Introducere … … … … 3 [617913]

1
Cuprins

Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 3
Capitolul 1. Aspecte conceptuale privind impozitele directe ………………………… 5
1.1.Impozitul. Aspecte generale ………………………….. ………………………….. …………. 5
1.1.1.Elementele impozitului ………………………….. ………………………….. ………….. 5
1.1.2.Rolul impozitelor în România ………………………….. ………………………….. …. 6
1.1.3.Clasificarea impozitelor ………………………….. ………………………….. …………. 6
1.1.4.Principiile impunerii ………………………….. ………………………….. ……………… 7
1.2.Impozitele directe ………………………….. ………………………….. ……………………….. 8
1.2.1.Impozitul pe profit ………………………….. ………………………….. ………………… 8
1.2.2.Impozitul pe venit ………………………….. ………………………….. ……………….. 13
1.2.3.Impozitul pe venitul microîntreprinderilor ………………………….. ………….. 19
Capitolul 2.Aspecte conceptuale privind impozitele indirecte …………………….. 20
2.1.Impozitele indirecte. Aspecte generale ………………………….. …………………….. 20
2.2.Clasificarea impozitelor indirecte ………………………….. ………………………….. .. 21
2.3.Taxa pe valoarea adăugată ………………………….. ………………………….. …………. 21
2.3.1.Cotele de T.V.A în România ………………………….. ………………………….. …. 22
2.3.2.Operațiuni scutite de T.V.A ………………………….. ………………………….. ….. 22
2.4.Accize ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 23
2.4.1.Modul de determinare a accizei datorate ………………………….. …………….. 24
2.4.2.Scutiri de la plata accizelor ………………………….. ………………………….. …… 25
2.5.Taxe vamale ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 25
2.6.Monopoluri fiscale ………………………….. ………………………….. ……………………. 26
2.6.Al te taxe ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 26
Capitolul 3.Studiu de caz: Evoluțiile comparative ale impozitelor directe și
indirecte în formarea fondurilor financiare publice ………………………….. ………. 28
3.1.Analiza în dinamică a impozitelor directe și indirecte în Romania în perioada
2012 – 2016 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 28
3.1.1.Nivelul impozitelor directe și indirecte în România ………………………….. 29
3.1.2.Structura impozitelor totale ………………………….. ………………………….. …… 33
3.1.3.Modificările absolute și relative ale impozitelor în perioada 2012 -2016 39
3.2. Analiza comparativă a evoluției impozitelor între România și țările membre
ale Uniunii Europene ………………………….. ………………………….. ………………………. 42

2
3.2.1.Ponderea taxelor principale în total impozite ………………………….. ………. 43
3.2.2.Structura impozitelor ca pondere în PI B în anul 2014 ………………………. 44
3.2.3.Analiza evoluției Taxei pe Valoare Adăugată în perioada 2012 – 2016 … 45
3.2.4.Analiza comparativă a cotei de impozitare a profitului ……………………… 46
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 48
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 50
Anexe ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 51

3
Introducere

În prezent, trăim într -o lume în care necesitățile personale sporesc din ce în
ce mai mult, iar acest lucru ne diferențiază și ne definesc ca ființe umane. În scopul
satisfacerii acestor nevoi, oamenii prin natura lor și prin intermediul societății în
care trăiesc, consumă bunuri și servicii produse în urma unei activități economice.
Din acest motiv, societatea nu poate funcționa și nu se poate manifesta fără
activitatea economică întreprinsă în cadrul statului. Un rol important în
funcționarea sistemului public îl dețin resursele pulbice, deoarece cu ajutorul lor se
acoperă necesitățile colective ale statului.
După cum spune Oliver Wendell, jurist american, i mpozite le sunt ceea ce
plătim pentru o societate civilizată . A cunoaște funcționarea sistemului public și
construirea bugetului public, înseamnă a înțelege nu numai că impozitele sunt
obligații de plată ci că ele se reîntorc în societate sub o altă formă. Circuit ul
veniturilor și al cheltuielilor publice trebuie perceput ca o nevoie esențială în
funcționarea și dezvoltar ea țării în care trăim.
Impozitele reprezintă cea mai veche resursă publică a statului, fiind
instrumente care influențează sfera economică și so cială.
Sistemul fiscal din România, privit ca ansamblu de principii, reguli si
modalități de organizare se concretizează în legi și acte normative. C rearea unui
sistem fiscal și construirea strategii lor fiscale revine legislativului (Parlamentului)
și executivului (Guvernului). Prin aceste activități se urmărește consolidarea
structurii impozitelor, folosindu -se ponderi echitabile și creearea unui sistem
favorabil pentru cetățeni dar și pentru stat.
Prin tema aleasă de mine, „Impozitele directe și ind irecte în România.
Evoluții și ponderi comparative în formarea fondurilor financiare publice” doresc
să evidențiez importanța impozitelor în formarea fondurilor financiare publice.
Motivul pentru care am ales această temă, în elaborarea lucrării, a fost
dorința de a înțelege modul de impozitare în România și de asemenea, pentru a afla
importanța acestora în bugetul general consolidat al statului , cât și diferențele
dintre sistemul fiscal național românesc și alte țări membre ale Uniunii Europene.
În România , impozitele și taxele reprezintă o parte importantă a bugetului
general consolidat al statului însă de multe ori descurajează activitatea economică a
unor societăți , prin cotele mari care se impun. Totuși, este bine de știut că
impozitele sunt es ențiale în acoperirea cheltuielilor publice .
Am considerat că această temă o să -mi sedimenteze informații concrete și
reale despre situația fiscalității țării mele. Nevoile zilnice ale unui cetățean român,
sunt dependente de stat, de aceea trebuie să cont ribuim la alimentarea periodică a
bugetului de stat, pri n impozitele pe care le achităm, astfel statul își procură
resursele necesare și le redistribuire pe destinații sub formă de cheltuieli publice.
Obiectivele de la care am plecat în realizarea aceste i lucrări au fost de
a cunoaște cât mai multe detalii legate de totalitatea impozitelor colectate la
bugetul de stat în România respectiv, despre impozitele directe și indirecte . Altfel

4
spus, am dorit să cunosc structura acestora dar și modul în care au ev oluat. În acest
sens am structurat lucrarea pe trei capitole, două dedicate părții teoretice, iar cel
din urmă dedicat părții aplicative .
Primul capitol este intitulat „ Aspecte conceptuale privind impozitele direct e”
și cuprinde date teoretice legate de i mpozit, în general și de impozitele directe. Mai
precis, în prima parte a acestui capitol am evidențiat rolul impozitului, funcțiile
impozitului, clasificarea și elementele acestuia și principiile de impozitare . În cea
de-a doua parte, lucrarea surprinde i nformații legate de impozitarea directă în țara
noastră, incluzând impozitarea profitului, veniturilor și impozitarea
microîntreprinderilor.
Cel de -al doilea capitol numit „ Aspecte conceptuale privind impozitele
indirecte” cuprinde aspecte teoretice cu p rivire la impozitele indirecte, rolul și
clasificarea acestora cât și informații referitoare la taxa pe valoare adăugată, accize,
taxe vamale, venituri provenite din monopoluri fiscale și alte taxe. Toate aceste
date, ne ajută să înțelegem faptul că impozi tarea indirectă este o parte importanta a
sistemului fiscal din România, fiind o principală sursă de venit.
Ultimul capitol aferent acestei lucrări este destinat studiului de caz , unde este
prezentată o analiză comparativă a evoluției impozitelor pe o perioadă de 5 ani,
luând ca ani de referință anii 2012, 2013, 2014, 2015 și 2016. P e baza datelor reale
prelevate din Bugetul General Consolidat am arătat ce s-a întâmplat cu impozitele
în perioada menționată iar pentru realizarea acestei analize am folosit indicatorii
de nivel, structură și dinamică care m -au ajutat să evidențiez în procente sau în
sume concrete modificările resimțite de la o un an la altul. Pentru realizarea
studiului de caz, am creat tabele și grafi ce pe baza datelor centralizate, pub licate de
Ministerul Finanțelor Publice.
În cea de -a doua parte a acestei analize, lucrarea prezintă o comparație între
sistemul de impozitare românesc și alte țări membre ale Uniunii Eu ropene. Prin
această analiză, am urmărit în principal influența discr epanțelor ce apar între
sistemele naționale ale fiecărui stat și cauzele și efectele acestor diferențe. De
astfel, am evidențiat și ponderea impozitelor în produsul intern brut.

5
Capitolul 1. Aspecte conceptuale privind impozitele directe

1.1.Impozitul. Aspecte generale

Impozitarea este un instrument important pentru suveranitatea națională din
cauza faptului că fără venituri, guvernul nu poate să pună în aplicare politicile din
anumite domenii. De asemenea impozitarea poate fi privită c a și un intrument de
reglare economică.
Impozitul reprezintă izvorul principal de formare a veniturilor bugetare ale
statului și de finanțare a cheltuielilor bugetare.
Impozitul reprezintă o prelevare obligatorie a unei părți din venitul sau
averea unei persoane juridice sau fizice, fără a avea o cont raprestație nemijlocită
directă , având titl u nerambursabil , fiind folosit pentru satisfacerea nevoilor de
ordin general în favoarea bugetului ge neral consolidat al statului.1
Caracterul obligatoriu al impozitului trebuie perceput astfel: plata acestuia
către stat este o cerință impusă tuturor persoanelor fizice sau juridice care
realizează un venit dintr -o anumită sursă sau are în proprietate un anumit tip de
avere, pentru care, prin lege, datorează statului o sumă de bani .2
Această prelevare a statului, pe care o numim „impozit” constituie cea mai
importantă componentă a contribuțiilor anuale către stat, având un rol decisiv
asupra activității e conomice, sociale și politice.

1.1.1.Elementele impozitului

Concretizarea și înțelegerea fiecărui tip de impozit are o deosebită
importanță atât pentru organele fiscale, cât și pentru contribuabilii persoane fizice
sau juridice.
În acest scop se folos esc următoarele elemente ale impozitului:

a) Subiectul impozitului : este reprezentat de persoana fizică sau juridică obligată
prin lege la plata acestei contribuții ;
b) Suportatorul impozitului : este persoana care suportă efectiv plata impozitului.
În mod nor mal subiectul impozitului ar trebui să fie și suportator însă de multe
ori suportatorul este o altă persoană. Acest lucru se întâmplă deoarece există
mijloace prin care taxele se transpun în oblig ația altui subiect;
c) Obiectul impunerii : este redat de materia supusă impunerii. Spre exemplu , la
impozitele directe obiectul poate fi profitul (venitul obținut de un agent
economic);

1 Comăniciu Carmen, Bunescu Liliana, Mihaiu Marieta Diana, „Fiscalitate: idei de bază și noțiuni fundamentale pe
Înțelesul tuturor”, Editura Universității „Lucian Blaga”, Sibiu, 2010, pagina 102
2 Marinescu Titus Radu, „Finanțe Publice: modele de analiză și studii de caz”, Editura Economică, București,2009,
pagina 185

6
d) Unitatea de impunere : unitatea monetară în cazul impozitului pe venit, metrul
pătrat de suprafață utilă la impozitul pe clădiri, hectarul de teren la impozitul
funciar, bucata, kilogramul, litrul, etc;3
e) Sursa: arată din ce anume se plătește impozitul (din venit sau din avere);
f) Cota impozitului : reprezintă impozitul ce se cuvine unei unități de impunere.
Impozitul poate fi stabilit atât în sumă fixă cât și în cote procentuale
(proporționale, progresive, regresive);
g) Asieta: constă în totalitatea măsurilor autorizate pe care le iau organele fiscale
asupra fiecărui subiect pentru stabilirea obiectului impozabil, măr imea acestuia
și totodată determinarea impozitului datorat statulu i;
h) Termenul de plată : prescrie data până la care taxa datorată statului poate fi
plătită. Neachitarea datoriei la termen ,duce la plata unor taxe suplimentare
(penalități). De asemenea se po t aplica și alte măsuri pentru neplătitori cum ar fi
sechestrarea unor bunuri în valoarea impozitului datorat.4
1.1.2.Rolul impozitelor în România

De-a lungul timpului, impozitului i-au fost recunoscute calități și i -au fost
conferite atribuții diferite . Acesta îndeplinește un rol care se manifestă pe plan
financiar, economic și social, d ezvoltându -se odată cu economia.5
Pe plan financiar impozitul constituie cel mai important mijloc de procurare
a resurselor bănești necesare acoperirii cheltuielilor publice. Pe plan e conomic , are
rolul de a regla activitatea economică prin intermediul măsurilor de impunere al
acestuia . Astfel, în funcție de intenția legiuitorului, impozitul poate fi un
instrument de încurajare sau frânare a activității economice, de creștere sau scădere
a producției ori a consumului pentru un anumit produs.
Nu în ultimul rând, impozitul are un rol social fiindcă prin intermediul său
statul redistribuie o parte importantă din produsul intern brut persoanelor fizice sau
juridice. 6
Impozitarea, în consecință, este cea mai dificilă funcție pe care o
îndeplinește guvernul unei tări. 7

1.1.3.Clasificarea im pozitelor

În practica fiscală întâlnim o diversitate de impozite pe care le deosebim
după forma și după conținutul lor.
Figura nr.1: Clasificarea impozitelor

3 Ungureanu Mihai Aristotel (coordonator), Toader Stela, Radu Mirela, Ungureanu Dragoș Mihai, „Finanțe publice.
Sinteze și aplicații pentru uzul studenților”, Editura Conphys, Râmn icu- Vâlcea, 2009, pagina 72
4 Marinescu Titus Radu, „Finanțe Publice: modele de analiză și studii de caz”, Editura Economică, București,2009,
pagina 188
5 Brezeanu Petre(coordonator), Ristea Luminița, Fotache Gabriela, Trandafir Adina, Boengiu Tudor,
„Macrofinanțe”, Editura Meteor Press, București, 2007, pagina 155
6 Văcărel Iulian (coordonator), Finanțe publice, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2006, pagina 367
7 www.tax.org , Jefferson Thomas

7

Clasificarea impozitelor

a)După trăsăturile de fond și
formă ale impozitelor -Impozite directe
-Impozite indirecte
b) După obiectul asupra cărora se
așează -Impozite pe venit
-Impozite pe avere
-Impozite pe consum sau pe cheltuieli
c)După scopul urmărit de stat prin
instituirea lor -Impozite financiare
-Impozite de ordine
d) După frecvența perceperii lor
la bugetul public -Impozite permanente (ordinare)
-Impozite incidentale (extraordinare)
e) După instituția care le
administrează -Impozite încasate la bugetul central
-Impozite locale
Sursă : Schemă prelucrată pe baza datelor ofe rite de lucrarea ,, Finanțe și bugete
publice”, autor Lazăr Dan Tudor
Conform primei clasificări, impozitele se împart în impozite directe și
indirecte.Astfel, aceste impozite por fi clasificate în următorul mod:
Figura nr.2 : Clasificarea impozitelor directe și indirecte

Sursă: Schemă prelucrată pe baza datelor oferite de lucrarea ,,Finanțe Publice”,
autor Ungureanu Mihai Aristo tel
1.1.4.Principiile impunerii

Impunerea reprezintă un set de măsuri și operați uni, efectuate conform legii,
având ca scop final stabilirea impozitului ce revenine persoanelor fizice sau
juridice. Se urmărește ca fiecare impozit să răspundă unor anumite categorii de
cerințe, fiind în relație cu anumite principii. Adam Smith a elabora t în secolul
XVIII o serie de principii după cum urmează:

8
a) Principiul justeții impunerii: constă în faptul că locuitorii fiecăr ui stat trebuie să
contribuie cu impozite în raport cu veniturile obținute.
b) Principiul certitudinii impunerii : presupune ca mărim ea impozitelor datorate
statului de fiecare persoană în parte, să fie corectă și nu abuzivă. Altfel spus,
termenele de plată și locul plății trebuie stabilite în așa fel încât să îi fie adus la
cunoștință plătitorului .
c) Principiul comodității: pretinde ca impozitele să fie încasate la un termen
convenabil pentru contribuabil.
d) Principiul randamentului impozitelor: presupune încasarea impozitelor cu un
cuantum minim de cheltuieli însă cât mai puțin asupritor pentru plătitor.8
1.2.Impozitele directe

Impozitele directe constituie cea mai simplă și veche formă de impunere.
Privind evoluția lor, aceste prelevări au ținut pasul cu dezvoltarea economică fiind
stabilite pe anumite obiecte materiale, pe venit sau pe avere.
Impozitele directe sunt nominative și a u un cuantum și un termen de plată
stabilit precis, fiind aduse la cunoștiință contribuabililor.
Printre caracteristicile acestor tipuri de impozite enumerăm:
 Suportatorul impozitului este același cu subiectul impozitului ;
 Impozitarea directă prezintă un randament fiscal mai scăzut ;
 Sunt stabilite în funcție de averea sau veniturile plătitorilor;
 Sunt echitabile. 9

1.2.1.Impozitul pe profit

Impozitul pe profit este principalul impozit direct, ocupând un loc important
în sistemul fiscal din țara noastră, datorita faptului că el participă la formarea
veniturilor bugetare și influențează totodată activitățile economico -sociale care se
desfășoară în economia națională. Acest impozit se determină prin aplicarea
cotelor de impozitare asupra profitului impozabil. 10
Impozitul pe profit influențează produsul intern brut deoarece profitul
agenților economici este utilizat, de obicei, pentru efectuarea unor noi investiții ,
crescând astfel oferta și produsul intern brut. Între PIB și masa profitului există o
legătură directă. Pe măsură ce PIB crește, se majorează și masa profitului
impozabil deoarece mare parte din investițiile productive au ca sursă de finanțare
profitul.11

8 Marinescu Titus Radu, „Finanțe Publice: modele de analiză și studii de caz”, Editura Economică, București,2009,
pagina 189
9 Matei Gheorge( coordonator), Drăcea Raluca, Drăcea Marcel, Mitu Narcis, „Finanțe publice, teorie,grile și
aplicații”, Editura Sitech, Craiova, 200 7, pagina 229
10 Comăniciu Carmen, „Fiscalitate – valențe multidimensionale”, Editura Universității Lucian Blaga, Sibiu, 2005,
pagina 72
11 Brezeanu Petre(coordonator), Ristea Luminița, Fotache Gabriela, Trandafir Adina, Boengiu Tudor,
„Macrofinanțe”, Editura Meteor Press, București, 2007, pagina 143

9
Conform codului fiscal, sunt obligate la plata impozitului pe profit
următoarele persoane, denumite contribuabili:
 Persoanele juridice române ;
 Persoanele juridice străine care desfășoară activități prin intermediul unui sediu
sau a mai multor sedii permanente pe teritoriul României ;
 Persoanele juridice străine care au locul de exercitare a conducerii efective în
România ;
 Persoanele juridice străine care realizează următoarele venituri: venituri din
transferul proprietăților imobiliar e sau a altor drepturi care au legătură cu aceste
proprietăți din România, inclusiv închirierea sau cedarea folosinței bunurilor
proprietății imobiliare de pe teritoriul României; venituri din exploatarea
resurselor naturale din România; venituri din vânza rea sau cesionarea unor
titluri de participare deținute la o persoană juridică română;
 Persoanele juridice care au sediul social în România și sunt înființate conform
legislației europene.12
Excepțiile de la plata impozitului pe profit sunt urmă toarele:13
 Trezoreria statului;
 Instituțiile publice, înființare conform legii (excepție veniturile economice
obținute de acestea);
 Academia română;
 Banca națională a României;
 Fondul de garantare al depozitelor bancare, constituite conform legii
 Fondul de compensar e al investitorilor;
 Fondul de garantare al pensiilor private și fondul de garantare al asiguraților,
constituite conform legii;
 Persoanele juridice care plătesc impozit pe venitul microîntreprinderilor;
 Fundațiile constituite ca urmare a unui legat ;
 Entitățile transparente fiscal dar cu personalitate juridică.
Cota de impozit pe profit este de 16% și se aplică profitului impozabil, cu
excepțiile prevăzute. Contribuabilii care desfășoară activități de natura barurilor de
noapte, cluburilor de noapte, disco tecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive sunt
supuși unui regim special de impozitare astfel: dacă impozitul pe profit datorat
pentru activitățile prevăzute este mai mic decât 5% din veniturile respective,
agenții economici sunt obligați să plătească impozitul în cotă de 5%, aplicat
veniturilor obținute.
Profitul impozabil de calculează ca diferența dintre veniturile obținute din orice
sursă și cheltuielile efectuate în scopul realizării veniturilor, dintr -un an fiscal,
scăzându -se veniturile neimpozabile și adăugându -se cheltuielile nedeductibile.14

12 Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, actualizată la 31 august 2016, Titlul II, Capitolul I, Articolul 13
13 Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal,actualizată la 31 august 2016, Titlul II, Capitolul I, Artic olul 13
14 Ungureanu Mihai Aristotel (coordonator), Toader Stela, Radu Mirela, Ungureanu Dragoș Mihai, „Finanțe publice.
Sinteze și aplicații pentru uzul studenților”, Editura Conphys, Râmnicu – Vâlcea, 2009, pagina 75

10

Conform reglementărilor legale în vigoare, în România avem următoarele
venituri neimpozabile , la calculul rezultatului fiscal :15
 Dividendele primite de la o persoană juridică ;
 Dividendele obținute d e la o persoană juridică străină, obligată la plata
impozitului pe profit, situată într-un stat terț dar cu care România încheie o
convenție pentru evitarea dublei impuneri, în condițiile în care persoana juridică
română (primitoare de dividende) deține la persoana juridică străină, la data
înregistrării acestor venituri, pe o perioadă neîntreruptă de 1 an, minim 10% din
capitalul social al societății distribuitoare de dividende;16
 Titlurile noi de participare sau majorarea valorii titlurilor existente, înregistrate
în urma înglobării rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune. Acestea
sunt impozabile da data transferării, transmiterii cu titlu gratuit, retragerii
capitalului social sau desfințării persoanei juridice la care se dețin titluri ;
 Venituri provenite din anularea unor cheltuieli pentru care nu a fost acordată
deducere, venituri din suprimarea provizioanelor care nu au primit deducere și
veniturile provenite din recuperarea unor cheltuieli nedeductibile ; 17
 Venituri obținute în urma amânări i impozitului pe profit, determinat și
înregistrat de contribuabilii ce aplică normele juridice conform standardului
internațional de raportare financiară;
 Venituri provenite din modificarea valorii echitabile a investițiilor imobiliare
sau a activelor bio logice în urma reevaluării prin utilizarea modelului bazat pe
valoarea justă, de către persoanele obligate la plata impozitului;
 Veniturile reprezentând majorări de valoare obținute în urma reevaluării
mijloacelor fixe, imobilizărilor, terenurilor, compesâ nd cheltuielile cu reducerea
valorii premergătoare aceleiași imobilizări;
 Venituri care sunt deduse din acorduri și memorandumuri ca fiind
neimpozabile , aprobate prin lege;
 Sumele colectate, conform legii, pentru îndeplinirea sarcinilor de finanțare a
gestionării deșeurilor;
 Venituri provenite din titluri de plată obținute de persoanele îndreptățite,
potrivit reglementărilor legale , titulari inițiali care se află în evidența Comisiei
Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor sau a moștenitori lor legali a i acestora;
 Despăgubiri încasate în baza hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omulu i;
 Veniturile înregistrate într -un stat străin, printr -un sediu permanent, aplicându –
se prevederile convenției încheiate pentru evitarea dublei impuneri (metoda
scutiri i);
 Sume acordate prin restituirea cotei părți din aporturile aduse de acționari sau
asociați, atunci când se reduce capitalul social, potrivit legii. 18

15 Moșteanu Narcisa – Roxana, „Fiscalitat e- Impozite și taxe; Studii de caz”, Editura Universitară, București, 2008,
pagina 223
16 Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, actualizată la 31 august 2016, Titlul II, Capitolul I, Articolul 23
17 Moșteanu Narcisa – Roxana, „Fiscalitate – Impozite și taxe; Studii de caz”, Editura Universitară, București, 2008,
pagina 224
18 Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, actualizată la 31 august 2016, Titlul II, Capitolul I, Articolul 23

11

Atunci când determinăm profitul, considerăm cheltuieli deductibile acele
costuri care le efectuăm în s copul realizării veniturilor înregistrate cu realizarea sau
comercializarea bunurilor, prestarea serviciilor sau executarea lucrărilor. În
conformitate cu reglementările legale aplicabile pe teritoriul României, întâlnim
următoarele categorii de cheltuieli cu deductibilitate limitată :
 Cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2%, aplicabilă diferenței dintre
totalul veniturilor impozabile și totalul cheltuielilor aferente, exceptând
cheltuielile cu impozitul pe profit și cheltuielile de protocol;19
 Cheltuielile sociale20, în limita unei cote de 5% care se aplică cheltuielilor
salariale. Printre cheltuielile sociale avem: ajutoare de înmormântare, ajutoare
oferite pentru boli grave , ajutoare pentru nașteri, ajutoare pentru achiziționarea
protezelor, ajutoarele oferite pentru pierderi în gospodăriile proprii, susținerea
copiilor din școli sau centre de plasament; costuri aferente funcționării
corespunzătoare unităților aflate în administrarea contribuabilului (creșe,
grădinițe, școli, biblioteci, etc); c heltuieli corespondente cadourilor în bani sau
natură, inclusiv tichetele cadou pentru salariați, servicii de sănătate acordate
pentru accidentele de muncă și bolile profesionale, tichete pentru creșă,
costurile unor servicii turistice sau de tratament aco rdate salariaților și
membrilor de familie ai acestora și contribuțiile aferente fondurilor de
intervenție pentru asociațiile profesionale ale minerilor;
 Costurile aferente acordării tichetelor de masă și voucherelor de vacanță;
 Perisabilitățile, scăzămintele sau pierderile care decurg din activitatea de
manipulare sau depozitare a bunurilor;
 Pagube tehnologice cuprinse în norma proprie de consum necesară procesului
de fabricație a unui nou produs sau serviciu;
 Costuri corespond ente provizioanelor sau ajustărilor pentru depreciere;
cheltuieli aferente dobânzilor sau diferențelor de curs valutar; amortizarea
(deductibile în limitele prevăzute de lege)21
 Cheltuieli efectuate pentru funcționarea, întreținerea, reparația locuinței de
serviciu sunt deductibile în limitele corespunzătoare suprafețelor construite
conform Legii locuinței nr.144/1996, care se majorează din punct de vedere
fiscal cu 10%;
 Sumele corespondente întreținerii sau reparației sediului social aflat în locuința,
proprietate personală a unei persoane fizice, utilizată inclusiv în scop personal,
sunt deductibile în limita potrivită suprafeței puse la dispoziția unei societăți, pe
baza unui contract încheiat între 2 părți;

19 Ungureanu Mihai Aristotel (coordonator), Toader Stela, Radu Mirela, Ung ureanu Dragoș Mihai, „Finanțe publice.
Sinteze și aplicații pentru uzul studenților”, Editura Conphys, Râmnicu – Vâlcea, 2009, pagina 76
20 Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal,actualizată la 31 august 2016, Titlul II, Capitolul I, Articolul 25
21 Comăniciu Carmen, „Fiscalitate – valențe multidimensionale”, Editura Universității Lucian Blaga, Sibiu, 2005,
pagina 89

12
 50% din cheltuielile efectuate pentru vehicule le rutiere, utilizate și în alt scop,
diferit de activitatea economică, având masa maximă autorizată mai mică de 3,5
tone și cel mult 9 scaune, aflate în proprietatea plătitorului de impozit. 22
În țara noastră sunt considerate nedeductibile următoarele categorii de cheltuieli:
 Cheltuielile persoanei obligate la plata impozitului cu impozitul pe profit;
 Dobânzi sau majorări de întârziere, amenzi, confiscări și penalități datorate
autorităților române;
 Costurile corespunzătoare bunurilor de natura stocurilor sau a activelor
corporale, ca urmare a constatării lipsei din gestiune sau a degradării acestora,
bunuri pentru care nu s -au încheiat contracte de asigurare. În costul nedeductibil
este inclusă taxa pe valoarea adăugată aferentă;
 Cheltuieli efectuate în favoarea acționarilor sau asociaților, fără a lua în calcul
cheltuielile generate de unele plăți pentru bunuri sau servicii prestate
contribuabilului, la prețul pieței aferent bunurilor;23
 Cheltuielile corespondente obținerii veniturilor ne impozabile;
 Cheltuieli efectuate pentru plata serviciilor de management, consultanță presta te
de o persoană localizată într -un stat cu care România nu are încheiat un
parteneriat juridic pe baza căruia să se realizeze un schimb de informații;24
 Sumele de ba ni folosite pentru plata primelor de asigurare care nu privesc în
mod direct activitatea contribuabilului;
 Pierderile constatate la scoaterea din evidență a creanțelor incerte sau aflate în
litigiu, neîncasate, pentru partea care a rămas neacoperită de pro vizioane;
 Cheltuielile cu sponsorizarea sau efectuate în scopul protecției culturii;
 Cheltuielile înregistrate în contabilitate pe baza unui document emis de către o
persoană juridică plătitoare de impozit inactivă;25
 Cheltuieli privind taxele, contribuțiil e sau cotizațiile către o organizație
neguvernamentală care este în legătură directă cu obiectul de activitate al
contribuabilului ce depășesc suma de 4000 Euro, echivalent în lei;
 Cheltuielile aferente descreșterii valorii unui activ imobilizat potrivit
reevaluării;
 Cheltuielile aferente scăderii valorii juste a unor investiții imobiliare în urma
evaluării ulterioare;
 Sumele de bani cheltuite pentru deprecierea sau amortizarea mijloacelor fixe, în
momentul în care se transferă din categoria imobilizărilor deținute pentru
vânzare în categoria imobilizărilor deținute în proprietate pentru desfășurarea
activității;
 Costurile aferente evaluării activelor biologice în cazul în care se efectuează o
reevaluare și se constată o descreștere a valorii acestora;

22 Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal,actualizată la 31 august 2016, Titlul II, Capitolul I, Articolul 25
23 Moșteanu Narcisa – Roxana, „Fisc alitate – Impozite și taxe; Studii de caz”, Editura Universitară, București, 2008,
pagina 231
24 Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal,actualizată la 31 august 2016, Titlul II, Capitolul I, Articolul 25
25 Comăniciu Carmen, „Fiscalitate – valențe multidimens ionale”, Editura Universității Lucian Blaga, Sibiu, 2005,
pagina 90

13
 Costul dobânzii aferent achiziționării unor active cu opțiunea unei plăți
amânate;
 Cheltuielile înregistrate în evidența contabilă confirmate ca fiind ilegale.26
Plata impozitului pe profit pe teritoriul României se efectueză în monedă
națională, trimestrial până la date de 25 inclusiv a primei luni următoare
trimestrului pentru care a fost calculat impozitul. Plata se face de către persoanele
juridice plătitoare de impozit exceptând băncile sau organizațiile non – profit.27
1.2.2.Impozitul pe venit

Politica fiscală ce privește impozitarea veniturilor personale cade în sarcina
fiecărui stat membru și inevitabil apare riscul unor obstacole fiscale care stau în
calea unei libere circulații a forței de muncă sau a serviciilor. Astfel apare
evaziunea fiscală și mi grația forței de muncă calificate. Aceste fenomene se produc
datorită considerentelor fiscale.28
Impozitele pe veniturile personale fac parte din clasa impozitelor directe și
sunt impozitele care sunt încasate pe baza veniturilor sau averii contribuabilului .
Aceste impozite dețin un rol primordial în formarea resurselor financiare
naționale.29
Impozit ul pe venit reprezintă o obligație a tuturor contribuabililor. Pentru o
bună funcționare a sistemului fiscal românesc este ne cesară activitatea de colectare
a tuturor taxelor și impozitel or cuvenite. 30
Pe teritoriul României următoarele categorii de contribuabili au ob ligația de
a plăti impozitul pe venit :
 Persoanele fizice rezidente;
 Persoanele fizice nerezidente dar care desfășoară o activitate independentă
având un sediu permanent în România;
 Persoanele fizice nerezidente care desfășoară activități dependente în țar a
noastră.
Sunt scutiți de plata impozitului pe venit următorii contribuabili: persoanele
fizice care au un handicap grav sau accentuat; persoanele fizice care desfășoară
activități de creeare de programe pentru calculator; persoanele fizice, ce
desfășoară a ctivități de cercetare -dezvoltare aplicativă sau de dezvoltare
tehnologică ( pentru veniturile din salarii sau asimilate salariilor).31
Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, pe teritoriul României sunt
următoarele:

26 Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal,actualizată la 31 august 2016, Titlul II, Capitolul I, Articolul 25
27 Moșteanu Narcisa – Roxana, „Fiscalitate – Impozite și taxe; Studii de caz”, Ed itura Universitară, București, 2008,
pagina 233
28 Celea Sorin, Brezeanu Petre, Șimon Ilie, „Fiscalitate europeană”, Editura Economică, București, 2005, pag.222
29 Comăniciu Carmen, „Orientări în labirintul fiscal”, Editura Universității „Lucian Blaga”, Sibi u, 2011, pag.131
30 Revista economică, “Controlul Economic Financiar” – Controlul veniturilor din sfera internațională, editată de
Tribuna Economică, nr. 2 – februarie 2015
31 Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal,actualizată la 31 august 2016, Titlul IV, Capitolul I, Articolul 58 -60

14
I.Venituri din s alarii
Veniturile din salarii reprezintă acele venituri în bani sau în natură realizate
de o persoană fizică ce își desfășoară activitatea în baza unui contract individual
de muncă sau a unui statut aparte prevăzut de lege, indiferent de perioada
contractuală, de denumirea veniturilor ori de metoda sub care ele sunt acordate,
incluzând și indemnizațiile pentru incapacitatea temporară de muncă .32
Impozitul pe veniturile salariale este reprezentat de suma datorată de
persoana fizică, statului, pentru venitur ile realiza te într -un an fiscal. Impozitul se
aplică venitului bază de calcul ,cota unică fiind de 16 %.
Venitul impozabil se calculează ca diferența î ntre venitul net și deducerea
personală acordată pentru luna respectivă, cotizația sindicală plătită în luna
respectivă, contribuția la fondurile de pensii facultative, aceasta nedepășind
cuantumul de 400 euro anual.33
Atunci când se determină venitul impozabil se scad veniturile neimpozabile .
În categoria acestor venituri avem :
 Ajutoarele, de orice fel ;34
 Cadourile, inclusiv tichetele cadou oferite angajaților sau copiilor minori ai
acestora sunt neimpozabile în limita a 150 lei pentru fiecare ocazie;
 Drepturi de hrană acordate salariaților;
 Contravaloarea utilizării locuinței de serviciu sau a locuinței din incinta unității
ori a unui cămin militar;
 Cazarea și contravaloarea chiriei locuinței puse la dispoziția angajatului;
 Contravaloarea echipamentelor tehnice și a echipamentelor de protecție oferita
salariatului l a locul de muncă;
 Costul transportului la și de la locul de muncă;
 Indemnizații primite de angajați pe perioada deplasării în interes de serviciu
 Sume de bani oferite anagajatului pentru facilitarea mutării din cauza locului de
muncă;
 Cheltuielile efectua te de angajatori pentru pregătirea profesională a angajaților;
 Costul abonamentelor telefonice și al convorbirilor, efectuate pentru
îndeplinirea sarcinilor de serviciu;
 Avantajele primite de salariat atunci când utilizează în scop personal un
vehicul pentru care cheltuielile sunt deductibile în cota de 50% .35
Persoanele fizice au dreptul la deducere personală din venitul net obținut la
locul de muncă unde se află funcția de bază. Deducerea personală se acordă astfel:

32 Ungureanu Mihai Aristotel (coordonator), Toader Stela, Radu Mirela, Ungureanu Dragoș Mihai, „Finanțe publice.
Sinteze și aplicații pentru uzul studenților”, Editura Conphys, Râmnicu – Vâlcea, 2009, pagina 78
33 Carmen Comăniciu, „Orientări în labirintul fiscal”, Editura Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, 2011, pag.152
34 Moșteanu Narcisa – Roxana, „Fiscalitate – Impozite și taxe; Studii de caz”, Editura Universitară, București, 2008,
pagina 126
35 Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal,actualizată la 31 august 2016, Titlul IV, Capitolul III, Articolul 76

15
Figura nr.3 : Deducerea personală
Deducerea personală
Pentru contribuabilii cu salariul brut
lunar < 1500 lei – Nici o persoană în întreținere: 300 lei
– O persoană în întreținere: 400 lei
– Două persoane în întreținere: 500 lei
– Trei persoane în întreținere: 600 lei
– Patru sau mai multe persoane în
întreținere: 800 lei
Pentru contribuabilii cu salariul brut
cuprins între 1501 lei si 3000 lei – Deduceri personale degresive stabilite
prin ordinul ministrului finanțelor
publice
Pentru contribuabilii cu salariul brut
lunar > 3000 lei – Nu se acordă deducere personală
Sursă : Schemă prelucrată pe baza datelor oferite de Legea nr. 227/2015 privind
Codul fiscal

Salariații, anagajați cu contract individual de muncă și angajatorii persoane
juridice, sunt obligați totodată la plata următoarelor contribuții :
Figura nr.4: Contribuțiile obligatorii
Contribuții obligatorii Angajator Angajat
Contribuția de asigurări
sociale -15,8% pentru condiții normale de
muncă
-20,8% pentru condiții deosebite de
muncă
-25,8% pentru condiții speciale de
muncă

-10,5 %
Contribuția de asigurări
sociale de sănătate -5,2% -5,5%
Contribuția la bugetul
asigurărilor de șomaj -0,5% -0,5%
Contribuția pentru concedii și
indemnizații de asigurări
sociale de sănătate -0,85%
Contribuția de asigurare
pentru accidente de muncă și
boli profesionale -0,15- 0,85%
Contribuția la Fondul de
garantare pentru plata
creanțelor -0,25%
Sursă: Schemă prelucrată pe baza datelor furnizate de www.codfiscal.net

16
II.Venituri din activități independente
Veniturile provenite din activități independente cuprind venituri comerciale,
venituri din profesii libere și venituri din drepturi de proprietate intelectuală
realizate individual sau prin asociere.36
Venitul net anual rezultat pe baza activi tății autonome, în sistem real, se
determină prin diferența dintre venitul brut și cheltuielile deductibile realizate cu
scopul obținerii veniturilor . Cota de impozitare este cota unică de 16 %.
Metodele pentru determinarea veniturilor nete, în România pe lângă
determinarea impozitului în sistem real, sunt următoarele: 37
a) Stabilirea venitului net anual pe baza normelor de venit : norma de venit pentru
activitate a desfășurată de contribuabil trebuie să fie mai mare decât salariul de
bază minim brut pe țară la momentul stab ilirii acesteia, înmulțit cu 12;
b) Stabilirea venitului net anual provenit din dreptul de proprietate intelectuală :
venitul net obținut din drepturile de proprietate intelectuală, inclusiv provenit
din crearea lucrări lor de artă monument ală, este stabil it prin scăderea din
venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea unei cote de 40% asupra
venitului brut;
c) Oprire a la sursă a impozitului reprezentat de plăți anticipate pentru veniturile
din drepturile de proprietate intelectuală : impozitul care trebuie reținut este de
10% , cotă aplicată venitului brut. Acest impozit se varsă la bugetul de stat până
la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost plătit venitul ;
d) Stabilirea impozitului final pentru veniturile din dre pturi de proprietate
intelectuală: calculul se efectuează prin reținere la sursă la momentul plății
veniturilor de către contribuabili, prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului
brut din care se scade cota forfetară de cheltuieli și contribuțiile sociale
obligatorii .38

III.Venituri din cedarea folosinței bunurilor

Veniturile provenite din cedarea folosinței bunurilor sunt acele beneficii în
bani sau în natură ce provin din cedarea folosinței unui bun mobil sau imobil,
obținute de către proprietar sau alt deținător legal.39
Venitul brut obținut reprezintă totalitatea sumelor de bani sau echivalentul
în bani al veniturilor în natură, stabilit pe baza chiriei sau arendei menționate în
contract pentru fiecare an fiscal. In acest ve nit sunt incluse și cheltuielile ce cad în
sarcina proprietarului dar sunt efectuate de cealaltă parte a contractului.40

36 Ungureanu Mihai Aristotel (coordonator), Toader Stela, Radu Mirela, Ungureanu Dragoș Mihai, „Finanțe publice.
Sinteze și aplicații pentru uzul studenților”, Editu ra Conphys, Râmnicu – Vâlcea, 2009, pagina 87
37Belean Pavel, Anghelache Gabriela, „Finanțele publice ale României”, Editura Economică, București, 2005,
pagina 136
38 Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal,actualizată la 31 august 2016, Titlul IV, Capitolul II, Articolul 69 -73
39 Ungureanu Mihai Aristotel (coordonator), Toader Stela, Radu Mirela, Ungureanu Dragoș Mihai, „Finanțe publice.
Sinteze și aplicații pentru uzul studenților”, Editura Conphys, Râmnicu – Vâlcea, 2009, pagina 92
40 Văcărel Iulian (coordonat or), „Finanțe publice ”, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2006, pagina 398

17
Venitul net obținut din cedarea folosinței bunurilor este stabilit deducerea
din venitul b rut a cheltuielilor determinate, aplicând o cotă de 40% asupra venitului
brut.41

IV.Venituri din pensii

Veniturile din pensii sunt formate din sume le obținute ca pensii de la
fondurile înființate din contribuțiile obligatorii fiscale către un sistem de asigurări
fiscal, aici fiind incluse chiar și veniturile de la fondurile facultative și cele
finanțate de la bugetul de stat, diferențele acestora din p ensii precum și sume
reprezentând actualizarea acestora în funcție de inflația actuală .42
Venitul impozabil lunar din pensii este stabil it prin deducerea din venitul din
pensie a contribuției individual e de asigurări sociale de sănătate datorată conform
legii și a sumei neimpozabil e lunare de 1.050 lei. Cota unică de impozitare este de
16 %. 43
V.Venituri din investiții
Impozita rea veniturilor provenite din investiții sau dobânzi se realizează pe
baza veniturilor obținute din dobânzi, dividende, câștiguri d in transferul titlurilor
de valoare, operațiuni de vânzare -cumpărare de valută la termen, pe baza unui
contract, sau alte operațiuni asemănătoare dar și din lichidarea unei persoane
juridice.44
Toate veniturile obținute din investiții de orice fel se impoz itează cu cota
unică de 16% , mai puțin veniturile din dividende definite prin legislație organisme
de plasament colectiv care se impozitează cu o cotă de 5 %.

VI.Venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură

Veniturile care se supun acestui tip de impozit includ câștigurile obținute
din: cultivarea și valorificarea florilor, a legumelor sau a unor zarvavaturi în sere și
solarii, cultivarea de arbuști, plante decorative sau ciuperci, etc. Beneficiile
obținute din silvicultură și piscicultură sunt veniturile obținute prin recoltarea și
valorificarea produselor specifice fondului forestier național și a produselor
lemnoase și nelemnoase, precum și cele obținute din exploatarea amenajărilor
piscicole.45 Impozitul pe venitul din activități agricole este calculat de către
organul fiscal competent aplicându -se cota de 16% asupra venitului anual stabilit
pe baza normei anuale de venit .46

41Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal,actualizată la 31 august 2016, Titlul IV, Capitolul IV, Articolul 84
42 Coman Paul, Bălașa Gabriel, “Fiscalitatea în România – reglementare, doctrină, jurisprudență”, Editura All Beck
București,2005, pag. 224
43 Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal,actualizată la 31 august 2016, Titlul IV, Capitolul VI, Articolul 100
44 Comăniciu Carmen, Bunescu Liliana, Mihaiu Marieta Diana, „Fiscalitate: idei de bază și noțiuni fundamentale pe
Înțelesul tuturor”, Editura Universității „Lucian Blaga”, Sibiu, 2010, pagina 223
45 Belean Pavel, Anghelache Gabriela, „Finanțele publice ale Ro mâniei”, Editura Economică, București, 2005,
pagina 144
46 Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal,actualizată la 31 august 2016, Titlul IV, Capitolul VII, Articolul 107

18
VII.Venituri din premii și jocuri de noroc
Veniturile din jocuri de noroc sunt forma te din câștigurile realizate ca
urmare a participării la anumite jocuri de noroc. Venitul obținut ca premiu este
impozitat cu 16% prin reținerea la sursă a impozitului aferent. Sunt neimpozabile
veniturile obținute din premii sub valoarea de 600 lei.47
În cazul jocurilor de noroc se impune următorul barem de impunere :48

Figura nr.5: Impozitarea veniturilor provenite din jocuri de noroc
Partea de venit Impozit aferent
Până la la 66.750 lei inclusiv 1%
66.750 – 445.000 lei 667,5 + 16% pentru partea ce depășește suma de
66.750
Peste 445.000 lei 61.187,5 + 25% pentru partea ce depășește suma
de 445.000
Sursă: Schemă preluată din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal

VIII.Venituri din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul
personal
În categoria veniturilor din transferul de proprietăți imobiliare din
patrimoniul personal sunt incluse următoarele: transferul dreptului de proprietate și
al dezmembrămintelor acestuia, tranzacționat e prin acte juridice, a le construcțiilor
și ale terenuri lor aferente acestora, de asemenea și terenurile fără construcții.
Impozitul datorat de contribuabili pentru construcțiile de orice fel împreună
terenurile corespondente , precum și pentru terenuril e de orice fel fără construcții,
se calculează în următoru l mod:49
a) Bunuri dobândite într -o perioadă mai mică de 3 ani:
 O cotă de 3 % până la valoare de 200.000 lei;
 Peste 200.000 lei, 6.000 lei + 2% din valoarea ce depășește 200.000 lei;
b) Bunuri dobândite într -o perioadă mai mare de 3 ani:
 O cotă de 2% până la suma de 200.000 lei;
 Peste 200.000 lei, 4.000 lei + 1% calculat la suma ce depășește 200.000 lei.

IX.Venituri din alte surse

În această categorie de venituri includem absolut toate veniturile care nu se
regăsesc în celelalte tipuri de venituri sau în categor ia veniturilor neimpozabile.
Calculul acestui tip de venit se realizează la sursă prin aplicarea cotei de 16% din
valoarea venitului brut, acesta fiind plătit la bugetul de stat pană la data de 25 a
lunii următoare încasării .

47 Ungureanu Mihai Aristotel (coordonator), Toader Stela, Radu Mirela, Ungureanu Dragoș Mihai, „Finanțe publice.
Sinteze și aplicații pentru uzul studenților”, Editura Conphys, Râmnicu – Vâlcea, 2009, pagina 94
48 Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal,actualizată la 31 august 2016, Titlul IV, Capitolul VIII, Articolul 110
49 Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal,actualizată la 31 august 2016, Titlul IV, Capitolul IX, Articolul 110

19
1.2.3.Impozitul pe venitul mi croîntreprinderilor

„Microîntreprinde rea într-o țară cu venituri mici, este sursa creșter ii
numărului programe lor de credit.”50
Pentru a fi declarată ca microîntreprindere, persoana juridică trebuie să
îndeplinească următoarele condiții:
 Să realizeze venituri în proporție de 80% din câștigul total, altele decât
beneficii provenite din consultanță și management;
 Să aibă un număr de 9 persoane angajate, maxim;
 Să nu realizeze venituri mai mari de 100.000 euro;
 Capitalul social să fie deținut de persoane, altele decât statul sau instituțiile
publice.51
Baza impozabilă este constituită din veniturile de orice natură, provenite din
orice sursă din care se scad: veniturile aferente costurilor stocurilor de produse,
veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuție, veniturile din producția
imobilizărilor corporale și necorporale, veniturile din subvenții, veniturile din
provizioane, ajustări pentru deprecieri și pierderi de valoare, venituri din
despăgubiri, veniturile din diferențele de curs valut ar, veniturile financiare
provenite din decontarea creanțelor și datoriilor, valoarea reducerilor comerciale.
Cotele de impozitare aferente veniturilor microîntreprinderilor sunt: 1% pentru
microîntreprinderile un număr mai mare de 2 salariați, inclusiv; 2% pentru
microîntreprinderile doar un angajat; 3% pentru microîntreprinderile care nu au
salariați.52
Dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realiz ează venituri ce
depășesc 100.000 euro(echivalentul în lei) sau cuantumul veniturilor realizate d in
consultanță și management în veniturile totale este de peste 20%, societatea va
plăti impozit pe profit.

50 www.sciencedirect.com , Dale Adams, „Microenterprise, credit program”
51 Ungureanu Mihai Aristotel (coordonator), Toader Stela, Radu Mirela, Ungureanu Dragoș Mihai, „Finanțe publice.
Sinteze și aplicații pentru uzul studenților”, Editura Conphys, Râmnicu – Vâlcea, 2009, pagina 95
52 Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal,actualizată la 31 august 2016, Titlul III, Arti colul 51 -53

20
Capitolul 2.Aspecte conceptuale privind impozitele indirecte

2.1.Impozitele indirecte. Aspecte generale

Impozitarea indirectă reprezintă o principală sursă de venituri fiscale mai
ales în tările în curs de dezvoltare, deoarece colectarea acestor impozite este cel
mai puțin costisitoare și reprezintă cea mai rapidă cale de a obține venituri publice.
Impozitele indirecte sunt ascunse în prețul bunurilor și serviciilor pe care o
persoană le achiziționează.53
Un sistem fiscal trebuie să dispună de proceduri moderne pentru atribuirea
cotelor de impozitare diferitelor categorii de bunuri atunci când se impune o
impozitare directă selectivă.
Impozitele indirecte se regăsesc sub forma impozitelor pe consum, dat fiind
faptul că ele sunt percepute la vânzarea unor anumitor mărfuri ori la prestarea unor
servicii, cotele de impozitare nefiind diferențiate în funcție de v enitul sau averea
unui individ.

Avantajele impozitelor indirecte:
 Neutre, în sensul că nu au un impact major asupra deciziilor de
economisire/investire;
 Sunt mai puțin vulnerabile la efectele concurenței pe piață;
 Oferă un tratrament proporționat factorilor de producție ( munca și capitalul);
 Pot fi rapid administrate.
Dezavantajele impozitelor indirecte:
 Au un caracter regresiv;
 Au un puternic impact inflaționist.54

Impozitele indirecte sunt vărsate la bugetul de stat de către comercianți.
Astfel, în perioada în care o economie se dezvoltă progresiv aceste impozite au un
randament fiscal ridicat, însă atunci când economia se află într -o perioadă de criză
și producția și consumul sunt în scădere, ponderea veniturilor colectate din
impozite in directe scade conducând la adâncirea unui deficit bugetar. Impozitele
indirecte se manifestă sub forma taxe lor de consumație, monopoluri fiscale, taxe
vamale sau alte tipuri de taxe.55
Luând în considerare normele de conduită morală ale fiscalității, acest sistem
de impozitare poate fi caracterizat ca fiind „nedrept”, deoarecere nu se ține cont de
puterea de cumpărare a contribuabililor, cei cu venituri mici fiind dezavantajați
față de cei care au venituri mai ridicate.

53Bunescu Liliana, „Oportunități și constrângeri privind măsurarea optimului fiscal bugetar”, Editura Universității
„Lucian Blaga”, Sibiu, 2015, pagina 85
54Brezeanu Petre(coordonator), Ristea Luminița, Fotache Gabriela, Trandafir Adina, Boengiu Tudor,
„Macrofinanțe”, Editura Meteor Press, București, 2007, pagina 395
55Marinescu Titus Radu, „Finanțe Publice: modele de analiză și studii de caz”, Editura Economică, București,2009,
pagina 223

21
2.2.Clasificarea impozitelor indirecte

Figura nr.6 : Clasificarea impozitelor indirecte

Sursă: Schemă prelucrată pe baza datelor oferite de lucrarea ,,Finanțe Publice”,
autor Un gureanu Mihai Aristotel
2.3.Taxa pe valoarea adăugată

Taxa pe valoarea adăugată este un impozit pe cheltuială, creat în 1954 în
Franța de către M aurice Laure, fiind rapid adoptat în multe țări datorită avantajelor
pe care le conferă.
Taxa pe valoarea adăugată este aplicată pentru bunuri și servicii sub forma
unei taxe generale de consum, proporțională cu prețul bunurilor și serviciilor,
indiferent de numărul de tranzacții care au loc în procesul de producție și de
distribuție al produselor.56
Obiectul acestei taxe este reprezentat de livrarea de mărfuri către terți și
consumul propriu de mărfuri, achizițiile de bunuri, prestări de servicii și bunuri
importate. Baza de calcul al acestei taxe este reprezentată de prețul de vânzare al
obiectelor supuse acestui impozit.57
Persoana impozabilă este considerată orice persoană care desfășoară
activități economice, indife rent de scopul sau rezultatul activității.
Introducerea acestui tip de impozit ca și instrument fiscal pentru colectarea
veniturilor publice a avut un impact major, restructurând gama impozitelor
indirecte colectate la bugetul statului și asigurând o desfășurare uniformă a
procesului de colectare, devenind exigibilă la momentul livrării bunului sau
prestării serviciului58.

56 http://www.sagiev.n et , David Williams, „Value added tax”
57 Văcărel Iulian (coordonator), „Finanțe publice”, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2006, pagina 440
58 Belean Pavel, Anghelache Gabriela, „Finanțele publice ale României”, Editura Economică, București, 2005,
pagina 179
Taxe de
consumație
Taxe generale
pe vânzări –
impozitul pe
cifra de afaceri
brută și netă
(T.V .A)
Taxe speciale
de consumație
(accizele)
Taxe vamale
Taxe vamale
de import
Taxe vamale
de export
Taxe vamale
de tranzit
Venituri de la
monopoluri
fiscale
Monopoluri
fiscale parțiale
Monopoluri
fiscale depline
Alte taxe
Taxe
judecătorești
Taxe de
notariat
Taxe consulare
Taxe de
administrație

22

2.3.1.Cotele de T .V.A în România

I.Cota standard – 19%: este aplicată asupra bazei de impozitare pentru operațiunile
impozabile care nu sunt scutite de această taxă sau care nu sunt supuse cotelor
reduse.59
II.Cota redusă – 9%: 60se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele
prestări de servicii sau livrări de bunuri:
 livrarea de proteze și accesorii;
 livrarea de medicame nte pentru uzul uman sau veterinar;
 livrarea de produse ortopedice
 cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor similare;
 livrarea de alimente și băuturi (exceptând băuturile alcoolice) pentru consumul
uman/ animal, animale și păsări vii domestice, semințe, plante și ingrediente
folosite în prepararea alimentelor, înlocuitori de alimente;
 servicii de catering și restaurant (exceptând băuturile alcoolice);
 livrarea apei potabile și a apei folosite pentru irigații în agricultură;
 livrarea în grășămintelor și pesticidelor folosite în activitatea de agricultură,
semințe.
III.Cota redusă – 5%: 61se aplică următoarelor categorii de livrări de bunuri sau
prestări de servicii:
 manuale școlare, cărți, ziare sau reviste, cu excepția celor destinate
publicității;
 serviciile ce constă în permiterea accesului la muzee, castele, case memoriale,
monumente, grădini zoologice sau botanice, târguri, expoziții, etc;
 livrarea locuințelor ca parte a politicii sociale, inclu zând terenul pe care sunt
construite .
2.3.2.Operațiuni scutite de T.V.A

Operațiunile scutite de T.V.A în România includ următoarele categorii de
bunuri și servicii: 62
 Sănătate
 Educație
 Livrări de bunuri și servicii realizate de: realizate de cămine și cantine
organizate pe lângă instituții p ublice și entități autorizate; legate de asistența
și protecția socială; în legătură cu protecția copiilor și a tinerilor; practicarea
sportului și a educației fizice; prestări de servicii culturale și livrările de
bunuri în legătură cu aceste activități , efectuate de organismele recunoscute

59 Ungureanu Mihai Aristotel (coordonator), Toader Stela, Radu Mirela, Ungureanu Dragoș Mihai, „Finanțe publice.
Sinteze și aplicații pentru uzul studenților”, Editura Conphys, Râmnicu – Vâlcea, 2009, pagina 107
60 Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal,actualizată la 31 august 2016, Titlul VII, Articolul 291
61 Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal,actualizată la 31 august 2016, Titlul VII, Articolul 291
62Comăniciu Carmen, „Fiscalitate – valențe multidimensionale”, Editura Universității Luci an Blaga, Sibiu, 2005,
pagina 119

23
de către Ministerul Culturii și Cultelor; activitățile aferente posturilor publice
de radio și televiziune, exceptând activitățile de natură comercială;
 Prestări de servicii de natură financiar – bancară (negocierea de credite,
operațiuni de asigurare);
 Scutiri pentru exporturi.
2.4.Acc ize

Accizele sunt taxe speciale de consumație fiind datorate bugetului de stat
pentru comercializarea și producția anumitor categorii de bunuri, fiind incluse în
prețul de vânzare al acestora.63
Accizele sunt aplicate unor produse care se consumă în cantități mari și care
nu pot fi substituite de consumatori cu altele, impozitul având în acest fel un
randament fiscal ridicat. Cererea pentru aceste produse este inelastică. 64
Accizele s unt stabilite în principal pentru protejarea mediului înconjurător
dar și pentru limitarea consumului unor produse care dăunează sănătății. Accizele
influențează prețul acestor categorii de bunuri, majorându -l , sarcina fiscală căzând
asupra consumatorului final.
Produsele accizabile sunt supuse regimului accizelor în momentul:
producerii acestora sau în momentul extracției acestora, pe teritoriul Uniunii
Europene; importului acestor produse pe teritoriul Uniunii Europene. Accizele
devin exigibile atunci când sunt eliberate în consum.65
În România găsim două categorii de accize: armonizate și nearmonizate .
 Accizele armonizate sunt taxe speciale de consum datorate bugetului de stat
pentru următoarele categorii de produse: bere, vinuri, băuturi fermentate,
produse intermediare, alcool etilic, tutun, electricitate și produse energetice.
 Accizele nearmonizate sunt percepute pentr u următoaterele bunuri : produse
din tutun încălzit care, prin încălzire, emit un aerosol ce poate fi inhalat, fără a
avea loc combustia amestecului de tutun; lichide cu conținut de nicotină
destinate inhalării cu ajutorul unui dispozitiv electronic (Țigaretă
electronică ).66
Plata taxelor speciale de consumație se efectuează lunar, până în data de 25 a
lunii descendente lunii în care acciza a devenit exigibilă. Exigibilitatea accizei se
aplică în momentul în care produsele impozabile sunt eliberate în consu m, fie că
vorbim de producția sau importul acestora. Pentru unele categorii de produse,
provenite din import, plata acestor taxe se efectuează în momentul în care se
depune declarația vamală de import.67

63 Văcărel Iulian (coordonator), „Finanțe publice”, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2006, pagina 431
64 Ungureanu Mihai Aristotel (coordonator), Toader Stela, Radu Mirela, Ungureanu Dragoș Mihai, „Finanțe publice.
Sinteze și aplicații pentru uzul studenților”, Editura Conphys, Râmnicu – Vâlcea, 2009, pagina 1 09
65 Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal,actualizată la 31 august 2016, Titlul VIII, Capitolul I, Articolul 338
66 Comăniciu Carmen, „Fiscalitate – valențe multidimensionale”, Editura Universității Lucian Blaga, Sibiu, 2005,
pagina 128
67 Ungureanu Mihai Aristotel (coordonator), Toader Stela, Radu Mirela, Ungureanu Dragoș Mihai, „Finanțe publice.
Sinteze și aplicații pentru uzul studenților”, Editura Con phys, Râmnicu – Vâlcea, 2009, pagina 110

24
Persoanele obligate la plata accizelor trebuie să depună la autoritatea fiscală
competentă o declarație de accize, în fiecare lună, indiferent daca datorează sau nu
accize pentru luna respectivă.

2.4.1. Modul de determinare a accize i datorate

Figura nr.7: Calculul accizelor datorate
Denumirea produsului Formula de calcul a accizei
datorate
Bere A= C*K*Q
Vinuri, băuturi fermentate și
produse intermediare A= K*Q
Alcool etilic A= C* K*Q/100
Țigarete A= A 1 +A 2
A1= K 1*Q 1
A2= K 2*Pa*Q 2
Țigări și țigări de foi A= Q*K
Tutun de fumat,fin tăiat, destinat
rulării în țigarete A= Q*K
Produse energetice A= Q*K
Energie electrică A= Q*K
Sursă: Schemă prelucrată pe baza datelor preluate din lucrarea „Impozite și taxe;
Studii de caz”, autor Moșteanu Narcisa – Roxana
Legendă:
 C- Concentrația alcoolică ( pentru bere este exprimată în grade Plato iar pentru
vinuri în procente);
 K- Nivelul accizei;
 Q- Cantitatea (exprimată în hectolitri pentru băuturi și alcool etilic, pentru
țigări în mii bucăți, pentru tutun unitatea de măsură este kilogramul, pentru
produsele energetice gigajoule iar pentru energia electrică MwH);
 A1- Acciza specifică;
 A2- Acciza a d valorem;
 K1- Nivelul accizei specifice exprimată în lei/1000 țigarete;
 K2- Procentul legal al accizei ad valorem care se aplică prețului de vânzare cu
amănuntul declarat;
 Q1- Cantitatea de țigarete exprimată mii țigaretă;
 Q2- Număr pachete de țigări;
 Pa- Prețul de vânzare cu amănuntul/ pachet.

25
2.4.2.Scutiri de la plata accizelor
În România, unele categorii de produse accizabile sunt scutite de această
taxă, potrivit codului fiscal68:
a) Vânzarea produselor accizabile în magazinele duty -free și tranport area acestora
în bagajul persoanelor care călătoresc fie pe cale aeriană ori la bordul unei nave,
fie pe cale maritimă către un stat străin; cât și produsele furnizate la bordul
aeronavei / navei, pe parcursul călătoriei ;
b) Alcoolul etilic sau alte produse ce conțin alcool, atunci când sunt:
 complet alterate
 utilizate pentru produc ția de oțet ;
 utilizate la producerea de medicamente;
 utilizate pentru producerea arome lor alimentare folosite în prepararea
alimente lor sau băut urilor nealcoolice care au o concentrație mai mică de
1,2% în volum;
 utilizate în scop medical, în spitale sau farmacii;
 utilizate în proce sul fabricării unor bunuri , cu condiția ca produsul finit
obținut să nu conțină alcool;
 utilizate pentru analiză sau ca teste necesare pentru producție sau în scopuri
științifice.
c) Produsele energetice utiliz ate ca și combustibil pentru aviație, exceptând aviația
turistică în scop privat;
d) Produsele energetice și energia electrică folosite în producția de energie
electrică;
e) Orice produs energetic utilizat ca și combustibil pentru încălzire a spitale lor,
sanatorii lor, aziluri lor de bătrâni, orfelinate lor și a altor instituții de asistență
socială, de învățământ și lăcașuri lor de cult;
f) Energia electrică care a fost produsă folosindu -se surse regenerabile de energie.

2.5.Taxe vamale

Taxele vamale reprezintă o formă a impozitelor directe, având ca țintă
mărfurile care intră, ies sau sunt tranzitate din interiorul țării. Stabilirea acestor
taxe revine suveranității naționale și din acest motiv aceste taxe sunt stabilite liber,
în fiecare țară. Totuși se ține cont de interdependențele economice dintre diferite
țări, de convențiile internaționale și de avantajele care apar în urma cooperării
economice și deschiderii in ternaționale. 69
Aplicarea tarifului vamal este influențat de reglementările și politicile
vamale ale guvernului, în ciuda faptului că statele tind spre un ideal: comerțul
liber.

68 Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal,actualizată la 31 august 2016, Titlul VIII, Capitolul I, Articolul 397 -399
69 Lazăr Dan Tudor, Moldovan Bogdan, „Finanțe și bugete publice”, Editura Accent, Cluj- Napoca, 2009, pagina 301

26

Taxele vamale se împart în:
a) Taxe vamale de import : sunt aplicate asupra importului de mărfuri fiind
calculat e asupra valorii acestor bunuri, atunci când ele trec granița țării
importatoare. Atunci când se depun documentele care dovedesc faptul că
importatorul intră în posesia bunurilor, se plătește și ta xa vamală.
b) Taxe vamale de tranzit : sunt percepute asupra mărfurilor care participă la
comerțul exterior, în momentul trecerii bunurilor pe teritoriul unei alte țări. Sunt
folosite în mod excepțional, acțiunea comerțului exterior fiind încurajată,
încasând u-se valută.70
c) Taxe vamale de export: sunt mai rar întâlnite deoarece statele încurajează
exportul de bunuri. Aceste taxe sunt stabilite în generel având un scop
economic sau fiscal. Spre exemplu, țările ce dețin monopolul natural asupra
unor tipuri de resu rse stabilesc o taxă pentru export, pentru prelucrarea acestora
în țară.71

2.6.Monopoluri fiscale

Monopolurile fiscale sunt instituite de stat asupra unor produse sau bunuri
cum ar fi alcool, tutun și băuturi alcoolice din cauza faptului că pe această piață se
produce des frauda fiscală, iar prin preluarea acestora de către stat se dorește
înlăturarea aspectelor negative. Totodată, aceste produse generează câștiguri
importante, având preț de monopol fixat de către stat.
În cazul în care sunt instituite monopoluri asupra produselor aflate fie în faza
de producție ori comerț cu ridicata, fie în faza de comerț cu amănuntul se consideră
ca fiind monopoluri parțiale. Monopolurile fiscale pot fi totale doar atunci când
sunt constituite atât în faza de producție cât și în faza de vânzare. 72
2.6.Alte taxe

Taxele sunt datorate statului în schimbul prestării unui serviciu efectuat de o
instituție publică.
Aceste taxe pot fi clasificate astfel:
 Taxe judecătorești : sunt încasate de către judecătorii, tribunale sau curți de
apel, de conturi pentru acțiunile de judecată în favoarea unei persoane fizice
sau juridi ce;

70 Văcărel Iulian (coordonator), „Finanțe publice”, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2006, pagina 448
71Matei Gheorge( coordonator), Drăcea Raluca, Drăcea Marcel, Mitu Narcis, „Finanțe publice, teorie,grile și
aplicații”, Editura Sitech, Craiova, 2007, pagina 257
72 Belean Pavel, Anghelache Gabriela, „Finanțele publice ale României”, Editura Economică, București, 2005,
pagina 187

27
 Taxe de notariat : sunt încasate pentru eliberarea sau legalizarea diferitelor
tipuri de documente, copii de către birourile notariale;
 Taxe consulare : sunt încasate pentru emiterea de documente de origine,
cetățenie sau acordarea de vize;
 Taxe de administrație : sunt plătite organelor de administrație publică la
cererea persoanelor fizice sau juridice pentru eliberearea autorizațiilor,
permiselor, legitimațiilor. 73

73 Popescu Nicolae, „Finanțe publice”, Editura Economică, București, 2002, pagina 263

28
Capitolul 3.Studiu de caz: Evoluții le comparative ale impozitelor
directe și indirecte în formarea fondurilor financiare publice

Bugetul general consolidat al României reprezintă un document în care sunt
prevăzute sume de bani colectate la dispoziția statului, sursele de proveniență ale
acestora și modul în care se utilizează.
Bugetul general consolidat este format din: bugetul de stat, bugetele locale,
bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor de șomaj, bugetul Fondului
Național Unic de Asigurări sociale de sănătate, bugetu l creditelor externe, bugetele
instituțiilor publice, bugetul fondurilor externe nerambursabile și bugetul
trezoreriei statului.
În continuare, voi analiza impozitele directe și indirecte colectate de
România de -a lungul anilor 201 2-2016. Pentru a realiza acest studiu de caz voi
recurge la utilizarea indicatorilor de nivel, structură și dinamică a impozitelor în
urma cărora voi deduce modificarea absolută și relativă a acestora pe parcursul
celor cinci ani analizați .
De asemenea, în acest studiu de caz voi analiza t otalitatea factori lor care au
influențat atât situațiile favorabile cât și cele nefavorabile regăsite în cadrul
informațiilor prelevate din bugetul general consolidat al statului.
Statul român își procură resurse necesare acop eririi necesităților publice, din
diferite surs e și categorii de venituri bugetare , dintre care cele mai importante fiind
impozitele și contribuțiile de asigurări. Impozitele sunt formate din impozitele
directe unde regăsim impozitul pe profit, salarii, ve nituri și câștiguri și impozitele
pe proprietate și din impozitele indirecte unde regăsim impozitele și taxele pe
bunuri și servicii, impozitul pe comerțul exterior și alte taxe fiscale.
Impozitele dețin o pondere importantă în totalitatea veniturilor bug etare,
fiind privite ca surse principale de venit, pentru acoperirea cheltuielilor bugetare.
Cu ajutorul datelor publicate pe site -ul www.mfinante.ro de către Ministerul
Finanțelor Publice, în anexele B ugetelor general consolidate aferente anilor 2012,
2013, 2014, 2015 și 2016 voi construi o analiză aprofundată a impozitelor privind
în principal evoluția acestora în perioada analizată și modificările aferente.
În cea de doua parte a studiului de caz voi compara impozitele și taxele
colectate de țara noast ră cu alte țări membre ale Uniunii Europene. Scopul acestei
analize este constatarea diferențelor dintre sumele colectate de către stat și
compararea sistemului bugetar al țărilor UE cu România.

3.1.Analiza în dinamică a impozitelor directe și indirecte în Romania în
perioada 201 2- 2016

În primul tabel voi prezenta impozitele directe și indirecte pe o perioadă de 5
ani luând în considerare categoria impozitului aferentă bugetului general consolidat
dar și contribuțiile de asigurări colectate la bugetul s tatului, acestea deținând de
asemenea, o pondere importantă în totalitatea veniturilor publice.

29
Tabelul nr.1: Impozitele directe și indirecte conform bugetului general consolidat
al statului
(milioane lei)

Sursă: Prelucrări proprii pe baza datelor furnizate de Ministerul Finanțelor
Publice74
Cu ajutorul datelor din Tabelul nr.1, voi prezenta în continuare indicatorii de
nivel, de structură și de dinamică ai impozitelor , în perioada 201 2-2016.
3.1.1.Nivelul impozitelor directe și indirecte în România

Luând în considerare datele de bază, anterior prezentate (tabelul nr.1 ) , voi
analiza nivelul real al impozitelor cât și o comparație între nivelul real și nivel ul
nominal, pentru a arăta astfel influența indicelui prețului de consum asupra
impozitelor în perioada 2012 – 2016.

74 http://www.mfinan te.ro/
Impozitul pe profit, salarii, venit
și câștiguri din capital32.782,90 34.926,70 37.376,20 42.091,00 44.781,70
Impozitul pe profit 10.854,50 10.925,70 12.237,70 13.824,30 15.442,00
Impozitul pe salarii și venit 20.956,70 22.735,90 23.691,80 26.640,10 27.756,40
Alte impozite pe venit, profit și
câștiguri din capital971,70 1.265,10 1.446,60 1.626,60 1.583,30
Impozite și taxe pe proprietate 4.060,40 4.403,20 6.185,10 5.738,00 5.898,10
36.843,30 39.329,90 43.561,30 47.829,00 50.679,80
Impozite și taxe pe bunuri și
servicii76.127,40 78.774,80 80.352,20 89.207,90 84.127,00
TVA 50.516,00 51.827,00 50.878,50 57.132,20 51.675,10
Accize 20.260,40 21.106,00 24.094,80 26.018,00 26.957,00
Alte impozite și taxe pe bunuri și
servicii2.081,59 1.521,40 2.589,10 2.701,70 2.250,30
Taxa pe utilizarea bunurilor,
autorizarea utilizării bunurilor sau
pe desfășurarea de activități3.269,40 4.320,40 2.789,90 3.356,00 3.244,60
Impozitul pe comerțul exterior
(taxe vamale)707,30 620,00 643,00 816,00 882,70
Alte impozite și taxe fiscale 366,70 385,00 417,50 449,40 716,70
77.201,40 79.779,80 81.412,70 90.473,30 85.726,40
114.044,70 119.109,70 124.974,00 138.302,30 136.406,20
51.658,30 54.378,90 57.612,10 57.604,00 61.274,40Total impozite indirecteImpozite
indirecte
TOTAL IMPOZITE
Contribuții de asigurăriTotal impozite directeCategoria impozitului aferentă
Bugetului general consolidat al
statului2012 2013Tipul
impozitului
Impozite
directe2014 2015 2016

30
Tabelul nr.2. : Indicele anual prețurilor de consum în perioada 2012 – 2016
Anul 2012 2013 2014 2015 2016
Indicele prețurilor de
consum 103,33 103,98 101,70 99,41 98,45
Rata inflației (%) 3,33 3,98 1,70 -0,60 -1,50
Sursă: Prelucrări proprii pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică
Indicele anual al pre țurilor de consum m ăsoară evoluția de ansamblu a
prețurilor mărfurilor cump ărate și a tarifelor serviciilor utilizate de c ătre populație
Acest indice se determină ca raport, exprimat procentual, între indicele mediu al
prețurilor din anul curent și indicele mediu al anului precedent (sau un alt an ales
ca perioadă de referință).75
Pentru a afla nivelul real al fiecărui tip de impozit voi folosi următoarea
formulă de calcul:
Nivelul real al impozitului = Nivelul nominal al impozitului
Indicele anual al prețurilor de consum 100
Tabelul nr.3: Nivelul real al fiecărui tip de impozit în perioada 2012 – 2016 (mil.lei)

75 http://www.insse.ro
Impozitul pe profit, salarii, venit
și câștiguri din capital31.726,41 33.589,82 36.751,43 42.340,81 45.486,74
Impozitul pe profit 10.504,69 10.507,50 12.033,14 13.906,35 15.685,12
Impozitul pe salarii și venit 20.281,33 21.865,65 23.295,77 26.798,21 28.193,40
Alte impozite pe venit, profit și
câștiguri din capital940,39 1.216,68 1.422,42 1.636,25 1.608,23
Impozite și taxe pe proprietate 3.929,55 4.234,66 6.081,71 5.772,06 5.990,96
34.506,62 36.376,69 42.117,15 48.398,42 52.288,17
Impozite și taxe pe bunuri și
servicii73.674,05 75.759,57 79.009,05 89.737,35 85.451,50
TVA 48.888,03 49.843,24 50.028,02 57.471,28 52.488,67
Accize 19.607,47 20.298,13 24.094,80 26.172,42 27.381,41
Alte impozite și taxe pe bunuri și
servicii2.014,50 1.463,17 2.545,82 2.717,73 2.285,73
Taxa pe utilizarea bunurilor,
autorizarea utilizării bunurilor sau
pe desfășurarea de activități3.164,04 4.155,03 2.743,26 3.375,92 3.295,68
Impozitul pe comerțul exterior
(taxe vamale)684,51 600,02 632,25 820,84 896,60
Alte impozite și taxe fiscale 354,88 370,26 410,52 452,07 727,98
72.305,66 73.792,89 78.713,69 91.550,41 88.447,01
110.369,40 114.550,59 122.884,96 139.123,13 138.553,78
49.993,52 52.297,46 56.649,07 57.945,88 61.274,40 Contribuții de asigurări2016
Impozite
directe
Total impozite directe
Impozite
indirecte
Total impozite indirecte
TOTAL IMPOZITE Tipul
impozituluiCategoria impozitului aferentă
Bugetului general consolidat al
statului2012 2013 2014 2015

31
Sursă: Prelucrări proprii pe baza datelor furnizate de Ministerul Finanțelor Publice
și Institutul Național de statistică
Din tabelul de mai sus se poate observa faptul că nivelul impozitelor s-a aflat
într-o continuă creștere din 2012 până în 2015, atât în prețuri curente cât și în
prețuri constante. În anul 2016 impozitele totale au scăzut atât la nivel real cât și la
nivel nominal. Factori i interni care au favorizat majorările sunt reprezent ați de:
relansarea economiei, creșterea numărului de investitori, creșterea salariului minim
pe economie , creșterea cofinanțării prin atragerea fondurilor europene, creșterea
ocupării forței de muncă.
Tabelul nr.4: Date comparative nivel nominal – nivel re al ( mil. Lei)
Nivel Categoria 2012 2013 2014 2015 2016
Nominal Total impozite directe 36.843,30 39.329,90 43.561,30 47.829,00 50.679,80
Total impozite indirecte 77.201,40 79.779,80 81.412,70 90.473,30 85.726,40
TOTAL IMPOZITE 114.044,70 119.109,70 124.974,00 138.302,30 136.406,20
Contribuții de asigurări 51.658,30 54.378,90 57.612,10 57.604,00 61.274,40
Real Total impozite directe 34.506,62 36.376,69 42.117,15 48.398,42 52.288,17
Total impozite indirecte 72.305,66 73.792,89 78.713,69 91.550,41 88.447,01
TOTAL IMPOZITE 110.369,40 114.550,59 122.884,96 139.123,13 138.553,78
Contribuții de asigurări 49.993,52 52.297,46 56.649,07 57.945,88 61.274,40
Sursă: Prelucrări proprii pe baza datelor furnizate de Ministerul Finanțelor Publice
și Institutul Național de statistică
Graficul nr.1: Nivelul nominal al impozitelor directe și indirecte și al contribuțiilor
de asigurări (milioane lei)

Sursă: Prelucrări proprii pe baza datelor furnizate de Ministerul Finanțelor Publice
și Institutul Național de statistic ă

0,0010.000,0020.000,0030.000,0040.000,0050.000,0060.000,0070.000,0080.000,0090.000,00100.000,00
2012 2013 2014 2015 2016Total impozite directe
Total impozite
indirecte
Contribuții de
asigurări

32
Graficul nr. 2: Nivelul real al impozitelor directe și indirecte și al contribuțiilor de
asigurări (milioane lei)

Sursă: Prelucrări proprii pe baza datelor furnizate de Ministerul Finanțelor Publice
și Institutul Național de statis tică
Din graficele de mai sus se observă că impozitele indirecte înregistrează
creșteri atât în nivel nominal cât și real, până în anul 2016, an în care impozitele
indirecte înregistrează o scădere. Impozitele directe și contribuțiile de asigurări
înregistrează creșteri, un factor principal de influență fiind salariul minim pe
economie. Scăderea impozitelor indirecte este dată de scaderea încasărilor de
TVA, ca urmare a scăderii procentului de impozitare de la 24 % la 20%.
Graficul nr.3: Impozitele totale : nivel nominal și real (mil. Lei)

Sursă: Prelucrări proprii pe baza datelor furnizate de Ministerul Finanțelor Publice
și Institutul Național de statistic ă

0,0010.000,0020.000,0030.000,0040.000,0050.000,0060.000,0070.000,0080.000,0090.000,00100.000,00
2012 2013 2014 2015 2016Total impozite directe
Total impozite
indirecte
Contribuții de
asigurări
0,0020.000,0040.000,0060.000,0080.000,00100.000,00120.000,00140.000,00
2012 2013 2014 2015 2016TOTAL IMPOZITE NIVEL
NOMINAL
TOTAL IMPOZITE NIVEL
REAL

33
Din graficul nr.3 se observă că impozitele în nivel real, înregistrează valori
mai scăzute faț ă de nivelul nominal din 2012 până în 2014. Din 2015, România se
confruntă cu deflație iar impozitele reale înregistrează valori mai mari în prețuri
constante, din cauza scăderii prețurilor de consum , ca urmare a raportării la anii
anteriori.
3.1.2.Struct ura impozitelor totale

La un moment dat, economia unui stat se poate confrunta cu probleme legate
de inflație, creșteri ale prețurilor sau deprecierea monedei naționale, caz în care
analiza resurselor bugetare cu ajutorul indicatorilor de nivel nu mai este relevantă.
În acest sc op, veniturile bugetare se analizează prin intermediul indicatorilor de
structură. Acești indicatori aferenți impozitelor totale (directe și indirecte) arată
ponderea fiecărei categorii de impozit, în funcție de proveniență, în totalul
impozitelor realizate pe baza colectării lor și se calculează conform formulei:
Gi =(IPi / IT)*100
Unde, Gi reprezintă greutatea specifică a tipului de impozit ;
IPi reprezintă fiecare categorie de impozit
IT reprezintă cuantumul impozitelor totale.
De asemenea v oi afla structura impozitelor ca pondere în veniturile totale și
ca pondere în produsul intern brut.
a) Ponderea fiecărui tip de impozit în impozitele totale
Tabelul nr.5 : Ponderea fiecărui impozit în total impozite

2012 2013 2014 2015 2016
Impozitul pe profit, salarii, venit și câștiguri
din capital 28,75% 29,32% 29,91% 30,43% 32,83%
Impozitul pe profit 9,52% 9,17% 9,79% 10,00% 11,32%
Impozitul pe salarii și venit 18,38% 19,09% 18,96% 19,26% 20,35%
Alte impozite pe venit, profit și câștiguri din
capital 0,85% 1,06% 1,16% 1,18% 1,16%
Impozite și taxe pe proprietate 3,56% 3,70% 4,95% 4,15% 4,32%
32,31% 33,02% 34,86% 34,58% 37,15%
Impozite și taxe pe bunuri și servicii 66,75% 66,14% 64,30% 64,50% 61,67%
TVA 44,29% 43,51% 40,71% 41,31% 37,88%
Accize 17,77% 17,72% 19,28% 18,81% 19,76%
Alte impozite și taxe pe bunuri și servicii 1,83% 1,28% 2,07% 1,95% 1,65%
Taxa pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării
bunurilor sau pe desfășurarea de activități2,87% 3,63% 2,23% 2,43% 2,38%
Impozitul pe comerțul exterior (taxe
vamale) 0,62% 0,52% 0,51% 0,59% 0,65%
Alte impozite și taxe fiscale 0,32% 0,32% 0,33% 0,32% 0,53%
67,69% 66,98% 65,14% 65,42% 62,85%
100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% TOTAL IMPOZITE Total impozite directe
Total impozite indirecteCategoria impozitului aferentă Bugetului
general consolidat al statuluiPonderea fiecărui impozit în total impoziteTipul
impozitului
Impozite
directe
Impozite
indirecte

34
Sursă: Prelucrări proprii pe baza datelor furnizate de Ministerul Finanțelor
Publice76
Din tabelul de mai sus , se observă faptul că ponderea impozitelor directe în
total impozite este în creștere în perioada analizată. Dacă în anul 2012, impozitele
directe dețineau o pondere de 32,31% în anul 2016, ponderea lor în total este de
37,15%. Aces te majorări se datorează creșterii salariului minim pe economie ,
redresarea economiei prin creșterea investițiilor și concomitent a impozitului pe
profit și de asemenea a impozitelor pe proprietate. Tendința de scădere a prețurilor
de consum ,scade prețu l de achiziție al proprităților imobiliare , iar tranzacțiile
impozabile au ca urmare majorarea cuantumului impozitelor.
Concomitent cu creșterea impozitelor directe, care țin cont de veniturile
personale, în perioada 2012 -2016 , impozitele indirecte înr egistrează scăderi ,astfel
având o pondere mai scăzută în total impozite. Scăderile se datorează în principal
cotei de TVA. Totuși , aceste scăderi nu afectează foarte mult bugetul de stat ,
întrucât se compensează cu creșterea ponderii impozitelor directe .
Cea mai mare pondere în impozitele totale o dețin impozitele pe bunuri și
servicii ( în medie 60%) , datorată ponderii taxei pe valoare adăugată și a accizelor.
Graficul nr.4 : Structura impozitelor calculate ca medie în perioada 2012 -2016

Sursă: Prel ucrări proprii pe baza datelor furnizate de Minist erul Finanțelor Publice
În graficul de mai sus am evidențiat structura principalelor categorii de
impozite în total impozite colectate la bugetul de stat , pe baza mediei aritmetice
între ponderile impozit elor din fiecare an.

76 http://www.mfinante.ro

35
Se observă că cea mai mare pondere în perioada analizată este deținută de
impozitele și taxele pe bunuri și servicii ,ele constituind mai mult de jumătate din
cuantumul total al impozitelor. Locul 2 este ocupat de impozitele pe salari i, profit
și câștiguri din capital.
b) Ponderea fiecărui tip de impozit în total venituri bugetare
Tabelul nr.6 : Structura impozitelor în total venituri bugetare

Sursă: Prelucrări proprii pe baza datelor furnizate de Ministerul Finanțelor Publice
Din tabelul anterior , se observă fapt ul că veniturile totale înregistrează
creșteri începând cu anul 2012. În România, mai mult de jumătate din totalul
veniturilor bugetare sunt reprezentate de impozite. Așadar, ponderea impozitelor în
total venituri este foar te importantă. În anul 2012 , impozitele reprezentau 59,05%
din veniturile publice , înregistrând creșteri în decursul anilor analizați. În 2016,
pragul impozitelor a depășit 60% din veniturile totale.
Impozitul pe profit, salarii, venit
și câștiguri din capital16,97% 17,46% 17,48% 18,02% 20,02%
Impozitul pe profit 5,62% 5,46% 5,72% 5,92% 6,90%
Impozitul pe salarii și venit 10,85% 11,37% 11,08% 11,41% 12,41%
Alte impozite pe venit, profit și
câștiguri din capital0,50% 0,63% 0,68% 0,70% 0,71%
Impozite și taxe pe proprietate 2,10% 2,20% 2,89% 2,46% 2,64%
19,08% 19,66% 20,37% 20,48% 22,65%
Impozite și taxe pe bunuri și
servicii39,41% 39,38% 37,58% 38,20% 37,60%
TVA 26,15% 25,91% 23,79% 24,46% 23,10%
Accize 10,49% 10,55% 11,27% 11,14% 12,05%
Alte impozite și taxe pe bunuri și
servicii1,08% 0,76% 1,21% 1,16% 1,01%
Taxa pe utilizarea bunurilor,
autorizarea utilizării bunurilor sau
pe desfășurarea de activități1,69% 2,16% 1,30% 1,44% 1,45%
Impozitul pe comerțul exterior
(taxe vamale)0,37% 0,31% 0,30% 0,35% 0,39%
Alte impozite și taxe fiscale 0,19% 0,19% 0,20% 0,19% 0,32%
39,97% 39,88% 38,07% 38,74% 38,32%
59,05% 59,54% 58,44% 59,22% 60,97%
26,75% 27,18% 26,94% 24,66% 27,39% Contribuții de asigurări2016
Impozite
directe
Total impozite directe
Impozite
indirecte
Total impozite indirecte
TOTAL IMPOZITE Tipul
impozituluiCategoria impozitului aferentă
Bugetului general consolidat al
statului2012 2013 2014 2015
193.148,20 200.045,70 213.833,60 233.554,30 223.721,90 Venituri totale

36
De asemenea , o pondere importantă în cuantumul veni turilor publice o dețin
contribuțiile de asigurări. Ele dețin în medie aproximativ 26% din totalul
veniturilor publice.
Graficul nr.5 : Evoluția structurii impozitelor directe și indirecte în total venituri(%)

Sursă: Prelucrări proprii pe baza datelor furnizate de Ministerul Finanțelor Publice
Graficul anterior prezintă evoluția structurii impozitelor directe și indirecte .
Dacă impozitele indirecte, înregistrează fluctuații în ceea ce privește ponderea lor
în veniturile publice, impozitele directe au o tendință de creștere.
În anul 2012, impozitele directe dețin o pondere de 19,08%, ajungând în
2016 la 22,65%. Atât ponderea impozitelor pe venit și salarii, cât și ponderea
impozitelor pe proprietate înregistrează creșteri, acest fapt relevând creșterea l or în
nivel nominal.
Impozitele indirecte dețin o pondere mai ridicată în total venituri publice, ele
deținând un rol important, fiind impozite pe consum. Pe parcursul anilor analizați
structura impozitelor indirecte suferă modificări minore. În anul 2013, 2014 și
2016 pondere a impozitelor indirecte este în scădere față de anii anteriori. În 2015
ponderea acestor impozite crește, relevând creșterea ponderii impozitului pe
comerț exterior și a cuantumului încasărilor din TVA.

c) Ponderea fiecărui tip de impozit în PIB
Prod usul intern brut este un indicator macroeconomic care reflectă suma
valorii de piață a tuturor mărfurilor și serviciilor destinate consumului final,
produse în toate ramurile economiei în interiorul unei țări în decurs de un an. În
România, PIB -ul este în creștere în perioada analizată. Această situație favorabilă
este dată de îmbunătățirea condițiilor de viață și a structurii socio -economice a

37
țării, progrese instituționale și tehnologice, reflectate în evoluții pozitive ale
veniturilor și avuției populaț iei.77
Tabelul nr.7: Ponderea fiecărui tip de impozit în PIB

Sursă: Prelucrări proprii pe baza datelor furnizate de Ministerul Finanțelor
Publice78
Analizând structura impozitelor în PIB, putem spune că impozitele dețin o
pondere semnificativă în PIB, în medie de 18,9%. Urmărind evoluția structurii
impozitelor, observăm faptul că impozitele indirecte cântăresc și în acest caz mai
mult decât cele directe ,datorita volumu lui mai mare de sume colectate la bugetul
de stat. În 2016, pe fondul scăderii impozitelor indirecte, s -a micșorat și ponderea
acestora în PIB.
Ponderea impozitelor totale în PIB reflectă o tendință de scădere. Dacă
analizăm veniturile fiscale din taxe și impozite, fără creșterile de impozite din
ultimii ani și fără măsurile aferent e, se observă o scădere a veniturilo r bugetare ca

77 www.bnr.ro
78 http://www.mfinante.ro
Impozitul pe profit, salarii, venit
și câștiguri din capital5,60% 5,58% 5,54% 5,97% 5,90%
Impozitul pe profit 1,85% 1,75% 1,81% 1,96% 2,04%
Impozitul pe salarii și venit 3,58% 3,63% 3,51% 3,78% 3,66%
Alte impozite pe venit, profit și
câștiguri din capital0,17% 0,20% 0,21% 0,23% 0,21%
Impozite și taxe pe proprietate 0,69% 0,65% 0,92% 0,81% 0,78%
6,30% 6,24% 6,46% 6,79% 6,68%
Impozite și taxe pe bunuri și
servicii13,01% 12,59% 11,92% 12,66% 11,09%
TVA 8,63% 8,28% 7,55% 8,11% 6,81%
Accize 3,46% 3,37% 3,57% 3,69% 3,55%
Alte impozite și taxe pe bunuri și
servicii0,36% 0,24% 0,38% 0,38% 0,30%
Taxa pe utilizarea bunurilor,
autorizarea utilizării bunurilor sau
pe desfășurarea de activități0,56% 0,69% 0,41% 0,48% 0,43%
Impozitul pe comerțul exterior
(taxe vamale)0,12% 0,10% 0,10% 0,12% 0,12%
Alte impozite și taxe fiscale 0,06% 0,06% 0,06% 0,06% 0,09%
13,19% 12,75% 12,07% 12,84% 11,30%
19,49% 19,04% 18,53% 19,63% 17,98%
8,83% 8,69% 8,54% 8,18% 8,08%
585.200,00 625.617,00 674.300,00 704.542,00 758.500,00Contribuții de asigurări
Produsul intern brut2016
Impozite
directe
Total impozite directe
Impozite
indirecte
Total impozite indirecte
TOTAL IMPOZITE Tipul
impozituluiCategoria impozitului aferentă
Bugetului general consolidat al 2012 2013 2014 2015

38
procent din PIB, datorată în mare parte de creșterea evaziunii fiscale . Cea mai
slabă performanță în materie de colectare se înregistrează la TVA și la impozitul pe
venit.
Graficul nr.6 : Ponderea impozitelo r directe în PIB (%)

Sursă : Prelucrări proprii pe baza datelor publicate de Ministerul Finanțelor Publice

Graficul de mai sus, reflectă evoluția ponderii impozitelor directe în PIB în
decursul celor 5 ani analizați. Astfel, se observă că această ponder e fluctuează de la
un an la altul, înregistrând creșteri și scăderi totadată. Scăderile se datorează
micșorării sumelor colectate din alte impozite și câștiguri de capital și a
impozitelor și taxelor pe proprietate datorită modificărilor fiscale apărute .
Graficul nr.7: Ponderea impozitelor indirecte în PIB(%)

Sursă : Prelucrări proprii pe baza datelor publicate de Ministerul Finanțelor Public e

39
Impozitele indirecte, ca pondere în PIB, înregistrează scăderi, mai puțin în
anul 2015, când această pondere es te în creștere. Cuantumul TVA – lui a crescut în
2015, de asemenea și sumele colectate pentru accize au fost mai mari. În anul
menționat anterior, a fost introdus TVA -ul pentru servicii de telecomunica ții, de
radiodifuziune și televiziune, precum și pentr u serviciile furnizate pe cale
electronică .
3.1.3.Modificările absolute și relative ale impozitelor în perioada 2012 -2016

Prin intermediul indicatorilor de dinamică voi urmări evoluția modificării
impozitel or totale de la o perioadă la alta.
a) Modificarea absolută a impozitelor: aceasta indică suma cu care s -a modificat
volumul impozitel or de la o perioadă la alta și se calculează după următoarea
formulă:
∆IP=IP1 – IP0
Unde: ∆IP reprezintă modificarea absolută a impozitului
IP0 reprezintă impozitele perioadei de bază
IP1 reprezintă impozitele perioade i curente
Tabelul nr.8 : Modificarea absolută a impozitelor ( mil. Lei)

Sursă: Prelucrări proprii pe baza datelor furnizate de Ministerul Finanțelor Publice
2013/2012 2014/2013 2015/2014 2016/2015
Impozitul pe profit, salarii, venit și
câștiguri din capital2.143,80 2.449,50 4.714,80 2.690,70
Impozitul pe profit 71,20 1.312,00 1.586,60 1.617,70
Impozitul pe salarii și venit 1.779,20 955,90 2.948,30 1.116,30
Alte impozite pe venit, profit și câștiguri
din capital293,40 181,50 180,00 -43,30
Impozite și taxe pe proprietate 342,80 1.781,90 -447,10 160,10
2.486,60 4.231,40 4.267,70 2.850,80
Impozite și taxe pe bunuri și servicii 2.647,40 1.577,40 8.855,70 -5.080,90
TVA 1.311,00 -948,50 6.253,70 -5.457,10
Accize 845,60 2.988,80 1.923,20 939,00
Alte impozite și taxe pe bunuri și servicii -560,19 1.067,70 112,60 -451,40
Taxa pe utilizarea bunurilor, autorizarea
utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de
activități1.051,00 -1.530,50 566,10 -111,40
Impozitul pe comerțul exterior (taxe
vamale)-87,30 23,00 173,00 66,70
Alte impozite și taxe fiscale 18,30 32,50 31,90 267,30
2.578,40 1.632,90 9.060,60 -4.746,90
5.065,00 5.864,30 13.328,30 -1.896,10
2.720,60 3.233,20 -8,10 3.670,40Total impozite indirecteTipul
impozitului
Impozite
directe
Impozite
indirecte
TOTAL IMPOZITE
Contribuții de asigurăriTotal impozite directeCategoria impozitului aferentă
Bugetului general consolidat al
statuluiModificarea absolută (milioane lei)

40
b) Modificarea relativă a impozitelor : aceasta reflectă procentul de variație a
impozit elor de la o perioadă la alta și se calculează după următoarea formulă:

Unde: %IP reprezintă modificarea relativă a impozitului
IP0 reprezintă impozitele perioadei de bază
IP1 reprezintă impozitele perioadei curente
Tabelul nr.9: Modificarea relativă a impozitelor (%)

Sursă: Prelucrări proprii pe baza datelor furnizate de Ministerul Finanțelor Publice
La o analiză atentă a acestor două tabele prezentate, se cons tată că
impozitele se modifică pozitiv până în anul 2016 (comparat cu anul 2015) când
impozitele totale sunt în scădere, după o creștere semnificativă de 10%, respectiv
cu 9.060,60 milioane lei, în anul 2015.
Totodată contribuțiile de asigurări înregistr ează creșteri semnificative din
2012 până în 2014, iar în 2015 înregistrează o scădere de 8,1 milioane lei, produsă
de reducerea contribuției de asigurări sociale cu 5 puncte procentuale.

2013/2012 2014/2013 2015/2014 2016/2015
Impozitul pe profit, salarii, venit și
câștiguri din capital6,54% 7,01% 12,61% 6,39%
Impozitul pe profit 0,66% 12,01% 12,96% 11,70%
Impozitul pe salarii și venit 8,49% 4,20% 12,44% 4,19%
Alte impozite pe venit, profit și câștiguri
din capital30,19% 14,35% 12,44% -2,66%
Impozite și taxe pe proprietate 8,44% 40,47% -7,23% 2,79%
6,75% 10,76% 9,80% 5,96%
Impozite și taxe pe bunuri și servicii 3,48% 2,00% 11,02% -5,70%
TVA 2,60% -1,83% 12,29% -9,55%
Accize 4,17% 14,16% 7,98% 3,61%
Alte impozite și taxe pe bunuri și servicii -26,91% 70,18% 4,35% -16,71%
Taxa pe utilizarea bunurilor, autorizarea
utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de
activități32,15% -35,42% 20,29% -3,32%
Impozitul pe comerțul exterior (taxe
vamale)-12,34% 3,58% 26,91% 8,17%
Alte impozite și taxe fiscale 4,99% 8,44% 7,64% 59,48%
3,34% 2,05% 11,13% -5,54%
4,44% 4,92% 10,66% -1,37%
5,27% 5,95% -0,01% 6,37%Impozite
directe
Impozite
indirecte
TOTAL IMPOZITE
Contribuții de asigurăriTotal impozite directe
Total impozite indirecteCategoria impozitului aferentă
Bugetului general consolidat al
statuluiModificarea relativă (%) Tipul
impozitului

41
Graficul nr.8: Modificarea relativă a impozitelor directe și indirecte (%)

Sursă: Prelucrări proprii pe baza datelor furnizate de Ministerul Finanțelor Publice

Începând cu anul 2012 impozitele directe sunt în creștere. Cea mai mare
modificare se observă în anul 2014 față de 2013, când impozitele directe au crescu t
cu 4.231,70 milioane lei respectiv cu 10,76 %. De asemenea, și în anul 2015 avem
o creștere semnificativă mai mare în mărime absolută (4.267,70 mil. Lei).
Majorarea sumelor colectate la bugetul de stat provenite din impozite directe se
datoarează în prin cipal creșterii impozitelor pe salarii și venit, ca urmare a creșterii
salariului minim pe economie de la 700 lei în 2012 la 1250 lei în 2016 și la 1450
lei în 2017. Acest nivel mai ridicat, duce la creșterea impozitului pe salariu, în cotă
de 16%. Cea mai mare modificare se observă în anul 2015, atunci când impozitele
pe salarii și venit cresc cu 12,44% față de 2014, respectiv cu 2.948,30 milioane lei.
De asemenea, se observă și majorarea sumelor provenite din impozitul pe
profit, ceea ce relevă creștere economică, investiții mai multe și o situație
favorabilă a contribuabililor. Modificări semnificative se văd începând cu anul
2014, tendința menținându -se până în anul 2016. În anul 2014 fost introdusă o
măsură care prevedea scutirea de impozit pe profit a profitului reinvestit în anumite
categorii de mijloace fixe .
Analizând evoluția impozitelor indirecte, constatăm faptul că acestea
înregistrează creșteri până în anul 2015, iar în 2016 scad cu 5,54% respectiv cu
4.746,90 milioane lei. Factorii principali care au provocat aceste modificări sunt
cuantumul taxei pe valoare adăugată și accizele, ele fiind cele mai importante
categorii de impozite indirecte.
Taxa pe valoare adăugată în 2012 era de 24%. Prima modificare apare în
2015, când TVA -ul scade la alimente la cota de 9%. Această măsură a fost privită
mai degrabă ca având un car acter social (în urma aplicării acesteia prețurile s -au
redus corespunzător) și tot odată ca o modalitate de a îi sprijini pe agenții
economici corecți în fața concurenței neloiale din partea celor din economia
nefiscalizată . Totuși a plicarea acestei măsuri a demonstrat faptul că simpla

42
reducere a cotei de TVA nu reduce evaziunea fiscală79, în acest sens fiind absolut
necesare măsuri eficiente de control. Totuși această scădere produce o creștere a
cuantumului impozitelor pe bunuri și servicii de 6.253,70 în 2015, ceea ce
înseamnă că această scădere a dus la creșterea consumului de alimente , respectiv
achiziționarea mai multor bunuri de consum.
În anul 2016, taxa pe valoare adăugată scade la 20%, reducându -se cu 4
puncte procentuale. Pe fondul acestei reduceri, veniturile provenite din impozite pe
bunuri și servicii scad semnificativ cu 5.0 80,90 milioane lei, respectiv cu 5,70%.
Eficiența colectării de TVA este invers proporțională cu ponderea în PIB a
agriculturii, și direct proporțională cu gradul de urbanizare și gradul de deschidere
al economiei .80
Accizele înregistrează o creștere semnificativă în 2014 de 2.988,80 milioane
lei, an în care se introduce acciza pe benzină (majorarea accizei la carburanți prin
introducerea unei taxe de 7 eurocenți/litru de combustibi l). Accizele sunt
influențate și de efectul majorării accizei la țigarete.
3.2. Analiza comparativă a evoluției impozitelor între România și țările
membre ale Uniunii Europene

În această parte a studiului de caz îmi propun să realizez o comparație
succintă a siste mului de impozitare din Rom ânia și un eșantion de țări din cadrul
Uniunii Europene , ținând cont de caracteristicile principale ale sistemelor de
impozitare din perspectiva impozitelor directe, indirecte și a contribuțiilor sociale
la realizarea veniturilor publice .
Dezvoltarea și im plementarea unei strategii fiscale moderne și valabilă pe
termen mediu și lung este esențială în contextul concurenței ce se manifestă între
statele europene pentru atragerea de noi investiții și crearea de noi locuri de muncă.
Nivelul impozitelor și al co ntribuțiilor colectate la bugetul de stat poate fi
diferit de la o țară la alta, în funcție de gradul de dezvoltare al fiecăruia . În
România, veniturile fis cale și bugetare se constituie în pricipal din veniturile din
taxele și impozitele indi recte (TVA, a ccize, taxe vamale, etc.), în timp ce, în
Uniunea Europeană, cele trei mari categorii de impozite și taxe (impozite le directe,
indirecte și contribuțiile sociale) contribuie în cuantum apropriat la formarea
veniturilor publice.
Criza economică și financiară care a început în anul 2008 a adus statel e
membre UE într -o situație mai puțin plăcută, la nivel fiscal , și astfel multe dintre
state au introdus măsuri de reducere a taxelor.
În cele ce urmează , voi analiza comparativ impozite le în România și î n
următoarele țări membre UE: Bulgaria, Ungaria, Germania, Austria, Grecia,
Franța, Polonia și Belgia. De asemenea voi lua în considerare și media statelor
Uniunii Europene.

79 www.mfinant e.ro- Raport fiscal 2015
80 www.mfinan te.ro- Raport fiscal 2014

43
3.2.1.Ponderea taxelor principale în total impozite

Graficul nr.9: Structura i mpozitelor (% în total impozite) în 2014

Sursă: Prelucrări propii pe baza datelor furnizate în raportul „Taxation Trends in
the European Union 2016”81

Abrevieri
RO România
GR Grecia
BG Bulgaria
FR Franța
HU Ungaria
PL Polonia
DE Germania
BE Belgia
AT Austria
UE 28 Uniunea Europeană

Am considerat că este util să se observe comparația dintre aceste țări,
ponderile impozitelor fiind diferite, comparativ cu media UE 28, unde cele 3
categorii principale de taxe și impozite au procente relativ egale, ceea ce arată
contribuirea lor în mod egal la formarea veniturilor publice.
Din graficul de mai sus constatăm faptul că în România ponderea
impozitelor indirecte ocup ă primul loc, la fel ca în Bulgaria, Ungaria, Grecia și
Polonia. Aceste țări au adoptat sisteme de impozitare cu cote fixe c e produc o
scădere puternică a impozitelor dir ecte față de cele indirecte. În țările mai
dezvoltate cum ar fi Germania, Austria, Franța, impozitele indirecte nu sunt
principala sursă de venit. Aceste țări își procură veniturile publice în mare parte din

81 https://ec.europa.eu

44
impozitele directe, care țin cont de averea une i persoane. Cel mai aproape de media
Uniunii Europene se află Austria, ponderile impozitelor fiind relativ egale, balanța
fiind echilibrată.
3.2.2.Structura impozitelor ca pondere în PIB în anul 2014

Graficul nr.10: Ponderea impozitelor în PIB

Sursă: Prelucrări propii pe baza datelor furnizate în raportul „Taxation Trends in
the European Union 2016”

Din analiza ponderii impozitelor în produsul intern brut al fiecărei țăr i și din
totalizarea ponderilor, România are cea mai mică pondere a veniturilor co lectate
din impozite în PIB, urmată de Bulgaria. Media Uniunii Europene se află în jurul
valorii de 40% , ca pondere a impozitelor și a contribuțiilor în PIB. Peste această
medie, avem statele dezvoltate : Germania, Franța și Austria, dar și Ungaria.
În ceea ce privește România, după perioada de criză, s -au redus cheltuielile
foarte mult și s -au aplicat măsuri de creștere a cotelor de impozitare directă și
indirectă. Cu toate acestea, volumul veniturilor publice colectate la bugetul este
relativ mic co mparativ cu celelalte țări membre UE. Un factor important, care
influențează în special impozitele directe, este salariul minim pe economie,
România ocupând ultimele locuri în această ramură. De asemenea,din studiile
efectuate de Comisia Europeană reiese f aptul că în statele cu un venit scăzut,
impozitele sunt relativ ridicate.
Ponderile cele mai ridicate ale impozitelor în PIB sunt deținute de impozitele
indirecte. În Franța, spre exemplu, ponderea cea mai mare o au contribuțiile
sociale, la fel ca în Ge rmania și Austria.
În țările mai puțin dezvoltate se recomandă o combinație de politici de
creștere a veniturilor și reducere a cheltuielilor bugetare concomitent cu ajustarea
sistemului de pensii, asistență socială și sănătate pentru a reduce rata de creștere a
cheltuielilor care se află în legătură și cu îmbătrânirea populației82 (poate produce

82 http://discutii.mfinante.ro : „Perspective comparate privind taxarea, nivelul câștigului și sustenabilitatea în
Uniunea Europeană ”

45
costuri suplimentare, afectând sistemul public de pensii și din acest motiv măsurile
eficiente vor gestiona sistemul public pe termen lung).
3.2.3.Anal iza evoluției Taxei pe Valoare Adăugată în perioada 2012 – 2016

Tabelul nr.10: Evoluția TVA 2012 – 2016 (%)
Țara Cota (%) Anul
2012 2013 2014 2015 2016
RO Standard 24 24 24 24 20
Redusă 5\9 5\9 5\9 5\9 5\9
BG Standard 20 20 20 20 20
Redusă 9 9 9 9 9
HU Standard 27 27 27 27 27
Redusă 5\18 5\18 5\18 5\18 5\18
DE Standard 19 19 19 19 19
Redusă 7 7 7 7 7
AT Standard 20 20 20 20 20
Redusă 10 10 10 10 10
GR Standard 23 23 23 23 23
Redusă 6,5\13 6,5\13 6,5\13 6,5\13 6,5\13
FR Standard 19,6 19,6 20 20 20
Redusă 5,5\7 5,5\7 5,5\10 5,5\10 5,5\10
PL Standard 23 23 23 23 23
Redusă 5\8 5\8 5\8 5\8 5\8
BE Standard 21 21 21 21 21
Redusă 6\12 6\12 6\12 6\12 6\12
EU 28 Standard 21,5 21,5 21,5 21,6 21,5
Sursă: Prelucrări propii pe baza datelor furnizate în raportul „Taxati on Trends in
the European Union, 2016”
Din tabelul de mai sus, se observă o evoluție liniară a taxei pe valoare
adăugată. În cele mai multe dintre statele analizate, această taxă a rămas constantă
în decursul perioadei analizate. O scădere semnificativă, cu 4 puncte procentuale a
TVA –ului în România, s -a produs în 2016. Această măsură poate fi privită ca o
strategie, poate duce la modificarea structurii impozitelor sau la scăderea
volumului acestora. Din datele analiza te, această scădere a dus și la scăderea
impozitelor indirecte. Totuși, reducerea TVA -ului scade prețurile și încurajează
crearea de noi locuri de muncă. În anul curent, 2017, TVA -ul a scăzut în România
la 19 %, iar Uniunea Europeană a impus un nivel minim al acestei taxe de 15 %.
În Franța , în 2014 cota de impozitare pe consum a fost majorată cu 0 ,4
puncte procentuale, odată cu schimbarea guvernului. În acest stat e xistă două rate
reduse: o rată de 10% , majorată în 2014 de la 7% pentru cărți, cazare în re gim
hotelier, transport public și restaurante; și o taxă de 5,5% pentru produsele
alimentare .

46
Graficul nr.11: Evoluția TVA 2012 – 2016 (%)

Sursă: Prelucrări propii pe baza datelor furnizate în raportul „Taxation Trends in
the European Union, 201 6”

În graficul de mai sus, am evidențiat evoluția taxei pe valoare adăugată a
țărilor membre UE, comparativ cu media UE 28. În acest sens, observăm faptul că
din anul 2012 până în 2015 România s -a situat peste media Uniunii Europene
(21,5%), iar în 2016 dator ită reducerii cotei de impozitare s -a clasat sub această
valoare.
Cea mai mare cotă de impozitare o deține Ungaria (27%), iar cea mai mică
pondere Germania. Aproximativ egală cu cota medie UE, se regăsește Belgia cu
21%. Taxa pe valoare adăugată ar trebui să facă parte dintr -un sistem de impoizate
comun care să se aplice comerțului cu amănuntul. Valorii apropriate mediei
europene relevă faptul că prețurile aplicate de aceste țări sunt apropriate, ceea ce
constituie un avantaj pentru țările membre.
Taxe peste media Uniunii Europene, se observă în Polonia și Grecia (23%).
3.2.4.Analiza comparativă a cotei de impozitare a profitului

Cota de impozitare a profitului deține un rol important în formarea
fondurilor financiare publice, cu ajutorul ei colectând u-se o mare parte din
veniturile necesare acoperirii cheltuielilor. O cotă unică la nivelul Uniunii
Europene, ar fi de mare ajutor, oferind posibilitatea companiilor care au activitate
în mai multe state să aibă o bază de impozitare unică și echitabilă.

47
Graficul nr.12: Rata impozitului pe profit în anul 2014 (%)

Sursă: Prelucrări propii pe baza datelor furnizate în raportul „Taxation Tr ends in
the European Union, 2016
Graficul de mai sus ilustrează faptul că România practică o cotă redusă de
impozitare a persoanelor juridice, pentru profitul obținut în urma activității
acestora, ceea ce poate sublinia o strategie de atragere a investitorilor străini, care
preferă să acționeze pe teritoriul României, plătind taxe mai reduse. Cele mai mari
rate ale impozi tării profitului se aplică în Belgia, Franța și Grecia. Media Uniunii
Europene ne arată o valoare de 23%, ceea ce înseamnă că România, Germania,
Bulgaria, Ungaria și Polonia aplică o cotă inferioară acestei medii. Cea mai mică
rată se observă în Bulgaria.
Aceste diferențe între cotele aplicabile în diferite țări membre UE, apar și
din cauza faptului că sistemul fiscal nu este total integrat, ceea ce înseamnă că nu
avem o bază de impozitare comună, sistemul de impozitare fiind stabilit la nivel
național. Mo dul de impozitare poate fi o cauză a concurenței fiscale. Unele țări
aplică cote mai mici, colectând venituri mai reduse, pe când unele țări se bazează
mai mult pe colectarea impozitelor directe, aplicând astfel cote mai ridicate, având
în vedere că impoz itul pe profit și pe venitul personal se calculează în funcție de
volumul efectiv al câștigului.
Consider că, pentru investitorii străini care vin în România pentru a -și
dezvolta afacerile, sistemul fiscal este destul de maleabil, oferind facilități
companiilor. Totodată și salariul minim pe economie este mai redus, ceea ce
înseamnă că o compania va plăti mai puțini bani pentru un angajat în țara noastră,
comparativ cu suma ce ar trebui să o achite în țara sa de proveniență.

48
Concluzii

În urma analize i efectuate, am reușit să înțeleg cât de importantă este
contribuția noastră la bugetul de stat. Impozitul ele directe și indirecte constituie
factori au ajutat la redresarea economiei în urma suferințelor provocate de criza
economică. Toată populația României este responsabilă cu modul de formare al
banului public, iar statul la rândul său este responsabil cu redistribuirea valorilor
încasate pentru acoperirea cheltuielilor bugetare.
În realizarea părții teoretice a lucrării, am selectat date din surse
bibliografice oficiale, cărți, studii și rapoarte precum și legi. Toate informațiile
prezentate m -au ajutat să înțeleg rolul impozitelor în funcționare sistemului public
cât și importanța acestora în formarea resurselor publice.
Pentru realizarea studiulu i de caz am selectat datele publicate în Bugetul
General Consolidat al Statului, oferite de Ministerul Finanțelor Publice , pe baza
cărora am analizat modificările resimțite de la un an la altul. Prin intermediul
indicatorilor de nivel, structură și dinami că am reușit să evidențiez, în valori
absolute și relative, mutațiile apărute la nivelul fiecărui an. În cea de -a doua parte a
analizei mele, am folosit date publicate de Comisia Europeană, folosindu -mă de
rapoartele puse la dispoziție.
Pe parcursul celor 5 ani analizați, am observat faptul că impozitele acoperă
mai mult de jumătate din totatul veniturilor publice, urmate de contribuțiile sociale
de asigurări.
Nivelul nominal al impozitelor ne arată o creștere a impozitelor până în anul
2015. Anul 2016, arată o scădere a impozitelor, fiind produsă o schimbare
legislativă, și anume modificarea taxei pe valoare adăugată prin reducerea acesteia
cu 4 puncte procentuale. Acest aspect este favorabil pentru consumatorii finali,
suportatorii aces tui impozit , întrucât prețurile se modifică aferent dar este un
impact negativ asupra statului, veniturile publice scăzând.
Analiza structurii impozitelor dovedește că în decursul perioadei analizate
impozitele indirecte ocupă peste 60% din totalul impozi telor, însă ele manifestă o
tendință de scădere, concomitent cu creșterea impozitelor directe. Impozitarea
directă în țările dezvoltate ocupă un loc principal în sistemul fiscal, ceea ce
înseamnă că veniturile fiecărui individ sunt mai importante decât imp ozitele și
taxele pe bunuri și servicii.
Ca și pondere în veniturile totale, impozitele indirecte dețin în medie 39%
iar impozitele directe 20%. În produsul intern brut, impozitele dețin o pondere
importantă, cele directe fiind aproximativ 6,7% iar cele i ndirecte 12%.
Pe parcursul perioadei analizate, structura impozitelor nu a fost modificată
semnficativ, fiecare din categoriile de taxe analizate menținându -și locul în ceea ce
privește ponderea în veniturile totale, în produsul intern brut dar și în total itatea
impozitelor.
Studiul de caz privește în evoluție și modificările absolute respectiv relative
ale impozitelor. Așadar, se constată o creștere a impozitelor directe pe parcursul
celor 5 ani analizați, valori semnificative regăsindu -se în anii 2014 ș i 2015, ani în

49
care impozitele au crescut cu aproximativ 4 milioane lei. Acest lucru arată faptul
că impozitarea directă manifestă o tentință favorabilă, ca urmare a creșterii
impozitului pe profit și pe venit, accentuând faptul că în România au loc noi
investiții.
Impozitele indirecte după o modificare pozitivă de 11% în 2015, față de
2014, se confruntă în 2016 cu o scădere de 5,5%, datorită modificării procentului
taxei pe valoare adăugată. De asemenea și taxele provenite din accize s -au redus ca
și cuantum în volumul impozitelor indirecte.
Contribuțiile sociale și impozitele provenite din salarii se modifică pozitiv
datorită creșterii salariului minim pe economie, acest lucru fiind favorabil pentru
angajați cât și pentru stat. Dacă salariul crește, ve nitul nostru crește, ceea ce
înseamnă că și contribuția noastră la bugetul statului, este mai mare.
În ultima parte a lucrării, am realizat o analiză comparativă între România și
un eșantion de țări membre ale Uniunii Europene. Scopul acestei analize a f ost de a
constata diferențele ce apar în structura impozitelor și în modul de impozitare al
fiecărui stat.
În acest sens, am observat faptul că țările mai dezvoltate își procură
veniturile în principal cu ajutorul impozitării directe și al contribuțiilo r sociale.
Menționăm de asemenea, că în aceste state salariul minim pe economie este mai
ridicat comparativ cu țara noastră. Media Uniunii Europene ne arată un echilibru al
sistemului fiscal, ponderile impozitelor directe, indirecte și al contribuțiilor av ând
valori apropriate ca și structură în total impozite.
În urma cercetărilor efectuate, am constatat că ponderea impozitelor în PIB a
României este cea mai scăzută , comparativ cu Austria și Franța, unde această
pondere a depășit valoarea medie de 40%.
În ceea ce privește evoluția TVA -ului în România și în statele analizate, am
observat că ponderile acestei taxe sunt constante. Doar în 2 dintre state regăsim
modificări și anume o scădere în România, ponderea taxei ajungând sub media UE
(21%) și o crește re în Franța de 0,4 puncte procentuale. Ca urmare, statul cu cea
mai mare taxă pe valoare adăugată este Ungaria, care se confruntă în ciuda
aplicării acestui cost mai ridicat cu deflație iar cea mai mică valoare procentuală o
regăsim în Germania (19%).
Impozitarea companiilor pe teritoriul Uniunii Europene, după părerea mea
este incorectă deoarece între țări sunt discrepanțe mari între cotele aplicate. Acest
lucru poate fi privit ca o strategie de atragere a investițiilor străine, prin practicarea
unor cote mai reduse, cum este și cazul României dar și ca o metodă de a micșora
impozitarea indirectă și a majora impozitarea directă prin aplicarea unor cote peste
media Uniunii Europene, spre exemplu Franța cu 33%.
Concluzionând, pe baza analizei efectuate am observat faptul că România se
află într -o continuă stare de dezvoltare economică și că a reușit să iese din umbra
crizei economice. În opinia mea, impozit ele dețin o relevanță superioară în ceea ce
privește modul de formare al resurselor publice și de aceea trebuie să fim
responsabili și să respectăm legile impuse de către stat, având în vedere că au rol
constructiv și vizează bunăstarea economiei țării noastre.

50
Bibliografie

1. Belean Pavel, Anghelache Gabriela, „Finanțele publice ale României” , Editura Economică,
București, 2005
2. Brezeanu Petre(coordonator), Ristea Luminița, Fotache Gabriela, Trandafir Adina, Boengiu
Tudor, „Macrofinanțe” , Editura Meteor Press, București, 2007
3. Bunescu Liliana, „Oportunități și constrângeri privind măsurarea optimu lui fiscal bugetar” ,
Editura Universității „Lucian Blaga”, Sibiu, 2015
4. Celea Sorin, Brezeanu Petre, Șimon Ilie, „Fiscalitate europeană” , Editura Economică,
București, 2005
5. Comăniciu Carmen, „Orientări în labirintul fiscal” , Editura Universității „Lucian Blaga”,
Sibiu, 2011
6. Coman Paul, Bălașa Gabriel, “Fiscalitatea în România – reglementare, doctrină,
jurisprudență” , Editura All Beck București,2005
7. Comăniciu Carmen, „Fiscalitate – valențe multidimensionale ”, Editura Universității Lucian
Blaga, Sibiu, 2005
8. Comăniciu Carmen, Bunescu Liliana, Mihaiu Marieta Diana, „ Fiscalitate: idei de ba ză și
noțiuni fundamentale pe î nțelesul tuturor” , Editura Universității „Lucian Blaga”, Sibiu, 2010
9. Lazăr Dan Tudor, Moldovan Bogdan, „Finanțe și bugete publice” , Editura Acce nt, Cluj –
Napoca,2009
10. Marinescu Titus Radu, „Finanțe Publice: modele de analiză și studii de caz” , Editura
Economică, București,2009
11. Matei Gheorge( coordonator), Drăcea Raluca, Drăcea Marcel, Mitu Narcis, „Finanțe publice,
teorie,grile și aplicații”, Editu ra Sitech, Craiova, 2007
12. Moșteanu Narcisa – Roxana, „Fiscalitate – Impozite și taxe; Studii de caz” , Editura
Universitară, București, 2008
13. Popescu Nicolae, „Finanțe publice” , Editura Economică, București, 2002
14. Ungureanu Mihai Aristotel (coordonator), Toader Stela, Radu Mirela, Ungureanu Dragoș
Mihai, „Finanțe publice. Sinteze și aplicații pentru uzul studenților” , Editura Conphys,
Râmnicu – Vâlcea, 2009
15. Văcărel Iulian (coordonator), „Finanțe publice ”, Editura Didactică și Pedagogică, București,
2006
16. Revista economică, “Controlul Economic Financiar” , editată de Tribuna Economică, nr. 2
februarie 2015
17. Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, actualizată la 31 august 2016
18. http://discutii.mfinante.ro : „Perspective comparate privind taxarea, nivelul câștigului și
sustenabilitatea în Uniunea Europeană
19. http://www.insse.ro
20. http://www.mfinante.ro/
21. http://www. sagiev.net , David Williams, „Value added tax”
22. https://ec.europa.eu . „Taxation Trends in the European Union 2016”
23. www.bnr.ro
24. www.mfinante.ro – Raport fiscal 2014
25. www.mfinante.ro – Raport fiscal 2015
26. www.sciencedirect.com, Dale Adams, „Microenterprise, credit program”
27. www.tax.org

51
Anexe