Introducere … … … … 3 [628467]

CUPRINS
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 3
Capitolul 1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 4
Conceptul de promovare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 4
1.1. Definirea noțiunilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 4
A. Publicitatea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 4
B. Promovarea vânz ărilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 5
C. Relațiile publice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 7
D. Utilizarea mărcilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 8
E. Manifestările promoționale ………………………….. ………………………….. ……………………….. 9
F. Forțele de vânzare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 9
1.2. Promova rea online ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 11
1.3. Canale de promovare online ………………………….. ………………………….. …………………….. 12
Search Engine Marketing (SEM) ………………………….. ………………………….. …………………. 12
Promovare online prin Search Ads………………………….. ………………………….. ……………….. 13
Promovare prin Display Ads ………………………….. ………………………….. ……………………….. 13
Promovare prin YouTube Ads ………………………….. ………………………….. …………………….. 13
Email Marketing ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 13
Optimizarea pentru motoare de căutare (SEO) ………………………….. ………………………….. . 14
Content Marketing ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 14
1.4. Strategii de promovare online ………………………….. ………………………….. ………………. 14
Capitolul 2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 16
Rețeaua de socializare Facebook ………………………….. ………………………….. …………………….. 16
2.1. Evoluția rețelei sociale Facebook ………………………….. ………………………….. ……………… 16
2.2. Promovare Online pe Facebook ………………………….. ………………………….. ……………….. 20
2.3. Etape în gestionarea creșterii postărilor pe Facebook ………………………….. ……………… 22
Capitolul 3 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 27
Analiza evoluției paginii de Facebook a Facultății de Inginerie Managerială și
Tehnlolog ică………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 27
3.1. Istoricul paginii de Facebook a Facultății de Inginerie Managerială și Tehnologică …. 27
3.2. Modul de evoluție ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 28
3.3. Analiza eficienței paginii ………………………….. ………………………….. …………………………. 30
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 33
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 34
Capitolul 4 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 35
Tehnologia de realizare a unei prisme de fixare ………………………….. ………………………….. . 35
4.1. Alegerea semifabricatului ………………………….. ………………………….. ………………………… 36

2
4.2. Obținerea materialului ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 37
4.3 Materia primă și pregătirea ei pentru laminare ………………………….. …………………………. 38
4.4 Semifabricate folosite pentru laminare ………………………….. ………………………….. ……….. 39
4.5 Clasificarea laminatelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 39
Capitolul 5. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 41
Scule , dispositive si verificatoare ………………………….. ………………………….. ……………………. 41
5.1 Debitare ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 41
5.2 Frezare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 43
5.3 Găurire (centrare+ găurire) ………………………….. ………………………….. ……………………….. 45
5.4 Filetarea M14 x28 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 46
5.5 Tratamen t termic ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 46
5.6 Rectificare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 47
Capitolul 6. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 48
Stabilirea itinerariului tehnologic ………………………….. ………………………….. …………………… 48
6.1 Debitarea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 48
6.2 Frezarea suprafe ței A la dimensiune finala 62,5*85*105 Ra=3,2 µm ……………… 49
6.3 Frezarea suprafeței B la dimensiune finala 62,5*82,5*105 Ra=3,2 µm …………… 50
6.4 Frezarea suprafeței C la dimensiune finala 60*82.5*105 Ra=3,2 µm ……………… 51
6.5 Frezarea suprafeței D la dimensiune finala 60*80*105 Ra=3,2 µm ………………… 52
6.6 Frezarea suprafeței E la dimensiune finala 60*80*102,5 Ra=3,2 µm ……………… 54
6.7 Frezarea suprafeței F la dimensiune finala 60*80*100 Ra=3,2 µm …………………. 55
6.8 Frezarea suprafețelor laterale la dimensiune de 20x20x80, Ra=3,2 µm ………….. 56
6.9 Teșirea 1.5 x45° ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 57
6.10 Frezare conică 25,46×90˚ ………………………….. ………………………….. …………………… 58
6.11 Frezarea canalului la dimensiunea finala 12x15mm , Ra=3,2 µm …………………. 58
6.12 Gaurire Ø12,5x 28 (2 gauri) ………………………….. ………………………….. ………………. 59
6.13 Filetare M14x28 (2 gauri) ………………………….. ………………………….. ………………….. 60
6.14 T ratament termic ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 61
Control final ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 73
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 75

3
Introducere

Promovarea cuprinde ansamblul activităților prin care sunt comunicate informații
despre produsele sau serviciile unei firme cu scopul de a convinge consumatorii să le
achiziționeze.
Promovarea online este un termen utilizat tot mai mult de oamenii de marketing și nu
numai, deoarece acesta are câteva avantaje semnificative față de outdoor,
radio sau TV. Criza economică a adus în atenția mana gerilor promovarea bazată pe
rezultate, lucru care a făcut ca domeniul online să avanseze față de metodele de promovare
clasice.
Promovarea prin intermediul rețelelor de socializare cum ar fi e -mail marketing,
campanii Google Adwords reprezintă doar două dintre metodele la care poate să apeleze
o firmă la început de drum sau chiar și cu vechime pe piață.
Acestea sunt cuantificabile și se realizează cu diferite obiective de la creșterea
notorietății până la creșterea vânzărilor.
Serviciile de rețele social e au apărut ca un fenomen online important în anii 2000.
Aceste servicii au folosit software pentru a facilita comunitățile online, unde membrii cu
interese comune au schimbat fișiere, fotografii, videoclipuri și muzică, au trimis mesaje și au
discutat, au creat bloguri (jurnale web) și grupuri de discuții și au împărtășit opinii.

4

Capitolul 1
Conceptul de promovare

1.1. Definirea noțiunilor
Promovarea cuprinde ansamblul activităților prin care sunt comunicate informații
despre produsele sau serviciile unei firme cu scopul de a convinge consumatorii să le
achiziționeze.
Activitatea promoțională cunoaște în perioada actuală o mare varietate sub raportul
conținutului, rolului, formei de realizare etc., de aici și dificultatea clasificării lor ri guroase. Cu
o frecvență mai mare sunt reținute drept criterii esențiale de delimitare a activității
promoționale natura și rolul lor în sistemul comunicațional al întreprinderii.
În funcție de aceste criterii, activitățile promoționale se pot structura ast fel: publicitatea,
promovarea vânzărilor, relațiilor publice, utilizarea mărcilor, manifestările promoționale,
forțele de vânzare. În continuare urmează câteva date despre cele menționate mai sus.
A. Publicitatea

Publicitatea este o variabilă importantă a po liticii promoționale a întreprinderii
moderne, reprezintă unul din tre mijloacele cele mai utilizate în activitățile de piață.
Fără să beneficieze de o definiție e xactă, care să reunească toate laturile funcției,
importanței și locului său în activitatea în treprinderii , se poate totuși aprecia că publicitatea
cuprinde toate acțiunile care au ca scop prezentarea indirectă orală și vizuală a unui mesaj în
legătură cu un bun, serviciu sau firma de către orice susținător.
Publicitatea urmărește să atragă atenția , să provoace dorința clientului , să incite clientul
la achiziționarea produsului. Ea nu poate anula erori le calitative ale produselor sau serviciilor
pe care le însoțește, în condițiile respecta tării principiil or sale de bază.
Publicitatea r eprezintă unu l dintre mijloacele cele mai utilizate din cadrul activităților
promoționale, aceasta fiind considerată de mulți specialiști nervul politicii de comunicație al
firmei. Ea cuprinde o întreagă serie de tehnici proprii.
Prin acțiunile publicitare, o firmă urmă rește să asigure o amplă informare a publicului
în legătură cu activitatea sa de bază , cu bunurile și serviciile sale astfel încât să convingă și să
determine potențialul client să cumpere produsul . Pe termen lung, publicitatea vizează

5
modificări de compo rtament, la nivelul diferitelor categorii de consumatori, precum și
menținerea fidelității consumatorilor existenți față de oferta firmei.
Pentru ca acest demers să se realizeze cu bine , în proiecta rea conținutului și alegerea
formelor și mijloacelor utilizate, firma trebuie să aibă în vedere unele caracteristici ale
publicului în calitate de receptor de informații publicitare:
– dorința publicului de a fi tratat ca un partener activ în dialogul cu agenții de pe piață;
– diferite reacți i față de fenomenul publicitar;
– capacitatea de a -și exprimă propriile idei față de acest tip de activitate.
Organizațiile se ocupă de publicitate în diverse moduri. În cadrul firmelor
mici și mijlocii de această treabă se poate ocupă o persoană din compartimentul
comercial sau de marketing. În marile companii există compartimente specializate pentru așa
ceva, care să aibă drept atribuții stabilirea bugetului publicitar, colaborarea cu agenții .
Majoritatea firmelor, f ie ele mici sau mari, tind să apeleze la agenții specializate
pentru acestea oferă câteva avantaje :
– au specialiști care își desfăș oară activit atea specific ă în cond itii mai bune decât
personalu l firmei;
– vin cu un punct de vedere obiectiv în privința rezolvării problemelor unei firmei, dar și cu
ani de experiență câștigată din colaborarea cu diverse alte firme, care s-au
aflat în situații diferite;
– au o putere de cumpărare a spațiului de publicitate mai mare, de asemenea
ele beneficiază de un rabat, ceea ce face că și cheltuielile firmei să fie mai mici;
– clientul poate să renun țe oricând la serviciile agenției sale.
Prin obiectivele urmărite și mijloacele folosite, activitatea de publicitate trebuie să
contribuie și la educarea consumatoril or, influențând, în acest fel volumul si structura
consumului , obiceiurile de cumpărare și de
consum în sensul raționalității acestora . Raportată la condițiile unor piețe diferite, ea va trebui
folosită diferențiată, adecvandu -și conținutul, mijloacele și formele
de desfășurare potrivit cerințelor și specificului acestor piețe.
B. Promovarea vânzărilor

Promovarea vânzărilor este un instrument de comunicare tot mai utilizat. În Europa,
acest mijloc de promovare a fost considerat întotodeauna o rudă săracă a publicității.
Acesteia din urmă i s-a acordat o atenție mai mare deoarece agențiile de specialitate
aveau posibilități mărite de diferențiere a mărcilor prin intermediul unor companiii creative,

6
ceea ce a contribuit totodată și la extinderea profilului de activitate al acestor organizații .
Promovarea vânzărilor constă în acordarea de stimulente pe termen scurt, în plus față de
avantajele oferite de produsul sau serviciul respectiv, cu scopul de a încuraja achiziționarea
acestuita. Dacă publicitatea oferă motivele necesare cumpărării unui produs sau serviciu,
promovarea vânzărilor le oferă pe cele care stau la baza vânzării imed iate a acestuia .
Ea dorește să-l convingă pe consumator să cumpere acum.
Promovarea vânzărilor cuprinde o mare varietate de instrumente promoționale destinate
stimulării unui răspuns imediat sau puternic din partea pieței . Destinatarii acestor acțiuni sun t
chiar punctele cananului de distribuție: consumatorii, comercianții sau detailiștii și forța de
vânzare a firmei.
Promovarea orientată spre consumator cuprinde diverse reduceri de prețuri, cupoane,
premii, concursuri și altele.
Promovarea comercială include o varietate de mijloace, de la rabaturi speciale,
gratuități și prime de fidelitate, până la instruire.
Promovarea orientată spre forță de vânzare cuprinde diferite prime, comisioane,
cadouri și concursuri.
Indiferent de natură mijloacelor și tehnicilo r utilizate, acțiunile de promovare
a vânzărilor trebuie să corespundă unor obiective precise, integrate organic în politica
promoțională. Practică demonstrează că se pot stabili simultan mai multe obiective care
trebuie însă sprijinite prin mijloace si te hnici specifice . În majoritatea cazurilor
ele vizează sporirea desfacerilor pe anumite piețe, în anumite perioade
de timp, în situații de excepție etc., alaturand, în acest scop, procesului de vânzare o serie
de facilități adresate direct cumpărătorilor potențiali.
Există mai mulți factori ce au
condus la valul de creștere a promovării vânzărilor, în special pe piețele de consum:
– în interiorul firmei promovarea este mai ușor acceptată de conducerea superioară ca
instrument de vânzare eficient , tot mai mulți manageri de produs fiind pregătiți să folosească
tehnicile de promovare a vânzărilor . Ideea acțiunilor promoționale de susținere a mărcii este
din ce în ce mai acceptată. În plus există o presiune de creștere a produselor actuale
– în exterior, firma se confruntă cu o concurență tot mai intensă, mărcile rivale fiind din ce în
ce mai puțin diferențiate;
– eficientă publicității a scăzut că urmare a creșterii mijloacelor de
informare și a înăspririi prevederilor legale. De asemenea, costul minim al unei
campanii naționale de publicitate TV este prohibitiv pentru multe firme.

7

Promovarea vânzărilor utilizată împreună cu alte mijloace de comunicație, cum
ar fi corespondenț a, poate oferi o cale mult mai eficientă de a accede la consumatorii vizați;
– detail iștii solicită producătorilor avantaje sporite;
– tot mai multe agenții sunt sensibile la presiunile exercitate în ultima perioadă de
producători;
– progresele înregistrate în tehnologia informației, reducerea costurilor de stocare și utilizare a
datelor a u ușurat derularea acțiunilor de promovare și au permis măsurarea rezultatelor
și controlul mai eficient al acestora.
Instrumentele de promovare a vânzărilor diferă în ceea ce privește obiectivele utilizării lor.
Comercianții apelează la promovarea vânzărilor cu scopul de a atrage noi consumatori care să
încerce produsele, de a -i răspândi pe clienții fideli și de a crește rată reachizitiei pentru
consumatorii ocazionali.
Majoritatea analiștilor sunt de părere că activitățile de promovare a vânzărilor nu
contribuie la creșterea preferințelor și fidelității consumatorilor pe termen lung, așa cum face
publicitatea. Mai mult, promovarea generează, de regulă, numai vânzări pe termen scurt.
Ei afirmă că utilizarea masivă a promovării vânzărilor a dus la scăderea fidelității față de mar
ca, la creșterea sensibilității consumatorului față de preț, la concentrarea planificării asupra
activităților de marketing cu efect pe termen scurt și la erodarea imaginii mărcilor.
Utilizar ea promovării vânzărilor implică stabilirea obiectivelor specifice, alegerea
instrumentelor promoționale adecvate, elaborarea programului optim,
testarea prealabilă și aplicarea acestuia și evaluarea rezultatelor.
C. Relațiile publice

Relațiile publice grupează o serie de tehnici și efecte psihologice, desfășurate pe termen lung,
care sunt greu de măsurat în termeni economici.
Relațiile publice sau activitatea de „public relations" este o activitate recentă în cadrul
marketingului . Acea sta însumează ansamblul contactelor directe făcute de către o firmă cu
diferite categorii de public, cu mass -media, cu reprezentanți ai opiniei publice etc., în scopul
de a realiza o atitudi ne favorabil ă a acestora față de firmă și demersurile sale.
Relațiile publice implică cultivarea din partea întreprinderii a unor contacte directe,
realizate consecvent și sistematic, cu diferite categorii de public, cu persoane influente din
conducerea altor întreprin derii din țară și străinătate, cu mass -media, cu reprezentanți ai puterii
publice, lideri de opinie în scopul obținerii sprijinului acestora în efortul de păstrare și dezvoltare

8
a intereselor sale. Ca domeniu distinct de activitate al agenților economici, relațiile publice
se înscriu între instrumentele cele mai moderne ale politicii de comunicație în societatea
contemporană, întrunind totodată și veritabile atribute promoționale.
O definiție cuprinzătoare și, mai ales, utilă a activității de „public relati ons" aparține
Institute of Public Relations, care o consideră „un efort deliberat, planificat și susținut pentru
a stabili și menține o înțelegere mutuală între o organizare și publicul ei". De fapt, definiția
poate fi extinsă, pentru a acoperi fiecare asp ect al interacțiunii unei firme cu clienții săi, la
însuși procesul de schimb. „Cel mai puternic mesaj de la unul la altul este performanța, cel
mai puternic mesaj de la altul la unul este cumpărarea.
Pentru că opinia publică joacă un rol din ce în ce mai important în asigurarea bunului
mers al activității de comercializare, se consideră că activitatea de relații publice (interne și
internaționale) trebuie să fie una din preocupările principale ale firmelor, cu atât mai mult,
cu cât practicarea unor astfel de relații tinde să devină, în opinia unor specialiști, o condiție
sine-qua non a reușitei acestora.
D. Utilizarea mărcilor

Utilizarea mărcilor se constituie într -o procedură menită să singularizeze produsele
unei firme în raport cu cele ale concurenței prin folosirea unui ansamblu de semne distinctive.
Marca reprezintă un semn distinctiv care înmănunchează ansamblul semnificațiilor referitoare
la produs sau serviciu care dau o imagine personalizată a acestora; un m ijloc de a numi, găsi,
cumpăra și recupera un produs sau serviciu, de a reduce riscurile cumpărării unui produs
care să nu concorde cu propriile cerințe și exigențe; o modalitate simplă de a păstra în memorie
un produs sau serviciu; un element de limitare a erorilor de cumpărare și mai ales de nereperare a
lor.
Din punctul de vedere al consumatorului, marca constituie un ansamblu de referințe
care definesc, sub un anumit raport, produsul ce urmează a fi cumpărat. Ansamblul de referințe
sugerează, în același timp, și elementele care asigură cunoașterea produsului, plasând pe
planul familiar și al încrederii relația dintre produs și consumator.
Pentru a satisface, deopotrivă, obiectivele și interesele firmei și consumatorilor, o
marcă trebuie să se delimiteze prin mai multe caracteristici calitative, respectiv:
– perceptibilitate ridicată, dată de estetica, armonia și ușurința memoriz ării;
– omogenitate în raport cu ansamblul mijloacelor de comunicare și al elementelor
mixului de marketing;
– distincție în raport cu alte mărci;

9
– putere de evocare și sugestie , determinate de caracteristicile produselor și serviciilor
ce vor fi promovat e ;
– personalitate, conferită de simboluri în măsură să -i asigure viabilitate ;
– notorietate, sub forma unui indice al rezultatelor obținute prin acțiunile de lansare,
penetrare și consolidare a mărcii pe o piață dată.
Dincolo de aceste caracteristici, u tilizarea mărcii în acțiunile promoționale implică luarea în
considerare a strategiei globale de comunicație a firmei și a politicii de piață a acesteia.
E. Manifestările promoționale

Manifestările promoționale presupun utilizarea pentru perioade de timp fixe a unei întregi game
de tehnici și acțiuni promoționale, cu efecte pe termen scurt și lung.

F. Forțele de vânzare

Forțele de vânzare întrunesc o serie de tehnici, de regulă eterog ene,vizând obiective cantitative,
exprimate în cifre de afaceri, ușor de cuantificat dar și legate de formarea imagini
întreprinderi, mai greu cuantificabile.
În sistemul promoțional al firmei sunt incluse și forțele de vânzare, alcătuite dintr -un grup
de specialiști capabili să asigure funcțiile operaționale destinate descoperirii clienților și
determinării acestora să cumpere produsele oferite.
Având drept obiectiv fundamental creșterea cifrei de afaceri, prin distribuția produselor
fără utilizarea rețelei comerciale și prin întreținerea dialogului cu piața, forțele de vânzare se
alătură celorlalte instrumente promoționale, contribuind la realiza rea obiectivelor comerciale
ale firmei.
Forțele de vânzare nu se limitează numai la actele de vânzare, ci desfășoară
concomitent, și o gamă largă de alte activități, cum sunt:
* identificarea piețelor potențiale;
* definirea profilului clienților potențial i, localizarea lor geografică, în scopul
realizării schimbului de informații cu aceștia;
* negocierea ofertelor și încheierea contractelor;
* asigurarea de consultanță tehnico -comercială utilizatorilor și intermediarilor;
* culegerea de informații despre c oncurență etc.
De asemenea, în calitate de canal de comunicație, forțele de vânzare oferă o serie de
avantaje certe în raport cu publicitatea, respectiv :

10
– comunicarea personală cu reprezentantul forței de vânzare este mult mai simplă decât
în cazul comun icării de masă a publicității, ea adaptându -se mult mai riguros la nevoile
clientului potențial;
– mesajul transmis are un caracter selectiv față de cel publicitar;
– reprezentantul forței de vânzare (prospectori, vânzători, merchandiseri inspectori șefi
de vânzători etc.) urmărește procesul comunicațional până la vânzarea finală reprezentanții
forțelor de vânzare aduc un volum important de informații (ce nu
pot fi asigurate de publicitate) despre cerințele și exigențele pieței evoluția pieței atitudinile ș i
dorințele clientelei, solvabilitatea clienților, capacitatea economică a concurenților.
Obiectivele forței de vânzare vor fi fixate în termeni cantitativi (cifră de afaceri de
realizat, mărimea cotei de piață, număr de clienți, cantitatea de produse vând ute etc.) dar și
calitativi (îmbunătățirea modului de percepere a firmei și a produselor sale ameliorarea
imaginii de marcă), și vor fi delimitate riguros în timp. Pentru fiecare obiectiv în parte vor fi
stabilite responsabilități pe persoane, cu termene de realizare, încât, periodic, să fie posibilă
evaluarea rezultatelor obținute.

Dar promovarea este, înainte de toate, un proces de comunicare menit să ofere informațiile
dorite de firmă către consumatori și piață, să -i „atenționeze" de beneficiile oferit e de un produs
sau serviciu, într -o economie de piață, cu un pronunțat caracter concurențial, produsele și
serviciile firmei nu se vând singure, chiar dacă sunt de calitate; Akio Morito definea
comunicarea ca fiind cea mai importantă formă de marketing.

Figura 1.1. – Proces de comunicare

11
1.2. P romovarea online
Promovarea online este un termen utilizat tot mai mult de oamenii de marketing și nu
numai, deoarece acest a are câteva avantaje semnificative față de outdoor,
radio sau TV. Criza economică a adus în atenția managerilor promovarea bazată pe
rezultate, lucru care a făcut ca domeniul online să avanseze față de metodel e de promovare
clasice.
Promovarea prin intermediul rețelelor de socializare cum ar fi e-mail marketing,
campanii Google Adwords reprezintă doar două dintre metodele la care poate să apeleze
o firmă la început de drum sau chiar și cu vechime pe piață.
E-mail marketing este o metodă utilizată în funcție de obiectivele c ompaniei,
stabilinduși publicul către care va fi trimis e -mail-ul respectiv . Avantajele c ampaniilor de e-
mail marketing sunt date prin măsurarea ratei de răspuns, modul de acțiune al clientului
existent și alegerea acestuia . În momentul în care trimitem un e -mail trebuie să stabilim care
este scopul acestui email . Putem trimite e -mail-uri cu scopul fideliz ării clienților ce au
avut deja contact cu afacerea deținută , prezentând în cadrul acestuia avantajele pe care le are
clientul dacă revine pe site-ul nostru, dacă cumpără ceva, recomandă unor prieteni , etc.
Se pot realiza campanii de e -mail marketing ce au că scop vânzarea unui
bun sau serviciu. E -mailurile vor fi trimise după ce s-a creat un portret al consumatorului
și se va realiza un design specific și un conținut adaptat destinatarului.
Promovarea în blogosfera și prin intermediul rețelelor de so cializare este mai greu de
cuantificat, dar există un potențial imens în cadrul acestor canale de promovare.
Campaniile de Google AdWords reprezintă o metodă eficientă de promovare
online și probabil toată lumea a auzit de această metodă. Are success
pentru că aceste campanii de promovare online generează un trafic de calitate, clienți
aleși și direct interesați de produsul sau serviciul tău. Având un buget bine delimitat,
plătești strict pe acțiune . Având la dispoziție o mulțime de intrumente de măsurare a
impactului campaniilor de promovare vei ști cu exactitate cât plătești pentru click -uri
și câte conver sii ai avut.
Metodele de promovare online prezentate sunt doar câteva dintre metodele la care
puteți apela cu încredere pentru a vă atinge țelurile (creșterea vânzărilor, a brand -ului,
a numărului de utilizatori etc.) Este recomandat ca în momentul în care luați decizia de
a investi în campaniile de promovare online să utilizați cel puțîn 2-3 canale, ceea
ce se numește mix de marketing. În acest fel veți atinge prin intermediul mai multor canale de
promovare, mai mulți clienți decât in mod normal.

12
1.3. Canale de promovare online
Înainte de a te aprofunda în detalii legat e de principalele canale de promovare online,
trebuie să identifici canalul de marketing care crezi tu ca se potrivește cu afacerea ta.
Acesta depinde atât de resurse cât și de nivelul de dezvoltare al pieței căreia te adresezi: dacă
oamenii caută produsul tău sau nu. În Figura 1. 2. – Număr de clien ți și evoluția mijloacelor
de pro movare online se prezintă un grafic în care este evidențiată utilizarea platformelor de
promovare.

Figura 1.2. – Număr de clien ți și evoluția mijloacelor de pro movare online
Modalități gratuite de promovare online
În mediul online pe mijloacele descri se anterior se pot utiliza urm ătoarele mijloace de
promovare online:
Search Engine Marketing (SEM)
Search engine marketing se referă la marketing prin intermediul motoarelor de căutare – în
România vorbim în proporție de aproximativ 90% de Google.
Dacă promovarea pe Facebook, și social media marketing în general, ne ajută să creăm o cerere
pentru un anumit bun, prin search engine marketing în general răspundem cererii .
De exemplu, dacă tu ai creat un nou portofel care generează electricitate și este la o distanță
mică, acesta îți poate încărca telefonul, nimeni nu va ști să îl caute pe Google. Atunci va trebui
să îți creezi o cerere și să folosești Facebook Ads sau Google Display .
În schimb, dacă ai un produs pe care oamenii îl caută deja, Search Engine Marketing este pentru
tine.

13
Acesta include atât metode de promovare plătite (Google Adwords Search Ads) cât și gratuite
(Optimizarea pentru motoarele de căutare – SEO). În continuare sunt prezentate metodele de
promovare plătite, și anume:
Promovare online prin Search Ads
Aceasta se referă la diferitele reclame pe care le vedem atunci când facem o căutare pe Google.
Sunt primele rezultate care au apar cu un mic semn verde pe care scrie „Anunț”.
În cazul Google Search Ads plătim atunci când cineva face o căutare legată de bunurile și
serviciile noastre și dă click pe reclam ă.
Acesta este principalul avantaj al aceste metode de promovare online (pe lângă faptul că ne
ajută să ieșim în fața clienților pregătiți să cumpere): plătim doar pentru rezultate. De asemenea,
competiția nu este în funcție de publicul țintă.
Promovare prin Display Ads
Majoritatea site-urilor pe care le accesezi au reclame. Sunt șanse mari ca, dacă site-ul nu este
unul foarte mare, reclamele acestea să fie livrate prin intermediul Google.
Există o mulțime de site-uri care fac parte din rețeaua Google Display Network. Practic, acestea
au un parteneriat cu Google prin care permit afișarea unor reclame în schimbul unor
recompense financiare.
De aceea este foarte ușor să fie afișate reclame le pe aceste site-uri prin intermediul Google.
Această meto dă de promovare online funcționează la un nivel de bază ca și Facebook Ads și
este utilizată în primul rând pentru branding sau remarketing (reclame văzute de vizitatorii site-
ului).
Promovare prin YouTube Ads
Youtube -ul este una din cele mai impresionante platforme la ora actuală. Este unul din cele mai
vizitate site-uri din lume, este al doilea cel mai popular motor de căutare , după Google și are
peste un miliard de utilizatori activi.
De aceea, pentru mulți specialiști în marketing este un punct importan t din strategia de
marketing. Reclamele pe YouTube sunt create tot prin intermediul Google Adwords.
Email Marketing
Email -ul este unul din cele mai bune canale de marketing pentru partea de jos a pâlniei de
vânzare. Acesta ne permite să intrăm mult mai ușo r în contact cu audiența noastră și să le
transmitem într -un mod mai controlat mesaje de marketing.
Deși este vorba de „promovare online gratis”, purul adevăr este că nimic nu e 100%
gratuit. Deși aceste metode și strategii de promovare nu costă bani, în special dacă înveți tu
cum să le faci dar este necesară totuși o investiție de timp.

14
Optimizarea pentru motoare de căutare (SEO)
Spre deosebire de Google Adword, optimizarea pentru motoarele de căutare ne ajută să atragem
gratuity clienți către site-ul nostru.
Pe scurt, SEO este un proces pe care îl urmăm pentru ca site-ul dorit să apară în primele
rezultate în motoarele de căutare (Google, Bing, Yahoo!).
Legat de SEO este important faptul că se schimbă mereu, paginile cu rezultate ale motoarelor
de căutare încep să includă tot mai multe tipuri de răspunsuri, pe lângă rezultatele clasice ce
afișează un website.
Content Marketing
Marketingul prin conținut, cunoscut și sub numele de inbound marketing, reprezintă cel mai
probabil una din cele mai bune strategii pe termen mediu și lung. Această metodă de promovare
te ajută să atragi trafic gratuit către site-ul tău, să devii mai cunoscut în rândul publicului țintă
și, cu timpul, să transformi vizitatorii în clienți.

1.4. Strategii de promovare online
După stabilirea obiectivelor urmărite de politica promoțională și după elaborarea bugetului
promoțional, marketerul trebuie să decidă asupra strategiei de promovare. În funcție de scopul
urmărit prin activitatea de promovare firma poate utiliza varia te strategii promotionale.
În cazul în care se urmărește promovarea imaginii se pot avea în vedere două variante:
– strategia de promovare a imaginii;
– strategia de extindere a imaginii, care cuprind mai multe opțiuni strategice:
– strategia de infor mare în cadrul pieței;
– strategia de stimulare a cererii ;
– strategia de diferențiere a ofertei;
– strategia de stabilizare a vânzărilor.
Modul de desfășurare în timp a activității promoționale conduce la diferențierea opțiunilor
strategice în:
– strategia activității promoționale permanente;
– strategia activității promoționale intermitente.
În cazul în care firma urmărește pătrunderea pe piață sau cucerirea unei piețe, ea are
următoarele variante strategice:
– strategia concentrată – firma își concentrează efortul promoțional spre un singur segment de
piață;

15
– strategia diferențiată – firma va adopta un mix promoțional pentru fiecare segment de piață
deservit;
– strategia nediferențiată – firma se adresează întregii piețe cu același mix promoțional.

16
Capit olul 2
Rețeaua de socializare Facebook

2.1. Evolu ția rețelei sociale Facebook
Serviciile de rețele sociale au apărut ca un fenomen online important în anii 2000.
Aceste servicii au folosit software pentru a facilita comunitățile online, unde membrii cu
interese comune au schimbat fișiere, fotografii, videoclipuri și muzică, au trimis mesaje și au
discutat, au creat bloguri (jurnale web) și grupuri de discuții și au împărtășit opinii. Servici ile
de rețele sociale timpurii au inclus Classmates.com, care conecta foști colegi de școală și
Yahoo! 360 °, Myspace și SixDegrees, care au creat rețele de conexiuni prin intermediul
prietenilor prietenilor. Până în 2018, principalele servicii de rețele s ociale au inclus
Facebook, Twitter, Instagram, LinkedIn și Snapchat. LinkedIn a devenit un instrument
eficient pentru recrutarea personalului de afaceri. Întreprinderile au început să exploreze
modul de exploatare a acestor rețele, bazându -se pe cercetarea și teoria rețelelor de
socializare, care sugerează că găsirea de membri „influenți” cheie ai rețelelor existente de
persoane ar putea să ofere acces și credibilitate cu întreaga rețea. Blogurile au devenit o
categorie pentru ei înșiși, iar unele bloguri a u avut mii de participanți. Încrederea a devenit o
marfă, întrucât schimbul de opinii sau evaluări s -a dovedit a fi o cheie pentru discuții
eficiente pe blog, precum și o componentă importantă a multor site -uri de comerț electronic.
Daily Kos, unul dintre cele mai mari dintre blogurile politice, a folosit în mod bun ratingurile,
membrii de înaltă calificare obținând mai multă putere pentru a evalua comentariile altor
membri; în cadrul unor astfel de sisteme, ideea este că cele mai bune intrări vor supravieț ui,
iar cele mai rele vor dispărea rapid. Sistemul de rating al furnizorilor din eBay a permis, în
mod similar, un fel de auto -poliție care a fost destinată eliminării vânzătorilor neatici sau de
altă natură.
Facebook, companie americană care oferă servi cii de rețele sociale online. Facebook a
fost fondată în 2004 de Mark Zuckerberg, Eduardo Saverin, Dustin Moskovitz și Chris
Hughes, toți studenți la Universitatea Harvard. Facebook a devenit cea mai mare rețea socială
din lume, cu peste un miliard de util izatori din 2012 și aproximativ jumătate din acest număr
foloseau Facebook în fiecare zi. Sediul companiei se află în Menlo Park, California. Accesul
la Facebook este gratuit, iar compania câștigă cea mai mare parte a banilor din reclame pe
site-ul Web. Ut ilizatorii noi pot crea profiluri, încărca fotografii, se pot alătura unui grup
preexistent și pot începe grupuri noi. Site -ul are multe componente, inclusiv Timeline, un

17
spațiu pe pagina de profil a fiecărui utilizator în care utilizatorii își pot posta c onținutul și
prietenii pot posta mesaje; Stare, care permite utilizatorilor să alerteze prietenii cu privire la
locația sau situația lor actuală; și News Feed, care informează utilizatorii despre modificările
aduse profilurilor și stării prietenilor lor. U tilizatorii pot discuta între ei și își pot trimite
mesaje private. Utilizatorii pot semnala aprobarea conținutului lor pe Facebook cu butonul
Like, caracteristică care apare și pe multe alte site -uri Web. Atractivitatea Facebook provine
în parte din insis tența cofondatorului Zuckerberg de la bun început ca membrii să fie
transparenti despre cine sunt; utilizatorilor le este interzis să adopte identități false.
Conducerea companiei a susținut că transparența este necesară pentru formarea relațiilor
personal e, schimbul de idei și informații și pentru crearea societății în ansamblu. De
asemenea, a remarcat faptul că conectivitatea de jos în sus, peer -to-peer în rândul
utilizatorilor Facebook, facilitează conectarea întreprinderilor cu consumatorii.
Compania a re o istorie timpurie complicată. A început la Universitatea Harvard în
2003 sub numele de Facemash, un serviciu online pentru studenți pentru a judeca
atractivitatea colegilor lor de studii. Deoarece dezvoltatorul principal, Zuckerberg, a încălcat
politic a universității în achiziționarea de resurse pentru acest serviciu, a fost închis după două
zile. În ciuda existenței sale în mașini, 450 de persoane (care au votat de 22.000 de ori) au
apelat la Facemash. Acest succes l -a determinat pe Zuckerberg să înreg istreze adresa URL
http://www.thefacebook.com în ianuarie 2004. Apoi a creat o nouă rețea socială la acea
adresă cu colegii studenți Saverin, Moskovitz și Hughes.Rețeaua socială TheFacebook.com a
fost lansată în februarie 2004.
Studenții Harvard care s -au înscris la acest serviciu ar putea posta fotografii cu ei și
informații personale despre viața lor, cum ar fi programul clasei și cluburile din care făceau
parte. Popularitatea sa a crescut și în curând studenții de la alte școli de prestigiu, cum ar fi
universitățile Yale și Stanford, au fost lăsați să se alăture. Până în iunie 2004, peste 250.000
de studenți din 34 de școli s -au înscris și în același an, corporații importante, precum
compania de carduri de credit MasterCard, au început să plătească pentr u expunerea pe site.
În septembrie 2004, TheFacebook a adăugat Peretele la profilul online al unui
membru. Această caracteristică utilizată pe scară largă a permis prietenilor unui utilizator să
posteze informații pe peretele lor și a devenit un element ch eie în aspectul social al rețelei.
Până la sfârșitul anului 2004, TheFacebook ajunsese la un milion de utilizatori activi. Cu
toate acestea, compania încă a urmărit rețeaua socială online, Myspace, care a mândrit cinci
milioane de membrii.

18
Anul 2005 s -a dovedit a fi esențial pentru companie. A devenit pur și simplu
Facebook și a introdus ideea de a „eticheta” persoanele în fotografiile postate pe site. Cu
etichetele, oamenii s -au identificat pe ei înșiși și pe alții în imagini care ar putea fi văzute de
alți prieteni de pe Facebook. De asemenea, Facebook le -a permis utilizatorilor să încarce un
număr nelimitat de fotografii. În 2005, elevilor de liceu și studenților de la universități din
afara Statelor Unite li s -a permis să se înscrie în serviciu. Până la sfârșitul anului, acesta avea
șase milioane de utilizatori activi lunar.
În 2006, Facebook și -a deschis apartenența dincolo de studenți pentru oricine are
vârsta de peste 13 ani. Așa cum prevedea Zuckerberg, agenții de publicitate au putut crea
relații noi și eficiente cu clienții. De exemplu, în acel an, producătorul de produse casnice
Procter & Gamble a atras 14.000 de oameni la un efort de promovare prin „exprimarea
afinității” cu un produs de albire a dinților. Acest tip de implicare directă a consumato rilor pe
o scară atât de mare nu a fost posibilă înainte de Facebook și mai multe companii au început
să folosească rețeaua socială pentru marketing și publicitate.
Confidențialitatea rămâne o problemă continuă pentru Facebook. Prima dată a devenit
o probl emă serioasă pentru companie în 2006, când a introdus News Feed, care a constat în
fiecare modificare pe care prietenii unui utilizator au făcut -o în paginile lor. După o strigare
din partea utilizatorilor, Facebook a implementat rapid controale de confide nțialitate prin care
utilizatorii puteau controla ce conținut a apărut în News Feed. În 2007, Facebook a lansat un
serviciu de scurtă durată, numit Beacon, care permite prietenilor membrilor să vadă ce
produse au achiziționat de la companiile participante. A eșuat, deoarece membrii au
considerat că se încurcă în confidențialitatea lor. Într -adevăr, o anchetă a consumatorilor din
2010 a pus Facebook în partea de jos a 5 la sută dintre companii în satisfacția clienților, în
mare parte din motive de confidenți alitate, iar compania continuă să fie criticată pentru
complexitatea controalelor de confidențialitate ale utilizatorilor și pentru modificările
frecvente pe care le aduce acestora .
În 2008, Facebook a depășit Myspace ca cel mai vizitat site web social me dia. Odată
cu introducerea Live Feed, compania s -a transformat, de asemenea, în competiție cu
popularitatea din ce în ce mai mare a Twitter -ului, o rețea de socializare care rulează un flux
live de postări asemănătoare serviciilor de știri ale membrilor că rora le urmează un utilizator.
Similar cu fluxul continuu de postări ale utilizatorului Twitter, Feed -ul Live a trimis automat
postările de la prieteni către pagina de pornire a unui membru. (Din moment, Feed Feed a fost
încorporat în News Feed.)

19
Facebook a devenit un instrument puternic pentru mișcările politice, începând cu
alegerile prezidențiale ale Statelor Unite ale Americii din 2008, când peste 1.000 de grupuri
Facebook au fost formate în sprijinul candidatului democrat Barack Obama sau al
candidatul ui republican John McCain. În Columbia, serviciul a fost folosit pentru a aduna
sute de mii în proteste împotriva rebeliunii de gherilă FARC antigovernamentale. În Egipt,
activiști care protestează împotriva guvernului Pres. Hosni Mubarak în timpul răscoal ei din
2011 s -a organizat adesea formând grupuri pe Facebook.
Facebook încurajează dezvoltatorii de software terți să utilizeze serviciul. În 2006, a
lansat interfața de programare a aplicațiilor (API), astfel încât programatorii să poată scrie
software pe care membrii Facebook să -l poată utiliza direct prin intermediul serviciului. Până
în 2009, dezvoltatorii au generat venituri de aproximativ 500 de milioane de dolari pentru ei
înșiși prin Facebook. De asemenea, compania obține venituri de la dezvoltatori prin plăți
pentru produse virtuale sau digitale vândute prin aplicații terțe. Până în 2011, plățile de la o
astfel de companie, Zynga Inc., dezvoltator de jocuri online, au reprezentat 12 la sută din
veniturile companiei.
În februarie 2012, Facebook a dep us pentru a deveni o companie publică. Oferta
publică inițială (IPO) a ridicat în luna mai 16 miliarde de dolari, oferindu -i o valoare de piață
de 102,4 miliarde de dolari. Spre deosebire, cea mai mare valoare publică a unei companii de
internet până în pr ezent a fost cea a companiei de motoare de căutare Google Inc., care a
strâns 1,9 miliarde de dolari când a intrat în public în 2004. Până la sfârșitul primei zile de
tranzacționare a acțiunilor, deținerile lui Zuckerberg au fost estimate la peste 19 milia rde de
dolari.
Vă petreceți mult timp creând conținut pentru a partaja pe Facebook. Dar odată cu
declinul acoperirii organice, vedeți suficientă rentabilitate a investiției?
Acesta este locul în care intră în joc funcția de promovare Facebook.
Disponibil pentru oricine are o pagină de afaceri, promovarea unei postări pe
Facebook înseamnă plata pentru ca conținutul dumneavoastră să fie văzut de mai multe
persoane.
În acest ghid vă vom arăta cum să utilizați funcția și cum să obțineți la maximum. Vă
recomandăm, de asemenea, un instrument care vă va economisi și mai mult timp pentru a
promova postări – cu rezultate și mai bune.

20
2.2. Promovare Online pe Facebook
Fără îndoială , Facebook este unul dintre principalele canale de promovare online din
România. De fapt, împreună cu Google, aceste platforme acaparează mai bine de 50% din
toate sumele investite în promovarea online în țara noastră.
În Figura 2.1. – Evoluția numarului de utilizatori în timp se prezintă un grafic în care avem pe
axa absciselor numărul de utilizatori iar pe axa ordonatelor anii de la înființare până in 201 4.

Figura 2.1. – Evoluția numarului de utilizatori în timp

Pentru a afla mai multe despre promovarea online pe Facebook trebuie sa urmezi un
curs specializat pentru așa ceva.
Creșterea rangului postărilor paginii de Facebook .
Rancul este calculat ca fiind sumă a produselor afinita ții (diferența dintre numărul de spectatori
si creator), greuta ții (măsurată în like-uri, comentarii, etc) si descompuner ii ( cu cât timp înainte
a fost creat) .
Definirea si avantajele creșterii unei postări pe Facebook
Recompensă pentru scăderea atingerii organice. Facebook a înregistrat un record
pentru a spune că acoperirea organică a postărilor de la companii este în scădere. Cu alte
cuvinte, numărul de persoane pe care le poți atinge cu postările scade. Obiectivul Facebook –
ului este să completezi fluxuri de știri cu conținu t de la prieteni și familie, mai degrabă decât
mărci. Postările stimulate pe Facebook sunt șansa dumneavoastră de a depăși această
schimbare.

21
Ajungeți la un public mai larg, vizat. Cu impulsul Facebook -ului, veți putea ajunge la
o audiență mult mai largă, deoarece nu vă limitați la persoanele care vă sunt abonate deja la
pagina dumneavoastră Și veți putea seta parametrii pentru tipurile de persoane care vă vor
vedea postarea. De exemplu, vă puteți restrânge postul stimulat pentru a viza o demografie
foarte specifică, cum ar fi femeile de 30 până la 35 de ani din Statele Unite.
Ușor de folosit. După ce faceți clic pe „Boost Post”, conținutul dumneavoastră va fi
redat aproape instantaneu. De îndată ce Facebook îl revizuiește și îi dă avantajul, va începe să
ajungă la mai multe persoane. Și orice tip de post poate fi stimulat – mesaje scurte, imagini,
videoclipuri, link -uri către un site web etc.
Control. Veți avea opțiunea să vă gestionați postarea odată ce va fi transmisă. De
exemplu, s -ar putea să scurtați ex ecuția planificată sau să alegeți să promovați o altă postare.
Acces la analize. Mulțumită Facebook Insights, veți obține un rezumat detaliat al
performanței postărilor susținute. Mergeți la fila Insights și faceți clic pe Posturi. De acolo,
veți vedea o d efalcare a tuturor postărilor dumneavoastră, inclusiv a celor impulsionate – în
ceea ce privește acoperirea, clicurile, reacțiile, comentariile și distribuirile. Veți avea, de
asemenea, posibilitatea de a vă impulsiona celelalte postări (dacă nu ați făcut -o deja).
Facebook Boost
Conținutul este la latitudinea dumneavoastră să decideți – puteți impulsiona aproape
orice doriți, fie că este vorba de un anunț, o promoție sau un apel către acțiune. De acolo, veți
fi concentrat pe trei variabile principale:
Public. Setați parametrii pentru cine va vedea postarea dumneavoastră stimulată,
inclusiv vârsta, sexul, locația și interesele acestora. Puteți crea, de asemenea, audiențe
personalizate bazate pe contacte existente, sau audiențe similare bazate pe persoane car e au
arătat deja interes pentru pagina dumneavoastră de afaceri Facebook.
Buget. Aveți un control complet asupra cheltuielilor dumneavoastră, bugetele fiind de
până la 1 USD pe zi.
Durată. Publicați anunțul pentru o perioadă determinată, indiferent dacă es te o singură
zi, săptămână sau până când o dezactivați manual.
Facebook stimulează costurile postului.
Facebook a promovat postări, ca orice formă de publicitate socială, costă bani.
În loc să plătiți pentru o destinație de plasare a anunțurilor sau să plătiți pe clic, veți
stabili propriul buget – deci, din punct de vedere tehnic, puteți plăti orice sumă doriți. Bugetul
minim este de 1 USD pe zi. Așadar, ipotetic, ai putea rula o campanie timp de o săptămână cu
doar 7 dolari. Evident, cu cât plătiți mai mult, cu atât veți obține mai multă atingere.

22
Pentru fiecare nivel bugetar și pentru fiecare public țint ă, Facebook vă va oferi o
acoperire estimată. De exemplu, dacă vizați persoanele care trăiesc în Statele Unite cu vârsta
peste 18 ani, 2 $ vor ajunge între 163 și 872 de persoane. 5 dolari vor ajunge la 432 până la
2.070 de persoane, iar 15 dolari vor ajun ge la 1.506 la 6.834 de persoane.
Desigur, aceste numere vor varia, în funcție de cine vizați. Dacă vizați bărbați la
vârsta de 20 de ani în San Francisco, de exemplu, 2 $ vor ajunge la 200 până la 880 de
persoane – similar cu media națională, dar ajustate pe baza noilor parametri.
Dacă sunteți curios despre cât de mult va costa postarea dumneavoastră pe Facebook,
cel mai bun mod este să experimentați aceste variabile și să vedeți pentru voi. Puteți obține
estimările complete ale prețurilor cu mult înainte de a vă angaja să plătiți pentru orice.
2.3. Etape în gestionarea cre șterii post ărilor pe F acebook

Pașii pe care trebuie să îi faceți pentru a stimula o postare pe Facebook:
1. Se alege o postare pentru a fi promovată.
Dacă redactați o postare pe care doriți să o creșteți chiar de la început , faceți clic pe butonul
gri Boost Post, din colțul din dreapta jos al căsuței postale.

Figura 2.2. – Captură de ecran pentru evidențierea butonului de promovare

23
Pentru a îmbunăt ăți un conținut existent, faceți clic pe butonul albastru Boost Post în
colțul din dreapta jos al postării pe care doriți să o intensificați. Sau puteți naviga în fila
Insights și puteți vedea o listă cu toate postările dumneavoastră Fiecare va avea un buton
Boost Post lângă el.

Figura 2.3. – Captură de ecran pentru evidențierea butonului pentru stimulare

2. Direcționarea publicului
După ce faceți clic pe butonul Boost Post, veți fi dus într -un meniu unde puteți începe
să alegeți opțiunile de direcționare. În mod implicit, puteți opta pentru a include doar
persoane care în prezent le plac pagina dumneavoastră sau toți adepții actuali și prietenii lor.
Cu toate acestea, majoritatea întreprinderilor consideră că este mai bine să vizeze o anumită
categorie demografică, în funcție de vârstă, locație, sex sau interese. Dacă doriți să creați o
audiență personalizată (sau mai multe) pentru postarea dumneavoastră impulsionată, faceți
clic pe opțiunea Creare public nou.

Figura 2.4. – Captură de ecran pentru evidențierea tipului de public

De acolo, vei avea capacitatea de a -ți defini publicul, oricât ai dori. Puteți adăuga sau elimina
locații, puteți seta intervalul de vârstă și chiar puteți include persoane care sunt interesate de
subiecte sau pagini specifice.

24
3. Stabilirea bugetul ui
După ce ați definit publicul țintă, va trebui să selectați un buget pentru campania
dumneavoastră Deoarece publicul dumneavoastră este setat, veți avea un ecart realist pentru
cât de mult poate ajunge postarea dumneavoastră sub fiecare nivel bugetar. Din nou, minimul
este de 1 dolar pe zi; acest buget va fi bugetul dumneavoastră total pentru companie,
răspândit pe parcursul câtorva zile în care doriți să îl derulați.

Figura 2.5. – Captură de ecran pentru stabilirea bugetului alocat

25
4. Setarea durat ei impulsului
Apoi, decideți când doriți să fie difuzată postarea dumneavoastră În mod implicit, puteți
alege o zi, șapte zile sau 14 zile. Sau puteți alege să difuzați anunțul până la o dată specificată
în viitor.

Figura 2.5. – Captură de ecran pentru stabilirea duratei de impuls
5. Vizualiza rea postării
Faceți -vă timp pentru a examina copia publicitară și reclama. Asigurați -vă că este lipsit de
erori, că toate linkurile funcționează și că toate elementele vizuale arată bine. Aceasta este
ultima voastră șansă de a face schimbări înainte de a trece în direct.

6. Selec tarea unei opțiun i de plată
Facebook acceptă toate tipurile de plată pe care le -ați putea aștepta. Tot ce trebuie să
faceți este să completați detaliile dumneavoastră (dacă nu sunt deja salvate în Facebook).

Figura 2.6. – Captură de ecran pentru stabilirea modalității de plată

26
7. Boost
Acum, sunteți gata să vă impulsionați! Facebook examinează toate postările impulsionate,
așa că poate dura ceva până când veți vedea publicarea voastră. Puteți verifica starea
postărilor susțin ute în orice moment, consultând coloana de livrare a Managerului
dumneavoastră de anunțuri.

27
Capitolul 3
Analiza evolu ției paginii de F acebook a Facultății de
Inginerie Managerială și Tehnlologică

3.1. Istoricul paginii de Facebook a Facultății de Inginerie Managerială și Tehnologic ă
Pagina de facebook a facultății a fost înființată la data de 15 Iulie 2016 . Aceasta a fost
gestionată inițial de domnul profesor Ovidiu Moldovan .

În următoarea figură este prezentată poza de profil de pe pagina veche de facebook, care este
defapt sigla Universității din Oradea.

Figura 3.1. – Poza de profil de pe site -ul vechi.

În figura de mai jos este evidențată poza de copertă inițială. Este vorba despre pavilionul B
din cadrul Universității din Oradea.

Figura 3.2. – Poza de copert ă de pe site -ul vechi

28
3.2. Modul de evoluție
În figura 3.3 este prezentată evoluția aprecierilor paginii de Facebook din Octombrie 2017
pănâ in August 2019. Putem observa că a avut un număr destul de mic de aprecieri la încept,
dar treptat s -a apropiat la aprecierea cu numărul 1000. În anul 2019 a avut loc o cre ștere
semnificativă de aprecieri după un șir de distribuiri in masă a unor profesori si studenți.

Figura 3.3. – Evoluția in timp a aprecierilor

În figura 3.4 este prezenta t procentul aprecierilor de pe pagină în funcție de sex si de vârstă.
Putem observa că bărbații sunt majoritari fiind un domeniu ingineresc, dar sunt si câteva fete
dornice de a străluci in acest domeniu. Majoritatea aprecierilor vin de la studenți ( 18 -24 ani).

Figura 3.4. – Procentul aprecierilor in funcție de sex si vârstă

În figura 3.5 este evidențiat intervalul orar de activitate al vizitatorilor paginii. Se observă că
pagina de facebook a facultății este vizualiazată cel mai mult noaptea când stundeții stau si
navighează pe internet. Ziua, numărul vizitatorilor s cade considerabil deoarece sunt prinși în
diferite activități care necesită timp.

29

Figura 3.5. – Intervalul orar de activitate al vizitatorilor

În figura 3.6 este prezentat impactul postărilor in funcție de tipul acestora. Putem vedea că cel
mai mare im pact asupra vizitatorilor a fost legat de postările cu imagini. Se pare că o imagine
postată este mult mai captivantă decât un link sau un videoclip.

Figura 3.6. – Tipuri de postări

În figura 3.7 este evidențiată diferența între eficiența postărilor or ganice(fără plata) și
eficiența postărilor plătite ( promovate financiar). Se poate vedea cu ochiul liber că postarea
promovată prin plată este cu mult mai eficientă decât o postare fără plată. O postare plătită a
ajuns la aproximativ opt mii de vizitatori în timp ce o postare normală a ajuns la maxim 2500
vizitatori.

Figura 3.7. – Eficiența postărilo r

30
3.3. Analiza eficienței paginii
Corelat cu topul tipurilor de postări în figura alatură este prezentată ierarhia fotografiilor
postate și al impactului acestora. Se poate observa că deși un număr mare de persoane au
vizualizat o imagine ( 8300 persoane) doar 20 dintre aceștia au si reacționat în diferite moduri
la postare.

Figura 3.8. – Impactul fotogtafiilor asupra vizitatorilor

La polul opus regăsim postările clipurilor video a căror eficiență se regăsește in figurile de
mai jos.

Figura 3.9. – Clipurile video cu cel mai mare impact

31

Figura 3.10. – Numărul minutelor vizualizate ale clipurilor video

În figura alăturată este prezentată statistica unei postări promovate financiar în care
regăsim un impact mare asupra postării dar totuși un număr mic de reacții in raport cu
mărimea impactului postări i. Din figura alăturată putem extrage numărul total de persoane
cărora le -a fost afisată postarea în număr de 8339 dintre care doar un număr de 20 persoane
au reacționat în diferite moduri asupra postării.

Figura 3.11. – Statistica unei postări promovat e prin plată

32
În următoarea figură putem observa un număr mare de reacții raportat la impactul acesteia,
fapt care dovedește că, conținutul postării corelat cu momentul propice al publicării pot
genera rezultate mai bune decât o postare plătită cu un conți nut mai puțin captivant și postată
într-un interval orar cu audiență scăzută.

Figura 3.12. – Statistica unei postări promovate gratuit
În următoarea imagine este prezentată nou a pagină de facebook .

Figura 3.13. – Pagina de Facebook actuală

33
Concluzii

Se poate observa că în ultimul an a crescut numărul de aprecieri de pe pagina de
facebook a Facultății de Inginerie Managerială si Tehnologică
În urma analizei statistice de pe pagina de facebook a facultății se poate constata
faptul că o postare platită este mult mai avantajoasă si are un impact mult mai mare asupra
potențialilor vizitatori ai paginii decât o postare organică.
Un impact mare asupra vizitatorilor l -au avut postările care au conținut imagini. Se
deduce faptul ca o imagine este mult mai captivantă decat un link sau o postare simplă.
Tot din statistică se evidenșiază faptul că videoclipurile nu prezintă un interes foarte
mare.
O postare care cuprinde o imagine se pare că este cea mai tentantă. Putem observa
faptul ca la o imagine cu membrii din SelfUp s -au strans aproximativ 200 de reacții
comparativ cu o altă imagine de o importanță mai mare la care s -au adunat doar 20 de reacții.
În concluzie o postare făcut ă adecvat , cu un design atractiv, un mesaj informa tiv și
publicată la momentul potrivit poate avea impactul dorit.

34
Bibliografie

1. Pop, Delia – Marketing. Note de curs și lucrări practice, format electronic, Universitatea din
Oradea, 2013, pag. 97
2. Online Promotion: How To Do Low Cost Online Brand Promotion
3. Facebook | Overview, History, & Facts | Britannica.com
4. https://www.americanexpress.com/en -us/business/trends -and-insights/articles/7 -ways -to-
promote -your -business -online -for-free/
5. https://smarters.ro/grow/metode -de-promovare -online/
6. https://smarters.ro/grow/idei -campanii -de-marketing/

35
Capitolul 4

Tehnologia de realizare a unei prisme de fixare

În figură se prezintă desenele 2D si 3D ale unei prisme de fixare care vor fi realizate
dintr -un material C45.

Figura 4.1. Desen 2D prismă de fixare

36

Figura 4. 2. Desen 3D prismă de fixare
4.1. Alegerea semifabricatului
Reperul este executat din C45 STAS 880 – 80 cu următoarele caracteristici:
– limita de curgere: σ c = 480 N/mm2
– rezistența la rupere: σ c = 690 ÷ 840 N/mm2
– alungirea: A = 14%
– reziliența: KCU/2 = 60 J/cm2
– duritate maximă: – normalizat – 230 HB
– recopt – 207 HB
Compoziția chimică a materialului
Conform STAS 880 – 80, compoziția chimică a oțelului C 45 este indicată în tabelul următor
Tabel Compozitia chimica a C 45
Marca
oțelului Compoziția chimică %
C Mn P S
C 45 0,42 … 0,50 0,50 … 0,80 Max. 0,045 Max. 0,040

37
Caracteristici mecanice și tehnologice (conform STAS 880 – 80)
Tabel Caracteristici mecanice și tehnologice a C 45
Marca
oțelului
16≤Ø≤40 Tratament
termic Limita de
curgere
Rp0,2
[N/mm2] Rezistența
la rupere
Rm
[N/mm2] Alungirea
la rupere
A
[%] Reziliența
KCU
J/cm2
C 45 CR 410 700 – 840 14 39

Având în vedere că producția este individuală și ca piesa finală nu prezintă grosimi
mari între diametrele secțiunilor transversale, alegem un semifabricat laminat la cald,
normalizat, sub forma de secțiune dreptunghiulară, conform STAS 333 – 87, din șirul de valori:
30; 35;40. Acest semifabricat prezintă o structură de ferită în proporție de 30 ÷ 60%, iar restul
perlită. O asemenea structură este favorabilă prelucrării prin așchiere.
4.2. Obținerea materialu lui
Laminarea este procesul de deformare plastică pe care îl suferă un material cand trece
printre doi sau mai mulți cilindrii aflați în miscare de rotație. Cilindrii de laminare se rotesc în
sens contrar sau în același sens, antrenâd prin frecare, materialul metalic în zona în care are loc
deformarea (Figura 4.1).
Utilajul de lucru poartă denumirea de laminor, procesul de deformare se numește de
laminare iar produsul rezultat laminat.
Dimensiunile materialului se reduc în direcția presării lui de către cilindrii și cresc în
celelalte direcții, mai ales in direcția de avans a acestuia .

Figura 4.2.1. Proces de laminare

38
1- Cilindrii
2- Semifabricat
3- Produsul laminat
Principalele procedee de laminare sunt :
a. Laminarea longitudinală (fig. 4.2.1. a)
b. Laminarea transversală (fig. 4.2.1. b)
c. Laminarea oblică sau elicoidală (fig. 4.2.1. c)

Figura 4. 2.2. Proces de laminare
b0-lățimea inițială
b1-lățimea finală
H-grosimea inițială
h-grosimea finală
Laminarea are loc la cald sau la rece și are urmatoarele scopuri:
– să schimbe structura la turnare într – o structură finală
– să transforme un semifabricat de secțiune transversală mai mare în laminate cu
secțiunea dorită .
4.3 Materia primă și pregătirea ei pentru laminare
Materia primă pentru obținerea laminatelor o constituie lingourile. Masa și forma lor
sunt determinate de compoziția chimică a materialului metalic, de tipul și
construcția laminoarelor, de sortimentul produselor finite.
Laminoarele de semifabricate laminează lingouri cu masa de 200 kg. – 35 t în blumuri
de 3- 10 t și mai mult și sleburi de 8 – 25 t.

39
Propietațiile materiei prime influențează proprietățiile lingouril or. Astfel retasura și
porozitatea, segregația , sulfurile, defectele de suprafață, incluziunile nemetalice si alte defecte
de suprafață trebuie să fie în cantiatati cât mai mici. Pentru a preveni apariția defectelor pe
suprafață laminatelor înainte de înc ălzire, lingourile se supun controlului de calitate. Defectele
lingourilor se transmit pe semifabricat și pot fi înlaturate. Aceasta duce la obținerea produselor
laminate cu calitați corespunzătoare.
4.4 Semifabricate folosite pentru laminare
Prin semifabr icate se înțelege produsele intermediare obținute din laminarea
lingourilor, destinate unei prelucrări ulterioare prin deformare plastică.
Din această categorie fac parte:
– Blumurile – semifabricate cu secțiune pătrată si lungimea minima a laturi i de
150 mm, obținute din laminarea lingourilor pe laminoare numite bluminguri.
– Sleburile – semifabricate cu secțiunea dreptunghiulară obținute pe laminoare
numite slebinguri sau pe bluminguri. Au grosimea minima de 80 mm, iar latimea maxima 180 0
mm și uneori mai mult.
– Taglele plate – semifabricate cu secțiunea pătrată, cu dimensiuni de 140 x 140
mm până la 40 x 40 mm obținute pe laminoare de semifabricate. Taglele plate sunt destinate
relaminării în bare și benzi.
4.5 Clasificarea lam inatelor
Prin laminare se produc diferite tipuri de profile care se deosebesc prin forma secțiunii
lor tansversale. Toate produsele laminate sunt, de regulă, standardizate în privință parametrilor
și dimensiunilor de bază: profile, table și benzi, țevi și tipuri speciale de laminate.
Acestea se pot clasifica în:
– profile cu destinație generală;
– profile cu destinație specială.

40

Figura 4.3 – Tipuri de profile laminate
În prima grupă intră: profilele rotund și pătrat, banda îngustă și la minatele plate profilul
I, U, L, sârmă, etc. din grupa a doua fac parte: șinele de cale ferată, șinele pentru tramvai,
profile pentru construcția de mașini, etc.
Tipuri de laminare: 1 -Profil pătrat, 2 – Profil rotund, 3 -Profil haxagonal, 4-Bandă, 5 -Profil
cornier (a. cu aripi egale, b. cu aripi neegale), 6 -Șina de cale ferată, 7 -Șina de tramvai, 8 – Profil
I, 9- Profil U, 10 -Profil Z, 11 -Profil de îmbinare.

41
Capitolul 5.
Scule , dispositive si verificatoare

Stabilirea echipamentului necesar
5.1 Debitare
Taierea termica a metalelor
Separarea semifabricatelor se face pe seama arderii unei cantitati de metal din zona
taieturii. Exista mai multe procedee de taiere termica :
a) cu oxigen;
b) cu plasma;
c) cu laser;

– se poate realiza prin mai multe metode cu flacară oxiacetilenă cu plasmă cu jet de apă
cu laser sau cu presă în general ce -a mai bună metodă ar fi debitarea cu jet de apă (nu are loc
transfer termic în material care duce la călirea materialului) în general se utilizează metoda de
care dispune firma care execute piesa
Debitarea cu plasma

Debitarea cu arc de plasmă este un proces extraordinar pentru debitrea plăcilor de oțel
moale, oferind viteze mult mai mari decât debitarea oxigaz, dar sacrificând întrucâtva calitatea
muchiei. Aici pune probleme debitarea cu plasmă. Calitatea muchiei prez intă o zonă optimă
care, în funcție de curentul de debitare, variază în general între 1/4 țoli (6 mm) și 1,5 țoli (38
mm). Perpendicularitatea generală a muchiei începe să sufere când placa devine foarte subțire
sau foarte groasă (în afara intervalului men ționat), chiar dacă netezimea muchiei și performanța
zgurii ar putea rămâne destul de bună. Se utilizeaza din ce in ce mai larg datorita avantajelor
pe care le prezinta fata de celelalte procedee de taiere termica a metalelor, datorita urmatoarelor
avantaj e :
– 121h79b 121h79b productivitate ridicata;
– 121h79b 121h79b posibilitatea taierii aliajelor refractare la grosimi mari;
– 121h79b 121h79b taieturi inguste si fara bavuri;
Pentru taiere se foloseste un arc sau jet de plasma c are incalzeste, arde si indeparteaza
metalul din zona taierii. Jetul de plasma se foloseste pentru taierea aliajelor metalice cu

42
grosimi pana la 8 -10 mm, iar la grosimi mai mari se foloseste arcul de plasma. Vitezele de
taiere sunt de 250 -1250 mm/min.
Cond ucerea jetului de plasma se poate face manual sau automatizat.
.

Figura 5.1. Mașină de debitat LP2 -HD

43
5.2 Frezare
Frezarea reprezintă procedeul de generare prin așchiere a suprafețelor,
ce se execută cu scule aschietoare speciale de formă unor corpuri
de rotație prevăzute cu mai multe tăișuri denumite freze, pe mașini -unelte de frezat
Procedeul permite generarea suprafețelor exterioare sau interioare, plane, cilindrice sau
profilate. Prin frezare se realizează prelucrări de degroșare a suprafețelor, precum și prelucrări de
semifinisare.
Procedeul de frezare constă în efectuarea simultană a unei mișcări de rotație și a
unei mișcări rectilinii cu caracter continuu.
Mișcarea de rotație este executată întotdea una de freza, ea fiind mișcarea principala, iar
mișcarea rectilinie este executată, de regulă, de piesă semifabricat, fiind o mișcare de
avans în sens longitudinal, transversal sau vertical. Cel mai des se folosesc pentru
prelucrarea prin frezare scule de tipul frezelor cilindrice sau frezelor cilindro -frontale.

Figura 5.2. Freză universală FUS 32 Figura 5.3. Freză clindro -frontală

44

Figura 5.4. Freză coromant de Ø 40 Figura 5.5 Freză unghiulară

Figura 5.6 Menghină

Figura 5.7 Șubler

45
5.3 Găurire (centrare+ găurire)

Găurirea este operatia tehnologica de prelucrare prin aschiere care are ca scop
obtinerea unor gauri (alezaje) in material plin, prelucrarea putand fi executata pe masini de
gaurit, masini de frezat sau strunguri. Dupa burghiere gaurile mai pot fi prelucrate prin: tesire,
largire, alezare, adancire sau filetare .

Figura 5.8 Burghiu

Figura 5.9 Burghiu de centrare A2

Figura 5.10 Burghiu cu coadă cilindrică Ø 12,5 mm

Figura 5.11 Mașină de găurit și frezat UNIMAX BT25F

46
5.4 Filetarea M14 x28
Din mai multe puncte de vedere, tarodul este cea mai convenabilă scula pentru
realizarea unui filet interior. Nivelul de pregătire al operatorului nu trebuie să fie foarte
ridicat. Ciclul de prelucrare este destul de scurt în comparație cu ciclul frezelor de filetare, iar
prețul este atrăgător.
Tarodul cu zona de atac tip ,,Gun” se va utiliza pentru a fileta găuri străpunse .
Tarodul cu canale drepte se poate utiliza atât pentru a fileta găuri străpunse, cât și
găuri înfundate. Prelucrarea cu acest tip de tarod produce așchii scurte.
Tarodul cu canale elicoidale se poate utiliza pentru filetarea găurilor înfundate.
Canalele elicoidale asigură eliminarea corectă a așchiilor prin interstițiile create între tarod și
gaură, astfel încât procesul așchietor decurge mai lin și continuu. O așchiere corectă
presupune evitarea lipirii așchiilor pe muchiile așchietoare ale tarodului sau pe fundul găurii.

Figura 5.12 – Tarozi

5.5 Tratament termic
Tratamentul termic este suma porceselor implicând modificarea temperaturilor , prin
răcire, respectiv încălzire. Fluctuațiile termice conduc la determinarea unor procese fizico –
chimice având anumite proprietăți. O altă utilitate este aceea de conferire a unui nivel ridicat
de duritate a suprafețelor materialelor .
O caracteristică definitorie a tratamentelor termice constă în rezultatul obținut și anume,
modificarea proprietăților materialului din care a fost fabricată piesa, fără însă a fi modificate
considerabil forma sau dimesniunile piesei. Așadar, survine o serie de schimbări doar în
privința structurii piesei respective.

47
Se poate realiza ori prin inducție ori cu ajutorul unui cuptor.
Se va realiza un tratament de suprafața cu ajutorul unui cuptor electric.

Figura 5.13 Cuptor electric ROMTOS PK 1400/12
5.6 Rectificare
Rectificarea este operația tehnologică de prelucrare a suprafețelor ,cu ajutorul unor
scule așchietoare numite pietre abrazive, pe mașini de rectificat.
Se urmărește obținerea unei calități superioare a suprafeței și unei mari precizii
dimensionale și de formă.
Rectificarea este as emănătoare cu frezarea, scula utilizată fiind un corp de rotație ca și
freza, dar care, în locul dinților în număr limitat al acesteia, posedă un număr foarte mare de
tăișuri mici, formate din granule abrazive înglobate în corpul abraziv.

Figura 5.14. Masină de rectificat PSGS -AHR

48
Capitolul 6.
Stabilirea itinerariului tehnologic

În fig. 6.1 se prezintă desenul 2D al prismei de fixare

Fig.6.1 – Schiță prismă de fixare

6.1 Debitarea
Se va alege o placă din C45 cu grosime 65 mm care urmează să fie debitată în funcție
de desenul de execuție, se va alege cu 5 mm mai mare decât grosimea finală a plăcii iar adaosul
de prelucrare pentru lungime se alege în funcție de metoda de debitare între 1 și 5 mm.
Debitarea se realizeaza prin mai multe procedee în funcție de producție. Producția poate
fi: de masă, de serie, unicate. Se va realiza pentru o singuă bucată. În practică se alege metoda
de care dispune firma respectivă.
Debitarea se poate face cu -oxiacetilenă
-cu plasmă
-cu laser
-cu jet de ap ă

49
Se va folosi debitarea cu plasmă.
Prelucrarea suprafetelor prin frezare

6.2 Frezarea suprafeței A la dimensiune finala 62,5*85*105 Ra=3,2 µm
Adaosul prelucrare total:
At= 65-62.5=2.5 mm
Adaosul la frezarea de finisare, pe o față – după degroșare:
Aff= 0.3mm
Adaosul la frezarea de degroșare rezultă prin calcul, din formula care exprimă valoarea
adaosului de prelucrare total:
At=A fd+A ff
Afd= A t – Aff = 2.5 -0.3= 2.2 mm
Din adaosurile de mai sus rezult ă dimensiunile intermediare pentru fiecare operație specificate
în planul de operații.
La frezarea de degroșare
Adâncimea de așchiere: t=A fd=2.2 [mm]
Avansul pe dinte: Sd = 0,4 [mm/dinte]
Prelucrarea o vom realiza pe o Freză universală FUS 32 , cu diametrul D=Ø40[mm] și
numărul de dinți z=14.
Durabilitatea economică a frezei este: T ec = 150 min.
Parametrii regimului de așchiere recomandați sunt:
n= 500 rot/min
vs = 255 [mm/min]
Ne = 9,2 kW
Din caracteristicile mașinii unelte alegem: n=600 rot/min și v s = 250 [mm/min]
• Avansul pe rotație: s r = s d*z = 0,4 * 14 = 5,6 [mm/rot];
• Viteza de așchiere:
𝑣1=𝜋∗𝐷∗𝑛
1000=3.14∗40∗600
1000=75,36 [mm/min]

Verificarea puterii motorului electric:
Ne = 9,2 kW < M ME= 28 kW => regimul de așchiere specificat se poate realiza pe
mașina unealtă specificată.
La frezarea de finisare
Adâncimea de așchiere: t=A ff=0.3 [mm]
Avansul pe rotație: Sr = 0,2 [mm/rot]

50
Prelucrarea se realizează cu aceeași freză cu care se face degroșarea: Freză uni versală FUS
32, cu diametrul D=Ø40 [mm] și numărul de dinți z=14.
Parametri regimului de așchiere recomandați sunt:
n= 730 rot/min
vs = 140 [mm/min]
Din caracteristicile mașinii unelte alegem: n=800 rot/min și v s = 150 [mm/min]
• Avansul pe dinte: s d = s r/z = 0,2 * 14 = 2,8 [mm/dinte];
• Viteza de așchiere:
𝑣2=𝜋∗𝐷∗𝑛
1000=3.14∗40∗800
1000=100 ,48[mm/min]
6.3 Frezarea suprafeței B la dimensiune finala 62,5*82,5*105 Ra=3,2 µm
Adaosul prelucrare total:
At= 85-82.5=2.5 mm
Adaosul la frezarea de finisare, pe o față – după degroșare:
Aff= 0.3mm
Adaosul la frezarea de degroșare rezultă prin calcul, din formula care exprimă valoarea
adaosului de prelucrare total:
At=A fd+A ff
Afd= A t – Aff = 2.5 -0.3= 2.2 mm
Din adaosurile de ma i sus rezultă dimensiunile intermediare pentru fiecare operație
specificate în planul de operații.
La frezarea de degroșare
Adâncimea de așchiere: t=A fd=2.2 [mm]
Avansul pe dinte: Sd = 0,4 [mm/dinte]
Prelucrarea o vom realiza pe o Freză universală FUS 32, cu diametrul D=Ø40[mm] și
numărul de dinți z=14.
Durabilitatea economică a frezei este: T ec = 150 min.
Parametrii regimului de așchiere recomandați sunt:
n= 500 rot/min
vs = 255 [mm/min]
Ne = 9,2 kW
Din caracteristicile mașinii unelte alegem: n=600 rot/min și v s = 250 [mm/min]
• Avansul pe rotație: s r = s d*z = 0,4 * 14 = 5,6 [mm/rot];
• Viteza de așchiere:

51
𝑣1=𝜋∗𝐷∗𝑛
1000=3.14∗40∗600
1000=75,36 [mm/min]

Verificarea puterii motorului electric:
Ne = 9,2 kW < M ME= 28 kW => regimul de așchiere specificat se poate realiza pe
mașina unealtă specificată.
La frezarea de finisare
Adâncimea de așchiere: t=A ff=0.3 [mm]
Avansul pe rotație: Sr = 0,2 [mm/rot]
Prelucrarea se realizează cu aceeași freză cu care se face degroșarea : Freză universală FUS
32, cu diametrul D=Ø40 [mm] și numărul de dinți z=14.
Parametri regimului de așchiere recomandați sunt:
n= 730 rot/min
vs = 140 [mm/min]
Din caracteristicile mașinii unelte alegem: n=800 rot/min și v s = 150 [mm/min]
• Avansul pe dinte: s d = s r/z = 0,2 * 14 = 2,8 [mm/dinte];
• Viteza de așchiere:
𝑣2=𝜋∗𝐷∗𝑛
1000=3.14∗40∗800
1000=100 ,48[mm/min]

6.4 Frezarea suprafeței C la dimensiune finala 60*82.5*105 Ra=3,2 µm
Adaosul prelucrare total:
At= 62.5 -60=2.5 mm
Adaosul la frezarea de finisare, pe o față – după degroșare:
Aff= 0.3mm
Adaosul la frezarea de degroșare rezultă prin calcul, din formula care exprimă valoarea
adaosului de prelucrare total:
At=A fd+A ff
Afd= A t – Aff = 2.5 -0.3= 2.2 mm
Din adaosurile de ma i sus rezultă dimensiunile intermediare pentru fiecare operație specificate
în planul de operații.
La frezarea de degroșare
Adâncimea de așchiere: t=A fd=2.2 [mm]
Avansul pe dinte: Sd = 0,4 [mm/dinte]
Prelucrarea o vom realiza pe o Freză universală FUS 32, cu diametrul D=Ø40[mm] și
numărul de dinți z=14.

52
Durabilitatea economică a frezei este: T ec = 150 min.
Parametrii regimului de așchiere recomandați sunt:
n= 500 rot/min
vs = 255 [mm/min]
Ne = 9,2 kW
Din caracteristicile mașinii unelte alegem: n=600 rot/min și v s = 250 [mm/min]
• Avansul pe rotație: s r = s d*z = 0,4 * 14 = 5,6 [mm/rot];
• Viteza de așchiere:
𝑣1=𝜋∗𝐷∗𝑛
1000=3.14∗40∗600
1000=75,36 [mm/min]

Verificarea puterii motorului electric:
Ne = 9,2 kW < M ME= 28 kW => regimul de așchiere specificat se poate realiza pe
mașina unealtă specificată.
La frezarea de finisare
Adâncimea de așchiere: t=A ff=0.3[mm]
Avansul pe rotație: Sr = 0,2 [mm/rot]
Prelucrarea se realizează cu aceeași freză cu care se face degroșarea: Freză universală FUS
32, cu diametrul D=Ø40 [mm] și numărul de dinți z=14.
Parametri regimului de așchiere recomandați sunt:
n= 730 rot/min
vs = 140 [mm/min]
Din caracteristicile mașinii unelte alegem: n=800 rot/min și v s = 150 [mm/min]
• Avansul pe dinte: s d = s r/z = 0,2 * 14 = 2,8 [mm/dinte];
• Viteza de așchiere:
𝑣2=𝜋∗𝐷∗𝑛
1000=3.14∗40∗800
1000=100 ,48[mm/min]

6.5 Frezarea suprafeței D la dimensiune finala 60*80*105 Ra=3,2 µm
Adaosul prelucrare total:
At= 82.5 -80=2.5 mm
Adaosul la frezarea de finisare, pe o față – după degroșare:
Aff= 0.3mm
Adaosul la frezarea de degroșare rezultă prin calcul, din formula care exprimă valoarea
adaosului de prelucrare total:
At=A fd+A ff

53
Afd= A t – Aff = 2.5 -0.3= 2.2 mm
Din adaosurile de mai sus rezultă dimensiunile intermediare pentru fiecare operație
specificate în planul de operații.
La frezarea de degroșare
Adâncimea de așchiere: t=A fd=2.2 [mm]
Avansul pe dinte: Sd = 0,4 [mm/dinte]
Prelucrarea o vom realiza pe o Freză universală FUS 32, cu diametrul D=Ø40[mm] și
numărul de dinți z=14.
Durabilitatea economică a frezei este: T ec = 150 min.
Parametrii regimului de așchiere recomandați sunt:
n= 500 rot/min
vs = 255 [mm/min]
Ne = 9,2 kW
Din cara cteristicile mașinii unelte alegem: n=600 rot/min și v s = 250 [mm/min]
• Avansul pe rotație: s r = s d*z = 0,4 * 14 = 5,6 [mm/rot];
• Viteza de așchiere:
𝑣1=𝜋∗𝐷∗𝑛
1000=3.14∗40∗600
1000=75,36 [mm/min]

Verificarea puterii motorului electric:
Ne = 9,2 kW < M ME= 28 kW => regimul de așchiere specificat se poate realiza pe
mașina unealtă specificată.
La frezarea de finisare
Adâncimea de așchiere: t=A ff=0.3 [mm]
Avansul pe rotație: Sr = 0,2 [mm/rot]
Prelucrarea se realizează cu aceeași freză cu care se fa ce degroșarea: Freză universală FUS
32, cu diametrul D=Ø40 [mm] și numărul de dinți z=14.
Parametri regimului de așchiere recomandați sunt:
n= 730 rot/min
vs = 140 [mm/min]
Din caracteristicile mașinii unelte alegem: n=800 rot/min și v s = 150 [mm/min]
• Avansul pe dinte: s d = s r/z = 0,2 * 14 = 2,8 [mm/dinte];
• Viteza de așchiere:
𝑣2=𝜋∗𝐷∗𝑛
1000=3.14∗40∗800
1000=100 ,48[mm/min]

54
6.6 Frezarea suprafeței E la dimensiune finala 60*80*102,5 Ra=3,2 µm
Adaosul prelucrare total:
At= 105 -102.5=2.5 mm
Adaosul la frezarea de finisare, pe o față – după degroșare:
Aff= 0.3mm
Adaosul la frezarea de degroșare rezultă prin calcul, din formula care exprimă valoarea
adaosului de prelucrare total:
At=A fd+A ff
Afd= A t – Aff = 2.5 -0.3= 2.2 mm
Din adaosurile de mai sus rezultă dimensiunile intermediare pentru fiecare operație specificate
în planul de operații.
La frezarea de degroșare
Adâncimea d e așchiere: t=A fd=2.2 [mm]
Avansul pe dinte: Sd = 0,4 [mm/dinte]
Prelucrarea o vom realiza pe o Freză universală FUS 32, cu diametrul D=Ø40[mm] și
numărul de dinți z=14.
Durabilitatea economică a frezei este: T ec = 150 min.
Parametrii regimului de așchiere recomandați sunt:
n= 500 rot/min
vs = 255 [mm/min]
Ne = 9,2 kW
Din caracteristicile mașinii unelte alegem: n=600 rot/min și v s = 250 [mm/min]
• Avansul pe rotație: s r = s d*z = 0,4 * 14 = 5,6 [mm/rot];
• Viteza de așchiere:
𝑣1=𝜋∗𝐷∗𝑛
1000=3.14∗40∗600
1000=75,36 [mm/min]

Verificarea puterii motorului electric:
Ne = 9,2 kW < M ME= 28 kW => regimul de așchiere specificat se poate realiza pe mașina
unealtă specificată.
La frezarea de finisare
Adâncimea de așchiere: t=A ff=0.3 [m m]
Avansul pe rotație: Sr = 0,2 [mm/rot]
Prelucrarea se realizează cu aceeași freză cu care se face degroșarea: Freză universală FUS
32, cu diametrul D=Ø40 [mm] și numărul de dinți z=14.
Parametri regimului de așchiere recomandați sunt:

55
n= 730 ro t/min
vs = 140 [mm/min]
Din caracteristicile mașinii unelte alegem: n=800 rot/min și v s = 150 [mm/min]
• Avansul pe dinte: s d = s r/z = 0,2 * 14 = 2,8 [mm/dinte];
• Viteza de așchiere:
𝑣2=𝜋∗𝐷∗𝑛
1000=3.14∗40∗800
1000=100 ,48[mm/min]

6.7 Frezarea suprafeței F la dimensiune finala 60*80*100 Ra=3,2 µm
Adaosul prelucrare total:
At= 102.5 – 100=2.5 mm
Adaosul la frezarea de finisare, pe o față – după degroșare:
Aff= 0.3mm
Adaosul la frezarea de degroșare rezultă prin calcul, din formula c are exprimă valoarea
adaosului de prelucrare total:
At=A fd+A ff
Afd= A t – Aff = 2.5 -0.3= 2.2 mm
Din adaosurile de mai sus rezultă dimensiunile intermediare pentru fiecare operație specificate
în planul de operații.
La frezarea de degroșare
Adâncimea de așchiere: t=A fd=2.2 [mm]
Avansul pe dinte: Sd = 0,4 [mm/dinte]
Prelucrarea o vom realiza pe o Freză universală FUS 32, cu diametrul D=Ø40[mm] și
numărul de dinți z=14.
Durabilitatea economică a frezei este: T ec = 150 min.
Parametrii regimului de așchiere recomandați sunt:
n= 500 rot/min
vs = 255 [mm/min]
Ne = 9,2 kW
Din caracteristicile mașinii unelte alegem: n=600 rot/min și v s = 250 [mm/min]
• Avansul pe rotație: s r = s d*z = 0,4 * 14 = 5,6 [mm/rot];
• Viteza de așchiere:
𝑣1=𝜋∗𝐷∗𝑛
1000=3.14∗40∗600
1000=75,36 [mm/min]

Verificarea puterii motorului electric:

56
Ne = 9,2 kW < M ME= 28 kW => regimul de așchiere specificat se poate realiza pe mașina
unealtă specificată.
La frezarea de finisare
Adâncimea de așchiere: t=A ff=0.3 [mm]
Avansul pe rotație: Sr = 0,2 [mm/rot]
Prelucrarea se realizează cu aceeași freză cu care se face degroșarea: Freză universală FUS
32, cu diametrul D=Ø40 [mm] și numărul de dinți z=14.
Parametri regimului de așchiere recomandați sunt:
n= 730 rot/min
vs = 140 [mm/min]
Din caracteristicile mașinii unelte alegem: n=800 rot/min și v s = 150 [mm/min]
• Avansul pe dinte: s d = s r/z = 0,2 * 14 = 2,8 [mm/dinte];
• Viteza de așchiere:
𝑣2=𝜋∗𝐷∗𝑛
1000=3.14∗40∗800
1000=100 ,48[mm/min]
6.8 Frezarea suprafețelor laterale la dimensiune de 20x20x80, Ra=3,2 µm
Etapele de prelucrare ale suprafeței sunt: frezare de degroșare, frezare de finisare.
Adaosul prelucrare total:
At=20 mm

Adaosul la frezarea de finisare, pe o față – după degroș are:
Aff=2 mm
Adaosul la frezarea de degroșare rezultă prin calcul, din formula care exprimă valoarea
adaosului de prelucrare total:
At=A fd+A ff
Afd= A t – Aff = 20-2=18mm
Din adaosurile de mai sus rezultă dimensiunile intermediare pentru fiecare operație specificate
în planul de operații.
La frezarea de degroșare
Adâncimea de așchiere: t=A fd=18 [mm]
Avansul pe dinte: Sd = 0,4 [mm/dinte]
Prelucrarea o vom realiza pe o Freză universală FUS 32, cu diametrul D=Ø20[mm] și
numărul de dinți z=14 .
Durabilitatea economică a frezei este: T ec = 180 min .
Parametrii regimului de așchiere recomandați sunt:

57
n= 500 rot/min
vs = 255 [mm/min]
Ne = 9,2 kW
Din caracteristicile mașinii unelte alegem: n=600 rot/min și v s = 250 [mm/min]
• Avansul pe rotație: s r = s d*z = 0,4 * 14 = 5,6 [mm/rot];
• Viteza de așchiere:
𝑣=𝜋∗𝐷∗𝑛
1000=3.14∗20∗600
1000=37,68 [m/min]

Verificarea puterii motorului electric:
Ne = 9,2 kW < M ME= 28 kW => regimul de așchiere specificat se poate realiza pe
mașina uneal tă specificată.
La frezarea de finisare
Adâncimea de așchiere: t=A ff=2 [mm]
Avansul pe rotație: Sr = 0,2 [mm/rot]
Prelucrarea se realizează cu aceeași freză cu care se face degroșarea: Freză universală FUS
32, cu diametrul D=Ø20 [mm] și numărul de dinți z=14 .
Parametri regimului de așchiere recomandați sunt:
n= 730 rot/min
vs = 140 [mm/min]
Din caracteristicile mașinii unelte alegem: n=800 rot/min și v s = 150 [mm/min]
• Avansul pe dinte: s d = s r/z = 0,2 * 14 = 2,8 [mm/dinte];
• Viteza de așchiere:
𝑣2=𝜋∗𝐷∗𝑛
1000=3.14∗20∗800
1000=50,24 [m/min]
6.9 Teșirea 1.5 x45°
Teșirile se execută pe Freză universală FUS 32, cu freză cilindro -frontală de Ø20 din
oțel rapid Rp3 și un dispozitiv de frezat pentru fixarea piesei.
Avansul de lucru: s = 0,1 [mm/rot]
Parametri regimului de așchiere recomandați sunt:
n= 350 rot/min
vs = 100 mm/min
Ne = 0,2 kW
Viteza de așchiere: 𝑉=𝜋∗𝐷∗𝑛
1000=3.14∗20∗350
1000=21,98 [m/min]

58
6.10 Frezare conică 25,46×90˚
Teșire a se execută cu freză cilindro -frontală de Ø90/8 din oțel rapid Rp3 cu piesa fixată
pe masa mașinii.
Avansul de lucru: s = 0,1 [mm/rot]
Parametri regimului de așchiere recomandați sunt:
n= 350 rot/min
vs = 90 mm/min
Ne = 0,3 kW
Viteza de așchiere: 𝑣=𝜋∗𝐷∗𝑛
1000=3.14∗90∗350
1000=98,91[m/min]

6.11 Frezarea canalului la dimensiunea finala 12x15mm , Ra=3,2 µm

Etapele de prelucrare ale suprafeței sunt: frezare de degroșare, frezare de finisare.
Adaosul prelucrare total: At=12 mm
Adaosul la frezarea de finisare – după degroșare:
Aff=2 mm
Adaosul la frezarea de degroșare rezultă prin calcul, din formula care exprimă valoarea
adaosului de prelucrare total:
Afd= 12-2= 10 mm
Din adaosurile de mai s us rezultă dimensiunile intermediare pentru fiecare operație specificate
în planul de operații.
La frezarea de degroșare
Adâncimea de așchiere: t=A fd=10 [mm]
Avansul pe dinte: Sd = 0,2 [mm/dinte]
Prelucrarea o vom realiza pe Freză universală FUS 3 2, cu o freză cilindro -frontală cu
dinți demontabili cu plăcuțe din carburi metalice P20, cu diametrul D=Ø15[mm] și numărul de
dinți z=14.
Durabilitatea economică a frezei este: T ec = 180 min.
Parametrii regimului de așchiere recomandați sunt:
n= 29 0 rot/min
vs = 145 [mm/min]
Ne = 9,8 kW

59
Din caracteristicile mașinii unelte alegem: n=300 rot/min și v s = 150 [mm/min]
• Avansul pe rotație: s r = s d*z = 0,2 * 14= 2,8 [mm/rot];
• Viteza de așchiere:
• 𝑣1=𝜋∗𝐷∗𝑛
1000=3.14∗15∗300
1000=14.13 [m/min]

Verificarea puterii motorului electric:
Ne = 9,8 kW < M ME= 28 kW => regimul de așchiere specificat se poate realiza pe mașina
unealtă specificată.
La frezarea de finisare
Adâncimea de așchiere: t=A fd=3 [mm]
Avansul pe rotație: Sr = 0,6 [mm/ rot]
Prelucrarea se realizează cu aceeași freză cu care se face degroșarea: freză cilindro –
frontală cu dinți demontabili cu plăcuțe din carburi metalice, P20, cu diametrul D=Ø15[mm]
și numărul de dinți z=14, STAS 6308 -82.
Parametri regimului de așchie re recomandați sunt:
n= 450 rot/min
vs = 212 [mm/min]
Din caracteristicile mașinii unelte alegem: n=450 rot/min și v s = 150 [mm/min]
• Avansul pe dinte: s d = s r*z = 0,6 * 14 = 8,4 [mm/dinte];
• Viteza de așchiere:
𝑣2=𝜋∗𝐷∗𝑛
1000=3.14∗15∗450
1000=18,84 [m/min]

6.12 Gaurire Ø12,5x 28 (2 gauri)

Găurirea se va executa pe mașină de găurit UNIMAX BT25F, folosind un burghiu Ø12, cu
unghiul la vârf 2ϗ = 118o.
Adaosul de prelucrare este: Ap = D/2= 12.5/2= 6.25mm
Adâncimea de așchiere: t = A p = 6.25 mm
Avansul de așchiere recomandat, pentru diametrul burghiului D=12.5 mm, la prelucrarea
oțelului cu σ r>100 daN/mm2 este: sr= 0.16 mm/rot
Uzura admisibilă a sculei așchietoare: h ϗ = 1 mm

60
Viteza de așchiere: vtabel = 20,2 m/min
Cu coeficienții de corecție:
K1v = 0,9 – pentru adâncimea găurii
K2v=0,85 – pentru calitatea materialului
Se obține: vcor = v tabel * K1v * K2v = 20,2 * 0,9 * 0,85 = 15,45 m/min
Turația burghiului: 𝑛=1000 ∗𝑣𝑐𝑜𝑟
𝜋∗𝐷=1000 ∗15,45
3,14∗12=410,03 [rot/min]
Se alege turația mașinii: n= 500 rot/min
Viteza de așchiere reală: 𝑣𝑟=𝜋∗𝐷∗𝑛
1000=3.14∗12.5∗500
1000=19,625 [m/min]
Verificarea puterii motorului electric
Mt = 400 daNmm
Puterea reală va fi: 𝑁𝑟=2∗𝑀𝑡∗𝑉𝑟
6000 ∗𝐷∗ŋ=2∗400 ∗19.625
6000 ∗12,5∗0.8=0,261 [kW]
Din caracteristicile MU avem: N ME=5,5 kW => Nr<N ME deci prelucrarea se poate executa
pe mașina unealtă specificată.

6.13 Filetare M14x28 (2 gauri)

Filetarea se va executa pe mașină de găurit UNIMAX BT25F, folosind un tarod de mașină din
oțel rapid Rp3, M14, STAS 1112/8 -75, clasa de precizie mijlocie.
Diametrul burghiului cu care se face găurirea înainte de filetare stabilit conform
recomandărilor:
D= 12,5 mm
Adaosul de așchiere, având în vedere faptul ca prelucr area se face cu un singur tarod este:
Ap = (D e-Dg)/2= (14 -12,5)/2= 0,75 mm
Adâncimea de așchiere: t = A p = 0,75 mm
Durabilitatea economică a sculei este: Tec=90 min
Se alege turația recomandată pentru prelucrare:
ntab = 123 rot/min
Cu coeficient de corecție – Kn= 0,8 (pentru lungimea filetului în raport cu diametrul)
Se obține: ncor = n tabel * Kn= 125 * 0,8 = 98,4 rot/min
Din caracteristicile mașinii se alege turația reală: n=100 rot/min
Viteza de așchiere reală: 𝑣𝑟=𝜋∗𝐷∗𝑛
1000=3.14∗14∗100
1000=4,396 [m/min]

61
6.14 Tratament termic
Călire+Revenire în cuptor electric ROMTOS PK 1400/12

Reper 3D

62
Desen de execuție

63

UNIVERSITATEA
ORADEA
PLAN DE OPERAȚII
pentru prelucrări mecanice Denumirea piesei Reper nr.

PRISMA PENTRU FIXARE Bucăți de fabricat

Material Simbolul C45 Pagina
1 Stare

Pagini
10 Dimensiune
Data Numele Semnătura
Desenat 25.08.2019 Maghiar Sergiu
Proiectat 25.08.2019 Maghiar Sergiu
Verificat BUIDOȘ TRAIAN
Aprobat
Nr.
fișei Modificări Data Numele

Toleranțe cote libere Sector
0 – 6  0,1 310 – 1000  0,8

30– 1  0,3 2000 – 4000  2
120 –  0,5 4000 – −  3
Nr.
Op
SUCCESIUNEA FAZELOR Scule
Dispozitive
Verificatoare
Denumirea
mașinii Regim de lucru
s t v n
00 Debitare din placa
la 65x85x105 Cap plasma – Subler 150 Mașină de debitat
LP2-HD

64
UNIVERSITATEA
ORADEA PLAN DE OPERAȚII
pentru prelucrări mecanice Denumirea piesei Reper nr.
PRISMĂ PENTRU FIXARE Bucăți de fabricat

Material Simbolul C45 Pagina
2 Stare

Pagini
10 Dimensiune
Data Numele Semnătura
Desenat 25.08.2019 Maghiar Sergiu
Proiectat 25.08.2019 Maghiar Sergiu
Verificat BUIDOȘ TRAIAN
Aprobat
Nr.
fișei Modificări Data Numele

Toleranțe cote libere Sector
0 – 6  0,1 310 – 1000  0,8

30– 1  0,3 2000 – 4000  2
120 –  0,5 4000 – −  3
Nr.
Op
SUCCESIUNEA FAZELOR Scule
Dispozitive
Verificatoare
Denumirea
mașinii Regim de lucru
s t v n
05 Frezare pe suprafata A la
62.5x85x105
Freză Φ40
Dispozitiv de frezat
Șubler 150 Mașină de frezat
FUS 32

10 Frezare pe suprafata B la
62.5×82.5×105
Freză Φ40
Dispozitiv de frezat
Șubler 150 Mașină de frezat
FUS 32

65
UNIVERSITATEA
ORADEA PLAN DE OPERAȚII
pentru prelucrări mecanice Denumirea piesei Reper nr.
PRISMA PENTRU FIXARE Bucăți de fabricat

Material Simbolul C45 Pagina
3 Stare

Pagini
10 Dimensiune
Data Numele Semnătura
Desenat 25.08.2019 Maghiar Sergiu
Proiectat 25.08.2019 Maghiar Sergiu
Verificat BUIDOȘ TRAIAN
Aprobat
Nr.
Fișei Modificări Data Numele

Toleranțe cote libere Sector
0 – 6  0,1 310 – 1000  0,8

30– 1  0,3 2000 – 4000  2
120 –  0,5 4000 – −  3
Nr.
Op
SUCCESIUNEA FAZELOR Scule
Dispozitive
Verificatoare
Denumirea
mașinii Regim de lucru
s t v n
15 Frezare pe suprafata C la
60×82.5×105
Freză Φ40
Dispozitiv de frezat
Șubler 150 Mașină de frezat
FUS 32

20 Frezare pe suprafata D la
60x80x105
Freză Φ40
Dispozitiv de frezat
Șubler 150 Mașină de frezat
FUS 32

66

UNIVERSITATEA
ORADEA PLAN DE OPERAȚII
pentru prelucrări mecanice Denumirea piesei Reper nr.
PRISMA PENTRU FIXARE Bucăți de fabricat

Material Simbolul C50 Pagina
4 Stare

Pagini
10 Dimensiune
Data Numele Semnătura
Desenat 25.08.2019 Maghiar Sergiu
Proiectat 25.08.2019 Maghiar Sergiu
Verificat BUIDOȘ TRAIAN
Aprobat
Nr.
fișei Modificări Data Numele

Toleranțe cote libere Sector
0 – 6  0,1 310 – 1000  0,8

30– 1  0,3 2000 – 4000  2
120 –  0,5 4000 – −  3
Nr.
Op
SUCCESIUNEA FAZELOR Scule
Dispozitive
Verificatoare
Denumirea
mașinii Regim de lucru
s t v n
25 Frezare pe suprafata E la
60x80x102.5
Freză Φ40
Dispozitiv de frezat
Șubler 150 Mașină de frezat
FUS 32

30 Frezare pe suprafata F la
60x80x100
Freză Φ40
Dispozitiv de frezat
Șubler 150 Mașină de frezat
FUS 32

67
UNIVERSITATEA
ORADEA PLAN DE OPERAȚII
pentru prelucrări mecanice Denumirea piesei Reper nr.
PRISMA PENTRU FIXARE Bucăți de fabricat

Material Simbolul C45 Pagina
5 Stare

Pagini
10 Dimensiune
Data Numele Semnătura
Desenat 25.08.2019 Maghiar Sergiu
Proiectat 25.08.2019 Maghiar Sergiu
Verificat BUIDOȘ TRAIAN
Aprobat
Nr.
fișei Modificări Data Numele

Toleranțe cote libere Sector
0 – 6  0,1 310 – 1000  0,8

30– 1  0,3 2000 – 4000  2
120 –  0,5 4000 – −  3
Nr.
Op
SUCCESIUNEA FAZELOR Scule
Dispozitive
Verificatoare
Denumirea
mașinii Regim de lucru
s t v n

35 Frezare pe lateral de 20×20 Freza Φ20 Dispozitiv de frezat Subler 150 Mașină de frezat
FUS 32

40 Tesirea muchiilor la 1.5 x 45° Freza cilindro frontala Dispozitiv de frezat Subler 150 Mașină de frezat
FUS 32

68
UNIVERSITATEA
ORADEA PLAN DE OPERAȚII
pentru prelucrări mecanice Denumirea piesei Reper nr.
PRISMA PENTRU FIXARE Bucăți de fabricat

Material Simbolul C45 Pagina
6 Stare

Pagini
10 Dimensiune
Data Numele Semnătura
Desenat 25.08.2019 Maghiar Sergiu
Proiectat 25.08.2019 Maghiar Sergiu
Verificat BUIDOȘ TRAIAN
Aprobat
Nr.
fișei Modificări Data Numele

Toleranțe cote libere Sector
0 – 6  0,1 310 – 1000  0,8

30– 1  0,3 2000 – 4000  2
120 –  0,5 4000 – −  3
Nr.
Op
SUCCESIUNEA FAZELOR Scule
Dispozitive
Verificatoare
Denumirea
mașinii Regim de lucru
s t v n

45 Frezare prisma la unghi de
90° Freza Dispozitiv de frezat Mașină de frezat
FUS 32
50 Frezare canal la 12×15 mm Freza Φ12 Dispozitiv de frezat Subler 150 Mașină de frezat
FUS 32

69
UNIVERSITATEA
ORADEA PLAN DE OPERAȚII
pentru prelucrări mecanice Denumirea piesei Reper nr.
PRISMA PENTRU FIXARE Bucăți de fabricat

Material Simbolul C45 Pagina
7 Stare

Pagini
10 Dimensiune
Data Numele Semnătura
Desenat 25.08.2019 Maghiar Sergiu
Proiectat 25.08.2019 Maghiar Sergiu
Verificat BUIDOȘ TRAIAN
Aprobat
Nr.
fișei Modificări Data Numele

Toleranțe cote libere Sector
0 – 6  0,1 310 – 1000  0,8

30– 1  0,3 2000 – 4000  2
120 –  0,5 4000 – −  3
Nr.
Op
SUCCESIUNEA FAZELOR Scule
Dispozitive
Verificatoare
Denumirea
mașinii Regim de lucru
s t v n

55 Gaurire la ø12.5 x 28mm Burghiu ø12,5
Dispozitiv de gaurit Subler 150 Mașină de găurit
UNIMAX
BT25F

70
UNIVERSITATEA
ORADEA PLAN DE OPERAȚII
pentru prelucrări mecanice Denumirea piesei Reper nr.
PRISMA PENTRU FIXARE Bucăți de fabricat

Material Simbolul C45 Pagina
8 Stare

Pagini
10 Dimensiune
Data Numele Semnătura
Desenat 25.08.2019 Maghiar Sergiu
Proiectat 25.08.2019 Maghiar Sergiu
Verificat BUIDOȘ TRAIAN
Aprobat
Nr.
fișei Modificări Data Numele

Toleranțe cote libere Sector
0 – 6  0,1 310 – 1000  0,8

30– 1  0,3 2000 – 4000  2
120 –  0,5 4000 – −  3
Nr.
Op
SUCCESIUNEA FAZELOR Scule
Dispozitive
Verificatoare
Denumirea
mașinii Regim de lucru
s t v n

60 Filetare pt M14 X 28 (X2
gauri) Tarod M14
Dispozitiv de frezat Subler 150 Mașină de găurit
UNIMAX
BT25F

71
UNIVERSITATEA
ORADEA PLAN DE OPERAȚII
pentru prelucrări mecanice Denumirea piesei Reper nr.
PRISMA PENTRU FIXARE Bucăți de fabricat

Material Simbolul C45 Pagina
9 Stare

Pagini
10 Dimensiune
Data Numele Semnătura
Desenat 25.08.2019 Maghiar Sergiu
Proiectat 25.08.2019 Maghiar Sergiu
Verificat BUIDOȘ TRAIAN
Aprobat
Nr.
fișei Modificări Data Numele

Toleranțe cote libere Sector
0 – 6  0,1 310 – 1000  0,8

30– 1  0,3 2000 – 4000  2
120 –  0,5 4000 – −  3
Nr.
Op
SUCCESIUNEA FAZELOR Scule
Dispozitive
Verificatoare
Denumirea
mașinii Regim de lucru
s t v n
65 Tratament termic calire +
revenire la 42 -44 HRC Cleste Durimetru PK 1400/12

72
UNIVERSITATEA
ORADEA PLAN DE OPERAȚII
pentru prelucrări mecanice Denumirea piesei Reper nr.
PRISMA PENTRU FIXARE Bucăți de fabricat

Material Simbolul C45 Pagina
10 Stare

Pagini
10 Dimensiune
Data Numele Semnătura
Desenat 25.08.2019 Maghiar Sergiu
Proiectat 25.08.2019 Maghiar Sergiu
Verificat BUIDOȘ TRAIAN
Aprobat
Nr.
fișei Modificări Data Numele

Toleranțe cote libere Sector
0 – 6  0,1 310 – 1000  0,8

30– 1  0,3 2000 – 4000  2
120 –  0,5 4000 – −  3
Nr.
Op
SUCCESIUNEA FAZELOR Scule
Dispozitive
Verificatoare
Denumirea
mașinii Regim de lucru
s t v n
70 Rectificare Piatra de rectificat
Masă magnetică Mașină de
rectificat plană

73
Control final

Se verifică după desenul de execuție :
– cotele de pe desenul de execuție utilizând șubler și micrometru;
– calitat ea suprafeț elor utilizând un rugozimetru;
– duritatea cu ajutorul procedeelor Brinel și Rocwel;
– abaterile de la formă și poziție, etc.
Figura 6.2 Micrometru Figura 6.3 Șubler

Figura 6.4 Ceas comparator Figura 6.5 Aparat de măsurare a durității

Figura 6.6 Aparat de măsurare Figura 6.7 Masurarea abaterilor
a rugozitații de forma si pozitie

74

Figura 6.8 Leră pentru filete Figura 6.9 Calibru pentru filet
interioare

75
Bibliografie

1. Amza , Gh. ș.a, – Tratat de tehnologia materialelor, Editura Academiei Române, București
2002;
2. Bungău , C. – Mașini -unelte, note de curs, Ed. Universității Oradea, Oradea, 2008;
3. Chișiu , A. – Organe de mașini, Ed. Didactică și pedagogică, București, 1981;
4. Deliman , T. – Tratamente termice , curs pentru uzul studentilor;
5. Ganea , M. – Prelucrarea flexibilă a pieselor prismatice, Vol. I, Ed. Universității Oradea,
2002;
6. Groza, M. – Proiectarea sculelor așchietoare, curs pentru uzul studentilor;
7. Lucaciu, Ioan – Tehnologia materialelor – Ed. U.O. – Oradea ;
8. Picoș C. ș.a. – Calculul adaosurilor de prelucrare și al regimurilor de așchiere, Editura
Tehnică, București 1974;
9. Pop, M.T. – Elemente de proiectare asistată de calculator a sculelor combinate utilizate în
sistemele flexibile de fabricație, Editura Universității din Oradea, 2001;
10. Prichici , M. – Bazele mecanicii teoretice, exemple, probleme, Editura MatrixRom,
București 2007;
11. Stanasel , Iulian – Tehnologia fabricarii exhipamantelor' , Editura Universitatii din Oradea
2005 ;
12. Vlase , A. ș.a. – Regimuri de așchiere, adaosuri de prelucrare și norme tehnice de timp,
Editura Tehnică, București 1983 ;
13. Cataloage SANDWIK COR OMANT http://www.sandvik.coromant.com/ ;