucuresti, 2 005, pag
187.
elementele de teren i de cl diri propor ional fa de valorile lor juste relative la începutul
contractului de leasing.
– În aceste situa ii, în care pl ile de leasing nu pot fi alocate credibil între cel e dou
elemente, atunci întregul contract de leasing trebu ie clasificat ca fiind un leasing financiar, cu
excep ia momentului în care este clar c ambele elemente sunt leasinguri opera ionale.
Mai mult, amendamentul la IAS 17 a specificat c în contextul unui leasing care implic
terenuri i cl diri, în care valoarea elementului de terenuri la î nceputul contractului de leasing
este nesemnificativ , terenurile i cl dirile pot fi tratate ca fiind o singur unitate în scopul
clasific rii contractului de leasing, caz în care criteriul stabilit în IAS 17 va determina
clasificarea ca leasing financiar sau opera ional.
Dac se face acest lucru, atunci via a economic a cl dirilor este considerat a fi via a
economic a întregului activ în leasing.
Concluzionând, leasingul financiar, în esen a, presupune opera iunea de leasing care
transfer , în mare m sur , toate riscurile i avantajele aferente dreptului de proprietate
asupra bunului. Titlul de proprietate poate fi tran sferat sau nu.
2.2.2. Leasingul opera ional
Leasingul opera ional,denumit i leasing func ional este o afacere cu caracter de serviciu
pe termen mediu sau scurt,în care finan atorul pred pentru utilizare,desigur contra unro pl i
regulate a ratelor de leasing i pe o anumit perioad strict determinat bunul de leasing care
reprezint proprietatea acestuia i care o corespunde exigen elor utilizatorului,iar dup expirarea
perioadei contractuale utilizatorul restituie bunul a c rui drept de proprietate r mâne în
continuare la finan ator.
Denumirea provine pe de-o parte din f aptul c ,scopul utilizatorului este exclusiv
utilizarea ( i nu ob inerea dreptului de proprietate),iar pe de alt parte finan atorul ofer un
serviciu prin care face posibil utilizarea propriilor active astfel încât el s r mân suportatorul
riscurilor i a cheltuielilor de func ionare,iar pentru acest serviciu – i nu pentru cump rarea
bunului – percepe un anumit tarif.
Lesingul opera ional este opera iunea de leasing care nu îndepline te nici una din
condi iile de mai sus. Leasingul opera ional difer de cel financiar din cel pu in trei puncte de
vedere:
a. ofer servicii de mentenan ;
b. poate fi reziliat;
c. nu este amortizat.
În cadrul unei opera iuni de leasing poate avea calitatea de finan ator o societate de
leasing persoana juridic str in sau roman .
Calitatea de utilizator o poate avea orice persoan fizic sau juridic , roman sau str in .
În cadrul opera iunilor de leasing, utilizatorul are dreptul de a- i alege, cu acordul societ ii de
leasing, furnizorul precum i societatea care va asigura bunul.
Dup cum se constat deja în accep iunea Codului Fiscal discut m de contractul de
leasing i nu de opera iunea în sine. Putem constata c , cel pu in numeric, pentru a defini un
contract de leasing opera ional trebuie ca acesta s îndeplineasc doar una din cele trei condi ii
expres i limitativ enumerate de legiuitor în Codul Fiscal (anterior existau condi ii).
S în elegem, ca o prim concluzie, ca regul este contractul de leasing opera ional, iar
excep ia este cel financiar, în sensul în care contractul de leasing opera ional care îndepline te
una din condi iile expres prev zute de Codul Fiscal devine financiar. În atare con di ii, un
contract dac prezint toate elementele prev zute de OG 51/1997 devine contract de leasing, iar
dac îndepline te cel pu in una din condi iile expres prev zute de lege devine leasing financiar. 22
În privin a opiniei sus in torilor echivaletei contractului de leasing opera ional cu unul de
închiriere, apreciem c unul porne te de la defini ia ratei de leasing opera ional care reprezint
cota de amortizare calculat în conformitate cu actele normative în vigoare i un beneficiu
stabilit de p rile contractante. Acest argument este neîntemeiat î n opinia autorului.
Cel de-al doilea argument are natur fiscal , în sensul în care rata de leasing în situa ia
contractului opera ional este integral deductibil – situa ie izbitor de asem ntoare cu cea a
contractului de închiriere. În ambele cazuri rata d e chirie, respectiv de leasing, este integral
deductibil . În aceste condi ii se cuantific interesul din ce în ce mai pronun at pentru leasing
opera ional – ra iune strict contabil care prezint i un avantaj juridic.
Avantajul juridic este extrem de important i se refer la dreptul de op iune al
utilizatorului de la finele contractului de leasing (dreptul de op iune pentru achizi ie trebuie
exercitat ulterior semn rii contractului de leasing – de regul la finalul contractului, important
fiind ca op iunea s nu se exercite odat cu semnarea contractului, acesta devenind prin efe ctul
legii contract de leasing financiar). 23
Op iunea utilizatorului const inclusiv în aceea de a deveni proprietar al bunulu i obiect al
contractului de leasing. În situa ia contractului de închiriere, aceast op iune nu exist .
Dac un contract de închiriere ar prevedea posibilitate a opt rii pentru a deveni
proprietarul bunului în sistem de închiriere, contr actul ar deveni de leasing.
22 Minica Boaja, „Relatii financiare si valutare internationale”, Ed. Economica, Bucuresti, 2003, pag. 7
23 Gheorghe V. Lepadatu, „Standarde, teorii si sisteme de conducere a contab ilitatii pe plan mondial. IAS-uri/IFRS-
uri, elemente de contabilitate financiara aprofunda ta”, Ed. Pro Universitaria, Bucuresti, 2009, pag. 435
Revenind la primul argument – acela al defini iei ratei de leasing opera ional, apreciem c
aceasta precizeaz în mod expres c reprezint cota de amortizare la care se ad ug un beneficiu
stabilit de p ri. Dar acest beneficiu de regul , este cuantificat pân la o dobânda pe care p rile o
stabilesc i care nu difer (de regul ) de cea de la leasingul financiar.
Prin urmare, chiar în condi iile în care am admite c reprezentarea ratei de leasing
opera ional are alte baze de calcul fa de cea a leasingului financiar, în realitate ele r eprezint
aceea i situa ie. Totu i, ne întrebam ce rol mai are asigurarea FULL CASCO pe care proprietarul
bunului este obligat s o încheie. În aceste condi ii transferul riscurilor este preluat de societatea
de asigur ri.
Pentru a evita o astfel de interpretare, societ ile de leasing evit afi area primei de
asigurare – incluzând-o în cuantumul ratei de leasi ng m rind astfel beneficiul societ ii de
leasing cu acest cost.
Acest tip de leasing se aseam n foarte mult cu închirierea simpl ,cu deosebirea c riscul de
pgubire al bunului închiriat este suportat într-o m sur mai mare de c tre locator decât de c tre
finan atorul leasingului.
În cazul opera iunilor de leasing opera ional,finan atorul este de multe ori întreprinderea
produc toare sau o filial a acesteia din urm sau eventual o societate de leasing,colaborator
important al acesteia.Pe aceast pia exist foarte rar societ i de leasing independete care î i
cump r bunuri pe cont propriu,cu scopul ca acestea s devin ulterior obiecte ale contractelor de
leasing.Explica ia const în faptul c în opera iunea de leasing opera ional,între inerea,repararea
i schimbarea în caz de defec iuni a bunului de leasing cade în sarcina finan atorului,ceea ce
impune existen a unei re ele de service proprie sau cel pu in subcontractate,lucru pe care
societ ile de leasing independente,de obicei nu i-l pot permite.
Finan atorul î i asum obliga ii de garan ie i r spundere,deci el este responsabil în ceea
ce prive te corespunderea bunului de leasing cu necesit ile pentru care va fi utilizat i ca pe
parcursul perioadei de leasing defec iuni de natura celor de fabrica ie s nu împiedice utilizarea.
Cel îndrept it la încasarea veniturilor provenite din utilizare a obiectului contractului de
leasing este i în acest caz exclusiv utilizatorul.Îns , în contradic ie cu leasingul financiar el nu
este obligat la asumarea tuturor riscurilor func ion rii.De pild ,în cazul unei repara ii serioase
intervenite din cauza unei defec iuni sau în caz de stricare complet a bunului (dac aceasta nu
ss-a produs din vina utilizatorului),finan atorul îi va asigura un alt bun,aici neputându-se d eci
întâmpla ca utilizatorul s fie nevoit la plata ratelor chiar dac nu utilizeaz bunul.În plus
,cheltuielile de repara ie a defec iunilor în a c ror producere este nevinovat nu sunt suportate sau
sunt suportate doar par ial de c tre utilizator.
La expirarea contractului utilizatoru lui restituie bunul finan atorului deoarece nu- i
dore te s procure dreptul de proprietate asupra acesteia.Iar pentru c durata perioadei de leasing
opera ionale este mult mai scurt decât cea de via a bunului de leasing,finan atorul îl poate
utiliza din nou la încheierea unui nou contract de leasing sau îl poate vinde.Riscul venitului
încasat din încheierea unui contract de leasing sau dintr-o revalorificare a bunului este suportat
exclusiv de c tre finan ator,neputându- i permite deci,ca acesta s uzeze prea tare deci cu ocazia
derul rii primului contract.De aceea,el este cel care exe cut între inerea,repararea i încheierea
asigur rii bunului.Costurile acestor ultime opera ii sunt suportate desigur pân la urm de c tre
utilizator prin intermediul ratelor de leasing.
Datorit prest rii serviciilor men ionate i a necesit ii de acoperire a riscului de
replasare a bunului de c tre societatea de leasing,costul relativ,raportat l a timp a opera iunii de
leasing opera ional este mai ridicat decât cel al unui leasing fi nanciar având ca obiecte bunuri de
acelea i valori.Riscul de replasare i concomitent diferen a de pre este cu atât mai mare cu cât
bunul constituie mai mult un unicat.
De obicei,bunurile de capital care satisfac nece sit i cu totul speciale nu pot face
obiectul contractelor de leasing opera ionale pentru c replasarea sau revalorificarea lor este cu
siguran imposibil ,în timp ce pentru leasingul financiar al unor astf el de bunuri putem g si
exemple,desigur cu condi ia restituirii i a altor garan ii corespunz toare.De asemenea,din cauza
replas rii,finan atorii de leasing opera ional nu prea dau permisiunea pentru modificarea bu nului
de leasing,care se ob ine mult mai des în cazul leasingului financiar.
Contractul de leasing opera ional este reziliabil în orice moment de c tre utilizator prin
restituirea bunului de leasing.Ratele de leasing af erente perioadei neutiliz rii nu mai trebuie
pl tite.În cazul în care utilizatorul va pl ti în avans o parte a ratelor pentru o anumit
perioad ,dar dup pu in timp desface contractul,decizia de rambursare di n acest avans de c tre
finan ator depinde de în elegerea celor doi,condi ia de baz fiind c în interiorul perioadei
respective finan atorul s poat încheia un nou contract de leasing.Aceast procedur
demonstreaz unanim rudenia pe care leasingul opera ional o are cu încheierea i difer esen ial
de cea practicat în cazul leasingului financiar.
Exist o variant a leasingului opera ional în care p rile contractante se în eleg înc de
la început,ca la expirarea perioadei contractuale ( sau chiar mai devreme),utilizatorul restituie
(sau poate restitui) bunul de leasing,având posibil itatea de a încheia un nou contract având ca
obiect alt bun,mai performant,de tipul cel mai nou. Aceast opera iune,denumit leasing
reînnoibil (revolving leasing) face posibil inerea pasului de c tre utilizator cu progresul
tehnic,pentru ca acesta s poat utiliza mijloacele cele mai performante în activit atea sa i nu în
ultimul rând c riscul deprecierii tehnice s nu fie suportat de el,ci de finan ator,în contradic ie cu
cei care au contractat un leasing financiar sau au cump rat bunul respectiv.
Leasingul revolving se poate întâlni în diferite domenii,dar cel mai des se utilizeaz în
domeniul tehnicii de calcul,tehnicii informa ionale i al telecomunica iilor,respectiv în domeniul
automobilelor,explica ia constând în perioada ciclic de dezvoltare extrem de scurt a acestora.
O alt variant a leasingului opera ional este leasingul service,în care finan atorul
presteaz servicii complete de o sfer mai larg decât cele obi nuite : efectueaz lucr rile de
între inere i repara ii,asigurând în orice împrejurare utilizabilitatea bunului,eventual i prin
punerea la dispozi ie a unor bunuri de schimb.
Prin intermediul încheierii unui astf el de contract,utilizatorul este scutit de toate gr ijile
legate de bunul de leasing i poate fi lini tit c bunul va fi capabil s -i îndeplineasc oricând
func iile sale,neexpunând astfel la risc activitatea fir mei sale i succesul acesteia.Pentru aceste
servicii complete se solicit desigur i un pre corespunz tor,utilizatorul pl tind rate de leasing
mai ridicate.
2.3. Scheme de derulare a opera iunilor de leasing
Prezent m în continuare câteva scheme de derulare i finan are a opera iunilor de leasing
pentru eviden ierea situa iilor posibile în practic .
A. Schema clasic este aceea în care finan atorul dispune de resurse financiare
proprii, pe care le antreneaz în finan area achizi iei bunului care va face obiectul contractului de
leasing. Schematic, acest lucru poate fi reprezenta t astfel:
Figura nr. 2.1. – Schema clasic a opera iunilor de leasing
În acest caz, bunul este achizi ionat din surse financiare proprii, iar în structur a ratelor de
leasing va ap rea dobânda pe care beneficiarul ar pl ti-o unei b nci, dac ar achizi iona un credit,
Furnizor
Achit
!"
dobând care trebuie s fie atractiv pentru acesta. Aceast dobând va acoperi riscul de
plasament al sumelor antrenate. Adeseori dobânda pe rceput acoper i profitul vizat de
finan ator din opera iune.
B. O alt schem este aceea reprezentat în figura urm toare, în care societatea de leasing
finan eaz opera iunile pe baza unor surse financiare atrase (de reg ul de la b nci).
Figura nr. 2.2 – Schema opera iunilor de leasing cu finan are extern
În acest caz, dobânda perceput de banc este transferat beneficiarului în cadrul ratelor
de leasing. Aceasta este schema cea mai întâlnit în practic , întru-cât volumul opera iunilor de
leasing dep ete poten iaiul financiar al societ ilor specializate în opera iuniie de leasing.
C. Exist o form de leasing denumit „leasing leveraj”, utilizat frecvent in tranzac iile
cu echipamente de mare valoare, cum ar fi avioanele , în care societatea de leasing finan eaz
doar o parte din valoarea bunului, restul fiind aco perit de diferi i creditori (societ i de
finan are) care, contra unei dobânzi, î i vor recupera sumele avansate din ratele de leasin g
încasate de la beneficiari. Ace ti creditori nu vor solicita societ ii de leasing rambursarea
sumelor în afara clauzelor prev zute în contractul de leasing, asumându- i astfel riscurile
opera iunii. Banca
Finan ator: societatea de leasing
Furnizor Beneficiar Achit
!"
Garan ia ramburs rii sumelor o reprezint garan iile oferite în cadrul contractuiui de
leasing de c tre beneficiarii societ ii de leasing.
Figura nr. 2.3 – Schema livreaza bunul opera iunilor de leasing “laveraj”
D. Sunt situa ii în care furnizorul livreaz bunul pe credit, urmând a recupera
contravaloarea lui pe m sura încas rii ratelor de leasing de la beneficiar.
Figura nr. 2.4 – Schema leasingului cu credit furn izor
E. O alt situa ie posibil este aceea în care furnizorul este produc torul bunului,
efectuând opera iunea de leasing. Lucrurile în acest caz se simplif ic , întru-cât nu sunt necesare #
" $
$
Societatea de leasing
Furnizor Beneficiar %
&"
&
'( !"
!"
Furnizor Beneficiar #
"
)
*
+!"
!"
!"
fonduri pentru achizi ia bunului de c tre societatea de leasing, care este aceea i cu cea a
furnizorului.
Figura nr. 2.5 – Schema leasingului ,,furnizor”
F. În practic pot ap rea situa ii în care beneficiarul s nu aib bonitatea solicitat de
finan ator pentru a putea beneficia de facilit ile contract rii în leasing a unui bun. De aceea se
poate apela la o alt societate comercial care s devin titularul contractului de leasing i cu
care s se asocieze în participa iune pentru a derula contractul. In astfe1 de situa ii, beneficiarul
poate juca rolul unui operator de leasing.
În acest caz, contractul de leasing va fi încheiat de societatea care de ine garan iile
necesare derul rii opera iunii i se va stipula posibilitatea subînchirierii sau ex p1oatarii in comun
cu alte societ i comerciale a bunului care face obiectul contractu lui.
Figura nr. 2. 6 – Schema leasingului cu operator i ntercalat
G. Exist o schem de derulare a opera iunilor de leasing specific lease-back-ului, in
care intervin doar beneficiarul i societatea de leasing (finan atorul). Rela ia dintre ace tia se
reduce la urm toarele: beneficiarul trimite scrisoare de inten ie societ ii de leasing în vederea
solicit rii unui credit. Societatea de leasing accept sau respinge solicitarea beneficiaruiui. In
cazul acceptului beneficiarul vinde bunurile aflat e in proprietatea finan atorului care le
închiriaz în baza unui contract de leasing. La finele loca iei bunurile revin în proprietatea
beneficiarului în urma achit rii valorii lor reziduale. $
(furnizorul) Beneficiarul
!"
Societatea de leasing
! Asociat Beneficiar
+!" ,
!"
"
Figura nr. 2.7 – Schema opera iunii de lease-back
H. Analog cu mecanismul de derulare a lease-back-ulu i este cel al leasingului ac ionar .
Deosebirea apare în faptul c beneficiarul nu vinde bunuri, ci ac iuni ale societ ii unui fond de
investi ii care le va lua în loca ie în schimbul unei chirii stipulate în contractul de loca ie. A adar,
în acest caz beneficiarul vinde ac iuni pe care le preia în loca ie urmând a le r scump ra la finele
perioadei de loca ie.
O variant de generalizare a leasingului ac ionar este aceea în care emitentul este diferit
de beneficiar, adic emitentul de ac iuni nu reintr în posesia ac iunilor, el jucând rolul
furnizorului. Ac iunile subscrise vor fi date în loca ie unui beneficiar care va deveni proprietaru1
lor 1a finele perioadei de loca ie.
2.4. Avantajele i riscurile opera iunilor de finan are prin leasing
Leasingul, ca un instrument de finan are, poate s fie eficient i modern numai dac
exceleaz prin operativitate i prin avantaje fa de celelalte forme de finan are a obiectelor
pentru investi ii i de procurare a bunurilor de folosin de lung durat .
În literatura de specialitate mondial avantajele instrumentului de finan are prin leasing
sunt tratate vast i aprecierea acestuia se face pe baza unor factori cantitativi i calitativi, care în
concep ia pragmatic înclina balan a în favoarea leasingului.
A face un studiu comparativ al avantajelor leasing ului fa de alte forme de finan are
necesit cuno tin e aprofundate teoretice i practice, în care factorii calitativi sunt foarte greu de
apreciat într-o viziune exclusiv obiectiv .
Din multitudinea de avantaje oferite de afacerile finan ate prin leasing, pot fi enumerate
urm toarele: Beneficiarul Societatea de leasing –
&&
Închiriaz bunurile cump rate
– leasingul nu imobilizeaz capitalul propriu i menajeaz lichidarea societ ilor;
– mijloacele financiare economisite prin opera iuni de leasing pot fi folosite ca mijloace
circulante în economia societ ilor;
– posibilitatea de disponibilizare (degajare) a capi talului i de mobilizare a rezervelor
latente prin procesul ’’sale-and-lease-back”;
– bunurile proprii creditabile ale utilizatorului (b eneficiarului) r mân libere, deoarece
obiectul leasingului va reprezenta garan ia fa de locator;
– leasingul reprezint o baz de calcule economice pentru afacerile utilizatorul ui prin
ratele de leasing stabilite ferm prin contract;
– locatorul/finan atorul sau proprietarul/furnizorul în frecvente caz uri poate oferi
locatarului (utilizatorul, beneficiarul, chiria ul) o serie de servicii cu instalarea i punerea în
func iune a obiectului de leasing;
– prin înregistrarea ratelor de leasing asupra costu rilor, sunt influen ate în mod
favorabil obliga iile de impozitare ( în cazul în care legisla ia fiscal permite un astfel de
procedeu );
– nivelul maxim de creditare stabilit de b nci pentru finan ri nu ac ioneaz în cazul
valorii leasingului;
– în cazul leasingului cre te necesitatea de a se constitui provizioane pe sea ma înlocuirii
bunului care a constituit obiectul contractului de leasing.
În literatura de specialitate de regul , leasingul este caracterizat ca o m sur de investi ie
i finan are, combinat cu celelalte alternative de cump rri de bunuri prin credite.
Compararea leasingului cu închirierea, reglementat prin dispozi ii legale (în cazul
Germaniei prin prevederile Codului Civil i a Codului Comercial), din punct de vedere al
obliga iilor de plat a datoriilor (în cazul leasingului prin rate leasi ng, iar în cazul închirierii prin
chiria periodic ), în principiu este posibil prin ambele alternative. Îns marea discrepan între
drepturile i obliga iile utilizatorului de leasing i cele ale chiria ului const între propor iile de
risc ale celor doi, care difer fundamental. Deci, iat c factorii calitativi, care sunt greu de
evaluat, au o importanta major în privin a comparabilit ii caracterului avantajos al variantelor
de finan are.
Bncile, de asemenea, finan eaz clien ilor de prim rang, din punct de vedere al bonit ii,
costurile de procurare a obiectului de investi ii în propor ie de 100%. Dar, în general, la
finan rile prin credite bancare se solicit i condi ii restrictive i suplimentare din partea celor
credita i.
Institutele bancare prev d i garan ii suplimentare pentru cazuri de criz , spre exemplu de
insolvabilitate a clientului.
În concluzie, în cazul aprecierii caracterului favo rabil al alternativelor de finan are este
necesar s fie luat în considerare i diferen a de condi ii care exist între finatarile leasing i
cele ale finan rilor prin credite bancare. În general, în cazul co ntractelor de leasing, garan ia
finan rii este asigurat prin obiectul leasing, al c rui proprietar economic pe toat perioada
contractului r mâne locatarul de leasing.
La capitolul riscuri în opera iunile de leasing a fost prezentat în mod am nun it
problematica riscurilor în afacerile de leasing, ca re reprezint un pericol important, atât pentru
locatorul de leasing, cât i pentru utilizatorul de leasing.
În legisla ia economic i fiscal german exist o serie de prevederi, care sunt consacrate
protej rii partenerilor contractuali contra consecin elor acestor riscuri.
Pentru prevenirea i diminuarea acestor riscuri din domeniul afacerilo r de leasing se pot
lua o serie de m suri, care s asigure o stabilitate a activit ii pe toat perioada contractual .
În privin a consecin elor acestor riscuri se poate ac iona în mai multe func ii, dintre care
dou sunt principale:
1. Încheierea unor contracte de asigurare;
2. Constituirea unor provizioane corespunz toare.
Standardele interna ionale i directivele Uniunii Europene con in prevederi i
recomand ri importante cu privire la necesitatea constituiri i de provizioane pentru consolidarea
situa iei financiare a societ ilor economice de capital. În majoritatea cazurilor , societ ile de
leasing i, în general, partenerii de afaceri, adic locatorii i utilizatorii de leasing constituie
provizioane legate i facultative într-un procent ridicat i prin aceasta se prezint cu bilan uri
consolidate.
Literatura de specialitate german define te no iunea de provizioane dup cum urmeaz :
“Provizioanele sunt, în cazul unei societaticomenrc iale, contribu iile financiare care sunt
înregistrate în partea de pasiv a bilan ului, i sunt utilizate pentru a putea acoperi obliga iile
incerte, pierderile iminente din afaceri oscilante, precum i pentru acoperirea valorii unor
lucr ri necesare omise, i plata unor pensii neacoperite.”
Din aceast defini ie se desprind cu claritate principiile i criteriile cele mai importante,
care contribuie la în elegerea necesit ii de a se folosi cu discern mânt, consecven i curaj, în
contabilitate.
Conturile de provizioane, considerate ca o m sur de autoprotec ie a societ ilor
economice de capital, în cazul nostru de c tre locatorii i utilizatorii de leasing.
2.5. Efectele contractului de leasing
În contractul de leasing, obliga iile vânz torului sunt:
– s livreze un echipament de calitate, adic în stare de func ionare;
– s asigure asistent tehnic a personalului care îl va exploata;
– s asigure piesele de schimb necesare repara iilor;
– s efectueze repara iile echipamentului închiriat, în masura în care de fec iunile nu
sunt din culpa utilizatorului.
Utilizatorul (beneficiarul) are obliga ia:
– s pl teasc ratele chiriei, la termenele i condi iile stipulate în contract;
– s exploateze bunul închiriat prin respectarea intruc tiunilor tehnice;
– s nu efectueze modific ri în construc ia echipamentului închiriat; în cazul în care
asemenea modific ri sunt necesare, utilizatorul are obliga ia s solicite acordul societ ii de
leasing;
– s conserve bunul în stare de func ionare;
– s asigure echipamentul închiriat în folosul societ ii de leasing.
Societatea de leasing are, la rândul ei, câteva obl iga ii a c ror aducere la îndeplinire se
întemeiaz pe clauzele stipulate în contract. Astfel, societa tea de leasing are obliga ia s
înlocuiasc bunul avariat.
De asemenea, societatea de leasing poate înlocui ec hipamentul învechit, uzat sau dep it.
Aceast înlocuire implic perceperea unei chirii majorate.
Societatea de leasing are dreptul s controleze modul în care este exploatat echipament ul
de c tre beneficiar. În acela i timp, este îndrituit s vând echipamentul locatarului.
Dac beneficiarul nu pl te te ratele la termenele i în condi iile stipulate în contract,
societatea de leasing are dreptul s rezilieze de plin drept contractul, iar clientul a re obliga ia:
– s restituie echipamentul;
– s suporte cheltuielile aferente;
– s pl teasc ratele restante ale chiriilor.
Mai mult, beneficiarul are obliga ia s pl teasc o indemniza ie forfetar de reziliere, care
reprezint ratele restante viitoare. Toate acestea pun în evi den existen a unor condi ii severe
impuse de institu ia finan atoare beneficiarului. Toate aceste m suri au caracter sanc ionator, de
pedepsire a utilizatorului. 24
Finan atorul prime te bunul înapoi, având posibilitatea s -l reînchirieze unei alte persoane
sau s -l vând , în timp ce prime te i plata integral a tuturor ratelor, calculate în raport cu via a
economic a echipamentului respectiv.
Cu toat severitatea acestor m suri în privin a beneficiarului, instan ele arbitrale s-au
pronun at constant în favoarea creditorului, argumentul ev ocat fiind ca, în felul acesta
utilizatorul, primul interesat în închirierea unui contract de leasing, trebuie s respecte cu
scrupulozitate toate clauzele contractului, deoarec e numai în cazul unui asemenea
comportament, au de câ tigat toate p rile implicate, iar afacerea se deruleaz cu succes.
24 Minica Boaja, Gheorghe Lepadatu , ,,Standarde Internationale de Raportare Financiara ( I.F.R.S. ). Notiuni
fundamentale, Ed. Cermaprint, Bucuresti, 2006; pag. 187
CAPITOLUL III
FINAN AREA DE ECHIPAMENTE I AUTOTURISME
PRIN BCR LEASING S.A
3.1 . Prezentarea general a BCR LEASING SA
BCR LEASING SA a fost înfiin at în martie 2001, ca o completare a ofertei de finan are
a Grupului Banca Comercial Român pentru persoane fizice, persoane juridice i persoane
fizice autorizate în vederea achizi ion rii bunurilor de folosin îndelungat . Conform actelor
constitutive, durata de func ionare a societ ii este de 89 de ani de la data înmatricul rii la
Registrul Comer ului.
Obiectul de activitate principal este reprezentat d e servicii de leasing financiar intern,
respectiv activit i de creditare pe baz de contract: leasing-ul echipamentului industrial, al
autovehiculelor i bunurilor de folosin îndelungat , al imobilelor cu destina ie comercial sau
industrial etc. Ca obiect de activitate secundar se men ioneaz i « activit i auxiliare ale
caselor de asigurare i de pensii »
Apartenen a la cel mai puternic grup financiar din România pe rmite BCR LEASING SA
aplicarea unei strategii coerente de dezvoltare, ce pune accent pe disponibilitate i flexibilitate în
structurarea tranzac iilor, în condi iile respect rii cerin elor de profitabilitate i pruden ialitate.
BCR LEASING SA are, în prezent, prin cele 17 unit i opera ionale, cea mai larg
reprezentare teritorial dintre toate companiile de pe pia a de profil din România.
Recent, BCR LEASING SA a pus la dispozi ia clien ilor trei noi sucursale teritoriale – la
Baia Mare, Arad i Ploie ti, inten ionând ca, pân la sfâr itul celui de-al doilea trimestru al
acestui an, s mai deschid alte patru unit i operative în Vrancea, Neam , Suceava i Covasna,
judete în care solicit rile pentru leasing sunt numeroase.
Sucursale teritoriale ale BCR LEASING
Paleta de servicii financiare – leasing pentru achi zi ionarea de autovehicule, flote,
echipamente i utilaje industriale, aparatur medical , echipamente I.T., etc, precum i leasing
pentru imobile cu destina ie industrial sau comercial dar i re eaua de sucursale teritoriale,
permite accesul BCR LEASING SA la toate tipurile de clien i: mari companii, institu ii din
sectorul public, inteprinderi mici i mijlocii i persoane fizice.
De la înfiin area companiei i pân în prezent, BCR LEASING SA a inregistrat o evolu ie
bun , marcat de o cre tere substan ial , permi ând companiei ocuparea unei pozi ii de top în
pia a de leasing din România. De asemenea, îndeplinirea obiectivelor i dep irea criteriilor de
performan stabilite au condus i conduc la asigurarea premizelor necesare pentru d ezvoltarea
viitoare a societ ii.
Structura organizatoric a BCR LEASING prezint un num r redus de niveluri ierarhice,
cuprinzând: organe de conducere cu caracter deliber ativ (AGA, CA), organe de control, organe
de conducere cu caracter executiv (Director general i directori executivi) i direc ii, servicii i
compartimente operative i func ionale.
CLUJ-
WTC
TIRGU
Managementul companiei este asigurat de c tre Consiliul de administra ie compus din
cinci persoane desemnate de c tre ac ionari, din care una îndepline te func iile de Pre edinte al
Consiliului de administra ie i de Director General al societ ii. Membrii Consiliului de
administra ie se întâlnesc cel putin o dat pe lun pentru a stabili i urm ri aducerea la
îndeplinire a politicii i strategiei de dezvoltare.
Pentru aducerea la îndeplinire a obiectivelor cupri nse în strategie sunt numi i directorii
executivi, care împreun cu personalul din subordine desfa oar activitatea zilnic a societ ii.
Controlul societ ii este asigurat de c tre Comisia de Cenzori – direct subordonat
Adun rii Generale a Ac ionarilor. În cadrul BCR LEASING SA, Directorul Gen eral îndepline te
i func ia de Pre edinte al CA. Comisia de cenzori este format din trei membri desemna i de
ctre Adunarea General a Ac ionarilor societ ii.
Direc iile operative specializate în sectorul în care î i desf oar activitatea societatea
sunt:
Direc ia Analiz i Contracte;
Direc ia Derulare Contracte;
Direc ia Logistic ;
Direc ia Administrare Re ea;
Cele patru direc ii cuprind servicii i compartimente necesare analizei i delimit rii
specifice a activit ii, pe domenii i faze ale activit ii. În afara direc iilor specializate mai
func ioneaz Direc ia Economic care cuprinde compartimentele financiar – contabil e i casieria,
precum i compartimentele auxiliare necesare asigur rii personalului, suportului informatic,
legislativ, administrativ i desf ur rii activita ii de marketing. În cadrul companiei func ioneaz
i un compartiment de audit intern.
Toate direc iile i compartimentele indicate mai sus î i desf oar activitatea în cadrul
administra iei centrale de la Bucure ti. Al turi de aceast structur se afl sucursalele teritoriale,
în num r de 15, localizate astfel : Bucure ti (WTC i Pta. Alba Iulia), Ia i, Craiova, Constan a,
Cluj Napoca, Bra ov, Timi oara, Bac u, Br ila, Sibiu, Oradea, Pite ti, Tg. Mure i Otopeni.
La finele anului 2007, în cadrul societ ii lucrau 97 de persoane angajate cu contract de
munc , astfel :
– în cadrul administra iei centrale – 70 angaja i, din care în func ii de directori 6, efi
servicii/compartimente 6, execu ie 58.
– În cadrul re elei teritoriale – 27 angaja i, din care în func ii de directori 1, execu ie 26.
Personalul este preg tit pentru func ia pe care o ocup , responsabilitatea continu rii
perfec ion rii conform necesit ilor i evolu iei pie ei revenind personalului, precum i
conducerii societ ii.
3.2 Oferta de produse i servicii ale BCR LEASING SA
Societatea pune la dispozi ia clien ilor servicii în vederea achizi ion rii în sistem de
leasing financiar a bunurilor de folosin îndelungat pentru persoane fizice, persoane fizice
autorizate i persoane juridice care opteaz pentru aceast form de finan are.
Perioada de finan are variaz între 1 i 5 ani în func ie de: valoarea i natura bunurilor,
valoarea finan at , analiza economico – financiar a clientului, facilit ile de care dispune
societatea pentru desf urarea activit ii, furnizori etc.
Asigurarea bunurilor contractate constituie o condi ie obligatorie pe toat durata
contractului. Societatea finan eaz achizi ia de echipamente industriale, autovehicule i bunuri de
folosin îndelungat , imobile cu destina ie comercial sau industrial etc.
Într-un termen relativ scurt, societatea s-a facut cunoscut pe pia a leasing-ului datorit
condi iilor financiare competitive acordate, rela iilor foarte bune cu clien ii care au scos în
eviden profesionalismul i seriozitatea salaria ilor în abordarea situa iei fiec rui client.
Pre ul produsului se calculeaz având la baz dobânda de referin a creditului bancar
utilizat. Cu cât creditul este mai atractiv pentru BCR LEASING SA, cu atât acesta se va
transpune într-o ofert mai avantajoas pentru client.
De asemenea, BCR LEASING SA asigur utilizatorilor s i servicii privind
înmatricul rile i radierile autovehiculelor, încheierea de poli e de asigurare (CASCO/RCA),
precum i consultan pe oricare dintre domeniile ce converg din direc ia activit ii de leasing
financiar.
BCR LEASING SA de ine o ofert flexibil i avantajoas din punct de vedere al
costurilor, având astfel acces c tre toate tipurile de clien i. Existen a posibilit ii finan rii
proiectelor de anvergur , datorit apartenen ei la un grup financiar puternic atrag institu iile i
firmele cu cifre de afaceri importante. Avantajele oferite sunt:
rapiditate în procesarea cererilor de finan are;
contactul direct i continuu cu furnizorii în orice etap a finalizarii unui dosar de
finan are;
comisioane reduse;
sistem de calcul simplu, transparent i stabil;
flexibilitate în luarea deciziei de finan are în func ie de particularitatea fiec rui client.
3.3. Finan area echipamentelor prin BCR LEASING SA
Vom analiza în continuare pa ii care trebuie parcur i de c tre o societate în vederea
achizi ion rii de echipamente în sistem leasing prin BCR LEASI NG SA. Avem astfel, urm torul
caz:
SC ART IMPEX SRL, care are ca obiect principal de activitate produc ia de mobilier,
dore te achzi ionarea de echipamente pentru prelucrarea lemnului, în vederea retehnologiz rii
liniei de fabrica ie, în sistem leasing prin BCR LEASING SA .
Despre SC ART IMPEX SRL se cunosc urm toarele :
•Este înfiin at în 29.11.1999 ;
•Obiect principal de activitate : Produc ia de mobilier pentru birouri i magazine – cod
CAEN 3612 ;
•Sediul social : Str. Teiul Doamnei, nr. 93, sect. 2 , Bucuresti ;
•Cod Unic de Înregistrare : R 1472539 ;
•Înmatriculat la Registrul Comer ului cu J40/2831/1999 ;
•Cod IBAN : RO43RNCB4000000187431000 deschis la BCR SUC. MO ILOR ;
•Num r de angaja i : 31 ;
•Exist un singur asociat i un singur administrator : DL. tef nescu Mihai-Ionu ;
•Societatea are un punct de produc ie i dou puncte de desfacere, ambele amplasate în
Bucure ti ;
•Clien i importan i : PRICEWATERHOUSE COOPERS ; PHILIP MOORIS ; DOMO ;
STEILMANN BUKAREST, etc.
Despre finan area solicitat de c tre SC ART IMPEX SRL se cunosc urm toarele :
•Condi iile de finan are solicitate sunt : 15% avans , perioada de finan are 36 de luni i
valoare rezidual 0 (inclus în rate) ;
•Pre ul echipamentelor este de 50.000 Euro f r TVA ;
•Furnizorul echipamentelor este SEBA INDUSTRIAL SRL , societate cu care BCR
LEASING SA a mai colaborat cu succes i pentru al i clien i ;
Oferta BCR LEASING SA de finan are a echipamentelor este:
•Avans : minim 15%, maxim 50% ;
•Perioada între 12 i 48 de luni ;
•Valoare rezidual 0 sau 20% ;
•Dobânda 7% + MRC (marja de risc client – aceasta va riaz în func ie de bonitatea
clientului, de tipul de echipamente, de valoarea fi nan rii, etc.) calculabil la slod ;
•Comision de management între 1% i 3% flat.
Având în vedere cele prezentate mai sus vom analiza în continuare etapele care trebuie
parcurse în vederea ob inerii finan rii de c tre SC ART IMPEX SRL :
1. Oferta preliminar – clientul î i manifest interesul pentru ob inerea finan rii
prin BCR LEASING SA i intr în contact direct cu unul din consultan ii de vânz ri ai BCR
LEASING SA în vederea stabilirii pa ilor ce trebuie urma i. În urma discu iei cu poten ialul
client ( SC ART IMPEX) consultantul de vânz ri este informat asupra solicit rilor clientului, i
pe baza acestora el întocme te oferta preliminar i pune la dispozi ie clientului lista cu actele
necesare în vederea întocmirii dosarului de leasing .
Ca urmare a analiz rii ofertei primite de la BCR LEASING SA cei de la SC ART
IMPEX SRL iau decizia de demarare a formalit ilor de ob inere a finan rii prin BCR
LEASING SA, deoarece oferta corespunde cerin elor lor i este mult mai bun decât ofertele
primite de la alte firme de leasing de pe pia .
2. Întocmirea dosarului de leasing, analiza i aprobarea acestuia de c tre BCR
LEASING SA – dosarul de leasing este întocmit conform listei cu acte necesare primit de
client de la consultantul de vânz ri, acesta con inând : actele juridice ale SC ART IMPEX SRL
(acte constitutive, CUI, certificat constatator de la Registrul Comer ului recent, acte adi ionale la
actul constitutiv, etc.) ; actele contabile (bilan urile pe ultimii doi ani împreun cu balan ele
aerente, balan a la ultima lun împreun cu ordinele de plat c tre bugetul statului aferente
acesteia) ; documente tip BCR LEASING (cerere de fi nan are i fi a sintetic ) precum i factura
proform de la furnizorul echipamentelor.
Dosarul de leasing complet este depus consultantulu i de vânz ri al BCR LEASING SA.
Odat depus acest dosar consultantul de vânz ri demareaz procedurile necesare pentru ca în 48
de ore clientul s primeasc un r spuns. Consultantul de vânz ri din cadrul Direc iei de
Contracte verific componen a dosarului. Dac acesta este complet trece în urm toarea etap i
anume analiza economico-financiar , care se face de c tre Departamentul de Analiz din cadrul
BCR LEASING SA. Analiza economico-financiara se fac e pe baza documentelor contabile ale
SC ART IMPEX SRL, urm rindu-se indicatori ca : cifra de afaceri, profitul , dinamica acestora,
solvabilitatea, lichiditatea patrimonial , rentabilitatea capitalurilor proprii, managementu l
societ ii etc. Dup terminarea analizei economico-financiara, tot depa rtamentul de analiz
întocme te referatul pentru aprobarea dosarului care este î naintat Comitetului de Conducere al
BCR LEASING SA pentru aprobare. În func ie de cele prezentate în referat conducerea BCR
LEASING SA stabile te condi iile de finan are i apoi trimite dosarul spre avizare de c tre
direc ia economic i de c tre departamentul juridic. Odat încheiat acest ciclu dosarul revine
consultantului de vânz ri care comunic clientului r spunsul i stabile te cu acesta o întâlnire
pentru semnarea contractului de leasing.
Ca urmare a trecerii dosarului SC ART IMPEX SRL prin toate aceste etape s-au
constatat urm toarele :
•Situa ia economico-financiar a SC ART IMOB IMPEX SRL este foarte bun : s-a
ob inut un scoring de 3.21 din maxim 4, societatea înc adrându-se astfel în categoria de
performan B ; marja de risc client ob inut a fost 3 deci dobânda de finan are a fost
stabilit la 10% ; trendul afacerii este unul cresc tor (cifra de afaceri, profitul sunt în
cre tere fa de anul trecut) ;
•SC ART IMPEX SRL este clientul BCR de la înfiin are, având un istoric foarte bun cu
BCR SUC MO ILOR ;
•Furnizorul echipamentelor solicitate de c tre SC ART IMPEX SRL este unul din
colaboratorii vechi ai BCR LEASING SA prin care au mai fost derulate contracte de
leasing cu al i clien i, acesta acceptând semnarea unui contract de vânza re cump rare cu
o clauz de buy-back lucru care diminueaz riscurile societ ii de leasing.
Comitetul de Conducere al BCR LEASING SA luând astf el decizia de apobare a finan rii
solicitat de c tre SC ART IMPEX SRL în urm toarele condi ii : avans 15%, perioada 36 de
luni ; valoare rezidual 0, dobânda 10% i comision de management de 3%.
3. Semnarea contractului de leasing – ca urmare a agre rii condi iilor de finan are
oferite de BCR LEASING SA clientul decide semnarea contractului de leasing, acest lucru
fcându-se la sediul BCR LEASING SA în prezen a consultantului de vânz ri al firmei de
leasing de c tre asociatul unic al SC ART IMPEX SRL tef nescu Mihai-Ionu . Odat cu
contractul de leasing clientul va mai semna o declara ie de asigurare prin care se angajeaz s
încheie asigurarea all-risks la una din societ ile agreate de BCR LEASING SA ( acestea sunt :
BCR ASIGUR RI SA ; ASIROM SA ; ALLIANZ IRIAC ; OMNIASIG sau ASIBAN) ; o
op iune de cump rare prin care, dup expirarea contractului de leasing, se angajeaz s
achizi ioneze bunul la valoarea r mas (în cazul nostru ultima rat de leasing) ; precum i un
num r de 36 de bilete la ordin ce reprezint o m sur de garan ie cerut de c tre BCR LEASING
SA, acestea fiind prev zute în condi iile contractuale.
4. Semnarea contractului de vânzare cump rare cu furnizorul – este vorba de
un contract de vânzare cump rare tripartid care implic pe BCR LEASING SA
(CUMP RTOR), pe SEBA DISTRIBUTION SRL (VÂNZ TOR) i pe SC ART IMPEX SRL
(UTILIZATOR). În acest contract sunt prev zute : o clauz de buy-back prin care furnizorul se
oblig ca în eventualitatea rezilierii contractului cu ut ilizatorul sau în cazul în care utilizatorul nu
dore te cump rarea echipamentelor la sfâr itul perioadei de leasing, dac nu se gase te un alt
cump rtor în termen de 3 luni de la acea dat , s cumpere el insu i (furnizorul) acel bun ;
specifica ia tehnic a echipamentelor achizi ionate de c tre utilizator ; termenul de livrare al
acestora ; informa ii lagate de service, garan ie, etc.
5. Plata avansului i a asigur rii ALL RISKS – odat semnate toate documentele
atât cu utilizatorul cât i cu furnizorul se emite factura de avans (numai l a cererea clientului) pe
care utilizatorul este obligat s o achite în termen de 2 zile lucr toare de la data emiterii acesteia.
Apoi în eventualitatea disponibilit ii echipamentelor solicitate, în stocul furnizorulu i,
utilizatorul este obligat s încheie asigurarea ALL RISKS pentru bunurile contr actate la una din
societ iile de asigur ri agreate de BCR LEASING SA. Daca echipamentele nu sunt în stocul
furnizorului asigurarea se va încheia numai în mome ntul în care acestea se vor afla în stoc i vor
fi gata de livrare.
6. Plata echipamentelor c tre furnizor i livrarea acestora – pentru ca BCR
LEASING SA s poat efectua plata c tre furnizor trebuie îndeplinite urm toarele condi ii :
avansul încasat de la SC ART IMPEX SRL ; s fie încheiat asigurarea ALL RISKS de c tre
SC ART IMPEX SRL ; s fie semnat protocolul de recep ie al echipamentelor de c tre furnizor
i utilizator prin care acesta din urm certifica c echipamentele sunt în stare de func ionare i s
fie pus la dispozi ia BCR LEASING SA factura fiscal a echipamentelor de c tre furnizor.
Odat efectuat plata de c tre BCR LEASING SA echipamentele sunt puse în func iune de c tre
furnizor i începe derularea contractului de leasing (clientu l începe s pl teasc redeven ele
lunare).
3.4. Finan area autoturismelor prin BCR LEASING SA
Consider m aceea i societate., îns avem urm toarele date :
•Se solicit achizi ionarea unui autoturism MERCEDES SPRINTER DIESEL în valoare
de 22.000 Euro CIP ;
•Condi iile de finan are solicitate de SC ART IMPEX SRL sunt : 20% avans ; 36 de luni
i valoare rezidual 20% ;
•Furnizorul autoturismului este AUTO ROM SRL – deale r autorizar Mercedes în
România.
Oferta de finan are a BCR LEASING SA pentru autoturisme este :
•Avans : minim 15%, maxim 50% ;
•Perioada între 12 i 48 de luni ;
•Valoare rezidual 0 sau 20% ;
•Dobânda 9% calculabil la slod ;
•Comision de management 2% flat.
Pa ii care trebuie urma i pentru ob inerea finan rii precum i documentele care vor fi
întocmite sunt acelea i îns cu mici excep ii :
•Pentru finan area autoturismului va fi un alt contract de leasin g, cu alte condi ii
contractuale;
•Nu este necesar încheierea contractului de vânzare cump rare cu furnizorul bunului,
deoarece în acest caz riscul pentru societatea de l easing este mult mai mic decat în cazul
anterior ;
•Pentru efectuarea pl ii c tre furnizor nu este necesar protocolul de recep ie al bunului i
factura fiscal a acestuia.
•Odat achitat integral autoturismul c tre furnizor (se va pl ti pre ul CIP al autoturismului
ctre furnizorul extern – UPHALL TRADING) fiind vorba de un autoturism de import va
trebui facut importul temporar al acestuia înainte de a fi livrat. De acest lucru se va
ocupa importatorul, în cazul nostru AUTO ROM SRL, î n colaborare cu BCR LEASING
SA, urmând ca în momentul definitiv rii acestor formalit i vamale importatorul s pun
la dispozi ia cump rtorului toate documentele ma inii : DVI (declara ie vamal de
import – va fi valabil pe perioada leasingului) ; cartea de identitate i factura extern .
•Dup livrarea autoturismului, conform contractului de l easing, intr în atribu iile BCR
LEASING SA ca în termen de maxim 30 de zile de la r ecep ie s pun la dispozi ia
utilizatorului numerele de leasing valabile pe toat perioada leasingului.
CONCLUZII
Avantajul major pe care îl ofer leasingul este acela de a asigura finan area integral a
unei investi ii din fonduri exterioare, pentru c întreprinderea respectiv nu dispune de
fondurile proprii necesare.
Se poate spune c leasingul este o form de finan are mai rapid decât contractarea
unui credit de exemplu, pentru ca în cazul contract rii unui credit, rezultatul este o sum de bani
ce se restituie prin intermediul ratelor de credit urmând ca apoi s se demareze procesul de
achizitionare a bunului dorit, în timp ce la leasin g, rezultatul este direct bunul dorit,
contravaloarea lui fiind achitat prin intermediul ratelor de leasing.
In ceea ce priveste studiul de caz efectuat, varianta de finan are aleas prin leasing
financiar, de c tre S.C. ART IMPEX S.R.L. s-a dovedit a fi una efic ient i accesibil . Astfel,
o firma tânar , neavând o cifr de afaceri foarte mare, a reu it s achizi ioneze prin leasing
un autoturism i un echipament pe care s le poata utiliza în activitatea desfa urat i care a
contribuit la eficientizarea acesteia. Din acest punct de vedere, leasingul a avut un rol dublu
pentru societatea beneficiar , i anume: forma de finan are prin care s-a ob inut bunul dorit,
lipsit de obliga iile i riscurile ce decurg din dreptul de proprietate i forma de refinan are,
pentru c prin utilizarea autoturismului i echipamentelor achizi ionate s-au realizat venituri
care s contribuie la achitarea ratelor de leasing.
Pe lâng toate acestea, exist i alte roluri pe care leasingul le-a îndeplinit în acest caz, i
anume:
•a constituit o form de comercializare pentru produc torul de echipamente de
prelucrare a lemnului, respectiv firma SEBA INDUSTR IAL S.R.L. i firma
MERCEDES, care au beneficiat de plata integral a produselor pe care firma de
leasing respectiv BCR LEASING le-a achizitionat ;
•a constituit un instrument de marketing în cazul leas ingului direct, producatorii
SEBA INDUSTRIAL S.R.L i MERCEDES facându- i cunoscute produsele .
De asemenea, în alte cazuri, leasingul constituie o form de privatizare a întreprinderilor
de stat, caz în care, p strând dreptul de proprietate asupra acestora, stat ul le poate asigura un
management de calitate care s conduc la cre terea eficien ei economice.
În concluzie, leasingul prezint avantaje atât pentru beneficiar cât i pentru finan ator.
Aceasta form modern de finan are trebuie încurajat de c tre stat i trebuie sus inut realizarea
de investi ii de interes general prin intermediul s u.
BIBLIOGRAFIE
1.ANDREICA, M – Decizia de finan are în leasing , Editura Cibernetic : Bucure ti 2003
3.ANGHELACHE, Constantin – Comertul exterior: Finantare si analiza financiar-b ancara,
Bucuresti, Economica, 1999
4.BADEA, Leonardo – Managementul riscului bancar, Bucuresti, Economica, 2010
5.BASNO, Cezar – Produse costuri si performante bancare, Bucuresti, Economica, 2000
6.CPÂ ÂN , Octavian; TEFANESCU, Brându a – Tratat de drept al comer ului
intema ional. vol. II, Partea special , Editura. Academiei, Bucure ti 1997
7.CAPRARU, Bogdan – Activitatea bancar : sisteme, opera iuni i practic , Editura C.H. Beck:
Bucure ti 2010
8.CLOCOTICI, Dorin ; GHEORGHIU Gh – Contractul de leasing. Caracteristici , Editura
Lumina Lex: Bucure ti 2004
9.COCRIS, Vasile – Managementul bancar i analiza de risc în activitatea de creditare: Teor ie
i cazuri practice , Editura Universit ii "Alexandru Ioan Cuza": Ia i 2009
10. COJOL, Ana – Moned i credit , Editura Univesit ii "Petrol-Gaze": Bucure ti 2000
11. DRAGOTA, V ictor – Management financiar , Editura Economic : Bucure ti 2003
12. GALICEANU, Ion – Tehnica i eviden a opera iilor bancare , Editura Universitatea: Craiova
1995
13. LEPADATU Gheorghe V., Standarde, teorii si sisteme de conducere a contabi litatii pe plan
mondial. IAS-uri/IFRS-uri, elemente de contabilitat e financiara aprofundata , Editura Pro
Universitaria, Bucuresti, 2009
14. IMIREANU, Mihai; GHEORGHE A. – Tehnica i practica opera iunilor bancare. Rela iile
agen ilor economici cu b ncile , Editura Tribuna Economic : Bucure ti 1995
15. IONESCU, Lucian C.- Fundamentele profesiunii bancare. Vol. 1: Economia i rolul
bncilor , Editura Economic : Bucure ti 1997
16. IVAN, Mihail Vicen iu – Institu ii de credit: Produse i opera iuni , Editura Universitar :
Bucure ti 2008
17. MANSON, Jacques – Credite bancare pentru întreprindere, Editura RAO International
Publishing Company: Bucure ti, 1994
18. MATEI, Mirela – Rela ii valutar-financiare internationale: teorie, aplic atii, teste grila ,
Editura Universit ii din Ploiesti: Ploie ti 2015
19. POPA, Ioan – Tranzac ii comerciale interna ionale , Editura Economic : Bucure ti 1997
20. TURCU, Ion – Opera iuni i contracte bancare- Introducere în teoria i practica dreptului
bancar, Edi ia a 2-a, actualizat i completat , Editura Lumina Lex: Bucuresti 1995
21. TURLIUC, Vasile – Moned i credit – Editura Universitatea "Alexandru Ioan Cuza": Iasi
2009
22. VOICULESCU, Dan; CORA Mircea – Leasing , Editura tiin ific i Enciclopedic :
Bucure ti 1995
*** Finan e, b nci, asigur ri: revista lunar editat de Tribuna Economica [Periodice] PER
PII1178 nr.02=182(an2013:febr.=anXVI, Editura Tribu na Economic : Bucuresti 1998
*** Integrare european în contextul globaliz rii economice: Sesiune interna ional de
comunic ri tiin ifice 17-18 mai 2003. Vol. 2: Sec iunea Finan e, credit, b nci, Editura AGIR:
Bucure ti 2003
*** Institutul Central de Cercet ri Economice: Breviar alfabetic.”Contracte economic e i
contracte comerciale interna ionale”, Editura Revista Economic : Bucuresti, 1999
*** Standarde Internationale de Raportare Financiar a, Ghid practic, Casa de editura IRECSON,
Bucuresti, 2005
*** Standarde Interna ionale de Contabilitate, 2002, Ed. Economica, Bucur esti, 2002
*** www.alb-leasing.ro
*** www.aslr.ro
*** www.bcr.ro
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: INTRODUCERE…………………………………. …………………………………………… …………………………..4 CAPITOLUL I… [622767] (ID: 622767)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.