Introducere … … … … 3 [618247]

1

Cuprins
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 3
Cap.1 Scurta prezentare a societății. Documentația aferentă ………………………….. …. 4
1.1 Descrierea societății S.C CONTINENTAL AUTOMOTIVE SYSTEMS
S.R.L ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 4
1.2 Documentația pe baza cărei a se realizează analiza financiară ……………………. 4
1.2.1 Bilanțul ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 5
1.2.2 Contul de profit și pierdere ………………………….. ………………………….. …….. 8
Cap.2 Analiza echilibrului financiar ………………………….. ………………………….. ……… 9
2.1 Echilibrul financiar. Analiza financiară. Concept ………………………….. ………… 9
2.2 Indicatorii prin care se evaluează echilbrul ………………………….. ………………. 10
2.2.1 Situația netă ………………………….. ………………………….. ………………………… 10
2.2.2 Fondul de rulment ………………………….. ………………………….. ……………….. 10
2.2.3 Necesarul de fond de rulment ………………………….. ………………………….. .. 14
2.2.4 Trezoreria Netă ………………………….. ………………………….. …………………… 16
2.2.5 Analiza lichidității și solvabilității ………………………….. ……………………… 17
2.2.6 Analiza gestionării activelor ………………………….. ………………………….. …. 18
2.2.7 Analiza gestionării datoriilor ………………………….. ………………………….. … 19
2.2.8 Analiza echilibrului financiar, determinat pe baza ratelor …………………. 20
2.2.9 Situația fluxurilor de trezorerie ………………………….. ………………………….. 20
2.3 Analiza echilibrului financiar al S.C Continental Automotive Systems S.R.L
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 21
2.3.1 Situația netă. Fond de rulment. Necesar de fond de rulment. Trezoreria
netă. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 22
2.3.2 Ratele de lichiditate ………………………….. ………………………….. ……………… 24
2.3.3 Ratele de solvabilitate ………………………….. ………………………….. ………….. 25
2.3.4 Indicatorii gestionării activelor ………………………….. ………………………….. 26
2.3.5 Indicatorii gestionării datoriilor ………………………….. …………………………. 28
2.3.6 Analiza echilibrului financiar determinat pe baza ratelor …………………… 29
Cap.3 Analiza performanțelor întreprinderii ………………………….. ……………………… 30
3.1 Soldurile intermediare de gestiune ………………………….. ………………………….. . 30
3.2 Ratele de rentabilitate ………………………….. ………………………….. ………………… 31
3.3 Capacitatea de autofinanțare ………………………….. ………………………….. ………. 33
3.4 Indicatorii profitabilității firmei ………………………….. ………………………….. ….. 33

2
3.5 Indicatorii valorii de piață a firmei ………………………….. ………………………….. 34
3.6 Indicator de natură economică ………………………….. ………………………….. ……. 34
3.7 Indicator de natură bursieră ………………………….. ………………………….. ………… 34
3.8 Analiza performanțelor societății comerciale Continental Automotive
Systems S.R.L ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 35
3.8.1 Soldurile intermediare de gestiune ………………………….. ………………………… 35
3.8.2 Ratele de rentabilitate ………………………….. ………………………….. ……………… 36
3.8.3 Capacitatea de autofinanțare ………………………….. ………………………….. ……. 37
3.8.4 Indicatorii profitabilității firmei ………………………….. ………………………….. .. 37
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 39
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 41
Anexe ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 42

3
Introducere

"Cunoașterea este cea mai democratică sursă de putere" – Alvin Toffler.

Întreprinderea este un sistem economico -social care interacționează cu
mediul financiar din care face parte, fiind supus tot timpul acțiunii diverșilor
factori care pot conduce la apariția unor f enomene negative pe o perioadă
îndelungată pentru firmă, c ulminând cu dispariția acesteia de pe piață. Acești
factori care conduc la dezechilibrul întreprinderii trebuie să fie cunoscuți și
eliminați astfel încât să nu fie afectat echilibrul economic. Activitatea unei societăți
comerciale trebuie să genereze efecte pozitive care să co nducă ulterior la
respectarea principiului continuității activității, deci trebuie să fie echilibrată.
Principalul obiectiv este asigurarea și menținerea unei funcționalități
normale a întreprinderii, tocmai de aceea echilibrul financiar este o cerință
esențială pentru o gestiune financiară eficientă.
Echilibrul financiar îmbracă mai multe forme prin care se manifestă, și
anume: solvabilitatea patrimonială, lichiditatea patrimonială, exigibilitatea si
capacitatea de plată a întreprinderii.
Indiferent de sco pul pentru care este realizată, pentru acționarii, managerii sau
creditorii firmei, analiza echilibrului financiar al întreprinderii este extrem de
importantă.
Echilibrul nu inseamnă doar egalitate, ci el încorporează și anumite
particularități și corelați i între elementele sale structurale. Potrivit conceptului de
echilibru, în mecanismul procesului dezvoltării este esențială starea de echilibru
între obiectivul de dezvoltare și mediul ambiant.
Prezenta lucrare se dorește a fi o analiză a echilibrului financiar cât și a
profitabilității întreprinderii fiind structurată în trei capitole.
Primul capitol cuprinde o scurtă prezentare despre firma SC Continental
Automotive Systems cât și documentația necesară realizării analizei financiare.
Al doilea capitol este intitulat "Analiza echilibrului financiar" și cuprinde
atât o parte teoretică cât și una practică realizată pe baza datelor de la firma SC
Continental Automotive Systems.
Ultimul capitol poa rtă numele de "Analiza performanțelor firmei" și conține
concepte teoretice l egate de analiza profitabil ității unei întreprinderi urmată apoi de
o parte practică.

4
Cap. 1 Scurta prezentare a soci etății. Documentația aferentă

1.1 Descrierea societății S .C CONTINENTAL AUTOMOTIVE SYSTEMS
S.R.L
Societatea Continental Automotive Systems S.R.L s-a înființat în 10 iunie
2005, cu un capital subscris de 3.700 lei, iar în data de 1 septembrie 2005 s -a
majorat capitalul social prin aport în natură în valoare de 75.982.700 lei. S.C
Continental Automotive Systems S.R.L , cu sediul în Sibiu, Str. Salzburg nr. 8,
este o societate de drept român cu personalitate juridică.
Obiectul principal de activitate al societății îl constituie producția de
componente electronice pentru sisteme de siguranță pentru autovehicule, dar o
componentă importantă o reprezintă și activitatea de cercetare -dezvoltare în
domeniul software.
Producția a început la sfârșitul anului 2005, limitându -se în cursul acelui an la o
cantitate redusă de produse finite. În prezent, S.C Continental Automotive Systems
S.R.L, funcționează la parametrii proiectați, activitatea urmând a fi extinsă,
respectiv capacitatea de producție va fi dublată în următorii ani.
Vânzările sunt direcționate în marea lor majoritate către export, partenerii
comerciali fiind societăți de distribuție din cadrul grupului Continental, dar și fir me
de renume european cum ar fi: gr upul Volkswagen, grupul Reanult, grupul BMW,
General Motors, Daimler, Scania.
De asemenea societatea livrează pe piața internă, către grupul Renault o
cantitate importantă de produse mai exact către Dacia -Renault.
Atât Continental Automotive Systems cât și Continental Automotive Products sunt
consolidate de Societatea mamă, Continental AG, cu sediul în Hanovra, Germania.
Auditul societății este asigurat de firma KPMG Audit S.R.L.

1.2 Documentația pe baza căreia se realizează analiza financiară
Analiza fina nciară se realizează pe baza bilanțului contabil, cu anexele
aferente. În funcție de necesitățile analizei, se pot utiliza și alte informații , fie
furnizate din alte documente financiar -contabile, fie obținute direct de la personalul
specializat al întrep rinderii respective.
Documentația aferentă realizării analizei financiare a unei întrep rinderi cuprinde:
Bilanțul;
Contul de profit și pierdere (contul de rezultate);
Situația modificărilor capitalului propriu;
Situația fluxurilor de trezorerie;
Politici contabile și note explicative
Așadar, putem spune că analiza economico -financiară este un studiu metodic și
sistematic care vizează situația și evoluția unei firme pe baza bilanțului și a
anexelor sale, a contului de profit și pierdere, precum și a altor i nformați i furnizate
de sistemul informaț ional al firmei.
În teoria și practica economică bilanțul este de mai multe feluri, și anume:
1. bilanț patrimonial;

5
2. bilanț financiar;
3. bilanț funcțional

1.2.1 Bilanțul
1.2.1.1 Bilanțul patrimonial
În scopul formării unei imagini complete, clare și precise asupra activității
economice desfășurate de întreprindere, apare necesitatea întocmirii bilanțului
patrimonial. Bilanțul patrimonial reflectă situația patrimoniului la un moment dat,
ceea ce creeaz ă un tablou asupra realității la nivelul firmei. Prin intermediul
bilanțului contabil se realizează principala trăsătură a metodei contabilității care
este dubla reprezentare a averii. Acesta reflectă în expresie valorică, la un moment
dat, echilibrul dint re bunurile economice și sursele de finanțare a acestora.
Elementele bilanțului patrimonial sunt cele două părți: activul, care reflectă
bunurile economice și cealaltă parte, denumită pasiv, care r eflectă sursele de
finanțare a bunurilor economice reflecta te în activ.
Structura bilanțului patrimonial conform legislației în vigoare : 1
A. Active imobilizate
I. Imobilizări necorporale
 Cheltuieli de constituire
 Cheltuieli de dezvoltare
 Concesiuni, brevete, licențe, mărci, drepturi și valori similare și alte
imobilizări necorporale
 Fondul comercial
 Avansuri și imobilizări necorporale în curs de execuție
II. Imobilizări corporale
 Terenuri și construcții
 Instalații tehnice și mașini
 Alte instalații, utilaje și mobilier
 Avansuri și imobilizări corporale în curs de ex ecuție
III. Imobilizări financiare
 Titluri de participare deținute la socitățile din cadrul grupului
 Creanțe asupra societăților din cadrul grupului, altele decât cele comerciale
 Titluri sub formă de interese de participare
 Titluri deținute ca imobilizări
 Alte creanțe
 Acțiuni proprii

B. Active circula nte
I. Stocuri
 Materii prime și materiale consumabile
 Producția în curs de execuție

1 Victor, Dragotă, Abordări practice în finanțele firmei, Editura Irecson, 2005, p. 27

6
 Produse finite și mărfuri
 Avansuri pentru cumpărături de stocuri
II. Creanțe
 Creanțe comerciale
 Sume de încasat de la societățile din cadrul grupului
 Sume de încasat de la societățile la care se dețin interese de participare
 Alte creanțe
 Creanțe privind capitalul social subscris și nevărsat
III. Investiții financiare pe termen scurt
 Titluri de participare deținute la societățile din cadrul grupulu i
 Acțiuni proprii
 Alte investiții financiare pe termen scurt
IV. Casa și conturi în bănci

C. Cheltuieli în avans
D. Datorii ce trebuie plătite într -o perioadă de un an
 Împrumuturi din emisiuni de obligațiuni
 Sume datorate instituțiilor de credit
 Avansuri încasate în contul comenzilor
 Datorii comerciale
 Efecte comerciale de plătit
 Sume datorate societăților din cadrul grupului
 Sume datorate privind interesele de participare
 Alte datorii, inclusiv datorii fiscale și datorii pentru asigurările sociale

E. Active circulan te nete, respectiv datorii curente nete
F. Total active minus datorii curente
G. Datorii ce trebuie plătite într -o perioadă mai mare de un an
 Împrumuturi din emisiuni de obligațiuni
 Sume datorate instituțiilor de credit
 Avansuri încasate în contul comenzilor
 Datorii comerciale
 Efecte de comerț de plătit
 Sume datorate privind interesele de participare
 Alte datorii, inclusiv datorii fiscale și datorii pentru asigurările sociale
H. Provizioane pentru riscuri și cheltuieli
 Provizioane pentru pensii și alte obligații similare
 Alte provizioane
I. Venituri în avans
J. Capital și rezerve
I. Capital subscris (prezentându -se separat capitalul vărsat și cel nevărsat)
II. Prime de capital
III. Rezerve din reevaluare

7
IV. Rezerve
 Rezerve legale
 Rezerve pentru acțiuni proprii
 Rezerve statutare sau co ntractuale
 Alte rezerve
V. Rezultatul reportat
VI. Rezultatul exercițiului financiar

1.2.1.2 Bilanțul financiar
Bilanțul patrimonial răspunde cerițelor de ordin juridic, contabil și fiscal,
fără a răspunde cu promptitudine obiectivelor financiare care urmăresc mai ales
probleme viitoare, posibile cu care întreprinderea s -ar putea confrunta.
Pentru a răspunde acestor obiective se construiește bilanțul financiar plecând de la
bilanțul patrimonial. Acesta se construiește fie prin divizarea anumitor date, f ie
prin a gregarea altora astfel încât să se obțină mărimi semnificative pe plan
financiar.
Bilanțul financiar mai poartă și denumirea de bilanț lichiditate -exigibilitate
și are ca scop să evidențieze capacitatea întreprinderii de a -și asuma angajamente
față de terți.

ACTIV PASIV
active cu lichiditate peste un an (active
permanente) pasive cu exigibilitate peste un an (pasive
permanente)
active cu lichiditatea sub un an (cu
excepția celor din trezorerie) pasive cu exigibilitate sub un an (cu
excepția celor din trezorerie)
active din trezorerie pasive din trezorerie
Tabelul nr. 1 Bilanțul financiar
Sursa: Vasile Brătian, Note de curs, Gestiune finaciară

1.2.1.3 Bilanțul funcțional
Bilanțul funcțional prezintă cumulul fluxurilor de resurseși de alocări
(utilizări).
Dacă pe baza bilanțului financiar se pune accentul pe capacitatea întreprinderii de
a-și achita datoriile, bilanțul funcțional se focusează asupra modului în care sunt
utilizate și finanțate activele firmei.2
ACTIV PASIV

2 Victor, Dragotă, Abordări practice în finanțele firmei, Editura Irecson, 2005, p. 40

8
Active stabile (imobilizări) Resurse stabile (fonduri proprii, datorii
pe termen lung)
Active circulante de exploatare Datorii pe termen scurt din exploatare
Active circulante în afara exploatării Datorii pe termen scurt în afara
exploatării
Active de trezorerie Pasive de trezorerie
Tabelul nr. 2 Bilanțul funcțional
Sursa: Vasile Brătian, Note de curs, Gestiune fina nciară

1.2.2 Contul de profit și pierdere
Cuprinde date cu privire la rezultatele activității financiare desfășurată de o
societate comercială concretizată în profit sau pierderi. Oferă o imagine de
ansamblu asupra patrimoniului în expresie bănească, dă posibilitatea cunoașterii
rezultatelor financiare, global, și pe elementele sale com ponente, a factorilor care
au determinat rezultatele.

Contul de rezultate prezintă situația veniturilor și cheltuielilor.
Nr. crt. NIVELUL CHELTUIELILE VENITURILE
1 Exploatare Cheltuieli de
exploatare Venituri din
exploatare
2 Financiar Cheltuieli
financiare Venituri
financiare
3 Extraordinar Cheltuieli
extraordinare Venituri
extraordianre
4 Global Impozit pe profit
Tabelul nr. 3 Elementele contului de profit și pierdere
Sursa: Vasile Brătian, Note de curs, Gestiune finaciară

9
Cap. 2 Analiza echilibrului financiar

2.1 Echilibrul financiar. Analiza financiară. Concept
Realizarea obiectivului cel mai important al unei întreprinderi, și anume
maximizarea valorii sale, poate avea loc doar în condițiile unei activități profitabile
și de me nținere a echilibrului financiar, respectiv a unei egalități dintre sursele
financiare și mijloacele economice necesare desfășurării activității de exploatare pe
termen lung și scurt. 3
Echilibrul financiar al întreprinderii ne este prezent at ca o egalitate între
necesită ți și resurse de finanțare. Necesitățile de finanțare sunt repartizate pe
categorii de prioritate, ceea ce presupune ca echilibrul financiar microeconomic să
fie un echilibru structural ce reflectă o stare la un anumit moment dat, f iind deci,
echilibru financiar static. Cum, însă, firma este privită ca un sistem, ca un
mecanism în care între diferitele struct uri se stabilesc diverse conexiuni, echilibrul
financiar trebuie să fie privit ș i ca un echilibru dinamic, respectiv funcțional .4
Analiza financiară este percepută ca fiind mai degrabă o artă decât o teorie,
ea fundamentându -se pe baza informațiilor contabile. Obiectul analizei este de a
studia trecutul pentru a diagnostica prezentul și a prevedea viitorul. Ea face referire
la evo luția din trecut și caracteristicile constatate în momentul analizei . Analiza
financiară are un caracter retrospectiv5.
De asemenea un alt obiectiv al analizei îl constituie examinare a condițiilor
echilibrului financiar al într eprinderii, îndeosebi, de a cuan tifica rentabilitatea
financiară pornind de la bilanț, contul de profit și pierdere și de la orice altă
informație dată de întreprindere (anexe) sau care ar putea fi obținută pe baza lor.
Analiza financiară susține Maria Niculescu, "În accepțiunea de c omponentă
de bază a diagnosticului global strategic, este orientată spre investigarea unor
aspecte complexe, convergente în ultimă instanță cu obiectivele economico –
financiare ale oricărui agent economic."
Analiza financiară, în accepțiunea lui Ion Stancu "este activitatea de
diagnosticare a stării de performanță financiară a întreprinderii la înc heierea
exercițiului. Aceasta îș i propun e să stabilească punctele tari ș i slabe ale gestiunii
finaciare, în vederea stabilirii unei noi strategii de menținere și d ezvoltare într -un
mediu concurențial."
Analiza financiară evidențiază modurile de realizare a echilibrului financiar având
ca obiective:
 Echilibrul pe termen lung – se compară capitalul permanent (resurse
permanente) cu activele imobilizate (utilizări permanente) rezultând fondul
de rulment (FR);

3 Nicolae, Balteș, Analiza Economico – Financiară a Întreprinderii, ediția a II – a, Editura Universității “ Lucian
Blaga” din Sibiu, 2013, p.245
4 Nicolae, Balteș, Analiza Economico – Financiară a Întreprinderii, ediția a II – a, Editura Universității “ Lucian
Blaga” din Sibiu, 2013, p.246
5 Petre, Brezeanu, Finanțe Corporative, Vol I, Editura C. H. Beck, 2008, Colecția Oeconomica, p.215

10
 Echilibrul pe termen scurt – se compară activele circulante (utilizări
temporare) cu obligațiile pe termen scurt (resurse temporare), cu ajutorul
indicatorului necesar de fond de rulmen (NFR);
 Echilibrul curent – se compară fondul de rulment cu necesarul de fond de
rulment, rezultatul fiind trezoreria netă (T).6
Pentru a putea realiza analiza financiară este necesară respectarea a două relații:
1. Activele stabile ( cu lichiditate mai mare de 1 an) să fie finanțate din
surse stabile ( cu exigibilitate mai mare de 1 an);
2. Activele ciclice (cu lichiditate mai mică de 1 an) să fie finanțate din surse
temporare ( cu exigibilitate mai mică de 1 an).

2.2 Indicatorii prin care se evaluează echilbrul
2.2.1 Situația netă
Situația netă este punctul de plecare pentru analiza financiară a unei
întreprinderi. Ea este de fapt averea netă a acționarilor.
Se determină astfel:
SN= A – D 7
A= B + C
P= Cp + D

Unde: A= activ; P= pasiv; B= bunuri deținute de firmă; C= creanțe ale firmei
asupra terților; Cp= capitaluri proprii ale firmei; D= datorii ale firmei.
Semnificația generală a situației nete este , însă, ambivalentă:
SN > 0: indică o gestiune sănătoasă a firmei fie o slabă activitate de investiții și,
deci de dezvoltare a af acerii
SN < 0: indică rezultate slabe ale exercițiului financiar fie o activitate intensă de
investiții, și, deci de dezvoltare a firmei.

2.2.2 Fondul de rulment
În funcție de lichiditatea lor, adică de posibilitatea tranformării (în bani) rapide și
fără costuri ( sau cu costuri reduse), activele pot îmbrăca următoarele forme:
o Alocări permanente ( Ap): au lichiditate mică sau chiar nulă, aceasta
recuperându -se după mai multe exerciții financiare
o Alocări temporare/ ciclice (At): au lichiditate ridicată sau chiar foarte
ridicată, înlocuirea lor fiind necesară după fiecare exercițiu financiar
În funcție de gradul lor de exigibilitate, adică după scadența la timp, pasivele pot
fi:
o Surse permanente ( Sp): au un grad scăzut de exigibilitate
o Surse temporare/ciclic e: au un anumit grad de exigibilitate
Sp= Cp + Df8, unde: Sp= surse permanente; Cp= capitaluri proprii; Df=
datorii financiare (datorii pe termen lung);

6 Nicolae, Balteș, Analiza Economico – Financiară a Întreprinderii, ediția a II – a, Editura Universității “ Lucian
Blag a” din Sibiu, 2013, p.245
7 Vasile, Brătian, Note de curs, "Gestiune financiară"
8 Vasile, Brătian, Note de curs, "Gestiune financiară"

11
St= De9, unde: De= datorii din exploatare
Fondul de rulment reprezintă un concept des utilizat de cătr e analiștii
financiari deoarece permite aprecierea condițiilor echilibrului financiar. Echilibrul
financiar rezultă din comparația dintre lichidități și exigibilitatea datoriilor, cu
respectarea regulii tradiționale a echilibrului financiar potrivit căreia utilizările
trebuie să fie finanțate din resursele rămase la dispoziția întreprinderii o perioadă
de timp egală cu durata de viață a acestor utilizări.10
Fondul de rulment este un indicator frecvent utilizat în analiza financiară. El
reprezintă de fapt exc edentul de resurse permanente peste valoarea activelor
imobilizate, care poate servi la finanțarea activelor circulante.11
Fondul de rulment este de asemenea și o marjă de securitate solicitată de
către creditorii pe termen scurt, care fluctueaza în funcție de domeniul de activitate
al întreprinderii și natura activului de rulment al acesteia.12
FOND DE RULMENT= SURSE PERMANENTE – ALOCĂRI
PERMANENTE13
De asemenea fondul de rulment mai poate fi calculat și după următoarea
formulă:
FOND DE RULMENT PERMANENT= cap ital propriu total + împrumuturi și
datorii financiare peste un an – total active imobilizate14 sau
FOND DE RULMENT = (Acr + Db) – (De + Crt) de unde FR= (Acr – De) + (
Db – Crt)15

ACTIV PASIV

Imobilizări (Imo)
Capitaluri permanente (Cpr)

Active circulante (Acr)
Datorii de exploatare (De)

Disponibilități bănești (Db)
Credite de trezorerie (Crt)
Tabel 4 Bilanțul contabil simplificat, sub forma bilanțului agregat
Sursa: Vasile Brătian, Note de curs, Gestiune fina nciară

9 Vasile, Brătian, Note de curs, "Gestiune financiară"
10 Nicolae, Balteș, Analiza Economico – Financiară a Întreprinderi i, ediția a II – a, Editura Universității “ Lucian
Blaga” din Sibiu, 2013, p.245
11 Costache, Rusu, Diagnostic Economico -financiar, Vol. II, Editura Economică, 2006 p. 87
12 Petre, Brezeanu, Finanțe corporative, Vol. I, Editura C. H. Beck, 2008, p.225
13 Ion, Stancu, Finanțe, Editura Economică, 2002, p. 446
14 Victor, Dragotă, Abordări practice în finanțele firmei, Editura Irecson, 2005, p. 35
15 Vasile, Brătian, Note de curs, "Gestiune financiară" Partea superioară

Partea inferioară

12
În teoria economică s -au impus două concepte ale fondului de rulment, în funcție
de modelul bila nțului utilizat pentru calc ulul său, și anume:
 Pe baza bilanțului fina nciar, se calculează fondul de rulment net sau fondul
de rulment patrimonial ( FRF)
 Pe baza bilanțului funcțional, se calculează fondul de rulment net global (
FRNG)
Modul de calcul al fondului de rulment net ( financiar) , are în vedere cele două
părți ale bilanțului financiar:
a) Partea s uperioară, mai exact capitalul permanent ( CP) și activele imobilizate
nete (AIN )
FRF= CP – AIN16
b) Partea inferioară, mai exact activele circulante (AC) și datoriile totale pe
termen scurt (DTS)
FRF= AC – DTS17
În funcție de structura capitalului permanent, fondul de rulment poate fi propriu
sau împrumutat.
 Fondul de rulment propriu se calculează ca diferență între capitalul
propriu (CP) și activul imobilizat net (AIN):

FRP= CP – AIN18 sau Fond de rulment propriu= capital propriu total – total
active imobiliz ate19
FRp= Cpr – Imo20
De asemenea mai poate fi calculat ca diferență între fondul de rulment financiar
total (FRF) și datoriile pe termen mediu si lung (DTML):
FRP= FRFT – DTML21
Fondul de rulment propriu evidențiază gradul de autonomie financiară al
întreprinderii. Acesta se determină la sfârșitul exercițiului, după repartiția
profitului.
 Fondul de rulment împrumutat (FRÎ) îl reprezintă nivelul datoriilor pe
termen mediu si lung (DTML) pe care întreprinderea le -a solicitat
pentru finanțarea activelor sale. Se determină astfel:
FRÎ= DTML22
Sau, ca diferență între fondul de rulment financiar total (FRFT) și
fondul de rulment pr opriu(FRP) :
FRÎ= FRFT – FRP23

16 Nicolae, Balteș, Analiza Economico – Financiară a Întreprinderii , ediția a II – a, Editura Universității “ Lucian
Blaga” din Sibiu, 2013, p.247
17 Costache, Rusu, Diagnostic Economico -financiar, Vol. II, Editura Economică, 2006 p. 87
18 Nicolae, Balteș, Analiza Economico – Financiară a Întreprinderii, ediția a II – a, Editu ra Universității “ Lucian
Blaga” din Sibiu, 2013, p.248
19 Victor, Dragotă, Abordări practice în finanțele firmei, Editura Irecson, 2005, p. 35
20 Vasile, Brătian
21 Nicolae, Balteș, Analiza Economico – Financiară a Întreprinderii, ediția a II – a, Editura Univ ersității “ Lucian
Blaga” din Sibiu, 2013, p.248
22 Nicolae, Balteș, Analiza Economico – Financiară a Întreprinderii, ediția a II – a, Editura Universității “ Lucian
Blaga” din Sibiu, 2013, p.249

13
Fondul de rulment împrumutat/ străin arată gradul de îndatorare pe termen
lung pentru finanțarea necesităților pe termen scurt. Este de fapt FRP (fondul de
rulment propriu) atunci când acesta are semn algebric negativ, adică Imo > Cpr.24
Fondul de rulment net global (FRNG) poate fi calculat în două moduri:
 Ca diferență între resursele stabile și utilizările stabile
FRNG= Resurse stabile – Nevoi stabile25;
 Ca diferență între activele ciclice și datoriile curente
FRNG= (Active circulante + Cheltuieli înregistrate în avans) –
(Datorii sub 1 an + Venituri înregistrate în avans)26
FR= ( Nevoi ciclice + N evoi de trezorerie) – ( Resurse ciclice +
Resurse de trezorerie)27
Interpretarea valorii algebrice a fondului de rulment este următoarea:28
FR > 0: indică un excedent al surselor permanente față de alocările permanente,
excedent ce poate fi folosit pentru fi nanțarea nevoilor curente ale firmei sau pentru
investiții având ca scop dezvolta rea firmei
FR < 0: indică existența unui deficit în privința alocărilor permanente, deficit care
se poate datora și unei politici extrem de active în domeniul investițiilor. A ceastă
politică este bună pe termen lung dar poate conduce la dificultăți pe termen scurt în
ceea ce privește finanțarea activităț ilor curente ale exercițiului financiar.
În teoria economică se mai vobește și despre fondul de r ulment minim necesar
(FRmn). Fondul minim necesar este mărimea fondului de rulment care se
stabilește la nivelul mediei fluctuațiilor necesarului de fond de rulment.
Există două metode de determinare a fondului de rulment: pentru a exprima o
stare de echilibru financiar, FR ar trebu i să reprezinte 1/3 din cifra de afaceri.
 Analiza externă a fondului de rulment: FR= Cpr – Imo
 Analiza internă a fondului de rulment: FR= Acr – De
Nivelul fondului de rulment poate fi apreciat:
 prin raportare la anumite rate, și anume:
 Rata marjei de siguranță sau securitate (Rms)
Rms=
x36529
unde:
FR= fondul de rulment
CA= cifra de afaceri
Dimensiunea acestui indicator este considerată optimă când ia valori cuprinse între
30-90 zile, semnificând timpul în care își asigură resursele temporare din fondul de
rulment.

23 Nicolae, Balteș, Analiza Economico – Financiară a Întreprinder ii, ediția a II – a, Editura Universității “ Lucian
Blaga” din Sibiu, 2013, p.249
24 Vasile, Brătian, Note de curs, "Gestiune financiară"
25 Costache, Rusu, Diagnostic Economico -financiar, Vol. II, Editura Economică, 2006 p. 87
26 Nicolae, Balteș, Analiza Econ omico – Financiară a Întreprinderii, ediția a II – a, Editura Universității “ Lucian
Blaga” din Sibiu, 2013, p.249
27 Costache, Rusu, Diagnostic Economico -financiar, Vol. II, Editura Economică, 2006 p. 87
28 Vasile Brătian, Note de curs, "Gestiune financiară"
29 Nicolae, Balteș, Analiza Economico – Financiară a Întreprinderii, ediția a II – a, Editura Universității “ Lucian
Blaga” din Sibiu, 2013, p.251

14
 Rata de finațare a necesarului de fond de rulment (RfNFR)
RfNFR=
x 10030
unde:
FR= fondul de rulment
NFR= necesar de fond de rulment (fondul de rulment normativ)
Acest indicator măsoară proporția în care necesarul de fond de rulment este
acoperit din resursele permanente (fond de rulment).

2.2.3 Necesarul de fond de rulment
Nevoile de finanțare ale ciclului de exploatare sunt acoperite din surse
temporare ( furnizori, salariați, etc). În momentul în care sursele te mporare sunt
insuficiente pentru a acoperi alocările temporare, intervine necesarul de fond de
rulment.
Asemenea fondului de rulment, necesarul de fond de rulment se poate
calcula pe baza celor două tipuri de bilanț, și anume, bilanțul financiar și bilanțul
funcțional.
Pe baza bilanțului financiar:
NEVOIA DE FOND DE RULMENT= (Stocuri + Creanțe) – Datorii de
exploatare31
Pe baza bilanțului funcțional:
NECESAR DE FOND DE RULMEN T= ALOCĂRI TEMPORARE –
SURSE TEMPORARE( NFR= At – St)32
Diferența poate fi:
 pozitivă : indică un surplus de nevoi temporare (ciclice) în raport
cu sursele temporare (ciclice) posibile de mobilizat. O astfel de
situație poate fi considerată ca fiind normală, dacă este rezultatul
unei politici de investiții privind creșterea stocuril or și creanțelor.
Poate evidenția un decalaj nefavorabil între lichiditatea stocurilor
și a creanțelor și exigibilitatea datoriilor de exploatare (s -au
încetinit și s -au urgentat plățile).
 negativă: indică un surplus de surse temporare (ciclice) în raport
cu nevoile aferente de capitaluri circulante. Aceasta poate fi
apreciată pozitiv. Dacă este rezultatul accelerării rotației activelor
circulante și al angajării de datorii cu scadențe mai relaxate. În caz
contrar , aceasta nu poate fi decâ t consecința unor întreruperi
temporare în aprovizionarea și reînnoirea stocurilor.33
Necesarul de fond de rulment îmbracă următoarele forme:
 Necesar de fond de rulment din exploatare se calculează ca diferență între
necesitățile ciclice și resursele ciclice de exploatare:

30 Nicolae, Balteș, Analiza Economico – Financiară a Întreprinderii, ediția a II – a, Editura Universității “ Lucia n
Blaga” din Sibiu, 2013, p.252
31 Costache, Rusu, Diagnostic Economico -financiar, Vol. II, Editura Economică, 2006 p. 88
32 Vasile, Brătian, Note de curs, "Gestiune financiară"
33 Ion, Stancu, Finanțe, Editura Economică, 2002, p. 448

15
NFRE= Nevoi curente de exploatare – Resurse curente de exploatare34
NFRe= NC – RC35, unde: NFRe=necesarul de fond de rulment din exploatare;
NC= nevoi ciclice; RC= resurse ciclice
OBS: Necesitățile curente de exploatare cuprind:
 stocuri de materii prime și materiale consumabile;
 stocuri în curs de aprovizionare;
 producție în curs de execuție;
 produse;
 stocuri aflate la terți;
 animale;
 mărfuri;
 ambalaje;
 avansuri acordate furnizorilor;
 clienți și conturi asimilate;
 cheltuieli efectuate în avans privind activitatea de exploatare.
Resursele curente de exploatare cuprind datoriile de exploatare:
 furnizori și conturi asimilate;
 avansuri primite de la clienți;
 datorii fiscale și sociale;
 alte datorii de exploatare cu bugetul statului;
 venituri înregistrate în avans.

 Necesar de fond de rulment din afara exploatării reprezintă acea parte din
necesarul de fond de rulment care nu are legătură cu activitatea de
exploatare. Se determină ca diferență între nevoile ciclice în afara exploatării
și resursele ciclice di n afara exploatării.36
NFRAE= Nevoi curente din afara exploatării – Resurse curente din afara
exploatării
NFRa= AN – AR37 unde: NFRa= necesarul de fond de rulment din afara
exploatării ; AN= Alte nevoi; AR= alte resurse( din afara exploatării)
Obs: Când necesarul de fond de rulment este pozitiv (fie cel din exploatare, fie
cel din afara exploatării) spunem că avem un necesar net de fond de rulment, în caz
contrar avem resurse nete.
Necesarul total de fond de rulment se determină astfel:
NFRt= NFRe + NFRa38
Pornind de la această situație, se pot identifica următorii de factori de influență
asupra mărimii nevoii de fond de rulment:
1) Volumul cifrei de afaceri.

34 Nicolae, Balteș, Analiza Economico – Financiară a Întreprinderii, ediția a II – a, Editura Universității “ Lucian
Blaga” din Sibiu, 2013, p.253
35 Vasile, Brătian, Note de curs, "Gestiune financiară"
36 Nicolae, Balteș, Analiza Economico – Financiară a Întrepr inderii, ediția a II – a, Editura Universității “ Lucian
Blaga” din Sibiu, 2013, p.254
37 Vaile, Brătian, Note de curs, "Gestiune financiară"
38 Vasile, Brătian, Note de curs, "Gestiune financiară"

16
Între necesarul de fond de rulment și cifra de afaceri (CA) există o
legătură directă:

ț 39
Modificarea:
o Cifrei de afaceri : determină modificarea NFR în același sens. Ritmul
modificării NFR trebuie să fie inferior sau cel mult egal cu ritmul
modificării CA.
o Vitezei de rotație a NFR : determină modificarea în sens invers a
indicatorului. Spre exemplu: accelerarea vitezei de rotație a NFR duce la
diminuarea absolută și/sau relativă a acestuia .40

2) Obiectul principal de ac tivitate al entității economice
 Activitate de producție : NFR pozitiv
 Activitate de comerț : NFR mai redus sau negativ41
3) Modul de gestionare a stocurilor : se manifestă prin intermediul
modificării vitezei de rotație a stocurilor: o creștere a acestei viteze
conduce la micșorarea NFR și invers
4) Reducer ea costurilor de producție
5) Rata inflației: determină modificarea în același se ns a NFR prin
prețuri și tarife
6) Nivelul datoriilor temporare: furnizori, buget, salariați etc.

2.2.4 Trezoreria Netă
Trezoreria netă este cea mai sugetivă imagine a desfășurării unei activități
echilibrate și eficiente . Este tabloul echilibrului financiar general al întreprinderii
atât pe termen lung, cât și pe termen scurt. Faptul că entitate economică
înregistrează o trezorerie netă de -a lungul mai multor exerciții succ esive, arată
succesul acesteia î n viaț a economică ș i posibilitatea pla sării rentabile a
disponibilităților bănești pentru consolidarea poziției ei pe piață.42
Aceasta este o definiție a trezoreriei dată de profesorul Ion Stancu însă mai
există și o altă versiune, și anume, cea a profesorului Nicolae Balteș care definește
trezoreria netă ca fiind: imaginea numeralului și echivalentelor de numerar apărute
din evoluția curentă a încasărilor și plăților, respectiv din plasarea surplusului
monetar.43

39 Nicolae, Balteș, Analiza Economico – Financiară a Întreprind erii, ediția a II – a, Editura Universității “ Lucian
Blaga” din Sibiu, 2013, p.255
40 Nicolae, Balteș, Analiza Economico – Financiară a Întreprinderii, ediția a II – a, Editura Universității “ Lucian
Blaga” din Sibiu, 2013, p.255
41 Nicolae, Balteș, Analiza Ec onomico – Financiară a Întreprinderii, ediția a II – a, Editura Universității “ Lucian
Blaga” din Sibiu, 2013, p.255
42 Ion, Stancu, Finanțe, Editura Economică, 2002, p. 448
43 Nicolae, Balteș, Analiza Economico -Financiară a Întreprinderii, ediția a II – a, Edi tura Universității “ Lucian
Blaga” din Sibiu, 2013, p.256

17
Dacă fondul de rulment, la un moment dat, este superior nevoii d e fond de
rulment, atunci excedentul de finanțare se regăsește sub forma trezoreriei nete, sub
forma disponibilităților bănești, conturi bancare și în casă.44
TREZORERIA NETĂ= FOND DE RULMENT – NECESAR DE FOND DE
RULMENT45
Printre modalitățile de determinare a trezoreriei, distingem:
1) Ca diferență între fondul de rulment și necesar de fond de rulment:
T= FR – NFR46
2) Ca diferență între trezoreria de activ și de pasiv:
T= TA – TP47
unde:
T= trezore ria
TA= trezoreria de activ
TP= trezoreria de pasiv
Trezoreria de activ cuprinde: conturile la bănci și în casierie, în lei și valută iar
trezoreia de pasiv cuprinde: creditele curente și soldul creditor al conturilor la
bănci.48
Trezoreria poate înregistra următoarele situații:
 T > 0; FR> NFR ( trezorerie pozitiv ă)
Semnifică faptul că activitatea economică desfășurată a fost una de succes,
care a generat disponibilități bănești cu ajutorul cărora se pot rambursa
datoriile pe termen scurt, și totodată efectuarea de plasamente.
De asemenea reflectă un echilibru financi ar al întreprinderii cât și autonomia
financiară a acesteia.
 T< 0; FR< NFR (trezorerie negativ ă)
Această situație relevă un dezechilibru financiar, întrucât necesarul de fond
de rulment nu poate fi f inanțată din resurse permanente. Se poate face apel la
contractarea de resurse monetare.

2.2.5 Analiza lichidității și solvabilității
Indicatorii de lichiditate indică capacitatea întreprinderii de a face față
obligațiilor pe termen scurt față de creditorii săi pe baza activelor curente, mai
exact pe baza act ivelor circulante.49
Rata de lichiditate lichiditate generală:

.50

44 Ion, Stancu, Finanțe, Editura Economică, 2002, p. 448
45 Vasile, Brătian, Note de curs, "Gestiune financiară"
46 Nicolae, Balteș, Analiza Economico – Financiară a Întreprinderii, ediția a II – a, Edit ura Universității “ Lucian
Blaga” din Sibiu, 2013, p.256
47 Nicolae, Balteș, Analiza Economico – Financiară a Întreprinderii, ediția a II – a, Editura Universității “ Lucian
Blaga” din Sibiu, 2013, p.257
48 Nicolae, Balteș, Analiza Economico – Financiară a Într eprinderii, ediția a II – a, Editura Universității “ Lucian
Blaga” din Sibiu, 2013, p.257
49 Vasile Brătian, Note de curs, "Gestiune financiară"
50 Victor, Dragotă, Management Financiar, Vol. 1, Editura Economică, 2003, p. 150

18
Din punct de vedere logic,un nivel supraunitar al raportului ar indica
posibilitatea firmei de a -și rambursa datoriile pe termen scurt prin valorificarea
activelor pe termen scurt, printr -un ciclu normal de activitate, concretizat prin
încasarea contrava lorii produselor finite și a mărfurilor.
Indicatorul trebuie să înregistreze valori mari, între 2 -2,5. Această valoare este
imperativ necesară deoarece transformarea foțată în lichidități a anumitor elemente
de activ presupune și acceptarea unor prețuri mai reduse de vânzare, sub nivelul de
piață.51
Rata de lichiditate curentă :
=
52
Se consideră că stocurile, deși constituie active circulante, sunt caracterizate
printr -o lichiditate mai redusă (există posibilitatea ca acestea sa nu se transforme în
lichidități într -un timp foarte scurt), tocmai de aceea firma trebuie să se as igure că
dispune de bani . Alături de activele de trezorerie, în această categorie se pot
include și creanțele, care, de regulă, pot fi ușor scontate. Nivel recomandat pentru
acest indicator este de 0,8 .53
Rata de lichiditate imedată :
= ăț ă ș
54
Deoarece simpla existență a creanțelor nu garantează acoperirea datoriilor
curente (unii parteneri de afaceri fiind rău platnici), este nevoie de calculul unui
indicator care asigură o imagine mai clară asupra riscurilor de plată, și anume, rata
de lichidi tate imediată . Acest indicator trebuie să ia valoarea de 0,2, deoarece un
nivel inferior ar putea semnifica posibilitatea neacoperirii datoriilor imediate.55
Solvabi litatea reprezintă capacitatea î ntreprinderii de a -și achita la timp
obligațiile față de creditorii săi.56
Rata solvabilității generale este un indicator e conomic cu ajutorul căruia se
măsoară riscul ca firma să fie incapabilă să -și ramburseze datoriile, chiar dacă și –
ar utiliza toate activele de care dispune în acest scop.57
=
58

Rata solvabilității patrimoniale :
=

2.2.6 Analiza gestionării act ivelor
Conform domnului Vasile Brătian, indicatorii de gestionare a activelor sunt
următorii:59

51 Victor, Dragotă, Abordări prac tice în finanțele firmei, Editura Irecson, 2005, p. 37
52 Vasile, Brătian, Note de curs, "Gestiune financiară"
53 Victor, Dragotă, Abordări practice în finanțele firmei, Editura Irecson, 2005, p. 38
54 Vasile, Brătian, Note de curs, "Gestiune financiară"
55 Victor, Dragotă, Abordări practice în finanțele firmei, Editura Irecson, 2005, p. 38
56 Vasile, Brătian, Note de curs, "Gestiune financiară"
57 Victor, Dragotă, Abordări practice în finanțele firmei, Editura Irecson, 2005, p. 38
58 Victor, Dragotă, Abordări practice în finanțele firmei, Editura Irecson, 2005, p. 38

19
 Perioada de recuperare a creanțelor= ț

Acest indicator arată numărul de zile pană la data la care clienții î și achită datoriile
față de întreprindere și totodată exprimă și eficacitatea firmei în colectarea
creanțelor sale.
 Numărul de rotații ale stocurilor (rulajul stocurilor) =

Acest indicator aproximează de câte ori s tocul de produse finite a fost rulat de -a
lungul exercițiului financiar.
 Numărul de zile de stocare=

Indică numărul de zile în care bunurile sunt stocate în întreprindere, după
producerea lor.
 Numărul de rotații ale activelor imobilizate=

Evaluează eficacitatea administrării activelor imobilizate prin examinarea valorii
cifrei de afaceri generate de o anumită cantitate de active imobilizate.
 Numărul de rotații ale activului total=

Exprimă capacitatea întreprinderii de a genera vânzări utilizând întregul său activ
și de asemenea indică eficiența cu care întreprinderea folosește activele sale totale.

2.2.7 Analiza gestionării datoriilor
Această analiză am realizat -o pe baza suportului material al cursului domnului
Vasile Brătian.60
 Indicatorul gradul de îndatorare =
, unde capitalul angajat
este format din capital împrumutat + capital propriu
Acest indicator arată în ce măsură fondurile totale, pentru finanțarea averii
întreprinderii, sunt furnizate de creditori.
 Indicatorul datorii la cap italul propriu =

Acest indicator face legătura între suma finanțării din capitalul împrumutat și suma
finanțării din capitalul propriu
 Gradul de acoperire a dobânzilor de către profituri =

Măsoară rezultatul din exploatare în multiplii ai dobânzii și arată riscul
întreprinderii dacă profiturile scad.
 Gradul de acoperire a obligațiilor fixe =
ț
Acest indicator furnizează o imagine mai fidelă a capacității întreprinderii de a -și
onora obligațiile financiare deoarece ia în considerare, pe lângă dobânzile aferente
creditelor contractat e de întreprindere și valoarea cheltuielilor cu redevența la
leasing.
 Indicatorul costul mediu al datoriilor =

59 Vasile, Brătian, Note de curs, "Gestiune financiară"
60 Vasile, Brătian, Note de curs, "Gestiune financiară"

20
Arată cât reprezintă dobânzile plătite în totalul datoriilor întreprinderii.
 Perioada medie a creditului – furnizor =
ț
Acest indicator arată numărul de zile de cr editare pe care întreprinderea î l obține de
la creditorii săi.
Obs: Pentru aproximarea achizițiilor se poate utiliza Costul vânzărilor sau Cifra de
afaceri.
2.2.8 Analiza echilibrului financiar, determinat pe baza ratelor
Ratele de echilibru financiar sunt expresia realizării echilbrului financiar pe
termen lung și scurt al întreprinderii, evide nțiind existența sau insuficiența fondului
de rulment. Acestea sunt:61
 Rata de finanțare a activelor imobilizate ( Rfi) sau rata fondului de
rulment exprimând în termeni relativi un indicator echivalent celui de
fond de rulment în valoare absolută.
Rfi= (Capital permanent/ Active imobilizate) x 100
 Rata de finanțare a capitalurilor proprii ( Rfcp) arată aportul
capitalului prop riu al întrepr inderii în finanțarea utilizărilor
permanente.
Rfcp= (Capitaluri proprii/ Active imobilizate) x 100
 Rata de finanțare a activelor curen te ( Rfac) arată proporția în care
fondul de rulment contribuie la finanțarea activelor curente.
Rfac= (Fond de rulment/ Active curente) x 100

 Rata de finanțare a stocurilor ( Rfs), reflectă proporția în care
fondul de rulment contribuie la finanțarea sto curilor.
Rfs= ( Fond de rulment/ Stocuri) x 100

2.2.9 Situația fluxurilor de trezorerie
Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 94/2001 aprobă două metode de
întocmire a acestei situații financiare: metoda directă, respectiv metoda indirectă.
Diferența dintre acestea constă în modul de reflectare a fluxurilor de numerar
implicate de activitatea de exploatare a întreprinderii.62
Metoda directă detaliază intrările și ieșirile de numerar aferente activității de
exploatare a întreprinderii sub forma unui tabel. Acesta reuneș te informațiile ce se
regăsesc în situațiile financiare anuale ale întreprinderii (bilanțul și contul de profit
și pierdere).
Situația fluxurilor de trezorerie grupează intrările și ieșirile de numer ar pe tipuri de
activităț i desfă șurate de entitatea economică:63
 Fluxuri de numerar din activitățile de exploatare
= PN – Rezultat financiar + Amo – NFR
unde :

61 Nicolae, Balteș, Analiza Economico – Financiară a Întreprinderii, ediția a II – a, Editura Universității “ Lucian
Blaga” din Sibiu, 2013, p.260
62 Victor, Dragotă, Management Financiar, Vol. 1, Editura Economică, 2003, p. 220
63 Victor, Dragotă, Management Fi nanciar, Vol. 1, Editura Economică, 2003, p. 225, 226

21
ΔNFR= variația necesarului de fond de rulment;
Amo= cheltuielile cu amortizarea;
PN= rezultatul exercițiului (din calculul căruia a fost eliminat rezultatul aferent
vânzării activelor imobilizate, calculat ca diferență între prețul de vânzare și
valoarea lor netă contabilă).
 Fluxuri de numerar din activitățile de investiții
= ( – Amo) – + Rezultatul aferent vânzării activelor
imobilizate
unde:
= mărimea netă de amortizare a activelor imobilizate în proprietatea
întreprinderii la sfârșitul exercițiului financiar;
= mărimea netă de amortizare a activelor imobilizate în proprietatea
întreprinderii la începutul exercițiului financiar;
Amo= cheltuielile cu amortizarea
 Fluxuri de numerar din activitățile de finanțare
= ΔCPR + Δ – Dividende + Rezultatul financiar
unde:
ΔCPR= variația capitalurilor proprii ca rezultat al emisiunii de noi acțiuni sau al
răscumpărării unei părți a actiunilor existente. Nu se iau în considerare
modificările capitalurilor proprii ca efect al reevaluărilor activelor imobilizate sau
al acumulărilor de profituri nerepartiz ate;
Δ = variația mărimii contractate de la terți de către întreprindere. Nu se iau
iau în calcul ansamblul datoriilor de exploatare .

2.3 Analiza echilibrului financiar al S.C Continental Automotive Systems
S.R.L
Pentru realizarea analizei echilibrului financiar al întreprinderii Continental
am realizat două tipuri de bilanț și anume, bilanțul financiar și bilanțul funcțional.
Pe baza lor am calculat indicatorii de echilibr u. În continuare am să exemplific cele
două tipuri de bilanț enumerat e mai sus. Menționez ca le -am realizat pe baza
bilanțului patrimonial al întreprinderii.

ACTIV PASIV
Active cu lichiditate peste un an (active
permanente): 476.698.332 lei Pasive cu exigibilitate peste un an (pasive
permanente): -14.287.197 lei
Active cu lichiditatea sub un an (cu
excepția celor din trezorerie) :
346.731.016 lei Pasive cu exigibilitate sub un an (cu
excepția celor din trezorerie):
1.094.162.610 lei
Active din trezorerie : 285.536 lei Pasive din trezorerie: 0 lei
TOTAL: 823.714.884 lei TOTAL: 823.714.884 lei
Tabel nr. 5 Bilanț financiar

22
Sursa: datele au fost obținut e n urma prelucrării datelor d in bilanțul patrimonial
de la SC Continental Automotive Systems

ACTIV PASIV
Active stabile (imobilizări):
476.698.332 lei Resurse stabile (fonduri proprii, datorii
pe termen lung): -14.287.197 lei
Active circulante de exploatare:
322.937.913 lei Datorii pe termen scurt din exploatare :
1.074.819.251 lei
Active circulante în afara exploatării:
23.793.103 lei Datorii pe termen scurt în afara
exploatării : 19.343.359 lei
Active de trezorerie: 285.536 lei Pasive de trezorerie : 0
TOTAL: 823.714.884 lei TOTAL: 823.714.884 lei
Tabel nr. 6 Bilanț funcțional
Sursa: datele au fost obținut e n urma prelucrării datelor d in bilanțul patrimonial
de la SC Continental Automotive Systems

2.3.1 Situația netă. Fond de rulment. Necesar de fond de rulment. Trezoreria
netă.

Indicator 2012 2013 2014 2015
Situația netă 31.720.734 -47.122.075 –
154.492.217 –
274.036.745
Tabel nr. 7, Situația netă

Grafic nr. 1, Situația netă 31720734.00
-47122075.00
-154492217.00
-274036745.00 2012 2013 2014 2015Situația net ă
Situația neta

23
Conform graficului de mai sus, se poate observa faptul că situația netă a
întreprinderii înregistrează în anul 2012 valoare a de 31.720.734 lei, ceea ce indică
o gestiune sănătoasă a întreprinderii. Însă începând cu anul 2013 pân ă în anul
2015, averea acționarilor are valori negative ceea ce poate semnifica fie o activitate
intensă de investiții menite să ajut e la dezvoltarea întreprinderii fie o gestiune
inadecvată a întreprinderii.

Indicatori 2012 2013 2014 2015
Fond de rulment ( FR) -231.839.519 -331.027.089 -545.965.929 -747.146.058
Necesar de fond de rulment (NFR) -215.129.471 -321.004.097 -546.942.445 -616.501.328
Trezoreria netă (TN) -16.710.048 -10.022.992 976.516 -130.644.730
Tabel nr. 8, Fond de rulment. Necesar de fond de rulment. Trezoreria netă

Grafic nr.2 , Indicatori ai echilibrului financiar
Se observă că Fondul de rulment este unul negativ care conti nuă să scadă de –
a lungul anilor 2012 -2015. Această situație relevă faptul că firma nu dispune de
excedente monetare pe termen lung, contribuind astfel la un dezechilibru financiar
pe termen lung. Cum fondul de rulment este negativ, firma nu dispune de resurse
financiare pe termen lung di n care să -și poată finanța, la nevoie, activitatea de
exploatare. Acest lucru se datorează creșterii activelor corporale și necorporale de
la 77.555.357 lei în anul 2012 la 195.856.785 lei în anul 2015 în comparație cu
marimile negative ale capitalului pro priu.
Necesarul de fond de rulment ia valori negative ceea ce arată faptul că firma
nu are nevoie de resurse excedentare de monedă datorită creșterii accelerate a
2012 2013 2014 2015
Fond de rulment ( FR) -231,839,519 -331,027,089 -545,965,929 -747,146,058
Necesar de fond de rulment (NFR) -215,129,471 -321,004,097 -546,942,445 -616,501,328
Trezoreria neta (TN) -16,710,048 -10,022,992 976,516 -130,644,730-800,000,000-700,000,000-600,000,000-500,000,000-400,000,000-300,000,000-200,000,000-100,000,0000100,000,000RON Indicatori ai echilibrului financiar

24
datoriilor de exploatare. Putem spune că firma se descurcă să -și finanțeze
activitatea de exp loatare.
Trezoreria netă este una negativă pentru anii 2012,2013 și 2015 ceea ce arată
faptul că există un dezechilibru economic întrucât necesarul de fond de rulment nu
poate fi finanțat din resurse permanente; se poate face apel la contractarea de
resurse monetare. Doar în anul 2014 întreprinerea înregistreaza o valoare pozitivă.

2.3.2 Ratele de lichiditate

Ratele lichidității 2012 2013 2014 2015
Rata lichidității generale 0,35 0,44 0,33 0,32
Rata lichidității curente 0,26 0,35 0,27 0,26
Rata lichidității imediate 0,00 0,01 0,00 0,00
Tabel nr. 9 , Ratele lichidității

Grafic nr. 3 , Ratele lichidității
În concordanță cu graficul ratelor lichidității, putem spune ca soci etatea
comercială se află în imposibilitatea de a face față datoriilor pe termen scurt
deoarece indicatorul de lichiditate generală ia valori cuprinse între 0,32 -0,35, valori
inferioare celor normale, și anume 2 -2,5. Din această cauză, firma va trebui să -și
transforme urgent anumite elemente de activ în lichidități, practicând p rețuri
reduse. De asemenea, atât din valorile indicatorului de lichiditate curentă cât și din
valorile indicatorului de lichiditate imediată înregistrate, putem spune că firma nu –
și poate rambursa datoriile pe termen scurt deoarece nu dispune de lichidităț i.

0.35 0.44
0.33 0.32
0.26 0.35
0.27 0.26
0.00 0.01 0.00 0.00 0.000.050.100.150.200.250.300.350.400.450.50
2012 2013 2014 2015
Rata lichidității generale Rata lichidității curente Rata lichidității imediate

25

2.3.3 Ratele de solvabilitate

Ratele solvabilității 2012 2013 2014 2015
Rata solvabilității generale 1,09 0,92 0,81 0,75
Rata solvabilității patrmoniale 0,64 1,43 1,00 1,85
Tabel nr. 10 , Ratele solvabilității

Grafic nr. 4 , Ratele solv abilității
Corespunzător graficului, în anul 2012 se înregistrează o rată a solvabilității
patrimoniale de 0,64 ( mai mare decât cea normală, de 0,5) ceea ce arată un
echilibru financiar pe termen lung care ar putea permite acoperirea datoriilor din
activu l net și a datoriilor pe termen lung din capitalul propriu. Chiar dacă ratele de
solvabilitate continuă să crească până la 1,85, nu putem s pune că societatea este
solvab ilă din punct de de vedere patrimonial deoarece capitalul propriu în anul
2013 este egal cu -53.826.199 lei iar cel împrumutat este egal cu 160.870.053 lei.
Rata solvabilității generale înregistrează în anul 2012 valoarea de 1,09, ceea
ce indică faptul că firma își poate acoperi doar 1,09% din datoriile totale de către
activele tota le. Restul ratele iau valori mai mici decât 1 ceea ce indică incapacitatea
societății de a -și rambursa datoriile chiar dacă s -ar folosi de toate activele de care
aceasta dispune.

1.09
0.92 0.81 0.75 0.64 1.43
1.00 1.85
0.000.200.400.600.801.001.201.401.601.802.00
2012 2013 2014 2015
Rata solvabilității generale Rata solvabilității patrmoniale

26

2.3.4 Indicatorii gestionării activelor

Indicatori 2012 2013 2014 2015
Perioada de recuperare a creanțelor 42,34 34,05 30,57 32,82
Perioada medie a creditului 42,02 39,62 43,06 45,44
Tabel nr. 11 , Indicatorii gestionării activelor

Grafic nr. 5 , Indicatorii gestionării activelor
Analizând comparativ cele două perioade din grafic, putem afirma că
perioada de plată a datoriilor este superioară celei de recuperare a creanțelor, mai
pe scurt firma își încasează creanțele înainte de scadența datoriilor.

Indicatori 2012 2013 2014 2015
Numărul de rotații ale stocurilor 15,59 19,42 25 28
Numărul de zile de stocare 23,00 19,00 15 13
Numărul de rotații ale activelor
imobilizate 1,88 3,39 3,20 3,20
Numărul de rotații ale activului
total 1,27 1,76 1,89 1,85
Tabel nr . 12, Indicatori privind numărul de rotații ale stocurilor,activelor
imobilizate și acrivelor imobilizate. Numărul de zile de stocare 42.34
34.05
30.57 32.82 42.02 39.62 43.06 45.44
0.005.0010.0015.0020.0025.0030.0035.0040.0045.0050.00
2012 2013 2014 2015
Perioada de recuperare a creanțelor Perioada medie a creditului

27

Grafic nr. 6 , Număr de rotații ale activelor imobilizate și active totale
Conform graficului, numărul de rotație a activului total este de 1,27 ~1 în
anul 2012 ceea ce inseamnă că actvul total se rotește o singură dată în cadrul unui
exercițiu financiar. Începând cu anul 2013 până în 2015 numărul de rotații crește
fiind aproximativ egal cu 2, ceea ce înseamnă că firma își fructifică mai bine actvul
total. De asemenea putem spune despre activele imobilizate ca au rotație bună,
respectiv 1,88 ~2 în anul 2012 continuând până la 3,20 ~3 în anul 2015.

Grafic nr. 7 , Numărul de rotații ale stocurilor și numărul zilelor de stocare
Din graficul de mai sus reiese faptul că numărul zilelor în care bunurile sunt
stocate în unitate scad din anul 2012 unde au valoare de 23 până în 2015 , ajungând
la valoarea 13 . Numărul de rotații ale stocurilor este într -o continuă creștere, de la
15,59 la 28, ceea ce indică o utilizare eficientă a acestora în cadrul exercițiului
financiar.
1.88 3.39 3.20 3.20 1.27 1.76 1.89 1.85
0.001.002.003.004.005.006.00
1 2 3 4 Număr de rotații active imobilizate si active totale
Numărul de rotații ale activelor imobilizate Numărul de rotații ale activului total
15.59 19.42 25.00 28.00 23.00 19.00 15.00 13.00
0.005.0010.0015.0020.0025.0030.0035.0040.0045.00
2012 2013 2014 2015 Numărul de rotații ale stocurilor și numărul de zile
de stocare
Numărul de rotații ale stocurilor Numărul de zile de stocare

28
2.3.5 Indicatorii gestionării datoriilor

Indicatori 2012 2013 2014 2015
Grad de îndatorare 0,36 -0,43 0,00 -0,85
Datorii la capitalul propriu 0,55 -0,30 0,00 -0,46
Grad de acoperire a dobânzilor din
profituri 0,00 0,00 0,00 0,00
Costul mediu al datoriilor 0,24 0,17 0,00 0,08
Tabel nr.13 Indicatorii gestionării datoriilor

Grafic nr. 8 , Indicator i de risc
Gradul de acoperire a dobânzilor cât și gradul de acoperire a obligațiilor fixe
din profitul din exploatare sunt 0, deoarece firma a înregistrat pierderi. Indicatorul
costul mediu al datoriilor înregistrează valori mici de-a lungul celor patru ani ceea
ce arată o pondere nesemn ificativă a dobânzilor plătite în totalul datoriilor
întreprinderii. De asemenea se mai poate observa că gradul de îndatorare este
foarte mic, chiar și negativ în anii 2013, 2015, totul indicând faptul că fondurile de
finanțare a averii întreprinderii sunt furnizate într -o măsură foarte mică sau chiar
nulă de către creditori.

2012 2013 2014 2015
Datorii la capitalul propriu 0.55 -0.30 0.00 -0.46
Grad de acoperire a dobânzilor
din profituri0.00 0.00 0.00 0.00
Costul mediu al datoriilor 0.24 0.17 0.00 0.08
Grad de îndatorare 0.36 -0.43 0.00 -0.85-1.00-0.80-0.60-0.40-0.200.000.200.400.600.80Indicatori de risc

29
2.3.6 Analiza echilibrului financiar determinat pe baza ratelor

Indicatori 2012 2013 2014 2015
Rata de finanțare a activelor
imobilizate 12,09 -16,53 -39,14 -57,40
Rata de finanțare a capitalurilor
proprii 10,56 -18,95 -40,19 -59,73
Rata de finanțare a activelor curente -183,56 -126,29 -198,87 -215,61
Rata de finanțare a stocurilor -699,74 -601,06 -1075,10 -1218,15
Tabel nr. 14 Analiza echilibrului financiar determinat pe baza ratelor

Grafic nr. 9 , Ratele de echilibru
Conform graficului analizei echilibrului financiar determinat pe baza celor
patru rate de finanțare, reiese faptul că firma este incapabilă să -și finanțeze activele
imobilizate, activele circulante inclusiv stocurile deoarece capitalu l prorpriu este
insuficient.
De asemenea conform rate i de finațare a capitalurilor calculată, putem spune
că aportul capitalului propriu al întreprinderii în finanțarea capitalurilor
permanente este de 10,56 % iar în restul anil or 2013 -2015 este zero deoarece
capitalul propriu înregistrează valori negative.

2012 2013 2014 2015
Rata de finanțare a activelor
imobilizate 12.09 -16.53 -39.14 -57.40
Rata de finanțare a
capitalurilor proprii 10.56 -18.95 -40.19 -59.73
Rata de finanțare a activelor
curente -183.56 -126.29 -198.87 -215.61
Rata de finanțare a stocurilor -699.74 -601.06 -1,075.10 -1,218.15-1,400.00-1,200.00-1,000.00-800.00-600.00-400.00-200.000.00200.00% Ratele de echilibru

30
Cap.3 Analiza performanțelor întreprinderii
Analiza performanțelor este un proces necesar și important deoarece prin
intermediul ei se cunoaște valoarea firmei cât și evoluția valorii a acesteia.
Prin performanță se înțelege succesul de care beneficiază firma în cauză, rezultatul
obținut de firmă în raport cu resursele utilizate cât și realizarea obiectivelor
organizaționale indiferent de natura și diversitatea lor.64
De asemenea, profitabilitatea exprimă starea de bine a întreprinderii și, totodată
justifică existența și funcționarea acesteia pe piață. Permite întreprinderii nu doar
menținerea în afaceri ci și dezvoltarea ei.65
Analiza performanțelor firmei (rentabilități i) se poate realiza în două moduri:
1. Analiza rentabilității în mărimi absolute (u.m): soldurile intermediare de
gestiune (SIG)
2. Analiza rentabilității în mărimi relative (%): ratele de rentabilitate

3.1 Soldurile intermediare de gestiune
Pe baza contului de profit și pierdere se pot determina o serie de indicatori
valorici privind volumul și rentabilitatea firmei. Acești indicatori se prezintă sub
forma unor marje de acumulare bănească care evidențiază etapele obținerii unu i
anumit rezultat al exercițiului, bazat pe elementele de venituri și cheltuieli aferente
fiecărei categorii de activități.66
Soldurile intermediare de gestiune se compun din:67
1. Marjă comercială
MC = Venituri din vânzarea de mărfuri – Cheltuieli aferente mărfurilor
vândute
2. Producția exercițiu lui (Pex)
Pex= Producția vândută + Variația producției stocate + Producția imobilizată
3. Valoarea adăugată (VA) = Pex + Marja comercială – Consumuri
intermediare ( Ci)
4. Rezultatul brut din exploatare (EBE) = VA + Subvenții de exploatare –
Impozite, taxe, vărs ăminte asimilatre – Cheltuieli cu personalul
5. Rezultatul exploatării (Rex) = EBE + Alte venituri din exploatare + Alte
venituri din provizioane – Cheltuieli cu amortizările și provizoanele – Alte
cheltuieli din exploatare
6. Rezultatul curent (Rc) = Rex + Rezu ltatul financiar
7. Rezultatul extraordinar (Rextr) = Venituri extraordinare – Cheltuieli
extraordinare
8. Rezultatul brut al exercițiului (RB) = Rc + Rextr
9. Rezultatul net al exercițiului (Rnex) = RB – Impozitul pe profit

64 Vasile, Brătian, Valoarea firmei: tehnici și modele de evaluare financiară, Editura Universității “ Lucian Blaga”
din Sibiu, 2013, p.157
65 Camelia, Oprean, Finanțe Generale, Editura Universității “ Lucian Blaga” Sibiu, 2008, p.179
66 Vasile, Brătian, Valoarea firmei: tehnici și modele de evaluare financiară, Editura Universității “ Lucian Blaga”
din Sibiu, 2013, p.159
67 Vasile, Brătian, Valoarea firmei: tehnici și modele de evaluare financiară, Editura Universității “ Lucian Blaga”
din Sibiu, 2013, p.159

31
Marja comercială măsoară profitabilitatea politicii comerciale ale firmei.
Producția exercițiului cuantifică volumul total al activității desfășurate într -o
firmă de -a lungul unui exercițiu financiar. Este un indicator calculat la firmele cu
activitate productivă, unele elemente fiind evaluate la preț de vânzare ( producția
vândută), iar altele la cost de producție ( producția stocată și cea imobilizată).
Valoarea adăugată reflectă creșterea de valoare , respectiv bogăția creată prin
factorul muncă și capital. În esență ea reprezi ntă sursa de acumulări bănești din
care se face compensarea participanților la activitatea de exploatare (acționari ,
creditori, personalul, statul, firma – prin capacitatea de autofinanțare).
Rezultatul brut din exploatare ( execedentul brut din exploatare) exprimă resursa
generată de activitatea de exploatare a firmei, având ca scop menținerea și
dezvoltarea potențialului productiv al firme i ( din provizoane, profit, amortizări),
remunerarea capitalurilor utilizate ( capit alul de la acționari, respectiv de la
creditori) și a statului.
Putem spune despre acest indicator că reprezintă o posibilă sursă de
trezorerie, un cash -flow potențial din exploatare prin prisma modului de calcul, și
anume: venituri din exploatare încasate – cheltuieli din exploatare plătite).
Rezultatul exploatării reprezintă rezultatul economic obținut din activitatea
desfășurată de întreprindere și măsoară totodată și performanțele acesteia. Spre
deosebire de rezultatul brut din exploatare, acest rezulta t ține cont și de politica de
amortizare și constituire a provizioanelor. Exprimă mărimea absolută a
rentabilității din exploatare , prin deducerea tuturor elementelor de cheltuială (
plătibile și a celor calculate – amortizări, provizioane – ) din venituri le exploatării (
încasate și calculate). Deseori rezultatul exploatării este considerat profitul
exploatării înaintea plății impozitului pe profit și a dobânzilor ( EBIT) deoarece
celelalte elemente din afara profitului din exploatare sunt nesemnificative.
Rezultatul curent însumează rezultatul din exploatare cu rezultatul financiar.
Rezultatul extraordinar rezprezintă rezultatul obținut din activitățile care nu sunt
legate de activitatea de exploatare, normală a firmei și indică măsura în care
elementele e xtraordinare influențează formarea rezultatului global al întreprinderii.
Rezultatul brut al exploatării este format atât din rezultatul din exploatare,
rezultatul financiar cât și din rezultatul financiar, exprimâ nd rentabilitatea aferentă
activității ordinare ( de exploatare, financiară și extraordinară).
Rezultatul net al exercițiului (profitul net) exprimă profitabilitatea financiară, cu
care sunt remu nerați acționarii pentru aporturile aduse în firmă, aceasta î mbrăcând
forma dividendelor. De asemene a profitul net poate fi reinvestit în firmă iar alături
de amortizare formează finanțarea de creștere a activității firmei.

3.2 Ratele de rentabilitate
Rentabilitatea poate fi privită ca și c apacitatea unei întreprinderi de obține un
excedent financiar din activitățile desfășurate, aceasta fiind condiția elementară a
supraviețuirii și dezvoltării pe piață.

32
Rentabilitatea exprimă eficiența cu care sunt utilizate toate resursele financiare și
materiale în cadr ul activității de exploatare, mă surând capacit atea lor relativă de a
aduce profit.
Ratele de rentabilitate a capitalurilor se obțin prin raportarea rezultatelor
obținute la capitalurile investite ( totale sau pe surse proprii și împrumutate, ca
expresie a eforturilor invetitorilor de capital).68
În con secință, pot fi calculate trei feluri de rate de rentabilitate:
a. Rata de rentabilitate a capitalurilor investite de ansamblul investitorilor (rata
rentabilității economice) : Această rată exprimă capacitatea activului
economic de a degaja un profit net de i mpozit prin care să poată realiza
autofinanțarea dar și plata investitorilor de capital, respectiv acționarii și
creditorii.
= ( )
69 × 100

b. Rata de rentabilitate a capitalurilor investite de acționari ( rata rentabilității
financiare) : măsoară randamentul capitalurilor proprii, a aporturilor, pe care
acționarii le-au adus în firmă, prin cumpărarea acțiunilor. Rentabilitatea
financiară permite distribuirea a unei cote părți din profitul obținut, în
funcție de numărul acțiunilor, sub forma dividendelor.
=
× 100
Rata rentabilității financiare, spre deosebire de cea economică,
depinde de modalitățile de finanțare ale firmei, astfel orice modific are a
structurii de finanțare, o influențează. Pentru atragerea investitorilor și
capitalizării bursiere, rata rentabilită ții financiare trebu ie să fie superioară
ratei medii a dobâ nzii de pe piața financiară. Pentru a măsura modul în care
reacționează piața bursieră, se poate calcula un indicator numit coeficientul
capitalizării bursiere ( PER).
PER = ț
ț
Acesta măsoară de câte ori investitorii sunt dispuși să cumpere profitul pe
acțiune. Interesul oricărui potențial investitor este cel pentru acțiunile cu
PER-ul cât mai mare, deoarece asta confirmă existența unor oportunități de
creștere, iar fluctuația acestuia permite evaluarea riscurilor,
Per ansamblu, mărimea ratei rentabilității ne arată în ce măsură firma
produce î n comparație cu alte firme, din același domeniu de activitate, rate
de remunerare superioare pentru acționarii săi și în special, măsura în care
aceștia sunt mulțumiți din punct de vedere bănesc.
c. Rata de rentabilitate a capitalurilor investite de creditori : reprezintă rata de
dobândă medie pe care o întreprindere o plătește p entru creditele contractate.
= ă

68 Vasile, Brătian, Valoarea firmei: tehnici și modele de evaluare financiară, Editura Universității “ Lucian Blaga”
din Sibiu, 2013, p.168 -171
69 Activul economic = Capital propriu + Capital împrumutat

33
Împreună cu rata rentabilității financiare, rata de rentabilitate a capitalurilor
investite de creditori reprezintă componente ale ratei rentabilității economice.
Corelația dintre cele trei rate, și anume: rata rentabilității economice, rata
rentabilității financiare și rata rentabilității capitalurilor investite de creditori este
dată de efectul de levier (efectul de îndatorare).
Relația este următoarea: = + ( – ) ×

Dacă analizăm calitativ dependența ratei rentabilității financiare în raport de
rata de rentabilitate economică, rata de rentabilitate a capitalurilor investite de
creditori respectiv levier ( L= Datorii financiare / Capital propriu), putem constata
că:

= 1 + L >0, așadar rata de rentabilitate financiară a firmei crește
odată cu rata rentabilității economice;

= -L < 0, așadar rata rentabilității financiare scade odată cu creșterea
ratei medii a dobânzii la creditele contractate de întreprindere și invers

3.3 Capacitatea de autofinanțare
Cash -flow-ul reprezintă potențialul prin care societatea se poate dezvolta,
acesta determinându -se pe baza datelor din bilanțul contabil.
Pe baza datelor din contul de rezultate de poate determina un indicator cu aceeași
semnificație și anume capacitatea de autofinanțare (CAF) a firmei. Indicatorul de
determină în două moduri:
1. Metoda ded uctivă
CAF= VP – ChP70

2. Metoda inductivă (adițională)
CAF= RN + ChC – VC71
unde: VP= venituri potențiale; ChP= cheltuieli potențiale; RN= rezultatul
net; ChC= venituri calculate; VC= venituri calculate
Dacă:
CF > 0: indică capacitate de autofinanțare crescută a investițiilor
CF < 0: firma are capacitatate de autofinanțare scăzută a investițiilor

3.4 Indicatorii profitabilității firmei
 Marja profitului : ne arată ponderea pe care o are profitul net în cifra de
afaceri, analizând de asemenea și eficiența activității de management a
firmei.
Indicatorul Profit net la Cifra de afaceri =

70 Vasile, Brătian, Note de curs, "Gestiune financiară"
71 Vasile, Brătian, Note de curs, "Gestiune financiară"

34
 Indicatorul Profit net la Activ total : ne arată capacitatea întreprinderii de a
avea un profit net satisfăcător prin utilizarea activelor sale
Indicatorul Profit net la Activ total =

3.5 Indicatorii valorii de piață a firmei
 Randamentul dividend ului: reprezintă venitul în numerar obținut din banii
investiți
Randamentul dividendului = ț
ț 72
 Rata dividendelor plătite: Acest indicator ne arată cât din profitul pe acțiune
este distribuit sub forma de dividend
Rata dividendelor plătite = ț
ț
 Profitul pe acțiune: acest indicator ne arată profitul net aferent unei acțiuni,
fiind o expresie directă a profitabilității firmei.
Profit pe acțiune =
ț
3.6 Indicator de natură economică
Valoare Economică Adăugată ( EVA)
Exprimă îmbogățirea întreprinderi pe parcursul unui exercițiu financiar ținând cont
nu numai de costul datoriei ca în cazul profitului net ci și de costu l capitalului
propriu. Acest indicator arată nivelul re zultatului ce trebuie obținut, ș i care reflectă
creșterea de valoare, după ce au fost remunerați acționarii și creditorii
întreprinderii.
EVA = Activ Economic × ( – CMPC73)

3.7 Indicator de natură bursieră
 Valoarea de piață adăugată ( MVA)
Reflectă cât de mult valoarea întreprinderii a crescut ori a scăzut in vestiția
acționarilor.
MVA = Valoarea de piață a capitalurilor proprii – Valoarea contabilă a
capitalurilor proprii
 Rata câștigurilor totale ale acționarilor (TSR)
Acest indicator exprimă în procente creșterea valorii acțiunilor plus dividendul
cuvenite ac ționarilor într -un exercițiu față de cursul acțiunilor la începutul anului.
TSR permite compararea întreprinderilor între ele deoarece se calculează
procentual.
TSR =

72 Vasile, Brătian, Note de curs, "Gestiune financiară"
73 CMPC = Costul mediu ponderat al capitalului

35
3.8 Analiza performanțelor societății comerciale Continental Automotive
Systems S.R.L

3.8.1 Soldurile intermediare de gestiune
Tabel nr. 15 , Soldurile intermediare de gestiune

Grafic nr. 10 , Tabloul S oldurilor intermediare de gestiune
Conform graficului de mai sus, marja comercială a societății este în anul
2012 una pozitivă ceea ce indică profitabilitatea politicii come rciale însă din anul
2013 până î n anul 2015 aceasta înregistrează valori egale cu 0. Acest lucru se
datorează și lipsei veniturilor și cheltuielilor cu mărfurile. Despre producția
exercițiului spunem că este în creștere iar acest lucru se datorează faptului că
volumul total al activității crește de la un an la altul. Valoarea adăugată de
asemenea se află într -o continuă ascensiune ceea ce contribuie la creșterea de
Indicatori 2012 2013 2014 2015
Marja comercială (MC) 103.982 0 0 0
Producția exercițiului (Pex) 500.315.526 972.926.410 1.265.213.788 1.539.157.774
Valoarea adăugată(VA) 22.847.799 63.215.026 82.020.583 123.499.917
Rez brut din exploatare(EBE) -23.353.821 -1.456.944 -5.253.055 18.871.004
Rez exploatării(Rex) -69.162.838 -66.391.400 -89.607.373 -91.406.680
Rez financiar -10.719.537 -10.253.795 -15.182.041 -25.364.532
Rez curent(Rc) -79.882.375 -76.645.195 -104.789.414 -116.771.212
Rez extraordinar(Rextr) 0 0 0 0
Rezultatul brut (RB) -79.882.375 -76.645.195 -104.789.414 -116.771.212
Rez. Net (Rnex) -79.911.042 -76.677.445 -104.789.414 -116.771.212

36
valoare a firmei , respectiv bogăția creată prin factorul mun că și capital . Rezultatul
brut din exploatare este unul negativ între anii 2012 -2014 asta însemnând faptul că
activitatea de exploatare a firmei nu generează resurse însă în anul 2015 acesta
înregistrează valoarea de 18.871.004 lei ceea ce reprezintă o pos ibilă sursă de
trezorerie, un cash -flow potențial din exploatare care ar putea permite menținerea
și dezvoltarea activității. Rezultatul net este negativ, c eea ce arată faptul că firma
are pierderi iar remunerarea acționarilor sub formă de dividende nu va fi posibilă.
3.8.2 Ratele de rentabilitate

Tabel nr. 16 , Ratele de rentabilitate

Grafic nr. 11 , Ratele de rentabilitate
Între anii 2012 -2015 Rata rentabilității economice este una negativă datorită
pierderii înregistrate de firmă . Asta înseamnă că firma nu poate să înregistreze un
excedent financiar prin care să se poată autofinanț a și să -și plătească creditorii,
activul economic neavând capacitatea de a degaja un profit net. Rata rentabilității
financi are este negativă în anul 2012 însă în rest este pozit ivă ceea ce semnifică ,
teoretic, randamentul aporturilor la ca pitalul propriu al acționarilor însă practic nu e
așa. Rata rentabilității capitalurilor investite este una foarte scăzută sau chiar și
nulă (2014) cee ce indică faptul că societatea plătește o d obândă medie mică pentru 2012 2013 2014 2015
Rata rentabilității economice -69.16 -66.39 -89.60 -91.40
Rata rentabilității financiare -286.93 142.45 66.07 41.01
Rata rentabilității capitalurilor
investite 0.24 0.17 0.00 0.08-69.16 -66.39 -89.60 -91.40
-286.93 142.45
66.07 41.01 0.24 0.17 0.00 0.08
-350.00-300.00-250.00-200.00-150.00-100.00-50.000.0050.00100.00150.00200.00% Ratele de rentabilitate
Rata rentabilității economice Rata rentabilității financiare
Rata rentabilității capitalurilor investite Ratele de rentabilitate 2012 2013 2014 2015
Rata rentabilității economice -5,99 0,27 -0,78 2,29
Rata rentabilității financiare -286,93 142,45 66,07 41,01
Rata rentabilității capitalurilor investite 0,24 0,17 0,00 0,08

37
creditele contractate sau mai bine zis, firma nu se împrumută de la creditori ci de la
societatea mamă.
3.8.3 Capacitatea de autofinanțare

Grafic nr. 12 , Capacitatea de autofinanțare
Capacitatea de autofinanțare este negativă ce ea ce arată faptul că
întreprinderea SC Contintinental nu se poate finanța din activitatea proprie de
exploatare datorită cheltuielilor mari pe care firma le are.

3.8.4 Indicatorii profitabilității firmei
Tabel nr. 17 , Indicatorii profitabilității firmei
-35,758,880 -13,194,916
-30,800,855 -7,773,005 2012 2013 2014 2015Capacitatea de autofinanțare
Capacitatea de autofinanțare
Indicatorii profitabilității firmei 2012 2013 2014 2015
Marja profitului(Indicatorul profit net la
CA) -0,16 -0,08 -0,08 -0,08
Indicatorul Profit net la activ total -0,20 -0,14 -0,16 -0,14

38

Grafic nr. 13 , Indicatorii profitabilității firme i
Aferent graficului de sus, spunem că marja profitului înregistrează valori
negative ceea ce arată faptul că activitatea de management este ineficientă,
societatea înregistrând pierderi. Cu ajutorul indicatorului Profit net la activ total
calcul at putem afirma, conform graficului, că societatea comercială se afl ă în
incapacitatea de a avea un profit net satisfăcător.

-0.16 -0.08 -0.08 -0.08
-0.20 -0.14 -0.16 -0.14 2012 2013 2014 2015Indicatorii profitabilității firmei
Marja profitului Indicatorul Profit net la activ total

39
Concluzii

Analiza financiară a întreprinderilo r este din ce în ce mai importa ntă și
necesară pentru managementul financiar datorită faptului că aceasta reprezintă o
prioritate fundamentală pentru succesul unei firme pe piață.
Analiza echilibrului financiar este absolut necesară deoarece ne arată starea de
bine a firmei și totodată permite si analiza evoluției acesteia de -a lungul unei
perioade de timp.
Analiza echilibrului financiar se realizează prin calculul unor indicatori
financiari cu ajutorul cărora putem stabili dacă firma se află sau nu într -un
echilibru financiar și dacă aceasta este profitabilă.
Calculul indicatorilor se realizează pe baza unor documente, cum ar fi:
bilanțul, contul de profit și pierdere, situația modificărilor capitalului propriu,
situația fluxurilor de trezorerie, politici contabile și note explicative.
Pe baza datelor din aceste documen te am calculat indicatorii de echilibru financiar
și performanță ai firmei, printre care cei mai importanți fiind: situația netă, fondul
de rulment, necesar de fond de rulment, trezorerie netă, capacitatea de
autofinanțare, ratele de lichiditate, indicator ii de risc, soldurile intermediare de
gestiune, ratele de rentabilitate precum și indicatorii profitabilității firmei.
În urma realizării analizei echilibrului financiar la firma SC Continental
Automotive Systems SRL pentru anii 2012 -2015, am ajuns la conc luzia că firma
nu are o activitate profitabilă deoarece a înregistrat pierderi care au crescut de la
79.911.042 lei în anul 2012 la 124.430.969 lei în anul 2015.
Situația netă (averea acționarilor)înregistrează în anul 2012 o valoare
pozitivă, ceea ce arat ă o gestiune sănătoasă a firmei și un management eficient însă
din 2013 pânâ în 2015 situația netă ia valori negative ceea ce arată rezultate slabe
ale exercițiului financiar fie o activitate intensă de investiții .
Aceasta se află într -un dezechilibru financiar pe termen lung deoarece
indicatorul Fond de rul ment calculat este unul negativ în toti cei patru ani analizați,
2012 -2015. Firma nu are probleme în ceea ce privește activitatea de exploatare,
aceasta neavând nevoie de resurse suplimentare pentru finanțarea activității potrivit
necesarului de fond de rulment negativ.
Firma se află în incapacitatea de a se finanța din resursele proprii tocmai
pentru că nu înregistrează profit. Acest lucru este demonstrat prin calculul
indicatorului Capacitatea de au tofinanțare, care între anii 2012 -2015 a avut valori
negative ( de exemplu în anul 2012 a fost egal cu -35.758.880 lei).
Firma investește mult în activele imobilizate, acest lucru putând fi observat
din creșterea accelarată a valorii lor de la 263.714.559 lei în anul 2012 la
476.698.332 lei în anul 2015 . Deși au loc alocări pe te rmen lung firma nu
înregistrează datorii mai mari de un an, acest lucru datorându -se faptului că aceasta
nu se împrumută de la creditori ci de la societatea mamă, tocmai de aceea datoriile
privind dobânzile sunt nesemnificative în totalul datoriilor firmei.
Despre producția exercițiului spunem că este în creștere iar acest lucru se
datorează faptului că volumul total al activității crește de la un an la altul. Valo area
adăugată de asemenea se află într -o continuă ascensiune ceea ce contribuie la

40
creșterea de valoare a firmei , respectiv bogăția creată prin factorul muncă și
capital .
Rezultatul net este negativ, c eea ce arată faptul că firma are pierderi iar
remunera rea acționarilor sub formă de dividende nu va fi posibilă.
Rata rentabilității economice este negativă , -69,16 % (2012) continuând să
scadă până la -91,40% (2015) datorită pierderii înregistrate de firmă . Asta
înseamnă că firma nu poate să înregistreze un e xcedent financiar prin care să se
poată autofinanț a și să -și plătească creditorii, activul economic neavând capacitatea
de a degaja un profit net .
De asemenea conform indicatorului Profit net la activ total putem afirma, că
societatea comercială se află î n incapacitatea de a avea un profit net satisfăcător.
În concluzie, societatea SC Continental Automotive Systems SRL nu se află
într-un echilibru financiar pe termen lung iar activitatea sa nu înregistrează profit
de-a lungul celor patru ani analizați, res pectiv 2012,2013,2014 și 2015.

41
Bibliografie

1. Camelia, Oprean, Finanțe Generale, Editura Universității "Lucian Blaga"
Sibiu, 2008
2. Costache, Rusu, Diagnostic Economico -Financiar, Vol. II, Editura
Economică, 2008
3. Ion, Stancu, Finanțe, Editura Economică, 2002
4. Maria, Niculescu, Diagnostic economic, Editura Economică, 2003
5. Nicolae, Balteș, Analiza Economico -Financiară a Întreprinderii, Ediția a II –
a, Editura Universității "Lucian Blaga" din Sibiu, 2013
6. Petre, Brezeanu, Finanțe Corporative, Vol. I, Editura C.H. Beck, 2008
7. Vasile, Brătian, Note de curs, "Gestiune financiară"
8. Vasile, Brătian, Valoarea firmei: tehnici și modele de evaluare financiară,
Editura Universității "Lucian Blaga" din Sibiu, 2013
9. Victor, Dragotă, Abordări practice în finanțele firmei, Ed itura Irecson, 2005
10. Victor, Dragotă, Management Financiar, Vol. I, Editura Economică, 2003

42
Anexe

Anexa 1

Anexa 2

Anexa 3

Indicatori 2012 2013 2014 2015
Stocuri 33132468 55073791 50782976 61334394
Creanțe 94429649 200904558 222718415 284914610
Cheltuieli în avans 225665 225603 90256 482012
Credite de trezorerie 15380065 16087053 0 130868186
Datorii pe termen scurt 358297318 593295102 820534092 1094100530
Datorii comerciale -frumizori 79143820 129959674 168367725 211689703
Sume datorate entitățlor afiliate 0 432759596 643734904 732199282
Necesar de fond de rulment (NFR) -215129471 -321004097 -546942445 -616501328
Necesar de fond de rulment din exploatare
(NFRE) -48418297 306740921 538601238 597639981
Cifra de afaceri(CA) 496714600 963092560 1264430015 1526272339
Volumul cifrei de afaceri -2,31 -3,00 -2,31 -2,48

Indicatori 2012 2013 2014 2015
Cap. proprii 27850706 -53826199 -158615613 -284734923
Provizoane 4024334 6863420 4151572 11118110
Datorii pe termen lung (DTL) 0 0 3169087 3169087
Investiții 0 0 0 0
Active imobilizate 263714559 284064310 394670975 476698332
Fond de rulment (FR) -231839519 -331027089 -545965929 -747146058
Fond de rulment propriu (FRP) -235863853 -337890509 -553286588 -761433255
Fond de rulment împrumutat (FRÎ) 0 0 3169087 3169087
Indicator 2012 2013 2014 2015
Situația neta 31720734 -47122075 -154492217 -274036745

43

Anexa 4

Anexa 5

Indicatorii de gestiune a datoriilor 2012 2013 2014 2015
Capital împrumutat 15380065 16087053 0 130868186
Capital angajat 43230771 -37739146 -158615613 -153866737
Capital propriu 27850706 -53826199 -158615613 -284734923
Profit din exploatare 0,00 0,00 0,00 0,00
Dobânzi 3762417 2703482 7742791 10408540
Grad de îndatorare 0,36 -0,43 0,00 -0,85
Datorii la capitalul propriu 0,55 -0,30 0,00 -0,46
Grad de acoperire a dobânzilor din
profituri 0,00 0,00 0,00 0,00
Costul mediu al datoriilor 0,24 0,17 0,00 0,08
Rate financiare 2012 2013 2014 2015
Provizioane 4024334 6863420 4151572 11118110
Capitalul permanent 31875040 -46962779 -154464041 -273616813
Rata de finanțare a activelor imobilizate 12,09 -16,53 -39,14 -57,40
Rata de finanțare a capitalurilor proprii 10,56 -18,95 -40,19 -59,73
Rata de finanțare a activelor curente -183,56 -126,29 -198,87 -215,61
Rata de finanțare a stocurilor -699,74 -601,06 -1.075,10 -1.218,15

44

Anexa 6

Ratele de rentabilitate 2012 2013 2014 2015
Profit din exploatare (EBIT) -69162838 -66391400 -89607373 -91406680
Impozit pe profit 28667 32250 0 0
Activ economic 43230771 -37739146 -158615613 -153866737
Profit net -79911042 -76677445 -104789414 -116771212
Capital propriu 27850706 -53826199 -158615613 -284734923
Dobânzi 3762417 2703482 7742791 10408540
Capital împrumutat 15380065 16087053 0 130868186
Rata rentabilității economice -69,16 -66,39 -89,60 -91,40
Rata rentabilității financiare -286,93 142,45 66,07 41,01
Rata rentabilității capitalurilor investite 0,24 0,17 0,00 0,08

45
Anexa 7

Indicatori 2012 2013 2014 2015
Venituri din mărfuri 103982 0 0 0
Cheltuieli cu mărfurile 0 0 0 0
Producția vândută 496610618 968092560 1264430015 1526272339
Producția stocată 3600875 4690786 727533 12885435
Producția imobilizată 104033 143064 56240 0
Consumuri intermediare 477571709 909711384 1183193205 1415657857
Subvenții de exploatare 0 0 0 0
Impozite, taxe, vărsăminte 2148325 2729685 2669042 3201472
Cheltuieli cu personalul 44053295 61942285 84604596 101427441
Alte venituri din exploatare 1320732 1399325 1224838 2300561
Chelt. Cu amortizările și
provizoanele 44152162 63482529 73988559 108998207
Alte cheltuielii din exploatare 2977587 2851252 11590597 3580038
Venituri financiare 12043427 32773198 51125737 63378649
Cheltuieli financiare 22762964 43026993 66307778 88743181
Venituri extraordinare 0 0 0 0
Cheltuieli extraordinare 0 0 0 0
IMPOZIT 28667 32250 0 0
Marja comercială (MC) 103982 0 0 0
Producția exercițiului (Pex) 500315526 972926410 1265213788 1539157774
Valoarea adăugată(VA) 22847799 63215026 82020583 123499917
Rez brut din exploatare(EBE) -23353821 -1456944 -5253055 18871004
Rez exploatării(Rex) -69162838 -66391400 -89607373 -91406680
Rez financiar -10719537 -10253795 -15182041 -25364532
Rez curent(Rc) -79882375 -76645195 -104789414 -116771212
Rez extraordinar(Rextr) 0 0 0 0
Rezultatul brut (RB) -79882375 -76645195 -104789414 -116771212
Rez. Net (Rnex) -79911042 -76677445 -104789414 -116771212

46
Anexa 8

Cifra de afaceri 496.714.600 963.092.560 1.264.430.015 1.526.272.339
Activ total 390.018.052 546.173.027 669.210.962 823.232.872
Marja profitului(Indicatorul profit net
la CA) -0,16 -0,08 -0,08 -0,08
Indicatorul Profit net la activ total -0,20 -0,14 -0,16 -0,14

Anexa 9

Indicatori 2012 2013 2014 2015
Capacitatea de
autofinanțare -35.758.880 -13.194.916 -30.800.855 -7.773.005