Introducere …… 3 [629350]

1
Cuprins

Introducere …………………………………………………………………………………………… 3
Capitolul 1: Filiera agroalimentara în Rom ânia: defini ție, concept, dezvoltare …………….. 5
1.1. Dezvontarea aviculturii pe plan mondial …………………………………………… 5
1.1.1. Dezvoltarea Aviculturii în țara noastr ă ………………………………………. 5
1.1.2. Dezvoltarea aviculturii în sisteme de întreținere semiintensive ……………… 7
1.1.3. Organizarea aviculturii pe baze industr iale …………………………………… 7
1.1.4. Produc țiile p ăsărilor domestic e …………………………………………….. 7
1.1.5. Produc ția de ou ă ……………………………………………………………… 7
1.2. Propriet ățile și calit ățile oului ……………………………………………………….. 8
1.2.1. Par țile componente …………………………………………………………….. 8
1.2.2. Compozi ția chimic ă a oului …………………………………………………… 8
1.2.3. Compozi ția oului în substan țe minerale ……………………………………….. 12
1.2.4. Conținutul de vitamin e ………………………………………………………. 13
1.2.5. Valoarea energetic ă a oului ……………………………………………………. 14
1.2.6. Valoarea nutritive ……………………………………………………………… 14
Capitolul 2: Descrierea unei cresc ătorii …………………………………………………….. 18
2.1. Organizarea unei cresc ătorii ………………………………………….…………….. 18
2.1.1. Cresc ătoria profilat ă pe produc ția de ou ă …………………………………….. 18
2.1.2. Exploatarea prepeli țelor pentru ou ă …………………………………………… 19
2.2. Cresc ătoriile de cas ă (familiale) ………………………………………………… 19
2.3. Cre șterea prepeli țelor ca ocupa ție anex ă ………………………………………… 20
2.4. Cre șterea prepeli țelor ca ocupa ție de baz ă ………………………………………. 20
2.5. Comer țul mondial cu ou ă ……………………………………………………….. 26
Capitolul 3: Analiza filierei oualelor de prepeli ță ………………………………………….. 27
3.1. Oferta în filiera oualor de prepeli ță ………………………………………………… 27
3.2. Cererea de ouă în agricultur ă ………………………………………………………. 31
3.3. Cre șterea eficien ței pe filier ă ………………………………………………………. 32
Capitolul 4. Evaluarea cuno ștințelor consumatorilor privind calitatea ou ălor de prepeli ță. .. 37
4.1. Premisele cercet ării cantitative …………………………………………………….. 37
4.2. Stabilirea obiectivelor cercet ării …………………………………………………… 37

2
4.3. Aplicarea chestionarului ……………………………………………………………. 38
4.4. Concluziile cercet ării ………………………………………………………………. 43
Capitolul 5. Concluzii și propuneri ………………………………………………………….. 45
Bibliografie …………………………………………………………………………………. 48

3

Introducere

Creșterea p ăsărilor este una din cele mai vechi îndeledniciri ale omului .
Explotarea intensiv ă a cre șterii p ăsărilor a început în Statele Unite ale Americii, în jurul
anului 1940. Produc ția de ou ă a fost industrializat ă în jurul anului 1957.
Produc ția mondial ă de ou ă se aproximeaxa în jurul a 65 de milioane de tone anul,
dintre care 90% din total de ou ă consumate sunt ou ă de găină.
În Romania consumul este de aproximativ 14 Kg ocup ând astfel locul 13 în top
mondial.
Exportul mondial de ou ă în coaj ă variaz ă între 960 -1100 mii tone / an în perioada
2004 și reprezentint ă circa 20% din produc ția de ou ă.
În prezent, de și a crescut în valori, acest comer ț reprezint ă aproape 2% din produc ția
totală și antrenez ă destul de pu ține tari.
O bun ă parte a activit ății se desf ășoara în țările europene , Olanda este exportatorul
principal, datorit ă reglement ărilor impuse de Uniunea Europeana .1
Creșterea pasă rilor domestic e reprezint ă o ramur ă a cre șterii animalelor domestice și
are ca scop principal ob ținerea de produse animale specific e, cu valoare economic ă ridicat ă.
Creșterea p ăsărilor domestic e se ocup ă în primul r ând de exploatarea r aselor de g ăini,
rațe, gâște și curci. În afar ă de acestea, cre șterea p ăsărilor se ocup ă și de unele specii de mai
mică importan ță economic ă, sau care prezint ă interes mai ales din punct de vedere sportiv,
decorativ, sau de agre ment. Printe aceste specii se numar ă porumbeii, bibilicile, prepeli țele
japoneze, precum și păsările de vanatoare, de parc și de apartament. Dintre acestea, unele au
certe perspective de a reprezenta interes și din punct de vedere economic.
Domeniul zootehniei care se ocup ă cu elaborarea principiilor de producere, cre ștere,
întreținere, îmbunătățirea și îmnul țirea a raselor de p ăsări, precum și de exploatarea lor și de
valorificarea produselor ob ținute se nume ște “Avicultura”.2
Creșterea prepeli țelor a devenit, în ultimele d ecenii, un element important al
diversific ării produselor avicole, mai ales în țarile dezvoltate, pentru a asigura consum ătorilor
produse alimentare de mare valoare, cu caracte r de delicatese.
1-E. Popescu -Miclosanu – Creșterea P ăsărilor Pentru Produc ția De Ou ă,
2- M. B ălăsescu, Ghe. Baltan, A. Dascalu, I.Vancea – Avicultura

4
Exploatarea intensiv ă a prepli țelor se datoreaz ă japonezilor care la începutul secolului
XX au început ameliorarea acestor p ăsări în direc ția produc ției de ou ă și carne .
Din avantajele cre șterii prepeli țelor men ționam:
– precocitate deosebit ă, încep ouatul la v ârsta de 5 -6 săptămâni, când pot fi și sacrificate;
– performan țe productive deosebite, pot produce a nual peste 300 de ou ă cu greutatea medie
de 10 g;
– necesit ă un spa țiu redus de cre ștere;
– cheltuielile cu materialul biologic și echipamentele necesare sunt relativ mici.3
În prezent, prepeli țele se exploateaz ă în dou ă direc ții principale: produc ția de ou ă și produc ția
de carne.4

3- T. Polent, V. Herman -Sfaturi Utile Despre Cre șterea Perepeli țelor ,
4-A. Alexandru -Prepeli ța, Fazanul,

5
Capitolul 1: Filiera agroalimentar ă în Rom ânia:
defini ție, concept, dezvoltare

1.1. Dezvontarea aviculturii pe plan mondial .

Datorită importan ței majore pe care o are aceast ă ramur ă, creșterea p ăsărilor a
repre zentat, încă din cele mai vechi timpuri i, o mare importan ță pentru omenire.
Încă din primele decenii ale secolului al XX -lea, în țările europene cu dezvoltarea
agiculturii, dar o expansiune important ă a con stituit -o cre șterea p ăsărilor, în sisteme
semiintensive, mai ales în ferme specializate.
Oul fiind un aliment complet, nelipsit din alimenta ție, produc ția de ou ă s-a format la
scară industrial ă înaintea puilor broiler. În jurul anului 1950, s -a produs o ex pansiune a
acestei ramuri, datorit ă ritmului ei de dezvoltare.
Pe plan mondial sunt c âteva diferen țe semnificative privind dezvoltarea acestei
ramuri, în Europa ritmul de dezvoltare fiind mai alert fa ță de America de Nord. Mai
concludent în cifre, cre șterea produc ției de ou ă în perioda 1971 -1977 s -a constata t că a fost
mai mare dec ât media pe plan mondial în țările europene, mai ales în Rom ânia și evident mai
mică în America de nord.

1.1.1. Dezvoltarea Aviculturii în țara noastr ă.

Creșterea p ăsărilor domestice, împreun ă cu toate propriet ățile productive pe care le
caracterizeaz ă, s-a impus ca fiind o ramur ă import antă și avantajoas ă a produc ției animale.
Aceast ă benefi cieaz ă de o lung ă și bogat ă tradiție din istoria poporului roman. Cre șterea
acestei ramuri a fost realizat ș pas cu pas, datorit ă condi țiilor social -istorice.
Pentru a schimba cre șterea extensiv ă a păsărilor într -o filieră economică produc ției
agricole a avut nevoie de multe impleme ntări din partea unui mare agron om rom ân, savant de
renume mondial, Ion Ionesc u de la Brad, ce a construit o prim ă ferm ă tip pentru cre șterea
păsărilor (1860), pentru N. Filip, ce a predat pentru prima dat ă un curs de avicultur ă și a avut
o lucrare în aceste domeniu publicat ă în aceea și perioad ă (“Pove ste pentru cre șterea p ăsărilor
de curte”, 19 13), și pentru Gh. Maior, profe sor de zootehnie timp de 4 ani la “ Școala central ă

6
de agricultur ă de la Herastr ău” ce a avut prima lucrare cu o mare imp ortanță știitifică în
literatură de specializare (“Avicultură sau cultur ă special ă a păsărilor de curte”, 1923).
Un aport important în cercetare și în învățământ a avut și N.Angiulescu, specialist în
avicultur ă, publi când o teză de o mare importan ță științifică, apreciat ă pe plan mondial
(“Avicultura ra țional ă”, vol.1, 1932), prof. Gh .K. Constantinescu, fost director al I.C.Z.,
public ând lucr ării de cercetare și cărți de specializare, prof. D. Rus, primul decan al Facult ății
de zootehnie din Bucure ști, dr. A. Mauch, director al sec ției de avicultur ă din cadrul I.C.Z.,
conduc ând pentru c âteva decenii cercetarea și învățământul romanesc în aceast ă orientare .
Mulți cercetatori pasiona ți au contribuit la dezvoltarea și îmbun ătațirea aviculturii, un
exemplu fiind Luiza Szeremley din Dumbr ăveni, prezent ând pentru prima dat ă la o expozi ție
(Viena -1875) p ăsări din rasa Gat golas de Transilvania sau Richard Gross, pre ședinte al
avicultorilor asocia ți din Bistri ța, precum și mul ți cresc ători ce au activat și au înfiin țat
societ ăți de cresc ători ca “Fauna Banatului” – Timi șoara, “Pasărea”-Bucure ști, “Porumbelul” –
Lugoj, “Sindicatul avicol” – Bucure ști, “Federa ția avico lă română” etc.
Un aport principal în dezvoltarea aviculturii din ultimele decenii au adus -o și
profesorii din învățământul universitar, un exemplu fiind C. Baicioanu, primul șef de catedr ă
al sec ției de avicultur ă de la Facultatea de Agronomie din Bucure ști (1928 -1940) și autorul
primei sta țiuni avicole experimentale “B ăneasa -Bucure ști” și prof. Gh. Ștefănescu, primul șef
de catedr ă al sec ției de avicultur ă de la Facultatea de zootehnie din Bucure ști (1949 -1973),
împreun ă cu colectivul catedrei, au publicat primul tratat de specialitate “Avicultura”, vol. I și
vol II – 1956, 1961 și numeroase c ărti și ope re științifice.

1.1.2. Dezvoltarea aviculturii în sisteme de întreținere semiintensive

În anul 1949, în momentul în care au luat fiin ță primele ferme avicole de stat, a
crescut și importul de p ăsări selec ționate destul de mult, importante din Olanda. Aceste ferme
au jucat un rol important în distribut ția produselor avicole pentru fondul de stat și livrarea de
material avicol pentru fermele corporative și pentru gospod ăriile proprii.

1.1.3. Organizarea aviculturii pe baze industrial e

Evolu ția expansiuni industrializ ării păsărilor a avu t loc în jurul anului 1961, cee a ce a
însemnat trecerea la avicultur a industrializat ă, odată cu înfințarea Combinatului avicol

7
Crevedia. Fiind prima institutie avicol ă industrializat ă din Ro mânia, cu un efectiv de 1000 de
tone de carne și 10 milioane ou ă anual, fiind una dintre cele mai mari din Europa de la acea
vreme.

1.1.4. Produc țiile p ăsărilor domestic e

Datorit ă valori i nutritive pe care o au ou ăle și carnea de p ăsăre, dar și datorit ă
propriet ăților organoleptice și diet etice caracteristice ou ălor și ale diferitelor sortimente de
carne de p ăsăre ce concord ă cu necesit ățile alimentare, fiind din ce în ce mai c ăutate.

1.1.5. Produc ția de ou ă

Pentru unele specii , ou ăle simbolizeaz ă producția principal ă, atât cele pentru consum
cât și cele pentru incuba ție. Prin produc ție de ou ă se înțelege numarul total de ou ă depuse de
o pas șre într-o anumit ă perioad ă de timp, repre zentând produc ția numeric ă.
După perioda luat ă în considerare, produc ția de ou ă se poate reda zilnic, saptamanal,
decadal, bilunar, lunar, trimestrial, anul, etc.
Produc ția de ou ă se exprim ă cel mai bine la anul biologic, (perioada de timp dintre
realizarea primului ou și a ultimului înaintea n ăpârlirii), sau la perioada de exploatare.

1.2.Propriet ățile și calit ățile oului .
1.2.1. Părțile componente

Compozi ția oului este redata prin sistemele coloidale (albu ș-apă, gălbenu ș-apă), ca și
prin coaj ă mineral – părți constituente ce sunt în raporturi diferite, fluctu ând în func ție de
specie, de v ârsta din aceea și specie, de pozi ționarea oului în ciclul de ouat, greutatea oului,
perioada anual ă, etc.
Oul, produs biologic cu un mare aport nutri țional, cu o mare importan ță în dezvoltarea
embrional ă, este def init, în raport de specie, ras ă și calitate, prin anumite procente ale p ărților
componete, datorit ă compozi ției chimice și a altor propriet ăți.2

1- E. Popescu -Miclosanu – Cresterea Pasarilor Pentru Productia De Oua, ed. Printech Bucuresti, 2007
2- M. Balasescu, Ghe. Baltan, A. Dascalu, I.Vancea – Avicultura

8
1.2.2. Compozi ția chimic ă a oului

Compozi ția chimic ă a oului întreg fiind diferit ă de la o specie la alta es te diferit ă în
principiu print -un con ținut în substan ță uscat ă de 27 -30 %, cum este prezentat ă în tabelul 1.
Se observ ă o propor ție marit ă de pro teine (la g ăina 13,3 %) și lipide, în special la
palmipede (11,6 % la g ăina și 14,5% la ra ță). Sărurile minerale au un procent de 0,8 -1,01.
Conținutul de proteine al unui ou mediu de proximativ 6 0 de grame este de 6,5 grame, acela și
conținut și de lipide și 90 de calorii.
Coaja este bogat ă în săruri minerale (95,1%), un con ținut mic de ap ă (1,6%) iar
proteinele au un procent de 3,3 %. Component mineral este format ă în propor ție mai mare de
carbonat de ca lciu (93,6%) și doar 0,8 % de fosfat tricalcic și carbonat de magneziu.
Calciul total este doar 37 % din masa total ș a cojii. Manganul are cea mai mare
pondere dintre microelementele ce sunt con ținute în coaj ă de ou concentra ția lui fiind de
aproximativ 7 ppm.1

Tabelul 1 – compozi ția chimic ă a oului întreg ( %, M.B ălășescu ș.a., 1980 -preluat din
creșterea p ăsărilor pentru produc ția de ou ă)

Specia Apă Protide
Lipide
Glucide Săruri
minerale
Găina 72,5 13,3 11,6 1,5 1,1
Curc ă 72,6 13,2 11,7 1,7 0,8
Bibilic ă 72,8 13,5 12,0 0,8 0,9
Rață 70,1 13,0 14,5 1,4 1,0
Gâscă 70,4 13,9 13,3 1,3 1,1
Prepeli ță 68,32 12,24 10,04 1,33 8,09

Albu șul este format în mare parte din ap ă având doar 12 % substan ță uscat ă, proteine
și câteva substan țe minerale vor fi prezentate în tabelul 2.

1. E. Popescu -Miclosanu – Cresterea Pasarilor Pentru Productia De Oua, ed. Printech Bucuresti, 2007
2. M. Balasescu, Ghe. Baltan, A. Dascalu, I.Vancea – Avicultura

9
Tabelul 2 – Compozi ția chimic ă a albu șului în procent e

Specia Apă Protide
Lipide
Glucide Săruri
minerale
Găină 87-89 9,5-11,5 0,2 0,4-0,5 –
Curc ă 86,7 13,2 – 0,9 0,8
Rață 87,2 10,3 – 0,9 0,6
Prepeli ță 87,54 10,21 0,101 1,314 0,834

Ph-ul albu șului al unui ou proaspat este între 7 și 8,5, pierderea de dioxid de carbon
conduce în general la cre șterea pH -ului pe durata p ăstrării oului. Pe l ângă celelalte
componente albu șul mai con ține și glucoza liber ă (de dou ă ori mai mare dec ât cea con ținută
în plasma sangvinic ă), fiind prima surs ă de energie a embrionului.
Însușirile albu șului au caracteristici specifice func ționale sau nutritive. Cea mai mare
cantitate de protei nă este format ă din ovabuminele (75 %) aceastea distrug ând-use la
temperatur ii înalte.
Ovoglobulinele și lizozimul sunt r espon sabile pentru formarea spe rmei dup ă
amestecare, fiind fixate cu ajutorul ovomucinei. Structura dens ă și gelatinoas ă a albu șului
este de asemnenea dat ă de lizozim și ovoglobuline.
Dar lizozimul are și rol antibiotic cu ac țiune hidrolizant ă cu pere ții bacteriei. Avidina
are proprietate antibiotinic ă în stare crud ă, iar ovomuccoidina are rol inhibitor pentru tripsin ă.
Galbenu șul este format din 52 % substan ță uscat ă, de patru ori mai mare în
compara ție cu albu șul, 63 % lipide și 33 % proteine din con ținutul de substan ță uscat ă,
preze ntate în tabelul 3.

Tabelul 3 – Compozi ția gălbenu șului
Specia Apă Protide
Lipide Glucide Săruri
minerale
Găină 49 33 31,6 0,4 2,1
Curc ă 48,3 17,4 32,9 0,9 1,2
Rață 46,1 16,5 34,9 0,9 1,3
Prepeli ță 48,65 16,94 31,02 1,45 1,96

10

Având un pH egal cu 6, dar ca și în cazul albu șului se m ărește od ată cu timpul de
păstrare. Cele mai esen țiale proteine din structura g ălbenu șului sunt vitelina, cam o t reime din
tatotalul de proteine și livetin ă.
Proteinele și lipidele din galbenu ș sunt luate ca un întreg, deoarece galbenu șul este un
izvor de lipide u șor dispersabile în ap ă ce îngăduie emulsionarea cel orlalte materii.
Trigliceridele într-un procent de 65,6 % , colesterolul 5,2 % și fosfolipidele 28,3% constituind
totalul de grăsimi exintente în gălbenuș.
Conținutul de lipide din ou difer ă de la o specie la alta, cum este reprezentat în tabelul
numarul 4.

Tabelul 4 – Conținutul de lipide din ou în func ție de sp ecie ( dup ă Christie și Moore,
1972, preluat din cre șterea p ăsărilor pentru produc ția de ou ă )
Specia Lipide totale , (%) Fosfolipide
trigliceride fosfolipide ipofosfatidilcolina sfingomielina fosfatidilcolina fosfatidiletanolamina
Găină 65,0 31,4 2,4 2,4 77,0 16,0
Rață 70,1 26,5 2,7 2,4 75,6 16,0
Gâscă 71,8 25,0 2,3 3,0 74,0 18,8
Curc ă 67,5 29,8 2,2 2,1 81,5 12,9
Prepeli ță 67,8 29,7 2,3 1,9 80,7 12,0

Din studiile e fectuate se poate obser va că cel mai bogat ou în trigli ceride este oul de g âscă iar
cel mai slab cel de curc ă, în ceea ce prive ște con ținutul de fosfolipide ierarhia este invers ă.

1.2.3. Compozi ția oului în sub stanțe minerale

Conținutul oului f ără coajă are un p rocent destul de mare de fosfor , sulf și fier, dup ă
cum se poate observa din tabelul 5.

11
Tabelul 5 – Conținutul de substan țe minerale din oul de prepeli ță
Specificare Valori relative extreme
(mg/100g ou proasp ăt)
Ou intreg fără coajă
Sodiu 141,0
Potasiu 132,0
Clor 2,3
Calciu 64,0
Magneziu 13,0
Fosfor 226,0
Fier 3,6
Zinc 1,5
Seleniu 32,0
Cupru 0.10

Oul este foarte bogat în fosfor, sodiu și potasiu ajut ând la hidratarea și mineralizarea
organi smului.

1.2.4. Conținutul de vitamine

În mod normal oul con ține majoritatea vitaminelor, mai pu țin vitamin a C. G ălbenu șul
fiind mai bogat în vitamin e decât albușul, conform tabelului numarul 6.

Tabelul 6 – Conținutul de vitamin e al oului
Specificare Valori relative extreme
(mg/100g ou proasp ăt)
Ou întreg fără coajă
Vitamina A -Retinol 543,0
Vitamina E -Tocoferol 1,1
Vitamina K 0,3
Vitamina B1 -Tiamina 0,1
Vitamina B2 -Riboflavina 0,8
Vitamina B3 – Vit. PP –
Niacina 0,2

12
Vitamina B5 – Acid
Pantotenic 1,8
Vitamina B6 -Piridoxina 0,2
Vitamina B8 – Colina 263,0
Vitamina B9 -Acid folic 66,0
Vitamina B12 –
Ciancobalamina 1,60

Ouăle, dar mai ales galbenu șul de ou, este o bun ă sursă de vitamina D .
Vitamina D este important pentru sănătatea oaselor, ocup ând un rol important în
funcția de imunitate și recuperarea neuromuscular ă

1.2.5. Valoarea energetic ă a oului

Aceasta fiind dat ă de lipide, care se g ăsesc în gălbenu ș, în func ție de specie, conform
tabelului 7.

Tabelul 7- Valoarea caloric ă a oului la principalele specii de p ăsări (1B. Sauveur,
1988 -preluat din cre șterea p ăsărilor pentru produc ția de ou ă)
Specie Calorii
100 g ou un ou
Găină 155-180 91
Curc ă 159-189 131
Bibilic ș 155-180 65
Rață 190-230 131
Gâscă 200-250 286
Prepeli ță 158 21

Fiind unul dintre cele mai populare alimente este și unul di ntre cele mai hr ănitoare,
indif erent de provenien ța, de num ărul de calorii pe care îl con țin.

1B. Sauveur – Cresterea pasarilor pentru productia de oua

13
1.2.6. Valoarea nutritiv ă

Oul este sc ăzut în con ținutul de prote ine perfect echilibrate, fosfor , vitamin e și
grăsimi u șor digerabile.
Laptele și oul sunt unicele alimente complete. Dar oul este cu mult peste lapte datorit ă
valorii biologice și al compozi ției chimice conform tabelului 8.

Tabelul 8 – Compara ție a valorii proteice la c ăteva alimente (B. Sauveur, 1988 -preluat
din cre șterea p ăsărilor pentru produc ția de ou ă)
Produse Amonoacizi limitanti Valoare biologic ă
(V.B.) Coeficient de
utilizare practic ă
(D X V.B.)
Ou întreg Nu 96 93
Lapte vac ă Amonoacizi cu sulf 90 86
Pește Metionina 83 –
Carne vac ă Amonoacizi cu sulf 76 76
Orez Lizina 75 70
Grâu Lizina 67 61

Noțiunea de filiera poate fi definit ă ca un complex al proceselor derulate și a func țiilor
asumate de agen ții economici ce iau parte la dezvoltarea unui produs sau a unei grupe de
produse de la produc ătorul agricol p ână la consumatorul final. Cele mai importante procese
dintr -o filier ă sunt: produc ția, colectarea, transformarea, distribu ția și consumul. Pentru
produsele agricole și agroalimentare putem enumera trei tipuri principale de filiere:
– filiere care func ționeaz ă cu stocuri intermediare, ce sunt cunoscute și sub numele de
stocur i de securitate sau de anticipa ție;
– filiere care func ționeaz ă cu stocuri tampon previ zionale existente la nivelul te ritorial
cu durat ă limitat ă;
– filiere care func ționeaz ă într-o ritmicitate diferit ă și anume: în flux lent (cu stocuri), în
flux continuu (uniform în acest caz neexist ând stocuri), fluxuri la cerere (care raspund
în mod prompt cererii de produse). Dup ă frecven ța fluxurilor se poate determina
organizarea intern ă a func ționării interprinderilor.
Metoda de examinare a filierelor necesit ă cunoa șterea unui sistem format din :

14
– studiul contextului activit ăților studiul, cu referire: pie țe, evolu ția și tendin țele
consumului, inova țiile tehnologice majore;
– delimitarea filierei studiate, cu referire la :
o structur ă activit ăților produselor/ serviciilor;
o lățimea și adăncimea filierei;
o delimitarea geografic ă ăi temporal ă;
o filiera produselor agricole/agroalimentare (definire, structur ă, tipuri de filier ă).
Un rol important revine definirii acesteia prin resurse, produs final ăi tehnologie.
– descrierea filierei, ce con stă în structurile urm ătoare:
o reperarea agen ților econo mici și pozi ționarea lor ;
o identificarea func țiilor și opera țiilor;
o identificarea produselor ;
o reperarea e valuarea și măsurarea fluxurilor existente în cadrul filierei
(monetare, bunuri și servicii, informa ții).
– studiul func ționării filierei, cu referire la studiul strategiilor agen ților, structurile și
dinamica pie țelor, mecanismele de reglare și adoptare a deciziilor, circuitele
informa țiilor, tipuril e de tranzac ții și raporturile de putere între agen ții economice
existente în cadrul filierei, procesele de inova ție, de r ăspândire și de dezvoltare a
progresului tehnic, contextual socio -economic și politic.
Filera se caracterizeaz ă în func ție de pia ță de consum și sistemul canalelor de distribu ție
și aprovizionare utilizate de to ți produc ătorii care intr ă pe pia ță.
Obiectivele principale ale filierei sunt:
o asigurarea securit ății alimentelor;
o utilizarea ra țional ă a resuselor agricole;
o creșterea produ ctivit ății muncii;
o creșterea valorii ad ăugate;
o reducerea costurilor pe unitatea de produs și a altor costuri la nivel de ferm ă;
o creșterea profitului și a rentabilit ății;
o promovarea realizarilor științei și tehniligiilor modern, mici consum ătoare de
energie și curate în vederea asigur ării sănătății oamenilor și animalelor și a
protec ției mediului.

15
Filierea oualelor de prepeli ță este studiat ă încep ând cu importan ță economic ă și
nutri țional ă a acestora, urm ând cu produc ția la ferm ă, transportul și depozitarea, prelucrarea,
distribu ția și consumul.
Obiectivul lucr ării s-a concentrat asupra distribu ției oulelor de prepeli ță, deoarece
deține o pondere semnificativ ă în sectorul analizat.6

6- I. Van, et. All. – Cresterea Prepelitelor Domestic Pentru Carne Si Oua,

16

Capitolul 2: Descrierea u nei c rescătorii

2.1. Organizarea unei crescă tori

Exist ă mai multe categori de cresc ătorii de prepeli țe, dar amintim cele mai importante trei
tipuri:
 Crescă torie mixtă pentru ouă -carne
 Crescă torie profilat ă pe produc ția de carne
 Crescă toria profil ată pe producț ia de ou ă
Această lucrare trateaz ă cresc ătoria profilată pe producția de ouă .

2.1.1. Cresc ătoria profilată pe produc ția de ou ă

Cea mai uzualș crescătorie este acea gospodarească, formată dintr -o unic ă baterie de
20-30 prepelite, ce poate oferi necesarul de ou ă pentru o familie ce con ține 3 -5 membri, ce
poate substit ui consumul de ou ă de gă ină cu cel de ou ă de prepeliț e, aceste ou ă având ș i
pseudoniumul de ouale cele mai dietetice , dintre toate rasele de ouatoare (g ăină, rață , bibilic ă,
gâscă, etc.). Spre exemplu 5 ou ă de prepeli ță de o greutate de aproximativ 12,4 grame poate
inlocui doar un singur ou de g ăină de aproximativ 62 grame. O pe rsoană poate consuma în
decursu l unui an aproximativ 250 de ouă de găină, convertând î n consumul de ou ă de
prepeliț e sunt cam aproximativ 1250, pentru o familie de 4 membri anual consum ă
aproximativ 5000 de ouă de pr epeliț e, fac ând un simplu calcul rezultă o med ie de consum
zilnic de 13 -14 ouă . “La un procent mediu de ouat de 65 % (foarte uș or de realizat) este
suficient ă o mini -baterie de cca 20 de prepeli țe outoare, care poate fi amplasată cu ușurinta pe
balcon, în pod sau într -o niș ă.
Pentru a forma o crescato rie specializat ă pentru fructificarea ouă lor, este necesar de
un efectiv de 500 -10000 de prepelițe, cu o producț ie anual ă de 2,5 milioane de ou ă și un
consum de 12 Kg la 250 Kg de furaje zilnic.
Perioada p roprice pentru o ouat a prepilițelor este de 6 ș i 36 de s ăptămâni.
Datorit ă propriet ăților nutritiv e a prepeliț elor, datorate dezvolt ării tehnologice și de
valoarea nutritivă a furajelor administrate, acestea pot prelungi via ța de oat a prepelițelor
până la un an ș i mai mult, procentual 50 -60%.

17
Niponi pledează că prepelița japoneză este cea mai outoare pentr u că poate produce
290 de ouă anual, î n lunile 2 -4 cu un pic de 90 -95% și păstrate în ou la aproximativ 70% în
luna a 12 de producț ie.

2.1.2. Explo atarea prepeliț elor pentru ou ă

Tehnologia valorific ării prepeliț elor pentru ou ă este foarte similar ă cu cea a
prepeli țelor pentru reproducț ie. Bineînț eles c ă există unele deosebiri între ele.
Prima dintre ele fiind legată de baterii. Evident îndeplinâ nd acelea și condiț ii, având o
mare variaț ie de propor ții cunoscute de 30 de pă sări dar cu o mare probabilitate de a atinge și
câteva mii de p ăsării. În acest caz masculii nu ma i sunt folositori și rezultș că cantitatea
coloniilor nu mai poate fi restricț ionat ă pentru considerente de reproducere.
Cei ma i mari cresc ători de prepeliț e pe plan mondial sunt japonezi, care sugerează trei
categorii de cresc ătorii de ouă :
o crescătorii de casă ;
o creșterea prepeliț elor ca ocu pație anexă ;
o creșterea prepelițelor ca ocupaț ie de b ază.

2.2. Crescă toriile de cas ă (familiale)

O astefel de cresc ătorie nu necesit ă un ef ectiv mare de capete ea poate să se dezvolte
și cu un numar restr âns de aproximativ 10 -15 capete, ea fiind organiz ată din spiritual practice
și din placere. Fiind un mod pl ăcut d e a petrece timpul liber, dar în acelaș i timp consumatorul
poate s ă se foloseasc ă și de propriet ățile oului de prepeli ță, aceast a fiind recomandate pentru
afecțiunile cardiace, pentru potenț a sexual ă, pentru tulburări gastroindustriale, tonice pentru
bolnavii TBC, efecte foa rte bune pentru hepatici , etc.
Doza zilnic ă recomandat ă pentru o persoan ă este de un ou de g ăină zilnic f ăcând
convertirea în ouă de prepeliță ar fi cam 4 -5 ouă, iar consumul a nual ar fi de 1500 de ouă de
prepeliță .
Datorită faptului ca o prepeliță nu produce mai mult de 250 de ou ă anual, rezult ă că o
persoană ar avea nevoie de 6 capete pentru producerea efe ctivului zilnic de consum de ouă .
Să luă m un exempl u de o familie ce este constituit ă din cin ci membri, aceasta ar
trebui să creasc ă 30 de capete în crescă toria proprie.

18
Datorit ă condiț iilor minime de creștere a prepeilț elor, de oarece pe un metru p ătrat se
pot creș te aproximativ 120 de capete adulte. De exemplu, pentru 24 cap ete adulte, este nevoie
de o cușcă de mă rimea 64×30 cm, adic ă 1920 cm2 .
Datorită acestori dimensi uni mici, pentru o astfel de cuș că nu este nevoie de o nouă
costruc ție pe lâ ngă gospodarie, ci se poate folosi o anex ă, un co ridor, o tersa, dar cel mai
important este s ă se men țină o temperatură î ntre 10ș și 20ș C, și cel mai impo rtant este să nu
fie cu rent și zgomot.

2.3. Creșterea prepeliț elor ca ocupa ție anex ă

Pentru o asfel de crescă torie este nevoie de un num ăr 100 și 500 de capete și pot
produce cam 25 mii și 125 mii de ouă anual, avâ nd un surplus de o uă acestea pot fi
comercializate.
Acest tip de cresc ătorie poate asig ura consumul unei familie, dar î n acela și timp poate
fi și o surs ă suplimentară de venit.

2.4. Creșterea prepeliț elor ca ocupa ție de bază

Pentru a dezvolta o asemenea crescă torie este nevoie de cercetare asu pra costurilor
furajelor, a spațiului disponibil, al condiț iilor de mediu, a pieț ei de desfac ere, și evident studii
despre creșterea prepelițelor. În urma cercetă rii se concluzione ază dimen siunea bateriei, în
țările cu o tradiție în creșterea și producerea de ou ă de prepelițe o astfel de crescătorie poate
avea dimensiuni între 3000 ș i 10000 de capete.
În tara recunoscută pentr u creșterea prepelițelor există ferme de dimensiuni mai m ari
specializate în diferite categorii pentru ouă de incubaț ie sau de tineret.
În tabelul 9 sunt reprezenta ți parametrii tehnici ob ținuți î ntr-o lun ă de top dintr -o
crescă torie cu un efectiv de 1500 de capete outoare, din țara de origine, Japonia.

19
Tabelul 9- Curba de oat la prepelițele pentru ouă de consum
(adaptare după Hikaru Yoshikura -preluat din creșterea prepeliț elor domestic pentru
carne și ouă)
Lună de ouat Procent de ouat Total oua produse
(buc/lună ) Cumulat

1 80 24,0 24,0
2 90 27,0 51,0
3 95 28,5 79,5
4 90 27,0 106,5
5 85 25,5 132,0
6 82 24,5 156,5
7 79 24,0 180,5
8 76 22,0 202,5
9 74 22,0 224,5
10 72 21,0 145,5
11 70 21,0 266,5
12 65 19,5 286,0

În tabelul 10 sunt date referitoare la greutate și compozi ția un ui ou de prepeliță , date
furniz ate de la ICPCPAM -Baloteș ti .

Tabelul 10 – Greutatea și componetele oului de prepeliță -preluat din cre șterea
prepeliț elor domestic e pentru carne și ouă

Componente Greutate
(grame) Procente din totalul de
ou
%
Greutate
totală 13,24 100
Albu ș 7,89 59,56
Gălbenu ș 4,07 9,68
Coajă 1,28 9,68

20
Informațiile reprezentate în ambele tabele ne informează despre importanța
economică a prepelițelor destinate în producț ia de ou ă spre comercializare.7
Situaț ia cre șterii pă sărilor domestice : producț ia de ou ă.
Aceast ă îndelednicire este cunoscută î nca din cele mai vechi timpuri în special în Egip
și China î ncă din secolul al XVII – lea înaintea erei noastre.
Dezvoltarea producț iei de ou ă pe plan mondial
Conform FAO din 2003 efecti vul de p ăsări outoare era de 5, 302 miliarde, iar în
Europa deține doar un procent de 13 % din efectivul total.
Efectivul mondial de ouă se estim ează ca ar fi apro ximativ 64.5 milioane de tone în
anul 2005, conform tabelului 10, într -o ușoară creștere față de anii preceden ți.

Tabelul 1 1 – Evoluț ia produc ției de ouă pe plan mondial ș i pe contimente (milioane)
între 1989 – 1999 față de 19621 (după Watt Poultry Statistical Yearbook – preluat din creșterea
prepelițelor domestic pentru carne ș i ouă)

Specificare 1961 1989 –
1993
(medie)
1994
1995 1996 1997 1998 1999
Total
mondial 1442 36287 41430 43024 45483 47631 48546 48889
America
de Nord și
Centrala 4259 5926 6352 6414 6534 6700 69743 7205
America
de Sud 617 2291 2 2480 2641 2591 2674 2739 2760
Asia 2879 15726 20805 22475 25083 26763 27300 27434
Europa 4471 10599 9815 9514 9329 9483 9474 9403
Africa 394 1570 1753 1770 1707 1767 1813 1840
Oceania 190 239 231 211 239 244 245 245

21

Tabelul 1 2 – Evoluția producț iei de ou ă pe plan mondial (milioane tone ) între 2000 –
2005 față de 19621 (după Faostat Statistical Database – preluat din creșterea prepeliț elor
domestic e pentru carne și ouă )

Specificare Anul
2000 2001 2002 2003 2005
Milioane
tone %
Total
mondial 55,
618 57,
324 59, 556 60, 985 64,375 100,000
America
de Nord și
Centrală 7,593 7,829 7,952 7,931 8,073 12,541
America
de Sud 2,872 2,934 2,879 2,896 3,104 4,822
Asia 33,397 34,497 36,300 38,052 40,738 63,282
Europa 9,632 9,851 10,145 9,787 10,029 15,679
Africa 1,922 2, 016 2,077 2,105 2,194 3,408
Oceania 0,202 0,200 0,201 0,213 0,237 0,368

Cea mai mare cre ștere a fost î n Ch ina cu un procent de 72 %, dar și pentru alte ță ri ca
Japonia, India, Indonezia, au cunoscut o cre ștere și o producție semnificativă .
Principal ele tari producatoare de ouă pe plan mondial sunt reprezentate î n tabelul 12.

22
Tabelul 1 3 – Principalele ță ri producă toare după producția anului 2005 (mii tone )
între 2000 – 2005 față de 19621 (după Faostat Statistical Database – preluat din creșterea
prepeliț elor domestic e pentru carne și ouă )

Țară 2001 2002 2003 2004 2005
China 23763 25000 26427 28449 28674
S.U.A 5086 5165 4168 5252 5330
India 1870 2000 2155 1890 2492
Japoni a 2514 2529 2505 2505 2465
Rusia 1971 2032 2052 1961 2067
Mexic 1892 1901 1882 1920 1906
Brazilia 1604 1606 1606 1619 1619
Indonezia 850 946 1060 1072 1056
Franț a 1016 989 988 1010 1045
Turcia 661 722 792 792 830
Germania 887 868 814 780 798
Ucraina 554 657 657 659 726
Spania 771 826 686 701 725
Italia 657 692 672 693 700
Thailanda 793 819 814 669 694
Iran 581 588 585 585 610
Olanda 657 637 450 595 595
Anglia 661 705 722 718 568
Malaiezia 408 422 432 442 453
Româ nia 324 355 3636 391 406

Pe continentu l european producț ia de ou ă a cunoscut o uș oara deca dere în tre anii 1988
și 1990 cu aproximativ 20%. Dar în momentul actual producț ia de ou ă se află î ntr-o ușoară
ascensiune în special în ță rile mai dezvoltate. Dimanica consumului de ouă pe cap de locuitor
este de aproximativ 7,3 Kg , dar se afl ă într -o ușoara ascentent ă, cele mai mari co nsumatoare
de ouă pe plan mondial sunt : Japonia, Taivan ș i China.

23
2.5. Comerțul mondial cu ouă
Tabelul 1 4 – Exportul de ouă î n coaj ă pe cont inente (milioane tone) – preluat din
creșterea prepeliț elor domestic e pentru carne și ouă
Specificare 2000 2001 2002 2003 2004
Total
mondial 952 982 1017 1056 1060
America de
Nord și
Centrală 79 74 71 70 81,4
America de
Sud 14,8 18,3 14,6 5,6 11,3
Asia 204 224 261 303 237,2
Europa 646 657 650 665 716,7
Africa 6,6 7,8 19,7 11,5 12,3
Oceania 0,9 1,0 1,0 1,1 1,6

Din ultimel e date din ultimi ani se observă că exportul mondial de ouă în coajă
oscilea ză între 952 ș i 1060 mii tone/an, fiind aproximativ 20 % din produc ția de ou ă.
Comerț ul cu ou ă în coaj ă nu dep ășesete 2 % deși este în continuă creștere, Olanda
fiind cea mai mare exportatoare de ou ă din Europa, iar G ermania cea mai importatoare,
Roma nia are doar un procent de 2% cotă la export cât ș i la importul de ou ă în coajă.5

5- A. Turek Et.All. Competitivitatea Pe Filiera Cerealelor Panificabil

24

Capitolul 3: Anali za filierei ouă lor de prepeliță

3.1. Oferta î n filiera ou ălor de prepeliță

La noi în ț ară cererea de ouă de prepeliță începe să cunoască o cre ștere și începe s ă ia
naștere afacerea cu ferme de prepeliță, această fiind o afacere destul de profitab ilă datorită
costurilor mici de investiție cu un randament mai mare decât î n cazul fermelor de g ăini. Î n
medi cina chinezeasca oul de prepeliță fiind consid erat un medicament cu efecte poz itive
asupra organismului uman.
În urma cu multi ani, în toate părț ile lumii, chiar și în Europa și America de Nord,
ouăle de prepeli ța au fost considerate ca fiind delicatese. Făcând o comparație între ouă le de
găina, rață și prepeliț a acestea sunt mult mai mici ca dimensiune cu aproxima tiv 52 -67 %.
La noi în țară consumul de carne ș i ouă de prepeliță nu este la fel de cun oscut și
răspâ ndit ca consumul d e ouă ș i carne de gă ină, dar aceat ă ramura a industriei agicole î ncepe
să câștige din ce în ce mai mult teren și î ncep s ă apară noi ferme pentru creșterea prepelițelor
atât pentru ouă încât și pentru carne, deoarece î ncepe s ă crească ș i consumul lor.
Printre destinat arii servicilor de consultanță , conform unui studiu al Ministerului
Agriculturii î n care s e face o prezentare a Consult anței Agricole din Româ nia, se găseș te și
grupul țintă format din micii produc ători c e trebuie ajutaț i pentru a putea face trecerea de la
stadiul de agricultură de subz istență la statutul de ferma de tip familial cu caracter comercial.
“Dar până când vom avea î n cadrul fiec ărei structuri jude țene, consultanț i agricoli specializa ți
pentru fermele mici comerciale și până vom avea modele tip de mi croferme comerciale,
realizate în cadrul staț iunilor de cercetare și universități agricole din România, nu ne ră mâne
decât să vă oferim modele din alte ță ri agricole dezvoltate .” 1
După ultimele studii efectuate î n decursul ultimilor ani se observ ă o cre ștere o
consu mului de ou ă de prepelițe în România, de exemplu un adult consună aproximativ 5 ouă ,
cam 35% din presoanele adulte din mediul urban.

1 www.gazetadeagricultura.info

25
“Tehnologia exploat ării prepeliț elor pentru ou ă de consum este foarte asemănătoare
cu cea a prepeliț elor pentru reproduc ție. Sunt totuși unele diferente ș i anume este vorba de
baterii. De și sunt respectate acelea și principii, ele sunt de o mare diversitate de dimensiuni,
merg ând de la dimensiuni f amiliale, de cca. 20 de capete și putâ nd ajunge la mii de capete .
Când se doreș te cre șterea prepelițelor pentru ouă masculi nu sunt foarte i mportan ți, astfel
mărimea coloniilor nu este limitat ă pentru considerente de fecunditate. Japonezii, de
exemplu, recomand ă trei tipuri de crescă torii pentru ou ă: fermele de cas ă, cre șterea
prepeliț elor ca ocupa ție anex ă, creșterea prepeli țelor ca ocupa ție de baz ă.”. 1
Dacă analizăm piaț a de desfacere observ ăm că aceast ă este reprezentat ă în mod
excesiv de hipermarketuri și de câ teva restaurant e. Din analiza Asociației Cinegetice, prin
președintele ei, Io nut Cercel, exportul de prepeliț e, ca rne și ouă , este apro ape inexistent î n
Rom ânia,: “Din sursele mele, mineni nu export ă carne și ouă de prepeliță pe piața externă .
Motivel e principale sunt, lipsa cantităț ilor de ou ă și carne, lipsa unui abator autoria t pentru
sacrificarea acestora și nu în ultimul râ nd, lipsa unei ferme autoriate care s ă corespundă
standardelor impuse de UE.”
Datorit ă condiț iilor special e pentru asigurarea corectă a ouălor de prepeliță , datorit ă
faptului că sunt foarte fragile, pentru a nu produce pierderi importante și astfel cresc costurile
trasportului. Pentru incuba ție oua le nu trebuie s ă fie pă strate mai mult de 10 zile, aceastrea
pot fi procurate mai rapid din cresc ătoria producatorului. Datorit ă prețului scăzut al oului de
prepeliță care varia ză în tre 0,3 -0,5 lei per bucat ă, iar un kilogram de carne de prepeli ță
variază între 25 ș i 35 de lei, potrivit preș edintelui Asociatiei Cinegetice, Ionut Cercel.
Dar cea mai importantă dificultate pe care trebuie s ă o depa șească cresc ători de
prepelițe este indiferență pe care autoritațile o manifestă pentru aceast ă arie a avicultur ii, dar
și a sp eculei din domeniu. O altă peroblem ă ar mai fi neacordarea de subvenț i pe care statul
nu le acord ă pentru aceș ti cresc ători, birocrația ș i dezinteresul Direc ției Națională Sanitar ă
Vete rinar ă de a nu informa cresc ătorii de prepeliț e despre normele UE ce tr ebuie
implementate de aceș tia, conform domnului Ionut Cercel. “Sunt persoane, autorizate sau nu,
care, datorit ă unor î nlesniri acordate de re țele mari de magazine și facilit ăților care li se fac de
către DSV -urile locale care le autorizeaza „fermele”,

1www.gazetadeagricultura.info

26
reusesc s ă vândă ouă de prepelița care, î n procent de peste 75%, sunt achiziționate la un preț
minimal de 0,1 – 0,15 ron/buc. de la cresc ători particulari care nu reusesc s ă vândă întreaga
producț ie din cresc ătoria lor utilizatorilor finali”, comenteaz ă oficialul cu privire la specula și
intermediarii din domeniu.”
Marketingul agroalimentar, face referire la preocup ările ce au rol î n comecializarea
produselor agricole, a acelor alimentare c ât și a produc ției lor. Cu alte cuvinte , marketingul
alimentar, numit țn literatura de specialitate ș i marketingul produselor alimentare sau
agromarketing, include totalitatea î ndelednicirilor practice, org aniazate , programate necesare
întregului circuit al produselor agroalimentare, de la concept și implementarea producț iei
agricole și pana la etapa la care produsul finit care ajunge la consu mator.
Plecâ nd de la defini ția marketingului produselor agroalimentare se poate caracteriza
(defini) ca fiind un tot unitar al structurii de activit ății economice ce se referă la îndeplinirea
și organizarea productiei, stabilirea pre țurilor, redactarea și introducerea hotă rârilor î n
domeniul distribu ției și promovă rii produselo r agroalimentare, supravegherea gestion ării
relațiilor pe termen lung cu clien ții, în acela și timp cu garantarea beneficiului organizatiei și a
propriilor ac ționari.
Marketingul produselor alimen tare a evoluat sub inciden ța din amisnului dezvolt ării
părții agricole și alimentare, a deform ărilor structural e înmatriculate î n sistemul de asigurare
a hranei popula ției, dar și sub influen ța muta țiilor realizate î n etapele diverselor modele de
cosum.
Domeniul de aplicare, al aceste i specii de studiu fiind produ sele agricole (animale sau
vegetale) ce sunt canalizate spre consumul uman.
Evoluț ia marketin gului agroalimentar a avut loc î n acela și timp cu evolu ția ecomoniei,
dar mai ales pe partea agricol ă și alimemtar ă, mai ales. Evident c ă au fost etape diferite a
ecomomiei pe plan mondial ce relateaz ă nivele diferen țiate de evoluț ie a marketingul ui, în
special al marketingului agroalimentar.
Exist ă o rela ție între evolu ția economic ă și evolu ția segmentelor ag ricole ți
alimentare, evident c ă nu are loc cu aceea și rampa de dezvoltare. În ță rile dezvoltate unde
ponderea de creș tere a economiei este mare, segmental agricol și el alimentare prezint ă o
descre ștere, deoarece este determinat de natura nevoilor că rora se adreseaz ă, produsele
alimentare.
În Româ nia, șirul de marketing agricol și alimentar este d ivizat. Aceast ă diviziune
furnizeaz ă impedinente proces ătorilor ș i comercian ților de produse alimentare, care exist ă în

27
dificultatea de a -și garanta sume destul de satisf ăcătoare de produse de calitete stabile și
acceptabilă, de pe piață româ neasc ă.
Evaluând această situaț ie, se observ ă că produsele ro mânesți nu prea exist ă pe piețele
formale, sau au o intrare destul de scăzută, dar piețele ță ranești con țin o cantitate suficientă de
produse rom ânești. Introducere a acestor produse de produc ție și comer cializarea produselor
agricole ș i alimentare ar putea satisface aceste imagine, sc ăzând astfel exporturile și
reemiterea agriculturii rom ânești.
De la definiț ia sferei economice putem spune ca aceast ă există sub aspect de ofertă de
mărfuri, iar nevoile (sol vabile) de consum sub aspect de cerere de m ărfuri; pia ța este definit ă
ca sfera manifest ării și confrunt ării ofertei și cererii, a complet ării lor prin medierea
documentelor de vânzare -cumparare. Î n situa ția pro duselor agroalimentare necesit ă limitarea
în raport cu natura produselor a pie țelor agricole și a celor alimentare.
Piețele agricole se pot divide în mai multe tipuri datorit ă lanțului circuitului de
distribu ție în care există produsul:
 piețele de produc ție, la stadiul î n care comercian ții sunt ilustra ți de producă torii
agricoli, iar cumparatori sunt angrosi ști sau detaili ști ce au implemtat și acțiunea de
gros, ce sunt ilustra ți de : pie țe de animale vii, pie țe de produc ție de fructe ș i legume,
piețe de licita ție;
 piețele de gros sunt la stadiul î n care comercian ții sunt angrosi ști, iar cumpă rătorii ,
detailiș ti sunt ordona ți de tipul firmelor de alimenta ție public ă, pot fi specific e
(legume ș i fructe, produse lactat e, vinuri, etc) sau neapecifice.
 piețe de deta li garantează distribuirea produselor agricole c ătre consum ătorii finali,
comercian ții fiind ilustra ți de detailiș ti sau produc ătorii agricoli, iar cump ăratorii sunt
consum ătorii finali, din acest tip de pie țe mai include și piețele agroalimentare
amplasate, în mod normal, în orașe ș i respectate din cauza pr ospeț imii produselor.
 bursele de m ărfuri agricole, reprezintă un tip specific de pieț e care se opereaz ă în
cantit ății mari, produse agricole standardizate, netrasformate (cereal e, cartofi, cafea,
etc.) sau produse cu u șor transformate (zahar, cacao, etc).

În pie țele alimentare, firmele producă toare din industria alimentar ă, angrosiștii,
detailiștii ș i consumatorii fin ali. Trendul din ultima perioadă din ță rile dez voltate este de a
scadea atribuț iile și activităț ile firmelor de gros. Acest aspect se datore ază creșterii marilor
retaili și care î nglobeaz ă și func ția de gros, apropierii comercianț ilor ( angrosi ști și detailiști )

28
și trendului de î nglobare vertical ă oferit ă la stadiul producătorilor care execută ș i activit ăți
caracteristice de gros.

3.2. Cererea oua în agricultur ă

Conform literaturii ș i a unui st udiu de specialitate despre numă rul total de p ăsări
crescute de c ătre fermieri pentru producția de ouă acesta este de 237,3 milioane, dintre care
doar 2,5 – 3,3 milioane prepeli țe. O prepeli ță poate produce anual 250 – 280 ou ă, iar
cantitatea total ă produs ă este de 500 – 600 de milioane de buc ăți. În această ramură de
agricultură carnea de prepelita nu este asa de căutată precum ouăle , care se produce în
cantitate de 1,2 – 1,3 tone anual, adic ă 7 – 8 mii de prepeli țe. Pentru a constr ui o ferm ă de
prepeli țe sunt necesari aproximativ 50 de mii de euro, dintre care mai mult de jumătate din ei
sunt folosiți pentru a cumpă ra utilaje le necesa re. Aproximativ 24% se vor investi în aducerea
de pui de prepelițe, doar 10 % pentru logistică, iar 7 % pentru autorizaț ii. 1
Analizâ nd entitatea (c antitatea) de produse agricole ș i alimentar e pe care consumatori i
o pot achiziționa într -un anumit timp de pe piață , cererea de p roduse agroalimentare se poate
împărți în cerere de consum final și cerere de consum pozitiv. Dacă cererea de produse
agricole alese (destinate) consumului productiv reprezintă, î n cea mai mare entitate,
proprietățile cererii oferite pe piața de afaceri, cererea populaț iei, deci a c onsumatorilor finali,
reprezintă un tip de particula rități î n cazul produselor agroalimentare.
Cererea de produse agroalimentare a populaț iei este oferit ă atât de factor i endogeni
cât și de subiectivi , obiec tivi și exogeni. Cel mai import ant factor formativ al cererii îl
reprezintă nevoile de consum alimentar, nevoi ce sunt rezumatul unor impulsu ri de natura
fiziologica (senzaț ia de foame, sete). Produsele agroalimentare conferă corpului uman
necesarul nutrit iv, pentru a asigura o bun ă funcționalitate a proceselor metabolice, individual
necesită ș i de al ți parametrii pent ru a se întreț ine de exemplu de : lipide, proteine, ap ă, oxigen,
glucide, vitamine, element e minerale. Majoritatea substanț elor se reg ăsesc î n porții diferite î n
produsele alimentare.

1 WWW. agrobiznes.md

29
Nevoile de consum alimentar sunt determinate de o mul țime de factori ce
condi ționează anumite varia ți ale ce rii individuale, din p unct de vedere cantitative dar ș i din
punt de vedere calitativ. Aceste nevoi fiziologice ale omului sunt influen țate de anuti ți
factorii : sexul, m ărimile corpora le, vâ rsta, efortul fizic depus, activitatea psihic ă, de
mecanismul metabolic al fiiec ărui individ, aceș tia fiind factorii de tip endogeni, iar fac torii de
tip exogeni sunt : condiț iile de lucru, clima, mediul urban sau rural, etc.
Influenț a factorilor endogeni , de nevoile pe care un individ le are, la adul ți este mult
mai mare dec ât la copi , la femei este influențată de la un individ la altul, c ererea de alimente
este la copi este mai mic ă decât ceea a adulț ilor, femeil e au alte nevoii față de b ărbați,
persoanele active au alte nevoi decâ t cele a persoanelor pasive.
Nutritioni știi cred c ă regimul alimentar normal caloric, al unui individ trebuie s ă fie
de aproximativ 3000 de calorii zilnic , dintre care 100 grame proteină, împarț ită în 50 de
grame de prot eina de origine animal ă și 50 grame de proteină de origine vegetal ă.
Din literatura de specialitate reiese că un individ are nevoie de produsele alimentare :
lapte și der ivate din lapte -15%; carne și pește-8%, ou ă-2%; zahar și produse zaharoase -8%,
grăsimi-12 % ; cereal e și leguminoase uscate -40 %; legume și fructe proaspete – 15%.
Pe lâ ngă acești factori de ti p endogeni de care are nevoie un individ, cererea de
produse alimentare este influența tă de mulț i factori externi (exogeni).
Un individ este influe nțat atât de mediul î n care locuie ște, da r și de natura produselor
consu mate, î n func ție de anotimp aportul de produse alimentare este diferit, de venitul
individului, etc.
Cererea de produse ag roalimentare este dată de nevoi le primare, din punct de vedere
cantitativ , ele sunt uș or influen țabile de diferen ța pre țurilor dar și de veniturile pe care le au
indivizii.

3.3. Cre șterea eficienței pe filieră

Printre câștigurile creșterii prepeliț elor am amintit multe avantaje pe parcursul acestei
lucrări. Cele mai importante fiind:
 spațiul redus – de exemplu 100 de capete / m2
 canti tatea redus ă de hran ă pe care o consum ă – maxim 20 g de furaj pe zi
 maturizarea rapidă
 ouatul regulat – o femelă face un ou o dată la 24 de ore sau chiar mai des

30
 rezistența la boli – atât timp c ât le asiguri igienă ș i hran ă regulate, prep elițele ră mân
rezisten țe la afec țiuni comune a păsărilor.
“De asemenea, nu toate prepeli țele sunt crescute pentru ou ă și carne. Unele pot fi
crescute î n scop ornamental (pentru a fi expuse î n cuști, în parcuri publice s au gră dini private)
sau pentru a ajuta la dresajul câinilor de vâ nătoare. Desigur, poate cel mai mare avantaj stă î n
calitatea unic ă a produselor obț inute. ”1
Aceast ă afacere are un mare avantaj î n cee a ce prive ște volu mul de munc ă acest a fiind
nimim, hr ămirea bateriilor d e prepeliț e se face diminea ța, iar seara se recolteaz ă ouălele.
Munca î n aceste ferme este minin ă omul trebuie s ă plaseze animalele și apoi ele îș i fac treaba,
fiind adevarate ma țșini de ouat.
Alcătuind r ăspunsul inteprinderilor din sec țiunea agicol ă și alimentar ă la cererea
demonstrate pe pia ța de c ătre con sumatori i ndustriali de produse agricole ș i consumatori
finali de produse alimentare, oferta de produse agricole și consumatorii fi nali de produse
agroalimentare î ntr-un anumit sector de pia ță se alcatuie ște din producția internă, din stocuri
și importuri.
Acestea fiind o succesiune de particularit ăți definite, din punct de vedere a produc ției
agricole, ale mediului natural dintr -o anumit ă regiune, iar din alt punct de vedere, de
însușirile cererii pentru acestea.
O însușire a producției agricole, care in fluenț ează oferta de prod use agroalimentare
este definită de sezonalitate. Ace stea se raportează la vibraț iile anuale ale produc ției agricole,
mult mai promunțate î n cazul productiei vegetale fa ță de produc ția agricol ă animal ă.
Vibraț iile sezoniere ale pro ducției agricole vegetale sunt caracterizate de ciclurile
anotimpurilor, de succesiunea ciclu rilor biologice de care o plantă are nevoie să se dezvolte.
Perisabilitatea este o altă însuș ire a produc ției agricole, ace stea fiind în sușirea
produselor agricole vegetale sau animale de a -și pierde în timp însuș irile ini țiale.

1 www.pestre.ro

31
O alt ă însușire a ofertei de produse ag ricole aceast ă fiind gradul scu rt de concentrare a
producț iei agricole atat sub aspect geograf ic cât și economic. “Aceasta însușire se datorează
existenț ei unui număr mare de producatori, împraștiaț i din punc t de vedere te ritorial și între
care există mari diferenț e din punct de vedere al puterii economice. Dis pesia producției
agricole generează, pe o parte, o scă dere a puteri i de negociere a producătorilor agricoli î n
raport cu ceila lți agenți situaț i de-a lungul filierei de produs, iar pe de altă parte cr ează reale
problem e procesatorilor.”
Suma documentelor hotărâtoare constitui te la nivel singular sau totalitar, î n cee a ce
privește producerea ș i consumul de p roduse agroalimentare, menite să asigure necesităț ile de
hrană prezente ș i viitoare , realizează comportamentul de cumparare ș i consumul alimentar.
În cee a ce privește produsele agricole și alimen tare, se poat e vedea un c omportament
de cumpărare ș i de consum realizat doar pentru consu matori finali, de asemenea se p oate
vedea ș i un comportam ent de cumpă rare al fabr icilor ce sunt destinate producției și/ sau
comercializă rii de produse agroalimentare. Aici pute m defini compor tamentul de cumpărare
ca o totalitate a hotărâ rilor pe care inteprinderea le poate îmbrațișa în privința cumpărării de
produse agricole și / sau produse alimentare, înglobând astfel și procesul de evaluare ș i
alegere al furn izorilor ș i a mărcilor. În situa ția inteprinderilor din sectorul alimentar,
comportam entul de cumpărare reprezintă însuș iri ale comportamentului de cumpărare oferit
la nivelul pieței afacerilor: un volum mare achiziț ionat, la aceste licitatii sunt prezenț i ma i
multi indivizii, care au pregătire în domeniul de achiziț ionare de produse agroalimen tare,
toate hotărârile se iau după anumite norme bine stabilite.
În cee a ce privește piaț a de consum, comportamentul cumpără torilor de p roduse
agroalimentare reprezintă un șir de însușiri, compara tiv cu alte tipuri de valori.
Comportamentul de c umpărare ș i consum al produselor agroalimentare, se mai poate
caract eriza ca fiind totalitatea reacțiilor de răspuns ale persoanei (ieșirile) comparative de
anumiți stimuli interni și externi ce necesită apo rtul de alimente sau încetarea ingerării
alimentelor (intră rile).
Pe lângă factorii ce sunt legaț i de produs, stru ctura produselor agroalimentare,
însuș irile senzoriale ale acestora, dar și calitatea, imaginea de marcă, etc, comportamentul de
cumpărare ș i consum al produselor agroalimentare sun t marcate destul de puternic de :
• însușirile rețelei de distribuț ie a p roduselor, dar și de notorietatea unităț ii
distribuitoare;
• ansamblul informațiilor și mesajelor, dar ș i caracteristicile sistemulu i de comuni care
folosit de că tre firme pentru a putea monitoriza produsele agroalimentare existente pe piață ;

32
• factorii de natură economică: puterea de cumpărare a indivizilor, preț ul produselor
agroalimentare, veniturile populaț iei;
• factori de natură socială: fam ilia, statut ul social;
• factori de natură culturală : norm e ce conduc statutul oamenilor î n societate, obiceiuri,
tradiț ii, valori,
• factori de natură demografică: sexul, starea civilă, vârsta, mediul î n care locuiesc,
etnie.
Comportam entul de cumpăra re al produ selor agroalimentare, reprezintă un șir de
însuș iri diferit cu comportam entul de cu mpărare oferit de alte tipuri de produse de consum,
dar unele din aceste caresteristici sunt doar pentru totalitate a tipurilor de gospodă rii indif erent
de însușirile sociale -demografice ș i economice. Dar de asem enea se cunoaș te o deosebir e al
comportamentului de cumparare ș i cons um al produselor agroalimentare , pe tipuri de
gospodă rii, definite prin : sexul, vârsta, religia, statutul social, starea civilă , copi ii pot
influenț a de asemnea comportamentu l de consum, dimensiunea gospodă riei.7
Printre avantajele acestei afaceri se numără și faptul că creșterea acestor păsări nu
necesită ș i nu implica pr obleme deosebite , nu au nevoie d e o îngrijire permanentă ceea ce
rezultă un câștig foarte mare de timp pentru alte activităț i de dezvolt are a acestei afaceri cum
ar fi: că utarea de noi client i, ambalarea și distribuț ia produselor. Creșterea păsărilor î n sine nu
ridică probleme deosebite ș i nu necesită o supraveghere permanentă . Un alt avantaj îl
reprezintă venitul ce apare la scurt timp după ce ferma a fost dezvoltată, avâ nd o rec uperare a
investiției iniț iale destul de rapidă ș i se poate dezvolta destul de repede.
Un alt avantaj este că poate reprezenta o activitate de familie cu multe beneficii, unde
se pot implica și copiii de la vârste fragete chiar într -o activitate antreprenorială.
Această afacere de creștere a prepelițelor este chiar o mare oportunitate de a caștiga
bani destul de ușor, un alt mare be neficiu al acestei afaceri este că piața este în creștere,
oameni au început să consume din ce în ce mai mult carne și ouă de prepeliță, deoarece îl
consideră un aliment minune datorită indicatiilor terapeutice pe care le deține.

7- L. C. Țimiraș – Curs Universitar Id Marketing Agroalimentar,

33
Un exemplu de o investi ție minin ă pentru dezvoltarea unei baterii de prepeli țe de mici
dimeniuni :
 se cumpă ră aproximativ 15 prepelițe ouătoare, preț total 180 de lei
 se cumpără o cușcă/baterie pentru 15 prepelițe, preț 80 de lei
 se cumpără furaj pentru prepelițe (o prepeliță consumă doar 1 kg de furaj pe lună,
adică cca 30 g /zi)
 bateria cu prepeliț e trebuie amplasată într -un spațiu liniștit, uscat, că lduros și fără
curenț i de aer, spațiul necesar este de aproximat iv un metru
 trebuie în schimb să vă asigurați că păsările au furaj și apă (cantităț ile sunt
nesemnificative)
 după o scurtă perio adă de timp se pot recolta ouă le.
O prepeliță î n timpul perioadei de fertilitat e (aproximativ 10 luni) poate să producă
aproxim ativ 300 de ouă, prețul unui ou de prepeliță fiind de aproximativ 0.3 lei buca ta. De pe
urma unei prepeliț e se pot încasa aproximativ 90 de lei, scăzând cheltuielile cu hrana ,
incubarea, a mbalarea, e nergia electrică profitul va fi de aproximativ 60 de lei.
Făcând un calcul simplu rezultă că o prepeliță vă poate aduce un pro fit net de 60 de lei
anual. Deci cu o investiție minină puteți câștiga bani destul de simplu și uș or.

34

Capitolul 4. Eval uarea cunoștinț elor cons umatorilor privind calitatea
ouălor de prepeliță

4.1. Premisele cercetă rii cantitative

Pe piața din Romania, ouăle de prepeliță și -au câștigat reputaț ia unui veritabil
medicament, natural, minune , aducâ nd o serie de beneficii organismului uman.
Specialiștii sunt de pă rere a supra efectelor benefice ale ouălor de prepeliță,
revitalizează organismul indiferent de vârstă, au un avantaj superior față de celelalte tipur i de
ouă pentru ca nu au contra indicaț ii.

4.2. Stabilirea obiecti velor cercetă rii

OBIECTIVELE CERCETĂ RII DE MARKETING
 Determinarea genului respondenț ilor;
 Determinarea vâ rstei prepo nderente a consumatorilor de ouă ;
 Determinarea locațiilor preferate de respondenț i;
 Determinar ea venitului lunar al respondenților .

IPOTEZELE CERCETĂ RII DE MARKETING
1. Toți respondenții consumă ouă ;
2. 45.6% dintre respondenți cumpără 1 -2 ori pe lună ouă ;
3. 93% dintre respondenți consumă în mod regulat ouă de găină ;
4. 57% dintre respondenți au mâncat cel puțin o dată ouă de pre peliță ;
5. 71.1 % di ntre respondenți alocă lunar maxim 30 lei pentru ouă ;
6. 71.4% dintre respondenț i sunt femei .

35
4.3. Aplicarea chestionarului
Cercetarea consumului de ouă în Bucureș ti.
1) Sunteți consumator de ouă ?
Da Nu
2) Cât de des cumparați ouă ?
A) Zilnic, B) 1-2 ori/săptămână , C) 1-2 ori/lună , D) De mai multe ori pe lună .
3) Ce tip de ouă cumparați î n mod regulat?
A) Ouă găină , B) ouă prepeliță C) ouă rață , D) ouă gâscă , E)
Altele………………………………….
4) Ce sumă alocați lunar pe ouă ?
A) 0-30 lei, B) 31-50 lei , C) 51-100 lei, D) peste 100 lei
5) Ați consumat vreodată ouă de prepeliță ?
Da Nu
6) Dacă Da, în ce perioadă ?
A) Ianuarie -Martie, B) Aprilie -Iunie, C) Iulie-Septembrie, D) Octombrie -Decembrie
7) Daca Da, de unde ați cumpărat ouă de prepeliță ?
A) Hipermarket, B) Market, C) Alimentară , D) Piață , E)
Altele……………………………….
8) Cât de mult vă place ambalajul ouălor de prepeliță pe care le cumpăraț i?
1 2 3 4 5 6 7
Foarte nemulț umit Foarte mulț umit
9) Cât ați fi dispus să dați pe o caserolă de ouă de prepeliță ?
A) 5-6 lei, B) 6,1-7 lei, C) 7,1-8 lei, D) Mai mult de 8 lei.
10 )Venitul dumneavoastră lunar se încadrează î ntre:
A)Sub 1000 lei; B) 1001 -1500 lei; C) 1501 -2000 lei; D) Peste 2000 lei
11) Sexul dumneavoastră este?
Masculin Feminin
12) Vă ru găm să precizați în ce grupă de vârstă vă încadraț i:
A) 18-25 ani; B)26-35 ani; C) 36-50 ani; D) Peste 50 ani.

36
În continuare prezentăm rezultatele acestui chestionar. Rezultatele chestionarului
reprez intă c ercetare proprie realizată cu Google Drive și promovată pe Facebook î n perioada
20-21 mai 2017 .
Chestionarul a fost aplicat unui eșantion alcătuit din 114 respondenți, iar scopul
acestuia a fost de a realiza un sondaj de opinie în rândul populației privind consumul de ouă.

Toți respondenții sunt consumatori de ouă. Astfel se confirmă ipoteza consumului de
oua la scara largă ca aliment de bază.

37

Referitor la intrebarea “ Cât de des cumparați ouă?”, cei mai mulți respondent 45,6%
cumpără 1 -2 ori/lună. 26,3 % din respondenți achiziționează oua relativ frecvent, 1 -2
ori/săptămână. O parte însemnată din repondenți 28,1 % consumă ouă neregulat de mai multe
ori pe lună.
Deși consumul de ouă este de 100 %, totuși acest produs nu este achiziționat zilnic.
Acest fa pt poate fi atribuit perioadei de valabilitate a acestora.
Coroborat cu întrebarea anterioară, s e constatat ă că un numă r suf icient de mare de
respondenți sunt consumatori de ouă .

Un factor important de luat în seamă este acela ca 93% din respondenți co nsumă ouă
de găină , iar mai putin de 5% din r espondenți consumă ouă de prepeliță .

38
Întrebarea arată lipsa unei game variate de ouă în comerț. Se observă o lipsă totală în
comerț de ouă de rață sau de gâscă.

S-a observat că suma alocată lunar pentru consumul de ouă este mai mic de 30 lei
lunar pentru 71,1% din respondenți . Coroborat cu î ntrebarea numarul 1 considerăm că
consumul de ouă se realizeaza pentru toate categoriile sociale.
Există o masă considerabilă de consumatori, 21,1 %, care sunt dispuși să aloce sume
mai mari, de până la 50 lei pe lună, pentru achiziționarea ouălor.
Există persoane dispuse să aloce sume de 51 -100 ron pe lună, precum și persoane
dispuse să aloce peste 100 ron pe lună pentru consumul de ouă. Acest fapt denotă
disponibilit atea consumatorului pentru achiziția produselor de calitate superioară.

39
Pe piața din Romania se găsesc ouă de prepeliță relativ usor (57% din respondenți au
consumat cel putin o dată ouă de prepeliță ).
43 % din respodenți nu au consumat oua de prepeliț ă. Acest procent poate fi atribuit
pe de o parte lipsei acestora la comercianți mici, sau, pe de altă parte, prețul puțin mai mare
față de prețul ouălor de găină.

Se observă că cel mai mare consum de ouă de prepeliță coincide cu perioada
sărbă torilor Pa scale. Se observă că sub 15 % consumă ouă anul împrejur (14,9% și 13,4 %
pentru trimestru 3, respective 4.)
Reducerea consumului de ouă în perioada verii poate fi fructificată prin reînnoirea
efectivului în fermă.

40

Ouăle de prepeliță sunt achiziționate î n mare parte din Hipermarket -uri, 40,8 % din
respondenți . 12,7 % au achiziționat ouă de prepelițe din piață.
Procentul mare de achiziție al ouălor de prepeliță le găsim ș i la pr oducători mici,
târguri, internet, etc. , prezentate în chestion ar la altele, 38%.

Sondajul denotă o lipsa a aprecierii ambalajului, foarte nemulțumit 16,7 % și
nemilțumit, 16,7 %. Astfel se evidențiază necesitatea acordării unei atenții ridicate
ambalajului.

41
29,2 % dintre respondent consideră ambalajul satisfăc ător. Această categorie poate fi
considerată a fi compusă din acei consumatori care apreciază calitatea produsului, în
detrimentul ambalajului.
Doar 23,6 % din respondent consideră ambalajul atrăgător.
Consumatorul acordă o atenție ridicată ambalajului, ia r acest aspect nu trebuie
ignorant de producători și distribuitori.

Referitor la î ntrebarea “Cât ați fi dispus să dați pe o caserolă de 24 bucăti ouă
prepeliță?”, 37.6% din respondenți ar fi dispuși să plătească 5 -6 lei pe o caserolă de 24 bucăți
ouă de prepeliță, iar 32.9% din respondenți sunt dispuși să plătească 6,1-7 lei pe o caserol ă de
24 bucăți de ouă de prepeliță .

42

Ținând co nt de statutul celor intervievaț i s-a observat faptul că aproximativ 39.8% din
subiecț i au venituri sub 1000lei, iar 26.5% au venituri peste 2000 lei.
Deși 39,8% au venituri sub 1000 ron, aceștia au consumat ouă de prepeliță.
Atât persoanele cu venituri mari (26,5 % din respondent), cât și persoanele cu venituri
mai mici (39,8 % din respondenți) au consumat ouă de p repelită.
Vânzarea de ouă de prepelițe se adres ează tuturor claselor sociale.

În urma centraliză rii datelor s -a observat faptul că persoanele de sex feminin sunt
reprezentate de o pondere de 71 .4% față de doar 28.6% câ t constituie persoanele de sex
masculin.
Din acest fapt se poate deduce interesul crescut al femeilor pentru consumul de ouă .

43

Analiza che stionarului a reliefat faptul că un număr mare de clienți au vârste cuprinse
între 18 -25 de ani (75,4 %) . În schimb, în număr mai mic sunt cei cu vârste peste 50 ani.
Explica ția acestui fapt ar putea fi pentru realizarea sondajului s -au folosit mijloace
online, cu ajutorul Google Drive și promovată pe Facebook, iar persoanel e de peste 50 de ani
nu au sau nu știu să folosească internetul.

4.4. Concluziile cercetarii
1. Toți respondenții consumă ouă ;
2. 45.6% dintre responden ți cumpară 1 -2 ori pe lună ouă;
3. 93% dintre responden ți consum ă în mod regulat ouă de gă ină;
4. 71,1 % dintre respondent alocă mai puțin de 30 ron pe lună pentru consumul de ouă;
5. 57% dintre responden ți au mâ ncat cel pu țin o dat ă ouă de prepeli ța ;
6. Primavera este perioada cu cel mai mare consum de ouă, 43,3 %;
7. Hipermarketul (40,8 % dintre responden ți) și piețele ( 38 % dintre responden ți) sunt
principalele surse de achiziție.

44
8. 16,7 % dintre respondent consideră ambalajul foarte nesatisfăcător.
9. 37,6 % dintre repondenți sunt dispuși să plătească un preț de 5 -6 lei pentru o caserolă;
10. 39,8 % dintre respondenți au venituri mai mici de 1000 lei lunar.
11. 71.4% dintre responden ți sunt femei .
12. 75.4% dintre responden ți sunt tineri, cu vârsta până în 25 ani.

45
Capitolul 5 . Concluzii ș i propuneri:

Creșterea pă sărilor domestice reprezint ă o ramur ă importantă ș i avantajoas ă a
produc ției animale datorită propietăților productive pe care le caracterizeaz ă.
În ultimi ani se observ ă o cre ștere a consumului de ouă de prepeli ță în Rom ânia. Acest
fapt a condus la cre șterea numă rului de produc ători de ou ă de prepeliță . S-a observat
creșterea numă rului de unit ăți de produc ție autorizate sanitar vete rinar. S -a constatat cre șterea
numărului de furnzori de ou ă de prepeliță în Supermarket -uri. Ouă le de prepeli ță se afl ă pe
locul doi în preferin țele rom ânilor, dup ă ouăle de gă ina, conform acestui studiu.
Studiul indică faptul că 93% din respondenți consum ă ouă de găină, iar mai putin de
5% din respondenți consumă ouă de prepeliță. Întrebarea arată lipsa unei game variate de ouă
în comerț. Se observă o lipsă totală în comerț de ouă de rață sau de gâscă.
Studiul de piață efectuat a dezvăluit preferințele consumatorului româ n pentru ou ă de
prepeliță. S -a observat că 45,6 % dintre responden ți cumpără 1 -2 ori pe lună ouă de prepeliță .
26,3 % din respondenți achiziționează oua relativ frecvent, 1 -2 ori/săptămână. O parte
însemnată din repondenți 28,1 % consumă ouă neregulat de mai multe ori pe lună. Deși
consumul de ouă este de 100 %, totuși acest produs nu este achiziționat zilnic. Acest fapt
poate fi atribuit perioadei de valabilitate a acestora. Se constatată că un număr suficient de
mare de respondenți sunt consumatori de ouă.
Studiul indică suma alocată lunar pentru consumul de ouă este mai mic de 30 lei lunar
pentru 71,1% din respondenți. Coroborat cu întrebarea numarul 1 considerăm că consumul de
ouă se realizeaza pentru toate categoriile sociale. Există o masă considerabilă de consumatori,
21,1 %, care sunt dispuși să aloce sume mai mari, de până la 50 lei pe lună, pentru
achiziționarea ouălor. Există persoane dispuse să aloce sume de 51 -100 ron pe lună, precum
și persoane dispuse să aloce peste 100 ron pe lună pentru consumul de ouă. Acest fapt denotă
disponibilitatea consumatorului pentru achiziția produselor de calitate superioară.
Pe piața din Romania se găsesc ouă de prepeliță relativ usor (57% din respondenți au
consumat cel putin o dată ouă de prepeliță). 43 % din respodenți nu au consumat oua de
prepeliță. Acest procent poate fi atribuit pe de o parte lipsei acestora la comercianți mici, sau,
pe de altă parte, prețul puțin mai mare față de prețul ouălor de găină.

46
S-a studiat evoluția consumulu i de ouă în funcție de perioada anuală. Se observă că
sub 15 % consumă ouă anul împrejur (14,9% iulie-septembrie , și 13,4 % octombrie –
decembrie .). S-a costatat că în perioada Aprilie -Iunie a anului este cea mai mare cerere de
ouă de prepeliță pentru cons um și anume 43.3% din consumatori de ouă de prepeliță.
Aceasta perioada coincide cu perioada sărbatorilor Pascale. Se poate remarca o ușoară
scădere a numărului de ouă consumate în perioada vara -toamna. Reducerea consumului de
ouă în perioada verii poate f i fructificată prin reînnoirea efectivului în fermă.
Ouăle de prepeliță sunt achiziționate în mare parte din Hipermarket -uri, 40,8 % din
respondenți. 12,7 % au achiziționat ouă de prepelițe din piață. Procentul mare de achiziție al
ouălor de prepeliță le g ăsim și la producători mici, târguri, internet, etc., prezentate în
chestionar la altele, 38%.
Sondajul denotă o lipsa a aprecierii ambalajului, foarte nemulțumit 16,7 % și
nemilțumit, 16,7 %. Astfel se evidențiază necesitatea acordării unei atenții ridic ate
ambalajului. 29,2 % dintre respondent consideră ambalajul satisfăcător. Această categorie
poate fi considerată a fi compusă din acei consumatori care apreciază calitatea produsului, în
detrimentul ambalajului. Doar 23,6 % din respondent consideră amba lajul atrăgător.
Consumatorul acordă o atenție ridicată ambalajului, iar acest aspect nu trebuie ignorat
de producători și distribuitori.
Ținând cont de statutul celor intervievați s -a observat faptul că aproximativ 39.8% din
subiecți au venituri sub 1000lei, iar 26.5% au venituri peste 2000 lei. Deși 39,8% au venituri
sub 1000 ron, aceștia au consumat ouă de prepeliță. Atât persoanele cu venituri mari (26,5 %
din respondent), cât și persoanele cu venituri mai mici (39,8 % din respondenți) au consumat
ouă de prepelită. Vânzarea de ouă de prepelițe se adresează tuturor claselor sociale.
Studiul dezv ăluie c ă consumatorul este dispus să achite 5 -7 lei pentru o caserolă de
ouă, 24 bucati, astfel 37.6% din respondenți ar fi dispuși să plătească 5 -6 lei pe o caserolă de
24 bucăți ouă de prepeliță, iar 32.9% din respondenți sunt dispuși să plătească 6,1 -7 lei pe o
caserolă de 24 bucăți de ouă de prepeliță.
În urma centralizării datelor s -a observat faptul că persoanele de sex feminin sunt
reprezentate de o po ndere de 71.4% față de doar 28.6% cât constituie persoanele de sex
masculin. Din acest fapt se poate deduce interesul crescut al femeilor pentru consumul de
ouă. O altă interpretare poate fi tradiția de a atribui în familie cumpărăturile femeilor.

47
Analiza chestionarului a reliefat faptul că un număr mare de clienți au vârste cuprinse
între 18 -25 de ani (75,4 %). În schimb, în număr mai mic sunt cei cu vârste peste 50 ani.
Explicația acestui fapt ar putea fi pentru realizarea sondajului s -au folosit mijloa ce online, cu
ajutorul Google Drive și promovată pe Facebook, iar persoanele de peste 50 de ani nu au sau
nu știu să folosească internetul
În urma chestionarului 93% dintre responden ți consumă în mod regulat ouă de gă ină,
iar diferenț a de 7% ou ă de prepeli ță. Totuși, 43 % din respondenț i au afirmat c ă nu au
consumat niciodat ă ouă de prepel iță. Acest fapt ne con duce la necesitatea unei promovă ri mai
bune a acestor ou ă pentru publicul larg, cu venituri medii.
Studiul dezvă luie un aspect interesa nt cu privire la sexul respodenț ilor, și anume
femeile sunt preponderent consumatoare de ouă de pre peliță . De asemenea v ârsta tanâră a
respondenț ilor, p ână în 25 ani, indic ă o preocupare a tinerilor î n aten ția acordat ă pentru
calitatea produselor alimentare consummate.

48
Bibliografie

1..E. Popescu -Miclosanu – Cresterea Pasarilor Pentru Productia De Oua, ed. Printech
Bucuresti, 2007;
2.M. Balasescu, Ghe. Baltan, A. Dascalu, I.Vancea – Avicultura, ed. Didactica si
Pedagogica Bucuresti,1980;
3.T. Polent, V. Herman -Sfaturi Utile Despre Cresterea Perepelitelor, Ed. Waldpress,
Timisoara, 2003;
4.A. Alexandru -Prepelita, Fazanul, Ed. Alex -Alex &Leti Pres, Bucuresti, 2003;
5.A.Turek, L. Zahiu, M. Turek, C. Alexandri, A. Popescu, A.Dachin R. Ion –
Competitivitatea Pe Filiera Cerealelor Panificabil, Ed. Cartea Universitară, București, 2007;
6.I. Van, Ghe. Marin, V. Cofas, A. Damian, A.M. Covasa, D. Custura – Cresterea
Prepelitelor Domestic Pentru Carne Si Oua, ed. Ceres Bucuresti, 2003;
7. L.C. Țimiraș – Curs Univer sitar: Id Marketing Agroalimentar, Universitatea „Vasile
Alecsandri” Din Bacǎu Facultatea De Științe Economice Departamentul Marketing Și
Management Specializarea Marketing;
8. I. Vacaru -Opris – Tratat De Avicultura, vol. I, ed. Ceres Bucuresti;
9.www.gazet adeagricultura.info/animale/pasari/516 -prepelite/20235 -cresterea –
prepelitelor -pentru -oua-si-carne.html
10.www . agrobiznes.md
11. www.pestre.ro
12. www. crestereaprepelitelor.ideideafaceri.ro