INTRODUCERE ………………………………………………………………………………………………………….. 3 CAPITOLUL… [618660]

CUPRINS

INTRODUCERE ………………………………………………………………………………………………………….. 3
CAPITOLUL I–NOȚIUNI TEORETICE PRIVIND BILANȚUL CONTABIL ȘI CONTUL DE
PROFIT ȘI PIERDERE …………………………………………………………………………………………………. 4
1.1 BILANȚUL CONTABIL ……………………………………………………………………………………… 4
1.1.1 Noțiunea de bilanț contabil …………………………………………………………………………… 4
1.1.2 Rolul bilanțului contabil ………………………………………………………………………………. 4
1.1.3 Structura bilanțului contabil în România ………………………………………………………… 5
1.1.4 Bilanțul financiar și bilanțul funcțional…………………………………………………………… 6
1.2 CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE …………………………………………………………………… 9
1.2.1 Noțiunea de cont de profit și pierdere …………………………………………………………….. 9
1.2.2 Rolul contului de profit și pierdere ………………………………………………………………. 10
1.2.3 Componentele contului de profit și pierdere ………………………………………………….. 10
1.2.4 Modelul francez și modelul anglo-saxon ………………………………………………………. 12
1.2.5 Structura Contului de profit și pierdere în România ………………………………………… 14
CAPITOLUL II – INDICATORII ECONOMICO –FINANCIARI DETERMINAȚI PE BAZA
DATELOR DIN BILANȚUL CONTABIL ȘI CONTUL DE PRIFIT ȘI PIERDERE ………….. 16
2.1 INDICATORII ECONOMICO-FINANCIARI DETERMINAȚI PE BAZA DATELOR
DIN BILANȚUL CONTABIL ………………………………………………………………………………….. 16
2.1.1 Indicatorii de lichiditate …………………………………………………………………………….. 16
2.1.2 Indicatorii de solvabilitate ………………………………………………………………………….. 17
2.1.3 Indicatorii fondului de rulment ……………………………………………………………………. 17
2.1.4 Indicatorii echilibrului financiar ………………………………………………………………….. 21
2.1.5 Indicatorii de structură ………………………………………………………………………………. 22
2.2 INDICATORII ECONOMICO – FINANCIARI DETERMINAȚI PE BAZA DATELOR
DIN CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE ………………………………………………………………… 25
2.2.1 Performanța financiară reflectată prin analiza contului de profit și pierdere
………………… .. ………………………………………………………………………………………………… 25
2.2.2 Soldurile intermediare de gestiune ………………………………………………………………. 25

CAPITOLUL III – STUDIU DE CAZ REALIZAT LA SC BIODIESEL CONCEPT SRL …… 28
3.1 PREZENTAREA GENERALĂ A FIRMEI SC BOIDIESEL CONCEPT SRL ………….. 28
3.2 ANALIZA INDICATORILOR ECONOMICO-FINANCIARI PE BAZA DATELOR
DIN BILANȚUL CONTABIL ȘI CONTULUI DE PROFIT ȘI PIERDERE AL SC
BIODIESEL CONCEPT SRL ……………………………………………………………………………………. 29
3.2.1 Analiza indicatorilor economico-financiari pe baza datelor din bilanțul
contabil al SC BIODIESEL CONCEPT SRL …………………………………………………………….. 31
3.2.2 Analiza indicatorilor economico-financiari pe baza datelor din contul de
profit și pierdere al SC BIODIESEL CONCEPT SRL …………………………………………………. 41
CONCLUZII ȘI PROPUNERI ……………………………………………………………………………………… 44
BIBLIOGRAFIE: ………………………………………………………………………………………………………… 45
ANEXE……………………………………………………………………………………………………………. 46

3
INTRODUCERE

Gestionarea și administrarea întreprinderii, indiferent de tipul domeniului de
activitate și de scopul propus, este un subiect foarte complex.Pentru a putea supraviețui,
orice întreprindere are nevoie de informații fără de care procesul decizional prin care se
conduce firma nu ar putea avea loc.Pentru a beneficia de aceste informații, este necesară
o analiză a situațiilor financiare anuale, care permit aflarea poziției și a performanței
financiare .
În contextul economiei de piață, fiecare întreprindere, indiferent de dimensiune,
sector de activitate sau formă de proprietate, se confruntă cu o serie de probleme privind
cerințele mediului în care își desfășoară activitatea, îmbunătățirea performanțelor
economico-financiare și capacitatea concurențială în raport cu alte întreprinderi. Analiza
economico-financiară are un rol important în realizarea acestor obiective, contribuind,
prin metodele și tehnicile utilizate, la cunoașterea stării diferitelor fenomene,
identificarea factorilor și cauzelor care provoacă anumite disfuncționalități și luarea
măsurilor corespunzătoare pentru reglarea și optimizarea rezultatelor economico-
financiare ale fiecărei întreprinderi.
Analiza economico-financiară este practic indispensabilă în conducerea și
gestionarea unei afaceri, motiv pentru care ea se constituie într-un instrument de bază la
îndemana managementului întreprinderilor.
Lucrarea pe care am realizat-o -„Analiza indicatorilor economico-financiari pe
baza bilanțului și a contului de profit și pierdere, a S.C. BIOSIESEL CONCEPT SRL”,
este un model de analiză care împletește teoria cu un studiu de caz reprezentativ pentru
modul de utilizare a instrumentelor analizei economico-financiare, în cunoașterea
situației financiare a întreprinderii.Aceasta este structurată pe trei capitole, și anume,
două capitole de teorie și unul practic, obiectivul fiind determinarea situatiei financiare
a firmei la care a fost realizat studiul pentru anii din perioada 2014-2016.
Scopul lucrării constă în analizarea, pe scurt, a principalilor indicatori
economico-financiari ai întreprinderii și în determinarea poziției și a performanței
financiare.

4
CAPITOLUL I–NOȚIUNI TEORETICE PRIVIND BILANȚUL
CONTABIL ȘI CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE
1.1 BILANȚUL CONTABIL
1.1.1 Noțiunea de bilanț contabil
Conform OMFP 1802/2014 bilanțul reprezintă documentul contabil de sinteză
prin care se prezintă elementele de activ și pasiv ale entității, la sfârșitul exercițiului
financiar, precum și în celelalte situații prevăzute de lege.
Bilanțul furnizează informații referitoare la situația financiară a entității și, în
mod special, despre resursele economice pe care unitatea le controlează, datoriile și
efectele tranzacțiilor, evenimentelor și circumstanțelor susceptibile să determine
schimbarea resurselor și datoriilor. Acesta reprezintă un instrument contabil de mare
importanță în procesul conducerii, fiind necesar atât pentru fundamentarea deciziilor
privind alocarea, finanțarea, utilizarea și recuperarea fondurilor, organizarea controlului
asupra realizării deciziilor luate, precum și pentru stabilirea unor drepturi și obligații a
unor răspunderi și cointeresări provenite din activitatea de gospodărie și dezvoltare a
patrimoniului. (Iacovoiu, Străoanu, Teodorescu, 2011, p.59-60)
Elementele de activ cuprinse de bilanțul contabil sunt grupate după natură,
destinație și lichiditate, iar cele de pasiv sunt grupate după natură, proveniență și
exigibilitate. (Sălceanu, 2007, p.57)

1.1.2 Rolul bilanțului contabil
Bilanțul reprezintă documentul de sinteză al tuturor unităților patrimoniale și are
rolul de a reflecta o imagine fidelă, clară și completă a patrimoniului, a situației
financiare și a rezultatelor obținute de unitatea patrimonială, care presupune:
 respectarea regulilor cu privire la evaluarea patrimoniului;
 respectarea principiilor(prudenței, permanenței metodelor, continuitatea
activității bilanțului de deschidere cu cel de închidere, a noncompensării);
 situațiile cuprinse în bilanț trebuie să fie în concordanță cu datele înregistrate în
contabilitate, puse în acord cu inventarul.

5
Egalitatea bilanțieră este necesară deoarece activul și pasivul sunt două
reprezentări ale aceleiași mărimi economice.Pasivul reflectă sursele fondurilor
întreprinderii, iar activul constituie utilizările cărora le sunt alocate aceste fonduri, deci
nicio sursă nu poate rămâne fară alocare, după cum nicio nevoie de finanțare nu poate
exista fără surse de fonduri. ( http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap5 )
[accesat în data de 14.01.2017]

1.1.3 Structura bilanțului contabil în România
Conform OMFP 1802/2014 formatul bilanțului contabil este următorul:
A. Active imobilizate
I. Imobilizări necorporale
II. Imobilizări corporale
III. Imobilizări financiare
B. Active circulante
I. Stocuri
II. Creanțe
III. Investiții pe termen scurt
IV. Casa și conturi la bănci
C. Cheltuieli în avans
D. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă de până la un an
E. Active circulante nete/datorii curente nete
F. Total active minus datorii curente
G. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an
H. Provizioane
I. Venituri în avans

6
J. Capitaluri proprii
I. Capital subscris
II. Prime de capital
III..Rezerve din reevaluare
IV. Rezerve
V. Profitul sau pierderea reportat(ă)
VI. Profitul sau pierderea exercițiului financiar

1.1.4 Bilanțul financiar și bilanțul funcțional
În legătura cu analiza situației financiare pe baza bilanțului contabil, există însă
două teorii fundamentale : ( http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap5 )
[accesat în data de 14.01.2017]
 Teoria bilanțului patrimonial (financiar) , care are la bază analiza
lichiditate-exigibilitate, numită în practica țărilor occidentale, analiza patrimonială.
Această analiză pune în evidență riscul de insolvabilitate al întreprinderii, adică
incapacitatea firmei de a-și onora angajamentele asumate fața de terți;
 Teoria bilanțului funcțional , conform căreia întreprinderea reprezintă o
entitate economică si financiară asigurând realizarea anumitor funcții, cum ar fi funcția
de producție, funcția de investire si dezinvestire, precum și funcția de finanțare.

Bilanțul patrimonial prezintă o importanță deosebită pentru acționari (cei care
sunt interesați sa își cunoască valoarea averii lor) și creditorii(pentru care patrimoniul
reprezintă o garanție pentru realizarea drepturilor lor).Acest tip de bilanț se obține în
urma regrupării posturilor de activ și de pasiv după criteriile de lichiditate si
exigibilitate.
Bilanțul financiar, va cuprinde în partea de activ nevoi sau întrebuințări
permanente1, și nevoi și întrebuințări temporare , adică activele circulante care au un
grad de lichiditate mult mai mare decât imobilizările.Partea de pasiv va fi formata din

1 elementele cele mai puțin lichide, adică imobilizările corporale, necorporale și financiare

7
resure sau capitaluri permanente, adică capitalurile proprii, reinvestiri ale acumulărilor
anterioare2 și capitalurile din surse publice3, precum și datoriile pe temen mediu și lung,
și de asemenea din resurse temporare , adică datoriile cu scadență mai mică de un
an.Prelucrarea datelor din bilanțul contabil va condiționa urmatoarea structură a
bilantului financiar:
Tabel nr.1.1 – Bilanț financiar(patrimonial)
NEVOI=ACTIV RESURSE=PASIV
Activ imobilizat net(> 1 an)
 Imobilizări necorporale
 Imobilizări corporale
 Imobilizări financiare > 1
an
 Creanțe > 1 an Capitaluri permanente
 Capital social
 Rezerve
 Subvenții
 Rezultat nerepartizat
 Provizioane > 1 an
 Datorii pe termen mediu și
lung ( > 1 an)
Activ circulant net( < 1 an)
 Stocuri
 Creanțe-clienți <1 an
 Disponibilități
 Imobilizări financiare < 1
an Datorii pe termen scurt ( < 1 an)
 Financiare (credite bancare
curente)
 Nefinanciare
Provizioane < 1 an
Sursa: http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap5 (accesat în data de
14.01.2017)

Luând în considerare echilibrul care trebuie să existe între durata unei operații de
finanțat si durata mijloacelor de finanțare corespunzătoare, bilanțul financiar pune în
evidență două reguli principale ale finanțării, respectiv nevoile permanente de finanțare
vor fi acoperite din capitaluri permanente, în special din capitaluri proprii, iar nevoile
temporare vor fi finanțate, îndeosebi din resurse temporare.

2 rezerve, profit nerepartizat
3 subvenții, provizioane reglementate

8
Bilanțul funcțional oferă o imagine asupra modului de funcționare din punct de
vedere economic al întreprinderii, evidențiind atât utilizările cât și sursele
corespunzătoare fiecărui ciclu, respectiv de investiții, de exploatare și cel de finanțare și
trezorerie.
Ciclul de investiții cuprinde achiziționarea de active imobilizate. Astfel,
imobilizările regrupate prin funcția de investiție, nevoi (alocări) stabile (aciclice), care
sunt finanțate în mod necesar din resursele durabile (aciclice) existente în pasivul
bilanțului.
Ciclul de exploatare cuprinde fluxurile de aprovizionare, producție si distribuție
atât sub formă de fluxuri fizice cât și financiare.Posturile de activ legate direct de
operațiile ciclului de exploatare4 constituie active circulante de exploatare , care în mod
firesc trebuie finanțate din datoriile de exploatare5.
Ciclul de finanațare se referă la ansamblul operațiunilor dintre întreprindere și
proprietarii de capital6.Acesta regrupează posturile de capitaluri proprii ți datorii
financiare, indiferent de scadența lor, iar provizioanele pentru riscuri și cheltuieli sunt
asimilate surselor proprii.
Rolul bilanțului funcțional este, nu numai de a perminte aprecierea
vulnerabilității structurii financiare a întreprinderii, reflectată de evoluția trezoreriei
nete, dar și de a exprima corelația dintre structura financiară a firmei și natura activității
sale.
Tabel nr.1.2 – Bilanțul funcțional
NEVOI=ACTIV SURSE=PASIV
NEVOI ACICLICE(STABILE):
 Activ imobilizat brut. SURSE ACICLICE(DURABILE):
 Capitaluri proprii;
 Amortizări și provizioane;
 Datorii financiare.

4 stocuri, creanțe, clienți, cheltuieli de exploatare constatate in avans etc
5 datorii furnizori si asimilate, venituri din exploatare constatate in avans, etc.
6 acționarii și creditorii întreprinderii

9
NEVOI CICLICE:
 Activ circulant de
exploatare (brut);
 Activ circulant în afara
exploatării(brut);
 Active de trezorerie. SURSE CICLICE:
 Datorii de exploatare;
 Datorii in afara exploatării;
 Pasiv de trezorerie.
Sursa: http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap5 (accesat în data de
14.01.2017

1.2 CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE

1.2.1 Noțiunea de cont de profit și pierdere
Contul de profit și pierdere reprezintă documentul contabil de sinteză care
grupează veniturile si cheltuielile unei întreprinderi pentru o perioadă dată, ce prezintă
rezultatul activității întrprinderii și astfel masoară performanțele firmei în cursul unei
perioade de gestiune. Într-o manieră generală, el oferă informațiile necesare pentru
înțelegerea și explicarea profitului sau pierderii înregistrate de un agent economic. (
http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap5 ) [accesat în data de 17.03.2017]
Contul de profit și pierdere cuprinde:
 toate veniturile generate de activitatea întreprinderii pe parcursul exercițiului;
 toate cheltuielile aferente, pe parcursul aceleiași perioade.
Veniturile corespund resurselor obținute prin realizarea operațiunilor industriale,
comerciale, financiare, extraordinare, iar cheltuielile corespund resurselor consumate cu
ocazia realizării acestor operațiuni.În concluzie, compararea veniturilor obținute cu
cheltuielile efectuate permite obținerea unui rezultat global, potrivit relației:
Rezultat = Venituri – Cheltuieli

10
1.2.2 Rolul contului de profit și pierdere
Contul de profit și pierdere are rolul de a furniza atât informațiile necesare
evaluării performanțelor trecute și viitoare, dar și informațiile necesare pentru realizarea
unei analize a performanțelor întreprinderii7.
În calitate de componentă a situațiilor financiare, contul de profit și pierdere
prezintă un îndoit interes, deoarece: (Busuioc&Coman, 2006)
 Permite determinarea rezultatului global dar și formularea unei aprecieri de
ansamblu asupra performanțelor financiare ale perioadei de gestiune;
 Prezintă posibilitatea unei recapitulări în întregime a veniturilor și
cheltuielilor ce au contribuit la obtinerea rezultatului dar și la identificarea factorilor
care l-au influențat.

1.2.3 Componentele contului de profit și pierdere
În concordanță cu reglementările IAS 1, toate mișcările din cadrul întreprinderii,
concretizate în „consumuri de mijloace material, umane și bănești”, precum și
„rezultatele obținute în urma consumurilor efectuate”, sunt definite în modul
următor (Toma, C, 2016, p.331):
 cheltuielile reprezintă diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe
parcursul perioadei contabile sub forma de ieșiri sau scăderi ale valorii activelor sau
creșteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii, altele
decât cele rezultate din distribuirea acestora către acționari;
 veniturile reprezintă intrare brută de beneficii economice pe parcursul
perioadei, generate în cadrul desfășurării activității normale ale unei entități, atunci când
aceste intrări au drept rezultat creșteri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate
din contribuții ale acționarilor la capitalurile proprii;
Din punct de vedere al activităților pe care le desfășoară întreprinderea, în contul
de profit și pierdere, cheltuielile și veniturile sunt structurate în cele de: exploatare,
financiare și extraordinare. (Ristea, 2006, p.64-65)
 Cheltuielile de exploatare, respectiv cheltuielile cu materii prime, materiale

7 calculul anumitor indicatori, interpretarea lor prin comparații, corelarea lor cu anumite procedee
statistice etc

11
auxiliare și materiale consumabile;energie electrică și apă;lucrări și servicii executate de
terți; impozite, taxe și varsăminte asimilate;salarii și cheltuieli asimilate acestora;
amortizări și provizioane;alte cheltuieli de exploatare;
 Veniturile de exploatare, care cuprind:venituri din vanzarea produselor,
mărfurilor și lucrărilor executate și din serviciile prestate;venituri din producția
stocată;venituri din producția de imobilizări;venituri din subvenții de exploatare;alte
venituri de exploatare;
 Cheltuielile financiare și anume:pierderi din creanțe legate de
participații;pierderea netă din vânzarea titlurilor de plasament;diferențe nefavorabile de
curs valutar;dobânzi plătite aferente creditelor contractate;sconturi acordate clienților;
alte cheltuieli financiare;
 Veniturile financiare în care se includ:venituri din participații;venituri din alte
imobilizări financiare;venituri din creanțe imobilizate;venituri din titluri de
plasament;venituri din diferențe de curs valutar;venituri din dobânzi;venituri din
sconturi obținute și alte venituri financiare;
 Chelturilile extraordinare cuprind acele cheltuieli care nu sunt legate de
activitatea curentă a întrprinderii, resprectiv cheltuielile legate de operații de gestiune și
cheltuieli legate de operații de capital;
 Veniturile extraordinare, reprezentând acele venituri care nu sunt legate de
activitatea curentă a întreprinderii și se referă la operații de exploatare sau operații de
capital.
Prin prisma acestei grupări avem posibilitatea de a calcula rezultatele
întreprinderii pe niveluri distincte de agregare:
Tabel nr. 1.3 – Rezultatele întreprinderii pe niveluri distincte de agregare
Nr. crt. Indicatori Formulă de calul
1 Rezultatul din
exploatare Venituri din exploatare – Cheltuieli din
exploatare
2 Rezultatul financiar Venituri financiare – Cheltuieli financiare
3 Rezultatul extraordinar Venituri extraordinare – Cheltuieli
extraordinare

12
Suplimentar, pe lângă acești indicatori microeconomici, în tabelul nr. 1.4 sunt
formulele de calcul și pentru celelalte rezultate:
Tabel nr. 1.4 –Rezultatele întreprinderii
Sursa: prelucrare proprie după IAS 1;

1.2.4 Modelul francez și modelul anglo-saxon
Există două structuri ale contului de profit și pierdere, utilizate pe scară
largă(Iacovoiu, Straoanu&Teodorescu 2011, p.72-73) :
 Modelul francez;
 Modelul anglo-saxon.
Structura contului de profit și pierdere în ambele sisteme permite identificarea
principalelor categorii de venituri și cheltuieli: de exploatare, financiare și
extraordinare/excepționale, sub rezerva diferenței de conținut a elementelor extraordinare
(din sistemul anglo-saxon) și a celor excepționale (din sistemul francez).
Modelul francez prezintă urmatoarele caracteristici:
 are ca punct de referință conceptul de producția exercițiului, incluzând alături de
producția vândută pe cea stocată (variația stocului de producție. în curs și finită) și cea
imobilizată;
 cheltuielile sunt prezentate după natura lor. Această structură a cheltuielilor
permite determinarea soldurilor intermediare de gestiune și evidențierea repartizării va-
lorii create între diferiții participanți la activitățile întreprinderii. Nr. crt. Indicatori Formulă de calul
1 Rezultatul current (Venituri din exploatare + Venituri financiare) –
(Cheltuieli din exploatare + Cheltuieli financiare)
2 Rezultatul brut
(contabil) Venituri totale – Cheltuieli totale
3 Rezultatul net Rezultatul brut (contabil) – Impozit pe profit

13
Modelul anglo-saxon cuprinde urmatoarele caracteristici:
 axează întregul raționament pe vânzare, ca sursă esențială de profit;
 structurează cheltuielile pe funcții: funcția de producție (cost de producție),
funcția de distribuție (cost de distribuție), funcția administrativă (costuri administrative),
funcția financiară (cheltuieli financiare) și alte cheltuieli și taxe. Această structură a
cheltuielilor permite analiza financiară pe funcții ale întreprinderii, identificând calitatea
gestiunii, global și la nivelul funcțiilor.
Avantajele și dezavantajele celor două modele se pot sintetiza astfel:
 din punct de vedere al datelor cuprinse în contul de profit și pierdere, cele
două modele prezintă avantaje și dezavantaje:
 se permite evaluarea importanței funcțiilor și calitatea gestiunii lor,
nefurnizând informații referitoare la natura resurselor consumate și repartiția bogăției
create;
 din contră, evidențiază consumul de resurse în funcție de natura acestora și
permite evaluarea remunerării tuturor participanților la activitățile întreprinderii; acest
tip de cont de profit și pierdere nu furnizează, însă, informații pentru analiza
funcțională a întreprinderii;
 din punct de vedere al omogenității datelor și complexității calcului:
 sistemul francez, are ca punct central indicatorul producția exercițiului care
este complex (cuprinde atât producția vândută, cât și pe cea stocată și imobilizată ) și
eterogen ca evaluare (producția vândută se exprimă în prețuri de vânzare, în timp ce
producția stocată și cea imobilizată se evaluează în costuri de producție). În acest
model, analistul financiar este interesat de eficiența cheltuielilor de producție, de
aprecierea unor indicatori parțiali de rezultate, cu semnificații economico-financiare
importante (soldurile intermediare de gestiune);
 sistemul anglo-saxon primează veniturile din vânzarea de bunuri și ca atare,
cheltuielile cu bunurile vândute, marja brută și rata marjei brute; acest model prezintă
avantajul unei evaluări simple a indicatorilor, exprimați omogen.

14
1.2.5 Structura Contului de profit și pierdere în România
În România, structura contului de profit și pierdere, conform OMFP 1802/2014
este următoarea:
1. Cifra de afaceri netă;
2. Variația stocurilor de produse finite și a producției în curs de execuție;
3. Producția realizată de entitate pentru scopurile sale proprii și capitalizată;
4. Alte venituri din exploatare;
5. a) Cheltuieli cu materiile prime și materialele consumabile;
b) Alte cheltuieli externe;
6. Cheltuieli cu personalul:
a) Salarii și indemnizații;
b) Cheltuieli cu asigurările sociale, cu indicarea distinctă a celor referitoare la
pensii;
7. a) Ajustări de valoare privind imobilizările corporale și imobilizările
necorporale;
b) Ajustări de valoare privind activele circulante, în cazul care acestea depășesc
suma ajustărilor de valoare care sunt normale în entitatea în cauză;
8. Alte cheltuieli de exploatare;
9. Venituri din interese de participare, cu indicarea distinctă a celor obținute de
la entitățile afiliate;
10. Venituri din alte investiții și împrumuturi care fac parte din activele
imobilizate, cu indicarea distinctă a celor obținute de la entitățile afiliate;
11. Alte dobânzi de încasat și venituri similare, cu indicarea distinctă a celor
obținute de la entitățile afiliate;
12. Ajustări de valoare privind imobilizările financiare și investițiile deținute ca
active circulante;

15
13. Dobânzi de plătit și cheltuieli similare, cu indicarea distinctă a celor de plătit
entităților afiliate;
14. Impozitul pe profit;
15. Profitul sau pierderea după impozitare;
16. Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus;
17. Profitul sau pierderea exercițiului financiar.

16
CAPITOLUL II – INDICATORII ECONOMICO –
FINANCIARI DETERMINAȚI PE BAZA DATELOR DIN
BILANȚUL CONTABIL ȘI CONTUL DE PRIFIT ȘI PIERDERE

2.1 INDICATORII ECONOMICO-FINANCIARI
DETERMINAȚI PE BAZA DATELOR DIN BILANȚUL
CONTABIL

Pe baza informațiilor furnizate de bilanțul contabil sunt identificate următoarele
categorii de indicatori economico-financiari:
 indicatori de lichiditate;
 indicatori de solvabilitate;
 indicatori ai echilibrului financiar;
 indicatori ai fondului de rulment;
 indicatori de structură.

2.1.1 Indicatorii de lichiditate
Prin analiza indicatorilor de lichiditate și solvabilitate este exprimată capacinatea
companiei de a face față obligațiilor sale pe termen scurt.
Cei mai utilizați indicatori de lichiditate sunt(Robu, Valceanu&Georgescu, 2005):
a) Lichiditatea generală (Lg) exprimă măsura în care datoriile pe termen
scurt sunt acoperite de valoarea activelor circulante, care pot fi transformate în
lichidități intr-o perioadă mai mică de un an.
݃ܮ=݁ݒ݅ݐܿܣ ݁ݐ݈݊ܽݑܿݎ݅ܿ
݅݅ݎ݋ݐܽܦ ݁ݐ݊݁ݎݑܿ

Valoarea optimă a acestui indicator este recomandată a fi între 1.5 – 2.0.

Lichiditatea imediată (Li) are aceași semnificație ca și lichiditatea generală, dar
elimină din calcul stocurile, care uneori pot fi greu vandabile.

17
Li =Active circulante−Stocuri
Datorii curente
Valoarea optimă a acestui indicator este recomandată a fi între 0.8 – 1.0.

b) Lichiditatea la vedere (Lv)
ݒܮ=݈ܾ݅݅݊݋݌ݏ݅ܦ ăț݅+݅ݐݏ݁ݒ݊ܫț݅݅ ݁ݎ݂ܽ݅ܿ݊ܽ݊݅ ݁݌ ݊݁݉ݎ݁ݐ ݐݎݑܿݏ
݅݅ݎ݋ݐܽܦ ݁ݐ݊݁ݎݑܿ
Valoarea optimă a acestui indicator este recomandată a fi între 0.2 – 0.3.

2.1.2 Indicatorii de solvabilitate
Pe baza calculului indicatorilor de solvabilitate poate fi evidentiată capacitatea
unei societăți de a-și achita obligațiile totale din resursele totale.
Cei mai utilizați indicatori de solvabilitate sunt:
a) Solvabilitatea generală (Sg) reflectă maniera în care datoriile totale sunt
acoperite de către activele totale ale firmei.
݃ܵ=݈ܽݐ݋ܶ ݁ݒ݅ݐܿܽ
݈ܽݐ݋ܶ ݅݅ݎ݋ݐܽ݀
Valoarea optimă a acestui indicator este recomandată a fi >1.5 .

b) Solvabilitatea patrimonială (Sp) evidențiază gradul de acoperire a
datoriilor pe termen lung din capitalurile proprii.
݌ܵ=Capitaluri proprii
Capitaluri proprii+Credite bancare
Valoarea optimă a acestui indicator este recomandată a fi între 0.3 – 0.5.

2.1.3 Indicatorii fondului de rulment
Fondul de rulment reprezintă măsura în care sursele proprii acoperă investițiile
pe termen lung realizate.
Indicatorii fondului de rulment sunt:
a) Fondul de rulment total/brut (FRT) reprezintă toate elemenetele de activ care
pot fi transformate în lichidități, într-o perioadă mai mică de 1 an.
ܴܶܨ=ܣܶ−݅ܣ ,
Unde:

18
TA – Total Active;
Ai – Active imobilizate.

b) Fondul de rulment permanent (FRP) indică resursele societății comerciale
disponibile pentru investiții.
Acest indicator se poate calcula prin următoarele metode:
 Utilizând partea superioară a bilanțului financiar , caz în care reflectă
excedentul sau deficitul capitalului permanent față de activele imobilizate, potrivit
formulei:
ܴܲܨ=ݎ݌ܭ−݅ܣ=ሺ݋݌ܭ+݈ݐܦሻ−݅ܣ ,
Unde:
Kpr – Capitaluri permanente;
Kpo – Capitaluri proprii;
Ai – Active imobilizate;
Dtl – datorii pe termen lung.

 Utilizând partea inferioară a bilanțului financiar reprezintă o marjă a unitătii
dată de decalajul existent între termenul mediu de transformare a activelor circulante în
lichidități și durata medie in care datoriile pe termen scurt sunt exigibile, astfel:
ܴܲܨ=ܥܣ−ݏݐܦ ,
Unde:
AC – Active circulante;
Dts – Datorii pe termen scurt.
În funcție de modul de calcul și de valorile fondului de rulment pot fi
interpretate urmatoarele situații (Iacovoiu, 2015,p.253):

19
Tabelul nr. 2.1 – Interpretarea valorilor fondului de rulment
Ipoteze Utilizând partea superioară a
bilanțului financiar Utilizând partea inferioară a
bilanțului financiar
FRP > 0 Se realizaează echilibrul financiar
pe termen lung Activele circulante sunt suficiente
pentru a acoperii datoriile pe termen
scurt
FRP = 0 Echilibru între capitalurile
permanente și activele imobilizate Activele circulante acoperă datoriile
pe termen scurt
FRP < 0 Dezechilibru financiar Activele circulante nu sunt suficiente
pentru a acoperii datoriile pe termen
scurt => deficit de resurse
Sursa: prelucrare proprie după Iacovoiu, 2015, p.253
c) Fondul de rulment propriu (FRpr) reflectă excedentul sau deficitul
capitalurilor proprii față de activele imobilizate, fiind expresie a autonomiei financiare a
firmei, astfel:
ݎ݌ܴܨ=݋݌ܭ−݅ܣ ,
Unde:
Kpo – Capitaluri proprii,
Ai – Active imobilizate.
d) Fondul de rulment împrumutat ( FRî ) evidențiază nivelul de îndatorare pe
termen lung, astefel:
ܴܨî =ܴܲܨ−ݎ݌ܴܨ ,
Unde:
FRP – Fondul de rulment permanent,
FRpr – Fondul de rulment propriu.
e) Necesarul de fond de rulment ( NFR ) evidențiază acea parte a nevoilor
temporare (NT) care nu sunt finanțate din resurse pe termen scurt ( RT ), potrivit
formulei:

20
ܴܨܰ=ܶܰ−ܴܶ ,
În care: NT = AC – D – IF = St + Cr,
Și RT = Dts – Cbts,
Unde:
AC – Active circulante;
D – Disponibilități;
If – Investiții financiare;
St – Stocuri;
Cr – Creanțe;
Dts – Datorii pe termen scurt;
Cbts – Credite bancare pe termen scurt.
În funcție de valorile necesarului de fond de rulment, pot fi interpretate
urmatoarele situatii:(Iacovoiu,2015,p.254)
Tabelul nr. 2.2 – Interpretarea valorilor Necesarului de fond de rulment
Ipoteze Interpretare
NFR > 0 Există un nevoi temporare care nu sunt finanțate din
resursele pe termen scurt
NFR < 0 Există un surplus de resurse temporare care finanțează
fondul de rulment și trezoreria
Sursa: prelucrare proprie după Iacovoiu, 2015, p.254
f) Trezoreria netă (TN) exprimă corelația dintre fondul de rulment patrimonial
și necesarul de fond de rulment.
ܰܶ= ܴܲܨ−ܴܨܰ ,
Unde,
FRP – Fondul de rulment permanent,

21
NFR – Necesarul de fond de rulment.
O valoare pozitivă a trezoreriei nete reflectă un echilibru financiar și o
autonomie financiară pe termen scurt, în timp ce o valoare negativă arată un
dezechilibru financiar și o dependență financiară de resurse externe.
Fluxul de lichidități (Cash Flow) (CF) reflectă evoluția trezoreriei nete de la un
exercițiu financiar la altul.
ܨܥ=݂ݏܰܶ−ܰܶî݊ ,
Unde:
TNsf – Trezoreria netă la sfârșitul exercitiului financiar;
TNîn – Trezoreria netă la începutul exercitiului financiar.

O valoare pozitivă a cash-flow-ului semnifică o creștere a activului net, real,
adică o îmbogațire a proprietăților întreprinderii, pe când o valoare negativă reflectă o
situație nefavorabilă concretizată în diminuarea valorii proprietății.( Vintilă G., 2006 )

2.1.4 Indicatorii echilibrului financiar
Echilibrul financiar reprezintă totalitatea corelațiilor care se formează în
procesul de rotație a capitalului.
În vederea determinării acestor indicatori se utilizează metoda ratelor.
a) Rata de îndatorare globală (R ÎG)
RÎG=୘ୈ
୘୔ ×100,
Unde:
TD – Total datorii;
TP – Total pasiv.
În cazul ratei de îndatorare globală, este considerată acceptată o valoare de 50-
60%
b) Rata de îndatorare la termen (R ÎT)

22
RÎT=ୈ୘୐
୏୮୰ ×100,
Unde:
DTL – Datorii pe termen lung;
Kpr – Capitaluri permanente.
Se recomandă ca valoarea ratei îndatorării la termen sa fie mai mică decât 50%

c) Rata de finanțare a stocurilor (R FST)
RFST =୊ୖ୔
ୗ୲୭ୡ୳୰୧ ×100,
Unde,
FRP – Fondul de rulment permanent.
d) Rata capitalului propriu față de activele imobilizate (R Cap.pr-AI)
RCap.pr−AI =௄௣௢
୅୧ ×100,
Unde:
Kpo – Capitaluri proprii;
AI – Active Imobilizate.
2.1.5 Indicatorii de structură
Analiza structurii patrimoniale, ca parte componentă a analizei poziției
financiare, urmărește analiza ponderii diferitelor elemente patrimoniale în totalul
bilanțului, precum și raportul dintre diferite componente de activ, respectiv pasiv.
(Iacovoiu, 2015, p.230-235).
 Indicatori de structură ai activului
Principalele rate ale structurii activului sunt: rata activelor imobilizate și rata
activelor circulante împreună cu ratele complementare.Relația între cele doua rate este
următoarea:
Rai + Rac = 100

23

a) Rata activelor imobilizate ( R AI) reflectă gradul de investire a capitallului
firmei analizate, evidențiind ponderea elementelor patrimoniale utilizate permanent în
toatalul activelor.
RAI=Active imobilizate
Total activ ×100
Valoarea optimă a acestui indicator este recomandată a fi între 40% și 60%.
Datorită conținutului diferit al componentelor activului imobilizat, se utilizează
o serie de rate complementare, după cum urmează:
 Rata imobilizărilor necorporale (Rin)
ܴ݊݅=Imobiliză ݅ݎ ݈݁ܽݎ݋݌ݎ݋ܿ݁݊
݈ܽݐ݋ܶ ݒ݅ݐܿܽ ×100
 Rata imobilizărilor corporale (Ric)
ܴܿ݅ = Imobilizări corporale
Total activ ×100
 Rata imobilizărilor financiare (Rif)
݂ܴ݅ = Imobilizări financiare
Total activ ×100
Prin însumarea acestor trei rate complementare se obține rata activelor
imobilizate, conform relației urmatoare:
Rin + Ric + Rif = Rai
b) Rata activelor circulante ( R AC) reflectă impotanța relativă a activelor
ușor de transformat în bani, flexibilitatea financiară a firmei fiind masurată de această
rată.
RAC=Active circulante
Total activ ×100
Similar situației ratelor activului imobilizat, în vederea fundamentării deciziilor
operaționale, se recomandă analiza următoarelor rate complementare ale activelor
circulante:
 Rata stocurilor (Rst)
ݐݏܴ=Stocuri
Total activ ×100
 Rata creanțelor (Rcr)

24
ݐݏܴ=Total creanțe
Total activ ×100
 Rata disponibilităților (Rdb)
ݐݏܴ=Disponibilități
Total activ ×100
Rata activelor circulante poate fi exprimată ca sumă a celor trei rate
complementare, după cum urmează:
Rst + Rcr + Rdb = Rac
 Indicatori de structură ai pasivului
a) Rata stabilității financiare (R SF)
RSF=Capital permanent
Total pasiv ×100
Valoarea optimă a acestui indicator este recomandată a fi aproximativ 65%.
b) Rata autonomiei financiare
În cadrul ratei autonomiei financiare pot fi calculate următoarele rate: (V.Robu,
2005)
 Rata autnomiei financiare globale (R AFG)
R۵۴ۯ=Capital permanent
Total activ ×100
Valoarea optimă a acestui indicator este recomandată a fi între 30% și 50%.

 Rata autnomiei financiare la termen (R AFT)
R AFT=Capital propriu
Capital permanent ×100
Valoarea optimă a acestui indicator este recomandată a fi > 50 %.
c) Rata datoriilor pe termen scurt (R DTS)
RDTS =DTS
TP ×100
Valoarea optimă a acestui indicator este recomandată a fi în jurul valorii de 33%.

25
2.2 INDICATORII ECONOMICO – FINANCIARI
DETERMINAȚI PE BAZA DATELOR DIN CONTUL DE PROFIT
ȘI PIERDERE

2.2.1 Performanța financiară reflectată prin analiza contului de profit și
pierdere
Prin performanțe financiare se înteleg veniturile, cheltuielile și rezultatele
financiare ale unei entități economice, informațiile despre aceste structuri financiare
fiind oferite în principal de contul de profit și pierdere.
Performanța financiară a unei entități este analizată de cele mai multe ori prin
intermediul rezultatului financiar și a elementelor acestuia, pe care întreprinderea îl
obține folosind resursele existente.
Măsurarea performanțelor, în principal a profitului, se poate realiza sub două
aspecte:
a) patrimonial , caz în care rezultatul se determină ca diferență a
capitalurilor proprii corespunzătoare unei perioade consecutive:

Rezultatul ex.N = Capital propriu ex.N – Capital propriu ex.N-1
b) economic , în această situație, rezultatul se determină ca diferență între
venituri și cheltuieli, iar formula este:
Rezultatul ex.N=Venituri ex.N – Cheltuieli ex.N-1

2.2.2 Soldurile intermediare de gestiune
Soldurile intermediare de gestiune reprezintă indicatori parțiali de rentabilitate,
calculați pe baza informațiilor din contul de profit și pierdere, ca diferență între două
valori, de obicei între veniturile și cheltuielile aferente unei activități determinând astfel
etapele formării rezultatului exercițiului.
Tabloul soldurilor intermediare de gestiune poate fi întocmit sub formă de listă,
sau în format orizontal.În țara noastră nu este obligatorie întocmirea situației soldurilor

26
intermediare de gestiune, dar de cele mai multe ori, necesitățile practice impun
întocmirea acestui document.
Tabelul nr 2.3 – Tabloul soldurilor intermediare de gestiune
NR.
CRT. INDICATORI
1 Venituri din vânzarea mărfurilor ( ct. 707)
2 Cheltuieli privind mărfurile ( ct. 607)
3 Marja Comercilă (rd. 1-2)
4 Producția vândută (ct. 701-706+ct.708)
5 Variația Stocurilor (+/-)(ct.711)
6 Producția imobilizată (ct.721+722)
7 Producția Exercițiului ( rd. 4+5+6)
8 Consumuri intermediare, respectiv cheltuieli provenite de la terți
(gr60, exclusiv ct. 607, gr. 61, gr 62, exclusiv ct.621)
9 Valoare adăugată (rd. 3+7-8)
10 Venituri din subvenții de exploatare aferente cifrei de afaceri nete(
ct.7411)
11 Cheltuieli cu impozite și taxe (gr.63)
12 Cheltuieli cu personalul (gr.64+ct.621)
13 Excedentul( insuficiența) brut(ă) din exploatare (rd. 9+10-11-12)
14 Alte venituri din exploatare și venituri din provizioane
15 Alte cheltuieli din exploatare

27
16 Cheltuieli cu amortizarea și provizioanele
17 Rezultatul din exploatare (rd. 13+14-15-16)
18 Venituri financiare
19 Cheltuieli financiare
20 Rezultatul curent (rd. 17+18-19)
21 Venituri extraordinare
22 Cheltuieli extraordinare
23 Rezultatul extraordinar( rd. 21-22)
24 Rezultatul brut al exercițiului ( rd. 20+23)
25 Impozitul pe profit
26 Rezultatul net al exercitiului( rd.24-25)
Sursa: prelucrare proprie după Iacovoiu, 2015, p.173

28
CAPITOLUL III – STUDIU DE CAZ REALIZAT LA SC
BIODIESEL CONCEPT SRL

3.1 PREZENTAREA GENERALĂ A FIRMEI SC BOIDIESEL
CONCEPT SRL

SC BIODIESEL CONCEPT SRL este o întreprindere din industria
prelucrătoare și face parte dintr-un sector industrial cu valoare adăugată mare, forma
juridică de constituire fiind SRL.Societatea își desfasoară activitatea în Ploiesti, strada
Miahi Bravu, numărul 235. A fost înregistrată la Registrul Comerțului cu numarul
J29/206/2012, are ca și Cod Unic de Înregistrare RO 30237174, având ca activitate
principală producția și comerțul combustibilului lichid, conform codului CAEN 2059
“Fabricarea altor produse chimice n.c.a.”.
SC BIODIESEL CONCEPT SRL a fost înființată în anul 2012, având ca
principal obiect de activitate comercializarea de produse petroliere (carburanți auto,
biodiesel, combustibil pentru încalzire ), și se remarcă prin calitatea produselor
petroliere pe care le comercializează, carburantii respectând în totalitate normele
nationale în vigoare referitoare la cerintele de calitate.
SC BIODIESEL CONCEPT SRL oferă produse de calitate, preocupându-se în
permanență în descoperirea celei mai bune soluții pentru partenerii săi și în satisfacerea
celor mai înalte exigențe ale acestora. BIODIESEL CONCEPT SRL tratează
întotdeauna cu maximă atenție și responsabilitate nevoile partenerilor săi.
Sistemul informational este bine organizat și este capabil să ofere o informație
exactă asupra mișcărilor patrimoniale, dar să și ofere permanent informații pertinente și
în cel mai scurt timp, în vederea adoptării celor mai bune decizii.
Pe parcursul anilor 2015 și 2016, SC BIODIESEL CONCEPT SRL, a fost în
curs de investire.În luna octombrie a anului 2015, societatea a fost autorizată ca
antrepozit fiscal, urmând ca la începutul anului următor să achiziționeze marfuri din
categoria produsului pentru care a obținut autorizație.Pe parcursul anului 2016,
societatea a reușit sa vândă o parte din produsul respectiv, însa cantitatea livrată a fost
mult mai mică decât cea cerută în antrepozit, autorizația fiind anulată.

29
În anul 2016, societatea și-a mărit capitalul social de la 501.000 lei la 1.261.200
lei, prin conversia creanțelor certe, lichide și exigibile, detinute de societate, al căror
creditor este MASTER CHEM OIL DMCC, societate constituită conform legislației din
Emiratele Arabe Unite.
În urma majorării, capitalul social a fost repartizat conform hotărârii numarul
2/30.09.2016(anexa 4), ponderea cea mai mare fiind deținută de MASTER CHEM OIL
DMCC în cuantum de 60.28 p.p, ceilalți doi asociați, deținând câte 19.86 p.p..
Totodată, în luna decembrie 2016, MASTER CHEM OIL DMCC, devine asociat
unic al societății și decide schimbarea denumirii acesteia din SC BIODIESEL
CONCEPT SRL în SC JETFLY HUB SRL, conform hotărârii numarul
4/20.12.2016(anexa 5).

3.2 ANALIZA INDICATORILOR ECONOMICO-FINANCIARI PE
BAZA DATELOR DIN BILANȚUL CONTABIL ȘI CONTULUI DE PROFIT
ȘI PIERDERE AL SC BIODIESEL CONCEPT SRL

Analiza indicatorilor economico-financiari a fost efectuată preluând datele din
bilanțul contabil si din contul de profit și pierdere, pe parcursul a trei ani
consecutivi:2014(anexa 1), 2015(anexa 2) și 2016(anexa 3).
Tabelul nr. 3.1 – Date informative privind situația financiară a SC BIODIESEL
CONCEPT SRL pe parcursul anilor 2014, 2015 și 2016
INDICATORI 2014
Lei 2015
Lei 2016
lei
Cifra de afaceri – 59.967 559.991
Venituri din exploatare – 281.026 2.901.387
Venituri financiare – 526 6.218
Venituri extraordinare – – –
TOTAL VENITURI – 281.552 2.907.605
Cheltuieli de exploatare 202.909 513.871 4.637.161
Cheltuieli financiare 700 7.849 294.016

30
Cheltuieli extraordinare – – –
TOTAL CHELTUIELI 203.609 521.720 4.931.177
PROFIT – – –
PIERDERE -203.609 -240.168 -2.023.572
Datorii comerciale 1.844.220 1.947.669 8.385.714
Sume acordate
acționarilor 46.000 55.700 2.666.281
Datorii față de persoanele
fizice și juridice 221.727 383.143 7.837.796
Datorii în legatură cu
personalul – 10.915 623
Datorii în legatura cu
bugetul asigurărilor
sociale și bugetul statului
3.301
17.738
32.745
TOTAL DATORII 2.115.248 2.415.165 18.923.159
CAPITAL SOCIAL 501.000 501.000 3.341.200
Sursa: prelucrare proprie după situațiile financiare anuale ale SC BIODIESEL CONCEPT SRL, în
perioada 2014-2016 (anexele 1, 2, 3)
În urma analizării tabelului, se constată faptul că cifra de afaceri a crescut în
perioada 2014-2016, de la 59.967 lei la 599.991 lei, datorită creșterii activității
sociale.Se remarcă faptul că societatea nu a înregistrat venituri în anul 2014, iar ca
urmare a reorganizării, acestea au ajuns la 281.552 lei în 2015, iar în ultimul an al
analizei au înregistrat o creștere de peste 10 ori.
Cheltuielile de exploatare au înregistrat o evoluție ascendentă, ajungând la
4.434.252 lei în 2016 față de 2014.În același timp cheltuielile financiare au avut o
dinamică exponențială de la 700 lei în 2014 la 294.016 lei în 2016.
Pe parcursul perioadei analizate, societatea a înregistrat pierderi care s-au
menținut la un nivel relativ constant in primii 2 ani, și au înregistrat o valoare maximă
de 2.023.572 lei în 2016, datorită creșterii cheltuielilor totale din același an.
Se remarcă faptul că datoriile totale ale societății au crescut de la aproximativ 2
mil. lei în 2014 la peste 18 mil. lei în 2016.Acest lucru s-a datorat evoluției cu 354.7
p.p. a datoriilor comerciale, creșterii sumelor cuvenite asociaților de peste 50 de ori, cât

31
și majorării sumelor datorate către persoanele fizice și juridice de la 221.727 lei în 2014
la 7.837.796 lei în 2016.

3.2.1 Analiza indicatorilor economico-financiari pe baza datelor din
bilanțul contabil al SC BIODIESEL CONCEPT SRL
3.2.1.1 Calculul și analiza indicatorilor de lichiditate
În analiza indicatorilor de lichiditate am pornit de la valorile indicatorilor care
compun aceste rate, analizati în perioada 2014-2016.(Tabelul nr. 3.2)
Astfel activele circulante au avut în perioada analizată un trend ascendent de la
154.548 lei în 2014 la 3.503.707 lei în 2016.
În ceea ce priveste datoriile curente, acestea au înregistrat o scădere de 48.195
lei în 2015 față de 2014, urmată de o creștere la 17.064.927 lei în 2016.Scăderea valorii
indicatorului în 2015 față de 2014 s-a reflectat asupra valorilor ratelor de lichiditate.
În același timp, disponibilitățile bănești au crescut în perioada analizată,
afirmație valabilă și în cazul stocurilor.
Tabelul nr. 3.2 – Situația indicatorilor de lichiditate
NR.
CRT INDICATORI 2014
Lei 2015
Lei 2016
Lei
1 Stocuri – 1.613 324.594
2 Investiții pe termenscurt 0 0 0
3 Disponibilități 7.624 242.600 117.834
4 Active circulante 154.548 442.428 3.503.707
5 Datorii curente 233.159 184.964 17.064.927
6 LICHIDITATEA
GENERALA
(rd.4/rd.5)
0.66
2.39
0.21
7 LICHIDITATEA
IMEDIATA
[(rd.4-rd.1)/rd.5]
0.66
2.38
0.19

32
8 LICHIDITATEA
LA VEDERE
[(rd.3 –rd.2)/rd.5]
0.03
1.31
0.007
Sursa: prelucrare proprie după situațiile financiare anuale ale SC BIODIESEL CONCEPT SRL, în
perioada 2014-2016 (anexele 1, 2, 3)
În urma calulului indicatorilor de lichiditate s-a constatat faptul că lichiditatea
generală a înregistrat valori subunitare în anii 2014 și 2016, fapt ce conduce la concluzia
că datoriile pe termen scurt nu sunt acoperite de activele circulante.În 2015 lichiditatea
generală a avut valoarea de 2.39, care dovedește că pe termen scurt societatea și-a
onorat datoriile exigibile.
Se remarcă faptul ca în cei trei ani supuși analizei, societatea nu se încadrează în
nivelul lichidității generale de 1.5 – 2, prezentat în literatura de specialitate.
Lichiditatea imediată înregistrează valori asemănătoare lichidității generale,
avănd în vedere inexistența stocurilor în anul 2014, sau valorile mici ale acestora în anii
2015 și 2016, comparativ cu activele curente și datoriile curente.
Față de valoarea standard de 0.8 – 1, am constatat ca întreprinderea nu se
încadrează în această marjă, în niciunul dintre anii analizati, fapt care a condus la
concluzia că au existat dificultăți în acoperirea datoriilor exigibile pe termen scurt.
În ceea ce priveste lichiditatea la vedere se constată faptul ca această rată are un
nivel scăzut pe toată perioada analizată, ceea ce a determinat un echilibru financiar
precar al societății, fapt confirmat și de situarea indicatorului în afara nivelului normal
de 0, 2 – 0, 3.

3.2.1.2 Calculul și analiza indicatorilor de solvabilitate
Pentru calculul indicatorilor de solvabilitate am pornit de la analiza indicatorilor
din care se compun aceste rate.Am constatat faptul ca totalul activelor a avut o evoluție
majoră în perioada analizată, ajungand de la aproximativ 2 mil. lei în 2014, la peste 19
mil lei, în 2016.Aceași evoluție au înregistrat-o și datoriile totale dar si capitalul
propriu.Se remarcă faptul ca societatea nu a solicitat credite bancare în niciunul din anii
analizați.

33
Tabelul nr. 3.3 – Situația indicatorilor de solvabilitate
NR.
CRT. INDICATORI 2014
LEI 2015
LEI 2016
LEI
1 Total activ 2.099.156 2.141.304 19.453.238
2 Total datorii 2.115.248 2.404.196 18.901.016
3 Credite bancare – – –
4 Capitaluri proprii – 16.092 – 262.892 552.222
5 SOLVABILITATE
GENERALĂ
(rd.1/rd.2)
0.99
0.89
1.03
6 SOLVABILITATE
PATRIMONIALĂ
[(rd.4/(rd.4 – rd.3)]
1
1
1
Sursa: prelucrare proprie după situațiile financiare anuale ale SC BIODIESEL CONCEPT SRL, în
perioada 2014-2016 (anexele 1, 2, 3)
În ceea ce privește solvabilitatea generală, se observă o diminuare a valorii
indicatorului cu 10 p.p. în anul 2015 față de anul 2014, și o creștere cu 14 p.p în anul
2016 față de anul 2015.Valorile înregistrate în cei 3 ani ai analizei se afla sub nivelul de
1.5 al solvabilității generale, fapt care implică un risc asumat din partea furnizorilor si
creditorilor societății, în raporturile comerciale cu aceasta.
Valoarea solvabilității patrimoniale de 1 rămâne constantă pe parcursul celor trei
ani analizați, datorită faptului că unitatea nu a solicitat credite bancare în această
perioadă.Situația este favorabilă pentru societate deoarece este exprimat un grad foarte
scazut de îndatorare față de instituțiile de credit.

3.2.1.3 Calculul și analiza indicatorilor fondului de rulment
Indicatorii fondului de rulment au fost calculați pe baza datelor din bilanțurile
contabile din perioada 2014-2016, asa cum reiese în Tabelul nr. 3.4.

34
Tabelul nr. 3.4 – Situația indicatorilor fondului de rulment
NR.
CRT. INDICATORI 2014
LEI 2015
LEI 2016
LEI
1 Total activ 2.099.156 2.141.304 19.453.238
2 Active imobilizate 1.944.608 1.698.876 15.938.913
3 Active circulante 154.548 442.428 3.503.707
4 Disponibilități 7.624 242.600 117.834
5 Investiții financiare
pe termen scurt – – –
6 Datorii pe termen
lung 1.882.089 2.219.232 1.836.089
7 Datorii pe termen
scurt 233.159 184.964 17.064.927
8 Credite bancare pe
termen scurt – – –
9 Capitaluri proprii -16.092 -262.892 552.222
10 Capitaluri
permanente
(rd.6 + rd.9) 1.865.997 1.956.340 2.388.311
11 NT = AC – D – IF 146.924 199.828 3.385.873
12 RT = DTS – CBTS 233.159 184.964 17.064.927
13 Fond de rulment
total
(rd.1 – rd.2)
154.548
442.428
3.514.325
14 Fond de rulment
permanent
(rd.10 – rd.2)
-78.611
257.464
-13.550.602
15 Fond de rulment
propriu
(rd.9 – rd.2)
-1.960.700
-1.961.768
-15.386.691
16 Fond de rulment
împrumutat
1.882.089
2.019.232
1.836.089

35
(rd.14 – rd.15)
17 Nevoia de fond de
rulment
(rd.11 –rd.12)
-86.235
14.864
-13.679.054
18 Trezoreria netă
(rd.14 – rd.17) 7.624 242.600 128.452
Sursa: prelucrare proprie după situațiile financiare anuale ale SC BIODIESEL CONCEPT SRL, în
perioada 2014-2016 (anexele 1, 2, 3)
Notă: NT – nevoi temporare; RT – resurse pe termen scurt; AC – active
circulante ; D – disponibilități; IF – investiții financiare pe termen scurt; DTS – datorii
pe termen scurt; CBTS – credite bancare pe termen scurt; TNsf – trezoreria netă la
sfarșitul exercițiului financiar; TNin – trezoreria netă la începutul exercițiului financiar
În cei trei ani analizați, fondul de rulment a înregistrat valori pozitive, ceea ce
conduce la concluzia că societatea a avut un echilibru financiar în această perioadă.
Se remarcă faptul ca valoarea fondului de rulment total a înregistrat un trend
crescător de la 154.548 lei la 3.514.32 lei, datorată în mare măsură creșterii de peste 9
ori a totalului activului, dar și creșterii activelor imobilizate.
Fondul de rulment permanent a cunoscut o evoluție neliniară, înregistrând în
anul 2015 o vaoare pozitivă de 257.464 lei.În anii 2014 și 2016, indicatorul a avut o
valoare negativă, remarcându-se valoarea de -13.550.602 în 2016, datorită creșterii cu
838% a activelor imobilizate în 2016 față de 2015.
În cei trei ani analizați, fondul de rulment propriu a înregistrat o valoare
negativă, fapt ce reflectă deficitul capitalurilor proprii față de activele imobilizate,
determinând o autonomie financiară scăzută a firmei.
Fondul de rulment împrumutat are valori pozitive în toți cei trei ani analizați,
înregistrând valoarea maxima în anul 2015
Necesarul de fond de rulment a înregistrat în anul 2014 și 2016, valori negative,
iar în anul 2015 o valoare pozitivă, ceea ce conduce la ideea că există nevoi temporare
care nu sunt finanțate din resursele pe termen scurt.

36
Trezoreria netă a înregistrat în cei trei ani valori pozitive, reprezentând faptul că
societatea are un excedent monetar sub formă de disponibilități bănești, ceea ce conduce
la autonomie financiară pe termen scurt.

3.2.1.4 Calculul și analiza indicatorilor echilibrului financiar
Indicatorii echilibrului financiar au fost calculați pe baza datelor din bilanțul
contabil pentru anii 2014(anexa1), 2015(anexa 2), 2016(anexa 3), așa cum reiese și în
tabelul nr.3.5.
Tabelul nr. 3.5 – Situația indicatorilor echilibrului financiar
NR.
CRT. INDICATORI 2014
LEI 2015
LEI 2016
LEI
1 Total active 2.099.156 2.141.304 19.453.238
2 Active imobilizate 1.944.608 1.698.876 15.938.913
3 Stocuri – 1.613 324.594
4 Total passive 2.099.156 2.141.304 19.453.238
5 Total datorii 2.115.248 2.404.196 18.901.016
6 Datorii pe termen scurt 233.159 184.964 17.064.927
7 Datorii pe termen lung 1.882.089 2.219.232 1.836.089
8 Capitaluri proprii -16.092 -262.892 552.222
9 Capitaluri permanente 1.865.997 1.956.340 2.388.311
10 Fondul de rulment
permanent
-78.611
257.464
-13.550.602
11 Rata de îndatorare
globala(%)
[(rd.5/rd.1)*100]

100.77

112.28

97.16
12 Rata de îndatorare la
termen(%)
[(rd.7/rd.9)*100]
100.86
113.44
76.88
13 Rata de finanțare a
stocurilor(%)
[(rd.10/rd.3)*100]
–
1596.81
4177.90

37
14 Rata capitalurilor proprii
față de activele
imobilizate(%)
[(rd.8/rd.2)*100]

-0.83

-15.47

3.46
Sursa: prelucrare proprie după situațiile financiare anuale ale SC BIODIESEL CONCEPT SRL, în
perioada 2014-2016 (anexele 1, 2, 3)
Echilibrul financiar este asigurat de existența unor corelații fundamentale care se
formează în procesul de rotație a capitalului. Pentru calularea ratelor echilibrului
financiar am utilizat informațiile din bilanțurile perioadei analizate.
Astel, valoarea ratei de îndatorare globală a crescut în anul 2015 față de anul
2014 cu 11.51%, datorită creșterii mai accentuate a capitalurilor proprii față de totalul
pasivului.În anul 2016, indicatorul a cunoscut un trend descrescător, ajungând la
valoarea de 97.16%, datorită creșterii pasivului toatal cu 17.312 mii lei.
O evoluție asemanătoare a avut în perioada analizată valoarea ratei de îndatorare
la termen, datorită evoluției datoriilor pe termen lung în perioada analizată.
Rata de finanțare a stocurilor a înregistrat o valoare crescătoare în anul 2016 față
de anul 2015, datorită creșterii atât a fondului de rulment permanent cât și a valorii
stocurilor.Lipsa indicatorului stocuri în primul an al perioadei analizate, nu a permis
determinarea ratei de finanțare a stocurilor.
Rata capitalurilor proprii față de activele imobilizate a înregistrat o evoluție
diferită în cei trei ani supuși analizei. Astfel, indicatorul a scăzut de la -0.83% în anul
2014, la -15.47% în anul 2015, datorită scăderii capitalurilor proprii, într-un ritm mai
mare decât ritmul de creștere al activelor imobilizate.În anul 2016, rata capitalurilor
proprii față de activele imobilizate are o valoare pozitivă de 3.46%, care poate fi
explicată prin valoarea pozitivă a capitalurilor proprii a căror creștere de peste două ori
este superioară ritmului de creștere al activelor imobilizate.

3.2.1.5 Calculul și analiza indicatorilor de structură
Indicatorii de structură au fost calculați pe baza datelor din bilanțul contabil
pentru anii 2014(anexa1), 2015(anexa 2), 2016(anexa 3), așa cum reiese și în tabelul
nr.3.6.

38
Tabelul nr. 3.6 – Situația indicatorilor de structură
NR.
CRT. INDICATORI 2014
LEI 2015
LEI 2016
LEI
1 Total active 2.099.156 2.141.304 19.453.238
2 Active imobilizate 1.944.608 1.698.876 15.938.913
3 Imobilizări necorporale 0 0 36.428
4 Imobilizări corporale 1944608 1.698.039 15.901.648
5 Imobilizări fianciare – 837 837
6 Active circulante 154.548 442.428 3.503.707
7 Stocuri – 1.613 324.594
8 Creanțe 146.924 198.215 3.061.279
9 Disponibilități 7.624 242.600 117.834
10 Total passive 2.099.156 2.1413- 19.453238
11 Datorii pe termen lung 1.882.089 2.219.232 1.836.089
12 Datorii pe termen scurt 233.159 184.964 17.064.927
13 Total datorii 2.115.248 2.404.196 18.901.016
14 Capitaluri permanente 1.865.997 1.956.340 2.388.311
15 Capitaluri proprii -16.092 -262.892 552.222
16 Rata activelor
imobilizate(%)
[(rd.2/rd.1)*100]
92.64
79.34
81.93
17 Rata imobilizărilor
necorporale
[(rd.3/rd.1)*100] – – 0.19
18 Rata imobilizărilor
corporale
[(rd.4/rd.1)*100] 92.64 79.3 81.74
19 Rata imobilizărilor
financiare
[(rd.5/rd.1)*100]
–
0.04
0.004
20 Rata activelor
circulante(%)
7.36
20.66
18.01

39
[(rd.6/rd.1)*100]
21 Rata stocurilor
[(rd.7/rd.1)*100] – 0.07 1.67
22 Rata creanțelor
[(rd.8/rd.1)*100] 7 9.26 15.73
23 Rata disponibilităților
[(rd.9/rd.1)*100]
0.36
11.33
0.61
24 Rata stabilității
financiare(%)
[(rd.14/rd10)*100]
88.89
7.30
12.28
25 Rata autonomiei
financiare globale(%)
[(rd.15/rd.10)*100]
-0.77
-12.28
2.84
26 Rata autonomiei
financiare la termen(%)
[(rd.15/rd14)*100]
-0.86
-13.43
23.12
27 Rata datoriilor pe termen
scurt(%)
[(rd.12/rd.10)*100]
11.10
8.64
87.72
Sursa: prelucrare proprie după situațiile financiare anuale ale SC BIODIESEL CONCEPT SRL, în
perioada 2014-2016 (anexele 1, 2, 3)
În cazul ratei activului imobilizat se observă faptul ca valoarea acesteia nu se
situează în intervalul 40 – 60%, prezentat în literatura de specialitate.În anul 2015, rata
de 79.34% este mai mică decât valoarea înregistrată în 2014, datorată scăderii valorii
activelor imobilizate.În 2016, rata a înregistrat o valoare de 81.93% datorită creșterii
activelor imobilizate fața de anul precedent.
Rata imobilizărilor necorporale a înregistrat în ultimul an al perioadei analizate o
valoare de 0.19%, datorită valorii scăzute a imobilizărilor necorporale, ceea ce reflectă
faptul că societatea are o activitate de cercetare-dezvoltare nesemnificativă.Lipsa valorii
imobilizărilor necorporale în anii 2015 și 2016, nu a permis determinarea ratei
imobilizărilor necorporale pentru acești doi ani.

40
Valoarea ratei imobilizărilor corporale a avut o evoluție oscilatorie pe parcursul
celor trei ani supuși analizei, astefel încât în anul 2015 față de anul 2014, valoarea a
scăzut cu 13.34%, odată cu scăderea valorii imobilizărilor corporale și a creșterii
totalului activelor.Această scădere a fost urmată de o creștere în anul 2016 față de anul
2015 cu 2.44%, ca urmare a creșterii de peste 9 ori, atât a imobilizărilor corporale cât și
a activului total.În primul an al analizei, indicatorul a atins valoarea maximă de 92.64%,
datorită faptului ca imobilizările necorporale si cele financiare, lipsesc din structura
activelor imobilizate.
Rata imobilizărilor financiare a înregistrat o valoare ușor crescătoare, în anul
2014 față de anul 2015, datorită faptului ca valoarea imobilizărilor financiare a rămas
constantă pe parcursul celor 2 ani, iar activele totale au crescut de la 2.141.304 lei în
2015 la 19.453.238 lei în 2016.Lipsa valorii indicatorului imobilizări financiare in anul
2014 nu a permis calculul ratei.
Rata activelor circulante a înregistrat o creștere de 13.3% în anul 2015 față de
anul 2014, datorită creșterii cu 186.3% a valorii activelor circulante, fapt care este
considerat pozitiv dacă este analizat în corelație cu creșterea cifrei de afaceri de la 0 lei
în 2014, la 59.967 lei în 2015.În anul 2016, rata activelor circulante scade față de anul
anterior la 18.01%, datorită scăderii ponderii activelor circulante în totalul activelor de
la 21% în anul 2015 la 18% în anul 2016.
Rata stocurilor a avut o evoluție crescătoare în anul 2016 față de anul 2015,
datorită creșterii valorii indicatorilor care o compun. Lipsa valorii indicatorului stocuri
în anul 2014 nu a permis determinarea acestei ratei.
Rata creanțelor a înregistrat o evoluție asemănătoare ratei stocurilor pe parcursul
celor trei ani analizați.
Rata disponibilităților înregistrează valori subunitare în anii 2014 și 2016, iar în
anul 2015 o valoare de 11.33%, ceea ce conduce la concluzia că în niciunul dintre cei
trei ani analizați, societatea nu prezintă echilibru financiar, indicatorul neîncadrandu-se
în limitele valorilor optime prezentate în literature de specialitate.
Rata stabilității financiare are o valoare de 88.89%, înregistrând o scadere până
la 7.3% în anul 2015, valoare considerată favorabilă, având în vedere faptul că datoriile
pe termen lung au scăzut în perioada analizată de la 2.219.232 mil.lei la 1.836.089 mil.

41
lei.În anul 2016, indicatorul a atins valoarea de 12.28%, valoare datorată în mare
măsura creșterii totalului pasivului.Privit prin prisma valorii optime, a indicatorului,
prezentat în literatura de specialitate(65%), putem afirma că societatea prezintă cea mai
mare stabilitate în primul an supus analizei.
Rata autonomiei financiare globale prezintă în primii doi ani valori negative,
înregistrând în al treilea an al analizei valoarea de 2.84%, valori care ne conduc la
concluzia că societatea ni dispune de autonomie financiară și nu a prezentat garanții
pentru acordarea de credite.
Rata autonomiei financiare la termen a avut aceeași evoluție ca și rata
autonomiei financiare globale, prezentând valoarea maximă de 23.12% în anul
2016.Luând în considerare aceste valori, putem afirma că firma nu a dispus de
autonomie financiară în perioada analizată.
Rata datoriilor pe termen scurt se situează sub valoarea normal de 50%-60%, în
anul 2014 și 2015, și având o valoare de 87.72% în anul 2016.Acest lucru se datorează
creșterii datoriilor, indiferent de termenul de exigibilitate de la 2.11 mil lei în 2014 la
18.92 mil lei în 2016.

3.2.2 Analiza indicatorilor economico-financiari pe baza datelor din
contul de profit și pierdere al SC BIODIESEL CONCEPT SRL
Performanța financiară a unei entități este analizată de cele mai multe ori prin
intermediul rezultatului financiar și a elementelor acestuia, pe care întreprinderea îl
obține folosind resursele existente.
Pentru măsurarea performanțelor, în special a profitului, am ales utizarea
aspectului economic, situație în care, rezultatul se determină ca diferență între veniturile
și cheltuielile societății.
Analiza rezultatelor a fost efectuată pe baza datelor din contul de profit și
pierdere din anul 2014(anexa 1), 2015(anexa 2), 2016(anexa 3), așa cum reiese și în
tabelul nr. 3.7.

42
Tabelul nr. 3.7 – Evoluția rezultatelor
NR.
CRT. INDICATORI 2014
LEI 2015
LEI 2016
LEI
1 Venituri din exploatare – 281.026 2.901.387
2 Cheltuieli din exploatare 202.909 513.871 4.637.161
3 Rezultatul exploatării -202.909 -232.845 -1.735.774
4 Venituri financiare – 526 6.218
5 Cheltuieli financiare 700 7.849 294.016
6 Rezultatul financiar -700 -7323 -287.798
7 Venituri excepționale – – –
8 Cheltuieli excepționale – – –
9 Rezultatul excepțional – – –
10 Venituri totale – 281.552 2.907.605
11 Cheltuieli totale 203.609 521.720 4.931.177
12 Profit/pierdere -203.609 -240.168 -2.023.572
13 Rezultatul curent -203.609 -240.168 -2.023.572
Sursa: prelucrare proprie după situațiile financiare anuale ale SC BIODIESEL CONCEPT SRL, în
perioada 2014-2016 (anexele 1, 2, 3).
La nivelul întregii activități, cheltuielile au înregistrat un trend crescător pe tot
parcursul perioadei analizate.Astfel, în anul 2015, cheltuielile totale au crescut cu
318.111 mii lei fața de anul 2014, ajungând ca în anul 2016 să atingă suma de 2.907.605
mil. lei.
Această evoluție s-a datorat în principal creșterii cheltuielilor de exploatare cu
4.434.252 mil. lei în perioada analizată, dar și dinamicii exponențiale a cheltuielilor
financiare, astfel încât ponderea rezultatului financiar a crescut de la 0.35% în 2014, la
14.23% în 2016.
Se remarcă faptul că societatea nu a înregistrat venituri în anul 2014, iar ca
urmare a reorganizării, acestea au ajuns la 281.552 lei în 2015, iar în ultimul an al
analizei au înregistrat o creștere de peste 10 ori.
Rezultatul exploatării are ponderea cea mai mare în totalul rezultatelor societății,
dar înregistrând o scădere de la 99.65% la 85.77%.

43
Luând în considerare faptul că în perioada analizată societatea nu a înregistrat un
rezultat excepțional, rezultatul curent este identic cu rezultatul exercițiului.
Pe parcursul perioadei analizate, societatea a înregistrat pierderi care s-au
menținut la un nivel relativ constant in primii 2 ani, și au înregistrat o valoare maxima
de 2.023.572 lei în 2016, datorită creșterii cheltuielilor totale din același an.

44
CONCLUZII ȘI PROPUNERI

În concluzie, se observă că societatea a înregistrat pierderi pe tot parcursul
perioadei analizate.Pentru îmbunătățirea situației, SC BIODIESEL CONCEPT SRL are
în vedere o serie de strategii și planuri de acțiune, atât pe termen scurt, cât și pe termen
mediu si lung.
Astfel, pe termen scurt, societatea își propune să-și mențină și să consolideze
relațiile cu clienții tradiționali. Se urmărește realizarea produselor la termenele
consimțite prin contractele încheiate cu partenerii, cu încadrarea în costurile prevăzute și
încasarea contravalorii acestora, aceasta find o condiție de bază în asigurărea sursei de
finanțare a activității curente.
În a doua decadă a anului 2017 și începutul anului 2018, societatea își propune
să obțină o nouă autorizație de antrepozit fiscal pentru alte două produse. Odata cu
obținerea autorizației, societatea dorește implementarea unui program de investire
pentru creșterea numarului de clienți, mai exact investirea în 11 rezervoare pentru
marirea capacității de depozitare a celor două produse.Totodată se urmărește construirea
unei căi ferate, atât în interiorul depozitului cât și în exteriorul acestuia, care să permită
accesul la căile ferate naționale dar și internaționale, deoarece societatea își propune
odată cu implementarea acestui program, sporirea vanzărilor atât pe plan intern, cât și
pe plan extern.
Pe termen mediu și lung, se urmărește creșterea continuă a calității produselor
executate și a serviciilor prestate, prin implementarea unui sistem de management al
calității pentru a creste eficienta, productivitatea si competitivitatea organizatiei,
achitarea la termen a datoriilor exigibile în paralel cu creșterea nivelului de
competitivitate prin îmbunătățirea performanțelor, creșterea prestigiului firmei și
construirea unei imagini de excelență prin promovarea produselor în țările arabe, dat
fiind faptul ca invetitorul are naționalitate arabă.Se previzionează ca această imagine
creată prin seriozitate și competență în activitatea desfășurată, să conducă la obținerea
de contracte avantajoase pentru firmă, crearea și consolidarea relațiilor de afaceri cu o
multitudine de agenții economici

45
BIBLIOGRAFIE:

1. IacovoiuV.B., Analiză economico – financiară, Editura Pro Universitaria,
București, 2015
2. Iacovoiu V.B., Străoanu B.M., Teodorescu C.D., Instrumente și tehnici de
analiză a stării economico-financiare a firmei, Editura Karta-Graphic, Ploiesti,
2011
3. Petcu M., Avantaje și limite în analiza bazată pe contul de profit și pierdere,
Tribuna economică, 2004
4. Ristea M., Contabilitatea financiară a întreprinderii, Editura Universitara,
București, 2005
5. Robu V., Anghel I., Șerban E.C., Analiza economică financiară a firmei, Editura
economică, București, 2014
6. Sălceanu A., Contabilitatea Financiară a Întreprinderii, Editura Universității
Petrol-Gaze din Ploiești, 2007
7. Toma, C., Contabilitate financiară, Editura TipoMoldova, Iași, 2016
8. Vâlceanu Gh., Robu V., Georgescu N., Analiză economico-financiară, Editura
Economică, București 2005
9. Vintilă G., Gestiunea financiară a întreprinderii, ediția a VI-a, Ed. Didactică și
Pedagogică, București 2006
10. Busuioc L., Coman D.M., Contul de profit și pierdere la nivel internațional
european și național:concept, modele, limite, Revista Gestiunea și contabilitatea
firmei, nr. 12, decembrie 2006
11. Legea contabilitatii nr.82/1991
12. Ordinul nr. 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind
situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate
13. Standardul internațional de contabilitate nr. 1 (IAS 1) – Prezentarea situațiilor
financiare ( http://www.cig.ase.ro/prof/stbunea/resurse/IFRS%20romana.pdf )
14. http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap5