INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 3 CAPITOLUL… [631156]

1

CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 3
CAPITOLUL 1. INDICAT ORI STATISTICI UTILI ZAȚI ÎN CARACTERIZAR EA
ACTIVITĂȚII DE TURIS M ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 5
1.1. Clasificarea serviciilor și formelor turistice ………………………….. ………………………….. … 5
1.2. Indicatorii de evaluare a capacității și acti vității de cazare ………………………….. ………… 6
1.3. Analiza sezonalității ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 8
CAPITOLUL 2. REPERE TURISTICE ÎN JUDEȚUL SATU MARE ………………………….. … 12
2.1. A specte geografice și de organizare administrativă ………………………….. ………………… 12
2.2. Cele mai importante atracții turistice din județul Satu Mare ………………………….. …….. 15
2.2.1. Castele, cetăți, conace ………………………….. ………………………….. …………………….. 15
2.2.2. Muzee, case memoriale, monumente și statui ………………………….. ………………….. 18
2.2.3. E dificii religioase ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 21
2.2.4. Stațiuni balneturistice și zone de agrement ………………………….. …………………….. 27
2.3. Forme de turism practicate în zona Satu Mare ………………………….. ……………………….. 31
2.3.1. Turismul balnear ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 31
2.3.2. Turismul de afaceri ………………………….. ………………………….. …………………………. 32
2.3.3. Turismul de tranzit ………………………….. ………………………….. ………………………….. 33
2.3.4. Turismul cultural și ecumenic ………………………….. ………………………….. …………… 34
2.3.5. Agroturismul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 35
2.3.6. Ecoturismul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 38
CAPITOLUL 3. CAPACIT ATEA ȘI ACTIVITATE A DE CAZARE TURISTIC Ă DIN
JUDEȚUL SATU MARE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 40
3.1. Analiza evoluției și structurii capacităților de cazare turistică ………………………….. ….. 40
3.2. Analiza circulației turistice ………………………….. ………………………….. ……………………… 51
3.3. Analiza sezonalității ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 61
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 65
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 67
ANEXA 1 – CETĂȚI, CA STELE ȘI CONACE DIN JUDEȚUL SATU MARE ……………… 68

2
ANEXA 2 – MUZEE, CAS E MEMORIALE, MONUMEN TE ȘI STATUI DIN JUD EȚUL
SATU MA RE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 69
ANEXA 3 – EDIFICII R ELIGIOASE DIN JUDEȚU L SATU MARE ………………………….. .. 70
ANEXA 4 – STAȚIUNI B ALNEOTURISTICE ȘI ZO NE DE AGREMENT DIN J UDEȚUL
SATU MARE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 72

3

INTRODUCERE

Piața turistică este parte integrantă a pie ței serviciilor, în general și a pie ței servicii lor
de consum, în particular. Cererea și ofer ta turistică sunt două laturi ale pie ței serviciilor de
turism ce definesc specificul și particularită țile acesteia în raport cu alte servicii de consum.
Problematica și complexitatea activită ții turistice din R omânia și de pretutindeni
impune o abor dare a mănun țită în scopul cunoa șterii principalelor tendin țe înregistrate în
evolu ția fenomenului turistic.
Zona Satu Mare reprezintă un centru turistic foarte pu țin valori ficat, fiind una dintre
cele mai pu țin căutat e destina ții turistice din țara noastră . Aces t fapt se datorează în primul
rând faptului că resurselor naturale și antropice sunt destul de pu țin cunoscute, dar și
accesibilită ții zonei.
Deși poten țialul turisti c, natural și antropic, al zonei este extrem de valoros, în foarte
puține locuri est e expl oatat la maximum.
De aceea, lucrarea de fa ță prezintă evolu ția turismului din această zonă în perioada
2000 -2018 și un număr de concluzii în ceea ce prive ște dezvolt area rapidă și durabilă a sa.
Am ales această temă pentru a vedea care este stadiul de dezvoltare al turismului în
județul Satu Mare și care au fost rezultatele măsu rilor luate în perioada 2000 -2018 de către
autorită țile locale pentru a impulsiona dezvolta rea turismului .
În lucrare sunt analizate , cu ajutorul metodelor statistice, atât r esursele turistice ale
județului, naturale și antropice, baza tehnico -materială, cât și circula ția turistică în această
perioadă. Metodele statistice pot fi descrise printr -un ansamblu de procedee de selectare,
colect are și organizare a datelor, urmate de sistematizarea, prezentarea și analiza acestora, în
scopul ob ținerii cantită ții de informa ție necesară luării deciziilor în timp util. Putem spune că
Statistica este arta și știința culegerii, analizei și inferen ței pe baza unui set de date ce
caracterize ază or ice rela ție de pia ță în economia concuren țială.
Lucrarea de fa ță este structurată pe trei capitole.
În primul capitol al lucrării este prezentat o parte a sistemului de indicatori statistici
utilizați în turism. Turismul este analizat și urmărit în dinamică pri ntr-un sistem de indicatori
specifici, bazat pe o metodologie de calcul uniformizată pe plan mondial. In dicatorii turistici

4
furnizează informații necesare acțiunilor de management turistic, permițând și evaluarea
efectelor deciziilor macroecono mice de susținere a fenomenului turistic.
Capitolul II se ocupă cu descrierea turistică a jude țului Satu Mare. Astfel după o
scurtă prezentare geografică și adminis trativă a jude țului, se trec în revistă princ ipalele atrac ții
turistice: edificiile religi oase; cetă țile, castelele și conacele; muzeele și casele memoriale;
stațiunile balneoturistice; zonele de agrement, etc. În ultimul paragraf al acestui capitol sunt
amintite principalele forme de turism practica te în Satu Mare.
Ultimul capitol al luc rării es te rezer vat studiului de caz, studiu ce î și propune să
folosească metode statistico -matematice pentru a face o analiză a capacită ții și a activită ții de
cazare turi stică în județul Satu Mare. În ultima parte a lucrării se studiază sezonalitatea cer erii
turistice folosind metoda mediilor aritmetice.

5
CAPITOLUL 1. INDICATORI STATISTIC I UTILIZA ȚI ÎN
CARACTERIZAREA ACTIV ITĂȚII DE TURISM
1.1. Clasificarea serviciilor și formelor turistice
Turismul cuprinde în sfera sa de ac țiune o serie de activită ți de natura serviciilor și
anume: furnizarea de informa ții, comercializarea de vacan țe, efectuarea unor presta ții –
transport, cazare, alimenta ție, agrement, tratament, cea ce îi conferă caracterul unei ramuri de
interferen ță, având legături complexe cu celela lte ramu ri ale economiei, indiferent din ce
sector fac parte.
Serviciile turistice reprezintă componenta dominantă și determinantă a ofertei,
elementul cel mai dinamic și partea flexibilă a complexului de activită ți turistice. După gradul
de complementarit ate și specificitate, serviciile turistice se pot clas ifica în (Gogu E. , 2009) :
− Servicii specifice, directe ce pot fi de bază (cazare, alimenta ție, agrement,
transport, ghid și înso țire a clien ților) sau adi ționale (documentare și informare,
rezervări, fin anciare, diverse);
− Servicii nespecifice, conexe activi tății turistice sau complementare (
telecomunica ții, asisten ță medicală, utilită ți, transport public).
După criteriul motiva țiilor de plasărilor , se disting următoarele forme de turism (Gogu E. ,
2009) :
− Turismul de agrement este o formă de turism în care se dore ște să se profite de
frumuse țile naturii, în care turi știi cunosc oameni și locuri noi dorindu -și să
folosească timpul de vacan ță, practicând activită ți preferate.
− Turismul de odihnă și recreere constă în exerci tarea în mod voluntar a unor
activită ți diferite de cele practicate în mod obi șnuit.
− Turismul de tratament și cură balneo -medicală este o formă specifică a
turismului de odihnă, fiind practicată încă din antichitate și care a cunoscut o
dezvoltar e considerabi lă în ultimele decenii.
− Turismul sportiv este motivat de dorin ța de a practica diverse activită ți sportive,
fiind o formă a turismului de agremen t. Sporturile nautice de vară ( schi nautic,
canotaj, etc .) ocupă ponderea cea mai mare în turismul sportiv, urmate fiind de
sporturile de iarnă, din sta țiunie montane. La acestea se mai adaugă pescuitul și
vânătoarea sportivă, plimbările și excursiile, precum și manifestări sportive
ocazionale ( ciclism, călărie , tenis, golf, etc).

6
− Turismul de cumpărăt uri constă în deplasările ocazionale în alte localită ți sau țări
pentru a achizi ționa în condi ții de pre ț și calitate mai avantajoase, unele produse.
− Turismul religios constă în pelerinajele credincio șilor la lăca șuri de cult,
considerate sfinte d e diferit e religii.
− Turismul de afaceri
− Turismul de tranzit .

1.2. Indicatorii de evaluare a capacită ții și activită ții de cazare
În caracterizare statistică s bazei tehnico – materiale a turismului, alături de indicatorii
generali ai capitalului fix și circulant, se calculează o serie de indicatori specifici determina ți
de tipurile de presta ții ce compun activitatea turistică și anume:
− Indicatorii capacită ții de cazare
− Indicatorii transporturilor turistice
− Indicatorii mijl oacelor de agrement
− Indicatorii ce caract erizează unită țile de alimenta ție din spa țiile de cazare
turistică
Indicatorii de evaluare a capacită ții de cazare turistică cuprind (Gogu E. , 2009) :
− Structurile de primire turistică cu func țiuni de cazare turistică – reprezintă
orice construc ție sau amena jare care furnizează î n mod permanent, sau sezonier
serviciul de cazare și alte servicii specifice pentru turi ști (vile turistice,
bungalouri, pensiuni turistice, unitate tip căsu ță, pensiuni agroturistice).
Capacit atea minimă de cazare instalată pentru o structură de primire tu ristică
este de cinci locuri – pentru a fi considerată structură cu func țiune de cazare
turistică. Unitatea de cazare turistică furnizează clien ților in mod ocazional sau
permanent presta ția de cazare. În unită țile de cazar e turisti că sunt cuprinse
unită țile existente la sfâr șitul anului respectiv, exclusiv cele care si -au întrerupt
activitatea pentru o perioadă de timp.
− Capacitatea de cazare existentă se referă la numărul de locuri de cazare de
folosin ță turistică înscrise în ultimu l act de recep ție, omol ogare, clasificare a
unită ții de cazare turistică, exclusiv paturile suplimentare ce se pot instala în
caz de necesitate.

7
− Capacitatea de cazare în func țiune sau disponibilă, se referă la număr ul de
locuri de cazare care pot fi luate în considerare ținând cont de numărul de zile
cât sunt deschise structurile într -o anumită perioadă. Capacitatea de cazare
efectiv utilizat ă reprezintă numărul de turi ști–zile. Pentru măsurarea
capacită ților de caza re se folosesc mărimi absolute: număr de unită ți, capacitate
existentă, capacitate de cazare în func țiune exprimată in locuri -zile, structurate
pe tipuri de unită ți, forme de proprietate și categorii de confort.
− Coeficientul de utilizare a capacită ții de f uncțiune se calculează ca raport
între nu mărul înnoptăr ilor și capacitatea de cazare turistică în func țiune.

Indicatorii statistici care măsoară și caracterizează fluxurile turistice sunt (Gogu E. , 2009) :
− Numărul total de turi ști – reprezintă un indicator absolut care măsoară numărul
persoanelor ce călătoresc înafara localită ților în care î și au domiciliul stabil pe
o perioadă mai mica de 12 luni și care stau cel pu țin o noapte într -o unitate de
cazare turistică, motivul călătoriei fiind altul dec ât desfă șurarea unei activită ți
remunerat e.
− Înnopt area este de fapt fiecare noapte pentru care un turist este înregistrat într –
o unitate de cazare.
− Numărul total de zile -turist este un indicator absolut , ob ținut ca produsul
dintre durata activită ții turis tice (exprimată în zile) și numărul de tu riști.
− Numărul mediu zilnic de turi ști se calculează ca medie aritmetică a numărului
de turi ști ponderat cu numărul de zile luat în calcul, putând astfel aprecia
intensitatea circula ției turistice în anumite perioad e,
− Durata medie a sejurului oferă informa ții legat e de amploarea activită ții
turistice calculându -se ca media aritmetică a numărului de zile, ponderată cu
numărul de turi ști,
− Densitatea circula ției turistice este o mărime relativa de intensitate care se
calculează raportând numărul turi știlor din t-o anumi tă zonă /sta țiune la
popula ția rezidentă a zonei/ sta țiunii respective sau la suprafa ța zonei/ sta țiunii
respective.

8

1.3. Analiza sezonalității
Turismul este un fenomen deosebit de sensibil la varia țiile social -economice,
înregistrând în evolu ția sa nen umărate fluctua ții, ce au fie un caracter continuu, structural, fie
un caracter alternativ datorat unor condi ții naturale sau influen ței unor situa ții conjuncturale.
Variațiile sezoni ere ale activită ții turistice sunt acele varia ții care sunt determinate în
primul rând de condi țiile de realizare a echilibrului ofertă -cerere . Aceste varia ții sezoniere se
caracterizează printr -o concentrare mare a fluxurilor de turi ști în anumite perioad e ale anului,
iar în restul anului se înregistrează o reducere semnific ativă sau chiar sto parea sosirilor de
turiști (în cazul litoralului) .
Această varia ție sezonieră mai mult sau mai pu țin constantă, provoacă în economia
turismului modificări specifice, mult mai importante decât în alte sectoare economice,
sezonali tatea acc entuată influen țând cre șterea pre țului de cost și diminuarea rentabilită ții,
provocând în multe cazuri o dezvoltare inegală a diferit elor zone de interes turistic. Î n ceea ce
prive ște caracteristicile varia țiilor sezoniere, acestea se produc în pe rioada un ui an
calendaristic și în contextul unui sezon determi nat, cuprinzând una sau mai multe luni.
În ceea ce prive ște cererea în turism se constată că v ariațiile sezoniere pot fi două
feluri: varia ții sezoniere artificiale , care depind fie de concedii le plătit e în firme, fie de
vacan țele școlare și varia ții sezoniere naturale , care sunt cauzate de schimbările climaterice pe
parcursul diferitelor anotimpuri . (Băltăre țu A., Neac șu N., Neac șu M., 2008 )
Una din cele mai importante probleme pe care manageri i din tur ism le au de rezolvat
este aceea a reducerii implica țiilor provocate de sezonalitate. Eforturile acestora trebuie să fie
orientate spre oferirea unor condi ții stimulative , spre intensificarea publicită ții, dar mai ales
spre diversificarea of ertei de servic ii, astfel încât, pe cât posibil, să se atenueze fenomenul
sezonier. Pentru aceasta este necesară efectuarea unei analize minu țioase, în urma căreia să se
poată formula solu ții eficace în legătură cu permanentizarea activită ții turistice în zonă.
Pentru a înțelege mai bine implica țiile sezon alității în industria turismului, este
necesară cunoa șterea frecven ței solicitărilor de servicii turistice în decursul unui an
calendaristic, respectiv a oscila țiilor în repartizarea în timp a volumului și inten sității
fluxurilor de vizitatori în diferite zone de interes turistic.

9
În general sezonalitatea în turism se caracterizează prin următoarele perioade :
– perioada de sezon plin, caracteriza tă printr -o intensitate maximă a activită ții
turistice, se mai nume ște sezon de vârf;
– perioadele de început și sfâr șit de sezon (denumite și perioade de pre și post
sezon sau perioade de sezon intermediar), caracterizate de activită ți turistice
mai pu țin intense;
– perioada de extrasezon, caracterizată printr -o activitate redu să sau, î n anumite
cazuri, prin înceta rea activită ții de prestări de servicii turistice.
Succesiunea logică a acestor perioade formează ciclurile specifice activită ții turistice,
cicluri ce au loc pe parcursul unui an calendaristic, necesitând dozarea prop orțională a
eforturilor de pregătire, desfă șurare și încheiere a sezonului, transpuse corespunzător în
programele coordonate de activitatea organizatorilor de turism și ale prestatorilor de servicii
turistice .
Pentru a calcula sezonalitatea se pot folosi două meto de statistico -matematice (Petcu
N., 2005 ):
– metoda mediilor aritmetice;
– pe baza datelor ajustate prin metoda celor mai mici pătrate.
Metoda mediilor aritmetice
Dacă se analizează datele pe fiecare trimestru sau lună , se poate constata că există
oscilații foarte mari, care însă, pr in mecanismul formării mediilor, se compensează și dispar
atunci când se referă la măr imea acestor indicatori pe ani.
Pentru a măsura sezonalit atea este necesar să se calculeze un raport între datele care
sunt influen țate d e valul s ezonier și media anuală care compensează abaterile într -un sens și
altul. Deci, va fi necesar să se determine, mai întâi, tendin ța pe fiecare trimestru sau lună,
calcu lată ca o medie pe mai mul ți ani consecutivi și aceste medii par țiale trimestria le sau
lunare să se raporteze la media anuală calculată pe aceea și perioadă.
Fie:
– i =1,m variabila ce numără anii
– j = 1,n variabila ce numără subperioadele dintr -un an

10
Valo rile y ij se distribuie astfel:
Tabel 1.1.
Calculul indicilor de sezonalitate folosind metoda mediilor aritmetice
Anii Subperioade dintr -un an
Media generală 1 …………………j………………n
1
.
i
.
m y11 ……………… y 1j………….. y 1n
……………………………………..
yi1 ……………….y ij…………..y in
……………………………………..
ym1 ……………. y mj…………. y mn y0
Medii trimestriale y1∙∙∙∙∙∙∙∙∙∙∙∙∙yj∙∙∙∙∙∙∙∙∙∙∙∙∙∙∙yn
Indici de
sezonalitate y1
y0∙∙∙∙∙∙∙∙∙∙∙∙∙yj
y0∙∙∙∙∙∙∙∙∙∙∙∙∙∙∙yn
y0 I>1 sezon de vârf
I<1 sezon slab
Sursa: Petcu N., 2005
Astfel de analiză se pretează la seriile sta ționare caracterizate prin componenta
sezonieră și eventual componenta aleatoare .

Graficul 1.1. Serie sezonieră staționară

Calculul sezonalită ții pe baza datelor ajustate prin metoda celor mai mici pătrate
Pentru a alege corect func ția de ajustare se reprezintă grafic seria de date. Dacă se
analizează varia ția trimestrială, atunci pe grafic se observă cum s unt dependente între ele
valorile pentru fiecare trimestru sau lună , prezentate succesiv.

Graficul 1.2 . a. Model aditiv b. Model multiplicativ

11
Cele două grafice pun în eviden ță existen ța a trei componente:
Yij – componenta de trend care se determină cu ajutorul func țiilor analitice;
Sij – componenta sezonieră;
εij – componenta aleatoare.
Dacă amplitudinea oscila țiilor crește sau descre ște în progresie aritmetică se va aplica
modelul aditiv, iar dacă amplit udinea oscila țiilor cre ște sau descre ște în progresie geometrică
se va aplica modelul mult iplicativ.
În tabelul de mai jos sunt prezentate cele două modele comparativ .
Tabel 1.2.
Modelul aditiv și modelul multiplicativ de determinare a sezonalită ții
Pașii algoritmului Model aditiv Model multiplicativ
1. Valorile empirice 𝑦𝑖𝑗=𝑌𝑖𝑗+𝑆𝑖𝑗+𝜀𝑖𝑗 𝑦𝑖𝑖𝑗=𝑌𝑖𝑗+𝑆𝑖𝑗+𝜀𝑖𝑗
2. Calculul valorilor Y ij funcții analitice funcții analitice
3. Varia țiile sezoniere 𝑆𝑖𝑗=𝑦𝑖𝑗−𝑌𝑖𝑗 𝑆𝑖𝑗=𝑦𝑖𝑗
𝑌𝑖𝑗
4. Coeficien ții sezonieri 𝑆𝑗=∑ 𝑆𝑖𝑗𝑚
𝑖=1
𝑚, 𝑗=1,𝑛 𝑆𝑗=∑ 𝑆𝑖𝑗𝑚
𝑖=1
𝑚, 𝑗=1,𝑛
5. Factor de corec ție ρ ρ=∑ Sjn
j=1
n ρ=∑ Sjn
j=1
n
6. Coeficien ții sezonieri
corecta ți dacă ρ≠0
Sj∗=Sj−ρ dacă ρ≠1
Sj∗=Sj
ρ
7. Seria ajustată yija=Yij+Sj∗ yija=Yij∙Sj∗
8. Componentele aleatoare 𝜀𝑖𝑗=𝑦𝑖𝑗−yija 𝜀𝑖𝑗=𝑦𝑖𝑗
yija
Sursa: Petcu N., 2005

Anal iza sezonalită ții presupune aflarea componentelor de trend, a componentelor
sezoniere și aleatoare, pe baza cărora se determină coeficien ții de sezonalitate.

12

CAPITOLUL 2. REPERE TURIS TICE ÎN JUDE ȚUL SATU MARE1
2.1. Aspecte geografice și de organizare administra tivă
Situat în partea de nord-vest a României, jude țul Satu Mare (4.418 km2) este una din
porțile principale ale României, având grani țe cu Ungaria și Ucraina. Jude țul Satu Ma re
deține un important avantaj în ceea ce prive ște pozi ționarea. Se găsește în apropierea grani ței
și este situat relativ aproape d e patru capitale europene: 578 km de Bucure ști (6 ore și 57
minute cu autoturismul); 580 km de Viena (6 ore și 33 minute cu autoturismul); 537 km de
Bratislava (6 ore și 11 minute cu autoturis mul); 336 km de Budapesta (4 ore și 14 minute cu
autotu rismul). Teritoriul jude țului este străbătut de 75 Km de drumuri europene, 193 Km de
drumuri na ționale, 1336 Km de drumuri jude țene. Infrastructura feroviară este reprezentată
prin 220 Km de cai ferate și 54 de gări. Infrastructura aerian a: Aeroport Interna țional, situat la
14 Km de centrul ora șului Satu Mare, pe care operează cursa Satu Mare – Bucure ști, putând
totodată să primească c urse charter (interne și interna ționale) de pasageri și mărfuri.
Cea mai nordi că așezare urbană din jude ț, municipiul Satu Mare a luat na ștere în
urma cu mai mult de 1 mileniu în jurul uneia dintre cetă țile de apărare ale voievodului
Menumorut. Astăzi, Satu Mar e reprezintă polul economic, s ocial și cultural al jude țului ce are
deschideri prin căi de comunic ație rutieră cu Ungaria, pe la vama Petea, și feroviară cu
Ucraina, pe la vama Halmeu. Legăturile interne principale sunt constituite de ruta care vin e
dinspre Oradea trecând spre Baia Mare și Sighet (prin Țara Oa șului) , precum și de cea dinspre
Zalău. O a ltă poartă de intrare și ieșire nu numai internă dar și interna țională, este cea creata
de linia aeriană Bucure ști – Satu Mare și de liniile aeriene c u func ționare temporară dinspre
nordul Europei. Conform datelor provi zorii ale recensământului din 2011, p opula ția stabilă a
municipi ului Satu Mare este de 94.948 locuitori, cu 20.194 locuitori mai pu țin decât la
recensământul din 2002 adică cu 17,53% mai puțin decât în 2002.
Municipiul Carei este situat în sud -vestul jud ețului Sat u Mare, la contactul a trei
regiuni geografice: Câmpia Nirului, Câmpia Crasnei și Câmpia Eriului. Careiul se află pe
drumul european E671 la 35 km de municipiul Satu Mare, respe ctiv 100 km de municipiul

1 La elaborarea acestui capitol s -au folosit următoarele resurse bibliograf ice: www.turism -satumare –
transcarpathia.ro , www.cjsm.ro , Strategia de dezvoltare turistică transfrontalieră Satu Mare – Transcarpathia,
Camera de comerț, indus trie și agricultură Satu Mare, Anuarul Statistic al României

13
Oradea. Cel mai important obiectiv turistic al Careiu lui îl reprezintă Castelul Karolyi a cărui
poveste începe în anul 1482, când Karoly Laszlo construia o casă întărită.
Negre ști Oa ș este situat în extremitatea nord -estică a ju dețului Satu Mare, fiind
centrul economic și administrativ al zonei g eografice și etnografice a " Țării Oa șului". Situat
pe cursul sup erior al pârâului Tarna Mare, afluent al râului Tur, la o altitudine medie de 265
metri, ora șul Negre ști Oa ș se învecinează la sud cu comuna Vama, la nord cu Certeze și la
nord-vest cu comuna Bixad.
Orașul Negre ști Oa ș este pu nct de plecare într -o serie de sate, renumite pentru bogă ția
portului, arhitecturii populare și a obiceiurilor și tradi țiilor: Certeze (5 km), Huta -Certeze (9
km), Rac șa (16 km), Tur (1 km), Bixad (5 km), Trip (6 km), T ârșolț, Cămârzana (20 km), dar
și într-o serie de zone de agreme nt renumite pe plan local datorită apelor termale și a apelor
minerale (apa minerală Poptileni, Certeze și Bixad). Totodată , în zonă există posibilită ți de
pescuit și vânătoare, dar și trasee marcate p entru drume ții prin mun ți.
Orașul Tășnad este situat în zona de sud -vest a jude țului Satu Mare. Distan țele până
la principalele ora șe din zona sunt: 60 de km, până la Satu Mar e; 25 de km până la Carei; 60
de km, până la Zalău; 85 de km până la Oradea.
Orașul este cunoscut în spec ial datorită ștrandului cu apă termală care posedă calită ți
deosebite. În anul 2003, ora șul Tă șnad, datorită apelor termominerale, a șezării pitore ști,
reliefului, climatului plăcut, blând, a fost declarat ca sta țiune ba lneoclimat erică.
Ardud este a șezat l a 18 Km Sud d e Satu Mare pe drumul European E81. Ora șul Ardud
are un relief de deal și de câmpie întinzându -se pe o suprafa ță de peste 14000 ha. Ca ob iective
de mare interes pot fi vizitate ruinele castelului din Ardud, monumentu l lui Petofi Sandor,
lacul Baba Novac, zona de vii și livezi cu crame (cu degustări de vin și țuică și servirea de
preparate culinare tradi ționale într -o ambian ță sus ținută de l ăutari), pădurea de salcâmi și
stejari și pescăria de la Baba -Novac.
Localitat ea Livada a primit statutul de ora ș în 21 iulie 2006 . Un important obiectiv
turistic al localită ții este Biserica reformată din Livada (Livada Nouă), ctitorie a nobilei din
Seini, Susana Bathory . Construc ția păstrează multe caracteristici ale s tilului gotic târziu, în
care a fost ridicată. De asemenea, în localitate există Castelul Veesey, Monumentul Eroilor și
Parcul dendrologic.
Așezat în zona de contact a Câmpiei Tisei c u Carpa ții Orientali și Podi șul Some șean,
județul are un relief varia t, în care se deosebesc două nivele: câmpia și zona înaltă. Câm pia
predomină, ocupând 63% din suprafa ța jude țului și se găse ște în partea centrală și vestică.
Cea mai întinsă este Câmp ia Some șului, câmpie cu aspect monoton, înclinată u șor de la sud –

14
est spre nord -vest. Este străbătută de râ ul Some ș, care în perioade cu multe precipita ții iese
din albie și produce inunda ții. Este o câmpie joasă, cu altitudini între 118 -160 m, străbătută
de albii părăsite ale Some șului, ceea ce favorizează stagnarea apei. Ea e continuată de câmpia
Ecedului, Crasnei, Ierului, Nirului și Sălacea.
Dealurile ocupă partea de est și sud -est. Cele mai înalte culmi fiind în Culmea
Codrului și Dealurile Tă șnadul ui (vârfurile Lespezi 575 m, Ticaului 533, Tarni ța 551 m).
Această zo nă se prezintă sub forma de culmi lar gi, bine împădurite, întrer upte de văi. Coboară
lent spre valea Barcăului, pe când valea Ierului și Câmpia Crasnei, se termină aproape brusc,
cu difer ențe de 70 -90 m.
Codrul nu este înalt, dar văzut dinspre câmpie pare semeț, o culme netedă ce domină
un piemont îngust și puternic. Nu este străbătut de drumuri și nici de a șezări umane, dar e
acoperit de masive păduri de fag și stejar, de unde și numele.
Partea nord -estică a jude țului este dominată de Mun ții Oa șului cu în ălțime maximă de
827 m în vârful Fras inul, și Mun ții Gutâiului, cu înăl țime maximă de 1201 m în vârful
Pietroasa. Mun ții Oa șului, împreună cu ramifica țiile vestice ale Mun ților Gutâi în chid
Depresiunea Oa șului.
Județul Satu Mare cuprinde ca zone etnogra fice distincte: zona de câmpie și ora șul
Satu Mare, ținutul Codrului, Țara Oa șului.
Clima este temperat continentală moderată, cu mici diferen țe între câmpie și dealuri.
Verile sunt căld uroase, iernile ceva mai blânde decât în restul țării, cu desprimăvă rări
timpurii și precipita ții relativ reduse. Temperat urile medii pe timp de vară variază între 15 și
20oC iar cele pe timp de iarnă variază între valorile -10 și 8oC.
Rețeaua hidrografic ă de ape curgătoare este orientată spre est și nord -vest. Cele mai
importante cursuri de apă sunt reprezen tate de Tur (66 k m), Some șul, în cursul sau inferior,
(60 km) și Crasna (57 km) care drenează de la est la vest. Pe teritoriul jude țului sunt 16 lacur i
artificiale, dintre care cele mai importante sunt: Căline ști-Oaș (pe cursul superior al râului
Tur, păst răvărie), Andrid, Moftinul Mic, Dara, Porumbe ști, Dorol ț și Adrian. Teritoriul
județului are însemnate cantită ți de ape subterane, astfel în zona de piemont a dealurilor
Codrului, pânza freatică se găse ște la adâncimi foarte mari ( 25 m) iar spre câmpie pâ nza
freatică este la o adâncime mult mai mică (2 -4 m). Există ape subterane ascensionale, la
adâncime de 250 -400 m, și ape de zăcământ, la 800 -2000 m. Acestea ies la suprafa ță prin
izvoare sau prin forare: ape minerale carbogazoase (Bixad, Tur ț), sulfuroas e (Vama,
Puturoas a, Luna, Ghenci), bicarbonate (Tarna, Valea Măriei, Noroieni). În partea vestică

15
există ape hipertermale de peste 30oC la Carei, Domă nești, Acâ ș, Tășnad, de 50oC la Satu
Mare și chiar peste 70oC la Ady Endre.
Fauna și vegeta ția. Județul dispune de un fond cinegetic variat (cerbi, căprioare, ur și,
lupi, vulpi, mistre ți, iepuri, fazani, potârnichi, etc.) și de importante resurse piscicol e.
Teritoriul jude țului se încadrează în zona de silvostepă, la vest de Carei, vegeta ția
specifică nisipu rilor continental e alternează cu planta ții pomiviticole, culturi de câmp și
păduri de salcâm, în partea de câmpie predomină stejăretele pur sau în a socia ție cu carpen,
ulm, frasin, ar țar, păducel, măr sau păr pădure ț, alun, tei, iar în păr țile cu exces de umezeală
(pădu rea Noroieni), predomină plopi șuri și anini șuri.
2.2. Cele mai importante a tracții turistice din jude țul Satu Mare
Județul Satu Mare prezintă un mare poten țial turistic, insuficient valorificat până în
prezent. Din punctul de vedere al a tracțiilor turist ice, la nivelul jude țului Satu Mare există 4
zone distincte: zona Țării Oa șului, zona Codru, zona Carei și zona Satu Mare.
În jude ț poate fi practicat turismul balnear, datorită existen ței apelor min erale și
termale în zona Satu Mare, Tășnad, Carei, Bi xad, Tur ț Băi, Băile Puturoasa, Valea Măriei,
Beltiug, Acâ ș. În zona Mun ților Oa ș se pot practica sporturi de iarnă și drume ții. Turi smul
rural poate fi practicat în zona Codru și în Țara Oa șului, care conservă arhitectura tradi țională
(case, biserici, po rți din lemn), me șteșugurile populare, manifestări tradi ționale (Sâmbra
Oilor, Festivalul Folclorului Codrenesc, Sărbătoarea Căp șunilor, Festivalul Na țional al
Naționalită ților etc.). Turismul cultural include două circuite tematice, și anume: circuitul
cetăților și castelelor antice și medievale (Satu Mare – Carei – Tășnad – Ardud – Medie șu Aurit
– Livada – Turulung) și circuitul mănăs tirilor sătmărene (Bixad – Prilog – Lunca Potăului –
Măriu ș – Scări șoara Nouă).
2.2.1. Castele, cetă ți, conace
În Anexa 1 sunt prezentate imagini reprezentative cu cele mai frumoase castele din
județul Satu Mare, obiective turistice ce vor fi prezentate în continuare.

Castelul Karolyi din Carei
Prima reziden ță cunoscută a familiei Károlyi la Ca rei datează de la sfâr șitul s ecolului
al XV -lea. Construc ția a stârnit împotrivirea nobililor din comitatul Szatmar, fiind nevoie de
interven ția regelui Matei Cor vin pentru aplanarea conflictului. În 1592, datorită deselor
incursi uni ale turcilor, Karoly Mihaly ia de cizia de a întări construc ția existentă. Clădirea

16
veche a fost înconjurata cu ziduri puternice, întrerupte cu bastioane, având un șanț exterior
întărit cu palisade peste care trecea un singur pod suspendat. De asemenea este prezentă o
garnizoană numeroasă și bine înarmată . Cetatea a jucat un rol important de -a lungul sec.
XVII, făcând parte din rândul marilor fortăre țe de apărare a frontierei vestice a Transilvaniei.
Importan ța cetă ții este men ționată mai ales după rec onstruc ția ei între anii 1661 -1666.
Importan ța ei cont inuă și în timpul războaielor duse de principele Rakoczi Francisc al
II-lea împotriva habsburgilor ( 1703 -1711 ). Cetatea este asedi ată de armata principelui, dar
după câteva zile Karoly Sandor trece d e partea principelui fiind numit cond ucătorul armatei.
Deoarece la sfâr șitul sec. XVIII cetatea nu mai juca nici un rol militar, Karoly Jozsef a
hotărât demolarea zidurilor și astuparea șanțurilor. Tot în această perioadă se formează parcul
cu plante rare și se construie ște un manej pentru 2 4 de cai.
În urma cutremurului din 1834, castelul în bună parte s -a dărâmat, restaurarea fiind
făcută abia între 1894 -1896. Cu această ocazie castelu l este mult modificat, adăugându -i-se
încă un nivel la fa țadă, trei turnuri mici și patru mari. Restaurar ea s-a făcut în stil neogotic,
condusă de arhitectul Meining Arthur ajutat de me șteri pricepu ți din Carei.
Prin proiectul cofinan țat de Uniunea Euro peană, sub numele Castellum, în interiorul
castelului au fost realiza te expozi ții de interioare istorice și de istorie locală. Pe lângă
amenajarea propriu zisă, obiectivul mai larg al acestui proiect a constat în integrarea
expozi țiilor și a monumentului i storic, în circuitul turisti c al regiunii. Proiectul a fost finan țat
în cadrul Programului de Cooperare Tr ansfrontalieră Ungaria – Romania 2007 – 2013.
Expozi ția de interioare istorice, numită ”Castelul de altădată”, de la primul etaj al
Castelului Karolyi încearcă să redea, cu ajuto rul reconstruc țiilor de interioare istori ce în zece
săli diferite, atmosfera i storică a unui castel din epoca modernă. La baza concep ției
expozi ționale a st at ideea de a reda cât mai fidel aspectul interior al unei reziden țe
aristocratice func ționale de la sfârșitul secolului al XIX -lea. În cadru l expozi ției a fost utilizat
mobilier original în diverse stiluri artistice (în special baroc, biedermeier, neo -renaștere),
specifice ambientului eclectic de la finalul epocii moderne.
Expozi ția de istorie locală, numită ”Careiul de altădată” a primit loc la parterul
Castelului Karolyi și cuprinde patru săli organizate tematic, abordând trecutul Careiului din
perspect iva vestigiilor arheologice descoperite în zona ora șului, a istoriei loc alității, a
meșteșugurilor t radiționale, a artei și istoriei eclezias tice careiene. Alegerea temelor de
expunere a avut la bază crearea unui muzeu axat pe specificul local, care să joa ce rolul unui
muzeu oră șenesc. Din acest motiv, expozi ția cuprinde aspec tele regionale cele mai impo rtante

17
și sugerează caracteristicile prop rii zonei, integrate într -un cadru ma i amplu de dezvoltare și
influen țe istorice.
Cetatea Ardud
Cetatea Ardud a fost construită în sec XV de către voievodul român Bartolomeu
Dragfi, rud ă a lui Ștefan cel Mare. Pla nul cetă ții este poligonal, cu bastioane pe col ț. Cetatea
a fost una din cele mai puternice cetă ți senioriale din nordul Transilvaniei, dar a fost de mai
multe ori asediată, distrusă și refăcuta. Pe locul acestei cetă ți, în 163 0, nobilul Alexandru
Karolyi a construit un castel din care se mai pă strează un turn, refăcut în 1896, în stil
neogotic, ruinele altuia și un labirint de beciuri care se spune că ave au legătură cu castelul din
Carei, la care se putea ajunge călare.
Caste lul este chiar în vecinătatea șoselei E81 și este foarte frumos lumi nat arhitectural
pe timp de noapte. Î n capela acestui castel a avut loc în 1847 căsătoria poetului Petofi
Sandor cu localnica Iuliana Szendre, fii ca morarului.
Ruinele cetă ții de pe Vâ rful de piatră
Pe "Vârful de piatră" din Bogdand se păstrează ruinel e unei cetă ți având lungimea de
40 de metri și lățimea de 25 -30 metri. Localitatea Bogdand se află situată în sudul jude țului
Satu Mare, a șezare limitrofă a jude țului Sălaj. Cu toat e că mențiunea documentară este relativ
târzie, respectiv din anul 1383, c âteva descoperiri arheologice întâmpl ătoare efectuate în
hotarul satului permit afirma ția că aici au existat comunită ți umane încă din epocile str ăvechi.
Castelul Tholdy
Castelul este construit după 1640 de Tholdy Jozsef în centru de atunci al satului Pomi,
în aproprierea bisericii. Pent ru a mări spa țiul din jurul castelului a început mutarea
gospodăriilor de aici la marginea satului și, în locu l lor, parcul castelului ajunge la 33 d e
holde. Proprietatea lui Tholdy o va mo șteni, la sfâr șitul secolului al XVIII -lea, Ujfalussy
Jozsef, prin soția sa Julianna Tholdy, care o va lăsa fiului sau Miklos. Averea va trece apoi în
proprietatea nepotului fr atelui acestuia, Gyorgy, și anume Ujfal ussy Miklos, care va construi
aici un frumos castel cu turn, în seco lul al XVIII -lea (1740), o parte a că ruia provine încă din
castelul construit de Tholdy Jozsef. Cum reiese dintr -o monografie a Ungariei, apărută î n
1908, în parcul bine îngrijit d e 33 holde din preajma castelului, se află încă la începutul
secolului a l XX-lea o seră în care erau plante vestite ca de exemplu cameliile. În spatele
parcului se află un copac retezat în trunchiul căruia ar fi încăpu t 10 oameni.
Caste lul L onyai Medie șu Aurit
Caste lul L onyai a fost construit în perioada 1620 -1657, fiind o realizare de f runte a
Rena șterii transilvănene. Alc ătuit din 4 aripi de clădiri dispuse continuu în jurul unei cur ți

18
centrale, prevăzut cu bastioane în formă de pană (prismatice la col țuri), el are o fațadă
principală expresivă, dominată central de un tu rn octogonal s ituat deasupra gangului por ții și
de valoroase ancadramente de piatră. În prezent se mai păstrează ruinele castelului. Starea
actuală este datorată în mare parte unui incendiu din c ursul celui de -al doilea război mondial.
2.2.2. Muzee, case memoriale , monumente și statui
Muzeul Jude țean Sa tu Mare
Înfiin țat de cercul Kolcsey, muzeul este reorganizat în anii 1950 – 1951, pe baza
vechilor colec ții și a cercetărilor noi. Prezintă col ecții de arheologie (preistorică, dacică,
medievală), istori e (exponate le gate de istoria breslelor, unelte, lă zi, sigilii, documente, carte
veche), etnografie (instala ții țărăne ști, mobilier șvăbesc și maghiar, podoabe, i coane pe sticla
și lemn). De ține bunur i culturale clasate în Tezaurul patrimoniului cultural național.

Casa Memoriala Dr. Vasile Lucaciu
Prezin tă documente și obiecte evocând via ța și activitatea memorandistului
transilvănean preot dr. Vasile Lucaciu (n. 1852, Apa – d. 1922, Satu Mare). Vasil e Lucaciu a
fost unul din marii militan ți pentru ob ținerea de dreptur i social -politice pentru românii
transilvăneni. În 1892 s -a numărat printre ini țiatorii și redactorii Memorandului românilor
înaintat împăratului Fr ancisc Iosif I. A fost suspendat d in slujba preo țească de către episcopul
Ioan Szabo de la Ghe rla și condamn at în procesul intentat memorandi știlor (Cluj, mai 1894)
la 5 ani închisoare, din care a executat numai o parte la Seghedin (până în 15 sept. 1895 ).
Între anii 1907 și 1910 a fost deput at în Parlamentul din Budapesta din partea Partidului
Național Român . În 1912 a fost ini țiatorul și organ izatorul Marii Adunări populare de la Alba
Iulia, care a protestat împotriva întemeierii Episcopiei greco -catol ice maghiare de
Hajdudorog, prin c are s e urmărea maghiarizarea românilor din N -V Transilvaniei . În 1914
trece mun ții împreună cu Octavian Goga, î ncepând o campanie neobosită – prin presa și
numeroase adunări populare – pentru intrarea României în război, în vederea realizării
unită ții statale române ști. În 1918 este ales ministru în Consiliul Dirigent, iar din 1919
devine deputat în primul P arlament al României întregite.

Muzeul Etnografic Maghiar "Sipos Lászlo"
Este o casă muzeu ce a fost construită în jurul anilor 1880 -1885 de me șteri populari
din Cristur, jude țul Sălaj, respectându -se dispunerea în l ungul terenului intravilan.

19
Are funda ția din piatră de râu și este construită din cărămizi alternate cu vaioage. Din
punct de vedere al tipologiei, casa este compusă din 2 camere situa te de o parte și de alta a
tindei, o cameră fiind dispu să la stradă, iar a doua în spre curte.
La amenajar ea muzeistică a casei s -a încercat o reconstituire a tipului de casă specifică
popula ției maghiare ce locuie ște în această zonă, respectându -se rolul și utilitatea spa țiului
locuibil. Astfel și-au păstrat destina ția in ițială camera dinspre stradă sau came ra de oaspe ți
precum și cea dinspre curte care a găzduit activită țile cotidiene ale familiei. Spa țiul destinat
inițial tindei, este utilizat pent ru ex punerea unor mărturii documentare ce oglindesc aspecte
ale istoriei B ogdandului și localită ților învecinat e. Inventarul casei con ține astăzi în jur de
300 de obiecte, dintre care amintim: piese de mobilier, ceramică utilitară și decorativă, textile,
costu me populare, obiecte de uz – casnic și unelte utilizate în industria casnică textilă.
Casa care adăposte ște astăzi Muzeul ma ghiar, a fost achizi ționată în anul 1982,
aflându -se în proprietatea Muzeului Jude țean Satu Mare.

Muzeul Țării Oa șului
Muzeul, de importan ța zonală, de ține colec ții de etnografie din zona Țării O așului:
mobilier, ceramică, port popu lar, textile, obiecte de uz gospodăresc, unelte. După 1990 s -au
pus bazele unor colec ții noi, cum sunt cele de artă plastică, documente, fotograf ii și s-a
amenajat o galerie de artă. Muzeul în aer liber es te așezat în centrul Negre știului, într -un
spațiu mic, dar pitoresc și sugestiv pentru relieful întregii zone. Principalele monumente sunt:
biserica de lemn din satul Lechin ța (prima jumătate a s ecolu lui al XVII -lea); casele din
Racșa, Cămârzana, Moi șeni și Negre ști (secolele XVIII – XIX) care, împreună cu
construc țiile-anexă, formează gospodării. De mare interes pentru vizitatori este sectorul "viu",
funcțional, format deocamdată dintr -o moară d e apă , o p iuă, două vâltori și un atelier de
fierărie. Din 1994 renumita ceramică de Vama se produce numai în muzeul din Negre ști, iar
din vara anului 2001, tot în muzeu func ționează un atelier -școală de ceramică, în ca re se
pregătesc câteva zeci de ele vi (a telierul a fost amenajat într -o splendidă casă de la în ceputul
secol ului al XX -lea, casa Contra din Vama ), cu o dotare complexă: șase ro ți de olar, două
cuptoare de ars, malaxor, mobilier, realizate printr -un proiec t cu finan țare prin Programul
european Phare. Se află în lucru un han tradi țional, o pălinci e și un atelie r de gube.

Muzeul Mo ților
Înfiin țat din dor ința coloni știlor mo ți așezați în această localitate în primăvara anului
1924, Muzeul Mo ților din localitatea Scări șoara a fost reorg aniza t în anul 1994. Colec ția

20
etnografică a acestui muzeu, bogată și dive rsă, cuprinde peste 800 de obiecte ad use de mo ți
din zona lor de origine, Mun ții Apuseni, fiind reprezentativă pentru crea ția materială și
spiritua lă făurită de ace știa de -a lungul timpu lui. Casa în care se află muzeul etnografic,
construită de săteni în deceniul patru al secolului nostru, cuprinde șase încăperi muzeistice
organizate astfel: Sala I – Interior Țărănesc; Sala II – Industria casnică te xtilă; Sala III –
Ceramică; Sala I V – Ocupa ții Țărăne ști; Sala V – Ateliere me șteșugăre ști.

Muzeul de Artă Satu Mare
Clădirea care găzduie ște as tăzi sec ția de artă a Muzeu lui Jude țean Satu Mare a fost
construită în a doua jumătate a secolului al XIX -lea, stil neogotic, fiind declarată mon ument
istoric și arhitectural, și cunoscută sub numele de "C asa Vecsey". Î n 1969 s -a deschis
expozi ția permane ntă, cu un caracter monotematic, dedicată pictorului sătmărean Aurel Popp
(1879 – 1960). În 1985 s -a deschis e xpozi ția de baza ce cuprinde opere le artiștilor plastici
români din secolul al XX -lea. În anul următor s -a înfiin țat atelierul -galerie ce găzduie ște
dona ția graficianului Paul Erdos (1916 – 1987), iar în 1996 s -a deschis "Atelierul memorial
Erdos", în sed iul din pasajul Dacia nr. 8, prez entân d dona ția și atelierul de crea ție al
graficianului, spa țiul expozi țional de aici fiind destinat expozi țiilor temporare.
Expozi țiile de baza ale muzeului cuprind operele unor personalită ți artistice
reprezentative ale artei plastice române ști din sec olul nostru: Henri Catargi, Dumitru Ghia ță,
Eusta ție Stoenes cu, Iosif Iser , Corneliu Baba, Aurel Ciupe, Muhy Sá ndor, Petre Abrudan,
Ștefan Popescu, Bene József, Ion Sima, Ion Jalea, Ion Irimescu, Vida Gheza, Ion Vlasiu,
Ovidiu Maitec. Colec ția mai cuprinde lucrări ale unor reprezentan ți de seamă ai Centrului
artist ic de la Baia Mare ca: Ziffer Sándor, Mikola András , Kadar Geza, Eugen Pascu, Mund
Hugo etc. Muzeul mai de ține și o bogată colec ție de artă plastică contemporan ă ce cuprinde
lucrările unor arti ști de pre stigiu ca: Ion Sali șteanu, Ion Pacea, Constan țin Piliuta, Ion
Gheorghiu, Vasile Kazar, Octav Grigore scu, Marcel Chirnoaga, Bradut Covaliu, Vasile
Dobrian, Paulovics Laszlo, Toros Gabor și alții.

Monumentul Osta șului Roman de la Carei
Monumentul ost așilor români – Carei este un omagiu adus eroilor căzu ți în lupta
pentru eliberarea ora șului de sub domin ația fascistă, opera a unui colectiv de arti ști condus de
Vida Gheza (1964).
La Carei s -au dat u ltimele lupte pentru eliberarea teritoriului românesc, iar în ziua de
25 octombrie (1944) a devenit Ziua Arma tei Romane.

21
Monumentul Osta șului Roman de la Satu Mare
Monumentul Osta șului este ridicat în semn de omagiu solda ților Armatei a IV -a care
au purt at lupte grele pe aceste meleaguri în octombrie 1944, pentru eliberarea teritoriului de
nord al României. Pe un soclu în forma de trunchi de piramida, placat cu travertin , se află
așezată statuia, lucrată în piatră, a osta șului român, ținând în mâna s tângă stindardul
biruin ței, tricolorul, ridicat în po ziție verticală, iar în dreapta o ramură de stejar li pita de
falduri le tricolorului, simbolul tăriei arma tei române. Statuia a fost ridicată în 1963, are o
înălțime de 3,50 m și este opera sculptorulu i Emil Mereanu.

Monumentul eroilor din Tă șnad
Monum entul eroilor se găse ște în centrul ora șului Tă șnad și a fost ridicat în cinstea
eroilor neamului căzu ți în luptă în timpul celui de -al doilea război mondial pentru eliberarea
ultimei brazde de pământ românesc.

Statuia Lupa Capitolina (Lupoaica)
Statuia este o copie a celebrei Lupoaice Napocene, executată de sculptorul Radu
Ciobanu, simbol al latinită ții românilor.

2.2.3. Edificii religioase
Palatul Episcopal
În două din cele opt camere modeste ale vechiului sediu al Episcopiei romano -catolice
de Sat u Mare, situat în apropierea bisericii Calvaria, pe st rada Szirmay ( actuala Mihai
Eminescu) a locuit epis copul Ham Janos. În 1805 a început construirea actualului palat de pe
strada Szechenyi (astăzi 1 Decembrie 1918), având la bază proiectele lui Bittha user József.
Ridicarea palatului episcopal s -a derulat în mai multe etape, astfel între 18 37 și 1840 s -a
construit casa scărilor, capela episcopală și sala festiv ă. Lucrările au fost încheiate în 1851,
an în care s -a mutat episcopul Ham Janos. Aripa de nord-vest a fost ridicată în 1859, iar
corpul clădiri i de legături în 1892.
Palatul, la fel ca și Cated rala, a fost construit în stil clasicist. Fa țada monumenta lă se
caracterizează prin simplitate și armonie, rămânând până astăzi una dintre cele mai fr umoase
clădiri ale ora șului. În epoca sa de glorie a av ut o curte de mari dimensiuni care a fost redusă
odată cu trasarea actualului bulevard Brătianu.

22
Sala festivă și-a dobândit configura ția actuală în 2004, în cinstea anului jubiliar.
Aceasta a fost, î n ultimii ani, locul de desfă șurare a unor evenimente, concerte, exp oziții de în
altă ținută. Picturile e xpuse aici au fost restaurate cu ocazia anului jubiliar. E le îi reprezintă pe
mari episcopi de Satu Mare.
Una din bijuteriile palatului este capela. I nițial a fost complet nedecorată. A fost
reconstruită î n 1908 în ti mpul episcopului Boromisza Tibor pe b aza planurilor arhitectului
Foerk Ernő (1868 -1934) din Bud apesta. Atunci s -a realizat tavanul alcătuit din casete de gips.
Acestea sunt ornamentate cu plăci de lemn și rozete din gips aurite. Sub tavan se pot vedea
basoreliefuri cu figurile S fintei Elisabe ta, Sfântului Ștefan, Sfântului Emeric, Sfintei
Margareta, Fericitului Eusebiu, Sfântului Adalbert și Sfântului Gerard. Capela are un altar
renumit ca re provine din capela cetă ții din Ardud, în fa ța lui s -a cununat poe tul Petőfi Sandor
cu Sz endrey Jűlia.

Biserica Reformată din comuna Apa
Biserica, declarată mon ument istoric, este înconjurată de un zid de apărare înalt de 2 m
și are turnul în stil got ic, datând din sec. XI – XVI. Potrivit inscrip ției în limba latină d e pe
zid, biserica a fo st construită în anul 1640.

Biserica reformată din Acâ ș
Biserica refo rmată de la Acâ ș este una din cele mai importante biserici -monument din
nord-vestul Transilv aniei, păstrându -se aproape intacte caracteristicile pr imei faze de
construc ție. Clădirea bi sericii a fost ridicată la sfâr șitul secolului XII, începutul secolului XIII,
în stil romanic timpuriu. Potrivit considerentelor de istoria artei și, conform prime lor
mențiuni, biserica actuală este biserica unei foste abații benedi ctine. Biserica a fost renovată
în 16 42 iar în 1732 a fost reconstruită.
Cu aspect auster, săra ca în profile, este construită în întregime din cărămidă.
Structura bisericii este de tip bazilical cu trei nave, despăr țite prin stâlpi dreptung hiulari. Pe
latura de est are o singu ră absida prec edată de un cor scurt, dreptunghiular, iar pe latura de
vest este prevăzută cu două turnuri, între care se află o tribună.

Biserica Reformata “cu lan țuri"
Biserica reformată "cu lan țuri" reprezintă un mon ument semnifi cativ pentru imaginea
arhitecturii or așului în sec. al XVIII -lea. Construc ția s-a desfă șurat p e parcursul a 9 ani
(1793 -1802) în concep ția arhitecturala de manieră baracă a lui Preinlic h Sigismund. Face

23
parte din tipul planimetric al biseric ilor-aulă cu turn acro șat. Este împr ejmuită cu stâ lpi lega ți
între ei cu lan țuri forjate, de aici și denumir ea "biserica cu lan țuri". Păstrează valoroase piese
de inventar: farfurii, discuri și potire , datate între 1657 -1679, iar clopotul cel mare din turn
(cel mai vec hi clopot din ora șul Sa tu Mare) datea ză din anul 1633.

Biserica Romano Catolică Calvaria
A fost construită pe urmele bisericii vechii cetă ți Castrum – Zothmar, în anul 1844 dar
funda ția a cedat din cauza nisipului și zidurile s -au crăpat. A fost reconst ruită în întregime
între 1908 -1909 d e către fra ții Weszelovszky.

Biserica "Sf. Arhangheli Mihail și Gavril"
Monumentala clădire a catedralei greco -catolice a fost construită între anii 1932 -1937,
fiind a șezată pe locul vechii biserici române ști din Satu Mare, co nstruită între anii 1799 -1803 .
Stilul edificiului este ins pirat de arhitectura românească tradi țională, cu o cupolă de
pandantive, cu un pronaos flancat de două turnuri laterale c u logii, cu portalul de intrare
monumental, trasat de o arhivoltă cu profiluri bogat ornamentate cu brâu î n torsadă și vrejuri
de acan t. În interior se află o navă centrală cu două nave laterale cu logii deasupra și având
câte patru deschideri delimitat e de coloane duble. În subsolul catedralei se află o co lecție de
cărți vechi, icoane și obiecte de artă. Personalită țile care s -au per indat de -a lungul vremii în
aceasta biserică au fost cărturari patrio ți și reprezentan ți de frunte ai mi șcării na ționale a
românilor sătmăreni: Petru Bran, Ioane Marcu, Constan tin Lucaciu, dr. Vasile Lucaciu.
Colec ția de artă și carte veche a bisericii a fost realizată în anii '80 și reprezintă
bunurile de valoare cultural -istorică aflate în de ținerea unită ților de cult o rtodoxe de pe
teritoriul jude țului Satu Mare. Colec ția este compusă d in lucruri de artă și din căr ți vechi
române ști și este adăpostită în subsolul catedralei, într -un spa țiu special amenajat. Aici se află
peste 40 de icoane pe sticla și lemn, dintre care amintim cele șapte icoane de la biserica de
lemn din Co rund, datând din a două jumătate a sec. al XVIII -lea și patru icoane Împărăte ști de
la biserica din Oar, datând din aceea și perioadă. Valorile bibliofile din această colec ție se
ridică la 500 căr ți ro mâne ști, remarcabile fiind Cazania lui Varlaam (Ia și, 16 93),
Chiriaco dromul de la Bălgrad (1699), tipăritu rile lui Antim Ivireanul etc.

Catedrala Qrtodoxă "Adormirea Maicii Domnului"
A fost construită între anii 1932 -1937, respectând stilul bisericilor r omâne ști cu brâul
exterior specific. Pictura a fost exec utată de fra ții Eugen și Eremia Profeta. Biseric a are un

24
cor renumit – cu o t radiție de peste 75 de ani și un bogat fond documentar care vorbe ște despre
bisericile române ști din interiorul cetă ții Sătmar, despre schismaticii de pe aceste locuri și
lupta romanilor împ otriva campaniei de dezna ționalizare a episcopiei de Muncaci. Intr area se
face printr -un portal monumental -arcade sprijinite pe șase coloane.

Catedrala Sfântă Maria Tășnad
Biserica din Tășnad a fost construită în 1893, pe locul celei de lem n demolată at unci
ca neîncăpătoare. În 1988 se pun e, ilegal, temelia unei noi b iserici încăpătoare, impozantă și
necesară pentru comunitatea ortodoxă, cea mai numeroasă din ora ș. Biserica are planul și
forma de cruce în stil neobizantin. Are lungime de 40 m iar lă țimea de 22m, cu o înăl țime
până la vârfu l crucii de 47 m. În interior are bolta pictată în tehnica fresca stil bizantin.
Catedrala de ține două frumoase clopote cu o valoare istorică deosebit ă. Clopotul mare are
greutate de 200 kg turnat la Timi șoara în 1896 cu specifica ția că se toarnă pentru c redincio șii
români din Tă șnad. Clopotul mic are 140 kg turnat de acela și maestru în 1918 tot din bronz și
cu specifica ția "este pe cheltuiala credinci oșilor români". Curtea bisericii cuprinde și o
clopotni ță care adăpos tește și două noi clopote. Cel mare a re 1400 kg iar cel mic 750 kg și
sunt turnate la Baia Mare în anul 2000 prin jertfa credincio șilor.

Catedrala romano -catolică din Satu Mare
Biseric a parohiei din Satu Mare a fost ridicată la rangul de Ca tedrală de ep iscopul
Fischer Istvan, acest fapt co nducând la mărirea și lărgir ea bisericii. Ca să extindă naosul
bisericii mai întâi s -a demolat fa țada vechii biserici și turnul de pe partea de nord. Naosul nou
extins cu 7 m are o lungime de 37,2 m și o lățime de 12,1 m, iar înăl țimea de 11,8 m. Naosul
bisericii a fost extins pe amb ele păr ți cu borduri ce au o adâncime de 5,2 m și lățimea de 12, 1
m și a fost împăr țit în blocuri de bază cu spa ții mai î nguste și mai largi. Aceste blocuri sunt
legate prin arc uri sub formă de semicerc iar peste acestea este a șezată bolta construită din țiglă
(de 10,5 m înăl țime) și cupola (de 14,5 m).
În fa ța bisericii s -a construit o nouă fa țadă, cu o înăl țime de 15,8 m c are cuprinde și
corul de azi, iar pe cele două laturi al e fațadei au fost construite cele două turnuri(40m ), în
împrejurul lor cu balc on din fier, turnurile sunt împodobite cu o cupolă rotundă.
Forma definitivă de azi a catedralei datează din timpul epis copiei lui Hám Janos. El a
construit porticul împodobit înaintea fa țadei, a a șezat pe fa țadă statuia Mântu itorului, în
dreapta lui sta tuia apostolului Sf. Petru și în stânga statuia apostolului Sf. Pavel, iar în ni șele
de sub turnuri statuile regelui Sf . Ștefan și a regelui Sf. Ladislau.

25
Biserica din lemn " Sfinții Apost oli Mihail și Gavril" din Corund
Biserica "Sfin ții Arhangheli Mih ail și Gavril" din Gorund este considerată cel mai
frumos monument de arhitectură populară realizat din lemn din zona, al ături de biserica din
Soconzel. Ea datează din 1723 și inițial se afl a în partea de răsărit a satului, la Pârâul Fagului,
în mijlocul cimitirului. De acolo a fost mutată pe butuci de lemn în locul unde se află astăzi.
Încă mai pot fi observate cuiele bă tute pentru fixarea frânghiilor necesare mutării.
Primul lăcaș de cul t din Gorund este m enționat în anul 1494, într -un act de judecată .
Biserica are forma dreptunghiulară cu absida pentagonală, cu prispa pe laturile de sud și de
vest, intrarea făcându -se pe latura vestică. Tot pe aici, de pe prispa, se poate u rca în cafas , la
clopote. Turnul cu coif în form ă de prismă se află deasupra pronaosului având galeria mult
scoasă în afară și câte un turnule ț în miniatură la col țuri.
Pictura interioară, splen didă, este executată în trei etape, cu multe elemente l ocale.
Asemen ea elemente pot fi observate atât în îmbrăcămintea Mântuitorului din scena cu Pilda
celor zece fecioare, cât și în ținuta fetelor care poartă părul legat în coada și straie specifice
zonei. Întregul patrimoniu al bisericii este o dovadă a bogatei vie ți culturale, artistice și
religioase c are există în zonă.

Biser ica de lemn "Adormirea Maicii Domnului" din Bolda – Beltiug
Biserica din Bolda, un sat cu circa 80 de familii din jude țul Satu Mare, datează de la
sfârșitul secolului al XVIII -lea (1786) și a fost a dusă aici în secolul al XIX -lea din satul
vecin, Socond, mutarea bisericilor de lemn fiind o practica des întâlnită.

Mănăstirea Portări ța
Situată în satul Prilog din comuna Ora șu Nou, mănăstirea se află la 16 km de N egrești
Oaș. Este o clădire no uă, impunătoare, cu turnuri, s ală de mese pentru călugări și dormi toare.
Așezarea monahală de călugări de la Portări ța datează din anul 1992 și adăposte ște un
ieromonah, un ierodiacon și doi fra ți de mănăstire. Mănăstirea poate oferi gratis spa ții de
cazare vizitatorilor.
Construc ția ansambl ului mănăstiresc es te aparte, având forma patrulateră, închisă, cu
bisericile incorporate, iar în mijloc altarul de vară. În zona se află și un lac mic, la marginea
unei păduri de stejari.

26
Mănăstirea Măriu ș
Ctitorită în anul 1993, Mănăstirea Măriu ș este rezultatul eforturilor credi ncioșilor
locului. Biserica mănăstirii este construită din lemn, pe temelii de piatră, nepictată. În
prezent, Mănăstirea adăposte ște 7 călugări și are loc de pelerinaj. Mănăstire a Măriu ș este
situată la 42 km SE de Satu Mare și 47 km V de Baia Mare.

Mănă stirea din Bixad
Viața monahală la Bixad există încă din vremea Maramure șului voievodal, când în
1614 lăca șul apare me nționat ca schit al mănăstirii Veti ș. În prima jumătate a secolului al
XVII -lea, via ța monahală ortodo xă la Bixad s -a men ținut, fapt d ovedit de circula ția intensă a
cărților de slujbă și învă țătură ortodoxe. La 1648 este atestat în Bixad preotul ortodo x Popa
Ilieș, acesta semnându -se în mai multe rânduri, pe un exemplar al Cazaniei lui Varlaam (Ia și
1643). Mănăstirea din Bixad este ct itorită la sfâr șitul sec. XVII (circa 1689) de Arhim Isaia,
fost călugăr grec ortodox în Mănăstirea "Sf. Pavel" din Atho s, și a fost terminată în anul
1700. Imediat după aceea ( 1701), mănă stirea a fost pustiită, iar Isaia a f ost ucis.
În fiecare an, la sărbătoarea Sfânta Maria Mare, pelerinajele antrenează mul țimi de
oameni din satele nordice ale Transilvaniei care vin să se închine la Icoana Maicii Domnului
cea Făcătoare de Min uni din bis erica Mănăstirii Bixad.

Sinagoga d in Carei
Sinagoga a fost construită în anul 1866 și restaurată în 1890. În fa ța sinagogii a fost
ridicat un obelisc de marmura în amintirea victimelo r holocaus tului.

Sinagoga din Satu M are
Este construită în stil maur la începutul secolului, prezintă o fa țadă tripartita cu
avancorp central, alături de care se află casa de rugăciune cu templul .
Templul și sinagoga, construite la interval de peste 50 de ani, su nt foarte diferite. Și
destinația lor diferă, î ntr-o anumită măsură: sinagoga este exclusiv o casă de rugăciune, pe
când în Templu pot fi găzduite și alte activită ți culturale.

27
2.2.4. Stațiuni balne turistice și zone de agrement
Stațiunea turis tică Tă șnad
Orașul Tă șnad este ampla sat în su d-vestul jude țului Satu Mare la 60 km de
municipiile Satu Mare și Zalău, la 25 km de Carei și 80 km de Oradea.
Pe teritoriul localită ții Tă șnad a f ost descoperit un important zăcământ h idrografic
termo -mineral, în a nul 1978 fiind forat un pu ț de captar e a apei termale, la o adâncime de
1353 m (sonda 4715). În ultimii ani a devenit atrac ția unui număr din ce în ce mai mare de
turiști din jude țele învecinate și din străinătate datorită apelor sale termale .
Stațiunea turist ică Tă șnad, parte a localită ții cu ace lași nume, este situată la 2 km
distan ță de centrul ora șului. Localizarea într -o zonă de câmpie și dealuri joase conduce la
caracteristici b ioclimatice cu factori mai pu țin agresivi, în care organis mul uman nu trebuie să
facă eforturi d e aclimati zare, fără contraindica ții, tipic pentru odihnă. Cura climatică
combinată cu cea hidrotermală se poate efectua în intervalul mai -octombrie, în aer li ber, iar
în bazele amenajate pe tot parcursul anului.
Spațiul de agr ement din Tă șnad cuprinde în prezent :
− 3 bazine cu apă termală neacoperite (2 mari și unul de copii) și o piscină cu apă rece
în circuit închis cu recircula ția apei, data în folosin ță în 2006 (în extrasezon cu apa
termală)
− garderobă, având cabine am enajate pentru masaje recup eratorii și reflexot erapie;
− spații de cazare;
− unită ți de alimenta ție publică.
Apa termală care are o temperatură la suprafa ță de 72° C este o apă termo -mine rală
clorosodică, bromoiodurată, este indicată, potrivit r ecomandăril or instit utului de Medicină
Fizică Ba lneoclimat erică Bucure ști, în tratarea următoarelor afec țiuni: stări preartrozice,
reumatism degenerativ, abarticular, sechele post traumatice, afec țiuni ale sistemului nervos
periferic, ginecopatii.
După a nul 20 05, investi țiile și inițiativele de constr uire a unor loca ții s-au amplificat
apărând nenumărate hoteluri, moteluri și un număr mare de pensiuni și case private. Oferta de
cazare pentru tineri , turi ști cu posibilită ți materiale mai restrânse, dar cu cerin țe de confort
modeste, s -a lărgit prin amen ajarea unor campinguri cu căsu țe, respectiv a campingului cu
corturi cu o capacitate de 320 locuri.

28
Băile Acâș
Băile Acâș este o sta țiune locală sez onieră cu ape slab sulfuroa se, clorosodice,
hipotone, indi cate în af ecțiuni reumatismale și ginecologice. Exist ă instala ții pentru băi calde,
ce funcționau în sezonul de vară . În ultimii ani au demarat ac țiuni de reamenajare a unei noi
baze de tratament aici.

Izvoarele Minerale Bixad
Comuna Bixad, aflată la 5 km de Negre ști Oa ș, este sta țiune sez onieră sit uată într -o
regiune de dealuri împădurite, izvoarele minerale de aici au ape bicarbonatate, sodice,
carbogazoase, clorurate, bromurate, calcice, magne ziene, feruginoase și sulfuroase.
Mineralizarea totală est e de 13 566 mg%.

Băile Puturoasa
Sunt localizat e la 9 km de localitatea Vama, la 400 m altitudine, se află într -o căldare
cu diametrul de 4 km, căldarea fostului vulcan din micro -depresiunea Putu roasa. În decursul
vremii, apa, oscila țiile de temperatură și vânturi le au redus adâncimea căldă rii, dar m arginile
ei sunt încă bine conturate. Apele nămoloase de aici au un bogat con ținut în sulf, clor, iod.
Apa sulfuroasă este recomandată în tratarea bol ilor reumatice. Băile sunt renumite pentru
peisajul pitore sc și clima blânda. Există aici și spa ții de caz are pentru persoanele dornice de
tratament din mai până în septembrie.
Apa minerala sulfuroasă emană în atmosfera hidrogen sulfurat. Depunerile de su lf dau
rocilor din zona o colora ție galben -verzuie.

Zona de agrement Căline ști-Oaș
Localitatea Căline ști Oaș se află situată în nordul lacului cu acela și nume, la o distan ță
de 12 km de ora șul Negre ști Oa ș și de circa 40 de km de Satu Mare. Barajul de la Căline ști
este cu lac de acumulare format pe valea râului Tur care a devenit un punc t de mare atrac ție
turistica datorită pozi ționării sale, într -un decor natural format din pădurile de foioase care
acoperă versan ții ce descind spre malurile lacului. La ac estea se adaugă multiple posibilită ți
de agrement: cabană turistică ( 16 locuri) dota tă cu restaurant, bar și terasă, un minihote l și un
număr însemnat de căsu țe. Aici merită de vizitat Casa Țărănească din Căline ști Oa ș, aflată în
nordul lacului.

29
Baza de agrement Apa
Baza de agrement Apa este una din cele mai importante astfel de amen ajări din
județul Sat u Mare. Lacul de care dispune s -a format în urma exploatării zăcământului din
zona balastierei Apa și are o suprafa ță de circa 90 ha. Baza de agremen t Apa dispune de o
plajă publică, restaurant, unită ți de c azare, amen ajări pentru ca mping, du șuri, grupuri sanitare.
Nisipul est e de o calitate foarte bună, la fel și apa iar accesul în zona este facil. Turi știi vin
aici pentru aero -hidro terapie, plajă, p escuit sau sporturi nautice.

Zona de agrement Mujdeni
Situat la apr oximativ 35 km de Satu Mare pe șoseau a ce leagă municipiul Satu Mare
de ora șul Negre ști Oa ș, Complexul Mujdeni constituie un punct de atrac ție atât pe timp de
vară cât și iarna. Zona de a grement Mujdeni s -a creat în timp în jurul barajului arti ficial
construit aici. Afl at într -un cadru natur al deosebit, iubitorii de natură au profitat de acest lucru
și au început să achizi ționeze parcele pe care apoi și-au construit cabane de vacan ță, ast fel ca
în prezent există mai bine de 50 de astfel de caba ne.
Tot aic i, pe malul bar ajului s -a construit u n frumos complex turistic ce poarta numele
zonei Mujdeni. A șa că, pe lângă hotel, restaurant cu meniu diversificat, bar și o sală de nun ți
de 600 de locuri, vizitatorii se pot destinde în piscina acoperită, sală de fi tness și sală d e
masaj.

Zona de agrem ent Valea Măriei
Situata la 6 km de Negre ști Oa ș, comuna Vama, Valea Măriei este o sta țiune de
interes local, a șezată în mijlocul unei păduri. Locul este renumit pentru izvoarele de borcuturi
din zonă. În ultimii an i, sta țiunea s -a modernizat din fondu ri private și în noua formă oferă
turiștilor posibilită ți excelente de cazare și masă, piscină acoperită, saună, etc., oferite de
Cabana Pintea.

Zona de agrement Iojib
Zona de agrement Iojib s -a format în urma exploa tării de la bal astiera Iojib, din
comuna Medie șu Aurit. Cuprinde un lac, plajă, terasă, restaurant pentru 60 de persoane,
căsuțe pentru cazare cu 16 locuri.

30
Ștrandul din Negre ști Oa ș
Construit și amenajat în ultimii ani din fonduri private, oferă rela xare turi știlor având
un bazin acope rit cu apă caldă și saună.

Ștrandul din Carei
Ștrandul din Carei pune la dispozi ția turi știlor, pe o vasta suprafa ță de 6 hectare cu
zone umbrite d e copaci, piscine cu apă termală sau pentru înot. Bazinele cu apă ter mală au
temperaturi cuprinse înt re 32 -38 °C, iar cele cu apă rece între 26 -28°C. Cei m ici dispun de
bazine concepute special pentru ei, unde se pot bălăci în siguran ță.
În ștrand se găses c 4 tobogane pentr u toate vârstele, din care toboganul în formă de
pâlnie și cele două tobogane kamikaze s e pot folosi doar de către cei care au depă șit vârsta de
12 ani, iar toboganul pentru copii este ideal pentru cei care au vârsta de peste 2 ani.

Ștrandul d in Satu Mare (Nord Vest Termal Park)
Baza turistică cunoscută mai nou ca „Nord Vest Termal Park” este situată în ora șul
Satu Mare, la o distan ță de 1,5 km de centrul ora șului. Este amplasată lângă râul Some ș, în
zona de agrement cu acela și nume. După o investi ție de peste 7 mil ioane e uro, la data de 3
august 2012 s-a redeschis ștrand ul, acesta respec tând standardele europene. Ștrandul cuprinde
alei înconjurate de copaci, localuri cu terase, un centru de tratament, 6 bazine și un râu
curgă tor de 27 4 metri . Cele 6 bazine sunt împăr țite astfel :
− 1 bazin cu a pă termală cu o adâncime maximă de 1,3 metri ;
− 2 bazine pentru copii de 30 cm respectiv 60 cm;
− 2 bazine pentru î not: unul cu o adâncime maximă de 1,6 metri și o piscină
semi -olimpică, cu o adâncime de 1,8 metri care va fi dotată cu tobogane și
jocuri.
− 1 un bazin de a grement cu o adâncime maximă de 1,4 m etri

Aquastar Satu Mare
În anul 2013, la 1 iunie, s -a deschis la Satu Mare, din fonduri europene, primul, și
deocamdată unicul, aquaparc din regiune. Acesta se găse ște la aproximativ 3 km de
municipiul Satu M are, la 10 km de grani ța cu Ungaria și la 25 km de grani ța cu Ucraina.
Aquastar oferă servicii turistice complete de wellness și SPA, agrement, recreere și
divertisment , valorificând în mod eficient resursele naturale de apă geotermală.

31
AquaStar este desch is tot timp ul anului, capacitatea parcului fiind de 2.000 de
persoane pe zi în sezonul estival și circa 500 persoane pe zi în extra sezon (în oncinta
acoperită a parcului), suprafa ța totală a terenu lui pe care este dezvoltat fiind de aproape
12.500 mp.
AquaStar dispu ne de cinci piscine exterioare, din c are o piscină de relaxar e și
distrac ție, o piscină termală pentru seniori, o piscină semiolimpică, o piscină pentru copii, iar
pentru cei dornici de adrenalină o piscină cu tobogane (Anakonda, Kamikaze și Fam ily),
precu m și patru piscine interioare cu dest inații diferite, de la b azine de copii, la bazine de
relaxare și hidromasaj, bazin cu apă termală și de înot.
În segmental de wellness și SPA, complexul pune la dispozi ția clien ților programe
variate de îmbun ătățire și păstrare a sănătă ții, fiind amenajate în acest sens șapte tip uri de
saune (două finlandeze, două cu aburi – Hammam, două cu infraro șu și una salină, construită
cu pere ți din cuburi de sare de Himalaya). Pentru a alterna efectele saunei sunt puse la
dispozi ție fântâna de ghea ță și baia cu apă rece. La acestea se adau gă o zonă pentru
hidroterapie, kinetoterapie și masaj, o zonă de divertisment sportiv (tenis de masă, aerobic) și
spații de joacă pentru copii (interior și exterior).
În noiembrie 2014 , în cadrul parcului, s -a deschis o modern ă bază de tratament (Aqu a
Medica) ce oferă servicii complete de tratament balneo -fizio-kinetoterapeutice și masaj.
2.3. Forme de turism practicate în zona Satu Mare
2.3.1. Turismul balnear
Turismul balnear are, în ju dețul Satu Mare, un poten țial imens d e dezvoltare.
Valorifica rea adecvată a resurselor de apă termală și apa minerală poate crea premisele unei
posibile asocieri a jude țului Satu Mare cu balneoturismul.
Grupul țintă al balneoturismului din județul Satu Ma re este compus cu precădere din :
– turiști români din jude țele regiunii Nord -Vest ( Satu Mare, Cluj, Bihor,
Sălaj, Maramure ș, Bistri ța);
– turiști străini, în special din țările europene: Germania, Ungaria, Italia,
Olanda, Fran ța etc.;
Cea mai ves tită și, până nu de mult, cea mai vizitată sta țiune balneoturistic ă din
județul Satu Mare este Tă șnad. Aici infrastructura turistică specifică este cea mai bine
dezvoltată, afluxul de turi ști în special vara, fiind foarte mare. De cele mai multe ori, la sf ârșit

32
de să ptămână, sta țiunea devine neîncăpătoa re, datorită numărului m are de turi ști care vin
inclusiv din jude țele limitrofe.
În ultimii ani însă, două noi ora șe, Satu Mare și Carei, au început să conteze din ce în
ce mai mult pe pia ța balneoturismul ui, fapt ce se datorează în primul rând investi țiilor
substan țiale în ștrandurile termale din aceste localită ți, investi ții ce s -au făcut în ma re parte
din fonduri europene .
Dar mai sunt exemple în jude ț de ștranduri termale func ționale și de baze turistic e care
oferă balneoterapii bazate pe ape termale sau minerale (Acâș, Bix ad, Beltiug, Negre ști Oa ș,
Vama , Valea Măriei ).
Dezvoltarea din ultimii ani a balneoturismului în jude țul Satu Mare poate să continue,
în condi țiile în care se vor înfiin ța centre SPA – wellnes, în localită țile mai sus amintite. Pe
lângă balneoterapii, ac estea oferă posibilitatea relaxării și recreerii și se adresează, în special,
publicului cu venituri m ari. Un aspect de o importan ță majoră pentru investi țiile de acest gen
este că, as tfel de centre, înlătură caracterul sezonier al balneoturismului tradi țional.
Pentru dezvoltarea balneoturismului, axat în special pe centre wellnes și SPA,
trebuiesc urmărit e:
– încurajarea investitorilor locali să demareze proiecte de dezvoltare a centrelo r de
acest gen;
– încurajarea unită ților turistice să colaboreze cu agen țiile de turism pentru
promovarea ofertei;
– modernizarea și dezvoltarea infrastructurii de comunica ție; p romovarea
adecvată, atât în țară cât și în străinătate;
– dezvoltarea aeroportului Satu Mare.
Turismul balneo are avantajul că po ate atrage două felu ri de turi ști: turi știi care vin
pentru tratament și turi știi care vin pentru agrement și pentru atractivi tatea apelor termale.
2.3.2. Turismul de afaceri
Grupul țintă al turismului de afa ceri din Satu Mare este compus din :
– oameni de afaceri, străini și rom âni, care vin în zona pentru întâlniri de
afaceri;
– personal al companiilor din țară și din străină tate care pot desfă șura în
județ activită ți de t ip teambuilding;

33
– personal al com paniilor, membri ai diverselor asocia ții profesi onale,
funcționari publi ci, din țară și din străinătate, care p ot participa la
evenimente de genul conferin țelor, congreselor, expozi țiilor, târgurilor etc.
Arealul geografic de desfă șurare al turismului de a faceri este, însă, destul de restrâns.
Practic, singura localitate atrac tivă pentru vizitele de afaceri este Satu Mare, atât din prisma
dezvoltării mediului economic, cât și datorită infrastructurii. În re ședința de jude ț sunt cele
mai multe unită ți de caz are clasificate cu 3 și 4 stele și care oferă fa cilită ți spre care se
orientează publicul la care ne referim (restaurant, săli de conferin țe, internet etc). Spre
exemplu, în al doilea ora ș ca mărime din jude ț – Carei – oferta de locuri de cazare este foart e
redusă , deși prezintă un avantaj fa ță de S atu Mare prin apropierea față de Debrecen (Ungaria)
și Oradea. Pe lângă gradul ridicat de modernizare a șoselelor și infrastructur a turistică mai
dezvoltată, un avantaj pe care mu nicipiul Sau Mare îl de ține, în detrimentul celorlalte a șezări
urbane sătmărene, este aeroportul. Totu și nu putem vorbi în Satu Mar e de turism de business
în sensul pur, deoarece nu există pachete turistice și nici facilită ți create strict pentru genul de
activită ți cuprinse în turismul d e afaceri. Gradul de valorificare actual al pote nțialului
turismului de afaceri în jude țul Satu Mare este departe de a fi cel co respunzător.
O parte din unită țile de cazare nu oferă servicii care să se ridice la calitatea cerută de
această clientelă. Spr e exemplu, cea mai mare sala de conferin țe din j udeț are o capacitate de
doar 120 de locuri. Cele mai multe evenimente care presu pun participarea unui public
numeros se desfă șoară în restaurante, în cadre improprii și echip ate inadecvat desfă șurării
unor c onferin țe ale mediului de afaceri. În plus, nu e xistă oferte concrete și variate pentru
petrecerea timpului liber al turi știlor d e afaceri, care i -ar putea determina să -și prelungească
(sau, măca r, să nu -și scurteze) vizita în județ.
O altă problemă impor tantă este cea a infrastructurii rutiere . Deși infrastructura rutieră
a județului Sa tu Mare a fost modernizată în ultimii ani, mai există drumuri, cum ar fi cel care
leagă re ședința de jude ț de Zona Oa șului, care au nevoie de multe îmbunătă țiri.
2.3.3. Tur ismul de tranzit
Grupul țintă al turismului de tranzit din Satu Mare e ste co mpus din :
− cetățeni români, afla ți în tranzit spre țările europene și spre Ucraina;
− cetățeni ro mâni, afla ți în tranzit spre alte jude țe ale țării;
− cetățeni străini afla ți în tra nzit spre alte jude țe ale României.
Un procent important din numărul de sosiri în jude țul Satu Mare este reprezentat de
turiștii care doar tranzitează zona, spre destina ții din țară sau străinătate. Caracteristic acestora

34
este perioada foarte scurtă de ședere, de obicei o noapte. Serviciile pe care ace știa le
accesează se red uc la cazare, restaurant și, eventual, divertisment.
Turismul de tranzit este profitabil pentru unită țile de cazare turistică deoarece asigură
un grad de ocupare ridicat. Standardele de calitate referitoare la clasificarea unită ților de
cazare nu sunt, în acest caz, foarte ridicate, a șa ca turismul de tranzit se adresează majorită ții
hotelurilor și pensi unilor. Există un proiect de realizare a unui dru m rapid de la Baia Mare,
prin Sat u Mare, până în Ungaria. Realizarea acestui drum va cre ște considerabil numărul de
tranzitări. De aceea, pe traseul care va fi urmărit de acest drum, se impune demararea uno r
proiecte de dezvoltare a unor unită ți turistice care să ofere turi știlor de tran zit servicii
specifice (restaurante, benzinării, spălătorii auto) dar, m ai ales, posibilitatea înnoptării în
județ.
Dezvoltarea turismului de tranzit, în Satu Mare, va urmăr i două planuri principale:
atragerea de noi turi ști de tranzit și dezvoltarea infr astructurii și serviciilor turistice oferite.
Mulți turi ști români care se îndreaptă spre destina ții din Europa și părăsesc țara prin
grani ța cu Ungaria, fie nu știu de exis tența vamei Petea , fie nu au suficiente i nforma ții despre
aceasta. Prin urmare, tr ec grani ța prin puncte de frontieră mai cunoscute datorită mediatizării
și a frecventării mai mari. De acea, pentru atragerea tranzitului prin jude țul Satu Mare se vor
demara campanii de informa re și mediatizare a vămilor d in județ și prezentare a avantaje lor
pe care acesta le prezintă fa ță de celelalte puncte vamale din țară.
Foarte importantă în alegerea unui anumit traseu de trecere a grani ței este starea
infrastructurii de comunica ții. De aceea, pentru dezvoltarea turi smului de tranzit, se impune
mode rnizarea infrastructurii rutiere de acces spre punctele vamale din jude ț.
Pentru a aduce beneficii agen ților economici locali, turi știi afla ți în tranzit trebuie
determina ți să înnopteze în jude ț. Pentru acesta, este nece sara modernizarea serviciilor
turistice oferite acestora. Oportunită țile de petrecere a timpului de ședere vor urmări activită ți
de divertisment cere sa determine rate de profit mari. Vor fi dezvoltate activ ități de genul
sporturilor de interior, foarte po pulare, de genul biliardului și bowling -ului și programe de
divertisment bazate pe valorificarea tradi țiilor și obiceiurilor sătmărene.
2.3.4. Turismul cultural și ecumenic
Grupul țintă al turismului cultur al și ecumenic din Satu Mare este compus din :
− elevii din jude țul Satu Mare și din jude țele apropiate;
− studen ții facultă ților de istorie;
− membri ai conf esiunilor religioase;

35
− credincio și din jude țul Satu Mare, dispu și să plece în pelerinaj cu ocazia
difer itelor sărbători religioase;
− străinii, în special din Ungaria, interesa ți de vizit area castelelor medievale
cu influen țe arhitecturale maghiare.
Județul Satu Mare de ține un patrimoniu istoric, cultural și religios care acoperă o
perioadă foarte mare de timp. Astfel, turistul intere sat de acest gen de obiective turistice,
poate vizita foste a șezări dacice, castele medievale, conace boiere ști, palate, bise rici care sunt
dovada evolu ției religioase a locuitorilor din zona, muzee de istorie, artă și etnogra fie,
localită ți care păstreaz ă încă nealterate t radițiile autohtone.
Pentru dezvo ltarea acestei forme de turism, se impune promovarea ofertelor turistice
bazate pe astfel de obiective, prin intermediul agen țiilor de turism locale și pe baza unor
partener iate cu agen ții din țară și din străinătate. În p lus, pentru valorificarea corespu nzătoare
a obiectivelor vizate, este necesară restaurarea sau conservare a acestora. La acestea se adaugă
amenajarea în scopuri turistice a căilor de acces și a împrejurimilor .
Circuitele turistice pe car e trebuie dezvoltat turismul cultural și religios au posibilită ți
numeroase de configurare. Se pot stabili trasee tematice, c are să vizeze un singur tip de
obiective sau acestea pot fi intercalate pentru a realiza un circuit câ t mai atractiv. Această
sarci nă revine, din nou, agențiilor de turism, care vor t rebui să -și construiască oferta în
funcție de cerin țele turi știlor. Pot ențialul turistic al jude țului Satu Mare poate fi valorificat
foarte bine de un circuit al castelelor și conacelor. Vor fi vizate, în principal, de ace st circuit,
castelul din Carei, c astelul (cetatea) din Ardud, castelele de la Pomi, Livada, Medie șu Auri t,
conacele din Hodod, Livada etc.
Circuitele religioase au variante diferite de configurare. Astfel, se pot viza doar
bisericile de lemn din jude ț, sau doar bisericile având anumit s til arhitectural. Mănăstirile pot
constitui, de asemenea, un circuit dis tinct.
Turiștilor pasionali de vestigii istorice li se poate oferi chiar un circuit al siturilor și
descoperirilor, arheologice. Cu ptoarele dacice de l a Medie șu Aurit sunt un obiectiv deosebit
de important pentru un asemenea circuit. Municipiul Satu Mare p oate fi tratat distinct din
acest punct de vedere. Centrul istoric al municipiului poate oferi unui tu rist multiple
posibilită ți de vizitare: catedrale , biserici, patrimoniul arhitectu ral, muzee etc.
2.3.5. Agroturismul
Persoanele vizate pentru acest tip de turism sunt:
− locuitori ai localită ților urbane din județul Satu Mare;

36
− turiști din țară, interes ați de aspectele tradi ționale ale satelor din țara
Oașului și Zona Codru;
− străini atrași de elementele satului românesc.
Agroturismul în jude țul Satu Mar e este, practic, inexistent dar poten țialul pe care îl
deține este foarte mare. Caracterul tradi țional al satelor este în pericol d atorită modului haot ic
de dezvoltare imobiliară, pe f ondul dezvoltării economice. În plus, tradi țiile și obiceiurile
specific e zonelor etnofolclorice din jude ț sunt în curs de degradare. De aceea, esen țială
pentru viitorul agr oturismului din jude ț este co nservarea patrimoniu lui folcloric tradi țional, în
scopul valorificării sale turistice.
Țara Oa șului este un cadru propice p entru dezvoltarea agroturismului. Pe lângă
tradițiile vestite, gastronomia deosebită, muzeele etnograf ice, satele tradi ționale, această zonă
are poten țial economic ce ar putea fi canal izat spre investi ții în turism.
Păstrători ai un or valori etno -culturale autentice, o șenii au reu șit să transmită din
genera ție în genera ție ceea ce are mai de pre ț un popor : limba, portul și datinile strămo șești.
Țara Oa șului a devenit celebră prin port ul popular, prin artă, muzică și dansul specific
oșenesc, care se desfă șoară privirilor în special cu ocazia unor evenimente deosebite: nun ți,
hore, șezători, sâmbre, lăutul torturilor și alte sărbători.
Portul o șenesc se distinge prin originalitate, colo rit și ornamenta ții. Nelipsite o șanului
sunt clo pul împodobit cu mărgele sau pene și strai ța ornamentată într -o policromie deosebită
cu motive geometrice sau vegetale. Pantal onii largi de vară sau cioarecii strâm ți și gubel e
negre sau albe purtate iarna se păstrează din vremea dacilor. Portul femeiesc e ste caracterizat
prin a ceeași prospe țime, vioiciune și originalitate: căma șa viu colorată este lucrată în
ornamente geometri ce sau florale, iar șortul înflorat, de obicei pe fond galben sau ro șu.
Deosebite sunt împletitura și cununa de mărgele purtate de mirese.
De 50 de ani e ste, an de an, obiceiul ca oierii din Țara Oa șului să se adune pe platoul
de la Sâmbra Oilor și să fac ă măsuri șul înainte ca oile împreună cu bacii să plece până spre
toamna în transh uman ță. Ac țiunea are loc la grani ța dintre jude țele Maramure ș și Satu Ma re,
în comuna Huta Certeze, în pasul Huta, la o altitudine de 580 m, și atrage, în fiecare an, în
mai, mii de localnici și curio și veni ți de pretutin deni.
Dezvoltarea economică a Zonei Codru nu este, însă, la fel de mare. În schim b,
relansarea economică se poate realiza pe baza turismului. De aceea, trebuie încurajate și
sprijinite proiectele turistice î n această zona, în sensul dezvoltării de baze t uristice, pensiuni
etc.

37
Costumul codrenesc este unic, mai ales prin pălăria înal tă de paie, cu boruri în guste,
și gacii largi și lungi de la costumele bărbăte ști, rezultat al unor vechi interferen țe romano –
maghiare. Acest tip de costum se poate întâlni, în Transilvania, pe o arie relati v largă, zona
etnografică a Țării Codrului acope rind Sălajul, o parte di n Bihor, o parte importantă din Satu
Mare și sud -vestul Maramure șului. Căma șa de la costumul bărbătes c de Codru este și ea
specială, având un croi vec hi, drept, cu tăietura la guler și cu mâneci drepte, acest model fiind
relativ mo dificat – scurtat până l a brâu și primind amploare prin încre țire la guler și la umeri.
Gacii – pantaloni albi, din cânepă de obicei, care sunt croi ți uneori și din 30 de metr i de
material, sunt încre țiți în talie și sus ținuți de chimirul lat. Specificul c ostumelor femeie ști:
șurțul de păr, în culori -închise, peste poalele lungi, năframă înnodată peste "corn" (peste
colțul din sp ate), zgărdu ța semicirculară, specifică acestei z one, și nu în ultimul rând batis ta,
albă sau cu o broderie florală discretă. Bat istele de Codru sunt mai mult decât simple accesorii
vestimentare – ele au schimbat și au legat vie ți unele de altele, pentru ca func ția lor de baza
este una premaritală, de d ar de logodnă.
Principalele axe de dezvoltare a agroturismului în Satu Mare sunt valorificarea
tradițiilor și obiceiurilor conservate foarte bine în țara Oa șului și în Zona Codru, valorificarea
ospitalită ții specifice sătmărenilor, valorificarea poten țialului gastronomic autohton și
valorificarea poten țialului turistic al satelor în c are încă se mai păstreaz ă stilurile de via ța
tradiționale.
Un punct forte al turismului din jude țul Satu Mare este existen ța pălincii și a
pălinciilor. Palinca este, cu sigu ranță, cel mai cunoscut element s pecific al jude țului. De
aceea, agroturismul tre buie să urmărească valor ificarea poten țialului atractiv al acestei băuturi
tradiționale prin asocierea ei cu gastronomia tradi țională sătmăreană ( șunculi ța și celelalte
prepar ate din porc, mămăligu ța cu brânz ă, bobgula șul etc).
Pentru dezvoltarea agroturi smului, dar și a celorla lte feluri de turism, aceste produse
alimentare originale trebuiesc înregistrate ca mărci proprii zone i și țării, altfel se pierde
atractivitatea dată de specificitatea acestora. Ne re ferim aici în special la palincă și șunculi ță,
dar lista poate continua.
Zona Beltiug este cunoscută pentru vinurile sale de calitate. Aici, agroturismul se
poate axa pe degu stări de vinuri, vizite la crame, vizitarea pivni țelor spectaculoase care se
găses c săpate în dealurile din împrejurimi.

38
2.3.6. Ecoturismul
Grupul țintă al ecoturismului este reprezentat de:
− tinerii din jude țul Satu Mare și din jude țele apropiate;
− străinii, atra și de zonele nepoluate și de cadrul natural oferite de resursele
natur ale ale jude țului.
Turismul ecologic în S atu Mare este caracterizat, î n special, de călătorii scurte, la
sfârșitul săptămânii. Stadiul actual de valorificare este insuficie nt. Sunt dezvoltate unită ți
turistice în zone cu poten țial, dar serviciile specific e acestui tip de turism nu sunt dezvoltate .
Poten țialul de dezvoltare a l ecoturismului în jude țul Satu Mare este considerabil. Rezerva țiile
naturale și celelalte resurse nat urale (Rezerva ția Naturală Tur, Pădurile de la No roieni,
Mujdeni, mun ții din Țara O așului etc.) de care dispune jude țul sunt cadrul propice pentru
organiz area drume țiilor, a zborurilor cu parapanta, a plimbărilor cu ATV -uri și a traseelor
parcurse pe bicic letă. Apele de suprafa ță, populate cu pe ște, prez intă un poten țial foarte mare
pentru pescuitul sportiv organizat. În plus, e xistă zone în care cre șterea cailor a venit o
tradiție, astfel încât se poate dezvolta turismul hipic. La Foieni există chiar un fe stival
ecvestru, Zilele Calului, eveniment recuno scut și sprijinit de Autoritatea H ipică Na țională,
care poate fi valorificat foarte bine în sensul dezvol tării turismului ecvestru.
Ecoturismul este o formă de turism foarte accesibilă și care vizează dezvo ltarea
turismului pe termen lung, de și poate aduc e beneficii semnificative într -o durată scurtă.
Ecoturismul este solu ția via bilă pentru dezvoltarea re țelei de pensiuni, moteluri, cabane și
chiar a hotelurilor din Satu Mare. Pentru aceasta, fiecare astfel de unitate turistică va trebui să
ofere, pe lângă cazare, activită ți de agrement e cologic. Organizarea acestora este foarte
accesibilă, deoarece implică costuri minime, bazându -se în special pe resursele naturale.
Județul Satu Mare oferă posibilită ți imp ortante pentru dezvoltarea turismului piscicol.
Lacurile populate cu pe ște pot fi v alorificate din acest punct de vedere. De asemenea, se pot
construi pes cării în preajma unită ților de cazare.
Activită țile nautice sunt o resursă importantă pentru dezvoltar ea turistică a jude țului.
Pentru aceasta, este ne cesară amenajarea râului Some ș în scopul practicării sporturilor și
competi țiilor nautice. De asemenea, d in acest punct de vedere, lacurile din jude ț trebuie
valorificate corespunzător. Se pot organiza plimb ări de agrement cu bărci și șalupe, se pot
practi ca sporturi nautice, cursuri de în ot etc. Turismul de agrement trebuie dezvo ltat prin
îmbinarea acestor f eluri de turism ecologic și prin valorificarea infrastructurii zonelor de
agrement. Acestea vor reprez enta baza pe care se va dezvolta o parte importan tă a activită ților

39
ecoturistice. D e aceea, este necesară modernizarea amenaj ărilor turistice din aceste z one de
agrement, modernizarea infrastructurii de acces și promovarea corespunzătoare a activită ților
ce pot fi oferite turi știlor.

40

CAPITOLUL 3. CAPACITATEA ȘI ACTIVITATEA DE CAZ ARE
TURISTICĂ DIN JUDE ȚUL SATU MARE

Servi ciile de bază ale turismului sunt reprezentate de cazare, alimenta ție, tratament și
sport. Acestea au un rol hotărâtor în deplasare a și sejurul turi știlor. Astfel, cazarea asigură
înnoptarea și odihna turi știlor pe o anumită perioadă de timp, în baza unor tarife determinate
care varia ză în func ție de confort și sezon.
Dezvoltarea și calitatea serviciului de cazare contribuie la atrag erea turi știlor și la
valorificarea poten țialului turistic natural și antropic. În cele ce urmează, vo m prezenta o
analiză a capacită ților și a activită ții de cazare turistică existente în județul Satu Mare .
Pentru analiză, vo m folosi următorii indicatori:
− Numărul structurilor de primire turistice cu fun cție de cazare turistică
− Capacitat ea de cazare turistică existentă ;
− Capacitatea de cazare turistică în funcțiune;
− Numărul sosirilor și a înnoptărilor;
− Indici de utilizare a capacită ții de funcțiune.
3.1. Analiza evolu ției și structurii capacită ților de cazare turistică
Turismul se poate dezvolta într -o zonă numai în condi țiile în care există suficiente
posibi lități pentru cazarea și odihna vizitatorilor. Indiferent de timpul și gradul de confort,
cazarea repr ezintă un element in dispensabil în asigurarea condi țiilor pentru un sejur
confort abil atât pentru turi știi care sosesc în sta țiuni, cât și pentru alte cat egorii de participan ți.
În general, cazarea are în structura sa (D. Firoiu, 2003) :
➢ Componenta comercială: hotel, restau rant;
➢ Sectorul non -comercial: re ședințe secundare, spa ții de cazare oferite de
sistemul educa țional, grupuri religioase.

41

Graficul 3.1. Evolu ția structu rilor de primire turistică cu func ție de cazare turistică, în
județul Satu Mare
Analizând evolu ția în timp a structurilor de primire turistică, observăm că aceasta se
înscrie pe un t rend general crescător, care porne ște de la 39 unită ți în 2000 (valoare c e
reprezintă minimul perioadei analizate) și ajunge la 68 de unit ăți în 201 8. Observăm că
maximul peri oadei s -a înregistra t în 2013 când pe suprafa ța jude țului Satu Mare existau 77
structuri de primire turistică.
Cele 68 de unită ți care func ționau în 201 8 erau distribuite spa țial în felul următor: 24
(adică 35,3%) se găseau în muni cipiul Satu Mare, 1 5 (22,1%) în Tă șnad, 6 în Carei (8,8% ), 5
în Negre ști-Oaș (7,4% ), câte 2 în comunele Vam a, Acâ ș și Botiz și câte una în Certeze,
Livada, Dorol ț, Homoroade , Medieșu Aurit, Moftin, Odoreu, Orașu Nou, Păule ști, Săuca,
Urziceni și Veti ș.
Din punct de vedere al tipu lui de structură de primire turistică situa ția este prezentată
în graficul 3.2. Baza de cazare din județul Sa tu Mare cuprinde formele clasice ( campinguri,
motel uri și hoteluri), dar și forme moderne ( pensiuni agroturistice, vile, hosteluri ). Se observă
că în jude țul Satu Mar e, în 2018, existau 17 hoteluri , reprezentând 25% din totalul unităților
de cazare , 13 moteluri (1 9%), 11 pensiuni agroturistice ( 16%), 10 vile turistice ( 15%), 8
pensiuni turistic e (12%), 4 hostel uri, 3 camping uri și 2 ansamblu ri de căs uțe turistice .
De remarcat este faptul că î n 201 8 la nivelul jude țului Satu Mare n u existau hanuri,
cabane turistice, popasuri turistice sau tabere de el evi și preșcolari .
Din cele 1 7 hoteluri, un număr de 9 (53%) se găsesc în municipiul Satu Mare, câte 2
în Carei, Negre ști-Oaș și Tășnad și câte unul în Dorol ț și Păule ști (comune înveci nate cu
municipiul Satu Mare ).
În ceea ce prive ște distribu ția pensiuni lor di n jude ț se observă că cele agroturistice, a șa
cum e ra de a șteptat se situează în mediu rural, în cele două regiuni e tnofolclorice deosebite
39 40 41 42576164 64 6469
64697477 75
62 616368
20304050607080
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

42
ale jude țului: Țara Oa șului ( 3 pensiuni agroturistice ) și Țara Codrului ( 3), în timmp ce
pensiunile turistice le reg ăsim în trei ora șe (Satu Mare, Negre ști-Oaș și Tășnad).

Graficul 3. 2. Situa ția pe tipuri de structuri de primir e turistică cu func ție de cazare , în anul
2018 , în județul Sat u Mare
În ceea ce poziția ocupată de jude țul Satu Mare în cadrul regiu nii No rd-Vest din punct
de vedere al structurilor de cazare existente , se observă că acesta se situeaz ă, începând cu
2017 pe ultimul loc , fiind depă șit de jude țele Sălaj și Bistri ța-Năsăud, jude țe ce și-au împăr țit
acest loc până în 2016. Regiune a este dominată de județele Cluj (motorul economic al
regiunii ), județul Bihor (județ aflat în plin progre s econ omic și recunoscut p entru sta țiunile
sale balneare (Băile Felix, B ăile 1 Mai dar și cele montane din zona mun ților Apuseni ),
clasamentul fiind completat de județul Maramure ș, județ recunoscut pentru atât pentru
frumuse țile sale naturale cât și pentru boga tul patrimoniu cultu ral istoric .

Graficul 3.3. Structurile de primire turistică cu func ție de cazare în jude țele din regiunea
Nord -Vest
17
413
10
32811
024681012141618
050100150200250300350
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018Bihor Bistrita-Nasaud Cluj
Maramures Satu Mare Salaj

43
În ceea ce pr ivește capacitatea de cazare turistică (tabelul 3.1. și graficul 3.3 ), se
observă că jude țul Satu Mare s e găse ște pe penulti mul loc în regiunea Nord -Vest, regiune ce
este dominată de jude țul Bihor , clasamentul fiind completat de jude țele Cluj și Maramure ș.

Graficul 3. 4. Capacită ții de cazare în jude țele din regiunea Nord -Vest
Tabelul 3.1.
Evolu ția cap acită ții de cazare t uristică în județele din regiunea Nord -Vest
Anul Bihor Bistri ța-
Năsăud Cluj Maramure ș Satu Mare Sălaj
2000 10472 2883 5792 3398 2028 974
2001 10442 2570 5905 3077 2028 1175
2002 10422 2767 5325 3117 1902 1028
2003 10475 2752 4606 3293 2175 1019
2004 10591 2915 5095 2697 2234 1044
2005 10455 2660 6669 2873 2304 1058
2006 10552 2705 6866 3363 2406 924
2007 10126 2730 7070 3635 2415 829
2008 9984 2728 6598 3995 2425 754
2009 9746 2689 7352 4207 2629 1263
2010 9152 2626 6960 4368 1616 1381
2011 9718 2752 7760 4629 2091 1509
2012 10284 3101 8925 4730 1961 1686
0200040006000800010000120001400016000
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018Bihor Bistrita-Nasaud Cluj
Maramures Satu Mare Salaj

44
2013 10071 3105 8215 4805 2110 1723
2014 10421 2769 7611 4636 1961 1593
2015 11690 2609 8436 5614 2151 1710
2016 12283 2667 8450 6451 2074 1923
2017 12848 3410 10805 7157 1654 1918
2018 14203 3364 11830 7223 2379 1898
Valoarea
medie 10.733 2.832 7.383 4.383 2.134 1.337

Analizând comparativ evolu ția, în jude țul Satu M are, a capacită ții de cazare turistică
cu cea a numărului structurilor de primire turistică , se observ ă că în timp ce prim ul indicator
înregistrează un oarec are trend constant cel de -al doilea cre ște. Această diferen ță este
explicată prin optimizarea număr ului d e camere pe unitate, optimizare ce are rolul de a cre ște
rentabilitatea acestora.
Raportat la va lorile înregistr ate pe întreaga regiune de dezvolta re Nord -Vest, se
constată că ponderea capacită ților de cazare din jude țul Satu Mare a cunoscut un trend
oscil ant, cu un minim de 4,38% înregistrat în 201 7 și un maxim de 9,43% în 2009 (vezi
graficul 3. 5).

Graficul 3. 5. Ponderea c apacită ții de cazare din județul Satu Mare în totalul reg iunii Nord –
Vest
Conform datelor din tabelul 3.1., la nivelul jude țului Satu M are, în 201 8, capacitatea
de cazare turistică era de 2.379 locuri, cu 245 mai mult decât media perioadei analiz ate.
7.94% 8.05%
7.74%8.94%9.09%
8.86%8.97%
9.01%9.16%9.43%
6.19%7.35%
6.39%7.03%
6.76% 6.68%
6.13%
4.38%5.82%
4.00%5.00%6.00%7.00%8.00%9.00%10.00%
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

45
Pentru a face o analiză mai completă a evolu ției capacită ților de cazare turistică din
județul Satu Mare vom trata aceste date ca o serie cronologică, și vom calcula în cele ce
urmează indicator ii specifici ace stor serii (V. Lazăr, 2010) . Pentru înce put vom reaminti care
sunt ace ști indicatori și modul în care ei se calculează.
Modificarea absolută (creșterea sau descre șterea absolută) exprimă cu câte unită ți de
măsură s -a modificat valoarea individuală dintr -o perioadă fa ță de o perioadă bază de
comp arație (fixă sau mobilă). Prin urmare, se calcule ază:
1 1/ yyi i−=

1 1/ − −−=i i ii yy
Indicii de cre ștere/scădere cu bază în lan ț (fixă), obținuți conform rela ției
𝐼𝑖/𝑖−1=𝑦𝑖
𝑦𝑖−1∙100% , 𝐼𝑖/1=𝑦𝑖
𝑦1∙100%
Ritmul de c reștere/scădere cu bază în lan ț (fixă), calculat pe baza formulei :
𝑅𝑖/𝑖−1=𝑦𝑖−𝑦𝑖−1
𝑦𝑖−1∙100 =𝐼𝑖/𝑖−1−1, 𝑅𝑖/1=𝑦𝑖−𝑦1
𝑦1∙100
Indicatorii medii calcula ți prin mărimi absolute sau relative (V. Lazăr, 2010 ) au fos t
calcula ți cu ajutorul formulelor de mai jos:
Nivelul mediu al locurilor de cazare existente în județul Satu Mare, în perioada 2000 –
2018:
𝑦̅=∑𝑦𝑖
𝑛≅2134
Sporul mediu reprezintă media aritmetică a creșterilor absolute de la o perioadă la alta
(cu bază în l anț), în succesiunea lor de -a lungul interva lului de timp analizat 20 00-2018.
∆̅=∑ ∆𝑖/𝑖−1𝑛
𝑖=2
𝑛−1=𝑦𝑛−𝑦1
𝑛−1=2379 −2028
18≅19.5

Indicele mediu de dinamică (𝐼̅) este destinat să redea propor ția medie a evolu ției pe
baza indicilo r cu baza în lanț. În vederea obținerii acestui indice se recomandă m edia
geometrică:
𝐼̅= √∏ 𝐼𝑖/𝑖−1𝑛
𝑖=2𝑛−1
∙100% = √𝑦𝑛
𝑦1𝑛−1∙100% =100 ,89%
Ritmul mediu (𝑅̅) este indicele cel mai folosit în analizele de d inamică:
𝑅̅=𝐼̅−100% =0,89%

46
Tabelul 3.2.
Indicatorii absolu ți, relativi și medii ai capacit ății de cazare existentă în județul Satu Mare , în
perioada 2000 -2018

Anii Indicatori absolu ți
(locuri) Indicatori relativi (%) Indicatori medii
De nivel Modificări
absolute Indicele
dinamicii Ritmul de cre ștere Calcula ți prin
valori
absolute Calcula ți
prin valori
Relative
(yi)
1/i
1/−ii
1/iI
1/−iiI
1/iR
1/−iiR
y

I
R
2000 2028 0 – 100.0 0 – 0.00 –
2134
19,5
100,89%
0,89% 2001 2028 0 0 100.00 100.00 0.00 0.00
2002 1902 -126 -126 93.79 93.79 -6.21 -6.21
2003 2175 147 273 107.25 114.35 7.25 14.35
2004 2234 206 59 110.16 102.71 10.16 2.71
2005 2304 276 70 113.61 103.13 13.61 3.13
2006 2406 378 102 118.64 104.43 18.64 4.43
2007 2415 387 9 119.08 100.37 19.08 0.37
2008 2425 397 10 119.58 100.41 19.58 0.41
2009 2629 601 204 129.64 108.41 29.64 8.41
2010 1616 -412 -1013 79.68 61.47 -20.32 -38.53
2011 2091 63 475 103.11 129.39 3.11 29.39
2012 1961 -67 -130 96.70 93.78 -3.30 -6.22
2013 2110 82 149 104.04 107.60 4.04 7.60
2014 1961 -67 -149 96.70 92.94 -3.30 -7.06
2015 2151 123 190 106.07 109.69 6.07 9.69
2016 2074 46 -77 102.27 96.42 2.27 -3.58
2017 1654 -374 -420 81.56 79.75 -18.44 -20.25
2018 2379 351 725 117.31 143.83 17.31 43.83

47

Graficul 3. 6. Dina mica capacită ții de cazare existente în județul Satu Mare , comparativ cu
media peri oadei analizate

În urma analizei făcute, precum și a rezultatelor obținute, se observă următoarele:
− Pe ansamblu, capacitatea de cazare existent ă în județul Satu Mare a crescut de 0, 89
ori, cu un spor mediu pozitiv egal cu aproximativ 20 locuri cazare/an, ajungând de
la 2.028 în 2000 la 2379 în 201 8;
− Pe ani, capacitatea de ca zare a avut o evolu ție oscilantă: în anul 200 1 față de 200 0 a
stagnat, în 200 2 față de 200 1, capacitat ea de cazare a scăzut, acest lucru datorându –
se în primul rând intrării într -un pro ces de moderniz are a unor structuri de primire .
Ca urmare a investi țiilor din domeniul hotelier , a urmat apoi o perioadă
caracterizată printr -un trend ascendent până în 2009 , an ce reprezintă vârful
perioadei a nalizate (2629) . Criza economică și-a făcut pe deplin sim țită prezen ța în
2010, an care a marcat un recul puternic di n punc t de vedere al capacită ții de
cazare, înregistrându -se un minim de doar 1616 cap acită ți de cazar e, adică cu mai
puțin de 1.013 locuri fa ță de anul anterior . Ultimi ani se caracter izează prin evolu ții
oscilante, ajungând în 201 8 să existe 2379 locuri de caz are cu 351 mai mult decât la
începutul perioadei analizate;
− Așa cum se observă și în graficul 3.6, în perioada 2003 – 2008 se înregistrează
valori peste medie, în timp ce primii trei ani și perioada 2010 -2017 sunt
caracteriza ți de valori sub media pe rioadei. Îmbucurător es te faptul că în 2018 s -a
înregistrat o cre ștere semnificativă fa ță de anul ante rior (+725 locuri – cea mai mare
creștere de la un an la altul ) ajungându -se din no u peste valoare medie.
20282028
19022175223423042406 241524252629
1616209119612110
19612151
2074
16542379
2134
15001700190021002300250027002900
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
capacitate cazare
nivelul mediu

48

Figura 3. 7. Evolu ția modificărilor absolute cu bază în lan ț
Creșterea spectaculoasă înregistrată în 2018 , față de 2017 este ex plicată pe de o parte
de deschiderea a 5 noi unită ți de cazare din care amintim Hotel Dome Satu Mare **** (34
locuri cazare ), Hotel Poezia Negre ști-Oaș **** ( 46 locuri cazare ) dar și de reamenajarea sau
extinderea unor unită ți deja existente.
Din punct de vedere al tipului de s tructură se observă că la nivelul jude țului Satu
Mare, în anul 201 8, cele ma i multe locuri de cazare se găsesc î n hoteluri 4 4,39%, urmat de
moteluri, un de exist ă 472 locuri, echivalentul a 19,84%, vile 9,37% și pensiuni agroturistice și
turistice care însu mează 1 6,6% (8, 87%, respectiv 7, 73%). De remarcat este faptul că numărul
locurilor în pensiunile agroturistice a crescut si mțitor în ultimii ani, astfel d acă în 2001
acestea ofereau doar 5 locuri de cazare, în 2011 54 locuri de cazare, în 201 8 numărul locu rilor
a crescut până la 211.

Graficul 3. 8. Situa ția locurilor de cazare existent e pe tipuri de structuri de primir e turistică,
în județul Satu Mare
0-12627359 70 102910204
-1013475
-130149
-149190
-77
-420725
-1200-1000-800-600-400-20002004006008001000
1056
116472
223
7839184 211
020040060080010001200

49
Din punc t de vedere teritorial, se obse rvă că, în anul 201 8, capacitatea de cazare a
județului Satu Mare este concentrată cu precădere în mediul urban, unde sunt peste 80 % din
locurile de cazare (vezi graficul 3. 9). Așa cum era de a șteptat, cele mai mul te locuri d e cazare
se găsesc în municip iul Satu Mare ( 1006 locuri, adică 4 2% din totalul jude țului), urmat de
orașul Tă șnad ( 20,85%), orașul Negre ști-Oaș (8,24%) și municipiul Carei (7,4%).
De remarcat este poziția municipiului Carei, care se găse ște abia pe locul 4, la mare
distan ță de locurile frunta șe, de și este al doilea ora ș ca mărime din jude ț, și aici se găsesc cel
puțin trei obiective turistice importante: castelul Karoly cu parcul dendrologic care îl
înconjo ară, Statuia osta șului necunoscut și nu în u ltimul rând ștrandul termal , existând de
asemenea și oportunitatea dezvoltării turismului de afaceri, deoarece în municipiu există
firme importante cum ar fi Contitech și Ardealul .

Graficul 3. 9. Situația locurilor de cazare existente , în 2018, în localită țile județului Satu
Mare
În finalul acestui paragraf vo m face o scurtă analiză a capacit ății de cazare turistica în
func țiune, indicator ce reprezint ă numărul de locuri de cazare puse la dispozi ția turiștilor de
către toate unită țile de cazare turis tică, ținând u-se cont de numărul de zile c ât timp sunt
deschise aceste unită ți în perioada luată în considera re.
Unitatea de măsură este exprimată în locuri-zile, fiind e xcluse locurile din camerele
sau unită țile închise temporar pentru repara ții, din lips a de turiști, sau din alte motive.

1006
176
46196496
69361080
12 16 14 1043 421439 40 34
020040060080010001200

50

Graficul 3. 10. Dinamica capacită ții de cazare turistică în func țiune, în județul Satu Mare ,
comparativ cu media perioadei analizate

Analizând evoluția capacită ții de cazare în funcțiune în perioada 200 1-2018 în jude țul
Satu Mare, observăm c ă aceasta se situează pe un trend ascendent, crescând de la 303789
locuri-zile, în 2011 la 784099 locuri-zile în 2018, aceasta fiind de altfel valoarea maxim ă a
perioadei analizate , minimul de 289437 fiind înregis trat în 2002 .
Într-un cl asament na țional, jude țul Satu Mare ocupă locul 29 din punct de vedere al
capacită ții de cazare în func țiune, clasament dominat în mod firesc de ju dețele Constan ța,
Brașov și muni cipiul Bucure ști. De remarcat este și faptul că jude țul Satu Mare se gă sește sub
4 din jude țele din regiunea Nord -Vest, Sălajul fiind singurul jude ț din regiune ce se găsește
sub Satu Mare.
Tabelul 3. 3.
Clasamentul jude țelor în func ție de capacitatea de cazare în func țiune, în anul 2018
Locul Jude țul Capacitatea de cazare turist ica in func țiune (locuri -zile)
1 Constanta 10376230
2 Brașov 10046470
3 Municipiul Bucure ști 7813125
……………………………………………………………………………………………………
6 Cluj 3583591
7 Bihor 3546728
……………………………………………………………………………………………………
13 Maramure ș 2446276
……………………………………………………………………………………………………
28 Bistri ța-Năsăud 885116
29 Satu Mare 784099
……………………………………………………………………………………………………
34 Sălaj 634066
……………………………………………………………………………………………………
40 Giurgiu 288322
41 Călăra și 278635
42 Teleorman 214211
303789315537367839410795585535683541719116784099
536007
1500101500201500301500401500501500601500701500801500901500
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
capacitate cazare în funcțiune
nivelul mediu

51
Din punct d e vede re al tipului de structură se observă că la nivelul jude țului Satu
Mare, în anul 201 8, situa ția este identică cu cea din cazul capacită ții de cazare existente . Cele
mai multe locu ri de cazare se găsesc î n hoteluri 4 8,94%, urmat de moteluri, 19,98%, vile
8,96% și pensiuni agroturistice și turistice care însumează 1 3,24% (7,25%, respectiv 5,99%).

Graficul 3. 11. Situa ția locurilor de cazare în func țiune pe tipuri de structuri de primir e
turistică, în județul Satu Mare
3.2. Analiza circula ției turis tice
Scopul acestui paragraf este acela de a studia d imensiunea fenomenului turistic în
județul Satu M are cu ajutor ul următorilor indicatori:
➢ Numărul turi știlor;
➢ Numărul înnoptărilor (z ile-turist);
➢ Durata medie a sejurului
➢ Indicele de utilizare a capacită ții de funcțiune.
Menționăm faptul că aceste date, care fac referire la circ ulația turistică, au ca baz ă
doar sosiri le acelor turi ști care sunt caza ți, pentru cel pu țin o noapte, în stru cturile de cazare
existente în jude ț, pentru celelalte categorii de tur iști, care s unt caza ți în proprietă ți private,
care vin în vizită sau la cu mpărături sau cei care vin în locurile d e agrement dar nu se cazează,
nu există statistici oficiale.

383774
45210156627
70248
19652475846995 56835
050000100000150000200000250000300000350000400000450000

52
Tabelu l 3.4.
Dinamica numărului de turi ști sosi ți în județul Satu Mare , în pe rioada 2000 -2018

În perioada analizată, numărul turiștilor caza ți în județul Satu Mare a crescut în mod
continuu cu trei excep ții:
– 2006 fa ță de 2005, perioadă când a scăzut de la 64,3 mii turiști caza ți la 63,0 mii
turiști caza ți, urmând ca în anul următor să aibă loc o explozie , numărul de turi ști
crescând la 92,7 mii . Ace astă explozie se datorează atât integrării României în
Uniunea Europeană cât și a unor politici de marketing bine stabilite ;

Anii Indicatori absolu ți
(persoane) Indicatori relativi (%) Indicatori medii
De
nivel Modifică ri
absolute Indicele
dinamicii Ritmul de
creștere Calcula ți
prin
valori
absolute Calcula ți
prin
valori
relative
(
iy)
1/i
1/−ii
1/iI
1/−iiI
1/iR
1/−iiR
y

I
R
2000 42341 0 – 100.00 – 0.00 –
78754
3288
104,98%
4,98% 2001 44946 2605 2605 106.15 106.15 6.15 6.15
2002 48339 5998 3393 114.17 107.55 14.17 7.55
2003 50575 8234 2236 119.45 104.63 19.45 4.63
2004 61353 19012 10778 144.90 121.31 44.90 21.31
2005 64331 21990 2978 151.94 104.85 51.94 4.85
2006 63131 20790 -1200 149.10 98.13 49.10 -1.87
2007 92681 50340 29550 218.89 146.81 118.89 46.81
2008 96912 54571 4231 228.88 104.57 128.8 8 4.57
2009 98808 56467 1896 233.36 101.96 133.36 1.96
2010 96561 54220 -2247 228.06 97.73 128.06 -2.27
2011 90454 48113 -6107 213.63 93.68 113.63 -6.32
2012 76938 34597 -13516 181.71 85.06 81.71 -14.94
2013 93911 51570 16973 221.8 0 122.06 121.80 22.06
2014 95435 53094 1524 225.40 101.62 125.40 1.62
2015 94908 52567 -527 224.15 99.45 124.15 -0.55
2016 85435 43094 -9473 201.78 90.02 101.78 -9.98
2017 97750 55409 12315 230.86 114.41 130.86 14.41
2018 101518 59177 3768 239.76 103.85 139.76 3.85

53
– a doua perioadă de scădere a fost ceva mai lungă, între 2010 și 2012, ani în care s -a
făcut sim țită prezen ța crizei economice, numărul turi știlor scă zând în 2010 cu peste
2.280 fa ță de anul anterior, în 2011 cu încă 6,1 mii fa ță de 2010 și cu peste 13,5 mii
în 2012 comparativ cu 2013;
– a treia perioadă este 2015 -2016, ani în care s -au înregistrat modificări negati ve de
527, respectiv 9473 turi ști față de anul anterior.
Se observă că începând cu anul 2013 se înreg istrează un revi riment al activită ții
turistice , numărul sosirilor turi știlor î n unitățile de cazare crescând cu aproape 17 mii, acest
trend crescător păs trându -se și în 2014 an în care au venit cu 1.524 mai mul ți turi ști
comparativ cu anul anterior . Acest e cre șteri se da torează în primul rând investi țiilor în
infrastructura turistică. A stfel în această perioadă s -a deschis la Satu Mare singurul aquaparc
din zonă – Aquastar, s -au modernizat ștrandurile din Satu Mare, Tă șnad și Carei, s-a redeschis
castelul Karoly din Carei , hotelul „Valea Măriei” și-a extins atât capacitatea de cazare și a
inaugurat piscinele în aer liber și aceste exemple pot continua;
În anul 2018 s-a atins un maxim istoric pentru perioada post -revolu ție, înregistrându –
se 101.518 turiști în unită țile de cazare .
Pe întreaga perioadă an alizată s -a înregistrat un număr me diu d e 78754 turiști/an, un
spor mediu pozitiv de 3 288 turiști și o rată de c reștere medie de 4,98%.

Graficul 3. 12. Dinamica numărului de turi ști în județul Satu Mar e, com parativ cu valoa rea
medie

Analizând evolu ția nu mărului de sosiri în func ție de tip urile de turi ști (români și
străini) observăm că turiștii cazați în jud ețul Sat u Mare sunt într -o propor ție covâr șitoare
42,3414494648339505756135364331
6313192681 9691298808
96561
90454
7693893911 95435
94908
8543597750101518
78754
30,50040,50050,50060,50070,50080,50090,500100,500110,500
număr turiști
valoarea medie

54
turiști români, ace știa având o pondere de aproape 8 9% pe întreaga perioadă analizată 2006 –
2018. Cele mai mari diferen țe s-au înregistr at în 2012, an în care ponderea turi știlor st răini a
fost de doar 4,19% și în 2 013 de doar 4,91% (vezi graficul 3.1 3).
O situa ție ceva mai bună s -a înregistrat în perioada 2 014-2018 când în medie,
ponderea turi știlor străini a fost de peste 14%, cu un ma xim de 18,67% în 2016.

Graficul 3. 13. Sosirile de turi ști în județul Satu Mare , în funcție de tipul acestora (români și
străini)

Din punct de v edere al indicatorilor regi unii Nord -Vest, se observă că , începând cu
anul 2007, ponderea turi știlor înregistr ați în județul Satu Mare a depă șit ponderea capacită ții
de cazare a ju dețului Satu Mare .

Graficul 3. 14. Ponderea numărului de turi ști din jude țul Satu Mare în totalul regiunii Nord –
Vest, comparativ cu ponderea capacită ților de cazare
51928794868524189992 8904385160
7371589296
8432181020
694848310890007
1120313195 116718816 751852943223 4615111141388815951 1464211511
0100002000030000400005000060000700008000090000100000
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
turiști români
turiști străini
7.57%7.54%7.68%7.94%8.79%8.77%8.09%10.42%10.67%13.49% 13.74%
11.31%
9.02%10.44%
9.81%
8.32%
6.49%6.18%5.90%
4.00%6.00%8.00%10.00%12.00%14.00%16.00%
ponderea turiștilor
ponderea structurilor de cazare

55
În ceea ce pri vește op țiunile de cazare ale turi știlor sosiți, în 201 8, în jude țul Satu
Mare, se observă că majoritatea acestora, 49,12 %, preferă hotelul, fiind urma ți de cei care
preferă m otelurile (1 8,84%) și pensiunile agroturistice (10,92%), la po lul opus situându -se
căsuțele turistice ( 0,53%) și campingurile ( 0,89%).
De remarcat este și faptul că turi știi străini care s -au cazat în jude țul Satu Mar e preferă
în propor ție de 7 7,46% să se cazeze în hoteluri, 1 3,56% în mote luri și 7,68% în vilele
turistice, în ti mp ce do ar 45,5% din turi știi români s -au cazat la hotel, 19,52 % în moteluri și
12,16% în pensiuni agroturistice , de unde se desprinde concluzia că turi știi străi ni preferă cu
precă dere unită țile de cazare care le oferă un grad de c onfort mai ridicat , în timp ce turiștii
români, constrân și fiind și de nivelul scăzut al veniturilor, optează pentru unită țile de cazare
mai ieftin .
Tabelul 3. 5.
Categorii de turi ști caza ți în jude țul Satu Mare, în 201 8, în func ție de tipul de structură
turistică
Tipul de structur ă tur istică Total turi ști Turi ști români Turi ști străini
Hoteluri 49,12% 45,50% 77,46%
Hosteluri 3,62% 4,08% 0,00%
Moteluri 18,84% 19,52% 13,56%
Vile turistice 10,67% 11,05% 7,68%
Campinguri 0,89% 1,00% 0,00%
Căsu țe turistice 0,53% 0,60% 0,00%
Pensiuni t uristice 5,42% 6,10% 0,10%
Pensiuni agroturistice 10,92% 12,16% 1,20%

Graficul 3. 15. Ponderea numărului de turi ști din jude țul Satu Mare cazați în pensiuni
agroturistic e
De notat este faptul că ponderea turi știlor caza ți în pensiuni le agroturistice este de
10,92% cu 9,68% mai mult decât în 20 01, dar considerăm că în condițiile unei mai bune
1.24%1.57%
1.36%3.06%4.61%9.51%11.96%
9.80%
9.63%
5.92%
3.87%5.15%6.85%7.28%8.11%
7.23%11.02% 10.92%
0.00%2.00%4.00%6.00%8.00%10.00%12.00%14.00%
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
ponderea turiștilor cazați în pensiuni agroturistice

56
prom ovări a zonei Oa șului și a Codrului și a unei oferte mai diversificate din p artea
jucătorilor de pe această pia ță, numărul turi știlor caza ți în aceste structur i poate să crească
considerabil . Cu eforturi sus ținute poate chiar să depășească nivelul anilor 2006 -2007 când
ponderea turi știlor caza ți în pensiuni le agroturistice din județul Satu Mare a fo st situată în
jurul valorii de 12% din numărul total de turi ști.
Analizând sosirile turi știlor în localit ățile jude țului, în 201 8, se c onstată că majoritatea
acestora s -au caz at în municipiul Satu Mare ( 49%), urmat de ora șul Tă șnad 15% și, la mare
distan ță de municipiul Carei cu 7% și localitatea Vetiș (6%), localitate ce a devansat ora șe
precum Negre ști-Oaș (4,35%) și Livada (1, 47%).
Se mai observă că majoritatea turi știlor care s -au cazat în municipiul Satu Mare,
65,13 %, au preferat ho telul ca structură de cazare, urmat la mare distan ță de vilele turistice
(16,36%), fapt explicat că aici predomină turi smul de afaceri și nu cel de a greme nt. Aceia și
situa ție se întâlne ște și în Negre ști-Oaș, unde turi știi s-au cazat cu preponderen ță în ho teluri
(62,15 %) și 26,8% în pensiuni turistice, aceștia din urmă fiind probabil tur iști veni ți să
descopere frumu sețile Țării Oa șului, dar și în orașul Tă șnad unde 45% dintre turi ști s-au cazat
în hoteluri , 34% în moteluri, și 12% în pensiuni turistice , în acest ora ș fiind prepondere nt
turismul balneo și de relaxare.
De rema rcat este și faptul că ce le ma i căutate pensiuni agroturistice sunt ce le din Veti ș
(5830 turiști, 52,58%) această c omună fiind foarte ap roape de municipiul Satu Mare , Acâș
(9,39% ), comu nă vizitată pentru ștrandurile termale din Ac âș și Mihăieni, Homoroade
(8,24%), vizitată pentru frumuse țea Țării Codrului, Medie șu Aurit ( 7,32% ), comună î n care se
găsesc nenumărate atrac ții turistice (Cup toarele dacice de la Medie șu Aurit, pălin cia Zetea,
castelul Lonyai, etc.) și nu în ultimul rând din frumoasa Țară a Oa șului, Certeze (6,63%).

Graficul 3. 16. Turiștii caza ți, în 2018, în structurile de cazar e din localită țile jude țului Satu Mare
49283
7454
1496441815081
104132637352959914 812 331 11273388440 1456 14905830
0100002000030000400005000060000

57
Într-un trend asemănător celui î ntâlnit în cazul numărulu i de turi ști cazați în jude țul
Satu Mare, se încadrează și evolu ția numărul ui de în noptări, număr care a crescut în perioada
analizată cu 56%, ajungând de la 84511 de înnoptări în 200 0 la 132003 înnoptări în 20 18.
Totu și valoarea înregistrată în 201 8 se găsește sub maximul perioadei analizate, atins în anul
2010, cu 30.395 înnoptări (-18,72%).

Graficul 3.17. Dinamica înnoptărilor în județul Satu Mare

Graficul 3. 18. Dinami ca înnoptărilor în jude țele din regiunea Nord -Vest

84,51188,698
82,53485,38197,019102,609 105,550151,433158,489160,714162,398
150,721
130,447161,216
157,195156,074
127,639
128,618132,003
51,50071,50091,500111,500131,500151,500171,500
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
02000004000006000008000001000000120000014000001600000
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018Bihor Bistrita-Nasaud Cluj Maramures Satu Mare Salaj

58
Analizând înnoptările în locali tățile jude țului, în 201 8, se c onstată că , așa cum era de
așteptat, majoritatea ace stora s -au înregistrat în municipiul Satu Mare ( 48%), urmat de ora șul
Tășnad 16% și, la mare distan ță de municipiul Carei cu 8%. Din punct de vedere al tipurilor
de structur i de cazare 52,39% din înnoptări s -au înregistrat în hoteluri, 18,7% în moteluri,
9,99% în vile și 9,37% în pensiunile agroturistice, restul structurilor deținând ponderi sub 5%.
În cele ce urmează vom determina durata medie a sejurului în județul Satu Mar e,
indicator ce se calculează după formula:
S = număr înnop tări / număr turi ști.
Astfel s e obțin următoarele date:
Tabel nr. 3. 6.
Durata medie a sejurului în județul Satu Mare
ANUL Sosiri Înnoptăr i S (durata medie a sejurului)
0 1 2 3=2/1
2000 42341 84511 2.00
2001 44946 88698 1.97
2002 48339 82534 1.71
2003 50575 85381 1.69
2004 61353 97019 1.58
2005 64331 102609 1.60
2006 63131 105550 1.67
2007 92681 151433 1.63
2008 96912 158489 1.64
2009 98808 160714 1.63
2010 96561 162398 1.68
2011 90454 150721 1.67
2012 76938 130447 1.70
2013 93911 161216 1.72
2014 95435 157195 1.65
2015 94908 156074 1.64
2016 85435 127639 1.49
2017 97750 128618 1.32
2018 101518 132003 1.30

59
În perioada an alizată, durata medie a sejurului în jude țul Satu Mare a avu t o evolu ție
oscilantă. În cepând cu anul 2000 a avut un trend descrescător, de la 2 ,00 până la 1,58 în 2004,
urmând după aceia un trend crescător până la 1,67 zile în 2006, pentru ca în anii următ ori să
se situeze în jurul valorii de 1,65 . Începând cu anul 2013 , durata medie a sejurului este într -o
scădere continu ă, ajungând în 2018 la d oar 1,3 zile. De altfel, d urata medie a se jurului este
mică, aproximati v 1,65=2 zile. Acest lucru confirmă faptul că în general în jude țul Satu Mare
este practicat tur ismul de week -end, de afaceri și de tranzit .

Graficul 3.19. Durata m edie a sejurului în județul Satu Mare

Situa ția indicilor de utilizare a capacită ții de fu ncțiune este prezentată în tabelul 3. 7.
Menționăm faptul că indicele de utilizare a capacită ții de fun cțiune l -am calculat pri n
raportarea numărului de înnoptări real izate, la capacitat ea de cazare turistica în func țiune, din
perioada respectivă.
În urma analizei făcute, precum și a rezultatelor ob ținute, se observă tendin ța de
scădere continuă până în an ul 200 6, a indicelui de utilizare a capacită ții de func țiune, du pă
care urmează o p erioadă de cre ștere accentuată până în 2008, urmând ca în ultimii ani, să
aibă loc o scădere a indicelui ajungându -se în 201 8 la valoare d e 16,83%, valoare c e se
situeaz ă sub valoare înregistrată în 200 1, fapt ceea ce a condus la un ritm mediu de cre ștere
negativ. Este de remarcat faptul că în perioada 2007 – 2011 , indicele de utilizare a capacită ții
de func țiune în j udețul Satu M are a depă șit indicele pe regi unea Nord -Vest (vezi Graficul
3.15).
2.001.97
1.71 1.69
1.58 1.601.67
1.631.64
1.631.68
1.671.70
1.72
1.651.64
1.49
1.321.30
1.001.201.401.601.802.002.20
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Durata medie a sejurului

60
Tabelul 3. 7.
Dinamica indicilor de utilizare a capacită ții de func țiune în jude țul Satu Mare, în perioada
2000 -2018

Graficul 3.20. Dinamica indicelui de utilizare a capacit ății de funcțiune în jude țul Satu Mare
comparat iv cu regiunea Nord -Vest
15.00%20.00%25.00%30.00%35.00%40.00%
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Satu Mare
NV

Anii Indicat ori absolu ți
(%) Indicatori relativi Indicatori medii
De
nivel Modificări
absolute Indicele
dinamic ii Ritmul de
creștere Calculați
prin valori
absolute Calcula ți prin
valori
relati ve
(
iy)
1/i
1/−ii
1/iI
1/−iiI
1/iR
1/−iiR
y

I
R
2001 29.20 0.00 – 100.00 – 0.00 –
25,71%
-0,73%
96,81%
-3,19% 2002 28.52 -0.68 -0.68 97.66 97.66 -2.34 -2.34
2003 27.06 -2.14 -1.46 92.68 94.89 -7.32 -5.11
2004 26.38 -2.82 -0.68 90.34 97.47 -9.66 -2.53
2005 24.98 -4.22 -1.40 85.55 94.70 -14.45 -5.30
2006 25.06 -4.14 0.08 85.82 100.31 -14.18 0.31
2007 35.60 6.40 10.54 121.93 142.08 21.93 42.08
2008 36.78 7.58 1.18 125.98 103.32 25.98 3.32
2009 33.60 4.40 -3.18 115.08 91.35 15.08 -8.65
2010 34.59 5.39 0.99 118.47 102.95 18.47 2.95
2011 25.74 -3.46 -8.85 88.16 74.42 -11.84 -25.58
2012 19.08 -10.11 -6.66 65.36 74.14 -34.64 -25.86
2013 22.26 -6.94 3.17 76.24 116.64 -23.76 16.64
2014 22.05 -7.14 -0.21 75.53 99.08 -24.47 -0.92
2015 20.64 -8.56 -1.42 70.69 93.58 -29.31 -6.42
2016 17.75 -11.45 -2.89 60.79 86.00 -39.21 -14.00
2017 16.71 -12.49 -1.04 57.22 94.13 -42.78 -5.87
2018 16.83 -12.36 0.13 57.66 100.76 -42.34 0.76

61
3.3. Analiza sezonalită ții
În continuare vom determina indicele de sezonalitate, al numărulu i de tur iști caza ți în
structurile de primire turistică, din județul Satu Mare . Deoarece graficul 3. 21 sugerează
existen ța unei s erii sta ționare caracterizată prin componenta sezonieră și componente
aleatoare , vom folosi în cele ce urmează metoda mediilor aritmeti ce.
Tabel 3. 8
Distribu ția numărului de turi ști caza ți în structurile de primire t uristică
din județul Satu Mare, pe luni, în perioada 2010 -2018
Luna/Anu
l 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 TOTAL Mediile
lunare
Ianuarie 5716 7499 5325 5547 4698 7240 6913 6843 6448 56229 6248
Februarie 6457 7064 4524 6406 5943 7378 6813 6454 6814 57853 6428
Martie 6722 5945 4890 6710 6639 7270 6730 6157 7114 58177 6464
Aprilie 7193 6065 5347 7514 7760 7071 6740 6935 7425 62050 6894
Mai 7968 6530 7293 8052 8787 7891 7038 7207 7430 68196 7577
Iunie 8301 8810 7613 9137 8689 8655 7665 8945 8741 76556 8506
Iulie 8831 9488 8087 9627 9596 9296 8088 10562 10830 84405 9378
Augu st 9798 9418 7392 10481 10736 9694 8985 11755 10823 89082 9898
Sept . 9838 9271 8148 9184 9084 8640 6546 10239 9298 80248 8916
Octombrie 9344 7829 6952 7280 8653 7132 6849 7830 9435 71304 7923
Noiembrie 8227 6110 5502 7235 7808 7352 7123 7469 8566 65392 7266
Decembrie 8026 6425 5865 6738 7042 7239 5915 7354 8594 63198 7022
TOTAL 96421 90454 76938 93911 95435 94858 85405 97750 101518 832690
Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/

Graficul 3.21. Evolu ția lunară a turi știlor caza ți în jude țul Satu Mare, 2010 -2018
4,0005,0006,0007,0008,0009,00010,00011,00012,00013,000
Jan-10
Apr-10
Jul-10
Oct-10
Jan-11
Apr-11
Jul-11
Oct-11
Jan-12
Apr-12
Jul-12
Oct-12
Jan-13
Apr-13
Jul-13
Oct-13
Jan-14
Apr-14
Jul-14
Oct-14
Jan-15
Apr-15
Jul-15
Oct-15
Jan-16
Apr-16
Jul-16
Oct-16
Jan-17
Apr-17
Jul-17
Oct-17
Jan-18
Apr-18
Jul-18
Oct-18

62

Pentru a determina i ndicele d e sezonalitate este n ecesară parcurgerea a t rei etape:
1. Determinarea mediilor lun are:
𝑚𝑖𝑎𝑛𝑢𝑎𝑟𝑖𝑒 =56229
9=6248 , 𝑚𝑓𝑒𝑏𝑟𝑢𝑎𝑟𝑖𝑒 =57853
9=6428
𝑚𝑚𝑎𝑟𝑡𝑖𝑒 =58177
9=6464 , 𝑚𝑎𝑝𝑟𝑖 𝑙𝑖𝑒=62050
9=6894
𝑚𝑚𝑎𝑖 =68196
9=7577 , 𝑚𝑖𝑢𝑛𝑖𝑒 =76556
9=8506
𝑚𝑖𝑢𝑙𝑖𝑒 =844 05
9=9378 , 𝑚𝑎𝑢𝑔𝑢𝑠𝑡 =89082
9=9898
𝑚𝑠𝑒𝑝𝑡𝑒𝑚𝑏𝑟𝑖𝑒 =80248
9=8916 , 𝑚𝑜𝑐𝑡𝑜𝑚𝑏𝑟𝑖𝑒 =71304
9=7923
𝑚𝑛𝑜𝑖𝑒𝑚𝑏𝑟𝑖𝑒 =65392
9=7266 , 𝑚𝑑𝑒𝑐𝑒𝑚𝑏𝑟𝑖𝑒 =63198
9=7022

2. Determinarea mediei ge nerale :

𝑚𝑔=832690
108=7710 sau calculată ca medi e a mediilor lunare 𝑚𝑔=92521
12=7710

Graficul 3.22. Varia ția mediilor luna re față de media generală a numărului de turi ști caza ți
în structurile de primire turistică din județul Satu Mare , în perioada 2010 -2018

62486428646468947577850693789898
8916
7923
7266
70227,710
4000500060007000800090001000011000
Mediile lunare
media generala

63
3. Determinarea indicelui de sezon alitate :
𝐼𝑠 𝑖𝑎𝑛𝑢𝑎𝑟𝑖𝑒 =6248
7710=0,81 𝐼𝑠 𝑓𝑒𝑏𝑟𝑢𝑎𝑟𝑖𝑒 =6428
7710=0,83
𝐼𝑠 𝑚𝑎𝑟𝑡𝑖𝑒 =6464
7710=0,84 𝐼𝑠 𝑎𝑝𝑟𝑖𝑙𝑖𝑒 =6894
7710=0,89
𝐼𝑠 𝑚𝑎𝑖=7577
771 0=0,98 𝐼𝑠 𝑖𝑢𝑛𝑖𝑒 =8506
7710=1,10
𝐼𝑠 𝑖𝑢𝑙𝑖𝑒 =9378
7710=1,22 𝐼𝑠 𝑎𝑢𝑔𝑢𝑠𝑡 =9898
7710=1,28
𝐼𝑠 𝑠𝑒𝑝𝑡𝑒𝑚𝑏𝑟𝑖𝑒 =8916
7710=1,16 𝐼𝑠 𝑜𝑐𝑡𝑜 𝑚𝑏𝑟𝑖𝑒 =7923
7710=1,03
𝐼𝑠 𝑛𝑜𝑖𝑒𝑚𝑏𝑟𝑖𝑒 =7266
7710=0,94 𝐼𝑠 𝑑𝑒𝑐𝑒𝑚𝑏𝑟𝑖𝑒 =7022
7710=0,91

Așa cum s -a menționat și în primul capitol , o valoare a i ndicelui de sezonalitate mai
mare de 1 i ndică u n sezon de vârf, iar o valoare subunitară indică un sezon slab. Din acest
punct de vedere, se observă că lunile iunie, iulie, august și septembrie reprezint ă lunile de vârf
in cee a ce prive ște numărul turi știlor cazați în jude țul Satu Mare , la polul opus s ituându -se
lunile ianuarie și februarie.
Pentru a studia gradul de concentrare a se zonalită ții se folose ște în continuare
coeficientul de concentrare Gini c orectat (Neagu O, Teodoru M., 2 006). Acesta se
calculează cu ajutorul formulei:
𝐶𝐺𝑐=√𝑛∑ 𝑝𝑖2−1𝑛
𝑖=1
𝑛−1,
unde: n – reprezintă numărul momentelor seriei
p – ponderea unită ții i, ∑𝑝𝑖=1.

Coeficientul de concentrare Gini corectat, ia valori în in tervalul [0; 1], iar se mnifica ția
acestuia este urmă toarea:
– rezultatul mai aproape de zero a rată că fenomenul este uniform distribuit;
– rezultatul mai aproape de unu arată că fenomenu l este puternic concentrat.

64
𝐶𝐺𝑐=√12[(56229
832690)2
+(57853
832690)2
+⋯+(65392
832690)2
+(63198
832690)2
]−1
12−1
=√12∙0,085−1
11=√0,023
11=0,046.

Valoarea coeficientului Gini corectat ne indică o distribu ție uniformă a f enomenului
cercetat, deci putem spune că nu poate fi vorba de o se zonalitate accentuată a numărului de
turiști caza ți în județul Satu Mare .
Această valoare scă zută a sezonalității activită ții turistice din jude țul Satu Mare , este
rezultatu l ofertei turisti ce din acest jude ț (cu precădere turism de afaceri, de tranzit și cel de
weekend ).

65
CONCLUZII
În urma realizării lucrării „Studiu privind poten țialul și evolu ția turismulu i în jude țul
Satu Mare ”, se constată că tur ismul din județul Satu Mare este un sect or al economi ei în curs
de dezvoltare. Această zonă dispune de un număr impo rtant de resurse turistice, naturale și
antropice, care din păcate nu sunt valorificate la valoar ea lor reală.
Baza tehnico -materială a int rat într -un proces de r enovare și modern izare în peri oada
2000-2018, fiind construite noi str ucturi de primire turistică și de agrement . Majoritatea
unitățile de agrement au fost reamenajate sau sunt în curs de re amenajare, totodată existând și
proiecte pe ntru realizarea unora n oi.
Prin investi țiile făcute și proiectele derulate , autorită țile și operatorii din turism
încearcă să atragă turi ști într -un număr mai mare în viitorul apropiat. Numărul înnoptărilor în
structuri le de primire din jude țul Satu Mare este relativ redus, fapt ce determină și scăderea
duratei sejurului. Di n acest motiv, se recom andă atât ieftinirea ofertelor turistice existente cât
și intrarea pe pia ța turistică a unora noi (trasee turistice, pac hete promo ționale, wellness,
agroturism , ecoturism, etc.) oferte c e pot prelungi durata sejururi lor.
Având în ved ere evolu ția indicatorilor circula ției turistice se impun a fi luate o serie de
măsuri:
− îmbunătă țirea calită ții serviciilor turistice, nu numai prin atragerea d e capitaluri
pentru renovarea și modernizar ea bazei materiale, ci și pentru instruirea
personalu lui;
− sporirea atractivită ții unită ților turistice prin realizarea unor servicii
complementare de divertisment, recreere, SPA, drume ții, etc.;
− realizarea de hăr ți turistice cu trasee pentru excursii, a un or pliante pentru
fieca re unitate turistică în parte, diapozitive și casete video pentru publ icitate.
Toate acestea trebuie să fie realizate în colaborare cu firme profesioniste, la o
calitate comparativă cu stand ardele interna ționale;
− participarea corespu nzătoare la târgurile i nterna ționale în sensul promov ării
turistice a regiunii pe diferite pi ețe.
Un alt aspect important în studiul cererii turistice îl reprezintă problemele legate de
diminuarea implica țiilor p rovocate de sezonalitate. Eforturile presta torilor de servicii sun t
orientate spre oferirea unor condi ții stimulative, intensificarea pr opagandei, diversificarea
ofertei de servicii, astfel încât să se atenueze pe cât posibil fenomenul sezonier. Pentru ace asta

66
este necesară efectuarea unei analize minu țioase, în urma căr eia să se poată formula solu ții
eficace în legătură cu permanentizarea activită ții turistice în zonă.
Pentru a în țelege mai bine implica țiile sezonalității în industria turismului, este
necesară cunoa șterea frecven ței solicitărilor d e servicii turistice în decursul unui an
calendaristi c, respectiv a oscila țiilor în repartiza rea în timp a volumului și inten sității
fluxurilor de vizitatori în diferite zone de interes turistic.
Din acest punct d e vedere, al sezonalității , se observă că l unile iunie, iulie, aug ust și
septembrie reprezintă l unile de vârf in ceea ce prive ște număru l turi știlor cazați în jude țul Satu
Mare , la polul opus situându -se lunile ianuarie și februarie
Totu și, valoarea coefi cientului Gini corectat ne indică o distrib uție uniformă a
fenomen ului cercetat, deci putem spun e că nu poate fi vorba de o sezonalitate accentuată
legată de numărul tu riștilor sosi ți în județ, operatorii turistici reu șind să -și atragă clien ți într –
un numă r destul de mare și în perioadele de extras ezon.
Ca o concluzie ge nerală, am putea spune că turi smul din județul Satu Mare s-a
dezvoltat în perioada 2000 -2018, fiind re lansate anumite zone și s-au demarat programe
pentru o dezvoltare durabilă a turismului.

67
BIBLIOGRAFIE

1. Bădi ță M., Cristache S.E ., Statistica aplicată în managementul turistic, Ed. ASE,
Bucure ști, 2005
2. Băltăre țu A., Neac șu N., Neac șu M., Economia turism ului. Studii de caz. Statistici.
Legisla ție, Ed. Uranus, Bucure ști, 2008
3. Firoiu D. – „Economia turismului și amenajarea turistică a teritoriului“, Editura
Sylvi, Bucure ști, 2003
4. Glăvan V., Turismul în România, Ed. Economică, Bucure ști, 2000;
5. Gogu E. (2009), Statistica în turism și comerț. Teorie și studii de caz, Ed. Oscar
Print, București;
6. Grușec S.I., Marketing în economia turismului , Ed. Universită ții Bucure ști, 2000
7. Lazăr V ., Statistică economică, suport de curs, Satu Mare, 2010 ;
8. Neac șu N., Turismul și dezvoltarea durabilă , Ed. Ex pert, Bucure ști, 2000;
9. Neagu O., Teodoru M., Elemente de statistică economică, Ed. Risoprint, Cluj –
Napoca, 2006;
10. Petcu N., Statistica în turism 2005. Teorie și aplica ții, Ed. Albastră, Cluj Napoca,
2005 ;

*** Strategia de dez voltare turistică transfrontal ieră Satu Mare – Transcarpathia,
Camera de comer ț, indus trie și agricultură Satu Mare;
*** www.statistici.insse.r o
*** ghidulturistic.ro
*** www.tu rism-satumare -transcarpathia.ro
*** www.aquastarsatumare.ro
*** www. nordvesttermalpark .ro
*** http://castelekaroly i.ro/
*** http://nagykarolyistrand.eu/lang/ro
*** http://www.tas nad-statiune.ro
*** www.hotel -valea -mariei .ro/
*** http://www.viziteaza -satumare.com
*** http://ce ntruturistic -taraoasulu i.ro/

68

ANEXA 1 – CETĂ ȚI, CASTELE ȘI CONACE DIN JUDE ȚUL SATU MARE

Castelul Karoly din Carei

Castelul Lonyai din Medie șu Aurit Cetatea Ardud Castelul Tholdy din Pomi

69

ANE XA 2 – MUZEE, CASE MEMORIAL E, MONUMENTE ȘI STATUI DIN JUDE ȚUL SATU MARE

Muzeul Jude țean Satu Mare Casa Memoriala Dr. Va sile Lucaciu Muzeul Țării Oa șului

Muzeul de Artă Satu Mare Monumentul Osta șului Roman de l a Carei Monumentul Osta șului Roman Satu Mare

70

ANEXA 3 – EDIFICII RELIGIOASE DI N JUDE ȚUL SATU MARE

Catedrala Roma no-Catolică din Satu Mare Catedral a Greco -Catolică din Satu Mare
Catedrala Ortodoxă din Satu Mare

Biserica Calvaria din S atu Mare Biserica „cu lan țuri” din Satu Mare Catedrala Ortodoxă din Negre ști Oa ș

71

Sinagoga din Satu Mare Biserica reformată din Acâ ș Mănăstirea Portări ța

Mănăstirea Bixad Biser ica de lemn din Corund Mănăstirea Moi șeni

72

ANEXA 4 – STA ȚIUNI BALNEOTURISTICE ȘI ZONE DE AGREMENT DIN JUDE ȚUL SATU MARE

Băile Acâ ș
Băile Tă șnad Complex Mujdeni

Zona de agrement Apa Complex Valea Măriei Zona de agrement Iojib

73

Aquastar Sartu Mare

Nord Vest Termal Park Ștrand Termal