INTRODUCERE ––––––––––––––––––––––––––––––- 3 [626831]

1
CUPRINS
INTRODUCERE ––––––––––––––––––––––––––––––- 3
CAPITOLUL 1: ASPECTE TEORETICE PRIVIND NO ȚIUNEA DE “ANALIZĂ
ECONOMICO- FINANCIARĂ” ––––––––––––––––––––––––- 5
1.1. NECESITATEA ANALIZEI ECONOMICO -FINANCIARE –––––––––––––––- 5
1.2. OBIECTUL ANALIZEI ECO NOMICO -FINANCIARE ––––––––––––––––– 7
1.3. TIPOLOGIA ANALIZEI EC ONOMICO -FINANCIARE ––––––––––––––––- 9
1.4. CONȚINUTUL PROCESULUI DE ANALIZĂ ECONOMICO -FINANCIARĂ ––––––––– 11
1.5. METODOLOGIA ANALIZEI ECONOMICO -FINANCIARE ––––––––––––––- 12
1.5.1. METODE ALE ANALIZEI C ALITATIVE –––––––––––––––––––- 13
1.5.1.1. Modelarea fenomenelor economico -financiare ––––––––––––––– 13
1.5.1.2. Diviziunea și descompunerea rezultatelor ––––––––––––––––– 13
1.5.1.3. Comparația ––––––––––––––––––––––––––––– 14
1.5.1.4. Gruparea –––––––––––––––––––––––––––––– 15
1.5.2. METODE ALE ANALIZEI C ANTITATIVE ––––––––––––––––––– 15
1.5.2.1. Metoda substituirilor în lanț ––––––––––––––––––––––- 16
1.5.2.2. Metoda ratelor –––––––––––––––––––––––––––– 18
1.6. SISTEMUL DE INDICATOR I AI ANALIZEI ECONOM ICO-FINANCIARE –––––––––- 18
CAPITOLUL 2: PREZENT AREA GENERALĂ A SOCI ETĂȚII S.C. ZENTIVA S.A. –– 21
2.1. DESCRIEREA SOCIETĂȚII ȘI SCURT ISTORIC –––––––––––––––––– 21
2.1.1. DESCRIEREA SOCIETĂȚII –––––––––––––––––––––––– 21
2.1.2. SCURT ISTORIC –––––––––––––––––––––––––––- 22
2.2. MISIUNEA ȘI OBIECTIVE LE FUNDAMENTALE –––––––––––––––––- 23
2.3. FURNIZORII , CLIENȚII ȘI CONCUREN ȚA –––––––––––––––––––- 24
2.4. PRODUSELE COMERCIALIZATE ––––––––––––––––––––––- 27
2.5. COTAȚIA LA BURSA DE VALORI BUCUREȘTI –––––––––––––––––- 29
CAPITOLUL 3: ANALIZA PERFORMANȚELOR FIRME I PE BAZA RENTABILITĂȚII
ȘI A REZULTATULUI GLO BAL, RESPECTIV ANALI ZA POZIȚIEI FINANCIA RE A
FIRMEI. STUDIU DE CA Z: S.C. ZENTIVA S.A. ––––––––––––––––– 31
3.1. ANALIZA PERFORMANȚELO R FIRMEI PE BAZA REN TABILITĂȚII ȘI A REZ ULTATULUI ––- 31
3.1.1 ANALIZA REZULTATELOR –––––––––––––––––––––––- 31

2
3.1.1.1. Analiza structurală a rezultatului global total –––––––––––––––– 31
3.1.1.2 Analiza structurală a rezultatelor după natura veniturilor și cheltuielilor –––––- 37
3.1.2. ANALIZA RATELOR DE RE NTABILITATE –––––––––––––––––– 42
3.1.2.1. Analiza ratei rentabilității economice ––––––––––––––––––– 42
3.1.2.2. Analiza ratei rentabilității financiare ––––––––––––––––––– 45
3.1.3. ANALIZA PERFORMA NȚEI BURSIERE –––––––––––––––––––- 50
3.1.3.1. Profitul pe acțiune – EPS (Earnings per Share) ––––––––––––––– 51
3.1.3.2. Vânzările pe acțiune – SPS (Sales per Share) –––––––––––––––– 52
3.1.3.3. Dividendul pe acțiune – DPS (Dividend per Share) –––––––––––––- 53
3.1.3.4. Rata preț pe valoarea contabilă a unei acțiuni – PBV (Price to Book Value) –––- 54
3.2. ANALIZA POZIȚIEI FINA NCIARE ––––––––––––––––––––––- 56
3.2.1. ANALIZA STRUCTURII PA TRIMONIULUI ––––––––––––––––––- 56
3.2.1.1. Analiza structurii activului ––––––––––––––––––––––– 57
3.2.1.2. Analiza structurii surselor de finanțare ––––––––––––––––––- 60
3.2.2. ANALIZA LICHI DITĂȚII ȘI SOLVABILITĂȚII ––––––––––––––––– 62
3.2.2.1. Analiza lichidității ––––––––––––––––––––––––––- 62
3.2.2.2. Analiza solvabilității –––––––––––––––––––––––––- 65
3.2.3. ANALIZA INDICATORILOR DE GESTIUNE –––––––––––––––––– 66
3.2.3.1. Analiza vitezei de rotație a activelor circulante ––––––––––––––– 67
CAPITOLUL 4: CONCLUZ II ȘI PROPUNERI –––––––––––––––––– 70
LISTA FIGURILOR ––––––––––––––––––––––––––––– 73
LISTA TABELELOR –––––––––––––––––––––––––––– 74
BIBLIOGRAFIE –––––––––––––––––––––––––––––– 76
WEBOGRAFIE ––––––––––––––––––––––––––––––- 77

3
Introducere
Globalizarea proceselor și fenomenel or economice, tehnice și financiare au amplificat
competiția atât pe piața internațională, cât și pe fiecare piața națională.
Lumea contemporană devine tot mai mult o realitate de neconceput fǎrǎ preocuparea
pentru performanță, reușită și succes. Aceste elemente au devenit motivația oricărei
întreprinderi care încearcă sǎ se înscrie în exigențele economiei de piațǎ și în competiția
mondială.
Pentru evaluarea performanțelor economico -financiare ale unei întreprinderi, se
impune luarea în considerare a mai multor categorii de indicatori atât cantitativi, cât și calitativi, care urmăresc toate aspectele activității acesteia. Sistemul de indicatori ai
performanțelor economico- financiare oferă informații managerilor și terților cu privire la
eficiența activităț ii de producție și comercializare, la rentabilitatea obținută, la eficiența
gestionării resurselor materiale și umane, la creșterea valorii firmei în perioada supusă analizei. Totodată acest sistem de indicatori permite descoperirea punctelor tari și slabe ale
activității desfășurate, pe baza cărora se adoptă măsurile pentru îmbunătățirea performanțelor în viitor, și stă la baza evaluării previziunilor referitoare la evoluția rezultatelor firmei în
viitor.
Termenul de performanță cunoaște în prezent un gr ad ridicat de complexitate, iar
pentru definirea conținutului său trebuie să se aibă în vedere mai multe laturi ale activitații firmei și presupune clarificarea conținutului altor două concepte, respectiv eficiență și
eficacitate.
Prin eficiență se înțele ge măsura în care au fost realizate obiectivele sau scopurile
propuse, iar principalele forme de eficiență sunt: productivitatea, rentabilitatea și randamentul.
Eficacitatea este măsura în care firma reușește să satisfacă exigențele sau așteptările
externe, respectiv ale clienților, statului, furnizorilor, salariaților și acționarilor. O
întreprindere devine eficace atunci când reușește să optimizeze modul de utilizare a surselor
externe și interne de dezvoltare, precum și corelația dintre acestea, răspunzând cât mai bine
așteptărilor terților sau partenerilor externi.
În concluzie, performanța se poate defini ca fiind gradul în care întreprinderea reușește
să satisfacă atât cerințele mediului intern, cât și extern, printr -o combinație optimă între
eficacit ate și eficienț ă.

4
Elaborarea lucrării “Analiza performanțelor economico -financiare ale societății
Zentiva S.A.” urmărește analizarea societății în cauză, din punct de vedere al performanțelor
acesteia, prin prisma indicatorilor de eficiență și eficacitate .
Lucrarea de față este structurată pe patru capitole, care în final conduc la
diagnosticarea societății Zentiva S.A. din punct de vedere economico- financiar.
Primul capitol al lucrării urmărește aspectele teoretice privind noțiunea de analiză
economico -financiară, respectiv definirea conceptului, prezentarea conținutului și a tipologiei
analizei economico -financiare, clasificarea dup ă diverse criterii a acesteia, cunoașterea
metodelor, tehnicilor și procedeelor analizei economico -financiare și nu în ult imul rând,
prezentarea sistemului de indicatori utilizați în acest tip de analiză.
În capitolul doi se regăsesc informații generale cu privire la societatea comercială care
a făcut obiectul studiului de caz, respectiv S.C. Zentiva S.A., începând cu descri erea entității
și prezentarea istoricului acesteia și până la produsele comercializate de către aceasta,
încheindu- se cu cotația societății la Bursa de Valori București.
Cel de- al treilea capitol, și cel mai important, al lucrării vizează însuși analiza
performanțelor și a poziției financiare a firmei, efectuată cu ajutorul indicatorilor economico –
financiari prezentați în cadrul capitolului 1. Prima partea a acestui capitol vizează analiza
performanțelor firmei pe baza ratelor de rentabilitate, iar cea de -a doua parte poziția financiară
a societății , analizată prin prisma indicatorilor de lichiditate, solvabilitate și gestiune.
Cel de- al patrulea capitol, și ultimul de altfel, urmarește concluziile formulate pe baza
rezultatelor obținute în urma analizei efectuate în cadrul capitolului 3 al lucrării și nu în
ultimul rând propunerile adresate companiei cu privire la îmbunătățirea situației actuale a
acesteia.
Pe această cale mu lțumesc domnului profesor Dr. Dincă Marius pentru îndrumarea
oferită pe tot pa rcursul realizării acestei lucrări.

5
Capitolul 1: Aspecte teoretice privind noțiunea de “Analiză economico-
financiară”
1.1. Necesitatea analizei economico -financiare 1
Prefacerile care au loc afectează toate sectoarele de activitate, de stat și par ticulare,
modifică gusturile și cerințele consumatorilor, accelerează introducerea noului omologat în
producție și scurtează intervalul dintre apariția unei descoperiri științifice și aplicarea ei în
practică.
În aceste condiții, apare necesitatea ca orice organism economic să se adapteze, să se
transforme, să se schimbe, pentru a putea supraviețui și funcționa în mod corespunzător. Dacă nevoia la adaptare la modificările care au loc este evidentă, tot atât de evident
este faptul că aceste modificări trebuie detectate și cunoscute. Chiar dacă se întâmplă asa, nu este de ajuns. Cunoașterea trebuie să fie la timp, creându- se condiții pentru realizarea optimă a
adaptării.
Între momentul când transformarea este cunoscută și momentul când sistemul
economic es te pregătit să facă față, este necesar ca schimbările corespunzătoare să fi fost
determinate, ca deciziile ce trebuie întreprinse să fi fost stabilite. Toate acestea solicită timp și
informații. În acest interval de timp, mediul economic nu stă pe loc, est e într -o continuă
evoluție. Apar noi transformări, astfel încât atunci când noul sistem este gata să funcționeze,
datele sunt din nou modificate, organismul economic (societate comercială, agent particular,
regie autonomă) riscă să fie tot atât de neadapta t și nepregătit.
În acest amplu proces, un rol deosebit revine cunoașterii atât în momentul elaborării
programelor de activitate, cât și a controlului modului în care aceste programe se derulează. Acestui scop îi servește analiza economico- financiară.
Cu ajutorul analizei economice se cercetează fenomenele și procesele economico –
sociale, se descoperă structura, se verifică și se stabilesc: relațiile de cauzalitate, factorii care
le generează, se descoperă legile formării și desfășurării lor, și, pe baza a cestora, se
formulează decizii privind activitatea de viitor.
Prin cunoașterea post -faptică, curentă și previzională a activității agentului economic,
a rezultatelor și rezervelor interne, a cauzelor care le- au generat, analiza economico -financiară
contri buie la cunoașterea continuă a eficienței utilizării resurselor umane și materiale.

1 W. Păvăloaia, M. D. Paraschivesu, G. Lepădatu, L. Pătrașcu, F. Radu, D. G. Bordeianu, A. Darie, Analiza economico –
financiară ; Concepte și studii de caz, Editura Economică, București, 2010, pp. 13-15

6
Prin studierea realității, prin prisma cauzelor care determină modificarea ei și a
efectelor acesteia, se pot evidenția: corelaț ii dintre structura internă și externă a fenomenelor
și proceselor economice, corelații dintre structura cauzală și structura spațio- temporală. Astfel,
prin cunoașterea cauzalității și a corelațiilor acestora se poate pătrunde în esența fenomenelor
și proceselor economice.
Cercetarea în timp și sp ațiu a cauzelor și efectelor din universul economic poate
descoperi fenomene cu o anumită stabilitate, frecvență, descoperind astfel o serie de legități
economice, statistice, care sunt utile desfășurării eficiente a activităților.
Analiza economico -finan ciară își propune, cu predilecție, cercetarea relațiilor cauză –
efect. În domeniul economic, studiul acestei relații este mult mai complex decât în alte
domenii. Caracterul complex al analizei cauză- efect rezultă din următoarele2:
 acelaș i efect poate produc e cauze diferite;
 efecte diferite se pot combina, dând o rezultantă a complexului de acțiuni ;
 complexitatea și intensitatea cauzei pot determina nu numai intensitatea fenomenului, ci și calitatea lui ;
 în realitatea economică, asistăm la o îmbinare a însușirilor esențiale cu cele neesențiale, a celor stabile cu cele întamplătoare.
De aici rezultă că, analiza economico -financiară este necesară procesului cunoașterii
esenței fenomenului, descoperirii legităților obiective din economie.
Analiza economico -financiară este utilă conducerii entității economice pentru că
descoperă esența fenomenelor și proceselor economice, cauzele modificării lor și este în
măsură să elaboreze soluții de prevenire, limitare și înlăturare a cauzelor ce generează situații
negative.
Pe lângă pregătirea și fundamentarea deciziilor conducerii, analiza economică
contribuie la fundamentarea programelor de activitate a întreprinderii, la perfecționarea
indicatorilor economico- financiari, armonizarea activității economice, controlul și re glarea ei.
Analiza economico -financiară urmărește și pune la îndemnâna conducerii un
instrument de cunoaștere și revizuire periodică a nivelurilor de echilibru în cadrul activității,
descoperind factorii care o influențează și mărime influenței lor.

2 Colectiv autori, Analiza activității economice a întrep rinderilor, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1982, p.6.

7
1.2. Obiectul analizei economico -financiare 3
Definirea și delimitarea obiectului de studiu sunt problema fundamentală a fiecărei
discipline și se înfăptuiește prin stabilirea sferei de cuprindere a fenomenului pe care -l
studiază și cu precizarea raportului ce -l are cu alte discipline.
După obiectul ei, analiza economico -financiară face parte din grupa științelor sociale.
În cadrul științelor sociale există o ramură de discipline ce se preocupă, cu precădere, de
studierea activităților depuse de întreprinderile economice (societăți comerciale, regii
autonome). Printre aceste discipline, precum: conta bilitatea, finanțele, statistica, organizarea
întreprinderilor, un loc distinct, bine determinat, îl are și analiza economico- financiară.
Analiza economico -financi ară se diferențiază de celelalte discipline prin modul cum
abordează studiul fenomenului economic. Drumul pe care -l parcurge, pentru cunoaștere, este
invers evoluției reale a fenomenului cercetat.
Caracteristic acestei discipline este faptul că cerceteaz ă nu numai activitatea fiecărei
întreprinderi economice, ci în egală măsură poate cuprinde și activitatea organismelor
superioare : grup de întreprinderi, ramură economică, economie națională.
Având în vedere aceste precizări, se poate formula astfel obiectul analizei economice4:
studierea sub multiple aspecte a rezultatelor utilizării resurselor umane, materiale și
financiare în diverse întreprinderi, la nivel micro sau macroeconomic, în scopul descoperirii de noi posibilități (rezerve interne) de dezvolta re și perfecționare a activității economice
desfășurate de acestea.
În literatura de specialitate există opinii diversificate privind obiectul de studiu al
acestei discipline. Pentru unii autori, “analiza economico -financiară cercetează activitățile sau
fenomenele din punct de vedere economic, respectiv al consumului de resurse și a rezultatelor
obținute. Esențialul în analiza economică îl constituie luarea în considerare a relațiilor
structural -funcționale și a celor de cauză -efect”.
5
Alți autori consid eră că “analiza economico -financiar ă cercetează procesele,
fenomenele și activitățile din punct de vedere economic, respectiv cercetează eficiența
cheltuielilor (consumului) de muncă socială angajate pentru obținerea unor rezultate
(activitățile) sociale u tile.”6 Există opinia potrivit căreia această disciplină “studiaz ă
metodologia cunoașterii rezultatelor economico -financiare, a factorilor care le- au determinat

3W. Păvăloaia, M. D. Paraschivesu, G. Lepădatu, L. Pătrașcu, F. Radu, D. G. Bordeianu, A. Darie, Analiza economico –
financiară ; Concepte și studii de caz, Editura Economică, București, 2010, pp. 15-19.
4 D. Rusu, A. Cuciureanu, S. Petrescu, Gh. Dan, Analiza activității economice a întreprinderilor, Editura Didactică și
Pedagogică, București, 1979, pp. 26- 27.
5 A. Ișfănescu, C. Stănescu, A. Băicuși, Analiza economico -financiară, Editura Econom ică, București, 1999, p.12.
6 M. Epuran, I. Mihai, Analiza activității economice a întreprinderilor, Lito, Timișoara, 1979, p. 7.

8
și a rezervelor interne ale îmbunătățirilor din punct de vedere al utilizării raționale cât mai
eficiente a resurselor (umane, financiare, tehnico -materiale) în concordanță cu cerințele și
exigențele economiei de piață.”7 Unii autori clujeni apreciază că analiza economică are ca
obiect “a descompune un mecanism sau un fenomen economic în părțile sal e componente, a
stabili factorii de influență ai acestuia, a măsura influențele factorilor asupra componenetelor
atât static, cât și în dinamică… presupune în ultimă instanță reperarea simptomelor,
disfuncționalităților, stabilirea stării și terapiei car e să conducă la redresarea unei situații
existente la un moment dat. ”8
În lucrarea Diagnosticul global strategic se precizează: “Analiza economico –
financiară reprezintă un ansamblu de concepte, tehnici și instrumente care asigură tratarea informațiilor in terne și externe, în vederea formulării unor aprecieri pertinente referitoare la
situația unui agent economic, la nivelul și calitatea performanțelor sale, la gradul de risc într –
un mediu concurențial extrem de dinamic.”
9
Amintim, de asemenea, o altă opin ie conform căreia “…trebuie s ă includă cercetarea
fenomenelor, proceselor și rezultatelor economico -financiare din economia întreprinderilor,
calitativ și cantitativ, static și dinamic, factorii, cauzele și consecințele acestora, corelațiile dintre rezul tate și factorii de influență, în scopul ridicării eficienței economice a activității
întreprinderii. ”
10
Ca obiect al analizei economice îl constituie, în primul rând, producția, ca proces,
examinată sub forma procesului productiv al întreprinderii și acți unii elementelor acesteia:
forța de muncă și capitalul (fix și circulant). Obiect al analizei economice îl poate constitui și
activitatea departamentelor economiei naționale – ramuri și ministere.
Realizarea programului tehnic- industrial și financiar al întreprinderii se reflectă la
nivelul indicatorilor ce caracterizează fiecare secțiune a acestui program. La rândul lor,
indicatorii constituie elemente de studiu al analizei economice. Prin cercetarea și analiza
indicatorilor se evidențiază volumul resurse lor antrenate, se cuantifică masa rezultatelor
economice înregistrate și se descoperă rezervele interne.
Așadar, analiza economico -financiară se înfăptuiește, practic, pe baza unui sistem de
indicatori ce caracterizează latura productivă, cea tehnică și contabil -financiară a
întreprinderii.

7 C. Cojocaru, Analiza economico- financiar ă a exploatațiilor agricole și silvice, Editura Economică, București, 1997, p. 33.
8 I. Bătrâncea, M. Bătrâncea, A. Barb, N. Todea, Analiza diagnostic și evaluarea societăților comerciale, Editura Dacia, Cluj –
Napoca, 1998, pp. 12- 13.
9 M. Niculescu, Diagnostic global strategic, Editura Economică, București, 1997, p. 21.
10 I. Căinap, Anal iza activității microeconomice și financiare, Editura Dacia, Cluj -Napoca, 1985, p. 35.

9
Analiza economico -financiară impune o logică a fenomenelor și proceselor
economice. Evidențierea contradicțiilor interne ale fenomenelor economice solicită facultatea
de a deosebi lucrurile esențiale de cele neesențiale, cunoașterea cauzelor interdependenței
fenomenelor, a interdependențelor parțiale și generale, cantitative și cal itative, statistice și
dinamice etc.
1.3. Tipologia analizei economico- financiare 11
Multitudinea cerințelor la care trebuie să ofere răspuns analiza economico -financiară
necesită utilizarea mai multor tipuri de analiză, care pot fi clasificate după mai multe criterii:
a) în funcție de momentul în care se efectuează analiza și momentul desfășurării
fenomenului studiat , întâlnim :
 analiza post factu m, analiza realizării obiectivelor sau analiza diagnostic, reprezintă
analiza unui fenomen care s -a încheiat, analiza acestuia efectuându -se ulterior producerii
lui.
Acest tip de analiză este utilă în activitatea practică a întreprinderii prin aceea că
furnizează informații privind gradul de realizare a obiectivelor programate, evoluția în timp a
indicatorilor economico- financiari, abaterile față de media sectorială etc.
 analiza previzională sau prospectivă presupune estimarea evoluției viitoare a unui
fenomen economico- financiar pe baza cercetării factorilor (a relațiilor de cauzalitate),
acțiunii lor în perspectivă.
Analiza previzională este importantă în elaborarea strategiei activității economico –
financiare a întreprinderii.
Între cele două tipuri de analiză, analiza post factum ș i analiza previzională, există
diferențe determinate de faptul că analiza post factum se bazează pe variabile certe, cunoscute,
în timp ce analiza previzională se bazează pe variabile incerte, presupuse. Aceste deosebiri
implică diferențe de ordin metodologic, astfel, în cazul analizei post factum prevalează
legăturile de tip determinist, iar în analiza prospectivă predomină legăturile de tip stocastic ;
b) din punct de vedere al cercet ării însușirilor esențiale și al determinărilor cantitative
ale fenomenelor economico -financiare, se disting :
 analiza calitativă, care studiază esența fenomenului, caracteristicile sale fundamentale.
Rolul analizei calitative constă în elaborarea modelelor de analiză în care sunt surprinse
elementel e esențiale ale fenomenului și tipul de legături dintre acestea ;

11 V. Robu, I. Anghel, E. C. Șerban, Analiza economico-financiară a firmei, Editura Economică, București, 2014, pp. 26 -29.

10
 analiza cantitativă, care presupune măsurarea fenomenului și a evoluției sale prin
determinări cantitative exprimate prin greutate, volum, suprafață, număr, durată etc.
Pentru calcularea var iației fenomenelor și măsurarea influențelor factorilor sau
elementelor asupra fenomenelor analizate, sunt utilizate metodele specifice tipului de legături
existente.
c) după nivelul la care se desfășoară analiza, întâlnim :
 analiza microeconomică: studiază f enomenele și procesele economico -financiare la
nivelul firmei sau al compartimentelor funcționale din cadrul structurii sale organizatorice;
 analiza mezoeconomica: studiază fenomenele și procesele economico -financiare la
nivelul ramurii de activitate;
 analiza macroeconomică: presupune cercetarea fenomenelor economico -financiare la
nivelul economiei naționale sau al economiei mondiale, operând preoponderent cu mărimi
globale sau agregate ca, de exemplu, produs naț ional brut, produs intern brut etc.
d) după modul de urmărire în timp a fenomenelor , distingem :
 analiza statică studiază fenomenele economico -financiare la un moment dat (de exemplu,
analiza poziției financiare pe baza bilanțului la sfârșitul exercițiului financiar) ;
Noțiunea de static este legată de m odul de efectuare a analizei (la un moment dat), și
nu de natura fenomenului, deoarece fenomenele, prin natura lor, sunt dinamice.  analiza dinamică cercetează fenomenele și procesele economico -financiare în mișcarea și
condiționarea lor reciprocă, relevând poziția pe care o dețin și modificările survenite în
diferite momente ale evoluției lor. Pe baza analizei dinamice se stabilesc factorii și
elementele componente care au determinat aceste schimbări, precum și tendința evoluției
lor viitoare.
e) după orizontu l de timp pe care se cercetează fenomenul , distingem :
 analiza pe termen scurt servește managementului întreprinderii pentru conducerea
operativă a activității pe perioade de timp de până la un an. Acest tip de analiză operează
preponderent cu modele de tip determinist;
 analiza pe termen lung operează cu date care depășesc termenul de un an, utilizând în
acest scop modele de tip stocastic.
f) după criteriile de studiere a fenomenelor, distingem :
 analiza tehnico -economică îmbină caracterul tehnic cu cel economic. Acțiunea de
creștere a producției fizice este rezultatul unei analize tehnico -economice efectuate de
specialiști care au cunoștințe tehnice și economice (în mod similar, pot fi tratate și

11
acțiunile care vizează la nivel de produs reducerea costului sau c ele privind creșterea
rentabilității pe produs);
 analiza economico -financiară tratează corelațiile dintre activitatea economică (de
exploatare) și cea financiară (analiza riscului financiar trebuie corelată cu analiza riscului
de exploatare);
 analiza finan ciară vizează cu predilecție fluxurile financiare care se formează la nivelul
întreprinderii, modul de gest ionare și plasare a capitalului etc.
g) în funcție de poziția analistului față de entitatea economică cercetată, distingem :
 analiza internă, când analis tul este din interiorul entității.
Efectuarea analizei interne servește conducerii întreprinderii atât pentru cunoașterea
stării de fapt reflectate prin nivelul performanțelor economico -financiare, poziția financiară
etc., și exercitarea pe această bază a controlului privind modul de realizare a programelor, cât
și pentru fundamentarea activității viitoare.
 analiza externă se efectuează pentru partenerii externi. În fundamentarea deciziilor lor,
partenerii externi ai întreprinderii se bazează pe informațiile furnizate de analiza
financiară.
Pentru aplicarea funcțiilor managementului asupra tuturor funcțiilor întreprinderii și
fundamentarea științifică a deciziilor, se impune folosirea principalelor tipuri de analiză
economico -financiară (de exemplu, pentru realizarea funcției managementului de control se
aplică în mod deosebit analiza post factum , iar pentru realizarea funcției de prevedere se
aplica analiza previzională etc.).
1.4. Conținutul procesului de analiză economico- financiară 12
Analiza economico -financiară este o metodă a cunoașterii, bazată pe descompunerea
fenomenelor economico- financiare în elemente componente și factori de influență.
Analiza economico -financiară, privită ca un proces, ca mod de desfășurare, pornește
de la întreg (rezultatului procesului încheiat) către elemente și factori. Rezultă că procesul de analiză economico -financiară este inversul desfășurării reale a fenomenului economico –
financiar cercetat. Procesul de analiză economico -financiară se îmbină cu sinteza.
Sinteza este o metodă a cunoașterii, care presupune cercetarea fenomenului în întregul
său.

12 V. Robu, I. Anghel, E. C. Șerban, Analiza eco nomico-financiară a firmei, Editura Economică, București, 2014, pp. 29 -31.

12
Procesul de analiză economico -financiară și îmbinarea cu sinteza presupun
următoarele etape13:
a) identificarea obiectului analizei economico -financiare presupune fixarea anumitor
fenomene, rezultate, care se exprimă sub forma indicatorilor economico -financiari ;
b) stabilirea elementelor, factorilor și cauzelor fenomenului studiat. Această etapă
presupune cunoașterea aprofundată a conținutului fenomenului studiat și a legii de formare
a acestuia;
c) identificarea relațiilor de condiționare dintre factori și fenomenul cercetat și dintre
diferiții factori ai fenomenului studiat. Această etapă presupune stabilirea relației cauză-
efect, la nivelul fenomenului studiat și raporturile de condiționare dintre factori ;
Etapele a), b) și c), menționate anterior, formează conținutul analizei calitative, și au
ca rezultat modelul (modelele) de analiză structurală sau factorială a fenomenelor economico –
financiare cercetate.
d) calcularea influențelor elementelor sau factorilor asupra fenomenului economico –
financiar analizat. Această etapă formează conținutul analizei cantitative, care, pe baza
unor modele specifice tipului de legătură dintre elementele/factorii fenomenului
economico -financiar studiat, permite cuantificarea influențelor ;
e) sinteza rezultatelor obținute, ca urmare a analizei efectuate, constă în formularea
concluziilor și aprecierilor asupra evoluției fenomenului cercetat și elaborarea măsurilor
care vor forma conținutul deciziilor pentru reglar ea și îmbunătățirea activității entității
economice cercetate.
Prin parcurgerea etapelor menționate mai sus, se asigură caracterul științific al analizei
economico -financiare, ca metodă a cunoașterii.
1.5. Metodologia analizei economico- financiare 14
Ansam blul metodelor, tehnicilor și procedeelor (denumite în continuare metode)
folosite pentru analiza fenomenelor economico -financiare formează metodologia analizei
economico -financiare.
Metodologia analizei economico -financiare cuprinde metode specifice și m etode
comune cu alte științe, grupate în două mari categorii : metode ale analizei calitative ș i metode
ale analizei cantitative.

13 G. Vâlceanu, V. Robu, N. Georgescu (coord), Analiză economico- financiară, ediția a doua, Editura Economică, București,
2005, p. 27.
14 V. Robu, I. Anghel, E. C. Șerban, Analiza eco nomico-financiară a firmei, Editura Economică, București, 2014, pp. 31 -37.

13
1.5.1. Metode ale analizei calitative
Metodele analizei calitative urmăresc realizarea scopului analizei calitative, și anum e,
stabilirea esenței fenomenului cercetat, a caracteristicilor sale fundamentale.
În categoria metodelor analizei calitative sunt cuprinse : modelarea, divizarea și
descompunerea rezultatelor, comparația și gruparea.
1.5.1.1. Modelarea fenomenelor econom ico-financiare
Modelarea fenomenelor economico -financiare este o metodă de cercetare bazată pe
reprezentarea simplificată a realității, iar instrumentul folosit este modelul.
Modelele, după modul de reprezentare a fenomenelor, pot fi grupate în: modele
imitative, modele analogice și modele simbolice.
Modelul imitativ reprezintă fenomenul prin el însuși, la o altă scară (de exemplu :
fotografii, hărți, machete etc.).
În modelul analogic, anumite proprietăți ale fenomenului studiat sunt reflectate prin
alte proprietăți (de exemplu: grafice, diagrame etc.).
Modelul simbolic presupune utilizarea simbolurilor alfanumerice pentru a reprezenta
fenomenele economico -financiare ș i se regăsește sub forma unei ecuații.
Dintre tipurile de modele menționate, în anal iza economico -financiară se folosesc cu
precădere modelele simbolice, urmate de modelele analogice.
1.5.1.2. Diviziunea și descompunerea rezultatelor
Rezultatele economico -financiare ale activității unei firme pot fi studiate aprofundat și
analizate prin diviziunea și descompunerea lor.
În cadrul acestei metode calitative a analizei economico -financiare, se pot identifica
următoarele tipuri :
a) diviziunea după timpul de formare a rezultatelor, care prespune stabilirea contribuției
fiecărui diviziuni de tim p la formarea rezultatului unei perioade date. De exemplu, dacă
perioada dată este anul calendaristic, atunci diviziunile de timp care pot fi avute în vedere
sunt: semestrul, trimestrul, lunile, decadele, s ăptămânile, zilele.
Analiza prin divizarea după t impul de formare a rezultatelor permite determinarea
contribuției fiecărei diviziuni de timp la formarea rezultatelor perioadei date, calcularea
abaterilor de la tendința generală de evoluție a fenomenului studiat , dinamica pe diviziuni de
timp etc.
Exem ple de aplicare a diviziunii după timpul de formare a rezultatelor: analiza
ritmicității producției obținute, analiza ritmi cității livrărilor, încasărilor etc.

14
b) diviziunea după locul de formare a rezultatelor, care presupune stabilirea contribuției
structur ilor organizatorice ale firmei la formarea rezultatului total obținut într -o anumită
perioadă.
Analiza prin divizarea rezultatului după locul de formare a acestuia permite stabilirea
contribuției în mărimi absolute a ponderilor de la tendința generală etc.
Exemple de aplicare a diviziunii după locul de formare a rezultatelor: analiza cifrei de
afaceri pe piețe geografice, analiza cheltuielilor pe centre de costuri, analiza ren tabilității pe
centre de profit etc.
c) descompunerea pe elemente componente, ce are rolul de a identifica părțile componente
ale rezultatului analizat. Scopul acestei analize este de a stabili contribuția fiecărui element
componenet la formarea și modificarea rezultatului total.
Descompunerea pe elemente componente a unui rezultat economico- financiar permite
aprofundarea analizei prin trecerea de la nivelul întregului, la nivelul componentelor și
identificarea factorilor specifici fiecărui element component.
Descompunerea pe elemente componente servește analizei structurale a fenomen ului
cercetat.
1.5.1.3. Comparația
Analiza oricărui fenomen economico -financiar presupune existența unei baze
comparative, a unui criteriu de referință, pentru a se putea face o apreciere asupra fenomenului studiat.
În funcție de criteriul de referință ales, se pot întâlni următoarele tipuri de comparații :
a) comparații în timp (dinamică), ce se bazează pe valorile fenomenului ales înregistrate într –
o anumită perioadă de timp;
b) comparații în spațiu, care presupun comparații cu firmele concurente, cu media s ectorială
etc.;
c) comparații mixte, în timp și spațiu, care presupun îmbinarea criteriilor a) și b) menționate anterior ;
d) comparații față de un criteriu prestabilit, cum ar fi buget, clauze con tractuale, standarde,
normative etc.;
e) alte comparații față de cele menționate anterior (de exemplu : compa rații pe baza metodei
stocurilor, comparații de variante în caz ul unui studiu tehnico- economic etc.).
Pentru a se asigura comparabilitatea indicatorilor și a datelor foliste în analiză trebuie
ca sfera de cuprindere a indicatorilor să fie similară, evaluarea să se facă pe același etalon (de

15
exemplu : unit ăți monetare comparabile) și să folosească aceleași metode de calcul (aplicarea
principiului permanenței metodelor de calcul al indicatorilor economico -financiari).
1.5.1.4. Gruparea
Gruparea presupune separarea unei colectivități în grupe omogene de unități, după
anumite criterii (caracteristici).
Criteriile de grupare se aleg în funcție de specificul fenomenului studiat.
Gruparea, ca metodă de cercetare, este pre mergătoare analizei structurale a
fenomenelor economico- financiare.
De exemplu, în analiza structurală a potențialului uman al unei firme, se pot folosi
drept criterii de grupare : vârsta, ve chimea, pregătirea profesională etc.
1.5.2. Metode ale analizei cantitative
Metodele analizei cantitative urmăresc măsurarea influențelor elementelor componente
și/sau ale factorilor asupra mărimii și variației fenomenului economico -financiar cercetat.
Metodele analizei cantitative diferă unele față de altele în fun cție de tipul de legături
funcțional -cauzale, acestea putând fi de tip determinist sau de tip stocastic.
O legătură funcțional -cauzală este de tip determinist atunci când fenomenul analizat
(variabila dependentă) este influențată strict (în totalitate) de factorii identificați (variabilele
independente).
În cadrul legăturii de tip determinist, se includ dependențele dintre variabila rezultativă
și variabilele independente care iau forma proporționalității directe sau inverse.
Legătura dintre un fenomen și factorii de influență este de tip stocastic
(nondeterminist) atunci când variabilei independente îi corespund mai multe valori ale
variabilei dependente, existând o probabilitate de dependență. Rezultatele obținute cu ajutorul
metodelor stocastice arată evoluții probabile în funcție de apartenența la intervale a valorilor
unei variabile.
Este posibil ca folosirea metodelor analizei cantitative “s ă nu ofere satisfacție totală în
cunoașterea fenomenelor economice ”15, ca urmare a următoarelor contradicț ii: dintre esențial
și fenomenologic, dintre cauzal și stocastic și dintre rațional și empiric16.
Contradicția dintre esențial și fenomenologic constă în faptul că datele cercetate,
corecte fiind, să nu reflecte esența fenomenului studiat.

15 A. Gheorghiu (coord), Analiza activității economice a întreprinderilor industriale, Editura Didactică și Pedagogică, 1982,
p. 26.
16 Ibidem.

16
Contradicția dintr e cauzal și stocastic constă în aceea că deducem cauzalitatea
fenomenelor dintre ipoteze probabilistice.
Contradicția dintre rațional și empiric constă în faptul că rezultatele metodei deductive
de cercetare nu concordă cu constatările cercetărilor empiri ce, pentru că realitata este mai
bogată decât logica.
În categoria metodelor analizei cantitative includem: metoda substitu țiior în lanț,
metoda balanțieră, metoda analizei regresionale, metoda grilelor de evaluare, diagrama Pareto,
cercetările operaț ionale etc.
Deoarece în cadrul analizei economico -financiare a poziției societății S.C. Zentiva
S.A., care va fi efectuată în cadrul capitolului 3, se vor utiliza doar două metode de analiză,
acestea sunt singurele care vor fi prezentate în rândurile următoa re.
1.5.2.1. Metoda substituirilor în lanț
Metoda substituțiilor în lanț, întâlnită sub denumirea de metoda iterării, se folosește în
cazul în care între factorii fenomenului studiat există relații de tip determinist de forma
produsului sau a raportului (între fenomenul studiat și factorii de influență există
proporționalitate directă sau inversă).
Metoda substituirilor în lanț are la bază trei principii, și anume :
a) ordonarea factorilor în cadrul modelului de analiză are în vedere condiționarea lor
econom ică, și anume : factori cantitativi, factori de structur ă și factori calitativi.
Factorii cantitativi reprezintă suportul material al factorilor calitativi și, implicit al
fenomenului studiat (de exemplu : forț a de muncă este suportul material al productivi tății
muncii și al producției obținute ; producția fizică vândută este suportul profitului unitar și al
profitului total etc.).
Factorul structură apare în cazul mărimilor agregate, formate din componente
eterogene, care pot fi însumate prin folosirea unui etalon d e evaluare comun (prețuri, timp
etc.).
Factorul calitativ este de aceeași natură cu fenomenul analizat, dar are o sferă de
curprindere diferită (de exemplu : productivitatea muncii este factor calitativ în cazul analizei
producției obținute)
b) subst ituirile se fac succesiv, avându -se în vedere ordinea menționată la principiul a) ;
c) un factor substituit se menține ca atare în operațiunile ulterioare.
Aplicarea metodei se poate face pe bază de mărimi absolute și pe bază de mărimi
relative (indici).

17
Situațiile tipice de aplicare a metodei substituirilor în lanț sunt: produs între factori și
raport între factori.
A) Cazul produsului între factori (în mărimi absolute)
Modelul general al unui fenomen economic de acest tip este următorul :
F = a × b × c
Aplicarea metodei substituirilor în lanț pe bază de mărimi absolute se realizează astfel :
∆F = F1 – F0
unde :
1 – informa ția de stare;
0 – baza de comparație.
Calculul influențelor factorilor asupra fenomenului studiat se realizează astfel :
1) ∆a(∆F) = a1b0c0 – a0b0c0 = �a1- a0�b0c0;
2) ∆b(∆F) = a1b1c0 – a1b0c0 = a1 �b1- b0�c0;
3) ∆c(∆F) = a1b1c1 – a1b1c0 = a 1b1 (c1- c0);
4) ∆F = ∆a(∆F) + ∆b(∆F) + ∆c(∆F).
B) Cazul raportului între factori (în mărimi absolute)
Modelul economic al unui fenomen economic în acest caz este următorul:
P = a
b
Stabilirea influențelor factorilor se face diferit, după locurile unde este situat factorul
cantitativ (numitor sau numărător).
B1) În cazul în care factorul cantitativ este la numitor, atunci influențele factorilor pe bază de
mărimi totale, se stabilesc astfel:
1) ∆P = P 1 – P0;
2) ∆b(∆P)= a0
b1 – a0
b0;
3) ∆a(∆P) = a1
b1 – a0
b1;
4) ∆P= ∆ b(∆P)+ ∆a(∆P)
B2) În cazul în care factorul cantitativ este la numărător, atunci influențele factorilor pe bază
de mărimi totale, se stabilesc astfel :
1) ∆P = P 1- P0;
2) ∆a(∆P) = a1
b0 – a0
b0;
3) ∆b(∆P) = a1
b1 – a1
b0;

18
4) ∆P= ∆ a(∆P) + ∆b(∆P)
1.5.2.2. Metoda ratelor
O rată exprimă o corelație între doi indicatori economico- financiari.
Rata se calculează ca raport între doi indicatori comparabili din punct de vedere
economico -financiar și are o semnificaț ie superioară celor doi termeni luați separat.
Ratele, după natura lor, pot fi grupate în următoalre categorii :
a) rate de structur ă, de natura ponderilor, care exprimă contribuția părților la formarea
fenomenului. Ratele de structură permit comparări între firme de dimensiuni diferite,
precum și sesizarea modificărilor structurale în cadrul unei întreprinderi de -a lungul
timpului.
b) rate de eficiență, ce reflectă corelația dintre efect și efort. Ratele de eficiență pot fi de două
tipuri :
 efect/efort (de exemp lu: rata rentabilității economice, rata rentabilității resurselor
consumate, productivitatea muncii etc.) ;
 efort/efect (de exemplu : ratele de eficiență a cheltuielilor, costul unitar etc.).
c) rate ale echilibrului financiar, ce reflectă corelația dintre posturi sau grupe de costuri
bilanțiere de activ sau pasiv (de exemplu : ratele de lichiditate, rata solvabilității globale
etc.).
Ratele servesc pentr u comparații în timp și spațiu. Ratele sunt folosite, de regulă,
pentru a analiza poziția întreprinderii față de media ramurii de activitate, față de principalii
concurenți de pe piață, față de situația economică generală etc. De asemenea, ratele prezintă o
importanță deosebită și comparația cu realizările anterioare ale întreprinderii.
1.6. Sistemul de indicat ori ai analizei economico- financiare 17
Analiza economico -financiară a unei firme presupune existența unui sistem de
indicatori, care trebuie să ofere informații pentru evaluarea și luarea deciziilor necesare pentru
buna funcționare a acesteia.
Sistemul d e indicatori, folosit de analiza economico- financiară, poate fi structurat
astfel:
a) indicatori ai potențialului intern, care pot fi grupați astfel :
 indicatori ai potențialului uman (număr, structură, calitate, utilizare extensivă, eficiență
etc.);

17 V. Robu, I. Anghel, E. C. Șerban, Ana liza economico -financiară a firmei, Editura Economică, București, 2014, pp. 42 -43.

19
 indicator i ai potențialului material (dimensiune valorică, structură, stare, utilizare
extensivă, utilizare intensivă, eficiență etc.);
b) indicatori ai consumului de resurse, care se pot structura astfel :
 indicatori ai consumului total de resurse (cheltuieli totale, cheltuieli de exploatare,
cheltuieli materiale, cheltuieli cu personalul, cheltuieli variabile, cheltuieli fixe, cheltuieli
fixe, cheltuieli directe, cheltuieli indirecte, cheltuieli financiare, cheltuieli extraordinare
etc.);
 indicatori ai eficienței cons umului de resurse (niveluri de cheltuieli totale sau pe categorii
de cheltuieli la 1.000 le i venituri sau cifră de afaceri etc.) ;
c) indicatori ai performanțelor economico- financiare, care pot fi grupați astfel :
 indicatori ai performanței economice (cifra de afaceri, valoarea adăugată, producția
exercițiului, producția -marfă fabricată, pro ducția fizică, marja comercială etc.) ;
 indicatori ai performanței financiare pe baza rentabilității (rezultatul exploatării, rezultatul
aferent cifrei de afaceri, rezultatul financiar, rezultatul curent, rezultatul extraordinar,
rezultatul brut al exercițiului, rezultatul net, rezultatul global, rata rentabilității economice,
rata rentabilității financiare etc.) ;
 indicatori ai cre ării de valoare (valoarea economică adăugată, v aloarea de piață adăugată,
valoarea lichidă adăugată, rentabilitatea totală a acționarilor, rata renta bilității fluxurilor de
numerar etc.);
d) indicatori ai poziției financiare , grupați astfel :
 indicatori ai capitalurilor (capital social, capital propriu, ca pital împrumutat, capital
permanent, activul net etc.) ;
 indicatori ai mijloacelor economice și ai surselor de finanțare (ratele de structură privind
activul și pasivul bilanțului) ;
 indicatori ai lichidității și solvabilității (rata lichidității curente, ra ta lichidității rapide, rata
lichidității imediate, rata solvabilității globale, r ata solvabilității patrimoniale etc.) ;
 indicatori ai echilibrului financiar (fondul de rulment, necesarul de f ond de rulment,
trezoreria netă etc.) ;
 indicatori ai rotației ac tivelor și pasivelor (viteza de rotație a activului total, viteza de
rotație a activului circulant și a elementelor sale componente, durata de plată a furnizorilor și a celorlalte surse atrase etc.) ;
e) indicatori ai fluxurilor de trezorerie, care pot fi stru cturați astfel :
 indicatori ai fluxurilor de numerar din activitatea de exploatare (fluxul de numerar din
activitatea de exploatare și ratele financiare aferente acestuia) ;

20
 indicatori ai fluxurilor de numerar din activitatea de investiții (suma fluxului de numerar
din investiții și ratele financiare asociate acestuia) ;
 indicatori ai fluxurilor de numerar din activitatea de finanțare (suma fluxului de trezorerie
din activitatea de finanțare și ratele aferente acestuia).
Cu privire la indicatorii menționați a nterior, trebuie precizat faptul că nu se vor
prezenta formulele de calcul, modele de analiză și semnificația acestora, pentru toți
indicatorii, decât pentru aceia dintre ei care vor fi utilizați în analiza efectuată în cadrul
capitolului 3 al lucrării.

21
Capitolul 2: Prezentarea generală a societății S.C. Zentiva S.A.
2.1. Descrierea societății și scurt istoric
2.1.1. Descrierea societății
Societatea Zentiva S.A. este o companie farmaceutică din Republica Cehă. Compania
deține unități de producție în C ehia, Slovacia, România și Turcia, în cadrul cărora lucrează
peste 6.000 de angajați. Compania este cotată la Bursele de Valori din Praga și Londra.
Zentiva este listată și la Bursa de Valori București.18
Societatea Zentiva este al treilea cel mai mare pro ducător de generice din Europa și,
totodată, compania cu una din cele mai rapide creșteri pe această piață. Cu origini datând încă
din secolul XV, Zentiva este un partener apreciat și valoros p e piața medicamentelor generice,
conform declarațiilor făcute d e către conducerea companiei.
Compania își desfășoară activitatea în 35 de piețe, adresându -se unei populații de
aproape 800 de milioane de oameni. Zentiva deține o poziție de top pe mai multe piețe farmaceutice, cum ar fi cele din Cehia, România, Slovaci a și Turcia și se extinde cu succes și
pe alte piețe internaționale. Succesul ei se bazează pe construirea unor relații strânse cu partenerii strategici, doctori, farmaciști și pacienți. Zentiva depune toate eforturile pentru a
pune la dispoziție medicamen te generice de înaltă calitate, dar și pentru a oferi acces la o serie
de programe de informare și educare.
19
Portofoliul de produse este diversificat și acoperă principalele arii terapeutice. Grupe
de produse cheie includ medicamente antiinfecțioase și medicamente pentru tratamentul afecțiunilor cardiovasculare, durerii, afecțiunilor și sistemului nervos central, afecțiunilor
gastrointestinale și contracepția hormonală.
20
Având patru unități cheie de producție în Europa Centrală și de Est, Zentiva poate să
producă și apoi să distribuie produsele sale ușor și eficient în toate piețele în care este prezentă. Compania menține cele mai înalte standarde de calitate în securitate în procesele de
producție și distribuție. Fabricile sale au dotări ultra -moderne, pe ste 6 .000 de angajați și o
producție anuală de peste 440 de milioane de unități. Astfel, în termeni de volum, Zentiva este unul dintre cei mai mari producători de medicamente din Europa.
21

18 https://ro.wikipedia.org/wiki/Zentiva , accesat la 6.03.2017
19 http://www.zentiva.ro/about-us/history/pages/default.aspx , accesat la 6.03.2017
20 Ibidem
21 Ibidem

22
Conform raportului Cegedim (Sursa: www.economica.net ), în perioada iulie 2015 –
iunie 2016, Sanofi (inclusiv Zentiva) ocupa poziția a doua în topul companiilor farmaceutice
din România cu vânzări totale de medicamente în valoare de 815 milioane lei.
2.1.2. Scurt istoric 22
Societ atea S.C. Zentiva S.A. a fost înființată în anul 1962 sub denumirea de
“Întreprinderea de Medicamente București” (“IMB”). Î n prezent sediul societății din România
se află în București pe Bulevardul Theodor Pallady nr. 50.
Tabelul 2 .1. prezintă datele actu ale de identificare ale societății Zentiva S.A. preluate
de pe site- ul Bursei de Valori București.
Tabelul 2.1. Datele de identificare ale societății Zentiva S.A.
Cod Fiscal/CUI 336206
Cod Registrul Comerțului J40/363/07.02.1991
Adresa BUCUREȘTI, Sector 3, 74585, Bd. Theodor Pallady, nr. 50,
București, București, România
Website www.zentiva.ro
E-mail office@zentiva.ro
Telefon 021-30 47 20 0
Fax 021-34 54 00 4; 021 -34 54 91 6
Domeniu de activitate Fabricarea produselor farmaceutice
Cod CAEN 2120
Președinte Consiliu de
Administrație Emmanuelle Valentin Fouchs
Președinte Dan Ivan
Director General Simona Cocoș
(Sursa: prelucrarea autoarei potrivit datelor funizate de site -ul Bursei de Valori București; www.bvb.ro)
În anul 1990, compania a preluat și a încorporat întregul patrimoniu al fostului IMB în
concordanță cu Decizia Guvernului.
Începând cu August 1998, compania este cotată la Bursa de Valori București, ca
emitent S icomed S.A., fiind de mai multe ori cea mai tranzacționată societate de la Categoria
a II-a.
În Noiembrie 1999, în urma unei succesiuni de tranzacții constând într -o creștere de
capital și un plasament privat, pachetul majoritar de acțiuni (58,41% din capitalul social) a

22http://www.zentiva.ro/about- us/history/pages/default.aspx , acces at la 7.03.2017

23
fost preluat de către grupul de investitori instituționali format din Banca Europeană de
Reconstrucție și Dezvoltare (B.E.R.D.), Fundația Post -Privatizare, GED Eastern Fund,
Euromerchant Balcan Fund, Black Seed Fund și Galencia North East prin intermediul
companiei cipriote Venoma Holdings Limited. Societatea Sicomed S.A. a devenit 100%
privată în August 2000.23
La data de 12.10.2005 a avut loc achiziția acțiunilor Venoma Holdings Limited de
către Zentiva N.V., o companie olandeză cu sediul în Amsterdam, Olanda, având sucursale în
mai multe țări europene.
În Octombrie 2005, Zentiva N.V. a făcut o ofertă publică de cumpărare a acțiunilor
emitentului Sicomed S.A., denumit ulterior Zentiva S.A., la valoarea de 1,37 lei/acțiune, în perioada 09.11.2005- 12.01.2006. Tot atunci a avut loc transferul acțiunilor Venoma către
Zentiva N.V., Olanda, în termenii și condițiile prevăzute în cadrul contractului definitiv
încheiat de către Venoma Holdings Limited și Zentiva N.V. la data de 14 Septembrie 2005.
În 23 Ianuarie 2006, s -a înregistrat la Registrul Comerțului schimbarea denumirii din
Sicomed în Zentiva.
24
În Martie 2009, Sanofi Aventis Europe a anunțat faptul că a devenit acționar majoritar
al Zentiva N.V. cu o deținere de aproximativ 96,8% din acț iuni.
În August 2009, Sanofi Aventis Europe a făcut o ofertă publică de cumpărare a
acțiunilor emitentului Zentiva S.A., la valoarea de 0,7 lei/acțiune, în perioada 12.08.2009 –
22.09.2009.
La data de 30.01.2017 S.C. Zentiva S.A. informează ca a încheiat c u Sanofi Wintrop
Industrie (Franța) un contract de licență și furnizare medicamente în temeiul căruia Zentiva S.A. furnizează către Sanofi Wintrop Industrie produse farmaceutice și licențiază Sanofi
Wintrop Industrie să distribuie aceste produse. Contractul este aplicabil începând cu data de
01.07.2016.
25
2.2. Misiunea și obiectivele fundamentale
Încă de la începutul activității, Zentiva s -a străduit să îmbunătățească calitatea vieții
pacienților. Obiectivul companiei este de a crește accesul la medicament ele de înaltă calitate
și la un preț accesibil pentru cât mai mulți oameni din cât mai multe țări.

23 https://www.scribd.com/document/77131630/Zentiva -Romania , accesat la 7.03.2016
24 Ibidem
25http://www.zentiva.ro/investors/Documents/Rapoarte%20curente%202017/Raport%20Curent%20tranzactii%20afiliati%20-
%2002.02.2017.pdf , accesat la 26.05.2017

24
În centrul activității companiei se află dorința de a crește nivelul de utilizare a
medicamentelor generice de înaltă calitate, la un preț accesibil venind, astfel, în întâmpinarea
nevoilor cât mai multor pacienți, din cât mai multe țări.
Zentiva, o companie Sanofi, dorește să fie una dintre companiile de medicamente
generice de top, iar în următorii 5 ani să contribuie la îmbunătățirea calității vieții unui număr
cât mai mare de pacienți, de două ori mai mare decât în prezent. Pentru a atinge acest obiectiv,
își va extinde portofoliul de produse, precum și acoperirea geografică prin utilizarea unei
abordări flexibile, antreprenoriale de business. Zentiva urm ărește să se poziționeze pri ntre
primii trei jucători în orice piață în care este prezentă. Misiunea grupului farmaceutic Zentiva este de a contribui la extinderea și
îmbunătățirea accesului la tratamente moderne în cadrul sistemului de asistență primară . De
aceea colaborează cu medici specialiști, precum și cu farmaciști, care, împreună, constituie
prima și cea mai importantă verigă a sistemului de sănătate, deservind mai mult de 80% din proporția fiecărei țări.
Ca una dintre cele mai mari companii farm aceutice din Europa Centrală și de Est,
Zentiva este convinsă că rolul ei constă atât în oferta medicamentelor moderne de marcă, cât
și în sprijinul acordat unei game largi de activități benefice destinate societății. În decurs de
câțiva ani, Zentiva a ati ns acest țel atât prin sponsorizare pe termen lung, cât și prin sprijinul
acordat manifestărilor culturale, sociale și sportive.
2.3. Furnizorii, clienții și concurența
Prin politica Zentiva S.A., se caută în permanență furnizori care oferă materii prim e de
calitate. Departamentul Asigurarea Calității evaluează permanent producătorii potențiali dar și
producătorii existenți. Se au în vedere atât documentația de calitate furnizată de către aceștia,
care este necesarp pentru autorizare, cât și calitatea pr oduselor furnizate și comportarea
acestora în procesul tehnologic. În cursul anului 2016, societatea a început activitatea cu un nou furnizor de materii prime ceea ce a avut un efect pozitiv asupra performanțelor financiare
ale societății, întrucât a negociat un cost de achiziții mult mai favorabil ținând cont și de
volumul achiziționat corelat cu cererea de medicamente existentă atât pe piața locală, cât și pe
cea externă.
26
Principalii furnizori de materii prime necesare obținerii produselor medicamentoas e
finite sunt:
a) Externi – care totalizează 65% din valoarea totală a aprovizionărilor:

26 Raportul anual al Consiliului de Administrație pentru exercițiul financiar 2016 al S.C. Zentiva S.A., p.7.

25
 Merk – care furnizează acid clorhidric, acetat de sodium trihidrat, natrium hydrogen
sulfite;
 Shandong – care furnizează aspirina, analgin, paracetamol, dicarbocalm, eufi lină,
cofeină, metronidazol;
 Ivax – care furnizează metionina;
 Agrana – care furnizează amidon
 Select chemie;
 Roche;
 Tocelo;
 K Indukern.
b) Interni – care totalizează 35% din valoarea totală a aprovizionărilor:
 Chimprod Oradea;
 Chimopar București;
 Terapia Clu j-Napoca;
 Proplast Galați – pentru flacoane de plastic;
 ABC Odorheiul Secuiesc – pentru ambalaje din carton;
 Ralvana Sfântu Gheorhe – pentru folie inscripționată (folosită pentru ambalarea
aspirinei, algocalminului, par acetamolului, antinevralgicului etc.) ;
 Zahărul Oradea.
Importul și distribuția produselor se face prin 10 distribuitori la nivel național și
regional. Vânzarea produselor Zentiva S.A. se face direct către distribuitorii agreeați la nivel
național, aceștia fiind deci unicii clienți ai companiei la nivel național. Vânzare produselor nu
se face direct către farmaciile partenere sau cu amănuntul.
Printre distribuitorii agreeați de Zentiva S.A. îî regăsim pe:
 RELAD International Pharma București;
 MEDIPLUS Exim București;
 DITA Import Export Bucur ești;
 FARMEXPERT București;
 FILDAS Trading București;
 ADM Pharm București;
 FARMEXIM București;
 MONTERO București;
 POLISANO Sibiu;
 PHARMAFARM Cluj.

26
În ceea ce privește concurența, aceasta nu constituie un pericol pentru societatea
comercială Zentiva S.A. în condițiile respectării standardelor impuse de contractele încheiate
cu partenerii.
Companiile considerate concurenți direcți pe plan național ai societății Zentiva S.A.
sunt, majoritatea companii cu renume mondial. Concurentul numărul 1 pe piața din Rom ânia
este compania BAYER, care este cel mai mare producător din Europa al produselor
farmaceutice pe bază de acid acetilsalicilic.
Printre principalii concurenți direcți se mai numără și următorii:
 Ranbaxy (Terapia) Cluj;
 Antibiotice Iași;
 Biofarm;
 Laborm ed;
 Farmex Rom Industry;
 AC Helcor;
 GSK – Europharm (până în anul 2015).
Pe piața farmaceutică din lume, grupul Zentiva s -a situat în anul 2016 pe poziția a 6- a
în topul primelor 15 companii farmaceutice la nivel mondial, criteriul de ierarhizare fiind
nivelul cifrei de afaceri, iar în România Zentiva S.A. se menține printre primele 5 companii
din 2012 și până în prezent (2017). Pe langă concurența directă care vine din parte companiilor menționate anterior, se
poate considera că Zentiva are parte și de concurență indirectă care este compusă în general de
companiile care produc produse pe bază de plante cu același efect ca și aspirina, aceasta din
urmă fiind produsul principal fabricat de către Zentiva. Printre principalii concurenți indirecți
ai companiei se numără: Hofigal, Dacia Plant, Hymalaia etc.
În tabelul 2 .2. este prezentat topul primelor 10 companii farmaceutice din lume,
conform datelor existente din 2016, realizat pe baza veniturilor acestora.
Tabelul 2.2. Topul primelor 10 companii farmaceut ice din lume (2016)
Poziția ocupată în
top Denumirea
companiei Sediul companiei Valoarea veniturilor (exprimată în
bilioane $)
Locul 1. Johnson & Johnson New Brunswick, NJ $71.89
Locul 2. Pfizer New York City,
U.S.A. $52.82
Locul 3. F. Hoffmann – La
Roche Basel, Elveția $51.08

27
Locul 4. Novartis Basel, Elveția $48.52
Locul 5. Merck & Co. Kenilworth, NJ $39.8
Locul 6. Sanofi (Zentiva) Paris, Franța $36.57
Locul 7. GlaxoSmithKline
(GSK) Brentford, U.K. $34.79
Locul 8. Gilead Sciences Forest City ,
California $30.39
Locul 9. AbbVie North Chicago,
Illinois $25.56
Locul 10. Bayer Leverkusen,
Germania $25.27
(Sursa: prelucrarea autoarei potrivit datelor fu nizate de site -ul FiercePharma;
http://www.fiercepharma.com/special -report/top -15-pharma -companies -by-2016- revenues )
2.4. Produsele comercializate
Cu mai mult de 400 de medicamente în 800 de forme farmaceutice, Zentiva oferă unul
din cele mai extinse portofolii de medicamente generice de pe piețele internaționale.
Portofoliul companiei acoperă principalele arii terapeutice, concentrându- se pe:27
 Afecțiunile cardiovasculare;
 Contracepția hormonală;
 Afecțiuniile respiratorii;
 Antiinfecțioase și antifungice;
 Urologie;
 Sistemul nervos central;
 Durere;
 Afecțiuni gastrointenstinale.
Produsele comercializate de către Zentiva S.A. se împart în două mari categorii, după
cum urmează:
1. Medicamente generice;
2. Produse eliberate fără prescripție medicală.
1. Medicamentul generic este un medicament care are aceeași compoziție calitativă și
cantitativă în ceea ce privește substanțele active și aceeași formă farmaceu tică ca și
medicamentul de referință, și a cărui bioechivalență cu medicamentul de referință a fost
demonstrată prin studii de biodisponibilitate corespunzătoare. Bioechivalența înseamnă că
medicamentul generic eliberează substanța activă în sânge practic cu aceeași viteză și în

27 http://www.zentiva.ro/our -products/pages/default.aspx , accesat la 7.03.2016

28
aceeași cantitate precum medicamentul original. Deși pentru medicamentele generice nu sunt
obligatorii teste clinice complete, acestea sunt supuse acelorași standarde riguroase de calitate,
astfel încât să aibă aceeași eficiență și siguranță precum medicamentele originale.
Caracteristic pentru medicamentele generice este faptul ca acestea au un cost mai
scăzut comparativ cu medicamentele originale, ceea ce permite accestul sistemului sanitar și
al pacienților la medicamente de înal tă calitate, dar accesibile ca preț. Costul medicamentelor
generice poate fi cu 25% până la 90% mai mic decât cel al medicamentelor originale după care acestea au fost multiplicate.
Având în vedere creșterea consumului și a încrederii în medicamente gener ice, Zentiva
este astfel poziționată să livreme pe piețele internaționale medicamente de înaltă calitate dar la
un preț accesibil.
Un portofoliu amplu și în continuă creștere, o rețea extinsă de parteneri cheie și un
sistem rapid de distribuție, fac ca Z entiva să fie furnizorul ideal de medicamente generice.
28
2. Produsele eliberate fără prescripție medicală mai sunt cunoscute și sub
denumirea de Consumer Healthcare – CHC sau OTC- uri.
Zentiva oferă o gamă largă de produse eliberate fără prescripție medi cală, în ariile
terapeutice majore. Produsele CHC ale companiei completează portofoliul diversificat de
medicamente generice, oferind o varietate de opțiuni terapeutice ce contribuie la
îmbunătățirea calității vieții pacienților.
Medicamentele OTC topice (conform www.dictionar.romedic.ro “topic” se referă la
medicamentele de uz extern cu acțiune locală în locul în care este aplicate) și sistemice ale
companiei sunt destinate atenuării durerii la nivelul sistemului musculo -scheletic și al celui
nervos. Portofoliul Zentiva de medicamente eliberate fără prescripție medicală acoperă și alte arii terapeutice cheie, precum bolile digestive și inflamația.
Zentiva deține, de asemenea, și o gamă variată de suplimente alimentare și vitamine,
disponibile în majoritatea țărilor în care își desfășoară activitatea.
Cu o divizie dedicată și integrată de produse Consumer Healthcare, Zentiva deține
expertiza și cunoștințele necesare pentru a fabrica produse de înaltă calitat e pentru spectrul
medical extins.29
În funcție de afecțiunile vizate a fi tratate cu ajutorul produselor comercializate de
către Zentiva România și de necesitatea existenței unei prescripții medicale pentru a intra în
posesia medicamentelor, produsele companiei se împart în:

28 http://www.zentiva.ro/our -products/drugs/pages/default.aspx , accesat la 7.03.2016
29 http://www.zentiva.ro/our -products/chc/pages/default.aspx , accesat la 7.03.2016

29
a) Produse care se pot elibera fără prescripție medicală;
b) Produse eliberate pe bază de prescripție medicală.
În tabelul 2 .3. sunt prezentate categoriile de medicamente comercializate de către
Zentiva România în funcție de categoria în car e sunt încadrate, pe baza informațiilor furnizate
de companie în catalogul acesteia de produse.
Tabelul 2.3. Categoriile de medicamente comercializate de către Zentiva România
Produse eliberate FĂRĂ
prescripție medicală Produse eliberate CU
prescripție med icală
Analgezice, antiinflamatoare Analgezice și combinații
Antiacide/Antiulcerante Antialergice
Antiagregante plachetare Antiinfecțioase
Antiinfecțioase antiseptice Antiulcerante
Decongestionante nazale de uz topic Cardiologie
Expectorante Citostati ce
Hepatoprotectoare Contraceptive orale combinate
Îndulcitor artificial Gastroprokinetice
Răceală și gripă Reumatologie
Solvenți și agenți pentru diluții Sistem nervos central
Vitamine și minerale Tonice
– Urologie
– Vitamine
– Varia
(Sursa: pre lucrarea autoarei potrivit datelor funizate de către Zentiva în cataloagele sale de produse;
http://www.zentiva.ro/our -products/Documents/Catalog_produse_Zentiva_OT C.pdf ; http://www.zentiva.ro/our –
products/Documents/Catalog_produse_Zentiva_RX.pdf .)
2.5. Cotația la Bursa de Valori București
Acțiunile Zentiva S.A. sunt tranzac ționate la categoria Standard a Bursei de Valori
București, începând cu data de 13.08.1998, la valoarea nominală de 0,1 lei/acțiune. Acestea
sunt emise în formă dematerizalizată și sunt liber transferabile.
Din numărul total de 416.961.150 acțiuni, pe pi ața de capital se tranzacționează un
număr de 416.777.259 acțiuni, restul de 183.891 acțiuni fiind deținute de Zentiva S.A.30

30 Raportul anual al Consiliului de Administrație pentru exercițiul financiar 2016 al S.C. Zentiva S.A., p.2.

30
50,9809%
23,9282% 6,7236% 18,3673% Structura consolidată a acționariatului S.C. Zentiva S.A.
Venoma Holdings Limited
Zentiva NV
Sanofi Aventis Europe
Alte persoane juridice și
fizice Compania S.C. Depozitarul Central S.A. (fosta Regisco) ține evidența la zi a
registrului acționarilor Zentiva S.A.
În figura 2 .1. este prezentată structura consolidată a acționariatului S.C. Zentiva S.A.
actualizată la data de 15.04.2016.

Figura 2.1. Structura consolidată a acționariatului S.C. Zentiva S.A.
(Sursa: prelucrarea autoarei potrivit datelor funizate de Bursa de Valori București;
http://bvb.ro/FinancialInstruments/Details/FinancialInstrumentsDetails.aspx?s=SCD , accesat la 10.03.2017)

31
Capitolul 3: Analiza performanțelor f irmei pe baza rentabilității și a
rezultatului global, respe ctiv analiza poziției financiare a firmei. Studiu de
caz: S.C. Zentiva S.A.
3.1. Analiza performanțelor firmei pe baza rentabilității și a rezultatului
3.1.1 Analiza rezultatelor
3.1.1.1. Analiz a structurală a rezultatului global total
Rezultatul global total, conform paragrafului 7, alineatul f, din IFRS, ediția 2011, este
prezentat astfel : “Rezultatul global total este modificarea din capitalurile proprii din timpul
perioadei ce rezult ă din tr anzacții și din alte evenimente, altele decât acele modificări ce
rezultă din tranzacțiile cu proprietarii, în calitatea lor de proprietari. Rezultatul global total
cuprinde toate componentele de profit sau pierdere și alte elemente ale rezultatului global ”31.
În cazul în care se dorește măsurarea îmbogățirii patrimoniale a unei firme, atunci
performanța se măsoară cu ajutorul rezultatului global total al firmei, care se determină ca
diferență între activul net de la sfârșitul și începutul perioadei, fără a porturile din partea
acționarilor și distribuirile față de aceștia.32
Rolul rezultatului global al întreprinderii este de a ajuta investitorii, creditorii și alți
utilizatori de informații economico -financiare în evaluarea performanțelor totale ale acestei a.
Sursa de informații este “Situa ția modificărilor capitalului propriu ”, iar în cazul
grupurilor de societăți, “Situa ția rezultatului global”.
Rezultatul global este format din:
1) rezultatul exercițiului (profit net sau pierdere) ;
2) alte elemente ale rezult atului global, din care :
 rezervele din reevaluare;
 rezervele din conversie aferente investiției nete într -o entitate străină ;
 rezultatul reportat reprezentat de surplusul realizat din rezerve din reevaluare ;
 efectul modificării politicilor contabile și cor ectării erorilor fundamentale.
Pentru analiza structurală a rezultatului global total se recomandă utilizarea schemei
din figura 3.1.

31 Standarde Internaționale de Raportare Financiară, Editura CECCAR, 2011, p. A385.
32 V. Robu, I. Anghel, E. C. Șerban, Analiza economico-financiară a firmei, Editura Economică, București, 2014, pp. 310-
311.

32

Figura 3.1. Structura rezultatului global total
(Sursa: prelucrarea autoarei pe baza informațiilor preluate din cartea: V. Robu, I. Anghel, E. C. Șerban, Analiza
economico -financiară a firmei, Editura Economică, București, 2014, p. 312.)
unde33:
Rgt – rezultatul global total;
Rex – rezultatul exercițiului;
Rb – rezultatul brut ;
Rcrt – rezultatul curent ;
RE – rezultatul ex ploatării ;
RF – rezultatul financiar ;
Rext – rezultatul extraordinar ;
Ip – impozitul pe profit ;
Aerg – alte elemente ale rezultatului global;
Rzreev – rezerve din reevaluare;
Rzconv – rezerve din conversie aferente investiției nete în entități externe ;
Rzrep – rezultatul reportat privind surplusul realizat din rezerve din reevaluare ;
Efpc – efectul modificării politicilor contabile și corectării erorilor fundamentale etc.
Pe baza rezultatului global al întreprinderii se construiesc următoarele rate utiliza te în
analiza financiară a firmei :

33 V. Robu, I. Anghel, E. C. Șerban, Analiza economico-financiară a firmei, Editura Economică, București, 2014, p. 312. Rgt
Rex
Rb
Rcrt
RE RF Rext Ip Aerg
Rzreev Rzconv
Rzrep Efpc

33
1) Rata rentabilităț ii financiare globale (Rfg) :
Rfg = Rg
Kp×100
Rg = Re + Aerg
unde :
Rg – rezultatul global total;
Kp – capital propriu;
Re – rezultatul exerci țiului (profit net sau pierdere) ;
Aerg – alte elemente ale rezultatului global.
Pe baza datelor din tabelul 3.1. preluate din situațiile financiare ale societății Zentiva
S.A. din perioada 2011 – 2016, s -au calculat ratele rentabilității financiare globale aferente
fiecărui an analizat conform formulei prezentate a nterior.
Tabelul 3.1. Calculul ratei rentabilității financiare globale a societății Zentiva S.A.
pentru perioada 2011 – 2016
Indicator Valori anuale (lei)
2011 2012 2013 2014 2015 2016
Pf. Net 34.177.108 32.095.077 40.507.608 54.561.886 46.195.961 72.433.249
Aerg 1.649.452 86.000 210.000 319.000 9.000 0
Rg 35.826.560 32.181.076 40.297.608 54.242.888 46.204.961 72.433.249
Kp 253.533.612 251.857.380 272.064.615 296.673.494 272.758.528 305.096.343
Rfg (%) 14,13% 12,78% 14,81% 18,28% 16,94% 23,74%
(Sursa: prelucrarea autoarei pe baza datelor preluate din situaț iile financiare anuale ale S.C. Zentiva S.A. ;
http://www.zentiva.ro/investors/pages/financial -reports.aspx )
Din datele prezentate în tabelul 3.1. se poate observa că profitul net a urmat un trend
crescător din anul 2011 până in 2016, cu o singură scădere semnificativa în anul 2015, pe cand capitalul propriu s -a menținut relativ constant. Diferența majoră resimțită la nivelul ratei
rentabilității financiare globale, însă, a facut -o valoarea celorlalt e elemente ale rezultatului
global, disctincte de profitul net, care au oscilat semnificativ pe toată perioada analizată.

Figura 3.2. prezintă evoluția ratei rentabilității financiare globale în perioada 2011 –
2016.

34

Figura 3.2. Evoluția ratei rentabilității financiare globale a societății Zentiva S.A. în
perioada 2011 – 2016
(Sursa : prelucrarea autoarei pe baza datelor din tabelul 3.1.)
Deși rata rentabilității financiare globale a înregistrat două scăderi semnificative pe
parcursu l perioadei analizate, respectiv 2011 – 2016, se poate concluziona că aceasta a urmat
un trend crescător până la finalul anului 2016.
2) Rata de creștere a capitalului propriu (Rc kp):
Rckp= Kp1- Kp0
Kp0 × 100
Pe baza datelor din tabelul 3.1., respectiv a valorilor capitalului propriu din perioada
2011 – 2016, s -au calculat mai jos valorile ratelor de creștere a capitalului propriu, cu excepția
anului 2011 față de anul 2010 din cauza lipsei datelor, după cum urmează :
Rckp2012
2011 = Kp2012- Kp2011
Kp2011 × 100 = 251.857.380- 253.533.612
253.533.612 × 100 = – 0,66%
Rckp20132012 = Kp2013- Kp2012
Kp2012 × 100 = 272.064.615- 251.857.380
251.857.380 × 100 = 8,02%
Rckp20142013 = Kp2014- Kp2013
Kp2013 × 100 = 296.673.494- 272.064.615
272.064.615 × 100 = 9,05%
Rckp20152014 = Kp2015- Kp2014
Kp2014 × 100 = 272.758.528- 296.673.494
296.673.494 × 100 = – 8,06%
Rckp20162015 = Kp2016- Kp2015
Kp2015 × 100 = 305.096.343- 272.758.528
272.758.528 × 100 = 11,86% 14,13%
12,78% 14,81% 18,28%
16,94% 23,74%
0%5%10%15%20%25%
2011 2012 2013 2014 2015 2016Rata rentabilității financiare globale

35
În figura 3.3. este ilustrată evoluția ratei de creștere a capitalului propriu în perioada
2011 – 2016.

Figura 3.3. Evoluția ratei de creștere a capitalului propriu a societății Zentiva S.A. în
perioada 2011 – 2016
Din cauza diferențelor negative între valorile capitalului propriu de la un an la altul,
rata de creștere a capitalului propriu a înregistrat scăderi semnificative pe parcursul celor 5 ani
analizați, însă acestea au fost mai mici decât creșteril e înregistrate.
3) Rata de distribuire a rezultatului global total (Rdiv):
Rdiv = Dividend distribuit
Rezultat global total × 100
Indicatorul reflectă ponderea dividendelor în rezultatul global total al firmei, fiind
influențat de dividendele distribuite din profitul net al perioadei, precum și de dividendele din
distribuirea surplusului realizat din reevaluarea imobilizărilor corpoale.34
În tabelul 3.2. sunt prezentate valorile înregistrate de dividendele distribuite în
perioada 2011 – 2016, respectiv a celor înregistrate de rezultatul global total, în aceeași
perioada. Pe baza acestora s -a calculat rata de distribuire a rezultatului global total conform
formulei de mai sus, pentru fiecare an analizat.
Tabelul 3.2. Valorile dividendului distribuit și ale rezultatului global total ale Zentiva
S.A. în perioada 2011 – 2016
Indicator Valori anuale (lei)
2011 2012 2013 2014 2015 2016
Dividend distribuit 125.008.536 33.857.309 20.000.000 30.000.000 70.000.000 64.628.978
Rezultat global total 253.533.612 251.857.380 272.084.615 296.873.494 272.758.528 305.096.343

34 V. Robu, I. Anghel, E. C. Șerban, Analiza econom ico-financiară a firmei, Editura Economică, București, 2014, p. 314. 2012/2011
-0,66% 2013/2012
8,02% 2014/2013
9,05%
2015/2014
-8,06% 2016/2015
11,86%
-10%-5%0%5%10%15%
Rata de creștere a capitalului propriu

36
Rdiv 2011 = Dividend distribuit 2011
Rezultat global total2011 × 100= 125.008.536
253.533.612 × 100 = 49,31%
Rdiv 2012 = Dividend distribuit 2012
Rezultat global total2012 × 100= 33.857.309
251.857.380 × 100 = 13,44%
Rdiv 2013 = Dividend distribuit 2013
Rezultat global total2013 × 100= 20.000.000
272.084.615 × 100 = 7,35%
Rdiv 2014 = Dividend distribuit 2014
Rezultat global total2014 ×100= 30.000.000
296.873.494 × 100 = 10,11%
Rdiv 2015 = Dividend distribuit 2015
Rezultat global total2015 × 100= 70.000.000
272.758.528 × 100 = 25,66%
Rdiv 2016 = Dividend distribuit 2016
Rezultat global total2016 × 100= 64.628.978
305.096.343 × 100 = 21,18%
Figura 3.4. prezintă evoluția în timp, pe perioada 2011 – 2016, a ratelor de distribuire a
rezultatului global total calculate anterior.

Figura 3.4. Evoluția ratei de distribuire a rezultatului global total a societății Zentiva
S.A. în perioada 2011 – 2016
Dacă în anul 2011 rata de distribuire a rezultatului global total a înregistrat o valoare
apropiată de 50%, fapt datorat nivelului ridicat al dividendelor distribuite, acest lucru s -a
schimbat din anul 2012 și s -a menținut astfel până în anul 2015 cand a înregistrat, din nou, o
valoare destul de ridicată, respectiv de 25,66% datorată aceluiași fapt ca și în anul 2011. În
anul 2016, această rată a înregistrat o ușoară scădere, însă de data aceasta acest lucru s -a
datorat creșterii rezultatului glob al total cu 32.337.815 lei față de anul 2015. 49,31%
13,44% 7,35% 10,11% 25,66%
21,18%
0%10%20%30%40%50%60%
2011 2012 2013 2014 2015 2016 Rata de distribuire a rezultatului global total

37
3.1.1.2 Analiza structurală a rezultatelor după natura veniturilor și cheltuielilor
Rezultatul brut al exercițiului se analizează structural pe cele trei activități principale
(exploatare, financiară și extrao rdinară, dacă aceasta există), după următorul model :
Rb = RE + RF + Rex
unde:
Rb – rezultatul brut al exercițiului ;
RE – rezultatul exploatării;
RF – rezultatul financiar ;
Rex – rezultatul extraordinar.
Pentru analiza structurală a rezultatului glo bal total se recomandă u tilizarea schemei
din figura 3.5.

Figura 3.5. Structura rezultatului brut al exercițiului
unde :
Rbrut – rezultatul brut al exercițiului;
Rcurent – rezultatul curent al exercițiului format din rezultatul exploatării și rezultatul f inanciar ;
Rextraord – rezultatul extraordinar ;
RE – rezultatul exploatării;
RF – rezultatul financiar ;
Vex – venituri din exploatare ;
Chex – cheltuieli de exploatare;
Vfin – venituri financiare ;
Chfin – cheltuieli financiare ;
Vextraord – venituri extraordi nare;
Chextraord – cheltuieli extraordinare. Rbrut
RCurent
RE
Vex Chex RF
Vfin Chfin Rextraord
Vextraord Chextraord

38
Prin urmare, analiza structurală a rezultatului brut se realizează pe baza metodei
balanțiere (metodă de analiză cantitativă, specifică modelului), însă relevanța aplicării acesteia
crește dacă este completată cu analiza dinamicii factorilor de influență.35
Orice modificare a veniturilor în sensul creșterii va determina un trend pozitiv
rezultatelor pe care le formează, în timp ce cheltuielile au o influență invers proporțională,
creșterea acestora ducând la o d iminuare a rezultatelor aferente.36
În tabelul 3.3. sunt prezentate valorile înregistrate de rezultate, venituri și cheltuieli
aferente fiecărui tip de activitate (exploatare, financiară și extrordinară) în perioada 2011 –
2016.
Tabelul 3.3. Valorile rezul tatelor, veniturilor și cheltuielilor aferente celor 3 tipuri de
activități înregistrate de societatea Zentiva S.A. în perioada 2011- 2016
Indicator Valori anuale (lei)
2011 2012 2013 2014 2015 2016
Vex 252.669.580 257.707.184 301.983.008 396.945.408 406.452.902 427.154.496
Ch ex 214.649.138 220.326.105 251.404.928 332.604.384 345.299.034 337.208.192
Rez ex 38.020.442 37.381.079 50.578.068 64.341.012 61.153.868 80.946.304
Vfin 7.983.567 4.415.977 2.809.965 963.858 424.684 1.940.954
Ch fin 1.938.258 1.483 .573 1.620.075 858.028 1.596.883 2.425.173
Rez fin 6.045.309 2.932.404 1.189.890 105.830 -1.172.199 -484.219
Rez crt 44.065.751 40.313.483 51.767.956 64.446.844 59.981.669 89.462.080
Vextraord 0 0 0 0 0 0
Ch extraord 0 0 0 0 0 0
Rez extraord 0 0 0 0 0 0
Rez brut 44.065.751 40.313.483 51.767.956 64.446.844 59.981.669 89.462.080
(Sursa : prelucrarea autoarei pe baza detelor furnizate de Bursa de Valori Bucureș ti;
http://bvb.ro/FinancialInstruments/Details/FinancialInstrumentsDetails.aspx?s=SCD )
Deoarece societatea nu a înregistrat, respectiv nu a declarat, niciun rezultat extrordinar
pe parcursul perioadei analizate, 2011–2016, în analiză se vor include doar ac tivitățile de
exploatare, respectiv financiară.
Pentru analiza evoluției rezultatelor după natura veniturilor și cheltuielilor se vor
determina modificările absolute și relative înregistrate de la un an la altul, conform
următoarelor formule :
Modificare absolută: ∆ = indicator an curent – indicator an de bază

35 V. Robu, I. Anghel, E. C. Șerban, Analiza economico-financiară a firmei, Editura Economică, București, 2014, p. 318.
36 Ibidem , p. 319.

39
Modificare relativă: ∆%= indicator an curent – indicator an de bază
indicator an de bază ×100
În cadrul analizei efectuate la S.C. Zentiva S.A., modificările se vor calcula pentru
fiecar e an în parte începând cu anul 2012, deoarece pentru anul 2011 nu se poate calcula
având în vedre că nu există date înregistrate pentru anul 2010. Raportarea se va face la anul
anterior celui curent.
Atât modificările absolute, cât și cele relative ale in dicatorilor utilizați în analiza
rezultatului brut, calculate cu ajutorul datelor din tabelul 3.3, sunt evidențiate în tabelul 3.4.
Notă: pentru uș urarea calculelor și a interpretărilor, valorile modificărilor absolute au fost
aproximate și exprimate în mi lioane lei.
Tabelul 3.4. Modificările absolute și relative a rezultatelor și elementelor componente ale
acestora în perioada 2011 – 2016
Indicator 2012/2011 2013/2012 2014/2013 2015/2014 2016/2015
∆
(mil.
lei) ∆%
(%) ∆
(mil.
lei) ∆%
(%) ∆
(mil.
lei) ∆%
(%) ∆
(mil.
lei) ∆%
(%) ∆
(mil.
lei) ∆%
(%)
Vex 5,1 1.99 44,3 17,18 95 31,45 9,51 2,40 20,7 5,09
Ch ex 5,7 2,64 31,1 14,11 81,2 32,30 12,7 3,82 -8,1 -2,34
Rez ex -0,64 -1,68 13,2 35,30 13,8 27,21 -3,2 -4,95 19,8 32,36
Vfin -3,6 -44,69 -1,61 -36,37 -1,9 -65,70 -0,54 -55,94 1,5 357,03
Ch fin -0,45 -23,46 0,14 9,20 -0,77 -47,04 0,74 86,11% 0,83 51,87
Rez fin -3,11 -51,49 -1,74 -59,42 -1,1 -91,11 -1,3 -0,0013 0,69 -58,69
Rez brut -3,8 -8,52 11,5 28,41 12,7 24,49 -4,5 -6,93 29,5 49,15
Din tabelul 3.4. se rem arcă, la nivelul exploatării, o dinamică, în valori absolute,
relativ egală a veniturilor și cheltuielilor până în anul 2016 , an în care veniturile din
exploatare au crescut cu aproximativ 11 milioane de lei față de anul 2015. În ceea ce privește
activitatea financiară, dinamica veniturilor s-a menținut negativ ă, însă în creștere, până în anul
2016 când a înregistrat o diferență pozitivă față de anul precedent . Situația s -a prezentat
similar și în cazul rezultatului financiar deoarece influența cea mai mare asupra acestuia o au
veniturile financiare.
Deoarece rezultatele financiare nu au înregistrat valori considerabile (vezi tabelul
3.3.), evoluția rezultatului brut s-a datorat în cea mai mare par te rezultatelor din exploatare și
a fost la fel cu cea a acestora.

40
Pentru formarea unei imagini de ansamblu asupra situației companiei pe fiecare nivel
de activitate, în figura 3.6. este prezentată evoluț ia modificărilor absolute a indicatorilor
aferenți rez ultatului brut al exercițiului pentru perioada 2011 – 2016.

Figura 3.6. Evoluția modificărilor absolute a indicatorilor aferenți rezultatului brut al
societății Zentiva S.A. în perioada 2011 – 2016
În tabelul 3.5. sunt prezentate ponderile cheltuielilor (de orice natură cu excepția celor
extrordinare care su nt nule) în total venituri , respectiv a rezultatelor (de orice natură cu
excepția celor extrordinare care sunt nule) în total rezultat brut, calculate pe baza d atelor
prezentate în tabelul 3.3., pentru fiecare an supus analizei. În calculul ponderilor nu s -a mai
ținut cont de rezultatul curent deoarece acesta coincide cu cel brut din cauza faptului că nu
există valori înregistrate pentru activitatea extraordinară.
Tabelul 3.5. Evoluția ponderilor cheltuielilor și a rezultatelor în perioada 2011- 2016
Indica tor Valori anuale (%)
2011 2012 2013 2014 2015 2016
Vex 100% 100% 100% 100% 100% 100%
Ch ex 84,95% 85,49% 83,25% 83,79% 84,95% 78,94%
Rez ex 86,28% 92,73% 97,70% 99,84% 101,95% 90,48% 5,1
44,3
95
9,51
20,7 5,7
31,1
81,2
12,7
-8,1 -0,64
13,2
13,8
-3,2
19,8 -3,6
-1,61
-1,9
-0,54
1,5 -0,45
0,14
-0,77
0,74
0,83 -3,11
-1,74
-1,1
-1,3
0,69 -3,8
11,5
12,7
-4,5
29,5
-100102030405060708090100
2012/2011 2013/2012 2014/2013 2015/2014 2016/2015
Milioane lei
Vex Chex Rex Vfin Chfin Rfin Rbrut

41
Vfin 100% 100% 100% 100% 100% 100%
Ch fin 24,28% 33,60% 57,65% 89,02 % 376,02% 124,95%
Rez fin 13,72% 7,27% 2,30% 0,16% -1,95% -0,54%
Rez brut 100% 100% 100% 100% 100% 100%
Analizând datele din tabelul de mai sus (3.5.) se poate observa cu ușurință că la nivelul
exploatării, respectiv a cheltuielilor din exploatare, nu s -a înregistrat o variație semnificativă
până în anul 2016 când acestea au scăzut cu aproximativ 6 procente față de anul precedent .
La nivelul ponderii cheltuielilor financiare în total venituri financiare, însă, lucrurile au
stat diferit deoarece acestea au variat foarte mult de la un an la altu l, cea mai semnificativă
modifi care având -o în anul 2015 când valoarea cheltuielilor financiare a depășit cu 1.172.199
lei valoarea veniturilor financiare, fapt ce a condus la pierdere financiară echivalentă cu
diferența dintre veniturile și cheltuielile financare.
Se constată totodată aportul semnficativ al rezultatului din exploatare la evoluția
rezultatului bru t care, în ciuda înregistrării pierderilor financiare din anii 2015 și 2016, a
menținut rezultatul brut pozitiv.
Pentru o mai bună imagine asupra ponderilor cheltuielilor și rezultatelor înregistrate în
perioada supusă analizei, respectiv 2011 – 2016, în figura 3.7. a fost evidențiată evoluția
acestora pe parcursul celor 6 ani, după cum urmează :

Figura 3.7. Evoluția ponderilor cheltuielilor și a rezultatelor în perioada 2011 – 2016
84,95%
85,49%
83,25%
83,79%
84,95%
78,94% 86,28%
92,73%
97,70%
99,84%
101,95%
90,48% 24,28%
33,60%
57,65%
89,02%
376,02%
124,95% 13,72%
7,27%
2,30%
0,16%
-1,95%
-0,54%
-10%40%90%140%190%240%290%340%390%
2011 2012 2013 2014 2015 2016Cheltuieli de exploatare Rezultatul exploatării Cheltuieli financiare Rezultat financiar

42
Pe baza graficului de mai sus se poate observa faptul că dinamica rezult atului financiar
se pune îndeosebi pe seama variației cheltuielilor financiare. Creșterea accentuată a
cheltuielilor financiare în perioada 2014 – 2015 se poate datora costului finanțării externe sau
efectuării altor chetuieli de natură financiară, fapt ce conduce la diminuarea rezultatului
financiar în anul 2015 față de anul 2014 cu 1,79%.
3.1.2. Analiza ratelor de rentabilitate
3.1.2.1. Analiza ratei rentabilității economice
Rata rentabilității economice reprezintă una dintre cele mai importante rate de
rentabilitate. Această rată pune în evidență performanțele utilizării capitalului investit în activitatea unei întreprinderi, respectiv a activului total folosit pentru obținerea acestor
performanțe.
37
Rata rentabilității economice, prescurtată ROA ( ROA = Return on Assets , în literatura
anglo -saxonă ), se calculează după următoarea formulă :
ROA = Profit brut
Active totale × 100
În tabelul 3.6. sunt prezentate valorile înregist rate de profitul brut și activul total pe
parcursul perioadei analizate, respec tiv 2011 – 2016.
Tabelul 3.6. Valorile profitului brut și a activului total în perioada 2011 – 2016
Indicator Valori anuale (lei)
2011 2012 2013 2014 2015 2016
Profit brut 44.065.751 40.313.483 51.767.956 64.446.844 59.981.669 89.462.080
Active totale 347.755.737 323.096.892 451.234.701 388.458.607 387.010.737 441.231.353
(Sursa : prelucrarea autoarei pe baza datelor furnizate de Bursa de Valori București ;
http://bvb.ro/FinancialInstruments/Details/FinancialInstrumentsDetails.aspx?s=SCD)
Pe baza datelor din tabelul 3.6. se vor calcula mai jos valorile ratei rentabilității
economice pentru fiecare an supus analizei, după cum urmează :
ROA 2011 = Profit brut 2011
Active totale 2011 ×100 = 44.065.751
347.755.737 ×100 = 12,67%
ROA 2012 = Profit brut 2012
Active totale 2012 ×100 = 40.313.483
323.096.892 ×100 = 12,48%
ROA 2013 = Profit brut 2013
Active totale 2013 ×100 = 51.767.956
451.234.701 ×100 = 11,47%
ROA 2014 = Profit brut 2014
Active totale 2014 ×100 = 64.446.844
388.458.607 ×100 = 16,59%

37 V. Robu, I. Anghel, E. C. Șerban, Analiza econom ico-financiară a firmei, Editura Economică, București, 2014, p. 358.

43
ROA 2015= Profit brut 2015
Active totale 2015 ×100 = 59.981.669
387.010.737 ×100 = 15,50%
ROA 2016= Profit brut 2016
Active totale 2016 ×100 = 89.462.080
441.231.353 ×100 = 20,28%
Figura 3.8. prezintă evoluția ratei de rentabilitate economică în perioada 2011 – 2016
pe baza rezultatelor obținute în calculele anterioare.

Figura 3.8. Evoluția ratei rentabilității economice a societății Zentiva S.A. în perioada
2011 – 2016
Se poate observa fapt ul că nivelul ratei rentabilității economice a societății Zentiva
S.A. manifestă o tendință ușoară de scădere în primii trei ani supuși analizei iar din anul 2013
până în anul 2016 a urmat un trend crescător. Nivelurile sub 20% ale ratei rentabilității
economice reflectă slaba remunerare a capitalurilor investite pe seama profitului brut.
Cauzele care au condus la diminuarea ratei rentabilității economice ar putea fi :
 performanța scăzută a activităților de exploatare și financiare (dificultăți în valorificarea
producției, venituri financiare inferioare cheltuielilor financiare) ;
 utilizarea ineficientă a unor elemente de activ imobilizat, prin antrenarea lor în activitatea de exploatare;
 politica de stocare ineficientă etc. 12,67%
12,48% 11,47% 16,59%
15,50% 20,28%
0%5%10%15%20%25%
2011 2012 2013 2014 2015 2016ROA

44
Influențele factorilor asupra ra tei rentabilității economice se vor stabili cu ajutorul
substituției în lanț, după cum urmează38:
1. Influența modificării volumului activului total :
∆ROAAt= �Pb0
At1- Pb0
At0� ×100
2. Influența modificării masei profitului brut total :
∆ROAPb= �Pb1
At1- Pb0
At1� ×100
Modificarea de ansamblu a ratei rentabilității economice se determină după formula
următoare:
∆ROA = ROA 1 – ROA 0
Atât modificarea absolută, cât și influențele elementelor componente ale ratei
rentabilității econimice sunt evidențiate în tabelul 3.7.. Calculul acestora s -a efectuat începând
cu anul 2011 din cauzei lipsei datelor pentru anul precedent lui 2011, pe baza datelor din
tabelul 3.6. și a valorilor calculate anterior aferente ratei rentabil ității economice.
Tabelul 3.7. Modificarea absolută și influențele elementelor componente ale ratei de
rentabilitate în perioada 2011 – 2016
Indicator Valori (%)
2012/2011 2013/2012 2014/2013 2015/2014 2016/2015
∆ROAAt -1,16 2,54 3,26 -1,15 6,68
∆ROAPb 0,97 -3,54 1,85 0,06 -1,90
∆𝑹𝑶𝑨 -0,19 -1 5,12 -1,09 4,78
Pe baza datelor din tabelul 3.7. și a figurii 3.6., se poate concluziona că dinamica ratei
rentabilității economice din perioada analizată se datorează atât fluctuațiilor accentuate al e
profitului brut, cât și ale activului total, în proporții aproximativ egale.
Din anul 2011 până în anul 2013, ROA a urmat un trend negativ, însă scăderile nu au
fost semnificative. În anul 2014, aceasta a crescut cu 5,15% față de anul 2013, fapt datora t
scăderii activelor totale cu 62.776.094 lei și creșterii profitului brut cu 12.678.888 lei . După
această creștere a urmat din nou o scădere cu 1,09% față de anul precedent, însă de data
aceasta acest lucru s -a datorat atât scăderii profitului brut, cât ș i scăderii activului total. La
finalul perioadei analizate, respectiv în anul 2016, rata rentabilității economice a cunoscut o creștere semnificativa față de anul precedent, respectiv de 4,78 puncte procentuale, fapt

38 M. Dincă, Analiza activității economice a firmei, Reprografia Universității “Transilvania” din Brașov, Brașov, 2012, p.
120.

45
datorat, atât creșterii profitului brut cu 29.480.411 lei, cât și a creșterii activului total cu
54.220.616 lei, față de anul 2015.
Dacă în anul 2012 față de anul 2011 scăderea ratei rentabilității econimice s -a datorat
diminuării activului total cu 1,16%, nu se poate spune același lucru și de spre anul 2013 față de
2013, cand scăderea ratei s -a datorat diminuării profitului brut cu 3,54%. În anul 2014 față de
anul 2013 influență asupra ratei rentabilității economice au avut atât creșterea activelor totale, cât si a profitului brut, fapte ce au determinat sporirea ratei cu 5,12%.
În anii 2015, respectiv 2016, lucrurile au stat în mod asemănător cu primii ani
analizați, respectiv 2012 și 2013.
3.1.2.2. Analiza ratei rentabilității financiare
Pentru caracterizarea rentabilității financiare a înt reprinderii se folosesc o serie de rate
cu utilitate deosebită pentru investitori, dar si pentru activitatea de management.
Investitorii, folosindu- se de rata rentabilității financiare (ROE = Return on Equity, în
literatura anglo -saxonă) pot aprecia în ce măsură investiția lor este rentabilă sau nu. Astfel,
dacă ROE este mai mare decât costul capitalului propriu (Kp), atunci activitatea desfășurată
de firmă generează o valoare suplimentară pentru acționari.
39
Modalitatea de calcul pentru rata rentabilităț ii financiare (ROE) este următoarea :
ROE = Profit net
Capital propriu ×100
În tabelul 3.8. sunt prezentate valorile înregistrate de profitul net și capitalul propriu pe
parcursul perioadei analizate, respectiv 2011 – 2016.
Tabelul 3.8. Valorile profitul ui net și a activului total ale societății Zentiva S.A. în
perioada 2011 – 2016
Indicator Valori anuale (lei)
2011 2012 2013 2014 2015 2016
Profit net 33.857.309 32.181.076 40.297.608 54.242.888 46.204.961 73.026.648
Capital propriu 253.533.612 251.857 .380 272.064.615 296.673.494 272.758.528 305.096.343
(Sursa : prelucrarea autoarei pe baza datelor furnizate de Bursa de Valori București ;
http://bvb.ro/FinancialInstruments/Details/FinancialInstrumentsDetails.aspx?s=SCD)
Pe baza datelor din tabelul 3.8. se vor calcula mai jos valorile ratei rentabilității
finaciare pentru fiecare an supus analizei, după cum urmează :
ROE 2011 = Profit net 2011
Capital propriu 2011 ×100 = 33.857.309
253.533.612 ×100 = 13,35%

39 V. Robu, I. Anghel, E. C. Ș erban, Analiza economico-financ iară a firmei, Editura Economică, București, 2014, p. 366.

46
ROE 2012 = Profit net 2012
Capital propriu 2012 ×100 = 32.181.076
251.857.380 ×100 = 12,78%
ROE 2013 = Profit net 2013
Capital propriu 2013 ×100 = 40.297.608
272.064.615 ×100 = 14,81%
ROE 2014 = Profit net 2014
Capital propriu 2014 ×100 = 54.242.888
296.673.494 ×100 = 18,28%
ROE 2015 = Profit net 2015
Capital propriu 2015 ×100 = 46.204.961
272.758.528 ×100 = 16,94%
ROE 2016 = Profit net 2016
Capital propriu 2016 ×100 = 73.026.648
305.096.343 ×100 = 23,94%
Rata rentabilității fina nciare (aferentă capitalului propriu) a manifestat o tendință de
creștere (excepție făcând anii 2012 și 2015) ce echivalează cu o mai bună recuperare prin
câștigul net a surselor prorpii, respectiv sporirea capacității capitalurilor prorpii de a crea
profi t net.
Figura 3.8. prezintă evoluția ratei de rentabilitate financiară în perioada 2011 – 2016
pe baza rezultatelor obținute în calculele anterioare.

Figura 3.9. Evoluția ratei rentabilității financiare a societății Zentiva S.A. în perioada
2011 – 2016
Din figura 3.7 și pe baza datelor din tabelul 3.8., reiese faptul că, începând cu anul
2012 și până în anul 2014, rata rentabilității financiare a fost în continuă creștere, precedată de
o scădere din anul 2011 până în 2012. Creșterea ratei din perioada 2012 – 2014 se datorează
dinamicii relativ egale a profitului net și a capitalului propriu în sensul creșterii acestora. 13,35%
12,78% 14,81% 18,28%
16,94% 23,94%
0%5%10%15%20%25%30%
2011 2012 2013 2014 2015 2016ROE

47
Până în anul 2014, rata rentabilității financiare a avut o poziție în oglindă față de rata
rentabilității economice, însă in anul 2015 a urmat același tendință cu aceasta, respectiv de
scădere. Față de anul 2014, rata rentabilității financiare a scăzut cu 1,34% în anul 2015,
urmând apoi să se redreseze în anul 2016, când a înregistrat o creștere substanțiala de 7 fix
puncte procentuale f ață de anul precedent.
Pentru efectuarea analizei factoriale a ratei rentabilității financiare se utilizează
sistemul DU PONT care presupune descompunerea ratei după cum urmează:
ROE = Profit net
Capital propriu× 100 = Activ total
Capital propriu × Profit Net
Activ total × 100
unde :
Profit net
Activ total× 100 = Cifra de afaceri
Activ total × Profit Net
Cifra de afaceri × 100
Altfel spus, ROE, este format multiplicatorul capitalului propriu, viteza de rota ție a
activului total și marja profit ului net (profitul net aferent cifrei de afaceri). Conform acestei
concluzii, formula ratei rentabilității financiare va arăta astfel :
ROE = Activ total
Capital propriu × Cifra de Afaceri
Activ total × Profit Net
Cifra de Afaceri × 100
Modificarea absolut ă a ratei rentabilității financiare se determină pe baza următoarei
formule :
∆ROE= ROE 1- ROE 0
Influențele fiecărui element component al ROE, se determină astfel :
1) Influența modificării multiplicatorului capitalului propriu asupra variației rat ei
rentabilității financiare :
∆ROEAt/Kp =At1
Kp1 × CA 0
At0 × Pn0
CA 0 × 100 – At0
Kp0 × CA 0
At0 × Pn0
CA 0 × 100 = �At1
Kp1- At0
Kp0� × CA 0
At0 × Pn0
CA 0 × 100
2) Influența modificării vitezei de rotație a activului total asupra variației ratei rentabilității
financiare:
∆ROECA/At =At1
Kp1 × CA 1
At1 × Pn0
CA 0 × 100 – At1
Kp1 × CA 0
At0 × Pn0
CA 0 × 100 = At1
Kp1 × �CA 1
At1- CA 0
At0� × Pn0
CA 0 × 100
3) Influența modificării marjei profitului net (profitului net aferent cifrei de afaceri ) asupra
variației ratei rentabilității financiare :
∆ROEPn/CA = At1
Kp1 × CA 1
At1 × Pn1
CA 1 × 100 – At1
Kp1 × CA 1
At1 × Pn0
CA 0 × 100 = At1
Kp1 ×CA 1
At1 × �Pn1
CA 1- Pn0
CA 0� × 100

48
În tabelul 3.9. sunt evidențiate valoarile ratelor de rentabilitate financiară calculate
anterior și valorile înregistrate de indicatorii financiari cu ajutorul cărora se vor calcula , mai
jos, influențele asupra ratei rentabilității financiare.
Tabelul 3.9. Valorile indicatorilor care influențează rata rentabilității financiare și a
ratei rentabilității finaciare, ai societății Zentiva S.A. în perioada 2011 -2016
Indicator Valori anuale (lei)
2011 2012 2013 2014 2015 2016
Activ total 347.755.737 323.096.892 451.234.701 388.458.607 387.010.737 441.231.353
Capital propriu 253.533.612 251.857.380 272.064.615 296.6 73.494 272.758.528 305.096.343
Cifra de afaceri 235.648.166 242.491.029 290.362.767 394.072.623 396.824.593 420.004.320
Profit net 33.857.309 32.181.076 40.297.608 54.242.888 46.204.961 73.026.648
ROE (%) 13,35 12,78 14,81 18,28 16,94 23,94
(Sursa : prelucrarea autoarei pe baza datelor furnizate de Bursa de Valori București ;
http://bvb.ro/FinancialInstruments/Details/FinancialInstrumentsDetails.aspx?s=SCD)
Tabelul 3.10. prezintă influențele modificăriilor fiecărui element component al ratei
rentabilității financiare și modicarea absolută a acesteia pentru toată perioada analizată,
respectiv 2011 – 2016, determinate pe baza datelor din tabelul 3.9. și a formulelor prezentate
anterior.
Tabelul 3.10. Influențele modificării factorilor componenți ai ratei de rentabilitate
financiară și modificarea absolută a acesteia în perioada 2011 – 2016
Indicator Valori (%)
2012/2011 2013/2012 2014/2013 2015/2014 2016/2015
∆ROEAt/Kp -0,86 3,74 -3,12 1,53 0,33
∆ROECA/At 1,34 -2,36 6,74 0,21 -1,24
∆ROEPn/CA -1,06 0,65 -0,15 -3,09 7,91
∆ROE -0,58 2,03 3,47 -1,34 7,00
În figura 3.10. este evidențiată evoluția factorilor de influență calculați anterior și a
modificării absolute a r atei de rentabilitate financiară pe parcursul perioadei suspuse analizei.

49

Figura 3.10. Evoluția factorilor de influență și a modificărilor absolute ale ratelor de
rentabilitate financiară în perioada 2011 – 2016
În anul 2012 față de anul 2011, rata rentabilității financiare a înregistrat o scădere cu
0,58 puncte procentuale, f apt datorat influenței în sens negativ a multiplicatorului capitalului
propriu și a marjei profitului net . Deși viteza de rotație a activului total a influențat în sens
pozitiv rata rentabilității financiare, aceasta a fost totuși anulată de scăderile înre gistrate de
celelalte elemente ale ratei.
În anul 2013 faț ă de anul 2012 situația financiară a societății s -a comportat în sens
invers celei din 2012 față de 2011, rata rentabilității financiare schimbându- și semnul și
crescând cu 2,03 puncte procentuale față de anul precedent.
Anii 2014, respectiv 2016, au fost cei în care compania a avut parte de cele mai mari
rate ale rentabilității financiare, influențate de valorile pozitive ale vitezei de rotație a activului
total, respectiv de marja profitului net.
Anul 2015 a adus o scădere cu 1,34 puncte procentuale față de anul anterior acestuia,
generată de influența negativă a marjei profitului net.
-0,86%
3,74%
-3,12%
1,53%
0,33% 1,34%
-2,36%
6,74%
0,21%
-1,24% -1,06%
0,65%
-0,15%
-3,09%
7,91% -0,58%
2,03%
3,47%
-1,34%
7,00%
-4%-2%0%2%4%6%8%10%
2012/2011 2013/2012 2014/2013 2015/2014 2016/2015Influența At/Kp Influența CA/At Influența Pn/CA Modificarea absolută

50
3.1.3. Analiza performanței bursiere
Analiza performanței burisere constă în calcularea și interpretarea cor elată a celor mai
importanți indicatori bursieri, respectiv indicatori la nivel de acțiune și rate de piață.
Modalitatea de calcul al acestor indicatori depinde de datele financiar -contabile existente, de
previziunile analiștilor, precum și de necesitățile investitorilor. În plus, interpretarea acestora
nu este deloc simplă, ci presupune o analiză corelată a tuturor rezultatelor financiar -contabile
ale firmei, precum și a evoluțiilor medii ale indicatorilor bursieri la nivelul sectorului economic și chiar a l întregii piețe de capital.
40
Indicatorii bursieri folosiți pe plan național și internațional pot fi grupați în funcție de
modalitatea de exprimare a acestora în două categorii41:
a) indicatori burisieri la nivel de acțiune, cum sunt : rezultatul pe ac țiune, dividendul pe
acțiune, vânzările pe acțiune, etc ;
b) ratele bursiere sau multiplii de piațp, respectiv PER, PBV, rata preț pe acțiune la vânzări pe acțiune etc. Aceste rate se calculează pe baza prețului bursier și a indicatorilor bursieri
la nivel de acțiune , permițând efectuarea de comparații în dinamică, precum și între firme
similare la nivelul aceluiași sector de activitate.
Indicatorul bursier prezentat în continuare , respectiv profitul pe acțiune, se va calcula
pentru fiecare acționar în parte pentru a analiza evoluția acest uia pe piața de capital în funcție
de rezultatele obținute de societate pe parcur sul perioadei 2011 – 2016.
Conform figurii 2.1. din capitolul 2 al acestei lucrări, structura acționariatului societății
Zentiva S.A. arată astfel :
 Acționar majoritar este Venoma Holdings Limited cu o deținere de 50,9809% din
acțiunile firmei;
 Zentiva N.V. deține 23,9282% ;
 Sanofi -Aventis Europe – 6,7236% :
 Alte persoane juridice și fizie – 18,3673%.
Din numărul total de 416.961.150 de acțiuni, pe piața de capital se tranzacționează, din
2011 până în prezent, un număr de 416.777.259 de acțiuni, restul de 183.891 acțiuni fiind
deținute de Zentiva S.A., asadar baza de raportare pentru fiecare indicator care va fi calculat,
va fi de 416.777.259 acțiuni. Mai jos este calculat numărul de acțiuni deținute de fiecare acționar în funcție de
procentul pe care acesta îl deține.

40 V. Robu, I. Anghel, E. C. Șerban, Analiza economico-financiară a firmei, Editura Economică, București, 2014, p. 381.
41 Ibidem.

51
Număr de acțiuni deținute de Venoma Holdings Limited = 50,9809%*416.777.259
= 212.476.798 acțiuni
Număr de acțiuni deținute de Zentiva N .V. = 23,9282%*416.777.259
= 99.727.296 acțiuni
Număr de acțiuni deținute de Sanofi -Aventis Europe = 6,7236%*416.777.259
= 28.022.436 acțiuni
Număr de acțiuni deținute de alte persoane fizice și juridice =18,3673%*416.777.259
= 76.550.729 acțiuni
3.1.3.1. Profitul pe acțiune – EPS (Earnings per Share)
Profitul pe acțiune arată cât revine unei acțiuni deținute de acționarii firmei din profitul
obținut de acea firmă în decursul unei perioade contabile42:
EPS= Profit net
Număr de acțiuni comune existente ×100
În tabelul 3.11. sunt prezentate valorile înregistrate de profitul net al societății Zentiva
S.A. în perioada 2011 – 2016, alături de numărul de acțiuni comune existente, iar ultimul rând
al tabelului este rezervat pentru valorile profitului pe acțiu ne pe total firmă , calculate pe baza
formulei de mai sus.
Tabelul 3.11. Valorile înregistrate de profitul pe acțiune al societății Zentiva S.A. în
perioada 2011 – 2016
Indicator Valori
2011 2012 2013 2014 2015 2016
Profit net (lei) 33.857.309 32.181.076 40.297.608 54.242.888 46.204.961 73.026.648
Număr de acțiuni 416.777.259
EPS (%) 8,12% 7,72% 9,67% 13,01% 11,09% 17,52%
Trendul pozitiv al indicatorului EPS, pe perioada 2011 – 2016, reflectă capacitatea
companiei de a -și menține ritmul de creștere a profitului.
Dacă EPS arată cât revine unei acțiuni deținute de acționarii firmei din profitul obținut,
atunci, în tabelul 3.12. este prezentat cât i -a reve nit fiecărui acționar , anual, din profitul firmei
pentru numărul de acțiuni pe care le deține, ținând seamă de faptul că numărul de acțiuni
deținute de fiecare acționar nu s -a modificat de la un la altul.
Acest profit s -a calculat înmulțind profitul pe acțiune calculat anual pe total firmă cu
numărul de acțiuni deținute de fiecare acționar .

42 M. Dincă, Analiza activității economice a firmei, Reprografia Univ ersității “Transilvania” din Brasov, Braș ov, 2012, p.
131.

52
Tabelul 3 .12. Profitul obținut de fiecare acționar al societății Zentiva S.A. în funcție de
numărul de acțiuni deținute de acesta, în perioada 2011 – 2016
Indicator Valori (lei)
2011 2012 2013 2014 2015 2016
EPS (total firmă)
(%) 8,12% 7,72% 9,67% 13,01% 11,09% 17,52%
Profit Venoma 17.260.760,84 16.406.202,17 20.544.083,24 27.653.512,49 23.555.704,96 37.229.642,39
Profit Zentiva 8.101.444,61 7.700.352,23 9.642.492,24 12.979.346,73 11.056.015,48 17.473.962,39
Profit Sanofi 2.276.430,03 2.163.726,83 2.709.449,97 3.647.074,82 3.106.636,76 4.910.019,70
Profit alte P.F. și
P.J. 6.218.673,52 5.910.794,77 7.401.582,55 9.962.953,97 8.486.603,80 13.413.023,52
În mod evident, odată cu creșterea profitului general al firmei, crește și profitul obținut
de fiecare acțion ar pe baza acțiunilor deținute.
Trendul pozitiv al acestui indicator, în perioada 2011 – 2016, cu o ușoară scădere în
2015, reflectă rata creșterii curente și viitoare sănătoase a companiei Zentiva S.A..
3.1.3.2. Vânzările pe acțiune – SPS (Sales per Share)
Vânzările pe acțiune exprimă valoarea vânzărilor aferente unei acțiuni și se calculează
conform următoarei formule :
SPS= Cifra de afaceri
Număr de acțiuni comune existente ×100
În tabelul 3.13. sunt prezentate valorile înregistrate de cifra de afa ceri a societății
Zentiva S.A. în perioada 2011 – 2016, alături de numărul de acțiuni comune existente, iar
ultimul rând al tabelului este rezervat pentru valorile calculate ale vâzărilor pe acțiune, pe total
firmă, determinate pe baza formulei de mai sus.
Tabelul 3.13. Valorile înregistrate de vâzările pe acțiune ale societății Zentiva S.A. în
perioada 2011 – 2016
Indicator Valori
2011 2012 2013 2014 2015 2016
Cifra de afaceri (lei) 235.648.166 242.491.029 290.362.767 394.072.623 396.824.593 420.004.320
Număr de acțiuni 416.777.259
SPS (%) 56,54% 58,18% 69,67% 94,55% 95,21% 100,77%
Pentru interpretarea rezultatelor obținute și pe a pune cât mai bine în evidență evoluția
vânzărilor pe acțiune în perioada 2011 – 2016, se prezintă figura 3.11. după cum urmează:

53

Figura 3.11. Evoluția vânzărilor pe acțiune ale societății Zentiva S.A. în perioada 2011 –
2016
Trendul pozitiv al acestui indicator, în perioada 2011 – 2016, reflectă creșterea
sustenabilă a societății, majorarea vânzărilor de la un an la altu l, și, implicit, îmbunătățirea
situației financiare, deci, un semn clar al dezvoltării activității. Din primul an supus analizei,
respectiv 2011 și până în ultimul, respectiv 2016, se poate observa faptul că acest indicator și –
a dublat valoarea, fapt ce se datorează creșterii valorii vâzărilor cu 184.356.154 lei.
3.1.3.3. Dividendul pe acțiune – DPS (Dividend per Share)
Acest indicator exprimă rentabilitatea pe termen scurt a acțiunilor, urmărită cu
prioritate de investitorii minoritari. Se determină pe baza modelului următor43:
DPS= Dividend distribuit (net)
Număr de acțiuni comune existente ×100
De regulă, un nivel ridicat al acestui indicator atrage investitorii care doresc câștiguri
sigure pe termen scurt.
Analiza dividendului pe acțiune se impune a fi completată cu indicatorul rata de
distribuire a dividendelor (pay -out ratio), notată cu “d”44:
d= Dividend distribuit (brut)
Profit net ×100
Se consideră că un nivel scăzut al ratei de distribuire a profitului net este un semnal al
orientării fonduri lor către diverse proiecte de dezvoltare, deci un moment prielnic de
cumpărare a acțiunii respective.
Conform datelor furnizate de către S.C. Depozitarul Central S.A., care ține evidența la
zi a registrului acționarilor Zentiva S.A., valorile înregistra te de dividendul brut pe acțiune în
perioada 2011 – 2016, sunt evidențiate în tabelul 3.14., împreună cu profitul net aferent

43 V. Robu, I. Anghel, E. C. Șerban, Analiza economico-financiară a firmei, Editura Economică, București, 2014, p. 385.
44 Ibidem. 56,54%
58,18% 69,67% 94,55%
95,21% 100,77%
0%20%40%60%80%100%120%
2011 2012 2013 2014 2015 2016 SPS

54
aceleiași perioade. Pen ltimul rând al tabelului este rezervat valorilor dividendului brut total
aferent perioadei 2011 – 2016, cal culat înmulțind valoarea dividendului brut pe acțiune cu
numărul de acțiuni comune existene. Pe ultimul rând al tabelului sunt prezentate valorile
obținute pentru rata de distribuire a profitului net (pay -out ratio) calculată pe baza formulei de
mai sus.
Tabelul 3.14. Valorile dividendului brut pe acțiune ale societății Zentiva S.A. în perioada
2011 – 2016.
Indicator Valori
2011 2012 2013 2014 2015 2016
Dividend distribuit
brut/acțiune
(lei/acțiune) 0,0812 0,0480 0,0720 0,16788 0,095932 0,155
Număr de acțiuni 416.777.259
Profit net (lei) 33.857.309 32.181.076 40.297.608 54.242.888 46.204.961 73.026.648
Dividend distribuit
brut total 33.842.313,43 20.005.308,43 30.007.962,65 69.968.566,24 39.982.276,01 64.600.475,15
Pay-out ratio (%) 99,96% 62,16% 74,47% 128,99% 86,53% 88,46%
(Sursa : prelucrarea autoarei pe baza datelor furnizate de Depozitarul Central;
https://www.depozitarulcentral.ro/home/emitenti/DistribuireD ividende.aspx )
Faptul că rata de distribuire a profitului net a tins în fiecare an către 100%, depășind
anual procentul de 50% cu mult, reflectă preocuparea companiei pentru menținerea interesului
acționarilor minoritari pentru deținerea acțiunilor firme i, iar din partea acționarilor majoritari
apare semnalul că posibilitățile de fructificare a capitalului reprezentat de profitul net sunt saturate, existând alte posibilități mai bune de fructificare.
Valorile ridicate a ratei de distribuire a profitului net reflactă stabilitatea companiei,
deoarece, în general, companiile în creștere reinvestesc cea mai mare partea a profiturilor în
vederea dezvoltării companiei.
3.1.3.4. Rata preț pe valoarea contabilă a unei acțiuni – PBV (Price to Book Value)
Această rată reprezintă un indicator important pentru investitori, deoarece oferă
informații privind acțiunile subevaluate sau supraevaluate. Această rată de piață exprimă
proporția de acoperire a valorii contabile a unei acțiuni pe seama prețului acesteia, calcul ându-
se cu ajutorul următoarei formule
45:
PBV= Prețul curent pe acțiune
Valoarea contabilă a unei acțiuni

45 V. Robu, I. Anghel, E. C. Șerban, Analiza economico-financiară a f irmei, Editura Economică, București, 2014, p. 388.

55
Valoarea contabilă a unei acțiuni= Capital propriu
Număr total de acțiuni
Tabelul 3.15. reunește valorile înregistrate de prețul curent pe acțiune , capitalul
propriu, numărul total de acțiuni, valoare contabilă a unei acțiuni și rata PBV, în perioada
2011 – 2016, ale societății Zentiva S.A. Pentru interpretarea rezultatelor obținute din calculul
ratei PBV, pe ultimul rând al tabelului au fost adăuga te valorile calculate ale ratei rentabilității
financiare, deoarece “de regulă, PBV crește când crește rentabilitatea capitalului propriu, rata
de distribuție a dividendelor se majorează sau rămâne constantă, riscul scade și rata de
creștere a profitului s e mărește. Există deci o relație directă între rata preț pe valoarea
contabilă și rentabilitatea financiară […] .46”
Tabelul 3.15. Valorile ratei preț pe valoarea contabilă a unei acțiuni ale societății
Zentiva S.A. în perioada 2011 – 2016
Indicator Valori
2011 2012 2013 2014 2015 2016
Preț curent pe
acțiune (lei/acțiune) 0,887 0,775 1,07 1,582 2,04 1,95
Număr de acțiuni 416.777.259
Capital propriu (lei) 253.533.612 251.857.380 272.064.615 296.673.494 272.758.528 305.096.343
Valoarea contabilă a
unei acțiuni
(lei/acțiune) 0,6083 0,6043 0,6528 0,7118 0,6544 0,7320
PBV 1,46 1,28 1,64 2,22 3,12 2,66
ROE (%) 13,35% 12,78% 14,81% 18,28% 16,94% 23,94%
(Sursa : prelucrarea autoarei pe baza datelor furnizate de Bursa de Valori București;
http://bvb.ro/Finan cialInstruments/Details/FinancialInstrumentsDetails.aspx?s=SCD)
Figura 3.12. prezintă evoluția , în paralel , a ratei preț pe valoarea contabilă și a ratei
rentabilității financiare ale societății Zentiva S.A. în perioada 2011 – 2016.

46 G. V âlceanu, V. Robu, N. Georgescu (coord), Analiză economico- financiară, ediția a doua, Editura Economică, București,
2005, p.300.

56

Figura 3.12. Evoluț ia ratei preț pe valoarea contabilă și a ratei rentabilității financiare în
perioada 2011 – 2016 înregistrate de societatea Zentiva S.A.
(Sursa : prelucrarea autoarei pe baza datelor din tabelul 3.15.)
Ținând seamă de faptul că există o relație de proporți onalitate directă între rata preț pe
valoare contabilă și rata rentabilității financiare, se poate observa faptul că ambele au urmat
un trend ascendent din anul 2012 până în anul 2015, precedate și urmate de o scădere în anii
2011, respectiv 2016.
3.2. An aliza poziției financiare
Conform cadrului referențial în domeniu, poziția financiară este definită de resursele
economice pe care le controlează, de structura financiară, de lichiditatea și solvabilitatea valorilor economice și se capacitatea sa de a se adapta la schimbările mediului în care își
desfășoară activitatea.
47
Evaluarea poziției financiare prezintă punctul de interes comun pentru toți utilizatorii
informației financiar -contabile, indiferent de natura contractuală și de raportul cu firma.
Astfel , investitorii de capital sunt interesați de performanța gestiunii activelor și a politicii
financiare adoptate. Managerii urmăresc mărimea și dinamica întregului sistem de indicatori ce caracterizează poziția financiară în vederea fundamentării deciziilor operaționale și
strategice. Solvabilitatea și continuitatea activității firmei constituie indicatori de interes pentru creditorii financiari, furnizori și alți creditori comerciali.
48
3.2.1. Analiza structurii patrimoniului
Analiza structurii patrimoniale asigură cadrul pertinent al evaluării comparative a
poziției financiare din pespectiva semnficației elementelor componente. În acest demers se

47 V. Robu, I. Anghel, E. C. Șerban, Analiza economico-financiară a firm ei, Editura Economică, București, 2014, p. 421.
48 Ibidem. 1,46 1,28 1,64 2,22 3,12
2,66
0,1335 0,1278 0,1481 0,1828 0,1694
0,2394
2011 2012 2013 2014 2015 2016PBV ROE

57
recurge la utilizarea metodelor ratelor, considerată a fi relevantă pentru aprecierea abilității de
alocare a capitalurilor și de constituire a acestora, a modificărilor structurale generate de
politicile adoptate și de schimbările intervenite în mediul de derulare a activității.49
3.2.1.1. Analiza structurii activului
Ratele de structură a activului se determină ca raport între un element/grupa de active
și grupa/totalul activelor, fiind dezvoltate construcții structurale specifice.
1) Rata activelor imobilizate :
RAI= Active imobilizate
Active totale ×100
Această rată măsoară importanța relativă a activelor p e termen lung în totalul activelor
firmei. Acest indicator permite aprecierea flexibilității financiare a firmei, în măsura în care
evidențiază componența de capital investit în active fixe. Dimensiunea acestui indicator este
influențată de factorii generali care afectează structura activului (tehnici, economici și
juridici), cât și de politicile contabile ale firmei (alegerea între capitalizare și înregistrare pe
costuri a unor investiții, sistemul de amortizare, deciziile privind reevaluarea activelor
imobilizate etc.).50
Ca urmare a conținutului diferit al componentelor activului imobilizat51, se calculează
și următoarele rate complementare:
1.1) Rata imobilizărilor necorporale :
RIn= Imobilizări necorporale
Active totale ×100
Mărimea acestui indicato r reflectă ponderea unor active precum brevete, licențe,
mărci, fond comercial, etc. în cadrul patrimoniului firmei. Rata depinde în mod esențial de specificul activității, dimensiunea și de “istoria” firmei. În general, firmele românești au o
pondere redusă a activelor necorporale, în vreme ce în țările dezvoltate bilanțurile firmelor
evidențiază ponderi importante ale acestora.
52
1.2.) Rata imobilizărilor corporale :
RIc= Imobilizări corporale
Active totale ×100
Acest indicator măsoară ponderea capitalurilor fixe corporale (terenuri, construcții,
instalații și echipamente) în cadrul activelor firmei.

49 Ibidem, p. 428.
50 G. V âlceanu, V. Robu, N. Georgescu (coord), Analiză economico- financiară, ediția a doua, Editura Economică, București,
2005, p.348.
51 V. Robu, I. Anghel, E. C. Șerban, Analiza ec onomico-financiară a firmei, Editura Economică, București, 2014, p. 430.
52 Ibidem.

58
Nivelul indicatorului este influențat semnificativ de53:
 politica de investiții;
 politica de amortizare ;
 alegerea tratamentului contabil de evaluare (cost istoric sau valoare justă) pentru
imobilizările corporale ;
 reflectarea ajustărilor pentru deprecierea activelor imobilizate.
1.3.) Rata imobilizărilor financiare :
RIf= Imobilizări financiare
Active totale ×100
Nivelul acestei rate depinde de natura elementelor componenete. Indicatorul
evidențiază dimensiunea relațiilor strategice și financiare pe care o anumită firmă le are cu
alte entități economice în vederea obținerii efectelor de sinergie sau susținere a creșterii
externe (participații deținute la alte companii, finanțări acordate, etc.).54
În tabelul 3.16. sunt prezentate valorile pe care societatea Zentiva S.A. le- a declarat pe
parcursul perioadei 2011 – 2016, pentru nivelul activelor totale, a celor imobilizate și a celor 3
tipuri de imobilizăr i. Ratele calculate pe baza formulelor prezentate mai sus, sunt evidențiate
în cadrul aceluiași tabel. Deoarece în perioada analizată nu au existat valori ale imobilizărilor
financiare, rata acestora nu se va calcula.
Tabelul 3.16. Ratele imobilizărilor societății Zentiva S.A. în perioada 2011 – 2016
Indicator Valori
2011 2012 2013 2014 2015 2016
Active totale (lei) 347.755.737 323.096.892 451.234.701 388.458.607 387.010.737 441.231.353
Active Imobilizate
(lei) 85.769.332 85.540.130 91.170.877 96.783.400 99.504.845 96.961.205
Imob. Necorp. (lei) 719.756 415.234 362.758 604.328 849.542 756.902
Imob. Corp. (lei) 85.049.576 85.124.896 90.808.119 96.179.072 98.655.303 96.204.303
Imob. Fin. (lei) 0 0 0 0 0 0
RAI (%) 24,66 26,48 20,20 24,91 25,71 21,98
RIn (%) 0,21 0,13 0,08 0,16 0,22 0,17
RIc (%) 24,46 26,35 20,12 24,76 25,49 21,80
(Sursa : prelucrarea autoarei pe baza datelor furnizate de Bursa de Valori București;
http://bvb.ro/FinancialInstruments/Details/FinancialInstrumentsDetails.aspx?s=SCD )

53 Ibidem.
54 Ibidem, p. 431.

59
Pe toată perioada analizată, rata imobilizărilor corporale a înregistrat valori ridicate și
apropiate, variând foarte puțin de la un la altul, lucru c are denotă faptul că societatea Zentiva
S.A. nu și -a schimbat politica de investiții și nici pe cea de amortizare.
În ceea ce privește rata activelor imobilizate, deși a oscilat pe tot parcursul perioadei
analizate, și -a menținut valorile cuprinse între 0,08% și 0,22%, ceea ce înseamnă societatea și –
a menținut investițiile de capital în active fixe la un nivel destul de scăzut.
2) Rata activelor circulante :
RAC= Active circulante
Active totale ×100
Această rată reflectă ponderea activelor circulant e în totalul activelor firmei, fiind o
măsură a flexibilității financiare, care evidențiază importanța relativă a activelor cu lichiditate
diferită.55
Ca rate complementare de analiză, în acest caz se calculează următoarele rate:
2.1) Rata stocurilor :
RSt= Stocuri
Active totale ×100
Mărimea ratei stocurilor depinde de56:
 specificul sectorului de activitate ;
 gestiunea stocurilor ;
 metoda de evaluare la intrarea și ieșirea din patrimoniu;
 tratamentul contabil privind ajustarea pentru depreciere.
2.2.) Rat a creanțelor :
RCr= Creanțe
Active totale ×100
Indicatorul evidențiază importanța relativă a portofoliului de creanțe în patrimoniul
firmei. Ea este influențată de durata în care se fac plățile de către clienți și de specificul
activității desfășurate.
2.3.) Rata disponibilității :
RDisp= Disponibilități financiare
Active totale ×100
2.3.) Rata investițiilor pe termen scurt :
RIts= Investiții pe termen scurt
Active totale ×100

55 Ibidem.
56 Ibidem.

60
În tabelul 3.17. sunt prezentate valorile pe care societatea Zentiv a S.A. le -a declarat pe
parcursul perioadei 2011 – 2016, pentru nivelul activelor totale, a celor circulante și a
elementelor componente ale acestora, mai puțin a investițiilor pe termen scurt deoarece sunt
nule. Ratele calculate pe baza formulelor prezent ate mai sus, sunt evidențiate în cadrul
aceluiași tabel. Deoarece pentru perioada analizată nu au fost identificate valori pentru
investițiile pe termen scurt, rata acestora nu se va calcula.
Tabelul 3.17. Ratele activelor circulante ale societății Zentiva S.A. în perioada 2011 –
2016
Indicator Valori
2011 2012 2013 2014 2015 2016
Active totale (lei) 347.755.737 323.096.892 451.234.701 388.458.607 387.010.737 441.231.353
Active Circ. (lei) 261.986.405 237.556.762 360.063.824 291.675.207 287.505.892 344.270.148
Stocuri (lei) 25.318.718 29.634.065 49.779.547 45.306.380 50.076.172 42.054.263
Creanțe (lei) 126.007.217 152.290.132 179.947.785 207.817.825 230.055.524 174.266.302
Disponibilități (lei) 10.227.387 5.533.632 39.165.615 38.551.002 7.372.756 121.947.560
RAC (%) 75,34 73,52 79,80 75,09 74,29 78,02
RSt (%) 7,28 9,17 11,03 11,66 12,94 9,53
RCr (%) 36,23 47,13 39,88 53,50 59,44 39,50
RDisp (%) 2,94 1,71 8,68 9,92 1,91 27,64
(Sursa : prelucrarea autoarei pe baza datelor furnizate d e Bursa de Valori București;
http://bvb.ro/FinancialInstruments/Details/FinancialInstrumentsDetails.aspx?s=SCD )
La fel ca și în cazul ratei activelor imobilizate, rata activelor circulante a oscilat pe
parcursul perioadei analizate, însă și -a menținut valorile la nivel înalt, acestea fiind cuprinse
între 73% și 80%. Acest lucru denotă flexibilitatea financiară ridicată a societății, în măsura în care rata acti velor circulante evidențiază importanța relativă a activelor ușor de transformat în
lichidități.
Rata disponibilităților a înregistrat fluctuații masive pe tot parcursul perioadei
analizate. Aceasta a înregistrat valori considerate normale, respectiv înt re 1,5% și 4%, doar în
anii 2011, 2012 și 2015. Creșterile semnificative din restul anilor analizați se pot datora
resurselor insuficient utilizate .
3.2.1.2. Analiza structurii surselor de finanțare
Ratele de structură ale surselor de finanțare ale firmei analizează importanța relativă și
evoluția în timp a diferitelor surse de finanțare utilizate de firmă.
57
Principalele rate de structură ale surselor de finanțare sunt58:

57 V. Robu, I. Anghel, E. C. Șerban, Analiza economico-financiară a firmei, Editura Economică, București, 2014, p. 432.

61
1) Rata stabilit ății financiare :
RSf= Capital permanent
Pasiv Total ×100
Capit alul permanent reflectă toate sursele de finațare pe termen lung, indiferent de
proveniența acestora (capital propriu și credite pe termen lung). Acest indicator evidențiază
importanța relativă a surselor de finanțare pe termen lung și trebuie corelat cu m ărimea
activelor pe termen lung.
2) Rata autonomiei globale:
RAg= Capital propriu
Pasiv Total ×100
Această rată reprezintă o măsură mai conservatoare de analiză a finanțării activelor
firmei, evidențiind ponderea surselor proprii pe termen lung în totalul activelor. Aprecierea
generală este că un nivel de peste 33% reprezintă o situație de normalitate.59
Deoarece societatea Zentiva S.A. nu a furnizat informații legate de existența, și,
implicit, valoarea creditelor pe termen lung, în perioada 2011 – 2016, se va considera că rata
stabilității financiare coincide cu rata autonomiei globale, calculându -se astfel doar rata
autonomiei globale.
3) Rata de îndatorare:
RÎ= Datorii totale
Pasiv Total ×100
Indicatorul măsoară importanța relativă a datoriilor indiferent de perioada de
exigilitate. Rata este influențată atât de specificul activității de exploatare, cât și de structura
de finanțare a firmei.60
În tabelul 3.18. sunt prezentate valorile pe care societatea Zentiva S.A. le- a declarat pe
parcursul perioadei 2011 – 2016, pentru nivelul pasivelor totale, a capitalului propriu și
datoriilor totale, mai puțin a creditelor pe termen lung. Ratele calculate pe baza formulelor
prezentate mai sus, sunt evidențiate în cadrul aceluiași tabel.
Tabelul 3.18. Rat ele pasivelor societății Zentiva S.A. în perioada 2011 – 2016
Indicator Valori
2011 2012 2013 2014 2015 2016
Pasive totale (lei) 347.755.737 323.096.892 451.234.701 388.458.607 387.010.737 441.231.353
Capital propriu (lei) 253.533.612 251.857.380 272.0 64.615 296.673.494 272.758.528 305.096.343

58 G. V âlceanu, V. Robu, N. Georgescu (coord), Analiză economico- financiară, ediția a doua, Editura Economică, București,
2005, p.351.
59 V. Robu, I. Anghel, E. C. Șerban, Analiza economico-financiară a firmei, Editura Economică, București, 2014, p. 433.
60 Ibidem.

62
Datorii totale (lei) 94.222.125 71.239.515 87.999.208 66.777.677 79.631.455 98.466.403
RAg (%) 72,91 77,95 60,29 76,37 70,48 69,15
RÎ (%) 27,09 22,05 19,50 17,19 20,58 22,32
(Sursa : prelucrarea autoar ei pe baza datelor furnizate de Bursa de Valori București;
http://bvb.ro/FinancialInstruments/Details/FinancialInstrumentsDetails.aspx?s=SCD )
Din punct de ve dere al ratei autonomiei globale, societatea a obținut rezultate net
superioare limitei inferioare a acesteia, respectiv valorile au depășit limita de 33%, se poate
spune chiar că s -au dublat, pe tot parcursul perioadei analizate. Ținând seamă de faptul că rata
autonomiei globale a înregistrat valori mai mari de 60%, în fiecare an, putem concluziona prin faptul că societatea dispune de o autonomie financiară ridicată, prezentând garanții aproape
certe pentru eventualii creditori.
Faptul că ratele autonomi ei globale au fost, în fiecare an supu s analizei, mai mari decât
ratele de îndatorare, denotă faptul că societatea se bazează mai mult pe sursele proprii de
finanțare, respectiv pe autofinanțare, decât pe sursele externe, împrumutate.
3.2.2. Analiza lichidității și solvabilității
3.2.2.1. Analiza lichidității
Lichiditatea măsoară aptitudinea întreprinderii de a face față obligațiilor pe termen
scurt și reflectă capacitatea de a transforma rapid activele circulante în disponibilități (bani). O
întreprinde re este “lichidă” când resursele degajate de operațiunile curente ale exercițiului îi
furnizează suficiente disponibilități pentru a face față scadențelor pe termen scurt.
61
Pentru că activele circulante conțin trei elemente (stocuri, creanțe și disponibil ități
bănești – inclusiv investiții financiare pe termen scurt), se pot construi trei rate de lichiditate
patrimonială.62
1) Lichiditatea general ă:
Lg= Active curente (circulante)
Datorii curente
Activele curente sunt reprezentate de activele circulan te, iar datoriile curente sunt
formate din datoriile pe termen scurt, adic ă scadente în mai puțin de 1 an de zile.
Conform IAS 1, Prezentarea situațiilor financiare , lichiditatea generală este strâns
legată de fondul de rulment și este considerată a fi u n bun indicator al capacității întreprinderii
de a- și achita facturile și de a rambursa creditele contractate.63

61 W. Păvăloaia, M. D. Paraschivesu, G. Lepădatu, L. Pătrașcu, F. Radu, D. G. Bordeianu, A. Darie, Analiza economico-
financiară ; Concepte și studii de caz, Editura Economică, București, 2010, p. 306.
62 Ibidem.
63 Ibidem.

63
Potrivit uzanțelor internaționale, lichiditatea generală trebuie să fie situată în jurul
cifrei 2. Mărimea acestei rate depinde de viteza de rot ație a activelor circulante. Se apreciază
că valoarea minimă admisă poate varia între 1,2 – 1,8, funcție de sectorul de activitate. Dacă
acest indicator depășește valoare 1, atunci întreprinderea poate să- și achite obligațiile curente,
pe măsură ce acestea devin scadente, fiind consecința unui fond de rulment pozitiv.
În caz contrar, lipsa de lichidități, consecința unui fond de rulment negativ poate
conduce la încetare de plăți, echivalând cu risc de insolvabilitate (faliment).
2) Lichiditatea curentă (i ntermediară ):
𝐿𝑐= Active curente – Stocuri
Datorii curente = Creanțe + Disponibilități
Datorii curente
Această rată “exprim ă capacitatea firmei de a -și onora datoriile pe termen scurt din
creanțe, investiții financiare pe termen scurt și disponibi lități bănești. Este evident faptul că,
mijloacele bănești, precum și creanțele sunt mai ușor disponibile pentru stingerea datoriilor
decât o unitate de stocuri, de orice tip.64”
Valoarea minimă a raportului cuprinsă între 0,2 – 0,3 reflectă o garanție de lichiditate,
fiind asigurată achitarea obligațiilor pe termen scurt.
3) Lichiditatea la vedere (imediată):
Li= Disponibilități + Investitții pe termen scurt
Datorii curente
Această rată mai este numită și capacitate de plată și “reflectă capacitatea firmei de a
achita datoriile curente, pe baza disponibilităților bănești (inclusiv a investițiilor pe termen
scurt) ”. Valorile de referință ale indicatorului sunt curpinse în intervalul 0,85 – 1,15.
Tabelul 3.19. reunește, atât valorile aferente activelor curente și a elementelor
componente și a datoriilor curente, cât și rezultatele obținute în urma calculului ratelor de lichiditate, pe baza formulelor de mai sus.
Tabelul 3.19. Valorile ratelor de lichiditate ale societății Zentiva S.A. în perioada 2011 –
2016
Indicator Valori
2011 2012 2013 2014 2015 2016
Active curente (lei) 261.986.405 237.556.762 360.063.824 291.675.207 287.505.892 344.270.148
Stocuri (lei) 25.318.718 29.634.065 49.779.547 45.306.380 50.076.172 42.054.263
Disponibilități (lei) 10.227.387 5.533.632 39.165.615 38.551.002 7.372.756 121.947.560
Datorii curente
(<1 an) 78.640.647 55.547.102 72.683.493 66.740.516 79.607.069 98.457.728

64 Ibidem, p. 307.

64
Lg 3,33 4,28 4,95 4,37 3,61 3,50
Lc 3,01 3,74 4,27 3,69 2,98 3,07
Li 0,13 0,10 0,54 0,58 0,09 1,24
(Sursa : prelucrarea autoarei pe baza datelor furnizate de Bursa de Valori București;
http://bvb.ro/FinancialInstruments/Details/FinancialInstruments Details.aspx?s=SCD )
Pentru interpretarea rezultatelor ș i pentru oferirea unei imagini de ansamblu asupra
evoluției lichidității companiei pe parcursul perioadei analizate, s -a realizat figura 3.13.

Figura 3.13. Evoluția ratelor de lichiditate ale soci etății Zentiva S.A. în perioada 2011 –
2016
Pe parcursul perioadei analizate, rata lichidității generale a înregistrat doar valori
supraunitare, aspect ce indică faptul că societatea a reușit să își acopere datoriile pe termen
scurt pe seama activelor cir culante, și totodată ar fi făcut făță anumitor dereglări ce ar fi putut
apărea în mișcarea activelor circulante. Deși această rată a oscilat pe toată perioada supusă
analizei, nu a scăzut niciodată sub valoarea unitară. Faptul că valorile ratei lichidității generale
au depășit cu mult valoarea recomandată, reflectă situația financiară foarte bună a entității. În ceea ce privește lichiditatea curentă, valorile acesteia au depășit intervalul normal în
care ar trebui să se situeze, respectiv între 0,8 și 1 , fapt datorat nivelului foar te ridicat al
activelor curente, însă este un lucru favorabil pentru companie deoarece cu cât lichiditatea
curentă este mai mare, cu atât situația financiară a entității este mai bună.
Dacă rata lichidității generale și cea curen tă au înregistrat valori supraunitare, care au
avut efect pozitiv asupra societății, nu se poate spune același lucru și despre rata lichidității
imediate, care a avut valori atât peste limita normală, cât și sub limita normală, aceasta fiind
între 0,2 și 0,3. Nivelurile scăzute ale acestei rate, din anii 2011, 2012 și 2015, indică faptul că
societatea a avut o solvabilitate redusă în perioada respectivă, însă nivelurile ridicate, peste 0,13 0,10 0,54 0,58 0,09 1,24 3,01 3,74 4,27 3,69
2,98 3,07 3,33 4,28 4,95
4,37
3,61 3,50
2011 2012 2013 2014 2015 2016Lg
Lc
Li

65
limita normală, din anii 2013, 2014 și 2016, nu constituie o garanție a solvabilității, decât dacă
restul activelor circulante au un grad crescut de lichiditate.
3.2.2.2. Analiza solvabilității
Solvabilitatea semnifică aptitudinea întreprinderii de a face față scadențelor pe termen
lung și mediu și depinde de mărimea datoriilor cu asemenea scadențe și de cheltuielile
financiare (costul îndatorării ). Este un obiectiv prioritar al întreprinzătorului care dorește să -și
păstreze autonomia financiară și flexibilitatea gestiunii și rezultă din echilibrul dintre fluxurile de încasăr i și fluxurile de plăți, dar și dintr -un fond de rulment net pozitiv, adică dintr -o bună
adecvare între necesarul de finanțare pe termen lung (în active corporale și financiare) și resursele de finanțare cu caracter permanent (capitalurile proprii și îndat orarea la termen).
65
Solvabilitatea întreprinderii se exprimă cel mai des prin intermediul următorilor
indicatori:
1) Rata solvabilității generale :
Rsg= Total Activ
Datorii totale
Valoarea critică a acestei rate este de 1,5, n ivelul minim acceptabil este de 1,66, însă
valoarea normală ar fi de cel puțin 2,00.
2) Rata solvabilității patrimoniale:
Rsp= Capital propriu
Capital propriu + Credite totale
Indicatorul este calculat, în cele mai multe situații, de bănci, în studiile de bonitate
efectuat e în cazul solicitării de credite. Valoarea minimă a ratei solvabilității patrimoniale
trebuie să se încadreze în limitele 0,3 -0,5. De regulă, o rată a solvabilității patrimoniale situată
sub 0,3 este apreciată ca fiind riscantă de către finanțatori.66
Deoarece pentru perioada analizată nu există date furnizate de către Zentiva S.A. în
ceea ce privește valoarea creditelor totale contractate, în consecință se va calcula doar rata
solvabilității generale pe baza datelor din tabelul 3.20., utili zând formula pr ezentată mai sus .
Tabelul 3.20. Ratele solvabilității generale ale societății Zentiva S.A. în perioada 2011 –
2016
Indicator Valori
2011 2012 2013 2014 2015 2016
Active totale 347.755.737 323.096.892 451.234.701 388.458.607 387.010.737 441.231.353

65 S. Petrescu, Diagnostic economic -financiar, Editura Sedcom Libris, Iași, 2004, p. 239.
66 Ibidem, p. 309.

66
Dato rii totale (lei) 94.222.125 71.239.515 87.999.208 66.777.677 79.631.455 98.466.403
Rsg 3,69 4,54 5,13 5,82 4,86 4,48
Conform valorilor obținute pentru rata solvabilității generale, se observă că aceasta a
urmat un trend ascdendent până în anul 2014, când și -a schimbat traiectoria, respectiv a
început să scadă. Creșterea care a avut loc în anul 2012 față de anul 2011 s -a datorat atât
scăderii activului total, cât și creșterii datoriilor totale, în schimb cea din 2013 s -a datorat
creșterii ambelor elemente ale patrimoniului. În anul 2014 față de anul 2013, rata solvabilității
generale a înregistrat tot o creștere, însă de data aceasta a fost generată de scăderea
semnficativă a celor două elemente de patrimoniu. Scăderea din anul 2015 față de anul
precden t a fost generată de creșterea datoriilor totale și scăderea activului total, iar în 2016
față de anul din urmă, a fost generată atât de creșterea datoriilor totale, cât și de creșterea activului total.
3.2.3. Analiza indicatorilor de gestiune
Indicatori i ce caracterizează gestiunea (sau rotația) măsoară viteza de transformare a
activelor în lichidități, cât și cea de reînnoire a datoriilor. Acești indicatori au ca element
comun cifra de afaceri și cu ajutorul lor se determină viteza de rotație a bunurilo r reale și a
celor financiare (creanțe sau datorii).
67
Viteza de rotație se analizează cu ajutorul a doi indicatori68:
 numărul de rotații : N = Cifra de afaceri
Element de activ sau pasiv;
 durata unei rotații : D = Cifra de afaceri
Element de activ sau p asiv ×T.
Referitor la viteza de rotație, două situații se pot consemna69:
a) accelerarea vitezei de rotaț ie concretizată fie în creșterea numărului de rotații, fie în
reducerea duratei unei rotații, exprimată î n zile, ceea ce se traduce prin:
 obținerea unei cifre de afaceri mai mari la un consum dat de resurse, sau:
 reducerea necesarului absolut ∕ relativ de resurse pentru a obț ine un anumit volum valoric
al cifrei de afaceri.
Acest fenom en este de dorit a fi constatat, la nivelul unei entități, datorita efe ctelor
benefice pe care le genereaza, cum ar fi:
 eliberarea absolută ∕ relativă de resurse traduse prin:

67 W. Păvăloaia, M. D. Paraschivesu, G. Lepădatu, L. Pătrașcu, F. Radu, D. G. Bordeianu, A. Darie, Analiza economico-
financiară ; Concepte și studii de caz, Editura Econ omică, București, 2010, p. 328.
68 Ibidem.
69 Ibidem, p.p 329- 330.

67
 reducerea consumurilor (fizice sau valorice) pentru o unitate valorică a cifrei de afaceri;
 disponibilizarea de resurse financiare, resurse materiale ce pot fi alocate altor scopuri
precum: plasamente financiare, alocări pentru dezvoltare, alocă ri pentru renovari.
 reducerea cheltuielilor de exploatare a entităț ii ca urmare a:
 diminuă rii cheltuielilor de aprovizionare î n special ca urmare a reducerii niv elului
stocurilor;
 costurilor din exploatare drept efect a reducerii duratei ciclului de fabricație sau al
diminu ării normelor de consum materiale.
 cresterea valorică a profitului ca urmare a faptului că cifra de afaceri a crescut î ntr-un ritm
mai mare fa ță de cel a costului de produc ție, eventual ca urmare a reducerii costului de
produc ție.
b) încetinirea vitezei de rota ție materializată fie în cre șterea duratei unei rota ții exprimată în
zile, fie î n diminuarea num ărului de rota ții, a c ărei semnificaț ie econ omic ă este:
 obținerea unei cifre de afaceri m ai mici la un consum dat de resurse, sau:
 creșterea necesarului absolut ∕ relativ de resurse pentru a ob ține un anumit volum valoric al
cifrei de afaceri.
Distingem mai multe grupe de indicatori :
1. Indicatorii vitezei de rota ție a activului ;
2. Indicatorii vitezei de rota ție a capitalului ;
3. Indicatorii vitezei de rota ție a activelor circulante;
4. Indicatorii rotatiei crean țelor si obliga țiilor fa ță de furnizori *.
3.2.3.1. Analiza vitezei de rotație a activelor circul ante
Viteza de rotație a activelor circulante este un indicator de eficiență ce reflectă
schimbările intervenite în activitatea firmei (în mod deosebit în activitatea de exploatare).
Viteza de rotație a activelor circulante corelează cu cifra de afaceri s au o componentă a
acesteia cu totalul activelor circulante sau un anumit element al acestora. 70
Viteza de rotație a activelor circulante poate fi exprimată ca71:
 număr de rotații (n):
n = CA
AC����
unde:
CA – cifra de afaceri;

70 V. Robu, I. Anghel, E. C. Șerban, Analiza economico-financiară a firmei, Editura Economică, București, 2014, p. 454 –
455.
71 Ibidem.

68
AC���� – soldul mediu al activelor circulante ;
AC���� = S t ��� + C rc����
și
𝑆𝑡� – valoarea medie a stocurilor ;
𝐶𝑟𝑐���� – valoarea medie a creanțelor.
În această situație viteza de rotație exprimă numărul de rotații ale soldului mediu al
activelor circulante care au loc pentru realizarea cifrei de afaceri. Cu cât numărul de rotații
este mai mare, în condițiile în care se degajă profit din activitatea desfășurată de firmă, cu atât
eficiența utilizării activelor circulante este mai mare, deoarece cu același volum de active
circulante se realizează o cifră de afaceri mai mare, și implicit un profit mai mare ;
 durată în zile (Dz) :
Dz = AC����
CA × T
unde:
T – numărul de zile aferent perioadei analizate, respectiv 365.
În situația dată dimensiunea vitezei de rotație a activelor circulante exprimă numărul
mediu de zile necesar transformării activelor circulante în disponibilități și a acestora în active
circulante.
Dacă:
a) Dz1 > Dz 0: activitatea firmei este caracterizată de încetinirea vitezei de rotație a activelor
circulante, respectiv de creșterea numărului de zile aferente unei rotații;
b) Dz1 < Dz 0: activitatea firmei este caracterizată de accelerarea vitezei de rotație a activelor
circulante, respectiv de reducerea numărului de zile aferente unei rotații.
În scopul accelerări i vitezei de rotație a activelor circulante trebuie să se asigure o
dinamică a cifrei de afaceri superioară soldului mediu al activelor circulante :
IAC���� < ICA
Accelerarea sau încetinirea vitezei de rotație influențează dimensiunea soldului mediu
al activelor circulante.
În tabelul 3.21. sunt evidențiate valorile declarate de către Zentiva S.A. în situațiile
financiare anuale ale cifrei de afaceri și ale activelor circulante cu elementele sale componente pentru perioada 2011 – 2016, precum și valori le calculate pe baza formulelor de mai sus ale
vitezei de rotație (în zile).

69
Tabelul 3.21. Vitezele de rotație ale societății Zentiva S.A. în perioada 2011 – 2016
Indicator Perioada
2011 2012 2013 2014 2015 2016
Cifra de afaceri (lei) 235.648.166 242.491.029 290.362.767 394.072.623 396.824.593 420.004.320
Soldul mediu al
activelor circulante (lei),
din care: 261.986.405 249.771.584 298.810.293 325.869.516 289.590.550 315.888.020
-stocuri (lei) 25.318.718 27.476.392 39.706.806 47.542.964 47.691.276 46.065.218
-creanțe (lei) 126.007.217 139.148.675 166.118.959 193.882.805 218.936.675 202.160.913
Viteza de rotație a
activelor circulante, din care: 406 zile 376 zile 376 zile 302 zile 266 zile 275 zile
-viteza de rotație a stocurilor 39 zile 41 zile 50 zile 44 zile 44 zile 40 zile
-viteza de rotație a creanțelor 195 zile 210 zile 209 zile 180zile 202 zile 176 zile
Conform rezultatelor obținute, se poate observa tendința constantă de accelerare a
vitezei de rotație a activelor circulante pe tot parcurs ul perioadei analizate, cu o ușoară
încetinire în anul 2016 față de 2015, respectiv reducerea numărului de zile aferente unei
rotații, urmată de creșterea acestuia în ultimul an supus analizei față de cel precedent.
În ceea ce privește durata de conver sie a stocurilor în lichidități rezultatele obținute
sunt în favoarea companiei, deoarece se situează în jurul unei luni de zile, însă aceasta a urmat
o tendință de accelerare abia începând cu anul 2014.

70
Capitolul 4: Concluzii și propuneri
Pentru obținerea unei imagini de ansamblu asupra poziției și performanței economico-
financiare a societății Zentiva și pentru formularea unor concluzii pertinente referitoare la
analiza efectuată de- a lungul lucrării prezente, în cadrul acestui capitol, des tinat dispozițiilor
finale, am reunit toate valorile indicatorilor de bază, calculați în capitolul anterior. Aceste
rezultate se regăsesc în tabelul 4.1. prezentat mai jos.
Tabelul 4.1. Rezultatele analizei economico -financiare a societății Zentiva S.A. pe ntru
perioada 2011 – 2016
Indicator U.M. Perioada
2011 2012 2013 2014 2015 2016
Rentabilitatea financiară globală % 14,13 12,78 14,81 18,28 16,94 23,74
Rata de creștere a capitalului
propriu % – -0,66 8,02 9,05 -8,06 11,86
Rata rentabilității economi ce (ROA) % 12,67 12,48 11,47 16,59 15,50 20,28
Rata rentabilității financiare (ROE) % 13,35 12,78 14,81 18,28 16,94 23,94
Rata de distribuire a dividendului % 49,31 13,44 7,35 10,11 25,66 21,18
Profitul pe acțiune (EPS) lei/acțiune 8,12 7,72 9,67 13,01 11,09 17,52
Vânzările pe acțiune (SPS) lei/acțiune 56,54 58,18 69,67 94,55 95,21 100,77
Dividendul pe acțiune (DPS) lei/acțiune 0,0812 0,0480 0,0720 0,16788 0,095932 0,155
Rata activelor imobilizate % 24,66 26,48 20,20 24,91 25,71 21,98
Rata imobilizăr ilor necorporale % 0,21 0,13 0,08 0,16 0,22 0,17
Rata imobilizărilor corporale % 24,46 26,35 20,12 24,76 25,49 21,80
Rata activelor circulante % 75,34 73,52 79,80 75,09 74,29 78,02
Rata stocurilor % 7,28 9,17 11,03 11,66 12,94 9,53
Rata creanțleor % 36,23 47,13 39,88 53,50 59,44 39,50
Rata disponibilităților % 2,94 1,71 8,68 9,92 1,91 27,64
Rata autonomiei global e % 72,91 77,95 60,29 76,37 70,48 69,15
Rata (gradul) de îndatorare % 27,09 22,05 19,50 17,19 20,58 22,32
Lichiditatea generală – 3,33 4,28 4,95 4,37 3,61 3,50
Lichiditatea curentă – 3,01 3,74 4,27 3,69 2,98 3,07
Lichiditatea imediată – 0,13 0,10 0,54 0,58 0,09 1,24
Rata solvabilității generale – 3,69 4,54 5,13 5,82 4,86 4,48
Viteza de rotație a activelor
circulante zile 405,8 376 376 301,8 266,4 274,5
Viteza de rotație a stocurilor zile 39,2 41,4 49,9 44,0 43,9 40,0
Viteza de rotație a creanțelor zile 195,2 209,5 208,8 179,6 201,4 175,7

71
Din rezultatele obținute în urma analizei economico -financiare efectuate de- a lungul
lucrării și di n datele prezentate în tabelul de mai sus, se desprind următoarele concluzii:
 rentabilitatea financiară globală, care măsoră ponderea rezultatului global total în total
capital prop riu, a urmat un trend pozitiv crescător, cu o ușoară scădere în anul 2012 față de
2011, ceea ce oferă companiei siguranța unei creșteri viitoare sustenabile ;
 valorile negative ale ratei de creștere a capitalului propriu, înregistrate în anul 2012 și
2015 pot fi cauza alegerii unei surse de finanțare externă în defavoarea capital ului propriu
în acești ani ;
 rata de distribuire a rezultatului global total sub formă de dividende s -a diminuat
considerabil până în anul 2016 față de primul an supus analizei, ceea ce ar putea însemna ca societatea a ales să investească în alte sectoare ș i nu în acționarii firmei;
 deși rata rentabilității economice a societății Zentiva S.A. a manifestat o ușoară tendință de
scădere în primii 3 ani supuși analizei, din anul 2013 până în anul 2016 a fost în continuă
creștere. Acest lucru se poate datora creș terii performanței activităților de exploatoare și
financiar e, utilizării mai eficiente a elementelor de activ imobilizat, eficientizării politicii
de stocare etc. ;
 în ceea ce privește rata rentabilității financiare (aferentă capitalului propriu), aceasta a s-a
comportat în mod similar ratei de rentabilitate econică, până în anul 2015. Anul 2016 s -a
finalizat cu o creștere substanțiala, de fix 7 puncte procentuale față de anul precedent, ceea
ce denota preocupare firmei pentru îmbunătățirea situației financ iare;
 din analiza tuturor indicatorilor bursieri reiese faptul că societatea Zentiva S.A. a fost în permanență preocupată de creșterea sustenabilă a firmei, acest lucru oferindu -i o siguranță
viitoare favorabilă ;
 atât ratele de structură ale activului, cât și cele ale pasivului, și- au păstrat aproximativ
aceleași proporții din anul 2011 și până în anul 2016, cu ușoare oscilații, aspect care
denotă stabilitatea firmei în ceea ce privește modul de gestionare a activelor și politicile
sale financiare;
 rezulta tele obținute la nivelul ratelor de lichiditate reflectă independența societății de
sursele împrumutate de finanțare și eficiența utilizării propriilor resurse (a capitalului
propriu), aspect ce reise și din valorile pe care ratele autonomiei globale și de îndatoare le –
au înregistrat de -a lungul celor 6 ani supuși analizei ;
 deși rata solvabilității generale a oscilat pe tot parcursul perioadei analizate, aceasta nu a scăzut niciodată sub nivelul minim recomandat, respectiv 1, ceea ce înseamnă că
societatea a reușit să își acopere toate datoriile pe seama activelor totale ale firmei.

72
În concluzie, conform rezultatelor obținute în urma analizei efectuate asupra societății
Zentiva S.A., acesteia îi previzionez o creștere viitoare sustenabilă în condițiile menținerii
acelorași rezultate economico -financiare.
Desigur, în vederea obținerii unor rezultate financiare mai avantajoase se recomandă
acționarea la nivelul indicatorilor care influențează rentabilitatea societății, deoarece aceștia,
mai departe, vor infl uența la nivelul lor ți restul indicatorilor economici, care în final vor
conduce la îmbunătățirea performanțelor firmei.
Așadar, în ceea ce privește măsurile de creștere, atât a ratei rentabilității economice ,
cât și a ratei rentabilității financiare, se pot lua în considerare următoarele :
 creșterea ratei rentabilității comerciale, respectiv modificarea profitului net într -un ritm
superior modificării cifrei de afaceri prin reducerea cheltuielilor de exploatare, sporirea
volumului de activitate , modific area structurii activității în favoarea uno ra cu
profitabilitate mai mare , creșterea prețurilor la serviciile prestate pentru îmbunătățirea
calității, utilizarea unui regim favorabil de calcul al amortizării și al provizioanelor etc ;
 accelerarea vitezei de rotație a capitalului investit prin optimizarea structurii acestuia,
reducerea duratei și costurilor investițiilor în curs de execuție, creșterea ponderii
imobilizărilor fixe active, reducerea/menținerea constantă a nivelului stocurilor și a duratei
medii de aprovizionare, reducerea nivelului creanțelor și a duratei medii de încasare.

73
LISTA FIGURILOR
FIGURA 2.1. STRUCTURA CONSOLIDATĂ A ACȚIONARIATULUI S.C. ZENTIVA S.A.–––––- 30
FIGURA 3.1. STRUCTURA REZULTATULU I GLOBAL TOTAL ––––––––––––––– 32
FIGURA 3.2. EVOLUȚIA RATEI RENTAB ILITĂȚII FINANCIARE GLOBALE A SOCIETĂȚII ZENTIVA
S.A. ÎN PERIOADA 2011 – 2016 ––––––––––––––––––––––– 34
FIGURA 3.3. EVOLUȚIA RATEI DE CRE ȘTERE A CAPITALULUI P ROPRIU A SOCIETĂȚII ZENTIVA S.A.
ÎN PERIOADA 2011 – 2016 ––––––––––––––––––––––––– 35
FIGURA 3.4. EVOLUȚIA RATEI DE DIS TRIBUIRE A REZULTATU LUI GLOBAL TOTAL A S OCIETĂȚII
ZENTIVA S.A. ÎN PERIOADA 2011 – 2016 ––––––––––––––––––– 36
FIGURA 3.5. STRUCTURA REZULTATULU I BRUT AL EXERCIȚ IULUI –––––––––––– 37
FIGURA 3.6. EVOLUȚIA MODIFICĂRILOR ABSOLUTE A INDICAT ORILOR AFERENȚI REZU LTATULUI
BRUT AL SOCIETĂȚII ZENTIVA S.A. ÎN PERIOADA 2011 – 2016 ––––––––––– 40
FIGURA 3.7. EVOLUȚIA PONDERILOR C HELTUIELILOR ȘI A REZULTATELOR ÎN PERIOA DA 2011 –
2016 ––––––––––––––––––––––––––––––––– 41
FIGURA 3.8. EVOLUȚIA RATEI RENTAB ILITĂȚII ECONOMICE A SOCIETĂȚII ZENTIVA S.A. ÎN
PERIOADA 2011 – 2016 –––––––––––––––––––––––––– 43
FIGURA 3.9. EVOLUȚIA RATEI RENTAB ILITĂȚII FINANCIARE A SOCIETĂȚII ZENTIVA S.A. ÎN
PERIOADA 2011 – 2016 –––––––––––––––––––––––––– 46
FIGURA 3.10. EVOLUȚIA FACTORILOR DE INFLUENȚĂ ȘI A MOD IFICĂRILOR ABSOLUTE ALE
RATELOR DE RENTABILI TATE FINANCIARĂ ÎN P ERIOADA 2011 – 2016 –––––––– 49
FIGURA 3.11. EVOLUȚIA VÂNZĂRILOR P E ACȚIUNE ALE SOCIETĂȚII ZENTIVA S.A. ÎN PERIOADA
2011 – 2016 –––––––––––––––––––––––––––––– 53
FIGURA 3.12. EVOLUȚIA RATEI PREȚ P E VALOAREA CONTABILĂ ȘI A RATEI RENTABILIT ĂȚII
FINANCIARE ÎN PERIOA DA 2011 – 2016 ÎNREGISTRATE DE SOCI ETAT EA ZENTIVA S.A. –– 56
FIGURA 3.13. EVOLUȚIA RATELOR DE L ICHIDITATE ALE SOCIE TĂȚII ZENTIVA S.A. ÎN PERIOADA
2011 – 2016 –––––––––––––––––––––––––––––– 64

74
LISTA TABELELOR
TABELUL 2.1. DATELE DE IDENTIFICAR E ALE SOCIETĂȚII ZENTIVA S.A. ––––––––– 22
TABELUL 2.2. TOPUL PRIMELOR 10 COMPANII FARMACEUTIC E DIN LUME (2016) –––––– 26
TABELUL 2.3. CATEGORIILE DE MEDICA MENTE COMERCIALIZATE DE CĂTRE ZENTIVA ROMÂNIA
––––––––––––––––––––––––––––––––––– 29
TABELUL 3.1. CALCULUL RATEI RENTAB ILITĂȚII F INANCIARE GLOBALE A SOCIETĂȚII ZENTIVA
S.A. PENTRU PERIOADA 2011 – 2016 ––––––––––––––––––––– 33
TABELUL 3.2. VALORILE DIVIDENDULUI DISTRIBUIT ȘI ALE RE ZULTATULUI GLOBAL TOTAL ALE
ZENTIVA S.A. ÎN PERIOADA 2011 – 2016 ––––––––––––––––––– 35
TABELUL 3.3. VALORILE REZULTATELOR , VENITURILOR ȘI CHELTUIELILOR AFERENTE CE LOR 3
TIPURI DE ACTIVITĂȚI ÎNREGISTRATE DE SOCI ETATEA ZENTIVA S.A. ÎN PERIOADA 2011-
2016 ––––––––––––––––––––––––––––––––– 38
TABELUL 3.4. MODIFICĂRILE ABSOLUTE ȘI RELATIVE A REZULTA TELOR ȘI ELEMENTELOR
COMPONENTE ALE ACESTORA ÎN PERIOADA 2011 – 2016 ––––––––––––– 39
TABELUL 3.5. EVOLU ȚIA PONDERILOR CHELTU IELILOR ȘI A REZULTA TELOR ÎN PERIOADA 2011-
2016 ––––––––––––––––––––––––––––––––– 40
TABELUL 3.6. VALORILE PROFITULUI B RUT ȘI A ACTIVULUI TOTAL ÎN PERIOADA 2011 – 2016 – 42
TABELUL 3.7. MODIFICAREA ABSOLUTĂ ȘI INFLUENȚELE ELEMEN TELOR COMPONENTE ALE
RATEI DE RENTABILITA TE ÎN PERIOADA 2011 – 2016 ––––––––––––––– 44
TABELUL 3.8. VALORILE PROFITULUI N ET ȘI A ACTIVULUI TOTAL ALE SOCIETĂȚII ZENTIVA S.A.
ÎN PERIOADA 2011 – 2016 ––––––––––––––––––––––––– 45
TABELUL 3.9. VALORILE INDICATORILO R CARE INFLUENȚEAZĂ RATA RENTABILITĂȚII
FINANCIARE ȘI A RATE I RENTABILITĂȚII FIN ACIARE , AI SOCIETĂȚII ZENTIVA S.A. ÎN
PERIOADA 2011- 2016 ––––––––––––––––––––––––––- 48
TABELUL 3.10. INFLUENȚELE MODIFICĂR II FACTORILOR COMPON ENȚI AI RATEI DE
RENTABILITATE FINANC IARĂ ȘI MODIFICAREA ABSOLUTĂ A ACESTEIA ÎN PERIOADA 2011 –
2016 ––––––––––––––––––––––––––––––––– 48
TABELUL 3.11. VALORILE ÎNREGISTRATE DE PROFITUL PE ACȚIU NE AL SOCIETĂȚII ZENTIVA S.A.
ÎN PERIOADA 2011 – 2016 ––––––––––––––––––––––––– 51
TABELUL 3.12. PROFITUL OBȚINUT DE F IECARE ACȚIONAR AL S OCIETĂȚII ZENTIVA S.A. ÎN
FUNCȚIE DE NUMĂRUL DE ACȚIUNI DEȚINUTE D E ACESTA , ÎN PERIOADA 2011 – 2016 –– 52
TABELUL 3.13. VALORILE ÎNREGISTRATE DE VÂZĂ RILE PE ACȚIUNE ALE SOCIETĂȚII ZENTIVA
S.A. ÎN PERIOADA 2011 – 2016 ––––––––––––––––––––––– 52

75
TABELUL 3.14. VALORILE DIVIDENDULUI BRUT PE ACȚIUNE ALE SOCIETĂȚII ZENTIVA S.A. ÎN
PERIOADA 2011 – 2016. –––––––––––––––––––––––––– 54
TABELUL 3.15. VALORILE RATEI PREȚ P E VALOAREA CONTABILĂ A UNEI ACȚIUNI ALE
SOCIETĂȚII ZENTIVA S.A. ÎN PERIOADA 2011 – 2016 ––––––––––––––- 55
TABELUL 3.16. RATELE IMOBILIZĂRILOR SOCIETĂȚII ZENTIVA S.A. ÎN PERIOADA 2011 – 2016 58
TABELUL 3.17. RATELE ACTIVELOR CIRC ULANTE ALE SOCIETĂȚI I ZENTIVA S.A. ÎN PERIOADA
2011 – 2016 –––––––––––––––––––––––––––––– 60
TABELUL 3.18. RATELE PASIVELOR SOCI ETĂȚII ZENTIVA S.A. ÎN PERIOADA 2011 – 2016 ––- 61
TABELUL 3.19. VALORILE RATELOR DE LICHIDITATE AL E SOCIETĂȚII ZENTIVA S.A. ÎN PERIOADA
2011 – 2016 –––––––––––––––––––––––––––––– 63
TABELUL 3.20. RATELE SOLVABILITĂȚII GENERALE ALE SOCIETĂ ȚII ZENTIVA S.A. ÎN PERIOADA
2011 – 2016 –––––––––––––––––––––––––––––– 65
TABELUL 3.21. VITEZELE DE ROTAȚIE A LE SOCIETĂȚII ZENTIVA S.A. ÎN PERIOADA 2011 – 2016
––––––––––––––––––––––––––––––––––– 69
TABELUL 4.1. REZULTATELE ANALIZEI ECONOMICO -FINANCIARE A SOCIETĂȚ II ZENTIVA S.A.
PENTRU PERIOADA 2011 – 2016 ––––––––––––––––––––––- 70

76
Bibliografie
1. Bătrâncea, I., Bătrâncea, M., Barb, A., Todea,N., Analiza diagnostic și evaluarea societăților
comerciale, Editura Dacia, Cluj -Napoca, 1998
2. Căinap, I., Analiza activității microeconomice și financiare, Editura Dacia, Cluj -Napoca, 1989
3. Cojocaru, C., Analiza economico- financiară a exploatațiilor agricole și silvice, Editura
Economică, București, 1997
4. Colectiv autori, Analiza activității economice a întreprinderilor, Editura Didactică și
Pedagogică, București, 1982
5. Dincă, M., Analiza activității economice a firmei, Reprografia Universității “Transilvania” din
Brașov, Brașov, 2012
6. Epuran, M., Mihai, I., Analiza activității economice a întreprinderilor, Lito, Timișoara, 1979
7. Gheorghiu, A. (coord), Analiza activității economice a întreprinderilor industriale, Editura
Didactică și Pedagogică, 1982
8. Ișfănescu, A., Stănescu, C., Băicuși, A., Analiza economico- financiară, Editura Economică,
București, 1999
9. Niculescu, M., Diagnostic global strategic, Editura Economică, București, 1997
10. Păvăloaia, V., Paraschivescu, M.D., Lepădatu, G., Pătrașcu, L., Radu, F., Bordeianu, D.G.,
Darie, A., Analiza economico- financiară; Concepte și studii de caz, Editura Economică,
București, 2010
11. Petrescu , S., Diagnostic economic -financiar, Editura Sedcom Libris, Iași, 2004
12. Robu, V., Anghel, I., Șerban, E.C., Analiza economico- financiară a firmei, Editura
Economică, București, 2014
13. Rusu, D., Cuciureanu, A., Petrescu, S., Dan, Gh., Analiza activității econ omice a
întreprinderilor, Editura Didactică și Pedagociă, București, 1979
14. Vâlceanu, G., Robu, V., Georgescu, N. (coord), Analiză economico- financiară, ediția a doua,
Editura Economică, București, 2005
15. *** Standarde Internaționale de Raportare Financiară, Editura CECCAR, 2011, p. A385.

77
Webografie
1. http://ro.wikipedia.org/wiki/Zentiva
2. http://www.zentiva.ro/about -us/history/pages /default.aspx
3. https://www.scribd.com/document/77131630/Zentiva -Romania
4. http://www.zentiva.ro/investors/Documents/Rapoarte%20curente%202017/Raport%20Curent
%20tranzactii%20afiliati%20 -%2002.02.2017.pdf
5. http://www.fiercepharma.com/special- report/top- 15-pharma -companies -by-2016- revenues
6. http://www.zentiva.ro/our -products/pages/default.aspx
7. http://www.zentiva.ro/our -products/drugs/pages/default.aspx
8. http://www.zentiva.ro/our -products/chc/pages/default.aspx
9. http://bvb.ro/FinancialInstruments/Details/FinancialInstrumentsDetails.aspx?s=SCD
10. http://www.zentiva.ro/investors/Documents/Raport%20anual%2028.04.2017/SCD –
Raport%20Anual%202016.pdf

78