INTRODUCERE……………………………………………………….. 4 CAPITOLUL 1 DE LA TRECUT LA PREZENT 1.1 Jurnalismul sportiv între trecut și prezent……………………….6 1.2 Genuri ale… [628697]

UNIVERSITATEA HYPERION DIN BUCUREȘTI
Facultatea de Drept, Jurnalism, Psihologie și Științe ale Educației
Departamentul de Jurnalism
LUCRARE DE LICENȚĂ
JURNALISM SPORTIV
Coordonator științific:
Lect.Univ. George Onofrei
Absolvent: [anonimizat] 2017

CUPRINS
INTRODUCERE……………………………………………………….. 4
CAPITOLUL 1 DE LA TRECUT LA PREZENT
1.1 Jurnalismul sportiv între trecut și prezent……………………….6
1.2 Genuri ale jurnalismului sportiv………………………………….8
1.3 Scurt rezumat………………………………………………..…….11
CAPITOLUL 2 JURNALISTUL SPORTIV . PUBLICITATEA ÎN
SPORT
2.1 Calitățile jurnalistului sportiv…………………………………..12
2.2 Între obiectivitate și subiectivitate.Polemica subiectelor………13
2.3 Reclame și sponsori în sport.Vedeta echipei……………………15
2.4 Credibilitate și valoare………………………………………….18
2.5 Scurt rezumat ..………………………………………………….19
CAPITOLUL 3 VIZIUNE,INFLUENȚĂ ȘI AGRESIVITATE
3.1 Influența mass-media în lumea sportului…………………….20
3.2 Viziunea suporterilor asupra presei sportive…………………21
3.3 Scurt rezumat…………………………………………………..22

2

STUDIU DE CAZ Comportamentul ultrașiilor pe stadioane……….….…23

I.Ultraseria,o cultură cu istorie bogată………………………..23
II Interviu -18 de întrebări pentru un ultras………………….25
III Incidente și agresivitate pe stadioane………………………27
IV Modalităti de manifestare pe stadioane……………………28
V Sondaj de opinie………………………………………………29
VI Concluzii finale ……………………………………………..30
ANEXA 1……………………………………………………………… 32
ANEXA 2……………………………………………………………… 33
ANEXA 3……………………………………………………………… 34
BIBLIOGRAFIE…………………………………………………….. 35
3

"Sportul te învață să caștigi cinstit.Sportul te
învață să pierzi în mod demn.Prin urmare,sportul
te înv ață de toate:te învață ce este viața."
ERNEST
HEMINGWAY

INTRODUCERE
Sportul încurajează diversitatea într-o lume culturală.Sportul ne apropie,deși suntem
diferiți.Sportul are semnificații diferite pentru fiecare țară si națiune care își păstrează identitatea
culturală,însa sportul este un domeniu în care se învată că diferențele,nu numai că trebuie
acceptate,dar și prețuite.Știrile grupează preocupările principale ale societății,în șase subiecte
majore:politica,economia, relațiile internaționale,știrile interne,știrile ocazionale și sportul
;ultimul,însa nu cel din urmă-sportul-arată viața fabuloasă din acest domeniu.Sportul,categorie
populară,beneficiază de cititori de diverse vârste;în acest context cititorul nu cere doar informații,el
are nevoie și de spectacol,cum ar fi viața din afara terenului a unui idol sportiv.Emoțiile unor
suporteri pe o arenă sportivă,așteptand cu dorințe arzătoare ca favoritul lor să castige o
competiție,relațiile socio-umane care se leagă în jurul unui subiect din presa sportivă,nașterea unei
legende cu milioane de fani.Nadia Comănenci,Michael Schumacher,Lance Armstrong,Bolt,sunt
doar cateva exemple de personalități care au reușit prin munca lor,azi apreciată și cunoscută de
întreaga lume.
Jurnalismul sportiv este un fragment important din cartea jurnalismului specializat,o parte
semnificativă a presei,o parte plină de culoare și succes.Cunoașterea umană ar fi incompletă fără
această fascinantă lume a sportului.Principiile jurnalismului sportiv sunt de fapt aceleași ca și pentru
jurnalism în general:obiectivitate,imparțialitate,corectitudine,rapiditate.Diferit este faptul ca
materialele sportive au un stil aparte,un limbaj adecvat,dar aceasta nu înseamnă că trebuie scris doar
pentru sportivii dintr-un anumit domeniu,ci trebuie sa fie scris pe întelesul tuturor.

4

Un jurnalist sportiv trebuie să cunoască pe deplin lumea complexă a sportului:campionate interne
precum Premier League(Anglia)sau Primera Division(Spania),competiții internaționale precum
Uefa Champions League sau Olimpiadele;să cunoască fiecare disciplină sportivă cu regulamentele
ei:ținuta care variază în funcție de genul sportului(șort,kimono,etc.),arbitrajul,modalitațile de
punctare/calificare,etc.
Sectorul dinamic al presei,presa sportiva,obligă jurnalistul sportiv sa arate realitatea
evenimentului prezentat precum o oglinda.John Henley,corespondentul lui Guardian,afirma:"La
noi,visul oricărui jurnalist este de a scoate o informație care ar face să demisioneze un ministru sau
un guvern"(Le N.O,nr 2034,p.11) și jurnalistul sportiv ar trebui să aiba visul de a reflecta cat mai
bine envenimetele din lumea sportului pe măsura pasiunilor suporterilor din tribune.
Pe lângă a cunoaște toate regulile și calendarele competițiilor sportive,un jurnalist sportiv
trebuie sa cunoască și publicitatea.Publicitatea în sport își face din ce în ce mai mult simțită
prezența,fie prin
reclamele pe panouri,fie prin sponsorii trecuți pe echipamentele sportive.Vedem cât mai multe
brand-uri care apar în diverse reclame sub forma sprijinirii unei echipe naționale sau locale.De
aceea, publicitatea și jurnalismul sportiv sunt legate,acesta fiind un alt subiect despre care voi
vorbii în aceasta lucrare.
Studiul de caz făcut este,consider,cea mai interesantă parte a lucrării de față.Acesta este bazat
pe comportamentul suporterilor pe stadioane,în special a celor numiți „ultras”.” Intre fenomenul
“ultra” și vestiții hooligans nu exist ă nici o legatură,deși mulți nu fac vreo diferen ța între cei doi
termeni.
Violența de pe stadioane are la baza grupurile de hooligans.Am vazut cu totii cat de deprimant ă
poate fi imaginea unui stadion f ără suporteri în timpul unui meci de fotbal.La derby-ul Steaua –
Dinamo s-a putut observa foarte bine cum tr ăiesc fanii adevărați o confruntare de tradi ție.
Fumigene, torțe, petarde, care spre surprinderea multora au r ămas doar in peluza, f ăra ca acestea sa
ajungă în teren.”1
Așadar,lucrarea de față este complexă si redactată pentru a întelege mai bine universul
sportului și al jurnalismului sportiv,în toată complexitatea și eleganța sa.

5
1Bogdan Ormuz, www.romanialibera.ro/sport/sporturi/ultras-nu-inseamna-hooligans ,12 aprilie 2007(site accesat în
data de 20.09.2016).

DE LA TRECUT LA PREZENT

JURNALISMUL SPORTIV ÎNTRE TRECUT ȘI PREZENT

Sportul a crescut în bogăție,importanță,putere și influență,iar acoperirea subiectelor și
evenimentelor sportive majore este esențială pentru organizațiile mass-media.Phil Andrews
menționa în „Sports Journalism.A Practical Introduction” că jurnalismul sportiv poate fi „cea ma
bună meserie din lume”.Așa și este,dacă ne gândim la cât de vast este universul sportului: de la
meciuri amicale la Campionate Mondiale,ciclism,tenis,rugby,atletism,și lista poate continua.
Majoritatea țărilor au astăzi asociații naționale de jurnaliști sportivi,pentru a asigura
profesionalism și cele mai bune condiții de lucru între membrii.Există și asociații internaționale,cum
este Asociația presei sportive internaționale,cunoscută ca AIPS.Aceasta a luat ființa în 1924,în
timpul Jocurilor Olimpice de la Paris,la inițiativa șefului de presă Franz Reichel și a lui Victor Boin.
Astăzi,datorită tehnologiei care depășește zilnic noi limite,meseria de jurnalist sportiv este mai
ușor de practicat,însă nu întotdeauna a fost așa.„Am început să fac presa sportivă într-un mod foarte
primitiv,scrie Bill Evans,în cartea publicată în 1946, „How to become a sporting journalist” .Ca să
înțelegem mai bine cum se practica acest jurnalism specializat în trecut,am ales să îl citez pe Bill
„Imi luam bicicleta și porumbeii și mergeam la stadion…îmi împătuream foaia cu cronica meciului
și lansam un porumbel în aer .Acesta zbura la crescătoria redacției și astfel cronicile ajungeau în
timp util pentru a putea fi publicate în ziar”2.Așadar,nu era suficient să fi un bun jurnalist și să
relatezi corect desfășurarea partidei,era necesar să știi cum să lucrezi și cu porumbeii. Drumul către
stadion era dificil,trebuia să îl parcurgă cu bicicleta,iar cronica scrisă pe o foaie este departe de ceea
ce avem
6
2 Bill Evan în “How to become a sporting journalist “ 1946.

azi:microfoane,reportofoane,transmisiuni în direct și în reluare,informații la doar un clik distanță .
Un alt aspect al prezentului,care este foarte diferit de cel din trecut,este prezența femeilor nu doar
în competițiile sportive,dar și în jurnalismul sportiv. Să luam ca exemplu Jocurile Olimpice din
prezent,care aduc în același loc mii de sportivi, tineri și vârstnici, negri și albi, femei și bărbați, din
aproape toate țările de pe glob. “La primele ediții ale Jocurilor Olimpice care s-au desfășurat acum
aproape 2.800 de ani în Grecia Antică la Olimpia (astăzi o mică localitate cu puțin peste 10.000 de
locuitori în sud-vestul Greciei), doar bărbații aveau voie să participe, în timp ce femeile, în funcție
de starea lor civilă, fie urmăreau de pe margine evenimentele (dacă erau necăsătorite), fie nu li se
permitea nici măcar să privească întrecerile sportive (dacă erau căsătorite)”3.
Astăzi,există jurnaliste sportive cu o carieră uimitoare,femei care s-au impus,în ciuda
controverselor,într-o lume considerată în trecut a bărbaților.Exemplele sunt multe: Kristen
Ledlow ,Rebecca Harlow,Ioana Cosma,Claudia Neumann,Lisa Olson.De la femeile care în trecut nu
aveau voie să privească competiții sportive,la femei care comentează în premieră meciuri de fotbal:
„Televiziunea germană ZDF a anunțat că din echipa de comentatori ai partidelor care se vor disputa
la turneul final din Franța va face parte și o femeie.Este vorba de Claudia Neumann,care s-a
remarcat în ultimii ani ca reporter de sport.”4 Așadar,vedem cum o femeie a ajuns,în prezent,să
comenteze o competiție care în trecut era comentată doar de cei care nu intră în categoria sexului
frumos.
O altă diferența între trecut și prezent este dată de primele transmisii în radio și televiziune a
unui meci .La radio: „în 1927,la BBC,avea loc prima transmisie radio din lume a unui meci de
fotbal comentat….Pe 11 iunie 1933 avea loc prima transmisie a unui meci de fotbal internațional la
Societatea Romana de Radiofuziune:Romănia-Iugoslavia.”5Așada,au trecut 6 ani de la prima
transmisie radio a unui meci de fotbal în lume,pâna la prima transmisie radio a unui meci de fotbal
la radio în Romania.Dacă vorbim de televiziune,lucrurile s-au întamplat ceva mai târziu,în 1937:
„Meciul a fost unul amical…transmis de BBC”6.
7
3 Dorian Ilie http://www.romanialibera.ro/sport/sporturi/jocurile-olimpice —intre-antichitate-si-modernism ,29 iulie
2012.(accesat în data de 3.11.2016).
4http://www.libertatea.ro/sport/premiera-mass-media-din-germania-o-femeie-va-comenta-meciurile-de-la-euro-2016-
1448374 ,12 aprilie 2016 De: CATALIN APOSTOL.(site accesat în data de 11.11.2016)
5 http://www.magicfm.ro/a-fost-odata/113/a-fost-odata (site accesat în data de 11.11.2016)
6http://esticurios.ro/istorie/afla-care-a-fost-primul-meci-televizat-de-fotbal-din-lume-1937-arsenal 2015-11-12 (site
accesat în data de 12.11.2016)

Astăzi s-a ajuns nu doar la canale care transmit periodic meciuri,ci și la canale de televiziune
specializate pe sport (Digisport,Fox Sports,BBC Sport,Eurosport) .
Dacă vorbim de presa sportivă scrisă din țara noastră,aceasta este mult mai timpurie decât
radioul
și televiziunea,iar fundamentele ei stau în primul ziar de sport din Romania,apărut în 1880 la
București.
Iată ce aflăm din primul număr al acestui ziar:”A intitula acest ziar Sportul și a nu arăta ce se
înțelege prin cuvintul sport….am comite mare eroare”7 .Un alt ziar,care apărea în 1924,constituie
ceea ce putem numii vârful presei sportive românesti:Gazeta Sporturilor. În primul numar al Gazetei
Sporturilor scria: „Gazeta Sporturilor va apărea de 4 ori pe săptămâna Marți,Joi,Sambata și
Dumincă,Ne vom ocupa de toate sporturile fără deosebire”.8
Apariția și evolutia internetului au dus la practicarea jurnalismului sportiv și în mediul
online,unde site-urile specializate pe sport,si nu numai,oferă o gamă largă de informații actualizate
rapid și constant.
Toate evoluțiile remarcabile din presă,televiziune,radio,internet și tehnologie au transformat
meseria de jurnalist sportiv într-una ușor de practicat în prezent,si,poate chiar în cea mai frumoasă
meserie din lume.
Genuri ale jurnalismului sportiv
În jurnalismul sportiv întâlnim genuri publicistice ca și în jurnalismul general: interviu, editorial,
anchetă, relatare,etc. Să le luam pe rând :
Avancronica.Avancronica este cronica scrisa înainte de evenimentul propriu-zis.Aceasta poate
cuprinde,dupa cum vedem înainte desfașurării unei partide,informații precum: Ora desfășurarii unei
partide/competiții,stadionul pe care urmează să aibă loc,date meteorologice,echipele de
start,declarații înainte de meciuri(ale persoanelor implicate),etc.

8
7 Nr.1. Ziarul “Sportul”,1880,Bucuresti,pagina 1.
8 Nr.1 ziarul “Gazseta Sporturilr”,14 septembrie 1924,pagina 1.

Cronica.Cronica unui meci „..trebuie să ii aducă cititorului câteva elemente:îi comentează mersul
partidei,Ii oferă elemente în înțelegerea rezultatului înregistrat pe teren…aducând sintetic și analitic
date
tehnice cu care să opereze cititorul în evaluarea sa”9.Așadar,o cronică reusită trebuie să aducă
informații despre marcatori,date despre arbitrajul partidei,fazele importante ale fiecărei
reprize,numărul de spectatori care au asistat la partidă,ș.a.m.d.
Editorialul.Editorialele„reflectă părerea ziarului și apar,de obicei,într-o coloană pe prima
pagină…pot fi umoristice,dacă ziarul o permite,da r de obicei sunt serioase și reflexiv e,analizează un
subiect din toate punctele de vedere și formează o opinie bazată pe un argument solid.”10.Inelegem
că editorialul exprimă poziția unui ziar asupra unui anumit subiect. Un exemplu bun de editorial
este: „Fotbaliștii și discriminarea femeilor”.In acest editorial întâlnim,printre altele, o remarcă foarte
interesantă: „Ce ne-am face dacă naționala feminină de fotbal ar avea o prejudecată similară fața de
exemplarele masculine?”11
Comentariul.Comentariul este,spre deosebire de editorial,părerea jurnalistului.Acesta își pune
amprenta asupra textului în sine,oferind opinii personale.Un exemplu de comentariu plin de
savoare este „Sub călcaiul lui Hizo”12,scris de Ion Cupen. Comentariul poate conține
umor,sarcasm,critică,etc.
Relatarea. Înainte de a spune despre relatarea din câmpul jurnalismului sportiv,să vedem o
definiție a relatării,dată de Mihai Coman : „Relatarea este o narațiune de mai mare intindere decât
știrea scrisă,referitoare la fapte absolut reale…eliminand toate considerațiile personale,emoțiile
,judecățile de valoare ale naratorului.”13 Așadar,putem considera relatarea ca o prezentare vastă a
unor informații despre un eveniment.Revenind la ceea ce spuneam mai devreme,legat de relatarea in
jurnalism sportiv,aceasta se poate face pe un eveniment,de exemplu :tragerea la sorți pentru grupele
Champions League sau atmosfera de pe stadion dinaintea unei finale.Relatarea sportivă ar trebui să
le ofere experiența la nivel imaginar a citittorilor care nu au putut să urmărească evenimentul în
direct.

9
9 Traian Ulmeanu,în “Introducere in Jurnalismul Sportiv”,ed.Paralela 45,2004,pagina 98.
10 “Jurnalismul sportiv.O introducere”,traducere de Alina Măriuț,ed.Polirom,2006,pagina 116.
11 ”Fotbalistii si discriminarea femeilor” de Cornel Nistorescu,în “Evenimentul zilei”,20 august 2003,pagina 1.
12 Ion Cupen in “ Gazeta Sporturilor”26 august 2003.
13 Mihai Coman în “Manual de Jurnalism.Tehnici fundamentale de redactare”,vol.2,ed.Polirom,1999,pagina 140.

Interviul.Cu toții am învățat în facultate că un interviu reușit este precedat de o documentare
bine pusă la punct.Mihai Coman menționa despre interviu că este: „ o conversație cu demers
investigativ.”14
O altă observație interesantă despre interviu a fost făcută de Stephane Lauzanne „Interviul este o
piesă de teatru în care intervievatul este autorul și reporterul regizorul.Unul și celălalt pot să se
însele cu totul asupra rezultatului operei la care împreună lucrează.”.15
Un interviu în lumea sportului poate cuprinde întrebări,de exemplu,precum: Care sunt șansele
dumneavoastră de calificare la un turneu final? ,Ce părere aveți despre arbitraj?,In ce perioadă
sunteți plecați în cantonament?,dar,desigur,intrebarile depind de pe persoana căreia îi sunt
adresate,contextul interviului și care este scopul interviului.Vedem zilnic cum personalități din
lumea sportului,de la jucători la staff-ul tehnic,sunt invadați cu cereri de interviuri,însă atunci când
un interviu este realizat oferă un farmec deosebit suporterilor.Un exemplu de interviu care oferă
euforie suporterilor,este cel luat lui Mirel Rădoi de către Cătălin Făiniși.Iată câteva dintre
întrebări :Care sunt obiectivele tale în acest moment pentru sezonul actual?,De ce ai ales
Steaua?,Cum era când ai venit și cum este acum?,Ai un meci memorabil pe care nu ai vrea să-l uiți
niciodată?,Nimic nu merge cum trebuie într-un meci.Cum reactionezi?,Daca nu ai fi jucat fotbal,cu
ce crezi că te-ai fi ocupat acum? 16
Reportajul. Iată ce am învățat în primii ani de facultate :Un reportaj bun trebuie să se bazese pe
o gamă larga de surse independente,să răspundă încă din „intro” care este esența lui și să fie lipsit de
înflorituri stilistice și opinii personale.
Ancheta.După cum știm,ancheta predomină în jurnalismul de investigare,însă aceasta își face
simțită prezența și în jurnalismul sportiv.Fie că este vorba de o anchetă despre mafia pariurilor
sportive,fie că este vorba de substanțe interzise consumate de sportivi,anchetele în jurnalismul
sportiv sunt puține.

10
14 Mihai Coman în “Manual de Jurnalism.Tehnici fundamentale de redactare”.vol 1,ed.Polirom 1997,pagina 70.
15 Stepanne Lauzanne în “Sa Majeste,la presse”,Fayard 1925,editia 13,pagina 167.trad.personală.
16 Intrebări din interviu cu Mirel Radoi din revista FCSBmagazine,nr.1,decembrie 2008-ianuarie 2009,pag.26-27.

Scurt rezumat
În acest capitol am vazut cum au evoluat lucrurile,atat în presa scrisă,cât și în televiziune și
radio.Am vorbit despre evoluție în fiecare dintre domeniile menționate și despre importanța acestei
evoluții,care ne-a adus în prezent la o formă de jurnalism sportiv esențială în mass-media.De
asemenea,am vorbit despre interviu,reportaj,avancronica și cronică,comentariu,editorial și am văzut
trăsăturile acestora în context sportiv.Concluzia finală a acestui capitol este că toate aceste evoluții
au făcut ca o meserie de jurnalist sportiv să fie mult mai ușor de practicat,iar pentru orice pasionat
de sport această meserie se poate transforma în cea mai bună meserie din lume.

11

JURNALISTUL SPORTIV .PUBLICITATEA ÎN SPORT

Calitătile jurnalistului sportiv
Calitățile unui jurnalist sportiv sunt,în mare parte, similare cu cele ale ale jurnalistului în
general.Există însă mici diferențe legate de lumea sportului,cum ar fi cele date de regulamente și
reguli de joc.Să vedem calitătile pe care le consider necesare unui jurnalist sportiv:
Bun cunoscător al regulamentelor. Astăzi există numeroase regulamente în fiecare sport în
parte,iar un bun jurnalist sporiv trebuie să cunoscă aceste regulamente.De exemplu regulamentele
calificării unei echipe într-o semifinală a unei competiții,regulamente UEFA( Uniunea Asociațiilor
Europene de Fotbal) FIFA ( Federația Internațională de Fotbal Asociație),LPF (Liga profesionistă de
fotbal),etc.Pentru a putea scrie sau vorbii despre sport,jurnalistul trebuie să poată oferii
cititorilor/ascultătorilor suficiente informații despre competiția în care un joc are loc,iar fără
cunoașterea acestor regulamente ar fi incomplet.
Bun cunoscător al regulilor de joc. Fotbalul,baschetul,tenisul,toate sporturile au reguli de joc
diferite si bine stabilite,iar un jurnalist sportiv trebuie să le cunoască pentru a putea relata despre
fiecare în parte.Dacă stăm să ne gândim,orice pasionat de sport care citește despre un meci al
echipei preferate,cunoaste regulile de joc.De aceea,jurnalistul sportiv trebuie să le cunoască și mai
bine decât pasionatul,ca să ii ofere celui din urmă o relatare pe masură.Fie ca vorbim de un
offside,de un penalty,de un voleu sau de un lob(în tenis minge înaltă trimisa peste adversarul venit
la fileu ),toate trebuie să fie știute de jurnalistii sportivi.
Neutrailtatea.In rândul jurnalistilor sportivi predomină pasionații de un anumit sport,iar regula e
simplă:cand îți place un sport,ai o echipă preferată sau un sportiv preferat. De aceea este important
ca
jurnalistul sportiv să fie neutru și să scrie imparțial despre un eveniment sportiv,indiferent dacă
acest eveniment implică,sau nu,preferințele personale.
Rapiditatea.Un meci se desfăsoară într-un ritm rapid,trecand cu ușurință de la o fază de joc la
alta,uneori chiar și în mai puțin de un minut.De aceea rapiditatea este o calitate esențială pentru un
jurnalist sportiv,mai ales când trebuie sa relateze de la fața locului sau când trebuie să-și noteze nu
doar fazele principale care au avut loc în meci,ci și minutele în care aceste faze s-au petrecut.
12

Alte calităti pe care un jurnalist sportiv trebuie să le posede: claritatea și coerența în scriere,să fie
etic în meseria practicată,să și facă ușor legături cu anterenori și jucători(pentru a avea surse).
Între obiectivitate și subiectivitate.Polemica subiectelor.
Subiectiv și obiectiv. Sunt două dintre cuvintele pe care le întâlnim zilnic,indiferent despre ce
domeniu vorbim .Înainte să încadrăm în context de jurnalism sportiv,să vedem ce reprezintă acestea:
a fi subiectiv înseamnă a avea o părere cu caracter personal,bazându-se pe idei și sentimente
proprii,iar obiectiv înseamnă a reda realitatea exact așa cum este,într-un mod imparțial.Spre
exemplu:Un subiectiv ar spune despre culoarea albastră că este frumoasă și profundă și se aseamănă
cu cerul ,în timp ce un obiectiv ar spune că este doar culoarea albastră,fără să spună și opinie
personală despre această culoare.
În ceea ce privește domeniul jurnalismului sportiv,termenii prezentați anterior au fost larg
dezbătuți.Conceptul de subiectivitate și obiectivitate în jurnalismul sportiv variază în funcție de mai
multe aspecte.Spre exemplu,cititorii care își susțin echipele preferate,se așteaptă ca ideile lor să se
regăsească și în mass-media,iar dacă acest lucru nu se întamplă,aceștia pot considera că jurnalistul a
fost subiectiv.
Un alt aspect este legat de relația dintre jurnalisti și sportul despre care acesta scrie,relație care
este mai apropiată .De ce? Pentru că un jurnalist sportiv o să scrie întotdeauna despre un sport
despre care
are cunoștiințe vaste și îl pasionează(în cele mai multe dintre cazuri).Însă această relație nu trebuie
să afecteze obiectivitatea.
O altă situație,când se pune problema de subiectivitate,vizează suporterul din jurnalistul
sportiv.Dacă un jurnalist a fost înainte suporter al unei echipe?Și este în continuare?Pasiunile nu
dispar imediat,iar acest jurnalist sportiv se poate afla în situația de a ajunge să scrie un subiect
despre echipa favorită .În acest caz,obiectivitatea v-a fi mai greu de atins.Exemplu:Echipa caștigă
cu 1-0,in urma unui penalty acordat de arbitru,pentalty care ulterior s-a dovedit acordat în afara
regulamentelor de joc.Jurnalistului îi revine sarcina de a scrie despre echipa sa preferată,care a
câștigat trei puncte fără merite sportive.În tot aceste context,distanța jurnalistului fața de
subiectivitate v-a fi greu menținută.
13

Polemica subiectelor
Vedem cum fotbalul deține supremația în presa sportivă scrisă,în sporturile televizate,în
jurnalele de știri din televiziune sau radio,chiar și în mediul online.Numit și „sportul rege”,fotbalul
ocupă majoritatea subiectelor sportive din mass-media.De ce nu alte sporturi?Există și
baschet,există și tenis,etc.Acest fapt dă naștere unei dispute în ceea ce privește alegerea subiectelor .
O explicație perfect rezonabilă este dată de faptul că fotbalul este cel mai cerut,iar știrile și
articolele din acest sport sunt cele mai citite,vizionate și accesate.Din acest motiv,putem spune că
fotbalul „vinde”mult,în comparație cu alte sporturi. Însă acest lucru nu se întâmplă peste tot: „ Daca
fotbalul este sportul rege, cricketul a fost numit de cei peste 1,5 miliarde de fani din toata lumea
drept printul sporturilor. Nascut in Anglia, undeva intre secolele XIV si XVI, cricketul a devenit
sport national englez inca din secolul al XVIII-lea, si a cunoscut o rapida ascensiune in toate fostele
colonii engleze. Mai mult, primul meci international s-a jucat intre SUA si Canada, in anul 1844,
privand Anglia de acest privilegiu. Cricketul a decazut, insa, dupa primul Razboi Mondial, pierzand
teren in America de Nord si chiar in tarile europene. In schimb, criketul este inca adulat in Australia,
India, Pakistan, Bangladesh, Africa de Sud, Sri Lanka, Nepal, Afganistan sau Indiile de Vest, acolo
unde meciurile de profil adună cu mai mulți spectatori decat regele fotbal In fapt, exista circa 20 de
tari în
care cricketul a fost declarat "cel mai popular sport", si asta in conditiile in care exista 104 tări în
care acest sport este practicat.”17 .
Așadar,nu peste tot fotbalul ocupă primul loc în preferințele iubitorilor de sport,dar acest lucru
depinde de regiunea despre care vorbim.

14
17http://travel.descopera.ro/7432848-Harta-mondiala-a-celor-mai-populare-sporturi ,30.09.2010 ,autor:Adrian Nicolae.(site accesat în
data de 23.12.2016)

Reclame și sponsori în sport.Vedeta echipei

Reclame și sponsori în sport
Reclamele si sponsorii în sport isi fac simțită prezența la fiecare eveniment sportiv,devenind parte
din lumea sportivă.Deoarece sunt transmise peste tot pe glob,competițiile sportive devin magnet
pentru sponsorii care vor sa aibă profit prin reclamele la propria marcă sau brand .Ca o urmare a
milioanelor de spectatori,firmele diverse aleg sa devină sponsori ai unor echipe,sau ai unor
sportivi,pentru a și face publicitate si pentru a îmbunatății imaginea,iar echipele sportive devin
beneficiare,deoarece primesc sume de bani de la sponsori.Acești bani se folosesc ulterior în a ajuta
echipa din punct de vedere financiar,în deplasari,echipamente,etc.La rândul ei,o companie care a
devenit sponsor,își poate transmite cu usurinta mesajul său către spectatori,care pot fi ulterior si
potențiali cumpărători.
„Un grup de persoane care țin foarte mult să se afle în atenția publicului îl constituie
sponsorii.Sponsorizarea joacă un rol important in finanțarea majorității sporturilor,fiind totodată
principala sursă de venit a unora dintre ele.In schimbul investițiilor în cluburi,în sportivi și
organizații,sponsorii se asteaptă să-si vada numele pe tricouri,sau pe decorurile din timpul
transmisiilor televizate.Mulți dintre acesti sponsori cheltuiesc sume importante de bani si depun
mult efort pentru a se asigura că sportul asociat numelui lor se bucura de cele mai bune profiluri ."18
Cum se fac vazuti sponsorii în sport(exemple) :
-logo al sponsorului pus pe echipamentele sportive cu care jucătorii apar în meciurile oficiale;
-numele companiei pus pe decorurile din spatele conferințelor de presă care au loc înainte/după
meciuri;
-reclame pe panourile publicitare care inconjoară suprafața de joc;
Publicitatea în sport are efecte pozitive: „Publicitatea realizată prin sport poate contribui la
construirea unei imagini publice pozitive ale companiei.Sportul descrie imagini ale
sănătății,puterii ,competivității,voinței de victorie și ale performanțelor de elită,iar asocierea cu
aceste semnificații are,cu mare probabilitate,efecte pozitive asupra imaginii companiei”19 .
15
18, Phil Andrews în“Jurnalismul sportiv.O introducere “,trad.de Alina Măriuț,ed,Polirom,2006.pag.50-51.
19 Adrian Hatos în “Sport si Societate.Introducere în sociologia sportului”.pag 82.

Așadar,publicitatea pe care și-o fac sponsorii prin sport aduce efect benefic asupra imaginii,însă
există și lucruri care pot aduce efecte negative.Publicitatea poate fi afectată de evoluții negative din
domeniul respectiv,cum ar fi huliganismul sau cazurile de dopaj ori de meciuri trucate.”Capacitatea
de a promova o marcă prin sport este și ea limitată,de vreme ce publicul potențial al evenimentelor
sportive este finit'20.Așadar,există situații când sponsorii își pot crea,prin asociația cu cluburi
sportive,o imagine nu tocmai benefică.

Vedeta în sport
Îi vedem în diferite reclame,folosind un șampon, purtând adidașii,folosind o cremă.Citim despre
ei,despre munca lor,despre viețile lor particulare,activitătile lor din timpul liber,etc.Aceștia sunt
sportivii care au devenit vedete,și au trecut peste bariera sportului practicat.Acești sportivi au
devenit un simbol pentru echipa din care fac parte,sau pentru sportul pe care îl practică.Imaginea lor
ajută la promovarea diverselor brand-uri sau la promovarea imaginii propriei echipe .Exemplele
sunt multe,de la Roger Federer,la Tiger Woods sau David Beckham .
Prezența știrilor și a articolelor despre vedete,precum și creșterea imaginii unui sportiv de la un
jucător la o vedetă,este accentuată și de mass-media .
”Pe acest teren apare și este cultivat-și de presa sportivă-gustul tot mai pronunțat pentru
monden,pentru a fi la curent cu tot ce ține și de viața din afara terenului a idolilor sportivi.Vedeta
este urmărită cu toate armele gazetăriei:știri,interviuri,reportaje s.a.Este un „still paparazzi” care
prinde tot mai mult teren în presa comercială.”21
Toate aceste lucuri,fac inevitabil ca un jurnalist sportiv să se ocupe de ele,iar un bun jurnalist
sportiv trebuie să cunoască,cel puțin la nivel elementar,aceste lucuri care țin de imaginea personală
a unui sportiv,dar și aspecte de publicitate.
Să l luăm ca exemplu pe Roger Federer:” La doar 17 ani, Roger Federer a semnat primele
contracte de sponsorizare. Nu cu firme de mâna a treia, ci cu Nike și Wilson, doi coloși din industria
echipamentelor sportive. Un start sănătos în cariera celui mai titrat tenismen din istorie.
16
20Adrian Hatos în “Sport si Societate.Introducere în sociologia sportului”.pag 82.
21 Traian Ulmeanu,în “Introducere in Jurnalismul Sportiv”,ed.Paralela 45,2004.pagina 157.

La vremea respectivă, partea financiară nu era un aspect la care Roger să se gândească prea mult,
mai ales că banii erau drămuiți de către părinți. Singura grijă a lui era să joace tenis: „Nu îmi pasă
dacă primesc echipament sportiv de la ei sau bani. Nu vreau să știu asta pentru că e posibil să îmi
distragă atenția de la ceea ce fac“, era explicația tânărului Roger. Ulterior, elvețianul a devenit un
simbol al eleganței atât pe teren, cât și în afara lui. La 20 de ani a semnat primul contract cu Rolex,
celebra firmă producătoare de ceasuri, doar că în 2004 a reziliat această înțelegere pentru a fi
ambasadorul unei alte mărci de ceasuri, Maurice Lacroix. Doi ani a durat și această poveste, pentru
că în 2006 Rolex a reușit să îl contracteze din nou pe tenismenul elvețian….În prezent, Federer
câștigă din sponsorizări 65 de milioane de dolari pe an, conform Forbes, egalându-l pe Tiger
Woods.” 22 .Vedem cum un jucător de tenis a fost contactat să devină imaginea unor brand-uri
precum Rolex sau Nike,toate aceste lucruri fiind posibile datorită succesului cu care Federer a strâns
milioane de fani din intreaga lume.
Un alt exemplu de sportiv care este văzut precum o vedetă,iar imaginea sa este precum un
magnet pentru cei care vor să-si atragă un public-țintă de partea lor,este baschetbalistul Michael
Jordan.
Recunoscut în toată lumea ca fiind cel mai bun jucător de baschet a tuturor timpurilor,Michael
Jordan a devenit cel mai bogat sportiv al planetei,iar acest lucru nu s-a întamplat din câștigurile pe
plan sportiv,ci din bani primiți din publicitatea anumitor mărci :”Nike l-a făcut pe Michael Jordan
cel mai bogat sportiv al planetei. Deși retras în 2003, el continuă să câștige fabulos, anul trecut
primind 100 de milioane euro de la compania americană. Între 2002 și 2012, cel mai mare
baschetbalist din istorie a încasat 440 de milioane, iar cel mai recent contract semnat îi asigură peste
500 de milioane.'23
În concluzie,anumiți sportivii ajung vedete,în urma performanțelor făcute,dar și a publicității .

17
22h ttp://www.prosport.ro/sport-life/special/imaginea-personala-resursa-de-sute-de-milioane-de-dolari-din-sportul-mondial-cum-s-au-
transformat-federer-beckham-sau-tiger-woods-in-adevarate-masinarii-de-marketing-12155438 ,28 februarie 2014,autori Cristian
V oinea si Adrian Costeiu .(site accesat in data de 31.12.2016).
23ht tp://www.gsp.ro/international/cm-2018/ronaldo-e-noul-jordan-cristiano-a-semnat-un-contract-fabulos-cu-nike-va-castiga-
aproape-cat-starul-din-nba-493768.html ,Daniel Scorpie,10 Noiembrie 2016 .(site accesat în data de 31.12.2016.)

Credibilitate și valoare
Există jurnalisti sportivi începători,jurnaliști sportivi care lucrează în mass-media de mulți ani și
nu sunt cunoscuți publicului larg,și jurnaliști sportivi foarte cunoscuți de către public(cum ar fi
Ovidiu Ioanițoaia,Cătălin Tolontan,Andrei Vochin,Dan Filoti,Maria Andries,etc) .Ultima categorie
aduce un plus de valoare atât pentru audiență,cât si pentru credibilitatea celor spuse.
Publicul tinde să creadă mai repede ce spune un jurnalist sportiv cunoscut,o figură ușor de
înteles,decât un jurnalist sportiv care nu este la fel de cunoscut.Acest jurnalist sportiv v-a convinge
mai ușor ascultătorii/cititorii/telespectatorii,iar calitatea discursului acestui jurnalist poate duce la
respingere sau acceptare : “Să ni-l inchipuim permanent pe ziaristul sportiv intr-o agoră,unde
trebuie să convingă multimile.Acestea-entuziasmate,dezamăgite,trădate sau confirmate în așteptări-
ne apar în fața discursului ziaristului sportiv în situații diverse,de receptare sau mesajului,situații
traductibile în doua ipostaze fundamentale-actul de respingere sau cel de acceptare(…)calitatea
acestui discurs “adresat altor minți”determină audiența,impactul la publicul cititor,nivelul
tirajului,poziționarea pe piață ș.a”24
În consecință,articolele din presă sau subiectele din mass-media se vor diferenția în ochii
publicului si in funcție de autorul acestora,care aduce “valoarea adăugată”(Traian
Ulmeanu,idem,p.175) care provine din caracterul si stilul jurnalistului sportiv .

Scurt rezumat
În acest capitol am vorbit despre calitătile pe care trebuie să le posede un jurnalist sportiv și am
văzut cum acestea sunt esențiale pentru a fi nu doar un jurnalist sportiv,ci un jurnalist sportiv bun,pe
măsura așteptărilor cititorilor săi.Un alt aspect,din acest capitol,a privit subiectivitatea și
obiectivitatea,și am văzut cum un jurnalist sportiv trebuie să fie mereu obiectiv,deși există situații
când este văzut sde cititori ca fiin subiectiv.
18
24Traian Ulmeanu,în “Introducere in Jurnalismul Sportiv”,ed.Paralela 45,2004,pagina 173.

Un al treilea aspect atins în această parte a lucrării de față a fost legat de polemica subiectelor
apărute în mass-media,legat de disputa dintre supremația articolelor despre fotbal,în comparație cu
celelalte sporturi care își fac simțită prezența din ce in ce mai puțin.
Ultima parte,a fost bazată pe publicitatea din lumea sportului,incluzând informații despre
sponsorii,reclamele sau imaginea sportivilor folosită ca metodă de promovare în diverse industrii.

19

VIZIUNE SI INFLUENȚĂ
Influența mass-media în lumea sportului
Creșterea interesului pentru sport s-a făcut și datorită mass-media.Astăzi,într-o mass media
foarte competitivă,aceasta contribuie la formarea de cultură a sportului,dar și de interese ale
urmăritorilor.
Cum a influențat mass-media lumea sportiva? Să ne amitim din primul capitol de procedura cu
porumbeii,unde am văzut de unde s-a plecat și unde s-a ajuns .Televiziunea ,cumpară drepturi de
televizare ale meciurilor,iar echipele/sportivii beneficiază de bani care ii ajuta în competitii sau
cariera.Asadar,mass-media,prin televiziune,influenteaza nu doar telespectatorii,ci și statutul
financiar al cluburilor sportive sau al sportivilor. Fara mediatizare sportul nu este atractiv la fel cum
si televiziunea, radioul, presa si celelalte mijloace nu au aceeasi audienta daca nu includ si un
continut sportiv. Societatea este tot mai diversificata si dependenta de informatiile din sport. De
aceea sportul si mijloacele de comunicare in masa sunt din ce in ce mai apropiate in scopurile lor.
O altă modalitate prin care sportul influențează asupra sportului,este promovarea anumitor
categorii de sport.În timp ce fotbalul si tenisul sunt mai mult prezente în mass-media,celelalte
sporturi precum baschet,cricket,sau altele, nu sunt la fel de cunoscute publicului si datorită mass-
media care nu oferă suficiente informații despre acestea.Din acest motiv,putem spune ca este o
influență negativa,deoarece tinerii tind să aleagă un sport preferat din cele care sunt mai mult
prezente in mass-media.
Mass-media influențează,prin sport,și lumea politică. “Cu ajutorul sportului oamenii politici își
promovează imaginea propriei persoane prin decorațiuni,deschideri și participări la evenimente
sportive.” 25Așadar,mass-media ajută,prin sport,la publicitatea universului politic.
În concluzie,influența mass-media în lumea sportului se poate oberva în diverse domenii,în
special influența prin promovare si publicitate .

20

Viziunea suporterilor asupra presei sportive
25 Autor Mihai Popa, https://prezi.com/esmuosfm9aoy/influenta-mass-media-in-lumea-sportului/ ,20 .01.2016(site accesat în data de
6.01.2017)

Eric Simons,autorul cărții „The Secret Lives of Sports Fans:The science of Sport
Obsession”,menționa într-un articol că „o echipă este expresia sinelui unui suporter”.Din acest
motiv putem spune că viziunea suporterilor asupra presei sportive este trecută înainte prin filtrul
subiectivității.
Identitatea suporterilor are sens în colectivitate(exemplu :ultrașii într-o galerie),așadar și viziunea
unui suporter asupra presei se va baza nu doar pe expresia sinelui,ci și pe viziunea intregului
colectiv din care face parte.Astfel de colectivităti,când simt că sunt neintreptățiți sau s-a publicat
ceva fals, dau de cele mai multe ori,comunicate oficiale prin care dezmint diverse articole apărute în
presă.Exemplu: „În urma apariției unui articol cu caracter tendențios și subiectiv (culmea, la rubrica
“Obiectivul obiectiv”), în cotidianul Tribuna,în data de 11 noiembrie 2011, Liga Suporterilor
Sibieni, unica asociație cu caracter oficial care reprezintă suporterii echipei de fotbal CSU V oința
Sibiu, se vede nevoită a face câteva precizări. Trecem peste “bășcălia” ieftină, de mahala, din
paragraful la care facem referire și atrage atenția concluzia autorului vizavi de graffiti-urile “V oința
Sibiu” din centrul istoric cu trimitere directă la peluziștii sudiști. Peluza Sud Sibiu se dezice de acest
comportament suburban (n.r. vopsirea cu graffiti a zidurilor) și condamnă acest mod de promovare a
imaginii V oinței, cu atât mai mult peclădirile din centrul istoric, monumente sau sedii ale diferitelor
instituții din oraș.Reamintim că proiectele membrilor Peluzei Sud de a promova echipa de fotbal
locală în ultimii 4 ani au fost dintr-o cu totul altă sferă …”26 .De cele mai multe ori suporterii vor ca
ideile lor,despre propria echipă/despre sportivul preferat,să se regăsească și în presă.Când acest
lucru nu se întâmplă,suporterii,prin subiectivitate,tind să judece jurnaliștii pentru ceea ce este
prezent în presă.
Viziunea suporterilor asupra presei este nu doar negativă,dar și pozitivă.Această viziune este
pozitivă,spre exemplu,când un editorial,un articol,o știre din presă critică o echipă adversară în
competiții,sau când se vorbește frumos despre echipa susținută de suporteri.
În concluzie,putem spune că viziunea suporterilor asupra presei sportive este una precedată de
subiectivitate,indiferent că este viziune pozitivă sau negativă.
21

26 Drept la repkică al Peluzei Sud Sibiu,aparut in data de 18 noiembrie 2011 pe http://www.peluzasud.ro/drept-la-replica/ (site
accesat in data de 6.01.2017)

Scurt rezumat

În acest scurt capitol am scris despre influența presei sportive asupra sportului,o influență cu
puncte pozitive,dar și negative,cât și despre viziunea suporterilor asupra presei sportive.Viziunea
suporterilor asupra presei sportive este nu întodeauna obiectivă,ci ea este precedată de subiectivitate

22

STUDIU DE CAZ:Comportamentul ultrașiilor pe stadioane
Înainte de a începe studiul de caz propriu-zi,să vedem o definiție a acestuia : C.Robson
consideră că acesta poate fi definit ca o „strategie de cercetare bine stabilită,focalizată pe un caz
concret(prezentând referiri detaliate despre indivizi,grupuri,organizații vizate),cu luarea în
considerare a tuturor particularităților contextuale” 27
De ce am ales acest studiu de caz? Câtiva ani am fost membră a unui grup de ultrași,iar lumea
din care am făcut parte m-a făcut să îmi doresc să analizez comportamentul ultrașiilor pe
stadioane,dar și să vreau să văd de unde a pornit totul .Am ales să structurez studiul de caz de față în
6 părți .
Partea I
Ultraseria,o cultură cu o istorie bogată
Termenul italian „ultra” se traduce în engleza ca „hooligan”,ceea ce este greșit .In Italia cuvântul
ultras se traduce prin „dincolo de granița”(sursa:historia.ro).Termenul de huligan vine de la o banda
din Anglia din anii 1800,bandă faimoasă pentru agresivitatea sa,în timp ce termenul „ultra” este mai
complex ,denotând în anii 68' în Franța extremism politic.Să vedem ce înseamnă în prezent ultrașii :
„Organizați în "grupări" sau "brigazi", fiecare cu emblema si steagul ei, nelipsiti de la meciurile de
acasa, insotind echipa si in deplasari, ultrasii sint gata oricind sa se sacrifice pentru culorile pe care
le reprezintă.Ei sunt cei care transfera spectacolul din teren in tribune, prin scandari si coregrafii,
care contin bannere, steaguri, fumigene sau torțe.Confruntarile de ordin fizic cu adversarii sunt un
fenomen specific grupurilor " huligan", cu care deseori ultrasii sint confundati”.28

23
27Colin Robson, “Real World Research”,editura John Wiley & Sons,2011,pag. 182-183 (trad.personală).
28 http://www.gsp.ro/ultrasi-nu-huligani-4131.html ,23 iulie 2007,autor nespecificat .(site accesat în data de 25.01.2017).

Originile ultraseriei au fost mereu discutate,afirmându-se ca ele își au baza în ,Italia sau
Brazilia.Grupurile de suporteri asemănătoare cu cele ultras au apărut în Brazilia în anii 1939-1940.
Prima brigadă de ultrași din Europa,a apărut pe 28 octombrie 1950,și a fost formată de clubul de
fotbal Hadjul Split .Brigada nou inființată purta denumirea de „Torcida Split”,având culorile roșu și
albastru .
Italia este o altă țară a începuturilor ultraseriei.De-a lungul anilor 60 s-a format brigada Fossa de
Leoni,a echipei Milan .Fossa de Leoni este considerat primul grup de ultrași ai Italiei.Susținătorii
unui alt club de fotbal italian,cei ai echipei Sampdoria,au format în 1969 Ultras Tito
Cucchiaroni,acesta fiind prima dată când termenul de ultras a fost folosit la numele unei brigăzi
.După aceasta,grupările ultras au inceput să apară treptat la toate cluburile de fotbal din
Italia.Fotbalul din Anglia a fost singurul la nivel european la care fenomenul ultras nu a prins,în
Anglia existând doar suporteri,nu ultrași . Ultrasii nu promoveaza violenta, ci pun accentul pe
partea coregrafica a peluzei și încurajarea echipelor,față de binecunoscutii huligani-care se bazeaza
pe bataie si incidente premeditate.
În prezent,“Grupările de ultrași cântă încontinuu pe timpul unei partide,fără să stea jos.În afara
stadionului,membrii dezvoltă prietenii și au rivalități cu celelate brigăzi ale echipelor adverse.”29
În România,inceputurile fenomenul ultras sunt și ele discutate,ultrașii diverselor echipe
susținânâd că
de la ei a început totul . Astfel,în 1995 Peluza Nord Steaua a echipei Fc Steaua București,Nuova
Guardia în 1996,brigadă din peluza Cătălin Hîldan a echipei Dinamo București,în 1998 Peluza
Nord a echipei Rapid București.brigada Commando Viola 1995 a echipei Poli Timișoara, brigada
Vecchia Guardia 1996 a echipei Universitatea Cluj,în 1997 brigada Ultras Argeș a echipei Fc
Argeș ,etc.

24
29 Football Fans Around the World,autor Sean Brown,editura Routlegde,2013.pag.93,trad.personală.

Partea II
INTERVIU-18 întrebări pentru un ultras
Pentru a înțelege fenomenul ultras,am realizat un interviu cu un ultras,membru din anul 2002 în
brigada Nucleo.Brigada Nucleo este parte a Peluzei Nord Steaua. Intervievatul se numește Nunu
George Alexandru,este născut pe 3 decembrie 1983,și are ani la activ de mers pe stadioane .Interviul
a fost realizat la data de 11 decembrie 2016,ora 17.

1.Buna ziua! Din ce galerie faceți parte?
Buna! Sunt membru al brigăzii Nucleo din Peluza Nord Steaua,din 2002 .
2.Galeria este organizată în brigăzi?
Da,fiecare galerie este impartita in cateva brigăzi .
3.Ne poti enumera câteva dintre brigăzi ?
La noi exista Nucleo,Armata47Vest,Skins,Insurgentii si Combat,fiecare birgada avand intre 200 si
600 membrii .
4.Ce inseamna a fi ultras?
-Pentru noi inseamna foarte mult .A fi ultras inseamna a face multe sacrificii pentru echipa,a
incuraja echipa indiferent de conditiile meteorologice,indiferent ca esti pe stadionul de acasa sau
pe un stadion la 3000 km departare.Inseamna a canta chiar daca echipa ta e condusa.Inseamna
lacrimi,emotie,extaz,fericire,tristeste.A fi ultras este un amestec de sentimente pe care le traim la
fiecare meci sau in fiecare deplasare .
5.Ai fost in multe deplasari?
Da.Am fost pe toate stadioanele din tara ale echipelor din Liga 1 cu care a jucat Steaua,dar si în
deplasari externe in Bulgaria,in Danemarca,in Anglia…
6.Cine suporta costurile deplasarilor ?
Ca si brigada,ne organizam .De obicei mergem cu autocar inchiriat,si punem fiecare o suma de
bani .
7.Cum vezi tu fenomenul ultras din romania?
Fenomenul ultras din Romania scade,nu mai este ce a fost in perioada 2002-2008.
25

8.Dar fenomenul ultras din Europa?
Exista echipe in Europa care au ultrasi extraordinari,care fac coregrafii,canta si fac deplasari.Ei
sunt departe de ce este la noi in tara.
9.Sunteti asociati cu huliganii .De ce?
De cele mai multe ori oamenii ne numesc huligani,pentru cativa dintre suporteri care fac scandal
si nici macar nu fac parte din galeria oficiala.Ne pun pe toti in aceeasi oala,cand de fapt nu e asa.
10.ce simti cand esti pe stadion ?
Este foarte greu sa descriu in cuvinte .Mi-ar trebui sa vorbesc o zi intreaga.Este ceva unic sa poti
simtii pana in adancul inimii iubirea fata de echipa,si sa traiesti emotia in acelasi timp cu ceilalti
colegi ai tai .Am plans impreuna pe stadioane,atat de fericire cat si de bucurie.
11.Cum poate cineva sa ajunga sa faca parte dintr-o brigada?
Nu este foarte usor .Pe stadion poate sa vina oricine,oricand,dar sa fi acceptat intr-o brigada
necesita timp si dovezi ca meriti sa fi acolo .
12.Cum se realizeaza o coregrafie?
O coregrafie o pregatim cu cateva saptamani inainte de un meci .Muncim foarte mult pentru
realizarea ei,de obicei noaptea,pentru ca ziua suntem la munca.Cum v-am spus,sacrificii .
13 Cine sunt cei pe care ii numiti "cetateni"?
Sunt oamenii obisnuiti,care vin la meci din cand in cand,fara sa faca parte din galerie.Majoritatea
stau la tribune,dar se intampla sa vina si in peluza si sa nu cante- lucru este deranjant pentru noi.
14.Care a fost cel mai frumos moment pe care l-ai trait in peluza?
Cand am avut onoarea sa flutur steagul brigazii .Acel steag ajunge doar in mainile a 2-3 oameni
.Este cel care tine brigada in viata,iar daca ne este luat de rivali,trebuie sa ne desfintam ca si
brigada.
15 In prezent nu se stie unde este palmaresul,la Steaua sau la CSA(Clubul sportiv al Armatei).De
partea cui sunteti?
Nu suntem nici de o parte,nici de alta.Asteptam sa se rezolve ca sa ne putem intoarce la ceea ce
iubim.
16 Ce inseamna pentru voi sa nu mai mergeti pe stadioane?
Suferim foarte mult.Suntem in viata,trecem prin ea ca si cum am fi in coma.Ne dorim foarte mult sa
ne intoarcem.
26

17 Deplasarile,sacrificiile,noptiile pierdute in folosul echipei ti-au afectat viata personala?
Da,recunosc.Certuri cu familia care nu a inteles intodeauna modul meu de viata,nici nu ai cum sa
intelegi daca nu traiesti ce am trait eu..Mi-au afectat chiar si job-ul .Mi-am pierdut un loc de
munca pentru a merge intr-o deplasare.Dupa toate astea,simt in continuare ca a meritat tot ce am
facut pentru a fi ultras.
18 Ce le transmiti celor care vor sa faca parte din galerie?
Ii asteptam in peluza,cand o sa ne intoarcem,cu conditia sa cante.
Multumesc pentru raspunsuri .
Cu mare placere.
Partea III
Incidente pe stadioane
“În sport,important nu este să câștigi,ci să participi”,spunea Pierre de Coubertain(fondatorul
Jocurilor Olimpice Moderne). În prezent,oamenii uită adevărata importanță a
sportului,transformând competițiile în lupte pe viață și pe moarte,existând victime în urma
incidentelor pe stadioane. În 1967,la meciul dintre Kayserispor – Sivasspor,au fost 40 de morți și
peste 300 de răniți,la meciul Accra Hearts –Asante Kokoto (2001) ,au decedat 127 de persoane sau
Al Masry – Al Ahly (2012) unde 72 de persoane și-au pierdut viața,iar alte 500 de persoane au fost
rănite.(sursa datelor:Prosport).
De-a lungul istoriei au existat numeroase de astfel de cazuri .De unde apare violența pe stadioane
care provoacă incidente? “Fotbalul este unul din sporturile care dă oamenilor ocazia să-și elibereze
frustrările și grijile din viața de zi cu zi.
Violențele iau naștere atunci când aceste sentimente trec dincolo de granița eliberării și se
transformă în adevărate lupte împotriva suporterilor echipei adverse. Astfel, se pune întrebarea: de
unde se naște violența suporterilor ? Din pură pasiune, dusă la extrem sau din teribilism ? Atunci
când analizăm un fenomen de o asemenea amploare, trebuie să ținem cont, în primul rând, de faptul
că suporterii violenți fac parte întotdeauna dintr-un grup, mai mic sau mai mare. Atunci când
tribunele și peluzele stadioanelor sunt pline de mii sau zeci de mii de oameni, care vin să-și susțină
27

favoriții în diverse moduri, individualitatea fiecăruia se pierde în favoarea mulțimii, care acționează
spontan și, de cele mai multe ori, irațional “30.
Agresivitatea provocată de huligani pe stadioane,sau în afara stadioanelor,lasă în urmă atât
victime printre bărbați,femei și copii,cât și distrugeri materiale.Unul dintre motivele apariției
violenței pe stadioane este rivalitatea,dusă la extrem.Această rivalitate între cluburi,promovată și de
mass-media,atinge cote maxime,exprimându-se prin insulte,calomnii,rasism,afirmații
discriminatorii, agresivitate-toate acestea care ajung să provoace incidentele în urma cărora există
chiar și decedați. Însă,spre deosebire de ultrași care susțin echipa și o urmează oriunde
joacă,huliganii sunt cei care provoacă incidentele,care se opun forțelor de ordine și se suștin
moderat echipa .Alte motive care duc la violența pe stadioane:consumarea băuturilor
alcoolice,rezultatele slabe ale echipelor susținute ,arbitrajul incorect,cazuri de aranjare de meciuri.
Partea IV
Modalităti de manifestare pe stadioane
Ultrașii se exprimă pe stadioane prin diferite modalități,care dau culoare și farmec peluzei,și prin
care își susțin echipa și sportivii.Scopul principal este de a susține vizual,acustic,creativ echipa pe
tot parcursul jocului indiferent de scorul de pe tabelă.
Coregrafia. Această este cea mai importantă modalitate de manifestare pe stadioane,și este
realizată în special la meciurile dintre echipele rivale,în derby,sau când echipa joacă într-o
competiție importantă la nivel european.Coregrafia se relizează de către ultrașii membrii,lucrându-
se la ea chiar și zile întregi și apare,de obicei,la începutul unei partide.
Steagurile. Există steaguri obișnuite cu însemnele echipei,pe care ele poți cumpăra de oriunde,și
steaguri de brigadă .Acestea din urmă sunt cele care reprezintă și dau identitate unei brigăzi,ultrașii
păzindu-le chiar și cu prețul vieții (dacă sunt „capturate” de membrii ai unei brigăzi adverse,aceasta
trebuie să se defîînțeze).Steagurile sunt fluturate pe parcursul unei partide,cele de brigadă fiind
ținute doar de membrii cei mai de seamă ai brigăzii .
28
30https://sociologiepublica.wordpress.com/2012/05/28/violenta-pe-stadioane-pasiune-sau-teribilism ,28.052012,autorDrăgana
Bianca(site accesat la data de 3.01.2017)

Torțe și fumigene . Acestea au rolul de a da culoare și de a face spectacol în peluză,ultrașii
considerându-le ca o modalitate de a arăta susținerea față de echipă.
Cântece . Fiecare brigadă/peluză are anumite cântece consacrate pe care le fredonează pe
parcursul unei partide,cel mai important pentru ultrași,pe un stadion, este să se cânte .Exemplu de
cântec:
” Pentru STEAUA noi trăim
Pentru STEAUA noi murim
De e rău de e bine
Noi mereu o vom susține
Și orice s-ar intampla
Strigăm cu toții FORZA STEAUA!!!!
Dăm dovadă de onoare
Strigăm cât putem de tare
Glasurile noastre rebele
Se aud pană la stele !!! “
Toate aceste modalități de manifestare pe stadioane disting ultrașii de huligani,suporteri sau
“cetățeni” .
Partea V
Sondaj de opinie
Am ales să fac un sondaj de opinie,pe tema comportamentului corect sau greșit al ultrașiilor din
România,pe stadioane .Sondajul a fost realizat pe un eșantion de douăzeci de persoane .Zece
persoane alese aleatoriu pe stradă,plus alte zece persoane implicate direct în fenomenul
fotbalului/ultraseriei . Sondajul a fost realuzat în perioada 3.01.2017-5.01.2017.
Considerați că este corect comportamentul ultrașiilor pe stadioanele din România ?
Rezultatele sondajului :
29

Astfel,în urma sondajului,14 persoane au răspuns „DA” ,iar 6 persoane au răspuns „NU” .În
concluzie,persoanele participante la sondaj,au păreri diferite despre comportamenul ultrașiilor pe
stadioane,însă majoritatea consideră că este un comportament corect.
Partea VI
Concluzii finale
În urma realizării acestui studiu de caz,am văzut de unde a pornit mișcarea ultras atât la nivel
global,cât și în România .Am vorbit cu un ultras,iar în urma răspunsurilor primite la interviu,am
văzut cum gândesc și ce este important pentru cei ca el .Am realizat un sondaj de opinie,prin care ne
putem da seama de părerea oamnilor despre conduita ultrașiilor pe stadioane și am explicat
modalitățile principale de exprimare/manifestare ale ultrașiilor pe stadioane. După toate aceste
lucuri,am câteva concluzii finale :
Ultrașii nu sunt sinonimi cu huliganii,nici cu suporterii.
Comportamentul ultrașiilor pe stadioane variază în funcție de colectivul din care aceștia fac
parte.
30146
DaNu

Rezultatele sondajului de opinie,ne arată că părerile asupra ultrașiilor sunt 60% pozitive .
Ultrașii au reguli de brigadă pe care le respectă cu sfințenie.
Agresivitatea pe stadioane este determinată de huligani,nu de ultrași.
Ultrașii fac eforturi financiare,își sacrifică timpul,și trec peste certurile din familie pentru a
merge să susțină echipa favorită.
Comportametul ultrașiilor pe stadioane se manifestă prin,steaguri,torțe,fumigene,cântece
steaguri. și coregrafii.

31

Anexa 1
Primul număr Gazeta Sporturilor,14 septembrie 1924 .
Sursa imaginii : Redactor Gazeta Sporturilor,Adrian Florea.
32

Anexa 2
Primul meci transmis la radio,Arsenal-Sheffield United .
Sursa imaginii: Redactor Gazeta Sporturilor,Adrian Florea.
33

Anexa 3
Coregrafie ultrași,la meciul Ac Milan-Juventus .
Sursa imaginii : Photoshelter.com
Suporteri irlandezi .Sursa :Eusunt12.ro 3
34

BIBLIOGRAFIE
Autori români
1.Chirilă,Ioan,Cu cărțile pe față,editura Sport-Turism,1976.
2.Coman,Mihai,Manual de Jurnalism,volumul I, editura Polirom,Iași,1997.
3.Coman,Mihai,Manual de Jurnalism,volumul II, editura Polirom,Iași,1999.
4.Hatos,Adrian,Sport și Societate.Introducere în sociologia sportului, editor Adrian Hatos,2007.
5.Pișleag,Țuțu(coord), Adunările publice – Potențial de conflictualitate ,editura Sitech,Craiova, 2013.
6. Popa,Dorin,Comunicare și Publicitate ,editura Tritonic,București,2005.
7.Popescu, Cristian Florin, Dicționar de Jurnalism,Relații Publice și Publicitate, editura
Niculescu,București,2007.
Autori stăini
1.Andrews,Phil,Sports Journalism.A Practical Introduction, editura Sage Publications,Londra,2005.
2.Brown,Sean,Fotball Fans Around the World ,editura Routledge,Londra,2013.
3.Boyle,Raymond, Sports Journalism:Context and issues, editura Pine Forge Press,New York,2006.
4.Gisandi,Joe,Field Guide to Covering Sports, editura CQ Press,Washington,2010.
5.Hanin,Yuri,Emotions in Sport,editura Human Kinetics,2000.
6.Lauzanne,Stephanne, Sa Majeste la presse, editura Fayard,Paris,1925.
7.Plimption,George, The Norton Book of Sports ,editura Norton&Co.,New York,1992.
8.Robson,Colin,Real World Research, editura John Wiley&Sons,Nwe York,2011.
9.Steen,Rob,Sports Journalism:A Multimedia Primer ,editura Routledge,Anglia,2014.
10.Whannel,Garry,Fields and Visions:Television Sport and Cultural Transformation,editura
Psychology Press,Brighton UK,1992.
35

Ziare și reviste
1.FCSB Magazine
2.Gazeta Sporturilor
3.Evenimentul zilei
Internet
1.www.gsp.ro
2.www.prosport.ro
3.www.fifa.com
4.www.uefa.com
5.www.descoperă.ro
6.www.romanialibera.ro
36