INTRODUCERE …………………………………………..……………….……………… ……..3 Capitolul I. ASPECTE TEORETICO -METODOLOGICE AFERENTE ADMINISTR ĂRII FINANȚELOR ÎNTREPRINDERII… [613941]
2
CUPRINS:
INTRODUCERE …………………………………………..……………….……………… ……..3
Capitolul I. ASPECTE TEORETICO -METODOLOGICE AFERENTE ADMINISTR ĂRII
FINANȚELOR ÎNTREPRINDERII ……………………………………………………. ……………….. ….7
1.1. Esența și importanța administ rării resurselor financiare ale întreprinderi i.……… ….……… ..7
1.2. Caracterizarea mecanismului de formare și utilizare a resurselor financiare ale
întreprinderii………………………………………………………………………………. ………. ……………….. ..13
Capitolul II. ANALIZA PERFORMAN ȚELOR FINANCIARE A SRL „ TRANS SAMI ”
2.1. Caracteristica și prezentarea generală a activității economico -financiare a SRL „TRANS
SAMI” …………. …………………………………………… ………………………………………………………. ….17
2.2. Analiza și evaluarea rezultatelor financiare ale întreprinderii SRL „TRANS SAMI ”………. 26
2.3. Analiza indicatorilor de lichiditate și echilibrului financiar al întreprinderii SRL „TRANS
SAMI” ……………………………………………………………………………………….40
Capitolul III. OPTIMIZAREA POLITICII DE ADMINISTRARE FINANCIARĂ
A ÎNTREPRINDERII SRL „TRANS SAMI” …… ………. ……………………… …….51
3.1. Căi de ameliorare și asigur are a creșterii volumului resurselor financiare ale
SRL „TRANS SAMI” …………………………………………………………………. ……51
3.2. Perfecționarea metodelor de administrare a finanțelor întreprinderii în co ncordanță
cu obiectivele afacerii ……………………………… …………………… …… …….……….60
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI …….………………………………………………………65
BIBLIOGRAFIE ……… ………………………………………………………………………..68
ANEXE …………… ………………………………………………………………………………71
DECLARAȚIA PRIVIND ASUMAREA RĂSPUNDERII …………………………………….. ………72
3
INTRODUCERE
În prezent, administrarea eficientă a finanțelor întreprinderii reprezintă una din
preocupările principale care necesită atenție sporită din partea managerilor autohtoni. În
condițiile economiei de piață, întreprinderile își stabilesc volumul și sursele de finanțare,
precum și căile de creștere a acestora și de aceea poartă răspundere pentru eficiența utilizării
resurselor financiare.
Întreprinderea evoluează într -un mediu dinamic, ale cărui oportunități și constrângeri se
modifică con tinuu, ceea ce presupune un răspuns adecvat din partea acesteia, în condițiile
menținerii echilibrului, cu mențiunea că fiecare etapă de dezvoltare implică alterarea echilibrului
prezent în favoarea celui viitor și că fiecare dezechilibru prezent trebuie s ă conțină premisele
unui nou echilibru, situații ce nu pot fi depășite decât prin realizarea unei activități productive,
eficiente, generatoare de profituri.
Actualitatea și importanța temei de cercetare. Schimbările care au loc în prezent
în economia de piață influențează nemijlocit finanțele întreprinderilor. Accesul la diferite
fonduri , provenite din afara țării, și mode rnizarea operațiunilor bancare sunt factori importanți
care au influențat considerabil modul de constituire a resurselor financiare în cadrul
întreprinderilor autohtone.
Finanțele întrep rinderii constituie o parte component ă din sistemul financiar al unui
stat, având o importanță deosebită atât pentru întreprindere, creând condițiile necesare pentru
funcționarea acesteia, cât și pentru întregul sistem financiar, asigurând relațiile economice între
diferiți participanți. Continuitatea activității agenților economici depinde de modul în care sunt
formate, repartizate și utilizate resursele financiare, precum și volumul acestora. Structura
optimă a resurselor financiare și corelația între resurse și utilizarea lor influențează atât
procesele sociale , cât și cele economice la nivel micro – și macroeconomic, creând condiții
reale pentru o stabilitate economică și financiară.
Actualitatea temei de cercetare este condiționată de caracterul limitat al resurselor
proprii și costul înalt al resurselor financiare atrase, creând premisele necesare pentru utilizarea
cât mai rațională a acestora și păstrarea echilibrului financiar în cadrul întreprinderii.
Unul din obstacolele dezvoltării businessului din Republica Moldova este finanțarea
și anume insuficiența, formarea, repartizarea și utilizarea irațională a resurselor financiare,
care limitează posibilitățile de dezvoltare a afacerii și crearea de valoa re adăugată.
Acest aspect condiționează necesitatea unei cercetări mai ample asupra metodelor de
gestiune a resurselor financiare în scopul optimizării procesului de formare și utilizare a acestora
și asigurării echilibrului financiar atât pe termen lung, cât și pe termen scurt.
4
Având în vedere toate aspectele menționate mai sus, precum și faptul că firmele modern
necesită o gestiune eficientă a resurselor și rezultatelor financiare, considerăm că o cercetare
științifică și pragmatică a adminsitrării efien te a finanțelor firmelor constituie o provocare
intelectuală pentru orice manager financiar, pentru orice profesionist, în general.
Obiectivul general al demersului nostru științific îl reprezintă i dentificarea și
promovarea unor soluții optime de finanța re care să asigure, în actualul context economico –
financiar, eficientizarea activității entităților din Republica Moldova, și, prin aceasta, realizarea
unei dezvoltări economice durabile.
Prin utilizarea unei metodologii adecvate de cercetare științifică și într -o abordare
sistemică, am avut în vedere următoarele obiective specifice :
identificarea și evidențierea principalelor viziuni aferent e resurselor financiare ale
întreprinderii ;
argumentarea rolului resurselor și relațiilor financiare în cadrul între prinderii;
inventarierea și sistematizarea elaborărilor teoretice și pragmatice privind structura de
finanțare a firmei și costul finanțării sale;
identificarea principalelor surse de finanțare a firmelor, a modalităților de accesare a lor și
evidențierea avantajelor și dezavantajelor acestora;
evaluarea p otențialului de finanțare a SRL „TRANS SAMI” pe baza indicatorilor financiari;
formularea concluziilor și a propunerilor pe baza rezultatelor cercetării științifice efectuate
în vederea administrării efici ente a finanțelor întreprinderii.
În ceea ce privește metodologia de cercetare , complexitatea și diversitatea problematicii
abordate au impus utilizarea unor metode, tehnici, instrumente și proceduri științifice de
investigare și interpretare, în care am a cordat o importanță deosebită:
‒ documentării, respectiv accesării și studierii bibliografiei generale și de specialitate,
autohtone și străine, pentru cunoașterea abordării problematicii investigate;
‒ metodei raționale, utilizate ca instrument de cunoaștere, reflecție, analiză, organizare și
derulare științifică a demersului de cercetare;
‒ integrării formelor, metodelor și operațiunilor logice în cercetarea efectuată, prin
recurgerea la analiză și sinteză, abstractizare și concretizare, comparații, generalizar e și
sistematizare;
‒ metodei statistice, prin recurgerea la statistică descriptive și la analiza statistică;
‒ metodei observației, desfășurate sistematic și analitic;
‒ discuțiilor cu specialiștii din interiorul entității analizate;
5
‒ analizei datelor și interp retărilor, utilizând grafice, scheme și figuri, pentru a evidenția
diferite evoluții ale produselor și serviciilor financiare adresate firmelor.
Utilizând instrumentarul clasic al cercetării științifice, bazat pe analiză și sinteză, inducție
și deducție, g eneral și particular și adaugând metode moderne, am realizat analize și studii
substanțiale și pertinente privind principalele modalități de finanțare a activității firmelor atât în
plan internațional, cât mai ales național.
Rezultatele cercetării sunt pre zentate cu ajutorul tabelelor, figuri lor și graficelor.
Informațiile teoretice necesare realizării cercetării au fost preluate din lucrări bibliografice și de
specialitate (cărți, studii, lucrări, articole ș.a) din domeniul investigat atăt din țară, cât și din
străinătate. Informațiile statistice și datele concrete privind modalitățile de finanțare activităților
întreprinderii au fost preluate din raportări și statistici ale întreprinderii analizate.
Tema de studiu este totalitatea instrumentelor și metodel or utilizate în cadrul
administrării financiare ale întreprinderilor.
Obiectul cercetării îl constituie sectorul real al economiei naționale a Republicii
Moldova și ca exemplu relevant întreprinderea de construcții și reconstrucții SRL „TRANS
SAMI” .
În ace st context, pornind de la obiectivele stabilite, am structurat lucrarea pe trei capitole,
într-o succesiune logică, precum și elementele de bază ale unei cercetări: introducere, concluzii
și recomandări, bibliografie și anexe.
În introducere este argumentată actualit atea, semnificația, importan ța și gradul de
studiere a temei de investig ație. Este formulat scopul și obiectivele lucrării, prezentat obiectul
cerce tării, descrisă structura și conținutul succinct al luc rării.
În partea teoretică a lucrării – capitolul I – este documentată literatura de specialitatea,
evidențiindu -se principalele opinii ale savanților vis -à-vis de resursele financiare ale
întreprinderii, este prezentată componența resurselor financiare și specificul relațiilor financiare
la nivel microeconomic.
În capitolul II, care are caracter aplicativ, este analizată situația financiară la
întreprinderea selectată pentru analiză – SRL „TRANS SAMI” – pe baza bilațului pentru trei ani
de activitate. Acest lucru a fost posibil grație diagnozei ent ității pe baza indicatoril or financiari,
analizei rezultatelor financiare și calculului indicatorilor de asigurare a întreprinderii analizate
cu resurse financiare.
Capitolul III are rolu l de a prezenta optimizarea politicii de finanțare a întreprinderii î n
corespundere cu obiectivele afacerii, cu referire la entitatea analizată. În acest context, sunt
reliefate direcții strategice de administrare eficientă a finanțelor întreprinderii SRL „TRANS
SAMI” prin utilizarea metodelor de creștere a performanțelor f inanciare ale entității .
6
În concluzii și recomandări sunt generalizate rezultatele studiului, sunt prezentate
principalele repere la care s -a ajuns în urma cercetării, evidențiindu -se măsurile necesare de
întreprins de către întreprinderea analizată în ved erea administrării eficiente a finanțelor.
Cuvinte -cheie: finan țe, eficiență, surse de finanțare, administrarea financiară, echilibru
financiar, indicatori fi nanciari, mijloace de finanțare, rentabilitate, profitabilitate etc.
7
CAPITOLUL I. ASPECTE TEORETICO -METODOLOGICE AFERENTE
ADMINISTR ĂRII FINANȚELOR ÎNTREPRINDERII
1.1. Esența și importanța administrării resurselor financiare ale întreprinderii
Desfășurarea eficientă a activității unei întreprinderi nu este posibilă fără o
admin istrare rezonabilă a resurselor financiare a acesteia. Administrarea resurselor
financiare ale întreprinderii este parte componentă a gestiunii financiare. Ideile care au
stat la baza formării gestiunii financiare ca știință au fost elaborate de către specialiștii
americani în domeniul finanțelor, mulți dintre ei fiind laureați ai premiului Nobel.
Unul din termenii utilizat frecvent în prezent este gestiune, fiind abordat la nivelul
macro – sau microeconomic, organizațional și social. Este cunosc ut faptul că gestiunea reprezintă
cel mai important factor de eficientizare a întreprinderilor și economiei în ansamblu, iar de
performanțele manageriale sunt dependente performanțele economice, comerciale, tehnice
și tehnologice, obținute în domen iile respective.
Inițial, termenul gestiune era folosit în contextul finanțelor publice, fiind considerat este
un instrument important pentru furnizarea politicilor fiscale și realizarea obiectivului fiscal
de creștere susținută și de dezvoltare a statului [54, p. 46].
Conform definiției prezentate în dicționarul financiar francez [1, p.526 ], administrarea
financiară a întreprinderii (saugrupului de întreprinderi) constituie ansamblul de decizii și
activități care asigură reglarea fluxu rilor financiare ale întreprinderii, ceea ce implică: procurarea
fondurilor necesare activității la cel mai mic cost fără a -i afecta echilibrul financiar și asigurarea
unui control constant al utilizării corecte și eficiente a fondurilor, ca principal restricție a
rentabilității
În opinia lui Brezeanu P. , [3pag. 9] , administrarea financiară este funcția care are ca
obiectiv principal de a furniza întreprinderii, la momentul oportun, fondurile necesare exploatării
și dezvoltării sale, asigurând, în același timp, rentabilitatea operațiunilor .
Cercetătorul roman Toma M. , [4, p.125] consider că administrarea financiară reprezintă un
ansamblu de decizii și activități care, înfuncție de obiectivele întreprinderii, participă la gestiunea
fluxurilor financiareși a nevoilor de resurse. Activitatea de administrare financiară depinde de
obiectivele urmărite în politica generală a întreprinderii
Economistul roman Ilie V. consider că structura administrării financiare cuprinde un
domeniu operațional pentru gestiunea fluxurilor financiare și un domeniu functional responsabil
de prelucrarea datelor financiare, de difuzarea lor în mediul intern și extern și de relațiile cu
mediul zzfinanciar extern.
8
Conținutul administrării financiare este în strânsă dependență de sistemul financiar global,
dar este determinat și de însăși dezvoltarea întreprinderii. Astfel, aspectele specific gestiunii
financiare la diferite etape ale dezvoltării afacerii depind de lansarea, evoluția, maturitatea sau
declinul acesteia. În toate aceste stadii, entitatea se confruntă cu nevoia de finanțări specifice
care, concomitent, pot genera resurse, dar și o multitudine de situații cu evoluții positive sau
negative.
În consecință, abordarea administrării financiare condiționează luarea în considerație a
influențelor pe care ea le suportă, datorită caracteristicilor proprii ale întreprinderii și
particularităților inerente sistemului financiar. Aceste influențe afectează atât obiectivul general
și scopurile administrării financiare, cât și responsabilitățil e operaționale care -i sunt atribuite.
Conținutul administrării financiare poate fi abordat într-un mod mai riguros, făcând
referire la obiectul și sarcinile sale fundamentale, și la responsabilitățile operaționale încredințate
diferitelor tipuri de special iști din domeniul finanțelor [5 , p. 230].
În viziunea lui Chiricenco T. [148, p.27], administrarea financiară este o artă și știință a
finanțării întreprinderii, achiziționării de active și gestiunea lor în vederea îndeplinirii sarcinilor
sale și creșter ea probabilității atingerii obiectivelor strategice și tactice.
În opinia autorului român Popescu S. [66, p.30], administrarea financiară poate fi definită
ca un ansamblu de decizii și activități, care concură la reglarea și ajustarea fluxurilor financiare și
a fondurilor, la gospodărirea resurselor financiare ale întreprinderii. Astfel, gestiunea financiară
cuprinde un domeniu destul de larg și include gestiunea activelor fixe, formarea capitalului și
luarea deciziilor privind utilizarea acestuia, precum și elaborarea unei politici de creștere
economică.
În lucrarea sa, Tratat de management financiar -bancar , Bogdan I. [2, p. 32] definește
administrarea financiară ca fiind un subsistem al managementului general al firmei, având ca
scop asigurarea resurselor financiare necesare, alocarea și utilizarea lor profitabilă, creșterea
valorii firmei și a siguranței patrimoniului acesteia.
Autorul român Butănescu -Volanin R. [8, p. 41] susține că ”anume gestiunea financiară,
fiind o parte componentă a managementului financiar al întreprinderii, trebuie să asigure
controlul curent al echilibrului financiar (al intrărilor și consumului de resurse) prin intermediul
celor două funcții specifice lui – funcția de profitabilitate și funcția de lichiditate .”
În viziunea autoarei române Sumedrea S. [79, p. 12], gestiunea financiară este un
ansamblu corelat de activități orientate spre alegerea, formarea, dezvoltarea și utilizarea optimă a
resurselor financiare ale firmei pentru asigurarea mijloacelor necesar e desfășurării activității
economice, ținând cont atât de influența factorilor interni, cât și de a celor externi.
9
Deosebit de importantă este și contribuția autorilor autohtoni în definirea conceptului
de gestiune financiară. Astfel, Mulic A. [164, p. 32] propune includerea , în definiția
conceptului dat, a noțiunii de calitate, precum și a modelului și instrumentariului gestiunii
calitative a finanțelor.
Astfel, în opinia autorului, gestiunea financiară reprezintă un complex de activități
de diferită natură (de informare, de analiză, juridice), orientate către formarea corelată
a resurselor financiare și spre realizarea obiectivelor propuse, fără a afecta echilibrul financiar și
capacitatea de plată a întreprinderii.
În viziunea auto rilor Fuior E., Ganea V. și Cușnir C., [6, p. 256 ], adimistrarea financiară
este definită ca ansamblu de decizii, activități, operațiuni și modalități de organizare a activității
financiare ce vizează constituirea, dezvoltarea, sporirea sau reducerea capit alului și fondurilor
întreprinderii, utilizarea eficientă a acestora, obținerea, repartizarea și utilizarea cât mai eficientă
a profiturilor și rezultatelor financiare.
Administrarea financiară reprezintă un mod de conducere și organizare a activității
întreprinderii, care urmărește gospodărire a judicioasă a resurselor de care dispune sau sunt
atrase în circuit pentru a obține eficiență maximă din activitatea desfășurată. [6 , p. 257].
Conținutul administrării financiare poate fi abordat într -un mod mai ri guros făcând referire
la obiectul său, la sarcinile findamentale care -i revin și la răspunderile operaționale încredințate
diferiților specialiști din domeniul finanțelor. [7, p. 11]
Fig. 1.1. Conținutul administrării financiare a întreprinderi i [7, p. 11]
În accepțiunea economiștilor Căruntu G.A., Tănăsoiu G., Romanescu G [8pag. 6] ,
administrarea finațelor sau managementul financiar este știința și arta conducerii proceselor
financiare, menite să orienteze și să organizeze activitățile întreprinderii pentru valorificarea
tuturor resurselor finaciare în vederea realizării unorobiective de performanță și eficiență –
creșterea valorii întreprinderii, creșterea siguranței patrimoniului.
10
Prin natura problemelor pe care le rezolvă administrarea financiară ocupă un loc
particular în activitatea generală a întreprinderii. Domeniul său se referă la o diversitate de
operațiunișiactivități specifice menite să contribuie la bunul mers al întreprinderii, dintre cele
mai relevante ar fi:
‒ analiza economico -financiară care are ca obiect stabilirea situației financiare la un moment
dat, cuantificarea rezultatelor și determinarea abaterilor, identificarea influenței factorilor,
furnizarea de informație relevantă pentru fundamentarea deciziilor financiare;
‒ prognoze și previziu ni financiare, concretizate în planuri și programe de activitate, precum:
bugetul de venituri și cheltuieli, contul de profit și pierderi, planuri de finanțare a
investițiilor etc., menite să contureze coordonatele financiare ale activității întreprinderii
într-un orizont de timp dat. Totodată prin astfel de planuri și programe ce vizează de regulă
un exercițiu financiar (an de gestiune) se realizează o proiecție a echilibrului financiar la un
moment dat;
‒ monitorizarea tuturor activităților întreprinderii, culegerea și prelucrarea de date financiare și
furnizarea de informație relevantă cu caracter financiar pentru fundamentarea deciziilor
strategice și tactice ce aparțin conducerii întreprinderii;
‒ proiectarea și realizarea operațiilor financiare pe termen l ung, organizarea
șimenținerearelațiilor cu piața financiară;
‒ negocierea creditelor și derularea relațiilor cu instituțiile bancare, cu piața creditelor;
‒ gestiunea trezoreriei, a activelor circulante, asigurarea și menținerea lichidității și a
capacității d e plată a întreprinderii, onorarea la scadență a tuturor obligațiilor pe termen scurt
‒ definirea și aplicarea unei politici a rezultatelor ce vizează sistemul de amortizare,
provizioanele și cesiunea (înstrăinarea) de active. Aceasta are o influență aparte asupra
profitului și a fiscalității, îndeosebi asupra stabilirii profitului net și, în final, a părții ce va
trebui repartizat acționarilor sub formă de dividende și respectiv a părții de profit repartizat
investițiilor;
‒ informare financiară externă ce pri veșterelațiile cu acționarii, cu bursa, cu instituțiile bancare
centrale și alte instituții regulatoare de piață.
Administrarea financiară are scopuri multiple subordonate supraviețuirii întreprinderii,
obținerii de profit șicreșterii economice. Aceste scopuri pot fi sintetizate în următoarele:
1) asigurarea echilibrului financiar și a rentabilității;
2) creșterea activelor sau a patrimoniului și a cifrei de afaceri;
3) asigurarea flexibilității, care permite întreprinderii să se adapteze la niștecondiții dificile s au
să sesizeze noi oportunități de profit sau creștere.
11
Scopurile administrării financiare se pot contura cu ajutorul mai multor indicatori , între
care: nivelul fondului de rulment în comparație cu necesarul, coeficientul de îndatorare,
rentabilitatea econ omică și efectul de levier al acesteia, ratele de creștere a activelor și cifrei de
afaceri, capacitatea de autofinanțare, volumul lichidităților etc.
Deși majoritatea definițiilor administrării financiare au ca obiect principal resursele,
totuși în prezen t, există puțini autori care prezintă o definiție clară acestei noțiuni. De-a lungul
timpului, au existat divergențe cu privire la noțiunea „resurse financiare”. Mai mult ca atât, în
practica internațională întâlnim mai rar noțiunea „resurse financiare”, în schimb se folosește
termenul finanțe, defint ca „ansamblul mijloacelor bănești ce se găsesc la dispoziția puterii de
stat” sau „totalitatea mijloacelor bănești ale unei întreprinderi” [15]. De asemenea, în
Dicționarul financiar -bancar găsim definiția resursei: o rezervă sau sursă de mijloace
posibile de a fi valorificate într-o împrejurare.
Reieșind din conținutul, principiile și diversele metode de gestiune a resurselor
financiare, considerăm că studierea conceptului de „resurse financiare”, trebuie abordată diferit,
atât la nivel macroeconomic, cât și microeconomic.
Majoritatea autorilor tratează noțiunea resurse financiare ca „totalitatea fondurilor și
mijloacelor bănești aflate la dispoziția statului, întreprinderii și organizațiilor care se formează în
procesul distribuirii și redistribuirii venitului național și produsului intern brut”.
Dacă, inițial, între noțiunea resurse financiare ale statului și resurse financiare private nu
existau diferențe, atunci, în prezent, aceste diferențe există și se referă atât la sursele de formare
și direcțiile de utilizare a resurselor, cât și la gradul de autonomie prin care se caracterizează
întreprinderile în prezent.
Conceptul resurse financiare a fost studiat insuficient în literat ura autohtonă și străină,
autorii utilizând termenul „finanțe” (R. Paik), „resurse bănești” (V. Sula, V. Bocearov), „capital”
(P. Samuelson) sau „fonduri” (C. Păun) în loc de resurse financiare. Totuși, această noțiune este
pe larg utilizată în mai multe lucrări în special ale autorilor ruși, precum: I. Balabanov, I. Blanc,
N. Colcina, V. Covaliov, G. Poliac, V. Radionova, N. Samsonov și alții. Cu toate acestea, fiecare
definește în mod diferit noțiunea despre resurse financiare.
Astfel, în viziunea unui grup de economiști, precum N. Colcina [154, p.11], V. Radionova
[51, p. 125], resursele financiare reprezintă totalitatea veniturilor și încasărilor utilizate pentru
onorarea obligațiunilor financiare și finanțarea cheltuielilor curente și de capital. Aceeaș i viziune
o împărtășește și O. Cozlova [156], conform căreia resursele financiare reprezintă acea parte a
fondurilor cu forma de venituri și surse externe necesare pentru onorarea obligațiunilor
financiare și acoperirea cheltuielilor pentru dezvoltarea afacerii.
12
În acest context, considerăm necesară definirea noțiunii venituri . Conform SNC Venituri
[73], veniturile reprezintă creșteri ale beneficiilor economice înregistrate în cursul perioadei de
gestiune, sub forma intrărilor de active sau majorării valori i acestora sau a diminuării datoriilor
care au drept rezultat creșteri ale capitalului propriu, cu excepția celor legate de contribuțiile
proprietarilor.
În viziunea lui G. Poliac [168, p.23], resursele financiare caracterizează, din punct de
vedere cantit ativ, rezultatele financiare ale procesului de redistribuire într-o anumită perioadă.
Acestea sunt mijloacele bănești îndreptate, în mod direct, spre înlocuirea activelor fixe,
constituirea fondurilor de acumulare și de consum. Indicatorul respectiv are un caracter bilanțier,
deoarece poate caracteriza atât partea de venituri, cât și de cheltuieli. Totodată, G. Poliac,
consideră incorectă includerea în categoria resurselor financiare a creditelor pe termen scurt,
deoarece acestea nu contribuie la crearea bunurilor materiale. Însă, în acest caz, el se referă în
special la categoria resurselor financiare publice, care au un conținut diferit de cele private.
A. Savțova [175, p.40] definește resursele financiare ale întreprinderii ca parte a activelor
financiare sub formă de venituri, încasări externe și drepturile exclusive care iau naștere în
procesul confruntării încasărilor cu cheltuielile, care sunt în proprietatea sau la dispoziția
întreprinderii, sunt destinate onorării obligațiunilor financiare, acoperiri i cheltuielilor, precum și
stimulării materiale a salariaților.
Danilcenco L. [145, p.135] definește gestiunea resurselor financiare ca un ansamblu de
procedee și operațiuni interdependente de analiză, planificare și prognozare, organizare și control
a utilizării resurselor financiare.
Totodată, Danilcenco L. [145, p.136] divizează resursele financiare în: resurse imobilizate
și resurse bănești. Resursele financiare imobilizate reprezintă activele întreprinderii, în special
fluxurile de numerar investite în active. Resursele financiare bănești sunt orientate spre
menținerea funcționării eficiente a procesului de producție, formarea bugetelor întreprinderii și
efectuarea diferitor plăți.
Astfel, este foarte greu de delimitat aria de cuprindere a resurselor financiare, deoarece la
formarea lor participă atât elemente de activ, cât și elemente de pasiv. Mai mult ca atât, ele pot fi
atribuite la partea de venituri, dar și la cheltuielile întreprinderii. Prin urmare, resursele
financiare se referă nu doar la mijlo acele bănești disponibile, ci și la toate resursele care, la un
moment dat, pot lua formă bănească.
Soluționarea divergențelor privind conceptul despre resurse financiare ar permite
rezolvarea unui șir de probleme ce vizează formarea, repartizarea și utilizarea eficientă na
capitalurilor.
13
1.2. Caracterizarea mecanismului de formare și utilizare a resurselor financiare ale
întreprinderii
Activitatea financiară și de producție a întreprinderii nu poate avea loc fără resurse
financiare. Prin urmare, activitatea oricărei întreprinderii începe de la formarea resurselor
financiare. Rolul de bază al resurselor financiare este onorarea la timp a plăților față de buget,
furnizori, bănci comerciale, companii de asigurări, salariați, acționari și alte persoane terțe.
Mecani smul formării și utilizării resurselor financiare este unul complex și presupune
selectarea judicioasă în dependență de mai mulți factori a resurselor financiare, precum și
repartizarea rațională a acestor resurse, asigurând un echilibru între necesitățil e de finanțare și
posibilitățile reale de procurare a resurselor financiare.
Alegerea sursei de formare a resurselor financiare trebuie să pornească de la: cerințele de
realizare a obiectivului propus; necesarul de investiții în active imobilizate; nivel ul necesar al
stocurilor, precum și cheltuielile legate de existența acestora; necesitatea formării unor
rezerve, în dependență de specificul activității.
Mecanism ul de formare și utilizare a resurselor financiare în cadrul unei întreprinderi este
prezentat în figura 1.2
Fig. 1.2. Mecanismul formării și utilizării resurselor financiare
Sursa: Elaborată de autor în baza sursei [138, p.39]
14
Odată creată, întreprinderea are acces la unele surse de finanțare și va dispune de o
anumită structură de resurse financiare. Pe parcursul activității sale, însă, necesitățile cresc,
totodată , cresc și posibilitățile, adică garanțiile întreprinderii, ceea ce permite utilizarea
resurselor financiare într-un volum mai mare și de o calitate mai înaltă.
Finanțarea întreprinderii reprezintă mobilizarea resurselor de capital de la cei cu
excedent de resurse (investitorii) spre cei care au nevoie de acestea (întreprinderi) prin
intermediul unor instrumente și mecanisme specifice în cadrul unor piețe organizate (piețele
monetare sau piețele de capital). Această finanțare este destinată obținerii de fonduri
(lichi dități) pentru a acoperi nevoi temporare generate de activități comerciale, activități de
producție sau pentru a dezvolta capacitatea de producție existentă prin derularea unor proiecte de
investiții [63].
Sursa inițială de constituire a resurselor financiare este capitalul social . Astfel, în
dependență de forma organizatorico -juridică, sursele inițiale de finanțare sunt contribuțiile
acționarilor, asociaților, credi tele bancare (în special cele pe termen lung) și subvențiile statului.
La următoarea etapă de dezvoltare a oricărei întreprinderi, în calitate de resurse financiare
participă veniturile din realizarea producției sau din prestarea serviciilor.
Principalele surse interne de formare a resurselor financiare sunt profitul din toate
activitățile desfășurate de către întreprindere și defalcările de amortizare, care pot fi considerate
modalități directe de finanțare. Spre deosebire de fondul de amortizare, profitul rămas la
dispoziția întreprinderii nu poate fi utilizat în totalitate, ci conform statutului și, respectiv,
deciziei proprietarilor. Cu alte cuvinte, profitul poate fi utilizat atât în scop de consum, cât și în
scop de acumulare. Teoretic, fondul de amort izare este destinat înlocuirii imobilizărilor corporale
uzate, însă o utilizare rațională a acestuia permite asigurarea continuității procesului de
producere, dar și majorarea profitului. Conform Standardului Național de Contabilitate
„Imobilizări necorpor ale și corporale” [72], amortizarea reprezintă repartizarea sistematică a
valorii amortizabile a unei imobilizări pe perioade de gestiune ale duratei de utilizare.
Amortizarea este procesul prin care se recuperează treptat valoarea imobilizărilor prin
includerea treptată a lor în costul produselor finite, în funcție de politica de amortizare aleasă de
către întreprindere.
În afară de profit și amortizare, din categoria surselor interne de constituire a resurselor
financiare mai fac parte și așa-zisele surse „ascunse” [140, p. 198], care includ: fondul de
rulment net; rezervele, datoriile expirate față de furnizori ș.a. Acestea, de fapt, reprezintă niște
modalități indirecte de finanțare.
15
La diferite etape ale ciclului de viață, întreprinderile se confrunt ă cu diferite obstacole și,
respectiv, au nevoi de finanțare specifice. Sursele de finanțare ale afacerii, în dependență de
etapele pe care le parcurge întreprinderea, pot fi grupate după cum urmează în figura 1.3.
Durata ciclului de viață nu este aceeași pentru toate întreprinderile și nici nu este
afectată de factorul timp.
Fig.1.3. Sursele de finanțare a afacerii la diferite etape ale ciclulului de viață a
întreprinderii
Sursa: Elaborată de autor în baza sursei [44, p.142]
În condițiile economiei de piață, agenții economici de sine stătător stabilesc modalitățile,
volumul și sursele de finanțare, precum și direcțiile de utilizare ale acestora. Potrivit mai multor
studii de profil, cauzele de bază ale eșecului unei afaceri de dimensiuni micro, mici și mijlocii, se
regăsesc, preponderant, în accesul limitat la surse financiare și gestiune deficitară [12, p. 9].
Importanța gestiunii eficiente a resurselor financiare rezidă din faptul că aceasta din urmă asigură
realizarea obiectivelor strategice și a celor tactice, contribuie la creșterea atractivității pentru
investitorii străini. De menționat că pentru a-și atinge obiectivul principal, și anume maximizarea
valorii, întreprinderea trebuie să utilizeze cât mai rațional toate resursele disponibile și în special
cele financiare. Astfel, în scopul perfecționării administrării resurselor financiare, este necesară,
crearea unui mecanism de formare și utilizare a resurselor financiare în cadrul întreprinderii.
16
Odată formate, resursele financiare sunt utilizate în scopul îndeplinirii funcțiilor sale
de bază, dar și onorarea obligațiunilor față de terți (alte întreprinderi, stat, bănci comerciale,
companii de asigurare). Astfel, eficiența administrării resurselor financiare este determinată nu
doar de modul în care au fost formate resursele financiare (structura financiară), dar și de
direcțiile de utilizare a acestora.
Direcțiile de utilizare a resurselor financiare, precum și volumul lor depind de mai
mulți factori, printre care cei mai importanți sunt:
– etapa de dezvoltare la care se află întreprinderea;
– forma organizatorico -juridică;
– volumul, sursa de proveniență și termenul de utilizare a resurselor financiare;
– genul de activitate sau tipul/sezonalitatea produsului.
Importanța repartizării corecte a resurselor financiare pe diferite activități rezidă din
următoarele [138, p.359]:
– contribuie la realizarea scopului principal al gestiunii financiare și anume maximizarea
averii acționarilor;
– reprezintă instrumentul principal de influență asupra creării și creșterii valorii de piață a
întreprinderii;
– determină ritmul în care se realizează strategia de dezvoltare a întreprinderii;
– influențează gradul de atractivitate investițională a întreprinderii;
– este un instrument important de motivare, dar și de securitate socială a personalului;
– influențează gradul de stabilitate financiară a întreprinderii.
Prin urmare, scopul principal al politicii de repartizare a resurselor financiare în cadrul
întreprinderii este optimizarea proporțiilor resurselor financiare îndreptat e în diferite activități,
astfel încât să se realizeze strategia financiară a întreprinderii și creșterea valorii de piață a
acesteia.
17
CAPITOLUL II. ANALIZA PERFORMAN ȚELOR FINANCIARE A SRL „TRANS
SAMI”
2.1. Caracteristica și prezentarea genera lă a activității economico -financiare a SRL
„TRANS SAMI”
Binecunoscut este faptul ca economia de pia ță situează în centrul activității economice
întreprinderea. Rezultatele prognozate și obținute de întreprinderi, determină pozitiv sau negativ
ansamblul ec onoiei naționale, avînd în vedere faptul că anume la nivel de înteprindere se produc
bunuri și servicii necesare existenței și prosperității societății, și tot întreprinderea reprezintă
principalul furnizor de venituri în bugetul de stat.
Este cunoscut fa ptul că pentru a asigura o prognozare a rezultatelor finan ciare a activității
întreprinderii sunt necesare unele condiții specifice de desfășurare a ei pe o perioada îndelungată
în scopul asigurări performanțelor întreprinderii și pentru planificarea activ ității. Aceasta poate fi
explicat prin faptul că -n condițiile economiei de piață numai o astfel de activitate poate asigura
prosperitatea și dezvoltarea previzională a performanțelor întreprinderilor.
Compania SRL ”TRANS SAMI” se dezvoltă cu succes pe pia ța Republicii Moldova ca
persoană juridică independent din 12 august 2014 . SRL ”TRANS SAMI” a fost înregistrată la
Camera Înregistrării de Stat de pe lângă Ministerul Justi ției al Republicii Moldova cu nr.
1014600041522 (anexa 1).
SRL ”TRANS SAMI ” își a re sediul pe adresa : MD -2071 , Republica Moldova, str. Alba –
Iulia 204/2 , municipiul Chișinău, Republica Moldova (Anexa 1 ).
Societatea este persoana juridică, are bilanț autonom, conturi curente, poate să încheie în
nume propriu contracte, să dobândească dre pturi patrimoniale și personale nepatrimoniale, să
execute obligațiuni, să compare în calitate de reclamat și reclamant în judecată. Societatea are
ștampilă și alte elemente de identificare necesare activității sale. În activitatea sa SRL ”TRANS
SAMI ” se c onduce de legislația Republicii Mol dova, de Statut și de Statutul de constituire al
societății (Anexa 3) .
Principalul gen de activitate al SRL” TRANS SAMI ” conform Licenței Seria A MMII Nr.
053888 (Anexa 2) este prestarea serviciilor de transport rutier co ntra cost.
Capitalul social în anul 2018 a societății alcătuiește 571000 lei (Anexa 6) .
SRL ”TRANS SAMI” S.R.L este persoana juridică și poartă raspundere de limita valorii
patrimoniului, ce -i aparține drept proprietate .
Organele de control și d e conduc ere ale societății (Anexa 3) sunt :
adunarea generală ;
administratorul ( organul execu tiv);
18
cenzorul (organul de control) .
Adunarea generală a asociaților este organismul suprem de conducere al societății și se
ține cel putin o dată pe an. S.R.L „ TRANS SAMI ” formează un capital de rez ervă, a cărui
marime constitue 5% din capitalul social al societății (Anexa 3) .
Profitul net se formează după achitarea impozitelor si altor plăți obligatorii și ramine la
dispozitia societății. El poate fi utilizat pentru: plata dobînzii sau altor venituri aferente
obligațiilor plasate de societate; forma capitalului de rezervă.
S.R.L „ TRANS SAMI ” efectuează tranzacții comerciale atît în interiorul țării cît și peste
hotrele ei, încheind diverse contracte atit cu furnizori i autuhtoni cît si cu cei din afara teritoriului
Republicii Moldova.
Dezvoltarea în mediul său financiar pune întreprinderea în fața unui ansamblu diversificat
de mijloace financiare, a căror folosire implică intervenția pe piețe sau contactul cu instituți i
specializate pentru teoria deciziei financiare. Dezvoltarea pune întreprindcrii problema unei
combinări a mijloacelor de finanțat adică alegerea unei structuri fianciare.
Analiza structurii patrimoniale are ca obiectiv stabilirea raporturilor dintre dif eritele
elemente patrimoniale și evidențierea principalelor mutații în situația mijloacelor și surselor
generate de schimbările interne și de interacțiunea cu mediul economico -social. În acest context
se vor urmări aspecte ce privesc: caracterizarea genera lă a structurii patrimoniale; analiza ratelor
de structură patrimonială.
Activitatea economico -financiare, a întreprinderii formează patrimoniul ei, care
reprezintă totalitatea resurselor economice controlate de agentul economic. Activele sunt resurse
econ omice care aparțin unei întreprinderi. Activele sunt controlate administrate în c adrul
organizațiilor mai mari.
Tabelul 2.1. 1
STRUCTURA ACTIVELOR SRL „TRANS SAMI ”
Nr.
crt. ACTIV Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018
Valoarea Pondere
în total Valoarea Pondere
în total Valoarea Pondere
în total
(lei) (lei) (lei)
1. Activeimobilizate 812038 39,90 610748 20,42 3027555 68,41
2. Active circulante 1223024 60,10 2379687 79,58 1397794 31,59
TOTAL ACTIV 2035062 100,00 2990435 100,00 4425349 100,00
Sursa: Elaborat și calculat de autor în baza Situațiilor financiare ale SRL „ TRANS SAMI ”
pentru anii 2016 -2018
19
39,90%60,10%
20,42%79,58%
68,41%31,59%
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
2016 2017 2018
Active imobilizate Active circulanteÎn baza Tabelului 2.1. 1 se observă că structura acti velor pe total prezintă o creștere
semnificativă în anul 2018 față de 2017 și 2016. Dar, toto dată observăm descreștere a ponderii
valorii activelor imobilizate în suma totală a activelor în anul 2017 (20,42 %) față de 2016
(39,90 %) iar în 2018 (68,41 %) valoarea acestora s -a majorat față de 201 7 (20,42 %) .
Modificarea structurii activelor se p oate observa și din figura 2.1 .1
Figura 2.1.1 Modificarea structurii activelor SRL „ TRANS SAMI ”
Sursa: Elaborat și calculat de autor în baza Tabelului 2.1.1
Analizînd ponderea activelor circulante în total active al SRL „ TRANS SAMI ” observăm
o tendință de creștere în anul 2017 față de 2016 astfel de la 60,10 % la 79,58 % iar în anul 2 018
aceasta a înregistrat o descreștere pînă la 31,59 puncte pro centuale .
În calitate de sursă principală de analiză a situației patrimoniale servește bilanțul contabi l,
în particular, informațiile situate în activul acestuia. Baza informațională aplicată pentru
efectuarea analizei situației patrimoniale cuprinde, de asemen ea și date din Anexe la Bilanț . La
aceasta etapă inițială de analiză pot fi calculate atît abateri le absolute, cît și indicii relativi, adică
ritmul sau sporul creșterii activelor disponibile față de perioada precedentă.
Tabelul 2.1.2 .
ANALIZA IMOBILIZĂRILOR S.R.L „ TRANS SAMI ”
Nr.
crt. ACTIV Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018
Valoarea Pondere
în total Valoarea Pondere
în total Valoarea Pondere
în total (lei) (lei) (lei)
A 1 2 3 4 5 6 7
1. Imobilizări
necorporale 1068 0,13 0 0 0 0,00
2. Imobilizări
corporale 750826 92,46 559398 91,59 2183906 72,13
20
Continuarea Tabelului 2.1.2.
A 1 2 3 4 5 6 7
3. Investiții
financiare pe
termen lung în
părți afiliate 0 0,00 0 0 280000 9,25
4. Creanțe pe
termen lung 0 0,00 0 0 512172 16,92
5. Avansuri
acordate pe
termen lung 60144 7,41 51350 8,41 51477 1,70
TOTAL Imobilizări 812038 100,00 610748 100 3027555 100,00
Sursa: Elaborat și calculat de autor în baza Situațiilor financiare ale SRL „ TRANS SAMI ”
pentru anii 2016 -2018
În cadrul total imobilizări , imobilizările corporale înregistrează o pondere neconstan tă pe
toată perioada analizată ( 92,46 % în 20 16, 91,59 % în 201 7 și 72,13 % în 201 8), ceea ce semnifică
faptul că SRL „ TRANS SAMI ” a comercializat din mijloace le fixe pe care le deținea .
Modificarea structurii imobilizărilor SRL „TRANS SAMI ”, se poate o bserv a și din figura
2.1.2 .
Figura 2.1.2 . Modificarea structurii imobilizărilor SRL „ TRANS SAMI ”
Sursa: Elaborat ă și calculat ă de autor în baza Tabelul 2.1.2 .
Urmă rind figura 2.1.3 putem usor observa totalitatea imobilizărilor și anume că cea mai
mare creșter e o au imobilizările corporale cu o ușoară descreștere în 2017 față de 2016 și o
scădere semnificativă în 2018 față de 2017 .
21
Tabelul 2.1.3 .
ANALIZA ACTIVELOR CIRCULANTE SRL „TRANS SAMI ”
Nr.
crt. ACTIV Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018
Valoarea Pondere
în total Valoarea Pondere
în total Valoarea Pondere
în total
(lei) (lei) (lei)
1. Stocuri 53326 4,36 233018 9,79 358414 25,64
2. Creanțe
curente 985755 80,60 1154291 48,51 818507 58,56
3. Investiții
financiare
curente în
părți afiliate 0 0,00 108551 4,56 0 0,00
4. Numerar 11761 0,96 883827 37,14 80211 5,74
5. Alte active
circulante 172182 14,08 0 0,00 140662 10,06
TOTAL ACTIVE
CIRCULANTE 1223024 100,00 2379687 100,00 1397794 100,00
Sursa: Elaborat și ca lculat de autor în baza Situațiilor financiare ale SRL „ TRANS SAMI ”
pentru anii 2016 -2018
În structura total active circulante , creanțele dețin ponderea cea mai importată care au
înregistrat o descreștere în dinamică de la 80,60 % în 2016, 48,51 % în 201 7 și respectiv o
creștere pînă la 58,56 % în anul 2018. Stocurile în anul 2016 -2018 au înregistrat o pondere de
4,36 % în anul 2016 , 9,79 %,în anul 2017 iar în 2018 – 25,64 %. Deci, stocurile prezintă o
evoluție descendentă de -a lungul perioadei analizate. Investițiile financiare curente în părți
afiliate numai în anul 2017 au înregistrat o cotă de 4,56 puncte procentuale din totalul activelor
circulante. Numerarul pe parcursul anilor de analiză a înregistrat o creștere semnificativă în anul
2017 față de 20 16 de la 0,96 % pînă la 37,14 % iar în anul 2018 structura acestora s -a diminuat
pînă la 5,74 puncte procentuale .
Această situație se datorează ponderii ridicate a stocurilor, societatea fiind nevoită să
apeleze la mijloace bănești pentru achiziționarea d e materii prime. Unitatea economică
beneficiază în special de clienți externi – fideli, în special pentru produsele unice cu o putere
financiară ridicată.
Modificarea structurii activelor circulante se poate observa în figura 2.1.4.:
22
Figura 2.1.3 . Modi ficarea structuri i activelor circulant e SRL „TRANS SAMI ”
Sursa: Elaborat ă și calculat ă de autor în baza Tabelul 2.1.3.
Constituire а pаtrimoniului indispens аbil pentru desfășur аreа аctivității economico –
finаnciаre а întreprinderii se efectue аză pe contul diverselor surse de fin аnțаre. Sursele de
form аre а аctivelor, din punct de vedere аl conținutului economic, reprezintă tot аlitаteа
drepturilor аcțion аrilor și oblig аțiilor fin аnciаre аle entității economice. În Bil аnț аceste а se
reflectă în interiorul p аsivului firmei. Componenț а surselor de fin аnțаre а аctivelor,
preponderenț а аnumitor elemente, evoluți а structurii p аsivelor determină în mod direct
stаbilitаteа și independenț а finаnciаră а societății. De аici și reiese necesit аteа studierii p аsivelor
din pаrteа conducerii întreprinderii în scopul st аbilirii str аtegiei de dezvolt аre și gestion аreа
аctivității oper аționаle curente.
Tabelul 2.1.4.
STRUCTURA PASIVELOR SRL „TRANS SAMI ”
Nr.
crt. PASIV Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018
Valoarea Pondere
în total Valoarea Pondere
în total Valoarea Pondere
în total
(lei) (lei) (lei)
1. Capital
propriu 558519 27,44 608459 20,35 435357 9,84
2. Datorii pe
termen lung 0 0,00 0 0,00 3644044 82,34
3. Datorii
curente 1476543 72,56 2381976 79,65 345948 7,82
TOTAL PASIV 2035062 100,00 2990435 100,00 4425349 100,00
Sursa: Elaborat și calculat de autor în baza Situațiilor financiare ale SRL „ TRANS SAMI ”
pentru anii 2016 -2018
Capitalul propriu înregistrează descreșteri în toți ce trei ani de analiză, având o pondere
de 27,44 % din total pasiv în anul 2016, o pondere de 20,35 % în 2017 iar în anul 2018 ponderea
s-a micșorat considerabil pînă la 9,84 % .
23
Figura 2.1.4 . Modificarea structurii pasivelor SRL „TRANS SAMI ”
Sursa: Elaborat ă și calculat ă de autor în baza Tabelul 2. 1.4
Structura datori ilor pe termen lung în ani i 2016 și 2017 indică o pondere de 0 %, din
motiv c ă în perioada analizată nu au fost înregistrate asemenea datorii, iar în anul 2018 structura
datoriilor pe termen lung s -a majorat pînă la 82,34 puncte procentuale.
Ce ține de stru ctura datoriilor curente observăm o creștere a acestora în anul 2017 (79,65
%) față de 2016 (72,56 %) și s -au micșorat în anul 2018 (7,82%) , aceasta s -a datorat politicii
financiare dusă de către firmă.
În continuare vom efectua analiza în stru ctură a elementelor de pasiv a SRL „TRANS
SAMI ” pentru anii 2016 -2018 .
Tabelul 2.1.5.
ANALIZA CAPITALULUI PROPRIU SRL „ TRANS SAMI ”
Nr.
crt. PASIV Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018
Valoarea
(lei) Pondere
în total Valoarea
(lei) Pondere
în total Valoarea
(lei) Pondere
în total
1. Capital social și
suplimentar 571000 102,23 571000 93,84 713000 163,77
2. Rezerve 0 0,00 0 0,00 0 0,00
3. Profit nerepartiz
(pierderea
neacoperită) al
anilor
preceedenți -91924 -16,46 -12481 -2,05 37459 8,60
4. Profit net
(pierderea netă) 79443 14,22 49940 8,21 -315102 -72,38
TOTAL CAPITAL
PROPRIU 558519 100,00 608459 100,00 435357 100,00
Sursa: Elaborat și calculat de autor în baza Anexei 5 și 6
24
În structura total capital propriu, capitalul social și suplimentar înregistrează o creștere
semnificativă de -a lungul perioadei analizate, înregistrând o pondere de 102,23% în anul 2016, o
pondere de 93,84 % în anul 2017 și 163,77 % în anul 2018, datorită aporturilor aduse de asociați.
Modificarea structurii capitalului propriu se observa î n figura 2.1.5.
Figura 2.1.5. Modifica rea structurii capitalului propriu SRL „ TRANS SAMI ”
Sursa: Elaborat ă și calculat ă de autor în baza Tabelului 2.1.5.
Ceea ce ține de profitul nerepartizat (perdere neacoperită) la SRL „ TRANS SAMI ”
înregistre ază valori negative în anul 2016 ( -16,46 %) în anu l 2017 ( -2,05%), iar în anul 201 8
înregistrează un profit de 8,60 % din totalul capitalului propriu. La final observăm decrește rea
ponderii profitului net în toți cei trei ani de analiză ( 14,22% în 2016, 8,21 % în anul 2017 și
respectiv de -72,38 % în anul 2018 ).
Un factor important asupra solvabilității entității o are și modificările datoriilor pe term en
scurt care v -a fi prezentat î n tabelul 2.1.6 .
Tabelul 2.1.6 .
ANALIZA DATORIILOR CURENTE SRL ”TRANS SAMI”
Nr.
crt. PASIV 2016 2017 2018
Valoarea
( lei) Pondere
în total Valoarea
( lei) Pondere
în total Valoarea
( lei) Pondere
în total
1. Datorii
financiare pe
termen scurt 1418300 96,06 1582395 66,43 0 0,00
2. Datorii
comerciale
curente 49797 3,37 654524 27,48 292322 84,50
3. Datorii
calculate 8447 0,57 1450 57 6,09 53626 15,50
TOTAL DATORII
CURENTE 1476543 100,00 2381976 100,00 345948 100,00
Sursa: Elaborat și calculat de autor în baza Anexei 5 și 6
25
În structura total datorii curente , ponderea cea mai mare îi revine datoriilor comerciale
curente , care indicau 3,37 % în anu l 2016, 27,48 % în anul 2017 și rescpectiv de 84,50% în anul
2018 . Ceea ce țin e de datoriile curente calculate în cei tre i ani de analiză înregistrează creșteri de
la 0,57 % în 2016, 6,09 % în 2017 și 15,50 % în anul 2018 .
Utilizarea eficientă a resurselor constituie astăzi un imperativ pentru atingerea unor
performanțe înalte cu c heltuieli cât mai reduse. R esursele umane și resursele materiale se pot
transforma în avantaje concurențiale doar în condițiile în care sunt utilizate rațional. În acest sens
analiza pune în evidență sub forma productivității și a unor rate de rotație, efi ciența
utilizării resurselor. Viteza de rotație a capitalului pe seama cifrei de afaceri exprimă timpii
necesari pentru reînnoirea activelor sau datoriilor.
Viteza de rotație a stocurilor are o putere informativă ridicată datorită formei sale de
exprimare care oferă posibilități de comparare cu nivelele prevăzute în programele întreprinderii,
nivelul din perioadele precedente, nivelul altor întrep rinderi cu activitate similară.
Tabelul 2.1.7
Indicatori de gestiune a resurselor la SRL ”TRANS SAMI”
Nr. crt. INDICATORI UM Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018
1. Productivitatea muncii:
personal mediu Nrafaceride Cifra
_ _.__
lei 501073,43 596867,43 901663,56
2. Viteza de rota ție a capitalului :
360*___
afaceride Cifratotal Capital
zile 57,32 52,43 19,31
3. Viteza de rota ție a capitalului
imobilizat :
360*___ __
afaceride Cifralung termenpe Active
zile
83,34 52,62 134,31
4. Viteza de rota ție a capitalului
circulant:
360*___
afaceride Cifracirculante Active
zile
125,53 205,04 62,01
5. Viteza de rota ție a stocurilor:
360*__ afaceride CifraStocuri
zile 5,47 20,08 4,42
Sursa: Elaborat și calculat d e autor în baza Situațiilor financiare ale SRL „ TRANS SAMI ”
pentru anii 2016 -2018
26
Productivitatea muncii, un indicator de natură calitativă, a avut un trend crescător, în
special î n anul 2018 cînd s -a înre gistrat valoarea maximă de 901663,56 lei și ulteri or în 2017 a
înregistrat o valoare de 596867,43 lei.
Astfel, se poate afirma faptul că resursele umane au avut influență favorabilă asupra
activității î ntreprinderii.
SRL ”TRANS SAMI” în anul 2018 avea un număr de 9 de angajați în anul 2017 și 2016
avea un număr de 7 de angajați din care circa 6 direct productivi. Indicatorii care reflectă vitezele
de rotație înregistrează valori ridicate, specifice firmelor din sfera producției.
În ceea ce privește viteza de rotație a capitalului și a capitalului imobili zat, acestea
înregistrează un trend crescător, în special în ultimul an de analiză.
Viteza de rotație a stocurilor ia valori diferite de la un sector la altul, în funcție de natura
activității. În cazul SRL ”TRANS SAMI” , viteza de rotație a stocurilor înr egistrează valori
ridicate, datorită ciclului de exploatare lung.
Analiza capitalului întreprinderii presupune investigarea elementelor bilanțiere din pasiv,
prin prisma dimensiunii și a ponderii lor în patrimoniul întreprinderii, stabilirea cauzelor care au
determinat modificări.
În concluzie, menționez că din punct de vedere a indicatorilor, întreprinderea prezintă o
situație bună atît în ceea ce privește gradul de îndatorare, cît și de rambursare a datoriilor
financiare. În consecință, dacă s -ar pune pro blema contractării de noi împrumuturi,
întreprinderea în cauză poate prezenta suficiente garanții pentru ca organele bancare să -i
satisfacă solicitările. Atragere pe termen lung a mijloacelor împrumutate este destul de înaltă, dar
este puțin probabil obțin erea acestora în condițiile în care întreprinderea nu este rentabilă.
2.2. Analiza și evaluarea rezultatelor financiare ale întreprinderii SRL „TRANS SAMI”
Aprecierea rezultatelor financiare obținute în perioada raportat ă ocup ă un loc central în
activita tea întreprinderii. Informația privind mărimea profitului sau pierderilor prezintă un
deosebit interes pentru toți utilizatorii rapoartelor financiare – proprietarii; creditorii; fu rnizori;
concurenți; organe fiscale. Pentru obținerea unei analize ample pr ivind mărimea și evoluția
rezultatelor financiare ale întreprinderii an alizate vom începe cu evoluția structurii profitului brut
în baza principalelor indicatori ce determină mărimea acestuia. Varia ția absolută și relativă a
profitului permit aprecierea gl obală a rentabilită ții absolute a activită ții întreprinderii și va avea
efect direct asupra rentabilită ții relative. Dimensiunea profitului și evolu ția înregistrată pe
categorii de venituri și cheltuieli determină valoarea lui pentru fiecare tip de activi tate.
27
Principala sursă de informație în realizarea diagnosticului profitabilității și a rentabilității
o prezintă ,,Situația de profit și pierdere ”, care arată perioada precedentă și perioada curentă.
Însă măsurarea tradițională a rezultatelor se bazează pe o comparare între cheltuielile
reale efectuate de întreprindere pe parcursul unei perioade de timp și veniturile reale produse de
activitatea sa în aceeași perioadă. Veniturile se analizează ca o creare de bogăție, în timp ce
cheltuielile apar ca o con sumare de bogăție reală. În consecință rezultatul permite evaluarea
creșterii sau diminuării bogăției reale, deci exprimă cîștigul sau pierderea produse de activitatea
întreprinderii.
Principalul indicator al rezultatelor financiare ale unei întreprinderi îl constituie profitul
brut. Rezultatul brut poate fi determinat ca diferen ța între venitul din vânzări și costul vânzărilor,
iar structura acestuia poate fi privită din mai multe puncte de vedere:
– pe tipuri de activită ți;
– pe subunită ți ale întreprinderii;
– pe tipuri de produse.
Caracterizarea dimensiunii profitului se face pe baza evolu ției veniturilor și cheltuielilor.
Un rezultat pozitiv al activită ții este asigurat de cre șterea veniturilor într -un ritm superior
cheltuielilor. Analiza profitului include: analiza profitului brut; analiza -diagnostic a rezultatului
perioadei de gestiune pînă la impozitare; analiza -diagnostic a rezultatului obținut din activități le:
operațională, din utilizarea imobilizărilor , financiară; analiza profitului net.
Datele cifrice la această etapă de analiză pot fi expuse sub formă tabelară sau cu aplicarea
metodelor grafice, ce permit prezentarea mai clară într -o formă accesibilă a materialelor
analitice.
Profitul brut (pierderea globală) reprezintă profitul (pierderea) obținut di n vînzarea
produselor, mărfurilor și serviciilor pre state și se determin ă ca diferen ța dintre veniturile din
vînzări și costul vînzărilor.
Componen ța cea mai important ă a profitului (pierederii ) din activitatea opera țional ă
reprezint ă profitul brut (pierde rea global ă), de aceea în analiza form ării profitului , studiul
profitului brut i se acord ă o atenție deosebit ă.
PB = VV – CV, (f.2.2.1 )
unde: PB – profitul brut;
VV – venitul din v înzări;
CV – costul vînzărilor.
Analiza începe cu aprecierea evoluției struc turii profitului brut (pierderii globale) obținut
pe tipuri de activitate operațională. De regulă, mărimea profitului brut poate fi cîștigată de
28
întreprindere din vînzarea produselor finite, comercializarea mărfurilor, prestarea serviciilor sau
executarea lucrărilor de construcție. Pe lîngă aprecierea evoluției și structurii, profitul brut
(pierderea globală) poate fi analizat și din punct de vedere factorială.
Tabelul 2.2.1
Aprecierea dinamicii și structurii profitului brut (pierderii globale) pe parcurs ul
anilor 2016 -2018 la SRL ”TRANS SAMI”
Indicatori Anii precedenți Anul
curent
2018 Abaterea anului 2018 față
de an ii
2016 2017 2016 2017
1. Venitul din
vînzări 3507514 4178072 8114972 +4607458 +3936900
2. Costul
vînzărilor 2114767 2542306 6121711 +4006944 +3579405
3. Profitul brut
(pierderea globală)
(rd.1 -rd.2) 1392747 1635766 1993261 +600514 +357495
Sursa: Elaborat și calculat de autor în baza Situațiilor financiare ale SRL „ TRANS SAMI ” pentru anii
2016 -2018
În baza datelor observă m sporirea mărimii profitului brut pe parcursul întregii perioade
analizate (cu 600514 lei față de 20 16, și 357495 lei față de 20 17). Aceasta a fost cauzată în
marea măsură de ritmul mai mare de creștere a volumului vânzărilor decât a celui a costului
vânzărilor. Astfel în ansamblu aceste două influențe se apreciază pozitiv.
Cu alte cuvinte se observă o tendință semnificativă de creștere a veniturilor din vânzări în
comparație cu anii precedenți cu 4607458 lei sau cu 131% din 2016 până în 20 18, iar față de
anul 20 17 venitul din vânzăria crescut cu 3936900 lei sau 94,22 %. C ostul vânzărilor în perioade
analizate a crescut cu 4006944 lei ce constituie 189% în comparație cu anul 201 6 și cu 3579405
lei în comparație cu anul 2017. Pentru ca să mențină mărimea profitului brut l a valori constante,
rata creșterii volumului din vânzări trebuie să nu fie mai mică decât rata creșterii costului
vânzărilor, iar pentru ca aceasta să crească volumul vânzărilor trebuie să crească mai repede
decât costul vânzărilor.
În urma calculării și a nalizei profitului brut vom efectua prezentarea grafică a evoluției
acestuia pe parcursul anilor 2016 -2018 .
29
Figura 2.2.1 Evoluției profitul ui brut pe parcursul anilor 2016 -2018 al SRL ”TRANS
SAMI”
Sursa: elaborată de căt re autor în baza tabelu lui 2.2.1
În continuare vom analiza următorul indicator important ce reflectă situa ția rezultatelor
financiare la întreprindere: Profitul din activitatea opera țională.
Analiza factorială a profitului (pierderii) din activitatea opera țională presupune stab ilirea
și calculul influen ței factorilor, care au contribuit la modificarea în dinamică a păr ților
componente ale acestui indicator.
Profitul (pierderea) din activitatea operațională reprezintă diferența dintre veniturile și
cheltuielile obținute de întrep rindere din activitatea de bază, determinată de statutul acesteia.
Analiza factorială a profitului (pierederii) din activitatea operațională presupune stabilirea
și calculul influenței factorilor, care au contribuit la modificarea în dinamică a părților
componente ale profitului (pierderii) din activitatea operațională.
Din punct de vedere factorial, profitul (pierederea) din activitatea operațională poate fi
determinat conform formulei:
PAO = PB + AVO – ChD – ChA – AchO , (f. 2.2 .2)
unde: PAO – profit (pi erdere) din activitatea operațională;
PB – profitul brut (pierdere globală);
AVO – alte venituri operaționale;
ChD – cheltuieli de distribuire ;
ChGA – cheltuieli administrative;
AChO – alte cheltuieli operaționale.
Fiecare parte componentă a formulei factor iale influențează asupra profitului (pierederii)
din activitatea operațională a întreprinderii. Profitul brut (pierderea globală) și alte venituri
operaționale au o acțiune directă, iar cheltuielile perioadei au o acțiune inversă. Avînd în vedere
legătura aditivă dintre factorii influenței și indicatorul rezultativ, în calitate de metodă cea mai
139274716357661993261
0200000400000600000800000100000012000001400000160000018000002000000
2016 2017 2018Profitul brut
30
convenabilă pentru analiza factorială a profitului (pierederii) din activitatea operațională se
aplică metoda balanței.
Primii 2 factori au o acțiune directă asup ra profitului (pierderii) din activitatea
operațională, astfel contribuind la creșterea acestuia, iar ultimii 3 factori au o acțiune indirectă,
astfel contribuind la micșorarea profitului (pierderii) din activitatea operațională.
În calitate de sursă de i nformare pentru analiza factorială a profitului (pierderii) din
activitatea operațională, servesc ,,Situaț iile financiare pe anii 2016,2017 și 2018 ”.
Tabelul 2. 2.2
Analiza factorială a dinamicii profitului (pierderii) din activitatea operațională pe parcu rsul
anilor 2016 -2018 la SRL ”TRANS SAMI”
Indicatorii Anii precedenți Anul
curent
2018 Abater ea anului
2018 față de anii Acțiunea factorilor
în anii
2016 2017 2016 2017 2016 2017
1. Profitul
brut 1392747 1635766 1993261 +600514 +357495 +600514 +357495
2. Alte
venituri
operaționale 5165 8457 0 -5165 -8457 -5165 -8457
3. Cheltuieli
de distribuir 518938 528598 881312 +362374 +352714 -362374 -352714
4. Cheltuieli
administrati
ve 784905 1025235 1353752 +568847 +328517 -568847 -328517
5. Alte
cheltuieli
operaționale 4323 534 2799 -1524 +2265 +1524 -2265
6. Profitul
(pierderea)
din
activitatea
operațională
(rd.1+rd.2 –
rd.3-rd.4-
rd.5) 89746 89856 -244602 -334348 -334458 x x
Sursa: Elaborat și calculat de autor în baza Situațiilor financiare ale SRL „TRANS S AMI” pentru anii
2016 -2018
În baza datelor prezentate în tabelul anterior putem afirma că profitul din activitatea
opera țională ob ținut de SRL “TRANS SAMI ” s-a majorat considerabil pe parcursul întregii
perioade analizate, întreprinderea analizată în anu l 2016 a obținut profit din activitate a
operațională în mărime de 89746 lei, în anul 2017 în mărime de 89856 lei, dar în anul curent a
reușit să obțină pierdere în mărime de 244602 lei. Această pierdere a fost cauzată în mare parte
31
de majorarea în dinamică a cheltuielilor perioadei. P rofitului brut s-a majorat în anul 2018 cu
600514 lei față de anul 2016 și cu 357495 față de anul 2017 .
Efectul negativ al mic șorării rezultatului din activitatea operațională a fost atenuat ă de
descreșterea altor venituri oper aționale în anul 20 18 față de 2016 cu 5165 lei însă față de anul
2017 acestea s -au micșorat cu 8457 lei . La determinarea rezultatului financiar total întreprinderea
nu trebuie să se bazeze pe posibilită ți de cre ștere a acestuia în baza altor venituri oper aționale,
însă valoarea acestora nu trebuie să diminueze rezultatul ob ținut din activitatea de bază a
întreprinderii.
În cazul unei gestionări eficiente a cheltuielilor și luării măsurilor corespunză toare de
majorare a veniturilor , întreprinderea va pute a să -și majoreze veniturile din activitatea
opera țională.
La sfâr șitul anului de gestiune toate veniturile și cheltuielile întreprinderii se trec într -un
cont de rezultate financiare, unde prin diferen ță se determină mărimea profitului sau pierderilor.
În urma trecerii la scăderi a veniturilor și a cheltuielilor în contul 351 „Rezultat financiar total ”
se determină profitul contabil (pierderea) al anului de gestiune. Pentru aceasta se confrunta
rulajele debitor (cheltuieli acumulate) și creditor (venituri a cumul ate) ale contului nominalizat.
Rezultatul ob ținut reprezintă pierderea contabilă a întreprinderii și se reportează în
Declara ția cu privire la impozitul pe venit în vederea determinării pierderii fiscale. Pentru a
determina pierderea fiscala pierderea contabila urmează a fi corectata cu sumele diferen țelor
permanente și temporare.
Figura 2.2.2 Evoluției în dinamică a profitului din activitatea opera țională pe
parcursul anilor 2016 -2018 al SRL ”TRANS SAMI”
Sursa: elaborată de cătr e autor în baza tabe lului 2.2.2
Un rol im portant în efectuarea analizei financiare îi revine profitului (pierderii) perioadei
de gestiune până la impozitare – PPGPI. Analiza în dinamică a PPGPI permite evaluarea mărimii
acestuia în comparație cu realizările anilor precedenți și cu datele stabilite în planul de afaceri și
32
studierea modificărilor survenite în mărimea profitului (pierderii) contabil în ultimii ani. În
funcție de evoluția înregistrată de rezultatul brut din exploatare, financiar sau extraordinar, se
stabilesc obie ctivele de coordonare a activit ății viitoare în scopul maximizării rezultatelor.
Profitul (pierderea ) până la impozitare este profitul (pierderea) obținut de întreprindere în
cursul perioadei de gestiune din toate tipurile de activități și rezultatul exce pțional. Profitul
(pierderea) pînă la impozitare se mai numește și profit (pierdere) contabil.
Analiza începe cu aprecierea în dinamică a structurii profitului (pierderii) pînă la
impozitare, care poate fi exprimat prin relația:
PPI = RAO ± RALAC , (f.2.2. 3)
unde: PPI – profitul (pierderea) pînă la impozitare ;
RAO – rezultatul din activitatea operațională;
RAlac – rezulta tul din alte activități.
Analiza structurală a profitului (pierderii) pînă la impozitare permite aprecierea aportului
fiecăr ui tip de activitate în obținerea profitului contabil. Cota în dinamică a profitului din
activitatea operațională în suma totală a profitului pînă la impozitare este apreciată pozitiv.
Din punct de vedere al tehnicii de calcul, la analiza dinamicii și stru cturii profitului
(pierderii) pînă la impozitare se determină abaterea absolută (față de perioada precedentă și/sau
de plan), ritmul creșterii, procentul îndeplinirii planului și ponderea rezultatului financiar obținut
din fiecare tip de activitate în suma totală a mărimii profitului (pierderii) pînă la impozitare.
Tabelul 2. 2.3
Analiza dinamicii și structurii profitului (pierderii) pînă la imp ozitare pe parcursul anilor
2016 -2018 la SRL ”TRANS SAMI”
Indicatori Anii precedenți Anul
curent
2018 Abaterea anu lui 2018 față
de anii
2016 2017
suma, lei 2016 2017
suma, lei suma, lei suma, lei suma, lei
1. Rezultatul din
activitatea operațională:
profit (pierdere) 89746 89856 -244602 -334348 -334458
2. Rezultatul din alte
activități 2945 -17301 -70500 -73445 -53199
5. Profitul (pierderea)
pînă la impozitare:
(rd.1±rd.2 ) 92691 72555 -315102 -407793 -387657
Sursa: Elaborat și calculat de autor în baza Situațiilor financiare ale SRL „TRANS SAMI ” pentru anii
2016 -2018
33
Din datele prezentate în tabelul 2. 2.3. se observă că la SRL ”TRANS SAMI” în perioada
analizată, profitul (pierderea) pînă la impozitare a înregistrat schimbăr i esențiale, astfel în anul
2016 acesta a constituit 92691 lei, în anul 2017 acesta a înregistrat o descreștere esențială astfel
constitui nd 72555 lei, iar în anul 2018 acesta a înregistrat o pierdere în suma de 315102 lei. Deci
profitul (pierderea) pînă la impozitare a înregistrat o abatere negativă în anul 2018 față de anul
2016 în sumă de 407793 lei, și față de anul 201 7 cu 387657 lei.
Negativ asupra profitului (pierderii) pînă la impozitare a influențat ambii factori de
acțiune și anume rezultatul din activitatea operațională care a înregistrat pe parcursul perioadei
analizate, cu excepția anilor 2016 și 2017 pierderi în valoare de 244602 lei. Astfel, înregistrîndu –
se o abatere negativă a anului 201 8 față de anul 201 6 în valoare de 334348 lei și la fel abatere
negativă a anului 201 8 față de anul 2017 în valoare de 334458 lei.
Rezultatul din alte activități care a înregistrat în anul 201 6 un profit în sumă de 2945 lei,
în anul 2017 și 2018 s -a constatat pierdere suma de 17301 lei și 70500 lei
În baza calculelor și analizei efectuată mai sus putem reflecta schematic evoluția în
dinamică a profitului pînă la impozitare.
Figur a 2.2.3 . Evoluției profitului pînă la impozitare pe parcursul anilor 2016 -2018 la
SRL ”TRANS SAMI”
Sursa: elaborată de către autor în baza tabelului 2.2.3
Profitul net (pierderea netă) este profitul (pierderea) care rămîne la dispoziția
întreprinderii după calcularea cheltuielilor (economiilor) privind impozitul pe venit și se
determină ca diferența dintre profitul (pierderea) pînă la impozitare și cheltuielile (economiile)
privind impozitul pe venit.
-3151027255592691
-350000-300000-250000-200000-150000-100000-50000050000100000150000
2016 2017 2018
Profit pînă la
impozitare
34
PN = ± PPI ± ChI , (f.2.2.4 )
unde: PN – Profit net (pier derea netă),
PPI- Profit (pierderea) pînă la impozitare,
ChI- Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit.
Astfel putem deduce că pentru întreprinderea SRL ”TRANS SAMI” este foarte important
de efectuat analiza tuturor indicatorilor profitului, pentru a vedea evoluția acestora, și pentru a
putea lua măsurile necesare care vor contribui la înlăturarea influenței factorilor negativi, și
astfel va fi posibilă majorarea rezultatelor financiare ale întreprinderii.
În activitatea de analiză a întreprinderii, analiza rentabilității poate fi structurată în
diferite forme, furnizate de sistemul contabil.
În efectuarea analizei întreprinderii, ratele de rentabilitate permit efectuarea de comparații
în spațiu, precum și în raport cu anumite norme sau standarde ela borate și acceptate de
organisme abilitate în domeniul analizei.
Exprimarea relativă a nivelului de rentabilitate completează analiza prin capacitate
informațională a indicatorilor respectivi. Fiecare formă de exprimare a rentabilității, în raport cu
eleme ntele luate în calcul, are o anumită putere informațională, îndeplinind o funcție specifică în
activitatea practică de gestionare a capitalului și plasamentelor de capital.
În procesul analizei economico -financiare a SRL ”TRANS SAMI” , o mare importanță i
se acordă studierii rentabilității veniturilor din vînzări, deoarece aceasta reprezintă indicatorul
principal de apreciere a performanțelor activității operaționale a unei întreprinderi, și
caracterizează eficiența întregii activități a întreprinderilor în cursul exercițiului.
Rentabilitatea veniturilor din vînzări reflectă capacitatea întreprinderii de a obține
profit în urma vînzării produselor finite, mărfurilor și prestării serviciilor, adică caracterizează
mărimea profitului obținut la un leu venituri d in vînzări, fiind indicatorul principal de apreciere a
performanțelor activității operaționale a unei întreprinderii.
Analiza rentabilității veniturilor din vînzări este importantă atît pentru managerii
financiari, cît și pentru conducerea întreprinderii, deoarece analizînd nivelul acestui indicator se
poate determina:
– care este nivelul și evoluția indicatorului pe parcursul mai multor perioade de activitate a
întreprinderii,
– ce factori au contribuit la devierea indicatorului față de nivelul anilor preceden ți,
– ce măsuri trebuie întreprinse pentru creșterea nivelului rentabilității.
Rentabilitatea veniturilor din vînzări exprimă legătura care există între rezultatul financiar și
veniturile din vînzări obținute de întreprindere și se determină în baza raport ului dintre mărimea
profitului brut și valoarea veniturilor din vînzări.
35
100*i din vînzãr Venituribrut Profit i din vînzãrlor venituriatea Rentabilit (f.2.2. 5)
În calitate de sursă de informare pentru analiza dinamicii rentabilităț ii veniturilor din
vînzări, servesc ,,Situațiile financiare pe an ii 2016 – 2018 ”.
Tabelul 2.2. 4
Analiza dinamicii rentabilității veniturilor din vînzări
la SRL ”TRANS SAMI”
Indicatorii
Anul 201 6 Anul 201 7 Anul 201 8 Abaterea anului 2018
față de anii
2016 2017
1. Profit brut
(pierdere globală) 1392747 1635766 1993261 +600514 +357495
2. Venit din vînzări 3507514 4178072 8114972 +4607458 +3936900
3. Rentabilitatea
veniturilor din
vînzări
(rd.1/rd.2*100%) 39,71 39,15 24,56 -15,14 -14,59
Sursa: Elabo rat și calculat de autor în baza Situațiilor financiare ale SRL „TRANS SAMI ” pentru anii
2016 -2018
Din datele prezentate în tabelul 2.2. 4 se observă că la SRL ”TRANS SAMI” , în perioada
analizată, rentabilitatea veniturilor din vînzări în an ul 2016 și 2017 a constituit 24,56 %, adică la
fiecare leu venituri din vînzări SRL ”TRANS SAMI” , a cîștigat 37,68 bani pro fit brut, în anul
2016 aceasta a constituit 39,71 % adică a cîștigat 39,71 bani profit brut, iar în anul 2017 s-a
diminat pînă la 39,15 % a cîștig at 39,15 bani profit brut, astfel înregistrîndu -se o abatere
negative a anului 2018 față de anul 2016 în mărime de 15,14 %, iar față de anul 2017 în mărime
de 14,59 %.
Scăderea rentabilității veniturilor din vînzări se datorează micșorării considerabile a
profitului brut concomitent cu micșorarea neesențială a veniturilor din vînzări.
Astfel efectuînd calculul rentabilității veniturilor din vînzări, vom efectua mai jos și
ilustrarea grafică a evoluției acesteia (figura 2.2.4 ).
36
Figura 2.2.4 . Rentabilitatea veniturilor din vînzări pe parcursul anilor 2016 -2018 la
SRL ”TRANS SAMI”
Sursa: elaborată de către autor în baza tabelului 2.2.4
În procesul desfășurării activității economico -financiare, întreprinderea utilizează și
consumă resurse economice, numite în B ilanț – active. De eficiența utilizării acestora depinde
capacitatea întreprinderii de a supraviețui sub aspect financiar, de a atrage mijloace bănești de la
cumpărători și a achita, în termenele sta bilite, datoriile acesteia etc.
Unul din cei mai importan ți indicatori ai utilizării eficienței a activelor este rentabilitatea
activelor , care se determină conform formulei:
100*activelor a medie Valoareaimpozitare la pînã Profitul activelor atea Rentabilit
(f.2.2.6 )
Valoarea medie a activelor se calculează după media aritmetică simplă în baza datelor
Bilanțului Contabi l, care se utilizează în scopul simplificării calculelor, însă calculul valorii
medii după media aritmetică simplă este întotdeauna aproximativ.
2perioadei sfîrsitul laA perioadei începutul laA activelor a medie Valoarea
(f. 2.2.7 )
Rentabilitatea activelor în teoria și practica analitică mai este numită și rentabilitate
economică . După conținutul său economic, aceasta reflectă nivelul profitului obținut de la
fiecare leu al mijloacelor investite în circuitul întreprinderii, indiferent de sursa de finanțare a
acestora. În cazul cînd întreprinderea obține pierderi contabile, nivelul acestui indicator va fi
negativ și va reflecta nivelul pierderilor obținute de la fiecare leu al activelor întreprinderii.
Actualmente, acestui indicator i se acordă o atenție deoseb ită, deoarece nivelul lui
demonstrează capacitatea întreprinderii de a -și utiliza cît mai eficient activele sale.
37
În calitate de sursă de informare pentru analiza dinamicii rentabilității activelor, servesc
,,Situațiile financiare pe anii 2016 – 2018 ”.
Tabelul 2.2.5
Analiza dinamicii rentabilității activelor la SRL ”TRANS SAMI”
Indicatorii Anul
2016 Anul
2017 Anul
2018 Abaterea anului 2018
față de anii
2016 2017
1.Profitul (pierderea) pînă
la impozitare 92691 72555 -315102 -407793 -387657
2.Valoarea medie a
activelor (2a+2b/ 2) 1706210 2512748,5 3707892 2001682 1195144
a. valoarea activelor la
începutul perioadei 1377358 2035062 2990435 x x
b. valoarea activelor la
sfîrșitul perioadei 2035062 2990435 4425349 x x
3. Rentabilitatea
activ elor
(rd.1/rd.2*100%) 5,43 2,89 -8,50 -13,93 -11,39
Sursa: elaborată și calculată de autor în baza Situațiile financiare ale SRL ”TRANS
SAMI” pe anii 2016 -2018
Din da tele prezentate în tabelul 2.2.5 observăm că la SRL ”TRANS SAMI” , pentru anii
2016 -2018, în perioada analizată, rentabilitatea activelor s -a diminuat esențial, în anul 2016
constituind 5,43 %, iar în anul 2017 s -a mic șorat pînă la 2,89%, și în anul 2018 din cauza că
entitatea analizată a obținut pierdere rentabilitatea activilor a înregist rat valori negativ e de 8,50
%, astfel înregistrîndu -se abateri negative a anului 2018 față de anul 2016 în mărime de 13,93%,
și față de anul 2017 în mărime de 11,39 %. Această modificare considerabilă a rentabilității
activelor a avut loc din cauza sporiri i în proporții mari a valorii medii a activelor, pe cînd profitul
pînă la impozitare s -a achimbat în proporții mai mici.
Pentru a vedea mai bine evoluția rentabilității activelor, vom efectua mai jos și ilustrarea
grafică a acesteia.
38
Figura 2.2.6. Prezentarea schematică a evoluției rentabilității activelor pe parcursul
anilor 201 6-2018 la SRL ”TRANS SAMI”
Sursa: elaborată de către autor în baza tabelului 2.2.5
În procesul desfășurării activității economice, întreprinderea consumă resurse financi are
și este necesar de a verifica dacă aceste resurse sunt utilizate într -un mod suficient de eficient
pentru a obține rezultatul financiar, care va asigura finanțarea investițiilor necesare și
rambursarea datoriilor întreprinderii. În acest scop este nece sar de a efectua analiza rentabilității
capitalului propriu.
Rentabilitatea capitalului propriu reflectă capacitatea întreprinderii de a utiliza
capitalul propriu în vederea obținerii profitului, prin ea ,,înțelegem capacitatea întreprinderii de
a-și îmbog ăți proprietarii ”.
Anume acest indicator atrage cel mai mult aten ția ac ționarilor la aprecierea cotării
bursiere a ac țiunilor întreprinderii. Diferen ța între indicatorii rentabilită ții economice și celei
financiare este determinată de atragerea de către în treprindere a surselor externe de finan țare.
Dacă sursele împrumutate aduc mai mult profit decât plata dobânzii procentuale pentru acest
împrumut, atunci diferen ța poate fi îndreptată spre majorarea randamentului de utilizare a
capitalului propriu. Însă în cazul când rentabilitatea ac tivelor este mai mică, decât rata dobânzii
pentru capitalul împrumutat, influen ța surselor atrase asupra activită ții întreprinderii va fi
apreciat negativ.
Rentabilitatea capitalului propriu exprimă legătura care există între r ezultatul financiar și
capitalul propriu, adică ea se determină în baza raportului dintre profitul pînă la impozitare sau
profit net și valoarea medie a capitalului propriu:
100*propriu i capitalulua medie Valoarea net profit sau impozitarela pînã Profitul propriu i capitaluluatea Rentabilit
(f.2.2.8 )
Valoarea medie a capitalului propriu se calculează după media aritmetică simplă în baza
datelor Bilanțului Contabil, care se utilizează în scopul simplificării calculelor, însă calculul
valorii medii du pă media aritmetică simplă este aproximativă:
5,43
2,89
-8,5
-10-8-6-4-20246
2016 2017 2018Rentabilitatea
activelor
39
2perioadei sfirsitul la propriu Capital perioadei început la propriu Capitalpropriu capital medie Val.(f.2.2.19 )
În calitate de sursă de informare pentru analiza dinamicii rentabilității capitalului propriu,
servesc ,,Situațiile financiare pe anii 2016 – 2018 ”.
Tabelul 2.2. 6
Analiza dinamicii rentabilității capitalului propriu
la SRL ”TRANS SAMI”
Indicatorii Anul
2016 Anul
2017 Anul
2018 Abaterea anului 2018
față de anii
2016 2017
1.Profit net (pierdere netă) 79443 49940 -315102 -394545 -365042
2.Valoarea medie a
capitalului propriu (2a+2b/
2) 518797,5 583489 217679 -301119 -365811
a.valoarea capitalului
propriu la începutul
perioadei 479076 55851 9 608459 x x
b.valoarea capitalului
propriu la sfîrșitul
perioadei 558519 608459 -173102 x x
5.Rentabilitatea capitalului
propriu (rd.1/rd.2*100) 15,31 8,56 -144,76 -160,07 -153,31
Sursa: elaborată și calculată de autor în baza Situațiile financiare ale SRL ”TRANS
SAMI” pe ani i 2016 -2018
Din calculele efectuate în tabelul de mai sus rezultă că la SRL “TRANS SAMI ”
rentabilitatea financiară a înregistrat o decreștere față de anii preceden ți. Rentabilitatea
capitalului propriu, calculată în baza profitului (pierderii) net a constituit în anul 2018 -144,76 %,
ceea ce este cu 160,07 % mai puțin în comparație cu anul 20 16, în anul 2017 întreprinderea
înregistrează rentabilitatea financiară în pondere de 8,56% . Adică la fiecare leu de mijloace
proprii investite, întreprinderea a suferit pierdere de 144,76 bani în anul 2018, în anul 2017 un
profit de 8,56% . Luând în considera ție că capitalul propriu al întreprinderii are valori relative
constante, trezește îngrijorare obținerea pierderii în anul 2018 care a condu s la scăderea
rentabilită ții financiare . Deci, observăm că întreprinderea n -a utiliz at eficient mijloacele proprii
40
în anii precedenți , numai în anul 2016 și 2017 se stabilizează starea întreprinderii, deoarece se
înregistrează rezultatele pozitive.
Rentabi litatea capitalului permanent, ca și rentabilitatea capitalului propriu, este o
caracteristică a politicii de finanțare a întreprinderii. Capitalul propriu este definit de Cadrul
General ca fiind interesul rezidual al acționarilor în activele unei societăț i, după deducerea
tuturor datoriilor sale. O altă definire a capitalurilor proprii poate fi că ele reprezintă resurse
financiare atrase de la proprietari (acționari sau asociați), precum și acelea constituite din
profiturile obținute.
Deci, putem deduce c ă analiza indicatorilor rentabilității prezintă o importanță majoră
pentru întreprindere, pentru a putea vedea eficiența activității sale, precum prezintă o importanță
foarte mare pentru furnizorii, creditorii și clienții întreprinderii, care de obicei dor esc să
colaboreze doar cu întreprinderi bine dezvoltate și care nu prezintă nici un risc de antreprenoriat.
2.3. Analiza indicatorilor de lichiditate și echilibrului financiar al întreprinderii
SRL „TRANS SAMI”
Trezoreria entității este compa rtimentul funcțional care determină și menține un echilibru
între necesarul de capital și posibilitățile de realizare a acestuia. Acest echilibru se finalizează
într-un raport de egalitate între capitalurile avansate în producție și capitaluriler ecuperate .
Trezoreria firmei se află în strânsă legătură cu doi indicatori , luați în considerație tot mai mult în
toate analizele financiare complexe:
– Lichiditatea;
– Solvabilitatea .
Lichiditatea reprezintă capacitatea firmei de a face fată plăților pe termen scurt, pe
seama încasărilor pe termen scurt. Lichiditatea mai poate fi definită și drept capacitatea firmei de
a transforma plasamentele în disponibilități.
Complexitatea procesului investi țional prezintă o serie de particularități care impun
metode diverse de apreciere a eficienței sale. Eficientizarea procesului investițional poate fi
asigurată prin selectarea proiectelor de investiții care prin utilizarea capitalurilor să ducă la
crearea imobilizărilor în cel mai scurt timp.
Criteriile utilizate în aprecierea proiect elor de investiții pot fi clasificate astfel:
A. Criterii tradiționale(simple);
B. Criterii bazate pe tehnicile de actualizare sau de capitalizare;
Între criteriile tradiționale cele mai întalnite în practica economică se găsesc:
a. Criteriul rentabili tății;
b. Criteriul lichidității(al duratei de recuperare a capitalului investit);
41
c. Criteriul costului(al economiei sau al depășirii costului de producție).
Criteriul lichidității sau al duratei de recuperare a capitalului investit reflectă acea
perioadă în c are capitalul, odată ce a fost investit și se află sub formă materială revine la forma
inițială, adică la forma bănească, prin încasările nete realizate din exploatarea capacităților
create. Dacă se analizează mai multe proiecte concurente care au același grad de rentabilitate,
pentru a face alegerea cea mai bună a investiției optime se aplică și alte criterii cum ar fi criteriul
lichidității. Lichiditatea financiară se definește astfel drept capacitatea întreprinderii de a
transorma în bani, activele de ca re dispune.
Criteriul lichidității de selectare a investițiilor are ca obiectiv ca acestea să se recupereze
cât mai repede posibil, adică investitorul să intre în posesia capitalurilor avansate și a
rentabilității scontate într -un timp cât mai scurt, pen tru a le putea folosi în vederea inițierii altor
operațiuni economice. De regulă, lichiditatea se stabiliește în număr de ani de recuperare a
capitalurilor utilizate pentru investiții în active imobilizate.
Criteriul lichidității urmărește ca termenul de r ecuperare să fie mai mic decât durata de
viață a investiției, cu deosebire se are în vedere să fie mai mic decât durata comercială. Metoda
aceasta prezintă, totuși, un inconvenient și anume: elimină de la selecție proiectele de investiție
cu o bună rentabi litate, care pot fi esențiale pentru prosperitatea întreprinderii.
Conform acestui criteriu cel mai bun proiect este acela care permite recuperarea cea mai
rapidă a investițiilor efectuate. Ușurința aplicării lui îl face ușor utilizabil în alegerea proie ctelor,
însă prezintă o serie de dezavantaje specifice criteriilor care nu se bazează pe actualizare:
Nu ia în considerare eșalonarea în timp a fluxurilor de încasări și plăți;
Neglijează efectele ce se produc după recuperarea investițiilor;
Avantajează pr oiectele care permit acumularea rapidă a capitalului în raport cu cele la care
acest proces se realizează pe perioade lungi.
Gradul de lichiditate se exprimă ca un raport între activele întreprinderii și datoriile pe
termen scurt. În bilanțul contabil, ac tivele sunt așezate în ordinea creșterii gradului de lichiditate,
adică sunt trecute mai întâi activele fixe și apoi activele circulante.
În acest context, posturile din partea de sus a activului bilanțier au gradul de lichiditate
cel mai redus(cu o perio adă mai mare de recuperare): imobilizările necorporale(brevete, licențe,
mărci de fabrică și comerciale, etc.), corporale(terenuri, cladiri, mașini, instalații, utilaje, etc.) și
financiare(participații, titluri de cumpărare). Posturile din partea de jos a activului bilanțului
contabil au gradul de lichiditate cel mai mare; se înscriu aici activele circulante(stocuri, creanțe,
lichidități), mult mai lichide decât imobilizările, din această cauză fiind numite și alocări
ciclice(temporare). Recuperarea capit alurilor investite se face după încheierea unui ciclu de
42
exploatare (aprovizionare, producție, desfacere). La sfarșit, în activul bilanțului sunt înscrise
pierderile dacă există, care se asimilează cu o distrugere de capitaluri proprii.
Lichiditatea se exprimă prin rate, care se deosebesc în:
Lichiditatea curentă, reflectă activele ce urmează a fi convertite în numerar pentru a se
putea achita datoriile curente .
Lichiditatea intermediară , cunoscută și sub denumirea de test acid, este mai degrabă o
metod ă conservatoare. Stocurile sunt scăzute – în totalitate – din activele curente, deoarece, în
general, nu sunt lichide, considerându -se, că, în caz de urgență, întreprinderea sau creditorii săi
ar putea să nu realizeze suficient numerar din vânzarea acestor a. Valoarea recomandată pentru
acest indicator este de peste 100%.
Lichiditatea absolută, caracterizează ce cot ă din datoriile curente întreprinderea este
capabilă să achite la moment nemijlocit cu mijloace bănești. Se consideră că mărimea acestui
indicat or trebuie să fie mai mare 20%.
Din analiza pe verticală și pe orizontală a indicatorilor de lichiditate, se poate desprinde o
seamă de aspecte semnificative și anume:
– dacă între lichiditatea curentă și lichiditatea imediată (rapidă) nu apar diferențe semn ificative,
înseamnă că întreprinderea are un specific preponderent bazat pe comerț sau în cadrul ei viteza
de rotație a stocurilor este foarte mare;
– dacă între lichiditatea curentă și între cea imediată (rapidă) diferențele sunt mari, cauza poate fi
regăsi tă într -o activitate productivă cu ciclu lung de fabricație, având o viteză mică de rotație a
stocurilor de producție neterminată;
– când întreprinderea are o trezorerie netă activă se atestă o înclinație a managementului
întreprinderii spre autonomie financ iară, dată de o valoare mare a lichidității, ca urmare a
datoriilor reduse pe termen scurt.
Întreprinderile care nu dispun de suficient numerar și nici nu -și pot converti imediat o
parte din active (în special este vorba despre stocuri) în monedă, pentru a-și putea onora plățile
ajunse la scadență, intră în starea de încetare a plăților, adică începutul etapei de prefaliment.
Lipsa de lichiditate se concretizează în plăți restante, imposibilitatea rambursării la timp a
creditelor și a dobânzilor datorate, dând naștere la blocaj în lanț.
Se va ține seama totodată de:
> produse greu de vândut;
> produse stocate (fără comenzi);
> creanțe litigioase;
> materiale aferente unor comenzi sistate.
Nivelul insuficient al lichidității poate fi cauzat de :
43
‒ blocarea în stocuri a unui volum considerabil din cauza cererii reduse pe piață etc;
‒ plasamentul nerațional al resurselor întreprinderii;
‒ utilizarea fondurilor la reparații sau procurare de active pe termen lung (echipament,
imobil, hârtii de valoare etc.);
‒ deteriorarea echipa mentului și productivitatea joasă a muncii, calitatea manage mentului;
‒ deficit de materie primă pentru finisarea producției;
‒ procurarea surplusului de materie primă în eventualitatea unei inflații;
‒ insolvabilitatea debitorilor etc.
În cadrul întreprinderii luate ca obiect de studiu evoluția indicatorilor lichidității se
prezintă astfel:
Tabelul 2.3.1
Indicatorii lichidității întreprinderii SRL”TRANS SAMI ”, anii 2016 -2018
Indicatorii Formula Anii Abaterea absolută, ±
de calcul 2016 2017 2018 2018/ 2018/
2016 2017
1. Rata lichidității
absolute (N+I)/DC 0,01 0,37 0,55 +0,54 +0,17
→ 0,2/0,3
2. Rata lichidității
intermediare (AC-S)/DC 0,79 0,90 3,00 +2,21 +2,10
→ 0,7/1,0
3. Rata lichidității
generale AC/DC 0,83 1,00 4,04 +3,21 +3,04
→ 2/2,5
Active circuante,
lei: AC 1223024 2379687 1397794 +174770 -981893
inclusiv: – Stocuri S 53326 233018 358414 +305088 +125396
– Creanțe curente Cr 985755 1154291 818507 -167248 -335784
– Numerar N 11761 883827 80211 +68450 -803616
-Investiții
financiare afiliate I 0 0 108551 +108551 +108551
– Datorii curente,
lei DC 1476543 2381976 345948 -1130595 -2036028
Sursа: Elаborаt de аutor în bаzа Situațiilor finаnciаre аle SRL”TRANS SAMI ” pe anii 2016 -2018
După cum observăm din tabelul 2.3. 1 valorile indicatorilor pentru d inamica economică
analizată 2016 -2018 sunt mai mari ca valorile anul de bază, adică pentru fiecare an din dinamică
valorile coeficienților sunt în creștere, deci urmărim o tendință în medie lineară de creștere.
44
Însă, dacă să analizăm rezultatele acestor indicatori în funcție de nivelele optime sau
normative, spre care trebuie să tindă, sau în cadrul limitelor căruia trebuie să se mențină, ca să
putem analiza situația concretă de dezvoltare a întreprinderii sau a situației financiare a ei, atunci
putem admite că în mărimi optime sunt încadrate în mai mare măsură ratele intermediare și
curente ale lichidității, dar și pe ntru ele excepție face anul 2016 .
Coeficientul lichidității generale este mai mare de cât lim ita admisibil ă pentru anul 2017
și 2018 luați în dinamica analizată. Respectiv, prin indicatorul dat se vor bește despre calitatea
serviciilor prestate deținute de întreprindere la care ea poate face apel atunci când este nevoită
să-și achite, la scadență, dator iile con tractate curente . Deoarece valorile sunt superioare nivelului
optim, atunci putem concluziona despre o situație financiară favo rabilă, care insuflă încredere
creditorilor, prin creșterea garanției de onorare a datoriilor.
Coeficientul lichidității interme diare – înregistrează o mărire semnificativă pentru
dinamica studiată 2016 -2018 , evidențiind mărirea capacității de plată a întreprinderii și deci, ne
demonstrează posibilitatea întreprinderii de a -și achita obligațiile pe termen scurt fără a avea
nevoia a vinde stocuri de mărfuri și materiale.
Ce ține de coeficientul lichidității absolute, primit ca capacitatea de solvabilitate imediate
a firmei, putem menționa că a crescut acest indicator și esențial, și anume de la nivelul de 0,01 în
anul 2016 la 0,55 î n anul 2018 , ce ne vorbește despre majorarea cotei datoriilor curente, pe care
întreprinderea este capabilă să o achite imediat utilizând numai mijloace bănești disponibile la
moment. Și anume, dacă în anul de bază 0.01 lei reveneau la 1 leu de dato rii cur ente, atunci în
anul 2018 – 55 bani de active lichide revin la 1 leu de datorii curente, întreprinderea poate să
achite cu m ijloacele bănești disponibile 55 bani. Din analiza efectuată observăm că, acest
indicator înregistrează nivele optime numai în anul 2017 și 2018 , anul 2016 se caracterizează cu
tendință negativă, ce impune desigur, despre insuficiență de mijloace bănești, ceea ce
demonstrează că mijloacele sunt înghețate în stocuri și că întreprinderea dispune de nivele înalte
de creanțe (vezi tabelul 2.3.1). Dar, este de admis, că anul 201 7 și 2018 înregistrează valori
optime, nu în funcție de administrarea eficient ă a întreprinderii, ca anul 2018 , ci au fo st urmările
anulării datoriilor . Valoarea scăzută a ratei lichidității imediate nu constituie, în să, o criză de
solvabilitate, dacă întreprinderea deține stocuri, creanțe ce pot fi ușor transformate în mijloace
bănești în concordanță cu termenele de plată a obligațiunilor. Dar nici valorile ridicate (depășire
limitele optime) a coeficientului nu sunt aplaudabile, pe care le înregi strează anul 2018 , acest
lucru impune despre o ineficiență în funcție de utilizarea a resurselor disponibile, despre
micșorarea capacității de cumpărare a disponibilului în legătură cu creșterea inflației.
Urmărind perioada ac tuală, anul 2018 , atunci putem menționa că pentru toți coeficienții
de lichiditate de termen scurt, valorile înregistrate prevalează nivelele optime și acest moment
45
este că întreprinderea dispune de abilitatea de a -și onora obligațiile curente asumate în b aza
activelor curente sau va fi capabilă la moment să -și transforme mijloacele ei în bani. Dar în
general manifestarea acestor rezultate ne vorbește despre desfășurarea efectivă și eficientă a
activității economice.
În teoria economică se consideră, că ori ce activitate trebuie să „degajeze bani”, să rezulte
un surplus de capital față de cel investit în afaceri. Dacă întreprinderea este profitabilă, atunci
veniturile trebuie să fie mai mari decât costurile iar intrările de numerar să depășească ieșirile, fap t ce
asigură solvabilitatea și creșterea economică a întreprinderii.
Solvabilitatea reflectă capacitatea generală a întreprinderii de a transforma activele sale în
cash pentru plata tuturor datoriilor.
Prin analiza pe baza acestui indicator se urmărește:
pe total, rata solvabilității să fie supraunitară;
pe structură, acea parte reprezentată de imobilizările corporale să fie acoperită, de regulă,
cu surse proprii și în total activ ponderea datoriilor totale (față de furnizori, buget, bănci etc.) să
nu fie mai mare de 50%.
Nivelul insuficient al solvabilității poate fi condiționat de:
neconcordanța destinației capitalului împrumutat cu durata respectivului împrumut
(împrumut pe termen lung pentru capital circulant și invers);
insolvabilitatea debitorilor și , ca rezultat, imposibilitatea de onorare a datoriei creditoare;
neconcordanța termenelor de onorare a datoriilor de debitor și de creditor etc.;
existența echipamentelor inutile, uzate;
capital propriu insuficient;
depășire excesivă a capitalului propriu de către activele pe termen lung, sau activele curente
etc.
Tabelul 2.3.2
Nivelul solvabilității la întreprinderea SRL”TRANS SAMI ”, anii 2016 -2018
Indicatorii Anul
2016 Anul
2017 Anul
2018 Abaterea absolută (+; -)
2018 –
2016 2018 –
2017
Total Active 2035062 2990435 4425349 +2390287 +1434914,00
Datorii totale 1476543 2381976 3989992 +2513449 +1608016,00
Rata solvabilității curente,
% 1,38 1,26 1,11 -0,27 -0,15
Activ net, lei 558519 608459 435357 -123162 -173102,00
Sursa: Elaborat de autor în baza S ituațiile financiare ale SRL ” TRANS SAMI”, anii 2016 -2018
46
Din datele de mai sus observăm că nivelul ratei solvabilității curente este foarte înalt,
societatea fiind aptă de a -și achita datoriile sale totale, fapt determinat în mare măsură de
ponderea înal tă a capitalului propriu.
Cât privește datoriile, ponderea redusă a acestora în total surse de finanțare, și implicit
ponderea deulst de ridicată a capitalui propriu nu crează preocupări cu privire la solvabilitatea
societății. Din această cauză, manageme ntul trebuie să -și continue mai activ promovarea
strategiei de atragere a capitalurilor.
În privința celui de -al doilea indicator, evoluția activelor „nete” în sensul descreșterii lor
cu 123162 lei în anul 2018 față de 2016, aceasta s -a datorat sporirii pr ofitului nerepartizat
aproape mai repede decât creșterea patrimoniului total.
Echilibrul financiar este o parte a echilibrului economic general, alături de echilibrul
monetar și echilibrul valutar. Echilibrul financiar trebuie să se regăsească atât la niv el micro, cât
și la nivel macroeconomic. La nivelul agenților economici echilibrul pornește de la egalitatea
dintre venituri și cheltuieli, la fel ca și în cadrul bugetului statului. Echilibrul financiar are în
vedere atât resursele mobilizate și repartiza rea cu titlu definitiv, cât și indicele cu titlu
rambursabil.
Astfel, echilibrul financiar poate să vizeze: totatlitatea resurselor financiare ale societății
(națiunii) și destinația acestora; resurse financiare aparținând unui anumit sector, unei anumite
ramuri sau unei anumite unități administrativ -teritoriale și destinația acestora; resursele și
nevoile financiare ale unui agent economic ori social. Drept urmare, se va utiliza un instrument
cu o largă sferă de cuprindere, unul limitat la dimensiunile s ectorului, ramurii, colectivității
locale considerate, ale unei societăți comerciale, bancare ori de asigurare sau ale unei instituții
fără scop lucrativ.
Ratele echilibrului financiar sunt de fapt expresia echilibrului financiar pe termen lung și
scurt ș i a echilibrului funcțional, evidențiind existența sau inexistența fondului de rulment (FR), a
nevoii de fond de rulment (NFR) și a trezoreriei nete (TN) (indicatori de echilibru financiar).
Bilanțul este instrumentul de reflectare a echilibrului financiar al întreprinderii la
încheierea exercițiului, de reflectare materială (prin active) a modului de utilizare a capitalurilor
proprii și împrumutate. Bilanțul oferă deci criterii de apreciere a echilibrului financiar la un
moment dat și bază de calcul pentru elaborarea bugetelor întreprinderii.
Fond de rulment = Capitaluri permanente – Active imobilizate (2.3.1)
Determinarea, prin calcul, a fondului de rulment și neînscrierea lui distinctă într -un post
din pasivul bilanțului este o consecință a gestiunii gl obale și unitare a fondurilor întreprinderii,
47
fără a separa distinct fondurile pentru investiții de cele pentru producție. Utilizarea globală, fără
destinații prestabilite a fondurilor bănești, dă întreprinderii posibilitatea de a -și aloca resursele unde
nevoia de finanțare impune acest lucru, fie că este vorba de investiții, de producție, de cercetare
etc.
Această libertate este însoțită însă de o mare responsabilitate în privința elaborării unei
politici coerente de finanțare a întreprinderii în măsură să asigure dezvoltarea echilibrată a tuturor
sectoarelor de activitate și să determine succesul societății în raport cu concurența. Nu pot fi
neglijate necesitățile de finanțare ale investițiilor (cu efecte benefice în timp), pentru necesități
stringente de finanțare ale producției (cu efecte imediate), întrucât se afectează strategia de
finanțare a dezvoltării întreprinderii, în raport cu o piață liberă, deschisă pentru concurență. După
cum nici preponderența finanțării dezvoltării, în detrimentul producției nu poate fi acceptată în
același context al unei politici financiare echilibrate a întreprinderii. S -ar înregistra, în acest din
urmă caz, un fond de rulment negativ cu implicații serioase asupra trezoreriei și deci, a capacității
ei de plată.
Necesitățil e de finanțare ale ciclului de exploatare (în stocuri și creanțe) sunt acoperite, în
cea mai mare parte, din surse temporare corespunzătoare (datorii curente: furnizori, buget,
salariați etc.). Diferența dintre necesitățile de finanțare ale ciclului de exp loatare și datoriile față
de furnizori este numită nevoia de fond de rulment (NFR). Ea este expresia realizării echilibrului
financiar pe termen scurt, respectiv, a echilibrului dintre necesarul și resursele de capitaluri
circulante (curente).
NFR = (Stocu ri + Creanțe) – Datorii comerciale curente (2.3.2)
Dacă acest indicator este pozitiv, atunci el semnifică un surplus de nevoi de stocuri și
creanțe (ciclice) în raport cu sursele temporare (ciclice) posibile de mobilizat. O atare situație
poate fi judecat ă ca fiind normală, dacă este rezultatul unei politici de investiții privind creșterea
stocurilor și a creanțelor. Dacă nevoia de fond de rulment este negativă, atunci ea semnifică un
surplus de surse temporare (ciclice) în raport cu nevoile corespunzătoar e de capitaluri circulante.
Trezoreria netă este expresia cea mai concludentă a desfășurării unei activități echilibrate
și eficiente. Ea relevă calitatea echilibrului financiar general al întreprinderii atât pe termen lung,
cât și pe termen scurt. Înregi strarea unei trezorerii nete pozitive, în cadrul mai multor exerciții
succesive, demonstrează succesul întreprinderii în viața economică și posibilitatea plasării
rentabile a disponibilităților bănești pentru întărirea poziției ei pe piață.
48
Tabelul 2.3. 3
Dinamica indicatorilor echilibrului financiar în cadrul întreprinderii SRL”TRANS
SAMI ”, anii 2016 -2018 , lei
Indicatorii Formula Anii Abaterea absolută, ±
de
Calcul 2016 2017 2018 2018/
2016 2018/
2017
1. Fondul de rulment,
lei FR = AC –
DTS
-192667 49061 -1402601 -1209934 -1451662 (fondul de rulment
net/permanent)
sau
FR =
CPM -AF
Ritmul de creștere,%:
în lanț 100 -25,46 727,99 +627,99 +753,46
de bază 100 -25,46 -2858,89 -2958,89 -2833,43
2. Fondul de ru lment
propriu, lei FRP = CP –
AF -192667 49061 -1748549 -1555882,00 -1797610,00
3. Fondul de rulment
străin, lei FRS =
CPM -CP 0 0 345948 +345948,00 +345948,00
4.Fondul de rulment în
mărime relativă FR =
CPM/AF
>1 0,74 1,09 0,36 -0,39 -0,73
5. Ponderea fondului
de rulment în totalul
activelor curente, % dFR =
-15,75 2,06 -100,34 -84,59 -102,41 FR/AC*10
0%
→65 -70%
Capitalul permanent, lei CPM 558159 608459 781305 +223146 +172846
Active fixe, lei AF 750826 559398 2183906 +1433080 +1624508
Capitalul propriu, lei CP
558159 608459 435357 -122802 -173102
Datorii de termen lung,
lei DTL 0 0 345948 +345948 +345948
Active circulante, lei AC 1223024 2379687 1397794 +174770 -981893
Sursa: Elaborat de autor în baza Situațiile financiare ale SRL ”TRANS SAMI ”, anii 2016 -2018
Analiza structurii bilanțului întreprinderii, a reflectat existența procesului de creare a unei
structuri avantajoase a surselor de finanțare pe p arcursul anului de gestiune 2018 , structură în care
predomină, cu tendi nța de a atinge 100%, capitalul propriu. Astfel, valoarea fondului de rulment
este pozitivă în anul 2017 iar în anul 2016 și 2018 a atins valori negative .
După cum observăm din tabelul 2.3.3, întreprinderea dispune de fond de rulment și la
momentul actual (anul 2018) înregistrează o creștere de 6 ori față de perioada de bază, ceea ce
impune că a scăzut nivelul fondului de rulment. Însă indiferent, că în anul 2018 s -a urmărit o
descreștere în lanț a fondului de rulment cu -1209934 lei , dar nivelul atins est e mai mic, atât față
49
de anul de bază, 2016, cât și față de perioada 2017. Diminuarea acestui indicator nu este bine
venit pentru întreprindere și acest moment ne vorbește despre reducerea gradului de lichiditate
financiară la întreprindere.
Dacă ne referim la fondului de rulment, exprimat prin metoda coeficienților, prin
indicatorul de finanțare a imobilizărilor, atunci putem menționa că, rezultatele ne demonstrează
că în cadrul întreprinderii fondul de rulment este negativ, deoarece rezultatul raportului e ste mai
mic ca 1. Este un semn nefavorabil asupra echilibrului financiar al întreprinderii, în sensul că
întreprinderea nu este pregătită să facă față oricăror exigențe ale datoriilor de termen scurt. Însă
acest indicator în dinamica analizată înregistreaz ă o diminuare, ce impune că scade gradul de
finanțare a imobilizărilor din capitalul permanent. Dar, în linii generale nu se desemnează
dificultăți sub aspectul lichidității și echilibrului financiar, adică a stabilității financiare.
Urmărim că, la întrepr inderea respectivă, ponderea fondului de rulm ent în totalul
activelor circulante variază în limitele de -15,75% -100,34 %, însă conform s ituației create pentru
anul 2018 ponderea este negativă de 100,34 %. Însă totuși dacă comparăm rezultatele actuale
(2018 ) cu perioada de bază (2016 ), ace st indicator are valori mai mici , ce ne vorbește despre
descreșterea finanțării activelor circulante din fondul de rulment, și finanțarea respectivă este în
mai mare măsură din surse împrumutate și argument ne este nivele fon dului de rulment proprii.
În cele din urmă constatăm un excedent de fond de rulment, care de multe ori este mai
preferabil decît un deficit, dar care poate avea o serie de consecințe negative și anume:
micșorarea rentabilității, învechirea, deteriorarea și pierderea stocurilor (mijloacelor
bănești).
Așa cum, pe baza bilanțului, s -a terminat un indicator care să evidențieze, la modul
sintetic, potențialul de dezvoltare a întreprinderii, respectiv cash -flow-ul, tot astfel, în mod
similar și cu semnificație ap ropiată, se poate determina, pe baza contului de profit și pierdere,
capacitatea de autofinanțare (CAF). Aceasta reflectă potențialul financiar de creștere economică
a întreprinderii, respectiv sursa financiară generată de activitatea industrială și comerc ială a
îmntreprinderii după scăderea tuturor cheltuielilor plătibile la o anumită scadență.
Capacitatea de autofinanțare se înregistrează în situația în care întreprinderea încasează
toate veniturile și achită toate obligațiile. Dacă, însă se ține seama de decalajele în timp dintre
vânzări și încasări efective (credit -clienți), între cumpărări și plăți efective (credit -furnizor) și de
fenomenele de stocaj, se poate calcula excedentul real de trezorerie.
50
Tabelul 2.3.4
Calculul CAF prin metoda deductivă la întreprinderea SRL”TRANS SAMI ”,
anii 2016 -2018 , lei
Indicatori Anul
2016 Anul
2017 Anul
2018 Abaterea absolută (+; -)
2018 -2016 2018 -2017
Profit net 79443 49940 -315102 -394545 -365042
Amortizarea / Uzura 329879 521307 1042275 +712396 +520968
Fond de rezervă 0 0 0 0 0
Dividende 0 0 0 0 0
Capacitatea de autofinanțare
brută 409322 571247 727173 +317851 +155926
Sursa: Elaborat de autor în baza Situațiil e financiare ale SRL ”TRANS SAMI”, anii 2016 -2018
Capacitatea de autofinanțare brută cunoaște o dinamică pozitivă în anul 2018 față de
2016 cu 317851 lei , fiind influențată atât de descreșterea profitului cu 394545 lei cât și de
creșterea înca sărilor din amortizare cu 712396 lei, iar față de 2017 capacitatea de
autofinațare s -a majorat cu 155926 le i, acest fapt a fost cauzat de creșterea valorii
amortizării acumulate la activele imobilizate cu 520968 lei, profitul net în această perioada
de analiză s -a diminaut cu 3625042 lei.
Modificarea capacității de autofinanțare brută în sensul creșterii ei a d us la mărirea
potențialului SRL ”TRANS SAMI ” de a -și finanța nevoile prin capitaluri proprii, acțiune
care în mare măsură sporește independența financiară și stabilitatea ei din punct de vedere al
riscului de a nimeri sub influența creditorilor, în special a statului și instituțiilor financiar –
bancare.
În urma analizei efectuate putem admite, că situația financiară a întreprinderii este în
medie nefavorabilă, anul 2018 se caracterizează cu mărimi neoptime, neefective și, factorii de
bază fiind în creșterea veniturilor din serviciile prestate , capacității de producere, utilizarea
neeficientă a resurselor economice. Considerăm că utilizarea neeficace și neeficientă a resurselor
economice, creșterea capacitaților de producție, creșterea rotației activelor, orie ntarea spre
cerințele pieței va permite menținerea unei lichidități financiare optime, prin care întreprinderea
să fie capabilă să -și onoreze la timp și să țină față obligațiunilor.
Este de constatat că, lichiditatea și echilibrul finaciar reprezintă indic atori calitativ i de
performanț ă cu care se poate urmări competitivitatea întreprinderii. Anume capacitatea
întreprinderii de a transforma cât mai rapid mijloacele sau activele sale de care dispune în bani,
de-ași onora datoriile cu rente pe baza activelor c irculante și vorbește despre o lichiditate
financiară optimă, despre o situație financiară stabilă, despre desfășurarea unei activități
economice efective și eficiente.
51
CAPITOLUL III. OPTIMIZAREA POLITICII DE ADMINISTRARE FINANCIARĂ
A ÎNTREPRINDERII SRL „TRANS SAMI”
3.1. Căi de ameliorare și asigurare a creșterii volumului resurselor financiare ale
SRL „TRANS SAMI”
Perfecționarea activității întreprinderii SRL ”TRANS SAMI” în direcția
gestiunii eficiente a resurselor financiare trebuie să fie orientată spre
rezolvarea a trei probleme de bază: minimizarea creanțelor; optimizarea
stocurilor ; regularizarea fluxurilor bănești. Nu putem susține concepția,
potrivit căreia gestionarea optimă numai a stocurilor, numai a creanțelor sau
numai a mijloacelor bănești asigură atingerea efectului maxim. Toate
elementele sunt str îns legate, interacționează între ele și se înregistrează
un rezultat pozitiv numai după o analiză complexă a consecințelor influenței
fiecărei părți componente a active lor curente asupra activității
întreprinderii.
Scopul oricărei politici de gestiune a finan țelor SRL ”TRANS SAMI” o
constituie maximizarea profitului. Aceasta înseamnă că politica aleasă de
către managerii întreprinderii trebuie să fie optimizarea profitului prin
gestionarea eficientă a creanțelor, stocurilor și numerarului.
Gestiunea creanțelor se efectuează prin sincronizarea termenelor de
stingere a datoriilor și încasarea plăților de la debitori, în cazuri
normale, raportul lor trebuie să ia valori în limita unei unități.
Soluționarea problemei aferente sincronizării trebuie să se axeze pe politica
de monitorizare a plăților, care, după părerea noastră, trebuie să țină cont
de următoarele direcții:
1. monitoringul vanzărilor, pentru realizarea căruia sunt n ecesare:
elaborarea registrului plătitorilor prin care se va urmări volumul
vînzărilor, termenele de plată etc.; specificarea î n acest registru a
grupelor „permanent -noi”; urmărirea creanțelor expirate, nivelul datoriilor
dubioase; calculul creanțelor pote nțiale.
52
2. revizuirea politicii de gestiune a creanțelor și anume: lucrul cu
clienții rău -platnici (întîlniri, discuții etc.); concordanța dintre
termenele de stingere a creanțelor și a datoriilor (analiza și optimizarea);
calculul cheltuielilor legate de utilizarea creditelor pe termen scurt;
evaluarea cheltuielilor aferente atragerii „instrumentelor” speciale de
influență, factoringul.
3. elaborarea politicii de încasări a întreprinderii, care ar include:
termenul și numărul scrisorilor de înștiințare cu privire la datorie;
întrevederi personale cu clienții -debitori; elaborarea condițiilor de plată a
datoriilor și penalităților aferente întîrzierii termenului de rambursare;
adresarea către organele competente pentru încasarea forțată a datoriei de la
debitor; acțiuni cu privire la vînzarea datoriei.
Alegerea politicii de gestiune a creanțelor presupune analiza profitului
obținut de la majorarea volumului v înzărilor, creșterea vitezei de rotație,
influențate de politica creditară și cheltuielile aferente ace steia.
Astfel, menționăm că volumul creanțelor se află în dependență de
următorii indicatori: volumul v înzărilor efectuate în credit; politica
creditară practicată (condițiile creditării); eficiența încasării datoriilor;
probabilitatea apariției datoriilor dubioase.
Lucrătorii încadrați în procesul de comercializare a mărfurilor pot
influența rentabilitatea și volumul creanțelor, utiliz înd instrumente
standard și accesibile în vederea acordării creditelor comerciale și
prelungirii termenului de plată a dato riei; acordarea rabaturilor comerciale
pentru plata mărfurilor înainte de termenul standard.
Principiul creditului comercial constă în faptul că producția este
vîndută sub un anumit procent calculat (dobandă). In acest caz, sunt
negociate termenul rambursă rii datoriei și a plății procentelor, sau poate fi
adoptată decizia cu privire la prelungirea termenului de rambursare a
creditului. Efectul pozitiv al creditului comercial constă în sporirea
atractivității condițiilor de v înzare, ceea ce contribuie la mări rea
volumului vanzărilor. De asemenea, se asigură înregistrarea unui venit
53
suplimentar din dob înzile încasate. Dezavantajele acestuia rezidă în
creșterea cheltuielilor aferente deservirii datoriei și î ncasării,
pierderilor de la diferența dintre dobî nda și costul resurselor noi atrase,
precum și probabilitatea apariției datoriilor dubioase.
In cazul utilizării plății am înate, î ntreprinderea înregistrează un
efect pozitiv, exprimat prin creșterea volumului vanzărilor și majorarea
mărimii profitului. Consecin țele negative sunt expr imate prin faptul că
subiectul î ncepe a înregistra unele cheltuieli, î n special: cheltuieli
aferente neutilizării resurselor, legate de apariția creanțelor; cheltuieli
legate de realizarea politicii de î ncasare; creșterea probabilității
apariției datoriilor, î ncasarea căr ora este disperată din cauza amî nării
termenelor de plată. In cazul acordării reducerilor la producție, efectul
pozitiv rezultă din creșterea volumului vanzărilor, iar cel negativ – din
cheltuielile legate de acordare a reducerilor, precum și cheltuielile și
pierderile af erente realizării politicii de î ncasare. Ca reduceri temporare
este considerat mec anismul acordării reducerilor, î n cazul efectuării plății
în limitele termenului de valabilitate a reducerilor sau mai d evreme de
termenul sta ndard de plată.
În acest scop, î n practica occidentală, este utilizată înscrierea 3/12
Net 30, ceea ce semnifică faptul că acordarea reducerii de 3%, î n cazul
plății timp de 12 zile, î n condițiile termenului standard al plății de 30
zile. Pe l îngă aceasta, gestionarul poate varia nu numai mă rimea, ci și
perioada de timp, î n limitele căreia poate fi utilizată. Efectele pozitive
ale acordării acestui tip de reduceri sunt următoarele: creșterea volumului
vînzărilor; reducerea pierderilor ca urmare a apariției datoriilor dubioase,
întrucît este stimulată plata rapidă și diminuarea termenului mediu al
creanțelor. Apare, î nsă, și o trăsătură negativă, ce constă în creșterea
cheltuielilor legate de acordarea reducerii.
Comparînd efectele pozit ive și cele negative ale reducerilor , evidențiem
că o pondere semnificativă au aspectele pozitive. Dezavantajul principal al
sistemului de reducer i constă î n faptul că cheltuielile sunt mari, ca urmare
54
a scăderii preț ului produsului. Acest mecanism poate f i utilizat î n cadrul
întreprinderilor a utohtone, pentru stimularea temporară a vanzărilor, spre
exemplu pentru realizarea stocului exagerat.
Pe parcursul gestiunii creanțelor, se efectuează clasificarea
debitorilor potrivit grupelor de risc, legat de apari ția datoriilor dubioase
și a debitorilor insolvabili. Pe această bază, excluzî ndu-se din r îndul
partenerilor debitorii cu un nivel ridicat de risc. Pentru aceasta, este
necesară colectarea informației despre clienții -debitori și analiza
minuțioasă, adopt înd decizia despre acordarea sau refuzul creditului ( în
acest caz, se studiază situația financiară a clientului și importanța lui –
nesemnificativ, mediu, important). Clienții nesemnificativ i, condițional, pot
fi grupați în cinci categorii, î n funcție de niv elul riscului, la care se
expune întreprinderea î n consecința neachitării parțiale sau totale a
creanțelor.
Un client important trebuie analizat ca un ansamblu de clienți medii,
pierderile întîmplătoare de la care, totalment e, corelează una cu alta. Dacă
întreprinderea acordă credit clienților impo rtanți, atunci problema constă î n
determinarea riscului maxim, care apare în situația dată și consecințel e
posibile ale acestuia. Dacă, î n consecință, pierderea va fi atît de mare
încît poate declanșa la întreprin dere starea de insolvabilitate, ceea ce
atrage refuzul creditului, chiar dacă probabilitatea nerambursării resurselor
este joasă.
Prin urmare în cadrul gestiunii creanțelor, este necesară evidențierea
altor direcții de gestiune a acestora, precum controlu l clienților,
posibilitatea urgentării încasării creanțelor (factoringul).
Considerăm rezonabil ca întreprinderile, care se caracterizează prin
nivelul înalt al creanțelor și pierderi corespunzătoare, să -și organizeze un
sistem de evidență analitică a cre anțelor, nu numai potrivit termenelor de
plată, dar și după mărime, amplasarea geografică, persoanele fizice și
juridice, termenele de stingere în cazul încheierii tranzacțiilor.
55
Concomitent, menționăm necesitatea evidențierii legăturii dintre mărimea
creanțelor și probabilitatea stingerii la termen a acestora.
In funcție de volumul creanțelor, considerăm oportună clasificarea
debitorilor după mărimea datoriilor, ceea ce va permite concentrarea atenției
spre încasarea datoriilor mari. Divizarea debitorilor după amplasarea
geografică este benefică în scopul evidențierii datoriilor, încasarea cărora
este dificilă ca urmare a necorespunderii prevederilor actelor legislative
(în cazul că debitorii sunt din altă țară) și incapacității de plată,
probabile, a acestora ca o consecință a situației financiare nesatisfăcătoare
din regiunea în care se află.
Diferențierea în persoane fizice și juridice este condiționată de faptul
că există o probabilitate ridicată de percepere a sumelor de la persoanele
juridice, care au proprietate separată. Este oportună evidenț ierea î ncă a
unei grupe de debitori, anume a celora ce, concomitent, sunt și creditori.
Astfel, în urma monitoringului creanțelor, se poate verifica satisfacerea
condiției, potrivit căreia datoriile trebuie să dep ășească mărimea
creanțelor. După părerea noastră, pe langă aceasta, este binevenită
modificarea termenelor de inventariere a creanțelor. Verificarea calculelor
în cadrul ei nu trebuie să se efectueze la finele perioadei de gestiune, ci
semestrial. In unele cazuri, este necesară chiar inventarierea creanțelor la
finele lunii, dar obligatoriu cu elaborarea măsurilor de influență asupra
debitorilor problematici.
Ca soluție de rezolvare a problem ei deficitului de resurse financiare
proprii în cadrul întreprinde rilor propunem utilizarea factoring -ului. Esența
deservirii factorului (băncii), pe baza contractului de deservire a
furnizorului, constă în acordarea de servicii, orientate spre soluționarea
problemelor de ordin financiar și organizatoric, legate de comercializarea
mărfurilor în credit în schimbul cedării creanțelor. Serviciul de bază
acordat în cazul factoring -ului îl reprezintă finanțarea de către factor a
furnizării de mărfuri cu prelungirea termenului de plată. Pe l îngă aceste
plăți, factorul își asumă și alte responsabilități, legate de deservirea
56
creditului comercial (controlul plății la timp, evidența stării creanțelor).
Un alt serviciu în cazul factoring -ului este asigurarea riscului, legat de
furnizarea mărfurilor cu am înarea termenului de plată, i nclusiv riscul de
neîncasare în termen a plății de la cumpărător. Cea de a treia favoare în
cazul factoring -ului – gestiunea administrativă a creanțelor – presupune
controlul achitării la timp în urma furnizării de mărfuri cumpărătorilor.
În afară de aceas ta, finanțarea prin factoring are o serie de nuanțe
incontestabile, printre care, în primul r înd, trebuie evidențiate:
– sistemul complex de finanțare pe termen lung a întreprinderilor;
– creșterea automată a finanțării pe măsura creșterii volumului vanzăr ilor;
– furnizorul nu este nevoit să restituie sumele încasate anterior, întrucît
cheltuielile factorului vor fi compensate din contul plății
cumpărătorilor;
– lipsa limitelor aferente sumelor de la furnizorii de mărfuri.
Furnizorul, de asemenea, înregistr ează avantaje de pe urma utilizării
factoring -ului:
– obținerea unui profit suplimentar pe baza posibilității de majorare a
volumului vînzărilor en -gross și en -detail, primind de la factor suma
necesară pentru finanțarea activelor curente;
– economisirea t impului și cheltuielilor nejustificate, legate de apelul la
creditele bancare;
– furnizorul nu mai suportă cheltuieli (plata dob înzii pentru utilizarea
creditelor; cheltuieli aferente încheierii contr actului de credit;
cheltuieli administrative de creștere a neașteptată a ratei dob înzii;
cheltuiel i legate de mobilizarea extrem ă a mijloacelor bănești în cazul
survenirii momentului de rambursare a creditului sau de plată a ratei
dobînzii, inclusiv beneficiul ratat în urma scoaterii din circuit a
mijloacelor et c.).
Astfel, finanțarea în limitele factoring -ului îl scutește pe furnizor de
problemele deficitului de resurse pentru finanțarea activelor curente, iar
cumpărătorului îi oferă garanția prelungirii de către furnizor a termenului
57
de plată. Deci, subliniem n ecesitatea creării propriei rețele de bănci
factoring, care s -ar ocupa de deservirea întreprinderilor din Republica
Moldova.
O altă problemă, ce necesită a fi soluționată în scopul perfecționării
procesului de gestiune a resurselor financiare , o reprezintă dimensionarea
stocurilor . Metodele de dimensionare, utilizate anterior, nu sunt compatibile
cu condițiile actuale de activitate. în multe întreprinderi din Republica
Moldova, această procedură nici nu se practică. Sub acest aspect, în scopul
dimensionării stocurilor considerăm oportună utilizarea elementelor de
modelare economico -matematică. Printre principalele tipuri de modelare
economico -matematică în vederea gestiunii stocurilor, locul de vază îi revine
modelului economico -matematic clasic (modelul Wil son), deoarece: pe de o
parte, are o utilizare largă în practica gestiunii stocurilor și, pe de altă
parte, servește ca bază pentru elaborarea altor modele. Drept criteriu de
calitate E, în acest model, servește mărimea părții variabile a cheltuielilor
aferente suplinirii și păstrării stocurilor în perioada planificată .
Limitarea în modelul clasic se axează pe numărul livrărilor și mărirea unei
aprovizionări ( în funcție de faptul care dintre ele este considerată ca
parametru de bază), însă această limitare nu este strictă.
În afară de aceasta, o altă problemă stringentă, ce necesită a fi
soluționată în cadrul procesului de gestiune a activelor curente, constituie
optimizarea fluxurilor financiare în cadrul întreprinderi lor autohtone .
Pentru analiza solvabili tății întreprinderi i și a potențialului ei
investițional, poate fi efectuată gruparea fluxurilor de mijloace bănești
potrivit principalelor sfere de activitate:
– fluxuri de numerar provenite din activitatea operațională;
– fluxuri de numerar provenit e din utilizarea imobiliz ărilor;
– fluxuri de numerar din activitatea financiară.
Principala sursă a resurselor financiare provenite din activitatea
operațională o constituie mijloacele bănești obținute de la cumpărători și
58
clienți. Aceste mijloace se utilizeaz ă la achiziționarea stocurilor de
mărfuri și materiale, mijloacelor de producție, comercializarea produselor
finite, plata furnizorilor, achitarea salariului muncitorilor, plăților
obligatorii la buget etc.
Astfel, fluxurile financiare pozitive, obținute în urma acestor
activități, pot servi la dezvoltarea producției, plata dobanzilor pentru
resursele împrumutate sau rambursarea creditelor bancare, cu alte cuvinte, în
sfera financiară și investițională. Toate sferele de activitate formează o
sumă unică de r esurse financiare ale întreprinderi i, a cărei funcționare
normală este imposibilă fără vărsarea permanentă a fluxurilor financiare
dintr-o sferă de activitate în alta. În scopul estimării volumului mijloacelor
financiare, se propune următoarea egalitate:
∆MB = ∆D + ∆KP – ∆MN, unde: (f.3.1.1 )
– ∆MB – indică modificarea mărimii mijloacelor bănești pe parcursul perioadei de gestiune;
– ∆D – modificarea sumei datoriilor pe parcursul perioadei de gestiune;
– ∆KP – modificarea capitalului propriu pe parcursul perioadei de gestiune;
– ∆MN – modificarea resurselor nemonetare în perioada curentă.
Astfel, creșterea mărimii datoriilor sau a capitalului propriu
constituie o sursă de sporire a mijloacelor bănești, iar creșterea resurselor
nemonetare semnifică utilizarea (reducerea) mijloacelor bănești. La baza
calculului circulației mijloacelor financiare, stă diferența dintre resursele
financiare la începutul și la finele perioadei. Potrivit acestei diferențe,
este vorba despre mărimea fluxului bănesc pozitiv (excede nt) sau negativ
(penurie, insuficiență). Însă, sarcina de bază a calculului circulației
mijloacelor bănești o constituie nu at ît determinarea mărimii în sine, cît
analiza cauzelor care au dus la această situație: determinarea cauzelor și
sferelor de apariț ie a fluxului pozitiv sau negativ de mijloace bănești;
analiza impactului diferitelor surse de finanțare a activității de bază sau
investiționale a întreprinderi i asupra eficienței ei.
În cadrul procesului de gestiune a fluxurilor financiare, un rol
deosebit de important î i revine procesului optimizării lor, care constituie
59
selectarea celor mai eficiente forme de organizare la î ntreprindere, țin înd
cont de condițiile și particularitățile realizării activității economice.
Temelia optimizării fluxurilor finan ciare ale agentului economic o
constituie asigurarea echilibrului î ntre volumul fluxurilor pozitive și al
celor negative.
Rezultatele activității întreprinderii sunt influențate negativ atît de
deficitul, cît și de excedentul fluxului financiar. Consecințe le negative ale
fluxului deficitar se evidențiază prin scăderea nivelului de lichiditate și
solvabilitate, creșterea datoriilor cu termenul expirat către furnizorii de
mărfuri, mărirea cotei datoriilor expirate pentru creditele primite,
reținerile la plata salariului angajaților (cu o productivitate scăzută),
creșterea duratei ciclului financiar și, în final, reducerea rentabilității
patrimoniului întreprinderii. Urmările negative ale fluxului excedentar de
mijloace bănești se reflectă în pierderea costului real al mijloacelor
bănești neintrebuințate din cauza inflației, pierderea venitului potențial de
la neutilizarea activelor bănești în sfera investirii lor pe termen scurt,
ceea ce, în final, de asemenea, se reflectă negativ asupra rentabilității
activelo r și capitalului propriu al întreprinderi i. Sub acest aspect,
metodele de optimizare a deficitului fluxului de mijloace bănești depind de
caracterul acestui deficit (pe termen scurt sau lung):
1. Echilibrarea fluxului bănesc deficitar pe parcursul unei per ioade
scurte de timp se realizează prin utilizarea „Sistemului de intensificare a
încasărilor -încetinirii plăților”. Esența acestui sistem constă în
elaborarea măsurilor organizatorice în vederea atragerii intense a
mijloacelor bănești și încetinirea plății lor.
2. Creșterea atragerii mijloacelor bănești pe o perioadă scurtă de timp
poate fi realizată prin intermediul implementării următoarelor măsuri:
a) asigurarea plății în avans, integrale sau parțiale pentru producția
fabricată, cu cerere sporită pe pia ță;
b) mărirea nivelului reducerilor la plata în numerar pentru producția
vandută;
60
c) reducerea termenelor de acordare a creditului comercial;
d) intensificarea procedurii de încasare a datoriilor cu termenul
expirat;
e) utilizarea formelor moderne de refi nanțare a creanțelor;
f) evidența cambiilor, factoring -ului;
g) primirea operativă a documentelor de plată ale cumpărătorilor
(timpul de aflare în drum, la înregistrare, în procesul transferului banilor
în cont etc.).
3. Încetinirea plății mijloacelor băne ști pe o perioadă scurtă de timp
poate fi realizată prin aplicarea următoarelor măsuri:
a) utilizarea flout -ului (perioada de timp dintre eliberarea
documentului de plată și plata de facto);
b) mărirea termenului de acordare a creditului comercial pentru
întreprindere, de comun acord cu furnizorul;
c) înlocuirea procurării activelor pe termen lung, ce necesită
reînnoire, prin arendă (leasing);
d) restructurarea portofoliului creditelor financiare primite prin
intermediul transferului celor pe termen scurt, în credite pe termen lung.
Trebuie să menționăm că întreprinderea analizată nu se confruntă cu
probleme de lichiditate, dar aceasta nu înseamnă că trebuie sa neglijeze
problemele sus -menționate, iar în cazul în care acestea intervin,
întreprinderea ar treb ui să ia măsurile recomandate.
„Sistemul de intensificare a încasărilor -încetinirii plăților”,
rezolvînd problema echilibrării volumului fluxului deficitar de mijloace
bănești pe o perioadă scurtă de timp (și corespunzător, ridic înd nivelul
solvabilității absolute a întreprinderi i), contribuie la apariția unor
probleme de creștere a deficitului pe parcursul perioadelor viitoare. De
aceea, paralel cu utilizarea mecanismului acestui sistem, trebuie să fie
elaborate măsuri în vederea asigurării echilibrului fl uxului deficitar de
mijloace bănești în perspectivă.
61
4. Creșterea pozitivă a fluxului de mijloace bănești pe termen lung poate
fi realizată prin următoarele măsuri:
a) atragerea investitorilor strategici pentru mărirea capitalului
propriu;
b) atragerea cre ditelor financiare pe termen lung;
c) înstrăinarea unei părți (sau a tuturor) a instrumentelor financiare
de investire;
e) vinderea (sau darea în arendă) a activelor fixe neutilizate.
5. Reducerea volumului fluxului negativ de mijloace bănești în
perspecti vă poate fi efectuată cu ajutorul următoarelor măsuri:
a) reducerea volumului și componenței programelor investiționale reale;
b) dezicerea de investirea financiară;
c) micșorarea sumei cheltuielilor permanente ale întreprinderi i.
Metodele de optimizare a fluxului excedentar de mijloace bănești ale
întreprinderi i presupun asigurarea creșterii activității ei investiționale.
în cadrul sistemului, cu ajutorul următoarelor metode:
– creșterea volumului procesului de funcționare a activelor pe termen
lung;
– intensificarea perioadei de elaborare a proiectelor investiționale
reale și începerea realizării lor;
– efectuarea diversificării regionale a activității întreprinderi i;
– formarea activă a portofoliului de investiții financiare;
– stingerea î nainte de termen a creditelor pe termen lung.
În același timp, în cadrul sistemului de optimizare a fluxurilor
financiare ale întreprinderii, un loc important îi revine echilibrării lor în
timp. Aceasta se explică prin faptul că lipsa echilibrării fluxurilor
financiare po zitive și negative în timp creează, pentru agentul economic, un
șir de probleme. Practica arată că o consecință a acestei neechilibrări,
chiar și în cazul gradului înalt de formare a fluxului financiar net, o
constituie nivelul scăzut al lichidității acest ui flux (și, respectiv,
nivelul absolut redus al solvabilității întreprinderi i) în perioade
62
determinate de timp. În cazul existenței îndelungate a unor asemenea
situații, pentru î ntreprindere apare pericolul de insolvabilitate.
Etapa finală a procesului de optimizare constă în satisfacerea
condițiilor de maximizare a fluxurilor nete de mijloace bănești ale
întreprinderi i. Creșterea fluxului net asigură creșterea ritmurilor de
dezvoltare economică, avand la bază principiul a utofinanțării, reduce gradul
de dependență al dezvoltării de sursele externe de formare a resurselor
financiare, asigură creșterea valorii de piață a întreprinderi i.
Deci, se poate afirmă că majorarea sumei fluxului net de numerar ale
întreprinderi i poate fi realizată în baza următoarelor măsuri:
– diminuarea sumei cheltuielilor permanente;
– reducerea nivelului cheltuielilor variabile;
– realizarea unei politici fiscale eficiente, ce ar contribui la scăderea
nivelului plăților fiscale totale;
– realizarea unei eficiente politici a prețuril or, ce ar asigura
ridicarea nivelului de venituri ale întreprinderi i;
– utilizarea metodei accelerate de calculare a uzurii activelor fixe;
– reducerea perioadei de amortizare a activelor nemateriale utilizate;
– comercializarea activelor fixe și nemateria le, ce nu sunt utilizate în
cadrul procesului de exercițiu;
– intensificarea activității de colectare la timp a amenzilor și
penalităților.
Rezultatele optimizării numerarului sunt reflectate în sistemul de
planuri privind formarea și utilizarea acestora în perioada curentă.
Considerăm oportună efectuarea, în cadrul întreprinderi lor autohtone , a
planificării curente a fluxurilor bănești (bugetarea). Planificarea
fluxurilor bănești cuprinde două sfere de bază – planificarea curentă, în
procesul căreia se ela borează planul incasărilor și alocărilor de mijloace
bănești (bugetul circulației mijloacelor bănești) și planificarea operativă,
în cadrul căreia se elaborează sistemul plăților calendaristice pe direcții
corespunzătoare de circulație a mijloacelor băneșt i.
63
Bugetul circulației mijloac elor bănești reprezintă planul î ncasărilor și
plăților de mijloace bănești, calculat pentru perioada de timp viitoare.
Acest buget ilustrează soldul final scontat al mijloacelor bănești și
situația financiară a întreprinderi i la fiecare perioadă de timp analizată.
Astfel, pot fi planificate și luate în considerare perioadele de surplus
sau insuficiență de mijloace bănești, efectuată analiza utilizării resurselor
și stabilit nivelul solvabilității în viitor.
Bugetul circulației mijloacelor bănești se elaborează pentru anul
viitor, pe luni aparte, luand în considerare fluctuațiile sezoniere ale
fluxurilor bănești la întreprindere. El poate fi elaborat pe tipuri aparte de
activități și pe activitatea întregului sistem al întreprind erii.
Scopul principal al elaborării bugetului c irculației mijloacelor bănești
îl constituie prognosticarea fluxului brut și net al mijloacelor bănești la
întreprindere, pe tipuri aparte de activități și asigurarea solvabilității
permanente în toate etape le perioadei planificate.
Conform celor menționate mai sus, apreciem că principalele momente, de
care trebuie să țină cont politica întreprinderi lor în domeniul gestiunii
eficientă a resurselor financiare , vizează perfecționarea gestiunii
creanțelor, stocu rilor, mijloacelor bănești. Însă, elaborarea strateg iei în
sfera gestiunii financiare curente trebuie, în primul rînd, să se bazeze pe
rezultatele evaluării situației create.
3.2. Perfecționarea metodelor de administrare a finanțelor întreprinderii în
concordanță cu obiectivele afacerii
O întreprindere de orice fel, trebuie să abordeze problemele de administrare financiară de
fiecare dată când efectuează sau are în vedere o operațiune care implică achiziționarea, deținerea
sau cesionarea de bani sau de ti tluri financiare. În consecință, orice întreprindere care face parte
dintr -o economie în care există o circulație a banilor sau a altor creanțe, e confruntată cu
oportunități și constrângeri financiare și trebuie să -și pună la punct proceduri adecvate de
gestiune fianciară.
64
Rolul profitului este deosebit de important atât pentru societăți cât și pentru întreprinzător;
orice activitate sauagent economic nu poate progresa daca nu obține un profit. El este scopul și
rațiunea oricărei activitățieconomice, mobil ul principal al investirii capitalului.
Profitul constituie principalul indicator calitativ de performanță care sintetizează
rezultatele întregiiactivități a firmei și care dovedește utilitatea respectivei activități; de mărimea și
dinamica profitului depi ndesituația ec onomică și socială a firmei.
Obținerea profitului și aplicarea metodelor, tehnicilor de maximizare a lui, constituie
obiectivul principal în orice entitate economică. În urma analizei efectuate în cadrul SRL ”
,,TRANS SAMI ” putem observa c ă entitatea dată a obținut pierdere (Anexa 6) , ceea ce relevă
caracterul unei administrări financiare neeficiente. Astfel profitul din activitatea operațională în
2016 constituia 89746 lei, în 2017 valoarea profitului aj unge pînă la 89856 lei și s -a mărit cu 110
lei față de perioada precedentă, în 2018 la entitatea cercetată s -a înregistrat o pierdere în mărime
244602 lei.
Rezultatele financiare negative în cadrul SRL ,,TRANS SAMI ”,sunt generate de o gamă de
factori. Rata medie anu ală a dobînzii stabilită în 2 018 de Ministerul Finanțelor a constituit
8,165%, mărindu -se cu 4,95% fa ța de anul 2017 . Această rată este mai mare decît rata medie
anuală stabilită de Banca Națională a Moldovei, care constituie 6,4%. Din acest motiv sunt
generate mai multe cheltuieli.
O mare parte din veniturile obținute, se folosesc pentru plata impozitelor și taxelor,ceea ce
diminuiază mărimea profi tului.
Marimea profitului depinde de o multitudine de factori , unii ce tin de activitatea firmei,
altii fiind independenti de aceasta. Fact orii dependenț i de activitatea firmei sunt cei mai
importan ți, aceștia fiind într -o oarecare măsură controlabili:
a) Volumul, s tructura și calitatea serviciilor prestate de SRL ”TRANS SAMI” acționează
asupra profitului atî t sep arat, cît și î n unitatea lor . O modernizare și o retehnologizare a
echipamentelor, utilajelor și a tehnicii de lucru ar avea efecte pozitive asupra mărimii
profitului.
b) Nivelul productivității factorilor de producț ie cît și de eficiența utilizării și gestionării lor,
depinde în mare măsur ă rezultatele pe care le înregistrează SRL ”TRANS SAMI”.
c) Modul cum se î mparte valoa rea produsului sau serviciului î ntre posesorii factorilo r de
producț ie, astfel, creșterea salariilor agajaților în fiecare an, generează posibilități de
înregistrare a pro fiturilor mult mai mici. Fondul de salarizare s -a majorat din 2016 pînă în
2018, în 2016 acesta constituia 136023,07 lei, în 2017 este de 216672 lei iar în 2018
constituie 290154 lei.
65
d) Cea mai mare parte a a profitului se u tilizează pentru rambursarea dator iilor. Astfel,
datoriile totale în 2016 constituiau 1476543 lei, iar pînă în 2018 s -au majorat pînă la
398992 lei sau cu 2513449 lei mai mult, față de 2016 și cu 1608016 lei față de anul 2017.
Dintre factorii in dependenti de activitatea întreprinderii menț ionam:
a) Prețul de achizitionare mereu în creștere al factorilor de producție ;
b) Prețul de vânzare al bunurilor sau serviciilor create ;
c) Im pozitele și taxele pe care întreprinderea trebuie să le platească.
Sporirea costurilor serviciilor prestate este una dintre cele mai neeficace metode de
amplificare a performanțelor financiare în cadrul SRL ,,TRANS SAMI ”.
Costurile serviciilor prestate sunt influențate de factori interni, dependenți de activitatea
producătorului, și de factori externi, independenți d e activitatea acestuia. Printre factorii externi
care influențează costurile sunt: prețurile de cumpărare ale factorilor de producție si pre țurile de
prestarea serviciilor. Astfel, costurile serviciilor prestate la SRL ,,TRANS SAMI” pe parcursul
anilor 201 6-2018 au evoluat: în 2018 față de 2017 s -au majorat cu 3579405 lei , iar în 2017 față
de 2016 cu 427539 lei.
Reducerea costurilor de producție reprezintă o rezerva a creșterii eficienței activității, cu
condiția ca această reducere să fie rezultatul efortu lui propriu al întreprinderii și să asigure
respectarea sau chiar îmbunătățirea calității producț iei.
Activitatea maganerilor în cadrul SRL ,,TRANS SAMI ” trebuie să se concentreze asupra
următoarelor căi de reducere a costurilor:
1) Perfecționarea activităț ii de apro vizionare tehnico -materială , care se poate realiza prin
promovarea unor mă suri care au un efec t asupra nivelului costurilor, î n sensul reducerii:
semnarea unor contracte de aprovizionare numai cu materiale de calitate si pe termen lung;
stabilirea unor ali ante strategice cu alți producat ori pentru anumite ansamble; raț ional izarea
activităț ii depozitelor.
2) Reducerea cheltuielilor administrative , care sunt, î n general, che ltuieli conventional –
constante ș i, deci, pentru reducerea lor o influență primordială o are creșterea volumului
productiei.
3) Creșterea productivității muncii personalului și gestiunea eficientă a resurselor umane
este o metodă care va asigura întreprinderea cu o productivitate mai eficientă cu efecte
pozitive asupra situației financiar e.Este foarte important să se obțină cea mai mare
productivitate de la fiecare angajat. Întreprinderea trebuie să se asigure că fiecare angajat
își desfășoară munca la capacitatea maximă și adaugă o valoare semnificativă
organizației.Dacă o întreprindere a re angajați valoroși, care știu ce trebuie să facă, cum să
facă, atunci succesul este garantat, și focalizarea pe resursele umane reprezintă o soluție
66
posibilă de realizare a performanțelor. Trebuie elaborată o politică de personal coerentă ce
include sist eme de recrutare, instruire, perfecționare și remunerare. Și, de asemenea, o
politică de interrelaționare între conduce rea întrepr inderii și angajați. Personalul
întreprinderii necesită o instruire continuă pentru a fi la curent cu evoluțiile din domeniu ș i
pentru a putea dobîndi noi competențe. Angajații SRL ,,TRANS SAMI ” beneficiază anual
de instruiri atît interne – Centrul de instruire a întreprinderii, cît și externe, astfel încît
aceștea sînt instruiți în mod permanent pentru dezvoltarea continuă a abi lităților,
capacităților și aptitudinilor profesionale.
Alte metode de reducere a costurilor :[39]
‒ Reducerea consumurilor specifice de materii prime, materiale, combustibil și apă
‒ Folosirea deplină a capacităților de producție și a spațiilor de producție
‒ Retehnologizare
‒ Dimensionarea optimă a cheltuielilor de dezvoltare
‒ Renegocierea contractelor cu furnizorii si distribuitorii
‒ Reducerea cheltuielilor salariale pe unitatea de produs
În procesul de elaborare a unei politici financiare la întreprindere trebuie luate în
considerare principii de finanțare eficientă. Astfel, sunt necesare:
‒ mobilizarea resurselor suficiente, atât publice cât și private, în egală măsură pentru a
răspunde la creșterea cantitativă și necesitatea de a îmbunătăți cerințele de calitate ;
‒ utilizarea instrumentelor financiare, bazate pe evaluarea calității și a rezultatelor, precum și,
după posibilitate, să se aloce resurse pe bază de concurs;
‒ existența compatibilității depline și complementării diferitelor instrumente de finanțare;
respectarea principiilor transparenței în proiectarea și utilizarea tuturor instrumentelor
financiare;
‒ minimizare a riscului, ce rezultă din dependența foarte mare de resursele împrumutate
prevăzute pentru desfășurarea activității.
Îmbunătățirea gestiunii financiare la SRL ,,TRANS SAMI ” ar putea fi atinsă prin
participarea la proiecte de cercetare, investiționale în baza cooperării cu diverși parteneri
naționali și internaționali, inclusiv parteneriatul public privat, crearea unităților și subdiviziunilor
de cercetare -inovare, dezvoltare, proiectare, precum și prin aplicarea unor mecanisme de
colectare a resurselor financiare suplimentare.
Investițiile ar constitui o sursă importantă de a regla decalajele financiare aparute în
cadrul SRL ,,TRANS SAMI ”, pe l îngă a meliorarea situației financiare , ace stea au și o serie de
aspect poz itive:
67
‒ posibilitatea de finanțare a unei serii mai largi de domenii de cercetare, de proiecte
specializate, a activității inovaționale, promovarea angaja ților, sporirea nivelului de
salarizare, atragerea specialiștilor mai calificați, procurarea utilajului și a materialelor
mai performante;
‒ sporirea ratingului întreprinderii și, ca rezultat, creșterea nivelului de finanțare atât din
sursele bugetare, cât și din sursele private, spori rea capitalului ;
‒ sporirea eficienței gestiunii întreprinderii ;
‒ modernizarea și retehnologizarea întreprinderii .
Realizarea obiectivelor , performanțelor și îmbunătățirea imaginii întreprinderii poate fi
obținută prin concentrarea eforturi lor asupra următoa relor aspecte importante:
‒ managementul – introducerea și aplicarea celor mai bune practici internaționale de
administrare corporativă și evaluare a oportunităților de reorganizare instituțională;
‒ serviciul clienți – vizează modul cel mai eficient în care p oate fi intensificată orientarea
spre client a SRL ,,TRANS SAMI ”, obținând astfel un grad sporit de satisfacție a
clientului. Estimările privind cererea, tarifele și aspectele contractuale, precum și o bună
poziționare a imaginii companiei constituie compo nente de importanță majoră ale acestei
strategii;
‒ strategia financiară – vizează creșterea viabilității și durabilității financiare a SRL
,,TRANS SAMI ”. Sunt exploatate posibilitățile de reanimare financiară a întreprinderii,
prin restructurarea structurii activelor, creșterea veniturilor, scăderea costurilor și
îmbunătățirea situației fluxului de numerar al SRL ,,TRANS SAMI ”.
Pentru a asigura utilizarea rațională a resurselor naturale și a tuturor tipurilor de energie în
subdiviziunile întreprinderii trebu ie să fie elaborate și aprobate limite anuale de cheltuieli pentru
folosirea energiei electrice, energiei termice, gazelor naturale, apei și transportului deșeurilor
menajere pentru nevoile gospodărești. Indicatorii de bază ai utilizării resurselor natural e și
energetice să nu depășească limitele stabilite. Datorită îndeplinirii acestei măsuri, consumul
energiei electrice va scădea, astfel se vor micșora și cheltuielile destinate serviciilor comunale.
În concluzie, observăm ca SRL ,,TRANS SAMI ” se confrunt ă cu unele probleme de
administrare financiară pentru a -și atinge obiectivele. Este necesar de a elaborarea noi strategii și
politici de dezvoltare, care vor asigura întreprinderea cu obținerea unor performanțe mai înalte.
68
CONCLU ZII ȘI RECOMANDĂRI
Evoluția mediului economic a demonstrat că promovarea strategiilor și obiectivelor
întreprinderii, ca demersuri esențiale în asigurarea sustenabilităților, în condiții concurențiale tot
mai evidente, nu este posibilă fără informații adec vate privind situația economico -financiară
internă și internațională, fără luarea în considerare și analiza comparativă a diferitelor tehnici și
scenarii posibil de urmat.
Viața economică se află într -o perpetuă transformare, cu evoluții surprinzătoare, u rmate
de involuții la fel de neașteptate. În prezent, ne aflăm într -o situație nouă a istoriei economiei
mondiale, complexă, dominată de instabilitate și incertitudine, recunoscută sub denumirea de
criză economică și financiară. Impactul acesteia a fost pu ternic și s -a extins în toată lumea întrun
ritm extrem de alert.
În actualul context economic și social, excesiv de complex și dinamic, care influențează
decisiv buna funcționare a firmelor, cercetarea efectuată aduce în discuție una dintre cele mai
69
presan te probleme ale acestora, respectiv administrarea eficientă a finanțelor întreprinderii în
corespundere cu obiectivele afacerii.
Aș dori să menționez faptul că această temă este destul de impunătoare și actuală, din
motiv că formarea resurselor financiare este medicamentul întreprinderii și ca rezultat este
prescrisă cura pe care întreprinderea este obligată să o urmeze, de altfel ea va fi sortită
falimentului.
Bazându -ne pe studiile teoretice, făcute în primul capitol și cercetările practice am ajuns
la următoarele concluzii :
1. Conducerea întreprinderii SRL „ TRANS SAM I”, în perioada analizată nu a gestionat
corect resursele financiare, capacitățile de producție etc. Desigur că aici există și o
puternică influență a factorilor exteriori – politici, economici, sociali, dar minimul
obligatoriu era de menținut și de îmbunătățit rezu ltatele perioadelor precedente.
2. Ținând cont, de direcțiile de perfecționare și dezvoltare a activității, întreprinderea trebuie să
prezinte o adaptabilitate majoră la schimbările pieței , adaptându -și în acest sens activitatea.
Aceste direcții trebuie să fie concepute astfel, încât să permită o adaptabilitate și o mare
flexibilitate.
3. În condițiile actuale, a unei concurențe intense, șansa de reușită o au întreprinderile
planificabile, de oarece, întreprinderile care practică planificarea s -a demonstrat a fi
superioară celei care nu practică activitatea de planificare, deoarece pe lângă intuiția de
moment, utilizează și previziunea sistematică a activității de asigurare a existenței viitoar e.
4. Structura financiară a întreprinderii SRL ”TRANS SAMI” nu urmează aceeași legitate ca și
a majorității întreprinderilor din Republica Moldova, adică sursele proprii dețin ponderea
majoritară. Aceasta se explica prin costul înalt al resurselor împrumutat e și prin necesitatea
deținerii valorilor mari de active imobilizate pentru gajare. Pe de altă parte, însă, o astfel d e
structură generează o mai mică autonomie și un grad mai înalt al riscului financiar.
5. Creșterea costurilor serviciilor prestate SRL „ TRA NS SAMI ” pe parcursul anilor 2016 –
2018 au evoluat în în 2018 față de 2017 s -au majorat cu 3579405 lei , iar în 2017 față de
2016 cu 427539 lei.
6. Creșterea datoriilor pe termen lung în anul 2018 pînă la 3644044 lei.
7. Micșorarea datoriilor curente în anul 2018 față de 2017 cu 2036028 lei și față de 2016 cu
1130595 lei .
8. Rentabilitatea comercială, rentabilitatea activelor, rentabilitatea economică și financiară nu
în anul 2018 a înregistrat valori negative din cauza obținerii pierderilor, ceea ce plasează
întrep rinderea într -o situație defavorabilă.
70
9. La momentul studiului, proces ul de prestare a serviciilor nu este trans parent și, în final,
decizia este primită de către conducerea SRL „ TRANS SAMI ”. Acest lucru are, drept
consecință, influ ența procesului decizion al de anumiți factori subiectivi. Conform
informației obținute la întreprindere, datele cu pri vire la prețurile și ofertele la achizițiile
entității nu sunt permanent analizate și actualizate, fapt ce poate atrage după sine
efectuarea unor cheltuieli neju stificate. Lipsa unor studii despre ofertele propuse pe piață și
argumentarea ale gerii în favoarea unor furnizori, creea ză impresia despre unele relații și în –
țelegeri neformale a unor persoane cu funcții de răspundere a SRL „ TRANS SAMI ” cu
furnizorii în treprinderii.
10. În condiții financiare dificile, întreprin derea nu reacționează prompt întru op timizarea
cheltuielilor proprii, mai ales în condițiile când nu obține profit. De regulă, se caută
explicații referitor la ar gumentarea unor cheltuieli, dar nu se studiază oportunitatea
efectuării lor.
Reieșind din concluziile stipulate și analiza efectuată putem reda unele recomandări
pentru întreprinderea SRL „TRANS SAMI” :
Situația financiar -economică dificilă la SRL „TRANS SAMI” este, în mare măsură, con –
diționată de o gestiune ineficient ă a fluxurilor monetare din cadrul întreprinderii, fapt
demonstrat pe obținerea unor indicatori de performanță negativi, ceea ce plasează
întreprinderea într -o poziție defavorabilă din punct de vedere financiar.
În situația fin anciară dificilă, în care se află întreprinderea, considerăm că pot fi optimizate
anumite tipuri de cheltu ieli, inclusive cheltuielile pentru materiale.
În scopul eficientizării cheltuielilor pri vind achizițiile întreprinderii și alegerii celor mai
conve nabile metode, din punct de ve dere financiar, este necesar de a efectua licitații
publice privind achiziționarea materialelor necesare, cît și efectuarea cercetărilor de
marketing a pieței. Este absolut necesar faptul de a previziona costurile și a elabor a metode
de a face față schimbărilor în contextual actualei conjuncture economice .
Altă metodă de eficientizare a cheltuielilor, o costituie o remunerare a muncii justă
conform gradului de profesionalizm a angajaților, conform evaluării abilităților și
competențelor profesionale.
Metodă de finanțare ar fi implicarea întreprinderii în diverse proiecte naționale cît și
inernaționale, pentru a putea beneficia de resurse pentru modernizarea entității.
Un proces foarte simplu care poate oferi înțelegere profund ă a problemelor potențiale și
critice care pot afecta o afacere, este analiza swot, ca metodă de analiză ce folosește atât
indicatori financiari cât și non financiari; un fel de diagnostic strategic urmărind reflectarea
71
punctelor forte și a slăbiciunilor î ntreprinderii, care se vor manifesta în viitor, în vederea
formulării deciziilor de acțiune.
Monitorizarea activit ății va asigura colectarea informațiilor și a datelor statistice despre
evoluția activității. Prin intermediul procesului de monitorizare se o bțin informații în ceea
ce privește: modul în care resursele alocate și serviciile furnizate și -au atins ținta,
eventualele schimbări socio -economice, precum și concordanța acțiunilor întreprinse
pentru implementarea unei politici de dezvoltare a întreprin derii cu standardele și
reglementările existente. Astfel monitorizarea proceselor economice din cadrul
întreprinderii constituie o sarcina importantă pentru manageri.
Putem conchide că , în genere, acțiunile și direcțiile propuse orientează managerii spre
atingerea unor decizii optime de administrare eficientă a finanțelor întreprinderilor, dar realizarea
în practică, mai depinde încă de multipli factori interni și externi, care trebuie depistați și
înlăturați, aceasta fiind posibil în rezultatul evaluării f inanciare a activității întreprinderii. În
contextul executării sale, în calitate de instrument de cunoaștere și reglare, administrării
finanțelor îi revine rolul de a contribui la îmbunătățirea rezultatelor activității economico –
financiare, potrivit cerin țelor și exigențelor creșterii economice și ale economiei de piață.
BIBLIOGRAFIE
I.ACTE NORMATIVE ȘI LEGISLATIVE
1. Legea Republicii Moldova cu privire la principiile de bază de reglementare a activității de
întreprinzător; nr. 235 -XVI din 20.07.06, cu modificările ulterioare. În: Monitorul oficial al
Republicii Moldova 371-382 din 27.10.17.
2. Legea Republicii Moldova cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, cu modificările
ulterioare. În: Monitorul oficial al Republicii Moldova 113-120 din 06.04.18 .
3. Standard Național de Contabilitate ”Venituri”, Monitorul Oficial nr.233 -237/1534 din
22.10.2013 http://www.mf.gov.md/ files/ files/ Standardele %20Na%
C8%9Bionale% 20de%20Contabilitate.pdf (vizitat 20.04.2015) .
72
4. Standard Național de Contabilitate „Imobilizări necorporale și corporale”,
Monitorul Oficial nr.233 -237/1534 din 22.10.2013 http:// www.mf.gov.md/
files/files/ Standardele%20Na%C8%9Bionale%20de%20Contabilitate.p df (vizitat
22.06.2016)
II. MANUALE, MONOGRAFII ȘI EDIȚII PERIODICE
5. BĂNCILĂ, N. Evaluarea financiară a intreprinderii. Chișinău, ASEM, Tipografia Centrală,
2005, 218 p.
6. BOTNARI, N. Echilibrul financiar al întreprinderii: probleme și soluții de asigurare a
acestuia. Analele ASEM, vol. IV (Finanțe, Activitatea bancară, pag. 247 -253).
7. BRAN, P. Finanțele întreprinderii, București 1997, 351 p.
8. BOGDAN , I. (coord.) Tratat de management financiar -bancar. București: Ed.
Economica, 2002, 920 p.
9. BOR DEIANU, G.D., Analiza poziției financiare și a performanțelor întreprinderii, Iași,
2009, 328 p.
10. BUTĂNESCU -VOLANIN, R. Managementul financiar al firmei – management al
valorii. Sibiu: Editura Universității ”Lucian Blaga”, 2010. 248 p.
11. BREZEANU, P. Gestiune a financiară a întreprinderii în economia de piață. București: Ed.
Fundației România de mâine, 2002. 230 p.
12. CIOBANU I., CIULEI R. Strategii competitive ale firmei, București 2005, 141 p.
13. COBZARI L., ȚARAN I., BAURCIULU A. Politici financiare ale întreprind erii, ASEM,
pag. 35 -37..
14. FUIOR, E., GANEA, V., CUȘNIR C. Finanțele întreprinderii. Manual. MOLDCOOP,
Complexul Editorial, INCE, Chișinău 2014, 466 p.
15. GORTOLOMEI V., GHEORGHIȚĂ M. Tehnici de analiză a rezultatelor financiare sub
aspectul aplicării S.N.C., î n Contabilitate și audit, nr. 7 -8, 1999, p. 93-95. ISBN 9975 -114-
85-1.
16. GHERJAVCA, S. Particularit ățile finanțării entităților economice la diferite etape de
dezvoltare. În: Conferința științifico -practică internațională „Perspectivele și
problemele integrării în Spațiul European al Învățământului superior”, Cahul, 2014. p.138 –
142.
17. ILIE, V. Gestiunea finaciară a întreprinderii. București: Editura Didactică și Pedagogică,
1997. 230 p. ISBN 973 -30-5968 -4
18. POPESCU, S. Managementul resurselo r financiare ale întreprinderii. București, 1995
19. PĂUN, C. Finanțarea afacerilor. Oportunități de finanțare în contextul integrării
europene. Suport de curs. București: Comunicare, 2008. 84 p.
73
20. MANOLE, T. Dezvoltarea și consolidarea sistemului național de management al
finanțelor publice. În: Economic growth in conditions of globalization = Creșterea
economică în condițiile globalizării: Intern. scientific and practical conf., 8-th ed., oct.
17-18, 2013 Chișinău, 2013. – Vol. 2, p. 46-53
21. LE PETIT LAROUSSE: en couleurs. 1996. Paris: Larousse, Nouv. Ed. 1995, 1776 p. ISBN
2-03-301396 -0.
22. SUMEDREA, S. Management financiar. Brașov: Editura Universității ”Transilvania”,
2011. 246 p.
23. TOMA, M. Finanțe și gestiune financiară. Bucur ești: Editura Didactică și Pedagogică, 1994.
416 p.
24. БОЧАРОВ , В., ЛЕОНТЬЕВ , В. Корпоративные финансы. ПИТЕР, 2014. 592 с.
25. БЛАНК , И. Управление финансовыми ресурсами, Mосква : Омега -Л, Эльга 2011,
768 c.
26. ДАНИЛЬЧЕНКО , Л., УЛЬЯН Г., КАПРИЯН , Ю. Методика оценки
эффективности управления финансовыми ресурсами предприятия, În: Studia
universitatis. Seria stiinte exacte si economice, Chisinau, 2011, Nr.7, p.135 – 140.
27. КОЛЧИНА , Н. Финансы предприятий . Учебник для студ. вузов, обуч. по экон.
Спец., Москва: ЮНИТЫ, 2000. 413с.
28. МУЛИК , А. Современные взгляды на управление финансами предприятия. Studia
Universitatis Chișinău, USM 2012, №2 (52), p. 151-156.
29. ПОЛЯК , Г. Финансы. Москва: Изд. ЮНИТИ, 2004. 607 с.
30. САВЦ ОВА , A., БАБЕНКО , М. K вопросу о функциях финансовых ресурсах
организации. Финансы и кредит: научно -практический и теоретиче ский журнал,
2014. Nr. 28. – p. 40-47.
31. РОДИОНОВА В., ВАВИЛОВ Ю., ГОНЧАРЕНКО Л. и др. Финансы: Учебник
Москва : Финансы и статистика, 1995. 430 c.
III. SURSE ELECTRONICE
32. http://www.rasfoiesc.com/business/economie/EFICIENTA -ECONOMICA -IN-CADRUL –
77.php )
33. http://www.rasfoiesc.com/business/economie/Masurarea -eficientei -econ omice49.php
34. http://www.referatele.com/referate/economie/online1/Finantele -intreprin derii–elemente –
de-teorie –Gestiunea -financiara -si-de-credit -Finantele -intrepri.php
35. http://www.universitateacantemir.ro/CursuriRei/do cumente/C8%20Gestiunea%20ciclului
%20de%20exploatare.pdf
36. http://econ.unitbv.ro/ed/pag -rom/idd/download/curs_finante_IDD.pdf
74
37. http://www.utgjiu.ro/revista/ec/pdf/2007 -01/75_Neamtu%20Liviu.pdf
38. http://www.academia.edu/7486863/Analiza_pozi %C5%A3iei_financiare_Analiza_pozi%C
5%A3iei_financiare )
39. https://biblioteca.regielive.ro/referate/contabilitate/gestiune -financiara -a-companiei –
363635.html
40. http://www.universitateacantemir.ro/CursuriRei/documente/C8%20Gestiunea%20ciclului
%20de%20exploatare.pdf
41. http://www.referatele.com/referate/economie/online1/Finantele -intreprinderii –elemente –
de-teorie –Gestiunea -financiara -si-de-credit -Finantele -intrepri.php
42. http://doctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/Cuprinsulrezumatuluitezeidedoctorat.pdf
43. http://doctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/Cuprinsulrezumatuluitezeidedoctorat.pdf
44. http://document s.tips/documents/maximizarea -profitului.html
45. http://www.creeaza.com/afaceri/economie/finante -banci/Conceptul -de-profit -si-
functii679.php
46. http://www.rasfoiesc.com/business/economie/FACTORII -DE-INFLUENTA -SI-
CAILE33.php
75
ANEXE
DECLARAȚIA STUDENTEI
Subsemnatul (a) GOREA GEORGETA declar de proprie răspundere că lucrarea cu tema
„ Administrarea eficientă a finanțelor întreprinderii în concordanță cu obiectivele afacerii ”
este rezultatul muncii mele, pe baza propriilor cercetări și pe baza informațiilor obținute din
surse care au fos t citate și indicate, conform normelor etice, în note și în bibliografie. Declar că
lucrarea nu a mai fost prezentată sub această formă la nici o instituție de învățământ superior.
76
Data Semnătura
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: INTRODUCERE …………………………………………..……………….……………… ……..3 Capitolul I. ASPECTE TEORETICO -METODOLOGICE AFERENTE ADMINISTR ĂRII FINANȚELOR ÎNTREPRINDERII… [613941] (ID: 613941)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.