INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 4… [624264]

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 1

CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 4
Capitolul 1. Tehnologia de execuție a reperului “Roată dințată m=4,5, z=36” ………………………….. … 5
1.1. Analiza constructiv – funcțională a reperului ………………………….. ………………………….. …….. 5
1.2. Stabilirea procedeelor de semifabricare tehnic posibile ………………………….. …………………… 8
1.3. Stabilirea semifabricatului și a procedeului optim de realizare ………………………….. ………… 9
1.4. Sinteza procesului te hnologic considerat a fi optim ………………………….. ………………………. 11
1.5. Adoptarea mașinilor – unelte necesare ………………………….. ………………………….. ……………. 12
1.6. Dimensionarea procesului tehnologic: adaosuri de prelucrare, regimuri de așchiere ……… 14
1.7. Calculul componentelor normei tehnice de timp ………………………….. ………………………….. 26
BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………………………………………34
Capitolul 2. Proiectarea sculei așchietoare “Bro șă pentru canal de pană ” ………………………….. ….. 37
2.1. Alegerea schemei de prelucrare ………………………….. ………………………….. ………………………… 37
2.2. Alegerea materialului sculei și tratamentul termic ………………………….. ………………………….. 38
2.3. Stabilirea parametrilor geometrici funcționali optimi ai sculei ………………………….. ………….. 42
2.4. Stabilirea prin calcul a regimului de așchiere și calculul consumului specific de scule ……… 43
2.4.1. Calculul principalelor elemente ale cinematicii așchierii ………………………….. ……………. 43
2.4.2. Forma și dimensiunea dinților broșei și a canalelor pentru fragmentarea așchiilor ……… 44
2.5. Calculul geometric al sculei ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 45
2.6. Stabilirea tipului de poziționare și fixare a sculei ………………………….. ………………………….. … 48
2.7. Calculul forțelor și momentelor din prelucrare ………………………….. ………………………….. ……. 48
2.8. Calculul de rezistență și rigiditate al sculei ………………………….. ………………………….. ………… 49
2.9. Stabilirea metodei și schemei de ascuțire și reascuțire a sculei ………………………….. ………….. 50
2.10. Condiții tehnice generale de calitate ………………………….. ………………………….. ………………… 51
BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………………………51
Capitolul 3. Proiectarea sculei așchietoare “Frez ă disc – modul ” ………………………….. …………………. 54
3.1. Alegerea schemei de prelucrare ………………………….. ………………………….. …………………….. 54
3.2. Alegerea materialului sculei și tratamentul termic ………………………….. ………………………… 55
3.3. Stabilirea parametrilor geometrici funcționali optimi ai sculei ………………………….. ……….. 56
3.4. Calculul constructiv al sculei ………………………….. ………………………….. ………………………… 56
3.5. Calculul profilului părții active a sculei ………………………….. ………………………….. ………….. 58
3.6. Stabilirea tipului de poziționare – fixar e a sculei ………………………….. ………………………….. 60
3.7. Calculul forțelor și momentelor din prelucrare ………………………….. ………………………….. … 62
3.8. Stabilirea schemei de ascuțire ………………………….. ………………………….. ……………………….. 63

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 2

3.9. Condiții tehnice generale de calitate ………………………….. ………………………….. ………………. 63
BIBLIOGRAFIE………………… …………………………………………………………………63
Capitolul 4. Proiectarea unui dispozitiv special pentru operația de “găurire ” a reperului “Roat ă
dințată m=4,5, z=36 ” ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 65
4.1. Structura geometric ă și tehnologică a reperului ………………………….. ………………………….. .. 65
4.1.1. Desenul de execuție ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 65
4.1.2. Schița axonometrică a reperului – 3D: ………………………….. ………………………….. ……… 65
4.1.3. Identificarea suprafețelor și codificarea lor ………………………….. ………………………….. . 66
4.2. Calculul operației de găurire ………………………….. ………………………….. …………………………. 66
4.2.1. Operația de găurire ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 66
4.3. Mecanismul de orientare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 67
4.4. Mecanismul de fixare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 71
4.4.1. Proiectarea mecanismului de fixare ………………………….. ………………………….. …………. 71
4.4.2. Calculul forțelor de fixare și acționare, verificare ………………………….. ………………….. 72
4.5. Structura geometrică si funcțională a dispozitivului de găurit ………………………….. ……….. 75
4.5.1. Schița dispozitiv de găurit ………………………….. ………………………….. ………………………. 75
4.5.2. Descrierea tehnică și funcțională ………………………….. ………………………….. …………….. 75
Capitolul 5. Managementul unei secții de prelucrări mecanice și a costurilor ………………………….. .. 77
5.1. Determinarea ciclurilor de reparații ale mașinilor – unelte ………………………….. ………………… 77
5.2. Determinarea fondurilor de timp de funcționare și a normelor de timp pe tipuri de mașini –
unelte ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 82
5.3. Determinarea productivi tății anuale pe tipuri de mașini – unelte: ………………………….. …… 83
5.4. Determinarea tipului de producție. Metoda indicilor de constanță. ………………………….. …. 84
5.5. Amplasarea locurilor de muncă și a mașinilor – unelte ………………………….. …………………. 85
5.6. Dimensionarea suprafețelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 86
5.7. Costul de producție. Costul tehnologic ………………………….. ………………………….. …………… 88
Capitolul 6. Criza economico – financiară din 2007 -2008 și implicațiile aceste ia asupra economiei
României ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 95
6.1. Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 95
6.2. Conceptul de criză ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 96
6.3. Aspecte generale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 98
6.4. Istoricul crizei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 98
6.5. Descrierea contextului și factorii care au declanșat și alimentat criza ………………………….. .. 101
6.6. Dimensiunile crizei ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 105
6.7. Efectele crizei financiare asupra economiilor țărilor emergente și în tranziție ………………… 106
6.8. Impactul și efectul crizei mondiale asupra României ………………………….. ………………….. 116

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 3

CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 126
BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………………..127

ANEXE……………………………………………………………………………………………1 30

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 4

INTRODUCERE

Unul din factorii de bază ai progresului tehnico -economic este creșterea productivității muncii.
Perfecționarea metodelor tehnologice ale construcției de mașini are o însemnătate primordială.
Calitatea, siguranța, economicitatea în exploatare, ce depinde a tât de perfecțiunea construcției, cât
și de tehnologia de producere.
Așa cum un semifabricat se poate obține, în general, prin mai multe metode și procedee diferite
ca volum de muncă și cost. Astfel, cum se știe că, costul intră în componența costului pie sei se
impune o analiză atentă și o alegere rațională a metodei, și procedeului de elaborare. Procesul
tehnogic proiectat trebuie să asigure îndeplinirea tuturor cerințelor indicate de către desenul de
execuție al piesei cu minimul cheltuielilor de muncă, mijloace de producere și materiale. Pe
parcursul proiectării procesului tehnologic este necesar de a ne baza pe criteriul tehnic – în scopul
respectării cerințelor desenului, criteriul economic – în scopul micșorării cheltuielilor.
Ca date inițiale pentru proiectare servesc: desenul de execuție al piesei, care conține toată
informația despre piesa finită.în cazul dat avem o piesă de tip „ Roată dințată m=4,5, z=36 " 109-452
de tip corp de revoluție. Programa anuală este de 50.000 bucăți. Avînd în vedere carac terul
specialității, se vor folosi mașini unelte universale clasice . Aici se adaugă caracterul universal al
metodei de schimb a semifabricatului (manual), control, transportare, depozitare. Procesul
tehnologic se elaborează după principiul: depozit – mașin ă unealtă disponibilă – depozit.

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 5

Capitolul 1. Tehnologia de execuție a reperului “Roată dințată m=4,5, z=36”

1.1. Analiza constructiv – funcțională a reperului
1.1.1. Descrierea constructiv – funcțională a reperului

Reperul de fabricat (figura 1) este o roată dințată cilindrică cu dinți drepți, confecționată din
oțelul aliat de construcții 40Cr10 îmbunătățit, conform STAS 791 -80.
Roata face parte dintr -un angrenaj de roți dințate cilindrice cu dinți drepți, din cadrul unei cutii
de viteze a unei mașini -unelte sau a unui vehicul. Ea împreună cu roata conjugată angrenează cu rolul
de a modifica turații, viteze și puteri printr -un raport de transmitere constant. Roata dințată este o
piesă de revoluție, compusă din suprafețe exterioare cilindrice și su prafețe cilindrice interioare.
Reperul este prevăzut cu un alezaj Ø70 în care se montează arborele, transmițându -i mișcarea de
rotație. Alezajul este teșit la amb ele capete, iar piesa este prevă zută cu canal de pană pentru
asamblarea cu pană a acesteia împ reună cu arborele. De asemenea, pentru ușurarea reperului s -au
practicat canale inelare în piesă la ambele capete. Roata prezintă un număr de 36 de dinți, cu un modul
de 4,5 mm , și cu diametrul cercului de divizare de 162 mm. Dinții sunt teșiți la 15°. Roata conjugată
are un număr de 24 de dinți. Roata noastră împreună cu roata conjugată vor forma un angrenaj cu
dantură nedeplasată.

Figura 1.1. Roată dințată

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 6

Figura 1.2. Roata dințată în vedere tridimensională

1.1.2. Caracteristici de material

Domeniul larg de aplicabilitate a angrenajelor și condițiile variate impuse de funcționarea
acestor organe de mașini în diverse construcții justifică gama largă de materiale folosite pentru
realizarea roților di nțate. Alegerea materialului constituie o problemă importantă și dificilă a
procesului de proiectare, care trebuie să ia în considerare factorii determinanți pentru corecta
realizare, funcționare și exploatare a angrenajului proiectat. Dintre acești factor i, se pot aminti:
• tipul solicitării principale și asigurarea rezistenței necesare;
• asigurarea unui gabarit minim;
• funcționarea silențioasă;
• rezistență la acțiunea agenților chimici și atmosferici;
• tehnologicitate;
• durata de funcționare impusă;
• eficiență ec onomică.
Oțelul, în special cel laminat sau forjat, constituie principalul material folosit în construcția
roților dințate utilizate în realizarea transmisiilor mecanice, datorită câmpului larg de proprie tăți utile
pe care le asigură. În funcț ie de sarcin a de transmis, gabaritul și importanț a transmisiei, pot fi utilizate
oțeluri aliate sau nealiate, tratate sau netratate termic.
Oțelurile aliate sunt aliaje complexe care conțin în afară de Fe și C elemente de aliere introduse
în mod voit în scopul îmbună tățirii unor proprietăți.
Oțelul de îmbunătățire are un conț inut de carbon mai mare de 0 ,2%, fiind folosit pentru
execuț ia roților dințate încărcate cu sarcini mici si medii, la angrenajele pentru care nu se impun
restricț ii deosebite privind gabaritul.
Tratamentul termic specifi c acestui material este cel de îmbunătățire, constând dintr -o călire
urmată de o revenire î naltă, în urma ap licării căruia se obț ine o duritate relativ redusă a oț elului, HB<
3500 MPa, ceea ce p ermite prelucrarea danturii după tratamentul termic. Astfel, precizia de preluc rare

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 7

a danturii nu este influențată de deformațiile care apar uzual î n timpul tratamentului te rmic. Din
categoria oțelurilor de îmbunătăț ire folosite pentru realizarea roților dințate fac parte oț elurile carbon
de calitate OLC45, OLC60 si otelurile aliate 40Cr10 , 41MoCr11, 50VCr11, 34MoCrNi15 etc.
În cazul oțelului 40Cr10, vom avea o combinație cu carbonul, unde elementele de aliere vor
fi Cr și B. Elementele de aliere acționează asupra punctelor critice ale Fe ( A3,A4 – vezi diagrama Fe –
C).
Oțelurile aliate pentru construcții de mașini (STAS 791 -80) sunt oțeluri hipoeutectoide (0,5 –
0,65% C) slab aliate cu Cr, Mn, Ni, Mo, Si, B, Ti, V, Al.
Oțelul 40Cr10 (0,4% C, 1% Cr) este un oțel de îmbunătățire, unde Cr a re rolul de a mări
rezistența și călibilitatea oțelului. La structura în stare recoaptă se observă că față de oțelul carbon cu
0,6% C, o țelul aliat prezint ă o cantitate mai mare de perlit ă cu un grad ridicat de dispersie și deci cu
rezisten ță și duritate superioare. C ălirea de la 8300°C î n apă, urmat ă de revenire înaltă la 6000° C
asigura o structură sorbitic rezistent ă și tenace.
Semifabricatele se aleg în funcție de dimensiunile și configurația roții: − pentru D < 50 mm,
se folosesc bare laminate sau tra se și semifabricate extrudate; − pentru D > 50 mm, se folosesc
semifabricate forjate, matrițate sau turnate.

Tabelul 1.1. Compoziția chimică a oțelului aliat 40Cr10
Clasa Simbol Standard Compoziție chimică [%]
C Si
max. Mn P
max. S Cr
Oțel de
îmbunătățire 40Cr10 STAS
791-80 0,38
0,45 0,40 0,60
0,90 0,035 0,030 0,90
1,20

Tabelul 1.2. Corespondențe în diferite standarde ale oțelului 40Cr10
DIN
17200 STAS
791-80 AFNOR
NFA 35552
NFA 35551
NFA 35554
EURONORM
EN83
EN10083 B.S.
970
UNI
7845
7874
7846 JIS
G4051
G4052
G4104
G4105
G4801 GOST
4543 ASTM/
AISI
SAE
41Cr4 40Cr10 42C4
41Cr4 530A40
530M40
530H40 41Cr4
41Cr4KB SCr440H 40H 5140, 5140H

Tabelul 1.3. Proprietăți fizice ale oțelului 40Cr10 (STAS 791 -80)
Masa
specifică
ρ, kg/m3
7820 Conductibilitate termică λ, W/m°C, la
temperatura T Căldura specifică C p, J/Kg°C,

la temperatura T
20 200 400 600 800 1000 20 200 400 600 800 1000
48.83 41.85 41.27 36.16 33.83 32.32 452 535.8 632 753.4 929.2 996.2

Tabelul 1.4. Caracteristici mecanice ale oțelului 40Cr10 (STAS 791 -80)
Tratament
termic Grosime sau
diametru Rm (N/mm2) Rp0,2
(N/mm2)
minim A5 (%)
minim KCU 300/2
(J/cm2)
minim
Îmbunătățire Max. 18 940-1140 720 13 40

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 8

(Călire
martensitică
volumică +
revenire
înaltă) 18-40 810-1010 620 14 50
40-110 760-930 520 16 60
110-260 660-850 470 16 80
• Rezistența la rupere – σr = 800 – 920 N/mm2
• Duritatea HB = 217 daN/mm2
1.2. Stabilirea procedeelor de semifabricare tehnic posibile

Materialul din care se execută roțile dințate, dimensiunile acestora și caracterul fabricației
determină procedeul de semifabricare, care poate fi: turnarea, forjarea, rularea, debitarea din bare
laminate, sudarea, trefilarea , ștanțarea, sinterizarea din pulbere metalice, injectarea din materiale
plastice și altele.
Cele mai utilizate metode de semifabricare pentru roți dințate sunt: turnarea, forjarea și
debitarea din bare laminate .

1.2.1. Forjarea, forjarea liberă și forjarea în matriță

Procedeul de forjare implică o deformare plastică prin lovire sau presare, la cald sau la rece,
cu ajutorul ciocanelor sau preselor, în timpul căreia curgerea materialului are loc atât liber cât și
dirijat. Scopul forjării constă în modificarea ca racteristicilor mecanice și tehnologice ale metalelor și
aliajelor turnate, precum și în schimbarea formei și dimensiunilor semifabricatului.
Forjarea liberă este procedeul de deformare plastică a materialelor metalice prin lovire sau
presare, prin care m aterialul supus deformării, curge liber sau dirijat de forma sculelor în două sau
trei direcții. Forjarea liberă poate fi manuală sau mecanizată operatiile de forjare liberă fiind:
refularea, întinderea, găurirea, îndoirea, răsucirea, crestarea și debitare a.
Forjarea în matriță (matrițarea) este procedeul în care deformarea materialului se realizează
în cavitățile unor scule numite matrițe, astfel înc ât în final piesa va lua forma cavității (care este
negativul piesei).
In general, după forjare, piesele s unt supuse unor prelucrări prin așchiere și tratamente
termice, cu scopul de a le aduce la forma, precizia și caracteristicile impuse. Există însă și piese care
nu mai suferă nicio prelucrare in urma forjării, acesta fiind de fapt tendința actuală.
Capaci tatea unui material de a fi prelucrat prin forjare se măsoară cu ajutorul forjabilității,
care înglobează două noțiuni: rezistența la deformare și deformabilitatea. Forjabilitatea este cu atât
mai ridicată cu cât rezistența la deformare este mai redusă și deformabilitatea mai ridicată.
Materialele forjabile sunt:
– oțeluri carbon obișnuite;
– oțeluri carbon de calitate;
– oțeluri carbon superioare;
– oțeluri aliate de construcție și de scule;
– metale și aliaje neferoase.
Forjarea este un procedeu foarte rentabil pentru reperul nostru pentru că se aplică
îndeosebi roților de dimensiuni mijlocii, sau celor intens solicitate în exploatare. Forjarea conferă
proprietăți mecanice superioare piesei. Prin forjare, se obține o formă mai apropiată de forma finală
a piesei, ceea ce determină un consum mai mic d e scule și operații . Se recomandă forjarea în matriță ,

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 9

astfel obținându -se avantaje de calitate a materialelor forjate, în condiții mai economice, astfel
evitându -se fazele de preforjare.
În concluzie, cea mai bună variantă adoptată de semifabricare a reperului „Roată dințată” este
forjarea în matriță , datorită dimensiunilor mari ai roții și solicitărilor puternice la care este supusă
în angrenaj . De asemenea, datorită formei apropiate de cea finală rezultă o re ducere a consumului de
material, de scule așchietoare, de o reducere a normei de timp.
1.3. Stabilirea semifabricatului și a procedeului optim de realizare

Oțelul este și va rămâne în viitorul previzibil principalul material folosit în industria modernă
pentru realizarea numeroaselor mașini, utilaje, instalații și bunuri de larg consum.
Procesul tehnologic de prelucrare prin așchiere constă în modificarea formei și dimensiunilor
acestora, prin detașarea unui strat de material sub formă de așchii, cu ajutorul s culelor așchietoare și
al mașinilor unelte.
În construcția de mașini, obiectul procesului de fabricație îl reprezintă realizarea pieselor
având forme geometrice, dimensiunile și calitatea suprafețelor în concordanță cu prescripțiile impuse
în rolul funcți onal și condițiile reale de lucru.
Elementul cel mai simplu al unui ansamblu sau subansamblu este piesa (reperul), care este
marginită de mai multe suprafețe, a căror așezare reciprocă si formă sunt determinate de scopul
funcțional și modul de montare.
Literatura definește piesa (reperul) ca un corp solid, delimitat in spațiu de o combinație de
suprafețe având forme, dimensiuni și rugozitate corespunzătoare asamblării și funcționării lor
împreună (suprafețe de același modul în cazul a două roți dințate et c.).
Executarea pieselor, în general, comportă un șir de diferite procedee de prelucrare mecanice,
toate având drept scop modificarea succesivă a configurației inițiale a semifabricatului, poziției
reciproce a suprafețelor și a calității acestora, astfel încât, în final, să se obțină mărimile dimensionale,
forma geometrică și gradul de netezime prescrise pe desenul de execuție a piesei dorite.
Cantitatea de material cuprinsă între suprafața semifabricatului (piesa brută) și suprafața piesei
finite se nume ște adaos de prelucrare.
Adaosul de prelucrare poate fi îndepărtat prin tăiere cu flacăra oxiacetilenică, prin tăiere cu
ajutorul foarfecelor sau ștanțelor, precum și prin așchiere, adică prin îndepărtarea succesivă a
adaosului de prelucrare de pe semifab ricat, sub formă de așchii.
În etapa actuală de dezvoltare și perfecționare a tehnologiilor folosite în construcția de mașini,
prelucrarea prin așchiere ocupă un loc important deoarece, deocamdată, reprezintă procedeul cel mai
sigur de realizare a pieselo r cu precizie dimensională ridicată, forme geometrice corespunzătoare și
rugozitate precisă a suprafețelor, care delimitează piesa în spațiu. Datorită acestui lucru, în
întreprinderile constructoare de mașini, utilaje și aparate, prelucrările prin așchiere reprezintă încă
(60 ÷ 75%) din totalul manoperei consumate pentru realizarea unui produs, deși între timp au apărut
și alte tehnologii de prelucrare ca: tehnologia turnării de precizie, tehnologia prelucrărilor
neconvenționale, tehnologia prelucrării pulb erilor etc.
Așchierea metalelor constă în generarea suprafețelor unei piese cu ajutorul unei scule
așchietoare care, prin deplasări compuse din mișcări simple de translație și rotație, generate de
mașinile -unelte după anumite legi impuse de configurația p iesei, asigură piesei finite dimensiunile,
forma geometrică și netezimea suprafețelor cerute.
Desfășurarea procesului de așchiere presupune, în mod obligatoriu, existența:
▪ mașinilor -unelte adecvate procedeului de generare a suprafețelor și preciziei de pr elucrare;
▪ sculelor așchietoare corespunzătoare cinematicii de așchiere;
▪ semifabricatelor cu forme și dimensiuni apropiate de acelea ale piesei finite;

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 10

▪ dispozitivelor de orientare și fixare a semifabricatului;
▪ mijloacelor de masură și control etc.
Dispunerea acestor elemente în succesiunea rolului funcțional al procesului de așchiere
formează procesul tehnologic de așchiere.
Sistemul tehnologic de așchiere este format din mecanismul de acționare care asigură de
regulă mișcarea principală de așchier e și mișcările secundare de avans, dispozitivul principal pentru
poziționarea și fixarea semifabricatului, dispozitivul secundar pentru poziționarea semifabricatului,
folosit în cazul prelucrării pieselor la care lungimea raportată la diametrul semifabrica tului prelucrat
depășește raportul 1/5.
Sistemul tehnologic mai conține dispozitivul cu mecanismul de avans pentru poziționarea și
fixarea sculei așchietoare și mijloacele de măsurat și verificat mărimile dimensionale. În cazul cel
mai general toate eleme ntele sistemului tehnologic de așchiere, aflate în acțiune, sub comandă
manuală sau programată, după un sistem mecanic sau electronic, fac ca tăisul sculei așchietoare să
genereze forma geometrică și precizia dimensională prescrisă, în desenul de execuție al piesei,
precum și gradul de netezime a suprafețelor generate prin așchiere.
Complexitatea sistemului tehnologic de așchiere depinde de gradul de complexitate a formei
geometrice a piesei, clasa de precizie dimensională și mărimea rugozității suprafețel or generate care,
la rândul lor, depind de felul solicitărilor mecanice, rolul funcțional și condițiile de lucru.
Prelucrarea prin așchiere este și va rămâne principala metodă de execuție a pieselor.
O mare importanță î n alegerea tipului de semifabricat o are tipul producț iei. C u cât crește
caracterul producției cu atât devine mai rentabilă folosirea unor metode de elaborare mai precise a
semifabricatelor.
Așadar, pentru realizarea reperului roată dințată, este necesar ca materialul să fie un oțel aliat
de construcții , deoarece acesta are o rezistență foarte mare la solicitări medii, roțile dințate având o
mare probabilitate să se deterioreze în zona flancurilor.
În cele din urmă, conform celor precizate mai sus se optează pentru un semifabricat forjat,
semifabricat ce are forma si dimensiunile conform STAS 2171/2 -84, prezentat în Error! Reference s
ource not found. .
Raportându -ne la marca de oțel cât și la caracteristicile dimensionale ale reperului, procedeul
tehnologic considerat a fi optim în realizarea reperului roată dințată este prelucrarea prin așchiere .

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 11

Figura 1.3. Semifabricatul adoptat

1.4. Sinteza procesului tehnologic considerat a fi optim

Procedeul optim de realizare a reperului “Roată dințată” este prelucrarea prin așchiere.
Semifabricatul de la care se pornește este forjat în matriță, executat din oțel aliat 40Cr10, cu
diametrul exterior mare de Ø 175 mm., diametr ul exterior mic Ø 100 și cu diametrul interior de Ø 60
mm., care ulterior este supus unui tratament termic de îmbunătățire. Semifabricatul forjat este adus
într-o formă apropiată de cea finală.
În prima operație, semifabricatul este prins la strung (SNA 4 00) în universal și este prelucrat
prin strunjire alezajul de la Ø 60 la Ø 69,5 mm, cu ajutorul unui cuțit de strunjit interior
(degroșare+finisare). După operație se realizează autocontrolul cu ajutorul unui șubler.
În a 2 -a operație piesa va fi întoarsă la 180° și prinsă în universal pe interior. A 2 -a operație
constă în prelucrarea primei fețe frontale a reperului – strunjire frontală de degroșare și finisare.
Aceasta se realizează pe strungul SNA 400 cu ajutorul unui cuțit încovoiat. Apoi se va prelucr a
suprafața cilindrică exterioară a roții de la Ø 175 la Ø 171 mm. (strunjire longitudinală) în mai multe
treceri (degroșare+finisare), cu ajutorul unui cuțit de strunjit drept. Tot în cadrul aceleiași operații se
va strunji și canalul executat pentru ușur area piesei, cu ajutorul unui cuțit de canelat înclinat la 11°.
Urmează să fie prelucrate teșiturile interioare și exterioare. Se teșește la 4,5×15° suprafața exterioară
cu un cuțit de strunjit drept la 15°, iar alezajul va fi teșit 2×45° de un cuțit de in terior înclinat la 45°.
Verificarea se realizează cu ajutorul șublerului.
În cea de -a treia operație, piesa va fi întoarsă la 180° și prinsă pe universal pe exterior. Se va
prelucra cealaltă față frontală a reperului – strunjire frontală de degroșare și finisare a feței. Aceasta
se realizează pe strungul SNA 400 cu ajutorul unui cuțit încovoiat. Apoi se va prelucra coada roții
dințate și se va strunji longitudinal, diametrul fiind adus de la Ø 100 la Ø 95, cu un cuțit drept. Tot în
cadrul aceleiași operaț ii se va strunji și canalul executat pentru ușurarea piesei, cu ajutorul unui cuțit

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 12

de canelat înclinat la 11°, urmând ca ulterior să se teșească suprafața exterioară 4,5×15° și 1×45° cu
un cuțit de strunjit drept la 15° și alezajul cu un cuțit drept încli nat la 45°, 2×45°.
A treia operație constă în prinderea piesei în mașina de broșat S 200 TG. Piesa este întoarsă
la 90° și îi se va practica acesteia un canal de pană pe toată lungimea piesei (70 mm.) cu lățimea de
20 mm. și adâncimea t= 4,9 mm. Prelucrare a se face cu ajutorul unei broșe pentru canale de pană. Ca
sculă verificatoare voi folosi un șubler.
În cadrul celei de -a 4 operații, piesa se rotește la 180° și va fi prinsă în mașina de găurit G40
cu ajutorul unui dispozitiv, și i se vor executa 6 găuri echidistante Ø 10 mm cu adânci mea găurii de
20 mm (străpunsă) . Se va folosi un burghiu Ø 10 din materialul Rp3. Se va folosi ca dispozitiv de
prindere și cap divizor pentru executarea găurilor cu precizie, la distanță de 60° fiecare. La sfârșitul
operați ei se face autocontrolul cu ajutorul șublerului.
A cincea fază reprezintă danturarea piesei. Danturarea se realizează pe mașina de frezat cu
ajutorul unei freze disc modul cu m=4,5 mm. Prinderea piesei se va face la interior cu ajutorul unui
dorn. Dantura rea se face cu ajutorul capului divizor, cu pasul unghiular de 10°. Se vor executa 36
dinți cu diametrul de divizare Ø 162 mm (diametrul de cap Ø 171 mm și diametrul de picior Ø 150,75
mm). După danturare se face un control intermediar, înainte de tratamen t termic.
A șasea operație reprezintă tratamentul termic aplicat reperului nostru. Tratamentul termic va
fi de îmbunătățire, adică de o călire, urmată de o revenire înaltă. La sfârșitul operației se va face un
control de duritate Rockwell.
Următoarele două operații sunt rectificări: rectificarea interioară (alezajului) și rectificarea
danturii pentru aducerea semifabricatului in câmpul de toleranță necesar unei utilizări optime a
reperului.
Rectificarea interioară se realizează pe mașină de rectificat interior Jung tip C8 cu ajutorul
unei corp abraziv cilindric; prinderea piesei se face în universal pe coada roții. Piesa este adusă la
diametrul interior de la Ø69,5 la Ø70 mm cu toleranța H7 și rugozitatea 1,6 µm.
Rectificarea danturii se face prin proc edeul Niles pe mașina de rectificat dantură ZSTZ 500 x
10 cu ajutorul unei pietre biconice pentru rectificarea danturii; prinderea se face pe interior cu ajutorul
unui dorn și cu pană. Dantura va prezenta rugozitatea de 0,8 µm la flancurile și fundul fiecă rui dinte.
Ultima operație este controlul final al reperului – control vizual, controlul cu sculele și
aparatele verificatoare, al suprafețelor rezultate în urma prelucrărilor prin așchiere.

1.5. Adoptarea mașinilor – unelte necesare

a) Strung normal SNA 400

Caracteristici tehnic e:
– Înălțimea vârfurilor : 200 mm;
– Distanța între vârfuri : 750, 1000, 1500, 2000 mm;
– Diametrul maxim al materialului prelucrat din bară : 45 mm;
– Numărul de rotații distincte ale axului principal : 22 mm;
– avansurile longitudinale minime si maxime : 0,06 – 3,52 [mm/rot];
– avansul transversal : 1/3 din valoarea avansurilor longitudinale;
– puterea / turatia motorului principal : 7,5 kW/1000 rot/min;
– puterea / turatia motorului deplasari rapide : 1,1 kW/1500 rot/min;
– distanta maxima de strunjire : 400 mm deasupra ghidajelor;
– diametrul maxim de prelucrare : 210 mm deasupra saniei;
– conul alezajului axului principal : Morse nr. 6;

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 13

– pasul șurubului conducător : 12 mm;
– Turația minimă și maxim ă a axului principal : 12 … 1500 mm;
– Tura țiile strungului normal SNA 400 : 12, 15, 19, 24, 30, 38, 46, 58, 76, 96, 120, 150, 185, 230,
305, 380, 480, 600, 765, 955, 1200, 1500 rot/min;
– Cursa maxim ă a căruciorului : 650, 900, 1400, 1900 mm;
– Unghiul de rotire a saniei portcu țit : ±45ș;
– Pasul surubului saniei transversale : 5 mm.

a) Mașină de găurit G40

Caracteristici dimensionale
– Diametrul de găurire în oțel: Ø 40 mm
– Diametrul de găurire în fontă: Ø 55 mm
– Adâncimea de găurire: 280 mm
– Cursa ma ximă a păpușii pe coloană: 280 mm
– Cursa maximă a arborelui principal: 280 mm
– Conul arborelui principal: Morse 5
– Numărul de trepte de turații: 12
– Turația arborelui principal: rot/min: 31,5;45;63;90;125;180;250;355;500;710;1000;1400;
– Numărul de tre pte de avansuri: 9
– Avansurile mașinii: rot/min: 0,11; 0,16; 0,22;0,32;0,45;0,62;0,88:1,26:1,72;
– Puterea motorului principal: 4 kW
– Turația: 1500 rot/min
– Greutate: 1500 kg.

b) Mașina de broșat verticală

Date tehnice:

– Traseu broșă: 200 mm
– Curse: 17-60 mm x 1'
– Cursa berbec: 210 mm
– Gama avansuri longitudinale: 0,01/0,03 mm (min/max)
– Putere motor: 4 kW
– Tensiune: 400/50 3 PH V/Hz

c) Mașină de frezat universală FUS 22

Caracteristici tehnice:
– Mașină universală de frezat de sculărie tip FUS 22
– Conul arborelui principal: ISO 40
– Conul arborelui orizontal (vertical): Morse 4
– Cursa maximă longitudinală: 300 mm
– Cursa maximă verticală: 300 mm
-Valorile turațiilor capului vertical : 100;160;200;250;315;400;500;630;800;1000;1250;2000 ;
– Valorile turațiilor arborelui orizontal: 63; 100; 125; 160; 200; 250; 315; 400; 500; 630; 800; 1250.
– Valorile vitezelor de avans verticale și orizontale: 12,5; 20; 31,5; 40; 50; 63; 80; 100; 125; 160; 250
mm/min.

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 14

– Putere motor principal: 1,1/1,9 kW

d) Mașină de re ctificat interior Jung C8

Caracteristici tehnice:
• diametrul maxim de rectificat: 400 mm;
• diametrul minim de rectificat: 40 mm;
• greutate: 5700 kg;
• dimensiuni de gabarit (lungime, lățime, înălțime): 3400x1750x2000 mm;

e) Mașină de rectificat roți dințate ZSTZ 500 x 10

Caracteristici tehnice principale:
Diametrul maxim al piesei de lucru: 500 mm
Modul maxim: 10 mm
Modul minim: 2 mm
Distanta maximă dintre centre: 580 mm
Viteza maximă a pietrei de rectificat: 2200 rpm
1.6. Dimensionarea procesului teh nologic: adaosuri de prelucrare, regimuri de așchiere

1.6.1. Adaosul de prelucrare

Mărimea adaosurilor de prelucrare trebuie astfel stabilită încât, în condițiile concrete ale
fabricației considerate, să se asigure realizarea pieselor în toleranțele prescrise și la un cost de
prelucrare convenabil.
Cu cât adaosul de prelucrare este mai mare cu atât productivitatea prelucrării este mai mică,
deoarece, în foarte multe cazuri, adaosul de prelucrare respectiv trebuie îndepărtat în mai multe treceri
„i”.
Adaosul p rea mic poate conduce la rebutarea piesei, fie datorită: imposibilității de eliminare
a startului ecruisat, erori dimensionale, erorilor formei macrogeometrice ale suprafeței, erorilor
formei microgeometrice (rugozitate), fie datorită faptului că tăișul sc ulei nu poate intra în material,
provocând tasări și ciupituri intermitente.
Rezultă deci că este necesar să se stabilească valori optime pentru adaosuri de prelucrare.

1.6.2. Regimul de așchiere

Prin regim de așchiere denumim ansamblul: adâncime de așchiere (t), avans (s), viteza de
așchiere (v as) și perioada de durabilitate a sculei.
Se numește regim optim de așchiere, acel regim care, la îndeplinerea tuturor cerințelor privind
calitatea piesei prelucrate, asigură productivitatea maxim posibilă la prețul de cost minim al operației.
La stabilirea regimului de așchiere pentru o operație concretă, se pune problema de a clarifica
ce este mai rațional să se mărească: adâncimea de așchiere prin micșorarea avansului sau dimpotrivă,
să se lucreze cu secțiune mare a așchiei și cu viteză de așchiere mai mică sau să se mărească viteza
odată cu micșorarea adâncimii și a avansului.
Pentru a clarifica ce este mai avantajos, să mărim în primul rând, adâncimea de așchiere sau
avansul, să admitem că la strunjirea exterioară a unei piese cilindrice de o lungime L, este necesar să
se așchieze un adaos de prelucrare H.

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 15

Productivitatea prelucrării poate fi caracterizată de timpul tehnologic de așchiere t b, numit
timp de bază. Pentru o prelucrare într -o singură trecere, timpul d e bază este:
minsnLtb=
, unde: n – turația; (10.1)
Cu cât este mai mic timpul de bază, cu atât este mai mare productivitatea de prelucrare și
invers.
În concluzie, este mai avantajos să se mărească adâncimea de așchiere decât avansul.
Productivitatea prelucrării poate fi caracterizată și prin numărul de piese n l, prelucrate în
perioada de durabilitate T a sculei.
bltTn=
(10.2)

Odată cu creșterea avansului, crește și numărul de piese prelucrate.
Așadar, este mai avantajos să se mărească avansul decât viteza de așchiere.
Principalele condiții privind regimul de așchiere optim:
• se stabilește adâncimea de așchiere admisibilă tehnologic, maximă;
• se stabilește avansul admisibil tehnologic, maxim;
• având și o anumită mă rime a perioadei de durabilitate a sculei, se determină viteza de așchiere
admisibilă.

Regimul de așchiere și adaosul de prelucrare la strunjirea interioară de la Ø60 la Ø69,5

Stabilirea adaosului de prelucrare:
Adaosul de prelucrare total pe diametru : 2Ac= 9,5 mm.;
Adaosul de prelucrare intermediar: 2A f=1 mm.;

Alegerea regimului de așchiere:
Scula așchietoare este un cuțit interior conform STAS 6384 – 80/P 20;
Adâncimea de așchiere:
mmAtc75,422==
Alegerea avansului:
mm s 12,0=
Din caracteristicile mașinii – unelte SNA 400 aleg s r=0,12 mm.
Durabilitatea economică a sculei așchietoare:
min90=ecT
Coeficientul de core cție este:
11=K
Viteza de așchiere:
min/
200987654321 mkkkkkkkkk
HBstTCvn
y x mv
p
v v


=
min 23,149 m vp=

Turația:
min/1000rotDvn=
min/ 69,791 rot n=

Din caracteristicile mașinii – unelte SNA 400 aleg turația imediat inferioară ,
min/ 765rot nr=

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 16

Viteza reală de așchiere:
min/2,14410007656014,3
1000mnDvr
r ===
Verificarea puterii:
kW NvPNRr z
R 99,08,0 60002,14433
6000===
Puterea motorului electric:
 =ME R ME N N kW N 5,7 prelucrarea se poate realiza pe
strungul SNA 400 folosind următorii parametri ai regimului de așchiere:
• adâncimea de așchiere: t = 4,75 mm;
• avansul: s r=0,12 mm;
• viteza de așchiere: v r=144,2 m/min;
• puterea: NR=0,99 kW.

Regimul de așchiere și adaosul de prelucrare la strunjirea exterioară longitudinală de la Ø175
la Ø171

Stabilirea adaosului de prelucrare:
Adaosul de prelucrare total pe diametru : 2A n= 4 mm.;
Adaosul de prelucrare intermediar: 2A f=1 mm.;

Alegerea regimului de așchiere:
Scula așchietoare este un cuțit drept de degroșat (exterior) conform STAS 6376 – 80/P 20;
Adâncimea de așchiere:
mmAtn222== ;
Alegerea avansului:
; 2,18,0 mm s−=
Din caracteristicile mașinii – unelte SNA 40 0 aleg s r=0,8 mm.
Durabilitatea economică a sculei așchietoare:
min90=ecT
Coeficientul de core cție este:
11=K
Viteza de așchiere:
min/
200987654321 mkkkkkkkkk
HBstTCvn
y x mv
p
v v


=
min 05,128 m vp=

Turația:
min/1000rotDvn=
min/ 91,232 rot n=

Din caracteristicile mașinii – unelte SNA 400 aleg turația imediat inferioară ,
min/ 230rot nr=

Viteza reală de așchiere:
min/ 45,1261000230 17514,3
1000mnDvr
r ===
Verificarea puterii:
kW NvPNRr z
R 87,08,0 600045,12633
6000===
Puterea motorului electric:
 =ME R ME N N kW N 5,7 prelucrarea se poate realiza pe
strungul SNA 400 folosind următorii parametri ai regimului de așchiere:
• adâncimea de așchiere: t = 2 mm;
• avansul: s r=0,8 mm;

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 17

• viteza de așchiere: v r=126,45 m/min;
• turația:
min/ 230rot nr= ;
• puterea: N R=0,87 kW.

Regimul de așchiere și adaosul de prelucrare la strunjirea exterioară longitudinală de la Ø100
la Ø95

Stabilirea adaosului de prelucrare:
Adaosul de prelucrare total pe diametru : 2A n= 5 mm.;
Adaosul de prelucrare intermediar: 2A f=1 mm.;

Alegerea regimului de aș chiere:
Scula așchietoare este un cuțit drept de degroșat (exterior) conform STAS 6376 – 80/P 20;
Adâncimea de așchiere:
mmAtn5,222== ;
Alegerea avansului:
; 2,16,0 mm s−=
Din caracteristicile mașinii – unelte SNA 400 aleg s r=0,8 mm.
Durabilitatea economică a sculei așchietoare:
min90=ecT
Coeficientul de core cție este:
11=K
Viteza de așchiere:
min/
200987654321 mkkkkkkkkk
HBstTCvn
y x mv
p
v v


=
min/ 63,12213,19,018,176,1259
2002178,0 5,2 90259
5,1
45,0 18,0 125,0m vp ==


=

Turația:
min/1000rotDvn=
min/ 34,390 rot n=

Din caracteristicile mașinii – unelte SNA 400 aleg turația imediat inferioară ,
min/ 380rot nr=

Viteza reală de așchiere:
min/ 38,1191000380 10014,3
1000mnDvr
r ===
Verificarea puterii:
kW NvPNRr z
R 82,08,0 600038,11933
6000===
Puterea motorului electric:
 =ME R ME N N kW N 5,7 prelucrarea se poate realiza pe
strungul SNA 400 folosind următorii parametri ai regimului de așchiere:
• adâncimea de așchiere: t = 2,5 mm;
• avansul: s r=0,8 mm;
• viteza de așchiere: v r=119,38 m/min;
• puterea: N R=0,82 kW.

Regimul de așchiere și adaosul de prelucrare la s trunjirea exterioară frontală de la 75 mm. la
72 mm.

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 18

Stabilirea adaosului de prelucrare:
Adaosul de prelucrare total pe diametru : Ac= 3 mm.;
Adaosul de prelucrare intermediar: A f=0,5 mm.;

Alegerea regimului de așchiere:
Scula așchietoare este un cuțit frontal conform STAS 63 82 – 80/P 20;
Adâncimea de așchiere:
mm Atc3== ;
Alegerea avansului:
; 2,18,0 mm s−=
Din caracteristicile mașinii – unelte SNA 400 aleg s r=0,8 mm.
Durabilitatea economică a sculei așchietoare:
min90=ecT
Coeficientul de core cție este:
11=K
Viteza de așchiere:
min/
200987654321 mkkkkkkkkk
HBstTCvn
y x mv
p
v v


=
min/ 59,11813,19,022,176,1259
2002178,0 3 90259
5,1
45,0 18,0 125,0m vp ==


=

Turația:
min/1000rotDvn=
min/ 7,21517559,118 1000rot n ==

Din caracteristicile mașinii – unelte SNA 400 aleg turația imediat inferioară ,
min/ 185rot nr=

Viteza reală de așchiere:
min/7,101100018517514,3
1000mnDvr
r ===
Verificarea puterii:
kW NvPNRr z
R 7,08,0 60007,10133
6000===
Puterea motorului electric:
 =ME R ME N N kW N 5,7 prelucrarea se poate realiza pe
strungul SNA 400 folosind următorii parametri ai regimului de așchiere:
• adâncimea de așchiere: t = 3 mm;
• avansul: s r=0,8 mm;
• viteza de așchiere: v r=101,7 m/min;
• turația: n r=185 rot/min;
• puterea: N R=0,7 kW.

Regimul de așchiere și adaosul de prelucrare la strunjirea exterioară frontală de la 72 mm. la
70 mm. (27 mm. la 25 mm.)

Stabilirea adaosului de prelucrare:
Adaosul de prelucrare total pe diametru : Ac= 2 mm.;
Adaosul de prelucrare intermediar: A f=0,5 mm.;

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 19

Alegerea regimului de așchiere:
Scula așchietoare este un cuțit frontal conform STAS 6382 – 80/P 20;
Adâncimea de așchi ere:
mm Atc2== ;
Alegerea avansului:
; 2,16,0 mm s−=
Din caracteristicile mașinii – unelte SNA 400 aleg s r=0,8 mm.
Durabilitatea economică a sculei așchietoare:
min90=ecT
Coeficientul de core cție este:
11=K
Viteza de așchiere:
min/
200987654321 mkkkkkkkkk
HBstTCvn
y x mv
p
v v


=
min/ 05,12813,19,013,176,1259
2002178,0 2 90259
5,1
45,0 18,0 125,0m vp ==


=

Turația:
min/1000rotDvn=
min/ 6,40710005,128 1000rot n ==

Din caracteristicile mașinii – unelte SNA 400 aleg turația imediat inferioară ,
min/ 380rot nr=

Viteza reală de așchiere:
min/ 38,1191000380 10014,3
1000mnDvr
r ===
Verificarea puterii:
kW NvPNRr z
R 82,08,0 600038,11933
6000===
Puterea motorului electric:
 =ME R ME N N kW N 5,7 prelucrarea se poate realiza pe
strungul SNA 400 folosind următorii parametri ai regimului de așchiere:
• adâncimea de așchiere: t = 2 mm;
• avansul: s r=0,8 mm;
• viteza de așchiere: v r=119,38 m/min;
• turația: n r=380 rot/min;
• puterea: N R=0,82 kW.

Regimul de așchiere și adaosul de prelucrare la strunjirea de canelare

Adâncimea de așchiere – este egală cu lățimea tăișului: t = 5 mm.
Alegerea avansului:
mm s 2,1=
Durabilitatea economică a sculei așchietoare:
min90=ecT
Coeficientul de core cție este:
11=K
Viteza de așchiere:
min/
200121110876512
2mkkkkkkkk
HBsTCvn
y mv
p 


=

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 20

min/ 62,4013,148,046,22,54
20021712,0 902,54
5,1
35,0 2,0m vp ==


=

Turația:
min/1000rotDvn=
min/ 42,3693562,40 1000rot n ==

Din caracteristicile mașinii – unelte SNA 400 aleg turația imediat inferioară ,
min/ 305rot nr=

Viteza reală de așchiere:
min/ 54,3310003053514,3
1000mnDvr
r ===
Verificarea puterii:
kW NvPNRr z
R 23,08,0 600054,3333
6000===
Puterea motorului electric:
 =ME R ME N N kW N 5,7 prelucrarea se poate realiza pe strungul
SNA 400 folosind următorii parametri ai regimului de așchiere:
• adâncimea de așchiere: t = 5 mm;
• avansul: s r=1,2 mm;
• viteza de așchiere: v r=33,54 m/min;
• puterea: N R=0,23 kW.

Regimul de așchiere și adaosul de prelucrare la broșa rea canalului de pană
Stabilirea adaosului de prelucrare:
()2 25,0 bd d tAt −+−=

dttt+=

unde:
tt – înălțimea totală;
t
– înălțimea canalului de pană;
d – diametrul găurii inițial.
mm tt 9,74 709,4=+=

mm A 36,6)20 70 70(5,09,742 2=−+−=

Alegerea regimului de așchiere:
Scula așchietoare este o broșă pentru canal de pană cu lățimea de 20 mm.
Adâncimea de așchiere: t=4,9 mm. (înălțimea canalului de pană)
Avansul pe dinte: s d=0,05÷0,2 mm.
Din caracteristicile mașinii – unelte S 200 TG, se adoptă s d=0,09 mm.
Viteza de așchiere la broșare:
min/mk
sTCvm y
dmv
pv
=
min/ 43,1
09,0 1508,3
4,1 87,0m vp =
=

Se adoptă viteza de așchiere v= 1,4 m/min.

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 21

Forța de așchiere la broșare:
] [daNb FFz t=
daN Fz 43,728=

Ft=50,99 daN
Se compară forța de așchiere cu forța de tragere a mașinii de broșat
daN N P FTR s 320 3200 40008,0 8,0 ===

Prelucrarea se poate realiza pe mașina de broșat S 200 TG folosind următorii parametri ai
regimului de așchiere:
• adâncimea de așchiere: t = 4,9 mm;
• avansul: s d=0,09 mm;
• viteza de așchiere: v r=0,92 m/min;
• forța de așchiere: F t=50,99 kN;

Regimul de așchiere și adaosul de prelucrare la găurirea 6xØ10 mm

Stabilirea adaosului de prelucrare:
mmDAp 5210
2===
Ap – adaos de prelucrare; D – diametrul burghiului.
Operațiunea de găurire se va repeta de câte 6 ori, A p=30 mm.

Alegerea sculei așchietoare:
În acest caz, vom folosi un burghiu elicoidal cu coadă cilindrică, cu diametrul D= 10 [mm], din oțel
rapid Rp 3, cu unghiurile:
== 20 ,
=1202 ,
=80 2S
=12 conform STAS 575 – 80.
Uzura burghiului se produce pe fața de așezare, uzura admisibilă fiind 0,4 -0,8 mm.
Durabilitatea economică: T=12 min.
Alegerea regimului de așchiere:
4.1.1. Calculul regimului tehnologic
– Adâncimea de așchiere t :

mmDt 5210
2===
(4.1)
– Avansul de așchiere S :

rot mmK DCSs s /6,0= (4.2)
unde: C s=0,047 – coeficient material prelucrat
Ks=1 – coeficient material prelucrat

rot mm S / 19,01 10 047,06,0==
Conform mașinii de găurit G40, s -a adoptat S=0,16 mm/rot.
-Viteza de așchiere v :
; (4.3)
unde:
CV=3,7 – coeficient care depinde de caracteristicile de materialul de prelucrat si materialul sculei
ZV=0,4 – exponent diametru
m=0,2 – exponentul durabilității
yV=0,7 – exponent avans
T=12 min. – durabilitate
YV mVPZV
V
S TK D CV
** *=

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 22

KVP – coeficient material
KVP=K MV*KTV*KLV*KSV=0,95∙1∙1∙0,8=0,76
KMV=(750/R m)0,9 KMV=0,95
Rm=790 N/mm2
KTV=1
KLV=1
KSV=0,80

37,1528,064,106,7
16,0 1276,0 107,3
7,0 2,04,0
===V [m/min]
-Forta de avans F a ;

FY X
F a K S DC FF F= [N] (4.4)
unde ;
CF=360
XF=1,29
yF=0,66
KF=1

N Fa 21063,05,193601 16,0 1036066,0 29,1===

2106=aF [N]
-Moment de torsiune M t ;

210−=MY X
M t K S DC MM M [Nm] (4.5)
unde;
XM=1,77
YM=0,72
CM=49
KM=1

Nm Mt 7,7100267,088,5849101 16,0 10492 72,0 77,1===−

7,7=tM [Nm]

– Turația sculei n ;

DVn=1000 [rot/min] (4.6)

24,4891037,15 1000==n [rot/min]
Conform mașinii de găurit G40, se alege turația n=355 rot/min.

– Puterea efectivă la găurire:
kWnMNt
e7162036,1=
, (4.7)
unde: M t – momentul de torsiune la prelucrarea găurii, în daN∙cm;
n – turația sculei, în rot/min.
kW Ne 28,07162036,135577==
.

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 23

Adâncimea de așchiere (adaosul de prelucrare pe rază):
mmDt 52==
Avansul de așchiere:
rot mm DCKss s /6,0=
Ks=1 pentru l <3D (20<3×10 mm)
Cs= 0,0 47 pentru prelucrarea o țelului cu HB=(160÷240) daN/mm2, pentru o prelucrare a unei găuri
pătrunsă ;
rot mm s / 19,0=

Aleg conform caracteristicilor mașinii – unelte G40, s r=0,16 mm/rot.
Durabilitatea economică și uzura admisibilă a sculei așchietoare: T e = 12 [min]; h α = 0,4 [mm].
Viteza de a șchiere:
min/mKsTDCvvp y mz
v
pvv
=
Kvp – coeficient de corecție,
76,08,01195,0 ===sv lv Tv Mv vp KKK K K
min/ 37,15 m vp=

Turația sculei așchietoare:
min/ 24,4891014,337,15 1000 1000rotDvnp===
Aleg din gama de turații a mașinii – unelte: n r= 355 rot/min.
Viteza de așchiere reală:
min/ 15,111000mnDvr ==
Verificarea puterii motorului electric:
Forța axială la burghiere:
N HBs D C FF F F n y z
F a =
1
N Fa2106=

Momentul de torsiune are valoarea:
1[]M M Mz y n
tMM C D s HB daN mm=    
mm daN Nm Mt  == 770 7,7

Puterea motorului electric:
kW NME 4=
ME rN N
prelucrarea se execută pe mașina de găurit G40, folosind următorii parametri ai
regimului de așchiere:
– adâncimea de așchiere, t = 5 [mm];
– avansul, s r = 0,16 [mm/rot];
– viteza de aschiere, v r = 11,15 [m/min];
– turatia, n r = 355 [rot/min].

Regimul de așchiere și adaosul de prelucrare la danturare

Stabilirea adaosului de prelucrare:
f d pt A A A+=

Adaosul de finisare a danturii conform stas pentru modulul m=4,5 este:
mm Af 475,0=
Adaosul total:
2f
ptdDA−= , unde: D – diame trul semifabricatului înainte de prelucrare; d f –
diametrul de picior al roții dințate
mm Apt 125,10275,150 171=−=

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 24

mm A A Af pt d 65,9 475,0 125,10 =−=−=

mm Atd 65,9==

Alegerea sculei așchietoare:
Se folosește prin metoda copierii la mașina de frezat FUS22 freza disc modul (STAS 2763 -67) cu
modulul m=4,5 mm, diametrul d=90 mm și cu alezaj cu diametrul D=32H7, confecționată din Rp 3.
Se adoptă din tabele (rezistența la rupere a materialului de prelucrat
2/ 9280 mm daNr−= ):
Numărul de treceri i=1, viteza de așchiere:
min/7,11 m vp= , turația
min/ 39rot n= , avansul
min/ 6,42 mm s=
.
Conform mașinii de frezat FUS 22, se adoptă următoarele regimuri de așchiere: turația
min/ 100rot n=
, avansul
min/ 40mm s= .
Durabilitatea sculei: T=120 -180 min. Adopt T=150 min.
Se alege grupa mașinii – unelte și puterea motorului electric: pentru modulul m<6mm, mașina va
avea grupa I, cu puterea P ME=2,5 kW.
Fiind o frezare profilată, avansul se ia mic, deoarece lungimea tăi șurilor în contact cu materialul
piesei este mare.
Viteza de așchiere se recalculează cu formula:
min/ 27,28100010090
1000mnDv ===

Puterea medie la frezare:
Pentru danturarea prin copiere a roților, puterea medie este dată de relația:
𝑃𝑚𝑒𝑑 =0,84∙10−5∙𝐶𝑝∙𝑚1,94∙𝑠𝑑𝑦𝑝∙𝑧𝑠∙𝑛𝑠 [kW]
Coeficientul C p=18, y p=0,72
Sd – avansul pe dinte, s d=𝑣𝑠
𝑧𝑠∙𝑛=40
10∙100=0,04 𝑚𝑚 /𝑟𝑜𝑡
𝑃𝑚𝑒𝑑 =0,84∙10−5∙18∙4,51,94∙0,040,72∙10∙100 =0,28 𝑘𝑊.
Se verifică P med<Pef, unde P ef – puterea efectiv ă a mașinii – unelte, P ef=1,9 kW,
Avansul pe o rotați e a frezei se determină cu relația:
rot mmnvss/ 4,010040===

Timpul de bază: se calculează cu relația:
𝑡𝑏=(𝐿
𝑠𝑑∙𝑧𝑠∙𝑛+𝐿
𝑤1+𝜏)∙𝑧𝑝 [min.],
în care: L=45 mm. – lungimea de frezat a unui dinte;
𝑤1≅4000 mm/min – viteza de avans rapid a mașinii la înapoiere;
𝜏=0,5 𝑚𝑖𝑛 . – timpul de divizare al unui dinte;
𝑧𝑝=36 dinți – numărul de dinți ai piesei.
𝑡𝑏=(45
0,04∙10∙100+45
4000+0,5)∙36=(1,125 +0,011 +0,5)∙36=58,9 𝑚𝑖𝑛

Durabilitatea economică a sculei: se ale ge conform tabelului 7.6[5]:
T = 150 min;
Consumul specific de scule:
Valoarea totală a stratului pentru reascuțire : 1 mm.
Numărul de reascuțiri : 6.
Durabilitatea totală: 15 ore.

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 25

Consum de scule la 1000 ore timp tehnologic: 67.
Consumul specific de scule pentru 58,9 minute timp de bază se notează cu N și se găsește astfel:
1000 × 60 min………………. 67 scule
58,9 min………………….. N scule
𝑁=58,9∙67
1000 ∙60=0,066

Regimul de așchiere și adaosul de prelucrare la rectificarea interioară

Adao s de prelucrare: 2An= 0,5 mm.(adaos de prelucrare pe diametru);
Diametrul discului abraziv se alege în funcție de diametrul găurii, după tabelul 18.10 Picoș,
calculul adaosurilor de pr. și reg. de așch. pag. 409.
Diametrul discului abraziv
mm D Dg 6,625,699,0 9,0 === . Se alege D=60 mm.
Lățimea discului de rectificat se recomandă a se alege în funcție de lungimea găurii:
. )60 50( mm B=
Se adoptă 50 mm.
Determinarea avansului: Avansul de trecere longitudinal se determină cu relația
B sl= ,
în care: β – avansul în fracțiuni din lățimea discului abraziv, β=0,3
15 503,0==ls

Avansul de pătrundere:
../ 002,0 dc mm st=
Viteza maximă admisă a discului abraziv la rectificarea rotundă interioară se recomandă, în cazul
nostru, liant ceram ic,
;/ 35 sm v=
Viteza periferică a piesei:
min/m
tTdCvy x mv
p
=
sm m vp / 61,1 min/5,96338,0 0037,048,342,0
3,0 002,0 85,6905,0
9,0 9,0 6,05,0
= ===

Turația:
min/ 95,511605,96 1000 1000rotDvn === 
Se alege din caracteristicii mașinii – unelte: n=500 rot/min.
Puterea efectivă necesară:
kWdtsvC Nz y
lx
p N e=
. 72,157,3083,095,282,92,0 5,69 002,0 155,962,03,0 4,0 4,0 5,0kW Ne ===

Puterea nominală a motorului este P i = 5,5 kW.
Rezultă că prelucrarea se poate face pe mașina de rectificat interior cu următorii parametri:
• Avansul longitudinal
min/ 15mm sl=
• Avansul de pătrundere
../ 002,0 dc mm st=
• Viteza discului abraziv: v = 1,61 m/s;

Regimul de așchiere și adaosul de prelucrare la rectificarea danturii

Folosim metoda Niles – metodă de rectificare prin rulare cu disc abraziv biconic.
La acest tip de prelucrare un dinte al cremalierei de referin ță este materializat de discul abraziv
biconic cu flancurile active, iar piesa rulează alternativ, fără alunecare, pe ambele flancuri ale discului
abraziv.

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 26

Pentru realizarea profilului a 2 dinți vecini, sunt necesare mișcările următoare:
– mișcarea principa lă de rotație a capului discului abraziv;
– mișcarea rectilinie – alternativă în lungul dintelui;
– mișcarea de rotație lentă, în ambele sensuri, a piesei;
– mișcarea de deplasare rectilinie – alternativă a piesei.

Adaosul de prelucrare la rectificarea roților dințate cilindrice, prin procedeul Niles se adoptă
din Tabelul 13.2, Picos volumul II,
mm Ac 2,0=
Determinarea avansurilor:
– Avans de trecere – se adoptă din Tabelul 13.4a, Picos volumul II: la degroșare:
../ 3,3 dc mm std=
, la semifinisare:
../ 3,3 dc mm sts= , la finisare se recomandă conform tab.
13.4b
../ 75,0 dc mm stf=
– Avans de pătrundere – se adoptă din Tabelul 18.31 Picos adaos de prelucrare: pentru
finisare: număr de treceri
1=fi , avans de pătrundere
trecere mm spf / 02,0= ;
– pentru semifinisare: număr de treceri
1=si , avans de pătrundere
trecere mm sps / 03,0= ;
– pentru degroșare: numărul de treceri se determină cu relația:
()()treceriss s Ai
pdps pf c
d 2075,003,002,02,0=+−=+−=
, avans de pătrundere
trecere mm spd / 075,0=
.
Lungimea cursei capului de rectificat și numărul de curse duble ale acestuia:
mm lL )10…5(+=
,
în care l este lungimea dintelui, în mm,
mm l45= ;
mm L 55…50)10…5(45 =+=
. Se adoptă
mm L50= ;
Numărul de curse duble ale c apului de rectificat: se adoptă din Tab. 18.32 Picos adaos,
min/..95dc n=

Lungimea cursei de lucru în direcția mișcării de rulare – se adoptă din Tab. 13.1 Picos vol II,
mm Lr53=

Viteza de așchiere: este dată de discul abraziv și se recomandă a se lua
sm v / 30…25=
Se adoptă
sm v / 25= .

1.7. Calculul componentelor normei tehnice de timp

Norma de timp se determină cu relația:
mindo dt a b
lpi
t ttttnTN ++++=
(1.11.1)
în care:
– Nt – norma tehnică de timp pentru operația „i”
– Tpi – timp de pregătire – închiere;
– nl – numărul de piese din lot;
– tb – timpul de bază;
– ta – timpul auxiliar;
– tdt – timpul de deservire tehnică;

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 27

– tdo – timp de deservire organizatorică.

Strunjire interioară

Timpul de pregătire – încheiere:
Timpul de pregătire – încheiere se acordă o singură dată pentru î ntreg lotul de piese.
.min2243 15=++=piT

Numărul de piese din lot:
piese nl300=
Timpul de bază: este timpul în care scula așchiază propriu -zis. El se determină în funcție de
elementele regimului de așchiere.
min3 2 1inslllliwLtb +++==

L – lungimea cursei de lucru a sculei în sensul avansului, [mm];
w – viteza de avans, [mm/min];
i – numărul de treceri necesar pentru executarea suprafeței;
l – lungimea suprafeței prelucrate, [mm];
l1 – distanța de pătrundere (intrare) a cuțitului, [mm] –
)2,0…5,0(1+=tgtl ;
l2 – distanta de depășire (ieșire) a sculei, [mm]; [mm] –
mm l 5…02= ;
l3 – lungimea suprafeței prelucrate pe ntru așchia de proba, [mm] –
mm l 10…03= ;
t – adâncimea de așchiere, [mm];
mmdDt 5260 70
2=−=−=
D – diametrul semifabricatului după strunjire, [mm];
d – diametrul semifabricatului, [mm];
s – avansul, [mm/rot];
n – turația piesei, [rot/min];
min94,08,9127,86
76512,010
7575,475)17…5,0(
==++
=++
=tg
nstgtl
tb

Timpul auxiliar: cuprinde prinderea și centrarea sculei, semifabricatului timp pentru control, timp
pentru diverse mânuiri.
4 3 2 1 a a a a a t t ttt +++=

min21=at
(timpul pentru prinderea și desprinderea piesei)
min05,1 0,5 0,05 0,05 0,05 0,05 0,115,005,005,02 2 =++++++++=a a t t
(timpul pentru
comanda mașinii)
mm ta 45,12,125,03 =+=
(timpul pentru complexe de mânuiri)
mm ta 27,04=
(timpul pentru măsurători)
min77,4 27,045,105,12 =+++=at

Timpul de deservire tehnică și organizatorică:
Timpii de deservire tehnică și organizato rică se calculează ca procente din timpul operativ.
min 0235,01005,2==b
dttt

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 28

min009,0100==b
dott

Norma de timp:
min82,5 009,0 0235,0 77,4 94,030022=++++=tN

Strunjire exterioară 1

Timpul de pregătire – încheiere:
Timpul de pregătire – încheiere se acordă o singură dată pentru î ntreg lotul de piese.
.min2243 15=++=piT

Numărul de piese din lot:
piese nl300=
Timpul de bază: este timpul în care scula așchiază propriu -zis. El se determină în funcție de
elementele regimului de așchiere.
min3 2 1inslllliwLtb +++==

L – lungimea cursei de lucru a sculei în sensul avansului, [mm];
w – viteza de avans, [mm/min];
i – numărul de treceri necesar pentru executarea suprafeței;
l – lungimea suprafeței prelucrate, [mm];
l1 – distanța de pătrundere (intrare) a cuțitului, [mm] –
)2…5,0(1+=tgtl ;
l2 – distanta de depășire (ieșire) a sculei, [mm]; [mm] –
mm l 5…02= ;
l3 – lungimea suprafeței prelucrate pentru așchia de proba, [mm] –
mm l 10…03= ;
t – adâncimea de așchiere, [mm];
mmdDt 22171 175
2=−=−= ,
D – diametrul semifabricatului după strunjire, [mm];
d – diametrul semifabricatului, [mm];
s – avansul, [mm/rot];
n – turația piesei, [rot/min];
Strunjire frontală:
min61,011858,0903 2 1
1 ==+++== inslllliwLtb
Strunjire longitudinală:
min37,02308,015
70245)17…5,0(
2 =++
=++
=tg
nstgtl
tb
Canelare:
min12,03052,1052
90532)17…5,0(
3 2 1
3 =++++
=++
=+++=tg
nstgtl
inslllltb
min1,161,0 12,0 37,0 =++=bt

Timpul auxiliar: cuprinde prinderea și centrarea sculei, semifabricatului timp pentru control, timp
pentru diverse mânuiri.
4 3 2 1 a a a a a t t ttt +++=

min21=at
(timpul pentru prinderea și desprinderea p iesei)

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 29

min05,1 0,5 0,05 0,05 0,05 0,05 0,115,005,005,02 2 =++++++++=a a t t
(timpulpentru comanda
mașinii)
mm ta 45,12,125,03 =+=
(timpul pentru complexe de mânuiri)
mm ta 27,04=
(timpul pentru măsurători)
min77,4 27,045,105,12 =+++=at

Timpul de deservire tehnică și organizatorică:
Timpii de deservire tehnică și organizatorică se calculează ca procente din timpul operativ.
min028,01005,2==b
dttt

min011,0100==b
dott

Norma de timp:
min98,5 011,0 028,0 77,41,130022=++++=tN
Strunjire exterioară 2

Timpul de pregătire – încheiere:
.min3583114315 =++++++=piT

Numărul de piese d in lot:
piese m300=
Timpul de bază:
min3 2 1inslllliwLtb +++==

Strunjire frontală:
min19,03808,052 503 2 1
1 =++=+++== inslllliwLtb
Strunjire longitudinală:
min13,03808,015
70225)17…5,0(
2 =++
=++
=tg
nstgtl
tb
Canelare:
min12,03052,1052
90532)17…5,0(
3 2 1
3 =++++
=++
=+++=tg
nstgtl
inslllltb
min44,0 12,013,0 19,0 =++=bt

Timpul auxiliar:
4 3 2 1 a a a a a t t ttt +++=

min8,21=at
(timpul pentru prinderea și desprinderea piesei)
min05,1 0,5 0,05 0,05 0,05 0,05 0,115,005,005,02 2 =++++++++=a a t t
(timpul pentru
comanda mașinii)
mm ta 45,12,125,03 =+=
(timpul pentru complexe de mânuiri)
mm ta 27,04=
(timpul pentru măsurători)
min57,5 27,045,105,18,2 =+++=at

Timpul de deservire tehnică și organizatorică:

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 30

Timpii de deservire tehnică și organizatorică se calculează ca procente din timpul operativ.
min011,01005,2==b
dttt

min004,0100==b
dott

Norma de timp:
min14,6 004,0 011,0 57,5 44,030035=++++=tN

Broșarea canalului de pană

Norma de timp se determină astfel:
minon d a bpi
t ttttnTN ++++=
Timpul de pregătire – încheiere:
Timpul de pregătire – încheiere se acordă o singură dată pentru întreg lotul de piese.
.min11=piT

Numărul de piese din lot:
piese nl300=
Timpul de bază: este timpul în care scula așchiază propriu -zis. El se determină în funcție de
elementele regimului de așchiere.
min1000 qvkHtb=
, în care:
H – lungimea cursei de lucru; H=l b+lp+ld=924+70+4 6=1040 mm.;
lb – lungimea utilă a broșei, l b=930 mm. ;
lp – lungimea suprafeței de broșat, l p=70 mm.;
ld – 30÷50 mm. – lungimea de depășire a sculei așchietoare: l d=46 mm.
gvvk+=1
, unde: v – viteza cursei de lucru, v= 1,43 m/min;

q – numărul de piese broșate simultan, q= 1.
min73,0143,1 10001 1040==bt

Timpul auxiliar: cuprinde prinderea și centrarea sculei, semifabricatului timp pentru
control, timp pentru diverse mânuiri.
min5 2 1 a a a a t ttt ++=

min105,01=at
(timpul de prindere -desprindere a broșei și a semifabricatului)
min145,0 03,002,002,002,002,0 015,002,02 =++++++=at
(timpul pentru comanda mișcărilor de
lucru)
min 0165,01,0 165,05 ==at
(timpul pentru măsurători de control după broșare)
min 2665,0 0165,0 145,0 105,0 =++=at

Timpul de deservire tehnică și organizatorică:
Timpul de deservire:
min100) (d a b
dkttt+= , unde: k d=3.
min03,01003) 2665,0 73,0(=+=dt

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 31

Timpul de odihnă și necesități fiziologice:
min100) (on a b
onkttt+=
,
an bas an
ottt tk++=
, unde:
tan – suma timpilor ajutători care nu se suprapun pe timpul de bază
tas – suma timpilor ajutători care se suprapun pe timpul de bază
4 28,02665,0 73,02665,00==++=on o k k

min04,01004) 2665,0 73,0(=+=ont

Norma de timp:
min17,1 04,0 03,0 2665,0 73,010011=++++=tN .
Găurirea 6xØ10 mm .

Norma tehnică pe bucată sau pe operație se determină cu următoarea relație:
on do dt a bpi
tb t t t ) t (t nT N +++++=

Timpul de pregătire – încheiere: se acordă o singură dată pentru întreg lotul de piese.
min6=piT
.
Numărul de piese din lot:
 piese nl300= .
Timpul de bază: este timpul în care scula așchiază propriu -zis. El se determină în funcție de
elementele regimului de așchiere.
min) (2 1
s sbvilll
vLt++==
.
L – lungimea cursei de lucru; L=l+l 1+l2
l = 20 mm. – lungimea axială a găurii de prelucrat;
mm ctgdl )3…5,0(21 +=
– distanța de pătrundere (intrare) a burghiului;
; 41 60210
1 mm ctg l =+=
l2 = 0,5…4 mm. – distanța de depășire (ieșire) a sculei; l 2=2 mm.;
i – numărul de treceri necesar pentru executarea suprafeței;
vs – viteza de avans [mm/min] ;
snvs= , unde n=355 rot/min – turația, s=0,2 2 mm/rot – avansul.
min458,035516,02420=++=bt

.min75,26 458,0==bt

Timpul ajutător: cuprinde prinderea ș i centrarea sculei, semifabricatului timp pentru
control, timp pentru diverse mâ nuiri.
4 3 2 1 a a a a a t t ttt +++=

min38,01=at
(timpul ajutător pentru prinderea -desprinderea piesei)
min24,0 09,004,005,002,002,002,02 =+++++=at
(timpul ajutător pentru comanda mașinii –
unelte)
min08,03=at
(timpul ajutător pentru evacuarea așchiilor)

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 32

min12,04=at
(timpul legat de fază)
min82,0 12,008,024,038,0 =+++=at
.
Timpul de deservire tehnică și organizatorică:
Timpii de deservire tehnică și organizatorică se calcul ează ca procente din timpul operativ.
min055,01002==b
dttt

min03,0100==b
dott

Timpul de odihnă și necesități firești:
min14,01005==b
ontt
min82,3 14,003,0 055,082,075,23006=+++++=tN

Danturarea m=4,5 mm

Norma de timp pe bucată se calculează cu relația:
minon do dt a bpi
t t ttttnTN +++++=

Timpul de pregătire – încheiere:
min3478 19 =++=piT
.
Numărul de piese din lot:
 piese nl300= .
Timpul de bază: este timpul în care scula așchiază propriu -zis. El se determină în funcție de
elementele regimului de așchiere.
Pentru danturarea roților dințate cilindrice cu dinți drepți cu o freză disc -modul:
min) (1
nszlltb+=
, unde:
l – lungimea dintelui, mm; ,
l1 – lungimea de pătrundere și de ieșire a sculei, mm;
s – avansul sculei, mm/rot;
n – turația sculei, rot/min;
i – numărul de treceri.
()mm hDh l 31 +−=
, unde: h – înălțimea dintelui de prelucrat, D – diametrul sculei, mm;
() mm l 44,313 125,1090 125,101 =+−=

mm l45=

min8,681004,036)44,31 45(=+=bt

Timpul ajutător: cuprinde prinderea ș i centrarea sculei, semifabricatu lui timp pentru
control, timp pentru diverse mâ nuiri.
3 2 1 a a a a t ttt ++=

min86,01=at
(timpul ajutător pentru prinderea – desprinderea piesei)
min28,02,004,004,02 =++=at
(timpul ajutător pentru comanda mașinii)
min33,13=at
(timpul ajutător la prelucrarea pe mașina de frezat)

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 33

min47,2 33,128,086,0 =++=at

Timpul de deservire tehnică și organizatorică:
Timpii de deservire tehnică și organizatorică se calculează ca procente din timpul operativ.
min72,11005,2==b
dttt

min69,0100==b
dott

Timpul de odihnă și necesități firești:
min21003==b
ontt
min79,752 69,0 72,147,28,6830034=+++++=tN

Rectificarea interioară

Norma de timp pe bucată se calculează cu relația:
minon do dt a bpi
T t ttttnTN +++++=

Timpul de pregătire – încheiere:
min7,237,0914 =++=piT

Numărul de piese din lot:
 piese nl300= .
Timpul de bază: este timpul în care scula așchiază propriu -zis. El se determină în funcție de
elementele regimului de așchiere.
min
t pc
t p lc
bsnBkAL
snskALt=+=

() mm B lL 55 503,070 4,02,0 =−= −=
, unde: l – lungimea găurii de rectificat, B – lățimea
discului abraziv;
Adaosul de prelucrare (simetric):
mm Ac 25,025,0==
Coeficientul k=1,3…1,6 pentru finisare. Se adoptă k=1,5;
Avansului longitudinal β, în frac țiuni din înălțimea discului abraziv, β=0,2…0,3 pentru finisare.
Avansul longitudinal
min/ 15503,0 mm B sl ===
Turația piesei:
dvnp
p=1000
Viteza periferică
sm m vp / 61,1 min/5,96338,0 0037,048,342,0
3,0 002,0 85,6905,0
9,0 9,0 6,05,0
= ===
min/ 4425,695,96 1000 1000rotdvnp
p === 

Avansul transversal
../ 002,0 dc mm st=
min56,1002,0 442155,125,055==bt

Timpul ajutător: cuprinde prinderea ș i centrarea sculei, semifabricatului timp pentru
control, timp pentru diverse mâ nuiri.

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 34

5 2 1 a a a a t ttt ++=

min24,01=at
(timpul pentru prindere – desprindere piesă)
min33,0 04,008,008,004,004,005,02 =+++++=at
(timpul pentru comanda mașinii)
min42,05=at
(timpul pentru măsurări de control)
min99,0 42,033,024,0 =++=at

Timpul de deservire tehnică și organizatorică:
Timpii de deservire tehnică și organizatorică se calculează ca procente din timpul operativ.
[min]15,11
Ttttb
dt=
,
unde: t 1 – timpul pentru îndrepta rea discului abraziv
t1=2,5+0,2=2,7 min.
T – durabilitatea economică a discului abraziv, T = 8 min.
[min]61,0856,17,215,1==dtt

min04,0100) (7,1=+=a b
dottt

min1,0100) (4=+=a b
onttt

min38,31,0 04,061,0 99,0 56,13007,23=+++++=TN

Rectificarea dantură
Norma de timp pe bucată se calculează cu relația:
minon do dt a bpi
T t ttttnTN +++++=

Timpul de pregătire – încheiere:
min714411250 =++++=piT

Numărul de piese din lot:
 piese nl300= .
Timpul de bază: este timpul în care scula așchiază propriu -zis. El se determină în funcție de
elementele regimului de așchiere.
()min 2




+++



++=f s d
f tf
s ts
d td
r b iiinsi
nsi
nsiLz t
f s d
,
unde:
z = numărul de dinți a i roții dințate; z=36;
mm Lr53=
– lungimea cursei de lucru în direcția mișcării de rulare ;
id, is, if – numărul de treceri la degroșare, semifinisare și, respectiv finisare;
Adaosul de prelucrare la rectificare Ac=0,2 mm → Avansul de trecere la degroșare std=3,3 mm/c.d.,
la semifinisare sts=3,3 mm/c.d. , la finisare stf=0,75 mm/c.d. , numărul de treceri i s=if=1. Numărul de
treceri la degroșare se determină cu relația:
()treceriss s Ai
pdps pf c
d 2075,003,0 02,02,0) (=+−=+−=
;
Timpul de comutare și divizare, pentru o trecere:
min06,0=

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 35

Turația: la degroșare
Lvnd
d=21000 ,la semifinisare
Lvns
s=21000 ,la finisare
Lvnf
f=21000 .
Viteza de avans longitudinal: la degroșare
min/ 18…13 m vd= . Se adoptă
min/ 15m vd= ;
la semifinisare
min/ 13…9 m vs= . Se adoptă
min/ 10m vs= ; la finisare
min/9…7 m vd= . Se adoptă
min/8m vf=
.
L – lungimea cursei ,
mm mmBL 5050cos45)10…5(cos0=+= +=
min/ 15050215 1000rot nd ==
;
min/ 10050210 1000rot ns ==
;
min/ 805028 1000rot nf ==

()
( )   min86,108 24,0 017,0 003,0 004,0537211206,08075,01
1003,31
1503,3253362
=+++==
+++


++=bt

Timpul ajutător:
min8,22,0423 12=+=++=a a a a tttt

Timpul de deservire tehnică:
min7,410086,1083,4
1003,4===b
dttt

Timpul de deservire organizatorică:
min72,2100)8,2 86,108(5,2
1005,2=+==op
dott

Timpul de odihnă și nevoi fiziologice:
min47,4100) (4=+=a b
onttt

Norma tehnică de timp:
.min8,1238,2 47,4 72,27,4 86,10830071=+++++=TN

BIBLIOGRAFIE
1. C. Picoș, Gh. Coman, L. Slătineanu, T. Gramescu – Prelucrabilitatea Prin Așchiere A Aliajelor
Feroase – Editura Tehnică București, 1981
2. V. Constantin, V. Palade, Organe de mașini și mecanisme, vol. 1, Editura Fundației Universitare
“Dunărea de Jos” Galați, ISBN 973 -627-164-1.
3. I. Chesa , ș.a. – Alegerea și utilizarea oțelurilor, Editura Tehnică, București, 1984
4. Dulamita T. – Alegerea și tratamentul termic al oțelurilor de sculă, Editura Tehnică București, 1963
5. Negrescu T. – Tehnolog ia materialelor (manual pentru școlile tehnice de maiș tri) Ed. Did. Ped.
Buc., 1968
6. Picoș C. – Calculul adaosurilor de prelucrare și regimurilor de așch iere – Ed. Tehn. București, 1974
7. Picoș C. – Normarea tehnică pentru prelucrări prin așchiere Vol. I – Ed. Tehn. București, 1979
8. Picoș C. – Normarea tehnică pentru prelucrări prin așchiere Vol. II – Ed. Tehn. București, 1982

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 36

9. Al. Epureanu – Tehnologia Construcției de Mașini, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1983
10. Botez E. – Mașini – unelte, Ed. Tehn. București, 1977
11. Grama L. – Bazele tehnologiilor de fabricare în construcția de mașini, Ed. univ. “Petru Maior”
Tg. Mureș, 2000.

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 37

Capitolul 2. Proiectarea sculei așchietoare “Bro șă pentru canal de pană ”

2.1. Alegerea schemei de prelucrare
Broșarea reprezintă un procedeu de prelucrare prin așchiere a suprafețelor interioare (găuri,
canale etc.) sau exterioare, numai pentru cazul prel ucrării în producția de serie mare sau de masă,
într-o calitate a prelucrării corespunzătoare operațiilor de finisare. Prelucrarea se face cu ajutorul
unei scule numite broșă. Broșa este o sculă așchietoare cu mai mulți dinți aflați la distanță de un pas
și poziționați unul față de altul, pe direcția adaosului de prelucrare, la distanța s d – numită
supraînălțare pe dinte. Pentru generare este suficientă numai mișcarea principală de așchiere v aș,
avansul realizându -se prin poziționarea cu cota s d a dinților broșei.
Broșarea este unul dintre cele mai productive procedee de prelucrare prin așchiere.
Rugozitatea suprafețelor broșate este situată în limitele (0,8÷1,6) μm și clasa de precizie în limitele
1…4. Rugozități mai mici se obțin numai prin măsuri speciale. La broșarea metalelor ușoare și a
diferitelor aliaje de bronz, rugozitățile obișnuite sunt mai mici dec ât la broșarea oțelului.
Precizia de execuție, realizată în condiții normale de lucru, este dif erită pentru broșarea
interioară față de cea exterioară. Astfel, la broșarea interioară precizia de prelucrare corespunde clasei
7 ISO de precizie, în compariție cu broșarea exterioară la care, din cauza numărului mai mare de
factori care influențează poz iția reciprocă dintre sculă și piesa supusă prelucrării, cum sunt: precizia
de montare a sculelor în port -broșe, a semifabricatelor în dispozitive etc., precizia de prelucrare se
obține în clasa 8 și 9 ISO. La broșarea exterioară toleranța privind precizia profilelor nu rezultă sub
0,03-0,05 mm, iar toleranța privind poziția profilelor broșate față de suprafața de referință variază
între 0,03 și 0,2 mm.
Broșa poate fi asimilată cu o serie de cuțite de rabotare sau mortezare fixate pe corpuri de
formă prisma tică ( figura 7 ) sau de formă circulară.

Figura 2.1. Schema de prelucrare a broșei

Unde: P a, Pc – pasul dintre dinți la așchiere, respectiv calibrare;
sd – avansul sau supraînălțarea pe dinte;
αa, αc – unghiul de așezare la așchiere, respectiv calibrare;
β – unghiul de ascuțire;
γa, γc – unghiul de degajare la așchiere, respective calibrare ;
δ – unghiul de așchiere;
h – înălțimea dintelui;
vas – viteza de avans a sculei;
r – raza de racordare a fundului canalului, R – raza de racordare a spatelui dintelui.

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 38

2.2. Alegerea materialului sculei și tratamentul termic

Pentru partea de fixare a broșei se alege materialul OLC45, STAS 880 -88.
Conform standardului de calitate STAS 880 -80, OLC45 prezintă următoarele caracteristici :

Tabelul 2.1. Compoziția chimică a oțelului carbon OLC45
Clasa Simbol Standard Compoziție chimică [%]
C Si
max. Mn P
max. S
max.
Oțel
carbon
de
calitate OLC45 STAS
880-80 0,42
0,5 0,40 0,50
0,80 0,045 0,040

Tabelul 2.2. Corespondențe în diferite standarde ale oțelului 40Cr10
DIN
17200
1652 Werkstoff
Nr. STAS
880 AFNOR
NFA 35552
NFA 35551
NFA 35554
EURONORM
EN83
EN10083 UNI
7845
7874
7846 JIS
G4051
GOST
4543 ASTM/
AISI
SAE
C45 1.0503 OLC45 1C45
AF65, C45 C45
1C45 S45C 45 1045

Tabel ul 2.3. Caracteristici mecanice
Material Limită
de
curgere
(Rp0,2) Rezistența
la rupere
Rm –
N/mm2 Alungirea la rupere (As)
Reziliența
KCU Modulul
de
elasticitate
(E) Duritate
Brinell
HB Longitudinal Transversal
OLC45 305 530-720 Minim 17% Minim 15% 39 J/cm2 21000
N/mm2 Maxim
207

Partea așchietoare a sculelor se execută din materiale care satisfac prin proprietățile lor fizico –
mecanice și structurale următoarelor cerințe:
Tabelul 2.4. Caracteristici ale materialelor sculelor așchietoare
Duritate Termostabilitate Rezistență
la uzură Calități
mecanice Prelucrabilitate
– superioară
durității
materialului
așchiat: (40Cr10). – ridicată – rezisten ță
ridicată la uzură,
atât la rece , cât
și la cald. – superioare

– bună.

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 39

În cazul broșelor, cu toate că prelucrarea prin broșare are loc cu o viteză de așchiere relativ
mică (v as = 2 ÷ 15 m/min) ceea ce înseamnă că temperatura în zona de așchiere este relativ mică,
datorită solicitărilor mari la care este supus tăișul, a forțelor de frecare mari și a apăsărilor specifice
foarte mari , se recomandă ca partea activă a broșelor să se confecționeze din oțeluri de scule slab și
bogat aliate, iar în unele cazuri, atunci când constructiv este posibil chiar din amestecuri de carburi
metalice.
La alegerea mărcii oțelului trebuie să se țină se ama, în special de calitatea de calibilitate
(adâncimea stratului călit, pericolul de deformare sau de fisurare), precum și de proprietățile de
prelucrabilitate prin rectificare. Pentru partea de fixare și corpul sculei se ține seama de solicitările la
rezistență a sculei în timpul procesului de așchiere o vom executa din oțelul OLC45.
Se recomandă astfel ca partea așchietoare a broșelor să fie executată din următoarele oțeluri
slab aliate (mai rar): C15, MCW14, sau din următoarele oțeluri bogat aliate: C1 20, Rp3, Rp4.

Partea activă a broșei va fi executată din oțelul rapid Rp3, având compoziția chimică și
caracteristicile mecanice conform STAS 7382 -80.

Caracteristicile mecanice ale oțelului Rp3, respectiv duritatea înainte și după tratamente
termice sunt reprezentate în tabelul 10 .

Tabelul 2.5. Compoziție chimică oțel Rp 3 (STAS 7382 -80)
C
(%) Mn(%)
max Si(%) Cr (%) Mo (%)
max W (%) V (%) Ni
(%)
max P (%)
max S
(%)
max
0,7 –
0,8 0,45 0,2 – 0,4 3,6 – 4,4 0,6 17,5 – 19,5 1,0 – 1,4 0,4 0,025 0,02

Tabel ul 2.6. Caracteristici mecanice (STAS 7382 -80)
Marca de
oțel Duritatea HB maxim
în stare recoaptă Duritatea după călire și revenire
Călire Revenire
Temperatura
°C Mediu de
răcire Temperatura
°C Duritatea
HRC minim
Rp3 240-300 1280 Ulei, băi de
săruri 560 65

Pentru oțel rapid călit, caracteristicile mecanice sunt următoarele:
– limita de rupere la compresiune: (3.5 ÷ 4) ∙ 103 Mpa;
– limita de rupere la încovoiere: (3.6 ÷3.7) * 103 Mpa;
– duritatea: 61 ÷ 63 HRC.

Stabilirea tratamentului termic

Calitatea unei scule așchietoare este determinată “în general ” de rezistența acesteia la uzură
si de proprietatea de a -și păstra muchiile tăietoare într -o stare cât mai bună un timp îndelungat. Un
aspect important este că tăișurile sculei nu trebuie să se uzeze rapid, să nu se sfărâme și să nu cedeze
plastic la o creștere bruscă a temperaturii,în timpul așchierii .

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 40

Tratamentul termic specific oțelului utilizat pentru partea așchietoare este conform
recomandărilor din referința [6].
1280
600 6001280 1280
560 560
200
0200400600800100012001400
1 2 3 4 5 6 7 8Temperatură (grade Celsius)
Timp (ore)Variația temperaturii în tratamentele termice aplicate oțelului Rp3

Figura 2.2. Tratament termic inițial aplicat oțelului rapid
1280
600 600
200
0200400600800100012001400
1 2 3 4Temperatură (grade Celsius)
Timp (ore)Variația temperaturii în tratamentele termice aplicate oțelului Rp3
Temperatura

Figura 2.3. Tratament inițial de recoacere izotermă

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 41

Figura 2.4. Tratament final de călire – revenire

Călirea oțelurilor rapide are drept scop esențial obținerea structurii martensitice. După călire,
oțelul rapid este compus din martensită, austenită reziduală și carburi nedizolvate. Otelul rapid se
încălzește la călire la 1230° -1320°.
Răcirea la călire influențează mult calitatea oțelului rapid. Metoda cea mai bu nă de răcire este
cea în trepte, folosind băi de azotat de potasiu încălzite la 400° -550°. Răcirea se poate face și în aer ;
în acest caz diametrul critic, adică diametrul maxim al unui cilindru din oțel rapid care ia în toată
masa sa structura specifică o țelului rapid călit, este mult mai mic decît în cazul răcirii în ulei.
Daca în cazul folosirii uleiului ca element de răcire, diametrul critic este de 25 -30 mm, la răcirea
.În curent de aer, acesta se reduce la 15 -20 mm, iar în cazul răcirii în aer liber, la numai 5 mm.
Revenirea oțelului rapid are drept scop detensionarea martensitei primare, transformarea
austenitei reziduale în martensită și uniformizarea durității. Consecința imediată a revenirii este
ridicarea ușoară a durității, mărirea termostabilită ții și a calităților mecanice ale materialului sculei.
O importanță deosebită o reprezintă temperatura de încălzire la revenire.
Uneori pentru reducerea procentului de austenită reziduală, procesul de trecere a austenitei în
martensită este prelungit pînă la temperaturi negative (cca. 80°) dând naștere la așa numitul „tratament
sub 0”.
Proprietățile mecanice ale oțelului rapid prezintă importanță, atît în ceea ce privește asigurarea
unei stabilități funcționale ale tăișurilor, cît și în ceea ce privește asi gurarea unei rezistențe și rigidități
ridicate a corpului și părții de fixare ale sculei. De obicei, se acordă cea mai mare importanță durității,
care pentru majoritatea sculelor din oțel rapid, este impusă a fi superioară cifrei 105 HB. Metalurgii
depun t oate eforturile în vederea elaborării unor oțeluri rapide la care, odată cu creșterea durității,
termostabilității și rezistenței la uzură, să se obțină și caracteristici de plasticitate și rezistență la șocuri
ridicate.

Tratament călire + revenire
850
150200
150 150560
150560
150560
150
-806601280
-2000200400600800100012001400Temperatura (°C)
MartensităUlei
Austenită reziduală 80% 30% 25% 15% 5,7% austenită AER
→
τ

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 42

2.3. Stabilirea parametrilor geometrici funcționali optimi ai sculei
Ca și alte scule așchietoare, parametrii geometrici optimi ai broșelor se stabilesc luându -se în
considerație influența acestora asupra criteriilor de optimizare, ținundu -se seamă de particularitățile
procesului de b roșare.

Unghiul de așezare α:
Întrucât broșă este o sculă de precizie ridicată, pentru asigurarea unei calități superioare, o
bună stabilitate dimensională și o traiectorie rigidă ,unghiul de așezare trebuie să fie mult mai mic
decât în cazul majorității celorlalte scule așchietoare.
Se determină în func ție de secț iunea a șchiei, dar are în vedere și păstrarea dimensiunii bro șei
după reascuț iri prin utilizarea din ților de calibrare. Se recomandă respectarea următoarelor valori
pentru unghiul de așezar e:
• Pentru partea de așchiere: α= 2°-4ș. Se adoptă α a=3°;
• Pentru partea de finisare: α=2°-4ș. Se adoptă α a=2°;
• Pentru partea de calibrare: α= 0°30 ’ – 1ș. Se adoptă α c=1°;

Unghiul de degajare γ:
Unghiul de degajare influențează modul de formare al așchiei în momentele inițiale prelucrării
asupra razei sale de spiralare și asupra coeficientului de comprimare plastică. Odată cu creșterea
unghiului de degajare cele 3 fenomene sunt influențate pozitiv ,crescând durabilitatea, micșorând
forțele de așchiere și îmbu nătățind precizia suprafețelor prelucrate.
Se ia în funcție de materialul de prelucrat:
Oțel cu rezistență la rupere: până la σ r = (60…100) daN/mm2. Pentru cazul nostru, σ r =79
daN/mm2, unghiul de degajare ia valori între 12 -15°.
Se adoptă unghiul de degaj are γ = 15ș;

Tipul cozii broșei:

Conform STAS 7991 -67, b roșa pentru can al de pană are tipul de coadă plată :

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 43

Figura 2.5. Coadă plată pentru broșă pentru canale de pană

Tabelul 2.7. Dimensiunile cozii plate
B b lmin l1min l2 H c k1 k2
Nominal Abaterea limită c 11
20 15 -0,095
-0,205 17 25 22 45 1,0 0,15 0,15

2.4. Stabilirea prin calcul a regimului de așchiere și calculul consumului specific de scule

2.4.1. Calculul principalelor elemente ale cinematicii așchierii

Calculul adâncimii de așchiere (adaosului de prelucrare) :
mm b d d tt ) (5,02 2
1 −+−=
, unde: (2.1)
t1 – dimensiunea finală a canalului de pană, în mm.; t 1 = t+d=4,9+70=74,9 mm.
d = diametrul inițial al găurii [mm]; d = 70 mm.
b = lățimea canalului de pană [mm]; b = 20 mm.
mm t 36,6 68,54 75)20 70 70(5,09,742 2=−=−+−=

Avansul sau supraînălțarea pe dinte:
mmbc ssx
s d=
(2.2)
cs, xs= coeficienți la supraînălțarea pe dinte1

1 Preluată din Țâru E. – Proiectarea sculelor așchietoare – Îndrumar, Galați 1982, Tabelul 3.8, pag. 101

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 44

mm sd 0805,0 20 018,05,0==

Conform recomandărilor, avansul pe dinte poate lua valori între 0,05 – 0,2 mm.
În urma obținerii valorii S d se va adopta valoarea imediat superioară rotunjită la două zecimale.
mm sd 09,0=

Viteza de așchiere la broșare, se determină cu relația:
min]/[m
s TkcV
vx
dmmv v
=
, (2.3)
în care:
cv, m, xv- coeficienți corespunzători tip ului de broșe alese2;
T = 1 00÷480 min. pentru broșe din oțel Rp3; adopt T = 150 min.;
Kmv = 1,0 – coeficient de corecție pentru oțel Rp3;
min/ 43,1034,02,788,3
09,0 15018,3
4,1 87,0m V ==
=

În prelucrarea oțelurilor rapide, viteza de așchiere e mult redusă, nedepășind valoarea de 2
m/min, iar la broșarea aliajelor ușoare V=5 -10 m/min.

2.4.2. Forma și dimensiunea dinților broșei și a canalelor pentru fragmentarea așchiilor

a) Stabilirea pasului danturii sculei:
Pasul dinților de calibrare este cu 10% mai mic decât pasul dinților de degajare. Pasul dinților de
degajare se determina conform relației din referința [10 ],pag. 148.
mmL L p  == )5,1…25,1()(
, (2.4)
unde:
L – lungimea găurii de prelucrat, L=70 mm.;
mm p 1245,10 70 25,1 ==

Înălțimea dinților broșei se determina conform relației din [10],pag. 275.
dSLk h 13,1
(2.5)
84,2 09,0701 13,1 =h
. Conform recomandărilor de la referința [6 ], pag. 111, tab. 3.18. h =
4,5 mm.
În funcție de pasul danturii broșei, mărimile dimensionale caracteristice sunt adoptate di n tabelul
3.18,pag. 111,[6].
− lățimea fetei de așezare , f 1 = (0,32…0,43)∙p=(3,84…5,16) mm. Se adoptă 4,5 mm ;
− Fațeta f cu unghi de așezare nul se recomandă f = 0,05 mm, pentru dinții de degroșare și
finisare și f = 0,2 – 1,2 mm, crescător până la ultimul dinte, pentru dinții de calibrare.
− raza de racordare a fundului canalului, r=2 ,5 mm ; raza de racordare a spatelui dintelui, R= 8
mm .
− aria secțiunii longitudinale a golului A g = 19,3 mm2;

2 Preluată din Țâru E. – Proiectarea sculelor așchietoare – Îndrumar, Galați 1982, Tabelul 3.9, pag. 103

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 45

Figura 2.6. Geometria dinților adoptată
Numărul dinților aflați simultan în contact cu materialul prelucrat se determină cu relația:
11+=pLzc
, (2.6)
unde: L 1 – lungimea porțiunii de broșat, în mm., L 1 = 70 mm.
p – pasul dinților broșei, în mm.
7 83,61127011=+=+=pLzc
dinți
Dinții de degroșare și cei de finisare vor fi prevăzuți cu canale de fragmentare a așchiilor
conform fig. 9.8,pag 52,ref. [5] sau fig. 6.5,pag. 136,ref. [9].

Figura 2. 7. Forma și dimensiunile canalului de fragmentare al așchiilor
Canalele de fragmentare ale așchiilor se execută pe lățimea dinților așchietori având la fund o
rază cuprinsă între 0,3…0,5 mm si o lățime cup rinsă intre 0,6…1 mm. Aceste canale se vor poziționa
alternativ de o parte si de alta pe lățimea dinților așchietori la o distanță de 25% .

2.5. Calculul geometric al sculei

În cazul broșelor se disting trei zone specifice părții active: zona de degroșare, zona de finisare
si zona de calibrare, fiecare din aceste trei zone intervine în cele 3 zone în mod diferit, acest fapt este
cauzat de valorile diferite ale supraînățării pe dinte, astfel în fiecare zonă activă a sculei avem:

a) Lungimea părții de degroșare
Numărul dinților de degroșare se determină cu relația:
II
I

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 46

1+−=
df
dsAAz
, (2.7)
unde A – adaosul de prelucrare;
Sd – supraînălțarea pe dinte;
Af – adaosul total care urmează a fi prelucrat de dinții de finisare, în mod obișnuit ac eastă valoare
este cuprinsă între 0,1 – 0,3 mm.
70 44,69109,02,0 36,6=+−=dz
dinți
Lungimea părții de degroșare:
d d d zp L=
(2.8)
mm Ld 840 7012==

b) Lungimea părții de finisare
Numărul dinților de finisare 𝑍𝑓, se stabilește conform referinței [11],pag. 281. Așadar 𝑍𝑓=4
dinți.
405,02,0==
ff
faAz
dinți
În această zonă este recomandat ca pasul p f sa fie redus cu 20 -35%.
88,7%351212 =−=fp
mm;
Astfel lungimea părții de finisare L f va fi determinată pe baza relației:
mm pz Lf f f 3284===

c) Lungimea părții de calibrare
Conform referinței Cozmâncă,pag. 147 numărul dinților de calibrare 𝑍𝑐 se stabilește in funcție
de tipul broșei si clasa de precizie impusă suprafețelor prelucrate. Astfel : 𝑧𝑐=4 dinți.
Pasul 𝑝𝑐 se execută in limita unui domeniu de măsură ± 0,5…1,5 din pasul de degroșare. Astfel
lungimea părții de calibrare va fi :
𝐿𝑐=𝑝𝑐∙𝑍𝑐 (2.9)
𝑝𝑐=12+1=13 mm.
𝐿𝑐=13∙4=52 𝑚𝑚.
Cunoscând valoarea dimensională a celor 3 zone active ale broșei lungimea părții utile este:

==
1nu L L
(2.10)
mm Lu 924 52 32 840 =++=

Numărul total de dinți ai broșei se determină prin:

784470
1=++==
=nt Z Z dinți.
Înălțimea dinților broșei pentru canalele de pană se determină pe baza următoarelor relații de
calcul:
a) Înălțimea de ghidare:
𝐻𝑔=𝐻+(0,5…1,5) (2.11)
în care: H este înălțimea de bază a cozii broșei pentru canalele de pană.
𝐻𝑔=45+1=46 𝑚𝑚
b) Înălțimea dinților de degroșare:

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 47

𝐻𝑑1=𝐻𝑔+𝑆𝑑+(0,03…0,05)
𝐻𝑑2…𝑥=𝐻1…𝑥−1+𝑆𝑑

𝐻𝑑1=46+0,09+0,04=46,13 𝐻𝑑36=𝐻𝑑35+𝑆𝑑=49,28
𝐻𝑑2=𝐻𝑑1+𝑆𝑑=46,22 𝐻𝑑37=𝐻𝑑36+𝑆𝑑=49,37
𝐻𝑑3=𝐻𝑑2+𝑆𝑑=46,31 𝐻𝑑38=𝐻𝑑37+𝑆𝑑=49,46
𝐻𝑑4=𝐻𝑑3+𝑆𝑑=46,40 𝐻𝑑39=𝐻𝑑38+𝑆𝑑=49,55
𝐻𝑑5=𝐻𝑑4+𝑆𝑑=46,49 𝐻𝑑40=𝐻𝑑39+𝑆𝑑=49,64
𝐻𝑑6=𝐻𝑑5+𝑆𝑑=46,58 𝐻𝑑41=𝐻𝑑40+𝑆𝑑=49,73
𝐻𝑑7=𝐻𝑑6+𝑆𝑑=46,67 𝐻𝑑42=𝐻𝑑41+𝑆𝑑=49,82
𝐻𝑑8=𝐻𝑑7+𝑆𝑑=46,76 𝐻𝑑43=𝐻𝑑42+𝑆𝑑=49,91
𝐻𝑑9=𝐻𝑑8+𝑆𝑑=46,85 𝐻𝑑44=𝐻𝑑43+𝑆𝑑=50,00
𝐻𝑑10=𝐻𝑑9+𝑆𝑑=46,94 𝐻𝑑45=𝐻𝑑44+𝑆𝑑=50,09
𝐻𝑑11=𝐻𝑑10+𝑆𝑑=47,03 𝐻𝑑46=𝐻𝑑45+𝑆𝑑=50,18
𝐻𝑑12=𝐻𝑑11+𝑆𝑑=47,12 𝐻𝑑47=𝐻𝑑46+𝑆𝑑=50,27
𝐻𝑑13=𝐻𝑑12+𝑆𝑑=47,21 𝐻𝑑48=𝐻𝑑47+𝑆𝑑=50,36
𝐻𝑑14=𝐻𝑑13+𝑆𝑑=47,30 𝐻𝑑49=𝐻𝑑48+𝑆𝑑=50,45
𝐻𝑑15=𝐻𝑑14+𝑆𝑑=47,39 𝐻𝑑50=𝐻𝑑49+𝑆𝑑=50,54
𝐻𝑑16=𝐻𝑑15+𝑆𝑑=47,48 𝐻𝑑51=𝐻𝑑50+𝑆𝑑=50,63
𝐻𝑑17=𝐻𝑑16+𝑆𝑑=47,57 𝐻𝑑52=𝐻𝑑51+𝑆𝑑=50,72
𝐻𝑑18=𝐻𝑑17+𝑆𝑑=47,66 𝐻𝑑53=𝐻𝑑52+𝑆𝑑=50,81
𝐻𝑑19=𝐻𝑑18+𝑆𝑑=47,75 𝐻𝑑54=𝐻𝑑53+𝑆𝑑=50,90
𝐻𝑑20=𝐻𝑑19+𝑆𝑑=47,84 𝐻𝑑55=𝐻𝑑54+𝑆𝑑=50,99
𝐻𝑑21=𝐻𝑑20+𝑆𝑑=47,93 𝐻𝑑56=𝐻𝑑55+𝑆𝑑=51,08
𝐻𝑑22=𝐻𝑑21+𝑆𝑑=48,02 𝐻𝑑57=𝐻𝑑56+𝑆𝑑=51,17
𝐻𝑑23=𝐻𝑑22+𝑆𝑑=48,11 𝐻𝑑58=𝐻𝑑57+𝑆𝑑=51,26
𝐻𝑑24=𝐻𝑑23+𝑆𝑑=48,20 𝐻𝑑59=𝐻𝑑58+𝑆𝑑=51,35
𝐻𝑑25=𝐻𝑑24+𝑆𝑑=48,29 𝐻𝑑60=𝐻𝑑59+𝑆𝑑=51,44
𝐻𝑑26=𝐻𝑑25+𝑆𝑑=48,38 𝐻𝑑61=𝐻𝑑60+𝑆𝑑=51,53
𝐻𝑑27=𝐻𝑑26+𝑆𝑑=48,47 𝐻𝑑62=𝐻𝑑61+𝑆𝑑=51,62
𝐻𝑑28=𝐻𝑑27+𝑆𝑑=48,56 𝐻𝑑63=𝐻𝑑62+𝑆𝑑=51,71
𝐻𝑑29=𝐻𝑑28+𝑆𝑑=48,65 𝐻𝑑64=𝐻𝑑63+𝑆𝑑=51,80
𝐻𝑑30=𝐻𝑑29+𝑆𝑑=48,74 𝐻𝑑65=𝐻𝑑64+𝑆𝑑=51,89
𝐻𝑑31=𝐻𝑑30+𝑆𝑑=48,83 𝐻𝑑66=𝐻𝑑65+𝑆𝑑=51,98
𝐻𝑑32=𝐻𝑑31+𝑆𝑑=48,92 𝐻𝑑67=𝐻𝑑66+𝑆𝑑=52,07
𝐻𝑑33=𝐻𝑑32+𝑆𝑑=49,01 𝐻𝑑68=𝐻𝑑67+𝑆𝑑=52,16
𝐻𝑑34=𝐻𝑑33+𝑆𝑑=49,10 𝐻𝑑69=𝐻𝑑68+𝑆𝑑=52,25
𝐻𝑑35=𝐻𝑑34+𝑆𝑑=49,19 𝐻𝑑70=𝐻𝑑69+𝑆𝑑=52,34

a. Înălțimea dinților de finisare.
𝐻𝑓1=𝐻𝑑𝑓𝑖𝑛𝑎𝑙+𝐴𝑓
𝑍𝑓 (2.12)
𝐻𝑓2…𝑥=𝐻𝑓2…𝑥−1+𝐴𝑓
𝑍𝑓 (2.13)
𝐻𝑓1=52,34+0,2
4=52,39 mm

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 48

Figura 2.8. Reprezentare a forțelor de așchiere 𝐻𝑓2=52,39+0,05=52,44 mm
𝐻𝑓3=52,44+0,05=52,49 mm
𝐻𝑓4=52,49+0,05=52,54 mm

a. Înălțimea dinților de calibrare.
𝐻𝑐=𝐻+𝐴 (2.14)
𝐻𝑐1=𝐻𝑐2=𝐻𝑐3=𝐻𝑐4=45+6,36=51,36 mm

2.6. Stabilirea tipului de poziționare și fixare a sculei

Fixarea broșei se face în funcție de coada acesteia impreună cu dispozitivele standardizate ale
mașinii de broșat (coada broșei a fost proiectată anterior la capitolul 2.3 c)
În cazul adoptării fixării pe coada plată cu pană transversală sau cu fălci, lungimea totală 𝐿𝑡 a
broșei se determină conform relației 14.21,pag. 282,ref. [11].
𝐿𝑡=𝐿𝑢+𝐿𝐴 (2.15)
𝐿𝐴− lungimea anterioară broșei (însumarea lungimilor prezentate in tabelul 3.6,pag 99, ref. [6]).
În cazul broșării canalelor de pană datorită prezenței dispozitivelor speciale de ghidare, nu este
necesară prezența parții de ghidare posterioară.
𝑙+𝑙1+𝑙2=30+36+22=88 𝑚𝑚 .
𝐿𝑡=924 +88=1012 𝑚𝑚
Poziționarea broșe i se realizează cu un dispozitiv de strângere automată a sculei și se folosește
pe mașinile de broșat semiautomate și automate, orizontale și verticale.

2.7. Calculul forțelor și momentelor din prelucrare

În cazul general asupra dinților broșei acționează cele trei componente ale forței de așchiere,
𝐹𝑃𝑥,𝑦,𝑧 ⁄ . În condiția broșării canalelor de pană este necesară determinarea valorii forței pe direcția z
care coincide cu forța d e tracțiune a broșei.
Reprezentarea grafică a forțelor specifice este prezentată mai jos conform ref. [11],pag. 256.

Forța totală de broșare:

Se determină cu rela ția:
] [daNKzFFf c z t=
, unde: (2.16)
Fz – forța de a șchiere pe un dinte ; Px
Py Pz P

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 49

zc – numărul dinților broșei, aflați simultan în contact cu materialul prelucrat;
Kf – coeficient global de corecție;
Forța de așchiere pe dinte este :
] [daN sbc FFx
d F z=
, unde: (2.17)
CF – coeficient ce depinde de natura materialului prelucrat , CF=282;
b – lățimea can alului de pană : b = 20 mm;
xF – exponentul avansului
Se alege coeficientul
282=Fc și exponentul mărimii de avans
85,0=Fx,
Fz = 282 · 20 · 0,090,85 = 728,43 daN.

g a l h F KKKK K =
, (2.18)
Kh – coeficient de corecție ce ține seama de starea muchiilor așchietoare ale dinților broșei, broșa
fiind ascuțită K h = 1;
K1 – coeficient ce ia în considerare condițiile de răcire, răcirea se face cu ulei sulfatat K 1 = 1;
Ka – ține de valoarea unghiului de așezare al dinților broșei : K a = 1;
Kg – ține de valoarea unghiului de degajare al dinților broșei : K g = 1.
Kf = 1 · 1 · 1 · 1 = 1

Ft = 728,43 · 7 · 1 = 5099,01 daN = 50,99 kN

Puterea de așchiere:

Se calculează cu relația:
kWvFPt
e6000=
, unde: (2.19)
Ft – forța totală de așchiere, în daN;
v – viteza de așchiere, în m/min;

kW Pe 21,1600043,101, 5099==

Pef = 4 kW. – puterea efectivă a mașinii – unelte
Se verifică relația
ef eP P

2.8. Calculul de rezistență și rigiditate al sculei

Broșele de tracțiune circulare sau plane sunt supuse în cea mai mare măsură la eforturi de
tracțiune. Aceste eforturi de tracțiune
i sunt exprimate prin relația:
st
iSF=
, (2.20)
unde: F t – forța totală ;
Ss – secțiunea slabită a broșei în dreptul canalului transversal pentru prinderea broșei.
Ss = 12∙41,5=498 mm2.
2/ 24,1049801, 5099mm daNi = =
;

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 50

Condiția de rezistență ce trebuie îndeplinită, este:
a i
, (2.21)
Unde: σ a – tensiunea admisibilă a materialului de prelucrat; Se adoptă
2/ 79 mm daNa=
O dată cu îndeplinirea condițiilor de mai sus se poate determina timpul de bază tb, în care scula
este supusă lucrului mecanic astfel:
c di c
bzsVKKLtt=1000
(2.22)
în care:
t – adâncimea de așchiere ;
L – lungimea piesei de broșat;
Ki– cuprins între 1,14…1,5 coeficient ce ține seama de cursa de întoarcere a mașinii de broșat;
V – viteza optimă de broșare;
sd – așchierea pe dinte;
zc – numărul de dinți aflați simultan în așchiere.
Conform relației, coeficientul este:
ac a
cLL LK+=
(2.23)
La – lungimea părții așchietoare a broșei [mm];
Lc – lungimea părții de calibrare [mm].
1,185284 852=+=+=
ac a
clllK

sec8,43 min73,0709,043,1 100035,11,17036,6= ==bt

2.9. Stabilirea metodei și schemei de ascuțire și reascuțire a sculei

Ascuțirea broșelor, reprezintă operația finală de rectificare a fețelor de așezare și a celor de
degajare. Operația de reascuțire se realizează în general pe fața de degajare cu ajutorul părții active
conice a discului abraziv.
Schema operației de ascuțire și reascuțire este conform figurii 14.2, pag. 285,ref. [11].

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 51

Figura 2. 9. Schema de ascuțire a broșei

Pentru asigurarea condițiilor de calitate dimensională a dinților broșei trebuie îndeplinită
condiția de mai jos conform relației 14.23,pag. 286,ref. [11].
𝑅≤𝑟sin𝜃
sin𝛾 (2.24)
R – raza discului abraziv ;
r – raza minimă de contact a suprfeței conice ;
𝜃 – unghiul pietrei ; 𝜃=30°;
𝛾 – unghiul de degajare a dinților broșei , 𝛾=15°;
Conform referinței [11],pag. 286 raza minimă de contact a suprafeței conice poate fi calculată prin
aplicarea relației:
𝑟≅𝐻−ℎ=45−4,5=41,5
𝑅≤21
0,2588
𝑅≤81,14 mm

2.10. Condiții tehnice generale de calitate

Condițiile tehnice generale de calitate3 corespunzători broșelor, fac referire la următoarele
aspecte:
Abateri limită
Abaterile limită la lungimea totală, L, a broșei :
pentru
1000L mm . . . . . . . . . . . .
mm3 .
pentru
1000L mm. . . . . . . . . . . .
mm5 .
Abaterile limită ale adâncimii golului dintre dinți, h: după H12.
Abaterile limită la dimensiunile cozilor, conform STAS 7992 -67 .

3 Preluată din Țâ ru E. – Proiectarea sculelor aschieto are – Indrumar – Galati 1982, pagina 112

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 52

Abaterile limită ale diametrelor calculate ale dinților așchietori, in microni:

1. Abaterile limită la înălțimea calculată a dinților de așchiere, la broșele pentru canale de pană:

Înălțimea calculată a dinților [mm] Avansul pe dinte
Până la 0,05 0,06-0,08 peste 0,08
Abateri limită, î n
m
Până la 100 -10 -15 -20

2. Abaterea limită la grosimea dinților, la broșe pentru canale de pană, se ia 1/3 din toleranța la
lățimea canalului de pană, totdeau na negativă și mai mică de 0,02 mm.

3. Bătaia radială, br a dinților de finisare și a părții de ghidare din spate trebuie sa fie mai mică
decât valoarea absolută a toleranței la diametru în porțiunea considerată (maxim 0,05 mm).
Pentru dinții de calib rare nu se admite bătaie radială.
Pentru restul dinților broșei, bătaia radială admisă este funcție de lungimea broșei, astfel:
• pentru L ≤40 mm . . . . . . . ;
• pentru L . . . . . . . .
Lățimea fațetei cilindrice trebuie să fie:
• pentru dinții de așchiere. . . . . max. 0,05 mm;
• pentru dinții de calibrare. . . . . 0,1 – 0,4 mm.
Abaterile limită ale pasului: după clasa a 7 -a de precizie.
• Abaterile limită pentru dimensiunile h, și r: ;
• Abaterile limită la valorile unghiurilor:
a) pentru unghiul de degajare . . . . . . . . ;
b) pentru unghiul de așezare al dinților de degroșare. . . . . . ;
c) pentru unghiul de așezare al dinților de finisare și calibrare……….. ;
d) pentru unghiul de așezare lateral al dinților …..…… .
Rugozitatea suprafețelor broșelor
Rugozitatea suprafețelor broșelor, după STAS 5730 -66, nu va depăși:
• pe suprafețele fațetei cilindrice de degajare, de așezare și a fețelor laterale……Ra 0,1;
• pe spatele dintelui, pe suprafețele de fund și canalelor pentru fragmentarea așchiei….Ra 1,6;
• pe suprafața cilindrică a cozii, pe suprafețele conice de schimbare rapidă și pe partea de
ghidare din spate…..Ra 1,6 ;
• pe suprafața găurilor de centrare ….. Ra 0,8;
• pe celălalte suprafețe ……Ra 6,3.
Aspectul general
• Suprafețel e nu trebuie să prezinte crăpături, fisuri, urme de lovituri, pete negre, știrbituri,
bavuri. Suprafețele rectificate nu vor prezenta culori de revernire;
• Golurile dintre dinți se vor șlefui minuțios, racordarea suprafeței de degajare cu cea a golului
să fie lină, fără trepte;
• Muchiile ascuțite neactive ale broșei se vor teși.
Execuția broșelor
• Găurile de centrare, conform STAS 1361 -63, fară urme de lovituri sau de uzură;

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 53

• Broșele cu diametrul peste 14 mm se execută sudate cap la cap sau cu prindere mecanică a
cozii;
• Material: oțel Rp3, STAS 7382 -80 sau V MoC120, STAS 3611 -80. Coada se poate executa
din OLC45 STAS 880 -80 sau 40Cr10 STAS 791 -80;
După tratamentul termic, duritatea va fi:
o partea așchietoare și de ghidare din spate. . . . . . . . . . . . .62 -65 H RC ;
o partea de ghidare din față . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .60 -65 HRC ;
o coada. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .35 -45 HRC.

BIBLIOGRAFIE

1. Santvick Coromant – „Metro cutting tehnology”, S uedia ,2010.
2. Ion Cristea – „Studiul construcției și geometriei sculelor așchietoare” Ed. Tehnică Info. Chișinău
2003.
3. Mihai Gherghel -„Bazele proiectări sculelor așchietoare” 2002.
4. Ștefan Enache -„Tehnologia sculeleor așchietoare” Ed. Tehnică Bucur ești 1988.
5. Valentin Catană -„Așchiere si scule așchietoare” Bacău 1988.
6. Emilian Țâru – „Proiectarea sculelor așchietoare. Indrumar de proiectare” Galați 1982.
7. Vitaliy Belous – „Sinteza sculelor așchietoare” Junimea 1980.
8. Gheorghe Secară – „Proi ectarea sculelor așchietoare. Îndrumar de proiectare” Ed. Tehnică și
Pedagogică 1979.
9. Ștefan Enache – „Proiectarea si tehn ologia sculelor așchietoare primare” Ed Didactică Pedagogică
București 1973.
10. Mihai Cozmâncă – „Scule așchietoare. Îndrumar” Junimea Iași 1972.
11. Vitaliy Belous – „Proiectarea sculelor” Junimea 1973.

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 54

Capitolul 3. Proiectarea sculei așchietoare “Frez ă disc – modul ”

Date inițiale: modul m=4,5 mm., numărul de dinți ai roții de prelucrat z p=36, deplasarea danturii
ξ=0, lățimea danturii B=45 mm.
3.1. Alegerea schemei de prelucrare

Danturarea prin copiere se realizează pe mașini de frezat orizontale sau vertical e și pe mașini
semiautomate de danturat.
Pentru realizarea danturii se utilizează două tipuri de freze:
– Freze disc modul ( STAS 2763 -67);
– Freze deget modul.
Precizia de execuție a danturii roților cu freze disc modul sau freze deget modul este scăzută.
Frezele disc modul sunt scule profilate, cu dinți detalonați, având unghiul de degajare nul, iar
profilul, măsurat în plan axi al, identic cu negativul profilului golului dintre doi dinți ai roții de
prelucrat. Aceste freze se folosesc la danturarea prin frezare a roților dințate cilindrice cu dinți drepți
și înclinați,executând dantura prin copiere, dinte cu dinte.
Din punct de v edere constructiv, frezele disc modul se execută la fel ca frezele profilate,
dimensiunile lor de bază stabilindu -se în același mod. Singura particularitate care apare constă în
forma profilului dinților, care se determină în funcție de parametrii danturii roții de prelucrat.
Freza execută o mișcare principală de rotație n, concomitent cu deplasarea s in lungul danturii
de prelucrat. După prelucrarea unui gol, semifabricatul se va roti cu un unghi corespunzător pasului
unghiular δ c:
po
cz360=
(3.1)

1036360 360===
po
cz

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 55

Figura 3.1. Schema de prelucrare a frezei

Schema de prelucrare este prezentată în figura 3.1.
Mișcările necesare pentru prelucrare sunt:
I – mișcare principală de rota ție a frezei;
II – mișcare de avans în lungul dintelui de prelucrat;
III – micare intermitentă de divizare cu un dinte a ro ții de prelucrat.

3.2.Alegerea materialului sculei și tratamentul termic

Freza va fi executată din oțelul rapid Rp3, având compoziția chimică și caracteristicile mecanice
conform STAS 7382 -80. Caracteristicile oțelului Rp3 sunt prezentate la pagina 56, tabelele 2.5 și 2.6.

Alegerea tratamentului termic

Scula, din oțel rapid Rp3, va fi supusă unui tratament termic preliminar (schița la pagina 57, figura
2.2) și a unuia final (schița la pagina 57, figura 2.4) .
Tratamentul termic preliminar este recoacere de înmuiere la 820 ÷ 850°C, în vederea prelucrărilor
de degroșare. După d egroșare se impune recoacere de detensionare la temperaturi de 600 ÷ 650 °C
pentru evitarea deformării ulterioare a sculei sub influența tensiunilor interne.
După prelucrarea de finisare (înainte de ascuțirea finală) se aplică sculei tratamentul termic de
călire, la temperaturi de 1250 ÷1290°C, cu răcire în baie izotermă având temperatura de 500÷550°C.
Încălzirea în vederea călirii trebuie efectuată în trepte, cu menținerea constantă a temperaturii la 450
÷ 600°C, 850°C sau /și 1050°C. Încălzirea și răcirea se fac în băi de săruri: pentru temperaturi de 450

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 56

÷600°C se recomandă folosirea eutecticului ternar SrCI2 + NaCl + KCI, pentru menținerea la
temperatura de 850°C se folosește amestecul de BaCI2 + NaCl, iar pentru încălzirea finală se
recomandă ca mediu BaCI2 în amestec cu dezoxidanți. Răcirea se face în baie de săruri, în trepte.
Pentru scăderea cantității de austenită reziduală se recomandă continuarea trata mentului prin frig
la temperaturi de până la -80°C timp de 30 ÷ 45 minute. Apoi se vor efectua cel puțin două reveniri,
succesive, timp de 60 ÷ 75 minute fiecare, în scopul "durificării secundare ".
După prelucrările de finisare, în scopul ameliorării sup limentare a proprietăților sculei (duritate
și rezistență la uzură) se pot aplica tratamente termochimice de suprafață, de tipul nitrurării, sulfizării
sau cianurării. Se va aplica cianurare, în urma căreia se ajunge la o duritate a sculei de 69÷72 HRC,
iar durata de utilizare crește cu 150 ÷ 200%.
După tratament, duritatea părții active trebuie să fie de 62 ÷ 65 HRC (în cazul cianurării de 69 ÷
72 HRC) .

3.3. Stabilirea parametrilor geometrici funcționali optimi ai sculei [8]

• Pentru că diferențele dintre unghiurile constructive și cele funcționale se pot neglija se vor lua în
considerare numai unghiurile constructive. Valorile lor se aleg în funcție de materialul prelucrat, de
tipul frezei, de numărul de dinți și materialul părții active a sculei.
• Unghiu l de degajare y = 0°, pentru că profilul frezei este complex, fiind necesară păstrarea
profilului.
• Unghiul de așezare se alege în funcție de rezistența materialului prelucrat: α = 10°.
• Unghiurile de așezare laterale din zona vârfurilor sunt mici.
• Principalul element constructiv al frezei disc -modul este diametru exterior:
, 40 10 mm m Dex+=
(3.2)
unde: m – reprezintă modulul frezei disc și al roții dințate de prelucrat, m=4,5 mm;
mm Dex 85 405,410 =+=
. Valoarea nu corespunde standardului. Se adoptă
mm Dex90= .
3.4.Calculul constructiv al sculei

Diametrul exterior al sculei, D , a fost calculat anterior. D= 90 mm.

Elementele dimensionale ale profilului ro ții ce se prelucreaz ă sunt urm ătoarele:
• Raza cercului de divizare: 𝑅𝑑=1
2∙𝑚∙𝑧𝑝=0,5∙4,5∙36=81mm
• Raza cercului de bază: 𝑅𝑏=𝑅𝑑∙𝑐𝑜𝑠𝛼0=81∙𝑐𝑜𝑠20°=76,115 𝑚𝑚,
unde: 𝛼0=20° – unghiul de angrenare.
• Raza cercului exterior: 𝑅𝑒=𝑅𝑑+𝑚=81+4,5=85,5 𝑚𝑚
• Raza cercului interior: 𝑅𝑖=𝑅𝑑−1,25∙𝑚=81−1,25∙4,5=75,4 𝑚𝑚
• Raza cercului corespunzătoare înălțimii profilului util : 𝑅=𝑅𝑑−𝑚=81−4,5=76,5 𝑚𝑚
• Raza de racordare la piciorul dintelui: 𝑟=0,38∙𝑚=0,38∙4,5=1,71 𝑚𝑚. Se alege r=2
mm.
Semiunghiul de profil pe cercul exterior se calculează cu relația :
𝛿𝑒=𝜋
2∙𝑧𝑝−2𝜉∙𝑡𝑔𝛼0
𝑧𝑝+(𝑒𝑣 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠𝑅𝑏
𝑅𝑒−𝑒𝑣 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠𝑅𝑏
𝑅𝑑)=0,044 +(0,0386 −0,0149 )=
=0,042 +0,0237 =0,0657 𝑟𝑎𝑑 =3,76° =3°50′38,4"
Grosimea golului S ge pe cercul exterior al roții prelucrate este dată de relația:
𝑆𝑔𝑒=2𝑅𝑒∙𝑠𝑖𝑛𝛿𝑒=2∙85,5∙0,0656 =11,22 𝑚𝑚

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 57

Lățimea frezei B se alege mai mare decât grosimea S ge a golului dintelui roții prelucrate pe
cercul exterior al acesteia și se poate determina cu relația:
𝐵=(1,1…1,3)∙𝑆𝑔𝑒=(1,1…1,3)∙11,22=(12,34…14,59) 𝑚𝑚. Conform STAS
2763/2 -83, B = 14 mm.
Înălțimea utilă a dintelui h corespunde înălțimii dintelui roții ce se prelucrează și se
determină cu relația:
ℎ=2,25∙𝑚=2,25∙4,5=10,125 𝑚𝑚
Numărul de dinți ai frezei se dermină cu relația :
𝑧𝑓=(0,3…0,45)∙D
√ℎ=(0,3…0,45)∙90
√10,125=(0,3…0,45)∙90
3,182=(8,49…12,7). Conform STAS 2763/2 -83, zf=10
dinți.
Numărul de dinți z f se verifică la condiția de simultaneitate (în așchiere să se găsească cel
puțin 2 dinți) cu relația :
𝑧𝑓𝑠𝑖𝑚 =𝑧𝑓
𝜋∙√𝑡
𝐷≥2;
Unde – t – adâncimea de așchiere, t = B = 45 mm.
𝑧𝑓𝑠𝑖𝑚 =10
𝜋∙√45
90=3,18∙0,71=2,25≥2, zf respectă condiția de simultaneitate, dinții nu vor avea
baza subțiată.
Mărimea detalonării se determină cu relația:
𝑘=𝜋∙𝐷
𝑧𝑓∙𝑡𝑔𝛼 =𝜋∙90
10∙𝑡𝑔10=4,98 mm.
Se alege conform STAS 2763/2 -83 : k = 4,5 mm.
Determinarea unghiului de așezare real se face cu relația:
𝛼=𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔𝑘∙𝑧𝑓
𝜋∙𝐷=𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔4,5∙10
𝜋∙90=9,03° =9°1′48′′
Raza de racordare la fundul dintelui: 𝑟1=(0,5…1,5) 𝑚𝑚 . S-a ales r 1 = 1 mm.
Înălțimea totală a dintelui frezei va fi:
𝐻=ℎ+𝑘+𝑟1=10,125 +4,5+(0,5…1,5)=(15,125 …16,125 ) mm.
Se alege: H = 16 mm
Grosimea dintelui C se alege din condițiile asigurării unei rezistențe mecanice suficiente a
dintelui, precum și a asigurării unui număr mare de reascuțiri și se recomanda să se
dimensioneze dupa relația:
𝐶=(0,8…1)∙𝐻=(12,8…16) 𝑚𝑚
Se alege: C = 1 4 mm.
Corpul frezei C f , numit în literatură și carnea frezei, se determină cu relația experimentală: 𝐶𝑓=
(0,25…0,5)∙𝑑=(0,25…0,5)∙32=(8…16) 𝑚𝑚
unde d – diametrul alezajului. Conform STAS 2763/2 -83 : d = 32 mm.
Corpul frezei se alege : C f = 11 mm.

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 58

Figura 3.2. Profilul părții active al frezei disc modul
3.5. Calculul profilului părții active a sculei

Se consideră golul dintre dinți ai roții prelucrate care între cilindrul de picior (de bază) și cel
de cap este format dintr -un arc de evolventă.
Deoarece unghiul de degajare γ al dinților frezei este nul, profilul activ al dinților este
identic cu profilul golului de pe dinții roții.
Se consideră un punct de pe arcul de evolventă, M x (figura 3.2), având coor donatele:
{𝑥𝑀=𝑅𝑥∙𝑠𝑖𝑛𝛿𝑥
𝑦𝑀=𝑅𝑥∙cos𝛿𝑥, în care: (3.3)
Rx – raza punctului curent M x ;
δx – unghiul de poziție al punctului M x fată de axa y.
Unghiul δ x se poate exprima conform figurii 3.2.:
x b x+=
, unde: (3.4)
0−=d b
– este semiunghiul golului dintre doi dinți ai roții dințate.
Deci:
0 −+=x d x (3.5)
Unghiul θ x se determină din condiția formării evolventei. Astfel, rostogolindu -se fără
alunecare, din B în T x, punctul M a descris arcul de evolventă BM, arcul de cerc BT x fiind egal cu
segmentul de dreaptă MT x. Deoarece:
()x x b xR BT += și
x b x tgR MT = , rezultă:
x x x x ev tg  =−=
. (3.6)
La rândul său:
d d d ev tg  =−=0 . (3.7)

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 59

Unghiul δ d se exprimă în funcție de elementele danturii. Deoarece acest unghi corespunde la
jumătatea golului dintre dinți, va avea valoarea:
pgd
dgd
dzmS
RS
==2
, în care: (3.8)
Sgd este lățimea golului măsurată pe cercul de divizare.
Lungimea circumferinței cer cului de divizare este egală cu
p d zm D= și în același timp, cu
p gdz S 2
. Egalând, rezultă:
p gd p z S zm = 2  , de unde:
2mSgd=
. (3.9)
Din relațiile (3.6.6) și (3.6.7) rezultă:
pdz2= . (3.10)
Conform relațiilor (3.6.3), (3.6.4) și (3.6.5) și (3.6.6), se obține:
) (2d x
px ev evz −+=
. (3.11)
Unghiul de angrenare α x, pe cercul de bază R x, se determină cu relația:
d
xd
xb
xRR
RR  cos cos ==
. (3.12)
Înlocuind relația (3.6.9) în relația (3.6.1), se obțin coordonatele punctelor M x:
{𝑥𝑀=𝑅𝑥∙sin [𝜋
2𝑧𝑝+(𝑒𝑣𝛼𝑥−𝑒𝑣𝛼𝑑)]
𝑦𝑀=𝑅𝑥∙cos[𝜋
2𝑧𝑝+(𝑒𝑣𝛼𝑥−𝑒𝑣𝛼𝑑)],
(3.13)
în care: unghiul α x este dat de relația (3.6.10)
xR
ia valori între R b și R e + (1÷5) mm.
Profilul fundului golului poate fi înlocuit cu un arc de cerc:
mkr=1 și un segment de dreaptă:
mka=2
. Coeficienții k 1 și k 2 se aleg în funcție de numărul de dinți ai roții de prelucrat z p: k1=0,4;
k2=0,3. Se obține: r=1,8 mm și a=1,35 mm.

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 60

Figura 3.3. Forma și dimensiunile profilului frezei

S-a folosit un program de calcul pentru determinarea profilului frezei, și rezultatele au fost
interpretate în tabelul următor:

Tabelul 3.1. Profilul frezei
Nr.
crt. Rx
[mm] αx [°] θx [°] δx [°] x [mm] y [mm]
1 76.1151 0 0 1.50702 2.00178 76.0888
2 77.1151 9.23716 0.08087 1.58789 2.13688 77.0855
3 78.1151 12.9932 0.22741 1.73443 2.3643 78.0793
4 79.1151 15.8289 0.41539 1.9224 2.65399 79.0706
5 80.1151 18.1817 0.63592 2.14293 2.9957 80.0591
6 81.1151 20.2222 0.88375 2.39077 3.38369 81.0445
7 82.1151 22.0385 1.1553 2.66231 3.8142 82.0265
8 83.1151 23.6833 1.44788 2.9549 4.28457 83.0046
9 84.1151 25.1912 1.75941 3.26642 4.79279 83.9784
10 85.1151 26.5864 2.08817 3.59519 5.33728 84.9476
11 86.1151 27.8864 2.43275 3.93977 5.91678 85.9116

Unghiul de așezare lateral al frezei, α 1, trebuie să fie de cel puțin 1°…2°.
Valoarea minimă a unghiului de profil ε va fi:
''12'2811 467,11 1988,0 arcsin102arcsin arcsin1
min 

== =


=


=tgtg
tgtg

,
unde:
21= .

3.6. Stabilirea tipului de poziționare – fixare a sculei

Pentru freza disc – modul , partea de poziționare -fixare se realizează prin gaura cilindrică
(alezajul central) cu pană longitudinală. Fixarea frezei se va face pe un dorn cilindric cu diametrul
d = 32 mm conform STAS 2763/2 -83. Antrenarea frezei se face cu pană longitudinală.
Dimensiunile de fixare ale frezei pe dornul port freză, conform STAS 3338 -71, sunt
următoarele:

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 61

Figura 3.4. Forma și dimensiunile canalului de pană a frezei, a dornului și a penei
– pentru alezaj: b(C11) =
170,0
080,08+
+ mm; t=
2,0
08,34+ mm; r=
0
3,02,1− mm;
– pentru dorn: b 1=7 mm; t 1=
0
2,00,27− mm; r 1=
0
09,025,0− mm;
– pentru pană: b 2(h9)=
0
036,08− mm; h(h11)=
0
090,07− mm; c=
15,0
025,0+ mm;
Abaterile limită pentru lățimea canalului de pană la dornul port freză (b 1) : H9 sau N9.
Abaterile limită la diametrul alezajului frezei (d) : H7.
Abaterile limită la diametrul dornului portfreză (d) : h 6.
Forța ce solicită pana se calculează cu expresia :


+=
412
ft
dMF [N] unde:
Mt – momentul de torsiune ce soli cită dornul, [Nּmm];
µ = 0,15 – coeficientul de frecare dintre pan ă și alezajul frezei.
Mt = 26743, 5 Nּmm
5, 1403415,01325, 267432=


+=
F
N
Lungimea necesară a penei:
aphFc
121 unde:
C1 – coeficient al distribuției neuniforme a presiunii dintre pană și alezajul frezei: C
1 = 1,15;
h – înălțimea penei: h = 7 mm;
pa – presiunea admisibilă în cazul unei solicitări cu forțe ce acționează după un ciclu pulsator:
pa = 70 MPa.
59,67075, 140315,12=l
mm
Se alege o valoare normalizată pentru lungimea penei: l = 10 mm.
Pana este : Pană A 8x7x10 STAS 1004 – 81.
Pentru pene paralele se impune folosirea un ui oțel cu
 r min = 590 N/mm2 , OL 60 1K, STAS
500/2 -80.
Pana se verifică în zona de încastrare calculând:
• tensiunea de forfecare:
54,171085, 1403===lbF
f N/mm2 ;
• tensiunea de încovoiere:
ziWYF=

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 62

6,02815,0
2===bY
mm
67,1066810
62 2
===blWz
mm3
89,767,1066,05, 1403==i
N/mm2
– Tensiunea echivalentă se determină cu relația:
39,31 54,173 89,7 32 2 2 2=+=+=f i e 
N/mm2
150e
N/mm2. Se verifică.

3.7. Calculul forțelor și momentelor din prelucrare

Forța perifencă care permite calcularea momentului de torsiune, este dată de relația generală:
vPFmed
p6000=
(3.14)
daN Fp 43,5927,28600028,0==

Forța de frezare are o direcție oarecare în spațiu care poate fi stabilită știind componentele
sale pe trei axe reciproc perpendiculare:
• Fh – componenta orizontală (de avans) a forței de frezare;
• Fv- componenta verticală a forței de frezare;
• Fa – componenta axială a forței de frezare;
• Fp- componenta periferică (tangențială) a forței de frezare.
Avem următoarele relații între componentele forței de așchiere:
• Fa = 0 daN;
•
daN F Fp h 05,1643,5927,0 27,0 === ;
•
daN F Fp v 38,4343,5973,0 73,0 === .
Datorită forței periferice de frezare, dornul este solicitat la torsiune. Se determină momentul
de torsiune al frezei:
2f p
tDFM=
(3.15)

35, 267429043,59
2===f p
tDFM
daNmm = 26,74 Nm.
Componenta radială a forței de așchiere F r solicită dornul la încovoiere:
25,46 38,43 05,162 2 2 2=+ =+=v h r F F F
daN unde:
Fh = 32,26 daN;
Fv = 87,22 daN.
Aleg lungimea dornului l = 100 mm.

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 63

Momentul de încovoiere este (dornul frezei va fi încastrat la un capăt):
19,867 10025,46163
163=== lF Mr i
daNּmm = 8,67 Nm
Momentul de încovoiere echivalent M iech este:
43,2811 35, 2674 19,8672 2 2 2= + =+=t i iech M M M
daNּmm
323
fnec
ynecdW=
;
ai
yneciech
WM ;
ynec
aiiechWM ;
3332
32aiiech
fnecfnec
aiiech Mdd M

 
84,93043,2811323 =fnecd
mm. df = 32 mm.
3.8. Stabilirea schemei de ascuțire

De obicei , frezele se ascut pe fața de degajare. Corpul abraziv
execută mișcarea de rotație, iar freza execută mișcarea de avans.
Corpul abraziv are formă de oală conică și suprafața de ascuțire a
acestuia este tangentă la suprafața de degajare.

3.9. Condiții tehnice generale de calitate

Condițiile tehnice de calitate pentru freze din oțel rapid cu alezaj și dinți frezați și detalonați se
dau în STAS 6663 -78.
a) Forme și dimensiuni
Forma și dimensiunile frezelor trebuie să fie conform standardelor sau normelor
dimensionale în vigoare, iar pentru tipuri speciale de freze, conform desenelor de execuție acceptate
de comun acord de către producător și beneficiar.
b) Abateri limită
– la diametrul exterior conform standardelor în vigoare, în câmpul de toleranțe js16: + 0,02
mm;
– la diametrul alezajului de fixare, în câmpul de toleranțe H7: df= conform STAS 8103 -68;
– la lăți me, în câmpul de toleranțe js16: + 0,2 mm;
– la raza profilului, în câmpul de toleranțe h11;
– la unghiul de degajare și de așezare α : + 2°;
– la cilindricitate, conform clasei de precizie VII, STAS 7392 -66.
La dimensiunile fără toleranță abaterile limită vor fi conform STAS 2300 – 66, execuție
mijlocie.
c) Bătaia radială și frontală
Bătaia radială și frontală admisă a tăișurilor nu trebuie să fie mai ridicate decât valorile:
bătaia radială a vârfului dintelui : 100 μm=0,01 mm. ;
Figura 3.5. Schema de ascuțire a
frezei

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 64

bătaia frontală a frezei: 16 μm;
bătaia profilului: 100 μm=0,01 mm.;
d) Rugozitatea suprafețelor sculei Ra
supra fața de degajare: 1,6 µm;
suprafața alezajului: 1,6 µm;
supraf ețele frontale : 1,6 µm;
supra fața de așezare pe conturul profilului : 3,2 µm.
Duritatea părții așchietoare, după tratament termic, trebuie să fie minim HRC=6 3, pentru
freze din oțel rapid. Se recomandă aplicarea de tratamente termochimice după tratamentul de
îmbunătățire care pot ridica duritatea la 70 HRC.

BIBLIOGRAFIE

1. Santvick Coromant – „Metro cutting tehnology”, Suedia ,2010.
2. Ion Cristea – „Studiul construcției și geometriei sculelor așchietoare” Ed. Tehnică Info. Chișinău
2003.
3. Mihai Gherghel -„Bazele proiectări i sculelor așchietoare” 2 002.
4. Ștefan Enache -„Tehnologia sculelor așchietoare” Ed. Tehnică București 1988.
5. Valentin Catană -„Așchiere si scule așchietoare” Bacău 1988.
6. Emilian Țâru – „Proiectarea sculelor așchietoare. Indrumar de proiectare” Galați 1982.
7. Vitaliy Belous – „Sinteza sculelor așchietoare” Junimea 1980.
8. Gheorghe Secară – „Proiectarea sculelor așchietoare. Îndrumar de proiectare” Ed. Tehnică și
Pedagogică 1979.
9. Ștefan Enache – „Proiectarea si tehnologia sculelor așchietoare primare” Ed Didactică Pedagogi că
București 1973.
10. Mihai Cozmâncă – „Scule așchietoare. Îndrumar” Junimea Iași 1972.
11. Vitaliy Belous – „Proiectarea sculelor” Junimea 1973.
12. Institutul Român de Standardizare – Scule a șchietoare și portscule pentru prelucrarea metalelor,
Vol. 1, Editura Tehnică
13. Institutul Român de Standardizare – Organe de Mașini, Vol. 1a, Prescripții generale de
proiectare. Elemente de legătură și transmisie, Editura Tehnică
14. https ://vdocuments.site/proiectarea -frezei -disc-modul.html

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 65

Capitolul 4. Proiectarea unui dispozitiv special pentru operația de “găurire ” a
reperului “Roat ă dințată m=4,5, z=36 ”

4.1.Structura geometric ă și tehnologică a reperului
4.1.1. Desenul de execuție

Figura 4.1. Desen de execuție “Roat ă dințată m=4,5, z=36 ”
4.1.2. Schița axonometrică a reperului – 3D:

Figura 4.2. Schița 3D a reperului cu suprafețele notate

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 66

4.1.3. Identificarea suprafețelor și codificarea lor
Tabelul 4.1. Suprafețe ale reperului
Poziția Tip suprafață Cod Dimensiuni
[mm] Toleranțe Ra
[µm]
1 Suprafață plană -frontală SPF-01 Ø100xØ70 6,3
2 Suprafață plană -frontală SPF-02 Ø171x Ø135 6,3
3 Suprafață plană -frontală SPF-03 Ø171x Ø70 12,5
4 Suprafață cilindrică -interioară SCI-01 Ø70×70 H7



+
003,0
1,6
5 Suprafață cilindrică -interioară
(x6) SCI-02 Ø10×20 12,5
6 Suprafață cilindrică -exterioară SCE-01 Ø00×25 12,5
7 Suprafață conică scurtă SKT -01 4,5×15° 12,5
8 Suprafață cilindrică -exterioară SCE-02 Ø171×45 h8




−063,00 6,3
9 Suprafață conică scurtă SKT -02 2×45° 12,5
10 Suprafață conică scurtă SKT -03 1×45° 12,5
11 Canal liniar deschis CLD 70x20x4,9 20±0,26
74,9



+
020,0 1,6
12 Suprafață evolventică –
dantură SE-D 45×10,125x
Ø151 h8




−063,00 0,8
13 Suprafață conică scurtă SKT -04 2×45° 12,5
14 Suprafață conică scurtă SKT -05 4,5×15° 12,5
15 Canal circular drept CCD -01 17,5×12,5/
Ø100 12,5
16 Canal circular drept CCD -02 17,5×12,5/
Ø100 12,5
4.2. Calculul operației de găurire
4.2.1. Operația de găurire

O singură fază – Burghiere:
Tip suprafață – Cilindrică interioară SCI -02 (5) (x6): – dimensiuni : D =Ø10; L=20 mm (L<10D)
Sculă – burghiu elicoidal Ø10 (burghiu cu ascuțire simplă ): D=Ø10, L=133 mm, l=87 mm ,2χ=120°
Material :Rp3 – Oțel rapid

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 67

Figura 4.3. Schița operației de găurire
4.3. Mecanismul de orientare
4.3.1. Schema de orientare
4.3.1.1. Condiții și restricții geometrice

– toleranța de distanță unghiulară 60°±5 ’ față de suprafața 4 cilindrică interioară A (Ø70H7);
– cota de poziționare 70±0,1 față de suprafața plană frontală 1;
– paralelism față de canalul liniar deschis CLD 10.

4.3.1.2. Baze de cotare
– Baza de cotare 1 – suprafața 1 pentru cota de poziționare 70 mm;
– Baza de cotare 2 – suprafața 4 pentru echidistanța g ăurilor pe Φ120;
– Baza de cotare 3 – suprafața 10 pentru paralelism.

4.3.1.3. Baze de orientare
– Baza de orientare 1 – suprafața 1 – suprafață plană frontală; dimensiuni: D=95 mm, d=70 mm
– Baza de orientare 2 – suprafața 4 – suprafață cilindrică interioară ; dimensiuni: D=70H7 mm ,H=70
mm
– Baza de orientare 3 – suprafața 10 – canal liniar deschis ; dimensiuni: b=15 mm ; l = 70 mm; h = 5
mm.

4.3.1.4. Elemente de orientare cu grade de libertate

– Baza de orientare 1 – orientare pe suprafață plană frontală SPF -01 cu placă de reazem/guler
-grade de libertate=3 – 1 translație (Tz) și 2 rotații (Rx și Ry).
Se adoptă: „Reazem plan/guler (Fig. 4.3) ”;

Dimensiuni adaptate conform tabelului 4.2., Volum 1, “Plac ă de sprijin de tip I L/h=100/10
mm”

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 68

– material: Otel laminat de calitate, usor aliat OLC15
– tratament termic: cementare + c ălire (pentru durificarea suprafe ței de a șezare).
Pentru fixare se folosesc 4 șuruburi cu cap cilindric crestat M6 x 20mm – STAS 3954 -69.
– Notare: Placă Φ100 (h6) x 10
– Material: OLC15 ceme ntat 0,8 -1,2 mm și călit la: 55 -60HRC

– Baza de orientare 2 – orientare pe suprafața cilindrică interioară SCI -04 cu bolț cilindric
-grad de libertate= 2: 2 translații (Tx+Ty)
Se adoptă:” Bolț de centrare” (Fig 4. 4) dupa diametrul suprafeței 4 – (Φ70)
Dimensiuni adaptate conform tabelului 4.11., Volum 1, “Bolț de centrare tip I d=70
mm”
– material: O țel laminat de calitate, ușor aliat OLC15
– tratament termic: c ălire (pentru durificarea suprafetei de centrare).

Notare : Bolț cilindric 70 – ( Fig 4.3.2)
Material :OLC15 cementat pe 0,8 -1,2 mm și călit cu duritatea 55 -60 HRC

– Baza de orientare 3 – orientare pe canal liniar deschis CLD -10 cu pană
-grad de libertate =1: 1 rotație Rz
Se adoptă:” Pană paralelă forma A” (Fig 4. 5) dupa lățimea canalului de pană a
suprafeței 10 – (20 mm.)
– material: Otel laminat OL50

Notare : Pană A 20×12,5×30

4.3.2. Alegerea elementelor de orientare

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 69

Figura 4.4. Placă de reazem (Guler)

D D0 H d d1 d2 t c Nr găuri
Dimensiune
[mm] 100 68 10 36 6,6 11 4,8 1 4
Toleranță
[μm] h6
Rugozitate
[μm] 6,3 0,8 3,2 3,2

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 70

Figura 4.5. Bolț cilindric

Se execută cu canal de pană pentru asamblarea cu pană a acestuia pentru a elimina toate
gradele de libertate ale reperului (Fig. 4. 6.).

Figura 4.6. Soluția constructivă cu canal de pană
d d1 L h h1 f a
Dimensiune
[mm] 70 35 76 30 10 4 2,5
Toleran ță [μm] d9 n6
Rugozitate [μm] 0,8 0,8 0,8 0,8 6,3

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 71

Figura 4.7. Pană forma A
l b h c
Dimensiune [mm] 30 20 12,5 0,5

4.4. Mecanismul de fixare
4.4.1. Proiectarea mecanismului de fixare
– Schema de aplicare a for țelor de fixare și acționare

Mecanismul de fixare adoptat va fi cu filet. Filetul va fi dimensionat M10. Soluția adoptată
va fi cu prezon înșurubat în bolț. Roata dințată va fi fixată de o șaibă detașabilă, iar strângerea se va
face cu o piuliță hexagonală cu guler.
Alegere/dimensionare elemente componente :
Se adoptă :
– Prezon pentru înșurubat : se adoptă un p rezon complet filetat (pe toată suprafața sa cilindrică)
STAS 3953 -67 – (Fig 4. 9)
L=80 mm , d=10 mm

Figura 4.9. Prezon pentru înșurubat

– Șaibă detașabilă plată: se adoptă o șaibă conform dimensiunilor filetului șurubului: M10
STAS 8782 -71, din Tabelul 4.40, Volumul 1

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 72

Figura 4.10. Șaibă detașabilă plată

Filetul
șurubului d d1 h c D H
M10 11 24 1 1 90 8

– Piuliță hexagonală cu guler: se adoptă piuliță conform dimensiunilor filetului M10x1,25 din
STAS 4412 -70, din Tabelul 4.65, Volumul 1

Figura 4.11. Piuliță hexagonală cu guler

Filet d S Dmin m Dd a
M10x1,25 17 18,9 15 22 4

4.4.2. Calculul forțelor de fixare și acționare, verificare

Momentul de răsturnare a semifabricatului față de muchia A:

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 73

QdXFa=2
,
unde: F a – forța de avans
X – brațul forței asupra muchiei A;
d – diametrul mic al semifabricatului;
Q – forța internă dezvoltată de strângerea piuliței; se determină cu relația:
aFdXQ=2
,
în care:
mmd DX 75,821005,117
22=−=−= ,
unde: D 2 – diametrul semifabricatului până la gaură
N FdXQa 55,368 210610075,82 2===

Forța de fixare necesar ă, dezvoltat ă în axa prezonului și a bol țului:
N QK Fs snec 73,729 55,36898,1 ===

98,11,1118,14 3 2 1 === KKKK Ks

În care: K 4 = 1,1 din Tabelul 5.3, pentru solicitarea predominantă forța de avans (solicitarea de
așchiere care tinde sa scoată semifabricatul din echilibru).

Piulița este ac ționat ă cu ch eie fix ă standard, momentul de ac ționare este determinat cu
relația:
()f m m d LF M == 5,11

Forța de fixare:
()



−−++=
2 23 3
3 2s ps p s fm m
s
d Dd DtgdLFF


Pentru proiectarea mecanismului se adopta dimensiunile standardizate ale filetului Metric:
df=10 mm;
pf=1,25 mm.
pentru care:
() mm d Df p 22 2,22 ==
mm d df s 11 )15,11,1( ==

μs = 0,15
1725,0 15,1==s f

()N
tgFs 55, 8571
121 4841331 1064805,021,0520000
11 2211 22
315,079,928,2210200 100
2 23 3=



−−+=




−−++=

α – unghiul elicei filetului, α=2÷4° pentru filet metric;
28,21025,1=


=



=  arctgdparctg
ff

φ=arctg μf= arctg 0,1725= 9,79°
Verificare:
Fs=8571,55 N >F s nec=729,73 N

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 74

De aici rezultă că mecanismul de fixare adoptat poate fi utilizat cu maxima siguranță .

Alegerea bucșei de ghidare

– Bucșă de ghidare fixă cu guler; pentru operația de burghiere cu burghiu cu d=Ø10 mm
– Se alege in funcție de d=Ø 6÷Ø10 mm în functie de lungimea de ghidare a sculei .
mm d L 18108,1 8,1 ==

Se adoptă bucșă lun gă l= 20 mm

Figura 4.12. Bucșă cu guler
Mărimea h a distanței dintre suprafața frontală a bucșei și suprafața piesei pentru burghiere se alege
din Tabelul 2.26, Volumul I:
()mm d h 2017 )27,1( ==
. Se adoptă
mm h 5,18= .

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 75

4.5. Structura geometrică si funcțională a dispozitivului de găurit
4.5.1. Schița dispozitiv de găuri t

Figura 4.13. Schița dispozitivului
4.5.2. Descrierea tehnică și funcțională

Dispozitivul de g ăurit este alcătuit din următoarele elemente componente: (Fig 4.13)

1 – placă de bază;
2 – reazem plan/guler ;
3 – placă suport ;
4 – pană paralelă tip A;
5 – articulație;
6 – placă superioară;
7 – piuliță hexagonală ;
8 – prezon M10 ;
9 – bucșă de ghidare;
10 – șaibă detașabilă plată;
11 – contrapiuliță;
12 – bolț cilindric;
13 – subansamblu de indexare (alcătuit din: știft cu arc, suport) ;
14 – rulment axial.

Pentru operația de găurire a roții dințate s -a proiectat un dispozitiv. Orientarea
semifabricatului față de scula așchietoare se realizează cu o placă de reazem de formă cilindrică
plasată dedesubtul piesei, un bolț cilindric care va fi montat în alezajul piesei și o pană pentru

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 76

asamblarea roții cu bolțul în condiții de siguranță (eliminarea rotirii față de axa z). Pentru asamblarea
roții cu bolțul cu pană în bolt se va p relucra un canal de pană. S-a adoptat o bucșă de ghidare a sculei
față de suprafața de prelucrat, cu diametrul interior d=Φ10 . Pentru fixarea piesei în dispozitiv s -a ales
un mecanism de fixare cu filet, format din prezon, piuliță și șaibă plată. Prezonul va fi filetat în bolț,
astfel încât bolțul va fi găurit și filetat pe 10 mm. Pentru asigurarea strângerii s -a folosit o contrapiuliță
deasupra bolțului. Șaiba va fi astfel plasată și dimensionată în diametru ca să strângă peste suprafața
frontală a semifab ricatului. Fixarea șaibei de roată se asigură cu o piuliță hexagonală. Placa superioară
va fi găurită cu d= Φ70 pentru ușurința montării și umblării la sistemul de fixare, și găurită cu d= Φ15
pentru introducerea bucșei. Pentru indexarea găurilor (prelucra rea a 6 găuri fiecare la distanță de 60°),
se găurește pe suprafața cilindrică a gulerului (reazemului plan) 6 găuri la distanță egală d= Φ3. Pentru
a putea fi rotit reperul de prelucrat se plasează un rulment axial pe diametrul mic al bolțului. După
fieca re rotire a reperului, pentru a putea bloca deplasarea acestuia se folosește un subansamblu de
indexare cu știft cu arc.

BIBLIOGRAFIE
1. Stănescu I. – Dispozitive pentru mașini – unelte, Ed. Tehn. București, 1969
2. Sanda Vasii Rosculet – Proiectarea Dispozitiv elor – Ed. Did. si Ped. Buc. 1982
3. Elemente de proiectare a dispozitivelor, Volumul 1
4. Elemente de proiectare a regimurilor tehnologice, Volumul 2

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 77

Capitolul 5. Managementul unei secții de prelucrări mecanice și a costurilor

5.1. Determinarea ciclurilor de reparații ale mașinilor – unelte

Întocmirea planului anual de reparații este reglementată prin normativele de întreținere
tehnică ce reprezintă un ansamblu de norme tehnice privind planificarea și executarea lucrărilor de
reparație.
Sistemul de r eparații preventive impune lucrărilor de reparație o succesiune riguros
determinată de durata de serviciu a diferitelor componente constructive ale utilajelor.
Utilajele sunt supuse în exploatare la următoarele tipuri de reparații :
• revizie tehnică R t
• reparații curente care pot fi de gradul I R c1 si de gradul II R c2
• reparație capitală R k
Reparațiile capitale reprezintă intervențiile ce se execută în mod planificat după expirarea
cifrului de funcționare din normativ pentru menținerea caracteristicilo r tehnico -economice inițiale
și preîntampinarea ieșirii fondurilor fixe din funcționare inainte de termen.
Între două reparații capitale utilajele sunt supuse mai multor revizii tehnice și reparații
curente.
Intervalul dintre două reparații capita le succesive plus durata celei de -a doua reparație capitală
reprezintă ciclul de reparații.
Numărul,felul și succesiunea intervențiilor de -a lungul ciclurilor de reparații reprezintă
structura ciclului de reparații.
Cunoscându -se felul ultimei intervenții suportate de utilaj în anul de bază și
structura sa de reparație, se poate determina felul și succesiunea reparațiilor ce vor avea loc în
perioada ce urmează.
Pentru întocmirea planului de reparații trebuie determinate :
– durata de serv iciu normată ;
– ciclul de reparație ;
– intervalul dintre două intervenții ;
– numărul de intervenții într -un ciclu de reparație in zilele lucrătoare ;
– numărul de ore de lucru necesare executării reparațiilor .

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 78

Tabelul 1. Extras din normativul de întrețineri și reparații tehnice
RtRcIRcII RkRtRcIRcIIRk RtRcIRcIIRkRtRcIRcIIRk
1 23 4 5 6 7 891011 131415161718 19 20 21 22
SNA 400 10 31350 2700 8100 24300 9621 16132025180 500 900 25 52
S 200 TG 15 21450 2900 8700 26100 9621 16121921170 510 920 6 11
G40 15 21450 2900 8700 26100 3211 1267640120 324 35 50
FUS 22 15 31500 3000 9000 27000 9621 16132127180 540 800 17 36
Jung tip C8 15 31500 3000 9000 27000 9621 17142333220 660 1200 8 16
ZSTZ 500 x 10 15 31500 3000 9000 27000 9621 19203650300 900 2000 8 16Numărul de
intervenții într-
un ciclu de
reparațiiNumărul
de R k ce
se pot
executa
în timpul
duratei
de
serviciu
312
2
2
2
Codul de clasificare a mașiniiDurata de serviciu normatăNumărul de schimburi
Ciclul de reparare și
intervalul dintre intervențiile
de reparare [ore]
3
3Costul unei Rk (%) din valoarea de
inventar a fondului fix
Cota anuală Rt și RcTimpul de
staționare
pentru
executarea
reparației [zile]Numărul de ore
necesar pentru
executarea
reparației [ore]

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 79

Tabelul 5.2. Fond de timp de funcționare
Luna și anul Zile lucrătoare Fondul de timp disponibil al utilajului
[ore]
În 2 schimburi În 3 schimburi
Ianuarie 2018 20 320 480
Februarie 2018 20 320 480
Martie 2018 22 352 528
Aprilie 2018 19 304 456
Mai 2018 21 336 504
Iunie 2018 20 320 480
Iulie 2018 22 352 528
August 2018 22 352 528
Septembrie 2018 20 320 480
Octombrie 2018 23 368 552
Noiembrie 2018 21 336 504
Decembrie 2018 19 304 456
TOTAL 249 3984 5976
Se execută separat câte un tabel pentru fiecare grup de mașini – unelte cu același valori la
ciclul de reparare și intervalul dintre intervențiile de reparare.

Tabelul 5.3
Ore de
funcționare Tipul reparației Numărul
reparației Durata și perioada
reparației
SNA 400
1350 Rt Rt1 23.03 – 26.03
2700 Rt, RcI RcI1 20.06 – 28.06
4050 Rt Rt2 18.09 – 19.09
5400 Rt, RcI RcI2 10.12 – 18.12
6750 Rt Rt3
8100 Rt, RcI, RcII RcII1
9450 Rt Rt4
10800 Rt, RcI RcI3
12150 Rt Rt5
13500 Rt, RcI RcI4
14850 Rt Rt6
16200 Rt, RcI, RcII RcII2
17550 Rt Rt7
18900 Rt, RcI RcI5
20250 Rt Rt8
21600 Rt, RcI RcI6
22950 Rt Rt9
24300 Rt, RcI, RcII, Rk Rk1

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 80

Tabelul 5.4.
Ore de
funcționare Tipul
reparației Numărul
reparației Durata și perioada reparației
S 200 TG G40
1450 Rt Rt1 15.05 – 16.05 15.05 – 16.05
2900 Rt, RcI RcI1 24.09 – 02.10 24.09 – 26.09
4350 Rt Rt2
5800 Rt, RcI RcI2
7250 Rt Rt3
8700 Rt, RcI, RcII RcII1
10150 Rt Rt4
11600 Rt, RcI RcI3
13050 Rt Rt5
14500 Rt, RcI RcI4
15950 Rt Rt6
17400 Rt, RcI, RcII RcII2
18850 Rt Rt7
20300 Rt, RcI RcI5
21750 Rt Rt8
23200 Rt, RcI RcI6
24650 Rt Rt9
26100 Rt, RcI, RcII, Rk Rk1

Tabelul 5.5
Ore de
funcționare Tipul
reparației Numărul
reparației Durata și perioada reparației
FUS 22 Jung tip C8 ZSTZ 500 x
10
1500 Rt Rt1 02.04 – 03.04 02.04 – 03.04 02.04 – 03.04
3000 Rt, RcI RcI1 06.07 – 16.07 06.07 – 17.07 06.07 – 19.07
4500 Rt Rt2 12.10 – 15.10 11.10 – 12.10 09.10 – 10.10
6000 Rt, RcI RcI2
7500 Rt Rt3
9000 Rt, RcI, RcII RcII1
10500 Rt Rt4
12000 Rt, RcI RcI3
13500 Rt Rt5
15000 Rt, RcI RcI4
16500 Rt Rt6
18000 Rt, RcI, RcII RcII2
19500 Rt Rt7
21000 Rt, RcI RcI5
22500 Rt Rt8
24000 Rt, RcI RcI6
25500 Rt Rt9
27000 Rt, RcI, RcII,
Rk Rk1

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 81

PLAN DE REPARAȚII
Tabelul 7
IanuarieFebruarieMartieAprilieMaiIunieIulieAugustSeptembrieOctombrieNoiembrieDecembrie
Felul lucrării Rt RcI Rt RcI
Ziua lucrătoare
când începe
lucrarea23 20 18 10
Numărul zilelor
de staționare1 6 1 6
Felul lucrării Rt RcI
Ziua lucrătoare
când începe
lucrarea15 24
Numărul zilelor
de staționare1 6
Felul lucrării Rt RcI
Ziua lucrătoare
când începe
lucrarea15 24
Numărul zilelor
de staționare1 2
Felul lucrării Rt RcI Rt
Ziua lucrătoare
când începe
lucrarea2 6 12
Numărul zilelor
de staționare1 6 1
Felul lucrării Rt RcI Rt
Ziua lucrătoare
când începe
lucrarea2 6 11
Numărul zilelor
de staționare1 7 1
Felul lucrării Rt RcI Rt
Ziua lucrătoare
când începe
lucrarea2 6 9
Numărul zilelor
de staționare1 9 1LUNILE ANULUI
MAȘINĂ DE
RECTIFICAT
INTERIOR Jung tip
C8
MAȘINĂ DE
RECTIFICAT
DANTURĂ ZSTZ
500 x 101 STRUNG
UNIVERSAL SNA
400
5
6PLAN DE
REALIZAT
4 MAȘINĂ DE
FREZAT
UNIVERSALĂ FUS
223 MAȘINĂ DE
GĂURIT G402 MAȘINĂ DE
BROȘAT S 200 TGNr.
crt.DENUMIREA
MAȘINII UNELTE

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 82

5.2. Determinarea fondurilor de timp de funcționare și a normelor de timp pe tipuri de mașini –
unelte

Mărimea fondurilor de timp disponibil al unităților de utilaj depinde de durata de timp
considerată (an/trimestru/lună), de pierderile planificate de timp datorat regimului de lucru și reparării
utilajelor.
În funcție de acești parametri se deosebesc următoarele categorii de fonduri de timp:
1) Fond de timp calendaristic:
()oreDNz FS s c c=
zc – numă rul de zile calenda ristice din perioada considerată ; zc = 365 (zile).
Ns – numă rul de schimburi dintr -o zi;
DS – durata schimbului; h = 6 ore;
2) Fond de timp tehnic:
) ( ) (c t S s k c t RR DN Rz F +−−= (ore)
Rk – număr de zile cât utilajul stă în reparație capitală ; Rk=0[zile];
Rc – număr de ore cât utilajul stă în reparații curente
Rt – număr de ore câ t utilaju l stă în revizii tehnice.
3) Fond de timp nominal:
()oreDNz FS s l n=
zl – numărul de zile lucrătoare din perioada considerată, z l=249 zile
4) Fond de timp disponibil:
()oreRR DN Rz Fc t S s k l d ) ( ) ( +−−=
5) Fond de timp efectiv:
()oreT F Fp d ef−=
Tp – pierderi de timp datorate unor situații neprevăzute sau neplanificate; se adoptă T p=0.

Strung SNA 400:
❖
ore FSNAc 876083 365)400 ( ==
❖
ore FSNAt 8350 41024 365)180 1802525(83)0 365()400 ( =−=+++−−=
❖
ore FSNAn 597683 249)400 ( ==
❖
ore FSNAd 5566 410 5976)180 1802525(83)0 249()400 ( =−=+++−−=
❖
ore FSNAef 55660 5566)400 ( =−=

Mașina de broșat S 200 TG:
❖
ore FTG Sc 584082 365) 200( ==
❖
ore FTG St 5649 19116365)17021(82)0 365() 200( =−=+−−=
❖
ore FTG Sn 398482 249) 200( ==
❖
ore FTG Sd 3793 191 3984)17021(82)0 249() 200( =−=+−−=
❖
ore FTG Sef 37930 3793) 200( =−=

Mașina de găurit G40:
❖
ore FGc 584082 365)40( ==
❖
ore FGt 57944616365)406(82)0 365()40( =−=+−−=
❖
ore FGn 398482 249)40( ==
❖
ore FGd 393846 3984)406(82)0 249()40( =−=+−−=
❖
ore FGef 39380 3938)40( =−=

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 83

Mașina de frezat universală FUS22:
❖
ore FFUSc 876083365)22 ( ==
❖
ore FFUSt 8526 23424 365)27 18027(83)0 365()22 ( =−=++−−=
❖
ore FFUSn 597683 249)22 ( ==
❖
ore FFUSd 5742 234 5976)27 18027(83)0 249()22 ( =−=++−−=
❖
ore FFUSef 57420 5742)22 ( =−=

Mașina de rectificat interior Jung tip C8:
❖
ore FCTipc 876083 365)8 ( ==
❖
ore FCTipt 8474 286 8760)33 22033(83)0 365()8 ( =−=++−−=
❖
ore FCTipn 597683 249)8 ( ==
❖
ore FCTipd 5690 286 5976)33 22033(83)0 249()8 ( =−=++−−=
❖
ore FCTipef 56900 5690)8 ( =−=

Mașina de rectificat dantură ZSTZ 500 x 10:
❖
ore Fx ZSTZc 876083365)10 500 ( ==
❖
( ) ore Fx ZSTZt 8360 400 8760 50 3005083)0 365()10 500 ( =−=++−−=
❖
ore Fx ZSTZn 597683249)10 500 ( ==
❖
( ) ore Fx ZSTZd 5576 400 5976 50 3005083)0 249()10 500 ( =−=++−−=
❖
ore Fx ZSTZef 55760 5576)10 500 ( =−=

Norma de timp pe tipuri de mașini – unelte:
.min94,1714,698,582,5)400 ( =++=SNATN

.min17,1) 200(=TG STN

.min82,3)40(=GTN

.min79,75)22 (=FUSTN

.min38,3)8 (=JungtipCTN

.min8,123)10 500 (=x ZSTZTN

5.3. Determinarea productivității anuale pe tipuri de mașini – unelte:

Productivitatea anuală se determină cu următoarea relație:
 an operatii repereNFP
MUii
Tef
a / 60 − =

Strung SNA 400:
()an oper repereore
NF
P
SNATSNAef
SNAa /atii 3846, 1861560.min94,17556660
400)400 (
)400 ( − = = =
Mașina de broșat S 200 TG:
()an oper repereore
NF
P
TG STTG Sef
TG Sa /atii 5897, 203743 60.min17,1397360
200) 200(
) 200( − = = =

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 84

Mașina de găurit G40:
()an oper repereore
NFP
GTGef
Ga /atii 4031, 61853 60.min82,3393860
40)40(
)40( − = ==

Mașina de frezat universală FUS 22:
()an oper repereore
NFP
FUSTFUSef
FUSa /atii 7184, 4545 60.min79,75574260
22)22 (
)22 ( − = = =

Mașina de rectificat interior Jung tip C8:
()an oper repereore
NFP
CTIPTCTIPef
CTIPa /atii 9171, 10100560.min38,3569060
8)8 (
)8 ( − = = =

Mașina de rectificat dantură ZSTZ 500 x 10:
( )an oper repereore
NFP
x ZSTZTx ZSTZef
x ZSTZa /atii 4232, 2702 60.min8,123557660
10 500)10 500 (
)10 500 ( − = = =

5.4. Determinarea tipului de producție. Metoda indicilor de constanță.

Se calculeaz ă mai întâi ritmul mediul anual: 𝑟𝑔𝑖=𝐹𝑛𝑖
𝑁𝑔∙60,
Unde: N g – volumul anual al produc ției, se recomandă 500.000 buc./an; pentru piese complexe, de
exemplu arbori sau roți dințate sau pentru piese de dimensiuni mari se recomandă 50.000 buc./an.
Strung SNA 400: 𝑟𝑔1=𝐹𝑛
𝑁𝑔∙60=5976
50000∙60=7,17
Mașina de broșat S 200 TG: 𝑟𝑔2=𝐹𝑛
𝑁𝑔∙60=3984
50000∙60=4,78
Mașina de găurit G40: 𝑟𝑔3=𝐹𝑛
𝑁𝑔∙60=3984
50000∙60=4,78
Mașina de frezat universală FUS 22: 𝑟𝑔4=𝐹𝑛
𝑁𝑔∙60=5976
50000∙60=7,17
Mașina de r ectificat interior Jung tip C8: 𝑟𝑔5=𝐹𝑛
𝑁𝑔∙60=5976
50000∙60=7,17
Mașina de rectificat dantură ZSTZ 500 x 10: 𝑟𝑔6=𝐹𝑛
𝑁𝑔∙60=5976
50000∙60=7,17

Apoi calculăm indicele de constanță al fabricației: 𝑇𝑔𝑖=𝑁𝑇𝑖
𝑟𝑔𝑖
Strung SNA 400: 𝑇𝑔1=𝑁𝑇
𝑟𝑔1=17,94
7,17=2,5
Mașina de broșat S 200 TG: 𝑇𝑔2=𝑁𝑇
𝑟𝑔2=1,17
4,78=0,24
Mașina de găurit G40: 𝑇𝑔3=𝑁𝑇
𝑟𝑔3=3,82
4,78=0,8
Mașina de frezat universală FUS 22: 𝑇𝑔4=𝑁𝑇
𝑟𝑔4=75,79
7,17=10,57
Mașina de rectificat interior Jung tip C8: 𝑇𝑔5=𝑁𝑇
𝑟𝑔5=3,38
7,17=0,47
Mașina de rectificat dantură ZSTZ 500 x 10: 𝑇𝑔6=𝑁𝑇
𝑟𝑔6=123 ,8
7,17=17,27

În final, se determină coeficientul care indică tipul de producție K g: 𝐾𝑔𝑖=𝑟𝑔𝑖
𝑁𝑇𝑖=1
𝑇𝑔𝑖

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 85

Strung SNA 400: 𝐾𝑔1=𝑟𝑔1
𝑁𝑇=1
𝑇𝑔1=1
2,5=0,4 (masă);
Mașina de broșa t S 200 TG: 𝐾𝑔2=𝑟𝑔2
𝑁𝑇=1
𝑇𝑔2=1
0,24=4,17 (serie mare);
Mașina de găurit G40: 𝐾𝑔3=𝑟𝑔3
𝑁𝑇=1
𝑇𝑔3=1
0,8=1,25 (serie mare);
Mașina de frezat universală FUS 22: 𝐾𝑔4=𝑟𝑔4
𝑁𝑇=1
𝑇𝑔4=1
10,57=0,095 (masă);
Mașina de rectificat interior Jung tip C8: 𝐾𝑔5=𝑟𝑔5
𝑁𝑇=1
𝑇𝑔5=1
0,47=2,13 (serie mare);
Mașina de rectificat dantură ZSTZ 500 x 10: 𝐾𝑔6=𝑟𝑔6
𝑁𝑇=1
𝑇𝑔6=1
17,27=0,06 (masă)

Dacă 𝐾𝑔𝑖<1, producția realizată va fi de masă;
Dacă 1≤𝐾𝑔𝑖<10, producția adoptată va fi de serie mare;
Dacă 10≤𝐾𝑔𝑖<20, producția adoptată va fi de serie mijlocie;
Dacă 𝐾𝑔𝑖≥20, producția adoptată va fi de serie mică.

Coeficientul K g se încadrează în mai multe tipuri de producție. Ca să adoptăm tipul de
producție, stabilim pe cel cu ponderea mai mare:
a) Producție de mas ă: 𝑎=3
6∙100 =50 %;
b) Producție de serie mare: 𝑏=3
6∙100 =50 %.
Rezultă că tipul de producție adoptat pentru reperul Roată dințată m=4,5 mm, z=36 este
producție de masă .

5.5. Amplasarea locurilor de muncă și a mașinilor – unelte

Se determină numărul de mașini – unelte utilizate într -un atelier:
𝑚𝑖𝑗=𝑁𝑔∙𝑁𝑇𝑖
𝐹𝑑𝑖∙60 [𝑀.𝑈.],
Unde: m ij – numărul de mașini – unelte din grupa i a produsului j.

𝑚𝑆𝑁𝐴 400=𝑁𝑔∙𝑁𝑇𝑆𝑁𝐴 400
𝐹𝑑𝑆𝑁𝐴 400∙60=50000 ∙17,94
5566 ∙60=2,69≅3 𝑠𝑡𝑟𝑢𝑛𝑔𝑢𝑟𝑖

𝑚𝑆 200 𝑇𝐺=𝑁𝑔∙𝑁𝑇𝑆 200 𝑇𝐺
𝐹𝑑𝑆 200 𝑇𝐺∙60=50000 ∙1,17
3973 ∙60=0,25≅1 𝑚𝑎ș𝑖𝑛ă 𝑑𝑒 𝑏𝑟𝑜ș𝑎𝑡

𝑚𝐺40=𝑁𝑔∙𝑁𝑇𝐺40
𝐹𝑑𝐺40∙60=50000 ∙3,82
3938 ∙60=0,81≅1 𝑚𝑎ș𝑖𝑛ă 𝑑𝑒 𝑔ă𝑢𝑟𝑖𝑡

𝑚𝐹𝑈𝑆 22=𝑁𝑔∙𝑁𝑇𝐹𝑈𝑆 22
𝐹𝑑𝐹𝑈𝑆 22∙60=50000 ∙75,79
5742 ∙60=10,999 ≅11 𝑚𝑎ș𝑖𝑛𝑖 𝑑𝑒 𝑓𝑟𝑒𝑧𝑎𝑡
𝑚𝐽𝑢𝑛𝑔 𝑡𝑖𝑝 𝐶8=𝑁𝑔∙𝑁𝑇𝐽𝑢𝑛𝑔 𝑡𝑖𝑝 𝐶8
𝐹𝑑𝐽𝑢𝑛𝑔 𝑡𝑖𝑝 𝐶8∙60=50000 ∙3,38
5690 ∙60=0,49≅1 𝑚𝑎ș𝑖𝑛ă 𝑑𝑒 𝑟𝑒𝑐𝑡𝑖𝑓𝑖𝑐𝑎𝑡 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑖𝑜𝑟

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 86

𝑚𝑍𝑆𝑇𝑍 500 𝑥 10=𝑁𝑔∙𝑁𝑇𝑍𝑆𝑇𝑍 500 𝑥 10
𝐹𝑑𝑍𝑆𝑇𝑍 500 𝑥 10∙60=500 00∙123 ,8
5576 ∙60=18,5≅19 𝑚𝑎ș𝑖𝑛𝑖 𝑑𝑒 𝑟𝑒𝑐𝑡𝑖𝑓𝑖𝑐𝑎𝑡 𝑑𝑎𝑛𝑡𝑢𝑟 ă

Concluzie : Secția de prelucrări mecanice va fi formată din 6 ateliere:
• Primul atelier va fi format din 3 mașini de tipul strung universal SNA 400;
• Al doilea atelier va fi format dintr -o mașină de tipul mașină de broșat vertical S 200 TG;
• Al treilea atelier va fi format dintr -o mașină de tipul mașină de găurit verticală G40;
• Al patrulea atelier va fi format din 11 de mașini de tipul mașină de frezat universală FUS 22;
• Al cincilea a telier va fi format din 20 de mașini de rectificat, o mașină de tipul mașină de
rectificat interior Jung tip C8 și 19 de mașini de rectificat dantură ZSTZ 500 x 10.

5.6. Dimensionarea suprafețelor

Pentru stabilirea suprafețelor necesare se folosesc diferite metode. Alegerea unei metode se face
în func ție de gradul de exactitate și de tipul disponibil pentru stabilirea suprafe ței necesare.
Se cunosc urm ătoarele metode :
1. Dimensionarea suprafe ței pe baza unui calcul analitic. Se folosește când se impune dimensionarea
exactă a suprafețelor și când există timp suficient pentru realizarea acestei dimensionări.
2. Dimensionarea suprafețelor prin transpunere . Se porne ște de la m ărimea spa țiilor utilizate în cadrul
unei unități economice similare ca profil, aducându -se unele ajustări în funcție de obiective .
3. Dimensionarea suprafețelor pe baza unui proiect sumar de amenajare. Se elaborează un plan de
amenajare în care se specifică aranjarea propusă sau sp ecificarea utilajelor, conturându -se pe această
bază proprietățile pe care le implică soluțiile propuse.
Se obține o orientare aproximativă asupra amplasării și proporționalității spațiilor.
4.Dimensionarea suprafe țelor pe baza normativelor.
➢ Pentru mașini mici: 10÷12 𝑚2;
➢ Pentru mașini mijlocii: 15÷25 𝑚2;
➢ Pentru mașini mari: 30÷45 𝑚2;
➢ Pentru mașini foarte mari: 50÷100 𝑚2;
➢ Pentru magazii : 1÷25 𝑚2; pentru o tonă material ;
➢ Pentru mașini de ascuțit : 7÷9 𝑚2;
Pentru secția de prelucrări mecanice se va face următoarea dimensionare pe baza calculului analitic:
𝑆𝑡 = 𝑆𝑝+ 𝑆𝑠𝑎, unde:
𝑆𝑡 – suprafața totală ; 𝑆𝑝 – suprafața de producție;
𝑆𝑠𝑎 – suprafața social – administrativă.
𝑆𝑝 =𝑆𝑠+𝑆𝑔+𝑆𝑐 [𝑚2], unde:
𝑆𝑠 – suprafața statică ; 𝑆𝑔- suprafața de gravitație ;
𝑆𝑐 – suprafața de evoluție.
𝑆𝑠𝑎 =0,25 ∙𝑆𝑝 [𝑚2]
Aceste date se iau din normative și sunt prezentate în tabel.

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 87

Tabelul 7. Extras din normativ
frontală din spatede la elementele
constructive
2 Mașină de broșat S 200 TG 860 x 1350 x 1820 1161000 500 400 500 250000 7.411 1.8775 9.2885 875
3 Mașină de găurit G40 1604 x 770 x 2984 1235080 500 400 500 250000 7.485 1.87125 9.35625 1500
4 Mașină de frezat FUS 22 1160 x 1080 x 1535 1252800 500 500 500 250000 7.5028 1.8757 9.3785 800
14.1375 4750 500 400 500 250000 11.31 2.8275250000 12.2 3.05 15.25 5700
6Mașină de rectificat dantură ZSTZ 500 x 10 2300 x 2200 x 2350 5060000Dimensiuni de gabarit ale
mașinii unelte [mm]Suprafața
statică S s
[mm2]Distanța minimă între mașinile unelte
5950000 500 400 500Suprafața
totală S t [m2]Greutatea
mașinii unelte
[kg]
1 SNA 400 1450 x 900 x 1400 1305000Nr.
crt.Denumirea mașinii – unelte Simbol grafic
480000 7.785 1.94625Suprafața
de gravitație
Sg [mm2]Suprafața
de
producție
Sp [m2]Suprafața social-
administrativă S sa
[m2]
9.73125 1500 600 500 800
5 Mașină de rectificat interior Jung tip C8 3400 x 1750 x 2000

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 88

Având în vedere numărul mașinilor -unelte suprafața totală a secției de prelucrări mecanice va fi:

𝑆𝑡 =𝑆𝑡𝑆𝑁𝐴 400+𝑆𝑡𝑆 200 𝑇𝐺+𝑆𝑡𝐺40+𝑆𝑡𝐹𝑈𝑆 22+𝑆𝑡𝑇𝐼𝑃 𝑆𝑖𝑝 200 /11+𝑆𝑡𝑍𝑆𝑇𝑍 500 𝑥10 [𝑚2]
𝑆𝑡=3∙9,73125 +9,2885 +9,35625 +11∙9,3785 +15,25+19∙14,1375 =29,19375 +9,2885 +
9,35625 +103 ,1635 +15,25+268 ,6125 =434 ,8645 𝑚2

5.7. Costul de producție. Costul tehn ologic .

Pentru a determina costul tehnologic, se utilizează următoarea relație de calcul:
𝐶𝑡𝑒ℎ=𝐶𝑚𝑎𝑡 +𝐶𝑑𝑚𝑣 +𝑈𝑆𝐷𝑉+𝐸𝑒+𝐼𝑅𝐴,
unde: C mat – costul pentru materii prime și materiale;
Cdmv – cheltuieli directe cu munca vie;
USDV – uzura SDV -urilor;
Ee – cheltuieli cu energia electrică;
IRA – cheltuieli pentru întreținerea, repararea și amortizarea utilajelor.
Se calculează masa netă a reperului și masa brută (masa semifabricatului), folosind relațiile:
𝜌𝑂𝐿=𝑚
𝑉=>{𝑚𝑛𝑒𝑡ă=𝜌𝑂𝐿⋅𝑉𝑝𝑖𝑒𝑠 ă [𝐾𝑔]
𝑚𝑏𝑟𝑢𝑡 ă= 𝜌𝑂𝐿∙𝑉𝑆𝐹 [𝐾𝑔] , unde:
𝜌𝑂𝐿−𝑑𝑒𝑛𝑠𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑜ț𝑒𝑙𝑢𝑙𝑢𝑖 ,𝜌𝑂𝐿=7,85𝐾𝑔
𝑑𝑚3;
VSF – volumul semifabricatului din care se realizează reperul, V SF= 1154535.3 mm3 = 1,1545 dm3;
Vpiesă – volumul reperului, V piesă= 673138 ,1 mm3=0,6731 dm3;
𝑚𝑛𝑒𝑡ă=7,85∙0,6731 =5,28 𝑘𝑔.
𝑚𝑏𝑟𝑢𝑡 ă=7,85∙1,1545 =9,06 𝑘𝑔.
𝐶𝑚𝑎𝑡 =𝑚𝑏𝑟𝑢𝑡 ă⋅𝑝, unde:
p – prețul materialului [lei/kg.]; se alege p=10,80 lei/kg. (f ără TVA), TVA=19%.
Prețul cu TVA: 𝑝=10,80+(0,19∙10,80)=12,85 𝑙𝑒𝑖/𝑘𝑔
𝑐𝑚𝑎𝑡 =9,06⋅12,85=116 ,42 𝑙𝑒𝑖.
Costul direct cu munca vie:
𝐶𝑑𝑚𝑣 =𝑅𝑑+𝐶𝑎𝑛=𝐶𝑆𝐴𝐿, unde:
Rd – retribuția directă;
impozitul pe retribuția directă (10%); CAS – contribuția pentru asigurări sociale (35 %).
𝑅𝑑=𝑁𝑇∙𝑅𝑇, unde:
NT – norma de timp total ă (durata) pentru prelucrarea reperului [ore].

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 89

][
1oreN Nn
iT Ti
==

ore NT 765,3 min9,2258,12338,379,7582,317,194,17 = =+++++=

RT – retribu ția tarifară [lei/or ă]; se alege R T = 90 lei/oră.
𝑅𝑑=3,765 ∙90=338 ,85 𝑙𝑒𝑖
lei R Cd an 62,7 85,338 0225,0 %25,2 ===

lei C R C Can d SAL dmv 47,346 62,7 85,338 =+=+==

Salariul net:
leiR R R R Sd d d d NET
22,198)6,11862,337(1,0)6,11885,338(10035
10010
10035
==−−−=

−−

−=

Uzura SDV -urilor:
ZS ZDV SDV U U U +=
, unde:
UZDV – uzura dispozitivelor verificatoare;
UZS – uzura sculelor.
gAMC QDV
sn gAMC QDV
ZDVNPiDNPU
AMC DV− −+=
−
, în care:
AMC QDVP−
– prețul de livrare al dispozitivelor și AMC -urilor; se alege P QDV -AMC=25.000 lei;
Ng – programul anual de fabricație, N g = 50.000 buc/an;
AMC DVsnD
−
– durata de serviciu normat (se stabilește între 1÷2 ani); se alege
AMC DVsnD
− = 2 ani.
i – cota anuală a cheltuielilor pentru întreținere și reparații (se stabilește în intervalul 3÷10%); se
alege i=3%.
lei UZDV 27,0 02,0 25,05000025000
1003
2 5000025000=+=+=

b S
ra rr
as ZS t MTnK KP U ++=) 1() 1(
, în care:
Pas – prețul de livrare al sculei [lei];
Krr – coeficientul cheltuielilor pentru reascuțire și reparație;
Ka – coefi cient pentru ieșirea accidentală din exploatare;
nr – numărul de reascuțiri ale sculei;
Ms – numărul de scule identice folosite simultan;

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 90

T – durabilitatea sculei [min];
tb – timpul de baz ă [min] (suma timpilor de bază pentru operațiile cu aceeași mașină – unealtă);
lei U
cutitZS 32,0 48,21454)025,01()03,01(22 =++=

lei U
brosaZS 1,0 73,01904)025,01()03,01(45 =++=

lei U
burghiuZS 49,1 75,21184)025,01()03,01(37 =++=

lei U
frezaZS 07,88,681904)025,01()03,01(40 =++=

lei U
nica piatrabicoZS 37,1486,10811004)025,01()03,01(50 =++=

lei UZS 15,25 37,148,0 07,8 49,11,0 32,0 =+++++=

lei U U UZS ZDV SDV 42,25 15,25 27,0 =+=+=

Cheltuieli cu energia electrică:
()e opef
tp
eeai b ef
SNAe i TP
FTttP tPE +


++= 160 60400
, în care:
Pef – puterea efectivă de așchiere;
tb – timpul de bază;
α – puterea de mers în gol; se alege α=0,05;
Pi – puterea nominală a motorului;
ta – timpul auxiliar (ajutător);
η – randamentul motorului; se alege η=0,95;
tee – prețul energiei electrice; se alege t ee=0,35 lei/kW;
Tp – taxa de putere; se alege T p = 52 lei/kW;
Ft – fondul de timp tehnic;
Top – timpul operativ;
ie – coeficientul cheltuielilor de întreținere, se alege i e=2,5%.

lei U
ctificat piatradereZS 8,0 56,11184)025,01()03,01(35 =++=

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 91

()
leiESNAe
04,0 0014,0 35,05716,4 86,1025,01 59,176075,0
83505235,095,06011,155,505,0 48,275,0
400
=++==+

++=

()
leiETG Se
003,0 109,7 35,05703,0 37,0025,011605,0
56495235,095,06027,02,205,0 73,05,0
5200
=++==+

++=
−

()
leiEGe
014,0 102,335,05712,006,2025,01 82,26075,0
57945235,095,06082,0305,075,275,0
440
=++==+

++=
−

()
leiEFUSe
87,0 015,0 85,0 015,0 35,05793,06,137025,01 27,71602
85265235,095,06047,25,705,08,682
22
=+=++==+

++=

()
leiETipCe
02,0 107,4 35,0573,081,2025,01 55,2608,1
84745235,095,06099,0605,0 56,18,1
48
=++==+

++=
−

()
leiEx ZSTZe
36,1 02,0 35,05784,0 72,217025,01 66,111608,1
83605235,095,0608,2605,0 86,1082
10 500
=++==+

++=

lei Ee 3,2 36,102,087,0 014,0 003,004,0 =+++++=

Cheltuieli pentru întreținerea, repararea și amortizarea utilajelor :
][leiA C IRAM re+=
, în care:
Cre – cheltuieli pentru repararea utilajelor:
ga
reNCC=
AM – cheltuieli cu amortizarea;
Ca – cheltuieli anuale pentru v erificări, revizii și reparații (se determină ca procent din 20.000 lei din
normativul, coloanal 21 din Tabelul 1).
Ng – programul anual de fabricație.

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 92

lei CSNAre 10,0500002000025,0
400 ==

lei CTG Sre 02,0500002000006,0
200 ==

lei CGre 14,0500002000035,0
40 ==

lei CFUSre 07,0500002000017,0
22 ==

lei CtipCre 03,0500002000008,0
8 ==

lei Cre 40,0 03,003,0 07,0 14,0 02,01,0 =+++++=

Cheltuieli cu amortizarea:
gMU
MNPA=1
,
Unde: β – cota anuală de amortizare (tabelul 1, col. 21);
PMU – prețul mașinii – unelte; se alege pe ntru toate mașinile P MU = 50.000 lei/mașină -unealtă.
lei ASNAM 04,05000050000
251
400 ==

lei ATG SM 17,05000050000
61
200 ==

lei AGM 03,05000050000
351
40 ==

lei AFUSM 06,05000050000
171
22 ==

lei ATipCM 13,05000050000
81
8 ==

lei Ax ZSTZM 13,05000050000
81
10 500 ==

lei AM 56,0 13,013,006,003,017,004,0 =+++++=

lei A C IRAM re 96,0 56,04,0=+=+=

Rezultă costul tehnologic:
lei Cteh 57,491 96,03,242,2547,34642,116 =++++=

lei Cx ZSTZre 03,0500002000008,0
10 500 ==

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 93

Costul producției reflectă cheltuielile materiale și de muncă vie necesară realizării în condiții
optime a planului de producție. Aceste cheltuieli se grupează pe elemente de cheltuieli primare, în:
a) Cheltuieli materiale, care cuprind:
– Materii prime, materiale de bază și auxiliare;
– Materiale recuperabile și refolosibile;
– Combustibili;
– Energie și apă;
– Amortizarea fondurilor fixe;
– Alte cheltuieli materiale.
b) Cheltuieli cu munca vie, care cuprind:
– Retribuții;
– Impozitul pe salarii;
– Contribuția pentru asigurările sociale;
– Contribuția la fondul de cercetare științifică, dezvoltare tehnică.
leiNC Cg teh p =05,1
, unde:
Cp – costul de producție;
1,05 – coeficient de multiplicare;
Cteh – costul tehnologic;
Ng – volumul anual de producție (programul anual de fabricație).
lei Cp 25807425 5000057,49105,1 ==
.
Calculația pe produs:
Nomenclatura tipurilor de cheltuieli pe articole de fabricație:
a – materii prime și materiale directe (prețul materialului brut cu TVA);
b – cheltuieli pentru materiale recuperabile și refolosibile (valoarea deșeurilor recomercializate);
c – cheltuieli directe cu munca vie (c=C dmv);
I – cheltuieli directe:
lei cbaI 89,462 47,346042,116 =+−=+−=
d – cheltuieli de întreținere și funcționare a utilajelor (d=IRA);
e – cheltuieli ge nerale ale secției (
tehC e=15,0 );
lei e 74,73 57,49115,0 ==

II – cost de secție:
lei edIII 34,536 74,7396,064,461 =++=++=
f – cheltuieli generale ale întreprinderii (
tehC f=05,0 );

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 94

lei f 6,24 57,49105,0 ==

g – pierderi din rebuturi (
tehC g=01,0 );
lei g 92,4 57,49101,0 ==

III – cost de uzină:
lei gf II III 86,565 92,46,24 34,536 =++=++=
h – cheltuieli de desfacere (
tehC h=03,0 )
lei h 75,14 57,49103,0 ==

IV – cost total:
lei h III IV 61,580 75,1486,565 =+=+= .

BIBLIOGRAFIE
1. Normativ pentru întreținerea și repararea mașinilor – unelte
2. Note de curs Management

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 95

Capitolul 6. Criza economico – financiară din 2007 -2008 și implicațiile acesteia
asupra economiei României

6.1. Introducere

6.1.1. Actualitatea temei lucrării

Aproape în orice domeniu al activității omenești există preo cupări privind dereglările care pot
să apară în interiorul lui și, de aceea, se studiază cauzele, modul de apariție și manifestări a acestora,
consecințele lor. Crizele sunt astfel de disfuncționalități. Ec onomiștii analizează criza după criterii
specifice , atribuindu -i caracteristicile unor fenomene cu urmări nefaste pentru organizații, instituții și
grupuri sociale afectate: inflația, șomajul, stagnarea, recesiunea etc.
O criză financiară veritabilă are drept însușire faptul că un accident bine localizat are
capacitatea de a se propaga la nivelul întregului sistem financiar.
De aceea, importanța temei acestei lucrări necesită analiza influențelor crizei financiare
internaționale asupra economiei țărilor emergente și impactul acesteia asupra economiei Ro mâniei.
Problemele apărute într -o țară, dacă nu sunt rezolvate la timp, afectează și economia altor
țări. Și atunci, efectele crizei respective sunt mai grave. Prin urmare gestiunea corectă a crizelor
financiare presupune nu numai politici și strategii de preveni re a acesteia, dar și procedee de
management adaptate tipului de criză.

6.1.2. Motivația alegerii temei și importanța acesteia

Având în considerare rolul și importanța stabilității economico – financiare a unui stat,
analiza crizelor financiare prezintă un interes aparte.
Criza actuală diferă de alte crize prin amploarea ei, au afectat foarte multe țări. Dacă până
acum erau afectate îndeosebi țările în curs de dezvoltare, în criza din 2008 au fost implicate și cele
mai dezvoltate țări ale lumii. De aceea este important să cunoaștem cum a apărut această criză și
care sunt implicațiile acesteia asupra economiei țărilor emergente și în special asupra României.
Principalul obiectiv de cercetare al lucrării de față îl constituie felul cum a apărut criza
mondi ală din America, canalele de transmisie și răsfrângerea ei asupra țărilor emergente și în
special asupra României.

Sintetizând, am parcurs următoarele etape:
• Definirea conceptului de criză economică
• Abordări istorice ale crizelor internaționale
• Istoricul crizei actuale
• Descrierea contextului și factorii care au declanșat și alimentat criza Criza economică
actuală, de la subprime la recesiune
• Dimensiunile crizei
• Efectele crizei asupra economiilor țărilor emergente
• Efectele crizei asupra României
• Canalele de transmisie a crizei financiare în România

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 96

• Evoluția crizei în România
• Economia României și criza financiară. Măsuri stabilizatoare
• Concluzii
6.2. Conceptul de criză

Termenul de criză financiară face trimitere la un set de circumstanțe, în care organismele
financiare intră în imposibilitatea de a -și echilibra interacțiunile; crizele financiare sunt asociate cel
mai adesea cu prăbușirea sistemelor bancare, deficit de monedă și căderea burselor de acțiuni. Astfel,
crizele pot fi definite ca fiind s ituații caracterizate de o instabilitate pronunțată, fiind însoțite de o
incertitudine în creștere.
Problema cu definiția acestor crize constă în a aprecia cât de mare să fie volatilitatea sau
căderea piețelor pentru a încadra o evoluție de acest gen în ca tegoria unei crize. Cât de mare să fie
inflația, șomajul sau scăderea PIB -ului înregistrate într -o țară pentru a confirma intrarea ei într -o
criză? Convențional s -a stabilit că recesiune este atunci când după 2 trimestre succesive, nivelul PIB –
ului dintr -o țară sau regiune suferă reduceri. National Bureau of Economic Research (NBER) a definit
criza ca fiind „o scădere semnificativă a activității economice pentru câteva luni reflectată în scăderea
PIB, scăderea veniturilor individuale, reducerea nivelului oc upării, diminuarea producției industriale
și a consumului“.
Unii specialiști clasifică aceste crize în crize sociale exprimate printr -o inflație în creștere,
șomaj și sărăcie; crize financiare caracterizate printr -o volatilitate proeminentă pe piețele de c apital,
căderea burselor și revenirea lor spectaculoasă; crize politice, care pot degenera în războaie; crize
locale sau internaționale, crize cauzate de dezastre naturale sau crize economice generalizate.

Câteva elemente generale:
• marea majoritate a teor iilor economice contemporane acceptă premisa fundamentală potrivit
căreia crizele financiare reprezintă un fenomen periodic, cu toate că intensitatea și durata
acestora poate fi influențată prin diverse strategii;
• principalele tipologii de criză financiară ar putea fi reduse la patru categorii importante:

1. crize bancare;
2. căderi ale burselor;
3. crize financiare internaționale;
4. crize financiare interne (depresiune economică).

• cele mai multe justificări referitoare la începuturile crizelor financiare fac trimit ere la
fragilitatea echilibrului pieței; astfel, actorii economici ar fi expuși in mod constant unui risc
al necoordonării cererii și ofertei; dezechilibrarea cererii și ofertei ar duce în final la generarea
de prețuri din ce în ce mai ridicate;
• alte conce pții apreciază că o mare parte a crizelor financiare își au proveniența în politici
economice nepotrivite, cum ar fi protecționismul statal extins sau strategia de creditare
nerealistă;

În anul 2008, economia mondială s -a confruntat cu una dintre cele mai aspre crize economico –
financiare după anul 1930. Economia financiară a experimentat o criză financiară sistemică. Pe 18
septembrie, sistemul financiar internațional a fost pe punctul de se prăbuși, iar piața creditului nu a
mai lucrat în următoarele patru săptămâni. Chiar dacă efectele finale al crizei încă nu sunt cunoscute,

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 97

falimentul unor mari unități financiare și demersurile guvernamentale puternice în lume sunt
indicatoare ale unei depresii economice puternice comparabilă cu Marea Depresiune din 1929 -1933.
Cauzele crizei globale a creditului astăzi sunt înțelese și inițiative majore s -au purtat pentru a
modifica reglementarea financiară în întreaga lume, cu importante consecințe pen tru viitorul
finanțelor globale.
La sfârșitul anului 2009, numărul șomerilor din Uniunea Europeană a ajuns la 21 de milioane, iar
în 2010 a ajuns la 25 de milioane.
Există trei puncte de plecare importante pentru înțelegerea crizei economice curente. În pr imul
rând, ceea ce se realizează este spargerea seturilor de acorduri de legătură prin care economia
mondială a fost condusă începând cu anii 1980. Aceste înțelegeri reprezintă „soluția” temporară a
capitalului pentru crizele care au apărut anterior. În al doilea rând, crizele anilor 1970 și tentativele
de a le rezolva în anii 1980 își au originea într -o contrazicere centrală a capitalismului, respectiv
contradicția dintre realizarea profitului în sfera producției și înfăptuirea profitului în sfera circulaț iei
și schimbului. În al treilea rând, poziția slabă istoric pentru capitalul britanic, cel puțin a celui situat
teritorial în Marea Britanie, a lăsat această țară foarte vulnerabilă la criză.
Criza în sine are un număr de mărimi, dar trei sunt extrem de i mportante. Prima este mărirea
datoriilor, atât publice, cât și private. De exemplu, în SUA datoriile au avut o dezvoltare exponențială
începând cu anul 1940 până în 2010 ( Figura 4).

Sursa: US Bureau of Economic Analysis
Figura 4. Evoluția datoriilor în SUA (miliarde de dolari)

Legat de aceasta iminența reîntoarcerii la instabilitatea monetară internațională și refuzul
restului lumii de a finanța deficitele comerciale ale SUA și Marii Britanii. Al treilea factor este efectul
crizei ecologice asupra economiei mondiale, care aduce spectrul sfârșitului prețurilor reduse ale
bunurilor. Totuși acestea trebuie văzute ca evoluții pe te rmen mediu, determinând tensiunile
subterane în contextul cărora au loc schimbări imediate.
Generalizând, economia mondială reprezintă de fapt o piramidă întoarsă. Astfel, partea de jos
a piramidei include volumul de bunuri și servicii, deservit de bani ca sh sau fără numerar în sumă de
aproximativ 50 tril. USD anual, iar partea de sus – titlurile financiare derivate: acțiuni de tot felul,
obligațiuni, bonuri de tezaur, etc. Partea de sus este de circa 10 ori mai mare (500 tril. USD). Una din

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 98

temerile princi pale la bursele financiare internaționale este când acest imens masiv de derivate
financiare, care de 10 ori depășește prețurile la mărfurile și serviciile produse, va cădea.
6.3. Aspecte generale

• Criza economică din 2008 are origini de natură complexă și poate anticipa o serie de alte
fenomene cu efecte globale; primii indicatori ai crizei economice mondiale au fost considerați
valoarea ridicată a petrolului și cel al produselor de bază (aflate în strânsă corelație cu primul);
• Declanșarea unei crize a cre ditelor bancare a dus la prăbușirea unor sisteme de investiție
financiară cu acoperire globală, fapt ce a determinat fluctuații generalizate ale pieței și ale
monedelor. Primele consecințe ale declanșării crizei au putut fi astfel localizate în mărirea
ratei șomajului și în începutul unei recesiuni economice la nivel global;
• Mai mulți analiști au argumentat în favoarea tezei conform cărei punctul de start a recesiunii
mondiale se află în politica monetară a Statelor Unite;
• conform anumitor opinii, punctul c ritic al declanșării crizei poate fi identificat în decizia
Statelor Unite de a impulsiona obținerea cu ușurință de credite bancare, prin intervenția directă
asupra economiei, fluxul financiar artificial injectat, ducând la un dezechilibru ireversibil;
• alte teorii explică criza financiară contemporană prin consecințele neașteptate ale procesului
de globalizare și supraproductie; astfel, prezenta depresiune economică globală ar fi de fapt
expresia unei majorări excesive a producției, care afectează limitele sustenabilității ecologice;
teoreticienii economici libertarieni consideră însă că originile crizei nu pot fi identificate în
insuccesul mecanismelor pieței libere în potrivirea interacțiunilor economice; actuala criză ar
fi efectul unei gestionări nechibzuite a emisiunii de monedă și în special a acordării de credite
de consum;
• este dificil de identificat o origine singulară a crizei financiare mondiale actuale; devine tot
mai improbabil ca aceasta să poată fi limitată la un singur aspect esențial, efectele sale
complexe urmând să îsi facă apariția abia pe parcursul următoarelor etape;

6.4. Istoricul crizei

Momentul declanșării crizei financiare poate fi fixată în mod oficial în august 2007. A fost
momentul în care băncile centrale au trebuit să in tervină pentru a furniza lichidități sistemului bancar.
După cum relatează BBC:

În 2007

– Pe 6 august, American Home Mortgage, una dintre cele mai mari societăți americane
independente de credit pentru locuințe, a dat faliment, după ce a concediat mare par te din
personal. Compania a declarat că este o victimă a prăbușirii pieței de locuințe din SUA,
prăbușire care a antrenat mulți creditori și debitori de credite subprime, cu grad mare de risc.

– Pe 9 august, piața creditelor pe termen scurt a înghețat după ce o mare bancă franceză, BNP
Paribas, a suspendat trei dintre fondurile sale de investiții, în valoare de 2 miliarde de euro,
invocând problemele din sectorul ipotecar subprime din SUA. BNP a declarat că nu poate
evalua activele din. fonduri, pentru că pi ața a dispărut. Banca Central Europeană a făcut o

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 99

infuzie de 95 miliarde de euro în sistemul bancar al zonei euro pentru a trece mai ușor peste
criza creditelor subprime. Rezerva Federală a SUA și Banca Japoniei au luat măsuri similare.
– Pe 10 august, Banca Central Europeană a pus la dispoziția fondurilor bancare încă 61 miliarde
euro. Rezerva Federală a SUA a afirmat că va furniza în cel mai scurt timp câți bani vor fi
necesari pentru combaterea problemei creditelor.
– Pe 13 august, Banca Central Europeană a pompat 47,7 miliarde euro în piețele financiare, a
treia infuzie de bani în tot atâtea zile. Băncile centrale din Statele Unite și din Japonia au plusat
de asemenea peste sumele acordate anterior. Goldman Sachs a afirmat că va oferi 3 miliarde
de dolari pentru susținerea unui fond de hedging lovit de criza creditelor.
– Pe 16 august, Countrywide Financial, cel mai mare dezvoltator de afaceri ipotecare, și -a retras
întreaga linie de creditare de 11,5 miliarde dolari. Creditorul ipotecar au stralian Rams a admis,
de asemenea, că are probleme cu lichiditățile.
– Pe 17 august, Rezerva Federală Americană a înjumătățit rata de discount (rata dobânzii la care
împrumută băncile), pentru a ajuta băncile să -și rezolve problemele de creditare. (Dar nu a
fost de folos. Ca urmare, băncile centrale din lumea dezvoltată au sfârșit prin a pompa sume
importante de bani, pe perioade lungi de timp, acceptând o plajă mai largă de titluri colaterale,
ca niciodată în istorie.)
– Pe 13 septembrie, s -a descoperit că N orthern Rock (cea mai mare bancă ipotecară britanică)
era aproape de insolvabilitate – ceea ce a declanșat, pentru prima oară în ultima sută de ani în
Marea Britanie, o migrație rapidă a clienților spre alte bănci.

În 2008
– Bank of America preia Countryw ide Financial pentru 4 miliarde USD – ianuarie
– Bear Stearns, cea mai mare bancă de investiții americană, falimentează; o contribuție majoră
au avut zvonurile: lichidități în valoare de18 mild. USD s -au evaporat în două zile; banca este
preluată la prețul d e 2$/acțiune de J.P. Morgan Chase, deși, înainte de criză, acțiunile sale
valorau peste 100$ – martie.
– Sunt naționalizate organismele semipublice de credit ipotecar Fannie Mae și Freddie Mac
(având o pondere de 50% pe piața americană a creditelor ipotecare de 5.200 mild.USD) – iulie
– Se aud voci care spun că dificultățile financiare de abia acum încep, ceea ce pare să se
confirme: sept. – oct. 2008.
– Banca de investiții americană Lehman Brothers evită falimentul prin plasarea sub proetcția
legii americane cunos cută sub denumirea de “Capitolul 11” (permite restructurarea
companiilor aflate în dificultate); Bank of America, prezentă un timp la negocieri, preferă să
se îndrepte spre o altă bancă aflată în dificultate, Merrill Lynch, pe care o cumpără cu 50
mild.USD – 14/15 sept.
– Fed acordă facilități de credit are de 85 mild. USD societății de asigurări americane AIG, care
este de facto naționalizată de guvernul american, îngrijorat de impactul mondial al
falimentului societății respective – 16 sept.
– Banca britanică Lloyds preia o parte însemnată din banca HBOS (27,54 %,) (alte bănci
participante la operație sunt: TSB cu 14,47 % și Royal Bank of Scotland cu 8,37 %) – 17 sept
– Goldman Sachs și Morgan Stanley formează un holding bancar sub supravegherea FED – 21
Sept

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 100

– Miliardarul american Warren Buffett anunță că investește 5 mild. USD în Goldman Sachs,
pentru o cotă de participare de 9% din capitalul băncii –24 sept
– Falimentul celei mai mari case de economii americane, Washington Mutual – 25 sept.
– Grupul bancar și de asigurări Fortis (olandez) este parțial naționalizat, prin plata unei sume de
11,2 miliarde euro de către guvernele belgian, german și luxemburghez contra unei c ote de
participare de 49 % din capitalul subsidiarelor din țările respective – 29 sept.
– Banca britanică de credit imobiliar Bradford & Bingley este naționalizată parțial, iar restul
este cumpărat de Spanish Bank Santander – Sept 29;
– Camera Reprezentanțil or a SUA respinge planul Paulson de salvare a băncilor; piețele inră în
panică: Dow Jones scade cu 6,98%, iar Nasdaq Composite, cu 9,14% – 29 sept.
– UE aprobă ca statul francez și cel belgian să investească 6,4 mild. euro pentru salva grupul
Dexia – 30 sept
– Senatul american aprobă versiunea revizuită a 'Planului Paulson', care instituie facilități fiscale
de 150 mild. dolari și alte ajutoare de 700 mild. dolari pentru stabilizarea sistemului financiar;
planul prevede, de asemenea, o creștere de la 100.000 l a 250.000 USD a garanțiilor statului
pentru depozitele bancare – 1 oct.
– Irlanda acordă o garanție guvernamentală nelimitată principalelor bănci irlandeze – 1 oct.
– Banca americană Wells Fargo cumpără banca rivală Wachovia, pentru 15,1 miliarde dolari,
în ac țiuni – 3 oct.
– Guvernul Olandei anunță naționalizarea parțială a băncii Fortis pentru suma de 16,8 mild.
euro – 3 oct.
– Fed decide o reducere coordonată a ratei dobânzii de politică monetară (particpă la acțiune
ECB, B. Angliei, B. Canadei, B. Japoniei, B. Chinei, B. Elveției) – 8 oct.
– Islanda naționalizează trei mari bănci – 8 oct.
– indicele bursier a scăzut cu 50 % într-o singură zi
– guvernul afirmă că țara se confruntă cu pericolul încetării plăților
– Rusia și FMI își oferă ajutorul
– FMI, miniștrii de finanțe ai țărilor din grupul G7 și alți oficiali din 15 țări membre UE hotărăsc
adoptarea unui plan de salvare a sistemului financiar – 10-12 oct.
– Germania, M. Britanie, Spania, Franța și Italia adoptă planuri detaliate de recapitalizar e a
băncilor – 13 oct.
– SUA detaliază planul de injectare a 250 mild. USD în principalele bănci – 14 oct.
– Țările din Asia de Sud adoptă un plan de mai multe miliarde de dolari pentru susținerea
sistemului bancar – 15 oct.

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 101

– UBS, cea mai mare bancă din Elveti a, primește de la guvern o infuzie de capital de 3,8
miliarde de euro; de asemenea, banca centrală crează un fond special unde UBS va putea
depune "activele toxice" în valoare de pana la 60 de mild. dolari (44 mld. euro) – 16 oct.
– Credit Suisse Group, o al tă mare bancă elvețiană, colectează 10 mild. CHF (6,5 mild. euro)
de la investitorii privati (printre care și un fond al guvernului din Qatar) și anunță pierderi
pentru cel de -al treilea trimestru – 16 oct.
– BCE furnizează lichiditati în valoare de 5 mild. euro pentru Banca centrala a Ungariei, care
solicită și obține sprijin și din partea FMI și Băncii Mondiale (în valoare totală de 20 de mild.
euro) – 16 oct.

6.5. Descrierea contextului și factorii care au declanșat și alimentat criza

6.5.1. Curba randamentelor

Curba randamentelor (yield curve) – un indicator de analiză – reprezintă relația dintre ratele de
dobândă și obligațiunile guvernamentale într -o anumită zi. Curba randamentelor poziționează
randamentele titlurilor cu diferite scadențe dar ca re au risc, lichiditate și regim fiscal identic.

Când ratele dobânzilor pe termen scurt sunt mai mici decât ratele dobânzilor pe termen lung,
se spune că curba de randament este „înclinată pozitiv”. Acest lucru reprezintă o încurajare pentru
expansiunea ș i aprovizionarea cu bani, ceea ce va favoriza crearea unei bule indusă de datorii (debt
induced bubbles).

Figura 5. Curba randamentelor pentru o economie în creștere

Când ratele dobânzilor pe termen lung sunt mai mici decât cele pe termen scurt, curba de
randament este „inversată”. Acest lucru favorizează o reducere în aprovizionarea cu bani. 0123456789
0 1 2 3 4 5 6 7randament (%)
timp până la maturitate

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 102

Figura 6. Curba randamentelor pentru o economie î n recesiune

Curba de randament este „plată” când ratele dobânzilor pe termen lung și pe termen scurt sunt
egale.
Unii specialiști privesc curba de randament ca fiind un prevestitor puternic al recesiunii (când
este inversată) sau a inflației (când este în clinată pozitiv).
O curbă de randament înclinată pozitiv le permite dealerilor primari din sistemul federal (cum
ar fi marile bănci de investiții) să se finanțeze pe termen scurt cu bani ieftini, în timp ce acordă
împrumuturi pe termen lung – cu dobânzi ma i mari. Această strategie este una profitabilă atât timp
cât curba de randament rămâne înclinată pozitiv.
Cu toate acestea, se creează un risc de lichiditate în cazul în care curba de randament devine
inversată. În acest caz, băncile ar trebui să se fina nțeze la o rată a dobânzii pe termen scurt ridicată,
în timp ce ar pierde bani cu împrumuturile acordate pe termen lung.
După explozia bulei IT din 2000 și scăderea bursei în 2002, FED a reacționat printr -o
micșorare bruscă a ratelor dobânzilor pe termen s curt, ajungându -se astfel de la 6,5% în anul 2001, la
un nivel de 1% în anul 2003 și rămânând la acest nivel până în iunie 2004. Această politică monetară
a stimulat curba de randament să fie foarte pozitiv înclinată. Efectul inflaționist datorat curbei de
randament înclinate pozitiv pe o perioadă mai lungă de timp, nu a condus la o creștere generală a
nivelului prețurilor, cum era de așteptat, ci numai anumite categorii de active. Acest lucru a putut fi
posibil datorită bunurilor ieftine ce au fost importa te din BRIC (Brazilia, Rusia, India, China),
împiedicând astfel inflația generală. Excesul de bani a fost canalizat în diferite active. Aceasta nu ar
fi putut fi posibilă în afara unei economii globalizate. În mod special, aceasta a condus la o bulă
imobil iară în SUA, lucru care a atras atenția unor specialiști începând cu anul 2002 și atingând
apogeul în anul 2005.
Începând din iunie 2004, FED a creascut ratele dobânzilor pe termen scurt, ceea ce a condus
la o scădere lentă a curbei de randament. Președint ele FED, Alan Greenspan își imagina că dobânzile
pe termen lung vor crește și ele odată cu creșterea dobânzilor pe termen scurt. Cu toate acestea,
datorită înăspririi politicii monetare prin creșterea ratelor dobânzilor pe termen scurt, a dus la
încetinire a economiei și la o reducere a cererilor de împrumuturi pe termen lung.
FED a sporit ratele dobânzilor pe termen scurt până la 5,25% în iunie 2006. Astfel, în
octombrie 2006 curba de randament a devenit plată – în timp ce FED a menținut aceste rate ridicat e,
ratele dobânzilor pe termen lung au început să micșoreze, ceea ce a condus la o curbă de randament
din ce în ce mai inversată, atingând apogeul în martie 2007 când se punea problema inflației. 0123456
0 1 2 3 4 5 6 7randament (%)
timp până la maturitate

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 103

Scăderea curbei de randament din 2004 și apoi inversia acesteia în 2007 a dus la explozia
bulei imobiliare și s -a creat o bulă a mărfurilor. Prețul petrolului a crescut la peste 140 $ pe baril în
2008 și astfel, piața financiară a început să se confrunte c u o criză.

6.5.2. Dereglementarea

În anul 1992, la congresul nr. 102 din Statele Unite ale Americii s -a luat decizia
ameliorarării reglementărilor pentru entitățile sponsorizate de către guvernul american, Fannie Mae
și Freddie Mac. Scopul dereglementăr ii era obținerea unor sume mai mari de bani pentru a putea
acorda mai multe împrumuturi. Ziarul The Washington Post scria: „Din 100$, băncile ar putea
cheltui 90$ ca să cumpere credite ipotecare, dar, Fannie Mae și Freddie Mac pot cheltui 97,50$
pentru cum părarea de credite ipotecare.” În cele din urmă congresul a hotărât ca firmele să țină mai
mulți bani, ca o pernă împotriva pierderilor, în cazul în care s -a investit în titluri prea riscante. Dar
această regulă nu a fost impusă de către administrația Clin ton, ci a fost pusă în aplicare abia 9 ani
mai târziu. (Apple Baum Leonnig, Carol D., 2008)
Au fost identificate și alte dereglementări care au contribuit la prăbușire. În anul 1999, la cel
de-al 106 -lea congres a fost aprobat actul Gramm -Leach -Blily, care a abrogat o bună parte din actul
Glass -Steagall din 1993. Această abrogare a fost criticată deoarece a contribuit la proliferația
complexității instrumentelor financiare opace care, reprezintă de fapt inima crizei. (Ekelund Robert,
Thorton Mark, 2008).

6.5.3. Piața ipotecară, CDO ȘI CDS

Un factor care a amplificat magnitudinea crizei ar fi erorile de calcul ale băncilor și ale
investitorilor cu privire la riscurile inerente ale CDS și CDO. Existența instituțiilor financiare care
să estimeze în mod core ct riscurile investițiilor în credite securitizate ( sau collateralized debt
obligations – CDO), ar fi putut trage un semnal de alarmă. Dar, băncile se împrumutau la o rată a
dobânzii scăzută și acordau împrumuturi foarte mari, ce ar fi putut fi înapoiate d oar în cazul în care
piața imobiliară ar fi continuat să crească în valoare.
Principala întâmplare a celei de a doua jumătăți a anului 2008 a fost agravarea dramatică a
primei dimensiuni menționate; criza financiară fundamentată pe acumularea datoriilor. Principala
cauză a acesteia a fost creșterea recunoașterii faptului că datoriile „rele” din sistem au o procent mai
mare decât s -a crezut anterior. Aceasta a condus la confuzie în rândul clasei decizionale din SUA
privind modul în care să răspundă la creșt erea numărului de împrumuturi fantomă. Naționalizarea
forțată a companiilor ipotecare Fannie Mae și Freddie Mac (în mare parte ca rezultat al presiunii din
partea investitorilor chinezi și japonezi) s -a trecut brusc la acordarea permisiunii pentru o bancă de
investiții, Lehman Brothers, să falimenteze. Drept consecință a falimentului Lehman Brothers lumea
a asistat la o sporire bruscă a costurilor de împrumut și la creșterea riscului de aversiune pentru
creditarea sectorului privat atât în țările dezvoltate , cât și în cele în curs de dezvoltare.
Așa cum se observă din figura 4, din septembrie 2008 ritmul răspândirii creditelor în 69 de
țări în curs de dezvoltare pentru care s -au prelucrat datele a scăzut la aproape jumătate (Banca
Mondială, 2010), de la o cr eștere de circa 1,1 procente în perioada ianuarie – septembrie 2008 la doar
0,6 procente în intervalul septembrie 2008 – mai 2009. Căderea a fost foarte pronunțată în țările cu
venituri medii, probabil din cauza sistemelor financiare mai integrate care au fost afectate direct de
schimbarea condițiilor financiare globale. Aceasta a pus sistemul bancar într -o criză și mai profundă
în trei moduri. În primul rând, evoluția valului de datorii neperformante amenință solvența băncilor.

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 104

În al doilea rând, schimbare a aparentă în politica Rezervei Federale de la salvarea anterioară a Bear
Sterns a adus panică pe piața de împrumuturi interbancare. Existând nesiguranță în ceea ce privește
băncile care vor supraviețui, băncile au sistat toate împrumuturile blocând astfel întregul sistem. În al
treilea rând, investitorii de pe piața de capital s -au panicat de asemenea, astfel că acțiunile băncilor
au intrat în cădere liberă.

Figura 7. Evoluția creditării bancare a sectorului privat după colapsul Lehman Brothers
în țările în curs de dezvoltare (schimbare medie lunară a procentului în termeni reali)
Notă: Se referă la 69 de țări cu date pentru luna mai 2009. Creditarea bancară a sectorului privat este deflatată
cu Indicele Prețurilor de Consum SUA.
Sursa: Banca Mondială (2010).

Ca rezultat, atât creșterea economică mondială, cât și capacitatea de previziune au fost foarte
afectate. Astfel, perspectivele actuale sunt foarte nesigure și există riscul subestimării în pofida
scăderii exigențelor, așa cum se observă din figura 8 privind creșterea economică globală.
Graficul următor este construit pe baza indicatorilor de piață și sugerează faptul că varianța
riscului creșterii este în prezent mai mare decât cea normală și indică, de asemenea, asimetria negativă
a riscului. Acest lucru înseamnă primejdie în ceea ce privește previziunile privind economia mondială
cu intervale de probabilitate de 50, 70, și 90 de procente. Așa cum se observă, în intervalul de
încredere de 70% se cuprinde cel de 50%, iar int ervalul de 90% la include pe cele de 50 și 70% (FMI,
2010).
00.20.40.60.811.21.41.61.8
Toate țările în curs de
dezvoltareVenituri scăzute Venituri medii scăzute Venituri medii-
superioare
Ian. 2008 – Sept. 2008 Sept. 2008 – Mai 2009

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 105

Figura 8. Riscul creșterii PIB -ului mondial (schimbare procentuală)

Efectele acestei modificări s -au concretizat într -o schimbare abruptă a politicii privind
garanțiil e băncilor. Forma a fost diferită de la o țară la alta. Răspunsul SUA, transmis de Secretarul
Trezoreriei, Henry Paulson, a fost nerușinat (propunerea originală a lui Paulson a fost ca guvernul
SUA, susținut de plătitorii de taxe, să cumpere datoriile nepe rformante ale băncilor – o subvenționare
directă fără control asupra comportamentului viitor al băncilor). Planul guvernamental al Marii
Britanii, care a fost adoptat de UE, asigură condiții pentru dezbateri politice care implică și
cumpărarea acțiunilor l a bănci. Aceasta permite discutarea naturii controlului statului asupra
sistemului bancar și cine ar trebui să plătească pentru criză. Dar, este clar că țelul inițial al guvernului
a fost de a avea o implicare minimă a statutului în sectorul financiar și d e a furniza fonduri care să fie
folosite pentru reconstrucția băncilor până la pragul profitabilității, în speranța vânzării rapide a
acțiunilor guvernului. Modelul a fost preluat din Scandinavia, unde fusese folosit pentru
restructurarea băncilor după cri za financiară de la începutul anilor 1990.

6.6. Dimensiunile crizei

Despre dimensiunea crizei financiare – Jacques Attali (politolog francez) considera că sistemul
bancar mondial este falit. El da câteva cifre semnificative:
– ansamblul activelor toxice în lume reprezintă 14000 miliarde de dolari, din care 3800 fără
valoare (50% în SUA; 50% în Europa);
– totalul creditelor bancare la nivel mondial: 80000 miliarde de dolari;
– fondurile proprii ale băncilor însumează doar 2000 miliarde de dolari.

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 106

Această amplificare a circulației unor valori virtuale, fără acoperire în economia reală și în
suportul financiar al băncilor (și altor sisteme de credite) seamănă cu mecanismul bine cunoscut al
unor jocuri piramidale.
De aceea, băncile au suspendat creditele și c aută să -și refacă fondurile proprii. Rezultatul a
fost declanșarea unei spirale infernale:
– lipsa creditelor bancare
– stoparea investițiilor
– reducerea activităților productive
– creșterea șomajului
– reducerea puterii de cumpărare și a activităților comerciale

Aceasta a făcut ca procesul izbucnit ca o criză în sistemul financiar să se transforme într -o
depresiune mondială, comparabilă cu aceea din 1929 -1933.
Jacques Attali subliniază impedimentul reglării acestei probleme, în condițiile actuale ale unei
economii globalizate. El consideră necesară, în perspectiva, reechilibrarea, la nivel mondial, a puterii
piețelor cu cea a democrației. Numai că puterea politică este împărțită la nivelul statelor, în timp ce
piețele, prin natura lor, sunt planetare.
În plus, exis tă o diferență între democrație și piețe: Prima este o invenție umană, creată pentru
a pacifica relațiile dintre oameni. A doua este expresia spontană a modului în care specia noastră îsi
rezolvă problemele în stare de sălbăticie, când toți se războiau împ otriva tuturor.
Echilibrul în universul concurenței se susține doar în condițiile unui control riguros. Orice
slăbire a controlului duce la suprimarea celor slabi de către cei puternici, care -și împart sferele de
dominație pentru a -și impune condițiile.
Privitor la măsurile adoptate până acum de guverne, Attali consideră că acestea au avut scop
doar salvarea băncilor, evitând amploarea crizei și a consecințelor ei. Injectarea de resurse financiare
în bănci nu afectează cu nimic puterea și libertatea lor.
Concluzia lui? Acum este exclus de a pune finanțele în serviciul economiei reale, a industriei
și a oamenilor. “Lumea noastră este lipsită de etică și toate planurile de salvare nu caută decât sa
salveze băncile vinovate, adăugând la datoria privată umflarea datoriei publice!”.
Sociologul american Immanuel Wallerstein merge chiar mai departe. El consideră că de data
aceasta nu poate fi vorba de o criză financiară sau economică obișnuită, ciclică – componentă a
sistemului economiei de piață, factor de autoregl are a sa ci că asistăm la criza de final a sistemului
capitalist, care a dominat istoria civilizației umane în ultimii 500 de ani și care va deschide o nouă
fază în dezvoltarea societății, de esență post -capitalistă (care se va profila, probabil, în următo arele
4-5 decenii).

6.7. Efectele crizei financiare asupra economiilor țărilor emergente și în tranziție

6.7.1. Impactul crizei mondiale

Recesiunea actuală a atras atenția întregii lumi și depășește granițele sectoarelor afectate
inițial. Alan Greenspan a definit recent această criză drept un “ tsunami al creditelor care apare o dată
la un secol”, generată de un colaps ale cărui cauze prof unde se regăsesc în sectorul imobiliar american.
Unda de instabilitate s -a propagat de la un sector la altul, mai întâi din sectorul imobiliar în cel bancar
și în alte piețe financiare, iar apoi în toate domeniile economiei reale. Valul de criză a depășit granița
dintre domeniul public și cel privat, dat fiind că lovitura primită de situațiile financiare ale firmelor

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 107

private a impus, actualmente, noi cerințe împovărătoare asupra finanțelor din sectorul public. Ea a
depășit și granițele naționale din cadrul universului țărilor dezvoltate, iar acum avem motive să
credem că această criză afectează țările emergente și alte țări în curs de dezvoltare.
6.7.2. Consecințele crizei actuale asupra țărilor emergente și în curs de dezvoltare

Rezultatele crizei nu au întârziat să apară și în celelalte țari.
Unul din efectele crizei este o reducere substanțială a exporturilor acestora, pe măsura ce
ritmul rapid al expansiunii comerciale înregistrat în acest deceniu se va reduce drastic. Încetinirea
duce la scăderea rea lă a volumelor tranzacțiilor comerciale în 2009 (Previziunile Banca Mondială).
Cu toate că este prezisă o domolire a creșterii volumelor la export mai mare în cazul economiilor
avansate decât pentru economiile în curs de dezvoltare, acestea din urmă ar pu tea avea mai mult de
suferit de pe urma declinului în ceea ce privește comerțul – în special în cazul exportatoarelor de
bunuri de larg consum, având în vedere că se preconizează o posibilă micșorare cu o cincime a
prețurilor bunurilor de larg consum, altel e decât cele petroliere în 2009.
Exporturile din ECE (Europa Centrală și de Est ) sunt intens corelate cu cele din zona EURO
( Austria, Belgia, Cipru, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Islanda, Italia, Luxemburg, Malta,
Olanda, Portugalia, Spania, Slove nia, Slovacia) – conform figurii 6 – datorită importanței lor ca bunuri
materiale în lanțul de aprovizionare.
Perspectivele pentru exporturi sunt nefavorabile, iar potrivit previziunilor, ele se vor accentua
în anul 2009 , unde s -au analizat țări precum: Republica Cehă, Ungaria, Polonia, Turcia și România,
ceea ce conduce la o contracție a performanțelor economice în 2009.

(Sursa: INSSE Eurostat, Unicredit Research)
Figura 6: Creșterile exporturilor în zona EURO și a celor din ECE sunt puternic corelate
În plus, criza a avut o influiență negativă majoră asupra investițiilor în piețele emergente.
Sursele externe principale de fonduri de investiții s -au micșorat sever în cursul primului val de efecte.

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 108

În anul 2009, investițiile au scăzut atât în ECE (Europa Centrală și de Est), cât și în celelalte țări.
Activitatea investițională și -a revenit în 2010, după scăderea din 2009 (conform figurii 7).

Figura 7: Evoluția investițiilor străine directe și acti vitatea investițională

După cum se constată, cele mai slabe investiții sunt în țările ECE.
Investițiile de portofoliu vor descrește, deoarece teama mai mare de riscuri menținea
capitalului pe piețele interne. Țările în curs de dezvoltare care vor putea avea acces la capital vor plăti
dobânzi mai mari, datorită exodului spre piețe mai sigure și a aversiunii mai mari pentru riscuri.
Per ansamblu, se prevede, pentru 2009, o sporire a ratei investițiilor de mai puțin de jumătate
din cea înregistrată în 200 7, în țările cu venituri medii.
Încetinirea se va accentua și datorită afluxului mare de investiții din ultimii cinci ani. Un
număr deosebit de mare de proiecte de investiții sunt deja în curs de executare. Odată ce finanțările
investițiilor vor scădea, e ste posibil să apară două efecte, ambele nefaste. În anumite cazuri, proiectele
nu vor fi terminate și, prin urmare, vor deveni, neproductive și vor împovăra bilanțurile contabile ale
băncilor cu împrumuturi neperformante/riscante. În alte cazuri, dacă pro iectele sunt încheiate, ele vor
crea o capacitate de producție excedentară rezultată din încetinirea globală, sporind astfel riscul de
deflație.
Și intrările de capital străin au fost puternic afectate de criza financiară, după cum se vede
și în graficu l de mai jos, unde descreșterea se accentuează foarte mult în anul 2009.

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 109

Figura 8: Intrările de capital străin

Încetinirea globală va scădea cererea de bunuri de larg consum și de produse industriale,
reducând câstigurile din exporturi, iar, pe măsură ce piețele de forță de muncă vor scădea, lucrătorii
din diasporă vor avea de suferit de pe urma impacturilor inegale asupra veniturilor lor. Prin reducerea
cererii de bunuri de larg consum, o serie de întreprinderi au dat fa liment sau au redus numărul
angajaților și implicit a salariilor. Din graficul de mai jos,se observa o scădere substanțială a salariilor
în anul 2009.

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 110

(Sursa: INSSE, Eurostat UniCredit Reasearch)
Figura 9: Creșterea anuală a salariilor

Acești factori au avut drept repercusiune scăderea PIB din majoritatea țărilor emergente,
inclusiv România (unde tinde să fie de scurtă durată), conform graficului de mai jos:

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 111

(Sursa: INSSE, Eurostat, UniCredit Research)

Figura 10: Creșterea economic previzionată pentru 2008 -2010

Dacă în 2008 valoarea PIB -ului era pozitivă, se observă o reducere substanțială în anul 2009
în Lituania, Estonia, Ungaria, Ucraina, România, cu ușoare viziune de creștere pentru anul 2010 în
Slovacia, Polonia, Repu blica Ceha, Turcia și chiar România.
Mai mult chiar, consecințele resimțite de țările în curs de dezvoltare s-ar putea să nu se
limiteze la o reducere a veniturilor rezultate din investiții și exporturi și o încetinire a creșterii PIB –
ului. De asemeni, exi stă amenințarea ca fiecare dintre piețele emergente să între într -o recesiune
individuală, de exemplu dacă propria lor piață internă de active se prăbușește (sau chiar și în cazul
în care valorile de piață reale vor suferi o cădere) și să slăbească propr iile lor sectoare bancare.
Căderile aspre ale burselor de valori din țările în curs de dezvoltare au indicat deja alarmările
investitorilor privind viitorul pe termen mediu, iar căderea valorilor portofoliilor poate avea, de
asemenea, consecințe expresive ale avuției asupra consumului, accentuând efectele încetinirii. Țările
cu deficite ale balanțelor de plăți și fiscale mari vor fi cele mai vulnerabile. Factorul care va accentua
problemele economiilor în curs de dezvoltare este faptul că aceste șocuri vor fi simultane. În trecut,
crizele majore din țările în curs de dezvoltare s -au concentrat la nivel regional – ca în cazul crizei
financiare din Asia de Est dintre 1997 -98 sau a crizei „tequilla” din America Latină, care a avut loc
în 1995. Dar epicentrul cr izei actuale este aflat în economiile dezvoltate, din această cauză ne
așteptăm ca toate regiunile în curs de dezvoltare să fie afectate de șocuri. Această simultaneitate
sporește riscurile unui regres global serios.
Impactul crizei economice internaționa le asupra noilor state membre din Uniunea Europeană
s-a dovedit a fi mult mai serios decât se previziona în urmă cu câteva luni. Cele mai noi estimări
indică un declin al PIB în Europa de ordinul a 2,9% în 2009, urmat de o creștere de 0,3% în 2010.
Aceste evaluări rămân foarte problematice deoarece depind, la rândul lor, de estimări
referitoare la punctul de cotitură al recesiunii și de creșterea economică a principalilor parteneri
comerciali, în special a celor din Uniunea Europeană, se arată în ultimul ra port economic publicat
recent de Banca mondială și dedicat noilor state membre din Uniunea Europeană. Raportul atrage,

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 112

însă, atenția asupra unor factori care explică impactul diferențiat al crizei asupra noilor state membre
ale Uniunii Europene, informează Agerpres.
Un prim factor este accesul restrâns la finanțare externă, în condițiile în care cerințele de
finanțare externă sunt mai mici pentru țările care au o lipsă de cont curent mai mic de 10% din PIB
(Cehia, Ungaria, Polonia, Slovacia și Slovenia) și mai mari pentru țările care au înregistrat un deficit
de cont curent mai mare de 10% din PIB (țările baltice, Bulgaria și România).
Un al doilea factor care lămurește impactul diferențiat al crizei asupra EU10 este situația în
care se află sistemul bancar . Băncile internaționale, în special din țările membre UE, joacă un rol
foarte important în noile state membre și comportamentul acestor bănci în actualul context este cel
care determină în mare parte disponibilitatea creditului și stabilitatea sistemului bancar în EU10. La
rândul său, acest comportament depinde de nevoile de refinanțare ale băncilor mamă, stimulentele
vizând reducerea gradului de indatorare în actualul context de criză și riscurile crescute care vin din
partea ajustărilor cursului de schim b și a declinului macroeconomic.
Un al treilea factor de diferențiere este tipul de curs de schimb. Există două țări (Slovacia și
Slovenia) care s -au alăturat mecanismului ERM și, deci, au renunțat la posibilitatea de a face ajustări
ale cursului de schimb și de a putea avea o politică mo netară independentă. Există țări cu un regim
de curs fix (Estonia, Lituania și Bulgaria) și economii cu un curs flotant (Cehia, Ungaria, Polonia și
România). Raportul Băncii mondiale subliniază că țările care au un regim flotant au înregistrat o
degradare instantanee a cursului de schimb pe parcursul crizei financiare.
Economiile statelor din EU10 se vor contracta cu 3% în 2009. Statele EU10 sunt în recesiune,
iar activitatea economică va înregistra un declin de 3% anul acesta și va atinge aproximativ 0% î n
2010, rata somajului urmând să crească de la 6,5% în 2008 la 10,4% în 2010, sau de la trei la cinci
milioane de persoane, se mai arată în raportul BM citat. Criza a afectat piețele financiare din regiunea
EU10 din cauza ingrijorărilor referitoare la efec tele indirecte negative asupra băncilor cu probleme
din EU15 (statele din zona euro) și a expunerii la vulnerabilitățile de pe piețele interne. Viabilitatea
băncilor din Uniunea Europeană este esențială pentru piețele financiare din UE10. Conform
previz iunilor economice ale Comisiei Europene din mai 2009, băncile din zona euro au creanțe în
valoare de aproximativ 950 miliarde de euro în EU10 și alte state europene emergente, aproximativ
patru cincimi din totalul creanțelor externe.
Expunerea transfronta lieră a acestor bănci la regiunea EU10 se ridică la aproximativ 70% din
produsul intern brut al Austriei. Expunerea băncilor din Europa occidentala la piețele din statele
baltice, România, Ungaria și Bulgaria a efectuat presiuni și asupra rezultatelor fin anciare înregistrate
de aceste bănci în țara lor de origine. În mod fericit, filialele băncilor străine și -au menținut
semnificativ expunerea, iar riscul pentru băncile mama a scăzut. Totuși, o deteriorare suplimentară a
perspectivei economice ar putea sch imba această situație. Sectorul corporatist din EU10 are nevoie
de o refinanțare externă semnificativă, în timp ce piața internă oferă prea puține surse alternative de
finanțare. Lichiditățile băncilor sunt semnificative acum, datorită în special injecțiil or masive de
capital ale băncilor centrale. Dar instituțiile de credit încă se confruntă cu incertitudini economice și
financiare imense. Acest fapt este semnificativ pentru statele EU10, care au piețe interbancare interne
mai puțin dezvoltate. În rândul s tatelor EU10 ale căror date sunt disponibile, ratele interbancare s -au
micsorat în Bulgaria, Cehia și Lituania. Volatilitatea rămâne ridicată, iar lichiditatea băncilor este
limitata în unele state.

Criza financiară a redus fluxurile de capital în regiun ea EU10. Conform tendințelor generale
de pe piețele emergente, intrările totale brute de numerar către statele baltice, Bulgaria, Polonia,
România și Slovacia (țările emergente din EU10) s -au contractat de la aproximativ 6 miliarde de
dolari în trimestrul trei 2008 la 2 miliarde de dolari în ultimul trimestru 2008, și la 1,5 miliarde de
dolari în primul trimestru 2009.

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 113

Declinul fluxurilor de capital a afectat și rezervele oficiale nete ale regiunii EU10. Între
septembrie 2008 și februarie 2009, rezervele Ro mâniei au scăzut cu 1,6 miliarde de euro, iar ale
Bulgariei au scăzut cu aproape 3 miliarde de euro din cauza reducerii cerințelor pentru rezerve și a
creșterii cheltuielilor guvernamentale la sfarsitul anului trecut.
Criza financiară a dus la prăbușirea i nvestițiilor străine directe în regiunea EU10. Încetinirea
creșterii a afectat profitabilitatea majorității companiilor multinaționale, iar inăsprirea condițiilor de
creditare și scăderea cererii pe plan mondial vor limita capacitatea și dorința de extinde re a
companiilor multinaționale. În 2008, investițiile străine directe au crescut în România și Ungaria cu
peste 1% din PIB. În primele două luni din 2009, investițiile străine directe au avut o evoluție pozitivă
în România, Ungaria și Lituania, dar au scă zut în ritm anual cu aproape 30% în Bulgaria și Polonia,
și cu mai mult de jumătate în Cehia, Estonia și Letonia. Există unele semne de redresare a piețelor
bursiere în întreaga lume, dar este dificil de apreciat dacă aceste indicii semnalizează și o reînt oarcere
la creșterea economică.

6.7.3. Imaginea de ansamblu

Pe scurt, pe măsură ce această recesiune globală să se transforme în cea mai grava recesiune
de la Marea Depresiune/Recesiune din anii 1930. La momentul emiterii Perspectivelor Economiei
Mondia le, FMI își revizuise deja previziunile pentru 2008 și 2009 reducându -le la 0,2 și respectiv 0,9
la sută, începând cu luna iulie. Cu o cifra de 3,0 la sută, creșterea previzionata a producției mondiale
din 2009 este cu mult sub creșterea de 5,1 și 5,0 real izata în 2006 și 2007 – chiar dacă se preconizează
continuarea unei creșteri puternice a Chinei cu o rată de peste 9 la sută (Fondul Monetar Internațional
2008). La aceste rate, creșterea producției mondiale ar scădea pâna aproape de nivelele înregistrate în
cursul celei mai recente recesiuni globale, în 2001 -02. Dar previziunile viitoare ale Băncii Mondiale
evidențiază acum o rată de creștere globală cu mult mai mica. Iar dacă măsurile dramatice luate de
Regatul Unit, țările din Zona Euro, Japonia, și SUA nu reusesc să revitalizeze împrumuturile, ne
așteptăm ca recesiunea să fie mult mai mare decât cea preconizată actualmente. Acest lucru este cu
atât mai probabil, dacă psihologia pesimista a consumatorilor va genera o reacție de scădere exagerată
în piețe le de active.
Deși criza își are originile în SUA și Europa, iar atenția globală s -a concentrat măsurile politice
ale administrațiilor acestora, toți actorii principali din sistemul internațional trebuie să ia măsuri
urgente. Acest lucru este valabil și pe ntru țările în curs de dezvoltare, care detin actualmente o pondere
importantă din economia globală și fluxurile comerciale, precum și pentru institutele financiare
internaționale (IFI), care își aduc contribuția la facilitarea funcționarii sistemului inte rnațional și
promovează dezvoltarea tuturor sectoarelor.
Multe țări în curs de dezvoltare intră în această criză cu avantajul că nu au fost afectate de
șocurile din anii 1980 sau 1990. Întărirea politicilor lor macroeconomice – inclusiv a pozițiilor lor
fiscale și externe, în multe cazuri – le-a făcut mai puțin vulnerabile.
Scenariile cele mai pesimiste nu sunt inevitabile, iar combinația de intervenții politice
coordonate, planuri eficiente pentru sectoarele financiare, și prețuri mai mici pentru bunurile de larg
poate contribui la reducerea efectelor crizei. Dar este esenți al că țările în curs de dezvoltare să fie cât
se poate de pregătite pentru evenimentele viitoare, pentru a reduce riscurile de recesiune.

Debitul suveran este gestionat actualmente mai eficient în majoritatea țărilor decât pe timpul
crizei asiatice, iar trecerea (în majoritatea cazurilor) la măsuri pentru rate de schimb flexibile
contribuie la o absorbire parțială a șocului de către acestea prin reglarea ratelor de schimb. Pe de altă
parte, numărul persoanelor din întreaga lume care trăiesc la marginea să răciei a scăzut cu peste 300
milioane de la criza din Asia de Est (Chen și Ravallion 2008), crescând foarte puțin marja redusă de

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 114

supraviețuire de la baza scalei veniturilor. În sfârsit, declanșarea propriu -zisă a crizei a diminuat
presiunile inflaționiste , a dus la schimbarea dramatică a previziunilor, iar (pentru importatoarele nete)
a redus prețurile bunurilor de larg consum, ceea ce ar trebui să reducă tensiunile din unele economii
în curs de dezvoltare.
Țările în curs de dezvoltare vor avea nevoie de toate aceste avantaje pe măsură ce vor reacționa
pentru a putea limita pagubele produse de această criză. Prima prioritate a acestora este să împiedice
propagarea crizei financiare din sectorul bancar și sectoarele financiare nebancare afectate în alte
sectoare. Din cauza legăturilor puternice dintre companiile financiare și sectoarele din întreaga lume,
aceste efecte au început să -și facă simțită prezenta înaintea efectelor economiei reale din unele țări.
Bursele de valori au scăzut dramatic, unele monede s-au depreciat substanțial, iar spredurile ratelor
dobânzilor suverane au crescut din cauza „exodului spre investiții sigure” din piețele mondiale. La
un nivel mai redus, exportatorii unora dintre țările în curs de dezvoltare se confruntă deja cu dificultă ți
în obtinerea creditelor comerciale care sunt esențiale pentru ei, ceea ce ar putea afecta sectoarele
exportului, care vor primi, în curând, lovitură dată de scăderea cererii peste hotare.
Asadar, exact ca și în cazul țărilor dezvoltate, este important ca țările în curs de dezvoltare să
ia măsuri rapide, hotărâte și sistematice pentru a asigura evitarea consumului rapid al creditelor și
colapsurile bancare la nivel local. Și în ceea ce privește extinderea garantării depozitelor, guvernele
trebuie să stab ilească praguri adecvate și să -și coordoneze politicile pentru a evita politicile de
„pauperizare a competitorilor” prin devalorizări în scop competitiv, luând, totodată, măsuri de
precauție împotriva efectelor pe termen lung ale pericolelor asupra moralul ui care ar vor îngreuna
sarcinile viitoare ale autorităților de reglementare.

Țările în curs de dezvoltare care intră în această criză cu deficite ale balanțelor de plăți și
fiscale mari vor fi cele mai vulnerabile la aceste efecte. Aceste țări vor fi ne voite să ia măsuri
financiare și să facă ajustări mai ample, dacă conturile lor curente vor înregistra oscilăți ample de la
deficit la balanță pe măsură ce capitalul este consumat, asa cum s -a întâmplat în criza financiară din
Asia. Acest lucru va tensiona puternic situațiile financiare ale companiilor și băncilor naționale,
putând duce la o cascadă de falimente în rândul acestora. Dacă resursele lor fiscale au ajuns deja la
limită, s -ar putea să fie imposibil pentru ele să suporte măsurile de salvare a sec toarelor lor financiare
finanțate pe plan intern. .

În general, administrațiile țărilor în curs de dezvoltare dispun de două instrumente
macroeconomice principale de reacție la șocurile negative cu care sunt gata să se confrunte: politica
monetară și poli tica fiscală .

Un mare risc este acela că, în cazul în care criza creditelor nu este rezolvată în mod eficient,
economia globală ar putea intră într -o perioadă de deflație cum a fost cea din Japonia din timpul anilor
1990. În asemenea împrejurări, politic a monetară standard nu va fi, probabil, eficientă în economiile
dezvoltat Guvernele ar trebui să privească unele dintre intervenții drept măsuri temporare și să
gasească o cale de ieșire din acestea după reînstaurarea stabilității economice. Guvernele treb uie să
se asigure ca reacțiile pe termen scurt la criză nu vor crea vulnerabilități pe termen lung. Acolo unde
recapitalizarea sistematică a băncilor devine necesară, important este să fie asigurate stimulentele pe
termen lung și recapitalizarea prioritară a instituțiilor robuste. Suntem de acord că acest lucru este una
din cele mai dificile măsuri în cadrul procesului de luare a deciziilor, dar instituțiile a căror
insolvabilitate este evidentă trebuie recunoscute și gestionate adecvat, mai degraba decât s ă li se ofere
lichidități care să agraveze problema.

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 115

Posibilitățile de retehnologizare industrială sunt limitate, cu alte cuvinte, orice expansiune
finanțată prin credite ar viza în primul rând capacitatea de producție. Dar dacă se vor confruntă cu o
cerere scăzuta și cu o capacitate excedentară, este puțin probabil pentru companiile din țările
dezvoltate să dorească sau să poată contracta împrumuturi pentru o extindere financiară.
Spre deosebire de acestea, în țările în curs de dezvoltare, există posibi lități mai mari de
retehnologizare industrială finanțată cu credite, care poate spori șansele ca politica monetară să fie
mai eficientă în țările care își pot permite să se folosească de ea. Nu toate țările vor putea face acest
lucru; unele s -ar putea vede a nevoite să înăsprească politica monetară și să mărească ratele dobânzilor
pentru a împiedică deprecierea accentuată a monedei sau ieșirile de capital. S -ar putea, însă, ca unele
administrații să fie în măsură să ofere unele stimulente monetare reducând r atele dobânzilor și
încurajând investițiile în sectoarele în care este cel mai probabil ca retehnologizarea industrială să
aducă profit.
În ceea ce privește politica fiscală, administrațiile țărilor în curs de dezvoltare dispun de o
multitudine de instrum ente pe care le -ar putea folosi pentru a atenua lovitură șocului.
Guvernele care dispun de o oarecare libertate fiscală pot reacționa folosind anumite stimulente
fiscale bine proiectate în economiile lor, pentru a genera o cerere la nivel intern care să p oată
compensa declinul preconizat al cererii de pe piețele externe.
Țările în curs de dezvoltare au necesități stringente care pot fi satisfăcute prin investiții
publice. O asemenea necesitate este cea de construire a infrastructurii, în special după o perioadă în
care creșterea sectorului privat a depășit, uneori, capacitatea sectorului public de a asigura
infrastructură necesară susținerii acestei creșteri și infrastructura rurală, acolo unde există decalaje
între infrastructura urbana și cea din zo nele rurale.
Un al doilea sector de investiții este protecția socială și dezvoltarea umană, în vederea
prevenirii transformării unui șoc temporar într -un declin permanent grav al avuției gospodăriilor mai
sărace. Există multe programe care au fost evalua te pentru a se stabili dacă merită, sau nu, să
primească investiții; guvernele trebuie să acorde prioritate protecției și extinderii celor care pot atenua
în modul cel mai eficient impactul crizelor asupra celor mai sărace gospod ării. Exemplele de astfel
de programe care ar putea fi luate în calcul includ programele de transfer condiționat de lichidități
pentru a sprijiniri copiii dezavantajati să își continue scoala, cum este programul indonezian derulat
pe durată crizei din 1997 -98 (Cameron 2002), progra mele de oferire de locuri de muncă în domeniul
lucrărilor publice (sau de bunăstare bazată pe muncă) cum ar fi Sistemul de Garantie a Angajarilor
din India (Gaiha 2004), și subvențiile pentru consumul produselor de calitate inferioara (cele care nu
sunt co nsumate decât de populația săraca). Asemenea programe vor fi reacțiile adecvate în cazul
țărilor cu rezerve robuste, excedente de cont curent sau deficite mici, precum și politici fiscale solide.
Un exemplu evident în acest sens este China, în care cererea mai mare de la nivel intern ar putea
contribui și ea la atenuarea efectelor crizei asupra partenerilor comerciali. În alte țări cu mai puține
posibilități fiscale, programele cum sunt cele amintite ar trebui să fie o prioritate pentru sprijinirea
donatori lor.
În concluzie, este probabil ca factorii de decizie din țările în curs de dezvoltare să se confrunte
cu dileme a căror soluționare va depinde în mare măsură de modul în care s -au comportat în perioadă
de dezvoltare (de exemplu, să permită politici mac roeconomice mai lejere sau mai aspre, sau să creeze
mijloace de atenuare a șocurilor sau nu), precum și de modul în care șocurile globale afectează
propriile lor economii. Capacitatea acestora de a reacționa la criză este determinata de posibilitățile
mai mici sau mai mari ale piețelor emergente de a lua măsuri prudente anticiclice de creștere a cereri
interne fara a sacrifica prea mult propriile principiile de bază. Aceste principii de baza includ pozițiile
fiscale ale țărilor, nivelele datoriilor, ratele inflațiilor interne, și robustețea financiară a sectoarelor lor
bancare.

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 116

Unele țări în curs de dezvoltare au posibilitatea de a face acest lucru, pe când altele au
posibilități mai reduse, iar altele înregistrează deja șocuri ale credibilității și exodur i de capital în
căutarea unor investiții de calitate mai bună.

Instituțiile financiare internaționale

Beneficiind de experiențele crizelor trecute, Fondul Monetar Internațional poate fi în măsură
să sprijine piețele emergente în a opera ajustările necesare ale balanțelor de plăți în vederea unor
inversari de fluxuri de capital care ar trebui să ramână doar temporare. Și deși Banca Mondiala nu
dispune de resursele sau instrumentele necesare pentru a oferi spijin major în ceea ce privește
balanțele de plăți (și cu toate că nu aceasta este principala sarcina a acesteia), ea va colabora
îndeaproape cu Fondul pe ntru a oferi asistență suplimentară. Banca își poate prelungi substanțial
împrumuturile și subvențiile, axându -se pe domeniile structurale și sociale care fac parte din mandatul
său. De exemplu, recent, a fost anunțată o oportunitate de finanțare rapidă de 1,2 miliarde de $ pentru
a sprijini țările care se confruntă cu prețuri ridicate ale produselor alimentare. Recenta realimentare
cu 41,6 miliarde de $ pentru segmentul țărilor cu venituri mici (cunoscută drept IDA -15 – Asociația
Internațională pentru Dezv oltare) oferă resurse suficiente pentru a ajuta multe țări în privința
investițiilor acestora în infrastructură și în sectorul social evidențiate mai sus. În cazul țărilor cu
venituri medii, aceasta are posibilitățile financiare de a dubla împrumuturile BI RD (Banca
Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare) de la nivelul FY07 la aproximativ 13,5 miliarde de
dolari. IFC poate contribui, de asemenea, în cazul în care țările în curs de dezvoltare ar dori să își
recapitalizeze băncile naționale. Pe scur t, Banca Mondiala poate sprijini țările în a evita transformarea
crizei financiare într -o criză umanitară și pentru a face față provocarilor de revigorare și, dacă este
necesar, de salvare a sistemelor lor bancare și pentru a adopta alte reforme financiare .
6.8. Impactul și efectul crizei mondiale asupra României

6.8.1. Canalele de transmisie a crizei financiare asupra economiei în România

Efectele crizei financiare internaționale s -au extins și asupra economiei României. Totuși, din
punct de vedere al impactului direct, sistemul bancar a fost puțin afectat, deoarece nu a fost expus la
active toxice, precum și datorită măsurilor precaute și administrative adoptate de -a lungul timpului
de către BNR. Indirect însă, criza financiară internațională și mai ales conseci nța ei evidentă –
recesiunea din țările dezvoltate – s-a extins asupra economiei românești pe mai multe canale.

Pe canalul comercial , a domolit creșterea exporturilor sau chiar le -a micșorat. Producția industrială
este corelată cu evoluția economiei mondi ale.

Pe canalul financiar , a limitat accesul la finanțare externă, și astfel a restrâns volumul creditării, și a
generat dificultăți în serviciul datoriei externe private. Aceasta s -a concretizat prin :
– Stoparea creditării
– Spread -ul CDS a crescut, revenit pe trend descendent după acordul cu FMI și UE
– Spread -uri relativ mari între dobanda BNR și robor
– Mutarea accentului de la cota de piață la evaluarea riscului clientului

Pe canalul cursului de schimb , reducerea finantărilor externe s -a reflectat în deprecierea monedei
naționale. Volatilitatea crescută a fost urmată de o relativă stabilitate.

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 117

Pe canalul încrederii , a avut loc o retragere a investitorilor din țările esteuropene. Aceasta a avut
drept efect manifestarea pe piața monetar -valutară a unor momente de panică și atacuri speculative,
precum cel din luna octombrie din România, care a făcut necesară intervenția BNR.

În sfarsit, pe canalul efectelor de avuție și bilanț , are loc deteriorarea activului net al populației și al
companiilor, ca urmare a ponderii ridicate a creditelor în valuta (corelate cu deprecierea leului) și a
scăderii prețurilor activelor mobiliare și imobiliare Aceasta contribuie, la rândul său, la accentuarea
crizei prin efectele negative pe care le are asupra așteptărilor și pr in augmentarea gradului de prudență
la nivelul consumatorilor și al agenților economici.

Se estimează de Banca Națională a României, o evoluție după cum urmează :
– Canalul comerțului : activ
– Canalul încrederii : foarte activ
– Canalul financiar :atenuat (FMI .,UE, BM, BERD)
– Canalul cursului de schimb: atenuat

6.8.2. Evoluția crizei în România

Pe fondul adâncirii crizei economico -financiare internaționale, evoluțiile macroeconomice din
România au prezentat dezvoltări total inadecvate:
a. Creșterea economică a României din perioadă 2005 -2009 nu a fost generată, așa cum
ar fi fost eficient economic, de cererea externă (exporturi), ci de cererea internă,
reprezentând consumul populației, consumul guvernamental și investiții în cea mai mare
parte neproductive – acest cumul de creștere neadecvat creând dezechilibre
macroeconomice.

Producția industrială e puternic afectată de scăderea cererii externe. Conform graficului de
mai jos, atât exportul, cât și importul și indicele producției industriale au scăzut incepând cu luna
octombrie 2008 și accentuându -se în anul 2009.

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 118

(Sursa: INSSE, UniCredit Research)
Figura 11: Creșterile anuale ale exportului, importului și a producției anuale

Reducerea exporturilor a condus la scăderea producției și la o contracție a cererii interne.
Din figura de mai jos se observă scăderea investițiilor nete, a lucrărilor de construcții noi, de
utilaje, precum și a altor cheltuieli, incepând cu anul 2008.

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 119

(Sursa: INSSE,UniCredit Research)
Figura 12: Evoluția investițiilor nete

Scăderea producției a condus la scăderea cifrei de afaceri (CA) din comerț și servicii, începând
cu luna iulie 2008 și accentuându -se în anul 2009, după cum se vede în figura de mai jos:

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 120

(Sursa: INSSE,UniCredit Research)
Figura 13: Evoluția CA din comerț și servicii

Aceas ta a condus implicit la falimentarea unor întreprinderi și la creșterea șomajului, după
cum se vede (potrivit aceleeași surse) din figura de mai jos:

(Sursa: INSSE, UniCredit Research)
Figura 14: Evoluția șomajului
b. Dacă în anul 2004 se realiza o creștere economică de 8,5% la o inflație de 9,3% (dec/dec),
cu un deficit fiscal de 1,5% din PIB și un deficit al contului curent de 8,4% din PIB, în
anul 2008 s -a realizat o creștere economică de 7,9% la o inflație de 6,3% (dec/dec), cu un
deficit fiscal de 4,8% din PIB (de două ori mai mare decât cel programat) și un deficit al
contului curent de 13,5% din PIB (după ce în 2007 se înregistrase un deficit de 14% din
PIB).

Deficitul bugetar se intensifică în anul 2009, ajungând la 5 % din PIB, după cum se vede d in
tabelul de mai jos:

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 121

(Sursa: BNR, UniCredit Research)
Figura 15: Deficitul bugetar

c. Creșterea economică și respectiv satisfacerea unor consumuri interne mai mari și a unor
investiții mai ridicate s -a realizat pe seama capitalului străin, respectiv a economisirii externe,
economisirea internă fiind scăzută, datoria externă totală majorându -se în mod îngrijorător de la 21,5
mld. euro în 2004 la 74 mld. euro în noiembrie 2008 (de 3,4 ori) din care datoria negarantată public
a sporit de la 11,4 mld. eur o în 2004 la 63.3 mld. euro în 2008 (de 5,6 ori).

Din tabelul de mai jos reiese că datoria externă pe termen scurt, mediu și lung a crescut de la an la
an, iar incepând cu 2007, s -a accentuat și mai mult (conform BNR).

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 122

(Sursa: BNR, UniCredit Research)
Figura 16: Total datorie externă

Cel mai îngrijorător lucru este faptul că datoria externă pe termen scurt (sub un an) a crescut
de 7,5 ori, ceea ce creează un grad ridicat de vulnerabilitate în asigurarea finanțării deficitului extern.
Din tabelul următor , se vede structura datoriei externe pe termen scurt, mediu și lung din anul 2008,
unde băncile înregistrează cel mai înalt nivel, urmează apoi alte sectoare, investițiile directe și apoi
guvernul.

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 123

(Sursa: BNR, UniCredit Research)
Figura 17: Structura d atoriei externe pentru anul 2008

În condițiile în care sistemul bancar românesc este deținut în proporție de aproape 90% de
bănci cu capital străin, iar acestea au înregistrat pierderi financiare datorită achiziționării de produse
toxice de pe piața ameri cană și, în mai mică proporție, de pe cea engleză (derivative financiare, având
la bază active imobiliare și financiare ale căror prețuri s -au prăbușit), capacitatea băncilor mamă cu
filiale în România de a le acorda, în continuare, linii generoase de cred it la costuri reduse (care să fie
reîmprumutate) a scăzut dramatic, îndeosebi începând cu luna octombrie 2008, o dată cu falimentul
băncii americane Lehman Brothers.

d. Concomitent, un alt factor care face să fie resimțită din ce în ce mai acut criza
internațională și în România, este faptul că exporturile românești sunt bazate pe produse metalurgice,
petro -chimice și sub -ansamble ale unor echipamente complexe, inclusiv automobile, iar pe plan
extern, tot prin prăbușirea creditelor acordate de bănci, a s căzut cererea pentru astfel de produse, în
paralel cu diminuarea cererii interne, pe fondul contracției substanțiale a creditării, producându -se
reducerea drastică a creșterii PIB, până în jur de 3% în anul 2008, după cum se vede din tabelul de
mai jos ( d e unde se vede și scăderea indicatorului de încredere ). Această scădere se va accentua în
anul 2009 0.110.67.73.810.214.4
13.2
12.2
051015202530
Guvern Bănci Alte sectoare Investiții directe –
Creditare
intracompaniiStructura datoriei externe 2008, mld. EUR
Datorie externă pe termen scurt – 2008
Datorie externă pe termen mediu și lung -2008

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 124

(Sursa : INSSE,Eurostat,UniCredit,Research)
Figura 18: Creșterea PIB și evoluția indicatorului de încredere în România
e. Investițiile străine directe au scăzut mult în 2009 datorită nesiguranței și a costurilor de
finanțare în contextul crizei financiare (aproximativ 10 miliarde euro în 2009)
f. În tabelele de mai jos vom vedea evoluția monedelor din regiune, precum și evoluția CDS.

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 125

(Sursa Bloomberg, BNR, UniCredit Research)
Figura 19: Evoluția monedelor din regiune

– RON s -a depreciat cu 10,4 % în 2008 și cu încă 6,4% de la inceputul lui 2009.
– CDS au atins maximul de 777 bp în februarie 2009, în timp ce media pentru 2008 a fost de
260 bp.

(Sursa Bloomberg, BNR, UniCredit Research)
Figura 20: Evoluția CDS în România, Croația, Bulga ria

Influiența crizei globale financiare și crizei de încredere s -a făcut simțită în economia reală.
Au fost deja lovite sectoarele economice care sunt printre primele ce reacționează puternic la
schimbările ciclice (de exemplu, industria auto și aviatică , industria informatică și alti furnizori de
componente). De obicei, acestea sunt industriile unde efectele negative ale schimbării se reflectă în
atitudinile oamenilor, adică tendința lor de a economisi mai mult și de a cheltui mai puțin. În plus, tot
ele poartă povara oricărei scăderi a activității de investiții și a eforturilor de reducere a costurilor din
alte industrii.
Concluzionând , transmiterea crizei internaționale în economia României a avut atât efecte
directe, cât și efecte indirecte datorate vulnerabilitaților locale.
România – efecte directe :
1. Scăderea producției industrial : dependen ța de cererea internațională. Sectorul industrial face
parte din lanțul producției internaționale ( 70% din exportul României este în zona EURO )
2. Diminuarea exporturilor și a importurilor
3. Diminuarea fluxului de capital străin
4. Deprecierea și volatilitatea ridicată a RON
5. Creșterea primei de risc și a costului de finanțare.CDS, dobânzi ridicate pe piața interbancară.

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 126

România – efecte indirecte :
1. Stoparea credită rii puternic afectată de costul de finanțare și de creșterea incertitudinii
2. Creșterea somajului, scăderea averii populației a condus la scăderea consumului
3. Diminuarea cererii externe și interne dar și creșterea costurilor de finanțare repoziționeaya
planur ile de investiții, având ca rezultat scăderea sau amânarea investițiilor în economie.
4. Riscuri privind activitatea financiară :
– creșterea creditelor neperformante, afectată de scăderea veniturilor și scăderea averii
populației
– diminuarea profitului și lipsa de finanțare a firmelor
– expunerea la riscul valutar
5. Scăderea încasărilor bugetare rezultând un deficit bugetar ridicat (venituri fiscale directe:
impozit pe profit și pe venit; venituri indirecte : TVA)
Pe plan internațional :
1.Criza financiară internațională a condus la :
– creșterea costului capitalului
– disponibilitatea fondurilor
– lipsa de încredere în sistemul financiar
2. Recesiunea globală :
– scăderea PIB global
– scăderea averii
– falimente pe piața internațională
3. Prețurile mărfurilor :
– scăderea prețurilor cauzată de scăderea cererii ( produse metalurgice,petrol)

Deci, vulnerabilitatea crescută a României este corelată cu criza internațională, având drept
puncte slabe: scăderea activității economice, dependență de capital străin, nevoia de finanțare
externă și expunerea la volatilitatea cursului valutar.
Prin urmare, criza a ajuns să afecteze economia reală a României.
CONCLUZII
Crizele au caracterizat piețele financiare, atât în perioadele de integrare economică, cât și în
cele de dezint egrare economică. Există studii conform cărora în ultimii 120 de ani frecvența, durata
și bilanțul crizelor nu s -a modificat substanțial (Bordo și alții, 2001), însă metodele de gestionare a
lor se modifică pronunțat, deoarece se schimbă nivelul de dezvolt are și inovare a sistemelor
financiare. În plus factorii interni joacă un rol demn de luat în seamă. Printre aceștia se numără
sporirea domolă sau explozia creditului intern. Deși atât investitori naționali, cât și cei străini pot fi
la baza crizelor, nu s e poate afirma că investitorii străini constituie principalul grup destabilizator.
Privitor la situația internațională curentă, dacă analizăm criza financiară internațională care a
fost prezentă și în România, putem evidenția cauze structurale, cît și imp licații ale ei. Persistența și
adâncirea crizei financiare internaționale trebuie să inducă o revedere și îmbunătațire a supravegherii
și reglementării piețelor financiare.
Metodele de gestiune ale acestor situații de criză au impus de la început formarea unor
organisme financiare specializate, care să găsească soluții și căi de ieșire din situații destabilizatoare
a sistemelor financiare, însă politica avansată de aceștia nu s-a dovedit a fi mereu adecvată. Astfel,
Fondul Monetar Internațional, ca și Banca Mondială , sunt două instituții internaționale (cu vocații
globaliste), adesea chemate să vină în sprijinul ieșirii din sărăcie a națiunilor. Percepția generală este
însă că , de fapt, aceste instituții nu fac decât să contribuie la adâncirea suferinței popoarelor din țările

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 127

respective, prin faptul că acordând unele împrumuturi guvernelor la putere, le condiționează, astfel,
să opereze ajustări structurale ale economiei, supor tate masiv prin reducerea cheltuielilor sociale.
Crearea unor datorii externe desemnează, de altfel, un instrument vechi și foarte eficient de manevrare
a evoluțiilor din cadrul unor economii, obligându -le pe acestea să participe la jocul economic global,
în interesul creditorilor. Lucru mai critic este faptul că multe dintre politicile FMI prin care s -a forțat
în special liberalizarea prematură a pieței de capital au contribuit la instabilitatea globală.

Legătura dintre rezerva valutară a băncii Național e a României și datoria pe termen scurt a
României evidențiază următoarele :
1. Continuarea tendinței de reducere a datoriei pe termen scurt va conduce la îmbunătățirea
raportului rezerva valutară / datorie pe termen scurt și, pe această cale, la îmbunătațire a
percepției investitorilor privind România.
2. Rezerva valutară nu va scădea ca urmare a reducerii rezervelor Minime obligatorii,
deoarece această reducere se va face gradual și va fi mai mult decât compensată de intrarea
de fonduri de la FMI (12,95 miliarde euro, din care 5 miliarde euro numai în mai 2009 )
3. Exceptarea de la plată Rezervelor Minime obligatorii a depozitelor de peste 2 ani (incepând
cu 23 mai 2009 ) va avea două efecte care se vor anihila reciproc :
– pe o parte, va scădea rezerva valutară a BNR ca urmare a migrării unei părți din depozite de
la termen scurt (sub 1 an, la care se aplică RMO )
– pe de altă parte, va scădea cu aceeași sumă datoria pe termen scurt a băncilor.

În concluzie, transmiterea vulnerabilității externe la cea internă – străbate următorul mecanism:
a. Supra încălzirea economiei contribuie la lărgirea, în continuare, a deficitului de cont curent
și la presiunile inflaționiste.
b. Când aceste efecte nu sunt însoțite de o întărire corespunzătoare a politicilor de stabilizare
crește probabilitatea apariției unei schimbări în percepția investitorilor.
c. Această schimbare poate conduce la o scădere a intrărilor de capital și la o corecție rapidă
a cursului de schimb (depreciere)
d. În aceste condiții, creșterea economică s -ar încetini, iar inflația ar crește.
e. Capacitatea de rambursare a datoriilor ar scădea, atât la nivelul gospodăriilor populației,
cât și la nivelul companiilor.
f. Sectorul bancar se confruntă cu o creștere majoră a riscului de credit
g. Dacă răspunsul nu ar veni din partea alto r politici, așa cum ar fi normal, atunci BNR ar fi
nevoită să crească ratele dobânzii.

O politică de colaborare mai strânsă a instituțiilor financiare internaționale și guvernelor
statelor membre pentru soluționarea mai eficientă a situațiilor de criză pr oduce efecte pozitive pentru
situația economico – financiară a țărilor respective.

BIBLIOGRAFIE

1. Cerna S., Donath, L., Șeulean, V., Bărglăzan, D., și Boldea, B. (2005), Economie Monetarǎ
și Financiarǎ Internaționalǎ , Editura Universității de Vest, Timișo ara.
2. Soroș G. (2008), Noua paradigmă a piețelor financiare: criza creditelor din 2008 și
implicațiile ei , Editura Litera Internațional, București

PROIECT DIPLOMĂ
UDJG – IEI
PAG. 128

3. Cerna, S. (2008), Turbulențele de pe piețele financiare internaționale: cauze, consecințe,
remedii , în „Oecon omica”, Nr. XVII, Vol. 2, pp. 51 -67.
4. Cerna, S., Donath, L., Șeulean, V., Herbei, M., Bărglăzan, D., Albulescu, C. și Boldea, B.
(2008), Stabilitatea Financiară , Editura Universității de Vest, Timișoara.
5. Isărescu M. (2008), Probleme ale politicii monetare î ntr-o țară emergentă. Cazul României ,
Academia Regală de Științe Economice și Financiare, Barcelona.
6. FMI (2003), Lessons from the Crisis in Argentina , Policy Development and Review
Department, IMF.
7. FMI (2008), Financial turbulence clouds growth prospects , în „World Economic Outlook”,
January.
8. Steverman B, Bogoslaw D. (2008). " The Financial Crisis Blame Game – BusinessWeek ",
http://www.businessweek.com/investor/content/oct2008/pi20081017_950382.htm?chan=top
+news_top+news+index+ -+temp_top+story .
9. Krugman, Paul (2009). The Return of Depression Economics and the Crisis of 2008. W.W.
Norton Company Limited.
10. Pasquariello, (2008), The anatomy of financial crises.
11. Markowitz (2009), Proposals concerning the current financial crisis.
12. Cossin D. (2009), Financial Engineering fallout.
13. Sullivan A. ( 2009) – Markets in crisis.
14. Williams R. (2009 ), G30 call for financial reform
15. Bardsen G., Lindquist K., Tsomocos D., Evaluation of macroeconomic models for financial
stability analysis, Norges Bank Working Papers, 1, 2006
16. http://www.bnro.ro/DocumentInformation.aspx?idInfoClass=6885&idDocument=5718&dir
ectLink=1
17. http://www.time.com/time/business/article/0,8599,1723152,00.html
18. http://www.bnr.ro/files/d/Noutati/Prezentari%20si%20interviuri/ R20090414Guv.pdf
19. http://www.scribd.com/doc/7837132/Financial -Crisis -2008
20. http://en.wikipedia.org/wiki
21. https://www.scribd.com/document/97428721/39856538 -Criza -Economico -Financiara –
Actuala -Si-Implicatiile -Acesteia -Asupra -Pietelor -Emergente – 09.07.2018
22. Bran F. ș.a., Criza economică și efectele sale asupra economiei globale (Economie teoretică
și aplicată, Volumul XVIII), nr. 5, 2011, 73 -88