Introducere … … 4 [615467]

3

CUPRINS

Introducere …………………………………………………….. ………………………………………………….. 4
CAPITOLUL 1. CONSIDERAȚII PRELIMINARE PRIVIND
ACTIVELE IMOBILIZATE ………………………………………………………
1.1. Noțiuni generale și structura activelor fixe corporale … ……………….
1.2. Evaluarea activelor fixe corporale ………………….. ………………………. .
1.2.1. Evaluarea la intrarea în patrimoniu ………….. ……………………..
1.2.2. Evaluarea cu ocazia inventarierii ……………. ………………………
1.2.3. Evaluarea la închide rea exerci țiului …………. ……………………..
1.2.4. Evaluarea la ieșirea din patrimoniu ………….. ……………………..
1.3. Unele aspecte privind con ceptul de amortizare ………… ………………. .
6
6
7
8
9
10
10
11
CAPITOLUL 2. SUCCINTĂ PREZENTARE A FIRMEI …………………………………….. 13
2.1. Scurt istoric și obi ect de activitate ……………….. …………………………. .13
2.2. Structura entității ……………………………….. ………………………………….. 15
2.3. Evoluția principalilor indicat ori economico-financiari
ai firmei ……………………………………….. ………………………………………
18
CAPITOLUL 3. CONTABILITATEA ACTIVELOR FIXE
CORPORALE ……………………………………………………… ……………………
26
3.1. Structura și evidența operativă a activelor fixe corporale
ale firmei ……………………………………… ……………………………………… .
26
3.2. Contabilitatea intrărilor de active fixe corporale ……. …………………. .28
3.3. Contabilitatea ieșirilor de active fixe corporale …….. ………………….. 37
3.4. Contabilitatea deprecierii activelor fixe corporale …… ………………… 42
3.4.1. Amortizarea activelor fixe corporale …………. …………………… .42
3.4.2. Ajustările pentru depr ecierea sau pierderea de
valoare a imobilizărilor …………………. ………………………………
47
CONCLUZII ȘI PROPUNERI …………………………………………………….. ……………………… 50
BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………… …………………………………………. 53

4

Introducere

Activele imobilizate sunt definite în IAS 1 „Prezentarea situa țiilor financiare “ ca
toate acele active care nu sunt clasificate în categoria active lor curente. Reglementările
contabile din România definesc activele imobilizate ca acele ac tive ale unei întreprinderi
destinate utilizării pe o peri oadă îndelungată în activitatea a cesteia. Astfel, activele imobilizate
reprezintă bunurile și valorile destinate să servească o perioa dă îndelungată în activitatea
entității economice și care nu se consumă sau se înlocuiesc dup ă prima lor utilizare și,
ca atare, nu sunt destinate comercializării1. Potrivit legislației ro mânești, criteriului de
utilizare i se adaugă cel de proprietate juridică: „în categori a imobilizărilor nu sunt cuprinse
decât bunurile asupra cărora întreprinderea exercită dreptul de proprietate juridică”. 2
Structură distinctă a conturilor organice de bilanț, conturile de imobilizări oferă
o multitudine de informații referitoare la modul de utilizare a l acestor active, analiza și
controlul gestionar al integr ității patrimoniului. Contabilitat ea, prin funcțiile pe care le
îndeplinește în conducerea activ ității agenților economici, tre buie să contribuie la exploatarea
rentabilă a imobilizărilor. La organizarea contabilității activ elor imobilizate trebuie să
se țină seama de obiectivele și factorii de organizare a contab ilității acestora, de organizarea
documentației primare și a evide nței operative, de sistemul de conturi utilizat.
Cunoscând particularitățile de comportament ale imobilizărilor în activitatea
desfășurată de agenții economici în procesul de formare a produ selor fabricate rezultă
că deciziile luate trebuie să fie orientate pe informații exact e și complete privind structura
și diferitele categorii de imobilizări, de starea tehnică și gr adul de depreciere a acestora.
La organizarea contabilității imob ilizărilor, pe lângă factorii generali, este necesar
să fie luați în considerare și f actori specifici, cum sunt: par ticularitățile organizatorice
ale agenților economici care in fluențează structura analitică a imobilizărilor, ceea ce
presupune delimitarea pe verigi organizatorice (filiale, secții , fabrici etc.) și în cadrul
acestora pe categorii de obiecte și imobilizări; caracteristici le diferitelor tipuri de active
fixe care influențează tipul docum entelor primare în care se co nsemnează operațiile
privind intrarea și ieșirea din g estiune; modul de depreciere a valorii imobilizărilor care
influențează sistemul de amortiz are a imobilizărilor corporale; poziția activelor imobilizate

1 Duțescu Adriana , Ghid pentru înțelegerea și aplicarea Standardelor Internațion ale de Contabilitate,
ediția a II-a revizuită, Editura CECCAR, București, 2012, p. 68
2 *** Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1802/29 decembrie 20 14 pentru aprobarea Reglementărilor contabile
privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, Monitorul Oficial al României
nr. 963 din 30 decembrie 2014

5
existente în întreprindere față de patrimoniul acesteia care in fluențează modul de organizare
a contabilității prin folosirea unor conturi distincte pentru a ctivele proprii ce fac parte
din patrimoniu, în timp ce cele provenite prin concesiune, loca ție de gestiune sau închiriere
se evidențiază separat.
Dinamica activelor fixe se recomandă a fi stabilită atât pe baz a valorii de inventar,
cât și pe seama valorii medii anua le. Aceasta analiză este în g eneral o problemă internă
a întreprinderii care sesizează, pe de o parte, materializarea investițiilor, iar pe de altă
parte legătura cu dinamica efectelor pe care le produce, ceea c e presupune interesul
agentului economic privind capaci tatea de finanțare, vizavi de concurența cel orlalți agenți
economici cu același profil și de penetrare pe piața internă și externă a produselor sale.
În analiza dinamicii valorice a mijloacelor fixe se are în vede re atât valoarea inițială (de
inventar), cât și valoarea medie , acestea fiind ac tualizate, în trucât efectele economice sunt
supuse fluctuațiilor prețur ilor (ca efect al inflației)3.

3 Mironiuc Marilena , Gestiunea financiar-contabilă. Concepte. Practici. Politici, ediția a II-a (revăzută și
actualizată), Editura Sedcom Libris, Iași, 2016, p. 111

6

CAPITOLUL 1

CONSIDERAȚII PRELIMINARE PRIVIND
ACTIVELE IMOBILIZATE

1.1. Noțiuni generale și struct ura activelor fixe corporale
Activele imobilizate, în raport c u comportamentul lor economic și al structurii
lor materiale, se grupează în active fixe corporale, imobilizăr i necorporale și imobilizări
financiare. Din punct de veder e al conținutului, acestea sunt g rupate în următoarele
structuri4:
– imobiliz ări necorporale: cheltuieli de constituire; cheltuieli de dezvoltare;
concesiuni, brevete, licențe, mă rci comerciale, drepturi și act ive similare; active necorporale
de exploatare și evaluare a resu rselor minerale; fond comercial ; alte imobilizări necorporale;
– imobiliz ări corporale: terenuri și amenajări de terenuri; construcții; instalații
tehnice și mijloace de transport; echipamente tehnologice (mași ni, utilaje și instalații de
lucru); mobilier, aparatură birot ică, echipamente de protecție a valorilor umane și materiale
și alte active corporale; inve stiții imobiliare; active corpora le de exploatare a resurselor
minerale; active biologice productive;
– imobiliz ări în curs de aprovizionare: instalații tehnice și mijloace de transport
în curs de aprovizionare; mobilier, aparatură birotică, echipam ente de protecție a valorilor
umane și materiale și alte active corporale în curs de aprovizi onare; active biologice
productive în curs de aprovizionare;
– imobilizări în curs: imobilizări corporale în curs de execuție; investiții imobilia re
în curs de execuție;
– imobiliz ări financiare: acțiuni deținute la entitățile afiliate; acțiuni deținute la
entitățile asociate; acțiuni de ținute la entitățile contrrolate în comun; titluri puse în
echivalență; alte titluri imobili zate; certificate verzi amânat e; creanțe imobilizate.
Un activ corporal trebuie recuno scut în bilanț dacă se estimeaz ă că va genera
beneficii economice pentru persoana juridică și costul activulu i poate fi evaluat în mod

4 Georgescu Iuliana , Elemente de contabilitate aplicate în societățile comerciale și instituțiile publice, Editura
Sedcom Libris, Iași, 2014, p. 70

7
credibil. Imobilizările corporale sunt active care5:
a) sunt deținute de o persoană juridică pentru a fi utilizate î n producția proprie de
bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi închiriate terțil or sau pentru a fi folosite în
scopuri administrative;
b) sunt utilizate pe parcursul une i perioade mai mari de un an;
c) au valoare mai mare decât limita prevăzută de reglementările legale în vigoare.
Evidența existenței și mișcăr ilor activelor imobilizate se rea lizează cu ajutorul
clasei a doua a planului general de conturi. Cifrele conținute în simbolul sau codul numeric
al fiecărui cont transmit un mesaj semantic. Astfel, prima cifr ă a contului exprimă clasa
din care acesta face parte, cifra a doua a corespunde grupei (s emnifică natura economică
a elementelor de activ), cifra a treia din simbolul contului si ntetic de grad I exprimă
natura elementului patrimonial evidențiat, iar cifra a patra di n simbolul contului sintetic
de gradul II exprimă informații cu grad de detaliere suplimenta ră6.
Contabilitatea sintetică a imobilizărilor corporale se ține pe categorii, iar contabilitatea
analitică se ține pe fiecare obiect de evidență prin care se în țelege obiectul singular sau
complexul de obiecte cu toate dispozitivele și accesoriile aces tuia destinat să îndeplinească
în mod independent sau în tot alitate o funcție distinctă.
Activele fixe corporale se caracterizează prin aceea că participă la mai multe
cicluri de fabricație, își păstrează de regulă forma fizică ini țială și își transmit treptat
valoarea lor, sub formă de amortizare, asupra produselor obținu te, lucrărilor executate,
serviciilor prestate sau asupra altor activități desfășurate. C onform planului generale de
conturi acestea sunt reprezentate de: 212 „Construc ții”, 213 „Instala ții tehnice și mijloace
de transport”, 214 „Mobilier, aparatur ă birotică, echipamente de protec ție a valorilor
umane și materiale și alte active corporale”, 215 „Investi ții imobiliare”, 216 „Active
corporale de exploatare a resurselor minerale” și 217 „Active biologice productive” .
În cadrul activelor fixe corporale sunt evidențiate în mod dist inct imobilizările
corporale în curs de aproviziona re și imobilizări corporale în curs. Conform reglementarilor
din România, imobilizările corpor ale trebuie să îndeplinească c umulativ două condiții:
sa aibă o valoare mai mare decât limita stabilită prin lege și durata utilă de viață să fie
mai mare de un an.

1.2. Evaluarea activ elor fixe corporale
Evaluarea este procesul prin care se determină valorile la care structur ile situațiilor
financiare vor fi recunoscute î n bilanț și în contul de profit sau pierdere. Principiile
evaluării constituie premisele te oretice a unei evaluări corect e, având drept scop apropierea

5 Malciu Liliana, Feleagă N. , Contabilitate financiară – o abordare europeană și internațio nală, vol. II, Editura
Infomega, București, 2016, p. 130
6 Ibidem, p. 131

8
contabilității de imaginea fidelă a patrimoniului, situației fi nanciare și rezultatelor
întreprinderii.
Pentru evaluarea activelor în situațiilor financiare sunt utili zate diverse baze de
evaluare, astfel7:
a) costul istoric . Activele sunt înregistrate la suma plătită în numerar sau în
echivalente ale numerarului sau l a valoarea justă din momentul cumpărării lor;
b) costul curent . Activele sunt înregistrate la v aloarea în numerar sau în echi valente
ale numerarului, care ar trebui plătită dacă același activ sau unul asemănător ar fi
achiziționat în prezent;
c) valoarea realizabilă (de decontare a obligației). Activele sunt înregistrate la
valoarea în numerar sau în echivalente ale numerarului, care po ate fi obținută în prezent
prin vânzarea normală a activelor;
d) valoarea actualizată . Activele sunt înregistrate la v aloarea actualizată a viitoare lor
intrări nete de numerar, care urmează să fie generate în derula rea normală a activității
întreprinderii.
Baza de evaluare cea ma i frecvent adoptată d e întreprindere în elaborarea situațiilor
financiare este costul istoric. În raport de momentele în care se realizează, evaluarea
elementelor situațiile finan ciare face referire la:
– evaluarea la intrarea în patrimoniu;
– evaluarea la ieșirea din patrimoniu;
– evaluarea cu ocazia inventarierii;
– evaluarea la închiderea exercițiului.

1.2.1. Evaluarea la int rarea în patrimoniu
Evaluarea la intrare a activelor imobilizate este utilizată la înregistrarea curentă
a operațiilor economice care generează mișcări de natura intrăr ilor. La data intrării în
patrimoniu , bunurile se evaluează și se în registrează în contabilitate la valoarea de
intrare, denumită valoare contabilă, care se stabilește în rapo rt de căile de intrare,
îmbrăcând următoarele forme: co st de achiziție, cost de producț ie, valoarea justă, valoarea
de aport, valoarea de utilitate. Costul de achizi ție reprezintă suma plătită în numer ar sau echivalente de numerar,
ori valoarea justă a altor contra prestații efectuate pentru ach iziționarea activului la data
achiziției sau la data construcției acestuia. Costul de achiziț ie este egal cu prețul de
cumpărare la care se adaugă taxele nerecuperabile, cheltuielile de transport-aprovizionare și
alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea în stare de u tilizare sau pentru intrarea

7 Boaja M., Lepădatu Gh. , Standarde Internaționale de Raportare Financiară (IFRS) – Noț iuni fundamentale,
Editura Cermaprint, Buc urești, 2014, p. 211

9
în gestiunea entității. Reducerile comerciale și alte elemente similare acordate furnizorilor
nu fac parte din costul de achi ziție. Acolo unde este cazul, co stul inițial incl ude și costurile
estimate pentru demontare și mutarea activului, respectiv costu rile de restaurare a
amplasamentului la sfârșitul dur atei de viață utilă a acestuia.
Costul de produc ție este format din costul de ach iziție al materiilor consumate,
celelalte cheltuieli directe de producție, precum și cota chelt uielilor indirecte de producție,
alocate în mod rațional ca fiind legate de fabricarea imobiliză rii.
P r i n valoare just ă se înțelege suma cu care un ac tiv ar putea fi schimbat de bună
voie între două părți aflate în cunoștința de cauză, în cadrul unei tranzacții, cu prețul
determinat obiectiv. În aceste cazuri valoarea de aport și, res pectiv, valoarea justă, se
substituie costului de achiziție. Valoarea de aport acceptabilă de părți pentru activ ele imobilizate intrate în soc ietate
cu ocazia asocierii, fuziunii. Se stabilește în funcție de preț ul pieții, utilitatea, starea și
amplasarea acestor active.
Valoarea de utilitate pentru activele imobilizate dobândite cu titlu gratuit se stabi lește
în funcție de prețul pieții, sta rea și amplasarea acestor activ e. Valoarea de a port și valoarea
de utilitate se substituie costului de achiziție.
1.2.2. Evaluarea cu ocazia inventarierii
Aceasta se efectuează la încheierea exercițiului financiar când , conform legii, are
loc procesul de inventariere gen erală. Evaluarea activelor imob ilizate se efectuează la
valoarea actuală a fiecărui element, denumită valoare de inventar. Valoarea de inventar
este stabilită în funcție de u tilitatea bunului, de starea aces tuia și de prețul pieții
8.
Pentru stabilirea valorii actuale pentru activele imobilizate amortizabile se ține
cont de valoarea netă contabilă înregistrată până la încheierea exercițiului financiar
curent. Conform standardelor internaționale, activele nu ar tre bui înregistrate la o
valoare mai mare decât valoarea lor recuperabilă. Valoarea recuperabil ă a unui activ
este valoarea cea mai mare dintre prețul său net de vânzare și valoarea să de utilizare9.
Valoarea de utilizare este valoarea prezentă a fluxurilor viitoare de numerar
estimate, ce se așteaptă să fie generate din utilizarea continu ă a unui activ și din vânzarea
lui la sfârșitul perioadei sale de viață utilă. Prețul net de vânzare este suma ce se poate
obține din vânzarea unui activ într-o tranzacție cu prețul dete rminat obiectiv între doi
parteneri, minus costurile legat e de vânzare. În cazul în care costurile legate de vânzare
nu au valoare materială, prețul net de vânzare este egal cu val oarea reală. Costurile

8 Dumitrean E., Scorțescu Gh., Toma C., Berheci I., Mardiros Dani ela, Contabilitate financiară I, vol.
I-II, Editura Sedcom Libris, Iași, 2008, p. 168
9 Mateș D. , Normalizarea contabilității și f iscalitatea întreprinderii, E ditura Miron, Timișoara, 2014, p. 144

10
aferente ie șirii sunt costuri suplimentare atribuite direct vânzării unui activ , excluzând
costurile de finanțare și che ltuielile cu impozitul pe profit10.
Ori de câte ori valoarea contabil ă depășește valoarea recuperabil ă, adică valoarea
care ar trebui recuperată prin folosirea sau vânzarea activului , trebuie recunoscut ă o pierdere
din depreciere . În acest caz, valoarea contab ilă a activului este redusă la v aloarea
recuperabilă.

1.2.3. Evaluarea la înc hiderea exercițiului
Aceasta se realizează în scopul î ntocmirii situaților financiar e anuale. Imobilizările
se evaluează și se reflectă în situațiile financiare anuale la valoarea de intrare, respectiv
valoarea contabilă, pusă de acord cu rezultatele inventarierii. Valoarea contabilă la data
bilanțului se determină pe baza regulilor de evaluare ulterioar ă recunoașterii inițiale.
Este cazul activelor corporale p entru care valoarea contabilă d e intrare poate fi modificată
în cursul duratei de viață a activului. IAS 16 „Imobilizări corporale” stabilește tratamentele
ce pot fi adoptate pentru evaluar ea ulterioară a imobilizărilor , astfel11:
– tratament contabil de baz ă, care prevede că ulterior recunoașterii inițiale ca
activ, o imobilizare trebuie înre gistrată la cost, mai puțin or ice amortizare cumulată
aferentă și orice pierderi din depreciere cumulate;
– tratament contabil alternativ permis, care prevede că ulterior recunoașterii
inițiale ca activ, o im obilizare corporală, trebuie înregistrat e la valoarea reevaluată care
prezintă valoarea justă la momentul reevaluării, mai puțin oric e amortizare ulterioară
cumulată aferentă și pierderile ulterioare cumulate din deprec iere. Reevaluările trebuie
efectuate cu suficientă regularita te în așa fel încât valoarea contabilă să nu difere în mod
semnificativ de valoarea care poa te fi determinată pe baza valo rii juste la data bilanțului.

1.2.4. Evaluarea la ieș irea din patrimoniu
Ieșirea unei imobilizări din patr imoniu poate fi datorată mai m ultor cauze, cum
sunt:12
– scoaterea din folosință la expirarea duratei de utilizare sau înainte de acest
termen;
– constatarea unui minus în ges tiune la inventariere sau scoate rea din folosință ca
urmare a unor situații de forța majoră (distrugere generată de cataclisme naturale, incendii
etc.);

10 R i s t e a M . , D i m a M i r e l a , Contabilitatea societăților comerciale, ediție revizuită și î mbunătățită, Editura
Universitară, București, 2012, p. 99
11 Pop A., Contabilitatea financiară românească armonizată cu Directivele Contabile Europene și cu
Standardele Internaționale de Contabilitate, Editura Intelcredo , Cluj-Napoca, 2011, p. 59
12 Ristea M., Dima Mirela , Op. cit., p. 101

11
– vânzarea activelor imobilizate, cedarea cu titlu gratuit sub forma unor donații
sau subvenții ori alte cauze ce determină ieșirea activelor imo bilizate din patrimoniu.
Ca regulă, imobilizările sunt evidențiate la ieșirea din patrim oniu la valoarea lor
de intrare, respectiv la valoarea contabil ă. În cazul ieșirii prin vânzare, creanța asupra
terțului este înregistrată la preț de vânzare.

1.3. Unele aspecte privind conceptul de amortizare
IAS 16 „Imobiliz ări corporale” definește amortizare a ca fiind alocarea sistematică
a valorii amortizabile a unui activ pe întreaga sa durată de vi ata utilă. Aceasta poate fi
analizată din punct de vedere contabil, economic și financiar13.
Din punct de vedere contabil , amortizarea reprezintă micșorarea valorii unui element
de activ ca urmare a deprecierii prin folosirea lui de către în treprindere într-un anumit
interval de timp, învechirii, concurenței, schimbării tehnicii sau a altor cauze. Pentru a
îmbrăca forma de amortizare, această micșorare trebuie să prezi nte un caracter ireversibil.
Amortizarea se deduce din valoarea de intrare a bunului pentru a calcula valoarea netă
contabilă.
Din punct de vedere economic , diminuarea valor ii unui element de activ, rezultând
din depreciere, solicită pregătirea și înlocuirea acestuia cu a ltul nou. Ca urmare, achiziția
și utilizarea imobilizărilor reprezintă o cheltuială și un elem ent al costului suportat de
întreprindere, de aici, necesitatea constituirii fondurilor nec esare reînnoirii imobilizărilor
amortizabile, la sfârșitul vie ții acestora prin veniturile viit oare fără a recurge la capitaluri
proprii sau la contractarea de datorii.
Din punct de vedere financiar , amortizarea este o sursă de autofinanțare a capitalului
imobilizat care se constituie, ch iar și în cazul în care întrep rinderea nu realizează profit,
prin prelevarea asupra rezultatului. Amortizarea este, deci, o componentă esențială a
capacității de autofinanțare.
Conform IAS 16 „Imobiliz ările corporale” , valoarea amortizabilă a unui element
de imobilizări corporale trebuie alocată în mod sistematic pe p arcursul duratei de viata
utilă a activului. Metoda de amortizare folosită trebuie să ref lecte modul în care beneficiile
economice aduse de aceste active sunt consumate de către întrep rindere. Conform legii,
amortizarea se stabilește prin a plicarea cotelor de amortizare asupra valorilor de intrare
a imobilizărilor corporale.
Durata amortizării unei imobilizăr i corespunde, în principiu, d uratei sale de
utilizare exprimata în ani. Aceasta se stabilește în funcție de condițiile concrete în care
își desfășoară activitatea fiecar e întreprindere și de regimul de lucru (numărul de schimburi),

13 Pântea I. P., Bodea Gh. , Contabilitatea financiară românească conformă cu directivele europene,
Editura Intelcredo, Deva, 2006, p. 205

12
pe categorii de bunuri. Duratele normale de funcționare, precum și clasificarea imobilizărilor
corporale, în România, se stabile sc centralizat prin hotărâri a le Guvernului, pe baza
consultării reprezentanților asociaților patronale constituite la nivel național conform
legii, care nu au întotdeauna l a bază raționamente economice, c i mai mult considerente
de ordin fiscal.
Metodele de amortizare practicat e pentru determinarea și repar tizarea cheltuielilor
cu amortizarea imobilizărilor pe durata de utilizare a acestora sunt următoarele14:
– metoda amortiz ării liniare care se realizează prin incl uderea uniformă în cheltuielile
de exploatare a unor sume fixe, stabilite proporțional cu număr ul de ani ai duratei normale
de utilizare a mijlocului fix. Amortizarea liniară se calculeaz ă prin aplicarea cotei anuale
de amortizare la valoarea de intrare a mijloacelor fixe. Este c onsiderată a fi cea mai
apropiată de deprecierea reală a imobilizărilor și, prin urmare , cea mai justificată din
punct de vedere economic deoarece permite repartizarea uniformă a cheltuielilor cu
amortizarea asupra duratei de utilizare a unei imobilizări;
– metoda amortiz ării degresive care constă în multiplicarea cotelor de amortizare
liniară cu unul dintre coeficien ții următori: 1,5, dacă durata normală de utilizare a mijlocului
fix de amortizat este între 2 și 5 ani; 2,0, dacă durata normal ă de utilizare a mijlocului
fix de amortizat este între 5 și 10 ani; 2,5, dacă durata norma lă de utilizare a mijlocului
fix de amortizat este mai mare d e 10 ani. Acești coeficienți po t fi modificați numai prin
hotărâre a Guvernului, la propuner ea Ministerului Finanțelor Pu blice15;
– metoda de amortizare accelerat ă care presupune includerea, în primul an de
funcționare, în cheltuielile de e xploatare a unei amortizări de până la 50% din valoarea
de intrare a mijloacelor fixe. Amortizările anuale pentru exerc ițiile financiare următoare
sunt calculate în funcție de valoarea rămasă de amortizat și nu mărul de ani de utilizare
rămași după regimul liniar.

14 *** Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1802/29 decembrie 20 14 pentru aprobarea Reglementărilor contabile
privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, Monitorul Oficial al
României nr. 963 din 30 decembrie 2014
15 Vintilă Georgeta , Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Didactică și P edagogică, București 2015,
p. 222

13

CAPITOLUL 2

SUCCINTĂ PREZENTARE A FIRMEI

2.1. Scurt istoric și obiect de activitate
S.C. „Servomec” S.A. este amplasată în zona industrială a orașu lui Piatra Neamț,
pe strada Dumbravei. A fost înființată în anul 1991 prin despri nderea a două secții din
cadrul S.C. „Mecanica Ceahlău” S .A. Înainte de 1989 în cadrul c elor două secții se realizau
prototipurile ce urmau a fi realizate în serie și echipamentele de autoutilare care erau
utilizate la ușurarea procesului de producție.
Obiectul principal de activitate, conform statutului societății, îl reprezintă
fabricarea de produse din metal. Sfera cuprinsă fiind reprezent ată de safe-uri, uși de
tezaur, echipament de trezorerie (case pentru păstrat valori, u și antetezaur, camere blindate,
lăzi transport valori, sertare t ransfer), echipamente de apărar e civilă.
Înființată imediat după revoluție societatea a furnizat echipa ment de trezorerie la
majoritatea băncilor , unităților CEC și societăților înființate după 1989. Dintre principalele
bănci cu care a lucrat amintim: B.C.R; Banca Carpatica; B.R.D; Bankpost; Banca
Internațională a Religiilor; Rom anian Internațional Bank; Alph a Bank etc.
Societatea a furnizat echipament de trezorerie pentru mai multe Trezorerii din
țară cum ar fi Neamț, Bacău, Pra hova, Covasna, Vaslui, Suceava, Botoșani, Olt, Hunedoara,
Tulcea, Constanta, Dâmbovița etc . Dintre marile societăți cu ca re a avut relații de afaceri
amintim pe S.C. „ELVILA” S.R.L., S .C. „European Drinks” S.A., S .C. „Apex” S.R.L.,
Petrom, Agip, Poșta Română etc. Societatea se situează printre primele societăți producătoare
de echipamente de trezorerie din țară, având ca principali conc urenți pe S.C. „Hesper”
S.A., S.C. „Securitech” S.R.L. și S.C. „Eurofort” S.R.L.
Societatea s-a dezvoltat de-a lungul activității sale pe domeni i noi în România,
domenii cu pronunțat caracter tehnic. Punctele de plecare au fo st următoarele: produse
preluate și perfecționate în baza unei licențe de produs (UE); dezvoltarea de produse
prin efort propriu; preluarea unor produse din țări UE în scop de distribuție cu asimilarea
implicită a părților tehnice sau tehnologice, inclusiv cu compo nente de proiectare.
Domeniile astfel aborda te și care constituie obiectul general de activitate sunt:

14
ș Echipamente profesionale de protec ție și siguranță:
– case de bani (de uz general, bancare, tip „no n-stop”, pentru hoteluri, pentr u
suporți magnetici de date). Servomec produce o gamă largă de di mensiuni și greutăți,
case de bani având un finisaj mode rn cu vopsea structurată, ech ipate cu broaște de
securitate specializate, prevăzu te cu cifru și cheie cu werturi frontale sau cu cifru și cheie
cu dubla bărbie. Protecția ofer ită este antiefracție și antifoc , corespunzând în execuție
normală clasei a doua de securitate după normele A2P din Franța . în execuție specială
se oferă case de bani cu caracter istici corespunzând clasei a t reia de securitate (Euronorme).
Acționarea zăvoarelor este centralizată și se face fie direct, din cheie, fie prin intermediul
unui mâner mobil;
– uși și elemente de înalt ă securitate (uși de tezaur, uși de antetezaur, grilaje bancare,
trape de acces, uși antiefracție , uși antiglonț, armatura antie fracție). Acestea sunt executate
din tablă de otel și blindate cu beton special armat cu armătur i antiefracție. Închiderea
se face pe tot conturul, cu zăvoa re mobile pe trei laturi și ză voare fixe pe latura dinspre
balamale. Acționarea zăvoarelor e ste centralizată. Încuierea se face cu 3 broaște specializate
cu cheie cu dublă bărbie (import Germania), certificate VdS cla sa 2 sau 3 corespunzător
claselor de securitate. Execuția , corespunzător normelor EURO, se face în clasa VII sau
clasa VIII. Într-o variantă mai s implă, considera tă standard, e chiparea ușilor se face cu
broaște cu cheie cu werturi fr ontale (fabricate sub licența Fra nța). La cerere, ușile se pot
echipa cu grilaje metalice (tip bancar) prevăzute cu o broască cu cheie cu amprente Hi-
Security;
– transfer – pentru casierii și tezaure (sertare de transfer). Societatea produce doua
tipuri de sertare de transfer. Primul tip sertarul propriu-zis are 100 mm adâncime. Acționarea
este manuală, prevăzută cu indexor la cap de cursă. Suprafețele exterioare vizibile sunt
din inox. Modelul este prevăzut cu un capac protector care se d eplasează în sens contrar
cu sertarul propriu-zis. Al doilea model spre deosebire de prim ul dispune de două sertare
propriu-zise cu sens contrar de deplasare, poziționate pe două nivele. în execuție specială,
la cererea beneficiarului, adâ ncimea sertarului poate fi mărită .
– ghișee blindate/caserii. Din punct de vedere dimensional, dimensiunile de
gabarit sunt fixate de arhitect sau beneficiar, în funcție de p osibilitățile de amplasare.
Din punct de vedere constructiv, ghișeele și casieriile pot fi modulare (construcție integrală
de la sol la plafon de sine stătătoare) sau nemodulare (constru cție combinată cu elemente
de zidărie). Din punct de vedere al transmisiei fonice, pot fi cu transmisie fonică indirectă
(cu interfoane) sau directă (cu fante fonice). Tipul transmisie i fonice se va conveni, de
asemenea, cu beneficiarul sau v a fi indicat de către arhitect;
– dulapuri metalice de siguran ță (dulapuri de siguranță, dulapuri metalice pentru
aplicații speciale, dulapuri antifoc, dulapuri de siguranță pen tru suporți magnetici de

15
date). Dulapurile de siguranța sunt dulapuri metalice cu pereți dubli, între care se află
materiale cu proprietăți antifoc , echipate cu una sau mai multe broaște de siguranța.
Aceste dulapuri oferă o protecție sporită contra efracției și f ocului, fiind echipamente
indispensabile într-o bancă sau firmă pentru păstrarea obiectel or și documentelor importante
sau banilor și altor valori ca depozite intermediare în cursul programului de lucru.
Închiderea se face în trei puncte, iar la cerere se poate intro duce și o încuietoare cu cifru.
De asemenea, la cerere, în inter ior se pot face compartimentări și se pot monta case de
bani de dimensiuni reduse;
– coloane cu compartimente . A c e s t e p r o d u s e f a c p a r t e dintre echipamentele
principale dintr-o bancă modern ă care oferă clienților condiții de maximă siguranță și
confidențialitate pentru păstrar ea de documente sau bunuri de v aloare;
ș Uși metalice de uz general și uși metalice antifoc: uși cu 1 sau 2 canate pivotante;
uși cu 1 sau 2 canate glisante; porți de acces acționate manual sau electric; obloane
rulante;
ș Tâmplărie și alte produse din pofile din aluminiu și PVC cu și fără punte termic ă,
marca de comercializare Schuco: uși și ferestre de uz curent; uși speciale (de exemplu
uși pentru camere de transformat or / camere tehnice); uși și pe reți despărțitori pentru
cabine sanitare; vitrine; obloane cu și fără grile; pereți desp ărțitori vitrați și nevitrați, cu
și fără jaluzele; grile. Pentru fiecare produs achiziționat soc ietatea asigură gratuit transportul,
montajul, instruirea personalului, asistență post-vânzare, prec um și remedierea eventualelor
defecte apărute la produse.

2.2. Structura entității
Societatea este condusă de Asoci ația Generală a Acționarilor, c are asigură
politica economică, financiară și c omercială, adoptă strategiil e de dezvoltare pentru
realizarea obiectivelor de activitate având prerogativele legal e prevăzute de Legea nr.
31/1990. Modul de convocare, desfășurare, condițiile de validit ate a deliberărilor și
procedura de vot sunt prevăzute în statutul societății. Societa tea este administrată de
către un Consiliu de Administrație compus din 5 administratori aleși de A.G.A. pe o
durată de 4 ani. Atribuțiile, dr epturile și obligațiile, puteri le administratorilor sunt prevăzute
în statutul societății. Din organigrama S.C. „Servomec” S.A. (figura 1) se desprind ur mătoarele nivele
ierarhice:
ș Adunarea general ă a acționarilor, organul de conducere al societății care are
următoarele principale atribuții: aprobă structura organizatori că a unității; alege managerul
general; stabilește salarizarea personalului angajat; stabileșt e bugetul de venituri și
cheltuieli etc.;

16
ș Comisia de cenzori este formată din trei membri care trebuie să fie acționari
cu excepția cenzorului contabil. Cenzorii sunt aleși de Adunare a Generală a Acționarilor
și au următoarele atribuții: asigură gestiunea unității; verifi că gospodărirea fondurilor
fixe și a mijloacelor circulante; controlează exactitatea inven tarului, a documentelor și
a informațiilor prezentate etc.
ș Managerul general (D irectorul general) asigură conducerea curentă a societății
comerciale ducând la îndeplinire toate hotărârile Adunării Gene ra1e a Acționarilor și
Comisiei de cenzori. Coordonează activitatea directorilor pe fu ncțiuni. Atribuțiile
managerului general sunt: răs punde pentru rezultatele obținute în fața AGA; coordonează
activitatea directorilor pe funcți uni; negociază cu sindicatele ; semnează în numele
societății contractele încheiat e; rezolvă sarcinile trasate de AGA;
ș Directorul economic se subordonează managerului general și are rolul de a
conduce activitatea economică. Principalele atribuțiile ale dir ectorului economic sunt:
asigură întocmirea lucrărilor de planificare financiară și urmă rirea beneficiului realizat
de societate, analizează evoluția situațiilor din contul curent și din conturile de împrumut
și ia măsuri pentru creșterea rentabilității; asigură efectuare a inventarierii patrimoniului
și solicită credite bancare; răspunde de întreaga activitate fi nanciar-contabilă a societății,
organizează și coordone ază activități privind evidența, formare a, perfecționarea evaluarea,
promovarea salariaților. Director ul economic are în subordine b iroul personal resurse
umane, biroul contabilitate-fin anciar și oficiul de calcul;
ș Directorul tehnic este subordonat directorului general și are rolul de a conduce
activitățile productive ale comp aniei. Prrincipalele atribuții ale directorului tehnic sunt:
organizează și îndrumă întreaga ac tivitate productivă și ia măs uri pentru elaborarea și
respectarea indicatorilor tehnici și urmărește exploatarea util ajelor și instalațiilor din
cadrul fabricii. În subordinea di rectorului tehnic se află comp artimentul proiectare,
pregatirea fabricatiei, secția c onfecții metalice și secția tâm plărie PCV și aluminiu;
ș Directorul comercial este subordonat directorului general și are rolul de a
conduce activitatea comercială. Pr incipalele atribuțiile ale di rectorului comercial sunt:
elaborează strategii proprii, analize și studii de prognoză și marketing; analizează cererea
și oferta pieței în vederea proc urării cu materii prime, materi ale, echipamente de producție
necesare desfășurării producției companiei și de vânzare a prod uselor; corelează
necesarul și programul de aprovizionare, comenzile la furnizor cu volumul și structura
acestora, eșalonează consumul de ma terii prime, materiale, comb ustibil, emite comenzi
la furnizori încheie contracte. În subordinea directorului come rcial se află biroul de
marketing vânzări, biroul aproviz ionare și serviciul depozitare .

17

Fig. 1. Organigrama S.C. „Servomec” S.A.
ADUNAREA GENERALĂ A
ACȚIONARILOR
CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE
PREȘEDINTELE C.A. – DIRECTOR
GENERAL
COMISIA DE CENZORI
DIRECTOR TEHNIC
DIRECTOR
COMERCIAL
DIRECTOR
ECONOMIC
Secția confecții metalice
Secția tâmplărie PVC-
aluminiu
Marketing-vânzări
Aprovizionare
Depozite
Resurse umane
Contabilitate-financiar
Oficiul de calcul
Pregătire fabricație

Compartiment
proiectare

18
Compartimentului financiar-contabil înglobează toate activitățile prin intermediul
cărora se realizează obiectivele firmei referitoare la obținere a și folosirea mijloacelor
financiare necesare activității de exploatare și de investiții, precum și operațiunile
contabile ce privesc înregistrarea, evidența și mișcarea în exp resie valorică a fenomenelor
economice din cadrul firmei la in tervale determinate de timp. Î n ceea ce privește
activitatea financiară a firmei, lucrătorii din cadrul departam entului financiar-contabil
îndeplinesc următoarele sarcini:
ș previziune și prognoz ă financiar ă: întocmirea studiilor și a bugetelor de
venituri și cheltuieli pe t ermen scurt și mijlociu;
ș control financiar : verifică zilnic facturile emi se și avizele de expediție a
produselor; verifică zilnic înreg istrarea veniturilor societăți i pe baza încasărilor, concomitent
cu descărcarea facturilor încasat e din sold; exercită controlul financiar preventiv pentru
activitatea proprie privind legal itatea, necesit atea, oportunit atea și economicitatea operațiunilor
și verifică operarea zilnică a actelor de casă, de bancă, încas ări și plăți în rulajul
conturilor;
ș execuție financiar ă: răspunde de decontarea valorică a contractelor încheiate
cu furnizorii și beneficiarii; coordonează întocmirea documenta ției pentru obținerea de
credite și organizează ținerea evid enței zilnice a conturilor d e credite și dobânzi bancare;
pe baza balanței de verificare și a rezultatelor financiare înt ocmește lunar planul de
trezorerie pentru bănci, răspunde de urmărirea modului în care beneficiarii achită
mărfurile, ține evidența zilnică a facturilor emise pe benefici ari, efectuează plăți și ține
evidența plăților efectuate către agenții economici și bugetul statului;
ș analiză financiar ă: efectuarea de studii și analize cu privire la potențialul
financiar, la eficiența utilizării fondurilor financiare.
2.3. Evoluția principalilor indi catori economico-financiari ai firmei
Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării d e performanță pentru
a desprinde tendințele privind fluxurile de numerar viitoare al e firmei (ca mărime,
periodicitate și risc). Analiza fi nanciară constă în informații pertinente în scopul sprijinului
luării deciziilor de investire și finanțare de către cei respon sabili de acest lucru. De
asemenea, analiza financiară poa te fi definită și ca fiind proc esul de folosire a instrumentelor
analitice și tehnicilor standard pentru analiza documentelor fi nanciare ale firmei (bilanț,
cont de profit sau pierdere etc.) în vederea fundamentării core cte ale măsurilor ce se
întreprind de conducerea firmei. Aceasta indică dacă o firmă ar e: suficient numerar pentru
a face față obligațiilor; o perio adă rezonabilă de încasare a c lienților; o politică eficientă
de gestionare a stocurilor; dacă activele imobilizate sunt sufi
ciente; o structură adecvată

19
a capitalului16.
Rezultatele analizei financiare pot să indice anumiți factori ș i tendințe care pot
ajuta conducătorul financiar în planificarea și implementarea m ăsurilor ce vizează realizarea
obiectivului de maximizare a averii acționarilor17. Primul pas în analiza financiară îl
constituie obținerea informa țiilor relevante. Totodată, legea obligă firmele să dea publici tății
anumite date despre societate. Aceste informații ice sunt preze ntate în tabelul 1.
Tabelul 1
INDICATORII FINANCIARI AI F IRMEI ÎN PERIOADA 2016-2018
INDICATORI DIN BILANȚ 2016 2017 2018
Active imobilizate TOTAL 1.426.825 1.487.580 2.205.219
Active circulante TOTAL, din care: 1.914.203 3.280.178 4.040.10 6
Stocuri (materiale, producție în curs de execuție, semi-
fabricate, produse finite, mărfuri etc.) 744.643 551.591 2.533.374
Disponibilități bănești 474.081 2.032.603 49.505
Creanțe 695.479 695.984 1.457.227
Capitaluri – Total, din care: 1.755.380 2.340.969 2.170.600
Capital social subscris și vărsat 136.200 136.200 136.200
Datorii – Total, din care: 1.585.648 2.426.789 4.095.069
Sub un an 914.351 1.075.621 1.786.541
Mai mare de un an 671.297 1.351.168 2.308.528
INDICATORI DIN CONTUL DE PROFIT
SAU PIERDERE 2016 2017 2018
Cifra de afaceri 11.289.065 20.170.671 19.027.143
Venituri totale 11.765.157 20.077.457 20.554.161
Cheltuieli totale 11.226.620 18.130.957 20.724.529
Profitul brut al exercițiului 538.537 1.946.500 –
Pierderea brută a exercițiului – – 170.368
Profitul net al exercițiului 428.143 1.435.047 –
Pierderea netă a exe rcițiului – – 170.368

Cifra de afaceri se calculează prin însumarea producției vându te cu vânzările de
mărfuri. Cifra de afaceri în anul 2017 a crescut cu 78,67 % faț ă de anul 2016. În anul
2018, față de anul precedent (2 017), cifra de afaceri a scăzut cu 5,67%. Aceasta s-a
datorat creșterii cheltuielilor totale cu 14,30%, iar venituril e au rămas aproape constante
întreprinderea obținând o pierdere de 170.368 lei.
În continuare se calculează următorii indicatori:
ș Indicatori de lichiditate :
a) indicatorul lichidit ății curente =curente Datoriicurente Active (1)

16 Cristea H. , Contabilitatea și calculațiile în conducerea întreprinderii, Editura CECCAR, ediția a-II-a,
București, 2013, p. 121
17 Mironiuc Marilena , Op. cit., p. 161

20
– valoarea recomandată acceptab ilă în jurul valorii de 2;
– indicatorul oferă garanția acope ririi datoriilor curente din ac tivele curente.
b) indicatorul lichidit ății imediate =curente DatoriiStocuri curente Active  (2)
Evoluția indicatorii de lich iditate ai firmei în perioada 2016 -2018 sunt prezentați
în tabelul 2 și grafic în figura 2.
Tabelul 2
INDICATORII DE LIC HIDITATE AI FIRMEI
ÎN PERIOADA 2016-2018
Denumire indicator 2016 2017 2018
Lichiditatea curentă 2,09 3,04 2,26
Lichiditatea imediată 1,27 2,53 0,84

Fig. 2. Evoluția lichidității curente și imediate
a firmei în perioada 2018-2018

Indicatorul lichidității curente arată cap acitatea agentului ec onomic de a-și transforma
activele sale circulante în num erar pentru a-și achita la timp datoriile pe termen scurt18,
acest indicator în ultimii trei a ni având valoarea peste nivelu l minim recomandat.
Indicatorul lichidității imediate măsoară capacitatea firmei de a-și achita datoriile pe
termen scurt din creanțe și disponibilități. Până în anul 2017 societatea nu a întâmpinat
probleme în achitarea furnizorilo r de stocuri și servicii, în a nul 2018 se constată însă că
întreprinderea întâmpină proble me reușind să onoreze plata furn izorilor în proporție de
doar 84%.
ș Indicator de risc. Indicatorul gradului de îndatorare este reprezentat de relația:

18 Dalotă M., Dalotă S. , Analiza și evaluarea firmei, Ed itura Orizonturi universitare, Timișoara, 2010, p.
188
00,511,522,533,5
2016
2017
20182,093,04
2,26
1,272,53
0,84Lichiditatea curentă
Lichiditatea imediată

21
100propriu Capitalimprumutat Capital (3) sau 100angajat Capitalimprumutat Capital, (4)
în care:
capitalul împrumutat reprezintă credite peste un an;
capital angajat – capital împrumutat + capital propri u.
Evoluția gradului de îndatorar e al firmei în perioada 2016-2018 este prezentat în
tabelul 3 și grafic în figura 3.
Tabelul 3
GRADUL DE ÎNDATORARE AL FIRMEI
ÎN PERIOADA 2016-2018
Denumire indicator 2016 2017 2018
Gradul de îndatorare 38,00% 57,00% 107,00%

Fig. 3. Evoluția gradului de îndatorare
al firmei în perioada 2016-2018

Gradul de îndatorare trebuie să aibă o valoarea maxim admisă de 50%. Se constată
că începând cu anul 2017 datoriile firmei pe termen lung, dator ită contractării de credite
pentru achiziția de mijloace fixe , încep să depășească capitalu l propriu, ajungând în
ultimul an să se dubleze, acest ni vel ridicat fiind un semnal d e alarmă pentru întreprindere
care arată că se află în pe ricol de insolvabilitate.
ș Indicatori de activitate (indicatori de gestiune) care furnizează informații cu
privire la viteza de intrare sau de ieșire a fluxurilor de nume rar ale întreprinderii și
reprezintă capacitatea întreprinde rii de a controla capitalul c irculant și activitățile comerciale
de bază ale întreprinderii19. Se calculează următorii indicatori:
a) viteza de rota ție a stocurilor care aproximează de câte ori stocul a fost rulat

19 Gheorghiu Al. , Analiza economico-financiară la nivel microeconomic, Edi-tura Economică, București,
2015, p. 191
0,00%20,00%40,00%60,00%80,00%100,00%120,00%
2016
2017
201838,00%57,00%107,00%

22
de-a lungul exercițiulu i financiar, astfel:
mediu StoculVanzarilor Costul= număr de ori (5)
b) numărul de zile de stocare care indică numărul de zile în care bunurile sunt
stocate în unitate, și este egal cu:
365Vanzarilor CostulMediu Stoc (6)
c) viteza de rota ție a debitelor-clien ți care calculează eficacitatea întreprinderii
în colectarea creanțelor sale și exprimă numărul de zile până l a data la care debitorii își
achită datoriile către întreprinde re. Se calculează în felul ur mător:
365afaceri de Cifraclienti mediu Sold (7)
O valoare în creștere a indicato rului poate indica probleme leg ate de controlul
creditului acordat clie nților și, în consecință, creanțe mai gr eu de încasat (clienți rău
platnici). d ) viteza de rota ție a creditelor-furnizor care aproximează numărul de zile de
creditare pe care întreprinderea îl obține de la furnizorii săi . În mod ideal ar trebui să
includă doar creditorii comerciali:

365) (servicii fara bunuride Achizitiifurnizori mediu Sold (8)
unde pentru aproximarea achizițiilor se poate utiliza costul vâ nzărilor sau cifra de
afaceri.
e ) viteza de rota ție a activelor imobilizate care evaluează eficacitatea activelor
imobilizate prin examinarea valorii cifrei de afaceri generate de o anumita cantitate de
active imobilizate. Relația d e calcul este următoarea:
e imobilizat Activeafaceri de Cifra (9)
f) viteza de rota ție a activelor totale =active Totalafaceri de Cifra (10)

Evoluția indicatorilor de activ itate ai firmei în perioada 2016 -2018 este prezentată
în tabelul 4 și grafic în figurile 4 și 5.
T a b e l u l 4
INDICATORII DE ACTIVITATE AI FIRMEI
ÎN PERIOADA 2016-2018
Denumire indicator 2016 2017 2018
Viteza de rotație a stocurilor 2,05 4,01 3,01
Viteza de rotație a activelor imobilizate în cifra de afaceri 7 ,90 13,90 8,60

23
Denumire indicator 2016 2017 2018
Viteza de rotație a activelor totale în cifra de afaceri 3,38 4, 23 3,04
Numărul de zile de stocare 182 91 121
Numărul de zile debite-clienți 22 12 27
Numărul de zile a creditelor-furnizori 29 19 34

Fig. 4. Evoluția vitezei de rotație a stocurilor, a activelor i mobilizate
și a activelor totale ale firmei în perioada 2016-2018

Fig. 5. Evoluția numărului de zile de stocare, a debitelor-clie nți
și a creditelor-furnizori al firmei în perioada 2016-2018

Indicatorii de activitate ce privesc activele reflectă o rotaț ie a stocurilor în
neconcordanță cu specificul act ivității și o colectare a debite lor-clienți favorabilă în
concordanță cu data scadentă pre văzută în contractele de vânzar e. Numărul de zile a
creditelor-furnizori indică faptul că societatea, în ultimul an , nu își plătește datoriile la
timp, în concordanță cu termenele stipulate în contractele econ omice, întârziind cu 4-5
zile față de anul 2017 ceea ce a determinat aplicarea unei dobâ nzi de penalizare și, implicit,
0,002,004,006,008,0010,0012,0014,00
2016201720182,054,01
3,017,9013,90
8,60
3,38 4,23
3,04Viteza de rotație a stocurilor
Viteza de rotație a activelor 
imobilizate
Viteza de rotație a activelor totale
020406080100120140160180200
20162017
2018182
91121
22
122729
1934Numărul de zile de stocare
Numărul de zile debite‐
clienți
Numărul de zile credite‐furnizori

24
creșterea cheltuielilor. Viteza de rotație a activelor imobili zate, respectiv a activelor totale,
evaluează capacitatea acestora d e a genera cifra de afaceri.
ș Indicatori de profitabilitate care exprimă eficiența întreprinderii în realizarea
de profit din resursele disponibile20:
a) rentabilitatea capitalului angajat care reprezintă profitul pe care îl obține
întreprinderea din banii inve stiți în afacere și se calculează potrivit următoarei formule
(în care capitalul angajat se referă la banii investiți în într eprindere atât de către acționari,
cât și de creditorii pe termen lung, incluzând capitalul propri u și datoriile pe termen lung
sau active totale minus datorii curente):

angajat Capitalulprofit pei impozitulusi dobanzii platii inaintea Profitul (11)

b) marja brut ă din vânzări = 100Prafaceri de Ciftavanzari din brut ofitul (12)

Evoluția indicatorilor de profitabilitate ai firmei în perioada 2016-2018 este prezentată
în tabelul 5 și grafic în figurile 6 și 7. Întrucât în anul 201 8 societatea a înregistrat pierdere,
în tabelul 5 se regăsesc doar d atele din anii 2016 și 2017 când firma a obținut profit.
Tabelul 5
INDICATORII DE PROFITA BILITAE AI AI FIRMEI
ÎN PERIOADA 2016-2017
Denumire indicator 2016 2017 2018
Rentabilitatea capitalului angajat 22,00% 52,00% –
Marja brută din vânzări 4,70% 9,60% –

Fig. 6. Evoluția rentabilității capitalului angajat
al firmei în perioada 2016-2017

20 Popa T. , Analiza microeconomică sau analiza economico-financiară a fir melor, Editura Zigotto, Galați,
2012, p. 238
0,00%10,00%20,00%30,00%40,00%50,00%60,00%
2016
201722,00%52,00%

25

Fig. 7. Evoluția marjei brute din vânzări
a firmei în perioada 2016-2017

0,00%1,00%2,00%3,00%4,00%5,00%6,00%7,00%8,00%9,00%10,00%
2016
20174,70%9,60%

26

CAPITOLUL 3

CONTABILITATEA ACTIVELOR
FIXE CORPORALE

3.1. Structura și evid ența operativă a activelor fixe corporal e ale firmei
Structura activelor fixe corporale ale firmei este prezentată î n tabelul 6.
Tabelul 6
STRUCTURA ACTIVELOR IMOBILIZATE
Nr.
crt. Denumire Data
(LL/ZZ/AA) Valoare de intrare
1 Clădire administrativă 1/1/11 460.396,00
2 Hală industrială 1/1/11 356.530,79
3 Ma gazie 16/7/12 55.592,50
TOTAL 212 872.519,29
1 Instalație de vo psit Wa gner 1/6/10 316.334,19
2 Centrală termică 1/9/11 43.697,47
3 Com presor monofazat 320 18 /10/18 66.111,00
4 Com presor monofazat LKR355/10/100 22/12/13 58.878,99
5 Mașină sudură AKS 1020 3/2/13 201.718,30
6 Ferăstrău cu două ca puri UNI 1/2/13 274.312,35
7 Mașina de debav. fr ezat SVA-21 1/6/13 192.204,24
8 Ferăstrău circular. GLZ-180 1/6/13 44.285,86
9 Panto graf calibr. A23A 4/2/13 141.643,05
10 Com presor monofazat LKR 355/10 16/7/14 44.369,74
11 A parat sudură KOMPACT 160 DCI 24/2/15 89.079,83
TOTAL 2131 1.472.635,05
1 Calculator Comrace Tro p 1/6/13 23.155,73
2 Calculator XP1800 28/4/14 25.378,15
TOTAL 2132 48.533,88
1 Autocamion 3/7/11 350.175,89
2 Dacia Lo gan 4/11/11 83.881,67
TOTAL 2133 434.057,56
1 Elemente centrală termică 11/1/11 24.212,15
TOTAL 214 24.212,15
TOTAL ACTIVE FIXE 2.851.957,95
După cum se observă din figura 8, ponderea cea mai mare de 51% este reprezentată
de echipamentele tehnologice, u rmată de construcții cu 31% și m ijloace de transport cu
15%. De asemenea, se observă că societatea analizată nu a inves tit mult în mijloace de
calcul destinate sectorului de administrație și financiar-conta bil (3%).

27

Fig. 8. Structura activelor fixe corporale

În figura 9 este preze ntată schema eviden ței operative a active lor fixe corporale.

Fig. 9. Organizarea evidenței o perative a mijloacelor fixe21

21 Toma C., Contabilitate financiară, ediția a II-a revizuită și adăugită, Editura Tipo Moldova, Iași, 2016, p. 117
DOCUMENTE
PRIMARE

Proces verbal de
recepție
Bon de mișcare a
mijloacelor fixe
Proces-verbal de
casare
INTRARE
MIȘCĂRI
INTERNE
IEȘIRE
Factură
Aviz de însoțire
Registrul
numerelor de
inventa r
Fișa mijlocului fix
Centralizatorul
mijloacelor fixe
pe categorii și
locuri
CONTABILITATEA
ANALITICĂ
EVIDENȚA
OPERATIVĂ
INVENTAR
Lista de inventariere și evidență a
mijloacelor fixe
CONTABILITATEA
SINTETICĂ
Fișa de cont sintetic sau jurnale
BILANȚ 31% 51%
2% 15%1%
Construcții
Echipamente tehnologice
Aparate și instalații de măs urare, control și reglare
Mijloace de transport
Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecție a
valorilor umane și materiale și alte active corporale

28
3.2. Contabilitatea intrărilo r de active fixe corporale
Imobilizările corporale pot intra în întreprindere prin aport în natura la capitalul
social, achiziție de la furnizori, construire în antrepriză sau regie proprie, transferul de
produse finite obținute din producția proprie, obținerea cu tit lu gratuit, plus de inventar,
subvenționare, leasing.
ș Contabilitatea terenurilor se ține pe două categorii: terenuri și amenajări de
terenuri. Terenurile includ atât terenurile propriu-zise, cât ș i amenajările de terenuri. În
contabilitatea analitică, terenurile pot fi evidențiate pe urmă toarele grupe: terenuri agricole
și silvice; terenuri cu constr ucții; terenuri cu zăcăminte; alt e terenuri.
Contabilitatea terenurilor se rea lizează cu ajutorul contului 2111 „Terenuri” care
este un cont de activ. În debitul contului se înregistrează: va loarea terenurilor achiziționate,
a celor reprezentând aport la capital, valoarea terenurilor pri mite cu titlu gratuit și a celor
primite în regim de leasing fina nciar (404, 456, 167); valoarea creșterii rezultate din
reevaluarea terenurilor (105). În creditul contului se înregist rează: valoarea terenurilor
amortizate (281, 658); valoarea terenurilor aportate, retrase ( 456); valoarea descreșterii
rezultate din reevaluarea terenu rilor (105); valoarea terenuril or care fac obiectul participării
în natură la capitalul social al altei societăți comerciale (26 1, 262, 263). Soldul contului
reprezintă valoarea terenurilor.
Înregistrarea în contabilitate a operațiunilor economice care v izează intrarea în
patrimoniu a terenurilor are î n vedere următoarele:
1) valoarea terenurilor repr ezentând aport la capital:
2111
„Terenuri” = 456
„Decontări cu asociații privind
capitalul” 68.100,00

2) valoarea terenurilor achizi ționate:
%
2111
„Terenuri”
4426
„TVA deductibilă” = 404
„Furnizori de imobilizări” 27.909,32
23.453,21

4.456,11
3) plus de teren constatat la inventariere:
2111
„Terenuri” = 131
„Subvenții pentru investiții” 1.239,36

4) terenuri primite în re gim de leasing financiar:
2111
„Terenuri” = 167
„Alte împrumuturi și datorii
asimilate” 48.723,64

5) valoarea cre șterii rezultate din r eevaluarea terenurilor:

29
2111
„Terenuri” = 105
„Rezerve din reevaluare” 8.674,36

ș Contabilitatea amena jărilor de terenuri cuprinde cheltuielile efectuate pentru
punerea în valoare a terenurilo r, cum sunt: căi de acces, racor dări la sistemele de alimentare
cu energie, apa, împrejurimi etc . Lucrările de amenajare a tere nurilor pot fi efectuate de
terți (unități specializate) sau cu forțe proprii (obținute cu resurse proprii).
Contabilitatea amenajărilor de terenuri se realizează cu ajutor ul contului 2112
„Amenajări de terenuri” care este un cont de activ. În debitul contului se înregistrea ză
valoarea la cost de producție a amenajărilor de terenuri realiz ate pe cont propriu (231,
722), amenajarea printr-o unitate specializată (404). În credit ul contului se evidențiază:
valoarea amenajărilor de terenu ri cedate, amortizate (281, 658) . Soldul contului reprezintă
costul efectiv al amen ajărilor de terenuri.
Înregistrarea în contabilitate a operațiunilor economice care vizează intrarea în
patrimoniu a amenajărilor de tere nuri are în vedere următoarele :
1) valoarea amenaj ărilor de terenuri facturate de ter ți:
%
2112
„Amenajări de terenuri”
4426
„TVA deductibilă” = 404
„Furnizori de imobilizări” 38.230,71
32.126,65

6.104,06

2) realizarea în regie proprie de amenaj ări de terenuri:
a) dacă obiectivul de investiții nu a fost terminat în luna câ nd s-au desfășurat
lucrările de amenajări de terenuri:
2112
„Amenajări de terenuri” = 231
„Imobilizări corporale în curs” 47.459,77

b) dacă obiectivul de investiții a fost terminat în luna când s -au desfășurat lucrările
de amenajări de terenuri:
2112
„Amenajări de terenuri” = 722
„Venituri din producția de
imobilizări corporale 32.479,30

ș Contabilitatea construcțiilor construcțiilor se realizează cu ajutorul contului
212 „Construc ții”. Cu ajutorul acestui cont se țin e evidența existenței și mișcă rii
construcțiilor. Contul 212 „Cons trucții” este un cont de activ. În debitul contului se
înregistrează: valoare a construcțiilor achiziționate, realizate din producție proprie, primite
cu titlu gratuit, aport la capitalul social, primite în regim d e leasing financiar (404, 231,
722, 456, 167); valoarea creșterii rezultate din reevaluarea co nstrucțiilor (105); valoarea
amortizării investițiilor efectuate de chiriași la construcțiil e primite cu chirie și restituite

30
proprietarului (281).
În creditul contului se eviden țiază: valoarea construcțiilor c edate sau scoase din
evidență (281, 658); valoarea construcțiilor distruse de calami tăți; valoarea construcțiilor
aportate și retrase (456); valoarea construcțiilor cedate în re gim de leasing financiar
(267); valoarea descreșterii rezultate din reevaluarea construc țiilor (105); valoarea clădirilor
care fac obiectul participării în natura la capitalul social al altei societăți comerciale
(261, 262, 263). Soldul contului re prezintă valoarea construcți ilor existente.
Înregistrarea în contabilitate a operațiunilor economice care vizează intrarea în
patrimoniu a construcțiilor are în vedere următoarele:
1) valoarea construc țiilor reprezentând aport la capital:
212
„Construcții” = 456
„Decontări cu asociații privind
capitalul” 356.530,79

2) valoarea construc țiilor achizi ționate:
%
212
„Construcții”
4426
„TVA deductibilă” = 404
„Furnizori de imobilizări” 234.859,70
197.361,10

37.498,60

3) plus-valoarea amortiz ării investi țiilor efectuate de chiria și la construc țiile
primite cu chirie și restituite proprietarului:
212
„Construcții” = 2812
„Amortizarea construcțiilor” 18.157,15

4) construc ții primite în regim de leasing financiar:
212
„Construcții” = 167
„Alte împrumuturi și datorii
asimilate” 54.687,99

5) valoarea cre șterii rezultate din reevaluarea construc țiilor:
212
„Construcții” = 105
„Rezerve din reevaluare” 7.891,40
În cazul în care, ult erior recunoașterii inițiale ca activ, va loarea unui activ imobilizat
este determinată pe baza reevaluă rii activului respectiv, valoa rea rezultată din reevaluare
va fi atribuită activului, în locul costului de achiziție/costu lui de producție sau al oricărei
alte valori atribuite înainte ace lui activ. În astfel de cazuri , regulile privind amortizarea se
vor aplica activului a vând în vedere valoar ea acestuia, determi nată în urma reevaluării22.
6) realizarea de construc ții în regie proprie:

22 Scorțescu Fl. I. , Consolidarea conturilor grupurilor financiare, Editura „Ion I onescu de la Brad, Iași, 2008,
p. 250

31
a) dacă obiectivul de investiții nu a fost terminat în luna câ nd s-au desfășurat
lucrările de construcții:
212
„Construcții” = 235
„Imobilizări imobiliare în curs de
execuție” 40.682.100
Obiectivele de investiții comple xe, reprezentând lucrări de con strucții-montaj sunt
realizate de unități specializat e. Aceste lucrări au caracter d e unicat și executarea lor se
realizează pe baza un ei documentații specifice cunoscută sub de numirea de Documenta ție
tehnico-economic ă. În cadrul documentației tehnico-e conomice se cuprind, printre
altele, proiectele de execuție și devizele. Proiectele de execuție se elaborează pe obiecte
de construcții și categorii de l ucrări și constituie documentul de bază pentru executarea
și decontarea lucrărilor de investiții. Devizele sunt documente în baza cărora se stabilește
valoarea investiției.
S.C. „Servomec” S.A. a construit în antrepriză o clădire admini strativă. Pentru
această lucrare societatea a plăt it un avans de 100.000,00 lei. Pe măsura realizării lucrării
societatea a primit facturile întocmite de antreprenor, în valo are totală de 460.396,00 lei
plus TVA. Plata s-a realizat prin conturile de la bancă. Acorda rea avansulu i, recepția
clădirii și plata a fost eviden țiată în contabilitate astfel:
a1) înregistrarea avansurilor acorda te pentru lucrările de construc ții ce urmează
a fi executate și care rezultă d in facturile emise de antrepren or și extrasele de cont ale
beneficiarului:
%
4093
„Avansuri acordate pentru
imobilizări corporale”
4426
„TVA deductibilă” = 5121
„Conturi curente la bănci în lei” 119.000,00
100.000,00

19.000,00

a2) recepția lucrărilor executate , conform facturi lor și situațiil or de lucrări:
%
231
„Imobilizări corporale în curs
de exeuție”
4426
„TVA deductibilă” = 404
„Furnizori de imobilizări” 547.871,24
460.396,00

87.475,24

a3) plata furnizorului pentru lucrările executate cu reținerea avan sului achitat
inițial:
– decontarea avansului achitat unității de construcții-montaj:
404
„Furnizori de imobilizări” = %
4093
„Avansuri acordate pentru
imobilizări corporale”
4426
„TVA deductibilă” 119.000,00
100.000,00

19.000,00

32
– achitarea furnizorului pentru diferență, conform extrasului d e cont:
404
„Furnizori de imobilizări” = 5121
„Conturi curente la bănci în lei” 428.871,24

– recepția obiectivului de inv estiții terminat consemnată în pr ocesul-verbal
de recepție:
212
„Construcții” = 231
„Imobilizări corporale în curs
de exeuție” 460.396,00

b) dacă obiectivul de investiții a fo st terminat în luna când s-au desfășurat lucrările
de construcții:
212
„Construcții” = 722
„Venituri din producția de
imobilizări corporale” 44.100,34

ș Contabilitatea instalațiilor teh nice și a mijloacelor de transp ort se realizează
cu ajutorul contului „213 Instala ții tehnice și mijloace de transport” care este un cont
de activ. În debitul contului se înregistrează: v aloarea instal ațiilor tehnice și a mijloacelor
de transport achiziționate, realizate din producție proprie, pr imite cu titlu gratuit, aport
la capitalul social, primite în regim de leasing financiar (404 , 446, 231, 722, 456, 167);
valoarea amortizării investițiilor e fectuate de chiriași la imo bilizările corporale primite cu
chirie și restituite pro prietarului (281); valoarea creșterii r ezultate din reevaluare (105);
În creditul contului se eviden țiază: valoarea instalațiilor te hnice și a mijloacelor
de transport cedate sau scoase d in evidență (281, 658); valoare a instalațiilor tehnice și a
mijloacelor de transport aportate și retrase (456); valoarea in stalațiilor tehnice și a
mijloacelor de transport cedate în regim de leasing financiar ( 267); valoarea descreșterii
rezultate din reevaluare (105). Soldul contului reprezintă valo area instalațiilor tehnice și
a mijloacelor de transport existente.
Contabilitatea sintetică de gradul II a instalațiilor tehnice ș i a m i j l o a c e l o r d e
transport se realizează cu ajuto rul următoarelor conturi: 2131 „Echipamen te tehnologice
(mașini, utilaje și instalații de lucru)”, 2132 „Aparate și instalații de măsurare, control
și reglare” și 2133 „Mijloace de transport” .
Principalele înregistrări în c ontabilitate a operațiunilor econ omice care se pot
efectua cu ajutorul contului 213 „Instalații tehnice și mijloac e de transport” sunt următoarele:
1) valoarea echipamentelor tehnologice reprezentând aport la capital:
2131
„Echipamente tehnologice (mașini,
utilaje și instalații de lucru)” = 456
„Decontări cu asociații privind
capitalul” 34.598,33

2) valoarea echipamentelor tehnologice achizi ționate: în data de 18.10.2018

33
societatea comercială a cumpărat un compresor monofazat tip 320 la un preț de achiziție
de 65.111,00 lei, cheltuielile de transport înscrise în factură fiind de 1.000,00 lei, TVA
19%:
a) evaluarea la costul de achiziție: costul de achiziție = preț ul de achiziție +
+ cheltuielile de transport = 65. 111,00 + 1.000, 00 = 66.111.00 0 lei;
b) recunoașterea elementelor privind achiz iția și punerea în funcți une a utilajului:
%
2131
„Echipamente tehnologice (mașini,
utilaje și instalații de lucru)”
4426
„TVA deductibilă” = 404
„Furnizori de imobilizări” 78.672,09
66.111,00

12.561,09

3) valoarea amortiz ării investițiilor efectuate de chiria și la imobiliz ările corporale
primite cu chirie și restituite proprietarului:
2131
„Echipamente tehnologice (mașini,
utilaje și instalații de lucru)” = 2813
„Amortizarea
instalațiilor și mijloacelor de
transport” 1.845.332

4) primite în regim de leasing financiar: în data de 03.07.2 018 S.C. „Servomec”
a acordat un avans de 50.000,00 lei și achiziționat, în baza un ui contract de leasing
financiar un autocamion la un pr eț de 350.175,89 lei, durata co ntractului de leasing fiind
de 4 ani cu o dobânda de 25%, ia r rata plătită semestrial este în valoare de 46.902,48 lei.
Avans 50.000.000 lei; Rata 46.902,48 x 8 = 375.219,87 lei;
Preț în numerar 425.219.871 lei.

În contabilitatea locatarului se efectuează următoarele înregis trări:
– plata avansului:
4093
„Avansuri acordate pentru
imobilizări corporale” =
5121
„Conturi curente la bănci în lei”
50.000,00

– recunoașterea intrării activul ui în patrimoniul societății:
2133
„Mijloace de transport”
=
167
„Alte împrumuturi și datorii
asimilate” 350.175,89

– facturarea celor opt rate:
%
167
„Alte împrumuturi și datorii
asimilate”
666
„Cheltuieli privind dobânzile” =
404
„Furnizori de imobilizări” 375.219,87
350.175,89

25.043,98

34
– plata facturii:
404
„Furnizori de imobilizări” = 5121
„Conturi curente la bănci în lei” 375.219,87

5) valoarea cre șterii rezultate din reevaluare:
2131
„Echipamente tehnologice (mașini,
utilaje și instalații de lucru)” = 105
„Rezerve din reevaluare” 7.982,36

6) construirea în regie proprie:
a) dacă obiectivul de investiții nu a fost terminat în luna câ nd s-au desfășurat
lucrările de construcții: dacă obiectivul de investiții nu a fost terminat în luna când s -au
desfășurat lucrările de construcții se consideră o imobilizare corporală în curs și pe baza
situațiilor de lucrări se recuno sc imobilizări corporale în cur s. în luna în care se termină
obiectivul de investiții, valoar ea activului corporal va cuprin de toate cheltuielile înregistrate
în perioadele precedente și im obilizarea în curs trece în categ oria de imobilizări corporale,
înregistrându-se conform procesului verbal de recepție. S.C. „S ervomec” S.A. a realizat
la începutul anului 2019 o instalație tehnică specială în regie proprie. Executarea acesteia a
generat următoarele cheltuieli:
– materii prime 18.000,00 lei;
– salarii 5.000,00 lei , din care:
– aferente muncitorilor direct productivi 3.500,00 lei;
– aferente personalului admi nistrativ 1.500,00 lei;
– amortizări 6.000,00 lei , din care:
– aferente imobilizărilor direc t productive 5.000,00 lei;
– aferente imobilizărilor utilizate în sectorul administrativ 1.0 00,00 lei.
La începutul lunii februarie lucrarea a fost terminată și inst alația specială a fost
dată în folosință la un cost t otal de 27.431,23 lei. Evaluarea costului de producție:
Costul de producție = cheltuielile directe + cheltuielile indirecte repartizate
rațional în funcție de capacitatea normală de producție = 18.00 0,00 lei + 3.500,00 lei +
+ 5.000,00 lei = 26.500,00 lei. Cheltuielile generale de admini strație și cheltuielile de
desfacere nu se includ în costul de producție. Înregistrarea op erațiunilor ocazionate de
obținerea instalației tehnice în regie proprie pentru luna ianu arie 2019 se referă la:
a1) consum de materii prime:
601
„Cheltuieli cu materiile prime” = 301
„Materii prime” 18.000,00

a2) înregistrarea salariilor:
641
„Cheltuieli cu salariile
personalului” = 421
„Personal-salarii datorate” 3.500,00

35
a3) înregistrarea amortizării imobilizărilor:
6811
„Cheltuieli de exploatare privind
amortizarea imobilizărilor” = 2813
„Amortizarea instalațiilor și
mijloacelor de transport” 5.000,00

a4) înregistrarea construcției realizate în regie proprie, dar net erminată la sfârșitul
lunii ianuarie 2019, la valoarea c ostului de pr oducție calculat pentru luna ianuarie:
231
„Imobilizări corporale în curs
de execuție” = 722
„Venituri din producția de
imobilizări corporale” 26.500,00

a5) înregistrarea punerii în funcți une a construcției realizate în regie proprie în
februarie 2019, la valoarea tota lă, din care 265.000.000 lei a fost recunoscută în costul
imobilizării în luna ianuarie. Pen tru luna februarie au mai fos t efectuate diverse
cheltuieli în sumă de 7.312,23 lei:
2131
„Echipamente tehnologice (mașini,
utilaje și instalații de lucru)” = %
722
„Venituri din producția de
imobilizări corporale”
231
„Imobilizări corporale în curs
de execuție” 33.812,23
7.312,23

26.500,00

b) dacă obiectivul de investiții a fost terminat în luna când s -au desfășurat lucrările
de construcții: dacă obiectivul de investiții se termină în aceeași lună în car e are loc
demararea lucrărilor de construi re, atunci nu se mai operează c u categoria de imobilizări în
curs înregistrându-se direct ca imobilizare obiectivul recepțio nat, pe baza procesului verbal
de recepție. S.C. „Servomec” S.A. a demarat lucrări de obținere a unui activ fix. Evaluarea
costului de producție este de 44. 285,86 lei și a fost realizat în aceeași lună în care a avut
loc demararea lucrării de const rucție. Înregistrarea operațiuni lor ocazionate de obținerea
utilajului în regie proprie se ev idențiază în felul următor:
2131
„Echipamente tehnologice (mașini,
utilaje și instalații de lucru)” = 722
„Venituri din producția de
imobilizări corporale” 44.285,86

ș Contabilitatea mobilierului, apa raturii birotice, echipamentelo r de protecție
a valorilor umane și materiale și a altor active corporale se realizează cu ajutorul
contului 214 „Mobilier, aparatur ă birotică, echipamente de protec ție a valorilor umane
și materiale și alte active corporale” , care este un cont de activ. În debitul contului se
înregistrează: valoarea mobilieru lui, aparaturii birotice, echi pamentelor de protecție și
altor active corporale achiziționate, realizate din producție p roprie, primite cu titlu gratuit,
aport la capitalul social, primite în regim de leasing financia r (404, 446, 231, 722, 456,

36
167); valoarea amortizării investițiilor efectuate de chiriași la imobilizările corporale primite
cu chirie și restituite proprieta rului (281); valoarea creșteri i rezultate din reevaluare
(105).
În creditul contului se eviden țiază: valoarea mobilierului, ap araturii birotice,
echipamentelor de protecție și altor active corporale cedate sa u scoase din evidența (281,
658); valoarea mobilierului, apa raturii birotice, echipamentelo r de protecție și altor
active corporale distruse de cal amități; valoarea mobilierului, aparaturii biroti ce, echipamentelor
de protecție și altor active corporale aportate și retrase (456 ); valoarea mobilierului,
aparaturii birotice, echipamente lor de protecție și altor activ e corporale cedate în regim
de leasing financiar (267); valo area descreșterii rezultate din reevaluare (105). Soldul
contului reprezintă valoarea mo bilierului, apar aturii birotice, echipamentelor de protecție a
valorilor umane și materiale și altor active corporale existent e.
Înregistrarea în contabilitate a operațiunilor economice care vizează intrarea în
patrimoniu a elementelor de tipul celor menționate are în veder e următoarele:
1) valoarea mobilierului, aparatur ă birotică, echipamente de protec ție a valorilor
umane și materiale și alte active corporale reprez entând aport la capital:
214
“Mobilier, aparatură birotică,
echipamente de protecție a
valorilor umane și materiale și alte
active corporale” = 456
„Decontări cu asociații privind
capitalul” 23.155,73

2) valoarea mob ilierului, aparatur ă birotică, echipamente de protec ție a valorilor
umane și materiale și alte active corporale achizi ționate:
%
214
„Mobilier, aparatură birotică,
echipamente de protecție a
valorilor umane și materiale și alte
active corporale”
4426
„TVA deductibilă” = 404
„Furnizori de imobilizări” 30.199,99
25.378,15

4.821,84

3) valoarea amortiz ării investi țiilor efectuate de chiria și la mobilier, aparatur ă
birotică, echipamente de protec ție a valori lor umane și materiale și alte active corporale
primite cu chirie și restituite proprietarului:
214
„Mobilier, aparatură birotică,
echipamente de protecție a
valorilor umane și materiale și alte
active corporale” = 2814
„Amortizarea altor imobilizări
corporale” 31.475,54

4) mobilier, aparatur ă birotică, echipamente de protec ție a valorilor umane și
materiale și alte active corporale primite în regim de leasing financiar:

37
214
„Mobilier, aparatură birotică,
echipamente de protecție a
valorilor umane și materiale și alte
active corporale” = 167
„Alte împrumuturi și datorii
asimilate” 45.790,20

5) valoarea cre șterii rezultate din reevaluare:
214
„Mobilier, aparatură birotică,
echipamente de protecție a
valorilor umane și materiale și alte
active corporale” = 105
„Rezerve din reevaluare” 191,02

6) construirea în regie proprie:
a) dacă obiectivul de investiții nu a fost terminat în luna câ nd s-au desfășurat
lucrările:
214
„Mobilier, aparatură birotică,
echipamente de protecție a
valorilor umane și materiale și alte
active corporale” = 231
„Imobilizări corporale în curs
de execuție” 5.479,30

b) dacă obiectivul de investiții a fost terminat în luna când s-au desfășurat lucrările:
214
„Mobilier, aparatură birotică,
echipamente de protecție a
valorilor umane și materiale și alte
active corporale” = 722
„Venituri din producția de
imobilizări corporale 7.424,96

Întrucât la firma luată în studiu doar activele fixe corporale menționate se regăsesc
în activitatea și bilanțul aceste ia, aspectele legate de intrar ea în patrimoniul societății a
bunurilor care fac obiectul con turilor 215 „Investiții imobilia re”, 216 „Active corporale de
exploatare și evaluare a resurse lor minerale” și 217 „Active bi ologice productive” nu
vor mai fi analizate.
3.3. Contabilitatea ieșirilor de active fixe corporale
Activele fixe corporale pot ieși din patrimoniul societății pr in casare, vânzare,
lipsuri constatate la inventariere, cedări cu titlu gratuit, sc himb de active, leasing, alte
cauze de forță majoră. În genera l, la ieșire, imobilizările cor porale se evaluează la valoarea
de intrare
23.
ș Contabilitatea terenurilor. Ieșirea terenurilor din pat rimoniu se poate realiza
în următoarele moduri:
1) prin vânzare: societatea „Servomec” S.A. a deținut un teren în valoare de

23 Toma C., Op. cit., p. 140

38
200.430,00 lei pe care la data de 21.03.2019 l-a vândut la un p reț de 273.700,00 lei,
TVA inclus. Recunoașterea în cont abilitate și scoaterea din ges tiune s-a realizat astfel:
– vânzarea pe baza facturii:
461
„Debitori diverși” = %
7583
„Venituri din vânzarea activelor și
alte operațiuni de capital”
4427
„TVA colectată” 273.700,00
230.000,00

43.700,00

– scoaterea din gestiune:
6583
„Cheltuieli privind activele cedate
și alte operațiuni de capital” = 2111
„Terenuri” 200.430,00

2) valoarea terenurilor aportate, retrase:
456
„Decontări cu asociații privind
capitalul” = 2111
„Terenuri” 25.781,00

3) ieșire prin aportul la capitalul altor societ ăți:
261
„Acțiuni deținute la entitățile
afiliate” = 2111
„Terenuri” 15.489,00

4) valoarea descre șterii rezultate din reevaluarea terenurilor:
105
„Rezerve din reevaluare” = 2111
„Terenuri” 1.364,40

ș Contabilitatea amenajă rilor de terenuri. Ca o particularitate a amenajărilor
de terenuri este aceea ca ele nu pot fi cedate prin vânzare deo arece ele reprezintă
investiții efectuate pentru punerea în valoare a terenurilor, l acurilor, bălților, iazurilor și
alte lucrări similare, fiind un element accesoriu al terenului. De exemplu un dig efectuat
la un lac pentru a împiedica scurgerea apei nu poate fi cedat p rin vânzare pentru că noul
proprietar ar putea demola digul care ar implica scurgerea apei . Scoaterea din patrimoniu
a amenajărilor de terenuri amor tizate integral se înregistrează astfel:
2811
„Amortizarea amenajărilor de
terenuri” = 2112
„Amenajări de terenuri” 5.427,68

ș Contabilitatea construcțiilor. Înregistrările contabile privind ieșirea construcțiilor
din patrimoniu sunt prezentate în continuare:
1) valoarea construc țiilor cedate sau scoase din eviden ță: societatea a vândut în
anul 2019 o clădire la un preț de 121.000,00 lei, TVA inclus, c are a fost achiziționată
pentru suma de 300.000,00 lei, amortizarea până la data vânzări i fiind de 175.525,00 lei.

39
Recunoașterea în contabilitate a operației de vânzare și a scoa terii din gestiune s-a realizat
astfel:
– vânzarea pe baza facturii:
461
„Debitori diverși” = %
7583
„Venituri din vânzarea activelor și
alte operații de capital”
4427
„TVA colectata” 121.000,00
101.680,67

19.319,33

– scoaterea din gestiune:
%
2812
„Amortizarea construcțiilor”
6583
„Cheltuieli privind activele cedate
și alte operații de capital” = 212
„Construcții” 300.000,00
175.525,00

124.475,00

2) ieșire prin cedare cu titlu gratuit: ieșirea imobilizărilor corporale prin cedări
cu titlu gratuit (donații) determină numai înregistrarea scăder ii din evidență a imobilizărilor
donate, operațiune ce rezultă din procesul-verbal de predare-pr imire. Reflectarea în
contabilitate se realizează difer it în raport de recuperarea in tegrală sau parțială a valorii
de înregistrare a imobilizării. Donația clădirii generează, pe de o parte, înregistrarea privind
scoaterea din gestiune a imobilizării, la valoarea de intrare ș i, pe de alta parte, înregistrarea
cheltuielilor determinate de don ație. Înregistra rea valorii don ației trebuie să fie la valoarea
justă de piață:
– scoaterea din gestiune:
%
2812
„Amortizarea construcțiilor”
6583
„Cheltuieli privind activele cedate
și alte operații de capital” = 212
„Construcții” 370.000,00
270.000,00

100.000,00

– recunoașterea cheltuielilor generate de donație:
6582
„Donații acordate” = 7588
„Alte venituri din exploatare” 140.000,00

3) valoarea construc țiilor aportate și retrase:
456
„Decontări cu asociații privind
capitalul” = 212
„Construcții” 15.681,00

4) valoarea construc țiilor cedate în regim de leasing financiar:
2675
„Împrumuturi acordate pe termen
lung” = 212
„Construcții” 178.392,00

40
5) valoarea descre șterii rezultate din reevaluarea construc țiilor:
105
„Rezerve din reevaluare” = 212
„Construcții” 3.678,40

6) valoarea cl ădirilor care fac obiectul particip ării în natur ă la capitalul social
al altei societ ăți comerciale:
265
„Alte titluri imobilizate” = 212
„Construcții” 12.743,00

ș Contabilitatea instalațiilor tehn ice și a mijloacelor de transp ort. Ieșirea din
patrimoniul societății a instala țiilor tehnice și a mijloacelor de transport se poate realiza
prin casare, vânzare, lipsuri constatate la inventariere, cedăr i cu titlu gratuit, schimb de
active, leasing, alte cauze de forță majoră. În general, la ieș irea din patrimoniu a instalațiile
tehnice și mijloacelor de transport se evaluează la valoarea de intrare. Un caz aparte îl
reprezintă ieșirea prin casare bunurilor de această natură care este prezentat în cele ce
urmează.
Ieșirea imobilizărilor prin cas are constituie o cale de ieșire complexă cuprinzând
operații privind demolarea, dezmembrarea sau demontarea imobili zărilor corporale,
valorificarea ansamblelor, subansamblelor, pieselor componente și a materialelor rezultate,
precum și scăderea din gestiunea unității a acestor active corp orale. După aprobarea
scoaterii din funcțiune a imobilizărilor corporale se valorific ă componentele rezultate
din casare prin vânzare sau utiliz are pentru executarea altor i mobilizări corporale24. În
legătură cu scoaterea din funcțiune a imobilizărilor corporale, în contabilitatea întreprinderii
trebuie să fie înregistrate: scă derea din evidență a imobilizăr ilor corporale și cheltuielile
ocazionate de procesul de scoate re din funcțiune a valorilor ma teriale recuperate:
1) scăderea din eviden ță a imobiliz ărilor corporale se efectuează dife rit în funcție
de valoarea recuperabilă, integral sau parțial pe calea amortiz ării și se înregistrează în
baza procesului-verbal de scoat ere din funcțiune. În ipoteza în care valoarea contabilă a
imobilizărilor corporale a fost re cuperată integral, scoaterea din funcțiune se realizează
astfel:
2813
„Amortizarea instalațiilor și
mijloacelor de transport” = 213
„Instalații tehnice și mijloace
de transport” 26.365,20

Dacă valoarea contabilă a rost re cuperată parțial, recunoaștere a în contabilitate a
scoaterii din funcțiune a u tilajului este următoarea:

24 Cristea H. , Op. cit., p. 142

41
%
2813
„Amortizarea instalațiilor și
mijloacelor de transport”
6583
„Cheltuieli privind activele cedate
și alte operații de capital” = 213
„Instalații tehnice și mijloace
de transport” 35.823,00
20.000,00

15.823,00

2) cheltuielile ocazionate de procesul de scoatere din func țiune sunt înregistrate
după natura elementelor de cheltuieli prin folosirea conturilor de cheltuieli din clasa 6 .
Bonurile de consum, statele de plată ale salariilor etc. sunt d ocumentele pe baza cărora
se înregistrează aceste cheltuieli. Acestea se înregistrează as tfel:
602
„Cheltuieli cu materiale
consumabile”
641
„Cheltuieli cu salariile
personalului”
645
„Cheltuieli privind asigurările și
protecția socială” =

=

= 302
„Materiale consumabile”

421
„Personal-salarii datorate”

431
„Asigurări sociale” 1.000,00

8.000,00

1.760,00

3) valorile materiale ob ținute din scoaterea din func țiune a imobilizărilor corporale
constituie venituri pentru întrep rindere și se înregistrează, p e baza bonurilor de intrare,
astfel:
%
302
„Materiale consumabile”
303
„Materiale de natura obiectelor de
inventar” =

7588
„Alte venituri din exploatare” 5.387,00
3.212,75

2.174,25

ș Contabilitatea mobilierului, apa raturii birotice, a echipamente lor de protecție
a valorilor umane și materiale și a altor active corporale. Ieșirea din patrimoniul firmei
a unor astfel de bunuri se poate face în una dintre următoarele situații:
1) valoarea mobilierulu i, aparaturii birotice și a altor active corporale cedate
sau scoase din func țiune:
%
2814
„Amortizarea altor imobilizări
corporale”
6583
„Cheltuieli privind activele cedate
și alte operații de capital” = 214
„Mobilier, aparatură birotică,
echipamente de protecție a valorilor
umane și materiale și alte active
corporale” 28.395,45
20.965,65

7.429,80

2) valoarea mobilierulu i, aparaturii birotice și a altor active corporale aportate
și retrase:

42
456
„Decontări cu asociații privind
capitalul” = 214
„Mobilier, aparatură birotică,
echipamente de protecție a valorilor
umane și materiale și alte active
corporale” 11.811,00

3) valoarea mobilierulu i, aparaturii birotice și a altor active corporale cedate în
regim de leasing financiar:
2675
„Împrumuturi acordate pe termen
lung” = 214
„Mobilier, aparatură birotică,
echipamente de protecție a valorilor
umane și materiale și alte active
corporale” 12.463,20

4) valoarea descre șterii rezultate din re evaluarea mobilierului, aparaturii birotice
și a altor active corporale:
105
„Rezerve din reevaluare” = 214
„Mobilier, aparatură birotică,
echipamente de protecție a valorilor
umane și materiale și alte active
corporale” 458,95

5) valoarea mobilierulu i, aparaturii birotice și a altor active corporale care fac
obiectul particip ării în natur ă la capitalul social al altei societ ăți comerciale:
262
„Acțiuni deținute la entitățile
asociate” = 214
„Mobilier, aparatură birotică,
echipamente de protecție a valorilor
umane și materiale și alte active
corporale” 14.612,00

Întrucât la firma luată în studiu doar activele fixe corporale menționate se regăsesc
în activitatea și bilanțul aceste ia, aspectele legate de ieșire a din patrimoniul societății a
bunurilor care fac obiectul con turilor 215 „Investiții imobilia re”, 216 „Active corporale de
exploatare și evaluare a resurse lor minerale” și 217 „Active bi ologice productive” nu
vor mai fi analizate.

3.4. Contabilitatea deprecier ii activelor fixe corporale
Deprecierea activelor fixe corpoa rale poate fi ireversibilă sau reversibilă. În prima
situație se va face referire la conceptul de amortizare , în timp ce deprecierea reversibilă
face obiectul ajustărilor pentru depreciere .

3.4.1. Amortizarea activelor fixe corporale
Regimul de amortizare aplicat în cadrul S.C. „Servomec” S.A. și aprobat de AGA
este cel care are în vedere metoda liniară . La determinarea duratei de viață utilă a unui

43
activ trebuie luați în considerare o serie de factori, cum este uzura fizică estimată care
depinde de condițiile de exploata re, cum sunt: numărul de schim buri în care se utilizează,
programul de reparații și între ținere practicat de întreprinder e, modul de păstrare și
întreținere al activului când acesta nu este utilizat; producți a fizică estimată sau capacitatea
de producție a acestuia; limitele juridice privind posibilitate a folosirii activului cum ar
fi, de exemplu, expirarea termen elor din contractele de leasing . În consecință, durata de
viață utilă a unui activ supus amortizării poate fi mai mică de cât durata sa fizică de viață.
Amortizarea liniară sau constantă se calculează potrivit principiului „prorata
temporis”, ceea ce înseamnă ca prima anuitate se calculează în raport de ziua intrării în
patrimoniu, iar ultima anuitate î n raport cu ultima zi de expir are a duratei reglementate
de utilizare a imobilizărilor respective. Din punct de vedre al metodologiei de calcul
amortismentul linear îmbracă doua forme: amortismentul liniar temporal și amortismentul
liniar func țional25.
Potrivit amortismentul liniar temporal , cota de amortizare lineară (t%) se calculează
prin divizarea lui 100 la numărul de ani ai duratei de viață a imobilizării (t% = 100 / N),
iar anuitatea (amortizarea anuală) poate fi determinate după un a din următoarele relații:
%tVA (13)
sau
NVA (14)
în care:
A reprezintă anuitatea sau amortizarea anuală;
V – valoarea amortizab ilă sau de intrare;
N – numărul de ani ai duratei de viață.
În continuare se prezintă modul de calcul prin amortizare lini ară pentru instalația
de vopsit Wagner, achiziționată cu 316.334,19 lei în data de 01 .06.2010, durată de viață
de 10 ani. Calculul ratei de amo rtizare liniară (t%) este următ orul:
%1010100t

Anuitatea pentru un exercițiu com plet are următoarea valoare:
31.633,42 10% 316.334,19A  
Calculul primei anuități (funcți onarea utilajului de la 1 iunie 2010 – 31 decembrie
2010 = 210 zile):
18.452,82360210 31.633,42 A  2002

25 Pântea I. P., Bodea Gh. , Op. cit., p. 227

44
Calculul ultimei anuități (funcțio narea utilajului de la 1 ianu arie 2020 – 31 mai 2020 =
= 150 zile):
13.180,59360150 31.633,42 A  2002
Valoarea net contabilă (VNC) se determină ca diferență dintre v aloarea contabilă
și amortizarea constatată.
Tabelul 7
AMORTIZAREA LINIARĂ A INSTA LAȚIEI DE VOPSIT WAGNER
Anul Baza de
amortizare Anuitatea Amortizarea
cumulată Valoarea netă
contabilă
2010 316.334,19 18.452,82 18.452,82 297.881,37
2011 316.334,19 31.633,42 50.086,24 266.247,95
2012 316.334,19 31.633,42 81.719,66 234.614,52
2013 316.334,19 31.633,42 113.353,09 202.981,10
2014 316.334,19 31.633,42 144.986,51 171.347,68
2015 316.334,19 31.633,42 176.619,93 139.714,26
2016 316.334,19 31.633,42 208.253,35 108.080,84
2017 316.334,19 31.633,42 239.886,77 76.447,42
2018 316.334,19 31.633,42 271.520,19 44.814,00
2019 316.334,19 31.633,42 303.153,61 13.180,59
2020 316.334,19 13.180,59 316.334,19 0

Grafic, datele din tabelul 7 se prezintă în figurile 10 și 11, în care anul „N” este
reprezentat de anul 2010.

Fig. 10. Evidențierea amortismentelor (anuităților)
N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 N+6 N+7 N+8 N+9 N +10 Valoare
31.633,42
Timp
18.452,82 13.180,59

45

Fig. 11. Evoluția valorii nete contabile anuale

După cum se constată din figur ile 10 și 11, amortismentele anua le sunt egale atunci
când perioada de calcul este egală cu un an, iar valoarea netă contabilă anuală este în
progresie aritmetică descrescătoare.
În cazul amortismentul liniar funcțional mărimea amortizării este determinate
în funcție de utilizarea efectivă a bunului. Se practică, de re gulă, pentru mijloace de
transport auto, aeronave și pentru mașini, utilaje și instalați i de lucru a căror durată
normală de funcționare este reglementată în volum de prestații fizice, cum ar fi: număr
de kilometri parcurși, număr de ore de zbor, număr de ore de fu ncționare etc. Potrivit
acestei metode, rata de amortizare (t%) se calculează prin divi zarea lui 100 la volumul
prestațiilor normate (în unității fizice) (t% =100 / Q), iar an uitatea (amortizarea anuală)
poate fi determinate după una dintre următoarele relații26:
eQ tVA  % (15)
sau
e
nQQVA (16)
în care:
A reprezintă anuitatea sau amortizarea anuală;
V – valoarea de intrare s au valoarea amortizabilă;
Qn – volumul prestațiilor fizice normate;
Qe – volumul prestaț iilor fizice efective.

Referențialul reglementat din România precizează în mod explici t doar modul de
calcul al amortizării m ijloacelor fixe, car e se determină prin aplicarea „cotei de amortizare”
asupra valorii de intrare mijlo acelor fixe și se include în ch eltuielile de exploatare. În

26 Ristea M., Dima Mirela , Op. cit., p. 193 0,00297.881,37
316.334,19
N N+1 N+2 N+3 N+4 N +5 N+6 N+7 N+8 N+9 N+1 0 Valoare
Timp266.247,95
234.614,52
202.981,10
171.347,68
139.714,26
108.080, 84
76.447,42
44.814,00
13.180,59

46
ipoteza în care mijlocul fix nu funcționează integral în cursul unui exercițiu financiar,
anuitatea (A) se calculează în r aport cu numărul lunilor întreg i de funcționare (L f) potrivit
relației27:
12f a i L CVA (17)
în care:
A reprezintă amortizarea anuală;
Vi – valoarea de intrare a mijloacelor fixe;
Ca – cota de amortizare;
Lf – lunile întregi de funcționare.

Dacă se ia în considerare luna, la intrare se ia în calcul într eaga lună dacă operația
se produce până în ziua de 15 și se exclude în situația în care operația se produce după
15 ale lunii. Similar se proced ează la ieșire. Nu este exclusă nici varianta în care se ia în
calcul luna următoare celei de intrare, indiferent de ziua în c are se produce operația și
se exclude luna următoare celei de ieșire. Regimurile de amorti zare liniară se aplică
obligatoriu pentru mijloacele fixe de natura construcțiilor, ia r pentru celelalte active fixe
se aprobă de către Consiliul de administrație al societății, re spectiv de resp onsabilul cu
gestiunea patrimoniului la data punerii în funcțiune a fiecărui mijloc fix.
Amortizarea reprezintă o scădere treptată a valorii de intrare a imobilizărilor cu
o sumă ce corespunde uzurii, trecerii timpului, progresului teh nic etc. în vederea aducerii
lor la valoarea reală. Întrucât amortismentul este o cheltuială curentă, normală de exploatare,
acesta se va include în cheltuielile de exploatare, utilizând c ontul 6811 „Cheltuieli de
exploatare privind amortizarea imobiliz ărilor” .
Micșorarea valorii activelor fixe corporale se face direct prin creditul conturilor
de imobilizări corporale (grupa 21) în corespondență cu creditu l conturilor de amortizări
aferente. În acest scop se folosește contul 281 „Amortiz ări privind imobiliz ările corporale”
care se subdivide în conturi si ntetice de gradul II, pe categor ii de active fixe corporale,
astfel: 2811 „Amortizarea amenaj ărilor de terenuri”, 2812 „Amortizarea construc țiilor”,
2813 „Amortizarea instala țiilor și mijloacelor de transport” , 2814 „Amortizarea altor
imobilizări corporale”, 2815 „Amortizarea investi țiilor imobiliare”, 2816 „Amortizarea
activelor corporale de exploatare și evaluare a resurselor minerale” și 2817 „Amortizarea
activelor biologice productive” .
Toate conturile de amortizări e numerate rectific ă valoarea act ivelor fixe corporale
și au funcție contabilă de pasiv. Se creditează cu cheltuielile aferente amortizăr ii imobilizărilor

27 *** Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1802/29 decembrie 20 14 pentru aprobarea Reglementărilor contabile
privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, Monitorul Oficial al României
nr. 963 din 30 decembrie 2014

47
corporale și se debitează cu val oarea amortizării imobilizărilo r corporale vândute, scoase
din evidență etc. Soldul conturilor reprezintă amortizarea imob ilizărilor corporale.
Amortizarea activelor fixe corporale, calculată după metoa pre zentată, se înregistrează
lunar. Dacă ne referim la exemplu l prezentat, înregistrarea în contabilitate a amortizării
aferente instalației de vopsit Wagner pe durata sa de viață se realizează în felul următor:
1) pentru anul 2010, conform datelor din tabelul 7, amortizarea cumulată este în
sumă de 18.452,82 lei:
6811
„Cheltuieli de exploatare privind
amortizarea imobilizărilor” = 2813
„Amortizarea instalațiilor
și mijloacelor de transport” 18.452,82

2) pentru anii 2011-2019, conform datelor din tabelul 7, amorti zarea cumulată
anuală este în sumă de 31.633,42 lei:
6811
„Cheltuieli de exploatare privind
amortizarea imobilizărilor” = 2813
„Amortizarea instalațiilor
și mijloacelor de transport” 31.633,42

3) pentru anul 2020, conform datelor din tabelul 7, amortizarea cumulată este în
sumă de 13.180,59 lei:
6811
„Cheltuieli de exploatare privind
amortizarea imobilizărilor” = 2813
„Amortizarea instalațiilor
și mijloacelor de transport” 13.180,59

3.4.2. Ajustările pentru dep recierea sau pierderea de valoare a imobilizărilor
Activele imobilizate pot suferi în anumite perioade deprecieri reversibile ale
valorii contabile atunci când va loarea de inventar stabilită cu ocazia inventarierii este
inferioară valorii furnizate în contabilitate. Aplicând princip iul prudenței se constituie
ajustări pentru depreciere pentru evenimente previzibile, certe sau nesigure. Când deprecierea
imobilizărilor este temporară, deci reversibilă, se constituie ajustări pentru depreciere.
Acestea sunt destinate să acopere un risc posibil să se producă într-un exercițiu financiar
viitor. Sunt supuse deprecierii reversibile pentru care se cons tituie, în principiu, imobilizările
neamortizabile. Pentru activele care sunt amortizabile se const ituie ajustări pentru depreciere
numai în cazul în care există diferențe în minus între valoarea de inventar, stabilită cu
ocazia inventarierii patrimoniului și valoarea netă contabilă, aceasta din urmă obținându-se
prin scăderea amortizării imobiliz ărilor din valo area de înregi strare (de intrare) a acestora.
Ajustările pentru deprecierea imobilizărilor se constituie pe s eama cheltuielilor,
la sfârșitul unui exercițiu finan ciar. La sfârșitul exercițiulu i următor, cu ocazia unei noi
inventarieri sau la ieșirea din patrimoniu a imobilizărilor, în urma analizei ajustărilor
pentru depreciere constituite, se procedează astfel28:

28 Cristea H. , Op. cit., p. 151

48
ș dacă deprecierea imobilizărilor es te mai mare decât ajustarea p entru depreciere
constituită se suplimentează ajus tarea pentru depreciere iniția lă cu diferența;
ș dacă deprecierea imobilizărilor este mai mică decât ajustarea p entru depreciere
constituită, diferența va diminua ajustarea pentru depreciere c onstituită în corespondență
cu un cont de venituri;
ș dacă ajustarea pentru deprecier e constituită devine fără obiect , ca urmare a ieșirii
din patrimoniu a imobilizării pentru care a fost realizată, ace astă ajustare se anulează
prin virare la venituri.
Contabilitatea ajustărilor pentru deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizărilor
corporale se realizează cu aj utorul contului de pasiv 291 „Ajustări pentru deprecierea
sau pierderea de valoare a imobilizărilor corporale” care cuprinde conturi sintetice
de gradul II pe următoarele categorii de imobilizări: 2911 „Ajust ări pentru deprecierea
terenurilor și amenajărilor de terenuri”, 2912 „Ajust ări pentru deprecierea construc țiilor”,
2913 „Ajust ări pentru deprecierea instala țiilor și mijloacelor de transport”, 2914 „Ajust ări
pentru deprecierea altor imobiliz ări corporale”, 2915 „Ajust ări pentru deprecierea
investițiilor imobiliare”, 2916 „Ajust ări pentru deprecierea activel or corporale de exploatare
și evaluare a resurselor minerale” și 2917 „Ajust ări pentru deprecierea activelor biologice
productive” .
Toate acest conturi, după conțin utul economic, sunt conturi rec tificative a valorii
de înregistrare a imobilizărilor, iar după funcția contabilă su nt conturi de pasiv. Se
creditează cu ajustările pentru d epreciere constituite sau majo rate și se debitează cu
ajustările pentru depreciere anu late sau diminuate. Soldul cred itor al conturilor reprezintă
valoarea ajustărilor pentru depre ciere aferente activelor fixe corporale existente în
patrimoniu la sfârșitul exercițiului financiar.
Contabilitatea ajustărilor pentru deprecierea imobilizărilor co rporale în curs se
realizează cu ajutorul contului 293 „Ajustări pentru deprecierea imobilizărilo r corporale
în curs de execuție” care funcționează în mod identic cu conturile de ajustări pent ru
depreciere prezentate anterior.
Pentru exemplificarea modului de înregistrare în contabilitate a aspectelor
prezentate considerăm următoarele exemple:
1) la sfârșitul anului 2016 se c onstată la un echipament tehnol ogic o valoare de
inventar de 4.300,00 lei, valoarea sa netă contabilă fiind de 4 .450,00 lei. În consecință,
se constituie o ajustare pentru d epreciere în sumă de 150,00 le i (4.450,00 lei – 4.300,00
lei = 150,00 lei):
6813
„Cheltuieli de exploatare privind
ajustările pentru deprecierea
imobilizărilor” = 2913
„Ajustări pentru deprecierea
instalațiilor și mijloacelor de
transport” 150,00

49

2) la finele anului 2017 se consta tă la echipamentul tehnologic pentru care la
sfârșitul exercițiul financiar 2016 s-a constituit o ajustare p entru depreciere în valoare de
150,00 lei, că valoarea sa de inventar este de 4.200,00 lei, ia r valoarea netă contabilă de
4.450,00 lei. Rezultă de aici o d epreciere efectivă de 250,00 l ei (4.450,00 lei – 4.200,00 lei
= 250,00 lei). Prin urmare, se va suplimenta ajustarea pentru d epreciere constituită anterior
(în anul 2016) cu suma de 100, 00 lei (150,00 lei + 100,00 lei = 250,00 lei):
6813
„Cheltuieli de exploatare privind
ajustările pentru deprecierea
imobilizărilor” = 2913
„Ajustări pentru deprecierea
instalațiilor și mijloacelor de
transport” 100,00

3a) la sfârșitul anului 2018 se co nstată că, la echipamentul te hnologic pentru care în
anul 2017 exista o ajustare pent ru depreciere în valoare de 250 ,00 lei, valoarea de inventar
a acestuia era de 4.400,00 lei, iar valoarea sa netă contabilă de 4.450,00 lei. Prin urmare,
deprecierea care trebuie înregistrată este de doar 50,00 lei (4 .450,00 lei – 4.400,00 lei =
= 50,00 lei). Având în vedere faptul că exista deja constituită o ajustare pentru depreciere
în sumă de 250,00 lei, reiese că aceasta se va diminua cu suma 200,00 lei pentru ca să se
surprindă doar depreci erea reală de 50,00 lei existentă la sfâr șitul exercițiului 2018, astfel:
2913
„Ajustări pentru deprecierea
instalațiilor și mijloacelor de
transport” = 7813
„Venituri din ajustări pentru
deprecierea imobilizărilor” 200,00

3b) la sfârșitul exercițiului fi nanciar 2018 nu se constată, la echipamentul tehnologic
pentru care în anul 2017 exista o ajustare pentru depreciere în valoare de 250,00 lei, nicio
diferență între valoarea de inventar și valoarea netă contabilă a acestuia. Prin urmare, ajustarea
pentru depreciere existentă nu mai are obiect și, în consecință , aceasta va trebui anulată.
Se procedează în același fel și în situația în care în cursul a nului 2018 echipamentul tehnologic
a ieșit din patrimoniu, indifere nt de modalitatea prin care s-a realizat această ieșire:
2913
„Ajustări pentru deprecierea
instalațiilor și mijloacelor de
transport” = 7813
„Venituri din ajustări pentru
deprecierea imobilizărilor” 250,00

50

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Dicționarul explicativ al limbii romane atribuie noțiunii de „e valuare” sensul
general de „a prețui, a estima” ș i mai aproape de înțelesul eco nomic, „acțiunea de determinare,
de stabilire a prețului, a val orii unui număr sau cantității de terminate”. Evaluarea contabilă
reprezintă procesul de exprimare în unități monetare a unei val ori economice determinate:
mijloc, resursă, pro ces sau rezultat.
Contabilitatea este știința care observă și cuantifică în limba j cifric existentul și
mișcările produse în structura patrimoniului, determină mărimea acestor modificări,
delimitează cauzele care le-au gen erat, stabilind în final natu ra rezultatelor obținute.
Pentru acele active care presupun imobilizări de capital pe un timp mai îndelungat,
contabilitatea trebuie să le reflecte separat prin conturi care să delimiteze diferitele categorii
de active fixe și să le controleze modul de recuperare, de depr eciere și valorificarea lor de-a
lungul activității economice29.
În acest studiu s-au urmărit atât aspecte teoretice privind def inirea și structura
activelor fixe, cât și practice le gate de constatarea, evaluare a și înregistrarea în contabilitatea
financiară a diferitelor operațiuni pe exemplul societății come rciale „Servomec” S.A.
Piatra Neamț. Prin prisma analiz ei economice, contabilitatea ac tivelor fixe furnizează
informații necesare pentru decizi a de reînnoire a echipamentelo r de producție, de modernizare
a utilajelor, a eficienței activelor fixe, pe de o parte, iar p e de altă parte fur nizează informații
necesare calculării costurilor de producție în contabilitatea d e gestiune și repartizarea lor.
În capitolul 1 intitulat „Considera ții preliminare privind activele imobilizate” s-a
prezentat atât noțiunea de activ e imobilizate, cât și clasifica rea acestora în structuri
distincte, necesitatea definirii și clasificării fiind utilă de limitării și identificării activelor
imobilizate corporale, acestea put ând fi recunoscute dacă îndep linesc cumulativ următoarele
condiții:
ș sunt deținute de o persoană ju ridică pentru a fi utilizate în producția proprie de
bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi închiriate terțil or sau pentru a fi folosite în
scopuri administrative;
ș sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an;
ș au o valoare mai mare decât lim ita prevăzută de reglementările legale în vigoare.

29 Toma C., Op. cit., p. 18

51
După recunoașterea și delimitarea activelor imobilizate fixe su nt prezentate
regulile de evaluare care pot fi întâlnite în una dintre următo arele situații: la intrarea în
patrimoniu, la închiderea exerc ițiului, cu ocazia inventarierii și la ieșirea din patrimoniu.
În ultima parte a capitolului s-au prezentat și unele aspecte p rivind conceptul de amortizare.
Capitolul 2 intitulat „Succintă prezentare a firmei” prezintă unele date despre
agentul economic privind obiectul de activitate, organigrama so cietății și atribuțiile
principale ale persoanelor cuprinse în aceasta. După prezentare a societății este analizată
starea de performanță a acesteia din care s-au desprins anumite concluzii , și anume:
ș în anul 2017 societatea nu a întâ mpinat probleme în achitarea f urnizorilor, în
timp ce în anul 2018 întreprinder ea a întâmpinat probleme reuși nd să onoreze plata
furnizorilor din creanțe și disponibilități în proporție de 84% ducând la acumularea de
dobânzi penalizatoare pentru furnizori;
ș gradul de îndatorare în 2018 a crescut con stant ajungând la 10 7% datorită plăților
efectuate către furnizori din creditele obținute pe termen lung ceea ce este un semnal de
alarmă în condițiile în care întreprinderea a înregistrat pierd eri în ultimul an, din această
cauză fiind recomandată obținerea unei linii de credit pentru p lata materiilor prime și
materialelor achiziționate de la terți urmând să achite creditu l în rate;
ș viteza de rotație a stocurilor es te lentă datorită vitezei de r otație lente a produselor
finite, de aceea fiind recomandată o dimensionare optimă a stoc urilor de materii prime
și materiale, reducerea timpului de fabricație și a cheltuielil or de aprovizionare.
În capitolul 3 intitulat „Contabilitatea activelor fixe corporale” se analizează
structura activelor fixe corporale din care se constată că într eprinderea nu a investit prea
mult în echipamente tehnologice p erformante, o mare parte din a cestea fiind vechi, au
un consum de energie ridicat, timpul de prelucrare al produsulu i este mare, fapt care
necesită un număr mare de angajați și, prin urmare, costuri de producție mai mari. Având
în vedere aceste aspecte se reco mandă achiziționarea unor echip amente performante
care au o precizie mult superioar ă și care reduc astfel cheltui elile cu personalul, producția
realizându-se într-un timp mai scurt.
Organizarea contabilității și a evidenței operative a mijloacel or fixe în cadrul S.C.
„Servomec” S.A. se realizează cu ajutorul registr elor numerelor de inventar, fișa mijlocului
fix și centralizatorul mijloacelor fixe pe categorii și locuri din care informațiile sunt
preluate în programul de contabilitate.
Înregistrarea tuturor tipurilor de operațiuni economice care se p o t r e a l i z a c u
categoria imobilizărilor corporale nu poate fi întâlnită în cad rul niciunei societăți de
aceea, pe lângă operațiunile întâlnite în cadrul S.C. „Servomec ” S.A., s-au contabilizat
și anumite operațiuni doar cu caracter teoretic din dorința de a reliefa cât mai multe
situații de intrare și de ieșir e a bunurilor de această natură.

52
După analiza efectuată în cadr ul firmei au rezultat anumite propuneri , și anume:
ș diminuarea stocurilor generatoare de cheltuieli de depozitare ș i de imobilizări
ale capitalului firmei care poate fi realizată prin:
– reducerea achizițiilor de materiale cu mobilitate redusă; – gruparea stocurilor în funcție d e mărimea lor și de viteza lo r de rotație;
– stabilirea unui program de gospod ărire a stocurilor cu scopul de a se vedea dacă
aceste materiale merită să fie depozitate;
ș reducerea cheltuielilor de fabricație prin:
– corectarea normelor de timp de lucru; – reorganizarea transportului în interiorul întreprinderii pent ru a se reduce costul
acestora;
– reducerea sortimentului de materiale auxiliare;
– reducerea lucrărilor de remedier e prin eliminarea cauzelor ca re le generează.
ș diminuarea cheltuielilor de expl oatare a utilajelor prin:
– introducerea sistemelor informatizate;
– reducerea stocului pieselor de rezervă la strictul necesar;
– întocmirea unui plan de întreținere preventivă a fiecărei ins talații la anumite
intervale de timp.

53

BIBLIOGRAFIE

1. Boaja M., Lepădatu Gh. , Standarde Internaționale de Ra portare Financiară (IFRS) – Noț iuni
fundamentale, Editura Cermaprint, București, 2014
2. Brezeanu P., Audit si control financiar, Ed itura ASE, București, 2012
3. Cristea H. , Contabilitatea și calculațiil e în conducerea întreprinderii, Editura CECCAR, ediția
a-II-a, București, 2013
4. Dalotă M., Dalotă S. , Analiza și evaluarea firmei, Editura Orizonturi universitare, Timișoara, 2010
5. Dumitrean E., Scorțescu Gh., Toma C., Berheci I., Mardiros Dani ela, Contabilitate
financiară I, vol. I-II, Editu ra Sedcom Libris, Iași, 2008
6. Duțescu Adriana , Ghid pentru înțelegerea și ap licarea Standardelor Internațion ale de
Contabilitate, ediția a II-a revi zuită, Editura CECCAR, Bucureș ti, 2012
7. Georgescu Iuliana , Elemente de contabilitate aplicate în societățile comerciale și instituțiile
publice, Editura Sedcom Libris, Iași, 2014
8. Gheorghiu Al. , Analiza economico-financiară la nivel microeconomic, Editura Economică, București, 2015
9. Malciu Liliana, Feleagă N. , Contabilitate financiară – o abordare europeană și internațio nală,
vol. II, Editura Infom ega, București, 2016
10. Mateș D. , Normalizarea conta bilității și fiscalitatea întreprinderii, E ditura Miron, Timișoara,
2014
11. Mironiuc Marilena , Gestiunea financiar-contabil ă. Concepte. Practici. Politici, ediția a II-a
(revăzută și actualizată), Editura Sedcom Libris, Iași, 2016
12. Pântea I. P., Bodea Gh. , Contabilitatea financiară român ească conformă cu directivele
europene, Editura Intelcredo, Deva, 2006
13. Pop A., Contabilitatea financiară românea scă armonizată cu Directivele Contabile Europene și
cu Standardele Internaționale d e Contabilitate, Editura Intelcr edo, Cluj-Napoca, 2011
14. Popa T. , Analiza microeconomică sau anal iza economico-financiară a fir melor, Editura Zigotto, Galați, 2012
15. Ristea M., Dima Mirela , Contabilitatea societăților com erciale, ediție revizuită și î mbunătățită,
Editura Universitară, București, 2012
16. Scorțescu Fl. I. , Consolidarea conturilor grupurilor financiare, Editura „Ion I onescu de la
Brad, Iași, 2008
17. Staicu C. , Bazele contabilității moderne, Editura Scrisul Românesc, Crai ova, 2013
18. Toma C., Contabilitate financiară, ediția a II-a revizuită și adăugită, Editura Tipo Moldova, Iași,
2016
19. Vintilă Georgeta , Gestiunea financiară a întrepr inderii, Editura Didactică și P edagogică,
București 2015

54
20. Legea nr. 15/1994 privind amorti zarea capitalului imobilizat în active corporale și necorporale,
Monitorul Oficial al României nr. 80/1994, actualizată
21. *** Legea nr. 31/1990 privind societ ățile comerciale, republicată, Monitorul Oficial al României
nr. 1.066/17.11.2004, act ualizată în 2018
22. *** Legea nr. 82/1991 a contabilității, republicată, Monitorul Ofic ial al României nr. 454/
18.06.2008, acutualizată în 2018
23. *** Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1802/29 decembrie 20 14 pentru aprobarea
Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare
anuale consolidate, Monitorul Of icial al României nr. 963 din 3 0 decembrie 2014