INTRODUCERE ………………..…………………………………………………………….4 Capitolul 1. Aspecte generale privind turismul internaț ional… [618946]

1
CUPRINS

INTRODUCERE ………………..…………………………………………………………….4
Capitolul 1. Aspecte generale privind turismul internaț ional …………………………………….5
1.1. Situația competitivității turistice la nivel mondial în prezent……………………………..5
1.2. Indicele de competitivitate turistică 2019 ………………………………………………..8
1.3 Statistica performanțelor în turism la nivel mondial ……………………………………..13
Capitolul 2. Turismul în Egipt ș i Iordania …………………………………………………
2.1 Turismul în Egipt ………………………………………………………………………….
2.1.1 Generalități privind turismul in Egipt ……………………………………………
2.1.2 Potențialul turistic ……………………………………………………………….
2.2 Turismul în Iordania ………………………………………………………………………
2.2.1 Generalități privind turismul în Iordania………………………………….
2.2.2 Potențialul t uristic…………………………………………………………..
Capitolul 3. Analiza comparativă între Egipt și Iordania ……………………………………………..
3.1.Egipt ……………………………………………………………………………………………………………………..
3.1.1 Obiective turistice ………………………………………………………………………………….
3.1.2 Cazare……………………………………………………………………………………………………..
3.1.3 Tradiț ii, obiceiuri, mâncăruri specifice, acțiuni culturale ………………………………
3.2.Iordania ………………………………………………………………………………………………………………….
3.2.1 Obiective turistice ……………………………………………………………………………………..
3.2.2 Cazare ……………………………………………………………………………………………..
3.2.3 Tradiții, obiceiuri, mâncăruri specifice, acțiuni culturale ………………………………
3.3 Ci rcuite turistice ……………………………………………………………………………………………..
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE

2
INTRODUCERE

Turismul este în prezent unul dintre cele mai populare moduri de a petrece timpul
liber. Este dezvoltat puter nic în aproape toate țările, în principal din cauza profiturilor
materiale pe care le aduce. Dar, din păcate, există și cealaltă parte a monedei, mai ales dacă
este vorba despre turismul străin. Din punct de vedere educativ, călătoria permite oamenilor
să vadă lumea, al te popoare, cultură și tradiții .
De asemenea, aspectul economic joacă un rol imens în economia de piață internă,
ducând la o importanța deosebită în alcătuirea produsului intern brut al unei țări . Mulți
oameni lucrează în industria turistic ă ceea ce este adesea singura lor sursă de venit. Mai mult,
există unele țări – cum ar fi Malta, de exemplu – unde turismul stă la baza tuturor veniturilor
sale. Cu atât mai mult, dacă toate domeniile sunt de natură turistică, prețurile sunt ridicate,
ceea ce poate reprezenta un dezavantaj imens pentru nativi.
Lucrarea de față, intitulată “Studiu de caz privind oferta turistică în Egipt și
Iordania” este structurată în 3 capitole.
Primul capitol “Aspecte generale privind turismul internaț ional” abordează
problematica turismului la nivel mondial, din punct de vedere al rezultatelor recente înregistrate în această industrie, măsurate prin indicele de competitivitate în turism, dar și din
punct de vedere statistic , pe segmente de rezultate.
Ȋn cel de-al doilea capitol “ Turismul în Egipt și Iordania”……

3
Capitolul 1. Aspecte generale privind turismul international

În 2018, potrivit Organizației Mondiale a Turismului, numărul de turiști internaționali
la nivel mondial a ajuns la 1,4 miliarde, cu doi ani înainte de a fi prevăzut acest lucru . Anul
respectiv a marcat și al șaptelea an consecutiv, în care creșterea exporturilor de turism (+ 4%)
a depășit creșterea exporturilor de mărfuri (+ 3%). Având în vedere acest ritm rapid de
creștere, predicția că sosirile internaționale vor ajunge la 1,8 miliarde pân ă în 2030 pare a fi
una sustenabilă . Acest lucru prezintă un potențial enorm pentru sectorul și economiile la nivel
global, deoarece călătoriile sunt în continuare democratizate. Econom iile emergente
contribuie cu o proporție mai mare de călători la această tendință globală și devin din ce în ce
mai dezirabile ca destinații, deoarece arată o competitivit ate mai mare în turism.
1.1 Situația competitivității turistice la nivel mondial în p rezent
Folosit ă pentru a descrie impactul negativ pe care turismul îl poa te avea asupra unei
destinații ( rezid enții și vizitatorii deopotrivă) și adesea ca rezultat al aglomerării și
supraaglomerări i din managementul turistic , „excesivitatea” poate fi considerată rezultatul
destinațiilor care depășesc capacitatea acestora de transport turistic. Capacitatea de transport a turismului este definită de Organizația Mondială a Turismului (OMT) drept „numărul maxim
de persoane care pot vizita o destinație turi stică în același timp, fără a provoca distrugerea
mediului fizic, economic și sociocultural și o scădere inaccept abilă a calității de satisfacție a
vizitatorilor."
În acest context, cu un potențial enorm de creștere și o presiune crescândă asupra
infrastru cturii și serviciilor turistice, competitivitatea turismulu i poate fi privită simultan ca
un motor puternic de creștere economică sau un risc pentru dezvoltarea continuă a industriei, dacă nu este gestionată corect.
Creșterea competitivității turistice a oferit, în mod tradițional, randamente
extraordina re, de la creșteri ale produsului intern brut (PIB) și absorbția forței de muncă, la
dezvoltarea economică locală pentru comunități mai îndepărtate. Cu toate acestea,
competi tivitatea poate deveni o constrân gere în continuă creș tere a sectorului în ansamblu.
Proliferarea rapidă a noilor moduri de mobilitate și a modelelor de afaceri
perturbatoare ne oferă posibilitatea de a reinventa sistemele de mobilitate prin utilizarea inovațiilor politice și tehnologice pentru a aborda riscurile sociale, eco nomice și de mediu.

4
Rapoartele privind turismul oferă un instrument valoros pentru factorii de decizie,
companiile și sectoarele complementare pentru a înțelege și anticipa tendințele și riscurile
emergente în călător iile și turismul global, își adaptează politicile și practicile și accelerează
noi modele care asigură longevitatea acestui sector important. Această combinație permite părților interesate să combine intuiția și acțiu nea în accelerarea schimbării.
Așa cum a fost o tendință continuă în ultimii patru ani, competitivitatea turistimului
continuă să se îmbunătățească la nivel mondial , iar conectarea activă duce la o menținere
ascendentă în domeniul industriei. Rezultatele ultimului raport mondial din 2019 în tur ism
arată că transportul aerian, conectivitatea digitală și deschiderea internațională avansează într –
un context global de creștere a tensiunilor comerciale și a naționalismului. Îmbunătățirile
infrastructurii de transport aerian arată o creștere semnificativă a capacității rutelor și a
numărului de companii aeriene care oferă servicii în fiecare țară. Deschiderea internațională progresează, economiile cu venituri mai mici având cea mai mare dinamică. Conectivitatea
digitală a fost consolidată de un număr t ot mai mare de persoane care utilizează abonamen te
la internet , ceea ce înseamnă că mai multe economii sunt acum în situația de a utiliza lista tot
mai mare de servicii de turism digitale.
În cele din urmă, turismul a devenit o din ce în ce mai mare priori tate pentru părțile
interesate din întreaga lume, măsurată de percepțiile mai favorabile ale prioritizării guvernului, creșterea finanțării industriei și campa nii de marketing mai eficiente. Pe de altă
parte, rezultatele arată, de asemenea, că cererea viit oare de servicii de transport, în special în
ceea ce privește aviația, ar putea îmbunătăți spați ul capacității infrastructurii.
De asemenea, trebuie să se lucreze mai mult pentru a asigura conservarea bunurilor
culturale și naturale în fața unor vizite tur istice în creștere. Deși mai multe ratificări ale
tratat elor de mediu și îmbunătățiri ale percepțiilor mediilor globale ale durabilității turistice
sunt semne încurajatoare, creșterea continuă a defrișărilor, a poluării aerului și a amenințărilor speciilor indică potențialele lacune între politică și aplicare a acesteia.
Primele 10 locuri din punct de vedere al indicelui de competitivitate în turism (TTCI)
rămân aceleași . Spania este cel mai performant pentru al treilea raport consecutiv, în timp ce
micul declin al competitivității Regatului Unit a dus la depășirea Statelor Unite. Primele 10
țări sunt, de la cel mai mare scor: Spania, Franța, Germania, Japonia, Statele Unite, Regatul
Unit, Australia, Italia, Canada și Elveția. India a înregistrat cea mai mare îmbunătățire față de
2018 în top 25% din toate țările clasate în rapo rt. Egiptul a avut cea mai bună îmbunătățire în

5
rândul țărilor clasa te între 36 și 70, Serbia (de la 95 la 83) a avut cea mai mare îmbunătățire
pentru economiile clasate de la 71 la 105.
Europa și Eurasia rămân regiunea cea mai com petitivă în ceea ce privește turismul.
Regiunea găzduiește șase din primele 10 economii cu punctaj mare . Are unele dintre cele mai
bune resurse culturale din lume și este lider în infrastructu ră, în special pentru infrastructura
de sol, port și servicii turistice. Regiunea are, de asemenea, cel mai bun med iu și prioritizarea
turismului din lume. În ciuda maturității, regiunea a fost, de a semenea, cea m ai îmbunătățită
regiune din 2018, cu cea mai mare îmbunătățire medie rezultată din competitivitatea
prețurilor, infrastructura de transport aerian . În timp ce Europa de Vest, de Sud și de Nord
rămân nucleul competitiv al regiunii, regiunile B alcanilor și Europa de Est și Eurasia au
înregistrat cea mai mar e creștere medie a scorului competitivității în turism.
Asia -Pacific este a doua regiune cea mai compet itivă din punct de vedere al
turismului. Japonia (locul 4) conduce regiunea în punctaj ge neral, în timp ce Bangladesh
(120) a avut cea mai mare îmbunătățire. Regiunea are cea mai bună combinație de resurse
naturale și culturale, inclusiv cea mai mare performanță regională pentru subindexul “Resurse
culturale și călătorii în afaceri ”. Asia -Pacific se mândrește cu cea mai impresionantă
infrastructură de transport aerian din lume și investește clar în infrastructura sa la sol, port și
servicii turistice, în care a înregistrat cea mai mare îmbunătățire regională. Asia de Est –
Pacific rămâne de depar te cea mai competitivă subregiune din Asia -Pacic, în timp ce Asia de
Sud este cea mai îmbunătățită din 2018.
America este cea de- a treia regiune cu cel mai mare punctaj al indicelui
competitivității în turism , Statele Unite deținând poziția de economie cu cea mai bună notare
a regiunii, iar Bolivia (99 – 90) prezintă cea mai mare îmbunătățire. Țările din America se
bazează adesea pe activele lor naturale pentru a genera turism, dar sunt adesea provocate de scoruri mai sc ăzute pentru mediile abilitate. În sp ecial, regiunea suferă de cele mai mici
scoruri medii în ceea c e privește mediul de afaceri, siguranță și securitate , acestea din urmă
fiind datorate în mare parte ratelor de criminalitate.
Orientul Mijlociu și Africa de Nord are cea de -a treia cea mai bu nă îmbunătățire a
scorurilor TTCI medii din 2018. Emiratele Arabe Unite (33) este singura economie regională care a ajuns în top 25%, în timp ce Egiptul (65) este cel mai îmbunătățit din ultima ediție a
indexului. Cele mai dezvoltate state din Golful Arab și Israel (al 57 -lea) punctează bine
pentru a permite pilonii de mediu și infrastructură, în timp ce Africa de Nord se descurcă mai

6
bine cu resursele naturale și culturale. În general, regiunea este foarte competitivă în materie
de prețuri, dar are problem e cu siguranța și securitatea legate de terorism și deschiderea
internațională. Acestea pot fi doar câteva dintre motivele care stau la baza faptului că regiunea are cele mai scăzute scoruri pentru subindexul Resurse naturale și culturale .
Africa sub -sahar iană depășește media globală pentru creșterea încasărilor ș i sosirilor
din turism, insula Mauritius (a 54- a) a înregistrat cel mai performant an, anul trecut .
Datorită nivelurilor istorice de dezvoltare economică mai reduse, regiunea continuă să
se confru nte cu dificultăți în materie de sănătate și igienă, infrastructură generală și vânzarea
efectivă a călătoriilor culturale și de afaceri. În această situație, însă, Africa Sub -Sharan
prezintă un potențial neexploatat pentru turismul natural, care poate fi mai bine utilizat cu
mai multă dezvoltare și investiții. Unele dintre cele mai mari îmbunătățiri ale regiunii au
provenit din domenii în care în mod tradițional s -a remarcat, deschiderea internațională și
competitivitatea prețurilor.
1.2. Indicele de comp etitivitate turistică 2019
Numarul de c ălătorii și turismul joacă un rol esențial în economia globală și în
industria turistică . În 2018, industria a ajutat la generarea a 10,4% din PIB -ul mondial și a
avut o pondere similară a ocupării forței de muncă. Al imentarea acestei expansiuni este data
de creșterea continuă a clasei de mijloc în Asia și în alte părți ale lumii, iar în următorul
deceniu, se preconizează că industria turistică va contribui la creșterea PIB cu aproape 50%.
În lumina acestei extinderi, factorii de decizie, liderii industriei și alte părți interesate vor
trebui să acorde o atenț ie mai mare competitivității turismului pentru a capta această piață în
creștere. În timp ce actorii guvernamentali și cei de afaceri vor trebui să ia în considerare
pârghiile de competitivitate pe care le pot activa pentru a menține sau obține cota de piață,
trebuie acordată o atenție specială pentru susținerea infrastructurii, serviciilor și bunurilor
turistice. Pe măsură ce numărul de călători în afaceri și în ti mpul liber crește peste tot în
lume, va trebui să fie îmbunătățită competitivitatea, alături de o planificare atentă pentru gestionarea turismului și capacitatea de transport a destinațiilor. Rezultatele bazate pe
indicele competitivității în turism serves c ca un instrument pentru factorii de decizie,
agențiile de turism și alte părți interesate pentru a înțelege și avansa dialogurile și acțiunile
necesare care vor asigura long evitatea acestui sector critic.
Indicele de competitivitate pentr u turism (TTCI) din 2019 evaluează 140 de economii
pentru competitivitatea turismului în patru subindexuri: Act ivarea mediului, a politicii

7
turismului și a condițiilor de abilitare, a infrastructurii și a r esurselor naturale și culturale.
Economiile acoperite de index ind ică aproape 98% din PIB -ul direct global și o proporție
similară a sosirilor turistice internaționale.
Indicele de competitivitate în turism este conceput în mod deliberat pentru a reflecta
și a măsura diversitatea factorilor care influențează capacitatea unei țări de a concura la n ivel
mondial în turism. Fiecare dintre cei 14 piloni care alcătuiesc indicele, dacă este abordat cu
elaborarea de politici adecvate și investiții suficiente, are potențialul de a determina
competitivitatea și randamentul venitu rilor și încasărilor turistice.
Ceea ce este explorat într -o măsură mai mică este inter dependența nuanțată a pilonilor
și impactul lor combinat asupra durabilității p e termen lung a industriei. Rezultatele
raportului din acest an prezintă o oportunitate de a explora acest lucru mai detaliat , în special,
economiile trebuie să obțină o performanță puternică pe toți pilonii pentru a se ridica în vârful indexului. În mod obișnuit, economiile cu cele mai mari punctaje tind să bată mediile globale
pe majoritatea p ilonilor, în timp ce contrariul este valabil pentru economiile cu punctaj redus.
Doar Mexicul, Brazilia și India au reușit să se situeze printre prime le 25% din
economiile clasate conform TTCI, depășind media globală în doar șapte din cei 14 piloni.
Aceste economii dispun de resurse naturale și culturale excepționale, pe care le combină
eficient cu competitivitate a prețurilor relativ puternică. Cu toate acestea, chiar și în funcție de
un numă r mai mic de piloni, cum ar fi r esursele naturale, necesită încă o abordare condusă de
sisteme. Activele pe care acest pilon le măsoară nu pot fi cumpărate sau create, dar dacă nu sunt bine gestionate pot fi distruse rapid. Abilitatea de a genera cerere și de a obține valoare
din acestea se bazează foarte mult pe capacit atea de a stabili și aplica politicile de mediu
(măsurate în pilonul “durabilitate pentru mediu ”), precum și capacitatea de a- și gestiona
eficient „consumul”. Dacă nu se acordă o atenție adecvată păstrării acestor active, ele vor, la
fel ca în cazul oricăr ei resurse epuizabile, să contribuie la performanța gl obală a
competitivității țării.
Alte interde pendențe sunt la fel de clare: i nfrastructura dezvoltată și deschiderea
internațională sunt necesare pentru a stimula conectivitatea destinațiilor, ceea ce permite un
număr mai mare de călători în vizită . Un mediu de afaceri favorabil facilitează act ivitatea
întreprinderilor în turism într-o țară, în timp ce o forță de mun că calificată duce la servicii
mai bune pentru clienți, productivitate și capacitate a de a folosi instrumentele de comunicare
și tehnologie din ce în ce mai mult. Ȋngrijorările pentru sănătate, igienă, siguranță și condițiile

8
de securitate se pot dovedi, de asemenea, dăunătoare pentru generare a de cereri și investiții în
turism, în special di n străinătate. Având în vedere complexitatea și interconectarea acestor
factori, este imposibil pentru corporațiile din industrie sau agențiile de turism să abordeze
aceste probleme în mod izolat. Acestea necesită colaborare între industrie, implicare publ ic-
privat și o mai bună înțelegere a c ontextului global dincolo de industria turismului.
Odată ce economiile încep să funcționeze bine pe o gamă largă de piloni – și în acest
fel încep să depășească media globală a compet itivității – tendințele arată că nu mărul de
vizitatori tinde să crească considerabil. Cu toate aceste a, deoarece competitivitatea în turism
depinde de aspecte precum condițiile de afaceri, piețele forței de muncă puternice, tehnologia și infrastructura, economiile mai puțin dezvoltate tind să mențină țările cu economii mai
avansate în punctajele generale. Deoarece condițiile precum acestea sunt benefice pentru
economii în ansa mblu, părțile interesate din turism, atât publice cât și private, pot folosi acest
lucru pentru a justifica investițiile în sector, deoarece au efecte de consolidare asupra
economiei în general.
Diferența punctajului mediu TTCI pentru economiile cu venituri mari și scorul mediu
TTCI pentru economiile cu venituri medii cu medii mici și mici este de a proximativ 38%.
Acest lucru se datorează motivului evident pentru care activele naturale sunt distribuite între țări cu condiții economice variate. Prin urmare, multe economii cu venituri mai mici, care au
o abundență de active naturale, ar face bine să ia în considerare investițiile în eforturile de
dezvoltare economică prin intermediul unui sector de turism înfloritor, mai ales având în
vedere că ar putea să nu aibă fundamentele necesare pentru a urmări alte țări emergente .
Un exemplu din Africa este creșterea semnificat ivă a deschiderii vizelor, care este în
mare parte un ră spuns la nevoia de a conduce turismul pe continent, dar are beneficiul evident
de a stimula comerțul și dezvoltarea la scară mai mare. Mai mult, activele precum resursele
naturale și culturale au potențialul de a atrage investiții de capital, sugerat de corelația di ntre
investițiile de capital turistic și scorurile subindexului pentru resurse naturale și culturale,
care este de aproximativ 76%.
În ciuda tensiunilor comerciale și a naționalismului inten s, conectivitatea globală
continuă să avanseze, cel puț in atunci când vine vorba de industria turistică . Infrastructura
îmbunătățită de transport aerian și o deschidere internațională îmbunătățită contribuie la o
industrie care promovează și profită de dor ința cetățenilor moderni de a se angaja și de a face
schimb cultural, economic și academic.

9
Rezultatele TTCI 2019 arată că din cele 132 de economii acoperite atât în edițiile d in
2019, cât și în cele din 2018, 101 și -au îmbunătățit scorul. În timp ce eco nomiile cu venituri
mari, continuă să înregistreze un nivel mai ridicat în medie, țările cu venituri medii au
înregistrat cea mai mare îmbunătățire a competitivității, subregiunile Eurasiei, Balcanii și
Europa de Est, Asia de Sud și Africa de Nord reprezentând cele mai mari schimbări . În ciuda
acestor diferențe, s -a observat o îmbunăt ățire constantă la nivelul general . Pe o gamă largă de
economii, segmente de venit și regiuni, competitivitatea îmbunătățită poate fi atribuită în
principal performanței pe urm ătorii șase piloni :
a) Infrastructura de transport aerian;
b) Disponibilitatea indicelui de competitivitate în turism;
c) Competitivitatea prețurilor;
d) Deschiderea internațională;
e) Prioritizarea turismului
f) Siguranța și securitatea.
O parte semnificativă a progreselor recente în competitivitatea turismului a venit din
infrastructura de transport aerian îmbunătățită. Infrastructura de transport aerian a fost cel de –
al doilea pilon îmbunătățit al indicelui, datorită ofertei crescute de servicii aeriene din
majoritatea țărilor și a capacității de rute în creștere în întreaga rețea globală. Între 2015 și
2018, kilometrii de locuri disponibili programați au crescut cu aproape 30% pentru
economiile clasate atât în 2018 cât și în cele din 2019. Mai mult decât atât, zborurile și
călătoriile, în general, s -au făcut mai ac cesibile, datorită prețurilor în scădere ale carburanților
la nivel mondial și a impozitelor reduse a le biletelor și taxelor aeroportului. În conformitate
cu aceste tendințe și democratizarea în contin uare a călătoriilor, competitivitatea prețurilor
(pilonul 8) a înregistrat cea mai măsurabilă îmbunătățire a tuturor pilonilor din ultimii doi ani.
Scorurile mai ridicate ale indicelui de competitivitate în turism indică faptul că
conectivitatea tehnologiz ată continuă să prolife reze. Rezultatele indicelui au fost consolidate
de numărul tot mai mare de persoane care uti lizează abonamentele la internet – accentuând
importanța ofertelor de ser vicii mobile pentru sectorului turistic în următorii ani. În medie,
numărul de abonamente la internet în bandă largă mobilă la 100 de persoane a crescut cu mai
mult d e un sfert față de anul precedent . Drept urmare, mai multe națiuni sunt acum mai bine
poziționate pentru a profita de popularitatea din ce în ce mai mare a of ertelor de servicii
turistice online, platforme, distribuție de informați i și oportunități de marketing.

10
Economiile din întreaga lume recunosc din ce în ce mai mult importanța turismului,
demonstrată printr -o creștere constantă a prioritizării acestuia (pilonul 6). Această
îmbunătățire notab ilă și largă a prioritizării turismului s-a caracterizat prin strategii de
marketing și branding mai eficiente, deoarece concurența – la nivel global, regional și chiar în
subregiuni – pentru numărul tot mai ma re de turiști este în continua creștere.
Îmbunătățirea deschiderii internaționale (pilonul 7) a fost condusă de țările care nu
sunt clasificate drept țări cu venituri mari din turism , în special acele economii care au
implementat politici legate de scăderea ceri nțelor de viză. În special, Orientul Mijlociu și
Africa de Nord, Africa Sub -Sharan și Eurasia – zone cunoscute istoric pentru niveluri scăzute
de deschidere internațională – s-au apropiat mai mult de reducerea diferenței lor cu media
globală.
În subregiuni precum Eurasia, America de Sud, Africa de Vest și Orientul Mijlociu,
creșterea călătoriilor aeriene și deschiderea internațională a coincis cu condiții îmbunătățite
de siguranță și securitate, ceea ce indică faptul că stabilizarea recentă poate avea probl eme de
siguranță ale călătorilor. Africa de Nord a cunoscut un fenomen s imilar cu sporirea condițiilor
de siguranță și Securitate la nivel aerian ; cu toate acestea, deschiderea internațională redusă ar
putea diminua impactul.
În ciuda îmbunătățirilor la ni vel de regiune, subregiune și nivel de venit, rămân câtev a
provocări pentru industria turistică . În primul rând, având în v edere creșterea prognozată a
veniturilor din turism în următorul deceniu, sunt necesare mult mai multe investiții în
infrastructură p entru a -și dezvolta capacitatea de a întâmpina mai mulți vizitatori, în timp ce
trebuie menținută satisfacția în mod adecvat a nevoilor cetățenilor. De exemplu, în ciuda
creșterii calității transporturilor aeriene și a deschiderii, percepțiile medii global e privind
calitatea infrastructurii de transport aerian s -au îmbunătățit cu o rată mult mai lentă (la o
medie globală de 1,4% și 0,4% pentru economiile cu venituri mari față de anul precedent) . În
plus, în timp ce s -au înregistrat unele progrese în îmbunăt ățirea infrastructurii terestre și
portuare, în special în Asia -Pacific, tendința generală de creștere a infrastructurii terestre și
portuare (pilonul 11) a fost mai lent. Mai mult, dintr -o perspectivă globală, percepțiile privind
calitatea și eficiența in frastructurii și serviciilor de transport pe sol au rămas, în medie,
aproape în stagnare. În consecință, riscul de blocaje viitoare de transport aerian și terestru va crește, afectând atât industria, cât și economii le locale.

11
1.3 Statistica performanțelor în turism la nivel mondial
Primele 25% din economiile din clasamentul TTCI domină industria, reprezentând
aproximativ 84% din PIB -ul global din turism și aproape 70% din totalul sosi rilor turistice
internaționale . Toate, dar șase dintre ele sunt economii cu venituri mari, 20 sunt din Europa,
10 sunt din Asia -Pacific, patru din America și unul (Emiratele Arabe Unite) este din Orie ntul
Mijlociu și Africa de Nord . Primele 25% tind să depășească considerabil media globală pe
toți pilonii, în afară de competitivitatea prețurilor. Concentrația ridicată a economiilor
avansate în quartile de vârf înseamnă că acest grup se caracterizează prin medii de afaceri
puternice, condiții bune de sig uranță și asistență medicală și indice al competitivității din
turism ridicat . De asemenea, sunt relativ mai deschiși la primirea vizitatorilor internaționali
decât alte țări . Cu toate acestea, cele mai mari avantaje ale acestora provin din infrastructura
bine dezvoltată și din resurse le naturale și culturale.
Economiile din acest grup dețin aproape 60% din patrimoniul cultural mondial
UNESCO și găzduiesc peste 75% din reuniunile de asociere internațională. Pilonul Resurse
culturale și călătorii de afaceri prezintă, de asemenea, cea mai mare variație a scorurilor din
primele 35 de economii, ceea ce îl face un punct cheie al concurenței. China, Mexic, Malaezia, Thailanda, Brazilia și India – care nu sunt economii cu venituri mari, dar se
situează în top 35 conform indicelui de competitivitate – se remarcă în acest segment prin
combinarea de resurse naturale și culturale bogate și o competi tivitate puternică a prețurilor .
Cu toate acestea, 29 din primele 35 de economii au crescut în competitivitate
începând cu 2018. Aceste creșteri s -au datorat în mare parte îmbunătățirilor în politica
turismului, a condițiilor și a infrastructurii de transport aerian, precum și a câștigu rilor
moderate. Cele mai îmbunătățite trei economii din acest segment sunt India, Coreea și
Danemarca. India a înregistrat cea mai mare îmbunătățire procentuală a scorului său total de
TTCI, ceea ce a ajutat -o să devină singura țară cu venituri medii mai mici în top 35. În afară
de clasamentul ridicat menționat anterior al activelor sale natur ale și culturale și al
competitivității prețurilor, India și- a îmbunătățit consid erabil mediul de afaceri, politica
generală de turism. Dintre toate celelalte quartile, primele 25% au fost singurele care și -au
îmbunătățit performanța medie pe pilonul m ediului de afaceri, India, China și Statele Unite ,
care au înregistrat cele mai mari creșteri procentuale.
Primele 10 economii ca scor rămân neschimbate, constând – în ordine descrescătoare
după rang global – din Spania, Franța, Germania, Japonia, Statele Unit e, Regatul Unit,

12
Australia, Italia, Canada și Elveția. Dintre acestea, doar Marea Britan ie și -a pierdut poziția
din 2018 ( de pe 5, pe locul 6), schimbând locul din Statele Unite.
Mijlocul de 50% conține țările care sunt formate din numeroase economii de pi ață
emergente, cu clase mijlocii și industrii turistice în creștere și o selecție de economii mai
dezvoltate, care de obicei au o lipsă de resurse naturale și culturale atractive pe care le dețin
jucătorii de top. Cu o concentrare mare de economii mai puți n mature, țările din mijlocul
punctajului de clasament sunt mai scăzute pentru mediul de afaceri, resursele umane ș i piața
muncii , creând mai multe obst acole pentru operațiunile de turism și investiții. În plus,
comparativ cu primii 25% dintre marcatori, e conomiile de nivel mediu urmează deschiderea
internațională și mai ales în infrastructură și resurse culturale și naturale.
Pe de altă parte, competitivitatea prețurilor crește. Cu toate acestea, din cauza
statutului lor de piață emergentă, economiile din această grupare oferă rate mai mari de
rentabilitate pentru investitorii din turism , dispuși să se ocupe de medii de activitate mai puțin
favorabile, mai ales că multe dintre aceste economii devin mai deschise la nivel internațional
și investițiile în infrastructură și activele de destinație se îmbunătățesc. Acest lucru este
demonstrat de rezultatele TTCI care arată că mijlocul de 50% a avut cea mai mare
îmbunătățire a competitivității în turism.
Economiile din acest segment au cele mai mari rate de îmbunătățire a infrastructurii
aeriene, solare și turistice și a co mpetitivității prețurilor. Această quartilă include multe
economii care au resurse naturale și culturale bogate, dar sunt reținute de infrastructura
subdezvoltată, probleme de securitate sau probleme politice sau structurale. De exemplu,
Argentina, Peru, Africa de Sud, Indonezia și Columbia au toate punctaj în top 20 în
subindexul Resurse naturale și culturale, dar niciunul nu este mai mare de 69 (Argentina) în
subindexul „Mediu activ”.
Dintre cele 35 de economii care se situează între 36 și 70, 29 și -au sporit
competitivitatea g lobală în turism: Egiptul, Muntenegru ș i România au avut cea mai puternică
creștere procentuală a scorurilor TTCI, îmbunătățindu- se pe majoritatea pilonilor. După cum
am menționat anterior, tocmai acest segment a depășit restul lumii atunci când vine vorba de
îmbunătățirea infrastructurii generale. Polonia a îmbunătățit cel mai mult în ceea ce privește
infrastructu ra de transport aerian , Cipru a avut cea mai bună creștere la infrastructura terestră
și portuară și Georgia a avut cea mai mare creștere procent uală pe infrastructura de servicii
turistice .

13
Segmentul inferior de 25% constă în cea mai mare parte din economii cu venituri
medii sau mici, cu țări provenind din Africa Subsahariană. Nivelurile mai scăzute de
dezvoltare economică se traduc în condiții c ompetit ive deosebit de slabe pentru industria
turismului. Chiar și comparativ cu cel de- al treilea cel mai scăzut segment , cele 35 de țări de
jos au scor semnificativ mai scăzut pe majoritatea pilonilor – în special, infrastructura
generală, deschiderea in ternațională, sănătatea și igiena. De asemenea similar cu cea de- a
treia quartilă , națiunile din acest grup au un scor sub medie pentru resursele naturale și
culturale. Ca urmare, cele 35 de economii de jos reprezintă doar 1,8% din PIB -ul adus de
turism și 2,5% din sosirile turistice ale economi ilor clasificate în această analiză.
Deși au pornit de la o bază scăzu tă, economiile din acest segment au demonstrat
îmbunătățiri în ceea ce privește politica turismului și care permit condițiile, siguranța și
securitatea, infrastructura aeriană și la sol. Au avut cea mai mare îmbunătățire a deschiderii
internaționale, ceea ce poate duce la o conectivitate mai mare. Patru dintre cele 10 economii
care au prezentat cea mai mare reducere a cerințelor de viză în cl asamentul gene ral sunt în
Africa Subsahariană.