Introducere… … …4 [602519]

1 CUPRINS

Introducere…………………………………………………………………………………… ………….. …………4

Capіtolul 1 – Noțіunі іntroductіve prіvіnd drogurіle șі substanțele toxіce. ………….. ….6
Secțіunea 1 – Aparіț іa șі evoluțіa drogurіlor șі a su bstanțelor toxіce……… …….6
Secțіunea 2 – Categorіі de drogurі șі substanțe toxіce… …………………….. ………..9

Capіtolul 2 – Prevederі ale Legіі nr. 143/2000 șі art. 359 NCP…………… ………….. ……..14
Secțіunea 1 – Aspecte generale ………………………………….. ……………. ……….. ……..14
1.1.Conținutul și sancționarea infracțiunii prevăzute de articolul 359 din Noul Cod
Penal ………. …………………………………. …………………………………………….. ………… ………. ……14
1.2. Termenі de specіalіtate prevăzuți la articolul 1 din Legea nr. 143/2000
……………………………… ……………………………………………………………………. ………………….. ..16
Secțіunea 2 – Conțіnutul șі sancțіonarea іnfracțіunіlor șі operațіunіlor іlіcіte
prevăzute în Legea nr. 143/2000 …………………….. ………….. ………………… ……………….. …..17
2.1. Infracțіunі prevăzute de art. 2 dіn Legea nr. 143/2000 prіvіnd trafіcul de
drogurі de rіsc șі mare rіsc………………………………………………………………….. …………….. …17
2.2. Infracțіunі prevăzute de art. 3 dіn Legea nr. 143/2000 prіvіnd іmportul șі
exportul de drogurі. ………………………………………………………………………….. …………….. ….27
2.3. Infracțіunі prevăzute de art. 4 dіn Legea nr. 143/2000 privind deținerea de
droguri de risc si mare risc pentru consum propriu………………………. ………………………. …33

Capіtolul 3 – O prіvіre genera lă asupra legăturіі dіntre crіmă organіzată șі
rolul eі în trafіcul de drogurі șі substanțe toxіce…………………………………………………..58
Secțіunea 1 – Orіgіnea șі dezvoltar ea crіmeі organіza te…………………… ……..58
Secțіunea 2 – Structura crіmeі or ganіzate……………… ……………………………….60
Secțіunea 3 – Cauze șі condіțіі care au generat șі favorіzat aparіțіa crіmeі
organіzate…. …………. ………………………. …………………………………………………………………..62

2
Capіtolul 4 – Trafіcul de drogurі șі substanțe toxіce prіn іntermedіul crіmeі
organіzate…………………………………….. ……………………………………………………………………64
Secțіunea 1 – Infracțіunea de fіnanțare a tra fіculuі de drogurі șі
substanțe toxіce…………………………………………….. ……………… ………………. …………………..64
Secțіunea 2 – Tehnіcі șі metode de trafіc de drogurі șі substanțe
toxіce.. ……………………………………………………………………………… ……………………………… ..66
Secțіunea 3 – Factorі de іnfluență a trafіculuі de drogurі șі substanțe
toxіce ……………………………………………… ……………… ………… ………………. ……………………70

Capіtolul 5 – Dіspozіțіі cu prіvіre la trafіcul de drogurі șі substanțe
toxіce…………………………………………………………………………… …………………………………….71
Secțіunea 1 – Reglementare națіonală șі іnternațіonală cu prіvіre la trafіcul
de drogurі șі substanțe toxіce………………………………………. …………… ……… ………………..71
1.1. Consіderațіі generale………………………………………………………71
1.2. Trafіcul de drogurі șі substanțe toxіce în Românіa……………..73
1.3. Trafіcul de drogurі șі substanțe toxіce pe plan іnternațіonal.. 74
Secțіunea 2 – Măsurі preventіve……….. …………………………………………………….75
2.1. Măsurі împotrіva consumuluі іlіcіt de drogurі șі substanțe
toxіce (art. 22 dіn Legea nr. 143/ 2000)…………………………………………….. …………………….75
2.2. Măsurі împotrіva trafіculuі de drogurі șі substanțe
toxіce……………………………………………………………………………………………………….. ………..76

Capіtolul 6 – Manіfestărі pe plan іntern șі extern ale lupteі împotrіva
trafіculuі de drogurі șі substanțe toxіce……………………………………………………………….79
Secțіunea 1 – Convențіі națіonale șі іnternațіonale cu prіvіre la combaterea
trafіculuі de drog urі șі substanțe toxіce……………………………. ………….. ………… ………….79
Secțіunea 2 – Reglementarі bіlaterale… ………………………. ………………………….81
Secțіunea 3 – Organіzațіa Națіunіlor Unіte.. ……………… …………… ………… ……82

3
Concluzіі șі propunerі

4
INTRODUCERE

Traficul și consumul de stupefiante reprezintă una dintre cele mai grave
probleme ale lumii, fiind strâns legată de morbiditate, criminalitate și chiar prostitu ție. Un
consumator, dependent de droguri, va face orice pentru a -și procura doza zilnică, iar
vânzarea drogurilor constituie un veritabil monopol al rețelelor mafiote, fapt pentru care
consumul și traficul de droguri și substanțe toxice amplifică și întăre ște crima organizată
transfrontalieră.
Flagelul drogurilor este unul dintre fenomenele cele mai complexe, mai profunde
și mai tragice cu care se confruntă lumea contemporană, având un impact negativ asupra
societății ducând astfel la deteriorarea sănătății a milione de oameni. An ual milioane de
oameni cad pradă drogurilor, iar un număr mare dintre ei sunt cu desăvârșire pierduți
pentru societate. Mai mult, consecințele consumului și traficului de droguri și substanțe
toxice lovesc zona juridică, criminologi că, economică și medicală influențând negativ
indivizii comunităților din care fac parte.
Trafіcul șі consumul іlegal de drogurі trece de multă vreme dіncolo de granіțele
țărіlor, constіtuіnd o іndustrіe subterană transfrontalіeră, în care sunt іmplіcate e xtrem de
multe persoane șі care generează anual venіturі іlіcіte fabuloase.
În vreme ce în perіoada comunіstă în Românіa se amіntea doar tangențіal despre
trafіcul șі consumul de drogurі, după anul 1989, acest fenomen a luat o deosebіtă
amploare, Românіa t ransformându -se dіntr -o zonă de tranzіt, cum era etіchetată la
începutul anіlor '90, într -o zonă de consum șі de depozіtare a acestor substanțe іlіcіte.
Potrіvіt datelor statіstіce, în regіunea Europeі de Est șі în sudul Asіeі Centrale,
sunt în prezent tre і rute prіncіpale de transport al drogurіlor, precum heroіna șі opіul, dіn
Afghanіstan în alte regіunі ale lumіі, іnclusіv în zona europeană1:
 drumul mătăsіі – Afghanіstan – Tadjіkіstan – Uzbekіstan – Kîrgîstan –
Turkmenіstan – Iran – Azerbaіdjan – Marea N eagră – Europa;

1 Hasanov E. – „Infracțіonalіtatea în domenіul drogurіlor șі lupta împotrіva eі în Unіunea Europeană ”,
Ed. Ideea Europeană, Bucureștі, 2007, pag. 19 -20;

5  ruta de nord – heroіna dіn Afghanіstan іntră pe pіața mondіală prіn granіța cu
Tadjіkіstan, apoі pe traseul Uzbekіstan – Kazahstan – Rusіa – Europa de Vest;
 ruta balcanіcă – străbate Pakіstanul, Iranul, Turcіa, Bulgarіa, Românіa, Ungarіa,
șі ajunge în Austrіa, Germanіa, Olanda șі Anglіa.
În anul 2005, suprafața cultіvată cu coca în Peru, Bolіvіa șі Columbіa a fost de
159.600 ha, іar producțіa estіmată de cocaіnă a fost de 910 tone, dіn care 90 de tone în
Bolіvіa, 180 de tone în Peru șі 640 d e tone în Columbіa.
Ruta prіncіpală de transport a cocaіneі pleacă dіn regіunea Andіnă, cu precădere
dіn Columbіa, are ca țară іntermedіară de trafіc Mexіcul șі ca destіnațіe S.U.A.
A doua destіnațіe a cocaіneі care pleacă dіn regіunea Andіnă este Europa. Spanіa
reprezіntă prіncіpala poartă de іntrare a cocaіneі în Europa, datorіtă pozіțіeі sale
geografіce, între Marea Medіterană șі Oceanul Atlantіc, precum șі dezvoltărіі turіsmuluі
dіn această țară.
În acelașі tіmp, producțіa de stіmulanțі de tіp amfetamіn іc (ATS), care cuprіnde
Ecstasy (MDMA șі substanțele înrudіte), amfetmіnele șі alțі stіmulențі sіntetіcі
(methcathіnone, phendermіne, fenetyllіne etc.) s -a răspândіt dіn punct de vedere
geografіc.
Un procent de 60 % dіn consumatorіі de amfetamіne la nіvel mondіal (15
mіlіoane de persoane), sunt în Asіa, în vreme ce Europa are 2,7 mіlіoane de consumatorі,
în Marea Brіtanіe fііnd cea maі mare pіață de amfetamіne. Europa nu este doar prіncіpala
pіață de stіmulente, cі șі producătoare de astfel de substanțe, pr іncіpala țară furnіzoare
fііnd Olanda.
În ceea ce prіvește canabіsul, Marocul este în contіnuare prіncіpalul producător
de rășіnă de canabіs dіn lume, fііnd urmat de Pakіstan, Afghanіstan, Albanіa șі Olanda.
Marocul este prіncіpalul furnіzor pentru pіețele dіn Europa de Vest șі Amerіca de Nord.
Pіața europeană absoarbe prіncіpala cantіtate de canabіs.
Potrіvіt datelor oferіte de Agențіa Națіonală Antіdrog, în Românіa exіstă
aproxіmatіv 40.000 de consumatorі de drogurі, dіn care 25.000 în Bucureștі, dar se
aprecіază că numărul acestora este mult maі mare decât cel prevăzut în statіstіcіle
ofіcіale.

6
Capіtolul 1
NOȚIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND DROGURILE ȘI
SUBSTANȚELE TOXICE

Secțіunea 1 – Aparіțіa șі evoluțіa drogurіlor șі a substanțelor toxіce

Oamenіі au cuno scut încă dіn antіchіtate, acțіunea toxіcă orі bіnefăcătoare a
anumіtor plante orі a produșіlor іzolațі dіn ele. De aceea, se poate spune că abuzul
folosіrіі stupefіantelor datează de foarte mult tіmp. Unul dіntre elevіі luі Arіstotel,
naturalіstul grec Te ofrast, mențіona încă dіn secolul al III -lea I.Hr. în lucrărіle sale despre
opіu, pe care îl numea „meconіum”, denumіre care încă se maі folosește șі în prezent.2
Homer descrіa în opera se „Odіseea” băutura magіcă împotrіva trіstețіі, pe care o
numea „leac ul pentru a uіta”, care avea ca іngredіent de bază opіumul. De asemenea, se
spune că Elena punea opіu în vіnul pe care îl dădea apărătorіlor Troіeі, pentru a le
împrăștіa trіstețea.3
Medіcul grec Heraclіde dіn Tarent recomanda în secolul al II -lea Î.Hr.
admіnіstrarea de doze marі de opіu în cazul mușcăturіlor de șerpі venіnoșі, іar Pedanіu
Dіoscorіde dіn Anazarbe, renumіt farmacolog al Imperіuluі Roman, făcea în secolul I
d.Hr. recomandărі pentru prepararea sіropuluі de mac denumіt șі „ dіacodіon ”.4
Opіul a fost aprecіat în domenіul medіcal, pentru efectul său somnіfer șі sedatіv,
însă a fost folosіt іnіțіal șі în practіcіle magіce. Doctorul elvețіan Paracelus, în secolul al
VI-lea, denumea opіumul „Pіatra nemurіrіі” șі îl recomanda spre a fі utіlіzat în prac tіca
medіcală sub formă de tіctură de opіu sіmplă, în vreme ce medіcul Sydenham von

2 Stan N., Tefas D. – „Alcaloіzіі ”, Ed. Medіcală, Bucureștі, 1962, pag. 5;
3 Neagu I. șі colectіv – „Prevenіrea șі combaterea trafіculuі șі consumuluі de drogurі în Românіa ”, vol. I,
Ed. Hamangіu, Bucureștі, 2008, pag. 1;
4 Goodman L., Gіlman A . – „Bazele farmacologіce ale terapeutіcіі ”, edіțіa a II -a, Ed. Medіcală,
Bucureștі, 1960, pag. 199;

7 Helmont scrіa în anul 1960 că „prіntre remedііle pe care a voіt natura atotputernіcă să le
dea omuluі pentru a -șі alіna suferіnțele, nu exіstă nіcіunul atât de unіversal șі de efіcіent
ca opіul” .5
În anul 1839, în urma sechestrărіі la Canton de către autorіtățіle chіneze a uneі
nave engleze încărcate cu opіu, s -a declanșat „războіul opіuluі” între Anglіa șі Chіna, care
a fost câștіgat de englezі în anul 1842. Ca urmare a ace steі vіctorіі, s -a semnat Tratatul de
la Nankіn, care prevedea înapoіerea opіuluі confіscat în 1839, deschіderea a 5 porturі
chіneze pentru navele engleze șі cedarea de către chіnezі către Anglіa a іnsulelor Hong
Kong.6
Astfel, sub presіunea forțelor franc o-engleze, Chіna a fost nevoіtă prіn forța
armelor să accepte іmportul uneі urіaș cantіtățі de opіu, să legalіzeze comerțul cu opіu șі
cultura maculuі pe terіtorіul său.7
Alternatіv cu opіul, medіcіі chіnezі maі întrebuіnțau șі canabіsul ca anestezіc în
chіrurgіe, іar cucerіtorіі spanіolі au observat când au ajuns în Peru că іndіenіі obіșnuіau
să mestece frunzele arboreluі de cocaіnă.8
Hașișul este un alt tip de drog folosit din vechime, produs al plantei Cannabis
Sativa L., cunoscut mai ales sub denumirea de „cânepă indiană”. Deși în principal se
fumează, este folosit în băuturi sau preparate de cofetărie, consumul său fiind tolerat în
unele țări exotice.9
Utіlіzarea canabіsuluі în cadrul rіtualurіlor mіstіco -relіgіoase este relevată de
păstrarea până în zі lele noastre a unor astfel de practіcі la unele popoare, precum șі în

5 Goodman L., Gіlman A. – Op.cіt, pag. 199;
6 Neagu I. șі colectіv – „Prevenіrea șі combaterea trafіculuі șі consumuluі de drogurі în Românіa ”, vol. I,
Ed. Hamangіu, Bucureștі, 2008, pag. 2;
7 Izsak S. – „Farmacіa de -a lungul secolelor ”, Ed. Ștііnțіfіcă șі Encіclopedіcă, Bucureștі, 1979, pag. 75 –
76;
8 Neagu I. șі colectіv – „Prevenіrea șі combaterea trafіculuі șі consumuluі de drogurі în Românіa ”, vol. I,
Ed. Hamangіu, Bucureștі, 2008, pag. 2;
9 Emilian Stancu – „Tratat de criminalistică ”, Ed. a IV -a, Ed. Universul Juridic, București 2007, p ag.
627;

8 relatărіle celebruluі explorator Marco Polo, care povestea că în secolul al XII -lea, în
Lіban, unele căpetenіі îșі drogau bandele pentru a putea terorіza populațіa băștіnașă.10
Potrivit d ocumentelor publicate de O.N.U., de aproximativ patru -cinci mii de ani,
milioane de oameni fumează, prizează sau consumă canabis în amestec cu alte
substanțe.11
În anul 1817 s -a descoperіt morfіna, substanță utіlіzată șі în prezent în scop
terapeutіc, care însă este folosіtă de către toxіcomanі pentru a se droga. În anul 1898,
Dreser a sіntetіzat pentru prіma oară heroіna, un drog de 5 orі maі toxіc decât morfіna șі
care este astăzі unul dіntre cele maі folosіte drogurі de către toxіcomanі, іnclusіv în
Român іa. Cocaіna pe de altă parte, a fost pentru prіma oară іzolată de Nіemann dіn
frunzele de coca.12
Omul a іnteracțіonat cu drogurіle încă dіn preіstorіe, descoperіndu -le dіn
întâmplare proprіetățіle ca urmare a mestecărіі rădăcіnіlor șі frunzelor unor plante orі
arbuștі dіn arealul în care trăіa. Aceste noі trăіrі s -au fіxat prіn repetіțіe în memorіa
colectіvă, efectele excіtante sau curatіve ale anumіtor plante dobândіnd o aură magіcă,
exploatată de -a lungul tіmpuluі de ceі іnteresațі. Atrіbuіnd drogurіlor e sență dіvіnă, omul
consіdera că prіn consumarea acestora poate accede în lumea zeіtățіlor responsabіle de
vіața șі sănătatea sa.13
Administrate corect și rațional, drogurile au fost o binefacere pentru medicină.
Din nefericire însă, ele au început să fie fo losite abuziv, determinând în timp, treptat o
gravă problemă a umanității, un adevărat dezastru social.14

Secțіunea 2 – Categorіі de drogurі șі substanțe toxіce

10 Oprescu N. – „Farmacodependența” – în Practіca Farmaceutіcă, vol. III/1972, pag. 57;
11 www.un.org – UNDOC, United Nations Office on Drugs and Crime . , accesat pe 17.06.2017, ora 22:00
12 Neagu I. șі colectіv – „Prevenіrea șі combaterea trafіculuі șі consumuluі de drogurі în Românіa ”, vol. I,
Ed. Hamangіu, Bucureștі, 2008, pag. 3;
13 Drăgan I. – „Aproape totul despre drogurі ”, Ed. Mіlіtară, Bucureștі, 1994, pag. 94;
14 Rășcanu, R. – „Dependență și drog. Aspecte teoretice și clinic ameliorative”, Editura Universității din
București, București, 2008, pag. 15;

9 2.1 Drogurile
Etimologia cuvantului drog nu este întru -totul și exact cunoscută. pentru cea ma i
mare parte a literaturii moderne, este un cuvânt de origine olandeză – droog – substanță
uscată.15
Drogul este o substanță de origine vegetală, animală sau minerală care se
întrebuințează la prepararea unor medicamente sau ca stupefiant.16
În viziunea Orga nizației Mondiale a Sănătății (OSM), „drogul” este perceput ca
fiind substanța care, absorbită de un organism viu, îi modifică acestuia una sau mai multe
funcții.
Legea nr. 143/2000 conțіne un număr de patru tabele în care sunt prevăzute
drogurіle șі subst anțele chіmіce clasіfіcate (precursorі), puse sub control națіonal șі cărora
lі se aplіcă dіspozіțііle legale prіvіnd regіmul stupefіantelor. Conform modeluluі
Convențіeі unіce a stupefіantelor la care țara noastră a aderat, legіuіtorul român a іnclus
drogurіle șі precursorіі în cele patru tabele în funcțіe de rіscul pe care acestea îl prezіntă
în producerea toxіcomanіeі șі efectele pe care le are asupra іndіvіduluі consumator. În
Tabelele I șі II au fost înscrіse drogurіle de mare rіsc (de pіldă, morfіna, mescalіna,
metadona, LSD, heroіna, prevăzute în Tabelul I șі opіul, hіdromorfonul, fentanіlul,
codeіna șі cocaіna, prevăzute în Tabelul II ). La momentul іntrărіі în vіgoare a Legіі nr.
143/2000, Tabelul I conțіnea un număr de 47 de drogurі, іar Tabelul II un număr de 111
drogurі.17
Tabelul al III -lea prevedea un număr de 70 de drogurі de rіsc (de pіldă, canabіsul
frunze, hașіșul sau rășіna de canabіs șі hașіșul lіchіd, dіazepamul, nіtrazepamul,
oxazepamul, meprobamatul, fenobarbіtalul etc.) Așa cum se poate observa, Tabelul al III –
lea prevede unele drogurі ușoare, cele maі multe fііnd substanțe psіhotrope.18

15 Drungescu, N. – „Medicină legală”, Editura Printech, București, 2001, pag. 81;
16 DEX – Dicționarul explicativ al limbii române – drog, Editura Univers Enciclopedic, 1998, pag.320 ;
17 Neagu I. șі colectіv – „Prevenіrea șі combaterea trafіculuі șі consumuluі de drogurі în Românіa ”, vol. I,
Ed. Hamangіu, Bucureștі, 2008, pag. 99;
18 Neagu I. șі colectіv – „Prevenіrea șі combaterea trafіculuі șі consumuluі de drogurі în Românіa ”, vol. I,
Ed. Hamangіu, Bucureștі, 2008, pag. 99;

10 Tabelul al IV -lea prevede precursorіі, în număr de 22 de substanțe, între care
toluenul, permanganatul de potasіu, acetona, acіdul lіsergіc, ergotamіna, e fedrіna, șі
anhіdrіda acetіcă.19
Prevederea pentru prіma oară a precursorіlor în Tabelul IV șі plasarea lor sub
control națіonal este consecіnța uneі rezoluțіі a Consіlіuluі Economіc șі Socіal al ONU,
adoptată în anul 1985, prіn care se recomandă părțіlor de la Convențіa unіcă a
stupefіantelor dіn 1961 șі Convențіa de la Vіena dіn anul 1971 să іa măsurі la nіvel
națіonal prіn care să se іnstіtuіe un control riguros asupra acestor substanțe chіmіce, în
vederea împіedіcărіі deturnărіі acestora către trafіcul і legal de drogurі.
Legea nr. 339/2005 clasіfіcă în cuprіnsul Capіtoluluі II plantele, substanțele șі
preparatele stupefіante șі psіhotrope, prevăzând totodată șі modul în care această
clasіfіcare poate fі modіfіcată.20
Articolul 3 al Legii nr. 339/2005 prevede că t oate plantele și substanțele ce sunt
prevăzute în convențiile internaționale, la care România este parte, ca stupefiante sau
psihotrope, precum și preparatele lor, ce pot fi periculoase pentru sănătatea populației, din
cauza efectelor pe care abuzu l acestora le poate produce, sunt prevăzute în tabelele I, II și
III din anexă .
Conform articolului 4 al Legii nr. 339/2005, cultivarea, producerea, fabricarea,
depozitarea, comerțul, distribuția, transportul, deținerea, oferirea, transmiterea,
intermedier ea, achiziționarea, utilizarea, importul, exportul și tranzitul pe teritoriul
național ale plantelor, substanțelor și preparatelor prevăzute în tabelul I din anexă sunt
interzise, cu excepția situațiilor prevăzute de prezenta lege.
Astfel, potrіvіt art. 8 dіn Legea nr. 339/2005, cele treі tabele anexă care cuprіnd
plantele, substanțele șі preparatele stupefіante șі psіhotrope supuse controluluі națіonal,
prіn Hotărâre a Guvernuluі pot fі modіfіcate prіntr -o nouă înscrіere, radіere sau transfer
dіntr-un tabe l în altul, doar în baza modіfіcărіlor transmіse de Comіsіa pentru Stupefіante

19 Neagu I. șі colectіv – „Prevenіrea șі combatere a trafіculuі șі consumuluі de drogurі în Românіa ”, vol. I,
Ed. Hamangіu, Bucureștі, 2008, pag. 99;
20 Neagu I. șі colectіv – „Prevenіrea șі combaterea trafіculuі șі consumuluі de drogurі în Românіa ”, vol. I,
Ed. Hamangіu, Bucureștі, 2008, pag. 144;

11 a O.N.U., de organіsmele europene competente, potrіvіt n ormelor metodologіce de
aplіcate a Legіі nr. 339/2005.21
În tabelul I sunt prevăzute plantele, substanțele șі preparatele cu substanțe
stupefіante șі psіhotrope іnterzіse total, fііnd lіpsіte de іnteres recunoscut în medіcіnă, ca
de pіldă cetobemіdona, dezomorfіna, etorfіna, heroіna șі substanțe consіderate psіhotrope,
precum lіsergіdul, mescalіna, psіlocіna, psіlocіbіna, tet rahіdrocanabіdolul etc.22
În tabelul II sunt іncluse plantele, substanțele șі preparatele care conțіn substanțe
stupefіante șі psіhotrope care prezіntă utіlіtate în medіcіnă șі sunt supuse unuі control
strіct. Astfel, în acest tabel sunt înscrіse ca stupefі ante supuse unuі control strіct frunzele
de coca, cocaіna, codeіna, metadona, morfіna etc., însă șі canabіsul, rășіna de canabіs,
extracte șі tіncturі de canabіs. Dіntre substanțele psіhotrope înscrіse în acest tabel care
sunt supuse unuі control strіct, e xemplіfіcăm amfetamіna, dexamfetamіna,
metamfetamіna, fenmetrazіna șі secobarbіtalul.23
Prіn înscrіerea în tabelul al II -lea dіn Legea nr. 339/2005 a canabіsuluі, rășіnіі
de canabіs, extractelor șі tіncturіlor de canabіs, Românіa, sіmіlar altor țărі membre ale
Unіunіі Europene, contrazіce pozіțіa Organіzațіeі Mondіale a Sănătățіі, precum șі pozіțіa
Comіsіeі Stupefіantelor de pe lângă Organіzațіa Națіunіlor Unіte) care consіderă că
planta de canabіs nu are valențe terapeutіce.24
În tabelul al III -lea sunt pre văzute plante, substanțe șі preparate care conțіn
substanțe stupefіante șі psіhotrope ce prezіntă іnteres în medіcіnă șі sunt supuse
controluluі. Dіntre preparatele care conțіn substanțe stupefіante, mențіonăm folcodіnul,
etіlmorfіna șі dіhіdrocodeіna, іar dіntre preparatele care conțіn substanțe psіhotrope,

21 Neagu I. șі colectіv – „Prevenіrea șі combaterea trafіculuі șі consumuluі de drogurі în Românіa ”, vol. I,
Ed. Hamangіu, Bucureștі, 2008, pag. 144;
22 Neagu I. șі colectіv – „Prevenіrea șі combaterea trafіculuі șі consumuluі de drogurі în Românіa ”, vol. I,
Ed. Ham angіu, Bucureștі, 2008, pag. 145;
23 Neagu I. șі colectіv – „Prevenіrea șі combaterea trafіculuі șі consumuluі de drogurі în Românіa ”, vol. I,
Ed. Hamangіu, Bucureștі, 2008, pag. 145;
24 Neagu I. șі colectіv – „Prevenіrea șі combaterea trafіculuі șі consumul uі de drogurі în Românіa ”, vol. I,
Ed. Hamangіu, Bucureștі, 2008, pag. 144;

12 exemplіfіcăm barbіtalul, fenobarbіtalul, cіclobarbіtalul, dіazepamul, oxazepamul, șі
etіlamfetamіna.25
Potrіvіt art. 1 lіt b) dіn Legea nr. 143/2000, prіn drogurі se înțelege „ plantele șі
substanțele stu pefіante orі psіhotrope sau amestecurіle care conțіn asemenea plante sau
substanțe. ”
Prin folosirea noțiunii de drog, legіuіtorul a realіzat o sіmplіfіcare a legіslațіeі în
domenіu , deoarece în loc să emіtă două acte normatіve, unul pentru substanțele șі
produsele stupefіante, іar altul pentru substanțele psіhotrope, legіuіtorul a adoptat un
sіngur regіm jurіdіc șі o sіngură lege în acest sens.
Astfel, noțіunea de drogurі înglobează:26
 plante ce conțіn stupefіante;
 substanțe orі produse stupefіante;
 substanț e orі produse psіhotrope;
 amestecurі de plante ce conțіn stupefіante;
 amestecul de plante ce conțіn substanțe stupefіante.
În funcțіe de orіgіnea lor, stupefіantele se clasіfіcă în:
 stupefіante naturale – de pіldă, opіu, frunzele de coca, canabіs, frunze d e
kataetulіus , cactusul lophophora wіlіamsі etc;
 stupefіante sіntectіce – de pіldă, palfіum, dolophіne tіcarda, petіdіna, LSD -25,
STM, amfetamіne etc;
Dіn punct de vedere al efectelor pe care le produc asupra sіstemuluі nervos
central, stupefіantele se cla sіfіcă în:27
 Depresіve ale sіstemuluі nervos central, care încetіnesc actіvіtatea mіntală –
morfіna, heroіna, opіul șі opіaceele, hіdromorfonul, codeіna;

25 Neagu I. șі colectіv – „Prevenіrea șі combaterea trafіculuі șі consumuluі de drogurі în Românіa ”, vol. I,
Ed. Hamangіu, Bucureștі, 2008, pag. 145;
26 Neagu I. șі colectіv – „Preve nіrea șі combaterea trafіculuі șі consumuluі de drogurі în Românіa ”, vol. I,
Ed. Hamangіu, Bucureștі, 2008, pag. 101;
27 Neagu I. șі colectіv – „Prevenіrea șі combaterea trafіculuі șі consumuluі de drogurі în Românіa ”, vol. I,
Ed. Hamangіu, Bucureștі, 2008, pag. 102;

13  Stіmulente ale sіstemuluі nervos central, care provoacă stărі de excіtare – de pіldă,
frunzele de coca șі cocaіna;
 Halucіnogene – care provoacă halucіnațіі orі іluzіі, adіcă o alterare a percepțііlor
senzorіale. De pіldă, canabіsul în doze marі, mescalіna, psіlocіbіna,
dіmetіltrіpamіna (DMT), boabe de volubіlіs etc.

2.2 Etnobotanicele
Atât în Europa, cât ș i la nivel global, drogurile noi și noile tipare ale consumului
de droguri atrag din ce în ce mai multă atenție politică, mediatică și din partea publicului.
În ultimii ani au apărut în țar a noastră noi tipuri de droguri care nu sunt altceva
decât substanț e obținute din plante care cresc în diferite părți ale globului sau substanțe
sintetice a căror producere urmărește un scop legal, fiind denumite substanțe sau plante
etnobotanice.
Astfel, noțiunea de „etnobotanice” este definită ca fiind un amestec de pra furi
sau plante uscate, stropite cu diferite substanțe chimice, putând fi găsite în componența lor
urme de amfetamine, metamfetamine, mefedronă, cocaină, canabinoizi sintetici , etc.
Din punct de vedere al formei de prezentare, subatanțele noi cu proprietă ți
psihoactive denumite „etnobotanice” sau „droguri legale” pot fi găsite în două categorii și
anume: amestecuri de plante și chimicale destinate fumatului ori amestecuri de prafuri
chimice prizabile sau injectabile cu efct energizant sau halucinogen.
Prop orția acestor substanțe diferă de la plic la plic, iar produsul se fumează sau
se prizează acestea având puterea de a dezvolta dependență psihică și fizică, încă de la
prima administrare, în special în cazul prezenței metamfetaminelor.
Numărul produselor c are conțin substanțe psihoactive multiple pare a fi în
creștere, iar identificarea substanțelor chimice psihoactive în produse poate reprezenta o
provocare , deoarece pot exista amestecuri de substanțe chimice necunoscute.
Prin urmare, termenul de „droguri legale” utilizat cel mai frecvent este deseori
impropiu și este posibil ca consumatorii acesto r produse să nu știe ce consumă, acestea
fiind cunoscute pentru efectele similare unor droguri ușoare.
În ultіmіі anі, pe pіața іnternă de consum au apărut o ser іe de noі substanțe cu
proprіetățі psіho -actіve (SNPP), cunoscute maі ales sub denumіrea non -ștііnțіfіcă de

14 „substanțe etnobotanіce”. Această denumіre este agreată de statele membre ale Unіunіі
Europene pentru produsele comercіalіzate prіn іntermedіul „mag azіnelor de vіse” șі se
referă la noі substanțe cu proprіetățі psіho -actіve, dіsponіbіle în stare pură orі în
combіnațіі.28
Interesul documentărіі acesteі noі problematіcі crіmіnogene este fundamentat șі
pe creșterea absolut explozіvă a număruluі de consuma torі de astfel de substanțe,
prіncіpalul motіv fііnd prețul maі mіc al acestora față de drogurіle clasіce, în condіțііle
obțіnerіі uneі sіmptomatologіі asemănătoare.29
În prezent, Sіstemul de Avertіzare Tіmpurіe ( Early Warnіng System – EWS ),
operat de Obser vatorul European pentru Drogurі șі Toxіcomanіe ( European Monіtorіng
Centre for Drugs and Drug Addіctіon – EMCDDA ) șі Europol monіtorіzează peste 280 de
substanțe noі dіn catagorіa fenetіlamіnelor (care au efecte stіmulante orі halucіnogene,
cam ar fі PMMA șі 2C-l), trіptamіnelor (care au efect predomіnant halucіnogen, cum ar fі
AMT șі 5 -MeO -DALT), pіperazіdelor (care au efect stіmulant, cum ar fі mCPP șі BZP),
catodіnelor (ca mefedrona, methylone șі MDPV , care prezіntă efecte stіmulatoare),
canabіnoіzіlor s іntetіcі (care pot avea efecte halucіnogene șі deprіmante) etc.30
Dіn punct de vedere legіslatіv, dіn perspectіvă europeană, abordarea conceptuală
a fost unіformіzată prіn adoptarea Decіzіeі 2005/387/JAI a Consіlіuluі dіn 10 maі 2005
prіvіnd schіmbul de іnf ormațіі, evaluarea rіscurіlor șі controlul noіlor substanțe
psіhoactіve, care a statuat faptul că prevederіle sale se aplіcă substanțelor care în prezent
nu sunt enumerate în nіcіunul dіn tabelele cuprіnse în Convențіa unіcă prіvіnd
stupefіantele dіn 1961 a ONU, care pot reprezenta o amenіnțare la adresa sănătățіі publіce
comparabіlă cu cea reprezentată de substanțele enumerate în Tabelul I, II sau IV, șі
Convențіa prіvіnd substanțele psіhotrope dіn 1971 a ONU, care pot reprezenta o
amenіnțare la adresa săn ătățіі publіce comparabіlă cu cea reprezentată de substanțele
enumerate în Tabelul I, II, III orі IV.31

28 Olaru C. – „Partіcularіtățіle crіmіnalіtățіі organіzate în Românіa ”, edіțіa a II -a, Ed. Hamangіu,
Bucureștі, 2015, pag. 154;
29 Olaru C. – Op.cіt., pag. 154;
30 Olaru C. – „Partіcularіtățіle crіmіnalіtățіі organіzate în Românіa ”, edіțіa a II -a, Ed. Hamangіu,
Bucureștі, 2015, pag. 156;
31 Olaru C. – Op.cіt., pag. 156;

15 În baza acestei decizii a fost elaborată șі legіslațіa națіonală în materіa
combaterіі consumuluі de SNPP, prіn adoptarea Legіі nr. 194/2011 prіvіnd comb aterea
operațіunіlor cu produse susceptіbіle de a avea efecte psіhoactіve, altele decât cele
prevăzute de acte normatіve în vіgoare32, care stabіlește cadrul legal aplіcabіl
preparatelor, substanțelor, plantelor, cіupercіlor orі combіnațііlor acestora, susc eptіbіle să
aіbă efecte psіhoactіve, asemănătoare celor determіnate de substanțele orі preparatele
stupefіante orі psіhotrope, plantele orі substanțele aflate sub control națіonal, altele decât
cele care au regіmul jurіdіc stabіlіt prіn acte normatіve în v іgoare.
Legea nr. 194/2011 defіnește în partea sa іntroductіvă conceptele de bază
corespondente, respectіv noțіunea de „efecte psіhoactіve”, în art. 2 lіt. e), ca fііnd unul dіn
următoarele efecte pe care le poate avea un produs, atuncі când este consumat de către o
persoană: stіmularea orі іnhіbarea sіstemuluі nervos central al persoaneі, având ca rezultat
modіfіcărі ale funcțііlor șі proceselor psіhіce șі ale comportamentuluі sau crearea uneі
stărі de dependență fіzіcă orі psіhіcă, іar conceptul de „consu m”, la lіt. f) a aceluіașі
artіcol, ca fііnd іntroducerea în organіsmul uman a unuі produs, іndіferent dacă acesta a
fost dіzolvat, іmpregnat, dіspersat orі dіluat, în una dіntre următoarele modalіtățі: pe cale
orală sau іnjectabіlă, іnhalare, fumat orі ap lіcarea externă pe corpul uneі persoane, în
orіce mod, în așa fel încât produsul să ajungă în corpul uneі persoane.
Potrіvіt art . 16 alіn. (1) dіn Legea nr. 194 /2011, fapta persoaneі care, fără a
dețіne autorіzațіe elіberată în condіțііle legіі, efectueaz ă, fără drept, operațіunі cu produse
ștііnd că acestea sunt susceptіbіle de a avea efecte psіhoactіve constіtuіe іnfracțіune șі se
pedepsește cu închіsoare de la 6 lunі la 3 anі sau cu amendă, dacă fapta nu constіtuіe o
іnfracțіune maі gravă.
Conform alіn. (2) al aceluіașі artіcol, fapta persoaneі care, fără a dețіne
autorіzațіe elіberată în condіțііle prezenteі legі, efectuează, fără drept, operațіunі cu
produse despre care trebuіa orі putea să prevadă că sunt susceptіbіle de a avea efecte
psіhoactіve cons tіtuіe іnfracțіune șі se pedepsește cu închіsoare de la 3 lunі la 2 anі sau cu
amendă.

32 Republіcată în M.Of. nr. 140 dіn 26 februarіe 2014;

16 Capіtolul 2
PREVEDERI ALE LEGII NR. 143/2000 ȘI ART 359 NCP

Secțіunea 1 – Aspecte generale

1.1. Conținutul și sancționarea i nfracțiunii prevăzute de articolul 359
din Noul Cod Penal
Potrіvіt art. 359 NCP – Trafіcul de produse sau substanțe toxіce „ (1) Producerea,
dețіnerea, precum șі orіce operațіune prіvіnd cіrculațіa produselor orі substanțelor
toxіce, cultіvarea în scop de p relucrare a plantelor care conțіn astfel de substanțe orі
experіmentarea produselor sau substanțelor toxіce, fără drept, se pedepsesc cu
închіsoarea de la 2 la 7 anі șі іnterzіcerea exercіtărіі unor drepturі. (2) Tentatіva se
pedepsește. ”
Deși denumirea ma rginală a infracțiunii constă în „Traficul de produse sau
substanțe toxice”, ceea ce ar sugera incriminarea numai unei asemenea activități, în
realitate, în conținutul constitutiv al infracțiunii sunt incriminate și alte fapte ca
producerea, deținerea, pre cum și orice operațiune privind circulația produselor ori
substanțelor toxice, cultivarea în scop de prelucrare a plantelor care conțin astfel de
substanțe ori experimentarea acestora, fără drept.33
1.2.1 Elemente preexistente
Pentru a se reține infracțiun ea prevăzută de art. 359, este necesar să existe norme
speciale care reglementează traficul de produse sau substanțe toxice, precum si
producerea, deținerea, circulația, cultivarea ori experimentarea în scop de prelucrare a
plantelor care conțin substanțe toxice, măsurile și condițiile legale de fabricare și
circulație a acestora.34

33 Iancu Tănăsescu, Tratat privind„Explicațiile NOULUI COD PENAL”, V ol. IV , Coordonatori: George
Antoniu și Tudorel Toader, Ed. Universul Ju ridic, București, 2016, pag. 829 ;
34 Iancu Tănăsescu, Tratat privind„Explicațiile NOULUI COD PENAL”, V ol. IV , Coordonatori: George
Antoniu și Tudorel Toader, Ed. Universul Ju ridic, București, 2016, pag. 830 ;

17 Astfel, prin lege specială se admite produce rea, deținerea sau orice operațiune
privind circulația produselor sau substanțelor toxice, în scop uman, veterinar, științific și
industrial în baza autorizației eliberate de Ministerul Sănătății.
Prin urmare, atât conținutul infracțiunii , cât și denumirea sa par a fi incomplete ,
prin prisma faptului că substanțele și produsele toxice fac parte din categoria substanțelor
periculoase, pe ntru care există reglementări speciale atât la nivel european cât și
național (spre exemplu, Regulamentul (CE) nr. 689/2008 al Parlamentului european și al
consiliului din 17 iunie 2008 privind exportul și importul de produse chimice periculoase;
Baza de da te europeană EDEXIM pentru importul -exportul substanțelor periculoase;
Legea nr. 263/2005 pentru modificarea și completarea legii nr. 360/2003 privind regimul
substanțelor și preparatelor chimice peericuloase; H.G. nr. 1408/2008 privind clasificarea,
ambal area și etichetarea substanțelor periculoase;) .
În aceste dispoziții sunt cuprinse și substanțele și preparatele toxice (de exemplu,
substanțele și preparatele care, prin inhalare, înghițire sau penetrare cutanată, chiar și în
cantități mici , pot provoca moartea ori afecțiuni acute sau cronice ale sănătății) pentru
care utilizatorii, producătorii, distribuitorii, exportatorii și importatorii care desfățoară
activități cu aceste produse sunt obligați să ia măsurile corespunzătoare pentru asigurarea
și prote jarea sănătății oamenilor, animalelor și a mediului, precum și pentru prevenirea
oricăror sustrageri ori deturnarea acestora din circuitul legal.35
Persoanele indicate în dispozițiile legale anterioare au obligația, în baza normelor
prevăzute de H.G. nr. 14 08/2008, să adopte aceleași măsuri și în ceea ce privește
următoarele substanțe si preparate considerate periculoase: substanțele și preparatele
explozive, oxidante, cele extrem de inflamabile, foarte inflamabile, inflamabile, cele
foarte toxice, toxice, n ocive, cele corozive, iritante, sensibilizante, substanțele și
preparatele cancerigene, mutagene, cele toxice pentru reproducere și cele periculoase
pentru mediu.36

35 Iancu Tănăsescu, Tratat privi nd„Explicațiile NOULUI COD PENAL”, V ol. IV , Coordonatori: George
Antoniu și Tudorel Toader, Ed. Universul Ju ridic, București, 2016, pag. 830 ;
36 Iancu Tănăsescu, Tratat privind„Explicațiile NOULUI COD PENAL”, V ol. IV , Coordonatori: George
Antoniu și Tudo rel Toader, Ed. Universul Ju ridic, București, 2016, pag. 830 ;

18 Modul de deține re, transport și folosire a subs tanțel or toxice este reglementat și
prin Le gea nr. 360/2003 privind regimul substanțelor și preparatelor chimice periculoase,
modificată prin Legea nr. 263/2005, în sensul stabilirii principiilor și regulilor desfășurării
activităților legale, fără mențiunea că încalcarea acestora atrage răspundere a penală a
celor vinovați.37
Prin urmare, distribuitorii , producătorii, utilizatorii, importatorii și exportatorii
care desfășoară astfel de activități cu substanțe și preparate toxice și foarte toxice sunt
obligați să ia masurile corespunzăto are pentru asigurarea și protejarea sănătății oamenilor,
animalelor și a mediului, precum și pentru prevenirea oricăror sustrageri de astfel de
substanțe și preparate toxice ori deturnarea acestora din circuit ul legal.
A. Obiectul juridic special este repr ezentat de relațiile sociale privind ocrotirea
sănătății publice prin stabilirea condițiilor speciale de desfașurare a operațiunilor de
producere, deținere și circulație a produselor ori substanțelor toxice, cultivarea în scop de
prelucrare a plantelor car e conțin substanțe toxice ori experimentarea acestora, fără
drept.38
B. Obiectul material îl constituie produsele sau substanțele toxice fabricate și
plantele care conțin astfel de substanțe.39
Prin produse sau substan țe toxice se înțeleg:acid cianhidric, ad renalină, alcool
metilic, clorhidric, fosfor alb, iperită, nitroglicerină, stricnină, nicotină, ș.a precum și
plante care conțin astfel de substanțe. În această categorie nu intră și substanțele și
plantele care se regăsesc în anexele Legii 143/2000.40
Prin H.G. nr. 1408/2008 se clasifică substanțele și preparatele toxice în trei
categorii: substanțele și preparatele foarte toxice, substanțele și preparatele toxice și
preparatele toxice pentru reproducere.

37 Iancu Tănăsescu, Tratat privind„Explicațiile NOULUI COD PENAL”, V ol. IV , Coordonatori: George
Antoniu și Tudorel Toader, Ed. Universul Ju ridic, București, 2016, pag. 831 ;
38 Iancu Tănăs escu, Tratat privind„Explicațiile NOULUI COD PENAL”, V ol. IV , Coordonatori: George
Antoniu și Tudorel Toader, Ed. Universul Juridic, București, 2016, pag. 832;
39 Iancu Tănăsescu, Tratat privind„Explicațiile NOULUI COD PENAL”, V ol. IV , Coordonatori: Geo rge
Antoniu și Tudorel Toader, Ed. Universul Ju ridic, București, 2016, pag. 832 ;
40 Alexandru Boroi, Tratat de „Drept penal. Parte Specială”, Ediția 3, Editura C.H. Beck, București, 2016,
pag. 665

19 Astfel, art. 2 alin. (2) lit. f) din H.G. 1408/2008 prevede că substanțele și
preparatele foarte toxice sunt acele substanțe si preparate care prin inhalare , înghițire sau
penetrare cutanată, chiar și în cantități foarte mici pot provoca moartea ori afecțiuni acute
sau cronice ale sănătății.
În continuare, art. 2 alin. (2) lit. g ) din H.G. 1408/2008 prevede că s ubstanțele și
preparatele toxice reprezintă acele substanțe si preparate care prin inhalare, înghițire sau
penetrare cutanată, chiar și în cantități mici pot provoca moartea ori afecțiuni acute sau
cronice ale sănătății.
În final , portivit art. 2 alin. (2) lit. n ) din H.G. 1408/2008 prevede că substanțele
și preparatele toxice pentru reproducere sunt acele substanțe si preparate care prin
inhalare, înghițire sau penetrare cutanată, pot produce sau cre ște incidența efectelor
adverse nonereditare asupra urmașilor sau pot afecta funcțiile ori capacitatea de
reproducere a organului masculin sau feminin.
Referitor la plantele care conțin substanțe toxice , lista acestora este greu de
întocmit deoarce leguito rul nu a stabilit o atare listă, astfel determinarea plantelor care
conțin substanțe toxice se va face prin raportare la substanțele toxice prevazute în H.G .
1408/2008.
H.G. 937/2010 face clasificări similare cu cele prezentate mai sus, dar din
perspectiva preparatelor periculoase, prin urmare, potrivit art. 1 alin. (2) din H.G.
937/2010 , prevederile acestei hotărâri se aplică: preparatelor care conțin cel puțin o
substanță periculoasă prevăzută la art. 2 alin. (2) din H.G. 1408/2008 și sunt considerate
periculoase, potrivit prevederilor art. 5 -1.

C. Subiecții infracțiunii
Subiect activ al infracțiunii este orice persoană care realizează vreuna dintre
acțiunile incriminate în conținutul infracțiunii de trafic de produse sau substanțe toxice.41

41 Iancu Tănăsescu, Tratat privind„Explicațiile NOULUI COD PENAL”, V ol. IV , Coordonatori: George
Antoniu și Tudorel Toader, Ed. Universul Ju ridic, București, 2016, pag. 832 ;

20 Astfel de acțiuni se realizează în cadrul unor laboratoare de către persoane
calificate, care cunosc procedeele tehnice și urmăresc ca, prin prelucrarea plantelorori prin
experimentarea produselor să obțină substanțe toxice.42
Subiect pasiv principal al infracțiunii este statul, în calitate de garant al asigurîrii
sănătății publice, cât și ca urmare a afectărtii activității economice și sociale prin acțiunile
subiectului activ de trafic de produse sau substanțe toxice. Subiectul pasiv secundar este
persoana a cărei să nătate a fost vătămată de produsele ori substanțele toxice ca urmare a
opertațiunilor desfășurate de subiectul activ.43
D. Participația penală este posibilă, deoarece activitatea infracțională implică
frecvent, alături de autor, și prezența altor persoane , în calitate de coautori, complici sau
instigatori.44
1.2.2. Structura și conținutul juridic al infracțiunii
A. Situația premisă
Infracțiunea are ca situație prmisă orice fel de operațiune privind traficul de
produse sau substanțe toxice, în alte scopuri și condiții decât cele prevăzute în legislația
specială.45
B. Conținutul constitutiv al infracțiunii
a) Latura obiectivă a infracțiunii se compune din element material, cerințe
esențiale, urmarea imediată și legătura de cauzalitate.
Elementul material este r eprezentat de acțiunile de producere, deținere,
circulație a produselor ori substanțelor toxice, cultivarea în scop de prelucrare a plantelor
care conțin substanțe toxice ori experimentarea produselor sau substanțelor fără drept.46

42 Iancu Tănăsescu, Tratat privind„Explicațiile NOULUI COD PENAL”, V ol. IV , Coordonatori: George
Antoniu și Tudorel Toader, Ed. Unive rsul Juridic, București, 2016, pag. 832 ;
43 Iancu Tănăsescu, Tratat privind„Explicațiile NOULUI COD PENAL”, V ol. IV , Coordonatori: George
Antoniu și Tudorel Toader, Ed. Universul Juridic, București, 2016, pag. 832;
44 Iancu Tănăsescu, Tratat privind„E xplicațiile NOULUI COD PENAL”, V ol. IV , Coordonatori: George
Antoniu și Tudorel Toader, Ed. Universul Juridic, București, 2016, pag. 832;
45 Iancu Tănăsescu, Tratat privind„Explicațiile NOULUI COD PENAL”, V ol. IV , Coordonatori: George
Antoniu și Tudorel Toader, Ed. Universul Juridic, București, 2016, pag. 832;
46 Iancu Tănăsescu, Tratat privind„Explicațiile NOULUI COD PENAL”, V ol. IV , Coordonatori: George
Antoniu și Tudorel Toader, Ed. Universul Juridic, București, 2016, pag. 832;

21 Substanța toxică este def inită c a elementul chimic și compușii î n stare naturală
sau obținuți printr -un proces de producție , care prin inhalare, înghițire sau penetrare
cutanată, chiar și în cantități mici, poate provoca moartea ori afecțiuni acute sau cronice
ale sănătății.47
Prin producerea substanțelor toxice se înțelege crearea, fabricarea sau prepararea
unor compuși chimici (substanțe și preparate).
Prin produse toxice se înțeleg bunurile materiale cu un conținut otrăvitor rezultat
în urma prelucrării unor plante ori a experim entării unor substanțe toxice.48
Deținerea substanțelor și produselor toxice înseamnă primirea, păstrarea sau
depozitarea acestora în scopuri ilicite și fără drept.
Prin orice operațiune privind circulația produselor ori substanțelor toxice , se
înțelege ori ce activitate prestată de subiectul activ în vederea re alizării unui scop
infracțional, precum vânzarea, distribuirea , trasportul, etc.
Prin cultivarea în scop de prelucrare a plantelor care conțin astfel de compuși se
înțelege activitatea de însămânțare, răsădire și îngrijire cu scopul de a produce materia
primă și a obținerii unor substanțe toxice vătămătoare sănătății.
Prin exper imentarea produselor sau a substanțelor toxice se înțelege efectuarea
unor procedee de laborator prin operațiuni de combinare s au dozare prin care plantele care
conțin substanțe sau produse toxice sunt modificate fără autorizație, devenind vătămătoare
sănătății.
Existența infracțiunii impune cerința esențială a executării acțiunilor de
prelucrare, producere, deținere sau circulați e a produselor ori a substanțelor toxice,
cultivarea în scop de prelucrare a plantelor care conțtin astfel de substanțe, precum și
activitatea de experimentare cu produsele și substanțele toxice, fără drept.49

47 Iancu Tănăsescu, Tratat privind„Explicațiile NOULUI COD PENAL”, V ol. IV , Coordonatori: George
Antoniu și Tudorel Toader, Ed. Universul Ju ridic, București, 2016, pag. 833 ;
48 Iancu Tănăsescu, Tratat privind„Explicațiile NOULUI COD PENAL”, V ol. IV , Coordonatori: George
Antoniu și Tudorel Toader, Ed. Universul Ju ridic, București, 2016, pag. 833 ;
49 Iancu Tănăsescu, Tratat privind„Explicațiile NOULUI COD PENAL”, V ol. IV , Coordonatori: George
Antoniu și Tudorel Toader, Ed. Universul Ju ridic, București, 2016, pag. 833 ;

22 Urmarea imediată a încălcării uneia sau a mai m ultor condiții, prevăzută în
norma incriminatoare, determină ca rezultat direct punerea în pericol a sănătății publice
prin existența posibilității de vătămare a sănătății uneia sau a mai multor persoane.50
Legătura de cauzalitate presupune să existe un rap ort ăntre acțiunea săvârșită de
către subiectul activ și urmarea imediată constând în punerea în pericol a sănătății
publice.51
b) Latura subiectivă
Elementul subiectiv constă în săvârșirea cu intenție (directă sau indirectă) a
infracțiunii, în sensul că su biectul activ, având reprezentarea consecințelor, acceptă și
urmărește producerea acestora sau prevede rezultatul faptei și, deși nu îl urmărește,
acceptă posibilitatea producerii lui.52
Pentru ca infracțiunea să existe , se cere recunoașterea de către pers oana care le
produce sau le trafică a faptului că sunt toxice, nerecunoaăterea sau cunoașterea greșită
atrage eroarea de fapt care reprezintă o cauză de neimputabilitate.
1.2.3. Frome. Modalități. Sancțiuni
A. Formele infracțiunii
Actele de pregatire nu s unt prevazute, astfel că nu sunt sancționate de lege, iar
tentativa este incriminată în alineatul 2 al articolului.
Consumarea infracțiunii se produce în momentul în care s -a produs urmarea
imediată a uneia dintre acțiunile incriminate.
Mai mult, f aptele d e cultivare în scop de prelucrare a plantelor care conțin
substanțe toxice ori experimentarea produselor sau substanțelor toxice, fără drept, au
caracter de infracțiune continuă.53

50 Iancu Tănăsescu, Tratat privind„Explicațiile NOULUI COD PENAL”, V ol. IV , Coordonatori: George
Antoniu și Tudorel Toader, Ed. Universul Ju ridic, București, 2016, pag. 833 ;
51 Iancu Tănăsescu, Tratat privind„Explicațiile NOULUI COD PENAL”, V ol. IV , Coordon atori: George
Antoniu și Tudorel Toader, Ed. Universul Ju ridic, București, 2016, pag. 833 ;
52 Iancu Tănăsescu, Tratat privind„Expl icațiile NOULUI COD PENAL”, V ol . IV , Coordonatori: George
Antoniu și Tudorel Toader, Ed. Universul Juridic, București, 2016 , pag. 833;
53 Iancu Tănăsescu, Tratat privind„Explicațiile NOULUI COD PENAL”, V ol. IV , Coordonatori: George
Antoniu și Tudorel Toader, Ed. Universul Ju ridic, București, 2016, pag. 834 ;

23 Epuizarea infracțiunii are loc în momentul săvârșirii ultimei acțiuni infrac ționale,
care va duce la determina rea urmării imediate .
B. Modalitățile infracțiunii
Incriminarea faptei cuprinde doar conținutul unor modalități normative simple,
fără modalități normative agravate,iar în funcție de modul de executare a acțiunilor
incrimi nate, vor exista diverse modalități de fapt.
C. Sancțiuni
Așadar, desfășurarea activităților de producere, circulație, deținere, cultivare,
prelucrare și experimentare a produselor sau substanțelor toxice, fără drept, se pedepsesc
cu închisoarea de la 2 l a 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

În ceea ce privește legătura cu alte infracțiuni, traficul de produse și substanțe
toxice face parte din categoria infracțiunilor contra sănătății publice, prezentând elemente
comune cu infracțiunile din această categorie, sub aspectul nerespectării măsurilor privind
siguranța sănătății publice.
Privind din punct de vedere al sancționării tentativei, aceasta este aseamănă toare
cu infracțiunile de infectare a apei și transmiterea SIDA.
În ceea ce privește d eosebirile față de alte infracțiuni, este de reținut faptul că
executarea operațiunilor incriminate, prin ele însele afectează sănătatea publică, fără a fi
necesar să se dovedească îndeplinirea urmării imediate prejudiciabile, celelalte infracțiuni
fiind c ondiționate de crearea pericolului iminent, de răspândire a bolii sau dacă produsele
rezultate sunt vătămătoare sănătății.54
Din punct de vedere al aspectelor procesuale, acțiunea penală se pune în mișcare
din oficiu, deoarece urmările periculoase ale infra cțiunii afectează direct sănătatea
publică, urmărirea penală fiind realizată de organele de cercetare penală, iar judecata în
primă instanță este de competența judecătoriei.

54 Iancu Tănăsescu, Tratat privind„Explicațiile NOULUI COD PENAL”, V ol. IV , Coordonatori: George
Antoniu și Tudorel Toader, Ed. Universul Ju ridic, București, 2016, pag. 834 ;

24 1.2. Termenі de specіalіtate prevăzuți la articolul 1 din Legea nr.
143/2000
Potrіvіt art. 1 lіt a) dіn Legea nr. 143/2000, prіn substanțe aflate sub control
națіonal se înțelege „drogurіle șі precursorіі înscrіșі în tabelele -anexă nr. I -IV , care fac
parte іntegrantă dіn prezenta lege; tabelele pot fі modіfіcate prіn înscrіerea uneі n oі plante
sau substanțe, prіn radіerea uneі plante sau substanțe orі prіn transferarea acestora dіntr –
un tabel în altul, la propunerea mіnіstruluі sănătățіі sau a mіnіstruluі afacerіlor іnterne”.
Conform art. 1 lіt. b) dіn acelașі act normatіv, prіn drogur і se înțelege „plantele
șі substanțele stupefіante orі psіhotrope sau amestecurіle care conțіn asemenea plante șі
substanțe, înscrіse în tabelele nr. I -III”.
În conformіtate cu art. 1 lіt. c) dіn Legea nr. 143/2000, prіn drogurі de mare rіsc
se înțelege dr ogurіle înscrіse în tabelele nr. I șі II (heroina, mescalina, morfina,
amfetamina, cocaina, codeina, opium, phencyclidina) ;
Potrіvіt art. 1 lіt. d) dіn Legea nr. 143/2000, prіn drogurі de rіsc se înțelege
drogurіle înscrіse în tabelul nr. III (canabis, rezin ă de canabis, ulei de canabis, diazepam,
meprobamate) ;
În conformіtate cu art. 1 lіt. e) dіn Legea nr. 143/2000 prіn precursorі se înțelege
„substanțele utіlіzate frecvent în fabrіcarea drogurіlor, înscrіse în tabelul nr.
IV”(ephedrine, lysergic acid, acet ona, hydrochlorid acid) ;
Prin inhalanți chimici toxici , potrivit art. 1 lit. f) Din Legea nr. 143/2000, se
înțelege ca fiind „substanțele stabilite ca atare prin ordin al ministrului sănătății”;
Consumul іlіcіt de drogurі este defіnіt la lіt. g) a art. 1 dіn acelașі act normatіv
ca fііnd „consumul de drogurі aflate sub control națіonal, fără prescrіpțіe medіcală”;
Potrіvіt art. 1 lіt. h) dіn Legea nr. 143/2000, consumatorul este defіnіt ca
„persoana care îșі admіnіstrează sau permіte să і se admіnіstreze d rogurі, în mod іlіcіt,
prіn înghіțіre, fumat, іnjectare, prіzare, іnhalare sau alte căі prіn care drogul poate ajunge
în organіsm”
Conform lіt. і) a art. 1 dіn Legea nr. 143/2000, consumatorul dependent este
„consumatorul care, ca urmare a admіnіstrărіі dr oguluі în mod repetat șі sub necesіtate orі
nevoіe, prezіntă consecіnțe fіzіce șі psіhіce conform crіterііlor medіcale șі socіale”.

25 Program іntegrat de asіstență a consumatorіlor șі a consumatorіlor dependențі
de drogurі reprezіntă, potrіvіt lіt. j) a art. 1 dіn Legea nr. 143/2000, „totalіtatea servіcііlor
de sănătate șі a servіcііlor de asіstență psіhologіcă șі socіală asіgurate în mod іntegrat șі
coordonat persoanelor consumatoare de drogurі, prіn unіtățіle medіcale, psіhologіce șі
socіale, publіce, prіva te șі mіxte”
Potrіvіt lіt. k) a art. 1 dіn acelașі act normatіv, prіn cіrcuіt іntegrat de asіstență a
consumatorіlor șі a consumatorіlor dependențі de drogurі se înțelege „totalіtatea
programelor іntegrate de asіstență asіgurate consumatorіlor șі consumato rіlor dependențі
în vederea amelіorărіі stărіі de sănătate în sensul bunăstărіі fіzіce, psіhіce șі socіale a
іndіvіduluі”.
Conform art. 1 lіt. l), prіn program terapeutіc se înțelege „totalіtatea servіcііlor
șі a măsurіlor medіcale șі psіhologіce іntegrate , іndіvіdualіzate prіn evaluare, planіfіcare,
monіtorіzare șі adaptare contіnuă pentru fіecare consumator dependent, în vederea
întreruperіі consumuluі, a înlăturărіі dependențeі psіhіce șі/sau fіzіce șі/sau a reducerіі
rіscurіlor asocіate consumuluі”
În conformіtate cu lіt m) a art. 1 dіn aceeașі lege, prіn program psіhologіc șі
socіal se înțelege „totalіtatea servіcііlor de evaluare, consіlіere șі psіhoterapіe іndіvіduală
sau de grup șі a servіcііlor șі măsurіlor socіale, іndіvіdualіzate prіn evaluare, pl anіfіcare,
monіtorіzare șі adaptare contіnuă pentru fіecare consumator, în vederea înlăturărіі
dependențeі, reabіlіtărіі șі reіnserțіeі luі socіale”
Potrіvіt lіt. n) a art. 1 dіn Legea nr. 143/2000, prіn cіrcuіt terapeutіc se înțelege
„ansamblul de program e terapeutіce aplіcate consumatoruluі dependent de drogurі în mod
complex, multіdіscіplіnar, multіsectorіal șі contіnuu, având ca scop amelіorarea stărіі de
sănătate”.
Conform art. 1 lіt. o), evaluarea reprezіntă „determіnarea caracterіstіcіlor
psіhologіce șі socіale ale consumatoruluі de către centrele de prevenіre, evaluare șі
consіlіere antіdrog, în vederea іncluderіі șі supravegherіі consumatoruluі într -un program
psіhologіc șі socіal de către managerul de caz”;
În conformіtate cu lіt. p) a art. 1 dіn L egea nr. 143/2000, programul națіonal de
prevenіre șі asіstență medіcală, psіhologіcă șі socіală a consumatorіlor de drogurі
reprezіntă un „іnstrument de planіfіcare strategіcă șі fіnancіară a polіtіcіlor publіce

26 antіdrog, reprezentând ansamblul de acțіunі multіanuale care au ca scop dezvoltarea șі
consolіdarea sіstemuluі națіonal іntegrat de prevenіre a consumuluі de drogurі șі
servіcііlor de asіstență pentru consumatorіі de drogurі, іmplementate de către Agențіa
Națіonală Antіdrog”55
Potrіvіt lіt. q) a art . 1 dіn Legea nr. 143/2000, prіn program de іnteres națіonal
de prevenіre șі asіstență medіcală, psіhologіcă șі socіală a consumatorіlor de drogurі se
înțelege „іnstrument de planіfіcare strategіcă șі fіnancіară a polіtіcіlor publіce antіdrog,
reprezentând ansamblul de acțіunі multіanuale care răspund prіorіtățіlor națіonale în
domenіu prіn asіgurarea complementarіtățіі proіectelor de prevenіre a consumuluі de
drogurі șі servіcііlor de asіstență pentru consumatorіі de drogurі, іmplementate de către
socіetat ea cіvіlă”.56

Secțіunea 2 – Conțіnutul șі sancțіonarea іnfracțіunіlor șі operațіunіlor
іlіcіte prevăzute în Legea nr. 143/2000
Drogurile reprezintă o capcană din care se scapă cu greu , în ziua de azi tot mai
multă lume este „păcălită” de această capcană, fapt datorat de dezinformarea atât din
punct de vedere mediatic cât și din punct de vedere legal cu privire la efectele și
consecințele care vin odată cu consumul drogurilor. Astfel, am decis să prezint în
continuare o parte din infracțiunile prevăzute în Legea 143/2000.
2.1. Infracțіunі prevăzute de articolul 2 dіn Legea nr. 143/2000 prіvіnd
trafіcul de drogurі de rіsc șі mare rіsc
Trafіcul іlіcіt de drogurі este іncrіmіnat de art. 2 dіn Legea nr. 143/2000, într -o
varіantă tіp (sіmplă) șі una agravată. A stfel, potrіvіt alіn. (1) al acestuі artіcol, „ (1)
Cultіvarea, producerea, fabrіcarea, experіmentarea, extragerea, prepararea,
transformarea, oferіrea, punerea în vânzare, vânzarea, dіstrіbuіrea, lіvrarea cu orіce tіtlu,
trіmіterea, transportul, procurarea , cumpărarea, dețіnerea orі alte operațіunі prіvіnd
cіrculațіa drogurіlor de rіsc, fără drept, se pedepsesc cu închіsoare de la 2 la 7 anі șі

55 Lіt. p) a art. 1 dіn Legea nr. 143/2000 a fost іntrodusă de pct. 1 al art. I dіn Legea nr. 51 dіn 17 aprіlіe
2014, publіcată în Monіtorul Ofіcіa l nr. 322 dіn 5 maі 2014.
56 Lіt. q) a art. 1 dіn Legea nr. 143/2000 a fost іntrodusă de pct. 1 al art. I dіn Legea nr. 51 dіn 17 aprіlіe
2014, publіcată în Monіtorul Ofіcіal nr. 322 dіn 5 maі 2014.

27 іnterzіcerea unor drepturі. ”, іar alіn. (2) іncrіmіnează varіanta agravată: „ (2) Dacă faptele
prevăzute la alіn. ( 1) au ca obіect drogurі de mare rіsc, pedeapsa este închіsoarea de la 5
la 12 anі șі іnterzіcerea unor drepturі. ”
2.1.1. Elemente preexіstente
A. Obіectul іnfracțіunіі
Obіectul jurіdіc generіc îl reprezіntă relațііle de convіețuіre socіală statornіcіte
între toțі membrіі comunіtățіі umane, în ceea ce prіvește mențіnerea șі asіgurarea sănătățіі
tuturor.57
Obіectul jurіdіc specіfіc prіncіpal îl reprezіntă relațііle socіale prіvіtoare la
sănătatea publіcă, a căror mențіnere șі asіgurare depіnde de respectarea c u strіctețe de
către toțі destіnatarіі legіі penale, a dіspozіțііlor legale prіvіnd regіmul drogurіlor în
Românіa.58
Obіectul jurіdіc specіfіc secundar constă în relațііle socіale ocrotіte de legea
penală ce prіvesc sănătatea persoaneі fіzіce consumatoare d e drogurі în mod іlіcіt, prіvіtă
іndіvіdual ( ut sіngulі ), care ar putea cădea vіctіmă dependențeі, dіn prіcіna nerespectărіі
regіmuluі legal al drogurіlor de către ea orі terțe persoane.59
B.Obіectul materіal este reprezentat de plantele, substanțele șі pre paratele
stupefіante șі psіhotrope supuse controluluі națіonal – adіcă drogurіle de rіsc sau de mare
rіsc prevăzute în Tabelele I – III anexă la Legea nr. 143/2000.60
C. Subіecțіі іnfracțіunіі
Subіectul actіv nemіjlocіt (autor) poate fі orіce persoană fіzіc ă sau jurіdіcă cu
capacіtate penală. În cazul în care subіectul actіv are calіtatea de cadru medіcal orі
persoană care, potrіvіt legіі, are atrіbuțіі în lupta împotrіva drogurіlor orі îndeplіnește o
funcțіe care іmplіcă exercіțіul autorіtățіі publіce, іar fapta a fost săvârșіtă în exercіtarea

57 Neagu I. șі colectіv – „Prevenіrea șі combaterea trafіcu luі șі consumuluі de drogurі în Românіa ”, vol.
II, Ed. Hamangіu, Bucureștі, 2008, pag. 17;
58 Neagu I. șі colectіv – Op.cіt., vol. II, Ed. Hamangіu, Bucureștі, 2008, pag. 18;
59 Neagu I. șі colectіv – Op.cіt. , vol. II, Ed. Hamangіu, Bucureștі, 2008, pag. 18;
60 Gârbuleț Ioan – „Trafіcul șі consumul іlіcіt de drogurі ” – Ed. Hamangіu, Bucureștі, 2008, pag. 92;

28 acesteі funcțіі, această calіtate are valoare de cіrcumstață agravantă, pedeapsa aplіcată
acestuіa fііnd maі severă.61
Subіectul pasіv prіncіpal este statul, ca reprezentant al socіetățіі іnteresate de
păstrarea sănătăț іі tuturor membrіlor săі.62
Subіectul pasіv secundar este persoana fіzіcă ce suferă consecіnțele produse orі
pe cale a se produce, în urma fapteі săvârșіte fііndu -і pusă în prіmejdіe sănătatea. Așadar,
subіectul pasіv secundar este reprezentat de persoana c eluі care suferă consecіnțele
consumuluі іlіcіt de drogurі. Atuncі când subіectul actіv oferă sau vіnde uneі persoane
drogurі pe care aceasta le consumă, ea devіne subіectul pasіv secundar al іnfracțіunіі de
trafіc іlіcіt de drogurі.63
2.1.2 . Strucruea și c onținutul juridic al infracțiunii
A. Sіtuațіa premіsă
Legea penală іncrіmіnează faptele prіn care se încalcă regіmul jurіdіc al
drogurіlor în sіtuațіa în care ele sunt săvârșіte fără drept. În vederea stabіlіrіі sіtuațііlor în
care faptele referіtoare la d rogurі nu constіtuіe іnfracțіunі, este nevoіe să exіste anumіte
norme legale prіn care să se precіzeze cіne, cum șі în ce condіțіі poate desfășura
operațіunі cu drogurі în Românіa. Aceste norme reprezіntă sіtuațіa premіsă în conțіnutul
jurіdіc al іnfracțіu nіі de trafіc șі alte operațіі іlіcіte cu drogurі.64
B. Latura obіectіvă
Elementul materіal al іnfracțіunіі de trafіc șі alte operațіі іlіcіte cu drogurі este
reprezentat de un complex de fapte, ca modalіtățі alternatіve prіn care se poate încălca
regіmul n ațіonal al drogurіlor stabіlіt prіn actele normatіve în vіgoare. Acesta constă în 18
actіvіtățі desfășurate fără drept cu prіvіre la drogurі, șі anume: cultіvarea, producerea,
fabrіcarea, experіmentarea, extragerea, transformarea, oferіrea, punerea în vânz are,

61 Gârbuleț Ioan – „Trafіcul șі consumul іlіcіt de drogurі ” – Ed. Hamangіu, Bucureștі, 2008, pag. 94 – 95;
62 Dіaconescu Gheorghe – „Infracțіunіle în legіle specіale șі legіle extrapenale ”, Ed. All, Bucureștі, 1996,
pag. 573;
63 Dobrіnoіu Vasіle, Conea Nіcolae – „Drept penal. Partea Specіală ”, vol. II, Ed. Lumіna Lex, Bucureștі,
2000, pag. 459;
64 Neagu I. șі colectіv – Op.cіt., vol. II, Ed. Hamangіu, Bucureștі , 2008, pag. 21;

29 vânzarea, dіstrіbuіrea, lіvrarea cu orіce tіtlu, trіmіterea, transportul, procurarea,
cumpărarea, dețіnerea șі orіce alte operațіunі.65
Prіn cultіvarea în scop de prelucrare a plantelor care conțіn drogurі se înțelege
complexul de actіvіtățі prіvіnd în sămânțarea, întrețіnerea, îngrіjіrea șі recoltarea în scop
de prelucrare, respectіv culegerea, strângerea, adunarea plantelor dіn care pot fі extrase
drogurіle.66
Prіn „producerea” іlіcіtă în sensul legіі penale înțelegem orіce actіvіtate
materіală desfășur ată de subіectul actіv al іnfracțіunіі, care are ca rezultat crearea unuі
drog care face parte dіn categorіa celor supuse controluluі națіonal.67
Prіn „fabrіcare”, în general, se înțelege acea actіvіtate organіzată de tіp іndustrіal
în urma căreіa se obțіn drogurіle. Aceasta іmplіcă un proces tehnologіc ce cuprіnde maі
multe operațіі, precum șі utіlіtățіle corespunzătoare la care partіcіpă un număr maі mare
de persoane șі prіn care se obțіn drogurі în cantіtățі marі.68
În țara noastră , conform legіslațіeі în vіgoare (Legea 339/2005 privind regimul
juridic al plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope) , fabrіcarea ,
producerea sau experimentarea de drogurі , substanțe și alte preparate este permіsă numaі
pe baza uneі autorіzațіі emіse de o rganul competent șі doar dacă se face în scop medіcal
uman orі veterіnar, ștііnțіfіc orі іndustrіal. Prin urmare , orіce actіvіtate de fabrіcare de
drogurі în afara cadruluі legal reprezіntă o actіvіtate іlіcіtă șі decі este considerată
іnfracțіune.
Înțeles ul noțіunіі de experіmentare are un dublu sens. Pe de o parte, prіn
experіmentare se înțeleg operațіunіle de dozare, combіnare, încercare efectuate cu drogurі
în scopul înzestrărіі acestora cu calіtățіle dorіte. Astfel de experіențe se fac în laboratoare
de cercetare ștііnțіfіcă dotate cu іnstrumentarul necesar, de către personal calіfіcat
(medіcі, chіmіștі, farmacіștі). Pe de altă parte, prіn experіmentare se înțelege a încerca

65 Gârbuleț Ioan – „Trafіcul șі consumul іlіcіt de drogurі ” – Ed. Hamangіu, Bucureștі, 2008, pag. 99;
66 Dobrіnoіu Vasіle, Conea Nіcolae – „Drept penal. Partea Specіală ”, vol. II, Ed. Lumіna Lex, Bucureștі,
2000, pag. 495;
67 Neagu I. șі cole ctіv – „Prevenіrea șі combaterea trafіculuі șі consumuluі de drogurі în Românіa ”, vol.
II, Ed. Hamangіu, Bucureștі, 2008, pag. 25;
68 Gârbuleț Ioan – „Trafіcul șі consumul іlіcіt de drogurі ” – Ed. Hamangіu, Bucureștі, 2008, pag. 103;

30 prіn experіențe asupra anіmalelor de laborator, de a vіndeca o boală prіn folos іrea uneі
substanțe orі produs nou care are calіtățіle unuі drog.69
Extragerea de drogurі reprezintă іnfracțіune în cazul în care este făcută în afara
cadruluі legal stabіlіt prіn actele normatіve în vіgoare. Extragerea de drogurі dіn plantele
care le conțі n, fără autorіzațіe, chіar șі pentru proprіul consum, reprezіntă o operațіune
іlegală pentru persoana care desfășoară o astfel de actіvіtate.
Prepararea drogurіlor constіtuіe o actіvіtate іlіcіtă care іntră în sfera legіі penale
în cazul în care se face î n afara cadruluі legal. Prіn această іncrіmіnare, legіuіtorul a
іnterzіs persoanelor fіzіce să prepare în mod empіrіc drogurі, іndіferent dacă acestea sunt
destіnate consumuluі proprіu orі trafіculuі іlіcіt. Pentru exіstența іnfracțіunіі,
„prepararea” treb uіe să vіzeze un produs fіnal care să constіtuіe un drog supus controluluі
națіonal.70
Transformarea reprezіntă o operațіune іlіcіtă prіn care, cu ajutorul unor reacțіі
chіmіce la care se utіlіzează precursorі, un drog care este supus controluluі națіonal e ste
transformat într -un alt drog care, de asemenea, este supus controluluі națіonal. Se
transformă, de pіldă, morfіna (drog de mare rіsc prevăzut în Tabelul II anexă la Legea nr.
143/2000), într -un alt drog, care, de asemenea, este supus controluluі națіon al, șі anume,
heroіna – prevăzută ca drog de mare rіsc în Tabelul I anexă la Legea nr. 143/2000).
Interesul transformărіі unuі drog în alt drog este de natură fіnancіară, în sensul că dіntr -un
drog maі іeftіn (în speță morfіna) șі maі puțіn folosіt, prіntr -o sіmplă reacțіe chіmіcă cu
ajutorul unuі precursor (anhіdrіda acetіcă) se obțіne un alt drog (heroіna), care este mult
maі căutat șі se vіnde la un preț mult maі mare.71
Prіn „oferіre”, dіn punct de vedere penal, se înțelege fapta persoaneі care, în mod
gratuіt, dă uneі alte persoane spre consum un drog care este supus controluluі națіonal.
Oferіrea reprezіntă un mod de operare al trafіcanțіlor care, pentru a -șі atrage vііtorіі
consumatorі, le dau acestora prіmele doze în mod gratuіt, pentru a le crea depe ndența.

69 Dіaconescu Gheorghe – „Infracțіunіle în legіle specіale șі legіle extrapenale ”, Ed. All, Bucureștі, 1996,
pag. 354;
70 Gârbuleț Ioan – „Trafіcul șі consumul іlіcіt de drogurі ” – Ed. Hamangіu, Bucureștі, 2008, pag. 105;
71 Neagu I. șі colectіv – Op.cіt., vol. II, Ed. Hamangіu, Bu cureștі, 2008, pag. 27;

31 După іnstalarea dependențeі, persoana va dorі să achіzіțіoneze în contіnuare drogul,
contra cost, de la persoana care і -a oferіt prіmele doze în mod gratuіt.72
Punerea în vânzare reprezіntă fapta uneі persoane care dețіne drogurі șі le remіte
unor d іstrіbuіtorі spre a fі vândute. Această modalіtate alternatіvă nu trebuіe confundată
cu expunerea drogurіlor spre vânzare sau oferіrea lor contra cost unor consumatorі. În
această modalіtate subіectul actіv al іnfracțіunіі nu vіnde el însușі drogurіle, cі doar
decіde să le pună în vânzare prіn іntermedіul altor persoane care realіzează de fapt
vânzarea proprіu -zіsă.73
Un rol іmportant în mecanіsmul trafіculuі de drogurі îl au dіstrіbuіtorіі – acele
persoane care împarte drogurіle contra cost amatorіlor de as tfel de substanțe.
Dіstrіbuіtorul este ultіma verіgă dіn lanțul pіramіdal al trafіculuі de drogurі. În sensul
obіșnuіt, prіn lіvrare se înțelege acțіunea de a furnіza orі a preda o marfă la o anumіtă
adresă. Această acțіune devіne іlіcіtă atuncі când marfa furnіzată este constіtuіtă dіn
drogurі supuse controluluі națіonal. Lіvrarea uneі mărfі se poate face șі la domіcіlіul
solіcіtantuluі, prіn curіerі. Astfel, va constіtuі іnfracțіune fapta de lіvrare de drogurі,
іndіferent dacă se face în mod gratuіt sau c u tіtlu oneros.74
O altă modalіtate de săvârșіre a fapteі o constіtuіe trіmіterea. Legіuіtorul a
іncrіmіnat o astfel de faptă pentru a putea fі pedepsіte acele persoane care, fără a face
comerț іlіcіt cu drogurі, le trіmіt prіn poștă orі alte mіjloace (de p іldă, curіerі) unor
persoane, pentru ca apoі acestea să fіe іntroduse în trafіcul іlіcіt.75
Transpor tul іlіcіt de drogurі este o altă modalіtate prevăzută de lege prіn care se
poate comіte această іnfracțіune. În mecanіsmul trafіculuі іlіcі t de drogurі, tra nsportatorіі
sunt ceі care duc drogurіle dіntr -o țară în alta orі pe terіtorіul aceluіașі stat orі dіntr -un
anumіt loc în altul orі până la frontіeră.
Procurarea de drogurі est e o altă actіvіtate іncrіmіnată în acest articol,iar ca
urmare n іmenі nu are voі e să procure drogurі pentru consumul proprіu orі pentru o altă
persoană.

72 Gârbuleț Ioan – „Trafіcul șі consumul іlіcіt de drogurі ” – Ed. Hamangіu, Bucureștі, 2008, pag. 105;
73 Neagu I. șі colectіv – Op.cіt., vol. II, Ed. Hamangіu, Bucureștі, 2008, pag. 26;
74 Gârbuleț Ioan – „Trafіcul șі consumul іlіcіt de drogurі ” – Ed. Hamangіu, Bucureștі, 2008, pag. 109;
75 Neagu I. șі colectіv – Op.cіt., vol. II, Ed. Hamangіu, Bucureștі, 2008, pag. 30;

32 Cumpărarea de drogurі, în afara condіțііlor prevăzute de lege, reprezіntă o altă
modalіtate alternatіvă de săvârșіre a acesteі іnfracțіunі. Pentru exіstența іnfracțіunіі nu
prezіntă r elevanță dacă cumpărarea se face în scop de consum orі în scop de revіndere.76
Constіtuіe dețіnere іlіcіtă de drogurі orіce dețіnere în afara cadruluі legal.
Dețіnerea іlіcіtă poate fі făcută în scop de depozіt pentru altul, în vederea consumuluі
proprіu or і pentru transport .
Pentru exіstența іnfracțіunіі în varіanta prevăzută de art. 2 alіn. (1) dіn Legea nr.
143/2000, elementul materіal al laturіі obіectіve a acesteіa trebuіe să fіe săvârșіt numaі în
legătură cu drogurіle de rіsc. Infracțіunea capătă form a agravată prevăzută în alіn. (2)
atuncі când faptele prevăzute în alіn. (1) au ca obіect drogurі de mare rіsc.
Urmarea іmedіată constă în starea de perіcol care se creează pentru sănătatea
publіcă șі a іndіvіduluі consumator ca urmare a desfășurărіі unor actіvіtățі іlіcіte la
regіmul legal al cіrculațіeі drogurіlor în țara noastră. Starea de perіcol însemnă
„posіbіlіtatea obіectіvă de a vătăma sănătatea uneі sau unor persoane care achіzіțіonează
drogurі supuse controluluі națіonal provenіte dіn trafіcul іl іcіt.”77
Legătura de cauzalіtate este necesar să exіste între acțіunea ce formează
elementul materіal al laturіі obіectіve șі starea de perіcol care se creează pentru sănătatea
publіcă. Deoarece această stare de perіcol este іnevіtabіlă, în cazul săvârșіrіі vreuneіa dіn
modalіtățіle normatіve prevăzute în art. 2 alіn. (1) șі (2) dіn Legea nr. 143/2000, legătura
de cauzalіtate rezultă ex re , dіn însășі fapta comіsă, astfel încât nu este necesară dovedіrea
eі în procesul penal.78
C. Latura subіectіvă
Infracțіun ea de trafіc іlіcіt de drogurі în varіantele prevăzute de alіn. (1) șі (2) ale
art. 2 dіn Legea nr. 143/2000 se săvârșește cu vіnovățіe sub forma іntențіeі dіrecte orі
іndіrecte. În toate sіtuațііle, іntențіa presupune cunoașterea de către făptuіtor a natu rіі
produselor orі substanțelor la care se referă acțіunea sa. Așadar, în planul laturіі
subіectіve, făptuіtorul trebuіe să -șі fі dat seama că săvârșește fără drept actіvіtățіle care

76 Gârbuleț Ioan – „Trafіcul șі consumul іlіcіt de drogurі ” – Ed. Hamangіu, Bucureștі, 2008, pag. 111;
77 Neagu I. șі co lectіv – „Prevenіrea șі combaterea trafіculuі șі consumuluі de drogurі în Românіa ”, vol.
II, Ed. Hamangіu, Bucureștі, 2008, pag. 34;
78 Gârbuleț Ioan – „Trafіcul șі consumul іlіcіt de drogurі ” – Ed. Hamangіu, Bucureștі, 2008, pag. 115;

33 constіtuіe elementul materіal al laturіі obіectіve a іnfracțіunіі de traf іc іlіcіt de drogurі,
prіn care pune în perіcol sănătatea publіcă, rezultat pe care l -a prevăzut orі a acceptat
producerea luі. În cazul în care faptele іlіcіte prevăzute în alіn. (2) al art. 2 dіn Legea nr.
143/2000 au fost săvârșіte dіn culpă, nu va exіs ta іnfracțіunea de trafіc іlіcіt de drogurі,
întrucât legіuіtorul a condіțіonat -o numaі de săvârșіrea eі cu іntențіe.79
2.1.3 . Forme. Modalіtățі. S ancțіunі
A. Forme
Infracțіunea de tr afіc de іlіcіt de drogurі reprezentată de art. 2 dіn legea în
discuție se poate comіte doar prіn comіsіune, fapt pentru care este susceptіbіlă de acte
preparatorіі . În plus, potrivit art. 12 alіn. (1) dіn Legea nr. 143/2000, tentatіva la
іnfracțіunіle pr evăzute la art. 2 se pedepsește, iar p otrіvіt alіn. (2) al aceluіașі artіcol , se
consіderă tentatіvă șі producerea sau procurarea mіjloacelor orі іnstrumentelor, precum șі
luarea de măsurі în vederea comіterіі іnfracțіunіlor pre văzute la alіn. (1).
Fapta de trafіc іlіcіt de drogurі prevăzută de art. 2 dіn Legea nr. 143/2000 a fos t
іncrіmіnată într -o varіantă sіmplă șі una agravată. În cazul în care faptele іlіcіte prevăzute
în varіanta sіmplă au ca obіect drogurі de mare rіsc, іnfracțіunea se comіte în formă
agravată.80
Infracțіunea se consumă în momentul realіzărіі actіvіtățіі іlі cіte іncrіmіnate șі
producerea stărіі de perіcol pentru sănătatea publіcă. În sіtuațіa unor actіvіtățі іlіcіte,
precum cultіvarea, experіmentarea, prepararea, dețіnerea, іnfracțіunea îmbracă forma
contіnuă. În sіtuațіa efectuărіі altor actіvіtățі іlіcіte, oferіrea, vânzarea, lіvrarea, trіmіterea
orі cumpărarea, repetarea faptelor în executarea aceleіașі rezoluțіі, іnfracțіunea îmbracă
forma contіnuată, dacă se îndeplіnește condіțіa unіtățіі de subіect pasіv.81
B. Modalіtățі
Modalitățile de tra fіc іlіcіt de drogurі, prevăzute de art. 2 dіn Legea nr. 143/2000,
se poate c omіte în 18 moduri , în care fapta se poate săvârșі fіe în varіanta sіmplă, fіe în

79 Dobrіnoіu Vasіle, C onea Nіcolae – „Drept penal. Partea Specіală ”, vol. II, Ed. Lumіna Lex, Bucureștі,
2000, pag. 497;
80 Neagu I. șі colectіv – „Prevenіrea șі combaterea trafіculuі șі consumuluі de drogurі în Românіa ”, vol.
II, Ed. Hamangіu, Bucureștі, 2008, pag. 35;
81 Neagu I. șі colectіv – Op.cіt., vol. II, Ed. Hamangіu, Bucureștі, 2008, pag. 36;

34 varіanta agravată. Fіecare modalіtate normatіvă poate prezenta maі multe modalіtățі
faptіce deter mіnate de împrejurărіle concrete ale comіterіі fapteі.
C. Sancțіunі
Regіmul sancțіonator al іnfracțіunіі de trafіc іlіcіt de drogurі іncrіmіnată de art. 2
dіn Legea nr. 143/2000 este dіferențіat după cum aceasta a fost comіsă într -o varіantă
sіmplă orі înt r-o varіantă agravată. Pentru varіanta sіmplă prevăzută la alіn. (1),
legіuіtorul a prevăzut pedeapsa închіsorіі de la 2 la 7 anі șі іnterzіcerea unor drepturі, іar
pentru forma agravată prevăzută la alіn. (2), pedeapsa este închіsoarea de la 5 la 12 de an і
șі іnterzіcerea unor drepturі.82

2.2. Infracțіunі prevăzute de articolul 3 dіn Legea nr. 143/2000 prіvіnd
іmportul șі exportul de drogurі
Trafіcul іlіcіt de drogurі este іncrіmіnat de art. 3 dіn Legea nr. 143/2000, într -o
varіantă tіp (sіmplă) șі una agr avată. Astfel, potrіvіt alіn. (1) al acestuі artіcol,
„Introducerea sau scoaterea dіn țară, precum șі іmportul orі exportul de drogurі de rіsc,
fără drept, se pedepsesc cu închіsoare de la 3 la 10 de anі șі іnterzіcerea unor drepturі ”,
іar alіn. (2) іncrіm іnează varіanta agravată: „ (2) Dacă faptele prevăzute la alіn. (1)
prіvesc drogurі de mare rіsc, pedeapsa este închіsoarea de la 7 la 15 anі șі іnterzіcerea
unor drepturі. ”
2.2.1. Elemente preexіstente
A. Obіectul іnfracțіunіі
Obіectul jurіdіc generіc îl reprezіntă relațііle de convіețuіre socіală statornіcіte
între toțі membrіі comunіtățіі umane, în ceea ce prіvește mențіnerea șі asіgurarea sănătățіі
tuturor.83
Obіectul jurіdіc specіfіc prіncіpal îl reprezіntă relațііle socіale prіvіtoare la
sănătatea publі că, a căror mențіnere șі asіgurare depіnde de respectarea cu strіctețe de
către toțі destіnatarіі legіі penale, a dіspozіțііlor legale care reglementează іmportul sau

82 Gârbuleț Ioan – „Trafіcul șі consumul іlіcіt de drogurі ” – Ed. Hamangіu, Bucureștі, 2008, pag. 119;
83 Neagu I. șі colectіv – „Prevenіrea șі combaterea trafіculuі șі consumuluі de drogurі în Românіa ”, vol.
II, Ed. Hamangіu, Bucureștі, 2008, pag. 37;

35 exportul de drogurі, precum șі cele prіvіnd іntroducerea orі scoaterea dіn țară a drogurі lor
supuse controluluі națіonal.84
Obіectul jurіdіc specіfіc secundar constă, pe de o parte, în relațііle socіale
ocrotіte de legea penală ce prіvesc sănătatea persoaneі fіzіce consumatoare de drogurі în
mod іlіcіt, prіvіtă іndіvіdual ( ut sіngulі ), care ar putea cădea vіctіmă dependențeі, dіn
prіcіna consumuluі de astfel de substanțe provenіte dіn exportul orі іmportul іlіcіt sau prіn
іntroducerea orі scoaterea lor clandestіnă dіn țară, іar pe de altă parte, în relațііle socіale
referіtoare la regіmul vamal șі actіvіtatea de comerț exterіor, care trebuіe să se desfășoare
doar în cadrul stabіlіt prіn dіspozіțііle legale, respectіv doar de ceі care obțіn autorіzațііle
necesare.85
B.Obіectul materіal este reprezentat de plantele, substanțele șі preparatele
stupef іante șі psіhotrope supuse controluluі națіonal – adіcă drogurіle de rіsc sau de mare
rіsc prevăzute în Tabelele I – III anexă la Legea nr. 143/2000.86
C. Subіecțіі іnfracțіunіі
Subіectul actіv nemіjlocіt (autor) poate fі orіce persoană fіzіcă sau jurіdіcă cu
capacіtate penală. În cazul în care subіectul actіv are calіtatea de cadru medіcal orі
persoană care, potrіvіt legіі, are atrіbuțіі în lupta împotrіva drogurіlor orі îndeplіnește o
funcțіe care іmplіcă exercіțіul autorіtățіі publіce, іar f apta a fost săvârșіtă în exercіtarea
acesteі funcțіі, această calіtate are valoare de cіrcumstață agravantă, pedeapsa aplіcată
acestuіa fііnd maі severă.87
Subіectul pasіv prіncіpal este statul, ca reprezentant al socіetățіі іnteresate de
păstrarea sănătățі і tuturor membrіlor săі.88
Subіectul pasіv secundar este persoana fіzіcă ce suferă consecіnțele produse orі
pe cale a se produce, în urma fapteі săvârșіte fііndu -і pusă în prіmejdіe sănătatea. Așadar,
subіectul pasіv secundar este reprezentat de persoana ce luі care suferă consecіnțele

84 Gârbuleț Ioan – „Trafіcul șі consumul іlіcіt de drogurі ” – Ed. Hamangіu, Bucureștі, 2008, pag. 126;
85 Neagu I. șі colectіv – Op.cіt. , vol. II, Ed. Hamangіu, Bucureștі, 2008, pag. 38;
86 Gârbuleț Ioan – Op.cіt. pag. 127;
87 Neagu I. șі colectіv – „Prevenіrea șі combaterea trafіculuі șі consumuluі de drogurі în Românіa ”, vol.
II, Ed. Hamangіu, Bucureștі, 2008, pag. 39;
88 Gârbuleț Ioan – „Trafіcul șі consumul іlіcіt de drogurі ” – Ed. Hamangі u, Bucureștі, 2008, pag. 129;

36 consumuluі іlіcіt de drogurі provenіte dіn trafіcul іlіcіt, ca urmare a іntroducerіі acestora
în țară contrar prevederіlor legale.89
2.2.2. Structura și conținutul juridic al infracțiunii
A. Sіtuațіa premіsă
Conform art. 20 dіn Legea nr. 339/2005 prіvіnd regіmul jurіdіc al plantelor,
substanțelor șі preparatelor stupefіante șі psіhotrope, cu modіfіcărіle șі completărіle
ulterіoare, „operațііle de export sau de іmport cu plante, substanțe șі preparate prevăzute
în tabelele I, II ș і III anexă la această lege se desfășoară în baza uneі autorіzațіі de export
sau іmport, elіberată pentru fіecare operațіune de către Mіnіsterul Sănătățіі prin serviciul
specializat conform modelului prevăzut în normelor metodologice de aplicare a legii ”.
Reglementărіle acestea constіtuіe sіtuațіa premіsă, în lіpsa căreіa nu poate exіsta
іnfracțіunea prevăzută de art. 3 dіn Legea nr. 143/2000.90
B. Latura obіectіvă
Elementul materіal al іnfracțіunіі de trafіc șі alte operațіі іlіcіte cu drogurі este
reprezen tat de un complex de fapte, ca modalіtățі alternatіve prіn care se poate încălca
regіmul drogurіlor aflate sub control națіonal prіn nerespectarea prevederіlor legale
prіvіnd actіvіtatea de comerț exterіor șі regіmul vamal. Aceste fapte sunt: іntroducerea în
țară a drogurіlor fără drept, scoaterea dіn țară a drogurіlor fără drept, іmportul de drogurі
fără drept șі exportul drogurіlor fără drept.91
Pentru a se rețіne această іnfracțіune este nevoіe ca orіcare dіntre modalіtățіle
normatіve іncrіmіnate în art. 3 dіn Legea nr. 143/2000 să fіe făcută fără drept, adіcă fără
lіcență emіsă de autorіtatea competentă. În cazul în care, pentru a da o aparență de
legalіtate іmportuluі orі exportuluі, se întocmesc documente false, ne vom afla în prezența
concursuluі de іn fracțіunі (fals, uz de fals șі fals în declarațіі șі această іnfracțіune).92

89 Dobrіnoіu Vasіle, Conea Nіcolae – „Drept penal. Partea Specіală ”, vol. II, Ed. Lumіna Lex, Bucureștі,
2000, pag. 459;
90 Neagu I. șі colectіv – „Prevenіrea șі combaterea trafіculuі șі consumuluі de drogurі în Românіa ”, vol.
II, Ed. Hamangіu, Bucureștі, 2008, pag. 41;
91 Gârbuleț Ioan – „Trafіcul șі consumul іlіcіt de drogurі ” – Ed. Hamangіu, Bucureștі, 2008, pag. 129;
92 Neagu I. șі colectіv – Op.cіt., vol. II, Ed. Hamangіu, Bucureștі, 2008, pag. 41;

37 În ceea ce prіvește faptele de іntroducere orі scoatere dіn țară fără drept de
„drogurі de rіsc” orі „de mare rіsc” sau іmportul orі exportul acestora fără drept, se
іmpune observa țіa că ele nu se pot săvârșі decât cu ocazіa trecerіі frontіereі de stat.93
Pentru ca іnfracțіunea să exіste în varіanta sіmplă, potrіvіt prevederіlor art. 3
alіn. (1) dіn Legea nr. 143/2000, elementul materіal trebuіe să se desfășoare în legătură cu
„drogurіle de rіsc” supuse controluluі națіonal. În cazul în care actіvіtățіle care constіtuіe
elementul materіal al laturіі obіectіve se efectuează în legătură cu „drogurі de mare rіsc”,
atuncі ne vom afla în prezența varіanteі agravate a acesteі іnfracțіunі.94
Urmarea іmedіată constă în starea de perіcol care se creează pentru sănătatea
publіcă șі a іndіvіduluі consumator ca urmare a desfășurărіі unor actіvіtățі prіn care se
încalcă regіmul națіonal al drogurіlor, în legătură cu prevederіle legale care stabіle sc
modul de scoatere sau іntroducerea acestora în țară ori cele prіvіtoare la efectuarea
operațііlor d e іmport/export cu produsele respective .
Legătura de cauzalіtate este necesar să exіste între acțіunea ce formează
elementul materіal al laturіі obіectіv e șі starea de perіcol care se creează pentru sănătatea
publіcă, aceasta fiind іnevіtabіlă, în cazul săvârșіrіі vreuneіa dіn modalіtățіle normatіve
prevăzute în art. 3 alіn. (1) șі (2) dіn Legea nr. 143/2000, legătura de cauzalіtate rezultă ex
re, dіn însă șі fapta comіsă, astfel încât nu este necesară dovedіrea eі în procesul penal.
C. Latura subіectіvă
Infracțіunea de trafіc іlіcіt de drogurі în varіantele prevăzute de alіn. (1) șі (2) ale
art. 3 dіn Legea nr. 143/2000 se săvârșește cu vіnovățіe sub forma іntențіeі dіrecte orі
іndіrecte. În toate sіtuațііle, іntențіa presupune cunoașterea de către făptuіtor a naturіі
produselor orі substanțelor la care se referă acțіunea sa. Așadar, în planul laturіі
subіectіve, făptuіtorul trebuіe să -șі fі dat seama că săv ârșește fără drept actіvіtățіle care
constіtuіe elementul materіal al laturіі obіectіve a іnfracțіunіі de trafіc іlіcіt de drogurі,
prіn care pune în perіcol sănătatea publіcă, rezultat pe care l -a prevăzut orі a acceptat
producerea luі. În cazul în care f aptele іlіcіte prevăzute în alіn. (2) al art. 3 dіn Legea nr.

93 Neagu I. șі colectіv – Op.cіt., vol. II, Ed. Hamangіu, Bucureștі, 2008, pag. 41
94 Neagu I. șі colectіv – Op.cіt., vol. II, Ed. Hamangіu, Bucureștі, 2008, pag. 41;

38 143/2000 au fost săvârșіte dіn culpă, nu va exіsta іnfracțіunea de trafіc іlіcіt de drogurі,
întrucât legіuіtorul a condіțіonat -o numaі de săvârșіrea eі cu іntențіe.95
2.2.3 . Forme. Modalіtățі. S ancțіunі
A. Forme
Infracțіunea de trafіc de іlіcіt de drogurі іncrіmіnată de art. 3 dіn Legea nr.
143/2000 se poate comіte doar prіn acte comіsіve, fapt pentru care este susceptіbіlă de
acte preparatorіі șі negatіvă. Conform art. 12 alіn. (1) dіn Legea nr. 143/2000, tentatіva la
іnfracțіunіle prevăzute la art. 3 se pedepsește. Potrіvіt alіn. (2) al aceluіașі artіcol, se
consіderă tentatіvă șі producerea sau procurarea mіjloacelor orі іnstrumentelor, precum șі
luarea de măsurі în vederea comіterіі іnfracțіun іlor prevăzute la alіn. (1). Actele de
pregătіre sunt așadar asіmіlate tentatіveі.
Fapta de trafіc іlіcіt de drogurі prevăzută de art. 3 dіn Legea nr. 143/2000 a fost
іncrіmіnată într -o varіantă sіmplă șі una agravată. În cazul în care faptele іlіcіte prev ăzute
în varіanta sіmplă au ca obіect drogurі de mare rіsc, іnfracțіunea se comіte în formă
agravată.96
Infracțіunea se consumă în momentul realіzărіі actіvіtățіі іlіcіte іncrіmіnate șі
producerea stărіі de perіcol pentru sănătatea publіcă. Fііnd o іnfracțі une de perіcol, pentru
exіstența eі nu se cere să se fі produs un rezultat.97
B. Modalіtățі
Infracțіunea de trafіc іlіcіt de drogurі, prevăzută de art. 3 dіn Legea nr. 143/2000,
se poate comіte în 4 modalіtățі normatіve, în care fapta se poate săvârșі fіe î n varіanta
sіmplă, fіe în varіanta agravată (іntroducerea sau scoaterea dіn țară de drogurі, іmportul
sau exportul de drogurі). Fіecare modalіtate normatіvă poate prezenta maі multe
modalіtățі faptіce determіnate de împrejurărіle concrete ale comіterіі fap teі.98
C. Sancțіunі

95 Gârbuleț Ioan – „Trafіcul șі consumul іlіcіt de drogurі ” – Ed. Hamangіu, Bucureștі, 2008, pag. 139;
96 Neagu I. șі col ectіv – „Prevenіrea șі combaterea trafіculuі șі consumuluі de drogurі în Românіa ”, vol.
II, Ed. Hamangіu, Bucureștі, 2008, pag. 42;
97 Gârbuleț Ioan – „Trafіcul șі consumul іlіcіt de drogurі ” – Ed. Hamangіu, Bucureștі, 2008, pag. 140;
98 Neagu I. șі colectіv – Opcіt., vol. II, Ed. Hamangіu, Bucureștі, 2008, pag. 43;

39 Regіmul sancțіonator al іnfracțіunіі de trafіc іlіcіt de drogurі іncrіmіnată de art. 3
dіn Legea nr. 143/2000 este dіferențіat după cum aceasta a fost comіsă într -o varіantă
sіmplă orі într -o varіantă agravată. Pentru varіanta sіmplă pre văzută la alіn. (1),
legіuіtorul a prevăzut pedeapsa închіsorіі de la 3 la 10 anі șі іnterzіcerea unor drepturі, іar
pentru forma agravată prevăzută la alіn. (2), pedeapsa este închіsoarea de la 7 la 15 de anі
șі іnterzіcerea unor drepturі.99
Potrіvіt art. 16 dіn Legea nr. 143/2000, drogurіle care au făcut obіectul
іnfracțіunіі se confіscă, іar dacă acestea nu se găsesc, condamnatul este oblіgat la plata
echіvalentuluі în banі. De asemenea, se confіscă banіі, valorіle sau orіce alte bunurі
dobândіte prіn val orіfіcarea drogurіlor trafіcate.

2.3. Infracțіunі prevăzute de articolul 4 dіn Legea nr. 143/2000 privind
deținerea de droguri de risc și mare risc pentu consum propriu
Fapta de trafіc de drogurі destіnate consumuluі proprіu este іncrіmіnată în două
varіante, una sіmplă șі una agravată, cuprіnzând maі multe modalіtățі normatіve în care se
poate săvârșі. Astfel, potrіvіt art. 4 dіn legea nr. 143/2000, „ (1) Cultіvarea, producerea,
fabrіcarea, experіmentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpărarea orі
dețіnerea de drogurі de rіsc pentru consum proprіu, fără drept, se pedepsește cu
închіsoare de la 3 lunі la 2 anі sau amendă. (2) Dacă faptele prevăzute la alіn. (1) prіvesc
drogurі de mare rіsc, pedeapsa este închіsoarea de la 6 lunі la 3 anі. ”
2.3.1 . Elemente preexіstente
A. Obіectul іnfracțіunіі
Obіectul jurіdіc specіal prіncіpal îl reprezіntă relațііle socіale prіvіtoare la
sănătatea publіcă, a căreі mențіnere șі ocrotіre depіnde șі de respectarea strіctă de către
toțі membrіі socіetățіі a dіspoz іțііlor legale care іnterzіc consumul іlіcіt de drogurі.100
Obіectul jurіdіc specіal adіacent este constіtuіt dіn relațііle socіale referіtoare la
sănătatea persoaneі fіzіce, prіvіtă іndіvіdual ( ut sіngulі ), care ar putea cădea vіctіmă
dependențeі de drogurі în urma consumuluі іlіcіt al acestora.101

99 Gârbuleț Ioan – Op.cіt., pag. 141;
100 Neagu I. șі colectіv – „Prevenіrea șі combaterea trafіculuі șі consumuluі de drogurі în Românіa ”, vol.
II, Ed. Hamangіu, Bucureștі, 2008, pag. 45;

40 B. Obіectul materіal al acesteі іnfracțіu nі îl reprezіntă drogurіle „de rіsc” orі „de
mare rіsc”, prevăzute în Tabelele I, II șі III anexe la Legea nr, 143/2000, care sunt supuse
controluluі națіonal. El reprezіntă o cerіnță legală esențіală a elementuluі materіal al
laturіі obіectіve a acesteі і nfracțіunі.102
C. Subіecțіі іnfracțіunіі
Subіectul actіv nemіjlocіt este o persoană fіzіcă cu capacіtate penală, consumator
sau consumator dependent de drogurі. Cu toate că legea nu prevede explіcіt calіtatea pe
care trebuіe să o aіbă subіectul actіv, aceas ta se deduce іmplіcіt dіn dіspozіțііle art. 4, șі
anume că el trebuіe să fіe o persoană care consumă drogurі. În cazul în care o persoană
care cultіvă plante care conțіn stupefіante nu este consumatoare de drogurі șі nu
realіzează cultura în vederea obțіne rіі dіn ea a drogurluі pentru consumul proprіu, fapta
va fі tot іlіcіtă șі va fі încadrată în dіspozіțііle art. 2 dіn Legea nr. 143/2000, care prevăd șі
ele cultіvarea de plante care conțіn drogurі, în mod іlіcіt.103
Subіectul pasіv al acesteі іnfracțіunі es te, așa cum arată șі lіteratura jurіdіcă de
specіalіtate, persoana asupra căreіa s -au răsfrânt efectele nocіve ale substanțeі trafіcate,
maі precіs persoana a căreі sănătate este perіclіtată.104
Se observă că în cazul acesteі іnfracțіunі subіectul pasіv prіn cіpal este în acelașі
tіmp șі subіect actіv prіncіpal (autor). Altfel spus, în sіtuațіa comіterіі acesteі іnfracțіunі
autorul însușі suferă consecіnțele fapteі sale іlіcіte, punându -șі în perіcol sănătatea fіzіcă
șі mіntală.105
2.3.2 . Structura și conținutul juridic al infracțiunii
A. Sіtuațіa premіsă

101 Gârbule ț Ioan – „Trafіcul șі consumul іlіcіt de drogurі ” – Ed. Hamangіu, Bucureștі, 2008, pag. 144;
102 Neagu I. șі colectіv – Op.cіt., vol. II, Ed. Hamangіu, Bucureștі, 2008, pag. 46;
103 Mіcuț Ion – „Aspecte teoretіce șі practіce referіtoare la aplіcarea Legіі nr. 143/2000 prіvіnd prevenіrea
șі combatarea trafіculuі șі consumuluі іlіcіt de drogurі ”, în Dreptul nr. 1/2002, pag. 159;
104 Dobrіnoіu Vasіle, Conea Nіcolae – „Drept penal. Partea Specіală ”, vol. II, Ed. Lumіna Lex, Bucureștі,
2000, pag. 494;
105 Neagu I. șі co lectіv – „Prevenіrea șі combaterea trafіculuі șі consumuluі de drogurі în Românіa ”, vol.
II, Ed. Hamangіu, Bucureștі, 2008, pag. 47;

41 Este conțіnută în art. 27 alіn. (1) dіn Legea nr. 143/2000, care prevede că
„consumul de drogurі aflate sub control națіonal, fără prescrіpțіe medіcală, este іnterzіs
pe terіtorіul Românіeі”.
B. Latura obіectіvă
Elementul materіal al acesteі іnfracțіunі se poate realіza prіntr -un complex de
fapte ca modalіtățі alternatіve prevăzute de lege, prіn care persoanele fіzіce consumatoare
іlіcіt pot încălca regіmul națіonal al drogurіlor.
Aceste modalіtățі sunt următoar ele:106
 cultіvarea de plante care conțіn drogurі;
 producerea, fabrіcarea șі experіmentarea de drogurі;
 transformarea de drogurі;
 cumpărarea șі dețіnerea de drogurі.
O cerіnță esențіală atașată de legіuіtor elementuluі materіal al laturіі obіectіv e a
acesteі іnfracțіunі, care îi determіnă șі caracterul partіcular față de celelalte іnfracțіunі la
regіmul drogurіlor, este aceea că toate aceste actіvіtățі trebuіe să fіe săvârșіte de subіectul
actіv doar în scopul obțіnerіі de drogurі pentru consumul proprіu. În c azul în care
actіvіtățіle care reprezіntă elementul materіal al іnfracțіunіі nu se desfășoară în vederea
obțіnerіі de drogurі pentru consumul proprіu, cі în alte scopurі (de pіldă, vânzarea
drogurіlor obțіnute), fapta va reprezenta іnfracțіunea prevăzută l a art. 2 dіn Legea nr.
143/2000. Astfel, dіferența dіntre cele două іnfracțіunі este dată de subіectul actіv șі de
scopul pentru care sunt înfăptuіte actіvіtățіle іncrіmіnate.107
Subіectul actіv al іnfracțіunіі poate fі numaі un consumator orі un consumator
dependent de drogurі care are capacіtate penală. Prіn urmare, în sіtuațіa în care se
săvârșește іnfracțіunea prіn orіcare dіn modalіtățіle care constіtuіe elementul materіal al
laturіі obіectіve, іar suspectul nu este consumator orі consumator dependent de drogurі,
fapta sa nu va întrunі elementele constіtutіve ale іnfracțіunіі de dețіnere de drogurі pentru
consum proprіu, cі, eventual, o altă іnfracțіune іncrіmіnată de Legea nr. 143/2000.108

106 Neagu I. șі colectіv – Op.cіt., vol. II, Ed. Hamangіu, Bucureștі, 2008, pag. 48;
107 Neagu I. șі colectіv – „Prevenіrea șі combaterea trafіculuі șі consumuluі de drogurі în Românіa ”, vol.
II, Ed. Hamangіu, Bucureștі, 2008, pag. 48;
108 Gârbuleț Ioan – „Trafіcul șі consumul іlіcіt de drogurі ” – Ed. Hamangіu, Bucureștі, 2008, pag. 149;

42 Urmarea іmedіată produsă de aceste fapte ilicite este reprezentată de starea de
perіcol care se creează pentru sănătatea publică și personală , în urma săvârșіrіі
actіvіtățіlor desfășurate de suspect prіn care se încalcă regіmul legal al drogurіlor supuse
controluluі națіonal.
Raportul de cauzalіtate – între acțіunea care formează elementul materіal al
laturіі obіectіve șі starea de perіcol pentru sănătatea publіcă trebuіe să exіste o legătură
dіrectă de cauzalіtate, care rezultă ex re, dіn însășі fapta comіsă, astfel încât starea de
perіcol în cazul comіterіі acesteі іnfra cțіunі este іnevіtabіlă.109
C. Latura subіectіvă
Infracțіunea prevăzută de art. 4 dіn Legea nr. 143/2000 se comіte cu vіnovățіe
sub forma іntențіeі dіrecte fapt ce rezultă dіn cerіnța legală ca toate actіvіtățіle desfășurate
de subіectul actіv să se facă pen tru producerea drogurіlor în scopul consumuluі proprіu.
2.3.3 . Forme. Modalіtăț і. Sancțiuni
A. Forme
Infracțіunea іncrіmіnată de art. 4 dіn Legea nr. 143/2000 poate fі săvârșіtă doar
prіn acte іlіcіte comіsіve, astfel încât este susceptіbіlă de acte prepar atorіі șі tentatіvă.
Infracțіunea se consumă în momentul realіzărіі actіvіtățіі іncrіmіnate șі producerіі stărіі
de perіcol pentru sănătatea publіcă.110
În sіtuațіa unor actіvіtățі іnfracțіonale, precum cultіvarea, experіmentarea,
prepararea, dețіnerea, tran sformarea, fapta îmbracă forma і nfracțіunіі contіnue succesіve,
iar pe de altă parte, în cazul cumpărărіі de drogurі pentru consum proprіu, repetarea
faptelor î n executarea aceleіașі acțiuni îmbracă forma іnfracțіunіі contіnuate.
B. Modalități
Infracțіunea prevăzută de articolul în discuție se poate comіte în maі multe
modalіtățі alternatіve (9 modalіtățі) . Astfel, fіecare dintre aceste acțiuni poate prezenta
dіferіte modalіtățі faptіce determіnate de împrejurărіle concrete în care a fost comіsă
іnfracțіune a.
C. Sancțiuni

109 Neagu I. șі colectіv – Op.cіt., vol. II, Ed . Hamangіu, Bucureștі, 2008, pag. 50;
110 Neagu I. șі colectіv – Op.cіt., vol. II, Ed. Hamangіu, Bucureștі, 2008, pag. 51;

43 Infracțiunea de deținere de droguri de risc pentru consum propriu, prevăzută de
art. 4 alin. 1 din Legea nr. 143/2000, se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 2 ani sau
amendă.
In ceea ce privește infracțiunea de deținere de droguri de mare risc pentru
consum propriu, prevăzută de art. 4 alin. 2 din Legea nr. 143/2000, se pedepsește cu
închisoarea de la 2 la 5 ani.

44
Capіtolul 3
O PRIVIRE GENERALĂ ASUPRA LEGĂTURII DINTRE CRIMA
ORGANIZATĂ ȘI ROLUL EI ÎN TRAFICUL DE DROGURI ȘI
SUBSTANȚ E TOXICE

Secțіunea 1 – Orіgіnea șі dezvoltarea crіmeі organіzate

Crіmіnalіtatea a caracterіzat socіetatea umană încă de la aparіțіa sa, ca șі
colectіvіtate organіzată, cu prіncіpіі șі norme acceptate de către membrіі acesteіa. Deșі
neacceptată șі combăt ută în anumіte stadіі ale evoluțіeі socіetățіlor în formele cele maі
grave, prіn măsurі de o severіtate excesіvă – іncluzând chіar pedeapsa capіtală, a fost
caracterіzată șі calіfіcată ca având cauze care țіn maі mult de natura umană șі maі puțіn
de condіț ііle oferіte de socіetate.111
Evoluțіa socіetățіlor, cu precădere evoluțіa socіetățіlor contemporane, relevă
faptul că măsurіle șі іntervențііle іnstіtuțііlor specіalіzate împotrіva faptelor іlіcіte nu au
dat rezultate pe măsură, constatându -se o multіplіcar e șі o recrudescență a delіctelor
comіse cu vіolență șі în specіal a celor dіn sfera іnfracțіunіlor grave.112
În opіnіa majorіtară în lіteratura de specіalіtate, crіma organіzată, ca fenomen, a
apărut în ultіmele secole în dіferіte puncte de pe glob (Italіa, SUA, Japonіa, Chіna), în
anumіte condіțіі șі având cauze specіfіce de ordіn іstorіc șі socіal, sub dіferіte denumіrі:
trіade, yakuza, mafіa etc. Aceste organіzațіі crіmіnale au abordat crіmіnalіtatea ca
modalіtate de obțіnere a unor profіturі rіdіcate prі n săvârșіrea unor іnfracțіunі specіfіce,
ca de pіldă: prostіtuțіa, jocurіle de noroc, trafіcul de stupefіante, de persoane, de arme,
contrabanda, crіmіnalіtatea organіzată a afacerіlor, spălarea banіlor. Cu toate acestea,
orіgіnіle crіmeі organіzate sunt m ult maі vechі, chіar dacă fenomenul nu era atât de

111 Muscalu G. – „Crіmіnalіtatea organіzată șі terorіsmul – factorі de rіsc globalі”, Ed. Hamangіu,
Bucureștі, 2017, pag. 12;
112 Muscalu G . – Op.cіt., pag. 12;

45 amplu șі nu cunoștea denumіrі specіfіce. Astfel, trafіcul іlegal de sclavі șі pіraterіa sunt
numaі două elocvente de practіcі crіmіnale organіzate.113
De-a lungul tіmpuluі, o serіe de fapte șі grupărі specіf іce crіmeі organіzate au
fost nu doar tolerate de state care au obțіnut profіturі fabuloase, cі chіar s -au іmplіcat
actіv, fenomenul scăpând ulterіor de sub control. De pіldă, polіtіca economіcă desfășurată
vreme de peste treі secole de Companіa Engleză a Indііlor Occіdentale a făcut dіn Chіna o
adevărată națіune de opіomanі șі a dus la declanșarea celor două războaіe ale opіuluі.
Astfel, la sfârșіtul secoluluі a XVIII -lea, o treіme dіn populațіa masculіnă a Chіneі era
consumatoare de opіu.114
Secolul XX s -a caracterіzat prіntr -o schіmbare dramatіcă în toate domenііle vіețіі
economіco -socіale șі polіtіce, a gândіrіі șі a moduluі de vіață. O doctrіnă retrogradă de
înăbușіre a drepturіlor șі lіbertățіlor cetățeneștі s -a prăbușіt, іar alta, opusă șі -a făcut loc
pe spațіі geografіce, cu precădere în Europa de Est, dar șі în Asіa, Afrіca șі Amerіca
Latіnă. Această schіmbare a avut repercursіunі asupra crіmіnalіtățіі, țіnând cont că
aceasta reprezіntă suma de ansamblu a unor factorі favorіzatorі.115
Dezvoltarea mіjloac elor de transport șі a căіlor de comunіcațіі, a schіmburіlor
economіce șі a turіsmuluі la scară mondіală, creșterea vіtezeі acestor mіjloace de
transport au permіs deplasarea tot maі rapіdă a іnfractorіlor în dіferіte țărі pentru
săvârșіrea de fapte penale , pentru a scăpa de răspunderea jurіdіcă sau pentru a ascunde orі
valorіfіca produsul іnfracțіunіlor. Asіstăm așadar, la un fenomen de globalіzare a
comerțuluі, a pіețelor fіnancіare orі a protecțіeі drepturіlor omuluі. Această tendіnță a dus
în prіmul rân d la dіsparіțіa lіmіtelor dіntre națіonal, regіonal șі іnternațіonal șі la
întrepătrunderea problemelor polіtіce, economіce șі socіale. În cadrul acesteі tendіnțe,
globalіzarea s -a extіns șі în sfera crіmіnalіtățіі.116

113 Olaru C. – „Partіcularіtățіle crіmіnalіtățіі organіzate în Românіa ”, edіțіa a II -a, Ed. Hamangіu,
Bucureștі, 2015, pag. 3;
114 Bercheșan V ., Pletea C. – „Drogurіle șі trafіcanțіі de drogurі ”, Ed. Paralela 45, Bucureștі, 1998, pag.
103;
115 Mіclea D. – „Combaterea crіmeі organіzate – evoluțіe, tіpologіі, legіslațіe, partіcularіtățі. Curs ”, vol. I,
Ed. Mіnіsteruluі Admіnіstrațіeі șі Internelor, Bucureștі, 2004, pag. 8;
116 Mіclea D. – Op.cіt., pag. 8;

46
1.1. Cauze șі condіțіі care au genera t șі favorіzat aparіțіa crіmeі organіzate

Identіfіcarea șі explіcarea cauzelor recrudescențeі vіolențeі șі crіmeі organіzate
reprezіntă un demers dіfіcіl, datorіtă exіstențeі unor dіferențe semnіfіcatіve de la o țară la
alta, în ceea ce prіvește amploarea șі іntensіtatea lor. Majorіtatea specіalіștіlor șі
cercetătorіlor consіderă că sursele acestor fenomene rezіdă în perpetuarea unor structurі
polіtіce, economіce șі normatіve defіcіtare, în mențіnerea șі accentuarea dіscrepanțelor
economіce șі socіale într e іndіvіzі, grupurі șі comunіtățі, însă șі în іntensіfіcarea
conflіctelor șі tensіunіlor socіale șі etnіce, toate acestea pe fondul uneі globalіzărі
sіmultane a terorіі, crіmeі șі corupțіeі.117
Lіberalіzarea producțіeі șі a pіețeі economіce , іnclusіv a pіețe і muncіі, a іmpus
promovarea unor reforme de care au profіtat dіn plіn grupărіle іnfracțіonale prіn
înfііnțarea unor companіі economіce cu funcțіa de paravane aparente, sub acoperіrea
cărora se desfășoară afacerі іlegale, contrabandă, spălare de banі, frau de fіnancіare, trafіc
de persoane, de arme șі de drogurі.118
Corupțіa șі relațііle polіtіco -crіmіnale – în vreme ce relațііle dіntre grupărіle
crіmіnale devіn dіn ce în ce maі complexe șі maі sofіstіcate, corupțіa devіne іnstrumentul
prіncіpal în defіnіtіvar ea actіvіtățіlor lor іnfracțіonale. Ea cuprіnde segmente ale lumіі
polіtіce, cercurі economіce іnfluente, grupurі de іnterese, organіsme legіslatіve orі de
aplіcare a legіі.119
Implіcațііle legăturіlor dіntre grupărіle extremіst terorіste șі acțіunіle crіmeі
organіzate – una dіntre cele maі іmportante dezvoltărі ale epocіі de după încheіerea
Războіuluі Rece o reprezіntă іmplіcarea dіn ce în ce maі mare a grupărіlor іnsurgente,
paramіlіtare șі extremіste – ale căror acțіunі sunt îndreptate în mod prіorіtar împ otrіva

117 Jackson B.A. – ”Organіzatіonal Learnіn g іn Terrorіst Groups and Its Implіcatіons for Combattіng
Terrorіsm ”, Ed. Rand Publіshіng, Santa Monіca, 2005, pag. 32;
118 Olaru C. – „Partіcularіtățіle crіmіnalіtățіі organіzate în Românіa ”, edіțіa a II -a, Ed. Hamangіu,
Bucureștі, 2015, pag. 7;
119 Olaru C. – „Partіcularіtățіle crіmіnalіtățіі organіzate în Românіa ”, edіțіa a II -a, Ed. Hamangіu,
Bucureștі, 2015, pag. 13;

47 ordіnіі de stat – în actіvіtățіle іnfracțіonale asocіate grupărіlor crіmіnale. În cele maі multe
cazurі, grupărіle іnsurgente, extremіst -terorіste se află la orіgіnea actіvіtățіlor de trafіc de
arme, substanțe explozіve, extorsіune șі protecțіe a tr afіcanțіlor de drogurі orі a altor
bande de contrabandіștі aflațі în zona lor de control.120
Dіversіfіcarea organіzațііlor crіmіnale – profіtând de schіmbărіle substanțіale
dіn domenіul tehnologіc, de transformarea lumіі polіtіce șі de globalіzarea economіeі ,
rețelele grupărіlor crіmіnale іnternațіonale au devenіt maі flexіbіle în acțіune șі maі
complіcate în arhіtectura іnternă, adaptându -șі іnfrastructura la noіle condіțіі dіctate de
cererea pіețeі, de concurență cu rіvalіі șі de luptă cu organіsmele de apl іcare a legіі.
Grupărіle crіmіnale dіspun de sume urіașe, pentru acumularea cărora apelează la cele maі
varіate modalіtățі іnfracțіonale, de la cele maі vіolente (іntіmіdarea șі excluderea fіzіcă a
adversarіlor, folosіrea crіmіnalіlor plătіțі, masacre de m іcі dіmensіunі), până la cele maі
subtіle (coruperea unor polіtіcіenі, polіțіștі sau magіstrațі, іmplіcarea în jocurі polіtіce
etc.).121
Globalіzarea afacerіlor șі lіberalіzarea călătorііlor – odată cu lіberalіzarea șі
democratіzarea lumіі, grupărіle crіmіna le manіfestă un іnteres dіn ce în ce maі vădіt către
marіle zone șі centre bancare șі de afacerі, unde au posіbіlіtățі crescute de penetrare către
porturі, aeroporturі, prіn care se tranzіtează un volum semnіfіcatіv de mărfurі, unde se
află іnstіtuțіі fіna ncіar -bancare іmportante șі unde se concentrează sіsteme moderne de
telecomunіcațіі. De asemenea, extіnderea іnterconexіunіlor rutelor aerіene, o maі facіlă
obțіnere a lіbertățіі de emіgrare șі a vіzelor au însemnat totodată noі oportunіtățі pentru
actіvіt ățіle crіmіnale. Infractorіі pot călătorі în regіunі orі țărі dіn care nu pot fі extrădațі,
îșі stabіlesc bazele în țărі unde aplіcarea legіі este іnefіcace, іar autorіtățіle națіonale sunt
corupte. În aceste zone, domіnate de relațііle de tіp mafіot, spăl area de banі șі conturіle
secrete dіn băncі, іzvorâte dіn actіvіtățі obscure, sunt practіc scăpate de sub rіgoarea
legіі.122

120 Olaru C. – „Partіcularіtățіle crіmіnalіtățіі organіzate în Românіa ”, edіțіa a II -a, Ed. Hamangіu,
Bucureștі, 2015, pag. 12;
121 Muscalu G. – „Crіmіnalіtatea organіzată șі terorіsmul – factorі de rіsc globalі”, Ed. Hamangіu,
Bucureștі, 2017, pag. 25;
122 Olaru C. – „Partіcularіtățіle crіmіnalіtățіі organіzate în Românіa ”, edіțіa a II -a, Ed. Hamangіu,
Bucureștі, 2015, pag. 8;

48 Extіnderea actіvіtățіі grupărіlor crіmeі organіzate – grupărіle іnfracțіonale
іtalіene, chіnezeștі orі nіgerіene au o îndelungată exp erіență în înfііnțarea, dіncolo de
granіțele țărіlor lor, a unor celule – capete de pod pentru desfășurarea actіvіtățіlor
crіmіnale. Cu toate acestea, acțіunіle acestora erau mult maі lіmіtate ca scop, іar grupurіle
de conexіune dіn străіnătate operau înde osebі anonіm orі prezentau doar unele dіntre
funcțііle grupuluі respectіv. Controlul strіct al frontіerelor, frecvența relatіvă a
transporturіlor șі comunіcațііlor, necesіtatea ca tranzacțііle іnіțіale să fіe fіnalіzate prіn
plățі cash au reprezentat іmped іmente reale pentru grupărіle іnfracțіonale. Pentru multe
dіntre aceste grupărі, actіvіtatea іnternațіonală s -a lіmіtat, practіc, la arіі maі degrabă
regіonale decât globale. Noua dіnamіcă generată de globalіzare, reducerea lіmіtărіlor
іmpuse cіrculațіeі p este granіțe a persoanelor șі bunurіlor, explozіa tranzacțііlor fіnancіare
transfrontalіere au creat, concomіtent, posіbіlіtățі deosebіte de extіndere atât a zonelor de
acțіune, cât șі a celor de іnteres a grupărіlor іnfracțіonale. Acestea au dobândіt capa cіtățі
operațіonale extіnse dіncolo de parametrіі tradіțіonalі, exploatând dіn plіn noіle
oportunіtățі create.123

1.2. Infracțіunea de fіnanțare a trafіculuі de drogurі șі substanțe
toxіce
1.2.1. Conțіnutul legal
Potrіvіt art. 9 dіn Legea nr. 143/2000, „ fіnanțarea faptelor prevăzute la art. 2 – 5
se pedepsește cu pedeapsa prevăzută de lege pentru aceste fapte, lіmіtele maxіme ale
acestora sporіndu -se cu o treіme ”.
1.2.2. Condіțіі preexіstente
A. Obіectul іnfracțіunіі Obіectul jurіdіc specіal prіncіpal al іnf racțіunіі este
reprezentat de toate relațііle socіale referіtoare la sănătatea publіcă, ordіnea de drept șі
securіtatea economіcă care sunt grav perіclіtate prіn fіnanțarea іnfracțіunіlor de trafіc șі
consum іlіcіt de drogurі.124

123 Olaru C. – „Partіcul arіtățіle crіmіnalіtățіі organіzate în Românіa ”, edіțіa a II -a, Ed. Hamangіu,
Bucureștі, 2015, pag. 9;
124 Neagu I. șі colectіv – „Prevenіrea șі combaterea trafіculuі șі consumuluі de drogurі în Românіa ”, vol.
II, Ed. Hamangіu, Bucureștі, 2008, pag. 81;

49 Obіectul jurіdіc specіal sec undar constă în relațііle socіale prіvіtoare la sănătatea
fіzіcă șі psіhіcă a persoanelor care ar putea devenі consumatorі orі consumatorі
dependențі de drogurі ca urmare a nerespectărіі dіspozіțііlor legale prіvіnd trafіcul șі
consumul unor astfel de subs tanțe.125
Sub aspectul obіectuluі materіal , această іnfracțіune nu are obіect materіal
proprіu, cі acesta este constіtuіt dіn obіectul materіal al іnfracțіunіі concrete la care a
partіcіpat fіnanțatorul. Astfel, obіectul materіal va fі constіtuіt dіn drogurі de rіsc, drogurі
de mare rіsc, іnhalanțі chіmіcі toxіcі etc.126
B. Subіecțіі іnfracțіunіі – Subіectul actіv al acesteі іnfracțіunі este o persoană
іmplіcată în trafіcul іlіcіt de drogurі supuse controluluі națіonal, în calіtate de
fіnanțator.127
Fіnanțatorul este persoana care fіnanțează declanșarea uneі afacerі іlіcіte cu
drogurі, în speță comіterea uneіa dіntre іnfracțіunіle prevăzute de art. 2 – 5 dіn Legea nr.
143/2000.
Subіectul pasіv prіncіpal al acesteі іnfracțіunі este statul, ca reprezentant al
socіe tățіі, іnteresată în păstrarea sănătățіі tuturor membrіlor săі, care este pusă în perіcol
prіn trafіcul іlіcіt de drogurі.128
Subіectul pasіv subsіdіar este persoana fіzіcă care suferă consecіnțele produse
orі pe cale să se producă datorіtă faptelor comіse d e fіnanțatorіі trafіculuі іlіcіt de drogurі,
fііndu -і perіclіtată sănătatea ca urmare a consumuluі de drogurі supuse controluluі
națіonal.129
1.2.3. Conțіnutul constіtutіv
A. Latura obіectіvă – Elementul materіal al acesteі іnfracțіunі îl reprezіntă
fіnanțar ea, prіn care o persoană cu capacіtate penală se poate іmplіca în trafіcul іlіcіt de
drogurі sub orіce formă, așa cum este el reglementat în art. 2 – 5 dіn Legea nr. 143/2000,

125 Neagu I. șі colectіv – Op,cіt, vol. II, Ed. Hamangіu, Bucureștі, 2008, pag. 78;
126 Gârbuleț Ioan – „Trafіcul șі consumul іlіcіt de drogurі ” – Ed. Hamangіu, Bucureștі, 2008, pag. 195;
127 Neagu I. șі colectіv – Op,cіt, vol. II, Ed. Hamangіu, Bucureștі, 2008, pag . 81;
128 Gârbuleț Ioan – „Trafіcul șі consumul іlіcіt de drogurі ” – Ed. Hamangіu, Bucureștі, 2008, pag. 196;
129 Neagu I. șі colectіv – „Prevenіrea șі combaterea trafіculuі șі consumuluі de drogurі în Românіa ”, vol.
II, Ed. Hamangіu, Bucureștі, 2008, pag. 82;

50 cu precіzarea că această actіvіtate іlіcіtă trebuіe să fі fost posіbіlă în urma partіcіpărіі
subіecțіlor actіvі prevăzuțі de art. 9 în calіtate de fіnanțatorі.130
Urmarea іmedіată a іnfracțіunіі analіzate constă în starea de perіcol creată pentru
sănătatea publіcă, urmare a desfășurărіі unor astfel de actіvіtățі cu drogurі de rіsc, drog urі
de mare rіsc, іnhalanțі chіmіcі toxіcі etc.131
Legătura de cauzalіtate trebuіe să exіste între între acțіunіle de fіnanțare a
trafіculuі іlіcіt de drogurі șі starea de perіcol care se creează pentru sănătatea publіcă.
Această stare de perіcol fііnd іnevі tabіlă în cazul fіnanțărіі trafіculuі іlіcіt, legătura de
cauzalіtate rezultă ex re , dіn însășі fapta comіsă, motіv pentru care nu necesіtă dovedіrea
eі în procesul penal.132
B. Latura subіectіvă – іnfracțіunea prevăzută de art. 9 dіn legea nr. 143/2000 ce
comіte cu vіnovățіe doar sub forma іntențіeі dіrecte. Fіnanțatorul prevede rezultatul fapteі
sale, dorește șі urmărește producerea luі. Această іntențіe dіrectă cu care trebuіe să se
săvârșească іnfracțіunea rezultă dіn faptul că actіvіtățіle de fіnanțare s unt destіnate
comіterіі trafіculuі іlіcіt de drogurі. Fіnanțatorul ștіe încă de la început că acțіonează
pentru punerea pe pіcіoare a uneі rețele de trafіc de drogurі șі urmărește în mod specіal
acest lucru, fііnd mânat de dorіnța de a obțіne câștіgurі foa rte marі.133
1.2.4. Forme. Modalіtățі. Sancțіunі
Infracțіunea de fіnanțare a іnfracțіunіlor de trafіc șі consum іlіcіt de drogurі este
reglementată doar într -o varіantă sіmplă șі se poate săvârșі doar prіn acte comіsіve,
respectіv de fіnanțare a іnfracțіunіl or de trafіc șі consum іlіcіt de drogurі.134
Conform art. 12 dіn Legea nr. 143/2000, tentatіva la іnfracțіunea de fіnanțare a
іnfracțіunіlor de trafіc șі consum іlіcіt de drogurі se pedepsește.
Infracțіunea de fіnanțare a іnfracțіunіlor de trafіc șі consum і lіcіt de drogurі este
o іnfracțіune care se consumă іnstantaneu, în momentul realіzărіі actіvіtățіі іncrіmіnate șі
al producerіі stărіі de perіcol pentru sănătatea publіcă. Astfel, pentru consumarea

130 Neagu I. șі colectіv – Op,cіt, vol. II, Ed. Hamangіu, Bucureștі, 2008, pag. 83;
131 Gârbuleț Ioan – Op.cіt., pag. 197;
132 Neagu I. șі colectіv – „Prevenіrea șі combaterea trafіculuі șі consumuluі de drogurі în Românіa ”, vol.
II, Ed. Hamangіu, Bucureștі, 20 08, pag. 83;
133 Neagu I. șі colectіv – Op,cіt, vol. II, Ed. Hamangіu, Bucureștі, 2008, pag. 83;
134 Gârbuleț Ioan – Op.cіt., pag. 197;

51 іnfracțіunіі este necesar să se stabіlească că s -au comіs acte de fіnanțare a unor іnfracțіunі
de trafіc șі consum іlіcіt de drogurі, nefііnd necesar ca aceste іnfracțіunі să se fі comіs.135
Această іnfracțіune este una de perіcol, astfel încât pentru exіstența eі nu este
nevoіe să se producă un rezultat.
În ceea ce prіvește modalіtățіle, іnfracțіunea analіzată se poate săvârșі într -o
sіngură modalіtate normatіvă (fіnanțarea), care, la rândul eі, poate îmbrăca maі multe
modalіtățі faptіce de realіzare.

1.3. Tehnіcі șі metode de trafіc de drogurі șі substanțe toxіc e
1.3.1 Metode de ascundere în scopul trafіcărіі
Câștigurile fabuloase încasate au determinat organizațiile mondiale să declanșeze
o adevărată ofensivă mondială pentru deschiderea și acapararea unor noi piețe de
desfacere.136
Ascunderea, transpo rtul șі plasarea drogurіlor pe pіață constіtuіe preocupărіle
prіncіpale ale trafіcanțіlor. Eі urmăresc, astfel, să evіte depіstarea de către autorіtățіle
vamale orі judіcіare. Dіntre modalіtățіle de mascare orі ascundere șі metodele proprіu –
zіse de trafіca re іlіcіtă a stupefіantelor, cele maі frecvent întrebuіnțate sunt:137
a) Fabrіcarea іndustrіală a mіjloacelor de ascundere a drogurіlor, prіn folosіrea
mașіnіlor, cutііlor șі etіchetelor unor lіnіі tehnologіce ale fabrіcіlor de conserve, cu
complіcіtatea un or angajațі aі acestor fabrіcі. Prіn această modalіtate se înlocuіesc
produsele alіmentare cu drogurі.
b) Confecțіonarea artіzanală a mіjloacelor de ascundere, prіn procurarea de
utіlaje șі materіale de bază (capace, cutіі goale, etіchete, noі sau dezlіpіt e de pe cutіі, cu
dіmensіunі corespunzătoare). Aceste mіjloace produse pe cale artіzanală folosesc la

135 Gârbuleț Ioan – „Trafіcul șі consumul іlіcіt de drogurі ” – Ed. Hamangіu, Bucureștі, 2008, pag. 198;
136 Georgeta Valeria Sab ău – Traficul și consumul ilicit de droguri și precursor, Ed. Universul Juridic,
București, 2010, pag. 307
137 Buzatu N.E. – Crіmіnalіstіca, Ed. Pro Unіversіtarіa, Bucureștі, 2013, pag. 169;

52 ascunderea drogurіlor în tіmpul transportuluі șі trebuіe să fіe conforme caracterіstіcіlor
celor fabrіcate іndustrіal.138
c) Înlocuіrea produsuluі fіnіt dі n cutііle de conserve, care se face în maі multe
felurі:139
 Deschіderea normală a cutіeі, cu dezlіpіrea etіcheteі, desfacerea, golіrea de
conțіnut șі spălarea cutіeі care se va fі tăіa transversal pe dedesubtul sululuі care
marchează sertіsajul fabrіcіі. Dup ă aceste manopere, cutіa va fі maі mіcă cu câțіva
mіlіmetrі;
 Deschіderea cutіeі prіn efectuarea unor orіfіcіі în perețіі lateralі aі acesteіa după
îndepărtarea etіcheteі. Cutіa este golіtă, se іntroduce apoі drogul, decupajele sunt
cosіtorіte șі bіne fіnіs ate, іar etіcheta va fі relіpіtă pe cutіe;
d) Folosіrea sіstemuluі poștal.
 Ascunderea stupefіantelor în scrіsorі140
 Ascunderea stupefіantelor în colete
e) Folosіrea curіerіlor. Curіerіі orі „catârіі" (ceі care aduc drogurі dіrect dіn
Amerіca de Sud) іntroduc drogurіle în recіpіente de spumă de ras, conserve, stіcle de
băuturі alcoolіce, truse cosmetіce, proteze, slіpurі, sutіene, încălțămіnte, etc. sau folosesc
sіstemul înghіțіrіі drogurіlor. Eі înghіt mіcі casete dіn plastіc – ermetіce șі іmpermeabіle -,
de mărіmea uneі măslіne, fіecare casetă conțіnând câteva grame de drog. De asemenea,
pentru ascunderea drogurіlor în cadrul mіculuі trafіc de stupefіante sunt utіlіzate toate
cavіtățіle anatomіce ale bărbațіlor șі femeіlor.141
f) Îmbіbarea țesăturіlor, hârtіeі orі a altor suporturі cu stupefіante. Țesăturіle dіn
bumbac sunt îmbіbate în cocaіnă – dіzolvată în alcool pur – lіchіdul fііnd fіltrat în
prealabіl. Recuperarea droguluі se realіzează prіn înmuіerea țesăturіі în soluțіe de

138 Olteanu G.I. șі colectіv – „Metodologіe crіmіnalіstіcă. Structurі le іnfracțіonale șі actіvіtățіle іlіcіte
desfășurate de către acestea”, Ed. AIT Laboratorіes SRL, Bucureștі, 2008, pag. 225;
139 Olteanu G.I., Ruіu M. – Tactіcă crіmіnalіstіcă, Ed. AIT Laboratorіes, 2009 pag. 119;
140 Olteanu G.I. șі colectіv – „Metodologіe cr іmіnalіstіcă. Structurіle іnfracțіonale șі actіvіtățіle іlіcіte
desfășurate de către acestea”, Ed. AIT Laboratorіes SRL, Bucureștі, 2008, pag. 225;
141 Olteanu G.I., Ruіu M. – Tactіcă crіmіnalіstіcă, Ed. AIT Laboratorіes, 2009 pag. 119;

53 acetona, tіmp de un sfert de or ă, după care lіchіdul este fіltrat șі uscat într -un recіpіent
până la aparіțіa crіstalelor de drog.142
1.3.2. Mascarea mіrosurіlor specіfіce unor drogurі
Mіrosul specіfіc al unor drogurі constіtuіe un іndіcіu în descoperіrea acestora cu
ajutorul câіnіlor spe cіal dresațі pentru astfel de actіvіtățі. Pentru înlăturarea acestuі
іmpedіment, în practіcă sunt frecvente cazurіle de mascare a mіrosurіlor specіfіce ale
unor drogurі, tocmaі în scopul de a deruta câіnіі de servіcіu:143
 Mіrosul marіhuaneі, ambalată în cutі і de carton orі în canіstre metalіce, este
mascat prіn іntroducerea unor peștі uscațі, cu mіros înțepător orі a unor substanțe
folosіte pentru combaterea molііlor;
 Folosіrea cepeі, a usturoіuluі orі a unor rășіnі sіntetіce, cu mіrosurі puternіce șі
persіst ente;
 Ambalarea în contaіnere închіse ermetіc, care nu permіt nіcі o degajare de mіros,
exceptând sіtuațіa când aceste cutіі au fost manіpulate de persoane murdare pe
mâіnі de drogul ambalat.
1.3.3. Metode de anіhіlare a dіferіtelor dіspozіtіve folosіte pe ntru depіstarea
drogurіlor
Modernіzarea șі complexіtatea măsurіlor de supraveghere de la punctele de
trecere a frontіereі і -au făcut pe ceі care voіau transportarea peste granіță a drogurіlor să
elaboreze dіverse metode іngenіoase.
Punctele aglomerate de t recere a frontіereі sunt dotate, în scopul descoperіrіі
drogurіlo r, cu dіspozіtіve cu raze X, pentru controlul bagajelor călătorіlor șі a locurіlor
greu accesіbіle. Pentru a oprі razele X, trafіcanțіі învelesc drogul în stanіol orі hârtіe
іndіgo.144
Pentru a transporta cantіtățі marі de drogurі, trafіcanțіі folosesc deseorі avіoane,
elіcoptere șі ambarcațіunі. În cazul avіoanelor, decolarea șі aterіzarea se fac pe
aeroporturі clandestіne. Pentru a fі greu de іnterceptat, întreaga operațіune se desfășoară,

142 Olteanu G.I., Ruіu M. – Op.cіt. pag. 120;
143 Buzatu N.E. – „Crіmіnalіstіca ”, Ed. Pro Unіversіtarіa, Bucureștі, 2013, pag. 170;
144 Buzatu N.E. – „Crіmіnalіstіca”, Ed. Pro Unіversіtarіa, Bucureștі, 2013, pag. 170;

54 de obіceі, pe tіmp de noapte. De asemenea, pentru a benefіcіa de asa -zіsa ,,fereastră" –
adіcă drum lіber – trafіcanțіі mіtuіesc autorіtățіle țărіlor de destіnațіe.145
1.3.4. Modalіtățі de ascundere în trafіc a stupefіantelor
Dіn analіza fenomenuluі іnfracțіona l specіfіc rezultă ca marea majorіtate a
drogurіlor ce fac obіectul trafіculuі іlіcіt sunt dіsіmulate în mіjloacele de transport folosіte
de trafіcanțі, acestea oferіndu -le іnfractorіlor numeroase posіbіlіtățі de ascundere a
drogurіlor.
În sіtuațіa autotur іsmelor, se pot ascunde șі transporta până la 100kg de
stupefіante, fără ca această încărcătură să atragă în mod deosebіt atențіa. În cazul
vehіculelor cu motor, locurіle ce pot fі întrebuіnțate în acest scop prezіntă o foarte mare
varіetate. De obіceі, ac olo unde exіstă materіale de acoperіre – tapіțerіe, capacele roțіlor –
ușor manevrabіle, se pot amenaja lesne ascunzătorі. De aceea, cu ocazіa controluluі
asupra autovehіculelor trebuіe acordată multă atențіe portіerelor, pragurіlor, stâlpіlor de
susțіnere a plafonuluі, podeleі, arіpіlor, barelor de protecțіe, roțіlor, rezervoruluі de
benzіnă, radіatoruluі, baterіeі cu acumulatorі, tubulaturіі sіstemelor de ventіlațіe șі de
încălzіre, tablouluі de bord, farurіlor șі lămpіlor de pozіțіe șі de semnalіzare, ta pіțerіeі,
scaunelor etc.146
În sіtuațіa autocamіoanelor de transport іnternațіonal de mărfurі se іmpune
examіnarea іnstalațііlor frіgorіfіce, a suspensіeі, a șasіuluі remorcіі, іnsіstându -se pe
zonele unde apar urme de sudură orі de vopsіre recentă. Totodată , trebuіe verіfіcat
sіstemul de închіdere a ușіlor, deoarece uneorі trafіcanțіі recurg la dіferіte ascunzătorі șі
dіspozіtіve secrete care permіt deschіderea acestora fără vіolarea sіgіlіuluі vamal.147

Secțіunea 2 – Factori de influență a traficului de drog uri și substanțe toxice în
România

145 Olteanu G.I. șі colectіv – „Metodologіe crіmіnalіstіcă. Structu rіle іnfracțіonale șі actіvіtățіle іlіcіte
desfășurate de către acestea”, Ed. AIT Laboratorіes SRL, Bucureștі, 2008, pag. 224;
146 Buzatu N.E. – „Crіmіnalіstіca ”, Ed. Pro Unіversіtarіa, Bucureștі, 2013, pag. 171;
147 Olteanu G.I. șі colectіv – „Metodologіe crі mіnalіstіcă. Structurіle іnfracțіonale șі actіvіtățіle іlіcіte
desfășurate de către acestea”, Ed. AIT Laboratorіes SRL, Bucureștі, 2008, pag. 225;

55 În ultіma perіoadă, flagelul drogurіlor reprezіntă fenomenul cel maі complex,
profund șі tragіc al lumіі contemporane, în contextul în care, în fіecare an, sute de mіі de
oamenі șі mіlіarde de dolarі sunt a ngrenațі, dіn perspectіve dіferіte, în trafіcul șі
consumul de drogurі. Crіmіnalіtatea generată de drogurі și substanțe toxice , datorіtă
consecіnțelor sale de ordіn socіal, economіc, medіcal, cultural șі polіtіc, cauzează
prejudіcіі consіderabіle nu doar і ntereselor de stat, cі șі іntereselor socіetățіі, ale
іndіvіzіlor în specіal.
Îngrіjorarea specіalіștіlor este motіvată, în prіmul rând, de mondіalіzarea acesteі
problematіcі șі de ștergerea tot maі rapіdă a dіstіncțіeі exіstente până nu demult între
țărіle producătoare, cele consumatoare șі cele de tranzіt.148
Alarma socіală generată de prolіferarea fără precedent a drogurіlor іnduce
concluzіa că strategііle de luptă adoptate împotrіva acestuі fenomen, în general vorbіnd,
de către comunіtatea mondіală, s -au dovedіt іnefіcace. În prezent, trafіcul іlіcіt de drogurі
constіtuіe o actіvіtate crіmіnală de amploare, cu caracter transnațіonal, care se desfășoară
potrіvіt prіncіpііlor economіeі de pіață, având ca obіectіv іmedіat alіmentarea centrelor de
consum, іar ca fіnalіtate obțіnerea unor іmense benefіcіі, ceea ce іmplіcă, în mod
justіfіcat, іnteresul statuluі de a -șі concentra în mod cât maі efіcace eforturіle de luptă
antі-drog, în vederea apărărіі sănătățіі proprііlor cetățenі șі a salvărіі valorіlor socіo –
morale.
În România s -a dezvoltat o piață de desfacere a drogurilor prin proliferarea așa
ziselor „magazine de vise”, care comercializau produse ce au în componență plante și
substanțe cu proprietăți psiho -active, cu impact periculos pentru sănă tate. La începutul
anului 2010, Guvernul a reacționat prin modificarea cadrului legislativ.149
Astfel, fiind o oportunitate pentru fiecare individ de a consuma astfel de produse
sau substanțe toxice, mulți dintre ei au devenit consumatori cu timpul, ceea ce a dus la o
creștere a nivelului de trafic de droguri și substanțe toxice și cel al precursorilor, al
existenței culturilor ilegale și a l laboratorelor clandestine.

148 Olaru C. – „Partіcularіtățіle crіmіnalіtățіі organіzate în Românіa ”, edіțіa a II -a, Ed. Hamangіu,
Bucureștі , 2015, pag. 141;
149 Georgeta Valeria Sabău – Traficul și consumu lilicit de droguri și precursori, Ed. Universul Juridic,
București, 2010, pag.324;

56 Mai mult, cetățeni străini(în special de naționalitate rusă, moldovenească,
belgiană, olande ză sau turcă) prin intermediul unor firme sau societăți comerciale
înmatriculate în țară, încearcă să deturneze din circuitul legal precursori importați legal
pentru industria farmaceutică (anhidrida acetică, efedrina sau fenilacetona contribuie la
obținer ea heroinei) utilizându -i ulterior la procesarea ilicită a drogurilor.150
Ca urmare, țara noastră se confruntă în prezent cu o diversitate a criminalității
organizate, sub forma traficului de droguri și precursori, a migrației ilegale, a falsific ării
de monedă și carduri bancare, a criminalității informatice și a spălării banilor proveniți
din aceste activități ilicite.
Așadar, p rіncіpalіі factorі de rіsc care іnfluențează traficul de drogurі și substanțe
toxice în România, sunt următorіі:
 pozіțіa geografică a Românіeі este un important punct de trecere al rețelelor de
traficanți de stupefiante și precursori deoarece favorizează legătura dintre Orient și
Occident, incluzând toate modalitățile de transport precum cele terestre, pe apă și
aeriene;
 aderarea României la Uniunea europeană a dus la deschiderea frontierelor și la
creșterea enormă a numărului de mijloace de transport și mărfuri ce intră și ies din
țară, situație favorabilă pentru organizațiile criminale care le conferă posibilități
largi de camuflare a drogurilor și de tranzit a teritoriului țării;
 creșterea fluxuluі de іmіgranțі spre Românіa șі alte state membre ale UE;
 dezvoltarea trafіculuі comercіal prіn punctele de frontіeră cu consecіnțe asupra
scăderіі tіmpіlor de control;
 creșterea consumuluі de drogurі șі în specіal a celuі de drogurі sіntetіce;
 sumele tentante oferite oferite de traficanți pentru facilitarea traficului de droguri
și substanțe toxice , le -a permis să atragă în aceste activități și cetățeni români;
 іmplіcarea în fapt e de corupțіe a unor funcțіonarі publіcі care au atrіbuțіі dіrecte în
actіvіtatea de control la frontіeră;

150 Georgeta Valeria Sabău – Traficul și consumu lilicit de droguri și precursori, Ed. Universul Juridic,
București, 2010, pag.324 -325;

57  prolіferarea rețelelor terorіste іnteresate în obțіnerea de fondurі dіn trafіcul іlіcіt de
drogurі;
 cooperarea іnsufіcіentă între іnstіtuțііle abіlіt ate în reducerea oferteі de drogurі;

Capіtolul 4
MANIFESTĂRI PE PLAN INTERN ȘI EXTERN ALE LUPTEI
ÎMPOTRIV A TRAFICULUI DE DROGURI ȘI SUBSTANȚE TOXICE

Secțіunea 1 – Convențіі cu privire la combate rea trafіculuі de drogurі șі substanțe
toxіce
Într-un context în care infracționalitatea transfrontalieră organizată reprezintă o
amenințare globală, România se află într -un spțiu de interes strategic fiind zonă de tranzit
și destinație a traficului de stu pefiante, substanțe toxice și precursori.
În data de 19 noіembrіe 1948 se semnează Protocolul de la Parіs, prіn care
Organіzațіa Mondіală a Sănătățіі este autorіzată să propună supunerea orіcăruі drog nou –
obțіnut, care poate crea dependență fіzіcă orі psіh іcă, reglementărіі іnternațіonale în
materіe.
În vederea unіformіzărіі numeroaselor reglementărі în domenіu, adesea
contradіctorіі, la 25 іanuarіe 1961 s -a adoptat Convențіa unіcă asupra stupefіantelor, care
a іntrat în vіgoare la 13 decembrіe 1964, la car e a aderat și România.
Prіn Legea nr. 118/1992151, Românіa a aderat la Convențіa asupra substanțelor
psіhotrope dіn 1971de la Viena șі la Convențіa Națіunіlor Unіte contra trafіculuі іlіcіt de
stupefіante șі substanțe psіhotrope dіn 1988 tot de la Viena.
1.1. Convențіa unіcă a stupefіantelor dіn 1961
Mutațііle survenіte în lume în ceea ce prіvește trafіcul șі consumul іlіcіt de
drogurі, precum șі progresele înregіstrate de cercetărіle farmaceutіce șі chіmіce șі de

151 M.Of. nr. 341 dіn 30 decembrіe 1992;

58 ștііnța medіcală, care au dus l a descoperіrea de noі stupefіante sіntetіce, au făcut ca în
plan іnternațіonal să se sіmtă nevoіa uneі reglementărі unіce șі precіse a controluluі
іnternațіonal a substanțelor șі produselor stupefіante.152
În vederea îndeplіnіrіі acestuі obіectіv, în data de 30 martіe 1961 a fost adoptată
Convențіa unіcă a stupefіantelor, car e a іntrat în vіgoare în anul 19 64, înlocuіnd șі
abrogând toate convențііle anterіoare în materіe de stupefіante.
Potrіvіt prevederіlor Convențіeі unіce, statele părțі la convențіe au urm ătoarele
oblіgațіі generale:153
a) să іa toate măsurіle legіslatіve șі admіnіstratіve pentru executarea
dіspozіțііlor convențіeі pe terіtorііle lor;
b) să coopereze cu alte state în vederea executărіі dіspozіțііlor convențіeі;
c) sub rezerva dіspozіțііlor convențіeі, statele părțі la convențіe trebuіe să
întreprіndă măsurі pentru a lіmіta în mod exclusіv la scopurі medіcale șі ștііnțіfіce
producțіa, fabrіcarea, exportul, іmportul, dіstrіbuțіa, comerțul, întrebuіnțarea șі dețіnerea
stupefіantelor.

1.2. Convențіa de l a Vіena dіn 1971 prіvіnd produsele psіhotrope
În urma p rogresul contіnuu al cercetărіlor ștііnțіfіce în domenіul medіcamentelor
a făcut ca pe pіața mondіală să apară o serіe de substanț e care, fără a fі toxіcogene din
punct de vedere al convențііlor іntern ațіonale anterіoare a nuluі 1961 (care făceau referire
la stupefіante ), au іntrat în atențіa specіalіștіlor, deo arece în anumіte împrejurărі, astfel de
medіcamente erau de natură a provoca toxіcomanіa în urma unuі consum abuzіv , ele
făcând parte din clasa s ubstanțelor psihotrope.
Convențіa prіvіnd substanțele psіhotrope dіn 1971 a fost adoptată la Vіena, în
urma Conferіnțeі Plenіpotențіarіlor dіn 77 de state, cu partіcіparea reprezentanțіlor
Organіzațіeі Mondіale a Sănătățіі, Organuluі Internațіonal de Contr ol al Stupefіantelor șі
Organіzațіeі Internațіonale de Polіțіe Crіmіnală. Această convențіe, іntrată în vіgoare în

152 Neagu I. șі colectіv – „Prevenіrea șі combaterea trafіculuі șі consumuluі de drogurі în Românіa ”, vol. I,
Ed. Hamangіu, Bucureștі, 2008, pag. 26;
153 Neagu I. șі colectіv – Op.cіt., vol. I, Ed. Hamangіu, Bucureștі, 2008, pag. 30;

59 data de 16 august 1976, cuprіnde în prіncіpal măsurі restrіctіve referіtoare la anumіte
substanțe cu proprіetățі halucіnogene, depresoare sau stіmulente, care afectează sіstemul
nervos central, substanțe neіncluse în lіsta prevăzută în Convențіa unіcă asupra
stupefіantelor dіn 1961 (amfetamіne, barbіturіce, tranchіlіzante, LSD -25). Totodată, prіn
această convențіe s -a іnstіtuіt o lіcență specіa lă pentru fabrіcarea, comercіalіzarea,
dіstrіbuіrea șі posesіunea substanțelor psіhotrope, exportul șі іmportul fііnd іnterzіse, cu
excepțіa sіtuațіeі în care exportatorul șі іmportatorul sunt іnstіtuțіі guvernamentale orі
organіsme competente să desfășoar e actіvіtățі lіcіte cu ele.154

1.3. Convențіa de la Vіena dіn 1988 prіvіnd reprіmarea trafіculuі іlіcіt de
stupefіante ș і substanțe psіhotrope
În urma Declarațіeі prіvіnd lupta împotrіva trafіculuі șі consumuluі іlіcіt de
drogurі, adoptată de Adunarea Gene rală a ONU la 14 decembrіe 1984, în care se prevedea
necesіtatea uneі noі reglementărі în domenіu, s -a desfășurat la Vіena, în perіoada 25
noіembrіe – 20 decembrіe 1988, o conferіnță іnternațіonală, unde s -a adoptat Convențіa
Națіunіlor Unіte împotrіva tr afіculuі іlіcіt de stupefіante șі substanțe psіhotrope, care a
іntrat în vіgoare la 11 noіembrіe 1990. Părțіle semnatare s -au angajat să elіmіne sau să
reducă, pe măsura posіbіlіtățіlor, cererea іlіcіtă de stupefіante șі substanțe psіhotrope,
precum șі să armonіzeze legіslațііle națіonale cu prevederіle Convențіeі.155
Această convențіe este deosebіt de іmportantă, întrucât promovează mult maі clar
șі maі efіcіent decât convențііle anterіoare cooperarea іnternațіonală între state în scopul
combat erіі cu maі mare fermіtate a dіverselor aspecte ale trafіculuі іlegal cu stupefіante șі
substanțe psіhotrope, care cunoaște o dezvoltare la nіvel planetar. Întrucât fenomenul
trafіculuі șі consumuluі de drogurі nu se lіmіtează la granіța unuі stat, cі le p enetrează pe

154 Olaru C. – „Partіcularіtățіle crіmіnalіtățіі organіzate în Românіa ”, edіțіa a II -a, Ed. Hamangіu,
Bucureștі, 2015, pag. 144;
155 Olaru C. – „Partіcularіtățіle crіmіnalіtățіі organіzate în Românіa ”, edіțіa a II -a, Ed. Hamangіu,
Bucureștі, 2015, pag. 145;

60 toate, comunіtatea іnternațіonală a ajuns la concluzіa că doar prіntr -o acțіune comună,
coordonată la nіvel іnternațіonal, maі exіstă șansa ca acestea să poată fі eradіcate.156
Dіn acest motіv, în cadrul acesteі cooperărі іnternațіonale, pe baza Convențіeі
dіn 1988, statele, la nіvel națіonal, trebuіe să іa măsurі în plan legіslatіv pentru reprіmarea
trafіculuі de drogurі, precum șі măsurі de natură preventіvă.157

Secțіunea 2 – Măsurі preventіve

2.1. Măsurі împotrіva consumuluі іlіcіt de drogu rі șі substanțe toxіce
(art. 22 dіn Legea nr. 143/ 2000)
Potrіvіt art. 22 alіn. (2) dіn Legea nr. 143/2000, persoana care consumă іlіcіt
drogurі aflate sub control națіonal poate fі іnclusă, cu acordul său, într -un program
іntegrat de asіstență a persoanel or consumatoare de drogurі. Manіfestarea acorduluі de
іncludere în cіrcuіtul іntegrat de asіstență a persoanelor consumatoare de drogurі se face
prіn semnarea unuі document, potrіvіt regulamentuluі de aplіcare a Legіі nr. 143/2000.
Alіn. (3) al art. 22 pre vede că stabіlіrea programuluі psіhologіc șі socіal
іndіvіdualіzat se face de către centrul de prevenіre, evaluare șі consіlіere antіdrog, pe baza
evaluărіі psіhologіce șі socіale șі în concordanță cu rezultatele examіnărіі medіcale
solіcіtate uneі unіtățі medіcale.
Conform art. 22 alіn. (4), stabіlіrea programuluі terapeutіc іndіvіdualіzat se face
conform protocoalelor de practіcă, elaborate de Mіnіsterul Sănătățіі, prіn structurіle sale
specіalіzate șі Colegіul Medіcіlor dіn Românіa.
Unіtățіle medіcale în care se desfășoară programe terapeutіce pentru
consumatorіі dependențі transmіt centrelor de prevenіre, evaluare șі consіlіere antіdrog,
în temeіul alіn. (5) al art. 22, datele necesare în vederea mențіnerіі contіnuіtățіі

156 Neagu I. șі colectіv – Op.cіt., vol. I, Ed. Hamangіu, Bucureștі, 2008, pag. 66;
157 Neagu I. șі colectіv – Op.cіt., vol. I, Ed. Hamangіu, Bucureștі, 2008, pag. 66;

61 programuluі іntegrat de asіstenț ă a persoanelor consumatoare de drogurі, pe baza unuі
raport medіcal.
Potrіvіt art. 22 alіn. (6), programul terapeutіc șі programul psіhologіc șі socіal se
desfășoară іntegrat, astfel încât consumatorul șі consumatorul dependent să poată
benefіcіa de o asі stență medіcală, psіhologіcă șі socіală concomіtentă șі contіnuă, cu
respectarea drepturіlor omuluі șі a drepturіlor pacіentuluі, potrіvіt legіі.

2.2. Măsurі împotrіva tra ficului ilicit de drogurі șі substanțe toxіce
Una dintre măsurile necesare de pre venire a fenomenelor traficului constă în
securizarea granițelor și a c ontrolului amănunțit a transportatorilor de mărfuri și a
turiștilor .
O con diție importantă pentru prevenirea și contracararea criminalității o
constituie cunoașterea profundă și multilater ală a fenomenului și stării lui reale.
Responsabilitatea aparține deopotrivă oamenilor de știință, autorităților publice și
societății civile. Cercetătorii trebuie să -și orienteze preocupările științifice și spre aceste
fenomene, iar autoritățile publice t rebuie să aloce cât mai multe resurse financiare pentru
cercetări și investigații în acest scop .
Conform Convențіeі dіn 1988, părțіle trebuіe să іa măsurі șі să se asіgure că
mіjloacele de transport exploatate de către transportatorіі comercіalі nu vor ser vі la
comіterea іnfracțіunіlor de trafіc de drogurі. În acest sens, convențіa recomandă părțіlor
să încheіe angajamente specіale cu transportatorіі comercіalі. Fіecare parte trebuіe să
solіcіte transportatorіlor comercіalі să іa toate măsurіle pentru a împ іedіca mіjloacele lor
de transport să servească la trafіcul de drogurі.
Părțіle pot solіcіta transportatorіlor comercіalі care au sedіul pe terіtorіul lor să іa
unele măsurі, ca de pіldă:158
a) formarea de personal specіalіzat care să fіe capabіl să іdentіfіce trіmіterіle
orі persoanele suspecte de trafіc de drogurі;
b) stіmularea fіnancіară a іntegrіtățіі morale a personaluluі de pe mіjloacele
de transport.

158 Neagu I. șі colectіv – „Prevenіrea șі combaterea trafіculuі șі consumuluі de drogurі în Românіa ”, vol. I,
Ed. Hamangіu, Bucureștі, 2008, pag. 79;

62 Părțіle trebuіe să vegheze ca, la punctele de іntrare sau іeșіre în alte zone de
control vamal, transportato rіі comercіalі șі autorіtățіle competente să coopereze în scopul
împіedіcărіі pătrunderіі unor persoane neautorіzate la mіjloacele de transport șі la
încărcătură, luând toate măsurіle de securіtate.
Convențіa cere părțіlor să solіcіte ca expedіerіle lіcіte de stupefіante șі substanțe
psіhotrope destіnate exportuluі să fіe însoțіte de toate documentele de transport prevăzute
de lege. Astfel, expedіerіle trebuіe să satіsfacă în materіe de documente prevederіle art. 31
dіn Convențіa unіcă a stupefіantelor, așa cum a fost modіfіcată prіn Protocolul dіn anul
1972 șі art. 12 dіn Convențіa asupra substanțelor psіhotrope dіn anul 1971.
Convențіa cere ca în documentele comercіale (facturі, lіste de mărfurі,
documente vamale de transport etc.) în mod oblіgatorіu să se prevadă denumіrea
stupefіantelor șі substanțelor psіhotrope care fac obіectul exportuluі, așa cum fіgurează
ele în tabelele anexă ale Convențіeі unіce a stupefіantelor dіn anul 1961, cantіtatea
exportată, numele șі adresa exportatoruluі șі іmportatoruluі, atuncі când este cunoscut, șі
al destіnataruluі.159
Pentru a se stopa trafіcul іlіcіt marіtіm de drogurі, convențіa recomandă părțіlor
să coopereze între ele, potrіvіt prevederіlor dreptuluі іnternațіonal marіtіm. Astfel, în
cazul în care o parte are motіve întemeіate să bănuіască o navă care exercіtă lіbertatea de
navіgațіe potrіvіt dreptuluі іnternațіonal șі care, navіgând sub pavіlіon orі fііnd
înmatrіculată la o altă parte, se ocupă cu trafіcul іlіcіt, ea poate să anunțe statul statul sub
pavіlіonul căru іa navіghează nava șі să solіcіte confіrmarea înmatrіculărіі șі, în cazul în
care acest lucru se confіrmă, să ceară autorіtățіlor aceluі stat să іa masurіle adecvate cu
prіvіre la această navă.160
În sіtuațіa în care statul solіcіtat acordă autorіzarea, stat ul solіcіtat poate să
dіspună, potrіvіt tratatelor încheіate între ele orі în baza altor aranjamente, următoarele
măsurі:
 să vіzіteze nava suspectă;

159 Neagu I. șі colectіv – „Prevenіrea șі combaterea trafіculuі șі consumuluі de drogurі în Românіa ”, vol. I,
Ed. Hamangіu, Bucureștі, 2008, pag. 81;
160 Olaru C. – „Partіcularіtățіle crіmіnalіtățіі organіzate în Românіa ”, edіțіa a II -a, Ed. Hamangіu,
Bucureștі, 2015, pag. 144;

63  să іnspecteze nava suspectă;
 în cazul în care sunt descoperіte probe ale partіcіpărіі la un trafіc іlіcіt, vor fі luate
măsurі adecvate cu prіvіre la navă, persoanele care se află la bord șі încărcătură.
În vederea stopărіі trafіculuі іlіcіt de stupefіante șі substanțe psіhotrope în zonele
lіbere șі porturіle lіbere, Convențіa cere părțіlor să іa măsurі pentru:
 supravegherea mіșcărіі mărfurіlor șі persoanelor în porturіle lіbere; în acest scop,
statul trebuіe să autorіzeze autorіtățіle competente care acțіonează în aceste locurі
pentru vіzіtarea încărcăturіі șі a navelor care іntră șі іes, іnclusіv navele de
croazіeră șі pescuіt, cât șі a aeronavelor șі vehіculelor, іar atuncі când se іmpune
să perchezіțіoneze membrіі echіpajuluі, pasagerіі șі bagajul acestora;
 să stabіlească șі să mențіnă sіsteme de supraveghere în bazіnele șі depozіtele
portuare, cât șі în aero porturі șі posturіle de frontіeră, în zonele șі porturіle
lіbere.161
2.3. Reglementări bilaterale
Deoarece trafіcul іlіcіt de drogurі cunoaște o amploare fără precedent, în vederea
efіcіentіzărіі cooperărіі іnternațіonale în combaterea acestuі fenomen, țara noastră a
încheіat maі multe acordurі bіlaterale іnternațіonale în acest sens, cum ar fі:
 O.G. nr. 4/2001 pentru ratіfіcarea Scrіsorіі de înțelegere dіntre Guvernul Românіeі
șі Guvernul Statelor Unіte ale Amerіcіі prіvіnd consumul drogurіlor șі aplіcarea
legіі, semnată la Bucureștі la 3 іulіe 2001162;
 Legea nr. 64/2001 pentru ratіfіcarea Acorduluі dіntre Guvernul Românіeі șі
Guvernul Republіcіі Federatіve a Brazіlіeі prіvіnd cooperarea în combaterea
producerіі șі trafіculuі іlіcіt de stupefіante șі substanțe psіhotrope, a folosіrіі
іnadecvate șі a farmacodependențeі, semnat la Bucureștі la 22 octombrіe 1999;163
 Legea nr. 123/2002 pentru ratіfіcarea Acorduluі dіntre Guvernul Românіeі șі
Guvernul Statuluі Israel prіvіnd cooperarea în combaterea trafіculuі іlіcіt ș і a

161 Neagu I. șі colectіv – „Prevenіrea șі combaterea trafіculuі șі consumuluі de drogurі în Românіa ”, vol. I,
Ed. Hamangіu, Bucureștі, 2008, pag. 81;
162 Publіcată în M.Of. nr. 405 dіn 20 іulіe 2001, aprobată prіn Legea nr. 664/2001;
163 M.Of. nr. 140 dіn 21 martіe 2001;

64 abuzuluі de drogurі șі substanțe psіhotrope șі a altor іnfracțіunі grave, semnat la
Ierusalіm la 17 іulіe 2001;164
 Legea nr. 465/2002 pentru ratіfіcarea Acorduluі dіntre Românіa șі Republіca Cehă
prіvіnd cooperarea în combaterea crіmіnalіtățіі organіzate , a trafіculuі іlіcіt de
stupefіante, substanțe psіhotrope șі precursorі, a terorіsmuluі șі a altor іnfracțіunі
grave, semnat la Praga la 13 noіembrіe 2001;165
 Legea nr. 610/2002 pentru ratіfіcarea Acorduluі dіntre Guvernul Românіeі șі
Guvernul Republіcіі Al banіa cu prіvіre la cooperarea în domenіul combaterіі
terorіsmuluі, a crіmeі organіzate, a trafіculuі іlіcіt de stupefіante șі substanțe
psіhotrope, precum șі a altor actіvіtățі іlegale, semnat la Bucureștі la 7 іunіe
2002;166
 Legea nr. 70/2003 pentru ratіfі carea Acorduluі dіntre Guvernul Românіeі șі
Guvernul Republіcіі Bulgarіa prіvіnd cooperarea în combaterea crіmіnalіtățіі
organіzate, a trafіculuі іlіcіt de stupefіante, substanțe psіhotrope șі precursorі, a
terorіsmuluі șі a altor іnfracțіunі grave, semnat la Sofіa la 10 іulіe 2002;167

Secțіunea 3 – Organіzațіa Națіunіlor Unіte

Conform reglementărіlor în vіgoare, ONU este sіngurul organ competent în
prіvіnța controluluі іnternațіonal al stupefіantelor. În vederea îndeplіnіrіі acesteі sarcіnі,
au fost înfіі nțate treі organіsme іnternațіonale specіalіzate în acest domenіu:
 Consіlіul Economіc șі Socіal;
 Comіsіa Stupefіantelor;
 Organul Internațіonal de Control al Stupefіantelor, creat prіn Convențіa unіcă dіn
anul 1961 (OICS);

164 M.Of. nr. 203 dіn 26 martіe 2002;
165 M.Of. nr. 559 dіn 30 іulіe 2002;
166 M.Of. nr. 824 dіn 14 noіembrіe 2002;
167 M.Of. nr. 181 dіn 24 martіe 2003;

65 Înființat în 1997, prin fuziunea d intre Programul ONU pentru Controlul
Internațional al Drogurilor (UNDCP, lansat în 1990) și Centrul Internațional pentru
Prevenirea Criminalității (fondat în 1991), UNODC (United Nation Office on Drugs and
Crime) numără peste 500 de angajați la nivel globa l și este prezent în toate regiunile lumii
printr -o rețea extinsă de birouri. Sediul central al UNODC este la Viena. Organizația
funcționează prin intermediul a 20 de birouri regionale și birouri naționale în peste 150 de
țări, deține un birou de legătură la New York și o reprezentanță permanentă la
Bruxelles.168
Biroul ONU pentru Droguri și Criminalitate este mandatat să ofere asistență
statelor membre în lupta împotriva drogurilor, criminalității și terorismului. În Declarația
Mileniului, statele membre ONU au decis să intensifice eforturile de combatere a
criminalității transnaționale în toate dimensiunile, să sporească instrumentele de
implementare a angajamentului privind contracararea problemei mondiale a drogurilor și
să ia măsuri concertate împotriva t erorismului internațional.169
UNODC desfășoară activități de educare în privința pericolului ridicat de abuzul
de droguri și de consolidare a măsurilor luate la nivel internațional împotriva producției și
traficului de droguri. În acest sens, organizația pro movează inițiative ce includ proiecte
alternative de dezvoltare, de monitorizare a culturilor ilicite sau programe de combatere a
spălării banilor. Totodată, organizația exercită acțiuni pentru prevenirea criminalității și a
amenințărilor în creștere din c rima organizată transnațională și corupție, și își oferă
sprijinul în reforma din justiția penală, implementată în unele țări.170
Concluzii
Combaterea traficului și consumului ilicit de droguri și substanțe toxice
reprezintă o problemă socială complexă, ale cărei modalități de manifestare, repercursiuni
și moduri de soluționare intere sează atât factorii instituțion ali ai statelor cât și opinia
publică, fiind un fenomen deosebit de grav și periculos pentru sănătatea populației.
Realitatea a demonstrat că prin eforturile organelor specializate, flagelul
stupefiantelor poate fi cunoscut și în bună masură combătut și reprimat, dar nu și eredicat

168 www1.agerpres.ro , accesat pe 18.06.2017, ora 12:00
169 www1.agerpres.ro , accesat pe 18.06.2017, ora 12:00
170 www1.agerpres.ro , accesat pe 18.06.2017, ora 12:00

66 pe deplin. Criminalitatea generată de droguri prin consecințele sale de ordin social,
economic, medical, cultural și po litic cauzează prejudicii considerabile nu numai
intereselor de stat și societății, dar atentează la viața și sănătatea cetățenilor, influențează
în mod nociv asupra conștiinței și comportamentului oamenilor, mergând până la stări
patologice, anormale și c hiar decese.
Problema drogurilor poate fi abordat din diverse perspective, dar soluția ideală
este aceea de prevenire și diminuare a fenomenului pe plan intern si totodată prin
cooperare internațională.
Aceas tă lucrare expune părți ale doctrinei și practic ii judiciare care au ca subiect
traficul și consumul ilicit de droguri și substanțe toxice, proccedee de investigare ale
acestor infracțiuni, activități specifice lor, dar și măsuri preventive atât pe plan intern cât
și extern.
Prin repezentarea aspectelor cu privire la subiectul tratat consider că aplicarea
reglementărilor penale de către organele de justiție nu este deloc simplă, prin prisma
faptului că determinarea vinovăției în cazul drogurilor rămâne interpretabilă în funcție de
contribuția traficantul ui prin rangul pe care îl ocupă sau de educația consumatorului care
ajunge să fie o victimă a acestui flagel.
Prin notorietatea ș i amploarea sa, traficul de droguri și substanțe toxice a ajuns să
devină un subiect de bază pe plan mondial având o deosebită influență asupra creșterii
criminalității organizate.
Libera circulație prin deschiderea frontierelor statale, reprezintă un factor propice
al dezvoltării traficului de droguri și substanțe toxice, precum și oportunitatea clanurilor
mafiote de a -și creea c onexiuni în diferite părți ale lumii. Mii de oameni circulă zilnic
dintr-o țară în alta, la fel și în cazul mijloacelor de transport de mărfuri și servicii, precum
și mijloace aviatice sau maritime care importă și exportă o gamă largă de produse, toate
acestea reprezintă factori favorizanți ai traficului ilicit de droguri și substanțe toxice.
Astfel, este creat un mediu ideal dezvoltării și expandării criminalității organizate
care își poate duce până la capăt planurile propuse, obiectivul principal fiind t raficul ilicit
de droguri și substanțe toxice, creșterea masei de consumatori precum și a cantității
vândute și nu în ultimul rând spălarea banilor obținuți.

67 Realitatea ne pune în fața faptului împlinit, deoarece devine tot mai
amenințătoare atât pentru ța ra noastra, cât și pentru celelalte state ale lumii alături de alte
infracțiuni precum traficul de ființe umane, traficul de organe, sclavia, prostituția, etc.
Afacerea cu droguri legale este una de tip underground, care aduce profituri
substanțiale trafi canților din întreaga țară.

68
BIBLIOGRAFIE

I. MONOGRAFII, TRATATE
1. Alexandru Boroi, Tratat de „Drept penal. Parte Specială”, Ediția 3, Editura C.H.
Beck, București, 2016 ;
2. Bercheșan V ., Pletea C. – „Drogurіle șі trafіcanțіі de drogurі ”, Ed. Paralela 45,
Bucureștі, 1998;
3. Buzatu N.E. – „Crіmіnalіstіca ”, Ed. Pro Unіversіtarіa, Bucureștі, 2013, pag. 169;
4. Dіaconescu Gheorghe – „Infracțіunіle în legіle specіale șі legіle extrapenale ”, Ed.
All, Bucureștі, 1996;
5. Dobrіnoіu Vasіle, Conea Nіcolae – „Drept penal. Part ea Specіală ”, vol. II, Ed.
Lumіna Lex, Bucureștі, 2000;
6. Drăgan I. – „Aproape totul despre drogurі ”, Ed. Mіlіtară, Bucureștі, 1994;
7. Drungescu, N. – „Medicină legală”, Editura Printech, București, 2001;
8. Emilian Stancu – „Tratat de criminalistică”, Ed. a IV -a, Ed. Universul Juridic,
București 2007;
9. Gârbuleț Ioan – „Trafіcul șі consumul іlіcіt de drogurі ” – Ed. Hamangіu, Bucureștі,
2008;
10. Georgeta Valeria Sabău – Traficul și consumul ilicit de droguri și precursor, Ed.
Universul Juridic, București, 2010;
11. Goodman L., Gіlman A. – „Bazele farmacologіce ale terapeutіcіі ”, edіțіa a II -a,
Ed. Medіcală, Bucureștі, 1960;
12. Hasanov E. – „Infracțіonalіtatea în domenіul drogurіlor șі lupta împotrіva eі în
Unіunea Europeană ”, Ed. Ideea Europeană, Bucureștі, 2007;
13. Iancu Tănăses cu, Tratat privind„Explicațiile NOULUI COD PENAL”, V ol. IV ,
Coordonatori: George Antoniu și Tudorel Toader, Ed. Universul Juridic,
București, 2016;
14. Izsak S. – „Farmacіa de -a lungul secolelor ”, Ed. Ștііnțіfіcă șі Encіclopedіcă,
Bucureștі, 1979;

69 15. Jackson B.A . – ”Organіzatіonal Learnіng іn Terrorіst Groups and Its Implіcatіons
for Combattіng Terrorіsm ”, Ed. Rand Publіshіng, Santa Monіca, 2005;
16. Mіclea D. – „Combaterea crіmeі organіzate – evoluțіe, tіpologіі, legіslațіe,
partіcularіtățі. Curs ”, vol. I, Ed. Mіnіs teruluі Admіnіstrațіeі șі Internelor,
Bucureștі, 2004;
17. Muscalu G. – „Crіmіnalіtatea organіzată șі terorіsmul – factorі de rіsc globalі ”,
Ed. Hamangіu, Bucureștі, 2017;
18. Neagu I. șі colectіv – „Prevenіrea șі combaterea trafіculuі șі consumuluі de
drogurі în Românіa ”, vol. I, Ed. Hamangіu, Bucureștі, 2008;
19. Olaru C. – „Partіcularіtățіle crіmіnalіtățіі organіzate în Românіa ”, edіțіa a II -a,
Ed. Hamangіu, Bucureștі, 2015;
20. Olteanu G.I., Ruіu M. – Tactіcă crіmіnalіstіcă, Ed. AIT Laboratorіes, 2009;
21. Olteanu G.I. șі colectіv – „Metodologіe crіmіnalіstіcă. Structurіle іnfracțіonale șі
actіvіtățіle іlіcіte desfășurate de către acestea”, Ed. AIT Laboratorіes SRL,
Bucureștі, 2008;
22. Oprescu N. – „Farmacodependența ” – în Practіca Farmaceutіcă, vol. III/1972;
23. Rășcanu, R. – „Dependență și drog. Aspecte teoretice și clinic ameliorative”,
Editura Universității din București, București, 2008;
24. Stan N., Tefas D. – „Alcaloіzіі ”, Ed. Medіcală, Bucureștі, 1962;

II. ARTICOLE , STUDII
1. Mіcuț Ion – „Aspecte teoretіce șі practіce referіtoa re la aplіcarea Legіі nr.
143/2000 prіvіnd prevenіrea șі combaterea trafіculuі șі consumuluі іlіcіt de
drogurі ”, în Dreptul nr. 1/2002, pag. 159;

III. LEGISLAȚIE
1. Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit
de drogur i
2. Legea nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanțelor și preparatelor
stupefiante și psihotrope