Introducere…………………………….. ………….. …………………… …………………………..3 Capitolul I -ELEMENTELE… [621783]

0

Universitatea Valahia din Targoviste
Facultate:Economia comertului, turismului si serviciilor

LUCRARE DE DIPLOMA

ÎNDRUMĂTOR ȘTIINȚIFIC
Prof. Goldbach Dumitru

ABSOLVENT: [anonimizat]
2020

1

Universitatea Valahia din Targoviste
Facultate :Economia comertului, turismului si serviciilor

PIATA PRODUSELOR
TRADITIONALE

ÎNDRUMĂTOR ȘTIINȚIFIC
Prof. Goldbach Dumitru

ABSOLVENT: [anonimizat]
2020

2
CUPRINS

Introducere…………………………….. ………….. …………………… …………………………..3

Capitolul I -ELEMENTELE TEORETICE PRIVI ND PIATA…………. ……..4
1.1. Conținutul și tipologia pieței ………………… ……… ………. ………………….. …….4
1.2. Segmentarea pieței ………………… …………… ………………… …….9
1.3. Piața întreprinderii…. …………………………… ………………………………….. …..11
1.4. Piata produsului ………. …….. ……………………… ……………………………… …….14

Capitolul II .PRODUSUL ALIMENTAR TRADITIONAL……… ………….16
2.1. Noțiunea de produs alimentar tradițional -concepte si definitii ………..16
2.2.Tradiționalitatea – abordări conceptuale ………………………………. 17
2.3 .Atestarea produselor tradiționale la nivel național ……….. ………………..18
2.4.Protectia denumirii produselor alimentare tradiționale in UE…… .…21
2.5 Denumire de origine protejat a – DOP (pdo în engleza)……….. …………22
2.6. Indicatie geografica protejata – IGP (pgi în engleza)………. …… .…..22
2.7. Specialitate traditio nala garantata – STG………………… ………… …22

Capitolul III: PIATA PRODUSELOR ALIMENTARE TRADIȚIONALE
IN ROMANIA ………………………… …………………… ………………… .…….24
3.1. Consumul de produse alimentare tradițio nale românești …. ……………24
3.2. Studiul pietei produselor alimentare traditionale romanesti……… ……25
3.2.Studiul producătorilor de produse tradiționale românești ……….….26
3.4.Studiul concur enților ………………. ………………. ……… ……………………………2 9
3.5.Studiul clienților……………. ………………….. …………… …………………………… ..30

3

CAPITOLUL IV:PRODUSUL TRADITIONAL -MAGIUN DE PRUNE
TOPOLOVENI ………………… ……………………….. ………………………………… ………………… 31
4.1.Descriere ,reteta si metoda de preparare………… ………… .…………31
4.2 Ambalarea ,etichetarea si depozitarea produsului …………… .…..….33
4.3. Pretul produsului la raft pe piata din Romania …………… ….…… …36
4.4.Certificări de calitate………………………………………………… .…37
4.5.Mijloace de promovare ………………………………………… .……… 39
4.6.Magiunul de prune Topoloveni pe piata nationala………………… …40
4.7. Principalii competitori pe piata nationala…………………………….. 43
4.8. Cifra de afaceri a companiei Sonimpex ……………………………… ……44
4.9.Magiunul de Topoloveni pe piata international a……………………… 45
Concluzii ………………. ……………… …………….. ……………………….. …………………..47
Bibliografie ……………………………. ………………. ………… …………. ……………………48

4
INTRODUCERE

Producerea , fabricarea si distribuirea produselor agricole si alimentare ocupa un loc
important in economia nationala si a UE.De aceea este necesar a diversificarea produselor
agricole.
Promovarea produselor alimentare traditionale cu caracteristici spec ifice poate deveni
un salt important pentru economia rurala in special pentru zonele defavorizate sau la distante
mai mari fata de oras , atat prin cresterea veniturilor agricultorilor, cat si pentru stabilitatea
populatiei rurale in aceste zone care , in unele cazuri, au ramas aproape de populate sau cu o
populatie imbatranita datorita faptului ca tinerii ramasi in acolo nu au nicio sursa de venit.
Produsele alimentare traditionale reprezinta oglindirea trecutului in prezent iar
generatia actuala are dato ria morala de a transmite traditia catre generatiile viitoare.Studiul
privind fabricarea si distribuirea produselor alimentare t raditionale reprezinta un proce s
complex deoarece consumul si cererea de astfel de produse este din ce in ce mai mare.
In preze nta lucrare mi -am propus sa dezbat pe larg toate aceste aspecte.
Tema folosită ca bază pentru lucrarea de disertație a fost aleasă în urma aprofundării
cunoștințelor din anii de studiu.

Lucrarea este structurata pe 4 capitole care cuprind la randul lor alte subcapitole.
In capitolul I am incercat sa redau o privire de ansamblu asupra literaturii de
specialitate, si anume, nivelul de cu noastere teoretica in domeniul pietei produselor alimentare
traditionale romanesti .

In capitolul II am descris noțiunea de produs alimentar traditional,traditionalitatea
unui produs alimentar, elementele ce stau la baza atestatii unui produs si conditiile ce trebuie
sa le indeplineasca un produs traditional pentru a fi atestat.

In capitolul III ,am realizat o anali za privind piata produselor alimentare traditionale
in Romania,din punct de vedere al consumatorilor,producatorilor cat si al concurentilor.

In capitolul IV am realizat o analiza a produsului alimentar traditional „Magiun de
prune Topoloveni” pe piata nat ionala cat si international,dar si a indicatorilor contului de
profit si pierdere,si anume cifra de afaceri,in ultimii 4 ani.
Scopul acestei lucrari a fost de a

5
Capitolul I -ELEMENTELE TEORETICE PRIVIND PIATA

1.1. Conținutul și tipologia pieței

Piața este un mecanism care autoreglează balansul cererii și ofertei prin intermediul
prețurilor liber stabilite la produse și servicii. În această definiție dispare orice localizare
spațială, temporală sau materială, iar locul lor este ocupat de un model, care fixează metoda
de interacțiune a agenților economici.
Piața reprezintă spațiul economico -geografic in care se confruntă la un moment dat
ofertele și cererile unui bun economic, împreună cu ansamblul colectivităților, care
influențează starea și evoluția ac estora .Dar, indiferent de situație piața presupune existența
elementelor definitorii ale acesteia :
1. bun economic
2. spațiu economico -geografic
3. moment dat de timp
4. confruntarea dintre cerere și ofertă
5. ansamblu l de colectivități
Piața este o noțiune complexă cu multiple înțelesuri. Există mai multe definiții ale
pieței in momentul de fata , cum ar fi:
este spațiu l economic al confruntării între cerere și ofertă;
este locul de întâlnire a agenților economici în vederea schimbului de activităț i si
servicii ;
este spațiu l în care se formează prețul, unde care se cumpără și se vând bunurile
economice;
este locul de manifestare a conc urenței între agenții economici .
reprezintă ansambul tranzacțiilor, actelor de vânzare -cumpărare și al relațiilor so ciale
ce se stabilesc între producători si consumatori, în legătura cu obiectele supuse
tranzacției.
Piata poate fi privita la nivel mondial si global, ca suma a tuturor actelor de vanzare –
cumparare efectuate atat in interiorul cat si in exteriorul granit elor nationale.
Structura pietei
Structura interioara a pietei are un caracter foarte complex. Multitudinea sortimentelor
de marfuri c e formeaza obiectul actelor de vanzare – cumparare, natura diferita a partenerilor,
conditiile specifice in care se manifesta si se confrunta cererea si oferta, toate aceste elemente

6
intervin in combinatii diferite, dau pietei imaginea unui conglomerat de s ubdiviziuni care
poate fi descompus in trepte succesive.

Sunt patru structuri de piață analizate de regulă în teoria economică:
 piața cu structură de Concurență perfectă
 piața cu structură de monopol
 piața cu structură de oligopol
 piața c u structură de concurență monopolistică.

Structurarea pietei poate fi facuta si in functie de obiectul tranzactiilor care se practica
pe piata respectiva. Din ac est punct de vedere se definesc :
– piata bunurilor materiale;
– piata serviciilor.
Piata bunurilor materiale cuprinde:
– piata mijloacelor de productie;
– piata bunurilor de consum.
Piata mijloacelor de productie prezinta unele caracteristici datorate obiectului
actelor de vanzare -cumparare, naturii vanzatorilor si cumparatorilor. Aceasta pia ta cunoaste o
concentrare ridicata (datorita numarului limitat de parteneri), o preponderenta a mobilurilor
rationale in manifestarea cererii, o corelatie relativ stransa intre cerere si oferta iar
cumparatorii sunt, in cea mai mare parte, intreprinderile.
Piata bunurilor de consum este mult mai larga, iar subiectii reprezinta o masa
anonima de persoane fizice.
Diferentierea intre cele doua piete in ceea ce priveste obiectul vanzarii si natura
partenerilor, nu este una categorica; acelasi produs poate fi in talnit, atat ca un mijloc de
productie (zaharul, ca materie prima in industria produselor zaharoase), cat si ca un bun de
consm pentru populatie (zaharul, ca si aliment).
Subdiviziunile mentionate sunt proprii si piete i serviciilor.
Se deosebesc prin :
– piata serviciilor de productie;
– piata serviciilor de consum.

7
Oricare dintre cele patru subdiviziuni ale pietei are, la randul ei, o structura complexa,
fiind alcatuita dintr -un numar ridicat de piete specifice produselor (serviciilor) c e o
alcatuiesc; dif erentierea operata in structura pietei ajunge pana la piata produsului
(serviciului) care se constituie ca o sfera economica foarte concreta a carei cunoastere
prezinta o importanta deosebita pentru activitatea de marketing.
Nici piata unui produs (servici u) nu este omogena; si ea are structura sa interna fiind
alcatuita din segmente de piata.
Fractionarea pietei are la baza particularitatile in formarea si manifestarea cererii din
partea cumparatorilor, in frecv enta cererii, in nivelul exigentelor pentru calitatea si structura
ofertei, etc. Conturarea diferitelor segmente particulare ale pietei se realizeaza pe baza unor
astfel de criterii, cum ar fi:
 natura cumparatorului (persoana fizica sau persoana juridica)
 nivelul veniturilor
 comportamentul de cumpa rare.
In concluzie,s tudiul structurii pietei porneste de la imaginea globala a pietei ajungand
pana la componentele sale particulare si la diferite grade de profunzime in functie de scopul
practic urmarit.
In legatura cu structura pietei , sunt de mentionat , cel putin doua constatari:
– piata este un tot unitar : desi aparent izolate si interdependente, segmentele de piata nu sunt
decat parti interdependente ale unui tot organic;
– structura pietei are un caracter dinamic ; pe fondul cresterii generale a dimen siunilor pietei,
au loc ample transformari in structura acesteia.
De exemplu, in urma cu cateva decenii piata articolelor electrocasnice, mai ales
pentru segmentul cumparatorilor rurali, avea o structura relativ simp la, datorita diversitatii
simplistice a produselor din aceasta grupa. Tinand seama de perimetrul in care se desfasoara
confruntarea dintre cerere si oferta, piata cunoaste forme diferite de localizare, densitati
geografice diferite si particularitati ale continutului si modului de realizare a tr anzactiilor de
piata.
Tipologia pietei
Cunoasterea relatiei piata – spatiu prezinta o importanta deosebita atat pentru
producator cat si pentru intregul comert. Structurarea ofertei, logistica marfurilor, amplasarea
spatiilor de depozitare dar a punctelor de desfacere, organizarea vanzarilor etc., sunt direct
legate de teritorialitatea pietei, a spatiului economic -geografic unde urmeaza a se intaln i
cererea si oferta.
Într-un mediu concurențial și instabil, informația contribuie la reducerea riscului în
adoptarea deciziilor. De aceea, agentul economic trebuie să fie foarte bine informat cu privire

8
la caracteristicile pietei pe care acționează și să -și orienteze corespunzător propriile strategii.
Analiza pieței constă în culegerea tuturor infor mațiilor referitoare la aceasta.
Principalele tipuri de piată:
1. După natura economică a bunurilor care constituie obiectul tranzacțiilor:
 piata bunurilor si serviciilor;
 piata factorilor de productie ,care este formata la ra ndul sau din:
 piata resurselor naturale( inclusiv pama ntul),
 piata capitalului si titlurilor de valori,
 piata fortei de munca;
 piata monetara, financiara, etc.
Aceste piete nu reprezinta piețe unice, ci sunt constituite la ra ndul lor din alte piete.
De exemplu: piata bunur ilor si serviciilor cuprinde mai multe piete sectoriale ce
corespund bunurilor si serviciilor produse si cumparate in societate, grupate după diverse
criterii in categorii mai generale sau specializate (piata bunurilor de consum, piata
mijloacelor de produ ctie, piata serviciilor, piata automobilelor, piata rulmentilor,ect.).
Piata muncii nu este o singura piata ci tot atatea ca te domenii profisionale ex ista, iar
in cadrul acestora, cate specializari su nt, fiecare cu grad diferit.
2. Din punct de vedere al ex tinderii teritoriale exista:
 piata locală
 piata regional ă
 piata naționala
 piata mondială

3. Dupa raportul dintre cerere si oferta
 piata vanzatorului este pia ta in care cererea este mai mare dec at oferta
 piata cump aratorului ,este pia ta in care oferta este mai mare dec at cererea.
4. Dupa momentul activitatii de productie
 piata intrarilor (piata factorilor de productie) este piata in care se va nd si se cumpara
pamant capital sau elemente de munca

9
 piata iesirilor (piata marfurilor si serviciilor) este piata care vinde sau cumpara bunuri
economice.
5. Dupa momentul realizarii transferului
 piata de vedere ,este piata la care contractul de vanzare -cumparare a unui bun
economic sau servicii se incheie la vedere,iar livrarea acestuia se face in cel mult 2
zile lucratoare
 piata la termen ,este piata in care contractul de vanzare -cumparare a bunului economic
sau a serviciului se incheie intr -un moment, iar livrarea acestuia se face la o data
ulterioara ( de la 3 -6 luni) convenita de ambele parti
6. Din punct de vedere al densitatii:
 piata concentrata;
 piata diseminata.
7. Dupa g radul de apropiere fata de consumatori ,distingem urmatoarele tipuri de piete:
 pietei dispuse (comertul cu amanuntul)
 pietei concentrate (bursele de marfuri)
 piete unde nu e necesara prezenta vanzatorului (tranzactii pe internet,telefon,etc) .
8. Dupa locul unde se desfasoara actele de vanzare -cumparare,piata se imparte in doua
categorii:
-piata interna;
-piata externa.Pietele externe sunt cele ce alcatuiesc piata internationala.
9. Dupa structura lor teritoriala, pietele interne si externe pot fi:
– piete zonale sau locale;
– piete urbane sau rurale;
– piata mijloacelor de productie;
– piata litoralului;
– piata zonelor agricole etc.
Piata efectivă reprezintă dimensiunea actuală, de moment, a pietei unui produs sau
serviciu.
Piata potentiala reprezintă dimesiunea maximală la care poate ajunge piata unui
produs sau serviciu. Pentru a putea intelege mai bine diferenta dintre cele doua notiuni
trebuie sa avem in vedere term enii de consumatori si nonconsumatori.

10
Consumatorii sunt aceea parte a populatiei care in prezent utiliz eaza produsul.
Nonconsumatorii grupeaza aceea parte a populatiei care din diferite motive, in prezent
nu utilizeaza produsul.
Acestia pot f i impartiti in doua categorii:
1. noncosumatori relative
2. nonconsumatori absolute
Nonconsumatorii relative sunt aceea parte a nonsonsumatorilor care in prezent nu
utilizeaza produsul , dar pot deveni oricand consumatori intr -o perioada viitoare, in momentul
in care se inlatura obstacolul ce sta in calea consumului(exemple de obstacole: produsul nu
este cunoscut; ve niturile sunt insuficiente; considera pretul prea mare; nu este distribuit in
zona de unde cumpara alte produse, etc.)
Nonconsumatori absolute sunt aceea parte a nonconsumatorilor care in prezent nu
utilizeaza produsul si este foarte putin probabil sa se transforme in consumatori intr -o
perioada viitoare(obstacolul este de ordin obiectiv si poate avea ca origine probleme de ordin
fiziologic, religie, traditii).
Piata potentială cuprinde numărul de consumatori plus numărul de noncosumatori
relativi Pentru orice întreprindere, obiectul tranzacțiilor de vânzare -cumpărare îl reprezintă
bunurile și /sau serviciile pe care le produce, fiecare dintre acestea putând dispune de o piață
proprie .

1.2.Segmentarea pietei
Segmentarea pietei reprezinta totalitatea tehni cilor de fractionare, divizare a unei
populatii sau colectivitati date in grupuri functie de componenti care satisfac o anumita
conditie de fractionare, in functie de criteriile considerate.
Se considera ca, o piata are mai multe segmente de piata (S1, S2 …Sn) diferite ca
forma , marime si caracteristici. La randul lor, fiecare segment de piata este format din
microsegmente de piata, care pastreaza de regula caracteristicile segmentului de piata caruia
ii apartin, dar se diferentiaza prin anumite elemente specifice, locale.
Obiectivul politicii de segmentare este adaptarea produselor si serviciilor oferite (a
ofertei) la nevoile cumparatorilor (la cerere). Operatiunile de segmentare urmaresc
minimizarea deosebirilor in cadrul unui segment concomitent cu max imizarea diferentelor
dintre segmentele constituite.
Rezultatul scontat al segmentarii este penetrarea pietei in profunzime, ce se
concretizeaza in :
a) cresterea fidelitatii cumparatorilor fata de produsul considerat (mentinerea ratei de
ocupare);

11
b) o accentuata regularitate si/sau o mai mare intensitate a cumparatorilor (cresterea
ratei de intensitate);
c) o crestere efectiva a numarului de cumparatori ai aceluiași produs (cresterea ratei
de ocupare).

Segmentarea pie tii se poate face dupa figura1.2 .

Fig.1.2.S egmentarea pietei

1. Motivul pentru care clientul cumpara produsul:
 consumatorii finali (clientii) cumpara si utilizeaza produsul/serviciul pentru uzul
personal sau al gospodariei;
 consumatorii industriali, cumpara produsul/serviciul pentru uzul afacerii proprii.
2. Criteriul geografic:
 regional; continental; national; urba n/rural;
 climatic: Cald, rece, insorit, ploios, etc.
SEGMENTAREA CRITERIUL GEOGRAFIC
CARACTERISTICI
DEMOGRAFICE
CARACTERISTICI PSIHOLOGICE
CICLU DE VIATA PE PRODUS

12
3. Criteriul demografic:
 varsta: sub 6 ani, 12 -19 ani, 19 -34 ani, 34 -49 ani, 49 -65 ani, peste 65 ani;
 sexul: masculin si feminin;
 educatia: scoala primara, absolvent de liceu, absolvent de colegiu sau universitate;
 ocupatia: muncitor, somer, student, profesor, etc. religia: ortodox, catolic, protestant,
etc.
4.Criterii psihologice:
 clase sociale: saraci, clasa de mijloc, bogati;
 personalitate: ambitios, egoist, agresiv, sociabil;
 felul de viata: liberal, aventurier, oscilant, conservator;
5.Ciclul de viata a familiei:
 celibatar: persoane singure de diferite varste;
 tineri casatoriti fara copii;
 tineri casatoriti cu copii;
 cupluri casatorita vechi, avand/neavand copii dependenti;
 persoane batrane, singure, care lucreaza/nu lucreaza;
 persoane divortate, cu/fara copii.
Evaluarea fiecarui segment de piata va conduce la stabilirea "pietei tinta".
Teoretic, o oportunitate de pi ata exista in orice loc si in orice moment de timp in care
o persoana sau o firma are o nevoie sau o dorinta nesatisfacuta

1.3.Piata intreprinderii
Sfera si profilul pietei intreprinderii
Gradul efectiv sau potential de patrundere in consum (utilizare) a produselor sau
sericiilor unei intreprinderi specializate in producerea sau comercializarea lor defineste piata
intreprinderii.
In afara unor trasaturi comune care deriva din natura pietei de ansamblu in care se afla
incorporate, piata intreprinderii prezinta unele particularitati specifice in functie de tipul
interprinderii careia ii apartine, precum si de tipul concret al pietei la care se raporteaza.

13
In raport cu tipul intreprinderii, d eosebim:
 piata intreprinderii producatoare;
 piata intreprinderii comerciale;
 piata intreprinderii prestatoare de servicii.

Piata intreprinderii producatoare se distinge printr -o arie geografica foarte
larga, produsele intreprinderii fiind intalnite in con sum in aproape toate zonele tarii, ca si pe
pietele straine. Limitarea ariei geografice nu poate fi determinata decat de caracterul local si
restrans al cererii, iar in cazul unor marfuri cu caracteristici comune (marfuri alimentare in
special) de ratiuni economice si mai ales de necesitatea reducerii cheltuielilor de transport.
O alta caracteristica a pietei intreprinderii producatoare o reprezinta concentrarea in
anumite componente structurale ale pietei globale . Aceasta concentrare este datorata:
– profi lului intreprinderii producatore;
– gradului ridicat de specializare.
Prin obiectul sau de activitate, intreprinderea producatoare se inscrie in piata unui
anumit produs sau, daca profilul ei este mai larg, in pietele unui numar limitat de produse.
In stab ilirea si examinarea raportului cantitativ dintre piata intreprinderii si piata
produsului trebuie sa se tina seama de doua aspecte:
– masura in care intreprinderea acopera gama sortimentala a produsului respectiv; in
functie de posibilitatile tehnice pe c are le are, intreprinderea poate sa produca si sa trimita pe
piata toate sortimentele din gama produsului sau, daca are o specializare adancita,
intreprinderea se poate concentra doar pe producerea si vanzarea catorva sortimente.
– raportul dintre piata in treprinderii si piata produsului depinde si de numarul
intreprinderilor specializate intr -un anumit produs, deci, de numarul intreprinderilor
concurente. Cand o intreprindere detine monopolul productiei anumitor marfuri (situatie mai
rara), cele doua notiu ni se suprapun; in celelalte cazuri, piata intreprinderii este numai o
componenta a pietei produsului.
Exprimarea dimensiunilor pietei intreprinderii, a cotei pe care o detine in piata unui
produs se realizeaza prin utilizarea indicatorilor:
– volumul fizi c sau valoric al vanzarilor;
– numarul consumatorilor (utilizatorilor) care recurg la produsul respectiv.
Piata intreprinderii prestatoare de servicii . Aceasta piata se caracterizeaza prin
natura specifica a obiectului tranzactiei de piata -serviciu, in num eroasele sale forme si

14
variante. In plus, intreprinderile de acest tip realizeaza, deopotriva, productia si vanzarea
serviciilor; dubla lor vocatie, la care se adauga si natura specifica ofertei de servicii,
determinand abordarea intr -un mod special a piet ei intreprinderii.
Delimitarea geografica a pietei intreprinderii prestatoare de servicii are loc prin
modul de amplasare a unitatilor operative din subordine. Prin exceptie, intreprinderile de
turism nu -si amplaseaza unitatile in functie de locul de mani festare a cererii, ci de conditiile
naturale cultural -artistice, adica fata de elementele de baza ale ofertei turistice.
Exprimarea dimensiunilor pietei intreprinderii prestatoare de servicii se realizeaza
printr -o mare diversitate de indicatori; pentru o intreprindere de transport, de exemplu, piata
se exprima prin numarul de calatori transportati, pentru o intreprindere turistica prin numarul
de turisti deserviti.
Piata intreprinderii (comerciale) de comert interior .Raza de activitate nu se
identifica intotdeauna cu raza efectiva de atractie a intreprinderii comerciale si ca urmare, are
limite variabile.
Piata intreprinderii de comert interior se particularizeaza in functie de felul
intreprinderii, cu ridicata sau cu amanuntul, de stat sau cooperatista, judeteana sau
interjudeteana, urbana sau rurala etc.
Piata intreprinderii comerciale , se particularizeaza si prin specificul si modul cum
se manifesta, in cadrul ei, cele doua laturi corelative ale pietei – cererea si oferta. Prin
unitatile sale, intreprinderea ofera practic intregul sortiment de marfuri din profilul sau de
activitate; aceeasi oferta se intalneste in obiectul de activitate al mai multor intreprinderi
comerciale similare. In acelasi timp, cererea de marfuri care se adreseaza intrepr inderilor
comerciale este foarte variata, atat ca obiect cat si ca mode de manifestare.
Piata intreprinderii de comert exterior prezinta multe asemanari dar si multe deosebiri
fata de piata intreprinderii de comert interior si anume:
– sub aspectul ariei g eografice aceasta piata este foarte intinsa;
– oferta si cererea de marfuri sunt separate in spatiu, gasindu -si realizarea dincolo de
frontierele tarii;
– din punct de vedere al obiectului acestei piete, el se refera atat la bunuri de consum
cat si la bunu ri de utilizare productiva;
– prezinta un inalt grad de concentrare si un profil mai restrans
Agentii economici (societati comerciale, regii autonome, societati mixte etc.) isi
valorifica activitatea pe piata. Fiecare agent economic urmareste ocuparea unei anumite
pozitii pe piata, pozitie care sa -i permita realizarea eficienta a bunurilor si serviciilor oferite
de acesta spre vanzare. Pozitia ocupata pe piata depinde de:
– profitul si marimea unitatii
– experienta acumulata;

15
– activitatea de marketing desf asurata.
Piata unui produs se poate suprapune, integral sau partial, pe piata unei intreprinderi;
indiferent de gradul de suprapunere, intreprinderea, prin activitatea sa, se adreseaza unei piete
cu un obiect clar precizat.
1.4. Piata produsului
Sfera si d imensiunile pietei produsului
. Piața produsului reprezintă o secțiune a pieței globale în care se manifestă și se
realizează oferta și cererea pentru un anumit produs. La nivelul firmei piata reprezinta spatiul
economico -geografic in care aceasta este pre zenta cu produsele si serviciile sale, unde
potentialul sau uman, material si financiar ii confera o anumita influenta, un anumit prestigiu.
Obiectul actelor de vanzare -cumparare il formeaza bunurile si serviciile; fiecare
produs si serviciu isi are piata sa proprie care poate fi considerata ca o componenta a pietei
totale.
Pentru a -si realiza, in conditii de maxima eficienta, produsele si serviciile,
intreprinderea este interesata s a cunoasca:
 raportul in care se gaseste piata fiecarui produs fata de piata totala;
 cota-parte ce revine intreprinderii in cadrul pietei produsului respectiv;
 raporturile in care se gaseste piata unui anumit produs cu pietele celorlalte produse;
 caile de l argire a pietei produsului.
Cunoasterea pietei efective si a posibilitatilor de largire a pietei produsului necesita
studierea ei atat sub aspectul dimensiunilor cantitative cat si in plan calitativ.
Piata produsului se poate exprima prin intemediul mai mu ltor indicatori, intre care,
cei mai importanti sunt:
 volumul cererii;
 volumul ofertei sau al desfacerilor dintr -o perioada;
 numarul consumatorilor sau ponderea acestora in totalul utilizatorilor.
Daca avem in vedere un bun consum individual, dimensiunile pietei acestuia pot fi
evaluate, pornind de la faptul ca populatia totala careia i se adreseaza bunul respectiv,
cuprinde trei segmente:
a) consumatori efectivi (actuali) ai produsului – segment care formeaza piata real a
(efectiva) a produsului respectiv;
b) non consumatorii relativi ai produsului, adica cei care nu cumpara si deci, nici nu
consuma produsul din motive diverse (necunoasterea produsului, oferta necorespunzatoare

16
cererii individuale, venituri scazute); adit ionarea acestui segment consumatorilor efectivi,
contureaza dimensiunile pietei potentiale (non consumatorii relativi pot deveni, in viitor,
consumatori efectivi);
c) non consumatorii absoluti, reprezinta segmentul din cei care, nici in prezent si nici
in viitor nu vor consuma, motivatia fiind absenta nevoii c areia i se adreseaza produsul .
Componentele care definesc produsul , se pot grupa astfel:
– componente corporale – cuprind caracteristicile merceologice ale produsului si
ambalajul sau determinate de s ubstanta materiala a acestora si utilitate.
– componente acorporale – cuprind elemente ce nu au substanta materiala , cum ar fi
numele, marca, pretul, instructiunile de utilizare…
– comunicatiile privitoare la produs – cuprind ansamblul informatiilor t ransmise de
producator sau de catre distribuitor cumparatorului potential.
– imaginea produsului – semnifica sinteza tuturor reprezentarilor mintale de natura
cognitiva, afectiva, sociala si personala a produsului in randul consumatorului. Este o
componen ta motivationala, de natura subiectiva, ea este rezultatul felului in care un produs
sau o marca este perceput de catre utilizatorii sau clientii sai.
Produsul sau serviciul este punctul de pornire al strategiei de marketing, alaturi de
publicitate este c el mai vizibil element al marketingului.
Caile de extindere a pietei produsului
Evolutia pietei produsului are loc intre limitele sale efective si potentiale. Miscarea de
la nivelul atins la dimensiunile sale potentiale se poate realiza pe doua cai : extens iva si
intensiva .
Extinderea pe cale extensiva a pietei se infaptuieste prin sporirea numarului
consumatorilor (utilizatorilor) fie antrenand noi segmente in cadrul pietei potentiale, din
randul nonconsumatorilor relativi, fie practicand o concurenta verticala, adica, realizand o
extindere pe sama altor produse care satisfac aceleasi nevoi.
Extinderea pe cale intensiva a pietei, se realizeaza prin:
 cresterea cantitatilor consumate sau folosite de un individ, de la o familie sau de un
consumator productiv;
 scoaterea mai rapida din uz a unor bunuri de utilizare indelungata.
La produsele agroalimentare, aceasta cale are in vedere cresterea consumului pana la
limitele sale fiziologice (sau chiar fortarea acestora in societatea de consum).
In cazul ma rfurilor nealimentare, o asemenea limita este mai dificil de stabilit si ca
urmare, posibilitatile de crestere a pietei sunt mult mai mari.
Cele doua cai participa in proportii diferite de la un produs la altul, la extinderea
dimensiunilor pietei.

17
CAPITOLU L II. PRODUSUL ALIMENTAR TRADIȚIONAL
2.1. Noțiunea de produs alimentar tradițional -concepte si definitii
Produsel e alimentare tradiționale sunt un element esențial în dezvoltarea industriei
alimentare din mediul rural. Satul este, în mod firesc, asociat cu tradiția, iar alimentele aderă
la această tradiție care impune un mod arhaic de producție, ingrediente locale cât mai
naturale, dar și o rețetă t radițională, parte a specificului culinar local.
Produsele tradiționale reprezintă o componentă importantă a culturii romanești, a
identității romanești, a patrimoniului național.
Promovarea conceptului de produs tradițional a creat multă vervă, pentru mu lt timp.
Asociate, de regulă, cu calitatea, atât în ceea ce privește gustul, cât și calitățile nutritive ale
ingredientelor, alimentele tradiționale au devenit în scurt timp un titlu de care au profitat
micii sau marii producători din industria alimentară.

PRODUS TRADIȚIONAL -este un produs alimentar fab ricat pe teritoriul national:
 pentru care se u tilizează materii prime locale
 care nu are în com poziția lui aditivi alimentari
 care prezintă o rețetă tradițională
 detine o metota de producție și/sau de prelucrare și un pr ocedeu tehnologic
tradițional
 care se distinge de alte produse similare aparținând aceleiași categorii.

Figura 1 -Produse traditionale romanesti
Sursa foto -https://food -retail.agrointel.ro/ce -inseamna -produs -traditional -si-care-sunt-pasii -pentru -atestarea -unui-asemenea -alime nt/

18
2.2.Tradiționalitatea – abordări conceptuale
TRADIȚIONALITATEA – este considerată ca fiind elementul sau ansamblul de
elemente prin care un produs se distinge de alte produse similare apar ținând aceleiași
categorii alimentare .
De asemenea, tradiționalitatea nu se poate limita la o compoziție calitativă sau
cantitativă ori la un mod de producție stabilit printr -o reglementare comunitară sau națională
sau prin standarde voluntare; totuși, această regulă nu se aplică dacă reglementarea sau
standardul respectiv a fost stabilit în ve derea definirii tradi ționalității unui produs.
CONSUM RESPONSABIL ‐ denumeste o varietate foarte mare de forme de
consum etic sau bazat pe valori, fiind o reacție la implicațiile negative pe care le are un
consum indiferent la costurile sociale. Costurile sociale sunt opusul costurilor private, fiind
suportate de toți, nu doar de cumpărător, cum e cazul celor dintâi.
Exemple de costuri sociale: impactul asupra mediului înconjurător, impactul asupra
comunității, tratamentul companiei producătoare față de angajați etc.Costurile sociale sunt
adesea excluse din politica de piață a producătorilor si ofertanților de bunuri si ser vicii.
CONSUMUL LOCAL ‐ reprezintă o declinare a consumului responsabil,
prioritizând producătorii locali ca opțiune a consumatorilor. Susținerea producătorilor locali
generează în timp o comunitate solidară si autonomă. Nu orice consum local e responsabil ,
atât timp cat nu face referire la niste standarde suplimentare(economice, sociale sau de
mediu).

Figura 2 -Logo produse traditionale atestate
Sursa foto – https://www.bzi.ro/produsele -traditionale -atestate -prin-acest -logo-381333

19
2.3.Atestarea produselor tradiționale la nivel național
Pentru a putea înregistra produsul drept specialitate tradițională garantată, un
producător trebuie să depună, la sediul Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală
(DADR) a județului în care realizează produsul, o Cerere de Înregistrare, care include:
• caietul de sarcini
• o fotografie a produsului
• un buletin de analiză emis de Direcția Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor.
Atestarea unui produs traditional implica respectarea unui caiet de sarcini , care
trebuie sa contina:
 numele unic al produsului;
 descrierea caracteristicilor produsului;
 descrierea caracteristicilor materiilor prime, provenienta ace stora si indicarea
principalelor insusiri organoleptice, fizico -chimice si microbiologice;
 descrierea caracteristicilor ingredientelor folosite in procesul de fabricatie,
indicarea ingredientelor si a principalelor insusiri organoleptice, fizico –
chimice si microbiologice ale acestora;
 descrierea metodei de productie cu specific local si a procesului tehnologic
traditional;
 descrierea elementelor specifice privind ambalarea;
 descrierea elementelor care definesc specificitatea produsului finit;
 insusirile fiz ico-chimice;
 fotografia si descrierea desenului pe sectiune;
 modul de productie si/sau de prelucrare traditional;
 cerintele minime si procedurile de verificare si control al traditionalitatii
produsului;
 capacitatea de productie realizata;
 date, inscrisuri , referinte bibliografice cu referire la vechimea produsului.

20

Fig 3.Schema de calitate pentru produsele atestate

Cadrul Național Legal

ș Ordinul MAPDR nr. 690/2004 pentru aprobarea Normei privind condițiile și criteriile
pentru atestarea produselor tradiționale ‐ publicat în M.O. nr. 938/14.10.2004
ș Derogări ‐ ORDIN nr. 34 / 2008 pentru aprobarea privind acordarea de derogări unităților
care realizează produse alimentare ce prezintă caracteristici tradiți onale de la cerințele
menționate în Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 852/2004/CE
privind igiena produselor alimentare, precum și de stabilire a procedurii de acordare a
derogărilor și de înregistrare sanitară veterinară și pent ru siguranța alimentelor a unităților
în care se realizează produse alimentare ce prezintă caracteristici tradiționale ‐ M.O. nr.
313/22.04. 2008.
șProdusele alimentare ce prezintă caracteristici tradiționale, realizate în unitățile care dețin
atestat pe ntru fabricarea produselor alimentare ce prezintă caracteristici tradiționale și care
au solicitat și au obținut derogări de la cerințele menționate în Regulamentul Parlamentului
European și al Consiliului nr. 852/2004/CE privind igiena produselor alim entare și au fost
înregistrate sanitar veterinar și pentru siguranța alimentelor, se comercializează numai pe
piața națională.
șProdusele alimentare ce prezintă caracteristici tradiționale, realizate în unitățile care dețin
atestat pentru fabricarea pro duselor alimentare ce prezintă caracteristici tradiționale și care
au solicitat și au obținut derogări de la cerințele menționate în Regulamentul Parlamentului
European și al Consiliului nr. 852/2004/CE, pot fi comercializate în Uniunea
Europeană numa i dacă provin din unități autorizate sanitar veterinar, conform
reglementărilor legale în vigoare.

21
Principalele prevederi ale "Normei privind atestarea produselor tradiționale"
ș Pentru a figura în Registrul de atestare a produselor tradiționale, produs ul trebuie
să fie fabricat din materii prime tradiționale, să prezinte o compoziție tradițională sau un mod
de producție și/sau de prelucrare care reflectă un tip tradițional de producție și/sau de
prelucrare.
ș Înregistrarea nu este permisă în cazul unui produs a cărui tradiționalitate se
datorează:
‐ doar provenienței sau originii sale geografice;
‐ aplicării unei inovații tehnologice
. ș Pentru a fi înregistrat, produsul tradițional trebuie:
‐ să fie tradițional în sine (prin materia primă, tehnologie , rețetă);
‐ să exprime tradiționalitatea (prin ansamb lul de elemente:
organoleptice, fizico‐ chimice etc.).
ș Produsul tradițional nu poate fi înregistrat dacă:
‐ se referă doar la cerințe de ordin general utilizate pentru un ansamblu de produse ori
la cele prevăzute de o reglementare comunitară specifică;
‐ este înșelător, cum este în s pecial cel care se referă la o caracteristică evidentă a
produsului sau care n u corespunde caietului de sarcini ori specificației tehnice a produsului și
nici așteptărilor consumatorilor cu privire la caracteristici le tradiționale ale produsului.

Figura 4 -produs traditional atestat
Sursa foto -https://financialintelligence.ro/campania -traieste -natural -mananca -traditional -demers -de-promovare -a-produ selor –
traditionale -romanesti/

22
2.4.Protectia denumirii produselor alimentare traditionale la nivelul UE
În anul 1992 Uniunea Europeana a introdus un sistem pentru a proteja si promova
produsele alimentare traditionale si locale. S -a decis ca denumirile sa fie protejate si au fost
stabilite conditiile ce trebuie respectate pentru pastrarea caracterului special si traditional al
produselor.
Uniunea Europena protejeaza denumirile specifice ale produselor care sunt asociate
cu o anumita regiune geografica sau cu o metoda de productie.
UE a elaborat trei sisteme de calitate, asociate cu 3 ”sigle de calitate” (DOP, IGP,
STG). Primele doua au ca element distinctiv zona geografica, în timp ce cel de -al treilea este
asociat cu metodele traditionale de productie.
Producatorii certificati îsi pot marca produsele cu aceste sigle iar consumatorii pot
identifica produsele cu statutul “Denumirea de Origine Protejata” si “Indicatie Geografica
Protejata”. Aceste simboluri garanteaza autenticitatea productiei acestor produse alimentare
dintr -o anumita regiune sau datorita utilizarii unor metode speciale de productie.
Pentru a solicita protecția unei indicații geografice sau a unei denumiri de origine nu este
necesar ca în prealabil produsul să fie atestat ca produs tradițional , depunerea documentației
de înregistrare poate fi depusă direct.
Potrivit REGULAMENTULUI (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI din 20 martie
2006 privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor
agricole și alimentare: "denu mire de origine " sau " indicație geografică " reprezintă numele
unei regiuni, al unui loc specific sau, în cazuri excepționale, al unei țări, utilizat pentru
descrierea unui produs agricol sau alimentar. Pentru ca un produs agricol sau alimentar să
poata ave a o asemenea referință trebuie să îndeplinească un număr de condiții.
Sistemul de protectie a denumirilor produselor agricole si produselor alimentare
romanesti, similar celui din statele membre ale Uniunii Europene, permite producatorilor din
Romania sa s olicite inregistrarea si protectia denumirii in Uniunea Europeana.

Figura 4 -Logo DPO,ISG,STG
Sursa foto – http://www.ruralonline.ro/protejarea -produselor -traditionale -romanesti -pe-piata -interna -si-europeana_16 -03-2016

23
2.4.Denumire de origine protejata – DOP (pdo în engleza)
Se defineste ca fiind numele unei regiuni, al unui loc specific sau, in cazuri
exceptio nale, al unei tari, utilizat pentru descrierea unui produs agricol sau alimentar:
– originar din aceasta regiune, loc specific sau tara;
– a carui calitate sau caracteristici sunt în mod esential sau exclusiv datorate unui anumit
mediu geografic cu factori i sai naturali si umani;
– a carui productie, prelucrare si preparare au loc în aria geografica delimitata.
Materiile prime folosite trebuie sa provina numai din aria geografica definita, iar producerea,
procesarea si prepararea trebuie sa aiba loc numai î n aria geografica definita.
2.5.Indicatie geografica protejata – IGP (pgi în engleza)
Se defineste ca fiind numele unei regiuni, unui loc specific sau, în cazuri exceptionale,
al unei tari, utilizat pentru descrierea unui produs agricol sau alimentar:
– originar din aceasta regiune, loc specific sau tara
– poseda a calitate specifica, reputatie sau alte caracteristici care pot fi atribuite zonei
geografice respective,
– a carui productie si/sau prelucrare si/sau preparare au loc în aria geografica specific ata;
In cazul IGP (Indicatia Geografica Protejata) nu este obligatoriu ca toate fazele de fabricatie
sa se desfasoare în totalitate în zona geografica definita iar materiile prime folosite pot sa
provina si din a fara ariei geografice definite.
2.6.Specialit ate traditionala garantata – STG
Reprezinta un produs agricol sau alimentar traditional a carui specificitate a fost
recunoscuta de Comunitate prin înregistrarea lui în conformitate cu prevederile Regulamentul
PE nr. 1151 / 2012.
Pentru a fi înregi strata, denumirea trebuie sa fie specifica în sine sau sa exprime
specificitatea produsului agricol sau alimentar. Specialitatea traditionala garantata nu face
referire la o origine, dar pentru a obtine protectie, produsul trebuie sa aibe o compozitie
traditionala (reteta), sau un mod de productie traditional. Materiile prime sau modul de
productie trebuie sa confere caracterul traditional al produsului în raport cu alte produse.
Perioada minima de existenta a unui produs pe piata pentru a dobândi recunoasterea
este de 30 de ani. Astfel, în cazul denumirii de origine materiile prime folosite trebuie să
provină numai din aria geografica definită și producerea, procesarea, prepararea trebuie să
aibă loc numai în aria geografică definită, iar în cazul indicației geografice fazele de
fabricație nu trebuie să se desfășoare în totalitate în zona geografică definită, dar să aibă o
legatură cu teritoriul și să beneficiaze de notorietate.

24
România a reușit să înregistreze la nivel Uniunii Europene patru produse:
 Telemea de Ibănești -este primul produs românesc cu DOP – depus spre înregistrare în data
de 11.2013 și înregistrat în data de 15.03.2016) ꓼ
 Salam de Sibiu -IGP (depus spre înregistrare în 21.11.2014 și înregistrat în data de
19.02.2016) ꓼ
 Novac afu mat din Țara Bârsei -IGP (depus spre înregistrare în data de 20.11.2013 si
înregistrat în data de 06.04.2017) ꓼ
 Magiun de prune Topoloveni -IGP (depus spre înregistrare în data de 04.03.2009 și
înregistrat în data de 08.04.2011) ꓸ

Alte produse depuse spre î nregistrare la nivel european:
 Cașcaval de Săveni -IGP (depus spre înregistrare în data de 27.04.2017) ꓼ
 Scrumbie de Dunăre afumată -IPG (depus spre înregistrare în data de 26.10.2016) ꓼ
 Cârnați de Pleșcoi -IGP (depus spre înregistrare în data de 04.07.2016) ꓸ
Pentru a putea fi comercializat produsul protejat ca indicație geografică sau ca denumire de
origine trebuie să prezinte pe etichetă un element de control, acesta fiind simbolul comunitar
asociat.
Conform REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI din 20 martie
2006 privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor
agricole și alimentare numai un grup (prin “grup” se înțelege orice asociere, indiferent de
formă sau compo nența sa juridică, de producători sau operatori interesați de același produs
agricol sau alimentar) poate fi abilitat să depună o cerere de înregistrare. Un grup poate
depune cerere de înregistrare numai pentru produsele agricole sau alimentare pe care le poate
produce sau le poate obține.
În cazul în care o denumire desemnează o arie geografică trasfrontarieră sau o
denumire tradițională legată de o arie transfrontarieră, mai multe grupuri pot solicita o cerere
comună. Înregistrarea unei indicații geogr afice pe numele unei asociații de producători nu
constituie obstacol la înregistrarea aceleiași indicații de către orice altă asociație având
calitatea cerută de lege.
În cazul în care cererea de înregistrare se referă la o arie geografică situată într -un
anume stat membru, aceasta este adresată statului membru respectiv. Statul membru
examinează prin mijloace corespunzătoare dacă cererea este justificată și dacă îndeplinește
condițiile prezentului regulament.
În România, idicațiile geografice sunt protej ate prin înregistrarea la Oficiul de Stat
pentru Invenții și Mărcii și pot fi folosite doar de persoanele care produc sau comercializează
produsele pentru care indicațiile au fost înregistrate. Au calitatea de a solicita înregistrarea
unei indicații geogra fice asociațiile de producători care desfășoară o activitate de producție în
zona geografică pentru produsele indicate în cerere. O persoană fizică sau juridică poate fi
considerată un grup în conformitate cu prevederile Regulamentului Comisiei.
Este impo rtant de ințeles că obiectul protecției ( IGP și DOP ) îl reprezintă
înregistrarea și dobândirea denumirilor, nu a produsului în sine. Pot fi înregistrate doar
produsele agricole destinate consumului uman, excluzând din aceste categori vinurile și
băuturile spirtoase.

25
CAPITOLUL III. PIATA PRODUSELOR ALIMENTARE
TRADITIONALE IN ROMANIA

3.1. Consumul de produse alimentare tradiționale românești
Produsele alimentare tradiționale au câștigat recent teren în rândul
consumatorilor din lumea întreagă, datorită noilor direcții de remodelare a nevoilor
alimentare către preocupări mai complexe, precum siguranța alimentară sau protecția
mediului înconjurător.

Regiunea din Romania cu cel mai mare număr de produse tradiționale înregistrate este
Regiunea Centru,iar Re giunile cu cel mai mic numar de produse traditionale sunt regiunea
Vest si Sud -Vest. Aceasta situatie se justifica prin faptul ca,in ultima perioada,in zona,s au
infiintat mai multe asociatii de producatori,dar si printr -un oarecare avans economic al
regiu nii.
In Romania exista judete cu o bogata cultura si traditie in produc erea si atestarea
produse lor agroalimentare drept produse traditionale .
Studiile recente indică o definiție generală a produsului alimentar tradițional din
perspectiva consumatorului: un produs frecvent consumat sau asociat cu sărbători specifice
și/sau anotimpuri, transmis de la o generație la alta, obținut într -un anumit mod, în
concordanță cu patrimoniul gastronomic, procesat în mod natural, distins și cunoscut datorită
proprietățilo r sale senzoriale și asociate cu o anumită regiune sau o țară .
Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică, în 2018, România se afla
pe ultimul loc la consumul de fructe, cu doar 7 kg de portocale, 5 kg de mere și 2 kg de pere
pe cap de locuitor pe an, față de consumul mediu european de fructe care este de 57 kg. pe
cap de locuitor.

Figura nr. 3.1 : Frecvența de consum a produselor alimentare tradiționale 93%6%1%Frecvența de consum
2-3 ori/saptamana
2-3 ori/luna
2-3 ori/an

26
Piata de produse de manufactura romanesti a cunoscut o crestere semnificativa in
ultimii 5 ani, atat romanii, cat mai ales strainii, devenind din ce in ce mai interesati de
produsele autohtone.

Avantajele consumului de produse românești:
 sprijinirea producătorilor locali, regionali și naționali;
 susținerea locurilor de muncă pe care aceștia le crează;
 cetățenii își pot manifesta patriotismul local și pot perpetua tradiția prin consumul
produselor din imediate lor apropiere;
 produsele românești sunt autentice, naturale și indiscutabil mai proaspe te decât cele
din import;
 produsele românești au la bază un mod de producție mult mai ecologic, bazat mai
puțin pe îngrășăminte chimice și mai mult pe agricultura tradițională ”.

Figura nr. 3.1 : Motivația de consum a produselor alimentare tradiționale

3.2.Studiul pietei produselor alimentare traditionale romanesti
Piata pentru produsele traditionale romanesti creste de la un an la altul. Multe produse
traditionale romanesti au fost inregistr ate la Ministerul Agriculturii si cauta piata de desfacere
locala sau nationala.
In Romania, comercializarea acestor produse se face preponderent in targuri si piete,
doar un numar restrans fiind expuse pe rafturile marilor magazine. Acele produse cumuleaz a
insa vanzari anuale de peste 100 milioane de euro, conform statisticilor MADR.
 92% dintre consumatori se asteapta ca produsul traditional sa fie obtinut din
mater ii prime traditionale romanesti 39%
37%15%7%2%Motivația de consum
Beneficii pentru sanatate Calitate si garantii de certificare
Diversitatea culturala Traditii de sarbatori
Alte motive

27
 84% se asteapta ca inclusiv modul de prelucrare/productie sa aiba la baza un
procedeu traditional romanesc.

Figura nr. 3.2 : Structura produselor alimentare tradiționale în România

Sursa : Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, 2019

3.3.Studiul producatorilor de produse traditionale

Producătorii români încep să iasă la evenimente gastronomic internaționale, la târguri,
la cursuri și la prezentări. Perioada în care aceștia erau legați de zonele lor și își dedicau mai
tot timpul producției a apus, fiindcă acum cei mai mulți dintre ei participă la cu rsuri, la
traininguri, au consultanți de marketing și studii în domeniu.

Situatia produselor alimentare traditionale romanesti la sfarsitul lui 2019 a fost
discutata la o intalnire a unor reprezentanti GAL impreuna cu persoane , asociatii si fundatii
interesate de acest domeniu.
Produse romanesti cu indicatie geografica IGP, DOP, STG. In perioada martie – mai
a.c. au avut loc in 20 judete intalniri de lucru organizate de catre directiile agricole, ca urmare
a solicitarii conducerii MADR, tinand cont de obiectivul fixat prin programul de guvernare
referitor la inregistrarea unui numar de 14 produse cu indicati e geografica pana in anul 2020.
Din punctul de vedere al categoriei alimentare, cele m ai multe produse tradiționale
sunt cele din carne , urmate de produsele din lapte , produse de panificație, ,legume/fructe ,
bauturi alcoolice ,peste,bauturi nealcoolice și alte produse alimentare . Produse lactate
25%
Produse din
carne
39%Produse
panificatie
14%Peste
3%Bauturi alcoolice
5%Bauturi
nealcoolice
2%Legume si fructe
11%Alte produse
alimentare
1%CATEGORII DE PRODUSE

28
Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, cele mai multe produse tradiționale atestate
provin din:
 județul Brașov, respectiv 143 de produse, acesta fiind urmat de județele Maramureș
(56), Alba (46), Argeș (33), Satu Mare (26), Botoșani (23) și Covasna (20).
 În județul Galați, un producător a primit atestat pentru patru produse tradiționale
obținute din carne de porc provenită din fermele proprii: Mușchiuleț de porc
Ilinca, Cotlet haiducesc a lui Zamfir, Costiță afumată Ilinca, Cârnați de porc a lui
Ignat.
 La Caraș Severin, produsul tradițional cu atestet este pentru ”Cârnați din carne de
capră ca la Soceni”.
 În județul Buzău a fost acordat atestat de produs tradițional pentru ”Salamul Casa
Râmniceană” și pentru ”Cârnații crud -uscați Casa Râminceană”.
 Județele cu cele mai multe produse atestate conform rețetelor consacrate sunt Neamț,
Prahova, Sibiu, Argeș și Ilfov.

Tabel nr. 1. Numărul de produse tradiționale pe cele mai importante categorii și regiuni
geografice
Clasa de
produse
Regiuni Lactate Produse din
carne Panificație Legume,fructe,
conserve Băuturi
alcoolice
Moldova 95 188 18 14 0
Dobrogea 8 – 3 – –
Muntenia 482 89 36 2 62
Banat 14 32 36 1 2
Transilvania 344 232 328 10 160
Sursa: Prelucrare Oficiul național al produselor tradiționale și ecologice românești, 2019

Produsele tradiționale românești au un mare potențial de vânzare pe piețele externe,
acolo unde oamenii apreciază tradiția care st ă la baza acestor alimente. Ele reprezintă o
contraofertă viabilă la produsele similare din alte țări.

Cu toate acestea, in Romania , consumul de produse alimentare traditionale este mai
redus probabil din cauza pretului mai ridicat si de neincrederea consumatorilor in informatiile
cuprinse pe eticheta produsului.

29
3.4. Studiul concurentilor produselor alimentare traditionale
In urma unei analize efectuata asupra potentialilor concurenti pe care ii pot avea
intreprinderile din sectorul produselor alimentare traditionale , acestia sunt grupati in mai
multe categorii:
 Concurenții reprezentați de către întreprinderile din România ce au obținut atestatul
pentru produsele alimentare tradiționale pe care le fabrică. Această categorie de
concurenți este cea mai numeroasă .
 Concurenții reprezentați de către întreprind erile di n Uniunea Europeană ce produc și
vând în România produse alimentare tradiționale din țările lor, prin intermediul
lanțurilor de hy permarketuri.
 Concurenții reprezentați de către întreprinderile din România sau din exteriorul tarii,
ce realizează produse al imentare obișnuite ,la un pret mai redus, pentru a satisface
aceleaș i nevoi de hrană.
 Concurenții care practică o concurență neloială, utilizând diverse metode nelegale
pentru a obține avantajul competitiv pe piață,precum oferirea unor informatii gresite
despre caracterul tradițional al produselor, fără ca acestea să fie atestate și înregistrate
în Registrul Național al Produselor Tradiț ionale si folosesc pe etichete sau pe
ambalaje publicitatea produselor alimentare a unor termeni care induc
consumator ului ideea falsă de produs fabricat dupa metode și rețete tradiționale,
chiar dacă a fost fabricat în regim industrial .

Figura 3.4. Afis Concurenta Targ produse traditionale
Un alt tip de clasificare a concurentei pe
piata produselor alimentare traditionale poate
fi urmatorul:
 concurența dintre formatele cash &
carry și super/hypermarketuri/
discounteri;
 concurența dintre formatele cash &
carry si micile magazine de comerț
cu amănuntul;
 concurența dintre hyper /supermarketuri
/ discounteri si micile magazine de
comerț cu amănuntu l.

30
3.5. Studiul clientilor produselor alimentare traditionale

Rezultatele cercetarii realizate de compania Exact Cercetare si Consultanta arata
faptul ca 93% dintre consumatori au asteptari in privinta pr odusului traditional,sa fie obtinut
din materii prime traditionale romanesti, iar 85% se asteapta ca inclusiv modul de
prelucrare/productie sa aiba la baza un procedeu traditional romanesc.

Figura nr 3.5. Procedeu traditional romanesc
Sursa foto -https://www.economica.net/primul -produs -traditional -romanesc -atestat -paine_75380.html

Majoritatea consumatorilor considera ca un produs trebuie sa indeplin easca simultan
cele doua criterii pentru a fi considerat traditional.
Conform acestui studiu, principalele criterii pe care trebuie sa le indeplineasca un
produs alimentar pentru a fi considerat traditional romanesc sunt :
 absenta conservantilor si a E -urilor (29%),
 reteta traditionala (27%),
 sa fie natural, obtinut cu ingrediente naturale (23%),
 sa fie mentionata zona in care a fost produs initial (17%).

Profilul cumparatorului cu afinitate semnificativa pentru produsel e traditionale
cuprinde persoanele cu varsta intre 35 -54 ani, angajati cu functie de conducere sau studii
superioare.
Femeile si cei care locuiesc in orase mici (sub 50.000 de locuitori) cumpara mai des
alimente traditionale romanesti decat restul cumparatorilor.

31
In urma cercetarilor referitoare la clienti , analiza efectuata asupra acestora a pus in
evidenta faptul ca motivatia consumului de produse alimentare traditionale este influentata in
principal de doua motive , respectiv sarbatori si obisnu inta.

Tabel nr. 2 – sondaj privind perioada de cumparaturi saptamanala

Perioada din saptamana Retail modern Comert traditional
Luni -Miercuri 5 12
Joi-Vineri 11 7
Sambata -Duminica 45 4
In egala masura pe parcursul
saptamanii 33 70

Cele mai preferate produse alimentare traditionale sunt cele din categoria
preparatelor din carne fiind urmate produsele de panificatie , produsele lactate si produsele
din legume si fructe.
Cu privire la locul de unde sunt cumparate aceste produse , cerc etarile arata ca cele
mai multe sunt de pe piata locala , din minimarketuri , din gospodariile taranesti si foarte
putine din supermarketuri.
Consumatorii romani incep sa aprecieze calitatea si naturaletea produselor alimentare
traditionale fiind dispusi s a plateasca un pret mai mare pe un produs de calitate.

Interesul pentru produsele tradiționale se activează cu ocazia sărbătorilor (în special
cele religioase) și traduce o atenție acordată construirii, menținerii sau punerii în scenă a unei
identități na ționale sau locale.
Cererea de produse tradiționale a început să depășească aceste perioade festive și să
intre din ce în ce mai mult în practicile alimentare cotidiene, în special ca efect al globalizării,
dar și datorită politicilor de certificare a cal ității alimentelor.

32
CAPITOLUL IV-PRODUS TRADITIONAL ROMANESC – ,,MAGIUN UL
DE PRUNE TOPOLOVENI’’

4.1. Descriere,r eteta si m etoda de preparare
Magiun de Topoloveni este o varietate de magiun, fiind o mâncare specific
românească făcută din prune.
Din aprilie 2011, „Magiunul de prune Topoloveni” face parte din cele peste 1400 de
produse agricole și alimentare protejate de sistemul de calitate european al denumirilor de
origine protejată și indicațiilor geografice protejate, fiind primul produs român esc de acest
tip.
Descriere:
„Magiunul de prune Topoloveni” este un produs consistent, obținut din prune
recoltate la deplină maturitate, atent selectionate și apoi fierte în cazane speciale ,fără foc
direct, prin amestecare continuă cu agitatoare. Ca urmare a faptului că se indepărtează apa,
Magiunul de prune Topoloveni este bogat în fibre alimentare (34,2%) solubile și insolubile,
nu conține zaharuri adaugate sau orice alt tip de îndulcitori și a re aroma, gustul și savoarea
prunelor .
„Magiunul de prune Topoloveni” este certificat de către Institutul de Cercetări
Alimentare drept aliment funcțional, care consumat în mod curent contribuie la menținerea
stării optime de sănătate, prin aportul de mac roelemente, microelemente, macronutrienți,
micronutrienți (fitonutrienți, în special antioxidanți, vitamine, fibre alimetare) .
Poate fi consumat de la vârsta de 6 luni – când începe diversificarea alimentației; este
permis și persoanelor bolnave de diabet (cu recomandarea medicului curant) – grație indicelui
glicemic scăzut.

Figura nr 4.1. -Magiun de Topoloveni
Sursa foto – https://www.economica.net/avem -al-treilea -produs -cu-denumire -de-origine -protejata – 127628.html

33
„Magiunul de prune Topoloveni” este primul produs românesc certificat la nivel
european prin Indicația Geografică Protejată (IGP) .

Metoda de preparare:
Tradițională, atestată documentar din 1914; pentru a păstra integral calitățile nutritive
ale prunelor proaspete, magiunul de prune Topoloveni este preparat în cazane cu pereți dubli,
sub temperatură controlată de maximum 68 de grade Celsius, timp de 12 -14 ore, astfel încât
să se evapore toată apa. Datorită acestei metode de preparare, magiunul de Topoloveni nu are
nevoie de conservanți.
La fabricarea Magiunului de prune Topoloveni se folosesc prunele aflate la
maturitatea coacerii provenite din cultivarea de prune brumării (Prunus domestica L. Ssp
domestica) și din derivatele acestora: Stanley, Pitestean, Tuleu timpuriu, Tuleu gras, Grasa
ameliorata, Grasa Romaneasca, Bistriteana, Vinata Româneasca, Brumarii, Valcean,
Centenar, Pescarus, Dimbovita, Tomnatic i de Caransebes, Silvia, Boambe de Leordeni.
Fructele din aceste soiuri prezintă calitățile necesare pentru obținerea magiunului
datorită conținutului mare de glucide (zahăr natural) și vitamina C obținute prin deplina
maturitate a coacerii prunelor într -o perioadă lungă de timp, la o temperatură moderată
(blândă).

Aliment Functional —
100% natural, fără conservanți, fără aditivi alimentari, fără E -uri, fără zahăr adăugat

Figura nr.4. 1-Ingrediente
Sursa foto – http://www.ruralonline.ro/protejarea -produselor -traditionale -romanesti -pe-piata -interna -si-europeana_16 -03-2016

Compoziție:
 100% prune proaspete, bine
coapte, selecționate din cel
puțin 4 soiuri românești.
 100 de gr. de produs se prepară
din 500 de gr. de fruct.

34
Beneficiile consumului de „Magiun de prune Topoloveni”

Domnul prof. univ. dr. Gheorghe Mencinicopschi recomandă „Magiunul de prune
Topoloveni ” ca pe un ” dulce sănătos ”, cu efecte benefice asupra sănătății:
– oaselor, fiind indicat copiilor, adolescenților, femeilor pre – și postmenopauzale, bărbaților,
bătrânilor, datorită conținutului de bor (3,5mg/1000g) care previne apariția osteoporozei,
facilitează asimilarea calciului, magneziului și a vitaminei D, elemente foarte importante
pentru sănătatea sistemului osos;
– dinților, datorită conținutului de xylitol natural, care oprește demineralizarea dinților (nu
permite aderarea plăcii la dinți) ș i remineralizează dinții atunci când există deja carii formate;
– sistemului imunitar, prin creșterea rezistenței la infecțiile virale și bacteriene;
– sistemului nervos și muscular, datorită aportului natural ridicat de potasiu, magneziu,
glucide naturale , antioxidanți;
– are efect anti -stres, întărește mecanismele naturale de adaptare la stres și previne apariția
oboselii cronice;
– stimulează procesele naturale de detoxifiere, previne constipația, îmbătrânirea precoce,
oferind strălucire și tinerețe tenu lui;
– previne apariția diabetului de tip II (datorită indicelui glicemic scăzut, 38/100 gr produs), a
bolilor cardio -vasculare, a bolilor vasculare cerebrale, a unor tipuri de cancer (in special a
cancerului de colon), a bolilor Parkinson si Alzheimer.

4.2. Ambalarea ,etichetarea si depozitarea produsului
Ambalarea și depozitarea se realizează în zona delimitată, respectiv în orașul
Tolopoveni, pentru a menține neschimbate calitățile Magiunului de prune Topoloveni.
Procesul de maturare și uscare a Magiun ului de prune Topoloveni trebuie urmărit riguros.
Datorită acțiunii agenților fizico -chimici și biologici care acționează sub influența
aerului și căldurii din exteriorul butoaielor, culoarea, mirosul și gustul magiunului se pot
altera în cazul în care procesul de ambalare nu este cor espunzător.
Ambalarea Magiunului de prune Topoloveni se realizează în vrac și în borcane .
Ambalarea în vrac se face în butoaie în care se introduce o folie alimentară (sac PVC).
Butoaiele cu magiun se răcesc, se curăță margi nile sacilor PVC (folie alimentară), se pliază, se adaugă
un alt disc PVC (folie alimentară), după care se închid etanș cu capacele butoaielor.

35

Ambalarea în vrac este necesară deoarece se utilizează ca materie primă numai prun ele în
stare proaspată, care se achiziționează într -o perioadă scurtă de timp, de până la 60 de zile pe an (1 5
august -maximum 15 octombrie) si nu este supusă procesului de pasteurizare.

Figura n r.4.2-Ambalarea in vrac
Sursa foto -http://old.madr.ro/pages/industrie_alimentara/caiet -de-sarcini -update -mai2010.pdf

Pentru ambalarea în borcane de sticlă , șarja de Magiun de prune Topoloveni se dozează
automat (pe o linie de ambalare) în acestea, se capsează și apoi se direcționează către pasteurizare
astfel:
— pentru borcanele de 350 g se respectă următoarea formulă: ridicarea tem peraturii la 100 °C în 15
min., menținerea acesteia 25 min. și r evenirea în 15 min.;
— pentru borcanele de 800 g se respectă următoarea formulă: ridicarea tem peraturii la 105 °C în 15
min., menținerea acesteia 45 min. și revenirea în 15 min.
Borcanele cu Magiun de prune Tolopoveni se scot din autoclavă, se așază în cont ainere și se
depozitează în spatial special amenajat, respectiv depozite curate, răcoroase (max. 20 °C), bine
aerisite, ferite de îngheț, fără mirosuri străine.

36

Figura nr.4.2 -Ambalarea in borcane
Sursa foto -http://old.madr.ro/pages/industrie_alimentara/caiet -de-sarcini -update -mai2010.pdf

Opărirea prunelor, concentrarea marcului de prune și ultima fază a procesului de obținere a
Magiunului de prune Topoloveni, respectiv ambalarea în vrac (butoaie), presupun perioade lungi de
timp caracteristice Magiunului de prune Topoloveni.
Fiecare ambalaj poartă eticheta producătorului. Aceasta trebuie să conțină denumirea
„Magiun de prune Topoloveni”. După înregi strarea comunitară, cuvintele „indicație geografică
protejată” sau abrevierea IGP trebuie să apară pe eticheta ambalajului, lângă denumirea produsului:
„Magiun de prune Topoloveni”. În partea dreaptă a etichetei se trece marca de certificare produs
„CERTIND SA” a organismului de inspecție și certificare.

Norme specifice privind etichetarea:
 Etichetarea are loc în spațiul de depozitare și se realizează în conformitate cu
legislația în vigoare.
 Fiecare ambalaj poartă eticheta producătorului. Aceasta trebuie să conțină denumirea
„Magiun de prune Topoloveni”.
 După înregistrarea comunitară, cuvintele „indicație geografică protejată” sau
abrevierea IGP trebuie să apară pe eticheta ambalajului, lângă denumirea produsului:
„Magiun de prune Topoloveni”.

37
4.3.Pretul produsului la raft pe piata din Romania

Compania deține o fabrică de prelucrare și conservare a fructelor și legumelor în
Topoloveni, județul Argeș, cu o capacitate de producție de 1.000 de tone de produse
conservate, o fabrică în care 27 de angajați produc magiun, dulcețuri, zacuscă și pastă de
roșii.
Pretul de vanzare al produsului difera de la comerciant la comerciant,si anume:
 În magazine le proprii din București și în magazinul online al Sonimpex
Topoloveni, un borcan de ma giun de prune de Topoloveni de 350 de grame se vinde
cu 11 lei
 În magazinele online ale retilerilor Mega Image și Carrefour același borcan de
magiun de prun e de Topoloveni costă 17,2 lei.
 In hypermarketurile Auchan ,pretul de vanzare al produsului este de 16,50 lei
 In maganizinele fizice si online E -mag pretul este de 20 lei

Figura nr.4.3 -Logo magazine
Sursa foto: https://www.google.com/search?q=sigla&tbm

38
4.4.Certificări de calitate

Figura nr.4.4 -Certificarile de calitate ale magiunului
Sursa foto – http://www.magiun -sonimpex.ro/despre -magiun/

Multiplele premii și certificări internaționale obținute până în prezent de Magiunul de
prune Topoloveni îi atestă calitățile de excepție atât în ce privește latura nutrițională –
conținutul, cât și pe cea gastronomică – gustul, aspectul, textura. Toate ac este recunoașteri
sunt acordate unui produs cu o rețetă tradițională străveche, singura aplicată în Fabrica de
Magiun Topoloveni: UN SINGUR INGREDIENT (prunele proaspete) prelucrat la
temperatură menajantă.
Certificarile de calitate acordate Magiunului de prune Topoloveni
– Protected Geografical Indicatio n (EU) – Comisia Europeană a acordat Magiunului de
prune Topoloveni certificarea de Indicație Geografică Protejată, prima certificare de acest fel
acordată unui produs tradițional românesc.
”Specialitatea românească este acum una dintre cele peste 1000 de denumiri de produse
protejate, în conformitate cu legislația de protecție a indicațiilor geografice, denumirilor de
origine și a specialităților tradiționale” se menționează în declarația oficială a Comisi ei.
Publicarea brandului ”Magiun de prune Topoloveni” în Jurnalul Oficial al U.E.
reprezintă o recunoaștere a autenticității, a tradiției, a istoriei, a reputației și a excepționalelor
calități ale produsului, plasându -l în categoria premium a dulcețurilor din fructe.
– „Superior Taste Award ”, Institutul pentru Gust si Calitate Bruxelles (ITQI), 2010, 2011.
In anii 2013 si 2014 Magiunul de prune Topoloveni a primit din partea ITQI doua din
maximum trei stele de aur, ceea ce inseamna ca produsul a fost apreciat ca avand „un gust
remarcabil” .
– Official Supplier of Royal House of Romania (Furnizor oficial al Casei Regale a
Romaniei)
– Ambassador of the “Romanian traditional taste “- (brandul turistic al Romaniei – oferit
de Ministerul Turismului, po stat pe eticheta produsului)
– Certificat ”Atestarea Calității” – Centrul Național de Teste Comparative

39
– Produs tradițional recomandat de BIO ROMÂNIA .
– Cod NATO : NCAGE: 1A64L
– Certificat KOSHER
– Magiunul de prune Topoloveni – ambasador al bunului gust românesc
– Certificat HALAL , atat pentru magiunul de prune Topoloveni cat si pentru unitatea de
productie

Figura nr 4.4 :Magiunul de prune Topoloveni premiat la consurs
Sursa foto – http://www.magiun -sonimpex.ro/2017/05/30/magiunul -de-prune -topoloveni

– Magiunul de prune Topoloveni poate face parte din dieta pacientului cu diabet zaharat, se
arată în concluziile unui studiu efectuat la Institutul pentru Diabet, Nutriție și Boli Metabolice
“N. C. Paulescu”.
-August 2015 – Magiunul de prune Topoloveni a pri mit o stea la Great Taste Awards in Marea
Britanie
-Magiunul de prune Topoloveni este multiplu premiat “Superior Taste Award” de către
Institutul Internațional pentru Gust și Calitate Bruxelles. De -a lungul timpului,
– Magiunul de prune Topoloveni cu sprijinul UE a devenit protejat în state precum Canada și
Japonia .

40
4.5.Mijloace de promovare
Încă din 2010, Sonimpex este furnizor al Casei Regale al României. Acest statut a fost
printre principalii piloni de promovare, membrii Casei Regale fiind promotorii calității
produsului, făcându -l totodată cunoscut în rândul consumatorilor.

În România, ca de altfel și pe alte piețe, compania a întâmpinat două probleme: pe de
o parte criza care limitează consumul și în cazul magiunului de Topoloveni, absența unui alt
producător la acelasi nivel calitativ, cu care consumatorii să facă o comparație a prețurilor.
Participarea la târgurile tradiționale a reprezentat una dintre modalitățile prin care
reprezentanții companiei au convins cumpărătorii de calitatea produselor. Prin oferirea
produsului la testat fiecărui cumpărător și prin menținerea unei relații în parte cu fiecare,
vânzările au crescut de la câteva sute de borcane la câteva sute de mii.
 Magiunul de Topoloveni a participat pentru a patra oară consecutiv la Expoziția
Internațională „ Săptămâna Verde „ de la Berlin.
 Participa la Târgul de Crăciun din Piața Universității, Târg de Moș Nicolae la Breaza,
Târgul Slow Food la Brașov.
 Magiunul de Topoloveni a ajuns in lista de bucate a NATO, devenind astfel unul din
deserturile naturale care vor indulci viata soldatilor din bazele Aliantei. Dupa ce
analizele din laborator au dovedit ca este un energizant natural, recomandat in
perioadele de stres si oboseala, oficialii din domeniul apararii au analizat toate
buletinele de control si i -au acordat “codul NATO de agent economic”. Asta
inseamna ca, din punct de vedere calitativ si nutritional, produsul facut doar din
prune romanesti corespunde normelor dupa care se face meni ul soldatilor.
 Primul produs românesc protejat de Uniunea Europeană, Magiunul de Topolonevni,
va fi promovat intens în anul 2020 în Vietnam și Emiratele Arabe Unite, cu ajutorul
unor fonduri europene de 775.000 de euro.
 De asemenea, firma românească va p articipa la târguri și expoziții în Japonia, SUA și
Brazilia, ca membră a Patronatului Romconserv.
Recunoașterea eforturilor societatii pentru a obține protecție, atât pentru produs, cât și
pentru toponimul Topoloveni, au condus la realizarea unui film de 30 de secunde, video care
a obținut 2,7 milioane de vizualizări la nivelul Uniunii Europene.
Magiunul de prune Topoloveni a reprezentat un cadou prețios oferit de Președinția
României, Guvernul României, Senat sau Parlament.

41

Figura nr 4.5 . Primul Titlu de Furnizor al Casei Regale
Sursa foto – https://www.wall -street.ro/articol/Legal -Business/181217/ -magiunul –brandului -magiun -de-topoloveni -la-nivel –
european.html#gref

Promovarea asiduă și continuă realizată, an de an, din fonduri proprii au atras la
fabrica din Topoloveni nu numai autorități lo cale, ci și ambasadori din Elveția, Israel sau
Polonia.
În anul 2013, Sonimpex a intrat într -un program de promovare finanțat din fonduri
europene, primind aproape un milion de euro pentru promovare în țări extra -comunitare,
respectiv în Elveția, Norvegia și Rusi a, program care s -a desfășurat pe o perioadă de trei ani.

4.6.Magiunul de prune Topoloveni pe piata nationala
Reputația de care se bucură Magiunul de prune Topoloveni, este dovedită de articole de
presă și publicații (lucrări de specialitate) editate frecvent în presa locală și națională
(Jurnalul Național, Adevărul, Mondez Chanel, Gandul, Capital) și de premiile primite încă
din anul 2002 prin participarea la expoziții, respectiv Salonul Național de conserve, organizat
de Uniunea Generală a Industriașilor din România (Premiul de Excelență Marca de Aur –
Magiun).
 Magiunul de prune Topoloveni a fost premiat în anul 2010 de către ITQI
(Internațional Taste & Quality Institute).
 În perioada 2008 – 2010 au fost realizate emisiuni în mass -media locală și națională
cu tematici distincte pentru promovarea calităților specifice ale Magiunului de prune
Topoloveni.

42
Autentic itatea Magiunului de prune Topoloveni este continuată și prin păstrarea metodei
de promovare prin vânzarea în târguri asemănătoare târgului Topolovenilor.
Intreprinderea Sonimpex Topoloveni a produs anul trecut aproximativ 170 tone produs
finit,ceea ce in seamna echivalentul a 6 000 -7 000 borcane de magiun,dulceata sau zacusca.
Magiunul de prune Topoloveni este present in numeroase targuri de produse
traditionale,printer care:
 Târgul de Crăciun din București – 28 noiembrie – 26 decembrie 2019
 Târgul Mierii din Câmpina în perioada 14 -16 februarie 2020
 Festivalul Dulceții de la Brebu (31 august – 1 septembrie 2019)
 Târgul de Sfânta Maria – 10 – 19 august 2019, Piața Vasile Milea din Pitești
 Târg ul de carte Gaudeamus , 16 noiembrie -Romexpo,Bucuresti

Figura nr.4.6
Sursa foto – http://www.magiun -sonimpex.ro/2017/05/ 30/magiunul -de-prune -topoloveni

43
4.7. Principalii competitori pe piata nationala
Principalii competitori ai Sonimpex Topoloveni sunt companiile producătoare de
conserve din fructe și legume prezente în rețelele de retail modern, precum :
 Râureni
 Mib Prodcom (marca Arovit)
 Contec Foods (marca Olympia)
 Mandy Foods
 Magiunul de prune Sympathica din lanțurile Lidl

Figura nr.4.7. -Magiun de prune competitor
Sursa foto: https://www.bursa.ro/concurenta -neloiala -a-afectat -afacerea -magiunului -de-
topoloveni -62357423

Prelucrarea și conservarea fructelor și legumelor este o industrie de peste 1,9 mld. lei,
care în 2019 număra 487 de companii, conform celor mai recente date publicate pe site -ul
Ministerului Finanțelor.

44
4.8. Cifra de afaceri a companiei Sonimpex

Tabel nr. 3 –Indicatori din contul de profit si pierdere al companiei -RON
Indicatori din
Contul de
Profit si
Pierdere
2014

2015
2016
2017
2018
Cifra de afaceri 3.427.325 3.289.342 3.803.483
3.234.665
4.518.389
Total venituri 4.921.794 3.525.842 4.028.508 12.902.140 4.595.344
Total cheltuieli 5.258.828 3.855.714 7.212.237 6.952.872 4.529.708
Profit/pierdere
neta -337.034 -329.872 -3.183.729 5.897.787 29.208
Sursa: https://www.topfirme.com/afacere/sonimpex -topoloveni -srl/yfjkie8it/
Cifra de afaceri a societății a crescut în ultimul an, creșterea fiind datorată atât
refinanțării societății cu sprijinul CEC Bank, cît și creșterii exportului prin deschiderea pieței
canadiene.

Figura 4.8.Reprezentarea grafica a cifrei de afaceri a companiei

Analizând situația financiară a societății,observăm urmatoarele:
Cifra de afaceri a crescut cu aproximativ 6,5% atât în 2016,cât și în
2018,comparativ cu anul 2014
Veniturile totale au înregistrat cea mai mare crestere în anul 2017
Profitul brut a înregistrat o scădere semnificativă în anul 2017, față de anul
2014

45

4.9.Magiunul de Topo loveni pe piata internationala
Unul dintre cele mai promovate produse alimentare românești este,Magiunul de
Topoloveni, brand al companiei Sonimpex Serv Com.,fiind primul produs românesc cu
indicație geografică protejată, titulatură obținută în 2011 care i -a permis companiei să
acceseze fonduri europene pentru a se promova.
Concursurile internaționale de gust și calitate la care a participat Sonimpex
Topoloveni au adus magiunului Două Stele Michelin din maximum trei, fiind pentru prima
dată în istoria indu striei alimentare când un producător român, cu capital 100% românesc,
primește o asemenea recunoaștere.
Sonimpex a beneficiat astfel, în ultimii trei ani, de mai multe proiecte cofinanțate de
UE:
 "Promovarea produselor DOP/IGP în SUA și în Orientul Mijloc iu" derulat în perioada
2014 -2017 și având drept țintă state precum SUA, Emiratele Arabe Unite, Arabia
Saudită
 "Eureka: Descoperiți comorile Europei" – ce presupune desfășiurarea unor acțiuni de
promovare în perioada 2013 -2016 în țări precum Norvegia, Elve ția și Rusia.
 În urma accesarii acestor fonduri, beneficiarul a încheiat un contract în anul 2015 cu
un partener din Norvegia, contract care nu a produs efectele scontate
 Specificul alimentar autohton privind consumul tradițional de magiun s -a accentuat și
prin prezentarea(degustarea) produsului la târguri și expoziții naționale și
internaționale (Săptămâna Verde -Berlin,Fruit Logistica – Berlin, Alimentaria –
Barcelona).
 La Institutul Internațional de Gust și Calitate de la Bruxelles, Magiunul de Topolove ni
a primit 2 Stele Michelin – din maxim 3
 La Monde Selection, tot din Bruxelles au fost medaliați cu bronz și argint pentru
Dulceața fără zahăr adăugat sau aditivi, dulceață obținută conform unui brevet
internațional de invenție.
 Magiunul de Topoloveni a fost promovat in Elvetia, Norvegia si Rusia, pe o perioada
de trei ani, respectiv 2013 -2016, dupa ce reprezentantii companiei Sonimpex si cei ai
Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) au semnat contractul de
finantare din fonduri euro pene in valoare de 981.613 euro.
 Uniunea Europeană a asigurat protecția în Canada, Japonia și în Republica Singapore
.
 Ca urmare a acestor demersuri s -a realizat exportul Magiunul din prune Topoloveni în
Canada.

46

Contracte realizate peste granițe
Potrivit APIA, anul trecut ,compania a realizat:
 un singur export în SUA și a încheiat un contract cu un distribuitor din
Kuweit.
Din SUA se așteaptă feedback -ul pieței,pentru a putea patrunde pe piata din Kuweit
iar pe piața din Kuweit este foarte greu d e pătruns.
 La sfârșitul lunii aprilie 2016, s -a încheiat un contract cu un distribuitor din
Quatar . Pentru a exporta în Emiratele Arabe Unite, beneficiarul a obținut
certificatul Halal".
Pentru programul dedicat pieței americane, bugetul stabilit pentru Sonimpex a fost de
peste 544.200 de euro, iar pentru Eureka valoarea totală a proiectului este de aproximativ
981.000 de euro, potrivit informațiilor companiei.
 Cu Japonia a fost încheiat un Acord Comercial de liber schimb pentru Magiunul de
Topoloveni.
 Sonimpex Topoloveni a primit protective si în Republica Singapore. Astfel, s -a
realizat un Acord Economic prin care s -au elimina taxele pentru producător,ceea ce a
condus la obținerea unor contracte de export avantajoase.

47
CONCLUZII
1. Principala problemă a pieței de profil este asigurarea materiei prime, atât ca volum
necesar cât și ca preț.
2. Studiul calității produselor și a serviciilor, precum și educația consumatorului și a
producătorului, permit dezvoltarea unor atitudini prin asumar ea de valori care vizează
calitatea.
3. Prin consumul produselor românești putem încuraja producătorii români să
comercializeze propriile produse, iar noi să redescoperim gustul și diversitatea
autentic românească, atât de benefică sănătății.
4. Consider că,Româ nia va avea oportunități enorme pe piața europeană, dacă se va reuși
să obținerea protecție i pentru cât mai multe produse tradiționale, oportunități legate de
piață sau pentru obținerea finanțărilor pentru promovare.
5. Acest produs (M agiunul de Topoloveni) a devenit un brand european de mare succes. Din
studiul informațiilor despre acest produs, ne reamintim de rețetele tradiționale românești de
conservare a fructelor și conștientizăm faptul că a face conserve tradiționale de fructe în casă
poate fi o activitate practică, constructivă, chiar de succes.
6. Magiunul de prune Topoloveni are cea mai mare cota de piata, fiind unic. Intr -adevar
vanzarile au scazut drastic din cauza falsurilor magiunuri promovate la preturi foarte
mici, dar cu pr ofit foarte mare, nefiind obtinute din prune proaspete, fara nimic
adaugat.
7. Timp de 5 ani, între anii 2011 și 2016, a fost singurul produs din România cu
certificarea Indicație Geografică Protejată pentru tradiționalitate, autenticitate și
unicitate, in st ate precum Canada, Republica Singapore si Japonia.
8. Este produsul companiei Sonimpex Topoloveni multiplu premiat “Superior Taste
Award” de catre Institutul International pentru Gust si Calitate Bruxelles,inclusiv
Great Taste Marea Britanie.
9. Pentru promovare a magiunului din prune Topoloveni, au fost investiți in perioada
2013 -2015 circa un milion de dolari, investițiile fiind realizate strict în promovarea
magiunului în cele cinci zone ale lumii – Norvegia, Elveția, Rusia, Statele Arabe și
America de Nord.
10. Cifra de afaceri a societății a crescut în ultimul an, creșterea fiind datorată atât
refinanțării societății cu sprijinul CEC Bank, cît și creșterii exportului prin
deschiderea pieței canadiene.
11. Compania Sonimpex Topoloveni,producatorul Magiunului de prune T opoloveni, nu a
evoluat, din punct de vedere financiar, pe măsura calității produselor, din cauza
concurenței neloiale din țară.

48
BIBLIOGRAFIE

1. Zbuchea Alexandra, Ghid esențial de promovare, Editura Tritonic, 2012;
2. Guerrero, L., Claret, A., Verbeke, W., En derli, G., Zakowska -Biemans, S.,
Vanhonacker, F., Issanchou, S., Sajdakowska, M., Signe Granli, B., Contel,
M., Hersleth, M., și Scalvedi, L., 2010. Perception of traditional food
products in six European regions using free word association. Food Quality
and Preference , 21, pp 225 –233.
3. Balaure Virgil, coord., Marketing editia a II -a, Editura Uranus, 2003;
4. Adrian. Tanase, Diana Tanase, Tipuri de piete si modalitati de formare a
pretului , Editura Economica,2013;
5. Mihai Papuc,Simona Kakso,Alexandra Zbuchea, Cercetari de marketing,
Editura Lumina Lex,anul publicării 2004;
6. Georgescu N. -Analiza bilanțului contabil ,Editura Economică,București,2009;
7. Violeta Radulescu ,Marketingul serviciilor de sanatate ,Editura Uranus,anul
2009;
8. Dan Alexandru Smedescu, Comunicarea de marketing in servicii, Editura
Universitară,2018

***Bilanțuri Contabile de la S.C.SONIMPEX S.R.L, în perioada 2014 -2018
***Conturi de profit și pierdere de la S.C.SONIMPEX S.R.L, în perioada 2014 -2018 ;
***https://www.madr.ro/docs/ind -alimentara/documentatie -2016/CAIET -DE-SARCINI -2016 –
Magi un-de-Prune -Topoloveni.pdf
***https://eur -lex.europa.eu/legal -content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52018XC0119(02)&from=DE
***www.lumeasatului.ro
***https://magiundetopoloveni.wordpress.com/
***http://www.magiun -sonimpex.ro/2015/04/30/magiunul -de-prune -topoloveni -sarbatoreste -4-
ani-de-la-certificarea -igp/

0