Introducere … … … … 3 [624625]

Cuprins
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 3
Capitolul 1. Fenomenul de evaziune fiscal ă………………………….. ………………………….. ………. 5
1.1 Noțiune a și formele evaziunii fiscale ………………………….. ………………………….. ………….. 5
1.1.1 Evaziunea fiscală la nivel național ………………………….. ………………………….. ………. 6
1.1.2 Evaziunea fiscală la nivel internațional ………………………….. ………………………….. . 10
1.2 Manifestarea evaziunii fiscale ………………………….. ………………………….. ………………….. 13
1.2.1 Modalități ge nerale de manifestare a evaziunii fiscale ………………………….. ……… 15
1.2.2 Evaziunea fiscală cu ajutorul conturilor bancare ………………………….. ……………… 16
1.2.3 Evaziunea fiscală în contabilitate prin intermediul unor conturi …………………….. 18
1.3 Evaziunea fiscală și fenomenul de corupție ………………………….. ………………………….. .. 19
Capitol ul 2. Cauzele, factorii favorizanț i, efecte și metode de combatere a evaziunii
fiscale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 22
2.1 Cauzele evaziunii fiscale ………………………….. ………………………….. …………………………. 22
2.2 Efectele evaziunii fiscale ………………………….. ………………………….. …………………………. 26
2.2.1 Efecte fenomenului de evaziune fiscală asupra formării veniturilor statului …….. 26
2.2.2 Efecte economice ale fenomenului de evaziune fiscală ………………………….. …….. 27
2.2.3 Efectele sociale ale fenomenului de evaziune fiscală ………………………….. ……….. 29
2.2.4 Efectele politice ale fenomenului de evaziune fiscală ………………………….. ………. 30
2.3 Metode de combatere a evaziunii fiscale ………………………….. ………………………….. …… 31
2.3.1 Combaterea si limitarea evaziunii fiscale prin măsuri legislative ……………………. 32
2.3.2 Legea pentru combaterea evaziunii fiscale ………………………….. ……………………… 34
Capitolul 3. Combaterea și limitarea evaziunii fiscale ………………………….. …………………. 37
3.1 Statistici înregistrate de către Administrația Județeană a Finanțelor Publice Vaslui
privind activitatea de control ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 37
3.2 Combaterea și limitarea evaziunii fiscale la impozitele directe ………………………….. …. 44
3.2.1 Combaterea și limitarea evaziunii fiscale la impozitul pe profit ……………………… 44
3.2.2 Combaterea și limitarea evaziunii fiscale la impozitul pe dividende ……………….. 47
3.2.3 Combaterea și limitare evaziu nii fiscale la impozitul pe venitul din salarii ……… 48

2
3.2.4 Combaterea și limitare evaziunii fiscale la impozitul pe veniturile obținute din
activități independente ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 51
3.3 Combaterea și limitarea evaziunii fiscale la impozitele indirecte ………………………….. . 52
3.3.1 Combaterea și limitarea evaziunii fiscale la taxa pe valoare adăugată ……………… 52
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 55
Bibliografie: ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 58

3
Introducere

Societatea contemporan ă se confruntă cu o serie de probleme de natură economică și financiară,
care mai de care mai serioase. Dintre acestea, evaziunea fiscală pare a fi fenomenul cu implicațiile
cele mai mari atât pe plan economic cât și pe plan social.
Prezenta lucrare a fost concepută în vederea înțelegerii acestui subiect, care pe lângă faptul că
este des întâlnit, pe atât de greu este de interpretat și de analizat. E vaziunea fiscală este o temă foarte
sensibilă în ceea ce privește dezvoltarea sănătoasă a unui stat democratic. Acest lucru este evidențiat
de însăși efectele negative înregistrate asupra tuturor domeniilor: economic, politic, cutural, etc.
În prezent se vorbește tot mai mult despre cum ar putea influența fenomenul evazionist
securitatea națională. În acest sens, economia subterană, din cauza unui nivel al fiscalității ridicat, a
înregistrat un real progres, în ultima perioadă, prin fondurile obținute în m od fraudulos prin
evaziune fiscală. Personajele acestui tip de economie, vor putea ajunge astfel în situația de a crea
acele tabere de presiune în vederea influențării legislativului în momentul în care acesta este gata de
a emite noi acte normative.
Comp lexitatea acestei teme necesită o cercetare amplă atât la nivel mondial cât și la nivel
național. În susținerea celor amintite anterior, motivația principală în contextul actual, constă în
faptul că, evaziunea fiscală reprezintă o piedică mai mare sau mai mică, în evoluția fiecărui stat.
Raportându -ne la țara noastră, care de altfel este subiectul acestei teze, putem spune că trecerea
României la o economie de piață de la o economie planificată a condus la un mediu care a favorizat
apariția și dezvoltarea a șa numitei economii subterane.
Scopul pentru care a fost creată această lucrare are în vedere: cercetarea și înțelegerea în primul
rând, a problematicilor teoretice referitoare la fenomenul de evaziune fiscală, apoi studierea cauzelor
și a impactului nega tiv înregistrat asupra întregii economii și nu numai, iar în ultimul rând, analiza
întregului sistem fiscal al României precum și evidențierea principalelor metode de combatere.
Pentru a ne forma o imagine mai clară a celor subliniate anterior, lucrarea es te structurată pe trei
capitole, plus concluzii.
În primul capitol sunt prezentate elemente de natură pur teoretică: ce este evaziunea fiscală,
formele și modalități de manifestare.
În cel de -al doilea capitol sunt enumerate și analizate cauzele, efectel e fenomenului, dar și
principalele metode de combatere a acestuia.

4
În capitolul al treilea s -a realizat o cercetarea a impactului pe care evaziunea fiscală îl are asupra
bugetului consolidat al statului. S -a apelat la datele care au marcat în ultimii an i, atât evoluția
impozitelor directe, cât și a celor indirecte.

5
Capitolul 1. Fenomenul de evaziune fiscal ă
1.1 Noțiunea și formele evaziunii fiscale
Încă din vechi timpuri, indivizii au fost tentați să -și minimizeze datoriile fiscale în acest scop
folosind o varietate de metode . De-a lungul timpului, excesivitatea presiunii fiscale ce s -a manifestat
asupra substanței impozabile a determinat dispariția acesteia , știindu -se deja că „impozitul omoară
impozitul”1. Ca o regulă ge nerală se poate constata faptul că, de obicei, contribuabilii au intenția de
a-și satisface propriile interese în favoarea interesului general al societății. În cadrul actual al
economiei de piață, organele financiare responsabile se confruntă cu o multitu dine de probleme de
ordin fiscal, iar dintre toate acestea, cea mai importantă face referire la evaziunea fiscală.
Acest fenomen, în România este reglementat prin intermediul Legii nr.87/1994 pentru
combaterea evaziunii fiscale. Articolul nr.12 definește e vaziunea fiscală ca fiind “sustragerea prin
orice mijloace de la impunerea sau de la plata impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume
datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat și bugetelor
fondurilor spe ciale de către persoanele fizice și persoanele juridice române sau străine, denumite în
cuprinsul legii contribuabili ”.
Ulterior, Legea nr.87/1994 a fost abrogată și înlocuită de Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea
și combaterea evaziunii fiscale . De rem arcat este faptul că această ultimă lege nu mai oferă o
definiție clară a acestui fenomen, ci stabilește faptele ce pot reprezenta infracțiuni referitoare la
evaziunea fiscală.
Profesorul Oreste Atanasiu definește evaziunea fiscală ca fiind “totalitatea pr ocedeelor licite și
ilicite cu ajutorul cărora cei interesați se sustrag, total sau în parte averea lor, obligațiunilor stabilite
prin legile fiscale”3. O altă definiție este dată de către doctrina financiară. Aceasta încadrează
evaziunea fiscală ca fiind “ansamblul sustragerilor intenționate de la obligațiile fiscale, comise nu
prin încălcarea directă a legii, ci prin eludarea, prin ocolirea ei cu ajutorul unor acte simulate și
numai aparent reale”4.
Evaziunea fiscală semnifică un fenomen complex, iar difi cultatea de a -l surprinde într -un mod
concret și sigur printr -o serie de expresii sugerează neclaritatea lui. De altfel, cuvântul evaziune are
la bază termenul “ evaziv” care exprimă imprecizia. Indiferent de câte definiții s -ar putea consemna,

1 Bistriceanu, Ghe. D, Sistemul fiscal al României , Editura Universitară, p. 270
2 Capitolul 1, Art.1, Legea nr . 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale , publicată în M.Of. nr.299/24 oct. 1994;
3 Bistriceanu, Ghe. D, Sistemul fiscal al României , Editura Unive rsitară, p. 274
4 Idem

6
atât în li teratura de specialitate cât și în practică, nu se poate face o delimitare clară și precisă cu
privire la cauzele, controlul și sancțiunile determinate de evaziunea fiscală.
De cele mai multe ori, individul se lovește de confuzia terminologică dintre fraud a fiscală și
evaziunea fiscală. De aceea, de la bun început este bine să realizăm o diferențiere între cei doi
termeni. Astfel, frauda fiscală într -un sens strict presupune o conduită a contribubilului ce realizează
o încălcare a legii într -un mod flagrant , prin faptul că acesta se sustrage de la plata obligațiilor
fiscale către stat. În alte state, precum Olanda, frauda fiscală presupune “faptul de a stabili în mod
intenționat o declarație inexactă, de a prezenta documente false sau de a nu respecta oblig ația legală
de a furniza administrației anumite informații necesare stabilirii sau controlului impozitului ”5. În
Germania, frauda fiscală are în vedere omisiunea într -un mod conștient, de a transmite dar și dovedi
instituțiilor acreditate natura și mărimea impozitului. În Japonia, țara recunoscută pentru onestitatea
fiscală, frauda este calificată ca fiind o “crimă” asupra statului, fiind anchetată de parchet și poliție
pe lângă serviciile fiscale.
Nicoale Hoanță a realizat o analiză a lucrării americane Federal Tax Course și surprinde faptul
că”Literatura fiscală privitoare la evaziunea fiscală și fraudă este abundentă, totuși nu există indicii
precise referitoare la diferențele dintre acestea. Evaziunea fiscală(avoidance) este minimizarea
excesului de im pozitare (tax burden) prin utilizarea alternativelor acceptabile, reale. Frauda
fiscală(tax evasion) pe de altă parte, este determinată de contribuabilii sau consilierii lor
profesioniști, preocupați de intenția de anu ține seama de legea fiscală în vigoar e. În multe cazuri,
schema evaziunii este exprimată într -o formă care nu înfățișează realitatea. ”6

1.1.1 Evaziunea fiscală la nivel național
Intervențiile de la nivel legislativ în ceea ce privește stabilirea unui anumit plafon al evaziunii
fiscale, se af lă sub incidența raportului efect – efort. În acest sens, fiecare stat, în contextul actualei
crize economice își poate majora veniturile recurgând la acțiuni sistematice ce au ca scop o reducere
seminificativă a economiei subte rane. În România, ulterior p erioadei comuniste , literatura de
specialitate a clasificat evaziunea fiscală în două forme mari , ce se clasifică după conform naturii
juridice. Astfel se iau în vedere :
a) evaziunea fiscală legală, tolerată , acceptată, licită ;
b) evaziunea fiscală ilegală, frauduloasă, ilicită( fraudă fiscală) ;

5 Hoan ță, N., Evaziunea Fiscală , Ed. a II -a, Editura C.H. Beck, București 2010, p.194
6 Hoan ță, N., Evaziunea Fiscală , Ed. a II -a, Editura C.H. Beck, București 2010, p.180

7
Evaziunea fiscală legală are în vedere subiecții contribuabili ce doresc o evitare a plăților către
stat prin diferite forme legale. Acest tip de evaziune pune în evidență rezultatele inadvertențelor și
lacunelor legi slative, a normelor insuficiente. În acest sens, contribuabilii folosesc o serie de
mijloace, pentru a se sustrage cel puțin parțial sau în totalitate de la plățile efective. Dacă am
analiza sintagma” evaziune legală” , din punct de vedere gramatical, aceasta reprezintă mai întâi un
non-sens literar și în cele din urmă o antiteză juridică a termenilor. Astfel evaziunea , în genere, are
sensul de sustrage re de la plata obligații lor fiscale, iar legală conduce la respectarea normelor
juridice. În baza celor a mintite anterior, evaziunea fiscală licită reprezintă în viziunea unor
econimiști o manifestare a economiei oficiale ce are un caracter dual. Acest lucru se datorează
faptului că, în general, politicile fiscale promovate de organele publice nu au o bază bi ne structurată,
neexplicând concret cazurile ce reprezintă infracțiuni de natură fiscală. Astfel, contribuabilul este
mereu în căutarea unei poziții avantajoase în ceea ce privește sarcinile sale fiscale.
Poate fi luat ca exemplu un contabil, care prin a tribuțiile sale, oferă , cu sau fără rea voință, o
declarație incompletă către organele fiscale. Alteori, acestea din urmă, din neatenție, comit anumite
erori de calcul asupra venitului impozabil și implicit al impozitului. În practică, cazurile de
evaziu ne fiscală legală sunt extrem de variate, în funcție de defectele legislației dar și de
îndemânarea contribuabilului.
Cele mai reprezentative cazuri, ce se pot încadra în evaziunea fiscală licită, legală sunt :
a) în momentul formării fondurilor de amortiza re,respectiv de rezervă, se depășește nivel
admis, rezultând astfel o micșorare a veniturilor impozabile;
b) facilitățile acordate de stat societăților comerciale cu privire la reducerea impozitului pe
venit, în vederea achiziționării de echipamente tehnice, mașini;
c) asocierile de familie; în acest caz se apelează la o impunere separată a obligațiilor fiscale pe
fiecare asociat;
d) în cazul în care o familie obține un venit, acesta în mod egal va fi împărțit între membrii săi,
fără a se lua în considerare capacit atea contributivă, obținându -se astfel o micșorare a impozitului
datorat la stat;
e) situații în care, în favoarea copiilor , se vor constitui de către părinți unele depozite de
fonduri;
f) în cazul în care o persoană obține venituri ca persoană fizică dar și ca societate privată,
aceasta poate opta pentru sistemul de impunere ce se aplică celei de -a doua surse de venit. În acest
caz, subiectul va fi scutit de o anumită sumă de bani, deoarece va primi anumite facilități;

8
g) situațiile când plătitorul realizează chelt uieli de cercetare, instruire profesională a angajaților,
sau alte obiective de interes național; astfel din masa impozabilă totală i se vor acorda anumite
reduceri fiscale;
h) din venitul impozabil se scade echivalentul cheltuielilor de protocol, cheltuieli ce țin de
reclamă și publicitate;
i) facilități obținute de la organele legislative în cazul subiectul impozitului sprjină o serie de
actitivăți sportive, științifice, etc…
Evaziunea fiscală ilicită,ilegală (frauda fiscală) are la bază încălcarea într -un mo d flagrant a
legii. În general, această formă a evaziunii are ca principal subiect contribuabilul ce are intenția să
se sustragă deliberat de la plata impozitelor fiscale. Dacă ar fi să oferim o imagine mai clară, se
poate spune că acest tip de evaziune p resupune tăinurea obiectului impozabil, subaprecierea mărimii
materiei impozabile și nu în ultimul rând utilizarea unor mijloace prin care individual se eschivează
de la plata dărilor către stat.
Legea nr. 2 41/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale în România clasifică ca
infracțiuni7:
“a) ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile;
b) omisiunea, în tot sau în parte, a evidențierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a
operațiunilor comerciale effectuate sau a ve niturilor realizate;
c) evidențierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază
operațiuni reale ori evidențierea altor operațiuni fictive;
d) alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale a paratelor de taxat ori de
marcat electronice fiscal sau alte mijloace de stocare a datelor;
e) executarea de evidențe contabile duble, folosindu -se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a
datelor;
f) sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscal sau vamale, prin nedeclararea,
declararea fictive ori declararea inexactă cu privire la sediile principale sau secundare ale
persoanelor verificate;
g) substituirea, degradarea sau înstrăinarea de către debitor ori de către terțe personae a
bunurilor sechestrate în conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscal și ale Codului de
procedură penală; ”

7 Art.9,alin.1, Legea 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale

9
Pe lângă faptele prevăzute în Legea 254/2005 privind prevenirea și combaterea evaziunii fiscale
și menționate anterior în cadrul activității fiscale se mai cunosc și următoarele tipuri de fraude
fiscale:
1) Frauda realizată pe termen lung – manifestată de întreprinzătorii care pentru o anumită
perioadă de timp își plătesc impozitele regulat și la termen, iar apoi brusc își proclamă falimentul,
dar nu îna inte de a -și transfera tot profitul în străinatate;
2) Frauda pe termen scurt – se intâlnește în cazul întreprinderilor abia înființate care cer
rambursarea TVA de la organele fiscale. Imediat după ce are loc rambursare, societatea se declară
înschisă, iar p lătitorul dispare;
3) Sindromul „ Phoenix” – presupune ca firma plătitoare de TVA să -și declare falimentul, iar
apoi să apară o nouă societate condusă de același director;
4) Sindromul „ companiilor multiple” – are în vedere înscrierea unui număr mai mare de
firme, printre acestea regăsindu -se și unele fantomă;
5) Manipulările insignifiante – neluarea în considerare a unor pagini ale registrelor contabile,
realizarea incorectă a unui decont de TVA, etc.
În acest moment la nivel național este destul de greu de trasat o linie care să despartă cele
două forme ale evaziunii fiscale, acestea întrepătrundu -se. Astfel, contribuabilui este cel care
decide dacă își va plăti obligațiile respectând în acest mod legea sau va realiza o interpretare a ei
pentru a exploata lipsuri le probabile. În acest fel ar fi necesară o analiză ce trebuie facută asupra
activităților ce se regăsesc pe fiecare palier.
Figura nr.1 – Zonele referitoare la evaziunea fiscală
Zona ilegală – Frauda fiscală
Zona gri – Abuzul de drept
– Interpretabilitatea ș i manipularea legilor fiscal la limita legalului
Zona legală – Promovarea exonerării și facilităților fiscal, conform cadrului legal
– Eroarea involuntară, fără element intenționat
– Abstinența factorului de muncă
– Respectarea legii
Sursă : Dragoș Pătroi, Evaziu nea fiscală între latura permisivă, aspect contravențional și caracter infracțional,
Ediția a doua, Editura Economică, București, 2007, p.125

10
Comisia Europenă printr -un raport8 din mai 2013, recomandă ca la nivel național fiecare stat să -și
pună în aplica re îndrumările corespunzătoare pentru a -și îndrepta guvernanța fiscală. Astfel se vor
impune ca măsuri : elaborarea unor strategii care să prevină evaziunea fiscală, folosirea tot mai
profundă a informațiilor provenite de la terți, întocmirea unor declarați i precompletate, reducerea
gradului ridicat al economiei subterane prin practicarea unor sanțiuni de natură penală pentru cei ce
fac angajari fără norme legale sau acordarea de stimulente monetare în cazul declarării veniturilor.

1.1.2 Evaziunea fiscală l a nivel internațional
În ultimii ani s -a putut observa o accentuare a cooperării internaționale din punct de vedere
economic între state ce au grad al fiscalității diferit. În acest sens, evaziunea fiscală a devenit dintr -o
problemă cu caracter național, o problemă ce se manifestă la nivel internațional. De altfel, apar tot
mai multe statistici și informații cu privire la societăți comerciale care prezintă rezultate bilanțiere
negative și care, din această cauză nu sunt supuse la plata impozitului pe profit .
Într-un articol9 apărut în mediul online ” peste 80 de jurnaliști din 46 de țări au investigat legături
dezvăluite de 2,5 milioane de documente și au început să publice secrete a peste 120.000 de societăți
și fonduri off -shore, expunând afaceri ascunse al e politicienilor, mafioților și magnaților de pe întreg
globul, din mai mult de 170 de țări. ” Din cifrele de mai sus se poate observa c ă evaziunea fiscală la
nivel internațional se află la un nivel foarte ridicat.
Modalitățile cele mai întâlnite ce încuraj ează la acest nivel evaziunea, sunt paradisurile fiscale și
companiile off -shore. Primul termen, cel de paradis fiscal , din punct de vedere lexical are la bază
expresia din limba engleză „tax -haven ”, care prin traducere semnific ă refugiu fiscal. De -a lungu l
timpului, literatura de specialitate a încercat să ofere o definiție clară a paradisului fiscal. În opinia10
profesorului universitar Mircea Ștefan Minea, acest termen este explicat ca fiind un teritoriu
geografic (stat,țară) în cadrul căreia organele com petente oferă o serie de facilități fiscale. În acest
sens nivel impozitelor este unul redus sau chiar 0 pentru anumite categorii de venituri, iar pentru
unele activități comerciale se păstrează un anumit grad al discreției. În revista Finance Journal11, se
oferă o definiție a paradisului fiscal ce “reprezintă statul sau teritoriul în care o persoană fizică sau

8 http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/tax_ro.pdf (accesat la 08.01.2014)
9 http://www.ziare.com/impozit/evaziune/evaziune -fiscala -la-nivel -mondial -care -sunt -afaceristii -si-politicienii -romani –
implicati -in-scandal -1228362 (accesat la 10.01.2014)
10 Minea, M. Șt ., Costaș, C. F., Fiscalitatea în Europa la începutul mileniului lll , Editura Rosetti, București, 2006, p.274
11 http://www.financejournal.ro/fisiere/revista/51725386 828_BUZIERNESCU_RO.pdf (accesat la 11.01.2014)

11
juridică se bucură de un sistem fiscal privilegiat, fie pentru că nu plătește impozite, fie pentru că
impozitul se determină în cote mai mici decât î n țara de origine ”.
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) consideră că paradisurile fiscal
se află sub incidența a patru mari factori ce oferă un sistem fiscal avantajos. Astfel, primul factor se
referă la faptul că legislația ce face referire la impozite și taxe este lipsită de semnificație sau chiar
nu există.
Gradul de transparență redus poate fi considerat un al doilea criteriu ce influențează paradisurile
fiscal. În acest sens, cu cât informațiile cu privire la determinarea cuant umului impozitului sunt mai
reduse, cu atât mai mult se poate vorbi de existența acestui fenomen.
Un al treilea factor ce marchează aceste zone este lipsa de comunicare, acest lucru având o
influență semnificativă în păstrarea informațiilor referioare la d iferite impozite și taxe. Nu în ultimul
rând, neexistența unor activități consistente în cadrul acestor teritorii sugerează interesul scăzut în
ceea ce privește stimularea exercitării de acțiuni concrete. Acest lucru subliniază interesul pronunțat
de atrag ere a investitori lor care doresc să efectueze tranzacții pe aceste teritorii doar din
considerente fiscale.
În general paradisurile fiscale se caracterizează prin12:
 din punct de vedere al poziției geografice, acestea se regăsesc în preajma oceanelor și
mărilor;
 ca mărire, paradisurile fiscale sunt state mici, cu un număr al populației redus;
 pune la dispoziția companiilor diferite avantaje fiscale, în comparație cu țările de origine sau
alte state;
 oferă secret bancar;
 operațiunile de natură financiară și c omercială se află sub protecția legii;
În ultima perioadă, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică propune o serie de
măsuri prin care marele concerne precum Apple sau Volkswagen să nu mai beneficieze de
avantajele fiscale amintite anterior. A stfel, o primă formă a proiectului înaintat de către OCDE se
referă la companiile multinaționale care vor fi obligate la plata taxelor doar pe teritoriul țărilor în
care s -a format “valoarea adăugată”. În acest context, marile companii au obligația să publ ice
rapoarte anuale cu privire la cheltuieli, dobânzi, salarii, etc.13

12 Corduneanu, C., Sistemul fiscal în știința finanțelor , Editura Codecs, București, 1998, p. 353
13 http://www.dw.de/oe cd-ia-%C3%AEn -colimator -paradisurile -fiscale/a -16960440 (accesat la 16.02.2014)

12
La nivel european, în ultimii ani s -a manifestat o înăsprire a regimurilor fiscale, ceea ce a atras
după sine o scădere a încrederii în paradisurile fiscale bine cunoscute ( Monaco, Lich tenstein,
Elveția, Cipru). În urma estimărilor făcute de Uniunea Europeană, guvernele ce aparțin blocului
comunitar, din cauza acestor “oaze fiscale” înregistrează pierderi anuale ce ating cifra de 1.000
miliarde de dolari. Datoriă crizei economice dar și a complexității noului regim fiscal, se pare că
unele paradisuri fiscale din Europa vor fi înlocuite cu unele din Asia, precum Singapore și Hong
Kong.14
Companiile off-shore sunt societăți caracterizate prin faptul că își desfășoară activitatea
economică î n afara granițelor statului (paradis fiscal) în cadrul căruia își au sediul social. Într -un
mod mai explicit, o astfel de companie, din dorința de a ocoli duritatea reglementărilor fiscale ale
țării în care își derulează obiectul de activitate, își va stab ili sediul într -o zonă (stat) în care presiunea
fiscală este mult mai redusă sau chiar inexistentă.
În teoria economică se întâlnesc mai multe companii de acest gen: companii nerezidente,
companii exceptate , companii internaționale , companii cu răspundere limitată, companii de asigurări
captive;
Companiile nerezidente – în această categorie se regăsesc acele societăți a căror sedii se află în
țări în care nivelul fiscalității este unul redus, iar activitatea propriu -zisă se desfășoară în alte state.
În acest fel, aceastea pot beneficia chiar și de facilitățile fiscale oferite de statul „gazdă”.
Companiile exceptate – societăți obișnuite, care de regulă sunt beneficiarele anumitor reduceri
fiscale, în cazul în care încheie afaceri cu alte societăți de aceeași natură sau nerezidente.
Companiile internaționale – acest tip se întâlnește în cazul marilor companii americane ce au
sediul în Insulele Virgine Britanice și care valorifică astfel regimul fiscal preferențial.
Companiile cu răspundere limitată – în această categorie se regăsesc asociațiile persoanelor
fizice care se află parteneriat sub tutela unor acționari răspunzători în limita participării la capitalul
social.
Companiile de asigurări captive – au ca scop colectarea de la un număr exact de societăți
come rciale a taxelor referitoare la asigurări. Tot aceste companii se mai regăsesc și sub forma unor
fonduri de investiții.
Avantajele întâlnite în cazul companiilor off -shore au în vedere15:
 impozitul pe profit este limitat sau egal cu zero;

14 http://adevarul.ro/economie/business -international/paradisurile -fiscale -europei -duca -mai-ramane -urma -crizei –
competitiei -asia-1_51b5ca2dc7b855ff56790a69/index.html (accesat la 20.02.2014)
15 http://www.offshore.ro/offshore -scop -si-avantaje.php (accesat la 20.02.2014)

13
 confidențialitate a acționarilor;
 flexibilitate corporativă datorită cerințelor ce se referă la acționari și administrator;
 administrare simplă – adunarea generală a acționarilor se poate realiza prin diferite mijloace
tehnico -electronice;
 raportare minimă – nu se cer rapoa rte ce au în evidență informații financiare;
Indiferent de localizarea acestor companii, trebuie reținut faptul că proprietarii nu sunt scutiți în
totalitate de obligațiile fiscale. Totuși acestea oferă o reducere sau eliminare a unor impozite și taxe,
care ar fi trebuit plătite în condițiile unei desfășurări normale a activității.
1.2 Manifestarea evaziunii fiscale
Evaziunea fiscală a devenit în prezent, unul dintre cele mai nocive fenomene economice ce se
manifestă la scară mondială. De regulă, acesta es te privit ca un răspuns negativ ce vine din partea
contribuabilului asupra politicilor de natură fiscală promovate în fiecare țară. Nicolae Hoanță scoate
în evidență psihologia uman ă, care mereu este supus ă dorinței de a înșela organele fiscale. ”Există o
psihologie a contribuabilului de a nu plăti niciodată decât ceea ce nu poate să nu plătească.(…); ea
este înclinată să considere impozitele mai mult ca un prejudiciu decât o legitimă contribuție la
cheltuielile publice(…)”16.
Chiar dacă evaziunea fiscală e ste o problemă manifestată la nivelul întregii populații, se poate
face totuși o delimitare precisă, am putea spune, în ceea ce privește categoriile socio -profesionale. În
aces sens se remarcă manifestările sociologice și tehnice determinate de acest fenom en.
Primul tip de manifestare a evaziunii fiscale, cel sociologic este determinat de caracterul egoist la
omului. Acesta vede contribuțiile datorate statului ca niște constrângeri în calea dezvoltării
personale. Astfel, se explică rezistența pe care o man ifestă individul asupra unor impozite și taxe.
Ceea ce trebuie pus în evidență, este faptul că în perioade marcate de anumite tensiuni economice,
cum ar fi cele de natura crizelor financiare, contribuabilii refuză într -un mod evident plata
impozitelor, acc entuând și mai mult deficitul bugetar și datoria publică. ”Cum se explic ă astfel criza
statului italian din primul deceniu al acestui secol confruntat cu o datorie publică imensă care a atins
120% din PIB, față de o datorie maximă prevăzută de tratatul de l a Maastricht de 60% din PIB ? Dar
cea a statului grec ieșită suprafață la începutul anului 2010 în toiul Marii Crize Financiare
Mondiale? ”17

16 Hoan ță, N., Evaziunea Fiscală , Ed. a II -a, Editura C.H. Beck, București 2010, p.195 -196
17 Hoan ță, N., Evaziunea Fiscală , Ed. a II -a, Editura C.H. Beck, București 2010 , p.1 96-197

14
În această situație trebuie urmăriți și beneficiarii evaziunii fiscale. De regulă, întâlnim investitorii
(acționari ș i asociați) care au ca scop maximizarea profitului obținut din diverse activități. Totodată,
salariații au ca interes reducerea câștigurilor nete prin sustragerea de la impozitare a unor sume
destul de însemnate. Cu toate că acest fenomen se regăsește la n ivel global, se poate face totuși
observația că în țările dezvoltate față de cel în curs de dezvoltare pragul evaziunii fiscale este unul
mai redus. La fel cum subliniază Nicolae Hoanță că “subdezvoltarea economică nu dă naștere numai
la o subdezvoltare a sistemului fiscal respectiv, ci în primul rând o subdezvoltare a veniturilor
fiscale și, pe cale de consecință, la supradezvoltarea evaziunii fiscale ca răspuns, logic și de înțeles,
în fața sărăciei.”18
Dacă ar fi să facem o delimitare a părților implicate în acest “ joc”, putem remarca faptul că statul
și evazionistul au rol activ, fiecare apelând la diverse mijloace prin care să -și mărească veniturile. În
acest cadru, intervine și omul de rând care la prima vedere nici nu obține vreun beneficiu,dar nici n u
înregistreză vreo pierdere dar care în timp, va resimți lipsa serviciilor/bunurilor publice.
În ceea ce privește manifestările tehnice, aceastea au în vedere procedeele la care apelează
contribuabilii pentru a realiza evaziunea. Specialiști în domeniu au diferite opinii asupra acestor
tehnici. Astfel, Dragoș Pătroi19 subliniază că o formă tehnică a evaziunii o reprezintă legătura între
informațiile contabile și fiscalitate. Acesta remarcă faptul că nu întotdeauna cele 2 componente oferă
aceleași date, ci d impotrivă unele contradictorii. Totodată în condiții de inflație, pentru a realiza o
oarecare concordanță între fiscalitate și contabilitate se impune: aplicarea unor metode contabile
precum LIFO, folosirea amortizării accelerate etc.
În viziunea lui Nicol ae Hoanță20, căile tehn ice sunt delimitate astfel, în:
 avatanje în natură – oferite salariaților de către patroni (mașini de serviciu);
 diminuarea impozitului pe venit în cazul în care profitul este reinvestit;
 cheltuielile referitoare la fondul de rezervă și amortizări care se deduc din profit într -o cota
superioară celei normale;
 stabilirea domiciliilor de către personae fizice și juridice în paradisuri fiscale;
Indiferent de forma de manifestare a evaziunii fiscale, se poate sublinia faptul că în primul r ând
aceasta are ca punct de plecare, persoana, individul. În al doilea rând, contribuabilul este supus
jocului de a se sustrage sau nu de la plata obligațiilor către stat. Ulterior, acesta dacă va decide să

18 Hoan ță,N., Evaziunea Fiscală , Ed. a II -a, Editura C.H. Beck, București 2010, p.198
19 Pătroi, D., Evaziunea fiscală între latura permisivă, aspect contravențional și caracter infracțional , Ediția a doua,
Editura Economică, București, 2007, p.165
20 Hoan ță, N., Evaziunea Fiscală , Ed. a II -a, Editura C.H. Beck, București 2010, p.201

15
recurgă la evaziune, pentru a micșora dările fisc ale, va alege cea mai bună soluție, în funcție de
propriul interes.

1.2.1 Modalități generale de manifestare a evaziunii fiscale
Conform autorilor Dan Drosu Șaguna și Pătru Rotaru, în lucrarea Drept Financiar și Bugetar,
evaziunea fiscală se face prin int ermediul a trei modalități21:
1. apariția și dezvoltarea evaziunii este însăși rezultatul unui regim fiscal propice și lacunar în
același timp;
2. dorința contribuabilului de a nu declara într -un mod corect și sincer actul impozabil și
mărimea impozitului cuvenit . În acest sens, evaziunea fiscală are în vedere o plată cât mai redusă
către stat;
3. utilizarea unor mijloace nelegale prin care nu se respectă legislația financiară;
Pe lânga aceste trei modalități enumerate anterior, evaziunea poate fi și rezultatul unei presiuni
fiscale foarte mare. De altfel principalul vinovat în existența acestui fenomen de mare amploare,
putem spune că este legiuitorul.
În urma unor analize ce au fost realizate la nivel național, s -au putut pune în evidență o serie de
ilegalități mani festate sub forma evaziunii fiscale:
a) Înființarea unor afaceri ilegale sub tutela unor mari întreprinderi industriale de către persoane
care se află într -o strână legătură cu managerii complexelor, care prin puterea lor de influență pot
transfera sume de b ani foarte însemnate;
b) Transferul ilegal în paradisurile fiscale a valutei de către acționarii și asociații de firme;
c) Formarea unor zone defavorizate , transformate apoi în adevărate puncte evazioniste prin
micșorarea taxelor provenite din TVA, precum și a impozitului aferent profitului;
d) Activitățile desfășurate de organizațiile non -profit, sub ideea de ocupație caritabilă, ce au
dezvoltat ample procese de evaziune prin obținerea cu titlul de sponsorizare a anumitor sume de
bani din partea unor agenți econ omici. În schimb, aceste asociații oferă în cadrul manifestărilor
publice publicitate. Tot în această categorie, pot fi incluse și cluburile sportive care primesc
sponsorizări și nu sunt finanțate propriu -zis.
e) Activitatea din procesul de prelucrare petroli er are în vedere rafinarea unor produse
neaccizate, care inițial sunt trecute în acte ca fiind folosite doar în scop industrial. Ulterior, după o

21 Șaguna, D.D., Rotaru, P., Drep t Financiar și Bugetar , Editura All Beck, București, 2003, p.230

16
înregistrare fictivă în contabilitatea unor societăți comerciale, produsele respective ajung în
benzinării;
f) Comercializarea de băuturi alcoolice, prin care se dorește uneori sustragerea de la plata
accizelor.
Indiferent de forma de manifestare a evaziunii fiscale, se poate remarca totuși faptul că de cele
mai multe ori implicate în aceste cazuri sunt persoanele j uridice. Astfel se creează acele firme
„fantomă” prin care se încearcă obținerea unor avantaje fiscale, motivarea diminuării impozitelor
dar și a provenienței și destinației mărfurilor.

1.2.2 Evaziunea fiscală cu ajutorul conturilor bancare
Conform preved erilor legale fiecare persoană juridică ce dispune de un capital privat are dreptul
de a deschide la două sau mai multe bănci diferite mai multe conturi. De regulă, atunci când agentul
economic hotărăște deschiderea celui de -al doilea cont, acest lucru se va face fără a înștiința vreun
organ financiar sau chiar prima bancă.
Conform articolului 3 , din Legea nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale22:
„Contribuabilii au obliga ția ca, î n termen de 5 zile de la inregistrare, să declare la organul fiscal p e a
cărui rază teritorial ă îșă au sediul, datele în legatur ă cu subunit ățile constituite î n sucursale, filiale,
puncte de lucru, depozite, magazine și cu oricare alte locuri în care se desf ășoară activit ăți
producatoare de venituri, b ăncile și conturile b ancare î n lei și în valut ă, indiferent de locul unde
functioneaz ă, în țară sau str ăinătate.(…) Orice schimbare intervenită în legătură cu datele prevăzute
la acest articol se va comunica organelor fiscale competente, în termen de 15 zile de la data când a
avut loc.”
În general operația de deschidere a unui cont este una relativ simplă, prin depunerea la bancă a
cererii și respectiv a documentelor necesare. Închiderea contului se face la momentul stabilit, iar în
cazul creditelor se analizează dacă nu cumva clientul are datorii restante. Astfel în aceste condiții se
poate realiza o formă a evaziunii fiscale prin intermediul acelor conturi.
În continuare, vom explica modul de manifestare a evaziunii fiscale printr -un exemplu ce are la
bază modelul analizat de Dan Drosu Șaguna23.
Societatea Comercială „ALFA” S.R.L are două conturi deschide la două bănci diferite. Unul
pentru evidențierea conform prevederilor legale în contabilitate, a operațiunilor, este deschis la

22 Art.3, Capitolul 1, Legea nr.87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale
23 Șaguna, D.D., Tutungiu, M.E., Evaziunea fiscală , Editura Oscar Print, București, 1995, p.67 -68

17
B.C.R și al doilea, prin care firma îsi desfă șoară operațiunile curente, dar fără ca vreun document sa
fie înregistrat în contabilitate, este deschis la B.R.D.
Societate pornește activitatea pe 5 aprilie având în contul deschis la B.R.D. suma de 30.000
RON. Din contul curent banii se vor vira în carn ete cec. La data de 10.04, S.C „ALFA” S.R.L
achiziționează pe baza carnetului cec de la S.C „BETA” S.R.L materii prime și materiale în valoare
de 30.000 RON. Întreaga marfă este livrată de S.C „OMEGA” S.R.L. Tot întreg acest proces a durat
2 zile, S.C „ALF A” S.R.L obținând 5.000 RON. Ulterior cele trei firme sunt controlate de organele
fiscale nedescoperindu -se vreo infracțiune. În continuare, S.C „ALFA” S.R.L își desfășoară
activitatea prin contul de la B.C.R doar pentru tranzacțiile de mare valoare(achizi ționarea unui
utilaj).
De atlfel această ultimă operațiune este una destul de greoaie și implică cam 40% din cifra de
afaceri a S.C „ALFA” S.R.L. Astfel firma va fi la timp cu plățile și cu obligațiile fiscale. La un
viitor control din partea Direcției A ntifraudă se va constata că S.C „ALFA” S.R.L își îndeplinește
obligațiile față de care este angajată. Observând acest lucru organele abilitate vor rări controalele
considerând ca firma lucrează corect.
Pentru a evita acest tip de evaziune, practica financ iară și nu numai a venit cu o serie de măsuri
antievaziune, cum ar fi:
 un agent economic are dreptul să -și deschidă doar un singur cont la o singură bancă din țara
unde își desfășoară activitatea;
 deschiderea unui nou cont să se facă doar dupa ce s -a primi t avizul din partea organelor
abilitate;
 pentru a deschide un al doilea cont la o altă bancă, agentul economic are obligația de a
justifica cu dovezi clare necesitatea acestuia;
O altă modalitate des utilizată în ultima perioadă este cea a folosirii credi tului bancar. Prin
această metodă, sume considerabile de bani sunt îndreptate într -un mod abuziv spre finanțarea
economiei subterane. Într -o economie bazată pe un sistem concurențial puternic, creditul bancar
reprezintă un mijloc indispensabil în ceea ce privește dezvoltarea agenților economici. În actualul
context al crizei economice, folosirea necorespunzătoare a creditului duce la o serie de probleme de
natură monetară în primul rând și apoi de natură fiscală. Din dorința sa de câștiga, debitorul va
produce prejudicii băncii și apoi statului încă din momentul angajării deschiderii contului de credit
la bancă. În aces sens, în momentul solicitării deschiderii contului și al analizei bonității clientului,
ofițerul de credite va verifica documente falsi ficate în interesul solicitantului. Ulterior, dacă creditul

18
se acordă urmează o serie de controale asupra modului de întrebuințare a acestuia. Și aici,
întreprinzătorul realizează evaziune fiscală prin înlocuirea destinației creditului, prin nerambursare
la scadență a ratelor etc.
Evaziunea fiscală prin creditul bancar a devenit o practică tot mai întâlnită în cazul persoanelor
juridice și nu numai, având efecte negative la o scară mai mică pentru bănci, care nu își pot recupera
creditele acordate cât și la scară mai mare pentru stat care nu reușește să -și acopere cheltuielile
publice.

1.2.3 Evaziunea fiscală în contabilitate prin intermediul unor conturi
Contribuabilul prin natura sa umană va pune mereu binele său înaintea binelui statului. În acest
sens, agenții economici vor încerca mereu să obțină un câștig cât mai mare prin diferite căi. Printre
numeroasele metode cunoscute și folosite în realizarea evaziunii fiscale, se regăsește și cea
contabilă. La o primă vedere, se presupune ca utilizarea acestei m odalități se referă la înregistrarea
eronată a diferitelor operațiuni în conturi. De altfel, în prezent procedeele au devenit tot ingenioase
și mai diversificate.
Dacă ar fi să aruncăm o privire asupra cauzelor ce influențează fenomenul de evaziune fiscal ă în
această sferă, putem scote în evidență faptul că:
 în general agenții economici nu au cunoștințe referitoare la modul de funcționare a legislației
fiscale și a prevederilor în vigoare;
 personalul angajat în ținerea contabilității unei societăți în unel e cazuri este slab pregătit;
 organele de control fiscal nu dispun de personal bine instruit;
 uneori, înregistrarea în contabilitate este făcută cu rea voință sau cu scopul de a produce
prejudicii;
În continuare vom reflecta asupra unor cazuri de evaziunea fiscală prin conturi din contabilitate:
a) utilizarea unor conturi de pasiv ce reflectă o imagine fictivă asupra activității. În acest sens,
în general este utilizată metoda conturilor creditoare nereale;
b) înregistrarea în contul “Rezerve” a unor sume mai mari decât maximul admis;
c) crearea de amortismente nelegale. Presupune trecerea în conturi a unor sume care depășesc
cotele legale. Un alt caz este cel al amortismentelor la supraevaluări care se presupune creșterea
valorii clădirilor, utilajelor sau echipament elor;
d) înregistrări nereale. Această metodă este considerată cea mai gravă formă a evaziunii prin
contabilitate, deoarece înregistrările scriptice nu au corespondent în cele faptice;

19
e) unele înregistrări nu pot fi justificate prin acte contabile.
f) donații înre gistrate prin contabilitate. Aici sunt incluse acele forme de cedare cu titlu gratuit
a unor sume sau chiar a mijloacelor materiale unor persoane care se află pe o poziție apropiată de
întreprindere;
g) debitarea unor conturi de rezultate și a unor cheltuiel i de exploatare cu sume nereale24. Aici
se poate lua în considerare : înregistrarea de mai multe ori a aceleași facturi, plata unor salarii
imaginare, sau chiar declararea unor furturi ce determină pierderi nedorite;
h) înregistrări fictive referitoare la micșo rarea cifrei de afaceri. Sunt utilizate pentru a scădea
impozitele datorate statului;
Legea 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscal prevede în articolul 3:
“Constituie infrac țiune și se pedepsește cu amendă de la 50.000.000 lei la 300.000 .000 lei fapta
contribuabilului, care, cu intenție, nu reface documentele de evidență contabilă distruse, în termenul
înscris în documentele de control, deși acesta putea să o facă. ”25
În practică pentru a reduce această nișă, trebuie ca organele de control fiscal să aibă la dispoziția
lor un personal mai bine instruit profesional . Apoi, în momentul controlului să se realizeze o
verificare încrucișată a datelor din documentele furnizorilor cât și a întreprinderilor controlate; să se
consulte dacă stocurile s criptice sunt egale cu cele faptice; să se stabilească corect modul de
aprovizionare a materiilor prime, materiale, precum și utilizarea lor în crearea de produse finite,
pentru a oferi o imagine mai clară asupra veniturilor reale, etc.

1.3 Evaziunea fisc ală și fenomenul de corupție
Evaziunea fiscală și fenomenul de corupție sunt considerate două dintre cele mai mari probleme
de natură economico -financiară cu care se confruntă omenirea. Corupția se regăsește în diverse
domenii, însă cu precădere, la fel ca evaziunea, în cadrul bugetar și fiscal. Referitor la legătura
dintre aceste două fenomene, adică cea de a obține mijloace bănești prin diferite metode nelegale,
putem spune că evaziunea fiscală și corupția se întrepătrund. În acest sens, corupția apare ca “ factor
favorizant și consecință a evaziunii fiscale. ”26

24 Șaguna,D.D., Rotaru, P., Drept Financiar și Bugetar , Editura All Beck, București, 2003, p. 235
25 http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_prevenirii_evaziun ii_fiscale.php (accesat la 24.02.2014)
26 Hoan ță, N., Evaziunea Fiscală , Ed. a II -a, Editura C.H. Beck, București 2010, p.241

20
Dacă ar fi să dezvoltăm acest subiect ce face trimitere la această legătură, în opinia lui Nicolae
Hoanță,27corupția poate reprezenta un factor favorizant, deoarece:
 Corupția este privită ca o modali tate folosită de către întreprinderile mici și mijlocii pentru
ca organele fiscale să -și diminueze presiunea fiscală asupra lor, în comparație cu alte firme. În acest
sens, este lesne de înțeles de ce la ora actuală se întâlnesc tot mai multe cazuri de eva ziune fiscală la
nivel microeconomic;
 Corupția oferă aleșilor politici posibilitatea de a reglementa măsurile legislative în favoarea
celor implicați în activitatea de evaziune fiscală;
 Corupția este folosită chiar de însăși organele de state pentru a fa voriza evazioniștii;
Ca și rezultat al evaziunii fiscale, corupția apare datoriă folosirii acelor sume de bani care au fost
obținute într -un mod nejustificat și fraudulos. În acest sens, persoana care a corupt și a făcut
evaziune, automat a obținut anum ite sume, din care, ulterior, o parte le va folosi pentru a -și mări aria
de „legături”.
Corupția poate fi privită ca rezultat al unor cauze politice,psihologice, sociale. Dintre toate
acestea, latura economică poate fi considerat principalul considerent al corupției. Din acest motiv,
vom enumera o serie de elemente28 ce se regăsesc la baza acestui fenomen:
1. Resursele limitate;
2. Acțiunea conștientă de a obține avantaje din partea organelor;
3. Finanțare proprie;
4. Piață proprie;
5. Presupune obținerea unui anumit profi t;
6. Satisface o serie de nevoi;
La fel ca și evaziunea fiscală, corupția se desfășoară la diferite trepte ale sociețății, pornind de la
oameni politici până la nivelul organelor de control. Oportunitățile de corupție se manifestă mai
mult cu cât legea permi te acest lucru. Spre exemplu, un funcționar din corpul de control fiscal va fi
înclinat spre a întocmi fapte nelegale doar dacă legea îi permite. În acest sens, aceste oportunități vor
crește cu cât legislația este mai complexă și mai greu de interpretat.
Corupția se regăsește la nivel direct proporțional cu evaziunea fiscală, prezentă la scară largă în
cadrul economiei. Astfel, contribuabilul evazionist în dorința sa de a corupe pentru interese proprii,
va spori nivelul mitei acordate.

27 Hoan ță, N., Evaziunea Fiscală , Ed. a II -a, Editura C.H. Beck, București 2010 p. 242
28 Hoan ță, N., Evaziunea Fiscală , Ed. a II -a, Ed itura C.H. Beck, București 2010, p.243

21
Creșterea acestui fe nomen atrage după sine automat, o altă serie probleme ce se răsfrâng la nivel
macroeconomic. În acest sens, nivelul veniturilor fiscale se micșorează, conducând la o scădere a
PIB-ului sau chiar la încetinire a creșterii economice.
Nu întotdeauna un sistem fiscal complex oferă avantaje economice, ci dimpotrivă un grad mare al
fiscalității poate fi principalul factor în apariția celor două fenomene. Dacă ar fi să luăm exemplul
României, este bine cunoscut faptul că nivelul cotei TVA este unul dintre cele mai mari de la nivelul
Uniunii Europene. Cu toate acestea, veniturile obținute nu sunt cele la care se așteaptă autoritățile
statului. Acest lucru se datorează faptului că evaziunea fiscală și fenomenul de corupție pe această
latură se află la un nivel ridica t.
O altă cauză a apariției acestor fapte este reprezentată de modificările de personal ce au loc în
cadrul administrației fiscale. Pe lângă faptul că schimbările sunt dese, nivelul salarial al
funcționarilor este unul mic. Astfel este lesne de înțeles, de ce aceștea sunt supuși corupției.
Conform Raportului Comisiei Europene cu privire la Mecanismul De Cooparare și Verificare29,
România în anul 2013 nu a obținut rezultate remarcabile cu privire la combaterea fenomenului de
corupție. Cu toate acestea, Comisi a Europeană a ținut să sublienieze faptul că au existat totuși
progrese în acest sens, la Agențiile Anticorupție, în cadrul Președinției dar și a Guvernului. Într -o
țară unde nivelul evaziunii fiscale și implicit cel al corupției este ridicat, este greu de apreciat
eficacitatea instituțiilor în lupta cu aceste fenomene. De altfel, un rol important în descoperirea
actelor evazioniste și de corupție, l -a avut mass -media. Cu toate acestea, din numărul total de cazuri
semnalate doar 20% la sută au fost supuse controalelor.
Agenții economici și nu numai, prin comportamentul lor, de a nu achita la timp contribuțiile către
stat, fac ca nivelul fiscalității să crească de la an la an. Dacă ar fi să facem o simplă analiză vom
putea observa faptul că evaziunea fiscal ă și implicit fenomenul de corupție vor scădea odată cu
aplicarea unui sistem fiscal mult mai simplist. Totuși aceste două fenomene sunt au pus bazele unei
societăți slabe din toate punctele de vedere. Pentru o țară ca România ce dorește să se alinieze la
standardele Uniunii Europene, reformele în combaterea acestor două ”boli” ale vieții cotidiene ,
trebuie sa fie mult mai aspre, concomitent apelându -se și la o observare atentă.

29 http://www.transparency.org.ro/stiri/comunicate_de_presa/2013/30ianuarie/index.html (accesat la 20.02.2014)

22
Capitolul 2. Cauzele, factorii favorizan ți, efecte și metode de combatere a
evaziunii fiscale

2.1 Cauzele evaziunii fiscale
Evaziunea fiscală este, după cum am văzut, o activitate nelegală cuprinzătoare. Pentru a înțelege
cât mai bine modul de desfășurare a acestui fenomen dar și pentru a lua cele mai eficiente măsuri în
preveni rea și combaterea sa, este nevoie în primul rând să se cunoască cauzele. De -a lungul
timpului, amploarea fenomenului a impus o înțelegere a acestuia, a modului în care se manifestă în
viața cotidiană și nu în ultimul rând a factorilor ce l -au determinat pe contribuabil să apeleze la fapte
de evaziune.
Dacă ar fi să privim asupra cauzelor evaziunii fiscale, putem spune că aceastea sunt multiple.
În primul și în primul rând, principala cauză care generează evaziune este politica fiscală.
Aplicabilitatea ei es te una, spunem noi, excesivă, acest lucru având o influență majoră în numărul
foarte mare de cazuri de evaziune, respectiv fraudă fiscală. Nivelul însemnat al ratelor de impozit,
nenumăratele taxe și contribuții nu doar că îl fac pe contribuabil să apelez e la aceste fapte,de
evaziune fiscală, dar totodată sunt și principalele motive care provacă minusuri în bugetul de stat.
Nicolae Hoanță, în lucrarea Evaziunea fiscală30, face anumite aprecieri referitoare la literatura de
specialitate. În acest sens, el co nsideră că legislația, prin modul în care este formulată oferă o
anumită instabilitate și interpretabilitate. Totodată este bine cunoscut faptul că, există anumite
grupuri politice, care modifică legislația în interese proprii. Pe de altă parte, sistemul l egislativ este
considerat ca fiind unul incomplet oferindu -le evazioniștilor spectre largi prin care se pot sustrage de
la plata obligațiilor fiscale.
Într-un articol din revista Business Magazine31, profesorul Dragoș Pătroi este de părere că
legislația di n România este mult prea complexă axându -se foarte mult pe simpli contribuabili:
”decât să supraimpozităm sărăcia, chiar și dincolo de limita de subzistență, mai bine (sub)impozităm
bogăția.” El consideră că stimularea din punct de vedere fiscal a pers oanelor ce dezvoltă diferite
afaceri poate duce la sporire a veniturilor din bugetul de stat. Concomitent, acestei măsuri,
beneficiarii banilor negri vor fi cei mai afectați de această decizie, deoarece agenții economici vor
prefera să -și plătească taxele și impozitele care acum se vor reg ăsi la un nivel mai redus.

30 Hoan ță, N., Evaziunea Fiscală , Ed. a II -a, Editura C.H. Beck, București 2010, p.173
31 http://www.business magazin.ro/opinii/opinie -dragos -patroi -suprafiscalizarea -saraciei -sau-subimpozitarea -bogatiei –
12265143 (accesat la 02.032014)

23
Cum cazurile de evaziune fiscală sunt nenumărate și chiar se înmulțesc, este lesne de înțeles că
legislația pusă în practică nu are tocmai efectele dorite. Acest lucru poate avea la rândul său ma i
multe cauze, care implicit se răsfrâng asupra apariției acestui fenomen. Dintre acestea putem
enumera câteva: criteriile de angajare a personalului implicat în controlul fiscal, numirea
conducătorilor în fruntea aparatelor de control pe criterii politice , ineficiența actelor de control, o
slabă pregătire din punct de vedere profesional a organelor abilitate, etc.
Pe lângă cauzele amintite anterior, educația civică a cetățeanului poate constitui o altă problemă,
ce duce la apariția evaziunii fiscale. În a cestă speță se regăsește contribuabilul în ipostaza de a nu -și
plăti datoriile fiscale către stat, nu din necunoștință de cauză, ci din simpla dorință a de a -și majora
veniturile proprii.
Dacă ar fi să dăm un exemplu, salariații se încadrează in categoria socială ce dispune de cele mai
mici posibilități de ocolire a organelor fiscale, pentru că nivelul impozitului și al contribuțiilor
depinde de venitul declarat chiar de angajator.32
În opinia lui Nicolae Hoanță33, literatura de specialitate tratează într -un cadrul mult mai larg,
decât am făcut -o noi până acum, cauzele evaziunii fiscale. De altfel, acestea se grupează în patru
categorii:
1. Cauze politice – la fel cum am menționat mai sus, acestea presupun utilizarea într -un mod
incoerent a politiciilor de natu ră fiscală. În general, factorul politic, atât în România cât și la nivel
international, deține un rol important în aplicarea legislației fiscale. În funcție de gruparea politică
care se află la guvernare, fiecare urmărește favorizarea acelor categorii de cetățeni care se află în
sfera de influență. Nu de puține ori, au existat cazuri când nerespectarea echității fiscale a dus la o
serie de conflicte discriminatorii între diferite categorii sociale. De altfel, cel mai puternic afectați de
deciziile politice , pe această latură financiară, întotdeauna au fost simpli angajați. Odată cu
majorarea cotelor de impozitare, întreprizători pe lângă faptul că au recurs la nedeclararea a unei din
părți din venituri, au apelat și la o diminuare semnificativă, în unele ca zuri, a salariilor, pentru a
putea rezista pe piață. De cele mai multe ori, evaziunea fiscală este văzută ca principalul instrument
ce poate fi folosit de către agenții economici în lupta contra fiscalității excesive.
2. Cauze morale – subliniază faptul că, î n general conștiința umană joacă un rol important în
dorința contribuabilului de a evita plățile fiscale. De regulă, cetățeanul este supus unui “conflict
moral” ce are în vedere problema echității fiscale. Altfel spus, subiectul impozabil consideră că o

32 Gliga, C. I., Evaziunea fiscală – Reglementare,Doctrină,Jurisprudență , Editura CH. Beck, București,2007,p.136
33 Hoan ță,N., Evaziu nea Fiscală , Ed. a II -a, Editura C.H. Beck, București 2010, p.174

24
fiscalitate excesivă nu își are corespondent în acțiunile realizate de autorități pe plan național.
Dintotdeauna, între stat și contribuabil a existat o relație de „supunere” a celui de -al doilea
participant. Din această cauză, plătitorul a exercitat mereu t endința de a nu -și respecta obligațiile,
încercând pe diferite căi să scape de ele.
3. Cauzele economice – pun în evidență de fapt, realitatea economică a unei țări. Este
binecunoscută ideea că, țările ce au un grad de dezvoltare ridicat și o situație econom ică bună,
implicit au și un nivel al evaziunii fiscale mai redus, comparativ cu țările în curs de dezvoltare.
Acest lucru poate constitui o cauză plauzibilă, atâta timp cât existența economică nu permite
dezvoltarea pe căi legale a contribuabililor. Efecti v, din dorința de a -și majora propriile venituri,
aceștea sunt aplecați spre ideea de a se sustrage de la sarcinile fiscale.
4. Cauze tehnice – în acestă categorie intră sistemele fiscale. De regulă evaziunea fiscală se
poate produce atât într -un cadru legisl ativ fragil și puțin reglementat, cât și în interiorul unuia care se
bazează pe o multitudine de metode și tehnici. Prima situație oferă o lejeritate în acțiunile
economico -financiare, pe când, cea de -a doua situație se caracterizează printr -o dificultate întâlnită
în stabilirea cu exactitate a mărimii veniturilor impozabile cât și a impozitului efectiv.
La nivel de țară, Agenția Națională de Administrare Fiscală, dintre cauzele evaziunii fiscale,
amintește de: neștiința legislației fiscale sau chiar aplic area într -un mod excesiv a acesteia de către
subiecții impozabili, de dorința contribuabililor de a scăpa de plățile fiscale și nu în ultimul rând de
complexitatea și imperfecțiunile din textele de lege.
În România, literatura de specialitate34 numește cât eva cauze principale ce duc la sustragerea de
la plata obligațiilor fiscale:
 Legea nr.31/1990 privind societățile comerciale, permite firmelor nou înființate, stabilirea
unor obiecte de activitate complexe, fără a exista inițial o analiză asupra condițiilo r reale în care
acestea se pot manifesta.
 Valoarea minimă de 200 RON35 a capitalului social în cazul S.R.L -urilor nu permite statului
să-și recupereze sumele cuvenite.
 Eficacitate slabă a organelor vamale în depistarea cazurilor de contrabandă cu diferite
produse;
 Inexistența unor prevederi legale concrete în cazul transportului de mărfuri fără documente
de însoțire;

34 Bistriceanu,Gh. D., Sistemul Fiscal al României ,Editura Universitară , București 2008, p.280
35 http://legeaz.net/legea -31-1990/art -11(accesat la 08.032014)

25
 Munca la negru din diverse domenii, cum ar fi: agricultură, construcții;
 Comportamentul negativ ce vine din partea subiecților contribuabili;
 Vânzări de stocuri peste limita înscrisă în documentele legale;
 Nedeclararea către organele fiscale a veniturilor obținute diverse activități întreprinse de
persoanele fizice: comercializare diferitelor produse pe site -uri web, chirii, etc.;
În continuare n e vom îndrepta atenția asupra urmărilor determinate de apariția evaziunii fiscale.
Așadar, vom observa ce influență are acest fenomen asupra evazioniștilor, asupra bugetului de stat și
implicit asupra întregii societăți36.
În ceea ce privește evazioniști, u rmările pot fi de natură pozitivă dar și negativă. După cum am
observat, evaziunea este înfăptuită din dorința contribuabilului de a -și majora propria avere. Chiar
dacă din acele venituri, o parte sunt folosite pentru a corupe diferite persoane, ce au func ții
importante în administrația fiscală și chiar în justiție, se pare totuși că pentru o anumită perioadă de
timp, evazionistul va ieși în câștig. De partea cealaltă, privind asupra aspectelor negative ce pot fi
suportate de o persoană ce practică evaziune a fiscală, se presupune că la un moment dat, acțiunile
ilicite întreprinse vor fi descoperite de către organele abilitate. În acestă situație, vinovatul pe lângă
faptul că va răspunde penal în fața legii, se poate alege și cu o confiscare a unei părți din patrimoniu.
Referitor asupra bugetului de stat, evaziunea fiscală are o influență negativă. În acest sens, cu cât
gradul acestui fenomen este mai mare, cu atât veniturile din impozite,taxe și contribuții sunt mai
reduse. De remarcat este faptul că o parte din sumele bugetului de stat sunt alocate special pentru
prevenirea și combaterea evaziunii fiscale. Cum aceastea au o pondere scăzută, automat acțiunile
evazioniste vor înregistra o creștere din ce în ce mai mare. Dacă mai presupunem și o situație
economi că slabă, atunci autoritățile vor încerca să atragă sume la buget prin majorarea cotelor de
impozitare, care ulterior vor duce la o noua creștere a faptelor ilegale,
În fine, asupra societății în ansamblu putem privi acest fenomen ca având pe lângă efecte
negative și o serie de efecte pozitive. Dintre influențele negative pe lângă cele amintite anterior, se
poate remarca o creștere a numărului de subiecți impozabili care vor recurge la evaziune fiscală. Pe
de altă parte, dacă putem spune că există și consec ințe pozitive ale evaziunii fiscale, aceastea au în
vedere faptul că, în unele cazuri, din veniturile ridicate ale contribuabililor, în special întreprinzători,
o parte pot fi folosite în realizarea de noi investiții sau în remunerarea angajaților.

36 Hoan ță, N., Evaziunea Fiscală , Ed. a II -a, Editura C.H. Beck, București 2010, p.175

26
2.2 E fectele evaziunii fiscale
Evaziunea fiscală a fost, este și va rămâne o adevarată problemă pentru stat. După cum am văzut,
cauzele ei sunt multiple și diferă de la țară la țară. Indiferent de regiunea în care se manifestă, acest
fenomen atrage după sine, o serie de efecte care au o influență mai mare sau mai mică. În general,
aceste efecte se refrâng cel mai mult asupra modului de formare a bugetelor: bugetul de stat, bugetul
asigurărilor sociale de sănătate, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul
fondurilor speciale37.
Cum în cea mai mare parte, veniturile de stat au la bază, impozite, taxe și contribuții se poate
înțelege de aici implicarea pe care o are evaziunea fiscală.
De-a lungul timpului s -au oferit mai multe definiții ale im pozitului, care nu se diferen țiază foarte
mult între ele. De aceea , noi ne vom opri asupra definiție i preluat e de către Nicolae Hoanță38 de la
Gaston J èze:” impo zitul este o prestație pecuniară, pretinsă pe cale de autoritate, cu titlu definitiv, și
fără co ntraprestație, în vedere acoperirii cheltuielilor publice. ”
De regulă cetățeanul contribuabil percepe impozitul ca o piedică pusă de către stat în dezvoltarea
sa personală. Conform Constituț iei României “Cetățenii au obligația să contribuie, prin impozite și
prin taxe, la cheltuielile publice.”39
Analizând evaziunea fiscală alături de caracteristicile impozitului, ne vom putea da seama că
acest fenomen este cel care produce o serie de efecte, cum ar fi40:
– efecte asupra formării veniturilor statului;
– efecte economice:
– efecte sociale;
– efecte politice;

2.2.1 Efecte fenomenului de evaziune fiscală asupra formării veniturilor statului
Numeroasele efecte ale evaziunii fiscale asupra formării veniturilor statului necesită o examinare
profundă nu doar pe termen sc urt( micșorarea veniturilor statului) ci și pe termen lung. Inevitabil,
apariția acestui fenomen în viața cotidiană, determină o influență majoră,negativă, spunem noi, în

37 Ștefura, G.A., Proces bugetar public ,Ediția a II -a, revăzută și adăugită, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza, Iași
2009, p.25
38 Hoan ță, N.,Evaziunea Fiscală , Ed. a II -a, Editura C.H. Beck, Bucur ești 2010, p.8
39 Art.56, alin.1, Constitu ția României , Publicat în M.Of., nr. 767/31 octombrie 2003
40 Gliga, C.I., Evaziunea fiscală – Reglementare,Doctrină,Jurisprudență , Editura CH. Beck, București,2007,p.136

27
dimensionarea veniturilor statului. Odată, apărută această problemă, bugetul de stat va suferi o
diminuare, ceea ce va duce la incapacitatea de a -și îndeplini funcțiile.
În această situație, pe lângă faptul că se apelează la unele împrumuturi care vor trebui să fie
rambursate, statul va lua măsuri de majorare a cotelor de impunere și în u nele cazuri, de
introducere a unor noi taxe și impozite. Apelând la această strategie, automat presiunea fiscală se
intensifică și mai mult. După cum am văzut, c ă, una dintre cauzele evaziunii fiscale este chiar
legislația excesivă, ne putem da seama că o urmare naturală ar fi o nouă creștere a fenomenului
analizat.
Pentru a nu amplifica acest fenomen și totodată pentru a nu -i multiplica efectele negative, se
recomandă o diminuare considerabilă a evaziunii fiscale. Dacă s -ar adopta măsuri concrete și bin e
definite, la același nivel al impozitării, s -ar putea înregistra o majorare a câștigurilor statului. Prin
creșterea veniturilor fiscale din bugetele naționale, statul, ca unică autoritate de satisfacere a
nevoilor publice, va putea să -și îndeplinească pr incipalele sale funcții.
În ceea ce privește necolectarea la timp a impozitelor și taxelor, o influență majoră se manifestă
asupra execuției bugetare. Este de o importanță majoră ca în momentul în care se stabilesc
nivelurile veniturilor și cel al cheltu ielilor bugetare, s ă se aibă un nivel exact al acestora. Datorită
inexactității acestora, în momentul realizării unor servicii de ordin public, statul ulterior nu poate
acoperi costul acestora.

2.2.2 Efecte economice ale fenomenului de evaziune fiscală
În prezent, în funcționarea statelor caracterizate de o economie de piață, bugetul de stat are un rol
foarte important.
Când ne referim la acest lucru, ne gândim la faptul că prin bugetul de stat se asigură mai întâi de
toate un echilibru general economic. În formularea acestei ipoteze, plecăm de la ideea că în
încercarea de a -și îndeplini toate funcțiile sale, bugetul are nevoie de un venit sigur. În acest sens, se
poate vorbi despre un echilibru constant dintre cheltuieli și resurse.
Pe de altă parte, p utem privi bugetul de stat ca un mecanism utilizat în corectarea unor deficiențe
economice. Pe fondul crizei economice actuale, majoritatea țărilor europene și -au îndreptat atenția
spre îmbunătățirea conjucturii economice nefavorabile, chiar prin intermedi ul bugetului de stat.
Chiar dacă măsurile s -au diferențiat de la țară la țară, în cele mai multe cazuri, acestea au avut

28
scopuri comune, și anume: limitarea șomajului, stabilitatea prețurilor la produsele de consum zilnic,
etc.41
Un exemplu, este cel al Ita liei42 care a adoptat o serie de politici referitoare la șomaj. Astfel se
apelează la reducerea fiscalității salariaților ce dispun de un nivel mediu al venitului și prin
încurajarea realizării de angajări print -o serie de deduceri fiscale.
După cum bine ș tim, în formarea bugetului de stat, un rol foarte important îl au contribuabilii.
Efectele negative ale fenomenului evazionist au o influență considerabiliă în ceea ce privește
diminuarea veniturilor bugetare. Conform profesorului Dan Drosu Șaguna43 aceste efecte se împart
în două categorii:
a) efecte asupra contribuabililor care își onorează îndatorările fiscale;
b) efecte asupra contribuabililor care nu -și onorează îndatorările fiscale;
S-a constatat faptul că pe fondul unei presiuni fiscale ridicate, concomite nt apare și o reducere a
veniturilor ce se află la dispoziția diferitelor persoane. Se consideră că în cazul întreprinderilor, după
plata impozitelor, veniturile ce rămân la dispoziția acestora sunt inferioare așteptărilor lor și de
aceea.
De cele mai mul te ori, subvențiile ar trebui să reprezinte un adevărat ajutor financiar pentru
contribuabilii care se află într -o situație economică precară. Dar cum evaziunea fiscală are o rată
ridicată, este lesne de înțeles că bugetul de stat este foarte afectat. În aceste condiții, nivelul
subvenițiilor acordate este sub cel necesar acoperirii nevoilor și în cele mai multe situații sprijinul
financiar oferit de stat agenților economici este unul redus sau chiar inexistent.În România, sectorul
agricol este unul dintr e domeniile ce oferă o anumită stabilitate economică a țării și de aceea ar
trebui să fie principalul destinatar al subvențiilor.
Un alt efect economic al evaziunii fiscale este cel manisfestat asupra investițiilor. În condițiile în
care un investitor își majorează nivelul de investiții în producție, automat sarcina fiscală a acestuia
se va mări proporțional. În această situație, se impune ca o măsură de stimulare a investițiilor
productive, reducerea nivelului de impozitare. În cazul în care acest lucru nu are loc, investitorul va
fi tentat să ascundă o parte din materia impozabilă.
Există însă situații în care unii investitori își plătesc obligațiile fiscale, indiferent de mărirea
impozitelor și taxelor. Cu toate acestea, veniturile fiscale nu ajung l a nivelul la care erau

41 Moraru,D., Nedelescu, M., Stănescu, C., Plă iașu, N., Șindrilă, R., Finanțe Publice și evaziune fiscală , Editura Economică,
București, 2008, p. 461
42 http://www.business24.ro/international/italia/la -ei-se-poate -italia -pregateste -taxe -mai-mici-pe-munca -si-scutiri –
fiscale -angajatorilor -1536518 (accesat la 20.03.2013)
43 Șaguna, D.D., Rotaru, P., Drept Financiar și Bugetar , Editura All Beck, Bucureșt i, 2003, p.263

29
previzionate. În această situație, singura metodă ce poate fi utilizată, rămâne, după cum am văzut
majorarea cotelor de impozitare. Această măsură nu este una tocmai eficientă pentru economia în
ansamblu, deoarece odată cu scăderea profiturilor contribuabililor onești se vor diminua și veniturile
vărsate în bugetul de stat.
În ultimii ani în România se promovează un model asemănător celui din Estonia prin
constiutuirea companiilor de tip holding, precum și implementarea unui sist em de impozitare care
poate fi aplicat doar asupra profitului distribuit sub formă de dividende și sub nici o formă asupra
profitului reinvestit.44
Având în vedere toate cele expuse, profesorul Constatin Ioan Gliga45 subliniază limitele pe care
le arată impo zitul atunci când este folosit în scopuri economice:
 pericolul ca mărimea nivelului de impozitare să stopeze inițiativa;
 riscul ce apare asupra competitivității înregistrate la nivel internațional;
 complicare sistemului de control fiscal precum și crearea de modalități de înfăptuire de
fraudă fiscală;

2.2.3 Efectele sociale ale fenomenului de evaziune fiscală
Principalul instrument prin care statul își poate îndeplini funcții sale este bugetul de stat. Acest
buget în cea mai mare parte este constituit din venituri fiscale ce sunt atrase sub forma de impozite,
taxe și contribuții de la persoanele fizice și juridice.
În general, într -un mediu în care contribuabilul are tendința de a se sustrage de la plata
obligațiilor fiscale, bugetul format astfel, nu va fi suficient de mare pentru finanțarea sarcinilor ce
revin statului. Într -o altă ordine de idei, persoana ce înfăptuie evaziune fiscală, mai devreme sau mai
târziu, direct sau indirect, va fi chiar ea însăși o “victim ă” a acestui fenomen nociv.
De regulă efe ctele sociale ale evaziunii fiscale se regăsesc în facilitățile fiscale oferite de stat
agenților economici, dar și în subvențiilor acordate.
Facilitățile fiscale au în vedere acordarea de stimulente întreprinderilor, pentru ca acestea să -și
poată continua activitatea în condiții normale și de profitabilitate ridicată. Dintre categoria acestor
facilități putem enumera: reducerile, scutiri și chiar amânări la unele impozite directe. Printr -o

44 http://www.hotnews.ro/stiri -dosare_de_fiscalitate -16535366 -scutirea -pentru -profitul -reinvestit -roma nia-exemplul –
estoniei.htm (Accesat la 25.03.2014)
45Gliga,C.I., Evaziunea fiscală – Reglementare,Doctrină,Jurisprudență , Editura CH. Beck, București,2007,p.148

30
ordonanță de urgență46, guvernul României pune la dispoziția IMM -urilor o serie de facilități fiscale
cum ar fi: inspecția fiscală în ceea ce privește IMM -urile să fie realizătă odată la trei ani,
întreprinder ile mici și mijlocii vor primi o scutire de plată a impozitul pe profit pe anul de referință,
însă în anul următor acest impozit va trebui să fie plătit integral.
În ceea ce privește subvențiile, acestea reprezintă sume acordate de stat diferiților agenți
economici și chiar unor categorii sociale ce dispun de o situație materială precară.
Rezumându -ne la ceea ce am remarcat anterior, putem evidenția faptul că și facilitățile fiscale și
subvențiile la rândul lor au un efect negativ asupra societății. În ac est sens, putem spune că odată ce
au fost acordate veniturile bugetare către populației, nu avem garanția că aceastea vor fi utilizate
corect pentru a obține venituri superioare. Astfel nivelul subvenițiilor va crește, rezultând o majorare
a resurselor pub lice, care, implicit se va răsfrânge asupra nivelului de impozitare.
În cazul în care fenomenul de evaziune fiscală are o pondere ridicată, statul nu mai poate acorda
finanțări pentru programele guvernamentele ce se doresc a fi implimentate. Acest lucru ar e ca
rezultate efecte sociale foarte grave, de la reducerea standardului de viață până la greve și proteste
ale populației nemulțumite.
Una dintre caracteristicile impozitului este echitatea. Pentru contribuabil, această caracteristică
este una esențială, după care se ghidează atunci când este pus să -și plătească taxele și impozitele. În
situația când presiunea fiscală este una prea mare și concomitent organele de sancțiune nu își
exercită atrbuțiile, subiectul impozabil care până atunci își respecta obliga țiile, va găsi de cuviință,
că, metoda evaziunii fiscale este una mult mai bună pentru satisfacerea propriilor interese.
De atlfel acest raționament vine ca un rezultat al inechității pe care contribuabilul cinstit îl
resimte în relația sa cu un contribu abil evazionist.
În final, într -o societate în care evaziunea fiscală este principalul „actor” în modul de formare și
utilizare a veniturilor bugetare, este lesne de înțeles, faptul că, societatea în ansamblu trăiește mereu
sub sentimentului de inechitate față de ceilalță și de neîncredere în apartul de stat.

2.2.4 Efectele politice ale fenomenului de evaziune fiscală
În cadrul unei societăți de tip capitalist, lupta împotriva evaziunii fiscale reprezintă unul dintre
principalele argumente folosite de part idele politice în timpul campaniilor electorale.47

46 http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_34239/Guvernul -propune -noi-facilitati -fiscale -pentru -IMM -uri-desi-le-
a-mai-adoptat -o-data -in-august.html#axzz2zniJfb00 (accesat la 29 .03.2014)
47 Șaguna,D.D, Rotaru ,P., Drept Financiar și Bugetar , Editura All Beck, București, 2003, p.269

31
În cele mai multe situații, amploarea evaziunii și fraudei fiscale atrage după sine și o neîncredere
a populației în guvernarea din acel moment. Nu se poate preciza cu exactitate dacă o guvernare a
fost mai eficientă sau nu, deoarece, în funcție de contextul economic, fiecare a avut un plan de
stopare a acestui fenomen. Cu toate acestea, indiferent de formațiunea politică aflată la conducere,
inechitatea socio -economică și -a făcut apariția în orice moment. Î n acest context, este relevant,
faptul că rezultatele alegerilor sunt în mare parte influențate de voturile populației defarovizate.
După cum am văzut până în acest punct, efectele evaziunii fiscale influențează întreaga societate
umană. Neplata contribuți ilor fiscale nu trebuie să fie privită ca prinicipala “armă” ce poate fi
folosită de populație împotriva nivelurilor ridicate ale impozitelor. Cei care în prezent fac evaziune
fiscală și își majorează ilegal sumele de bani, pe viitor este posibil ca însăș i ei să fie “victimele ”
acestui fenomen.
Tot ca o măsură de reducere a întregului sistem evazionist, ar trebui ca autoritățile să micșoreze
cotele fiscalității, ceea ce ar însemna o accentuare a plăților către bugetul de stat. În acest sens, odată
cu creșt erea veniturilor bugetare, situția economică precară de ansamblu s -ar putea îmbunătăți.

2.3 Metode d e combatere a evaziunii fiscale
Fenomenul de evaziune fiscală este unul care nu poate fi anihilat în totalitate, iar discuțiile despre
eradicarea acestuia reprezintă o utopie. Cu toate acestea, se poate vorbi totuși despre limitarea
evaziunii, în cote mai mici sau mai mari.
Pentru a decide asupra celor mai eficiente măsuri de prevenire și combatere trebuie să se
stabilească cu exactitate, după cum am văzut, cauzele și efectele acestui fenomen. Eficacitatea
întregii activități de reducere evaziunii fiscale presupune în primul rând suprimarea factorilor
favorizanți de producere a acestui rău economic și financiar.
Referitor la metodele de combatere a evaziunii fiscale, Dan Drosu Șaguna îl citează pe Sir Austen
Chamberlaine afirmând că: “metodele de evaziune se schimb ă cu o rapiditate umitoare și de aceea
noile metode de investigare trebuie adoptate cu aceeași rapiditate ”48
În Rom ânia, în anul 2013, conform Consi liului Fiscal, evaziunea fiscală atingea 15% din PIB,
mai exact 20 miliarde de Euro.49 Obiectivele Agenției Naționale de Administrare Fiscală pentru anii
2013 -2016 au în vedere faptul că ”pe termen mediu, A.N.A.F. va continua să acorde prioritate
acțiunilor de prevenire și combatere a neconformării contribuabililor la obligațiile lor fiscale –

48 Șaguna, D.D., Rotaru,P., Drept Financiar și Bugetar , Editura All Beck, București, 2003, p.271
49 http://www.ziare.com/articole/reducere+evaziune+fiscala (accesat la 10.04.2014)

32
declarative și de plată – lupta cu evaziunea fiscală fiind obiectivul strategic prioritar și în următorii
ani. Vor fi adoptate și vor fi implementate cu rapiditate măsu ri legislative și organizatorice care vor
avea ca scop reducerea riscului de neînregistrare, subdeclarare sau declarare voit eronată, precum și
riscul de neplată a obligațiilor fiscale.”50
În cele mai multe cazuri, evaziunea fiscală poate fi diminuată prin51:
 supravegherea mult mai atentă a unor sectoare de activitate ce presupun un risc fiscal ridicat
(activități de import -export, tranzacții cu produse accizabile);
 monitorizarea agenților economici nou înființați și a persoanelor fizice proprietare a u nor
averi însemante;
 creșterea sancțiunilor acordate concomitent cu sporirea numărului de controale fiscale;
 controale asupra tranzacțiilor imobiliarea efectuate între persoanele fizice;
 controale în ceea ce privește comerțul electronic;
 întărirea col aborării cu alte administrații fiscale de la nivelul UE;
Pe lângă măsurile enumare anterior, Constantin Ioan Gliga subliniează faptul că reducerea
evaziunii fiscale “ este posibil ă pe calea perfecționării legislației în vigoare și, nu în ultimul rând, pe
calea praciticii aplicative corespunzătoare. ”52

2.3.1 Combaterea si limitarea evaziunii fiscale prin măsuri legislative
După cum am văzut până în acest punct, cazurile de evaziune fiscală sunt diversificate și au la
bază mai multe cauze. Ceea ce favorizează cel mai mult acest fenomen, indiferent de locul de
manifestare, în acest moment este sistemul legistiv fiscal. Nenumăratele lipsuri și imprecizii ale legii
fac ca întreg procesul de prevenire și implicit de combatere a evaziunii fiscale să aibă rezultate
nesatisfacătoare.
În ultimii ani, așa numita evaziune fiscală “legală” a început să capete tot mai multe conotații. În
acest sens, numărul de cazuri de evaziune “legal ă” s-au mărit și concomitent sume mari de bani nu
se mai regăsesc în bugetul de stat.
Odată cu trecerea la o economie de piață, în România s -a încercat implementarea unor legi care
să combată fenomenul de evaziune fiscală. Principala lege care reglementează sistemul financiar și
fiscal este Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, actualizată cu O.U.G nr.19/201453.

50 http://static.anaf.ro/static/10/Anaf /Informatii_R/Strategia_ANAF_2012_2016.pdf (accesat la 09.04.2014)
51 Ibidem
52 Gliga, C.I., Evaziunea fiscală – Reglementare,Doctrină,Jurisprudență , Editura CH. Beck, București,2007,p.160

33
Codul fiscal54 este cel care legiferează mărimea impozitului pe profit, impozitului pe venit,
impozitul pe veniturile obținute din România de nerezidenți și impozitul pe reprezentațele firmelor
străine înființate în România, taxa pe va loare adăugată, accize și alte taxe speciale, impozite și taxe
locale, contribuțiile sociale obligatorii, impozitul pe construcții.
În opinia lui Dragoș Pătroi55 autorățile implicate în elaborarea metodelor de combatere ar trebui
să întocmească o așa zisă “Fișa a plătitorului”. Prin acest document se poate urmări echilibrul ce
apare între contribuțiile de plată și sumele ce au fost încasate efectiv. În conformitate cu ceea ce s -a
menționat anterior, în legislația românească apare O.G nr. 75/2001 cu privire la organizarea și
funcționarea cazierului fiscal, completată cu O.U.G nr.46/2009 privind îmbunătățirea procedurilor
fiscale și diminuarea evaziunii fiscale.56 Cazierul fiscal este folosit în prevenirea și combaterea
evaziunii fiscale, precum și în modul de strângere a contribuțiilor fiscale.
Legea nr.52/2011privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri
presupune ca venitul obținut de aceștea, în urma prestării muncii zilnice, ar reprezenta un venit
asemănător salariului. De aceea în vederea limitării evaziunii fiscale și muncii la negru se impune
impozitarea veniturilor ce sunt obținute ca și remunerație brută zilnică. Impozitul cuvenit statului,
conform legii, ar trebui să fie calculat de către beneficiarul muncii prin apli carea cotei de impozitare
de 16%.
O alt ă lege care a fost implementată în vederea diminuării cazurilor de evaziune este Legea nr.
264/200857 pentru modificarea O.U.G nr.28/1999 privind obligațiile operatorilor economici de a
utiliza aparate de marcat electr onice fiscale. Prin acest act legislativ, agenților economici le este
impusă folosirea unor case de marcat prin care sunt înregistrate toate operațiuniile de vânzare.
Astfel, persoanele juridice sunt obligate să declare veniturile obținute conform rolelor jurnal.
Legea nr 161/200358 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea
demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției
presupune conform art.1, descurajarea acumulării de obli gații fiscale restante ce trebuie plătite către
bugetul de stat. Toate aceste obligații sunt reprezentate de „impozite, taxe, contribuții și alte venituri
bugetare, totalul obligațiilor bugetare datorate în anii fiscali precedenți în care s -au înregistrat

53http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Legislatie_R/Cod_fiscal_norme_2014.htm#_Toc304300237 (accesat la
12.04.2014)
54 Ibidem
55 Pătroi, D., Evaziunea fiscală între latura permisivă, aspect contravențional și caracter infracțional , Ediția a doua,
Editura Economică, București, 2007, p. 262
56 http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/revista_nou/2012/articol_iun2012.pdf (accesa t la 13.04.2014)
57 http://static.anaf.ro/static/10/ Anaf/legislatie/L_264_2008.pdf(a ccesat la 13.04.2014)
58 http://www.cdep.ro/proiecte/2003/200/20/0/leg_pl220_03.pdf (accesat la 13.04.2014)

34
obligații restante,cuantumul obligațiilor restante, precum și modalitatea de colectare a acestora
aplicată de organele competente ale autorităților publice. ”59

2.3.2 Legea pentru combaterea evaziunii fiscale
În România la nivel legislativ, pentru a reduce acest flagel, după perioada comunistă au fost
elaborate mai multe legi în vederea prevenirii și combaterii evaziunii fiscale. Până în iulie 2005,
obligațiile bugetare erau reglementate prin Legea nr.87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale.
Modificarea legii menționate a fost determinată de nenumăratele ambiguități ce se regăseau în
cuprinsul ei.
Legea nr.241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale reprezintă principalul act
normativ folosit de către organele abilitate în prezent. Prin ace astă lege s -a încercat o redefinire a
regulilor Legii nr.87/1994, introducându -se și o serie de elemente noi. În acest sens, noua lege
precizează unele măsuri de prevenire a fenomenului, fundamentându -se în acest sens o serie de noi
infracțiuni.
Dacă facem referire la obiectul juridic ce are în vedere cazurile infracțiiunilor prevăzute de
prezenta lege, acesta presupune stabilirea valorii impozitelor și taxelor, legiuitorul ocupându -se de
supravegherea modului în care contribuabilii își plătesc obligațiile fiscale.
În legătură cu obiectul material acesta diferă de la o infracțiune la alta. În cazurile de evaziune,
acesta poate fi reprezentat de acte contabile, acte prin care se ține evidența fiscală.60
Totodată legea stabilește subiectul activ și subiectul p asiv. În ipostaza subiectului activ, conform
art.3 și art.8 din Legea nr.241/2005, se regăsește contribuabilul. Dacă ar fi să analizăm cazul unei
societați comerciale, ne vom putea da seama că aceasta va trebui să îndeplinească calitatea de
contribuabil și nu cel care o conduce. Însă, în cazul constatării unor infracțiuni de evaziune fiscală,
cel care va răspunde în fața legii va fi persoana care îndeplinește calitatea de administrator. Statul
prin intermediul Ministerului Finanțelor Publice este considerat a fi subiectul pasiv.
În textul de lege sunt cuprinse infracțiuni care pot fi realizate în nenumărate forme. Cu toate
acestea se poate face totuși o anumită clasificare a infracțiunilor:61
– “nerefacerea documentelor distruse (art.3)
– refuzul de prezentare a documentelor (art.4)

59 http://www.cdep.ro/proiecte/2003/200/20/0/leg_pl220_03.pdf (accesa t la 13.04.2014)
60 Cârlescu, N., Evaziunea fiscală -Comentarii și exemple practice , Editura CH. Beck, București, 2012, p. 18
61 Gliga, C.I., Evaziunea fiscală – Reglementare,Doctrină,Jurisprudență , Editura CH. Beck, București,2007,p.57

35
– împiedicarea verificărilor (art.5)
– stopajul la sursă (art.6)
– punerea în circulație a timbrelor și tipizatelor (art.7)
– rambursări nelegale (art.8)
– infracțiuni de evaziune fiscală” (art.9)
Prin legea din 2005, faptele incriminatoare de e vaziune fiscală sunt pedepsite aspru. În acest sens,
conform art.7, “constituie infrac țiune și se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea
unor drepturi punerea în circulație, fără drept, a timbrelor, banderolelor sau formularelor tipizate ,
utilizate în domeniul fiscal, cu regim special. ”62 Acest articol reprezintă o piedică în deschiderea și
funcționarea firmelor fantomă, deoarece în diferitele tranzacții între agenții economici, trebuie
folosite documente autentice.
Una dintre principalel e forme de evaziune fiscală, se regăsește în textul art.8, alin. 1.:”constituie
infra cțiune (…) stabilirea cu rea -credință de către contribuabil a impozitelor, taxelor, sau
contribuțiilor, având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu t itlu de rambursări sau
restituiri de la bugetul consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat. ”63 Prin
această măsură se incriminează în general restituirile ilegale de TVA. În conformitate cu cele
subliniate anterior, se consideră a fi in fracțiune, stabilirea eronată în mod intenționat a TVA -ului
colectat, în scopul reducerii TVA -ului de plată către bugetul de stat.
Pe 22 martie 2013, a intrat in vigoare Legea nr.50/2013 privind modificarea Legii nr.241/2005
pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale64.
Astfel art.3 presupune: “ Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani
fapta contribuabilului care nu reface, din inten ție sau din culpă, documentele de evidență contabilă
distruse, în termenul înscris în documentele de control. ”65 În comparație cu fostul articol din legea
de pe anul 2005, care prevedea o amendă cuprinsă între 50.000.000 lei și 300.000.000, acum se are
în vedere o înăsprire a pedepsei. Prezentul text se adresează agenților economici care n u țin o
evidență contabilă reală și efectuează tranzacții comerciale în lipsa unor documente contabile.

62 Alin.1, Art.7, Legea 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale ,publicată în M.Of. nr.672/27 iulie
2005
63 Alin.1, Art.8, Legea 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscal, publicată în M.Of. nr.672/27 iulie
2005
64 http://codfiscal.net/32688/legea -nr-50-din-14-martie -2013 -privind -modificarea -legii-nr-2412005 -pentru -prevenirea –
si-combaterea -evaziunii -fiscale (accesat la 29.04.2014)
65 Art.3, Legea nr. 50/2013 din 14 martie 2013 privind modificarea Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea
evaziunii fiscale , publicată în MOF nr.146 din 19 martie 2013

36
Un alt articol căruia i s -a modificat textul este articolul 6 :”Constituie infrac țiune și se pedepsește
cu închisoare de la un an până la 6 ani reținere a și nevărsarea, cu intenție, în cel mult 30 de zile de la
scadență, a sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă. ” Având în vedere cele
menționate, pentru a fi considerată infracțiune, această faptă trebuie să îndeplinească cumulat iv două
condiții și anume: săvârșirea faptei cu intenție și depășirea termenului de 30 de zile în realizarea
plății către bugetul de stat.
La nivel instituțional, în anul 2013, a fost aprobată și publicată în Monitorul Oficial, Ordonanța
de Urgență a Guve rnului nr.74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea și reorganizarea
activității Agenției Naționale de Administrare Fiscală. În acest sens, în textul articolul 1 din prezenta
Ordonanță66, Agenția Națională de Administrare Fiscală va fuziona În urma unui amplu proces de
absorbție și va prelua portofoliile de activitate a Autorității Naționale a Vămilor și a Gărzii
Financiare.
De asemenea, în alin.1, art.3, se menționează faptul că în structura organizatorică a Agenției, va
lua naștere o noua instituți e, sub numele de Direcția Generală Antifraudă Fiscală. Aceasta din urmă
va avea atribuții strict legate de modul de prevenire și combatere a faptelor ce fac subiectul evaziunii
fiscale, fraudei fiscale și vamale.67
În urma acestor măsuri noi de reorganizare administrativă, s -au creat 8 Direcții Generale
Regionale ale Finanțelor Publice și 8 Direcții Generale Antifraudă: 7 în provincie și una în capitală.
Totodată până în anul 2015 inclusiv, numărul administraților fiscale va scădea până la 47 de unități
(fiecare județ va avea propria unitate, acest lucru fiind asimilat și de către sectoarele Municipiului
București).
Cu toate că prin noile legi s -a încercat limitarea acestui fenomen, se pare că încă există anumite
aspecte controversate în cuprinsul lor. De ace ea credem că în viitorul apropiat, doar o nouă lege
mult mai clară poate reduce evaziunea fiscală. Pe lângă sancțiunile de natură penală ce ar trebui să
fie mult mai aspre, putem concluzia că educația socială poate fi principala metodă de combatere a
evazi unii, fraudei fiscale și implicit a corupției.

66 Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea și
reorganizarea activității Agenției Naționale de Administrare Fiscală, publicată în M.Of. nr 389/ 29 iunie
2013;
67 Art.3,alin. 1, Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.74/2013 privind unele măsuri pentr u îmbunătățirea și
reorganizarea activității Agenției Naționale de Administrare Fiscală , publicată în M.Of. nr 389/ 29 iunie
2013;

37
Capitolul 3. Combaterea și limitarea evaziunii fiscale
3.1 Statistici înregistrate de către Administrația J udețeană a Finanțelor Publice Vaslui
privind activitatea de control
Activitatea de inspecție fiscal ă și control financiar este efectuată prin intermediul unor
compartimente specialiazate ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală. Aceste birouri au ca
principală sarcină realizarea de inspecții fiscale la contribuabilii persoane fizice și juridice, c ontroale
financiare la agenții economici persoane juridice la care statul este acționar. Toate aceste acțiuni se
desfășoară în baza legilor specifice în vigoare, a Hotărârilor și Ordonanțelor de Guvern, a Ordinelor
ministrului finanțelor /președintelui ANA F date în aplicare acestora.
Principalul scop urmărit prin programele de inspecție fiscală lunare, are în vedere linia de
prevenire și combatere a evaziunii fiscale și conștientizare a inspectoratului fiscal pe linia respectării
principiilor de eficiență ș i imparțialitate.
Misiunea inspecțiilor fiscalor a urmărit:
 prevenirea și combaterea fraudei fiscale;
 folosirea analizei de risc în vederea stabilirii modului de selectare a țintei controalelor; astfel,
contribuabilii au fost selectați în funcție de rezul tate semnificative, din punct de vedere al sumelor
suplimentare stabilite/încasate;
 realitatea cât și legalitatea sumelor ce trebuie rambursate din deconturile de TVA cu opțiune
de rambursare;
 verificări inopinate la agenți economici care înregistrează di ferențe în declarațiile 390,
respective 394;
 respectarea de către contribuabili a reglementărilor legale privind determinarea, evidențierea,
declararea și plata impozitelor,taxelor și altor obligații de natură fiscală;
Activitatea de inspecției fiscală se desfășoară prin sprijinul acordat ANAF, de către Ministerul
Afacerilor Interne (Inspectoratul General al Poliției Române și Inspectorale Județene de Poliție),
Garda Financiară, Inspectoratul Teritorial de Muncă, Instituția Prefectului și nu în ultimul râ nd
diverși sesizanți.
În următorii ani, ANAF68 încearcă îmbunătățirea modalităților de administrare specializată,
dorind gruparea contribuabililor pe anumite categorii, în funcție de activitatea acestora. O altă
modalitate de creștere a eficienței privind colectarea de impozite și taxe presupune implementarea

68 http://static.anaf.ro/static /10/Anaf/Informatii_R/Strategia_ANAF_2012_2016.pdf (accesat la 1.05.2014)

38
unui sistem unic prin intermediul căruia se vor administra concomitent creanțele persoanelor fizice
cu cele ale persoanelor fizice.
Administrația Județeană a Finanțelor Publice Vaslui dorește să îndep linească cât corect sarcinile
ANAF. În acest scop, aceasta a sporit calitatea inspecțiilor fiscale, încercând să se axeze pe
domeniile care prin obiectul lor de activitate, prezintă un anumit grad de risc în ceea ce privește
evaziunea fiscală.
În anii de a naliză, cele mai multe inspecții fiscale s -au realizat asupra următoarelor categorii de
contribuabili :
1. în domeniu imobiliar – persoanele fizice ce dau în folosință propriile locuințe în vederea
obținerii de venituri sub formă de chirii;
2. societăți care pr ezintă grave probleme financiare;
3. comercianți din piețe, târguri, diverse complexe comerciale en -gross;
4. societăți care pe parcursul unui an fiscal nu și -au achitat obligațiile în contului bugetului de
stat.
Pe raza județului Vaslui, controlul fiscal și fin anciar este exercitat prin intermediul Biroului de
Inspecții Fiscale. La nivelul anilor 2012 și 2013, AJFP Vaslui, conform tabelului nr.1 a obținut
următoarele rezultate în ceea ce privește activitatea persoanelor juridice:

Tabelul nr.1 – Rezultatele activ ității de inspecție fiscală în anii 2012 -2013 înregistrate asupra
persoanelor juridice
– mii lei –

Nr.
Crt.
Rezultate obținute pe
activități
An 2012
An 2013 Evoluție în
procente
(2013 față de
2012)
Activitate de inspecție fiscală
1 Număr acțiuni de inspecție fiscală 1.228 1.079 -12,14%

2

TOTAL sume suplimentare
atrase din care: 44.557.015 65.560.870 32,04%
*diferențe: 33.363.492 51.627.726 35,38%
-Impozit pe profit 9.137.036 13.638.995 33,01%
-Venituri microîntreprinderi 19.262 32.660 42,03%
-TVA 20.315.394 30.157.363 32,64%

39

2 -Accize 0 0 0
-Salarii 32.805 135.983 75,84%
-Nerezidenți 16.429 – –
-Dividende 3.607.568. 7.148.236 49,54%
-CAS 127.415 335.820 62,06%
-Șomaj 4.591 13.428 63,82%
-Sănătate 26.852 133.830 79,96%
-Alte impozite 56.140 31.411 – 44,02%
3 *accesorii stabilite 11.193.523 13.933.144 19,67%
-Număr cazuri pentru care s -au
întocmit și transmis sesizări
penale 21 30 30%
-Valoare prejudicii 12.116.907 41.999.807 71,16%
4 -Număr amenzi contravenționale
aplicate 328 210 – 45,03%
-Valoarea sancțiuni aplicate 471.920 383.773 -18,62%
5 -Număr contribuabili propuși
pentru a fi declarați inactivi 5 8 62,5%
6 -Număr deconturi de TVA
soluționate ca urmare a
controalelor fiscale efectuate 276 258 -6,53%
7 -Num ăr măsuri asiguratorii 42 47 10,64%
-Valoare măsuri asiguratorii 13.488.056 54.674.636 75,24%
8 -Diminuarea pierderii fiscale 18.382.244 22.522.191 18,39%
9 -Valoarea bunurilor și sumelor
confiscate 187 2.447 92,36%
CONTROL FINANCIAR
10 -Număr acți uni de natură
financiară realizată 157 160 1,88%
11 -Total sume suplimentare atrase,
din care: 3.075.000 4.590.000 33.01%
-de natură bugetară(ajutoare de
stat) 689.000 820.000 15,98%
-de natură financiară 1.171.000 2.169.000 46,02%

40
-de natură fiscal ă 1.215.000 1.601.000 24,11%
12 -Număr sancțiuni aplicate 8 12 33,34%
-Valoarea sancțiuni 19.000 25.000 24%
Sursă : Rapoartele de Performanță al AJ FP Vaslui, anii 2012 -2013
În ceea ce privește persoanele juridice, în anul 2012, inspecțiile fiscale efec tuate au fost în
număr de 1.228, în timp ce în anul 2013, numărul acestora a scăzut cu 12,14% ajungând la o cifră de
1.079.
Analizând tabelul, se poate observa faptul că cele mai multe venituri care s -au putut atrage la
bugetul general consolidat sunt ven iturile din TVA, urmate de venituri din impozitul pe profit și
apoi din impozitul pe dividende.
Evoluția sesizărilor penale în cei doi se poate observa în graficul următor:
Graficul nr.1 – Evoluția numărului de sesizări penale

Sursă: Interpretare a Rapo artelor de Performanță al AJFP Vaslui, anii 2012 -2013
Numărul cazurilor pentru care s -au întocmit sesizări penale, în anul 2013, a atins cifra 30, cu 30%
mai mult față de anul precedent (21 de cazuri). Acest lucru reflectă modificările legislative,
referit oare la înăsprirea pedepselor cuprinse în textul Legii nr. 241/2005 privind prevenirea și
combaterea evaziunii fiscale, cu Legea nr.50/201369. Valoarea prejudiciilor constate în 2013 a
crescut odată cu numărul de cazuri de sesizări penale. Dacă în 2012, ace astea atingeau cifra de
12.116.097 lei, în 2013 valoarea lor s -a triplat, ajungând la 41.998.807 lei.

69 Legea nr.50/2013 privind modificarea Legii nr.241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale , publicată
în Monitorul Oficial nr.146 din 19 martie 2013(accesat la 05.05 .2014)
051015202530
Sesizări penale21 30
2012 2013

41
Organele specializate au acordat 328 de amenzi contravenționale în 2012 însumând 471.920 lei,
în comparație cu 2013, când numărul acestora s -a diminuat p ână la 210 amenzi contravenționale cu
o valoare totală de 383.773 lei.
În urma eschivării contribuabililor din fața organelor fiscale, se pare că valorea prejudiciilor
create a avut o evoluției foarte importantă, determinând în același timp grave probleme de natură
bugetar -fiscală.
Graficul nr.2 – Evoluția valorii prejudiciilor create

Sursă: Interpretare a Rapoartelor de Performanță al AJFP Vaslui, anii 2012 -2013
Conform graficului, se poate observa faptul că în anul 2012, valorea prejudiciilor creat e de către
persoanele juridice a fost de 12.116.907 Ron, în timp ce în anul 2013, valoarea acestora s -a majorat
cu 71,16%, ajungând la 41.998.807 Ron.
Graficul nr.3 – Evoluția valorii bunurilor și sumelor confiscate

Sursă: Interpretare a Rapoartelor de Performanță al AJFP Vaslui, anii 2012 -2013
010,000,00020,000,00030,000,00040,000,00050,000,000
Valoarea prejudiciilor create12,116,907 41,998,807
2012 2013
0100020003000
Valoare bunuri și sume confiscate187 2,447
2012 2013

42
Chiar dacă am văzut că numărul de acțiuni de inspecție fiscală în 2013 au fost mai mic decât anul
precedent, cu toate acestea, valoarea bunurilor și a sumelor confiscate a atins pragul de 2.447 lei
(2013), compara tiv cu 187 lei (2012). Acest lucru pune în evidență o creștere a activității
departamentului de inspecții fiscale în încercarea de a preveni și combate evaziunea fiscală.
În ceea ce privește controlul financiar efectuat asupra persoanelor juridice, număru l de acțiuni
întreprinse nu diferă ca număr foarte mult în cei doi ani (157 -2012, respectiv 160 -2013). Sumele
atrase în ultimul an au fost mai mari decât în 2012 cu 33,01%. Din totalul acestora cele mai multe au
fost de natură financiară.
În continuare ne vom axa pe activitatea AJFP Vaslui asupra persoanelor fizice din județ. Datele
necesare analizei le regăsim în tabelul următor:
Tabelul nr.2 – Rezultatele activității de inspecție fiscală în anii 2012 -2013 înregistrate
asupra persoanelor juridice

-mii lei-
Nr.Crt. Rezultate obținute
pe activități An 2012 An 2013 Evoluție în
procente
(2013 față de
2012)
1. Număr acțiuni de
inspecție/controale
realizate 454 524 13,36%
2. Sume suplimentare
atrase 4.644.291 4.101.730 -11,69%
3. Număr amenzi
contravenționale 171 99 -43,11%
Valoare sancțiuni
aplicate 150.600 61.400 -59,23%
4. Valoare estimată a
confiscărilor 5.725 1.550 -73,93%
5.

Număr sesizări
penale transmise
organelor de
cercetare penală 2 4 50%

43
6. Valoare prejudicii 25.971 427.980 93,94%
7. Numă r deconturi de
TVA soluționate cu
control anticipat 55 66 16,67%
9.

10. Număr măsuri
asiguratorii
instituite 5 1 -80%
Valoare măsuri
asiguratorii 231.163 1.092.574 79,85%
Sursă: Rapoartele de Performanță al AJFP Vaslui, anii 2012 -2013
Graficul nr. 4 – Evoluția sumelor atrase în raport cu numărul de controale realizat asupra
persoanelor fizice

Sursă: Interpretare a Rapoartelor de Performanță al AJFP Vaslui, anii 2012 -2013
Potrivit rapoartelor pe cei doi ani, în cazul persoanelor fizice s -au realiz at 454 de controale în
2012, iar în 2013, cu 13,36% mai mult, adică 524 controale. În urma acestor acțiuni, sumele atrase
au atins cifra de 4.644.291 lei (2012), respectiv 4.101.730 lei (2013). Se poate observa faptul că
această diferență se regăsește în valoarea prejudiciilor create. În acest sens, s -a constatat că în 2013
aceastea au atins cifra de 427.980 lei cu 93,94% mai mult decât în 2012 (25.971 lei).
Analizând datele privind acțiunile de confiscare, în 2012, valoarea acestora a ajuns la 5.725 lei în
timp ce în 2013, acestea au scăzut cu 73,93%. În ceea ce privește cazurile grave de evaziune fiscală,
AJFP Vaslui a transmis organelor de cercetare penală două sesizări în 2012, în timp ce în anul
următor, numărul acestora s -a dublat. 2012 2013
Sume suplimentare atrase 4,644,291 4,101,730
Număr inspecții realizate 454 524400420440460480500520540
3,500,0004,000,0004,500,0005,000,000Mii Ron

44
3.2 Combaterea și limitarea evaziunii fiscale la impozitele directe
Impo zitul direct reprezintă “forma cea mai veche a impozitelor în bani stabilită în sarcina
diferitelor persoane, caracterizându -se prin a fi nominative (individualizate). ”70 Impozitele directe se
adresează direct subiectului impozabil, care se regăsește în ipostaza persoane fizice sau a persoanei
juridice.
În general obiectul impozabil este reprezentat de venitul obținut din desfășurarea unor activități
diferite de către contribuabil. De altfel tot în aceas tă categorie, ca obiect impozabil se regăsește și
averea deținută de aceștea.
În continuare, pe baza statisticilor înregistrate la nivelul Administrației Județene a Finanțelor
Publice Vaslui vom analiza sumele suplimentare atrase în urma inspecțiilor fisc ale, din următoarele
categorii de impozite directe:
1. Impozitul pe profit;
2. Impozitul pe dividende;
3. Impozitul pe venitul din salarii;
4. Impozitul pe veniturile obținute din activități independente;

3.2.1 Combaterea și limitarea evaziunii fiscale la impozitul p e profit
Profitul repre zintă principala formă de venit ce rezultă din desfășurarea unei activități economice,
în urma investirii unei cantități de capital.
Profitul supus impozitării constituie ”acea sumă de bani calculată ca diferență între veniturile
realizate de un agent economic din desfășurarea oricărei activități permise de lege și cheltuielile
efectuate pentru realizarea acestor venituri. ”71
În conformitate cu politic a fiscală ce se aplică pe teritoriul României, agenții economici care sunt
supuși plă ții impozitului pe profit sunt persoane juridice române sau nerezidente.
Conform art.17 din Codul Fiscal, cota de impozit pe profit este de 16%.72
Din rapoartele de activitate de pe cei doi ani de analiză, impozitul de profit este cel mai des
întâlnit, în c azurile de evaziune fiscală. Acest lucru se datorează: cheltuielilor deductibile majorate,
reducerii și implicit amânării plății în ceea ce privește venitul impozabil, presiune fiscală ridicată,
etc.

70 Filip, G., Finanțe Publice, Editura Junimea,Iași,2010, p. 185
71 Șova, D., Drept fiscal , Editura CH. Beck, București, 2011, p. 67
72 Conform Legii nr.571/2003 coroborată cu H.G. 44/2004 privind Codul Fiscal cu normele metodologice de aplicare,
actua lizat cu O.U.G nr.19 din 23 aprilie 2014

45
Din baza celor amintite mai sus, inspectorii fiscali au ca obiectiv în exercitarea acțiunilor
întreprinse stabilirea cu exactitate a materiei impozabile. Axându -ne asupra acestui aspect, s -a
constatat că cele mai dese căi de eludare a impozitului pe profit sunt:
 introducerea spre vânzare a mărfurilor pentru car e nu s -au putut prezenta acte;
 supradimensionarea cheltuielilor privind achizițiile de materii prime, materiale, etc.;
 diverse cheltuieli care nu au legătură cu obiectul de activitate a societății;
 înregistrarea eronată în mod intenționat a unor plusuri de inventar;
 stabilirea impozitului pe profit prin folosirea unor prevederi care nu se află în vigoare;
 diminuarea venitului impozabil prin lipsa sau neutilizarea caselor de marcat;
 Etc.
În graficul următor vom putea observa evoluția sumelor suplimentare atr ase din impozitul pe
profit în raport cu numărul de inspecții fiscale.
Graficul nr. 5 – Sume suplimentare atrase în urma inspecțiilor realizate asupra impozitului
pe profit

Sursă: Rapoartele de Performanță al AJFP Vaslui, anii 2012 -2013
Anali zând grafi cul anterior, putem observa faptul că în anul 2013, sumele atrase suplimentar
au crescut cu 33.01%, comparativ cu anul 2012. Chiar dacă numărul inspecțiilor fiscale s -a diminuat
cu 12,14%, de la 1.228 în 2012, la 1.079 în 2013, se poate aprecia faptul că, AJFP Vaslui a urmat o
politică, privind controlul, mult mai „agresivă”. Rezultate s -a obținut pe baza unei analize de risc 2012 2013
Sume suplimentare atrase 9,137,036 13,638,995
Număr inspecții realizate 1,228 1,0791,0001,0501,1001,1501,2001,250
02,000,0004,000,0006,000,0008,000,00010,000,00012,000,00014,000,00016,000,000Mii RON

46
mult mai precise, fiind folosite în acest sens o cantitate de resurse materiale și umane mai mică. Un
alt element ce a determinat, în registrarea acestor date, este îmbunătățirea conformării voluntare. În
acest sens, personalul AJFP Vaslui a performat în activitatea de asistență a contribuabililor. Nu în
ultimul rând, domeniile asupra cărora s -au efectuat controale, au fost cele de mare risc, cum ar fi
comerțul și prestările de servicii. În legătură cu posibilele consecințe, evaziunea fiscală la impozitul
pe profit are o influență foarte mare în construirea bugetului general consolidat.
Ca un punct de vedere personal, pot spune că, uneor i, evaziunea la impozitul pe profit este
benefică doar dacă, sumele rămase la dispoziția agenților economici vor fi reinvestite într -un mod
corect și nu vor fi utilizate pentru finanțarea unor acțiuni cu efecte negative asupra altor domenii de
activitate.

Studiu de caz în legătură cu o situați e deosebit ă de evaziune fiscală asupra impozitului pe profit
1.SC XXXXX SRL, Loc. Drânceni, Jud. Vaslui, CUI: YYYY;
Obiect de activitate: CAEN:4621: Comerț cu ridicata al cerealelor,semințelor,furajelor și
tutunului neprelucrat;
Perioada verificării: 01.04.2010 -31.12.2012
Actul încheiat RIF: 141/19.03.2013; Dl 209/26.03.2013; MA 3/19.03.2013
Obiectivul inspecției fiscale: Verificarea modului de calcul, declarare și plată a impozitului pe
profit.
În tabelul următor, vo m putea observa evoluția veniturilor,cheltuielilor și a profitului net.
Tabelul nr.3 – Venituri, Cheltuieli, Profitul net
Nr.
Crt An Venituri Cheltuieli Profit Net
1. 2010 8.906.778 8.815.573 73.808
2. 2011 8.159.717 8.081.295 65.842
3. 2012 8.712.786 8.674.116 32.477
Sursă: Raporte Activitate AJFP Vaslui privind activitatea desfășurată de SC XXXXX SRL
În urma controlului, sumele suplimentare ce au stabilite :
 Impozit pe profit………………… 647.425 Lei ;
 TVA………………………………..979 .336 Lei;
 Majorări de întârziere…………..718.787 Lei;
 Penalități de întârziere………….234.702 Lei;

47
Motivarea inspectorilor fiscali are în vedere faptul că:
 Societatea înregistrează cheltuieli nedeductibile care nu sunt aferente veniturilor impoz abile,
încălcând prevederile art.21, alin.1, din Legea nr.571/2003;
 Societatea înregistrează cheltuieli cu mărfurile înregistrate fără documente legale de
proveniență, fiind stabilite diferențe atât la profitul cât și la TVA, încălcând art.21,alin.4, lit.f , din
Legea 571/2003.
3.2.2 Combaterea și limitarea evaziunii fiscale la impozitul pe dividende
“Divide ndul reprezintă o cotă -parte din beneficiile unei societăți comerciale, care se cuvine unui
asociat sau acționar(persoană fizică sau juridică) propor țional cu numărul și valoarea acțiunilor
deținute.”73
Impozitul pe dividende este privit ca un impozit direct, întrucât acesta se aplică direct câștigului
fiecărui acționar. Nivelul dividendelor depinde de aportul fiecărui asociat.Agenții economici sunt cei
care prezintă obligația de a stabili, reține și plăti impozitul pe dividendele distribuite. Conform
normelor Codului Fiscal, acest impozit trebuie vărsat “până la data de 25 inclusiv a lunii următoare
celei în care se distribuie/plătește dividendul.”74
Person alul care se ocupă controlul fiscal, în cazul acestui tip de impozit are ca și obiective:
– calcul corect al impozitului pe dividende;
– o evidență contabilă exactă;
– înregistrarea corectă în documente contabile a acestui tip de impozit;
– plata în perioada de ti mp stabilită prin lege;
– determinarea penalităților privind întârzierile de plată;
În vederea determinării clare a dividendelor, respectiv a impozitului aferent, inspectorii fiscali
vor analiza datele cuprinse în Bilanțul contabil, în Balanțele de verificar e, în Notele explicative ce
fac referire la repartizarea profitului net, Ordine de plată, Extrase de Cont.
Cota de impozit la fel ca și în cazul impozitului pe profit este de 16%.
În continuare, vom analiza evoluția evaziunii fiscale la impozitul pe divide nde în anii 2012 și
2013, la nivelul județului Vaslui.

73 Șova ,D., Drept fiscal , Editura CH. Beck, București, 2011, p. 90
74 Conform Legii nr.571/2003 coroborată cu H.G. 44/2004 privind Codul Fiscal cu normele metodologice de aplicare,
actualizat cu O.U.G nr.19 din 23 apr ilie 2014

48
Graficul nr. 6 – Sume suplimentare atrase în urma inspecțiilor realizate asupra impozitului
pe dividende

Sursă: Rapoartele de Performanță al AJFP Vaslui, anii 2012 -2013
Potrivit evoluției datelor din grafic, ponderea evaziunii fiscale înregistrate la nivelul impozitelor
pe dividende, în anul 2013 a crescut, comparativ cu anul 2012. Acest lucru pune în evidență faptul
că agenții economici responsabili de plata impozitelor au dorit să se sustragă efe ctiv, fie au stabilit în
mod intenționat un nivel inferior al acestora.
Se poate observa faptul că în primul an de analiză, sumele suplimentare atrase au fost de
3.607.568 Lei, în timp de în al doilea an, acestea au înregistrat o creștere cu 49,54% până la
7.148.236 Lei. Chiar dacă numărul inspecțiilor a fost unul mai mic în 2013, se poate vorbi astfel
despre o eficiență mult mai ridicată a controalelor fiscale.
Principalul motiv în cazul acestui tip de evaziune este dat de însăși conștiința acționarilor c are
doresc să se sustragă în vederea obținerii unor venituri proprii mult mai mari. Referitor la
consecințe, este binecunoscut faptul că evaziunea fiscală duce la o micșorare a bugetului de stat.
3.2.3 Combaterea și limitare evaziunii fiscale la impozitul pe venitul din salarii
Potrivit art.55, alin.1, Codul Fiscal “sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani
și/sau natură obșinute de o persoană fizică ce desfășoară o activitate în baza unui contract individual
de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de 2012 2013
Sume suplimentare atras 3,607,568 7,148,236
Număr inspecții realizate 1,228 1,0791,0001,0501,1001,1501,2001,250
01,000,0002,000,0003,000,0004,000,0005,000,0006,000,0007,000,0008,000,000Mii RON

49
denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusive indemnizațiile pentru
incapacitate temporară de muncă.“75
Impozitul pe venitul din salarii este un impozit ce presupu ne stopajul direct de la sursă. În acestă
ipostază, nu se poate spune că salariatul este cel care se sustrage de la plată contribuțiilor. Când
vorbim despre evaziune fiscală, în această situație, ne referim la cazurile în care angajatorii plătesc
salarii r eduse față de renumerațiile reale, în urma unor înțelegeri cu angajații. Totodată în ultimă
perioadă s -au constatat tot mai multe exemple în care se practică “munca la negru”.
Prin inspecțiile realizate, organele de control au dorit să verifice :
 determina rea cu exactitate a bazei de impozitare. În acest sens se vor stabili cu exactitate
elementele constitutive, deducerile și nu în ultimul rând scutirile aferente;
 utilizarea în mod real a cotei de impozitare precum și efectuarea corectă a calculelor;
 reține rea la sursă și plata impozitului la termen;
Cei care sunt obligați prin lege să plătească impozitul aferent veniturilor din salarii, sunt
angajatorii, reținând în momentul virării către client, a salariului, o cotă parte din acesta. De
asemenea, angajator ii trebuie să stingă obligațiile fiscale plus celelalte contribuții către bugetul de
stat,” până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri.”76
Cota de impozitare este de 16% și este aplicabilă venitului din salari ul realizat în luna curentă. În
momentul inspecțiilor fiscale, personalul operativ al AJFP Vaslui urmărește dacă modalitatea de
determinarea a mării impozitului a fost una corectă. În acest sens, se controlează dacă cota de 16%
s-a aplicat acelei baze de c alcul ce rezultă ca „diferență între venitul net din salarii prin deducerea
din venitul brut a contribuțiilor sociale obligatorii aferente acelei luni.”77
Pentru a putea explica evoluția evaziunii fiscale la impozitul pe veniturile din salarii, ne vom
aplec a anteția asupra graficului următor, ce prezintă următoarele date:

75 Conform Legii nr.571/2003 coroborată cu H.G. 44/2004 privind Codul Fiscal cu normele metodologice de aplicare,
actualizat cu O.U.G nr.19 din 23 aprilie 2014
76 Conform art.58, alin.1, Legea nr. 571/2003 coroborată cu H.G. 44/2004 privind Codul F iscal cu normele metodologice
de aplicare, actualizat cu O.U.G nr.19 din 23 aprilie 2014
77 Conform art.57, alin.2,lit.a, Legea nr. 571/2003 coroborată cu H.G. 44/2004 privind Codul Fiscal cu normele
metodologice de aplicare, actualizat cu O.U.G nr.19 din 2 3 aprilie 2014

50
Graficul nr. 7 – Sume suplimentare atrase în urma inspecțiilor realizate asupra impozitului
pe salarii

Sursă: Rapoartele de Performanță al AJFP Vaslui, anii 2012 -2013
În urmă evoluției graficului se poate observa faptul că evaziunea fiscală la impozitul pe venitul
din salarii este cu mult mai redusă decât în cazul impozitul pe profit sau în cazul impozitului pe
dividende.
Dacă facem referire doar la sumele suplimentare atrase în urma i nspecțiilor fiscale realizate vom
observa faptul că în anul 2012, aceastea au atins pragul de 32.805 Lei, în timp ce în 2013, aceastea
au fost cu 75,84% mai mari, având o cota de 135.983 Lei.
Totodată, după cum bine am văzut, organele specializate în 201 3 au atras în medie 126,02 Lei, în
timp ce în 2012, media a fost de 26,71 Lei. Dintre domeniile de activitate, cel mai controlat a fost
domeniul de construcții, unde s -a un număr foarte ridicat de persoane care lucrau fară a avea la bază
un contract de mun că.
De remarcat este faptul că în cazul acestui tip de evaziune, efectul pozitiv dacă ar fi să îl numim,
se răsfrânge asupra veniturilor salariaților. Astfel, micșorarea venitului brut sau chiar neplata
impozitului conduce la o majorarea e sumelor de bani ce revin angajaților. Pe termen scurt aceast
lucuru reprezintă un avantaj, dar dacă ar fi să privim în perspectiva viitorului, se va constata că, la
fel ca în cazul neplății contribuțiilor de șomaj, asigurărilor de sănătate, aceleași persoane vor avea de
suferit datorită unor pensii, respectiv, indemnizații de șomaj reduse. 2012 2013
Sume suplimentare atrase 32,805 135,983
Număr inspecții fiscale 1,228 1,0791,0001,0501,1001,1501,2001,250
020,00040,00060,00080,000100,000120,000140,000160,000Mii RON

51
3.2.4 Combaterea și limitare evaziunii fiscale la impozitul pe veniturile obținute din
activități independente
În urma desfășurării de activități independente , persoana fizică obținut e un venit pentru care se
percepe un impozit. În acest caz, contribuabilul are obligația de a a declarea în mod corect toate
venituri impozabile obținute.
Pentru această categorie de impozite, organele fiscale prin intermediul acțiunilor întreprinse au
dorit să verifice corectitudinea declarațiilor de venituri depuse la Administrația Județeană a
Finanțelor Publice. În acest sens s -au controlat: datele înscrise în documente (mărimea venitului brut
și a cheltuielilor aferente), evidențele contabilității în pa rtidă simplă, ș.a.
Activitățile independente din urma cărora se obțin venituri sunt: cedarea unor bunuri în folosință,
jocuri de noroc, exploatarea masei lemnoase, activități intelectuale, etc.
Rezultatele inspecțiilor fiscale ale AJFP Vaslui asupra venit urilor obținute din activități
independente sunt prezentate în următorul grafic:
Grafic nr. 8 – Sume suplimentare atrase în urma inspecțiilor r ealizate asupra impozitului
pe venitul obținut din activități independente

Sursă: Rapoartele de Performanță al AJFP Vaslui, anii 2012 -2013
Analizând graficul anterior, vom observa că sumele atrase pe cei doi ani, în urma controalelor
realizate s -au diminuat cu 11,69%, de la 4.644.291 Lei în 2012, la 4.101.730 Lei în 2013. Totodată
numărul inspecțiilor realizate a c rescut de la 454 în 2012 la 524 în 2013. Privind asupra acestor date
si comparându -le ne putem da seama de faptul că în ultimul, controalele desfășurare asupra
persoanelor fizice, în vederea determinării venitului impozabil au fost mai puțin eficiente. 2012 2013
Sume suplimentare atrase 4,644,291 4,101,730
Număr inspecții realizate 454 5244005006007008009001000
0500,0001,000,0001,500,0002,000,0002,500,0003,000,0003,500,0004,000,0004,500,0005,000,000Mii RON

52
3.3 Combaterea și limitarea evaziunii fiscale la impozitele indirecte
Pentru a desăvârși bugetul general consolidat, statul apelează la o serie de impozite indirecte.
Aceste impozite prin incidența lor afectează în mod indirect veniturile diferitelor persoane . În
vederea obținerii unei imagini cât mai clare asupra acestuia, va trebui în primul rând să facem o
distincție între suportatorii impozitului, respectiv plătitorii efectivi. În cele mai multe cazuri acestea
au un caracter voalat, deoarece ele se regăses c direct în prețul de vânzare a diferitelor produse. Prin
urmare, cumpărătorii sunt cei care suportă din propriul buzunar acest impozit.
Dintre impozitele indirecte cele mai importante sunt:taxa pe valoarea adăugată și accizele.

3.3.1 Combaterea și limita rea evaziunii fiscale la taxa pe valoare adăugată
Taxa pe valoarea adăugată reprezintă un impozit indirect ce nu se aplică asupra veniturilor
obținute sau asupra deținerii de bunuri, ci asupra prețului de vânzare sau de prestări servicii.
Cota unică de imp ozitare a TVA este de 24% . De asemenea în diversele activități, Codul Fiscal78
prevede o cotă redusă de 9% ce se aplică unor prestări de servicii/ livrări de bunuri: servicii ce au în
vedere accesul la castele, muzee, case memoriale,(…), livrarea de rechiz ite școlare, etc. De la 1
septembrie 2013, cota de 9% este utilizată în cazul comercializării produselor de panificație.
“Cu toate că agentul economic nu suportă sarcina acestui impozit, ci numai îl gestionează, el fiind
suportat de către consumatori fina li, evaziunea fiscală se menține și în acest caz. Acest
comportament este determinat pe de o parte de tendința însușirii unor sume deloc neglijabile,iar, pe
de altă parte, de impactul produs de acest impozit asupra trezoreriei și lichidității agenților
economici.”79
Prin intermediul controalele efectuate, AJFP Vaslui a dorit să observe:
 corectitudinea calculelor TVA (diferența dintre TVA colectată și TVA deductibilă);
 modalitatea de înregistrare în contabilitate a TVA -ului;
 acțiunile întreprinse de agenț ii economici în vedere rambursării de TVA ;
 modul de întocmire a documentelor: facturi fiscale, chitanțe; etc.
În urma inspecțiilor, personalul responsabil s -a confruntat cu următoarele situații:
– Neînregistrarea unor operațiuni care presupun calculul de TV A;

78 Conform Legii nr.571/2003 coroborată cu H.G. 44/2004 privind Codul Fiscal cu normele metodologice de aplicare,
actualizat cu O.U.G nr.19 din 23 aprilie 2014
79 Sorin V. Mih ăescu, Controlul financiar în firme, bănci, instituții , Editura Sed com Libris, Iași, 2007,p. 197

53
– Vânzări/Prestări servicii fără factură fiscală în cazul comercianților en -gros și
lipsa/nefuncționarea caselor de marcat în cazul comercianților en -detail;
– Folosirea eronată a formularelor tipizate, cu înregistrări incomplete care nu redau o imagine
conformă cu realitatea;
– Necalcularea TVA în cazul în care s -au constatat plăți efectuate în natură;
– Agenții economici nu au declarat la timp plata de TVA;
– Cereri care nu fac obiectul rambursării TVA ;
– Erori de calcul; ș.a
În privința evoluției evaziunii fisca le asupra TVA, este relevant următorul grafic:
Graficul nr. 10 – Combaterea și limitarea evaziunii fiscale la TVA

Sursă: Rapoartele de Performanță al AJFP Vaslui, anii 2012 -2013
Comparând evoluțiile sumelor suplimentare atrase în cei doi ani, se poate o bserva faptul că
evaziunea fiscală la TVA s -a majorat cu 32,64% în 2013 comparativ cu anul 2012. Trebuie remarcat
faptul că inspectorii fiscali în urma controalelor efectuate au performat în ultimul an, deoarece
numărul de cazuri depistate au fost mai mari , concomitent majorându -se și veniturile fiscale de la
20.315.394 (2012) la 30.157.363 (2013).
De asemenea dacă ne vom întoarce la subcapitolul 3.1, vom observa, prin indicatorul sumelor
atrase, faptul că, fenomenul evazionist s -a manifestat cel mai mult î n cazul TVA.
Personal, consider că evaziunea fiscală înregistrată la TVA are efectele cele mai dezastruase în
ceea ce privește formarea bugetului general consolidate al statului. La ora actuală, în România, taxa 2012 2013
Sume suplimentare atrase 20,315,394 30,157,363
Număr inspecții fiscale 1,228 1,0791,0001,0501,1001,1501,2001,250
05,000,00010,000,00015,000,00020,000,00025,000,00030,000,00035,000,000Mii Ron

54
pe valoarea adăugată reprezintă unul dintre principalele, dacă nu chiar cel mai important, venit fiscal
atras la buget. O majorare a acestui fenomen, în cazul TVA, ar putea avea influențe foarte mari
asupra modificării întregului sistem fiscal prin introducerea unor noi cote sau ridicarea celor
existente.
Studiu de caz privind evaziunea fiscală la TVA
S.C YYYYY SRL, Com. Roșiești, Jud. Vaslui, CUI: XXXX
Obiectul de activitate CAEN:111” Cultivarea cerealelor(exclusiv orez), plantelor, leguminoaselor
și a plantelor producătoare de semințe oleaginoase ”
Perioada verificării:01.01.2008 -30.06.2013
Actul Încheiat: RIF 10/22.01.2014 ; DI 14/22.01.2014 , DN: 15/22.01.2014

Sumele suplimentare stabilite în urma controlului sunt:
– TVA = 162.578 lei
– Major ări de î ntârziere = 50.228 lei
– Penalități de întârziere = 30.300 lei
Total sume suplimentare stabilite = 243.106 lei
Moti vare:
– Agentul economic înregistreaz ă în contabilitate c heltuieli nedeductibile din punc t de vedere
fiscal, încălcând art.21,alin.4,lit.f din Lg.571/2003;
– Agentul economic înregistrează în contabilitate, cheltuieli care nu au la bază documente
justificative prin care s ă facă dovada efectu ării opera țiunii sau intr ării în gestiune, înc ălcând
prevederile art.11,alin. 10 din Lg.571/2003 și prevederile art.6 din Lg.82/1991;
– Agentul ecomonic nu înregistreaza îin contabilitate și nu declară impozitul pe profit minim
datorat la plat ă pentru veniturile corespunz ătoare perioadei 01.01.2010 – 30.09.2010, înc ălcând
prevederile art.82, alin.3 din Lg.571/2003 republicat ă;

55
Concluzii

Evaziunea fiscală a fost, este și va rămâne una dintre principalele probleme ale societății. Prin
natura sa, acest fenomen presupune dezvoltarea uni subiect ampl u,complex, dar totodată unul vag,
deoarece nu s -au gasit încă metode de eradicare completă. Reglementările interne sunt considerate
mult prea „stufoase” și în același timp foarte greu de interpretat.
Pentru a sus ține cele menționate anterior, s -a putut ob serva încă de la începutul tezei, că în timp
au existat mai multe încercări de definire a fenomenului evazionist. Putem spune că , singurul lucru
concret , știut despre acest subiect delicat, este împărțirea lui în dou ă categorii: evaziune fiscală
legală și evaziune fiscală ilicită, ilegală. În ambele cazuri întâlnim o serie de modal ități de
manifestare, plecând de la cea mai cunoscută metodă, vânzare de produse accizabile, fără plata
acelei taxe, până la deținerea de conturi bancare în zonele considerate ade vărate paradisuri fiscale.
În prezent, la fel cum am văzut în cuprinsul prezentei lucrări, sustragerea de la plata impozitelor,
taxelor și contribuțiilor este determinată în primul rând acele de acele “fisuri” ale legisla ției fiscale.
De asemenea cauzele care conduc la apariția evaziunii fiscale sunt multiple: în primul rând,
fiscalitate excesivă, apoi o interpretare a legilor de către contribuabili, care oferă posibilitatea
sustragerii de la impozitare, mentalitatea nesănătoasă a populației care prin dife rite metode reduce
sau chiar ascunde materia impozabilă în fața organelor fiscale, nivelul de corupție ridicat și nu în
ultimul rând un sistem al pedepselor foarte blând.
Consider că una dintre principalele măsuri de prevenire este înăsprirea în primul râ nd a
sancțiunilor. Poate fi demn de urmat sistemul din Germania, unde evaziunea fiscală este privită ca o
amenințare asupra întregii societăți. Acest sistem prevede pedepse cu închisoarea de la 20 până la 30
de ani și confiscarea averii ce se dovedește că a fost obținută în mod ilicit.
Efectele fenomenului evazionist sunt numeroase. Înainte de toate, venituri fiscale sunt cele mai
afectate de manifestarea acestui „rău contemporan”. Pe de alt ă parte, evaziunea conduce la o
intestificare a corupției în primu l rând a inspectorilor fiscali și apoi a instanțelor judecătorești și nu
numai. De asemenea, sistemul actual de impozitare a salariilor, determină o scădere a contractelor
de muncă, deoarece angajații nu mai simt dorința de a lucra legal sau peste programu l normal, căci
acele venituri vor fi supuse impozitării. Acest lucru determină apariția muncii la negru care dezvoltă
consecințe grave, atât pentru ei cât și pentru societate în viitor.
Este binecunoscut faptul că evaziunea fiscală este principalul factor generator al sărăciei unei țări.
În România, nu se poate vorbi despre o piață liberă a schimbului deoarece în ultima vreme, se

56
constată tot mai multe cazuri de evaziune și fraudă fiscală. În cele mai multe situații, cei care nu s -au
supus impozitării au fo st comercianții en -gros din centre comerciale și en -detail din piețe,
industriașii din diferite ramuri de activitate, liberii -profesioști, etc.
În ceea ce privește cercetarea efectuată asupra datelor înregistrare la nivelul Administrației
Județene a Finan țelor Publice Vaslui, putem spune că pe parcursul celor doi ani, 2012 și 2013, chiar
dacă numărul cazurilor de inspecții fiscale a scăzut în ultimul an, se pare că acesta au avut un grad
mai mare de eficacitate. De asemenea , interpretarea făcută pe baza rezultatelor corespunde în mare
măsură cu cerințele aparatului fiscal în vigoare, totodată existând și o anumită concordanță între
aceasta și obiectivele, respectiv cerințele temei.
Prin situațiile analizate am încercat să ne formăm o opinie pertinentă cu p rivire la evoluția
evaziunii fis cale în cazul celor mai importante impozite. În acest sens putem compara datele
înregistrare la nivel județean cu cele de la nivel național. Astfel sumele suplimentare atrase prin
limitarea evaziunii fiscale la impozitul pe p rofit, dividende și TVA a înregistrat aceeași traiectorie
ascendentă. Totodată în legătur ă cu creșterea numărului de cazuri evazioniste s -a constatat faptul că
politica fiscală excesivă și lipsa de informare a contribuabililor a condus la transferul de res urse
financiare de la o economie de la vedere la o economie subterană. În momentul realizării
controalelor dar și a încasării impozitelor, taxelor și contribuțiilor inspectorii fiscali dar și
funcționarii publici de ghișeu se confruntă cu o serie de probl eme: refuzul venit din partea
subiectului impozabil de a prezenta documentele justificatoare; neînțelegerea diferitelor aspecte și
norme din lege, ascunderea unei părți din materia impozabilă, etc.
Prin cele menționate de -a lungul tezei, putem spune că o “rețetă” completă a evaziunii fiscale este
alcătuită dintr -o legislație ambiguă și contradictorie, totodat ă cuprinzându -se aici și “sprijinul”
oferit de către instituțiile statului care se ocupă de prevenire a și combaterea acestui fenomen. Prin
măsurile p ripite ce sunt luate în prezent, se dovește că “starea de legalitate, de echilibru și de
stabilitate socială, economică și politică necesar ă existenței și dezvoltării statului național român, ca
stat suveran, unitar, independent și indivizibil ”80 este cu a devărat afectată.
În final vom enumera câteva posibile măsuri de îmbunătățire a prevenirii și combaterii evaziunii
fiscale:
 un nivel al fiscalității ce poate fi suportat de către toți contribuabilii persoane fizice și
juridice;

80 Art.1, Legea nr.51/1991 privind siguranța națională a României, publicată în Monitorul Oficial nr.163 din 7 august
1991

57
 nivelul de instruire în de pistarea cazurilor de evaziune al inspectorilor fi scali să atingă un
anumit nivel ;
 un sistem informatic mult mai simplist care să aibă o influență benefică în momentul
colectării de taxe și impozite;
 reglementarea infracțiunilor să fie una bine delimitată, fără a fi posibilă o interpretare a legii;
 etc;

58
Bibliografie
Lucrări de specialitate :
1. Bistriceanu , GH.D., Sistemul Fiscal al României ,Editura Universitară, București, 2008;
2. Cârlescu , N., Evaziunea fiscală -Comentarii și exemple pra ctice , Editura CH. Beck,
București, 2012;
3. Corduneanu , C., Sistemul fiscal în șiința finanțelor , Editura Codescs, București, 1998;
4. Diaconu , P., Cum fac banii contabili ? –Evaziune fiscală – Paradisuri Fiscale – Contabilitate
creativă , Editura Economică, Bucur ești, 2004;
5. Filip , Gh., Finanțe Publice, Editura Junimea,Iași,2010;
6. Gliga,C.I , Evaziunea fiscală – Reglementare, Doctrină, Jurisprudență , Editura CH. Beck,
București,2007;
7. Hoanță , N., Economie și finanțe publice ; Editura Polirom, București, 2000;
8. Hoanță , N., Evaziunea fiscală , Editura Tribuna Economică, București, 1997;
9. Minea , M.Șt. , Costaș , C.F., Fiscalitatea în Europa la începutul mileniului lll , Editura
Rosetti, București , 2006;
10. Mihăescu , S., Controlul financiar în firme, bănci, instituții , Editura Sedcom Libris, Iași,
2007;
11. Moraru , D., Nedelescu , M., Stănescu , C., Plăia șu N., Șindrilă R ., Finanțe Publice și
evaziune fiscală , Editura Economică, București, 2008;
12. Pătroi , D., Evaziunea fiscală între latura permisivă, aspect contravențional și caracter
infracțional, Editura Economică , București, 2007
13. Șaguna , D.D. , Rotaru , P., Drept Financiar și Bugetar , Editura All Beck, București, 2003 ;
14. Șaguna , D.D, Tutungiu , M.E. , Evaziunea fiscală , Editura Oscar Print, București, 1995 ;
15. Șova , D., Drept fiscal , Editura CH. Beck, București, 2011;
16. Ștefura G.A. , Proces bugetar public ,Ediția a II -a, revăzută și adăugită, Editura Universității
Alexandru Ioan Cuza, Iași 2009 ;
17. Văcărel , I., Bistriceanu , Gh. D, Anghelache , G., Bodnar, M., Bercea, F. , Moșteanu , T.,
Georgescu , F, Fina nțe Publice , Editura Didactică și Pedagogică, București, 2003;
Articole:
18. Pătroi Dragoș, Suprafiscalizarea s ărăciei sau subimpozitarea bogă ție, Revista B usiness
Magazin , 14 martie 2014;

59
19. Buziernescu Radu, Paradisurile fiscale internaționale , Revista Finanțe -Provocările
viitorului, Nr.6, 2007
Legislație :
20. Legea nr . 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale , publicată în M.Of. nr.299/24 oct.
1994;
21. Legea nr.241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale , publicată în M.Of. ,
Partea I, nr. 672 / 27 iulie 2005;
22. Legea nr.31/1990 privind societățile comerciale, publicată în M. Of. nr.126 -127/17
noiembrie 1990 ;
23. Legea nr. 50/2013 din 14 martie 2013 privind modificarea Legii nr. 241/2005 pentru
prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, publicată în M .Of. nr.146 /19 martie 2013 ;
24. Legea nr.571/2003 coroborată cu H.G. 44/2004 privind Codul Fiscal cu normele
metodologice de aplicare , actualizat cu O.U.G nr.19 / 23 aprilie 2014 ;
25. Legea nr.51/1991 privind siguranța națională a României, publicată în M.OF. nr.163 /7
august 1991 ;
26. Constituția României, publicat ă în M.Of., nr. 767/31 octombrie 2003;
27. Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea și
reorganizarea activității Agenției Naționale de Administrare Fiscală , publicată în M.Of. nr 389/ 29
iunie 2013 ;
Site-uri:
28. http://www.adevarul.ro ;
29. http://www.anaf.ro ;
30. http://www.avocatnet.ro ;
31. http://www.business24.ro;
32. http://www.cdep.r o;
33. http://www.codfiscal.net ;
34. http://www.discutii.mfinante.ro ;
35. http://www.dreptonline.ro ;
36. http://www.dw.de ;
37. http://www.ec.europa.eu ;
38. http://www.hotnews.ro ;
39. http://www.offshore.ro ;

60
40. http://www.transparency.org.ro ;
41. http:// www. static.anaf.ro;
42. http://www.ziare.com;
Alte surse:
43. Rapoartele de performanță ale Administrației Județene de Fin anțe Publice Vaslui, 2012 -2013