Introducere … … … … 4 [608783]

1
CUPRINS

CUPRINS ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 1
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 4
CAPITOLUL I ANALI ZA PIEȚEI SERVICIILOR MEDICALE STOMATOLOGICE
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 5
1.1 Oportunitatea economică ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 5
1.2 Planul de afaceri ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 6
1.3 Scop ul planului de afaceri ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 7
1.4 Structura planului de afaceri ………………………….. ………………………….. ………………………….. 9
1.5 Piața serviciilor stomatologice și evoluția acestor ………………………….. …………………………. 9
1.7 Consumul de pastă de dinți în România și UE ………………………….. ………………………….. … 14
1.8 Finanțări nerambursabile în cadrul programel or de susținere a afacerilor locale ………….. 15
1.9 Evoluția acccesării Fondurilor Europene Nerambursabile în perioada 2013 -2017 ……. 18
CAPITOLUL II ANALIZA SURSELOR DE FINANȚARE ………………………….. …………. 24
2.1 Principalele surse de finanțare ………………………….. ………………………….. ………………………. 24
2.2 Surse de finanțare prin intermediul programulu Startup Plus ………………………….. ……….. 25
2.3Activitățile eligibile și neeligibile ………………………….. ………………………….. ………………….. 25
2.3.2 Etape de implementare ale proiectului ………………………….. ………………………….. ………… 26
2.3.3 .Alocarea financiară stabilită pentru apelul de proiecte ………………………….. ……………… 27
2.3.4 Valoarea maximă a proiectului și rata de cofinanțare ………………………….. ………………… 28
CAPITOLUL III DOCUMENTAȚIE DE FINANȚARE PENTRU ELABORARA
PLANULUI DE AFACERI ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 30
3.1 Date de identificare a firmei ………………………….. ………………………….. …………………………. 30
3.1.1 Numele complet al firmei ………………………….. ………………………….. …………………………. 30
3.1.2 Numele prescurtat ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 30
3.1.5 Forma juridică de constituire ………………………….. ………………………….. ……………………… 31
3.1.6 Data și locul începerii activitãtii firmei: ………………………….. ………………………….. ……… 31
3.1.7 Domeniul de activitate al firmei: ………………………….. ………………………….. ……………….. 31
3.1.8 Capitalul social: ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 31
3.1.9 Asociați, acționari: ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 31
3.1.10 Bãnci cu care întreprinderea are relații de afaceri: ………………………….. …………………… 32
3.2 Conducerea și personalul societății ………………………….. ………………………….. ……………….. 32
3.2.1 Conducerea societății ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 32

2
3.2.2 Prezentarea proiectului pentru care se solicită finanțarea ………………………….. …………… 33
3.3.1 Tipul investiției : ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 33
3.3.2 Obiectul investiției ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 33
3.3.3Elemente generale privind proiectul: ………………………….. ………………………….. …………… 34
3.3.4 Produsele și/sau serviciile prevăzute a se realiză în urmă implementării proiectului
propus (calitatea, cantitatea și eșalonarea în timp) ………………………….. ………………………….. … 35
3.3.3Descrierea procesului tehnologic cu îmbunãtãtirile propus e prin proiect …………………… 35
3.3.5.2. Impactul asupra mediului ………………………….. ………………………….. ………………………. 36
3.3.5.3. Asigurarea cu utilitãți (electricitate, apã, gaze etc.) ………………………….. ………………. 36
3.3.5.4.Alte aspecte legale relevante ………………………….. ………………………….. …………………… 36
3.6. Structura de management în implementarea proiectului: ………………………….. ……………… 37
3.7 Principalii furnizori de materii prime pentru activitãțile din proiectul de investiții propus:
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 37
3.8Graficul de realizare a proiectului de investitie propus (program detaliat pe faze de
implementare a proiectului si pe activitãti) ………………………….. ………………………….. ………….. 44
3.9 Modificãrile necesare la echipamentele sau la clãdirile existente: ………………………….. …. 45
3.10 Modificarile necesare în structura si numarul personalului angajat: ………………………….. 45
4.1. Date privind piața potențială și promovarea produselor ………………………….. ………………. 46
4.1.1Volumul de vânzãri estimat la sfârsitul urmãtorilor 4 (patru) ani pentru produsele si
serviciile realizate ca rezultat al proiectului propus, în cazul în care se realizeazã finanțarea
proiectului: ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 46
4.1.2 Descrierea pieței pentru produsele și serviciile pe care le veți realiza ca rezultat al
implementãrii proiectului. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 47
4.2 Concurenții potențiali ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 47
4.3 Principalele avantaje ale produselor ce vor fi oferite de firma Dvs. (de ex: pret, calitate,
caracteristici speciale, altele): ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 48
4.4 Reacția previzibilã a concurenței la apariția noii oferte pe piațã: ………………………….. …… 49
4.5 Cum veți asigura desfacerea produselor și serviciilor: ………………………….. ………………….. 49
4.6 Activități prevãzute de promovare: ………………………….. ………………………….. ……………….. 49
4.7Alte elemente privind stategia de marketing a firmei: ………………………….. …………………… 50
4.8Presupuneri și riscuri considerate în elaborarea proiectului ………………………….. ……………. 51
CAPITOLUL V CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI ………………………….. ……………………. 52
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 56
Anexe…………………………………… ……………………………………………………56

3

4
Introducere

Punctul de plecare al oricărui antreprenor în demararea unei firme sau afaceri îl
reprezintă existența și identificarea unei oportunități economice.
Acest lucru se poate observa și în cazul piteței serviciilor stomatologice din țara
noastră.
Dacă în anii ‟90 existau în întreaga țară doar 7.708 cabinte stobatologice, în ultimii 16
ani numărul acestora s -a triplat.
Cei care au privit piața serviciilor medicale stomatologice ca o oportunitate
economică, dețin astăzi afaceri de miliarde.
Un exemplu în acest sens poate fi Grupul Dent Este sau Detalmed, principalii jucători
de pe piața stomatologică.
Fiind studentă la stomatologie, am decis să realizez o lucrare care să pună în lumină
aspecte legate de oportunitatea economică, planul de afaceri și evoluția în timp a unei afaceri.
În primul capitol al lucrării sunt redate aspecte conceptuale pentru a ne familiariza cu
anumiți termeni.
Tot în acest capitol este redată o scurtă analiză a evoluției serviciilor stomatologice din
România dar și a modului în care mari i jucători s -au poziționat pe piață.
În capitolul al doilea este prezentat ghidul solicitantului de fonduri europene
nerambursabile.
În capitolul al treilea este redat un plan de afaceri, pentru un proiect care urmează să
acceseze fonduri europene, iar în capitolul al patrulea sunt prezentate concluzii și propuneri.

5
CAPITOLUL I ANALIZA PIEȚEI SERVICIILOR MEDICALE
STOMATOLOGICE

1.1 Oportunitatea economică

Punctul de pl ecare al oricărui antreprenor în demararea unei firme sau afaceri îl
reprezintă existența și identificarea unei oportunităț i economice. De aici rezultă importanța
capitală a oportunității economice pentru activitățile intreprenoriale.
Deci, oportunitatea economică reprezintă o necesitate/cerere potențială pentru un
produs sau serviciu într -un anumit context, a cărei sesizare, identificare, luare în considerare
și satisfacere printr -un proces economic de către o persoană sau un grup, poate în viitor
genera profit.
Pornind de la acest aspect putem spune că oportunita tea economică prezintă
concomitent mai multe dimensiuni:
 economică, în sensul generării de profit;
 psihologică, “existând”, numai ca percepție a anumitor persoane care cred în
profitabilitatea sa;
 contextuală, concretă, manifestându -se numai în anumite situații și condiții;
 prospectivă, devenind o realitate în viitor, ca urmare a unor decizii și acțiuni
concertate, de natură economică, intreprenorială și managerială1
Raportâ ndu-ne la aceste dimensiuni, oportunitățiile economice pot fi clasificate în
următoarele categorii:
 investiții ;
 desprinderea sau separarea unui produs sau serviciu;
 transformarea unui hobby într -o afacere;
 descoperirea unei ninșe de piață;
 satisfacerea unui anumit segment de clienți.2
Investițiile în literatura de specialitate su nt percepute ca oportunități de afaceri atâta
timp cât acestea sunt aducătoare de venit. Ele se pot materializa sub forma unor vărsăminte în
bani sau natură, sau sub formă de participație la capitalul social a altor firme.

1 A.M Grigore, Managementul IMM, Note de curs, pag. 42
2 O.Nicolescu, C. Nicolescu, Managementul Întrep rinderilor Mici și Mijlocii, Editura economică, București
2008, pag.69

6
Desprinderea sau separarea unui produs sau serviciu constă în transformarea lor în
obiectul unei noi afaceri de sine stătătoare , deci constituie o relativ frecventă oportunitate de
afaceri.
Transformarea unui hobby într -o afacere este o strategie tot mai des întâlinită în țara
noastră datorită dezvoltării acestui curent de a face ceva care să te scoată din sedentaritate.
Specialiștii sunt de părere că antreprenorul trebuie să ia în considerare două aspect deosebit de
importante și anume: este acest aducător de venituri și îl v -a ajuta acestă afacere să -l practice
în continuare.3
Descoperirea unei ninșe de piață este accesibilă persoanelor care cunosc aprofundat o
anumită piață. Identificarea nișei de piață s -a dovedit a fi una dintre cele mai frecvente și de
succes oportunități de afaceri. Principalul element de considerat este determinarea mărimii și
duratei nișei de piață pentru a fi sigur că poate susține o afacere profitabilă pe termen lung.4
Satisfacerea unui anumit segment de clienți reprezintă o adevărată oportun itate
economică pentru cei care o pun în practică deoarece este aducătoare de avantaje
comparative.
1.2 Planul de afaceri
Profesorulul Luician Guga afirma că „ orice afacere trebuie pregătită în prealabil și de
aici apare necesitatea elaborării unui plan de afaceri”5
Planul de afaceri este o metodă intreprenorial -managerială de proiectare și promovare
a unei afaceri noi sau de dezvoltare semnificativă a unei afaceri existente, pornind de la
identificarea unei oportunități economice, prin care se determină obiectivele de realizat, se
dimensionează și structurează principalele resurse și activități necesare, demonstrând că
aceasta este profitabilă, că merită să fie sprijinită de potențialii stakeholderi.
Deci, noi considerăm că planul de afaceri este mai mult decât un document, este o
metodă cu finalitate, conținut și efecte precis structurate, ce trebuie să demonstreze dacă
afacerea este profitabilă și dacă merită să fie sprijinită de potențialii stakeholderi.6
Importanța planului de afaceri este dată de faptul că acesta :
 reprezintă pilonul profitabilitățiii afacerii;
 este un instrument ce previzionează afacerea;

3 O. Nicolescu, C.Nicolescu, I.Popa, Managementul întreprinderilor mici și mijlociii,Editura economică,
București 2001, Pag.75
4 O.Nicolescu, C. Nicolescu, Managementul Întrep rinderilor Mici și Mijlocii, Editura economică, București
2008, pag.45
5 Lucian G, Managementul unui IMM – urilor, Edi tura Universității Transilvania, Brașov 2009, pag.85
6 A.M Grigore, Managem entul IMM, Note de curs, pag. 53

7
 este un instrument ce inanțează afacerea;
 este o bază de controlare a operațiunilor ce decurg în urma valorificării
oportunității economice;
 este cea mai eficientă unealtă managerială;7
1.3 Scopul planului de afaceri
Orice plan de afaceri atunci când este elaborat trebuie să aibă scopurile prezentate
în figura de mai jos:

Figura 1.1 Scopurile unui plan de afaceri8

7 O.Nicolescu, C. Nicolescu, Managementul Întrep rinderilor Mici și Mijlocii, Editura economică, București
2008, pag.89
8 O. Nicolescu, C.Nicolescu, I.Popa, Managementul întreprinderilor mici și mijlociii,Editura economică,
București 2001 , Pag.95

Scopuri
Stabilirea
profitabilității
afacerii
Conturarea mecanismului
de operaționalizare a
afacerii
Obținerea finanțării
de la bancă
Obținerea de fonduri
de investiții
Fundamentarea
perfectării de alianțe
strategice
Obținerea de contracte
de vânzare importante
Implicarea anumitor
persoane cheie în
realizarea afacerii
Finalizarea fuziunii sau
cump ărării altor firme

8
Primul scop constă în stabilirea profitabilității afaceri , el reprezentând punctul de
plecare al planului de afaceri. Întreprinzătrul trebuie să elaboreze anumite analize și
prognosticuri care să scoată în evidență rentabilitatea afacerii.
Al doilea scop are în vedere stabilirea unor strategii economice , de marketing,
financiare și de manag ement prin intermediul cărora se va demara afacerea.
Obținerea de finanțate de la bancă, sau a unor fonduri de investiții în opinia unora
constituie punctul primordial al afacerii, deoarece acestea îl ajută pe întreprinzător să își
îndeplinească obiectivel e propuse mai repede și mai eficient.
Un alt scop ce trebuie luat în considerare atunci când elaborăm planul de afaceri îl
constituie alianțele strategice cu alte firme . Așa cum se știe, alianța strategică reprezintă o
combinare pe termen lung a activităților de cercetare, producție, marketing etc. a două sau mai
multe firme, în anumite condiții, în vederea obținerii unui plus de performanță economică.
În astfel de situa ții se recomandă firmelor implicate să recurgă la elaborarea unui plan
de afaceri prin care să se stabilească mecanismul de realizare a alianței strategice ce va
diminua resursele, cheltuielile și veniturile implicate, amplificându -se profitabilitatea alia nței
de ansamblu și pentru fiecare partener.9
Obținerea de contracte de vînzare imporatante , poate fi facilitată de elaborarea unui
plan de afaceri special. O atare necesitate apare, de regulă, atunci când o firmă mică
abordează pentru prima dată o firmă m are în vederea obținerii unui contract important. Pentru
a se face cunoscută, a și demonstra potențialul și a câștiga încrederea partenerului mai
puternic, un plan de afaceri axat pe comercializarea contractelor avute în vedere poate fi
foarte util firmei mici. Desigur, se elaborează un plan de afaceri specific prin care se
demonstrează capacitatea firmei mici de a prelua și valorifica cantitățile de produse
contractate, în condiții de siguranță și profitabilitate pentru ambii parteneri implicați.10
Implicarea anumitor perso ane cheie în derularea afacerii, poate reprezenta
scopul elaborării unui plan de afaceri.
Planul de afaceri în acest caz constituie un argument pentru a atrage anumiți
specialiști în domeniu, și o dovadă de a viabilității afacer ii.
În sfârșit, un ultim element major ce poate fi avut în vedere prin elaborarea planului de
afaceri este facilitarea de fuziuni între companii sau a cumpărării altei firme. Întocmirea
unui plan de afaceri care să pună în evidență avantajele comparative a le firmelor respective și

9 O. Nicolescu, C.Nicolescu, I.Popa, Managementul întreprinderilor mici și mijlociii,Editura economică,
București 2001 , Pag.96
10 A.M Grigore, Managementul IMM, Note de curs, pag. 55

9
complementaritatea intereselor (în cazul fuziunii) este mai mult decât bine venită. Prin
intermediul său se asigură o promovare și o protejare superioară a intereselor firmei.
Posedarea respectivului plan de afaceri la începerea n egocierilor oferă din start un atu, un
ascendent în derularea respectivelor operații economice.11
1.4 Structura planului de afaceri
Eficacitatea unui plan de afaceri depinde de structura și conținutul acestuia. Nu există
un singur model de plan de afaceri. Informațiile cerute de terțe persoane fizice sau juridice
sunt aceleași. Diferă modul de organizare al acestora.
Structura și conți nutul unui plan de afaceri sunt diferite în funcție de mai multe
elemente. Reprezentative le considerăm pe următoarele:
– mărimea și obiectul de activitate al organizației;
– forma de organizare a afacerii;
– scopul urmărit;
– tipul și anvergura modificăr ilor ce se preconizează;
– pretențiile celor la care apelăm pentru finanțare.12
1.5 Piața serviciilor stomatologice și evoluția acestor
În continuare vom analiza piața serviciilor medicale stomaologice din țara noastră și
evoluția acesteia de – a lungul timpului.
Atrași de mirajul câștigului financiar, de posibilitatea de a avea un program flexibil și
de a fi propriul șef, tot mai mulți aleg să devină medici stomatologi și să își deschidă un
cabinet particular.
Statisticile arată că numărul cabinetelor stomatologi ce a crescut din 1999 până în
preze nt, depășind cifra de 13.700.
Astfel, dacă în anul 1999 în Ro mânia erau 7.708 cabinete stomatologice , numărul
acestora a depășit 10.000 în an ul 2005 și a ajuns la 13.000 în anul 2012, potrivit datelor
furnizate de Ministerul Muncii la solicitarea Wall -Street.ro13
În tabelul de mai jos observăm că pia ța stomatologică din Român ia înregi strează o
ușoară oscilație în perioada 1999 -2006, acest luc ru fiind influențat în primul rând de
schimbările din scena politică și în al doilea rând de sistemul fiscal .

11 O. Nicolescu, C.Nicolescu, I.Popa, Managementul întreprinderilor mici și mijlociii,Editura economică,
București 2001, Pag.97
12 Sala C.D., Predișcan M. , Managementul IMM , Editura Universității de vest, Timișoara 2008, pag.115
13http://www.wall -street.ro/articol/print/154199/Miraj -financiar -vs-vocat.html , accesat 01.10.2017

10
În ciuda acestui fapt, observăm că numărul cabinetelor stomatologice înregistrează o
creștere constantă de aproximativ 10% în fiecare an.
Începând cu anul 2009, constatăm că piața stomatologică din România înregistrează o
creștere constantă (același lucru îl putem spune și despre cabinetele stomatologice), de
aproximativ 10%.
De aici putem desprinde faptul că piața serviciilor de medicină dentară re prezintă unul
dintre sectoarele care nu au fost afectate de criza economică și financiară din anii 2009,
respective 2014, devenind astfel un pol al investițiilor străine.

Tabelul 1.1 Evoluția pieței stomatologice în perioada 1999 -2015
Anul Medici stomatologi Cabinete stomatologice
1999 46.238 7.708
2000 45.786 8.307
2001 47.773 8.649
2002 45.805 8.830
2003 46.919 9.447
2004 48.15 0 9.907
2005 47.388 10.249
2006 46.936 10.620
2007 48.199 11.651
2008 50.267 11.901
2009 50.386 12.497
2010 52.204 12.990
2011 52.541 13.355
2012 52.525 13.772
2013 53.002 14.282
2014 53.265 14.879
2015 53.99 4 15.289

De la câteva cabinete răzleț e la parterul unui bloc, în urmă cu 20 de ani, serviciile
de stomatologie privată din România au ajuns, azi, să acopere circa o treime (aproximativ
350 de milioane de euro), din valoarea totală a pieței locale a serviciilor medicale private.

11
Puțin afec tată de turbulențele economice, această industrie s -a dezvoltat contra
curentului. “în mod paradoxal, criză economică a făcut posibilă explorarea unor noi
oportunităti. “
Explicaț ia: vremurile grele au făcut ca pacienții din Vestul Europei să fie mult ma i
interesați de serviciile medicale oferite de clinici stomatologice aflate în zone rezultate din
expansiunea recentă a spațiului comunitar european “diferențele semnificative de preț faț ă
de țările de origine au determinat pacienți din Marea Britani e, Fra nța, Italia, Olanda, să
descopere servicii cel puțin la fel de performanțe în clinici din Ungaria, Cehia, Polonia.
Adăugarea României pe hartă serviciilor medicale competitiv e a venit mai târziu,
prejudecățile faț ă de spațiul estic european contribuind sem nificativ la această intarziere”,
explică Dragoș Popescu. (Unu din cinci clienți ai clinicilor stomatologice este străin, care
preferă România datorită tarifelor mai mici decât în Vest) .14
În anul 2016 piață românească a serviciilor medicale stomatologi ce a ajuns la un
miliard de lei, în creștere cu 36% față de anul 2015, iar profitul înregistrat de companiile
care activează în domeniu s -a ridicat la 170 de milioane de lei, reiese dintr -un studi u de
specialitate, transmis de AGERPRES.
Conform realizato rilor cercetării, doar în 2016 au intrat pe piață aproape o mie de
firme noi care au deschis clinici și cabinete stomatologice.
În România, piață serviciilor medicale stomatologice este dominată de companiile
private care, la ora actuală, dețin peste 90% dintre clinicile și cabinetele stomatologice din
țara. Cifrele arată că vorbim despre mai mult de 4.300 de companii care au aproape 10.000
de angajați.
La nivelul Capitalei, se găsesc cele mai multe firme care activează în domen iul
stomatologic, peste 1.300 unități, iar în ultimii doi ani au intrat pe piață aproape 300 de
companii noi, care au deschis clinici și cabinete. 15
Potrivit realizatorilor cercetării, Creditinfo România, anul 2016 a înregistrat
creșteri de aproximativ 27 % în domeniul serviciilor medicale stomatologice din București,
comparativ cu anul anterior. În acest context, clinicile și cabinetele stomatologice au
înregistrat o cifră de afaceri de peste 380 milioane lei și un profit de aproape 70 de
milioane de lei.

14 http://www.capital.ro/cum -se-vand -serviciile -stomatologice -de-lux-in-vremuri -tulburi -174380.html , accesat la
01.10.2017
15 https://ziarmm.ro/piata -serviciilor -medicale -stomatologice -din-romania -ajuns -la-un-miliard -de-lei/, accesat
la 01.10.2017

12
În țara, cea mai dezvoltată piață stomatologica este în județul Timiș, unde sunt
înregistrate peste 180 de companii care au o cifră de afaceri care depășește 53 milioane de
lei, un profit de peste 12 milioane lei și mai mult de 400 de angajați.
Topul j udețelor este completat de Cluj (peste 50 milioane de lei cifră de afaceri,
circa 9 milioane de lei profit și mai mult de 500 de angajați, la aproximativ 220 de firme),
Argeș (aproximativ 47 milioane de lei cifră de afaceri, 8,5 milioane de lei profit, pes te 450
angajați, la circa 150 de companii) și Brașov (46 milioane de lei cifră de afaceri, 8,3
milioane lei profit, peste 420 de angajați, la aproximativ 170 de companii).
Reprezentanții din domeniu susțin faptul că valoarea costurilor pentru serviciile
medicale stomatologice din România sunt cu până la 70% mai mici decât în țările din
Occident, comparând aceleași tipuri de materiale și servicii. 16
1.6 Servicii stomatologice private vs servicii medicale publice
În ultimul an, numărul cabinetelor stomatologice private din România a crescut cu
18%, de la 12.502 la 14.732. Cele mai multe au fost deschise în București și în județele Cluj,
Harghita, Bacău, Prahova, Dolj, cu peste 100 de unități. La polul opus, închiderea cabinetelor
de stat a continuat într-un regim alert, numărul lor scăzând de la peste 1.500 la doar 30.
Potrivit Institutului Național de Statistică, numai în capitală, numărul cabinetelor
stomatologice private a crescut cu 27%, de la 2.278 la 2.894, în anul 2015. Există și excepții.
În județele Olt și Arad, nu s -a deschis niciun cabinet privat, numărul unităților fiind același în
2014 și 2015, 65, respectiv 381.
În cazul cabinetelor publice, în județele Bihor, Covasna, Sibiu, Bacău, Suceava,
Brăila, Buzău, Vrancea, Călărași, Vâlcea și C araș-Severin nu mai există niciun cabinet de
stat.
Totul se întâmplă în situația în care mai bine de jumătate dintre români au cel puțin un
dinte lipsă, 33% dintre români și -au pierdut deja 3 dinți până la 40 de ani, iar 1 din 20 are
nevoie de implanturi fie pe o arcadă, fie integral, dinții din zonele respective fiind
irecuperabili sau absenți, arată un studiu realizat de un lanț de clinici private din București, pe
un eșantion de 1.600 de pacienți din capitală, județul Ilfov și împrejurimi.
Potrivit Inst itutului Național de Statistică, creșterea numărului de cabinete private se
datorează atât desființării unor cabinete medicale de stat, a privatizării unor cabinete, a

16 https://www.cariereonline.ro/actual/domeniul -serviciilor -medicale -stomatologice -numara -10000 -de-angajati –
ce-orase -sunt-top, accesat la 01.10.2017

13
înființării de noi cabinete private, precum și a aplicării unor ordine ale Ministerului Sănătății
privind restructurarea sistemului sanitar.17
Printre cele mai căutate clinici de medicină dentară din țara noastră se numără:
Grupul Dent Estet este liderul pieței de servicii stomatologice din România, cu afaceri
care depășesc 22 milioane de lei în 2015.
Cele mai solicitate servicii în clinicile Dent Estet sunt implanturile dentare, fațetele
dentare, aparatele dentare invizibile, în contextul în care peste 70% dintre români au cel puțin
un dinte lipsă, iar 30% din populație nu mai are niciun dint e. Unii dintre pacienți, în special
cei care și -au pierdut majoritatea dinților, sunt dispuși să plătească până la 15.000 euro –
20.000 euro pentru rezolvarea tuturor problemelor stomatologice în cadrul unei singure
ședințe chirurgicale de tratament.18
Dent almed Clinica Stomatologica din București este al doilea jucător din piața
serviciilor stomatologice din România, după afacerile rulate în 2014.
Dentalmed Clinica Stomatologica a închis anul 2014 cu afaceri nete de 11,76 milione lei, de
peste două ori mai mari decât în 2013, și cu un profit net de 1,08 milioane lei, de cel puțin
două ori mai mare decât cel raportat în 2013.
Asociații Dentalmed Clinica Stomatologica SRL sunt Daniela Popescu și Dragoș -Mihail
Popescu din București, fiecare cu o cotă de partici pare de 50%, ne -au spus oficialii ONRC.
Al treilea cel mai mare furnizor de servicii stomatologice din România
este Medical Tours Company din Pitești.
Firma a închis anul 2014 cu afaceri nete de 9,03 milioane lei, cu 39,08% mai
mari decât în 2013, și cu u n profit net de 418.099 lei, adică de peste șase ori mai mare decât în
2013.Asociații societății Medical Tours Company sunt: Răzvan Alexandru Savu și Dragoș
Marius Soare, fiecare cu o cotă de 40%, Alin Ion Mutu și Nicolas Charles Marcel Robert
Brobecker, c u câte o cotă de 10%, ne -au spus oficialii ONRC.
O clinică din Constanța și una din Bacău au făcut profitabilitate de peste 22%
Implantodent Medical SRL din Constanța este al patrulea jucător din România, după
valoarea afacerilor nete rulate în 2014. Furnizorul de servicii stomatologice a avut o marjă de
profit de 22,41% în 2014, rezultă din datele publicate pe mfinante.ro. Asociații firmei
Implantodent Medical SRL sunt: Ozlem Chemal, cu o cotă de 95%, și Olgun Chemal, cu o
cotă de 5%, potrivit informa țiilor ONRC care ne -au fost comunicate.

17 http://eurostiri.eu/romania -ue-2015 -anul-disparitiei -cabinetelor -stomatologice -publice/ , accesat la
01.10.2017
18 http://www.economica.net/clasamentul -clinicilor -stomatologice –cine-sunt-romanii -dispusi -sa-achite -si-15-
000-euro-ca-sa-si-repare -dantura -intr-o-zi_115910.html#ixzz4puSFOeUn , accesat la 01.10.2017

14
Stomdas SRL din Bacău, al șaselea jucător din piața furnizorilor de servicii
stomatologice din România, după valoarea afacerilor nete din 2014, a avut profitabilitate de
22,33% în 2014. Asociații firmei sunt: Gabrie l Dascălu și Rodica Dascălu, fiecare cu o cotă
de 50%, ne -a comunicat ONRC.
Informațiile publicate de ECONOMICA.net pot fi preluate de alte publicații online doar în
limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă
constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor19.
1.7 Consumul de pastă de dinți în România și UE
Un stud iu realizat la începutul anului 2017 arată că 72% dintre români au probleme
dentare, comparativ cu 80% în 2012, pe fondul creșterii consumului de pastă de dinți.
"Dacă în 2012 opt din 10 consumatori aveau carii, în prezent șapte din 10 au această
problemă", indică un studiu IPSOS comandat d e GSK Consumer Healthcare.
În această perioadă, potrivit datelor A.C. Nielsen, consumul de pastă de dinți a crescut
de la 1 tub pe an de persoană, în 2012, la 1,5 tuburi de persoană, în 2017 (unitățile vândute
măsurate în bucăți au crescut cu 5%, iar unit ățile vândute măsurate în litri au crescut cu 9%,
consumatorii fiind orientați mai degrabă spre achiziționarea unei cantități mai mari de pastă
de dinți).

Figura 1.2 Consumul de pastă de dinți20
Creșterea a fost și mai accentuată anul trecut la categoriile de paste de dinți
specializate față de 2012. În cazul pastelor de dinți pentru sensibilitate dentară, au fost

19 http://www.economica.net/clasamentul -clinicilor -stomatologice –cine-sunt-romanii -dispusi -sa-achite -si-15-
000-euro-ca-sa-si-repare -dantura -intr-o-zi_115910.html , accesat la 01.10.2017
20 https://toothbrushtalk.co.uk/manual -toothbrushes/ , accesar la 01.10.2017

15
vândute cu 23% mai multe unități, iar în cazul pastelor de dinți pentru îngrijirea
gingiilor/sângerărilor gingivale, cu 65% mai mult.
Cea mai mare creștere a fost înregistrată de segmentul pastei de dinți pentru copii – cu
80% mai multe unități vândute – un indicator al faptului că părinții acordă o importanță tot
mai mare igienei orale a copiilor, încă de la vârste mici.21
În mod similar, românii încep să își schimbe mai des periuța de dinți. Astfel, dacă în
2012 consumul mediu în România era de o periuță de dinți la 2 ani de persoană, în 2015
frecvența de schimbare a periuței s -a îmbunăt ățit la 1,5 ani, totuși încă la foarte mare distanță
de media de schimbare din Germania, de exemplu, care este o periuță la fiecare 3 luni, așa
cum recomandă și medicii dentiști.
Pe de altă parte, însă, aceste tendințe sunt contrabalansate de o creștere a cazurilor de
evitare a vizitelor la dentist: numărul românilor care nu au fost la dentist în ultimul an a
crescut de la 49%, în 2012, la 54%, tot cu cinci puncte procentuale crescând și numărul celor
care ajung la dentist numai atunci când au probleme.
Pe de altă parte, studiile de piață arată că românii folosesc, în medie, aceeași periuță de
dinți timp de doi ani. În mediul rural, oamenii își schimbă periuța de dinți o dată la 10 ani, mai
des în comparație cu datele Nielsen de anul trecut, ce arătau o per ioadă de folosire de două ori
mai îndelungată.
La nivel urban, populația folosește acum aceeași periuță de dinți timp de doi ani,
perioada fiind mai mare mai mult decât cea estimată în studiile anterioare, care era de un an și
jumătate.
Prin comparație, 77% dintre germani își schimbă periuța cel puțin o dată la trei luni.
Studiul GSK indică, în continuare, o igienă orală precară a populației, deși românii
susțin că respectă regulile elementare de igienă dentară, declarând că își periază dinții de două
ori pe zi.22
1.8 Finanțări nerambursa bile în cadrul programelor de susținere a
afacerilor locale
Potrivit unui comunicat de pres ă, Ministrul Fondurilor Europene Eugen Teodorovici
afirma că ” la începutul acestui an România deținea 52% fonduri europene structurale și de
coeziune absorbite, din totalul fondurilor alocate pentru cadrul financiar 2007 -2013.

21 https://www.profit.ro/stiri/social/romanii -folosesc -mai-multa -pasta -de-dinti-si-au-mai-putine -carii -dar-se-
tem-tot-mai-mult-de-dentist -15411702 , accesat la 10.11.2017
22 http://www.zf.ro/zf -24/100 -de-indicatori -care-arata -pozitia -romaniei -fata-de-celelalte -state -din-ue-la-multi –
ani-europa -12614980 , accesat la 01.11.2017

16
O rată de absorbție mai mare, dar și o utilizare mai eficientă a banilor sunt așteptate
pentru cadrul financiar multianual 2014 -2020. Axele de finanțare viabile investițiilor în
sănătate pun accent pe dezvoltarea comunităților defavorizate, promovarea alternativelor la
spitale, dar și p e finanțarea spitalelor existent e sau construirea unora noi.
În a două jumătate a anului trecut, autoritățile române au t rimis Comisiei Europene
propunerile de programe, o part e din ele fiind deja aprobate cu excepția Programului
operațional regional (POR -6,7 miliarde de euro), noile programe d e finanțare au fost
redenumite ,POSDRU a devenit POCU (Program operațional capital uman -4,22 miliarde de
euro), iar POS CCE se numește acum POC (Prog ram operațional competitivitat -1,33 miliarde
de euro).
La momentul finalizării acestui documentar, sunt aprobate POC, programele
operaționale de asistentă tehnică (POAT) și cele pentru ajut orarea persoanelor dezavantajate
(PO AD).
Sănătatea rurală poate primi finanțări și prin Programul național de dezvoltare rurală
(PNDR), iar spitalele publice din județele de graniță -și prin programele de cooperare
transfrontaliera. Medicii pot accesa f onduri europene în numele unui IMM sau al unei
instituții dacă îndeplinesc criteriile de eligibilitate și urmează recomandările din ghidurile
solicitantului, echivalentul unor caiete de sarcini ale proiectelor ”.23
Printre programele care primesc finațare î n domeniul medicine dentare se numără
dezvoltarea zonei rurale și dezvoltarea regional. În ceea ce privește dezvoltarea rurală trebuie
îndeplinite condițiile prezentate în tabeul de mai jos :
Tabelul 1.2 Condiții de eligibilitate accesare fonduri de dezvoltare rurală
Programul de finațare Programul Național de Dezvoltare Rurală
Măsura 6.2 Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale
Beneficiari IMM -urile
Valoare maxim 70.000 euro
Spijinul acordat 2 tranșe : 30% la primirea deciziei de finanțare
70 % în următorii 3 ani
Măsura 6.4.Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole.
Beneficiari IMM -urile nou înființate în spațiu rural
Valoare maxim 200.000 euro
Rata de finanțare 90%
Beneficiari IMM -urile existente
Valoare maxim 200.000 euro
Rata de finanț are 90%
Sursa: Romactiv Business Consulting

23 http://latodis -med.com/stiri -medicale/fonduri -europene -pentru -medici.html , accesat la 01.10.2017

17
Totodată trebuie să reamintim faptul că, cheltuielile care sun t finanțate sunt cele legate
de:
 Construcția noului spațiu destinat serviciilor medicale/stomatologice;
 Achiziționarea de noi echipamente medicale/stomatologice și dotări (inclusiv costuri
de instalare);
 Achiziționarea de software, licențe, drepturi de autor, mărci.
 Extinderea și/sau m odernizarea spațiului destinat serv iciilor medicale/stomatologice24
Pentru proiectele de dezvoltare regională trebuiesc îndeplinite condițiile din tabelul de mai
jos:
Tabelul 1.3 Condiții de eligibilitate accesare fonduri de dezvoltare reginonală
Programul de finațare Programul operațional regional
Axă prioritara 2: Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii
Beneficiari S.R.L cu până la 9 salariați
Valoare maxim 200.000 euro
Spijinul acordat 90%
Beneficiari S.R.L 10-249 salariați
Valoare maxim 1.000.000 euro
Spijinul acordat 25% pentru proiectele realizate în București
55% pentru proiectele realizate în Ilfov și vest
70% care se realizează în restul țării
Tipuri de proiecte eligibile
1. Investiție în echipamente medicale 4.Extinderea spațiului în care se desfășoară activitatea
2. Dotări cu mobilier ți echipamente IT 5.Realiarea de site -uri
3. Modernizarea spaților 6.Promovarea activității
Condiții de eligibilitate
1. Durata de funcționare mai mare de un an 3. Să obțină profit din exploatare la sfărșitul anului
2. Să existe profit 4. Perioada de depunere: Primul trimestru al anului
2018
Sursa: Romactiv Business Consultin

24 http://www.romactiv.ro/fonduri -nerambursabile -privat/pndr -privat.html,accesat la 01.10.2017

18
1.9 Evoluția acccesării Fondurilor Europene Nerambursabile în
perioada 2013 -2017
În anul 2013, cele mai accesate fonduri europene au fost cele din cadrul Programului
Național de Dezvol tare Rurală privind „Instalarea tineri lor fermieri și modernizarea
expoataților agricole„ și „Sprijin pentru crearea și dezvoltarea de microîntreprinderi„.
Potrivit unui comunic at de presă postat în revista Capital în cadrul programului de
Instalare a tinerilor fermieri„ suma solicitată a fost de 629,9 milioane euro, ceea ce
reprezintă 189% față de totalul de 331,8 milioane euro alocat pentru perioada 2007 -2013.”
Potrivit sursei citate, numai în sesiunea din luna iunie 2012 au fost solicitate
fonduri europene nerambursabile de 7.973 tineri fermieri. Valoarea eligibilă a sol icitărilor
a fost de 272,3 milioane euro, față de 120,8 milioane de euro alocați pentru această
sesiune. Cele mai multe dintre proiectele tinerilor fermieri prevăd investiții mixte (culturi
vegetale și creșterea animalelor), fiind urmate de proiecte care v izează investiții în culturi
de câmp.25
În ceea ce privește măsura 121 'Modernizarea exploatațiilor agricole' , numărul
total al cererilor de finanțare depuse a fost de 7.224, iar valoare a fondurilor
nerambursabile solicitate a depășit 2,78 miliarde euro. În sesiunea din aprilie – iunie 2012,
au fost solicitate 422,081 milioane euro fonduri nerambursabile, aproape dublul sumei de
220,5 milioane euro alocate pentru această sesiune.
Potrivit datelor APDR P, nevoia de finanțare a potențialilor beneficiari pentru a
investi în creșterea valorii adăugate a produselor agricole și forestiere – măsura 123 și
schemele de ajutor de stat aferente – se ridică la 2,147 miliarde de euro, pentru care au fost
depuse un t otal de 2.483 proiecte. Suma solicitată depășește alocarea inițială pentru
această măsură și anume 1,084 miliarde euro pentru întreaga perioadă de programare. În
sesiunea din vara anului 2012 au fost depuse 364 de proiecte pentru măsura 123, cu
o valoare eligibilă nerambursabilă de 378,9 milioane euro, față de 144,6 milioane alocate,
iar pentru schema de ajutor de stat N578/2009 au fost solicitate 82,2 milioane euro,
comparativ cu cele 39,2 milioane euro alocate .26
În anul 2014, România a atras fon duri de 3,48 miliarde euro, din anul 2014 până l a 30
noiembrie 2016, din care:

25 http://www.capital.ro/176676.html,accesat la 01.10.2017
26 https://www.stiriagricole.ro/exclusiv -apdrp -aproape -22-500-de-tineri -au-depus -proiecte -prin-masura -112-
9041.html,accsat la 01.10.2017

19
 Fonduri structurale și de coeziune : 1,35 miliarde euro, aici este însă vorba de
avansuri plătite de Uniunea Europeană pentru demararea proiectelor. Conform
datelor oficiale de la Ministerul Fondurilor Europene, țara a început să
efectueze plăți interne în diverse proiecte (în principal continuate din v echea
perioadă de programare, ca proiecte neterminate și re -fazate). Plățile interne
au fost efectuate folosind avansurile de UE, însă până acum nu au fost atrase
fondu ri structurale și de coeziune ca rambursări de cheltuieli de la Bruxelles,
având în vedere că cele mai mari și mai importante programe nu au încă
autoritățile de management acreditate.
 Fonduri pentru dezvoltare rurală și pescuit (FEADR+FEPAM) peste 600
milioane euro, potrivit datelor de la Ministerul Finanțelor 2014 -30
noiebrie mbrie 2016. În schimb, Agenția Pentru Finanțarea Investițiilor Rurale
a menționat în 29 decembrie că a primit deja rambursări de la C ominisa
Europeană în valoare de 480 de milioane de euro, la care se adaugă avans de
325 milioane de euro.
 Plăți directe la hectar în agricultura (FEGA): 1,18 miliarde euro.27
Conform datelor Com isiei Europene de la nivelul anului 2014, două treimi din
gospodăriile din România rurală nu aveau toalete în locuința, persoanele respective folosind
privatele din curte. În primii săi 8 ani ca membră a Uniunii Europene, România rurală, care
reprezintă 46 % din populația țării, nu a reușit să iasă din starea primitivă în care se găsea la
aderarea la UE.
În 2014, 27 % din populația rurală era conectată la sist emul public de alimentare cu
apă (92,7 % în zonele urbane) și doar 5,3 % era conectată la sistemul de canaliz are (82,8 % în
zonele urbane).28
În anul 2016 au fost accesate fonduri europene în valoare de 7,02357 miliarde de
euro, din acești bani, circa 4,53 miliarde de euro provin din ba nii alocați României în
perioada de programare 2007 -2013 și 2,5 miliarde, din per ioadă de programare 2014 –
2020.29

27 http://economie.hotnews.ro/stiri -eurofonduri -20695200 -cati-bani-pompat -uniunea -eurpeana -romania -cei-9-
ani-aderare.htm,accesat la 01.10.2017
28 http://www.monitorulcj.ro/economie/55920 -document -dupa -10-ani-cate-miliarde -de-euro-a-pompat -uniunea –
europeana -in-romania#sthash.xcu8EieC.dpbs,accesat la 01.10.2017
29 http://economie.hotnews.ro/stiri -eurofonduri -20957940 -fonduri -europene -cat-reusit -profitam -uniunea –
europeana -pana -acum.h tm, accesat la 01.10.2017

20

Figura 1.1 Evoluția accesării fondurilor europene în perioada 2007 -202030

Putem observa din figura de mai sus că fondurile cu cel mai mare grad de absorție
în perioada 2014 -2020 sunt cele privind garantarea agricolă .
România a atras un tota l de 2,49 miliarde euro în perioada amintită, cu 50% mai
puțin comparativ cu perioada 2007 -2013.

Figura 1.3 Rata de absorție în perioada 2015 -201631
În ceea ce privește rata de absorție efectivă, aceasta a înregistrat un grad de 7 8% în
anul 2016, comparativ cu anul 2015 , ea reprezentâ nd fonduri rambursate de C omisia
Europeană țării, în baza cheltuielilor efectiate î n proiectele europene.

30 Sursa :hotnews
31 Sursa: Hotnews

21
Din acești bani 8 miliarde de euro au fost puși la dispoziție beneficiarilor prin
apelurile care se deschid prin ghi durile solicitantului lansate. Astfel,au fost lansate linii de
finanțare de:
• 3,5 miliarde pentru proiecte fazate transport
• 0.5 miliarde – proiecte competitivitate – în contractare
• 3 miliarde – apă și apă uzată
• 0,65 – mediu, biodiversitate, deșeuri
• 0,350 – dezvoltare locală – zone marginalizate.32
De asemenea, în portofoliul M inisterului Fondurilor Europene au fost semnate
contracte de finanțare de peste 1,5 miliarde de euro, astfel:
 pentru derularea intervențiilor în domen iul dezvoltării infrastructurii suma de
642,82 milioane euro (POIM);
 pentru derularea intervențiilor în domeniul competitivităț ii, cercetăr ii, dezvoltării,
inovării și IT suma de 690,72 milioane euro (POC);
 pentru derularea intervențiilor în domeniul asistenței tehnice, respectiv măsurilor
de consolidare a capacității entităților implicate în gestionarea fondurilor
europene suma de 62,25 milioane euro (POAT);
 pentru derularea intervențiilor în domeniul dezvoltării regionale -75,37 euro
(POR); pentru derularea măsurilor de consolidare a capacității ent ităților
administrației publice suma de 124,26 milioane euro (POCA).33
În 2018 vor există 3 programe majore de finanțare destinate celor care vor să -și
deschidă o nouă afacere. Pe lângă România Startup Nation, care se va reluă în 2018 în
primivara și va avea bani în special din bugetul de stat, vom avea parte d e încă două noi
program e de fianț are: Diaspora Startup, program destinat românilor cu rezidență în diaspora
care vor să -și deschidă o afacere în România și România Startup Plus, o versiune îmbunătățită
a programului Român ia Startup desfășurată în 2015.34

32 http://www.finantare.ro/rata -de-absorbtie -a-fondurilor -europene -la-31-martie -2016.html , accesat la
01.10.2017
33 http://economie.hotnews.ro/stiri -eurofonduri -21488640 -bilantul -ciolos -fonduri -circa -7-miliarde -euro-
absorbiti -anul-2016 -consideratii -are-pentru -viitorul -guvern.htm,accesat la 01.10.2017
34 https://planul -de-afaceri.ro/comparatie -romania -startup -nation -diaspora -startup -romania -startup -plus/ ,
accesat la 01.01.2018

22

Figura 1.4 Siglă Startup Nation35
Diaspora Startup este un program de finanțare destinat persoanelor ce au avut
domiciliul/reședința în străinătate în ultimele 12 luni, vor să înființeze o afacere nonagricola
în mediul urban și pot demonstra experiență sau cunoștințe în domeniul noii afaceri.

Figura 1.5 Siglă România Startup Plus

Programul România Start Up Plus este destinat solicitanților persoane fizice din
regiunile de dezvoltare ale României (urban și rural), cu excepția zonei București/Ilfov .
Programul în șine are o organizare asemănătoare cu aceea a programului România Startup
desfășurat în anul 2015 pentru beneficiarii finali.
Astfel, o serie de intermediari de tip ONG, administrații publice, persoane juridice au
aplicat în toamnă lui 2016 la Programul Operațional Capital Uman 2014 -2020 pentru o
finanțare pe proiect de până la 5 milioane de euro.
Încă nu s -a încheiat evaluarea acestor intermediari, estimându -se că aceștia vor fi
declarați câștigători abia în toamnă acestui an.
După ce inte rmediarii vor fi declarați câștigători, ei își vor face propriile proceduri pe
care beneficarii finali trebuie să le respecte pentru a obține ajutorul financiar nerambursabil.

35 Sursa :aippimm35

23
Este important de știut că beneficiarii se vor putea înscrie doar la intermediar ii selectați din
regiunea de dezvoltare de unde își au reședința.
Beneficiarii persoane fizice (de ex: șomeri, persoane inactive, persoane care au un loc
de muncă și înființează o afacere cu scopul creearii de noi locuri de muncă) trebuie să
înființeze o afacere nonagricola în mediul urban. Din grupul țintă al acestui proiect nu pot
face parte ținerii NEETs cu vârstă între 16 -24 ani.36

Figura 1.6 Siglă România Startup Plus37

36 https://planul -de-afaceri.ro/plan -de-facere -finantare -fonduri -europene/romania -start-up-plus/ , accesat la
01.01.2018
37 Sursă : România Startup Plu s.ro

24
CAPITOLUL II ANALIZA SURSELOR DE FINANȚARE

2.1 Principalele surse de finanțare
Strategia managerială este un concept al managementului modern apărut că urmare a
faptului că agenții economici își desfăsoară activitatea într -o economie dinamică, în care se
produc mari transformări.
Managementul strategic este procesul prin care con ducerea la vârf determină
traiectoria pe termen lung a evoluției viitoare a firmei, ținând cont de factorii perturbatori ce
pot apărea în timpul functionării sale.
Ca parte a strategiei manageriale, strategia financiară cuprinde ansamblul obiectivelor
financiare ale firmei, pe termen lung, cât și principalele modalităti de realizare și modul de
alegere și obținere a resurselor financiare necesare.
O primă categorie din cadrul tipologiei deciziilor strategice financiare o constituie
decizia de investir e. Orice plasament pe termen lung sau scurt, în scopul obținerii unui profit,
reprezintă o investire. Indiferent că fondurile se plasează în active imobilizate sau în active
circulante, investirea reprezintă o imobilizare de capital importantă că și durată de timp,
urmărind obținerea unei rentabilităti viitoare ridicate.
Decizia de investire este o parte importantă a strategiei financiare a firmei. Ea
marchează nu numai o imobilizare de capital, dar și o anumită activitate utilă într -un anumit
segment al pieței, angajarea unei anumite cantităti de resurse materiale și umane, inițierea
unor relații cu firme din ramuri de activitate diferite, a căror cifră de afaceri este influentată
pozitiv.
Investițiile se pot clasifica în funcție de mai multe cr iterii:
-după felul lor: investiții materiale, nemateriale,financiare;
-după destinație:investiții productive și neproductive;
-după obiectivul lor: investiții de înlocuire sau de mantinere;
-după felul surselor: surse proprii s au împrumutate.38

38 Cătălin Neag, Particularitățile finanțării activității societăților comerciale de comerț. surse de finanțare,
Lucrare de licență, pag.10

25
2.2 Surse de finanțare prin intermediul progra mulu Startup Plus
Programul Startup este un program de finanțare care se adresează persoanelor active
sau inactive, care au inițiative de afaceri sustenabile atât în mediul rural, cât și în mediul
urban.
Obiectivul pre zentului scheme proiect îl constituie acordarea de sprijin financiar
persoanelor fizice pentru înființarea și dezvoltarea de afaceri, inclusiv prin furnizarea unor
servicii specializate de consiliere în managementul afacerilor, formare antreprenoriala, atât în
fază de înființare a afacerii, cât și post înființare.
Fiecare membru al grupului țintă va putea participă la cursurile de formare
antreprenoriala și va putea primi ajutor de minimis pentru înființarea unei întreprinderi și
pentru implementarea unui plan de afaceri numai o singură data în cadrul acestui apel de
proiecte, indiferent de numărul de asociați din cadrul întreprinderii nou înființate" -prevede
Ghidul soclictantului.
Membrii grupului -țintă sunt persoane fizice care intenționează să înființeze o afacere
(de exem plu, șomeri/ inactivi/ persoane care au un loc de muncă și înființează o afacere în
scopul creării de noi locuri de muncă).39
Scopul acestui program este acela de a reduce nivelul șomajului, de a dezvolta mediul
de afaceri și de a crea afaceri sustenabile.
2.3 Activitățile eligibile și neeligibile
2.3.1 Activități/ acțiuni eligibile
În acord cu prevederile POCU 2014 -2020, sunt considerate eligibile activitățile care
urmăresc încurajarea antrepr enorialului și a ocupării pe cont propriu prin susținerea
înființării de întreprinderi cu profil nonagricol în zona urbană.
În plus față de prevederile specifice din prezentul ghid, se vor avea în vedere
secțiunile relevante din Orientări privind accesarea finanțărilor în cadrul POCU 2014 –
2020 .
Activitățile specifice sprijinite în cadrul apelului sunt structurate sub forma unei
scheme de antreprenoriat care presupune parcurgerea a 3 etape cadru de implementare , etape
obligatorii în cadrul cărora administratorul schemei de antreprenoriat – definit conform
secțiunii 1.4 din prezentul ghid – va propune activitățile considerate optime pentru atingerea
obiectivelor asumate la nivelul proiectului.

39 http://www.startupcafe.ro/stiri -finantari -21260452 -romania -startup -plus-2016 -fonduri -europene -firme –
fonduri -europene -antreprenori -40-000-euro-pentru -romani -care-deschid -mici-afaceri -cum-vrea-statul -faca-
patroni -din-someri -inactivi -salariati -fonduri -de.htm , accesat la 01.11.2017

26
Prezentul ghid sta bilește în secțiunile următoare durata maximă posibilă pentru fiecare
dintre aceste etape cadru, precum și documentele ce vor trebui să rezulte în urma
implementării fiecărei etape40.
De-a lungul activităților proiectului, administratorul schemei de antrep renoriat va
asigura transparența procesului de selecție a grupului țintă, pe baza unei metodologii clar
definite în propunerea de proiect (informarea potențialilor membri ai grupului țintă cu privire
la activitățile proiectului, derularea selecției propriu -zise a grupului țintă pentru cursurile de
formare antreprenorială, respectiv a beneficiarilor de finanțare pentru înființarea și
dezvoltarea unei afaceri – inclusiv metodologia de selecție), precum și monitorizarea
activității întreprinderilor înființate în cadrul proiectului (modul de desfășurare și rezultatele
activității acestora, fluctuația de personal, angajarea și efectuarea de plăți etc.).

2.3.2 Etape de implementare ale proiectului

Când vorbim de implementarea proiectului, trebuie să avem în vedere că vorbim de 3
etape ce trebuiesc parcurse de fiecare antreprenor și anume:
 Formarea antreprenorială
În această etapă, beneficiarul contractului de finanțare are obligația de a desfășura
acțiuni care au ca rezultat final îmbunătățirea competențelor antreprenoriale ale persoanelor
fizice (de ex., șomeri, persoane inactive, persoane care au un loc de muncă și înființează o
afacere în scopul creării de noi locuri de muncă) ce intenționează să înființeze o afacere
nonagricolă în zona urbană .
 Implementarea planurilor de afaceri finanțate din fonduri FSE

Aceasta reprezintă etapa în cadrul căreia administratorul schemei de antreprenoriat
are obligația de a derula activități ce au ca scop final susținerea grupului țintă în
implementarea planului de afaceri selectat în etapa I în vederea finanțării.
 Monitorizarea afacerilor finanțate
În această etapă, administratorul schemei de antreprenoriat desfășoară acțiuni care au
ca scop final monitorizarea activității întreprinderilor înființate, inclusiv exploatarea și
sustenabilitatea ideii de afacere asumate în sensul dezvoltării, și nu doar al supraviețuirii în
piață, precum și a atingerii tuturor r ezultatelor asumate prin proiect, cu acordarea unei atenții

40 Vezi Anexa 1

27
deosebite menținerii locurilor de muncă create în etapa a II -a, precum și funcționalității
întreprinderilor create. Metodologia de realizare a monitorizării va fi prezentată în cadrul
cererii de f inanțare.
La finalul implementării proiectului, indiferent de cauzele care determină eventuala
fluctuație a numărului de persoane angajate, administratorul schemei de antreprenoriat are
obligația de a se asigura că numărul persoanelor angajate în cadrul întreprinderilor nou
înființate este cel puțin egal cu numărul total asumat inițial.
2.3.3 .Alocarea financiară stabilită pentru apelul de proiecte
Alocarea disponibilă în cadrul prezentei cereri de propuneri de proiecte și sursa de
finanțare, pe regiuni, sunt prezentate mai jos.
Bugetul total alocat pentru prezentul apel este de 105 milioane de euro (contribuția
UE + contribuția națională) , fiind dedicat exclusiv regiunilor mai puțin dezvoltate (Nord –
Est, Nord -Vest, Vest, Sud -Vest Oltenia, Centru, Sud -Est și Sud Muntenia) . Din această sumă,
finanțarea FSE este de 89,25 milioane de euro, corespunzând unei contribuții UE de 85%, iar
contribuția națională este de 15,75 mil. euro, corespunzând unei contribuții naționale de 15%.
Alocarea financiară regională es te de 15 milioane de euro (contribuție UE +
contribuție națională) pentru fiecare regiune , iar alocarea financiară pentru schema de
ajutor de minimis este detaliată în tabelul de mai jos:

Tabelul 2.1 Alocarea de fondurilor europene pe regiuni
AP/ PI Regiune de dezvoltare Schema de ajutor de minimis
AP3/ PI 8.iii Regiunile mai puțin
dezvoltate:
 Nord -Est, Nord -Vest, Vest,
Sud-Vest Oltenia, Centru,
Sud-Est și Sud Muntenia 9 mil. euro/ regiune (contribuția UE +
contribuția României), din care:
 7,65 milioane euro (contribuția UE)
 1,35 milioane euro (contribuția
națională)

28
Total la nivelul
cererii de
propuneri de
proiecte 63 mil. euro (contribuția UE+
Contribuția RO), din care:
 53,55 milioane euro (contribuția UE)
 9,45 milioane euro (contribuția
națională)

2.3.4 Valoarea maximă a proiectului și rata de cofinanțare

În cadrul prezentei cereri de propuneri de proiecte, valoarea maximă eligibilă a unui
proiect, în funcție de valorile asumate ale indicatorilor, se calculează după următoarea
formulă:

În plus față de plafonul calculat conform formulei de mai sus, valoarea eligibilă a
proiectului trebuie să nu depășească echivalentul în lei al sumei de 5.000.000 euro, calculat
la cursul Inforeuro aferent lunii august 2016.
Contribuția eligibilă minimă a solicitantului reprezintă procentul din valoarea totală
eligibilă a proiectului propus, care va fi suportat de solicitant.

A. Contribuția solicitantului pentru cheltuielile care nu fac obiectul schemei de
minimis

În cadrul apelurilor de proiecte vizate prin prezentul ghid al solicitantului – condiții
specifice, cheltuielile care nu fac obiectul schemei de ajutor de minimis trebuie să
repre zinte max. 40% din valoarea proiectului.
Contribuția eligibilă minimă a solicitantului din totalul costurilor eligibile este
prezentată în tabelul de mai jos:
Tabelul 2.2 Contribuția minimă eligibila

29

Pe parcursul implementării proiectului, cheltuielile considerate neeligibile, dar
necesare derulării proiectului vor fi suportate de către beneficiar.

B. Contribuția solicitantului pentru cheltuielile care fac obiectul schemei de
ajutor de minimis

În cadrul prezentului ghid al solicitantului – condiții specifice, pentru cheltuielile care
fac obiectul schemei de ajutor de minimis , contribuția eligibilă minimă a solicitantului din
totalul costurilor eligibile este 0.

Ordonatori de
credite ai bugetului
de stat, bugetului
asigurărilor sociale
de stat și ai bugetelor
fondurilor speciale și
entitățile aflate în
subordine sau în
coordonare finanțate
integral din bugetele
acestora
Cofinanțar
e proprie
%Cofinanțar
e publică
%Cofinanțar
e proprie
%Cofinanța
re publică
%Cofinanțar
e proprie
%Cofinanțar
e publică
%Cofinanțar
e proprie
%Cofinanțar
e publică
%Cofinanțarea publică
%
Regiune mai puțin dezvoltată 85 15 0 15 2 13 2 13 5 10 15Axa
Prioritară
AP3Tipuri de regiuniCofinantar
ea UE %Cofinantar
ea
natională
%, din
care:Cofinantarea nationala % pe tipuri de entitate cu rol de beneficiar/partener
Persoane juridice de
drept privat cu scop
patrimonialPersoane juridice de
drept privat fără scop
patrimonial –
solicitant individual,
nu în parteneriatInstituții publice
finanțate integral din
venituri proprii sau
parțial de la bugetul
de stat, bugetul
asigurărilor sociale
de stat sau bugetele
fondurilor specialeInstituțiile de
învățământ superior
acreditate care nu fac
parte din categoriile
anterioare de
beneficiari

30

CAPITOLUL III DOC UMENTAȚIE DE FINANȚARE PENTRU
ELABORARA PLANULUI DE AFACERI

3.1 Date de identificare a firmei
3.1.1 Numele complet al firmei : S.C Dentcare S.R.L
3.1.2 Numele prescurtat
3.1.3 Coordonatele firmei :
 Sediul social: Str. Castelului bloc nr. 19, scara B, ap1, parter, localitatea Brașov,
județul Brașov
Număr de telefon: 0725 890 582

31
 Sediul operaț ional:
 Puncte de lucru:
 Birouri:
 Secții de producț ie:
3.1.4 Numãr de înregistrare
 la Oficiu l Registrului Comerțului: J 08/789/ 2017
 Codul Unic de Î nregistrare : 16541643
3.1.5 Forma juridică de constituire
 S.R.L. S.A. S.C.S. S.C.A. S.N.C.
3.1.6 Data ș i locul începerii activitãtii firmei:
 Data: 01/10/2017
 Locul: localitatea Brașov, județ Brașov (localitate, județ )
3.1.7 Domeniul de activitate al firmei :

Tabelul 3.1 Activitatea firmei
Activități Cod CAEN
Activități de asistență stomatologică 862341

3.1.8 Capita lul social:
900 Lei la data 01.08 .2017
200 echivalent în EUR
la cursul de schimb 4,5 Lei/EURO

3.1.9 Asociați, acț ionari:

Tabelul 3.2 Asociați și acționari
Persoane fizice Adresa completă și telefonul Naționalitate Părți din
capital (%)
1.Jipa Corina Mihaela Str. Prundului nr. 17, Brașov;
telefon: 0737 765 289 Română 100%

41 http://www.rocaen.ro/codul -caen/sanatate -si-asistenta -sociala/ , accesat la 01.12.2017

32
2.
3.
4.
Persoane juridice Adresa completă, telefon, nr.
Reg. Com., cod fiscal Nr.
angajați Naționalitate Părți din
capital (%)
1.
2.
3.
TOTAL:
100%

3.1.10 Bãnci cu care întreprinderea are relaț ii de afaceri:

Tabelul 3.3 Listă bănci colaboratoare
Bãnci la care
întreprinderea are
deschise conturi Adresa sucursalei,
filialei Anul si luna
deschiderii
contului /
conturilor IBAN – lei IBAN – valutã
(_____)
<precizati ce
valutã>
Banca Transilvania Str.Tâmpei nr.8
Brașov 01..08 .2017 RO17BTRLR
ONCRT05684
39104

3.2 Conducerea și personalul societății
3.2.1 Conducerea societăț ii

Tabelul 3.4 Conducerea societății
Funcț ia
Nume Prenume Studii Anul angajãrii la
firmă
Administrator
unic Jipa Corina Mihaela Universitare 2017

33
3.2.2 Prezentarea proiectului pentru care se solicită finanțarea
3.3.1 Tipul investiț iei :
Investiție nouă : ✓
Mărirea capacitãții de producție instalatã ș i/sau capacitatea da a oferi servicii :

Diversificarea producț iei:
Creșterea productivitãț ii:
Alte: …………………

3.3.2 Obiectul investiț iei
Construcții de clãdiri pentru producție și facilitãț i conexe cu scop productiv:

dacă da:
valoare ……… EURO
achiziț ie: extendere: construcț ie nouã:

Închirierea spațiului
valoare estimată : 400 EURO/lună

Achiziție de Maș ini/Echipamente/Utilaje :
dacă da: ✓
valoare estimată : 25. 000 EURO
noi: ✓ ; second hand: ✓

Achiziț ie de mijloace de transport cu scop de producț ie :
dacã da:
valoare estimată :………….. EURO

34
noi: second hand: în leasing:

Investiț ii în imobilizãri necorporale: 
dacã da:
achizitionare de licențe de fabricație ș i patente : licenț e de franchising : software :
altele :

Investiții în stocuri pentru producț ie (materii prime/materiale/ambalaje/obiecte de
inventar etc. necesare unui ciclu de fabricaț ie :
dacã da: ✓
valoare estimata: 20.000 -25.000EURO

Pregãtire profesionalã legatã direct de proiect :
dacã da:
valoarea estimate:……………EURO
 Codul CAEN al activitãț ii proiectului : 8623

Valoarea totalã a proiectului de investiț ie propus :

60. 0000EURO -40.00 0 EURO prin programul de finanțare europeană Romanian Start -up
-20.000 EURO contribuț ii personale
3.3.3 Elemente generale privind proiectul:
Scopul acestui proiect, este acela de a veni în ajutorul persoanelor care apelează la
serviciile stomatologice. Noi dorim să castigăm încrederea pacientiilor prin profesionalismul
de care va da dovadă întreagă echipă, echipă fiind formată din membrii tin eri, pregătiti la un
nivel înalt și dornici de a reda zâmbetul pe chipul pacienților. Un alt element cheie al acestui
proiect constă în utilizarea echipamentelor moderne, a materialelor de ultimă generație. Cu

35
alte cuvinte, în acest proiect vorbim de stoma tologie modernă în care se pune accent pe
confortul pacientului.
Ideea a venit din dorință de a duce stomatologia la un nivel înalt pe piață romanească,
din dorință de a educa un număr cât mai mare de români în profilaxia primară cât și din
dorință de a deveni un stomatolog independent, pregătit să -și aplice tehnicile moderne
invătate de-a lungul anilor de studiu.
3.3.4 Produsele și/sau serviciile prevăzute a se realiză în urmă
implementării proiectului propus (calitatea, cantitatea și eșalonarea în timp)
Noi dorim să oferim servicii stomatologice la standarde europene, cu ajutorul
experienței personalului și al dotărilor tehnice moderne. Noi dorim să transformăm viața
persoanelor care ne trec pragul într -una mai sănătoasă și fără griji, în ceea ce pri vește
problemele stomatologice.
Gama de servicii este variată fiind compusă din numeroase tratamente :
 Tratamentul cariei simple
 Tratamentul afecțiunilor pulpare
 Tratamentul parodontitelor apicale
 Tratamentul afecțiunilor parodontiului marginal
 Tratamente chirurgicale buco -dentare
 Tratamente proteice
 Activități profilactice
 Estetică dentară42

3.3.3 Descrierea procesului tehnologic cu îmbunãtãtirile propuse prin
proiect

3.3.5.1. Descrierea procesului tehnologic, cu îmbunãtãririle propuse prin
proiectul de investitii actual :
Activitatea firmei presupune desfășurarea de intervenții stomatologice ( tratamente
protetice, tratamente endodontice,, activități profilactice etc) prin deschiderea unui cabinet în

42 http://www.dianasmile.ro/ro/tratamente/ , accesat 01.12.2017

36
cartierul Schei din localitatea Brașov. Pentru realizarea acestui cabinet este necesară
închirierea unui spațiu special amenajat pentru practica stomatologică care să îndeplinească
toate cerințele. Ulterior acesta urmează să fie mobilat, dotat cu aparatura necesară, de altfel se
va face și achiziționar ea de materiale și instrumentar, toate acestea făcând posibilă buna
desfășurare a activității stomatologice.
3.3.5.2. Impactul asupra mediului
Prin natura meseriei, există riscul de a contacta persoane cu diferite afecțiuni
transmisibile ( de natură bact eriană, virală etc), iar acest lucru se poate evita prin vaccinare și
prin luarea măsurilor necesare de protecție ( utlizarea de mănuși sterile, mască, ochelari,
intrumente sterile, spalarea mâinilor după fiecare consultație cat si inainte)
Deoarece nivel ul la care lucrăm și anume cavitatea bucală este foarte bogată în
microorganisme, iar ca aerosolii degajați în timpul diverselor manopere să nu contamineze
mediul înconjurător se poate apela la :
 Punerea în funcțiune a unor aparate de filtrat/ purificat aerul din cabinet
 Dezinfectarea suprafețelor contaminate cu substanțe speciale
 Sterizilarea la rece a intrumentelor, urmată de sterilizarea sub presiune la
autoclav
 Colectarea materialelor cu potențial infecțios cât și a materialelor tăioase se va
face de către firme autorizate
Dacă toate aceste măsuri sunt luate și aplicate corespunzător, impactul asupra
mediului va fi unul neutru, si nu necesita studiu de impact asupra mediului.

3.3.5.3. Asigurarea cu utilitãț i (electricitate, apã, gaze etc.)
Utilități necesare pentru implementarea proiectului : energie electrică, apă, gaze,
conectare la reteaua de canalizre, colectarea deșeurilor tăioase și infecțioase, cablu tv(pentru
sala de așteptare), WI -FI ( pentru accesarea radiogra fiilor, dosarelor pa cienților).
3.3.5.4. Alte aspecte legale relevante
Autorizații necesare :
 Colegiul Medicilor din România

37
 Direcția de sănătate publică
 Pompieri
3.6. Structura de management în implementarea proiectului :
Persoana implicată în coordonarea și managementul acestui proiect este Jipa Corina
Mihaela, în calitate de asociat unic și în calitate de medic dentist.Pentru asigurarea punerii în
practică a proiectului la timp și în parametrii descriși în acest plan de afacere, va fi necesară
angajarea de personal în urma unui concurs pe următoarele posturi :
 Asistentă medicală
 Femeie de serviciu
Pentru o gamă variată de servicii se va încerca colaborarea cu un medic ortodont
pentru realizarea tratamentelor ortodontice.
Fiecare angajat trebuie să îndeplinească o serie de cerințe, care vor conduce la
îndeplinirea obiectivelor propuse
Rolul meu (in calitate de administrator) este acela de a mă asigura de următoarele :
– Spațiul închiriat să îndeplinească normele de siguranț ă, de sănătate, de bună
desfășurare a activității stomatologice, să permită un acces ușor și pentru persoanele
cu handicap
– Echipamentele și materialele necesare să corespundă din punct de vedere calitativ,
cantitativ și funcțional
– Încadrarea în buget
– Angajări
– Acordarea tuturor avizelor
– Amenajare cabinet
Pentru departamentul contabil, se va apela la serviciile experților prin încheierea unui
contract cu o firmă specializată în domeniu, proces cunoscut sub denumirea de contabilitate
externalizată.
3.7 Principalii furnizori d e materii prime pentru activitãțile din proiectul
de investiț ii propus:

Tabelul 3.5 Principalii furnizori de materii prime
Materia primă Nume furnizor Pondere
% Periodicitate

38
Unit dentar DentTeam Creation 100% La 10 ani
Scaun medic DentTeam Creation 100% La 5 ani
Compresor TehnoDent Poka SRL 100% La 7 ani
Aparat detartraj
piezoelectric TehnoDent Poka SRL 100% La 5 ani
Apex locator TehnoDent Poka SRL 100% La 5-6 ani
Lampă
fotopolimerizare
wireless TehnoDent Poka SRL 100% La5 ani
Autoclav23
l+sigilator Expertdentar 100% La 5 ani
Indicator
sterilizare Expertdentar/ Medident Exim 60%/ 40% Lunar
Turbină+piesă
cot+piesă dreaptă Sirius Distribution 100% La 5 ani
Pentamix Medident Exim 100% La 6 ani
Dezinfectant
suprafețe Medident Exim/ TehnoDent
Poka 60%/40% Lunar
Antiseptice Medident Exim/ TehnoDent
Poka 60%/40% Lunar
Capat aspirator Medident Exim 100% Lunar
Bavete Medident Exim 100% Lunar
Rulouri vata Medident Exim 100% Lunar
Comprese sterile Medident Exim 100% Lunar
Maști Medident Exim 100% Lunar
Manuși Medident Exim 100% Lunar
Ochelari protective Medident Exim 100% Annual
Cutii metalice
sterilizare Medident Exim 100% La 2-3 ani
Truse consultative Tehnical Dent 100% La 3 ani
Spatule Tehnical Dent 100% La 3 ani
Linguri de
amprentare Medident Exim 100% La 2 ani
Șnur retractile Medident Exim 100% La 2 luni
Alginat Medident Exim/ TehnoDent
Poka 60%/40% La 6 luni
Materiale de
amprentare silicon Medident Exim/ TehnoDent
Poka 60%/40% La 3 luni
Material de
amprentare
polieter Medident Exim/ TehnoDent
Poka 60%40% La 6 luni
Catalizator Medident Exim 100% La 6 luni
Silicon condensare
cu vâscozitate
redusă Medident Exim/ TehnoDent
Poka 60%/40% La 3 luni

39
Freze tăiat coronae Tehnical Dent 100% La 6 luni
Pistol îndepărtat
lucrări Tehnical Dent 100% La 3 ani
Freze
(turbină/piesă cot/
piesă dreaptă) TehnoDent Poka 100% La 6-8 luni
Gume, periuțe
lustruit, pufuri,
discuri finisare Tehnical Dent 100% La 4 luni
Bol
alginate+spatulă Tehnical Dent 100% La 2 ani
Agent hemostatic Tehnical Dent 100% Lunar
Ciment provizoriu Tehnical Dent 100% La 2 luni
Ciment fosfat de
zinc Tehnical Dent 100% La 2 luni
Kit restaurare
compozit Medident Exim 100% Anual
Kit restaurare
ceramică Tehnical Dent 100% Anual
Hârtie de
articulație Tehnical Dent 100% La 3 luni
Material de
obturație
provizorie Tehnical Dent 100% La 3 luni
Adeviz universal Tehnical Dent 100% La 6 luni
Hidroxid de calciu Tehnical Dent 100% La 3 luni
Conuri gutapercă TehnoDent Poka 100% Lunar
Conuri hartie TehnoDent Poka 100% Lunar
Ace Lentulo TehnoDent Poka 100% Anual
Ace(Tire -nerfs,
Miller) TehnoDent Poka 100% Anual
EDTA Tehnical Dent 100% Anual
Eugenol Tehnical Dent 100% La 2 luni
Clorură de zinc Tehnical Dent 100% La 2 luni
Hipoclorit Tehnical Dent 100% La 2 luni
Cutie carpule
anestezic Tehnical Dent / TehnoDent Poka 60%/40% Lunar
Cutie ace anestezic Tehnical Dent 100% Lunar
Anestezic de
contact Tehnical Dent 100% La 2-3 luni
Bisturiu(mâner+la
me) Tehnical Dent 100% La 3 luni
Seringi anestezie
plurijet inox Tehnical Dent 100% Anual
Clești extractive Tehnical Dent 100% Anual

40
Elevatoare Tehnical Dent 100% Annual
Chiurete Tehnical Dent 100% Annual
Luxatoare Tehnical Dent 100% Annual
Matrici+portmatric
i Tehnical Dent 100% Annual
Sonde parodontale Tehnical Dent 100% Annual
Linguri Black Tehnical Dent 100% Anual
Paste de dinți
abrazivă Tehnical Dent 100% La 2 luni
Material pentru
obturații de bază Tehnical Dent 100% La 2 luni
Depărtătoare Tehnical Dent 100% La 2 ani
Kit digă 100% La 8-10 luni
Baie Ultrasunete TehnoDent Poka 100% La 3 ani
Distilator apa TehnoDent Poka 100% La 4-5 ani
Aspirator
chirurgical TehnoDent Poka 100% La 4-5 ani
Mobilier cabinet TehnoDent Poka 100% La 5 ani
Spray ungere TehnoDent Poka 100% Lunar
Botosei TehnoDent Poka 100% Lunar

41

Figura 3.1 Autoclav pentru sterilizarea instrumentului43

Figura 3.2 Apex locator44

43 http://moonmed.com/how -does-an-autoclave -work/ , accesal la 01.12.2017
44 http://www.maillefer.com/products/apex -locators/ , accesat la 01.12.2017

42

Figura 3.3 Amprentă45

Figura 3.4 Ace endodontice46

45 https://www.doctoruldedinti.info/amprenta -in-stom atologie/ , accesat la 01.12.2017
46 https://www.premierdenta.com/produs/ace -kerr-niti-manuale -25mm -endodontie/ , accesat la 01.12.2017

43

Figura 3.5 Unit dentar

Descrierea investitiei propuse în contextul procesului tehnologic descris anterior

Tabelul 3.6 Procesul investițional
Nr.
Crt. Obiectul
investiț iei Tip/
bucți Caracteristici
tehnice Furnizor
potenț ial Valoare
Estimatã Obs.
(echipamente,
reabilitãri /
construț tii
clãdiri, etc.) și adresa (EURO)
1 Spațiul închiriat 1 Cartier Schei,
judetul Brașov 400euro/lună

2 Casă de marcat 1 Sedona 126 euro
3 Laptop 1 Flanco 723 euro
4 Imprimantă 1 Flanco 76 euro
5 Televizor 1 Emag 288 euro
6 Scaune 6 Jysk 55 euro/buc
7 Cuier 1 Ikea 88 euro
8 Mobilier
recepție 1 Ianson 933 euro
9 WC 2 Dedeman 137 euro/buc
10 Chiuvetă baie 2 Ikea 66 euro/buc
11 Gresie Tigeramira
12 Lavabilă 6 Dedeman 48 euro/buc
13 Trafaleți 4 Dedeman 5 euro/buc
14 Coadă
telescopică 2 Dedeman 5 euro/buc
15
Total

44

3.8Graficul de realizare a proiectului de investitie propus (program
detaliat pe faze de implementare a proiectului si pe activitãti)

Data estimatã de începere a activitãtilor de realiza re a proiectului propus: 01/08 /2017
Data estimatã a terminãrii a activitãtilor de re alizare a proiectului propus: 17/12 /2017
Data estimatã a începerii productiei la capacitatea maximã: ____/______/_______
Tabelul 3.7 Graficul proiectului de investiție
*în tabel vedem exact acțiunea care se desfășoară în fiecare saptămână

*în grafic observăm durata fiecărei activităț i
Figura 3.6 Graficul de investiție 0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5
0.00 1.00 2.00 3.00 4.00Inchiriere spatiuAmenajareMobilareDotareAchizitiiAngajare personalInceperea activitatii
durata de realizare activitatea prevazuta Graficul de realizare a proiectului de investi ție propus Nr.
crt. Activitatea
prevazuta Durata
de
realizare Saptamana in care se va realiza actiunea

S1 S2 S3 S4 S5 S6 S7 S8 S9 S10 S11 S12 S13 S14
1 Inchiriere spatiu
2 Amenajare
3 Mobilare
4 Dotare
5 Achizitii
6 Angajare personal
7 Inceperea activitatii

45
3.9 Modificãrile necesare la echipamentele sau la clãdirile existente:
Spațiul închiriat trebuie să îndeplinească o serie de condiții pentru desfășurare
activității stomatologice.Se preferă închirierea unui spațiu care înainte a fost tot un cabinet
stomatologic, deoarece circuitul este deja trasat și astfel nu se vor face modificări prea mari.
Unitatea trebuie să asigure toate utilitățile necesare unui cabinet stomatologic : apă,
gaze, curent, canalizare, cablu tv, internetLa intrarea în clădire se va monta o rampă pentru
persoanele cu handicap.
Spațiul trebuie să aibă o suprafață destul de mare pentru a asigura :
 sală de așteptare
 1 cabinet stomatologic
 toaletă pentru pacienți
 toaletă pentru personal
 1 sală de sterilizare + vestiar personal
Echipamente în această unitate nu vor exista,din activitatea anterioară, care să permită
îmbunătățiri.
3.10 Modificarile necesare î n structura si numarul personalului angajat:
Pentru ducerea la bun sfârșit a proiectului, sunt necesare angajări de personal pe baza
unui interviu, realizat de către administrator. Vor fi angajate 3 persoane: o asistentă medicală,
o femeie de serviciu și un medic ortodont.
Astfel se vor crea 3 noi locuri de muncă, cu contract de muncă pe perioadă
nedeterminată,cu mențiune că pentru postul de femeie de serviciu va fi un contract de tip part
time deoarece prezența ei va fi necesară numai la sfârșitul programului, iar pentru medicul
ortodont un contract de colaborare.
Am optat pentru un astfel de contract, pe perioadă nedeterminată,deoarece consider că
pentru desfășurarea activității la standarde înalte, este nevoie de o echipă bi ne organizată și
închegată.
Candidații trebuie să se regăsească în următoarele : seriozitate, profesionalism, dorința
de a ajuta oamenii, să fie persoane deschise și comunicative.
Pentru postul de asistentă se cer suplimentar studii superioare deoarece es te foarte
important ca ea să înteleagă complexitatea și dificultatea manoperelor, să parcurgă toți pașii în
același ritm cu doctorul și să fie pregătită pentru eventualele situații de urgență, pregătită să
acorde oricând primul ajutor.

46
Pentru postul de asi stentă medicală (+medic ortodont) se va asigura cel putin un curs
de pregătire profesională pe an.
Activitatea stomatologică va fi desfășurată de către Jipa Corina Mihaela, ea fiind și în
poziția de asociat unic.

4. Date privind piața potențială și promovarea produselor
4.1. Date privind piața potențială și promovarea produselor
4.1.1 Volumul de vânzãri estimat la sfârsitul urmãtorilor 4 (patru) ani pentru
produsele si serviciile realizate ca rezultat al proiectului propus, în ca zul în care se
realiz eazã finanț area proiectului:
Volumul vânzărilor estimat la sfârșitul celor 3 ani pentru serviciile realizate că
rezultat al proiectului propus, în cazul în care se realizează finanțarea proiectului:
Tabelui 4.1 Cheltuieli previzionate pentru primul an al activității
Cheltuieli Lună An
Cheltuieli cu salariile 1050 12600
Chirie 250 3000
Utilități 230 2760
Cheltuileli cu aporvizionare 834 10000
Cheltuieli cu mentenanța 200 2400
Onorariu contabilului 400 4800
Training 84 1000
Promovare 84 1000
Total 37560

Estimă, realizarea unor v enituri din desfășurarea activității de bază:33.250euro/an
Total venituri : 33.250euro/an
Tabelul 4.2 Previziunea veniturilor pe următorii 3 ani
An Venituri Cheltuieli Total
I 33.250 euro 37.560 euro 70.810 euro
II 45.000 euro 45.000 euro 90.000 euro
III 55.600 euro 48.900 104.500 ro

47
4.1.2 Descrierea pieței pentru produsele și serviciile pe care le veț i realiza ca
rezultat al implementãrii proiectului.
Piața țintă căreia noi ne adresăm este formată din persoanele care din diverse motive
au probleme stomatologice, probleme în sfera oro -maxilo -facială.
Dorim ca serviciile noastre să satisfacă cât mai bine cerințele pacienților. Aceștia vor
fi reprezentați de cei cu venit mediu și peste mediu, așa cum vor fi și prețur ile noastre în
conformitate cu satisfacerea nevoilor consumatorilor.
Alegerea acestui segment de piață se explică prin serviciile la standarde înalte cu
ajutorul echipamentelor moderne, materialelor de ultimă generație cât și al doctorilor tineri și
bine i nstruiți.Toate acestea făcând diferența între competitori și vor câștiga încrederea
clienților.
Serviciile noastre stomatologice se adre sează tuturor categoriilor de vâ rstă: copii,
adulți,vârstnici, de oriunde din lume, nu numai celor din județul Brașov.
4.2 Concurenții potenț iali
La nivelul orasului Brașov concurenții se împart î in 3 mari categorii :
 Cabinete stomatologice mici, care sunt amplasate cel mai frecvent la parterul unui
bloc. Acestea sunt mai mult cabinete de cartier, la care pacientii apeleaza atunci cand
au o urgenta. Dotarile acestor cabinete sunt minime, complexitatea manoperelor
desfasurate fiind la un nivel scazut. Avand in vedere obiectivele si standardele inalte
pe care ni le propunem sa le atingem, aceasta categorie nu reprezint a o amenintare.
 Clinicile stomatologile reprezinta un segment de piata important deoarece la nivelul
orasului Brasov sunt in numar din ce in ce mai mare. Aceste clinici ofera servicii
stomatologice variate, avand posibilitatea ca pentru fiecare ramura a s tomatologiei sa
existe un specialist, practic intr -un singur loc se pot rezolva toate problemele de la
nivelul cavitatii bucale.Acesta reprezinta un segment ce detine potentiali concurenti,
avand in vedere telurile si aspiratile comune pe care dorim sa le atingem.
 Clinicile stomatologice care promoveaza turismul medical reprezinta varful piramidei,
care este greu de atins, avand in vedere complexitatea intregului program.Aici pe
langa varieta tea de servicii stomatologice ( estetica dentara, chirurgie si
implantologie,restaurari protetice etc) se adauga si o varietate de servicii din
domeniul turismului ( cazare, trasport, programe de divertisment, vizitarea
principalelor atractii turistice etc ). Cu toate acestea insa nu este un „fenomen‟ foarte
cunoscu t la noi in tara, drept urmare nu este o nisa foarte dezvoltata.

48
Principalele firme concurente sunt :
 DentalMed
 DianaSmile
 EsDent
 DentalAlex
Aceste firme ocupă un loc fruntaș în cadrul cabine telor de top din judetul Brașov.
Tabelul 4.3 Principalii concure nți de pe piața serviciilor medicale stomatologice
Numele ș i adresa Segmentul de piață Motivaț ia
DentalMed
Str. Lungă nr. 14, Braș ov Servicii variate care
acoperă î ntrea ga sferă
stomatologică
Imagistică Menț inerea serviciilor la standarde
înalte
DianaSmile
Str. Dumbrava Roșie nr.37,
Brașov Gama largă de servicii
stomatologice Locul unde zambetul tă u prinde
culoare
EsDent
Calea București nr.50,
Brașov Urgenț e stomatologice
Estetica facială Clinica stomaologică dotată cu
aparatură de ultima generație ș i o
echipă de profesioniști î n toate
domeniile stomatologiei.
Dental Alex
Str.Carpaților nr. 7, Braș ov Gama variată de servicii
stomatologice
Imagistică Dedicați excelenț ei, dedicați
zâmbetului dumneavoastră .

4.3 Principalele avantaje ale produselor ce vor fi oferite de firma Dvs. (de
ex: pret, calitate, caracteristici speciale, altele):
Serviciile oferite de cabinetul nostru acoperă o arie mare din ramura stomatologică, de
aici putem deduce o varietate de servicii într -un singur loc :
 Tratamentul cariei simple
 Tratamentul afecțiunilor pulpare
 Tratamentul parodontitelor apicale
 Tratamentul afecțiunilor parodontiului marginal
 Tratamente chirurgicale buco -dentare

49
 Tratamente proteice
 Activități profilactice
 Estetică dentară

Calitatea servi ciilor este obținută cu ajutorul echipamentelor noi și moderne care
înjumătățesc timpul de lucru și cresc rata de succes a tratamentelor. Un aport important îl au
materialele noi care prezintă proprietăți îmbunătățite și timp de acțiune mult mai scurt,
crescând astfel confortul pacientului.
Echipa formată din persoane tinere, la începutul carierei, vor contribui semnificat la
rezultatul ac tului terapeutic prin rabdarea și pasiunea depusă.
4.4 Reacția previzibilã a concurenței la apariția noii oferte pe piaț ã:
 promovare agresivă
 sporirea calității serviciilor
 scăderea tarifelor
4.5 Cum veț i asigura desfacerea produselor ș i serviciilor:
Tabelul 4.4 Modalitatea de desfacere a produselor și serviciilor
Modalitatea de desfacere % din total vânzãri Comentarii
Retea proprie de magazine 100%
Distribuitori
En-gros
La poarta fabricii
Altele (…..)

4.6 Activităț i prevãzute de promovare:
Pentru a convinge un pacient să ne treacă pragul, prima investiție realizată este cea în
pregătirea proprie, pentru ca noi să fim capabili de a rezolva cazuri indiferent de complexitate,
de la tratamentul cariei simple până la implanturile dentare. Medici i din clinica noastră au fost
pregătiți la Universitatea de Medicină și Farmacie Tîrgu Mureș, un centru universitar cu
pretigiu.

50
Pe lângă pregătirea personală, dorim să concepem un site propriu în care să fie
prezentat pe larg cabinetul nostru și serciviil e pe care le oferim.De asemenea avem în vedere
stabilirea unor contracte de parteneriat cu marile corporații și firme care vor să asigure
angajaților și tratamente stomatologice. Astfel vom avea un flux constant de pacienți.
Reclama pe diferite site -uri sau reviste, precum și oferirea unor vouchere cadou se
poate dovedi o tehnică bună pentru a convinge noi pacienți să apeleze la serviile noastre.
Alte mijloace de promovare : – cărți e vizită , anuar al sănăt ății.
Prețul întregii campanii de pormovare se ridică la 2000 de euro.
4.7Alte elemente privind stategia de marketing a firmei:
Dorim să luăm o serie de măsuri și în ceea ce privește menținerea pacienților
mulțumiți. Pentru a conferi pacientului o încredere aparte în serviciile noastre, trebuie
elaborată o strategie individuală , care să se axeze pe atuurile fiecărui medic și care,
bineînțeles, să se contureze după un tipar pe care îl vom discuta în cele ce urmează.
În primul rând, calitatea tratamentelor oferite reprezintă cea mai bună carte de vizită
pentru un medic . Cel mai bun pacient este acela care a ajuns în cabinetul nostru prin
recomandare, acest lucru fiind dovada faptului că anterior un alt pacient a fost profund
mulțumit de calitatea serviciilor noastre.
După cum ați observat, în ultimii ani cursurile de perfecționare despre fotografie au
început să capete o foarte mare amploare deoarece medicii stomatologi au realizat faptul că
impactul vizual poate cucer i cel mai repede pacientul.
Realizarea fotografiilor și documentarea cazurilor clinice a început să fie o metodă
folosită de cea mai mare parte a medicilor.
Aceasta, în afară de faptul că poate fi folosită ca și document medico -legal , ajută
foarte mult î n procesul de convingere al pacientului.
Atunci când un medic încearcă să explice de ce un tratament stomatologic este mai
eficient decât altul, pacientul poate interpreta altfel, însă în cazul în care medicul expune exact
situația în imagini concrete , lucrurile capătă o turnură favorabilă.
Alături de fotografii, alte metode de previzualizare a rezultatului final sunt mock -up-ul
direct , mock -up-ul indirect , wax-up-ul diagnostic și digital smile design -ul.
Acestea au fost concepute pentru a ușura c omunicarea cu pacientul și a evidenția mult
mai ușor avantajele anumitor tratamente cum ar fi cele prin fațete dentare , aparate
ortodontice sau chiar implanturi dentare .

51
O tehnică foarte facilă în zilele noastre este oferirea de materiale promoționale cum ar
fi mostrele de pastă de dinți sau chiar periuțe .
Cu toții cunoaștem faptul că este foarte ușor de stabilit o colaborare cu firmele
producatoare, iar dacă nouă ni se pare banală și fără succes o astfel de metodă, pentru unii
pacienți chiar contează faptul că medicului ii pasă și de educația lor în privința igienei
dentare .Unele cabinete care își desfășoară activitatea și în sfera pedodonției , adoptă ca și
tehnică de marketing oferirea unor mici jucării celor copiilor.
Prin acest mod, cei mici reușesc să capete încredere mai repede în medic și să se simtă
mult mai confortabil în timpul vizitelor la stomatolog .

4.8Presupuneri și riscuri considerate în elaborarea proiectului

Riscuri externe
 Riscul de piață – risc valutar
Riscuri interne
 Risc de aprovizionare
 Risc tehnologic
 Risc informaț ional
 Risc profesional – malpraxis

52
CAPITOLUL V CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Oportunitatea economică prezintă concomitent mai multe dimensiuni:
 economică, în sensul generării de profit;
 psihologică, “existând”, numai ca percepție a anumitor persoane care cred în
profitabilitatea sa;
 contextuală, concretă, manifestându -se numai în anumite situații și condiții;
prospectivă, devenind o realitate în viitor, ca urmare a unor decizii și acțiuni concertate, de
natură economică, intreprenorială și managerială .
Atrași de mirajul câștigului financiar, de posibilitatea de a avea un program fl exibil și
de a fi propriul șef, tot mai mulți aleg să devină medici stomatologi și să își deschidă un
cabinet particular.
Statisticile arată că numărul cabinetelor stomatologice a crescut din 1999 până în
prezent, depășind cifra de 13.700.
Astfel, dacă în anul 1999 în România erau 7.708 cabinete stomatologice, numărul
acestora a depășit 10.000 în anul 2005 și a ajuns la 13.000 în anul 2012, potrivit datelor
furnizate de Ministerul Muncii la solicitarea Wall -Street.ro47
În tabelul de mai jos observăm c ă piața stomatologică din România înregistrează o
ușoară oscilație în perioada 1999 -2006, acest lucru fiind influențat în primul rând de
schimbările din scena politică și în al doilea rând de sistemul fiscal.
În ciuda acestui fapt, observăm că numărul cab inetelor stomatologice înregistrează o
creștere constantă de aproximativ 10% în fiecare an.
Începând cu anul 2009, constatăm că piața stomatologică din România înregistrează o
creștere constantă (același lucru îl putem spune și despre cabinetele stomatolog ice), de
aproximativ 10%.
De aici putem desprinde faptul că piața serviciilor de medicină dentară reprezintă unul
dintre sectoarele care nu au fost afectate de criza economică și financiară din anii 2009,
respective 2014, devenind astfel un pol al investiț iilor străine.
De la câteva cabinete răzlețe la parterul unui bloc, în urmă cu 20 de ani, serviciile
de stomatologie privată din România au ajuns, azi, să acopere circa o treime (aproximativ
350 de milioane de euro), din valoarea totală a pieței locale a serviciilor med icale private.

53
Puțin afectată de turbulențele economice, această industrie s -a dezvoltat contra
curentului. “în mod paradoxal, criză economică a făcut posibilă explorarea unor noi
oportunităti. “
Explicaț ia: vremurile grele au făcut ca pacienții din V estul Europei să fie mult mai
interesați de serviciile medicale oferite de clinici stomatologice aflate în zone rezultate din
expansiunea recentă a spațiului comunitar european “diferențele semnificative de preț faț ă
de țările de origine au determinat paci enți din Marea Britani e, Franța, Italia, Olanda, să
descopere servicii cel puțin la fel de performanțe în clinici din Ungaria, Cehia, Polonia.
Adăugarea României pe hartă serviciilor medicale competitiv e a venit mai târziu,
prejudecățile faț ă de spațiul es tic european contribuind semnificativ la această intarziere”,
explică Dragoș Popescu. (Unu din cinci clienți ai clinicilor stomatologice este străin, care
preferă România datorită tarifelor mai mici decât în Vest).48
În anul 2016 piață românească a serviciilor medicale stomatologice a ajuns la un
miliard de lei, în creștere cu 36% față de anul 2015, iar profitul înregistrat de companiile
care activează în domeniu s -a ridicat la 170 de milioane de lei, reiese dintr -un studiu de
specialitate, transmis de AGERPRES.
Conform realizatorilor cercetării, doar în 2016 au intrat pe piață aproape o mie de
firme noi care au deschis clinici și cabinete stomatologice.
În România, piață serviciilor medicale stomatologice este domi nată de companiile
private care, la ora actuală, dețin peste 90% dintre clinicile și cabinetele stomatologice din
țara. Cifrele arată că vorbim despre mai mult de 4.300 de companii care au aproape
10.000 de angajați.
La nivelul Capitalei, se găsesc cele mai multe firme care activează în domeniul
stomatologic, peste 1.300 unități, iar în ultimii doi ani au intrat pe piață aproape 300 de
companii noi, care au deschis clinici și cabinete. 49
Potrivit realizatorilor cercetării, Creditinfo România, anul 2016 a înregistrat
creșteri de aproximativ 27% în domeniul serviciilor medicale stomatologice din București,
comparativ cu anul anterior. În acest context, clinicile și cabinetele stomatologice au
înregistrat o cifră de afaceri de peste 380 milioane lei și un pr ofit de aproape 70 de
milioane de lei.

54
Potrivit unui comunicat de pres ă, Ministrul Fondurilor Europene Eugen Teodorovici
afirma că ” la începutul acestui an România deținea 52% fonduri europene structurale și de
coeziune absorbite, din totalul fondurilor alocate pentru cadrul financiar 2007 -2013.
O rată de absorbție mai mare, dar și o utilizare mai eficientă a banilor sunt așteptate
pentru cadrul financiar multianual 2014 -2020. Axele de finanțare viabile investițiilor în
sănătate pun accent pe dezvoltarea comunităților defavorizate, promovarea alternativelor la
spitale, dar și pe finanțarea spitalelor existente sau construirea unora noi.
În a două jumătate a anului trecut, autoritățile române au trimis Comisiei Europene
propunerile de programe, o part e din ele fiind deja aprobate cu excepția Programului
operațional regional (POR -6,7 miliarde de euro), noile programe de finanțare au fost
redenumite ,POSDRU a devenit POCU (Program operațional capital uman -4,22 miliarde de
euro), iar POS CCE se numește acum POC (Prog ram operațional competitivitat -1,33 miliarde
de euro).
La momentul finalizării acestui documentar, sunt aprobate POC, programele
operaționale de asistentă tehnică (POAT) și cele pentru ajutorarea persoanelor dezavantajate
(PO AD).
Sănătatea rurală poate primi finanțări și prin Programul național de dezvoltare rurală
(PNDR), iar spitalele publice din județele de graniță -și prin programele de cooperare
transfrontaliera. Medicii pot accesa fonduri europene în numele unui IMM sau al unei
instituții dac ă îndeplinesc criteriile de eligibilitate și urmează recomandările din ghidurile
solicitantului, echivalentul unor caiete de sarcini ale proiectelor”.50
Printre programele care primesc finațare în domeniul medicine dentare se numără
dezvoltarea zonei rural e și dezvoltarea regional.
În anul 2013, cele mai accesate fonduri europene au fost cele din cadrul Programului
Național de Dezvoltare Rurală privind „Instalarea tinerilor fermieri și modernizarea
expoataților agricole„ și „Sprijin pentru crearea și dezvol tarea de microîntreprinderi„.
Potrivit unui comunicat de presă postat în revista Capital în cadrul programului de
Instalare a tinerilor fermieri„ suma solicitată a fost de 629,9 milioane euro, ceea ce
reprezintă 189% față de totalul de 331,8 milioane euro alocat pentru perioada 2007 -2013.”
Potrivit sursei citate, numai în sesiunea din luna iunie 2012 au fost solicitate
fonduri europene nerambursabile de 7.973 tineri fermieri. Valoarea eligibilă a solicitărilor
a fost de 272,3 milioane euro, față de 120,8 mi lioane de euro alocați pentru această
sesiune. Cele mai multe dintre proiectele tinerilor fermieri prevăd investiții mixte (culturi

55
vegetale și creșterea animalelor), fiind urmate de proiecte care vizează investiții în culturi
de câmp.51
În ceea ce privește măsura 121 'Modernizarea exploatațiilor agricole' , numărul
total al cererilor de finanțare depuse a fost de 7.224, iar valoare a fondurilor
nerambursabile solicitate a depășit 2,78 miliarde euro. În sesiunea di n aprilie – iunie 2012,
au fost solicitate 422,081 milioane euro fonduri nerambursabile, aproape dublul sumei de
220,5 milioane euro alocate pentru această sesiune .
Recomandări
 Se recomandă analizarea planului de afaceri de către un expert contabil și un
auditor financiar.
 Se recomandă utiliozarea unor prețuri cât mai apropiate de realitate.
 Crearea unor liste care să analizeze performanța activității lunare a cabinetului
stomatologic.
 Întocmirea unui grafic de rambursare.

56
Bibliografie

1. Boșcor D., Marketing Internațional , Editura Reprografia Universității Transilvania,
Brașov 2008
2. Frôlich E.A.,. Hawraken P.M, Lettmayr C.F., Pichler J.H., Manual for Small
Industrial Business – ProjectDesign and Appraissal , UNIDO, Viena, 1994
3. Grigore A.M., Managementul IMM , Note de curs
4. Guga L., Managementul IMM -urilor , Editura Universități i TRANSILVANIA din
Brașov 2009
5. Macarie F.C., Teorii organizaționale , Editura ProEdit, București 2013
6. Nicolescu O., Nicolescu N.,Popa I., Managementul întreprinderilor mici și
mijlociii,Editura economică , București 2001
7. Nicolescu O., Studii de caz din managementul autohton și internațional , Editura
Universitară, București,2009
8. Nicolescu ,O., Nicolescu C., Managementul Întreprinderilor Mici și Mijlocii , Editura
economică, București 2008
9. Nijsen A., Accumulation of Burding Legislation , St. G allen Rencontres, St.
Gall,1998
10. Noicolesc C., Carta Albă A IMM -urilor din România , Raport de cercetare nr.14,
București 2016
11. Rokeach, M ., Beliefs, Attitudes and Values , San Francisco, Jossey -Bass Inc.. 1968.
12. Sala C.D., Predișcan M. , Managementul IMM , Editura Univers ității de vest,
Timișoara 2008
13. Stevenson H., Curs de management intreprenorial , EFMD, Budapesta, 1991
14. Tanaka M., Changing World and Small Business – Pressing Problems Survival and
Development in the Bordless Age, în Renaissance of SME’s in a Globalized Economy ,
Verlag KMU, 1998
15. Foriș T, Planul de afaceri, Editura Univesității, Brașov 2010
16. Sala C.D., Predișcan M. , Managementul IMM , Editura Universității de vest, Timișoara 2008
Siteuri

1. http://www.den -team.ro/
2. http://www.poka.ro/cataloage/CatalogOferteSpeciale2016.pdf
3. http://www.expertdentar.ro/
4. http://www.medidentexim.ro/
5. https://sirius -distribution.ro/Cabinete -stomatologice

57
6. https://cabinet.tehnicaldent.ro/
7. http://dentalmed.ro/
8. http://www.dianasmile.ro/ro/despre -noi/
9. https://www.esdent.eu/servicii/
10. http://www.dentalalex.ro/despre.html
11. www.capital.ro
12. www.wall -street.ro
13. www.ziarmm.ro
14. www.cariereonline.ro
15. www.eurostiri.eu
16. www.economica.net
17. www.profit.ro
18. www.zf.ro
19. www.romactiv.ro
20. www.stiriagricole.ro
21. www.hotnews.ro
22. www.finant are.ro
23. www.aippimm.ro
24. www.planul de afaceri.ro
25. www.RomaniaStartupPlus.ro
26. www.rocaen.ro