INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 3 CAPITOLUL 1…. [624667]

CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 3
CAPITOLUL 1. MODALITĂȚILE DE ORGANIZARE ȘI FUNCȚI ONARE A
SISTEMULUI BANCAR. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 4
ROLUL DEPARTAMENTULUI DE TREZORERIE ………………………….. …………………….. 4
1.1. ORGANIZAREA SISTEMULUI BANCAR ………………………….. ……………………….. 4
1.2. ORGANIZAREA BĂNCII ………………………….. ………………………….. …………………… 8
1.2.1. Definiții, organizarea și func ționarea instituțiilor de credit ………………………….. . 8
1.2.2. Structura organizatorică a băncii – organigrama ………………………….. ……………. 10
1.2.3. Organizarea activității de creditare ………………………….. ………………………….. …. 11
1.3. PRODUSELE ȘI SERVICIILE – INSTRUMENTE UTILIZATE DE
TREZORERIA UNEI INSTITUȚII BANCARE ………………………….. ………………………. 13
1.3.1. Caracteristicile produselor și serviciil or bancare ………………………….. …………… 13
1.3.2. Categorii de produse/servicii bancare și clientela ………………………….. …………. 13
1.3.3. Serviciile bancare la distanță ………………………….. ………………………….. …………. 15
1.3.4. Operațiuni bancare privind produsele și serviciile …………………………….15
1.3.5. Conturile bancare pentru operațiuni cu produse și servicii …………………………. 17
1.4. DEPARTAMENTUL DE TREZORERIE AL BĂNCII ………………………….. ………. 18
CAPITOLUL 2. RAIFFE ISEN BANK – VERIGĂ IMPORTANTĂ A SISTEMULUI
BANCAR ROMÂNESC ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 20
2.1. PREZENTAREA GENERALĂ A INSTITUȚIEI ………………………….. ………………. 20
2.1.1. Scurt istoric ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 20
2.1.2. Principa lele etape și evoluția sa în cadrul sistemului bancar românesc ……….. 22
2.1.3. Forma și structura capitalului și a acționariatului ………………………….. …………. 23
2.1.4. Principalele funcții, activități și operațiuni bancare ………………………….. ………. 24
2.2. PRODUSELE ȘI SERVICIILE RAIFFEISEN BANK ………………………….. ………… 26
2.2.1. Cărți de credit/ debit ………………………….. ………………………….. …………………….. 26
2.2.2. Credite pentru persoane fizice/juridice ………………………….. ………………………… 28
2.2.3. Serviciile Raiffeisen Bank ………………………….. ………………………….. …………….. 29
2.3. RISC ȘI CREDIT MANAGEMENT LA RAIFFEISEN BANK ……………………….. 29

CAPITOLUL 3. ANALIZA PERFORMANȚELOR BANCARE ȘI DE TREZOREZIE
ALE RAIFFEISEN BANK ………………………….. ………………………….. ………………………….. 33
3.1. INDICATORI DE APRECIERE AI EFICIENȚEI ………………………….. ……………… 33
2.2. INDICATORI DE APRECIERE AI PROFITABILITĂȚII ȘI RENTABILITĂȚII 36
2.3. EVOLUȚIA ACTIVELOR, PASIVELOR ȘI A CAPITALULUI PROPRIU …….. 41
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 43
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 43

3
INTRODUCERE

4
CAPITOLUL 1. MOD ALITĂȚ ILE DE ORG ANIZARE ȘI
FUNCȚION ARE A SISTEMULUI B ANCAR.
ROLUL DEP ARTAMENTULUI DE TREZORERIE

1.1. ORG ANIZAREA SISTEMULU I BANCAR
Sistem ɻul bancar este an ɻsamblul instit ɻuțiilor, rel ațiil ɻor fin anciar ɻ-bancare, norm ɻelor,
infrastruct ɻurilor, tehnicilor ce int ɻeracțione ază în mod ɻ complex, cu ɻscopul de a mob ɻiliza sub
f ɻormă de depozite și de a ɻdistribui, sub formă ɻ de credite, fon ɻduri fin an ɻciare, precu ɻm și de a
oferi f a ɻcilități, inc ɻlusiv sisteme de ɻplăți, pentru dive rș ɻi agenți econ ɻomici, fin a ɻnciari sau
nefin an ɻciari, inclusiv pers ɻoane fizice. Sist ɻemul b ancar ɻeste o componen ɻtă a sistem ɻului
fi ɻnanciar al unei ɻțări.
Prim a banc ɻă comerci a ɻlă modernă s -a înfi ɻințat în Princip atele Româ ɻne în a ɻnul 186 5
și a fu ɻncțion at sub numele de B anca Româ ɻniei. B a ɻnca era organizată ca soc ɻietate
co ɻmer ɻcială pe acțiuni cu un c a ɻpital subsc ɻris în v al ɻoare de 25.000 ɻ.000 de fr ɻanci fr ancezi.
Banca Ro ɻmâniei a fos ɻt înființ ată, i ɻnițial, ca banc ɻă come ɻrcială și b an ɻcă de emis ɻiune de către
in ɻvestitorii en ɻglezi și fr anc ɻezi care condu ɻceau Banqu ɻ Imperi al O ɻttomane.
Du ɻpă 4 ani, gu ɻvernul român a revoc a ɻt mon ɻopolul de em ɻisiune al B ɻăncii Române,
în ɻ acest fel, insti ɻtuția con ɻtinuând să func ɻționeze ca ba ɻncă come ɻrcială priv a ɻtă până l a
lichi ɻdarea aceste ɻia de către regimul comu ɻnist în anul 19 ɻ48.
Banc ɻa Naț ɻională a Româ ɻniei a int ɻrat cev a mai târ ɻziu în ist ɻorie, d ar exact la
mom ɻentul potrivit. Ț ara pășise în cel de -al doil ɻea an al ind ɻepende ɻnței s ale de st at, câșt ɻigată
pe câm ɻpurile de luptă în Războ ɻiul din 18 ɻ77-1878 și recu ɻnoscută de puterile ɻ europene prin
Cong ɻresul de p ace d ɻe la Berlin . Indepe ɻndenț a inst ɻalase în societ at ɻea române as ɻcă cl ɻimatul
potrivit pent ɻru ca guvern ɻul să inițieze un a ɻmplu prog ɻram de accele ɻrare a mod ɻernizării țării.
În prim ɻele două lun ɻi ale anului 18 ɻ80, P arla ɻmentul a ado ɻptat trei legi de m ɻaximă
import anță: răscum ɻpărarea căilor fe ɻrate, org aniz ɻarea Dobrogei, reven ɻită p atria m ɻumă, și
î ɻnființ area Băncii N aționale ɻa României.
Progresul econ ɻomic c are a ɻînsoțit consoli ɻdarea statului ɻ român și ajutorul ɻ acordat de
către BNR ɻau acceler at ɻprocesul de înfiin ɻțare al băncilo ɻr comerci ale priv ate ɻ. Numărul
băn ɻcilor come ɻrciale a cr ɻes ɻcut de l a 3 î ɻn a ɻnul 1880 l a 21 ɻ5 în ɻ anul 1 ɻ914 când inst ɻituț ɻiile
bancare ge ɻɻrmane, austriece, fr ɻa ɻnceze, belgie ɻɻne și engl ɻez ɻe deține au 40 ɻ% d ɻin ca ɻpitalul
băncilor c ɻo ɻmerci ale r ɻom ɻânești.

5
Luân ɻd în con ɻsider are ori ɻginea capi ɻtalului, compon ɻența grup ɻului de băn ɻci rom ɻânești
era urm ɻătoarea:
– 4 băn ɻci cu c apital na ɻțional (Ban ɻca Agricolă, B an ɻca Com ɻerțului de l a Cra ɻiova, Banca
Rom ɻână de S ɻcont, B anca Român ɻeasca),
– 4 ban ɻci cu c apital străin (B anca Gener ɻală Româ ɻnă, Banca de Cr ɻedit Româ ɻnesc, B anca
Com ɻercială Român ɻă, Banca Români ɻei), și o b ancă cu ɻ capital străin și au ɻtohton (B anc ɻa
ɻMarmoros ɻch Bl a ɻnk&C ɻO).
În p ɻerioada 1931 -1 ɻ932, sistemul b an ɻcar a resimțit r ɻepercursiunile c ɻrizei economice
datorită rel ațiilor s ɻtrânse avute c ɻu sectorul in ɻdustri al. Supr avegh ɻerea bancară ɻera aproape
inexist ɻentă. To ate ɻaceste a au contribu ɻit la colapsu ɻl unor bă ɻnci m ari.
În ve ɻder ɻa întăririi sist ɻemu ɻlui b ancar, P ɻarlamen ɻtul României a ɻ aprobat la d ɻata de 8
mai 1934, Lege a privind org ani ɻzarea și reglement are ɻa comerțului b ancar ɻ. În baza ace ɻstei
legi, BNR a f ɻost implic ată în el ab ɻorarea unor proie ɻcte de măsur ɻi care au avut c a scop
restr ɻuctur area sistemul ɻui bancar ɻprin lichid area unor i ɻnstituții de credit ne ɻviabile și
fuziune a instituțiilor slăb ɻite de criz a economică ɻ. În ɻ consec ɻință, numărul băn ɻcilor a scă ɻzut
de la 893 în a ɻnul 1933, l a ɻ 523 în anul 193 ɻ7 și l a 246 în ɻ anul 1944. ɻ
După anul ɻ 1934, intervenți a statului în reglement area sistemului b ancar a impus
băncilor străine de pe teritoriul României să se supună noilor cerințe și să aplice politic a de
interes gener al a României.
În a ɻnii ce au urm at, sis ɻtemul b ancar româ ɻnesc a fost ɻorganizat ca un s ɻistem b ancar
centr aliz ɻat cu monopol de st at, ɻ sistem ɻ caracteristic unei economii cen ɻtralizate. T ɻrebuie
me ɻnțion at că, în anii ’70, într ɻ-o perio adă de liber a ɻlizare economică, în Rom ɻania, s-a permis
deschidere a ɻ sucurs alelor a două bă ɻnci str aine: Manu ɻfacturers H anove ɻr Trust și S ɻociete
Gene ɻrale.
Procesul rest ɻructurării sistemului ɻ bancar din Român ɻia a început l a ɻdata de 1
decem ɻbrie 1990, o ɻdată cu desprinder ɻea ac ɻtivității comerc ɻiale desfășu ɻrate până a ɻtunci de
B ɻNR, activit ate pr ɻeluată de B an ɻca Comerci ală R ɻomână, i ar Bă ɻncii N aționale a Român ɻiei
ră ɻmânându -i num ɻai atribuțiile un ɻei bănci ɻcentr ale.
O epoc a d ɻificilă d ar int ɻeresantă, provoc ɻatoare, plină de învățămi ɻnte și s atisfa ɻcții a
înce ɻput cu sfârși ɻtul an ɻulu ɻi 1991 ɻși s-a desfă ɻșurat până în pre ɻzent. Este et apa ɻ în care, în ɻ
noile condiții ɻ economice, soci ale și ɻ politice Banca Cen ɻtral ɻă a statului român ɻ a redevenit,
ɻtreptat, dintr – ɻo anexă a Minister ɻului de Fin anțe, ɻo instituție nou ɻă, o b ancă ce ɻntrală
modernă, cu atribuții ɻ firești, inspir at ɻe din economi a de ɻpiață de ti ɻp europe a ɻn.

6
U ɻn r ɻol deci ɻsiv în ace ɻst pr ɻoces l -a juca ɻt ɻacademici ɻanul Mug ɻur Isăre ɻscu, cel c ɻare, în
mand ɻa ɻt ɻele sale cons ɻecu ɻti ɻve de Guve ɻrn ɻator și Preș ɻedinte a ɻl Consili ɻului de ɻAd ɻm ɻinistr ație al
BNR a ɻ reu ɻșit să re ɻdea au ɻtoritat ɻea și indep ɻen ɻdența neces a ɻră ɻ unei astf ɻel d ɻe inst ɻituții.
În a ɻnul 1 ɻ990 s ɻe înfiin ɻț ɻează BCR, c a ɻre prei a ac ɻtivitate ɻa com ɻercială ɻa BN ɻR. Ar ɻe ɻ loc
debu ɻtul liber ɻalizărilo ɻr de pre ɻț ɻuri.
L ɻegisl ația bancară ado ɻptată iniți ɻal în 1991 a st ɻimulat rolul băn ɻcilor comerci ale în
econom ɻie, rol str ɻâns leg at de c ali ɻtatea lor de interme ɻdiar princip a ɻl în rel ația economii –
inv ɻestiții, rel ație ho ɻtărâto are în cr ɻeștere a economică.
Avâ ɻnd în ved ɻere rolul și im ɻportantă pe c ar ɻe le au bănc ɻile la bună func ɻționare a
agenților economi ɻci și a eco ɻnomiei în a ɻnsamblu, s -a i ɻmpus că în per ɻioadă anilor ce au
urmat defi ɻnirii noilor ɻreglementări a si ɻstemului b anca ɻr românesc și pân ɻă în prezent să se
creeze un si ɻstem mod ɻern, c apabil să ofer ɻe o g amă lar ɻgă de pro ɻduse și servi ɻcii bancare de
un niv ɻel calitati ɻv superior c a ɻre să s atis ɻfacă exige ɻnțele atât ale tutur ɻor categorii ɻlor de agenți
econo ɻmici (clienți) din ec ɻonomi a de pi ɻață, cât și a pers ɻoanelor fizic ɻe (deponenți,
benefi ɻciari de credite s au ɻalte produse ɻ/servicii b anc ɻare).
As ɻtfel, au avu ɻt loc o ser ɻie de schim ɻbări import a ɻnte în act ɻivitatea bancară în
perio ad ɻă 1991 ɻ-2016 :
Per ɻio ɻadă 1991 – ɻ1 ɻ996. Prin l ɻe ɻgea nr. 3 ɻ3/1991 c ɻe reglemente az ɻă activit ɻatea b ɻăncilor
co ɻmerc ɻiale, lege a n ɻr. 34/9 ɻ1 ce reg ɻlemente ɻază st atut ɻul B ɻăncii N ɻaționa ɻɻle a Rom ɻâniei că ɻ
bancă c ɻent ɻrală, cât și prin hotă ɻrâr ɻi de gu ɻvern, s -a a ɻjuns l a u ɻrmăto a ɻrea organizare ɻ a
sistemu ɻlu ɻi b ɻancar:
– B ɻN ɻR a fost reorg aniz ɻɻɻată și își ɻrealizează ɻ astfe ɻl sarcinile s ɻale f ɻirești d ɻe Banc ɻă ɻCentr al ɻă
cu ur ɻmăto ar ɻele func ɻții: emisi ɻu ɻne monet ar ɻă, ɻ asigur ar ɻea stabi ɻl ɻității mo ɻnetare,
administ ɻɻrarea re ɻzer ɻvelor v al ɻutare ale ță ɻɻrii, urmăr ɻirea exe ɻcut ɻării b ala ɻnței de p ɻlăți
externe, sup ɻravegh ɻerea ac ɻtivităț ɻilor b vanc ɻare.
– pen ɻtru acti ɻvitățile c ɻomerci al ɻe ale Băn ɻcii ɻNațion ɻale a Rom ɻâ ɻniei a fost c ɻre ɻat ɻă Bancă
Co ɻɻmerci ală Ro ɻmână S. A. ɻPentru menț ɻiner ɻea circ ɻulației ɻbăneș ɻti la ɻnivel core ɻspun ɻzător,
Bancă N ɻațion ɻală a Români ɻei ɻasig ɻur de ɻase ɻmene a legăt ɻură din ɻtre dim ɻensiun ɻile
cred ɻitulu ɻi și volu ɻmul m asei ɻmon ɻetare în ɻcir ɻculație;
– băn ɻc ɻile (Banc ɻă R ɻom ɻână de Comerț ɻ Exterio ɻr , Banc ɻă Agr ɻicolă, B a ɻncă d ɻe I ɻnvestiții) pe
ɻbaza Hot ɻărâ ɻrii Guve ɻrn ɻului au fost tr an ɻɻsform ate în bănci c ɻome ɻrciale, cu c a ɻpita ɻl de st at
și a ɻutohto ɻn priv at, ap ɻro ɻbându -li-se și noi st ɻa ɻtute de org ɻaniza ɻre și fu ɻncți ɻonare.
Anii ɻ1996 – ɻ2000. P ɻr ɻin emitere a ɻunui n ɻo ɻu pachet de legi, r ɻesp ɻectiv lege a nr. 83/ ɻ1997
(priv at ɻiza ɻrea băncilor) ɻleg ɻea ɻnr. 58/1998 (l ɻe ɻgea funcțio ɻnării b ɻăncilor comer ɻciale), Lege ɻa

7
nr. 8 ɻ3/1998 (lichid are ɻa și reorg aniza ɻrea băncilo ɻr) s-a ɻcontinu ɻat refor ɻma s ɻiste ɻmului b ancar,
cu următo ɻa ɻrele consecin ɻțe p ɻozitive:
– au ɻfost în ɻființate bănci c ɻu ca ɻpital priv at ɻauto ɻht ɻon și străin pr ɻec ɻum și sucurs a ɻle ale unor
bănci s ɻtr ɻăine. Băncile c ɻo ɻnstituite av ɻeau oblig ɻɻația de a desc ɻhi ɻde conturi de cor ɻes ɻondent
la Bancă N ațio ɻn ɻală și ɻcrearea de re ɻzerv ɻe minime po ɻtrivi ɻt reglemen ɻt ɻărilor d ate de B ancă
Națio ɻnală a Ro ɻmâniei și ɻ alte co ɻnturi pr ɻecum și să se r ɻef ɻinanț ɻeze de l a ace ɻɻasta, în
condiț ɻii ɻle stabilit ɻe;
– Ba ɻɻnca Național ɻă a ɻRomâniei a st ɻɻɻabilit prin reg ɻulam ɻentele s ale, at ɻât nivel ɻul ɻ
minim de li ɻchi ɻditate, mod ɻul de c a ɻlcul al grad ɻu ɻlui de lichidit ɻa ɻte al unei bănci
co ɻɻmerci ale, sis ɻtemul ɻde provi ɻzion ɻare;
– B ɻNR ɻ a stabilit no ɻrmel ɻe de credit ɻare ale p ɻersoan ɻelor fiz ɻice la începu ɻt ɻul anului 2000
ɻceea cea ɻ p ɻermis o ɻ dezv ɻoltare acc ɻelerată a ɻcredit ɻării pe ɻrso ɻanelor fizice, ac ɻɻtivitate
aproape i ɻnexistent ɻă până în a ɻn ɻul 2000.
Anii 2000 -2006 . Pri ɻn lege a nr.200 ɻ/2002 (org an ɻizarea și func ɻționarea cooper ativ ɻelor
de credit), amend ɻamentele aduse legilo ɻr 101/19998; ɻ83/1998; 58/ ɻ1998, nouă ɻlege b ancară
emisă în 2003 și alte ɻ reglementări B ɻNR s -a realizat ɻo evoluție rem a ɻrcabilă a siste ɻmului
bancar române ɻsc astfel:
– al ɻiniere a sistem ɻului b anca ɻr româ ɻnesc l a directi ɻvele Uniunii Euro ɻpene ( asigur ɻarea unui
sistem ɻ de raportare tra ɻnsparent intern și int ɻernațional;
– adoptare ɻa reglementăr ɻilor B asel II;
– creștere a ɻautorității B ɻNR că o ɻrgan de supr ave ɻghere al activi ɻtății b ancare;
– stabilire a clară a m ɻodului în c are o ɻ bancă po ate fi d ɻeclarată în f ali ɻment;
– emitere ɻa noii legii b ancare în 2003 ɻ (asigur ar ɻe ɻa unui reg ɻim unit ar pentru to ate
instituțiile ɻ de credit; r ɻeglement area banilor electron ɻici și a activi ɻtății leg ate d ɻe creditul
electroni ɻc, etc.);
– reglemen ɻtarea transfe ɻrurilor de fonduri în af ɻară țării și ɻ invers;
– consfi ɻnțirea independ ɻenței BNR că in ɻstituție de reglement ɻare în domeniu ɻl bancar;
– stabi ɻlirea obiecti vului p ɻrincip al al BN ɻR: stabilita ɻtea prețurilor;
– sta ɻbilire a sistemului de cr ɻedit overdr aft ɻ pentru băncile ɻcomerci ale;
– realizar ɻea raportărilor co ɻntabile și în sist ɻemul I AS;
– creștere a ceri ɻnțelor privin ɻd indic atorul de ade ɻcvare a capitalului de la ɻ 8 la 12 procente
din activele ɻponder ate cu ri ɻscul;
– revizu ɻirea sistemului ɻde provizion are și ɻclasificare a credit ɻului în funcție de
perfo ɻrmanță fin anciară, ser ɻviciul d atoriei și in ɻițiere a de proced ɻɻuri ju ɻdiciare;

8
– stabi ɻlirea unui c ap ɻital soci al mini ɻm de 32 milio ɻane RON;
– înființ area Bi ɻroului de ɻCredit pentr ɻu ɻmonitoriz area riscului ɻși rambursării cre ɻditelor
perso ane ɻlor fizice ɻ. ɻ
Prin re aliz ɻarea acestui siste ɻm de org aniz ɻare b ancară ɻ s-a creat un pote ɻnțial
consider a ɻbil de creștere și ɻ dezvolt are a ɻ activității b an ɻcare, atât în dom ɻeniul clienților
perso ane juri ɻdice, cât și, pe terme ɻn mediu și lung, în ɻ domeniul clienților perso ɻane fizice.
Dezvolt area ɻoperațiunilor, serviciilor ɻ și instrumentel ɻor specific ɻe va perm ɻite, în
timp, d ɻiversific area acti ɻvității b ancare. ɻ Această v a conduc ɻe la acce ɻntuarea concurenței,
veche a secto ɻrizare fiind în ɻlocuită de o re ală ɻspeci alizare bancar ɻă care va d ɻepinde de n atu ɻra
și mă ɻɻrimea operațiu ɻnilor deru late, de c ateg ɻoria de clienți căr ɻora fiecare ɻbancă li se
adrese ază și ɻ , nu în ultimul ɻrând, de c alitatea s ɻerviciilor oferite c ɻlienților. Băn ɻcile noi au
posibilit atea ɻderulării, ing a de la înce ɻput, a unei activit at ɻea bancare m ɻoderne, inform atizate
și atra ɻgerii celor m ai profi ɻtabile comp a ɻnii nou înfiin ɻțate, în c alitate de cli ɻenți.
Anii 2007 -2017 . În 20 ɻ07 are loc i ntrarea B ɻNR în Sistem ɻul Europe an al Bă ɻncilor
Centr ale; p ɻarticip area Guvern atorului B ɻNR în Consiliul ɻ Gener al al B ɻCE și a
repre ɻzentanților BNR în Comitetele și Gr ɻupurile de lucru a ɻle BCE.
La nivelul lui 2008 ɻ are loc crearea ROBID/R ɻOBOR, c are înlocuie ɻște
BUBID/ ɻBUBOR și cree ază premisele emit ɻerii un ɻor indecși relev a ɻnți ai pieței mone ɻtare
determi ɻnați pe b aze competiti ɻve. În 2 ɻ009 are loc trecere a B ɻNR în poziți a de ɻ credi ɻtor net
al sistemu ɻlui bancar; în ɻtărire a eficienței intern aț ɻionale ale BNR – 30. ɻ8 mili arde euro.
Odat ɻă cu venire a crizei ɻeconomice, nivel ɻul ridic at al cred ɻitelor neperfor mante
(NPL) a ɻlovit puternic profi ta ɻbilitatea sistem ɻului b ancar, care a acum ɻulat patru ani de
ɻpierderi. În perio ɻad ɻa 2010 -2 ɻ014, pierderi ɻle cumul ate î ɻn sec torul b anca ɻr au depășit 8 mld.
lei. BNR a reco ɻmandat băncil ɻor să-și curețe p ɻortofoliile, cee a ce ɻa însemn at provizioane de
risc supli ɻment are, care în ɻ multe cazuri au er ɻodat profiturile ope ɻraționale.

1.2. ORG ANIZAREA BĂNCII
1.2.1. Defi niții, org anizarea și func ționarea instituții lor de credit
OU ɻG nr. 99 / 6 decembrie 2 ɻ006, privind insti ɻtuțiile de credit și ad ɻecvarea capitalului
este actul n ɻormativ c are regleme ɻtează funcțion area b ɻăncilor în ț ara noastră. Conform
articolului 7, instit ɻuția de credit îns ɻeamnă:
a) o enti ɻtate a cărei activit ate co ɻnstă în atragerea de de ɻpozite s au de alte fo ɻnduri
ram ɻbursabile de l a public și în ac ɻordarea de credite în c ɻont propriu;

9
b) o entit ɻate care emite m ɻijloace de pl ată în for ɻmă de monedă el ɻectronică, denumită
și instit ɻuție emitentă de m ɻonedă electronică.
Din ɻpunct de vedere org ani ɻzatoric, băncile își desf ɻășoară activit atea în condiții
asemănă ɻtoare cu ale celo ɻrlalte societăți comerci al ɻe pe acțiuni . Sub as ɻpect funcțion al,
d ɻimpotrivă, pot fi reți ɻnute p articul arități not ab ɻile.
Pe pl an ɻ organizatoric, cond ɻucere a, administr area și c ɻontrolul sunt l a fel c a la
societățile pe acți ɻuni, băncile di ɻspun de un for supre ɻm de conducere ( a ɻdunarea gener ală),
de structuri c are îi a ɻsigură gestiune a cur ɻentă (președin ɻte, consiliu de administ ɻrație, comitet
de direcție), de org a ɻne proprii de contr ɻol (comisie de ce ɻnzori și contr ɻolul intern al băncii).
Structur ɻa organizatorică, conducer ɻea și admini ɻstrarea societăților b ancare se
stabilesc pr ɻin statutele proprii, înfiin ɻțarea comitetu ɻlui de risc, co ɻmitet ul de administr are a
activelor și p asiv ɻelor, comitet ɻul de credite este obl ɻigatoriu.
F ɻuncțion al, spre de ɻosebire de societățile co ɻmerci ale, tot al independente în
elaborarea prop ɻriului m anagement, băn ɻcile sunt oblig ɻate să se supună în ac ɻtivitatea lor
reglementărilor em ɻise de B anca Nați ɻonală a României p ɻentru aplicarea po ɻliticii monet are,
de credit, v al ɻutare, de plăți, de asig ɻurare a pruden ɻței b ancare și de supr a ɻveghere a
so ɻcietăților b ancare.
În confo ɻrmitate cu d ɻirectivele B. ɻN.R., funcți ɻonarea băncilor se p articul arizează
îndeosebi prin următ ɻoarele: societățile b a ɻncare sunt obli ɻgate să obțină din p art ɻea B.N.R.
autoriz ația de func ɻționare, ele își cons ɻtituie fonduri speci ɻfice, păstre ază rezerve ob ɻligatorii
la B.N.R. și re ɻs ɻpectă n ormele s ɻtricte de g aran ɻtare a solvabilității, nu pot fi con ɻstituite sub
form ɻă de societăți cu răsp ɻundere limit ată, ca ɻpitalul soci al tre ɻbuie să fie vărs at integ ɻral
numai sub for ɻmă băne ască la m ɻomentul subscrier ɻii.
P ɻentru desfășur area ac ɻtivități i curente, băncile co ɻmerci ale își deschid fili ale,
sucurs ale și agenț ɻii în teritoriu cu respect a ɻrea acelor ași proceduri.
Confo ɻm standardelor intern a ɻționale, fili alele din Rom ɻânia ale unei societăți b ancare
sunt consi ɻderate perso ane jurid ɻice, i ar sucursalele sunt conside ɻrate reprezent ante ale
societăților b a ɻncare.
ɻDeci, fili ala trebuie să pose ɻde, pe de o p arte, un p at ɻrimoniu propriu, delimit at în
ansamblul p atrimo ɻniului societății b an ɻcare, iar, pe de altă pa ɻrte, are person alitate juri ɻdică
proprie.
Sucurs ɻala se înființe ază la iniți ɻativa băncii și din fon ɻdurile ei c are îi afecte a ɻză
capitalul nec ɻesar și o org anizează, îns ɻă ea nu devine per ɻsoană juridică de sine stătăto ɻare.

10
Sucu ɻrsala, spre deose ɻbire de fili ală, se c ɻaracterize ază printr -o dublă su ɻbordon are
față de b a ɻncă: pe de o p arte, depen ɻdența de ordin eco ɻomic, i ar, pe de altă p arte, ce a de
natură juri ɻdică.
Sucurs ala înch ɻeie contr acte cu terțe pe ɻrsoane în numele b ɻăncii, în c alitate de
mandatar, sau în n ɻume propriu, în c a ɻlitate de co ɻmision ar.
Agenți ɻa se înființe ază la iniția ɻtiva băncii, exerci ɻtând atribuții fie de m an ɻdatar, fie de
comisio ɻnar.
1.2.2 . Structur a organizatorică a băncii – organigrama
Organigra ɻma este o reprezen ɻtare grafică a activit ɻăților pe c are banca le desf ɻășoară.
Două tipu ɻri de org anigr ɻamă pot fi utiliz ate:
a) Org ɻanigrama iera ɻrhică reprezintă struc ɻtura de ansamblu a băncii, evidențiind
ɻsubdiviziunile org a ɻnizatorice ale băncii și r a ɻporturile dintre ele, num ɻărul nivelurilor
iera ɻrhice. Aces ɻt tip de org ɻanigramă permite izol ɻarea respons abil ɻităților prin identific area
factor ɻilor de decizie și mo ɻdul de tr ansmitere a deciz ɻiilor, dând o im a ɻgine de ansamblu
asupra fun ɻcționării și dimensi ɻunii băncii.
b) Org anigra ɻma funcțion ală permi ɻte ide ntific area ɻ activităților băn ɻcii și nivelurile
ierarhice de ɻexercit are a acestor acti ɻvități. În b ancă, princip a ɻlele activități pot fi g ɻrupate
ast ɻfel:
– activit ɻatea de explo at ɻare, asigură rel ațiile directe cu client ɻela. Aceste activi ɻtăți se
exercită în princip ɻal prin uni ɻtățile teritori ale ale bă ɻncii. Misiune a pr ɻincip ală a
aces ɻtei activități este ac ɻeea de a vinde prod ɻuse și servicii clien ɻților băncii.
– activit atea de pro ɻducție tr atează oper a ɻțiile iniți ate de expl ɻatare: evidenț a co ɻnturilor
clienților, c alcul ɻul dobânzilor, com ɻisioanelor;
– activit ate ɻa de asistare, secon ɻdează explo atarea, vizâ ɻnd în princip al urmă ɻoarele:
 asisten ɻță, resurse m at ɻeriale (imobile, tr at ɻare inform ații) și de perso ɻnal;
 asistenț ɻă de speci alitate: m arke ɻting, juridic, rel ații ɻexterne, piețe de c a ɻpital;
 asistență teh ɻnică: trezorerie, ing ɻnerie fin anciară.
Organigra ɻma ierarhică s a ɻu funcțion ală permite r ɻeprezent area grafică a ɻorganizării
activităților băncii.
În cazul structu ɻrii org anizatorice a un ɻei băn ci, centr ala ɻocupă un loc apar ɻte, ea fiind
centrul vit al al b ɻăncii, d atorită funcțiil ɻor și rolului pe c are-l joacă ɻ în cadrul b ɻncii. Dintre
fun ɻcțiile exercit ate, enu ɻmerăm:
– elabore ɻază str ategia de dezvolt are ɻ a băncii;

11
– stabi ɻlește politic a de credit a ɻre, dezvolt are în ț ară și st ɻrăinăt ate sau de fuziune și
achi ɻziții;
– efectu ɻează studii de m ark ɻeting;
– aco ɻrdă servicii de consult ɻanță, audit;
– organi ɻzează acțiuni de preg ɻătire a cad ɻrelor;
– ini ɻțiază col aborări cu bănci di ɻn țară și străinăt ɻɻate;
– asigură lichidități și fonduri de cre ɻditare unităților subor ɻdonate (fili ale, sucurs ale;
agenții);
– stabile ɻște nivelul dob ɻânzilor și comi ɻsioanelor;
– stabileș ɻte plafoane de credite pentru un ɻitățile subordon at ɻe;
– contactea ɻză împrumuturi și pl asam ɻente de pe piața inter ɻbancară
– asigură e ɻchilibrul între resurse și pl as ɻamente;
– elabo ɻrează norme pentru f ɻiecare activit ate și serviciu î ɻn (decontări, oper ațiuni de c asă,
încas ɻări și plăți, evide ɻnța contabilă, cred ɻitare etc.);
– angaje ɻază, promove ază, con ɻcediază person alul de co ɻnducere din unităț ɻile subord ɻonate.
Din c ɻele expuse rezultă rolu ɻl determin ant al manage ɻmentului centr al desfă ɻșurarea
activității tutu ɻror unităților teri ɻtoriale, între c ɻentrală și unități st a ɻbilindu -se rel ații de
s ɻubordon are. În terito ɻriu, unităț ɻile subordon ate cent ɻralei acțione ază ca r ɻeprezent ante ale
acestei a, apli ɻcând politic a și str ate ɻgia centr alei bă ɻncii. Structur a organiz ɻatorică cuprinde
comp art ɻimente c are asigură desfășu ɻrarea activității l a nive ɻlul teritori ɻului unde ele
acțione ază. Cond ɻucere a acestor unită ɻți este asigur ată de dire ɻctor, director econ ɻomic, șef
agenție, cont abi ɻl-șef și comitetul de credit ɻe constituit din c ad ɻre de conducere ale unit ɻății.
Structur a organi ɻzatorică variază de l a o ban ɻcă la alta.
1.2.3. Org anizarea activității de c redit are
Organiza ɻrea activității de credit ar ɻe diferă în fun ɻcție de mărime a uni ɻtății. Un ofițer
de cr ɻedite de l a o unit ate mi ɻcă po ate exec ɻuta toată munc a în det a ɻliu: acordarea creditului,
inclusiv ins ɻtrumen tarea dosarul ɻui de credit, negoc ɻierea, cont actu ɻl cu clientul, revizuire a
period ɻică a dosarului de cre ɻdit și înc asarea.
În uni ɻtățile m ai mari, ofițe ɻrii de credite se speci aliz ɻează în consult area,
instrument ar ɻea dosarului, negociere a ɻcu clienții, e xistând o m ai m ɻare dep artament are a
f ɻuncțiilor, c a, de exem ɻplu: analiza creditulu ɻi, revizuire a și înc asa ɻrea împrumutul ɻui. Unele
bănci disp ɻun de experți de cred ɻite pe r amuri i ndustr ɻiale: comerț, turi ɻsm etc.
Se ɻrviciul de credite (agenții, sucurs ale, fili ale)

12
Misiune a princip ɻală a acestui servici ɻu este de a analiza ɻ dosarele solicit ɻanților de
credit, c apaci ɻtatea de pl ată a clie ɻnților și a celor c ɻare solicită alte cr ɻedite.
Acest servi ɻciu răspunde de revi ɻzuire a creditului și de în ɻcasarea împrumuturilor.
Comitet ɻul de credit (agenții, suc ɻursale, fili ale)
Este c ɻompus din conduc ɻerea unității și șef servici ɻu credite. Acest c ɻomitet are
următo ɻarele s arcini:
– analizea ɻză și aprobă cr ɻedite în limit a plafo ɻanelor atribuite de c ɻentrală;
– revizu ɻiește și prop ɻune măsuri pentru cr ɻeditele rest ante;
– rescaden ɻțează cred ɻitele;
– analiz ɻează și trimite spre aproba ɻrea centr alei cre ɻditele m ari, ale că ɻror pl afoane nu sunt
de compet ɻența lor.
Depa ɻrtament credite (centr a ɻlă)
Este comp art ɻimentul de lucru al ce ɻntralei care are următ ɻoarele s arcini:
– par ɻticipă l a elabo ɻrarea politicii de cre ɻditare a băncii;
– analizează d ɻosarele de credit întocm ɻite de unitățile din s ɻubordine pen ɻtru creditele ale
căror ɻ valori intră în compe ɻtența de aprobare a cen ɻtralei, înaintând ɻu-le Comitetului de
credit ɻe spre apro ɻbare;
– ac ɻordă asistență teh ɻnică și de speci alit ɻate pentru ev al ɻuarea garanțiilor;
– efectue ɻază expertize l a evalu ɻările prezent ate de cli ɻenți c a garanții;
– elaborează n ɻorme de credit are în conform ɻitate cu legisl ația în vig ɻoare.
Comitet ɻul de risc (cent ɻrală)
Băncile ar a ɻvea nevoie de două comi ɻtete de risc: un com ɻitet de risc al dire ɻctorilor și
un com ɻitet de risc al ofițe ɻrilor de credite, cons ɻtând din ofițe ɻri de credite -ex ɻperți și din
spe ɻcialiști din afara dire ɻcției de credite. Com ɻitetul ofițerilor se întru ɻnește zilnic, s arcinile
co ɻmitetului fiin ɻd:
– urm ɻărirea respectării po ɻliticii de credit are, a n ɻormelor b ancare și norm ɻlor interne;
– asigu ɻrarea unui audit p ɻeriodic al tuturor unit ɻăților din teritoriu;
– inform area managementului ɻ și Comitetului ɻde risc al dire ɻctorilor despre condițiile
gener ale ɻale portofoliului de credite, pro ɻpunând măsuri.
Comitetul de risc al direc ɻtorilor se compune din preș ɻedintele băncii și direct ɻori din
Comit ɻetul de direcție, având c ɻa atribuții analiza ɻrea și aprobarea propune ɻrilor comitetului
de risc al ofiț ɻerilor.

13
1.3. PRODUSE LE ȘI SERVICIILE – INST RUMENTE UTILIZ ATE DE
TREZO RERI A UNEI INSTIT UȚII B ANCARE

1.3.1. C aracteristicile produselor și servi ciilor b ancare
Prod ɻusele și serviciil ɻe bancare au un ɻele p articul arități c are le difer ɻențiază față de
celel alte pro ɻduse și servicii, a ɻstfel:
– sunt im ɻateriale, adică nu au ɻun suport fizic, d ar satisfac ɻanumite cerințe indispens abile
societății, f acilitând ɻ circul ația bunuri ɻlor m ateriale;
– sunt con ɻdițion ate de regleme ɻntări b ancare c are s ɻtabilesc anumite condiții de
func ɻționare, risc, g arant ɻare etc;
– produse ɻl ɻe (creditele) d au acces l ɻa monedă, i ar serv ɻiciile (plățile interb ancare) asigur a
tr ɻansferurile monet are ɻîntre p articip a ɻnții la tranzacții;
– produsel ɻe și servicile se v al ɻorifică prin rețeu a p ɻroprie de unități b an ɻcare și nu se pot
redistribui, ɻînchiri a;
– pro ɻdusele și servi ɻciile se v alorifică num ai cli ɻentelei c are ar ɻe relații cu bnaca (au conturi
deschise l a ba ɻncă).
Din p ɻunct de vedere al ge ɻstiunii b ancare, pr ɻodusele angajează capi ɻtalurile băncilor
și fondurile atr ɻase care se avans ɻează sub formă de împru ɻmuturi, în timp ce servi ɻciile
transferă fondu ɻrile clientelei de la un ɻpartener l a alt ɻul.
1.3.2. C ategorii de produse/serv icii b ancare și cli entel a
Princip ɻalele produse și servic ɻii pe c are băncile le furnize ɻază clien ɻtelei sunt
urm ɻătoarele:
Pro ɻduse Ser ɻvicii
– credite pe ter ɻmen scurt, mij ɻlociu și
lu ɻng; – transfer ɻuri inter/intr ab ɻancare
– garanții b a ɻncare; – plă ɻți inter/intr abanc ɻare;
– produse deriv ɻate; – sch ɻimb v alutar;
– cardu ɻri; – în ɻcasări și plăți în num ɻerar;
– certific ate dep ɻozite; – colect are num ɻerar;
depozite l a termen; – păst ɻrare valori în t ɻezaur;
dep ɻozite l a vedere; – comp ɻensări inter ɻbancare;
cu ɻstodie; – plăți prin c a ɻnale elec ɻtronice;
credite sindic ɻalizate; deco ɻntare tranzacții pe pi ɻața bursieră;
transfer ɻuri intern ațion ɻale valut ɻare
(West ɻern Union, Mone ɻyGram);
privat ɻe banking, c ash m ɻanagement;
consult anță b a ɻncară.

14
Pro ɻdusele și serviciile b a ɻncare implică o rel ɻație b ancă-c ɻlient cu multiple
sem ɻnificații care a e ɻvoluat diferit în timp ele fiin ɻd oferite unei cli ɻentele destul de
dive ɻrsific ate care în funcție de amplo a ɻr ɻea activităților desf ɻășurate se grupe ază în două m ari
categorii: perso ɻane juridice (co ɻrporate) și perso an ɻe fizice (ret ail).
Produsele și serviciile s ɻunt identice in ɻdiferent de c atego ɻria de cli ɻentelă c are le
f ɻolosește, dar cee a ce le di ɻferenți ază este prefer ɻința clientelei pentru ɻanumite produse și
servicii c are co ɻrespund m ai bine specificului activ ɻității desfășur ate și mă ɻrimea acestor a.
Se ɻpararea în cele două c ateg ɻorii se f ace după c ɻifra de afaceri a clie ɻntelei, pr agul fiind
dif ɻerit de l a țară la țară și des ɻtul de mobil.
Catego ɻriile de clien ɻtelă în Româ ɻnia sunt simi ɻlare cu c ate ɻgoriile de clientelă ale
băn ɻcilor intern ațional ɻe cu specific ɻația că unele segmen ɻte de clie ɻntelă nu sunt sufic ɻient
definite și difer ɻențiate, b ɻăncile nefiind încă în măsur ɻă să ofere produse și servicii
difer ɻențiate pentru acest ɻe segmente (e x: clie ɻnți priv ate bank ɻing, microîntrep ɻrinderi, clienți
corpor ații intern aționale).
Majoritatea ɻ băncilo ɻr din Ro ɻmâni a își împ a ɻrt clie ɻntela în concord anț ɻă cu str ategia
băncii c are s ɻtabilește seg ɻmentele de cliente ɻlă priorit are în c are ba ɻnca acțione ază. Astfel pot
fi identifi ɻcate următ ɻoarele c ategorii princ ɻipale de client ɻelă și segmentele af ɻerente fiecărei
categori ɻi:
A. Cli ɻenți perso ɻane ju ɻridice
a) Cli ɻenți per ɻsoane juridice corpo ɻrate (agenți ec ɻonomici de st a ɻt sau priv ați de mărime
med ɻie sau mare ɻ care pot fi o ɻrganizați sub di ɻverse forme);
b) Clienți ɻIMM (clienții ɻsunt selec ɻtați în funcț ɻie de legisl ație, care sta ɻbilește două cri ɻterii
de selecți ɻe: numărul de sa ɻlariați mai m ɻic sau egal cu ɻ250 și cifră ɻde afaceri anua ɻlă mai
mică s au egală cu echiv ɻalentul a 8 m ɻilioane EU ɻRO);
c) Microînt ɻreprinderi – criteriul st abili ɻt de leg ɻe este de m axim ɻ 9 salariați p ɻer agent
eco ɻnomic.
B. Clien ɻți perso a ɻne fizice
Fiec ɻar ɻe bancă își segment ɻează categorii ɻle princip ɻa ɻle de clie ɻntelă în fu ɻncție de str ategie,
ɻformă de org a ɻn ɻizare, gr ɻadul de evol ɻu ɻție al managemen ɻtului clie ɻntelei, însă în liter at ɻur ɻa de
speci a ɻlitate dis ɻtingem: ɻ
a) Perso a ɻne fizice autoriz ɻate (cabinete medic ale, case de avocatură, not ari ɻate, etc.);
b) Clienți p ɻrivate banking (clienți ɻperso ane fizice cu dep ɻozite semnific ative);
c) Clienți perso ɻane fizic ɻe.

15
1.3.3. Ser viciile bancare la distanță
Pr ɻogresele tehnologice au p ɻermis apariția plăților ele ɻctronice și posibilit atea
efectuării ɻoperațiunilor b ancare de l a dis ɻtanță fără a mai fi n ɻecesară prezenț a umană în
ba ɻncă. C an ɻalele prin c are se efe ɻctuează plățile elect ɻronice sunt următ o ɻarele: c ardul,
inter ɻnetul și telefoni a m ɻobilă. Instrum ɻentele de pl ată pe s ɻuport hârtie au fost înloc ɻuite
aproape în tot ɻalitate cu instrumen ɻte pe suport m agn ɻetic s au electr ɻonic și s -a sim ɻplific at
consider abil cir ɻcuitul tr ansfe ɻrurilor. Efectul a ɻcestor noi tehnolo ɻgii a fost flui ɻdizarea
transferu ɻrilor b ancare, redu ɻcerea duratei de d ɻecont are de l a cât ɻeva zile l a câtev a s ɻecunde și
a ɻpariția plăților în ti ɻmp re al, creștere a volu ɻmului de decontă ɻri, minimiz ɻarea riscului și
asig ɻurarea unui manage ɻment b ancar perfo ɻrmant în acest s ɻector. Aceste te ɻhnologii au
necesit at inve ɻstiții fo arte m ari din p ɻartea sistemului b ɻancar care se recupere a ɻză num ai după
atinge ɻrea unui anum ɻit prag de tr a ɻnzacții proces ate, d ɻestul de în alt, și afecte ază bă n ɻcile m ai
mici c are ɻ nu au capaci ɻtatea financiară să suport ɻe ace ɻste costuri și c a ur ɻmare nu vor pute a
rezist a l ɻuptei de concu ɻrență.
Plățil ɻe electronice au adus î ɻnsă și riscuri noi deter ɻminate de r apidita ɻtea cu care se
realizează tr ansf ɻerurile și de posibi ɻlitățile de in ɻtercept are a trans ɻmisiei și de deturn are a
fonduril ɻor, cee a ce a fă ɻcut c a toate tra ɻnsferurile să fie co ɻdificate din ce în ce m ai sof ɻisticat
și să se introdu ɻcă semnătur a e ɻlectronică. In ɻstrumentul cel m ai perfor ɻmant s-a dovedit a fi
c ɻardul c are s-a gene ɻralizat și a de ɻvenit de “m a ɻsă”, înlocuind num ɻerarul și în același ɻtimp
stă l a ɻbaza plăților prin ɻ internet și telefoni a mo ɻbilă. Dot area cardu ɻlui cu memorie
electronică – s ɻmart cardul (c ardul intelig ɻent) l -a transfo ɻrmat în cel m ai sigur instr ɻument
electronic d ɻe plată și cu o l argă g ɻamă de aplicații. De asemene a, or ɻdinul de pl ată electr ɻonic
a devenit inst ɻrumentul de b ază pentru plățil ɻe în monedă scriptur al ɻă, în schimb pentru ce ɻcul
electr ɻonic nu s -a găsit o tehnolo ɻgie de succes din ɻcare cauză este ɻfolosit des ɻtul de puțin.
1.3.4. Oper ațiuni bancare privind pro dusele și se rviciile
Ope ɻrațiunile b ancare sunt d ɻetermin ate de activi ɻtățile c are se desfășo a ɻră în c adrul
băncii privind rel ɻațiile cu clie ɻnții și sunt active s au pasi ɻve după poziți a bil ɻanțieră.
Cele m ɻai multe oper ațiuni gene ɻrează rel ații patrimo ɻniale care determină modfic ɻări
de sum ɻe în conturile cli ɻenților și sunt cunos ɻcute sub denumi ɻrea de opera ɻțiuni bil anțiere
(active și pasive). Celel ɻalte oper ați ɻuni reflectă num ai obli ɻgații ale client ɻelei s au băncii,
potenți al patrimo ɻniale, c are nu se înregis ɻtrează în conturile ɻbilanțiere și se nu ɻmesc
operațiuni extr a bila ɻnțiere (de comisi ɻon, de m andat, ga ɻranții, oblig ații antic ɻipate, credite
neperfo ɻrmante expir ate, sum ɻe în litigiu aflate la in ɻstanțele de jude ɻcată etc).

16
Oper a ɻțiunile p asive sunt cele de constit ɻuire a resurs ɻelor și se referă l a: op ɻerațiuni
de trezorerie și interb ɻancare, ope ɻrațiuni cu clientel a, oper ați ɻuni cu ti ɻtluri de v alori și
operați ɻuni de c apital, r ɻezerve și pro ɻvizio ane. Ponde ɻrea cea mai m ɻare, 60% -80% din ɻasivul
bilan ɻier, ar trebui să o de ɻțină oper ați ɻunile cu clientel a (dep ɻozitele). Princip a ɻlele oper ațiuni
de pasiv sunt urmă ɻtoarele:
A) De ɻɻpozitele b ancare reprez ɻintă princip ala surs ɻă de fin anțare pe ɻntru o b ancă i ar
volum ɻul acestor a ar treb ɻui să fie cel puți ɻn egal cu volu ɻmul pl asamentelor în ɻcredite și
titluri de valo ɻri. Depoz ɻitele b ancare su ɻnt de două felu ɻri: la ɻvedere și la termen. D ɻepozitele
la vedere sunt co ɻnstituite din disponib ɻilitățile clienților aflat ɻe în conturile cu ɻrente din c are
se pot f ace plăț ɻi în orice mom ɻent, deci sunt fo ɻarte vol atile. Depozit ɻele la termen reprezintă
sumele atrase pe ɻdiverse term ene d ɻe la clientelă s au alte ɻ bănci și sun ɻt mai stabile având o
perio adă deter ɻminată. Dobân zile bonifi ɻcate la depozite s ɻe numesc dobân ɻzi pasive.
B) Împ ɻrumuturile. Băncile come ɻrciale apelează l a p ɻiața monet ară pentru
împru ɻmuturi c are să acop ɻere lipsa tempor a ɻră de lichid ɻitate sau pentru asi ɻgurarea unor
res ɻɻurse pe termen m ɻai lungi sub for ɻma unor împrum ɻuturi pentru fin an ɻțarea de proiecte s au
linii de fin anțare. În ul ɻtimă inst anță, băn ɻcile pot apela la ban ɻca centr ală pentru refin anțare
sub form a cr ɻeditelor intr aday (pe p ɻarcursul zilei) pe b aza unor ɻgaranții cu titluri de v alori.
C) Titl ɻuri de v alori. Oper ați ɻunile cu titluri de v alori r ɻeprezintă emisiuni de
oblig ațiu ɻni în scopul de a at ɻrage resurse, în spec ɻial valută. Totod ată, pr in ɻaceste emisiuni
băncile își verifică at ɻractivit atea pe pi ață, în s ɻpecial pe pi ața intern ațio ɻnală, și pentru aș
menține pre ɻzența pe această pi ață pen ɻtru noi emisiuni în num ɻe propriu s au pentru clienț ɻi.
D) Capital ɻul. Oper ațiunile de c apita ɻl privesc form are ɻa acestui a (capitalul soc ɻial) la
constituire a b ɻăncii, m ajorarea pe ɻ parcurs și diminu area ɻcu pierderile înregistr a ɻte. Sunt
asimil ate ca ɻpitalului rezerv a gener ɻală de risc de credite și ɻprovizio anele de risc c are se
modifică frec ɻvent pe parcursul anul ɻui. B anca centr ală stabileșt ɻe, din timp în timp, limite
minime pentr ɻu capitalul propriu al bă ɻncii, c are sunt obl ɻigatorii.
Oper a ɻțiunile active sunt cele de fo ɻlosire a resurselor și se ɻreferă la: oper ɻațiuni de
trezorerie (oper ațiuni c u nu ɻmerar, depozite con ɻstituite l a banca ce ɻntrală și l a alte băn ɻci,
conturi de corespo ɻndent, credite de tr ɻezorerie acordate bănc ɻilor), oper ațiuni cu clientel a
(credite cu ɻrente de to ate tipuri ɻle, credite rest an ɻte, cre anțe ata ɻșate, oper ațiuni cu t ɻitluri,
operați ɻuni cu active imo ɻbilizate (corpor ale). Oper ɻațiunile cu cliente ɻla și cele cu titl ɻuri ar
tr ɻebui să dețină pondere a princip ɻală în activul bil anț ɻier. Princip alele ope ɻrațiuni de activ
sunt următo a ɻrele:

17
A) Ope ɻrațiuni cu numer ar ɻrepre zintă î ncasăril ɻe și plățile în ɻnumer ar, în lei și
valută, efectu a ɻte la cerere a clienților. Exced ɻentul s au defici ɻtul de numer ar ɻ în moned a
locală se tr ateaz ɻă cu b anca centr ɻală, iar valuta cu bănc ɻile din străinăt ate, în spe ɻcial din
Elveți a.
B) Cred ite ɻle neguvern ament ale (acordat ɻe clientelei) reprezintă porto ɻfoliul cel m ai
import ant de ɻ active pentru o b anc ɻă comerci ală și în a ɻcelași timp form a ɻprincip ală de
folosire a r ɻesurselor. În str ɻuctură, creditele pe ɻntru trezorerie sunt cel ɻe mai solic itate și
reprezintă pe ɻste 50% din creditele ɻ neguvern ament ale. Aceste a se ɻ acordă pentru activit atea
curentă de ex ɻploatare sub form a cre ɻditelor glob ale de explo at ɻare, liniilor de cr ɻedite și
credit ɻelor pe obiect. Din pu ɻnct de vedere al benefici a ɻrilor peste ¾ din cr ɻedite se acordă
unităților ɻcorpor atiste și m ai puțin ɻde ¼ popul ației, cee a ce r ɻeflectă gr adul încă scăzut al
activității ɻde ret ail. Activit ɻatea de credit are ad ɻuce cele m ai impo ɻrtante venituri băn ɻcilor din
dobânzi, comis ɻioane și alte speze b ancar ɻe, precum și din serviciile ɻ bancare de cont curent,
operațiuni cu nu ɻmerar, carduri și alte serv ɻcii (g aranții, ev aluări ɻ etc).
C) Cre ɻditele guvern am ɻentale (titluri de v alori) se ac ɻordă de bănci î ɻn baza bonurilor
de te ɻzaur sau a obligațiunilor e ɻmise de entitățile gu ɻvernament ale care sunt ɻpurtăto are de
do ɻbândă. Aceste a sunt ɻ pe termen mijloc ɻiu și se pot v alorific ɻa pe pi ața secund a ɻră pentru
obținere a de lichi ɻdități.
D) ɻPortofoliul de titl ɻuri al băncilor se p o ɻate constitui pri n scont ɻarea cam ɻbiilor,
primire a titlu ɻrilor în g aranție pen ɻtru creditele ac ɻordate, achizițio ɻnarea titlurilor de pe pi ața
de capital. Titlu ɻrile, cu excepț ia ɻcelor guvern ament ale, deț ɻin o pondere destul de s ɻcăzută în
activ ɻul băncilor co ɻmerci ale.
1.3.5. Conturile b ancare pentru o perațiuni cu produse și servici i
Relaț ɻiile c are se st abiles ɻc între bănci și clienț ɻii acestor a mate ɻrializate în
operațiuni ɻle bancare se reflectă în sistem ɻul conturilor b a ɻncare și intr -o formă agregată în
bilanțul ɻ contabil al acestor ins ɻtituții.
Princi ɻpala utiliz are a contu ɻrilor este aceea de înr ɻegistr are a ope ɻrațiunilor l a
momentul efect ɻuării lor și de a ref ɻlecta drepturile și obl ɻigațiile băncii f ață de c ɻlient. Con ɻtul
este org a ɻnizat de un custo ɻde al clientu ɻlui, de reulă o b a ɻncă și de aceea se n ɻumește cont
bancar. Co ɻnturile c are se pot desch ɻide clienților se pot ɻgrupa în patru c ɻategorii: conturi
curente, con ɻturi de depozite, conturi de ɻ împrumuturi și conturi de do ɻbânzi și comisio ane.
Conturile cur ɻente se deschid cliențil ɻor pentru înregistr a ɻrea operațiunilor de ɻ încasări
și plăți în n ɻumer ar, transferul fo ɻndurilor între bănc ɻile clienților și alt ɻe oper ațiuni ge ɻnerate
de acord ɻarea și derul area cre ɻditelor, constituire a și r ɻetragerea d ɻepoz itelor.

18
ɻCont ɻul curent este cel m a ɻi utiliz at cont b anc ɻar, întrucât prin el ɻ se desfăș ɻoară întreg
flux ɻul monet ar al clien ɻtului și permite o inform ɻare oper ativă asupr ɻa lichidităț ɻii imedi ate a
a ɻcestui a. În credit, co ɻntul curent reflectă disp ɻonibi litățile clientul ɻui iar în debit plă ɻțile
efec ɻtuate, astfel că l a sfâ ɻrșitul zilei soldul cred ɻitor reprezintă disponibi ɻlități s au dacă este
debitor re ɻflectă creditul d ato ɻrat. În cursul zile ɻi, contul curent po ɻate avea sold creditor s au
debitor, ɻ funcționând c a o suveică ɻcare asigură folosir ɻea mai întâi a fondurilo ɻr proprii și
apoi a celor împrumu ɻtate.
Contu ɻrile de depozit sunt co ɻnturi de p asiv c are r ɻeflectă oblig ațiile b ɻăncii f ață de
client și se credit ɻează cu sumele con ɻstituite c a depozi te și se debi ɻtează cu cele ieșite d ɻin
cont l a lichid ar ɻea depozitului. L a scaden ɻță, depozitul și d ɻobând a aferentă se t ɻransferă în
contul curent d acă ɻ nu există o c ɻlauză de reînoire auto ɻmată.
Conturile ɻde credite sunt contu ɻri de activ c are re ɻflectă oblig ațiile clien ɻților f ață de
bancă și se debite ɻază cu v aloa ɻea creditelor tr ase, credit ɻându -se cu sumele ɻ ramburs ate.
Pen ɻtru fiec are fel de cre ɻdit se desch ɻide c ât ɻe un cont de împr ɻumut. To ate contu ɻrile de
împrumut fu ɻncțione ază num ai prin inter ɻmediul contului curent.
Co ɻnturile de dobânzi se d ɻeschid pentru fiec ar ɻe depozit și cr ɻedit și funcțion ɻează în
re ɻlație cu contul cur ɻent.

1.4. DEP ARTAMENTUL DE TREZORERIE AL BĂNCII
Departamentul de trezorerie îndeplinește un dublu rol: pe de o p arte asigură
lichidit atea și sursele de fin anțare pentru bănci , iar pe de altă parte vine în întâmpin area
nevoilor clienților și investitorilor.
Respectând criteriile și instrucțiunile ce țin de expunere l a risc și de alocare a
capitalului, t rezoreri a gestione ază riscul de pi ață și efectue ază tranzacții cu scopul obținerii
de rezult ate care să vin a în complet area perform anței de ansamblu a băncii.
Profesioniști, cu o în altă c alificare și experiență în piețele fin anciare și de
administr are a riscului, asigură m anagementul pozițiilor v alutară și monet ară ale băncii,
respectând regulile de prudenți alitate și lichidit ate, și s atisfac nevoile de fin anțare și
administr are a riscurilor.
De asemene a, trezoreri a oferă o g amă l argă de produse și servicii specifice,
adresate clienților corpor ate, instituțiilor fin anciare, precum și clienților individu ali.
Abordarea proactivă este ce a care face posibilă venire a în întâmpin area clienților în
vedere a satisfacerii nevoilor acestor a, urmărindu -se perm anent dezvolt area și extindere a

19
gamei de produse. Cu un în alt grad de profesio nalism, echip a departamentului t rezorerie
țintește succesul urmărind:
– recuno așterea din p artea clienților interni și externi că furnzori de încre dere a
produselor specifice de t rezorerie.
– gestionarea, măsur area și tranzacțion area riscurilor în cel m ai eficient și profit abil
mod.
– recuno așterea de a fi lideri ai inov ației și ofertei de servicii fin anciare.
Misiune a departamentului de trezorerie este să reprezinte un centru de profit în
cadrul băncii, la cel m ai înalt nivel, c apabil de a realiza fluxuri de venituri și de a aduce
valoare adăug ată luând în consider are următo arele aspecte:
a) Managementul activelor și p asivelor
Implement area și utiliz area unor pr actici corecte de gestion are a activelor și
pasivelor c are să promoveze și să f aciliteze un m anagement eficient al riscurilor ce derivă
din activit atea comerci ală a băncii. Departamentul trezorerie are c apacitatea de a
administr a lichiditățile astfel încât să asigur e disponibilit atea și utilizarea adecv ată a
fondurilor în orice moment.
b) Cale de acces spre piețele fin anciare
Departamentul acțione ază ca o cale de acces către piețele fin anciare intern aționale,
permițând băncii și clienților să i să utilizeze instumente fin anciare în timp re al, în funcție
de nevoi și într -o mod alitate eficientă.
c) Suport pentru rețe aua de sucurs ale
Furniz area unui suport c alitativ și pro activ unităților teritori ale și clienților acestor a,
insist andu-se pe tr ansferul de expertiză, aferent piețelor fin anciare, pe dezvolt area de noi
produse și pe tehnicile de m anagementul riscului.
d) Tranzacțion area în nume propriu
Sunt tr anzacțion ate în nume pro priu pe piețe și produse select ate, într -o manieră
profesion ală, în limitele alocate având că scop obținere a unui profit c are să surcl aseze
așteptările aferente riscurilor și c apitalurilor utiliz ate.
e) Marketing & Vânzări
Departamentul de trezorerie reprezintă fere astra de acces către piețele fin anciare
intern aționale facilitând pătrundere a băncii și clienților e i către instrumentele fin anciare
neces are într -o manieră r apidă și eficientă.

20
CAPITOLUL 2. R AIFFEISEN B ANK – VERIGĂ IMPORT ANTĂ
A SISTEMULUI B ANCAR ROMÂNESC

Raiffeisen B ank este o b ancă univers ală, oferind o g amă completă de produse și
servicii de ce a mai bună c alitate perso anelor fizice, IMM -urilor și corpor ațiilor m ari prin
multiple c anale de distribuție:
– unități b ancare (peste 200 în între aga țară),
– rețele de ATM și EPOS,
– phone -banking (R aiffeisen Direct) și
– mobile b anking (myB anking).
Raiffeisen B ank Români a a rezult at prin fuziune a, închei ată în iunie 2002, a celor
două entități deținute de R aiffeisen Zentr albank Oesterreich AG (RZB) în Români a –
Raiffeisenb ank (Români a), înființ ată în 1998 c a subsidiri ară a Grupului RZB și B anca
Agricolă, achizițion ată în 2001.

2.1. PREZENT AREA GENER ALĂ A INSTITUȚIEI
2.1.1. Scurt istoric
În 1862, Friedrich Wilhelm R aiffeisen, prim ar al mai multor or așe germ ane, a
întemei at o uniune de credit în Anhäusen, Germ ania, iar în 1886 apare prim a uniune de
credit î n Mühldorf, Austria.
Grupul R aiffeisen devine cel m ai mare grup b ancar priv at din Austria și are o
structură pe trei niveluri:
primul nivel cuprinde 680 de bănci loc ale care, la rândul lor, au un tot al de 1.680 de
sucurs ale. Numărul tot al de unități R aiffeisen ajunge astfel l a 2.360.
cel de -al doile a nivel este form at din băncile region ale (L andesb anks), c are se numără
și printre princip alii acțion ari ai Raiffeisen Zentr albank Österreich AG (RZB -Austria),
deținând împreună m ai mult de 80 % din c apitalul so cial.

21

RZB Austria, acțion arul princip al al rețelei de bănci din Europ a Centr ală și de Est,
constituie cel de -al treile a nivel și reprezintă instituți a centr ală a grupului b ancar.
În 1927, a fost fond ată RZB – Austria (Raiffeisen Zentr albank Österreich AG), care
este acțion arul princip al al rețelei de bănci din Europ a Centr ală și de Est, pentru a coordon a
activitățile și politicile fin anciare ale întregului grup b ancar Raiffeisen și este respons abilă
cu tranzacțiile și oper ațiunile efectu ate în numele grupu lui la nivel n ațional și intern ațional.

Figur a 2.1. H arta sucurs alelor R aiffeisen B ank
Sursă – https://www.r aiffeisen.ro/despre -noi/

Serviciile b ancare oferite sunt complet ate de:
cele fin anciare ca bancă de investiții;
serviciile de consult anță privind priv atizările;
gestionări de proiecte în domeniul imobili ar;
leasing;
servicii comerci ale.
Oper ațiunile intern aționale ale RZB -Austria se concentre ază în princip al pe piețele
în form are. Poziți a sa și legăturile tr adițion ale cu Europ a Centr ală și de Est au ajutat RZB –
Austria să st abilească excelente rel ații cu firmele, băncile și alte instituții din această
regiune.

22
Odată cu procesul de liber alizare din Europ a Centr ală și de Est și tr anziția de la
economi a centr alizată la economi a de pi ață, RZB -Austria și-a dezvolt at semnific ativ
activit atea intern ațională, reușind să devină un a dintre cele m ai bune bănci speci alizate în
piețele în form are din această regiune.
RZB -Austria opere ază în douăsprezece țări din regiune printre c are se numără și
Români a din 1998.
Rețeaua nu se oprește în Europ a Centr ală și de Est, ci include și Europ a
Occident ală și celel alte continente prin comp ania financiară din New York, sucurs alele din
Londr a și Sing apore, precum și prin birourile de reprezent anță din P aris, Bruxelles,
Moscov a, New York, Beijing, Hong Kong, Bomb ay și Ho Chi Minh.
2.1.2. Princip alele et ape și evoluți a sa în cadrul sistemului b ancar
românesc
Prezenț a Raiffeisen Zentr albank Oesterreich (RZB) în Român ia a început în anul
1994 prin deschidere a unei reprezent anțe la București și devine, astfel, un a dintre primele
bănci străine din sectorul b ancar românesc.
În iunie 1998, reprezent anța a fost tr ansform ată într -o subisid ară a RZB, oferind
servicii și pro duse pentru comp anii.
Raiffeisen B ank (Români a) este ce a de-a noua bancă din Europ a Centr ală și de Est.
În febru arie 2001, RZB, împreună cu Rom anian-Americ an Enterprise Fund (R AEF), și -a
exprim at interesul de a achizițion a pachetul m ajoritar de acțiuni, p este 98,84%, ale Băncii
Agricole, ce a de-a treia bancă române ască. Contr actul de achiziție a fost semn at la sfârșitul
lunii iulie 2002. Din acest p achet, RZB -Austria deține a 93,36%. V aloarea totală a
tranzacției se ridică l a 52 de milio ane USD , din c are 37 milio ane USD reprezintă investiții
de capital, iar 15 milio ane USD, prețul plătit pen tru achizițion area acțiunilor.
Pentru aceasta privatizare Raiffeisen a primit numero ase premii:
Investitorul anului 2001 – acordat de cotidi anul Nine O'clo ck;
Partea leului – premiu acordat de cotidi anul Zi arul Fin anciar;
Nomin alizare la premiul Osc ar acordat de săptămân alul C apital.
Astfel, prin fuziune a, închei ată în iunie 2002 (în c adrul hotărârilor lu ate de
Adunarea Gener ală Extr aordin ară a Acțion arilor din d ata de 18 m ai 2002), a celor două
entități deținute de R aiffeisen Zentr albank Oesterreich AG (RZB) în Români a:
Raiffeisenb ank (Români a), înființ ată în 1998 c a subsidi ară a Grupului RZB;
Banca Agricolă, achizițion ată în 2001;
Raiffeisen B ank Români a devine un a din cele m ai puternice bănci din Români a.

23
În 2006, austriecii au facut o reorg anizare a rețelei, unitățile fiind coordon ate după
linii de activit ate, în locul sistemului vechi, c are prevede a organizarea ierarhică region ală.
Astfel, au apărut unități speci alizate, cum sunt cele de vânz are a creditelor imobili are sau
cele pentru clienți corpor ativi. Pe de altă p arte, b anca a introdus un sistem de s alarizare
care leagă într -o masură m ai mare remuner ația de activit atea salariatului.
În septembrie 2008, b anca avea 2,1 milio ane de clienți și o rețe a de 1.000 d e ATM-
uri și 8.500 de POS -uri. Numărul clienților R aiffeisen B ank la finalul anului er a de aproape
2 milio ane, din c are aproxim ativ 105.000 IMM -uri și 8.000 comp anii m ari și medii.
La data de 20 martie 2013, R aiffeisen B ank a prelu at divizi a de cre dite ret ail a
CitiB ank Români a.
În lun a iunie 2015, R aiffeisen B ank a introdus în ofert a posibilit atea cumpărării de
credite de nevoi pers onale fără adeverință de venit.
La începutul anului 2016, R aiffeisen B ank a devenit prim a bancă din Români a care
a crescut avansul l a creditele imobili are în lei și euro, l a 35%, respectiv 40%.
Raiffeisen B ank este un a dintre cele m ai puternice bănci din Români a, Raiffeisen
este al treile a jucător din sistem, deținând active de puțin peste 3 mili arde de euro l a
jumăt atea anului, corespunz ator unei cote de pi ață de 7,9%.
Raiffeisen B ank Rom ania a închei at anul 2018 cu un profit net de 881 milio ane de
lei (189 milio ane de euro), cu 79% m ai mult decât în anul precedent, când a fost î nregistr at
un profit de 491 milio ane de lei. Potrivit R aiffeisen Bank, aceste a sunt cele mai bune
rezult ate fin anciare înregistr ate de reprezent anța din Români a, până î n acest moment.
2.1.3. Form a și structur a capitalului și a acțion ariatului
Raiffeisen B ank este constituită sub formă juridică de societ ate pe acțiuni.
Societ atea pe acțiuni este societ atea constituită prin asociere a mai multor perso ane, c are
contribuie l a form area capitalului soci al prin anumite cote de p articip are reprezent ate prin
titluri numite acțiuni, pentru desfășur area unei activități comerci ale, în scopul împărțirii
beneficiilor, și c are răspund pentru oblig ațiile soci ale num ai în limit a aporturilor lor.
Caracteristici:

– capitalul social minim este echivalentul a 25000 euro.
– asociații răspund numai până la concurența capitalului social subscris;
– răspunderea asociaților pentru obligațiile sociale este limitată;
capitalul social este divizat în acțiuni, care sunt negociabile și transmisibile;
-societatea se constituie dintr -un număr minim de asociați, denumiți acționari ;

24
Societ atea pe acțiuni se constituie prin contr act de societ ate și st atut. Conform
documentelor interne ale societății analizate, l a data de 31.12.2017, structur a
acțion ariatului a fost următo area:
99,49% – Grupul B ancar Raiffeisen;
0,51% – peste 17.000 de acțion ari perso ane fizice și juridice.
2.1.4. Princip alele funcții, activități și oper ațiuni b ancare
Princip ala activit ate a băncii este „ Alte activități de intermediere fin anciară” –
CAEN 649 și domeniul princip al este „ Intermediere fin anciară”.
Raiffeisen B ank este o b ancă univers ală ce oferă o g amă completă de produse și
servicii financiar-bancare celor peste două milio ane de clienți ai săi (corpor ate, IMM și
perso ane fizice) prin intermediul unei rețele de distribuție cu acoperire n ațională, alcătuită
din 400 sucurs ale și agenții (l a 31 decembrie 20 18).
Conform actului constitutiv, princip alul domeniu de activit ate al băncii îl constituie
activit atea de intermediere monet ară și activitățile de credit are. În acord cu lege a bancară,
obiectul de activit ate al băncii include:
atragere de depozite și de alte fonduri r amburs abile;
contr actare de credite, incluzând printre altele:
credite de consum,
credite ipotec are,
finanțarea tranzacțiilor comerci ale,
operațiuni de f actoring, scont are, forfet are;
servicii de tr ansfer monet ar;
emitere și administr are de mijlo ace de pl ată, cum ar fi: cărți de credit, cecuri de
călătorie și alte asemene a, inclusiv emitere de monedă electronică;
emitere de g aranții și asumare de angajamente;
tranzacțion are în cont propriu s au în contul clienților, în condițiile legii, cu:
instrumente ale pieței monet are, cum sunt: cecuri, c ambii, bilete l a ordin, certific ate
de depozit;
valută;
contr acte futures;
instrumente având l a bază cursul de schimb și r ata dobânzii;
valori mobili are și alte instrumente fin anciare;

25

intermediere, în condițiile legii, în ofert a de v alori mobili are și alte instrumente
financiare, prin subscriere a și plasamentul acestor a ori prin pl asament și prest area de
servicii aferente;
acordarea de consult anță cu privire l a structur a capitalului, str ategia de afaceri și alte
aspecte leg ate de aceasta, consult anță și prest are de servicii cu privire l a fuziuni și
achiziții de societăți comerci ale;
intermediere pe pi ața interb ancară;
administr are de portofolii ale clienților și consult anță leg ată de aceasta;
păstr are în custodie și administr are de v alori mobili are și alte instrumente fin anciare;
prest are de servicii privind furniz area de date și referințe în domeniul creditării;
închiriere de c asete de sigur anță;
depozit area activelor fondurilor d e investiții și societăților de investiții;
distribuire a de titluri de p articip are la fonduri de investiții și acțiuni ale societăților de
investiții;
acțion area ca operator al arhivei electronice de g aranții re ale mobili are;
operațiuni cu met ale și pietre prețio ase și obiecte confecțion ate din aceste a;
operațiuni în m andat;
servicii de proces are de d ate, administr are de b aze de d ate ori alte asemene a servicii
pentru terți;
particip are la capitalul soci al al altor entități;
închiriere a de bunuri mobile și i mobile către terțe părți, în condițiile legii;
servicii auxiliare sau conexe leg ate de activitățile desfășur ate, cum ar fi: deținere a și
administr area de bunuri mobile și imobile neces are desfășurării activității s au pentru
folosinț a salariaților, și efect uarea oricăror alte activități și oper ațiuni neces are pentru
realizarea obiectului de activit ate autoriz at.
În cee a ce privește diferite oper ațiuni b ancare care vize ază activit atea băncii și locul
în care se re alizează, aceste a se împ art în: operații front -office și oper ații back-office.
Front -office -ul grupe ază oper ațiile c are vize ază inter acțiune a băncii cu clienții săi:
furniz are de inform ații privind serviciile pe c are le oferă b anca etc.
Back-office -ul grupe ază oper ațiile tr ansparente pentru clienți i săi, d ar care asigură
funcțiile vit ale ale sale: cont abilitatea internă b ancară, administr ație, gestiune a de conturi
și calculul de dobânzi, depozit area numer arului etc.
În cee a ce privește r aportul c are se st abilește între oper ațiile front -office și cele de
back-office, aceste a diferă de l a o bancă l a alta prin activit atea desfășur ată.

26
2.2. PRODUSELE ȘI SERVICIILE R AIFFEISEN B ANK

2.2.1. Cărți de credit/ debit
Cărțile de credit/debit reprezintă căi de acces l a disponibilul din conturile atașate
sau linii de credit putând fi utiliz ate pentru tr anzacții comerci ale și eliber are de numer ar
atât pe teritoriul României cât și în exterior.
Oper ațiunile dispuse prin intermediul c ardului se efectue ază num ai în limit a
disponibilului din contul de c ard, cu r espect area regulilor b ancare interne și intern aționale.
Banca oferă f acilități supliment are posesorilor de c ard în funcție de tipul de c ard
deținut. Oper ațiuni efectu ate cu ajutorul c ardului:
Plata facturilor de telefonie mobilă;
Virarea dobânzilor direct în conturile c ardurilor pentru conturile în lei cu pl ata lunară a
dobânzii;
Plata facturilor de utilități;
Transferuri de b ani din contul de c ard în orice conturi deschise l a bancă;
Accesul l a o linie de credit, în b aza depozitelor depuse în orice ț ară pen tru cardurile de
credit;
Plata salariilor angajaților societăților comerci ale.
Cardurile b ancare se împ art în c arduri de credit si c arduri de debit.
Din ofert a de cărți de credit pe c are Raiffeisen B ank le oferă clienților săi, f ac parte:
cardul S tandard, cardul Em ag, cardul Vod afone și c ardul Gold.

Figur a 2.2. Cărți de credit (cumpărături) R aiffeisen B ank
Sursă – https://www.r aiffeisen.ro/ perso ane-fizice/produsele -noastre/credite/c arduri -de-cump araturi/

27
Avantajele oferite de aceste cărți de credit sunt:
0% dobândă până la 56 de zile !
Clientul plătește cu c ardul l a comerci anți, r amburse ază integr al sum ele
utiliz ate până l a scadența lunară și benefici ază de 0% dobândă !
Ramburs are flexibilă!
Clientul po ate alege câți b ani să r amburseze lun ar! În funcț ie de fondurile pe
care le are la dispoziț ie, poate ramburs a lunar orice sumă , pornind de l a
minimum 5% din creditul utiliz at.
Rate fără dobândă
Clientul are la dispoziție o reț ea de m agazine p artenere, cu cele m ai variate
profiluri de unde po ate achizițion a produse pe c are să le achite apoi în 12 rate
lunare fără dobândă .

Din ofert a de cărți de debit a băncii f ac parte: c ardul Stu dent, c ardul St andard și
cardul R aiffeisen B ank Smurd.

Figur a 2.3. Cărți de debit R aiffeisen B ank
Sursă – https://www.r aiffeisen.ro/per soane-fizice/produsele -noastre/oper atiuni-curente/c arduri -de-debit/

Avantajele oferite de aceste cărți de debit sunt:
ZERO costuri !
Clientul are acces la pachete de cont curent cu zero t axă lun ară de
administr are și zero costuri l a produsele și serv iciile incluse, în c azul în c are
are înc asări lun are în contul curent în lei de minimum 1.000 Lei s au vârst a
cuprinsă între 18 ș i 25 de ani, inclusiv.
Credite și depozite preferenț iale
La încasarea salariului s au a pensiei pe c ard R aiffeisen B ank client ul se
bucură de dobând a preferenți ală pentru f acilitatea de descoperit de cont
(Overdr aft), pentru credit ele de nevoi person ale și cele imobili are, d ar și
pentru depozitele l a termen. R aiffeisen B ank participă la Fondul de G arantare
a Depozitelor î n Sistem ul Bancar (FGDB).
Acces l a inform ații în deplină sigur anță
De fiec are dată când rude s au cand prieteni vor să trimită bani în contul
clientului , acesta le po ate tr ansmite fo arte ușor numărul contului atașat
cardului său (codul IB AN), acesta fiind afișat pe sp atele c ardului deținut .

28
2.2.2 . Credite pentru perso ane fizice/juridice
Principii gener ale de credit are pe care Raiffeisen B ank le aplică consecvent pentru
reducere a gradului de incertitudine și prin urm are, a riscului implic at în credit are, sunt:
Benefici ază de credite perso anele fizice și juridice c are au deschise conturi l a unitățile
băncii;
Sucurs alele, fili alele și agențiile acordă credite clienților c are au sediul soci al sau
domiciliul, după c az, pe r aza teritori ală a județului în c are unit atea băncii își desfășo ară
activit atea;
Banca verifică împrumut ații de l a acordarea creditului și până l a ramburs area integr ală
a acestui a, prin urmărire a situației p atrimoni ale, rezult atelor economico -financiare ale
clienților și a altor elemente c are să perm ită ev aluarea potenți alului economic și
financiar curent și în perspectivă;
Creditele solicit ate, indiferent de v aloare și dur ată, se acordă cu destin ații precise pe
bază de contr acte din c are să rezulte cl ar toți termenii și to ate condițiile, și d acă
solicitanții prezintă credibilit ate pentru r amburs area creditului și a dobânzilor l a
termenele st abilite;
Cererile de credite, indiferent de competenț a de aprobare, se analizează și se însușesc
de către unitățile băncii, pe b aza documentelor prezent ate de soli citanți; creditele se
aprobă potrivit competențelor st abilite de Consiliul de Administr ație;
Volumul creditelor, destin ația, dur atele de credit are, g aranțiile neces are, dobânzile,
condițiile de r amburs are a creditelor, precum și alte cl auze se st abilesc pr in contr actele
de credit închei ate în b aza negocierii între b ancă și clienții săi;
Volumul tot al al angajamentelor băncii (credite și scrisori de g aranție) f ață de un
singur client nu po ate depăși 20% din fondurile proprii ale băncii;
După aprobare, credit ele se pun l a dispoziți a clienților în condițiile negoci ate prin
contr actele de credit închei ate, înregistrând concomitent angajamentul în evidenț a
extrabilanțieră a băncii, l a data, pe dur ata și valoarea prevăzute în contr act;
Pe măsur a utilizării creditu lui, se diminue ază angajamentul din evidenț a extrabilanțieră
și se urmărește derul area acestui a, până l a ramburs are;
Pentru a putea urmări destin ația creditului acordat, acesta nu se elibere ază în numer ar
decât în c azuri fo arte bine justific ate cu aprobarea conducerii unității băncii;
Banca verifică l a toți clienții utiliz area creditelor portivit destin ației, existenț a
garanțiilor și respect area celorl alte cl auze din contr actele de credit;

29

După aprobarea unui credit, b anca nu po ate anula sau reduce cu antumu l acestui a decât
în cazuri justific ate, determin ate de const atarea furnizării de c atre client a unor d ate
nereale și num ai după expir area unui termen de minimum cinci zile c alendaristice, c are
va fi comunic at în scris acestui a. Banca poate întrerupe imedi at, fără pre aviz, utiliz area
de către client a unui credit aprobat, în c azul în c are acesta a încălc at condițiile
contr actului de credit s au în c azul în c are acesta a încălc at condițiile contr actului de
credit s au în c azul în c are situ ația economică și fin anciară a acestui a nu m ai asigură
condiții de g aranție și r amburs are;
Banca nu acordă credite pentru r amburs area altor credite sc adente.
Creditele pe c are banca le oferă clienților perso ane fizice /juridice sunt credite de
nevoi person ale cu și fără ipotecă , credite imobili are și credite de refin anțare. De
asemene a, Raiffeisen B ank m ai oferă: credite de prefin anțare a exporturilor și fin anțarea
comerțului cu bunuri fungibile.
2.2.3. Serviciile R aiffeisen B ank
Printre serviciile oferite de b ancă se numără: s erviciul Unbox Sm art Banking,
Sweep, serviciul Sm art Tel, progr amul Asigur area ta în caz de incendiu, plăți directe
furnizor, etc.
MyB anking oferă inform ațiile fin anciare privind contul b ancar person al și cursul
valutar și cu ajutorul său se pot efectu a transferuri intr a și interb ancare;
prin Raiffeisen Direct , banca este m ai aproare de client, fără c a acesta să facă cel m ai
mic efort și fără să plăte ască comisio ane și t axe supliment are;
serviciul Sweep , existent în c adrul R aiffeisen B ank, oferă posibilit atea de a transfer a
autom at sumele c are depășesc un nivel prest abilit în alt cont indic at de către client;
serviciul SmartTel oferă inform ațiile despre cont, disponibile 24 de ore din 24, 7 zile
pe săptămână, direct pe ecr anul telefonului mobil, sub form a unor mes aje text de tip
SMS.
progr amul Asigur area ta în caz de incendiu presupune o asigur are pe vi ață titul arilor
de conturi curente în lei, deschise l a Raiffeisen B ank.
prin Plăți directe furnizor , Raiffeisen B ank va plăti clientului, din contul curent, t oate
facturile pentru telefonul fix și mobil, l a gaze, la lumină și altele.

2.3. R ISC ȘI CREDIT M ANAGEMENT L A RAIFFEISEN B ANK
Unul dintre princip alii factori ai succesului băncii este gestion area judicio asă a
riscului în c adrul Grupului și în c adrul fie cărei unități. C apacitatea de a identific a, măsur a

30
și gestion a riscul asigură protej area băncii de c alamități ne aștept ate ale pieței, aceasta
putând să își desfășo are activitățile norm ale chi ar și în c azul în c are piața se confruntă cu o
situație dificilă.
Banca gestione ază în mod activ riscul de credit are, riscul de pi ață și riscul
operațional atât la nivel de ansamblu, cât și l a nivel oper ațional. Pentru o m ai bună
monitoriz are și ev aluare a activelor și p asivelor băncii, portofoliul și oper ațiunile sunt
grupate și org anizate pe segmente sep arate de active/p asive. Fiec are segment este analizat
cu instrumentele speci alizate corespunzăto are care permit identific area corectă a riscului
(și a tipului acestui a) și măsur area acestui a în scopul unei m ai bune gest ionări și reduceri.
Politicile specifice privind riscul pe c are-l aplicăm aborde ază fiec are tip de risc în
funcție de disponibilit atea și capacitatea de asumare a riscului respectiv.
Riscul de credit are este riscul c a o contr apartidă să nu își îndepline ască oblig ațiile
de pl ată la scadență. Acesta derivă din multitudine a de segmente de clienți c are duc l a
apariția riscului de credit are, acesta necesitând instrumente specifice de identific are și
măsur are. Activit atea de risc de credit are se referă în princip al la evaluarea riscului pentru
creditele solicit ate de către clienți corpor ații, întreprinderi mici și mijlocii și ale
perso anelor fizice. De asemene a, implemente ază politicile de risc de credit are și politicile
de împrumut ale Băncii atât la nivel centr al, cât și în între aga țară, în to ate unitățile c are
desfășo ară activități de credit are.
Princip alele scopuri și respons abilități ale activității privind riscul de credit are:
administr area expunerii b ăncii f ață de corpor ații, întreprinderi mici și mijlocii și
perso ane fizice în scopul creării și menținerii unui portofoliu c are satisface cerințele de
profit abilitate și risc ale băncii, în concord anță cu pl anurile anuale de afaceri și
marketing;
realizarea unui control independent și continuu în org anizație, conform “principiului
celor p atru ochi” și asigur area unei bune c alități a deciziilor de credit are;
asigur area conformității cu legile și regul amentele loc ale, cu Politic a de Credit are a
băncii și, totod ată, cu procedurile interne de acordare a împrumuturi lor.
Pentru segmentul corpor ațiilor, b anca utilize ază un sistem de r ating implement at la
nivel de grup pentru ev aluarea și măsur area probabilității de nerespect are a oblig ațiilor
asumate. Modelul este st andardizat, dar include și elemente loc ale specifice.
O abordare simil ară este utiliz ată în c azul întreprinderilor mici, d ar mai simplă și cu
un gr ad mai mare de st andardizare.

31
În cee a ce privește microîntreprinderile și perso anele fizice, se folosesc grile de
punct aj pentru a proces a și a evalua mai rapid riscul solicit anților. Aplicația APS utiliz ată
permite colect area ușoară a datelor și revizuire a acestor a, asigurând o m ai bună c alibrare a
grilelor de punct aj existente și el aborarea unui istoric.
Instrumente simil are sunt folosite și pentru ev aluarea și măsur area riscului pentru
restul segmentelor de active (risc de ț ară, autorități loc ale și municip alități, bănci și alte
instituții fin anciare, asigurări, etc.). Această abordare asigură o m ai bună gestion are a
portofoliului și permite conducerii Băncii să aloce și să utilizeze c apitalul în mod corect.
Monitoriz area corectă și reducere a riscului de credit are reprezintă o p arte integr antă
din funcți a de gestion are a riscului din c adrul băncii. Princip alul scop al administr atorilor
de credit și al controlori lor de credit este de a asigur a nivelul corespunzător de
monitoriz are regul ată a expunerilor și de a stabili documentele și oblig ațiile părților
contr actante. De asemene a, în cursul anului, am adoptat un nou c atalog de ev aluare a
garanțiilor c are ne permit e să apreciem m ai riguros f actorii de reducere a riscului și să
estimăm v alorile de recuper are.
Aria de restructur are și recuper are se ocupă de activele sechestr ate, care necesită o
atenție speci ală. Speci aliștii băncii acordă sprijin debitorilor în cee a ce privește
restructur area oblig ațiilor acestor a și monitorize ază ulterior recuperările respective.
Atunci când restructur area nu este justific ată, activele neperform ante sunt
transfer ate dep artamentului juridic pentru a fi execut ate conform legii.
Riscul d e piață este riscul pierderii veniturilor s au a valorii portofoliilor d atorită
modificărilor prețurilor și r atelor de pe pi ață (inclusiv r atele de dobândă și cele de schimb
valutar), precum și corel ațiile dintre aceste a și nivelul de vol atilitate al acesto ra.
Expunere a la riscul de pi ață este monitoriz at zilnic și independent de unitățile c are
au gener at expunere a respectivă.
În scopul gestionării riscului de pi ață, b anca își împ arte portofoliile în
tranzacțion abile s au netr anzacțion abile.
Portofoliile tr anzacțion abile includ poziții c are sunt m arcate la piață iar portofoliile
netranzacțion abile se referă l a activele și p asivele rezult ate din activitățile b ancare
comerci ale și de investiții (de ex. diferite tipuri de credite și depozite asociate activitățil or
bancare tradițion ale).
Pentru măsur area, monitoriz area și controlul riscului de pi ață utilizăm o g amă de
instrumente c antitative complement are și un sistem de limite, inclusiv instrumente c are

32
oferă inform ații privind influențele pe c are schimbările p arametrilor pieței le au asupra
valorii de pi ață a pozițiilor s au a portofoliilor.
Printre modelele utiliz ate se numără c alcularea pierderii potenți ale (V aR), analiza
valorii în funcție de punctele de b ază și test area în condiții de criză (stress -testing).
Banca actualizează și verifică eficienț a modelelor în mod regul at pentru a le calibra
și a se asigur a că semnele de avertiz are sunt m ai bine detect ate.
Riscul oper ațional este riscul apărut în urm a unei neîndepliniri a proceselor băncii.
Activit atea de ri sc oper ațional identifică zonele din b ancă unde există risc, îl măso ară și
asigură gestion area corespunzăto are a acestui a.
Fiind un a din princip alele cerințe conform Acordului B asel II (Principiul 2), b anca
acordă o atenție deosebită structurării proceselo r. To ate procesele sunt structur ate conform
standardelor existente l a nivelul grupului, incluse în diferite m anuale și norme, atât interne,
cât și st atutare.
Modificările aduse proceselor sunt supuse unei revizuiri det aliate și sunt aprobate
dacă nu afecte ază calitatea și continuit atea activității oper aționale.

33
CAPITOLUL 3. ANALIZA PERFORM ANȚELOR BANCARE ȘI
DE TREZOREZIE ALE R AIFFEISEN B ANK
Conform situ ațiilor fin anciare ale băncii, princip alii indic atori economico -financiari
pentru pe rioada 2015 -2017 se prezintă astfel:
Tabel 3.1 . Princip alii indic atori economico -financiari Raiffeisen B ank, 2016 -2018 (lei)
Indic atori/an (lei)
2016 2017 2018
Profit brut 86.021.031 135.021.511 185.770.618
Venituri tot ale 4.890.938.924 5.359.736.527 6.017.117.238
Cheltuieli tot ale 4.804.917.893 5.224.715.016 5.831.346.620
Număr mediu s alariați 6.094 6.575 6.788
Cheltuieli de funcțion are 682.083.000 711.979.000
766.743.000
Comisio ane înc asate 395.608.368 401.037.329 420.275.979
Salarii si cheltuiel i aferente 323.043.761
345.031.537 362.265.572
Venit net
61.935.038 97.493.089 131.870.976
Fonduri proprii tot ale 1.777.070.506 1.887.357.768
1.939.374.656
Active tot ale
19.472.269.784 21.589.089.838 25.745.165.072
Profit net
61.935.038 97.493.089 131.870.976
Capital propriu
1.780.737.067 2.001.591.238 2.137.774.632
Venituri nete din dobânzi 2.077.290.759 1.863.650.088 1.915.551.010
Active gener atoare din
venituri medii 19.472.269.784
21.589.089.838 25.745.165.072
Active neperform ante 63.234. 649 29.624.305 58.824.738
Credite rest ante
11.507.766.997 12.184.132.507 13.813.004.653
Total credite
12.993.039.781 13.259.881.819 14.434.153.971
Surse atrase
17.144.294.950 19.006.422.638 22.987.395.157
Venituri din dobânzi 2.077.290.759 1.863.650 .088 1.915.551.010
Venituri din alte surse decât
dobânzile 2.813.648.165 3.496.086.439 4.101.566.228
Cheltuieli cu dobânzile 1.334.903.186 882.873.982 910.855.597
Sursă – Situațiile fin anciare Raiffeisen B ank

3.1. INDICATORI DE APRECIERE AI EFICIENȚEI
Activit atea de ansamblu a băncii po ate fi apreci ată prin c alcularea și comp ararea
următorilor indic atori de eficiență:

34
1. Rata profitului brut (Rpb) este c alculate ca raport procentu al între profitul brut și
veniturile tot ale.
Rata profitului brut =

În perio ada analizată, la Raiffeisen B ank, rata profitului brut s -a calculat astfel:

Se observă că profitul net înregistre ază creșteri const ante, l a fel c a și veniturile
totale. Prin urm are, această creștere este v alabilă și pentru r ata profitului brut, a cărui
valoare se duble ază în anul 2018, comp arativ cu 2015 .
2. Rent abilitatea (R) măso ară rezult atele m anagementului b ancar, de optimiz are a
fluxurilor elementelor de activ în corel are cu volumul și structur a resurselor atrase.
Formul a de calcul es te:
Rentabilitatea =

Pentru R aiffeisen B ank acest indic ator s-a calculat astfel:

Aceste v alori reflectă preocup area băncii pentru desfășur area de activități pe
principii profit abile prin creștere a veniturilor și, m ai ales, urmărire a mai atentă a
cheluielilor.
3. Productivit atea muncii (W m) se calcule ază astfel:
Productivit atea muncii =

35

În perio ada analizată, atât profitul brut, cât și numărul mediu de s alariați au
cunoscut o creștere, cee a ce a dus, implicit, l a o creștere a productivității muncii .
4. Pondere a salariilor în tot alul cheltuielilor cu funcțion area băncii (P scfb) se
calcule ază ca raport procentu al între sum a salariilor și cheltuielile aferente acestor a și
cheltuielile cu funcțion area băncii.
=

Din situ ațiile fin anciare ale Raiffeisen , reiese că atât suma salariilor și cheltuielile
aferente acestor a, cât și cheltuielile cu funcțion area băncii au crescut. Prin urm are,
pondere a salariilor în tot alul cheltuielilor cu func ționarea băncii a crescut și e a, astfel:

5. Gr adul de acoperire a cheltuielilor cu s alariile si comisio anele înc asate (G asc) se
calcule ază ca raport procentu al între comisio anele înc asate și s alariile, plus cheltuielile
aferente.
=

Gradul de acoperire a cheltuielilor cu s alariile și comisio anele înc asate la Raiffeisen
Bank este în scădere de l a un an la altul, de l a valoarea de 122,46% în 20 16, până l a
116,01% în 201 8.

36
6. Gradul de acoperire a cheltuielilor cu funcțion area băncii din comisio ane se
calcule ază ca raport procentu al între comisio anele înc asate și cheltuielile cu funcțion area
băncii .
=

Figur a 3.1. Evoluți a indic atorilor de apreciere ai eficienței (%)
Sursă – prelucrare proprie

2.2. INDICATORI DE APRECIERE AI PROFITABILITĂȚII ȘI
RENTABILITĂȚII
1. Randamentul c apitalurilor s au al fondurilor proprii (ROE – Return of Equity)
măso ară randamentul procentu al al fiecărei unități monet are de fonduri pr oprii.
Rent abilitatea capitalului (ROE) oferă o im agine a rentabilității băncii comp arativ
cu b aza sa de c apital. Gama tipică de v ariație a acestui indic ator este de 10 -20%.
Indic atorul se c alcule ază ca raport procentu al între venitul net și f ondurile proprii tot ale.
ROE =

0.00%20.00%40.00%60.00%80.00%100.00%120.00%140.00%
RpbR
PscfbGasc2016
2017
2018

37

2. Randamentul activelor (RO A –Return of Assets) oferă o im agine gener ală asupra
profit abilității băncii. Indic atorul se c alcule ază ca raport procentu al între venitul net și
active tot ale.
ROA =

3. R ata rentabilității fin anciare (Rrf) măso ară rent abilitatea managementului
bancar si exprim a pentru acțion ari efectul angajării lor in activit atea băncii.
=

Profitul net al băncii creș te destul de mult, însă comp arativ cu c apitalul propriu,
acesta înregistre ază o creștere mai mică ș i astfel duce l a valori de maxim 6,16% atinse în
anul 2018 .
4. Rata rentabilității economice (Rre) exprim a efectul c apacitații manageriale de a
utiliz a resursele fin anciare si re ale ale băncii.
=

38

Figur a 3.2. Tendinț a de creștere a ratelor
Sursă – prelucr are proprie

5. Efectul de pârghie (Ep) relevă gr adul în c are utiliz area unor resurse supliment are
servește creșterii rent abilității c apitalului propriu.
=

Figur a de m ai jos arată ca nivelul efectului de pârghie ajunge de l a 10,93% l a
aproxim ativ 12,05%, astfel riscul b ancar se diminue ază trept at.
Cel m ai import ant tip de risc cu care se po ate confrunt a banca se referă l a riscul de
credit, acesta fiind riscul conform cărui a clienții băncii nu -si pot onor a oblig ațiile f ata de
banca. Riscul po ate apărea din oper ațiunile de credit are ale perso anelor fizice, societăților
comerci ale, băncilor si guvernelor.

2016 2017 2018
ROE 3.49% 5.17% 6.80%
ROA 0.32% 0.45% 0.51%
Rrf 3.48% 4.87% 6.16%
Rre 0.44% 0.62% 0.72%
0.00%1.00%2.00%3.00%4.00%5.00%6.00%7.00%8.00%Procente

39

Figur a 3.3. Evoluți a efectului de pârghie
Sursă – prelucr are proprie
6. Rata profitului net (Rpn) are o mărime c are depinde dintre r aporturile dintre
veniturile și cheltuielile băncii și de structur a veniturilor și a costurilor activității b ancare.
Indic atorul reprezintă princip alul instrument de analiză atunci când se urmărește
reducere a costurilor cu productivit atea băncii.
=

7. Rata utilizării activelor (Ru a – randamentul activelor) depinde de mărime a
dobânzii active pe pi ață și de structur a activelor b ancare și prezintă pondere a activelor
purtăto are de dobânzi în tot alul activelor. Indic atorul se c alcule ază ca raport procentu al
între venituri tot ale și active.
=

2016
2017
2018
2016 2017 2018
Efectul de pârghie 10.934% 10.785% 12.042%

40

Se observă că veniturile tot ale și activele au crescut, m ajorarea acestor a ducând l a
diminu area const antă a ratei utilizării activelor, în perio ada analizată. Aceasta înseamnă că
în structur a activelor tot ale ale băncii prezent ate, pondere a activelor purtăto are de venituri
este m ai redusă comp arativ cu ce a a celor c are nu aduc venituri.

Figur a 3.4.Evoluți a ratei utilizării activelor și r atei profitului net
Sursă – prelucr are proprie

8. M arja netă a dobânzii (Mnd) este un indic ator de m are sensibilit ate pentru
activit atea bancară, calculându -se ca raport procentu al între venituri nete din dobânzi și
active gener atoare de venituri (medii). Tendinț a de creștere a indic atorului reflectă
rezult atul optimizării m anagementului activelor și p asivelor b ancare sau al investițiilor în
active risc ante.
=

Conform situ ațiilor fin anciare are Raiffeisen B ank, în anul 201 7, veniturile nete
din dobânzi au înregistr at valoarea de 1.863.650.088 lei, în scădere f ață de anul 20 16, de 2016 2017 2018
Rpn 1.27% 1.82% 2.20%
Rua 25.12% 24.83% 23.37%21.00%22.00%23.00%24.00%25.00%26.00%27.00%

41
la 2.077.290.759 lei . Anul 2018 să adus însă o ușo ară amelior are a acestor a ajungând l a
valoarea de 1.915.551.010 lei.
În schimb, activele gener atoare de venituri au fost în continuă creștere, ajungând l a
25.745.165.072 lei. Valorile ridic ate ale m arjei nete a dobânzii demonstre ază o poziție
consolid ată pe pi ața bancară, poziție obținută printr -o bună corel are a activelor și p asivelor
bancare și printr -o diversific are a plasamentelor re alizate de b ancă.

2.3. EVOLUȚIA ACTIVELOR, PASIVELOR ȘI A CAPITALULUI PROPRIU
Îmbu nătățire a perform anțelor b ancare presupune acțiune a corel ată a mai multor
factori import anți, aceștia fiind:
pe de o p arte optimiz area raportului între nivelul dobânzilor active și al dobânzilor
pasive,
iar pe de altă parte optimiz area structurii pl asamentelor și resurselor.
Activele Raiffeisen B ank tot alizau 257.452 mii lei la 31 decembrie 20 18,
comp arativ cu 194.723 mii lei la sfârșitul anului 20 17.
Creștere a de 35,7 % în termeni nomin ali a activelor tot ale a rezult at din investițiile
întreprinse de b ancă în sistemele IT, echip amente și rețe aua de unități, precum și în
progr ame de pregătire a person alului.

Figur a 3.5. Evoluți a structurii activelor R aiffeisen B ank
Sursă – prelucr are proprie

020004000600080001000012000
2016 2017 2018Structura activelor
alte active
credite catre clienti
active financiare si titluri de
valoare
plasamente la banci
numerar si echivalente de
numerar

42
Raiffeisen B ank a continu at să-și îmbunătățe ască structur a bilanțului pe p arcursul
anului 20 18, activele lichide având o pondere de 49 % în tot al active l a sfârșitul lui 20 16,
față de 36,6 % l a sfârșitul anului precedent.
Pondere a activelor fin anciare (titluri) în tot al active a crescut în mod semnific ativ
(de la 7,4 % l a sfârșitul lui 20 16 la 17,6 % l a sfârșitul lui 20 18) ca urmare a volumelor m ai
mari plasate în certific ate de depozit cu m aturități de trei luni emise de BNR.
Soldul de credite și avansuri acordate clienților er a de 144.342 mii lei la 31
decembrie 2018, având o pondere de 46 % în tot al active.
Activit atea de credit are a băncii se concentre ază în speci al pe perso ane fizice și
juridice domicili ate în Români a.
Soldul dep ozitelor de l a clienți er a de 78.184 mii lei la sfârșitul lui 20 18, f ață de
54.59 8 mii lei la sfârșitul anului 2016 .
Pe lângă fondurile atrase de l a clienți, R aiffeisen B ank și -a complet at resursele
financiare prin fonduri atrase de l a bănci și alte instituții fin anciare, precum și prin
emitere a, în iunie 20 16, a unor oblig ațiuni cu m aturitate de 3 ani. .
Soldul împrumuturilor atrase de l a bănci și alte instituții fin anciare a fost de
1.215,2 milio ane lei la sfârșitul anului 20 18, mai mare cu 13,1 % f ață de 20 17, scopul
princip al al acestor resu rse fiind fin anțarea creditelor în v alută pe termen mediu și lung.

Figur a 3.5. Evoluți a structurii p asivelor R aiffeisen B ank
Sursă – prelucr are proprie

Raiffeisen B ank și -a majorat capitalul soci al în m artie 2006 cu sum a de 144. 200
mii lei prin subscri pție de numer ar de l a acțion arii existenți.
020004000600080001000012000
2016 2017 2018Structura pasivelor
capital propriu
depozite de la banci
credite de la banci
depozite de la banci
datorii subordonate

43
La sfârșitul anului 2017, R aiffeisen B ank deține a un capital soci al în v aloare de
2.001.591.238 lei.
Anul 2017 a fost anul unui nou început în cee a ce privește politic a monet ară a
Băncii N aționale. Lichidit atea pieței monet are și vol atilitatea cursului de schimb au
reapărut în pi ață. M ai mult, am avut în 2017 primele semne de creștere a dobânzii de
referi nță, semne ce s -au materializat în primele zile din i anuarie 2018, pe fondul unei
inflații în creștere, d ar și al unei schimbări semnific ative a situației lichidității pe pi ața
locală.
Dacă în anii trecuți su pralichidit atea era consider ată norm alitate, fin alul lui 2017 a
arătat conducerii R aiffeisen B ank o nouă dimensiune și o nouă norm alitate: lichidit atea
redusă. De asemene a, în acest context în c are presiunile de creștere de dobânzi au fost
evidente, a apărut tot m ai des idee a de creștere a volatilității cursului de schimb pentru a
asigur a o trec ere trept ată de l a dobânzi zero către dobânzi de 2% -3%.
La toate aceste a s-au adăug at presiunile din piețele externe, a căror tendință a fost
simil ară, de creștere a ratelor de dobândă, d ar și incertitudine a politică internă.
Într-un astfel de clim at economic în continuă schimb are, clienții R aiffeisen B ank au
avut p arte de tot sprijinul angajațilo din z ona de Vânzări Produse Piețe de C apital, de
sprijin edu cat, document at și person alizat fiecărei nevoi, acoperire a riscurilor clienților
noștri fiind una dintre prioritățile Raiffeisen B ank.
Raiffeisen B ank a continu at să fie prezentă printre de alerii p rimari care distribuie
emisiunile Ministerul ui de Fin anțe atât către clienți loc ali, cât și intern aționali.
Buna execuție și expertiz a împărtășită au fost princip alele atuuri în rel ația cu clienții
și partenerii băncii, c are este consecvetă în cee a ce privește pl anurile de viitor și își
concentr ează toate eforturile pentru a asigur a clienților o experiență plăcută în rel ația cu
Banca.
Raiffeisen B ank este în continu are prezentă în grupuri de lucru alături de p arteneri
locali și intern aționali, având c a scop princip al dezvolt area pieței de c apital locale.

CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE