INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 3 CAPITOLUL I CONTABILITATEA… [619422]

CUPRINS
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 3
CAPITOLUL I CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU FURNIZORII ȘI
CLIENȚII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 4
1.1.NOȚIUNI GENERALE PRIVIND DATORIILE ȘI CREANȚELE
COMERCIALE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 4
1.2. DOCUMENTE PRIVIND EVIDENȚA DECONTĂRILOR CU TERȚII ………. 6
1.3 EVIDENȚA CONTABILĂ A DATORIILOR ȘI CRE ANȚELOR
COMERCIALE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 9
1.4. REDUCERI COMERCIALE ȘI FINANCIARE ………………………….. …………… 15
1.4.1.ASPECTE GENERALE ………………………….. ………………………….. ………….. 15
1.4.2. TRATAMENTUL CONTABIL AL REDUCERILOR DE PREȚ …………. 16
1.4.3. REDUCERI DE PREȚ ACORDATE ÎN MOMENTUL FACTURĂRII .. 17
1.4.4. REDUCERI DE PREȚ ACORDATE DUPĂ FACTURARE ……………….. 19
1.4.5. REDUCERI DE PREȚ COMERCIALE ………………………….. ………………… 19
1.4.6.REDUCERI DE PREȚ FINANCIARE ………………………….. ………………….. 20
1.4.7. REDUCERI DE PREȚ ACORDATE PENTRU FACTURI ANTERIOARE
ȘI ÎNSCRISE ÎN FACTURI ORDINARE ULTERIOARE ………………………….. …………. 20
1.4.8. TRATAMENTUL FISCAL AL REDUCERILOR DE PREȚ ………………. 21
CAPITOLUL II STUDIU DE CAZ REALIZAT LA S.C. ROXOR SUPREME
S.R.L. PRIVIND CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU FURNIZORII ȘI
CLIENȚ II ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 22
2.1. PREZENTAREA FIRMEI S.C. ROXOR SUPREME S.R.L. ……………………… 22
2.2. PORTOFOLIUL DE CLIEN ȚI ȘI FURNIZORI ………………………….. ……….. 30
2.2.1. FURNIZORI ………………………….. ………………………….. ………………………. 30
2.2.2. CLIEN ȚI ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 32

2.2.3. MONOGRAFIE CONTABILĂ ………………………….. …………………………. 32
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 38
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 40
ANEXE

3
INTRODUCERE

Contabilitatea este știința și arta stăpânirii afacerilor, în care scop se ocupă cu
“măsurarea, evaluarea, cunoașterea, gestiunea și controlul activelor, datoriilor și
capitalurilor proprii, precum și a rezultatelor obținute din activitatea persoanelor fizice și
juridice‟‟, în care scop “trebuie să asigure înregistrarea cronologică și sistematică,
prelucrarea, publicarea și păstrarea in formațiilor cu privire la poziția financiară,
performanța financiară și fluxurile de trezorerie, atât pentru cerințele interne ale acestora,
cât și în relațiile cu investitorii prezenți și potențiali, creditori financiari și comerciali,
clienții, instituți ile publice și alți utilizatori‟‟ (Legea contabilității nr.82/1991, republicată în
iunie 2007, art.2, al (1))
Contabilitatea a apărut din nevoia de a răspunde în plan informațional și decizional
la problema gestiunii valorilor economice ale unei entități patrimoniale.
Orice unitate economică, în momentul în care dorește să -și desfășoare activitatea
realizează în mod curent tranzacții de vânzări și cumpărări de bunuri și servicii. Succedarea
acestor operații economice presupune existența a doi agenți economici și anume, furnizorul
și clientul.
Tema abordată în cadrul acestei lucrări este “ Contabilitatea decontăril or cu
furnizorii și clienții ‟‟. În cadrul acestei teme s -a efectuat studiu de caz realizat la firma S.C.
Roxor Supreme S.R.L. Lucrarea este structurată pe două capitole.
În primul capitol este tratată partea teoretică privind furnizorii și clienții. Astfe l, pe
baza acestor doi agenți economici am prezentat: noțiuni generale privind datoriile și
creanțele comerciale, documente privind evindenta decontărilor cu terții, evidenta contabilă
a datoriilor și creanțelor comerciale și reduceri comerciale și financi are.
În cel de -al doilea capitol este realizat studiu de caz privind contabilitatea
decontărilor cu furnizorii și clienții realizat la S.C. Roxor Supreme S.R.L. În cadrul acestui
capitol este vorba despre prezentarea firmei, organizarea și funcționarea ace steia,
portofoliul de clienți și furnizori precum și monografia contabilă. În finalul lucrării sunt
prezentate concluziile și propuneri le.

4
CAPITOLUL I
CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU FURNIZORII ȘI
CLIENȚII
1.1.NOȚIUNI GENERALE PRIVIND DATORIILE ȘI CREANȚE LE
COMERCIALE

Orice unitate economică, în momentul în care dorește să -și desfășoare activitatea
realizează în mod curent tranzacții de vânzări și cumpărări de bunuri și servicii. Succedarea
acestor operații economice presupune existența a doi agenți econo mici și anume, furnizorul
și clientul.
Furnizorii – sunt persoanele fizice sau jurid ice cu care întreprinderea intră în relații
comerciale de cumpărare de bunuri, de executarea unor lucrări sau prestarea unor servicii
necesare realizării obiectului său de a ctivitate. Din aceste relații rezultă datorii ale
întreprinderii care trebuie plătite imediat sau la o anumită scadentă . (Straoanu, 2016)
Clienții – reprezintă acele persoane fizice sau juridice având calitatea de cumpărători
sau beneficiari potențiali ori efectivi ai bunurilor, lucrărilor ori serviciilor oferite spre
vânzare de un agent economic. (Tegledi, 2014)
Clientul î nregistrează în contabilitate datoriile față de furnizori pentru bunurile sau
serviciile cumpărate, dar și creanțe pentru avansurile acordate furnizorilor.
Furnizorul înregistrează în contabilitate creanțele față de client pentru bunurile și
serviciile livrate, dar și datorii pentru avansurile primite de la clienți. Contabilitatea
analitică a furnizorilor și a clienților se ține pe categorii (interni și externi), pe termene de
decont, precum și pe fiecare persoană fizică sau juridică. (OMFP nr.1802/2014)
Principalul document de evidență operativă și analitică a cli enților și furnizorilor
este „‟ Situația în casării facturiilor fiscale‟‟
În funcție de momentul decontării, vânzările -cumpărările de bunuri și servicii se
pot împărții astfel :
1. Vânzări -cumpărări cu decontarea îndată în numerar ;
2. Vânzări -cumpărări pe credit comercial (clasic sau cambial). (Salceanu, 2014)

5
Creditul comercial clasic – presupune existența unui anumit interval de timp până la
decontarea facturilor, moment în care se folosesc instrumentele clasice (ordin de plată, cec,
chitanță);
Creditul comercial cambial – este un credit așteptat într-un efect comercial (bilet la
ordin și cambia), în care se consemnează, printre altele, suma de plată, scadența și banc a la
care se va face decontarea și prin care se realizează amânarea unei datorii.
În funcție de destinația bunurilor și serviciilor comercializate, respectiv pre state
se percep creanțe, respectiv datorii, care provin din vânzări si cumpărări de :
-stocuri și servicii :
-imobilizări.
Datoriile reprezintă obligații ale întreprinderii concepute din punerea la dispoziția
acesteia a unor resurse externe într -o perioadă anterioară, sau din prevederile legii privind
întreprinderea ca persoană juridică, realizatoare de venituri. Datoriile comerciale r eprezintă
datorii din exploatare ori din activitatea de investiții, ce apar ca urmare a derulării
operațiilor de aprovizionare a unităților patrimoniale cu cele necesare privind desfășurarea
activității lor în bune condiții. (Straoa nu, 2016)
Creanțele sunt drepturi care permit titularilor lor să pretindă terțului, asupra căruia
sunt creanțele, execuția unei obligații. (Ristea, Ioanas, Dumitru, & Irimescu, 2009)
Cea mai mare parte a creanțelor agențil or economici sunt l egate direct de activitatea
de exploatare, identic ca și la datorii. Creanțele comerciale apar ca rezultat al vânzării
producției, respectiv realizării lucrărilor sau serviciilor pe credit comercial sau contabil,
încasarea având loc ulterior.
În contabilitate se înregistrează separat datoriile și creanțele aferente livrărilor de
bunuri și servicii pentru care nu s -au redactat facturi până la sfârșitul lunii. (Cartea verde a
contabilitatii, 2016)
La inventa r creanțele comerciale pot fi :
 Creanțe ordinare – sunt creanțele care nu prezintă riscuri la încasarea lor;
 Creanțe incerte – sunt creanțele a căror recuperare este incertă, deoarece situația
financiară a debitorului este compromisă;
 Creanțe irecuperabile – sunt acele creanțe pierdute definitiv de către societate ;
 Creanțe litigioase – sunt acele creanțe contestate ca valori de către debitori.

6
 În contabilitate se înregistrează ajustările pentru depreciere atunci când o creanță nu
se poate încasa integral. (OMFP nr.1802/2014)

1.2. DOCUMENTE PRIVIND EVIDENȚA DECONTĂRILOR CU TERȚII

Actele primare care reprezintă creanțele și datoriile față de terți diferă în funcție de
categoria în care se încadrează terții (furnizori, salariați, etc.) și de natura juridică a
relațiilor economice (datorii sau creanțe).
În tabelul următor sunt afișate cele mai cuno scute datorii, precum și documentele în
care acestea se reflectă :

Tabel nr. 1.1. Datorii și documente pivind datoriile.
Categoria de
terți Natura
Datoriilor
Documente privind

Furnizori

datorii
din operațiuni d e
aprovizionare cu
bunuri, lucrări și
servicii
Angajarea
datoriilor Plata datoriilor

factura fiscală ,
aviz de însoțire
a mărfii
Ordin de plată
cambie, chitanța

Clienți Avansuri primite Ordin de plată, cec, bilet la ordin,
chitanța , factura fiscală

Sursa : (Straoanu, 2016)

În tabelul următor sunt afișate cele mai frecvente creanțe, precum și
documentel e în care acestea se reflectă :

7
Tabel nr.1.2. Creanțe și documente privind creanțele.
Categorii de terți

Natura Creanțelor

Documente privind

Furnizori
Avansuri acordate crearea
drepturilor
încasarea
drepturilor

ordin de plată, cec, chitanță, factura
fiscală
Clienți
Creanțe din
operațiuni de
livrare de bunuri și
servicii
factura de
însoțir e
a mărfii
ordin de
plată , cec
bilet de ordin,
cambie.

Sursa : (Straoanu, 2016)

1.Aviz de însoțire a mărfii – este un document de însoțire a mărfii pe tot parcursul
transportului, document ce stă la baza întocmirii facturii fiscale, dispoziție de transfer a
valorii materiale de la o gestiune la alta, document de primire în gestiune și document de
descărcare din gestiune a bunurilor cedate cu titlu gratuit. Avizul de însoțire a mărfii se
întocmește de către entitățile care nu au posibilitatea întocmirii facturii în momentul livrării
produselor, mărfurilor sau altor valori materiale, precum și în alte situații sta bilite prin
procedurile proprii ale entității. În condițiile în care datele valorice(prețul unitar și valoare)
nu se înscriu în Avizul de însoțire a mărfii, aceste date trebuie să se regăsească într -un alt
document justificativ care stă la baza înregistrăr ii în contabilitate a valorii bunurilor. (
OMFP 2634/2015)
2.Factura fiscală – se redactează manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul, în trei
exemplare, la livrarea produselor, lucrărilor și serviciilor, de către compartimentul de
desfacere, pe baza norm ei de livrare, a avizului de însoțire a mărfii, sau a altor documente.
Factura fiscală se redactează de către plătitorii de TVA, iar factura de către unitățile
neplătitoare de TVA.
Factura fiscală sau / factura servesc ca :

8
 Document pe baza căruia se dec onectează produsele, lucrările și
serviciile prestate ;
 Document de însoțire a mărfii pe timpul transportului ;
 Document de în cărcare a gestiunii patrimoniului ;
 Document justificativ de înregistrare în contabilitatea furnizorului și
cumpărătorului . (Ristea, Ioanas, Dumitru, & Irimescu, 2009)
3.Chitanța reprezintă documentul de execuție prin care se consemnează încasarea
unei sume la casieria unității. Aceasta se întocmește în două exemplare de către gestionarul
care sem nează în momentul în care primește suma de bani.
În condițiile în care sumele înscrise în chitanță sunt aferente livrărilor de bunuri sau
prestărilor de servicii scutite fără drept de deducere conform prevederilor din Codul fiscal,
formularul de chitanță e ste documentul justificativ care stă la baza înregistrarii veniturilor
în contabilitate. (www.codfiscal.net)
4.Ordinul de plată – este un instrument redactat de către plătitor pentru a -și achita
o datorie față de o altă persoa nă(beneficiar), dând o clauză unei bănci să achite
beneficiarului o altă sumă înscrisă pe formularul întocmit în trei exemplare. Documentul de
plată va ajunge ulterior la banca beneficiarului, care va pune banii respectivi la dispoziția
clientului său. (Ristea, Ioanas, Dumitru, & Irimescu, 2009)
5.Bilet la ordin – este un angajament scris prin care o persoană fizică sau juridică în
calitate de debitor(sau subscriptor), își i -a angajamentul față de o altă persoană (beneficiar)
să plătească la o dată fixă numită scadentă o sumă de bani. Folosirea unui bilet la ordin
implică efectuarea următoarelor operații :
 Subscriptorul emite biletul la ordin pe care -l predă beneficiarului;
 Beneficiarul are următoarele posibilități de a folosi efectul primit:
 să-l prezinte băncii (trasului) la scadență pentru încasarea sumei;
 să-l gireze în favoarea unei alte persoane ;
 să-l sconteze, adică să -l remită băncii pentru încasarea sumei inainte de termen . (Ristea,
Dumitru, Visan, Ioanas, Stefanescu, & Guse, 2005)

9
6.Cambia – este un instrument cu aju torul căruia o persoana în calitate de creditor
dă ordin unui debitor , sa plătească o anumită sumă de bani unei persoane numită beneficiar.
Cambia pune în înlănțuire trei persoane:
 Persoana care elaborează documentul, numită trăgător;
 Persoana care va plăti suma înscrisă în cambie, numită tras;
 Persoana care va primi suma, numită beneficiar.
7.Cecul – este un instrument prin care se poate achita fără numerar o sumă de bani
din contul clientului către o altă persoană fizică sau juridică. Debitorul car e ordonă plata
(titularul cecului) se cheamă trăgător, persoana care trebuie să primească suma este
denumită beneficiar, iar comunitatea bancară care trebuie să efectueze plata se numește
tras.
Cecurile pot fi de mai multe tipuri:
 cecul la purtător
 cecul c ertificat
 cecul de călătorie
 cecul barat. (Popescu, 2011)

1.3. EVIDENȚA CONTABILĂ A DATORIILOR ȘI CREANȚELOR
COMERCIALE

Evidența contabilă a datoriilor și crean țelor comerciale se execută cu ajutorul
conturilor din:
 Grupa 40 “F urnizori și conturi asimilate” ;
 Grupa 41”C lienți și conturi asimilate”.
Grupa 40 se imparte in c onturi sintetice de gradul I și au urmatoarele trăsături
comune :
o au funcție contabilă de pasiv, exceptând contul 409 “ Furnizori -debitori” ;
o reflectă în debit plățile directe efectuate către furnizori sau pe cele indirecte realizate la
scadență pe bază de efecte comerciale ;
o reflectă în credit costul de achiziție sau prețul prestabilit a cumpărărilor efectuate ;

10
o pot reprezenta solduri creditoar e, care se referă la datoriile nedecontate sau la valoare
efectelor de plătit ;
o suma soldurilor finale creditoare existente la sfârșitul anului se înscriu în grupa de
datorii din pasivul bilanțului.
Grupa 40 este detaliată pe următoarele conturi operaționale:
 401 “ Furnizori”;
 403 “ Efecte de plătit”;
 404 “ Furnizori de imobilizări”;
 405 “ Efecte de plătit pentru imobilizări ” ;
 408 “ Furnizori facturi nesosite ” ;
 409 “ Furnizori -debitori ” , respectiv :
 4091 “ F urnizori -debitori penru cumpărări de bunuri de natura stocurilor ” ;
 4092 “ Furnizori -debitori pentru prestări de servicii și executări de lucrări ”.
Grupa 41 se împarte în conturi sintetice de gradul I și au următoarele trăsături
comune :
o după funcția co ntabilă, sunt conturi de activ, exceptând contul 419 “Clienți -creditori” ;
o după conținutul economic, cunt conturi de creanțe curente .
Grupa 41 este detaliată pe următoarele conturi operaționale:
 411 “ Clienți ” ;
 4111 “ Clienți ” ;
 4118 “ Clienți incerți sau în litigiu ” ;
 413 “ Efecte de primit de la clienți ” ;
 418 “ Clienți – facturi de intocmit ” ;
 419 “ Clienți – creditori ”. (Salceanu, Note de curs, 2015)
Datoriile comerciale reprezintă acele angajamente de plată ale unei întreprinderi față
de antreprenori, frunizori și alți creditori privind facturile comerciale pentru materialele
procurate, avansurile primite și serviciile acordate. Datoriile se reflectă în conturile
contabile și în bilanțul contabil atunci când există probabilitatea retragerii resurselor
(mijloace bănești, active proprii) care sunt purtători de avantaje economice, ceea ce
desemnează rezultatul constatării datoriilor în cauză, iar suma la care se constată datoriile
poate fi calculată veridic.

11
Creanțele comerciale sunt drepturi de încasat față de clienți sau debitori determinate
de vânzarea pe credit de bunuri, lucrări sau servicii. (Caraiani, Dumitrana, Lungu, &
Dascalu, 2011)
Creanțele se pot clasifica după mai multe criterii :
1. După termenul de încasare, avem :
 Creanțe exigibile, stabilite pe bază de factură emisă clientului ;
 Creanțe neexigibile, pentru care nu s -a emis factura ce se înregistrează pe
bază de aviz.
2. După modalitatea de încasare , avem :
 Creanțe încasate prin cont bancar, cu ordin de plată emis de către client ;
 Creanțe încasate prin casierie(cu numerar), pe bază de chitanță de casă,
emisă către client ;
 Creanțe încasate prin efecte comerciale d e primit(bilet de ordin) primite de
la client.
3. După sediul clientului, avem :
 Creanțe interne, față de clienții autohtoni ;
 Creanțe externe, față de clienții străini, provenite din activitatea de export.
4. După caracterul lor juridic, avem :
 Creanțe certe ce au la bază un raport juridic atestat prin documente ;
 Creanțe incerte ce nu au la bază un raport juridic.
5. După posibilitatea de a fi recuperate :
 Creanțe recuperabile ;
 Creanțe nerecuperabile.
Operații privind creanțele comerciale:
 Înregistrarea avansuril or încasate de la clienți ;
 Înregistrarea creanței exigibile sau neexigibile ;
 Creșterea creanței pentru penalități sau diferențe de curs valutar ;
 Transferarea creanței neexigibile devenită exigibila ;
 Stingerea creanței prin : efecte de comerț acceptate , decontarea avansului primit,
sconturi acordate, sume nerecuperate trecute pe pierderi.
Creanțele comerciale se înregistrează cu ajutorul conturilor :

12
 4111 “ Clienți ”
 4118 “ Clienți incerți sau în litigiu ”
 413 “ Efecte de primit de la clienți”
 418 “ Clienți – facturi de întocmit ”
 419 “ Clienti -creditori ”
 461 “ Debitori deversi ”
 409 “ Furnizori -debitori ”
Înregistrări contabile privind datoriile și creanțele comerciale
1. Înregistrări contabile privind vânzările și cumpărările pe credit comercial(411 -clienți,
401-furnizori, 404 -furnizori de imobilizări)cu factură fiscală.
In contabilitatea clientului:
 Cumpărarea de stocuri, lucrări/servicii
% = 401
308…381
604,605
611,614
621,628
4426
 Cumpărarea de imobilizări
% = 404
grupa 20
grupa 21
4426
 Achiatarea furnizorilor
401/404 = 5121/5311
In contabilitatea furnizorului :
 Vânzarea de stocuri, lucrări și servicii
411 = %
701…708
4427
 Încasarea creanțelor

13
5121/5311 = 411
2. Înregistrări contabile privind vânzarile/cumpărările pe credit cambial (413-efecte de
primit de la clienți, 403-efecte de plătit, 405-efecte de plătit pentru imobilizări)

In contabilitatea clientului :
 Emiterea efectelor comerciale (bilet la ordin/cambie)
401 = 403
404 = 405
 Achitarea efectelor comerciale
403/405 = 512
In contabilitatea furnizorului:
 Acceptarea efectelor comerciale
a) 413 = 411
 Depunerea la bancă și încasarea la scadență a efectelor comerciale
b) 5113 = 413
c) 512 = 5113
Dacă efectele comerciale se depun pentru a fi încasate înainte de scadență, banca va
reține o taxă de scont din valoarea efectului comercial respectiv ( acastă operație se numește
scontare )
d) 5114 = 5113
 Încasarea propriu -zisă
% = 5114
512
667
(taxa de scont)

3. Înregistrări contabile privind vânzarile/cumpărările pentru care nu s -au emis/primit
facturi fiscale pe baza avizului de însoțire a mărfii (418 = clienți -facturi de întocmit,
408 = furnizori -facturi nesosite).
In contabilitatea clientului :
 Cumpărarea de bunuri și servicii fără factură fiscală

14
% = 408
301…3 81
605,604
611…614
621…628
4428
 Primirea facturi i fiscale
408 = 401
Concomitent
4426 = 4428
In contabilitatea furnizorului :
 Vânzarea de bunuri și servicii fără factură fiscală
418 = %
701…708
4428
 Înregistrarea emiterii facturii fiscale
411 = 418
Concomitent
4428 = 4427
4. Înregistrări contabile privind avansurile bănești primite/acordate (furnizorilor) 409=
furnizori -debitori, 419= clien ți-creditori.
In contabilitatea clientului :
 Înregistrarea acordării unui avans bănesc în vederea cumpărării de
bunuri și servicii.
409 = 5121/5311
 Cumpărarea de bunuri și servicii
% = 401
301…381
604…605
611…6 14
621…628

15
4426
 Regularizarea avansului și achitarea restului.
401 = %
409
5121
In contabilitatea furnizorului:
 Încasarea avansului bănesc în vederea livrării de bunuri și servicii.
5121/5311 = 419
 Vânzarea de bunuri și servicii.
411 = %
701…708
4427
 Regularizarea avansului și încasarea restului
% = 411
419
5121

1.4. REDUCERI COMERCIALE ȘI FINANCIARE

Pe o piață competitivă derularea tranzacțiilor de vânzare -cumpărare admite,
operarea de scăderi de preț menite să răsplătească fidelitatea unui client, achitarea înainte
de termen a unei creanțe și, nu în ultimul rând, să stimuleze clientul spre cump ărare, ceea
ce atrage cresterea cifrei de afaceri.

1.4.1.ASPECTE GENERALE

În documentele de specialitate și în practica afacerilor sunt înt âlnite două categorii
de reduceri de prețuri :
– reduceri de natură comercială (sau reduceri comerciale), se acorda pentru defecte
de calitate, clienți fideli sau volum al vânzărilor ce depășește un anumit nivel (rabatul,
remiza , risturnul) ;

16
– reduceri de natură financiară (sau reduceri financiare), care poartă numele de
sconturi (numite și sconturi de decontare sau sconturi de casă). (CECCAR, 2010)
Clasa reducerilor comeciale cuprind e:
Rabatul este reducere pe care un furnizor o poate acorda clientului ținându -se cont
de unele defecte de calitate sau de neconformitatea bunurilor comercializate, față de
clauzele prevăzute în contract. (www.static.anaf.ro)
Remiza corespunde, în general, unei reduceri procentuale aplicate peste prețul brut,
fie pentru vânzările superioare volumului convenit, fie pentru poziția preferențială a
beneficiarului . (Fumea, 2015)
Risturnul reprezintă o reducere procentuală de preț, care se calculează și se acorda
unui anumit client pentru cumpărările repetate și care depășesc volumul minim în decursul
unei perioade de timp, de regulă un an. (Straoanu, 2016)
De regulă, reducerile comerciale se dau sub forma unui procent din prețul brut, dar
se pot da și în suma fixă.
În categoria reducerilor financiare este inclus scontul de decontare.
Scontul de decontare reperezintă reducerea financiară acordată procentual asupra
unei datorii decontate înainte de scadența normală. Altfel spus, scontul de decontare este o
bonificație acordată clientului de către terț pentru plata cu anticipare a unei sume datorată
de client. Scontul de decontare este o cheltuială financiară pentru furnizor, care este
beneficiarul plății (încasează o sumă înainte de scadentă) și un venit bănesc pentru client,
care efectuează o plată înainte de termen. (www.contabilul.manager.ro)

1.4.2. TRATAMENTUL CONTABIL AL REDUCERILOR DE PREȚ

La fel ca în literatura de specialitate metodologia de calcul și contabilizare,
recunoașterea fiscală trebuie aplicată la următoarele reguli :
– toate reducerile de preț sunt înregistrate în factură;
– reducerile comerciale premerg red ucerile financiare;
– reducerile sunt stabilite în cascadă, ceea ce înseamnă că procentele sau sumele
complete ale fiecărei categorii de reducere se aplică asupra "netului" anterior;

17
– în cadrul reducerilor comerciale mai întâi se calculează rabaturile și apoi remizele
și risturnurile;
– scontul de decontare se întrebuințează după ultima reducere de natură comercială,
adică la netul comercial;
-configura țiile legate de taxa pe valoare adăugată trebuie corelate cu prevederile
legale în vigoare (art.137 și 138 din Legea 571/2003 și pct.22 din HG 44/2004 );
– reducerile comerciale, acordate inițial, adică în momentul întocmirii facturii de
vânzare -cumpărare, deși înscrise în factură, nu se contabilizează în mod diferit nici la
furnizor, nici la client;
– reducerile financiare, respectiv scontul de decontare, se contabilizează ca o
cheltuială financiară la cel care îl oferă (furnizorul) și ca un venit fi nanciar la cel care îl
primește (clientul). (www.contabilul.manager.ro)

1.4.3 . REDUCERI DE PREȚ ACORDATE ÎN MOMENTUL FACTURĂ RII

Pentru accentuarea modului de determinarea a reducerilor de preț , vă supune
atenției exemplul de mai jos, în care am presupus toate categoriile de reduceri, evidențiind
astfel ordinea în care se stabilesc aceste reduceri, dar și modul de contabilizare a unei
facturi care poartă toate tipurile de reduceri.
Exemplu:
Presupunem că totalul brut al unei facturi pentru vânzări de stocuri/mărfuri este de
90.000 lei; rabatul pentru defecte de calitate este de 5.0 00 lei; comisionul pentru vânzări
superioare sumei de 50.000 lei este de 5%; comisionul pentru poziția preferențială a
cumpărătorului în clientela întreprinderii este de 10%; s contul de decontare pentru plata
înainte de scadentă este de 2%; TVA 19%.
Factur a simplificată se reprezintă astfel:
Valoarea brută a mărfurilor vândute 90.000 lei
(-) Rabat = 5.000 lei
Net1 = 85.000 lei
(-) Remiză 1 (pentru vânzări superioare sumei de 50.000 lei): 85.000 * 5% = 4.250
lei

18
Net 2 = 80.750 lei
(-) Remiză 2 (pentru importanța clientului):
80.750 * 10% = 8.075 lei
NET COMERCIAL = 72.675 lei
(-)Scont de decontare : 72.675 * 2% =1.453,5 lei
NET FINANCIAR = 71.221,5 lei
(+) TVA : 71.221,5 * 19% = 13.532,09 lei
NET DE PLATĂ (TOTAL FACTUR Ă) = 84.753,59 lei
Aceasta factură, care include reduceri comerciale și financiare, se contabilizează
astfel:
In contabilitatea furnizorului:
% = % (86.207,09 lei)
411x ( 84.753,59 lei) 707x (72.675 lei )
667 (1.453,5 lei) 4427 (13.532,09 lei) sau:
a) Contabilizarea vânzării mărfurilor:
411x = % (86.207,09 lei)
707x (72.675 lei )
4427 (13.532,09 lei)
b) Contabilizarea scontului de decontare acordat:
667 = 411x (1.453.5 lei)
In contabilitatea clientului :
% = % (86.207,09 lei)
3xx ( 72.675 lei) 401x (84.753,59 lei)
4426 ( 13.532,09 lei) 767 ( 1.453,5 lei )
sau:
a) Contabilizarea achizi ției stocurilor:
% = 401x ( 86.207,09 lei)
3xx (72.675 lei)
4426 (13.532,09 lei)
b) Contabili zarea scontului de decontare ob ținut:
401x = 767 (1.453,5 lei)

19
1.4.4. REDUCERI DE PREȚ ACORDATE DUPĂ FACTURARE

În practica comercială se întâlnesc situații când reducerile de preț sunt acordate
ulterior facturării, deci după desfășurarea tran zacției de vânzare -cumpărare. Potrivit acestei
uzanțe, reducerile comerciale și financiare fac obiectul unor facturi de reducere.
Dacă ar fi să facem o ierarhizare a frecvenței apariției în practică, se poate declara
că:
– rabaturile sunt destul de dese , ca urmare a reclamațiilor clienților;
– risturnele foarte dese, datorită naturii acestora;
– sconturile, generate de plată anticipată, destul de dese,
– comisionul mai rar.

1.4.5. REDUCERI DE PREȚ COMERCIALE

Atunci când reducerile comerciale fa c obiectul facturilor de reducere , ele trebuie să
fie contabilizate deoarece schimbă efectele facturii inițiale. Astfel, în contabilitatea
clientului trebuie contabilizată o scădere a costului de achiziție aferent stocului pentru care
s-a primit o reducere comercial ă ulterior facturării, pentru reflectarea stocurilor din
cumpărări, în bilanț, la valoarea lor reală de achiziție. În schimb, furnizorul trebuie să
înregistreze o scădere a veniturilor din vânzări, cu valoarea reducerilor comerciale acordate
ulterior factu rării, pentru a prezenta în contul de profit și pierdere cifra de afaceri la
valoarea netă, doar reducerile comercia le acordate. (Fumea, 2015)
Exemplu:
La încheierea anului, furnizorul X comunica clientului Y o factură de reducere
reprezentând risturne în suma de 10.000 lei, TVA 19%, aferente livrărilor de mărfuri
efectuate în cursul anului. În contabilitatea clientului C se înregistrează reducerea
comercială obținută ulterior facturării astfel :
401x = % (11.900 lei)
371 (10.000 lei)
4426 (1.9 00 lei)

20
În contabilitatea furnizorului X se înregistrează reducerea comercială acord ată, ca o
diminuare de venituri :

% = 411 x (11.900 lei)
707x (10.000 lei)
4427 (1.000 lei)
Față de această soluție, în literatura de specialitate românească, există opinia
după care diminuările comer ciale acordate ulterior facturării trebuie să fie contabilizate în
contul 658 “ Alte cheltuieli de eploatare ‟‟, la furnizor, pentru reducerile acordate și
respectiv în contul 75 8 “ Alte venituri din exploatare ‟‟, la client, pentru reducerile primite.
Însă, se crede că această soluție este nesigură deoarece nu are drept efect îmbunătățirea
costului de achiziție al stocurilor cu reducerile comerciale primite ulterior facturării, la
client, și nici diminuarea veniturilo r.

1.4.6.REDUCERI DE PREȚ FINANCIARE

Acordat e printr -o factură de reducere , sconturile de decontare sunt contabilizate
asemănător cazului facturilor inițiale, adică sunt înregistrate drept cheltuieli financiare, la
furnizorul care le acordă și sunt înre gistrate ca venituri financiare la clientul care se bucură
de aceste sconturi. (OMFP 1802/2014)

1.4.7. REDUCERI DE PREȚ ACORDATE PENTRU FACTURI ANTERIOARE
ȘI ÎNSCRISE ÎN FACTURI ORDINARE ULTERIOARE

De obicei, în locul comunicări unei facturi de reducere, furnizorul preferă
consemnarea reducerii într -o factură ulterioară. În acest caz, reducerile spuse în factura de
vânzare ulterioară trebuie să fie contabilizate ca și când a r fi înregistrate într -o factur ă
diferită de reducere. (OMFP 1802/2014)

21
1.4.8. TRAT AMENTUL FISCAL AL REDUCERILOR DE PREȚ

Potrivit pct. 31 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1/2016 pentu aprobarea
Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu
modificările și completările ulterioare, respectiv normele date în aplicarea art. 286 alin. (4)
lit. A) din Codul fiscal, rabaturile, remizele, risturnele, sconturile și alte reduceri de preț nu
se includ în baza de impozitare a taxei dacă sunt acordate de furnizor/prestator direct în
beneficiul clientului la momentul livrării/prestării și nu constituie, în fapt, remunerarea unui
serviciu sau unei livrări . (www.ceccarbusinessmagazine.ro)

22
CAPITOLUL II
STUDIU DE CAZ REALIZAT LA S.C. ROXOR SUPREME S.R.L.
PRIVIND CON TABILITATEA DECONTĂRILOR CU FURNIZORII ȘI
CLIENȚII
2.1. PREZENTAREA FIRMEI S.C. ROXOR SUPREME S.R.L.

S.C. ROXOR SUPREME S.R.L. este o companie românească cu capital integral
privat, înființată în anul 2013. ROXOR este unicul distribuitor pentru România al
brandurilor de parfumuri ROXANNE, XCEED și DE VOBIS create de către Erte Cosmetic
Turcia. Parfumurile ROXANNE și XCEED conțin esențe originale de parfum fabricate sub
brand propriu și care sunt înregistrate cu dreptur i de proprietate intelectuală .
Fascinanta istorie a parfumurilor începe, potrivit cercetătorilor, încă din preistorie.
S-au găsit destule dovezi care susțin această teorie , de la urme de uleiuri aromatice la vase
care conțineau esențe extrase din plante și flori, astfel se poate spune că istoria
parfumurilor este la fel de veche precum cea a umanității.
Numele de parfum provine dintr -un ritual prin termeni religioși “ arderea tămâilor
”cu răspândire mondială și cu o semnificație originală tulburătoare “ per fumum” – prin
fum către divinitate.
Politica de produs reprezintă conduita pe care o intreprindre o adoptă, referitor la
dimensiunile, structura și evoluția produselor și serviciilor ce fac obiectul propriei activități,

23
atitudine ce se raportează perman ent la cerințele mediului de piață, la tendințele manifestate
de ceilalți concurenți.
S.C. ROXOR SUPREME S.R.L deține o gamă de parfumuri replică la o calitate
excepțională care persistă între 12 -24 h pe piele și minim 48 h pe haine, în funcție de tip ul
de parfum și de PH -ul fiecăruia. Acestea se regăsesc în flacoane de 50 ml. S.C. ROXOR
SUPREME S.R.L. are grijă de clienții săi, astef încât, livremea se face imediat în București
și Ploiești, iar în orice altă localitate din țară în 24 de ore.
Denu mire firma : S.C. ROXOR SUPREME SRL.
Cod unic de identificare : 31143302
Registrul Comerțului : J29/141/2013
Înregistrată în anul : 2013
Tip societate : Societate comercială cu răspundere limitată
CAEN : 4775
Descriere CAEN : Comerț cu amănuntul al produselor cosmetice și de parfumerie,
în magazine specializate. Această clasă include vânzarea cu amănuntul a articolelor de
parfumerie, cosmetică și articolelor de toaletă.
Adresa sediu : Strada Ramurei, nr. 7 , Ploiesti
Județ : Prahova
Capital subsris : 200 lei
Cota TVA : 19%
Telefon : 0736850716 (www.risco.ro)
Puncte de lucru :
 Depozit Bacău, Sediul Hemeiuș, Județul Bacău ;
 Depozit Central, Sediu Strada Ramurei, nr. 7, Ploiești ;
 XXL Mega Discount Ploiești (Penny) , Sediu Șoseaua Nordului, nr. 10,
Ploiești ;
 XXL Mega Discount București, Sediu Șoseaua Fundeni, nr. 30 -40, Județul
București Sector 2
Conturi bancare : Sediul Social – RO37BTRLRONCRTO20394401
-RO84BTRLEURCRT0203944401
-RO84BTRLUSDCRT0203944401

24
Case de marcat :
 Punct de lucru : XXL Mega Discount Ploiești, Casa de marcat : DATECS :
Cale :C/Program File ( x86 ) /Datecs Aplication/F PrintWin
 Punct de lucru : XXL MEga Discount București, Casa de marcat : DATECS : Cale :
C:/F Prin tWin
Program operare : FACTURIS ONLINE.RO
În anul 2013 firma și -a început activitatea cu doar 2 angajați, iar în pre zent numărul
acestora a crescut la 5. Aceștia sunt în permanență la curent cu noutățile și tendințele pieței
și stau la dispoziția clienților cu informații și consiliere profesională, deoarece pentru S.C.
ROXOR SUPREME S.R.L. clienții sunt cei mai importan ți și au grijă ca aceștia să își
aleagă produsul cel mai adecvat și cu care să se simtă cel mai confortabil. Fiecare vizită a
clienților în magazine le ROXOR reprezintă motivația firmei, astfel aceștia sunt întâmpinați
de un personal competent și de servici i de calitate.
ROXOR reprezintă o destinație a frumuseții, oferind o selecție de produse pe cât
de incredibile, pe atât de moderne, reflectând, de asemenea, un gust al libertății, un
sentiment de plăcere și dorința de a oferi frumusețe clienților săi . Aceasta își selecționează
cu antenție locațiile în care își desfășoară activitatea, magazinele ROXOR fiind concepute
pentru a capta și bucura privirea clienților încă de la intrare.
Câteva tipuri de parfumuri vândute de ROXOR :

25
Parfumuri cu esențe originale ce persistă minim 24h pe piele și minim 48h pe haine
în flacoane de 50ml. Transportul este gratuit oriunde în țară cu probă și garanție și cu
posibilitatea de retur.
Esențe certificate GMP și ISO, ce reamintesc extrem de bine de parfumurile
originale celebre. Acestea sunt singurele de pe piaț ă capsulate și sigilate. Se pot comanda
următoarele :
 Pentru femei :
w01 – roburberryx roweekendx – roburberryx (flowery)
w02 – rodeepx redx – rohugox robossx (oriental)
w03 – roleaux disseyro – roisseyx romiyakex (aquatic)
w04 – roguccix rushx – roguccix (woody)
w05 – rowishx – rochopardx (oriental woody) etc.
 Pentru barba ți :
m01 – robossx – rohugox robossx
m02 – ro212x menx – rocarolinax roherrerax
m03 – ropix – rogivenchyx
m04 – roaquax dix giox – rogiorgiox roarmanix
m05 – roallurex – rochanelx
m06 – roemporiox armanix – rogiorgiox roarmanix
m07 – rohigherx energyx – rochristianx rodiorx
m08 – roechox – rodavidoffx
m09 – roallurex sportx – rochanelx etc. (www.roxor.ro)

În figurile următoare este prezentată evoluția în timp a indicatorilor firmei S.C.
ROXOR SUPREME S.R.L. :

26

Graficul nr.2.1. Modificarea cifrei de afaceri
Sursa : (www.risco.ro)

Analiza cifrei de afaceri este necesară pentru apreciererea poziției societății în
sectorul de activitate de care aparține și pe piață, a posibilităților acesteia de a lansa și a
dezvolta diferite activități într -o manieră profitabilă.
În figura de mai sus se poa te observa cum cifra de afaceri se modifica de la an la an.
Firma S.C. ROXOR SUPREME S.R.L. și -a început activitatea în anul 2013 având o cifră
de afaceri de 181.050 lei, urmând ca în anul 2014 această să crească considerabil ajungând
până la 492.826 lei, însă în anul 2015 respectiv 2016 cifra de afceri a scăzut într -un mod
dramatic ajungând la 166.451 lei, iar apoi la 49.896 lei. Astef, se poate deduce faptul că
firma și -a neglijat participarea în sectorul de activite sau pe piață.

181.050 492.826
166.451
49.896
0 0 0 0 0 0 0 0
0100200300400500600
2013 2014 2015 2016Cifra de afaceri (lei)

27

Graficul nr.2.2. Modificarea profitului net
Sursa : (www.risco.ro)

În figura de mai sus se poate observa cum valoarea profitului net a crescut într -un
mod considerabil în anul 2014 ajungând la 95.835 lei, însă la fel de considerabilă este și
scăderea lui în anul 2015 respectiv 2016.
Nici o afacere nu poate fi considerată eficientă dacă nu realizează profit . Deși nu
este un indicator propriu -zis de eficiență, el exprimă destul de fidel modul c um au fost
alocate și utilizate resursele și dacă întreprinderea este viabilă sau nu. Astfel, în cazul
acestei firme se poate observa o scăderea a profitului net de 113.48 0 lei din anul 2014 în
anul 2015 și tot o scădere în valoare d e 25.628 lei a fost înr egistrat ă și în anul 2016 . Din
aceste informații ne puteam da seama de faptul că firma nu a îndeplinit toate condițiile cu
privire la alocarea și utilizarea resurselor, astfel înregistrându -se o scădere considerabilă a
profitului net.
-38.131 95.835
-82.355 -56.727

-100000-50000050000100000150000
2013 2014 2015 2016Profitul net (lei)

28

Graficul nr.2.3 . Marja Profitului Net
Sursa: (www.risco.ro)

În figura de mai sus s e observă cum în anul 2014 marja profitul net a crescut până
la 19%, iar în anii precedenți scăderea acesteia este bruscă ajungând la -49% respectiv la –
113.69% .
Marja netă a profitului este un indicator financiar de profitabilitate, care ne arată în
procente cât de profitabilă este activitatea totală a unei companii. Cu cât procen tul este mai
mare, cu atât firma din punct de vedere a profitabilității este mai stabilă și ne sugerează o
situație bună a acesteia. Astfel ne putem da seama de faptul că situația fin anciară a firmei
S.C. Ro xor Sup reme S.R.L. in anul 2013 respectiv 2015 si 2016 a fost una instabilă , însă în
anul 2014 marja profitului net a ajuns la 19% ceea ce înseamnă că situația financiară a fost
una volatilă.

-120%-100%-80%-60%-40%-20%0%20%
2013 2014 2015 2016
-32% 19%
-49%
-113,69% Marja Profitul Net(lei)

29

Graficul nr. 2.4. Bugetul de v enituri si cheltuieli
Sursa : Contul de profit și pierdere al S.C. ROXOR SUPREME S.R.L. , Anexa nr.
12.
Acest grafic ne arată bugetul de venituri și cheltuieli pentru anul 2015 respectiv
2016, observând faptul în că în ambii ani cheltuielile au fost mai mari dec ât veniturile ceea
ce reprezint ă faptul că firma a înregistrat o pierdere de profit .
Principalii factori care influențează dimensiunea generală a bugetului de venituri și
cheltuieli sunt :
o Strategiile manageriale, comerciale, investiționale, de resurse umane și financiare, pri n
care se urmărește realizarea obiectivelor strategice și anuale ale firmei ;
o Politica de achiziții și calculații a costurilor ;
o Politica de personal și de salarizare ;
o Politica de investi ții, finanțare și amortizare ;
o Politica de rentabilitate comercială ;
o Politica de costuri fixe ;
o Conjunctura generală a mediului de afaceri.

050100150200250300
Cheltuieli
2015Venituri 2015 Cheltuieli
2016Venituri 2016257.515
175.16
117.898
62.414 Bugetul de venituri si cheltuieli (lei)

30
2.2. PORTOFOLIUL DE CLIEN ȚI ȘI FURNIZORI

2.2.1. FURNIZORI

Furnizorii – sunt persoanele fizice sau juridice cu care întreprinderea intra în relații
comerciale de cumpărare de bunuri, de executarea unor lucrări sau prestarea unor servicii
necesare realizării obiectului său de activitate. În continuare voi prezenta câteva info rmații
despre furnizorii firmei S.C. Roxor Supreme S.R.L .
1. Doctor Finance Consult S.R.L.
Doctor Finance Consult S.R.L. este o echipă formată din oameni profesioniști în
management, domeniul juridic, contabilitate, domeni ul ssm -su, care dețin experienț ă și
informații legate de mediul de afaceri, administrarea și gestionarea generală a unei afaceri.
Aceasta și -a propus să fie alături de clienții săi încă de la înființarea firmei și pe tot
parcursul de sfășurării activității pentru ca aceștia să economiseas că mai mult timp. Doctor
Finance este tot ce vrei pentru afaceri !
 Înființări firme – S.R.L., S.A., persoane fizice autorizate PFA, întreprindere individuală
II, întreprindere familiară.
 Modificări firme – Suspendare/reluare activitate, deschidere/închider e punct de lucru,
cesiune părți sociale, schimbare sediu/denumire, revocare/numire administrator,
autorizare obiect de activitate etc.
 Contabilitate – Consultantă financiară, evidentă contabilă, contabilitate S.R.L., PFA, ÎI
și IF.
 SSM -SU(Protecția Muncii și PSI) – Evaluare de risc, plan de prevenire și protecție,
instruire per iodică SSM -SU, dosar documente S U.
 Resurse umane – Fișa postului, regulament de oridine interioară, regulament de
organizare și funcționare.
 Ștampile , case de marcat fiscale, cărți de vizită.
Doctor Finance Consul S.R.L. a fost înființat în anul 2011 având codul unic de
înregistrare :29102688 și număr î nmatriculare : J29/1396/2011 .
Adresa :
 Strasa Vornicei Nr. 4, Bloc C1, Ap.4, localitatea Ploiești

31
 Bulevardul Carol I, Nr.62, Bloc 17A, Ap.14, localitatea Campina
2. REWE (ROMANIA) S.R.L.
Grupul Rewe este reprezentat în peste 14 țări europene, cu o cifră de afaceri de
peste 44 miliarde de euro și un număr de angajați de peste 300.000. Grupul Rewe este
prezent în Romnia prin lanțurile de magazine Billa, Penny Market XXL și Penny Market.
Pe piața românească conceptul Penny Maket a fost introdus în anul 2005, compania
ajungând în prezent să dețină 127 magazine Penny Market și 6 magazine Penny Market
XXL.
3. Everet Romania Distribution S.R.L.
Este o companie ce distribuie mărci internaționale de cosmetice și parfumuri de
lux. Anul înființării este 1996, registrul comerțului J40/8718/1996 având un capita l social
de 4.117.581 RON. Acesta import ă în zonele : America Centrală, Asia Centrală, Amer ica
de Nord, America de Sud, Asia -Pacific și în Japonia .
Activități :
o Parfumuri de produse de parfumerie
o Parfumuri lichide
o Agenții de aprovizionare cu cosmetice, parfumuri, produse de toaletă și pen tru saloane
de frizerie, coafur ă.
4. Star Storage S.A.
Star Storage este un furnizor global de servicii IT care dezvoltă și livrează soluții
moderne de protecție și management al informațiilor pentru organizații publice și private de
top. Dezvol tator de produse proprii, cu pe ste 16 ani de experiență în domeniu și un
portofoliu cu peste 500 de clienți de pe 4 continente, în industrii precum financiar -bancar,
telecom, producție, utilități sau administratir publică, compania joacă un rol cheie în
parcursul către transformarea digitală, mobilitate și cloud a organizați ilor de orice
dimensiune. Cu peste 10 ani de investiții majore în dezvoltatarea produselor sale de
proprietate intelectuală, oferă astăzi clienților unul dintre cele mai complete portofolii de
produse software proprii în domeniul managementului și protecți ei informațiilor, cu
procesele cheie care adresează multimple industrii. Datorită unei experiențe solide ca
furnizor de servicii externalizate de IT & Procese de Business și soluții verticale bazate
pe tehnologii de vârf, aceste produse software mature su nt alese de către clienți puternici

32
din industriile de top din întreaga lume. SEAL, StarCapture, StarCapture Mobile, ERA,
Assisto Contracts, STATUS Heathcare Hub, Star Document Connector for Hitachi Content
Platform (HCP) and Star Alfresco Connector for HC P sunt parte din produsele sale proprii
care i -au transformat într -un furnizor global.

2.2.2. CLIEN ȚI

Clienții – reprezintă acele persoane fizice sau juridice având calitatea de cumpărători
sau beneficiari potențiali ori efectivi ai bunurilor, lucrărilor ori serviciilor oferite spre
vânzare de un agent economic. În continuare voi prezenta câteva informații despre act ualii
clienți ai firmei S.C. Roxor Supreme S.R.L.
1. Fashion Dainis S.R.L.
Este o firmă înființată în anul 2011 în județul Teleorman, orașul Zimnicea. Aceasta
deține două spații comerciale, dintre care, una cu îmbrăcăminte, cosmetice, jucării, flori la
ghivec i și unul cu electronice, electrice, electrocasnice, sanitare etc. În anul 2012 această a
obținut un contract important cu Focus Sat România S.R.L. pe partea de distribuție DTH și
instalări. Fashion Dainis S.R.L. este o firmă tânără, dinamica și dispusă la noi provocări.
2. Radviv Pas S.R.L
Este o firmă înființată în anul 2011 în judel Olt, Slatina care își manifesta activitatea
în saloane de înfrumusețare. Aceasta dorește să aducă cât mai aproape de clienții săi
bucuria aromelor de caliatate și avantajul produselor cosmetice profesionale.
3. S.C. Vellomas S.R.L.
Firma s -a înființat în anul 2011 în județul Cluj, orașul Cluj -Napoca, ocupându -se cu
coafura și alte activități de înfrumusețare.

2.2.3. MONOGRAFIE CONTABILĂ

În cursul anului 2016 Roxor Supreme S.R.L. înr egistrează următoarele operații contabile:
1. La data de 01.12.2016 se achită în numerar datoria față de furnizorul Doctor Finance
Consult S.R.L. în valoare de 350 lei.

33
401 = 5311 350 lei
“Furnizori ” “Casa în lei ”
Anexa nr. 1. Registru de casă(2016)

2. La data de 07.12.2016 se achită în numerar datoria față de furnizorul Rewe (România)
S.R.L. în valoare de 58.03 lei.
401 = 5311 58.03 lei
“Furnizori ” “Casa în lei ”
Anexa n r.1. Registru de casă (2016)

3. La data de 02.12.2016 se achită prin banc ă datoria față de furnirozul Everet Romania
Distribution S.R.L. in valoare de 860.740 lei.
401 = 5121 860.740 lei
“Furnizori ” “ Conturi la banci in lei ”
Anexa nr.2. Jurnal de bancă (2016)

4. La data de 13.12.2016 se achită prin banc ă datoria față de furnizorul Rewe (România)
S.R.L. în valoare de 812.920 lei.

401 = 5121 812.920 lei
“Furnizori ” “Conturi la băn ci în lei ”
Anexa nr.2. Jurnal de bancă (2016)

5. La data de 14.12.2016 se achită prin bancă datoria față de furnizorul de telecomunicații
în valoare de 107.590 lei.
401 = 5121 107.590 lei
“Furnizori ” “Conturi la bănci în lei ”
Anexa nr.2. Jurnal de bancă (2016)

6. Achitarea datoriei față de furnizorul Rcs&Rds S.A. prin bancă în valoare de 124.240
lei.

34
409.02 = 5121 124.240 lei
“Furnizori – debitori pentru “Conturi la bănci în lei ”
prestări de servicii ”
Anexa nr.2. Jurnal de bancă (2016)

7. a) Vânzare mărfuri în valoare de 1 70.83 lei la data de 19.12.2016, TVA 20%.
411.01 = % 205 lei
“ Clienți ” 707 170.83 lei
“Venituri din vânzarea
mărfurilor ”
4428 34.17 lei
TVA neexigibila
Anexa nr.3. Jurnal vânzări (2016)

b) Se încasează prin bancă suma de 205 lei de la client.
5121 = 411.01 205 lei
“Conturi la bănci în lei ” “Clienți ”
Anexa nr.2. Jurnal de bancă (2016)

8. Achiziționare mărfuri în valoare de 339.05 lei de la Everet România Distribution, TVA
20%.
% = 401 406.86 lei
“Furnizori ”
371 339.05 lei
“Mărfuri ”
4426 67.81 lei
“ TVA deductibilă ”
Anexa nr.4. Jurnal cumpărăr i(2016)

9. Achiziționare mărfuri în valoare de 677.43 lei de la Rewe(România) S.R.L., TVA 20%.

35
% = 401 812.92 lei
“Furnizori ”
371 677.43 lei
“Mărfuri ”
4426 135.49 lei
TVA deductibilă
Anexa nr.4. Jurnal cumpărări (2016)

10. Achizițion are mărfuri în valoare de 371.23 lei de la Everet România Distribution, TVA
20%.
% = 401 445.48 lei
“Furnizori ”
371 371.23 lei
“Mărfuri”
4426 74.25 lei
“ TVA deductibilă”
Anexa nr.4. Jurnal cumpărări (2016)

În cursul anului 2017 Roxor Supreme S.R.L. înregistrează următoarele operațiuni
contabile:
1. Achiziționare mărfuri în v aloare de 1210.38 lei, TVA 19 %.
% = 401 1452 lei
“Furnizori ”
371 1210.38 lei
“Mărfuri ”
4426 242.08 lei
“TVA deductibilă ”
Anexa nr.6. Jurnal cumpărări (2017)

5. Achiziționare mărfuri în valoare de 90.40 lei, TVA 19 %.

36
% = 401 108.48 lei
“Furnizori ”
371 90.40 lei
“ Mărfuri ”
4426 18.08 lei
TVA deductibilă
Anexa nr.6. Jurnal cumpărări (2017)

6. a) Se vând mărfuri în valoare de 113.45 lei, TVA 19%.
411.01 = % 135 lei
“Clienți ”
707 113.45 lei
“Venituri din vânzarea
Mărfurilor ”
4427 21.55 lei
lei
“ TVA colectată ”
Anexa nr.7. Jurnal vânzări (2017)

b) Încasare sumă prin banc ă.
5121 = 411.01 135 lei
“Conturi la bănci în lei” “Clienți ”

Anexa nr.8. Jurnal de bancă (2017)

7. La data de 03.01.2017 se achită în numerar datoria față de furnizorul Doctor Finance
Consult S.R.L. în valoare de 350 lei.
401 = 5311 350 lei
“Furnizor ” “ Casa în lei ”
Anexa nr.9. Registru de casă (2017)

37
8. La data de 07.01.2017 se achită datoria față de furnizorul Urgent Cargus S.A. prin
bancă în valoare de 108.480 lei.
401 = 5311 108.480 lei
“Furnizor ” “Casa în lei ”
Anexa nr.8. Jurnal de ban că(2017)

9. La data de 12.01.2017 se achită prin bancă datoria față de furnizorul Everet România
Distribution S.R.L. în valoare de 1452.460 lei.
401 = 5311 1452.460 lei
“Furnizor ” “Casa în lei ”
Anexa nr.8. Jurnal de bancă (2017)

10. La data de 27.01.2017 se achită prin bancă datoria față de furnizorul Rewe(România)
S.R.L. în valoare de 148.830 lei.
409 = 5311 148.830 lei
“Furnizori -debitori ” “Casa în lei ”
Anexa nr.8. Jurnal de bancă (2017)

38
CONCLUZII

În concluzie, în vederea realizării activității sale, fiecare entitate intră în relații
economice cu persoane fizice sau juridice, denumite în mod generic “terți”, fie în calitate de
vânzător, fie în calitate de cu mparător. În contabilitatea furnizorilor și clienților se
înregistrează operațiunile privind c umpărările, respectiv livrările de mărfuri și produse,
serviciile prestate, precum și alte operațiuni similar. Pe baza acestei lucrări am vrut să
evidențiez cât de importantă este relație unei firme cu furnizorii și clien ții, astefel am ajuns
la concluzia că aceștia reprezintă “ hrana” pentru ca o întreprindere să își poată derula
activitatea “ vieții ”.
Din punct de vedere ope rațional, relația cu clienții și furnizorii trebuie să fie una de
lungă durată și care să decurgă cât mai ușor.
Un furnizor tradițional îți oferă avantajul unei calități constante a materiei prime sau
serviciului furnizat.
În cazul clienților, cei tradițion ali oferă stabilitate firmei, astfel, clienții existenți
fiind probabil cel mai valoros activ al firmei, chiar dacă nu aduc întotdeauna și marjele de
profit cele mai ridicate însă, asigura o cifră de afceri constantă.
Astfel, prin studiu de caz realizat la firma S.C. Roxor Supreme S.R.L. am ajuns la
concluzia că pentru a -și asigura o cifră de afaceri constantă aceasta trebuie să își mențină
relațiile cu furnizorii și clienții, deoarece pe baza comenzilor constante efectuate de către
clienți firma să își poa tă organiza în mod optim activitatea de producție.
Pentru a putea furniza o valoare cât mai ridicată clienților săi, firma trebuie să își
fixeze obiective de creștere a calității produselor sau serviciilor oferite. De asemenea,
facilitățile în procesul de cumpărare și ofertele personalizate sunt apreciate de către clienți,
ale căror așteptări cresc într -un ritm care trebuie depășit de capacitatea inovațională a
firmelor. Creșterea nivelului calitativ al ofertelor determină satisfacția clienților, însă cu
trecerea timpului, aceștia așteaptă noi schimbări și îmbunătățiri. Astfel, S.C. Roxor
Supreme S.R.L. este nevoită să recurgă la o extindere semnificativă a volumului de
activitate pentru a avea o creștere a cifrei de afaceri. Totodată aceasta poate recurge ș i la
promovarea produselor, deoarece această politică de promovare are în vedere un ansamblu
de acțiuni și mijloace ce vizează informarea și atragerea într -o cât mai mare măsură a

39
cumpărătorilor potențiali către punctele de vânzare, în vederea satisfaceri i nevoilor și
dorințelor acestora și implicit a creșterii eficienței economice.

40
BIBLIOGRAFIE
Carți:
1. Cartea verde a contabilitatii. (2016, IANUARIE 10). Rentrop&Straton.
2. Caraiani, C., Dumitrana, M., Lungu, C., & Dascalu, C. (2011). Bazele
contabilitatii. Bucuresti: Editura Universitara.
3. CECCAR. (2010). Ghid practic de aplicare a reglementarilor contabile conforme
cu directivele europene aprobate prin OMFP nr. 3.005/2009. Bucuresti: Editura CECCAR.
4. CRIVEANU, M. (2009). Contabilitate Publica. Bucuresti: ASE.
5. Popescu, G. (2011). Biletul de ordin, cecul si cambia. Hamangiu.
6. Ristea, M., Dumitru, C. -G., Visan, D., Ioanas, C., Stefanescu, A., & Guse, R.
(2005). Contabilitate financiara. Bucuresti: Editura Universitara.
7. Ristea, M., Ioanas, C., Dumitru, C. -G., & Irimescu, A. (2009). Contabilitatea
societatilor comerciale, Volumul II. Bucuresti: Editura Universitara.
8. Radut, A. (2011). Contabilitate publica. IASI: ONZO.
9. Salceanu, A. (2014). Contabilitate Financiara. PLOIESTI: UPG.
10. Straoanu, B. (2016). Primii pasi in contabilitatea financiara. Bucuresti: Editura
Pro Universitaria.
11. Tegledi, M. (2014). Contabili tate financiara. Bucuresti: Pro Universitaria.
Legisla ție:
12. Legea 571/2003, art 137 și 138 și pct.22 din Hotararea Guvernului nr. 44/2004
13. Legea 227/2015, art 286 alin (4) și pct. 31, alin (1) din Hotararea Guvernului nr.
1/2016
14. Legea contabilită ții nr.82/1991, republicată în iunie 2007, art.2, al (1)
15. OMFP nr.1802/2014
16. OMFP nr. 1802/2015
17. OMFP nr. 2634/2015
Note de curs:
18. Fumea, V. (2015). Note de curs. Contabilitate Financiara I . Ploiesti.
19. Salceanu, A. (2015). Note de curs. Contabilitate . Ploiesti.

41

Resurse internet:
20.www.cec carbusinessmagazine.ro. (s.d.). Preluat pe Mai 19, 2017, de pe
http://www.ceccarbusinessmagazine.ro/tratamentul -contabil -si-fiscal -al-reducerilor –
comerciale -si-financiare -a2037/
21.www.codfiscal.net. (s.d.). Preluat pe Mai 23, 2017, de pe
http://codfiscal.net/media/2 015/12/OMFP -2634 -2015 -documente mo910bis2015.pdf
22.www.contabilul.manager.ro. (s.d.). Preluat pe Mai 19, 2017, de pe .
http://contabilul.manager.ro/a/2156/tratamentul -contabil-si-fiscal -al-reducerilor comerciale –
si-financiare.html
23.www.risco.ro. (s.d.). Preluat pe Aprilie 02, 2017, de pe
http://www.risco.ro/verifica firma/roxor -supreme -cui-31143302
24.www.roxor.ro. (s.d.). Preluat pe Martie 10, 2017, sur www.roxor.ro
25.www.stiucum.com.(s.d.). Preluat pe Mai 23, 2017, de pe
http://www.stiucum.com/contabilitate/contabilitate -financiara/Contabilitatea -decontarilor –
co12533.php
26.www.static.anaf.ro. (s .d.). Preluat pe Mai 23,2017, de p e
https://static.anaf.ro/static/10/Ana f/legislatie/OMFP_1802_2014.pdf