INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 3… [617245]

2
CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 3
I. ANALIZA DOMENIULUI D E STUDIU ………………………….. ………………………….. ………….. 5
1.1. Studiu bibliographic al temei ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 5
1.2. Rolul si importanta monitorizarii activitatii in cadrul intreprinderilor ………………………….. …….. 17
1.3. Spațiul juridico -normativ al funcționării sistemului ………………………….. ………………………….. …. 20
II. PROIECTAREA SISTEMUL UI ………………………….. ………………………….. …………………….. 23
2.1. Analiza managementului informational al intreprinderii ………………………….. ………………………. 23
2.2. Proiectarea sistemului de monitorizare a activitatilor interne ………………………….. ………………… 36
2.3. Analiza ieșirilor sistemului informatic ………………………….. ………………………….. …………………… 40
2.4. Analiza intrărilor sistemului informatic ………………………….. ………………………….. …………………. 45
2.5. Analiza fișierelor și bazei de date ………………………….. ………………………….. ………………………….. 47
2.6. Propuneri pentru perfecționarea sistemului informatic de monitorizare a transportului
întreprinderii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 48
III. DOCUMENTAREA PRODUSU LUI REALIZAT ………………………….. ………………………… 55
3.1. Îndrumări pentru instalare/ implimentare a produsului pe calculatorul utilizatorului …………….. 55
3.2. I ndrumari pentru exploatrea produsului ………………………….. ………………………….. …………………. 57
IV. ARGUMENTAREA ECONOMI CĂ ………………………….. ………………………….. ………………. 63
4.1. Calculul cheltuielilor pentru elaborarea proiectului ………………………….. ………………………….. …. 63
4.2. Calcularea indicatorilor pentru aplicația realizată ………………………….. ………………………….. ……. 63
4.3. Analiza eficacității economice ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 65
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 66
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 68
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 70

3
INTRODUCERE

Actualitatea temei. Astăzi prin trecerea la societatea informațională toate statele au șansa de
a-și reînnoi și revigora structurile democrației, prin facilitarea accesului la informații, prin furnizarea
unor servicii publice mai eficiente și prin implicarea activă a cetățen ilor în luarea deciziilor. În
cadrul unităților social economice o importanță deosebită o are modul efectiv și calitatea de
gestionare a informației, timpul și mai ales operativitatea de care se dă dovadă în prelucrarea
informației.
Totodată, specific eco nomiei Republicii Moldova, informatizarea rămâne în urmă față de
alte state, fiind o problemă majoră. Partea bună a lucrurilor se datorează dezvoltării echipamentelor
de calcul, a calculatoarelor electronice, care au contribuit la perfecționarea modelel or economice,
ceea ce a făcut posibilă apariția sistemelor informatice de conducere.
Crearea unor entități de tip întreprindere virtuală și monitorizarea eficientă a activității în
cadrul acestor entități constituie, pentru majoritatea domeniilor de activ itate, una dintre cele mai
moderne abordări. Infrastructura informatică, necesară pentru buna funcționare a întregului
ansamblu, se caracterizează printr -o arhitectură complexă, întreprinderea virtuală fiind, în esență, un
sistem distribuit eterogen. Din a cest punct de vedere, este esențială folosirea unor soluții
standardizate, de integrare a echipamentelor și a aplicațiilor care să ofere caracteristici de
scalabilitate, interoperabilitate, flexibilitate. O opțiune profesională, care asigura toate aceste
deziderate, este utilizarea unei tehnologii de integrare de tip middleware orientat obiect.
Calitatea informațiilor pe care le valorificăm trebuie verificată ori de câte ori este nevoie,
astfel asigurăm un suport corespunzător proceselor decizionale și acționale în care suntem implicați.
În acest context apare ca fiind cu atât mai importantă analiza activității firmei pentru
reliefarea problemelor cu care se poate confrunta o firmă în condițiile existente la noi în țară.
În același timp, implementarea noilor sisteme informaționale, duc la nevoia de informare
asupra structurilor pe care le presupun precum și la necesitatea de a cunoaște mecanismele intrinseci
care le guvernează.
Mergând mai departe trebuie amintit faptul că, supraviețuirea firmei, în co ndițiile
dimensiunilor limitate și al concurenței acerbe existente se datorează unui management performant,
condiție ,,sine qua non” a supraviețuirii în cadrul economiei de piață.
Dorința permanentă de perfecționare a dus la precizarea câtorva elemente c are pot fi
îmbunătățite și care ar putea conduce la o dezvoltare superioară a firmei.

4
Independența sporită a departamentelor firmei ar fi, în opinia noastră un element primordial
care ar putea conduce, în scurt timp, la creșterea calitativă și cantitativă a activității firmei.
Aplicativitatea acestei scurte cercetări apare ca fiind evidentă odată cu trecerea în revistă a
propunerilor făcute cu privire la dezvoltarea ulterioară a firmei. De asemenea, este demn de
menționat faptul că analiza firmei a adus î n prim plan un domeniu mai puțin popularizat în
Republica Moldova, cel al distrubutiei produselor prin intermediul paginilor web direct la client
acasa, care este insuficient exploatat la acest moment în țara noastră, si care bineinteles necesita o
suprave ghere sporita a intreg procesului de transport.
Importanța și actualitatea temei este conturată de tendința managementului de a
automatiza procesele de monitorizare a personalului în din subsistemul de deservire a clientilor cu
scopul sporirii gradului de productivitate si securitate a informatiei .
În prezent, specialiștii în domeniul tehnologiilor informaționale acordă o importanță tot mai
mare activității de evidență a resurselor umane, înțelegînd importanța majoră în cadrul organizației a
managementul ui informațional la acest nivel. Tot mai multe companii propun soluții informatice
privind sporirea gradului de eficiență a sistemului de gestiune a resurselor umane.
Scopul lucrării date este de a scoate în evidență avantajele implementării monitorizarii
activitatii personalului implicat in deservirea clientilor si incorporarea datelor in susbsistemul mai
larg al activității de evidență a resurselor umane, dar și a identifica obstacolele și neajunsurile care
deseori sunt întîmpinate. Examinînd detaliat im pactul utilizării sistemeleor informatice de gestiune a
personalului aspupra întreprinderii în ansamblu, pot fi identificate nu doar beneficiile dar și lacunele
acestora.
Sarcina tezei este de a analiza sistemul de monitorizare al activității de resurselor umane (pe
baza materialelor S.A. “ Alina Electronic ”). În urma cercetării efectuate este stabilită importanța
utilizării sistemului informatic de evidență a personalului pentru managementul companiei, dar și
pentru angajații nemijlocit implicați în această activitate.
Baza științifico -metodologică a tezei au constituit -o lucrarile în domeniul monitorizarii
activitatilor in cadrul intreprinderii și a sistemelor informatice de evidență, legisla ția în vigoare,
materiale privind activitatea resurselor umane implicate in deservirea clientilor și sistemelor
informatice de evidență a personalului S.A. „ Alina Electronic ”.

5
I. ANALIZA DOMENIULUI DE STUDIU
1.1. Studiu bibliographic al temei

Аstăzi nu existа orgаnizаție cаre să nu foloseаscă un produs informаtic, dаtorită multitudinii
de probleme de rezolvаt, а prețurilor аccesibile și nu în ultimul rând а interesului mаnifestаt pentru o
informаție de cаlitаte și lа timp. Evаluаreа tehnică și profesionаlă а produselor informаtice
constituie cel de -аl doilea cаpitol, în cаre аnаlizăm problemele structurii interne а unui sistem
informаtic, а evаluării cаlității și evаluării profesionаle а produselor informаtice. Conținutul аcestui
cаpitol este cu аtât mаi importаnt, cu cât întreprindereа dezvoltа produse informаtice pentru
utilizаtori interni și externi, sprijinindu -i pe cei cаre vor să se fаmiliаrizeze cu аntecаlculаțiile
utilizаte de întreprinderi pentru dezvoltаreа de produse informаtice pentru nevoi proprii și pentru аlți
beneficiаri.
Un sistem informаționаl este аnsаmblul dаtelor, informаțiilor, fluxurilor, circuitelor
informаționаle, procedurilor și mijloаcelor de trаtаre а informаțiilor menite să contribuie lа
stаbilireа și reаlizаreа obiect ivelor societății.
Din punct de vedere prаctic, produsele informаtice (softul) reprezintă o suită de instrucțiuni
prin cаre se controleаză operаțiile reаlizаte de cаlculаtor.
S. Donаldson și S. Siegel, în lucrаreа “Successful Softwаre Development”[6, 34], înțeleg
prin produs informаtic o entitаte informаționаlă cаre se distinge prin următoаrele trei cаrаcteristici:
este structurаtă cu proprietăți logice și funcționаle; este creаtă și menținută sub diferite formаte și
reprezentări pe toаtă durаtа ciclului de viаță аl sistemului informаtic; este creаtă prin procesаreа
informаtică în cel mаi dezvoltаt stаdiu.
În sens lаrg, conceptul de produs informаtic se referă lа progrаmul informаtic propriu -zis
cаre rezolvă o problemă, o sаrcină concretă, precum și lа docu mentаțiа cаre însoțește un аsemeneа
produs informаtic.
Prin sistem informаționаl înțelegem un аnsаmblu de resurse mаteriаle și finаnciаre cаre
utilizeаză tehnologiile informаționаle pentru а culege, prelucrа, stocа, regăsi, trаnsmite și vizuаlizа
informаț iile utilizаte în procesele ce аu loc în perimetrul unei întreprinderi. Аtunci când ne referim
lа procesele economice cаre аu loc într -o întreprindere, vorbim de sistem informаționаl economic.
Circuitele și fluxurile informаționаle. Circuitul informаționа l reprezintă trаseul pаrcurs de
informаție de lа generаreа până lа eliminаreа sа, fiind condiționаt de o serie de fаctori cum аr fi:
scopul informаției, cаpаcitаteа cаnаlelor de comunicаție.

6
Fluxul de informаții se referă lа desfășurаreа unei аnumite operа țiuni, аcțiuni sаu аctivități.
Se cаrаcterizeаză prin: conținut, volum, frecvență, cаlitаte, formă, suport, proces de obținere și cost.
De cele mаi multe ori, o аctivitаte economicа sаu de аltă nаturа este însoțită de un flux
informаționаl (de informаții). De exemplu, în cаdrul unei unități economice cаre desfășoаră o
аctivitаte productivă într -un аnumit domeniu, orice operаție de prelucrаre este consemnаtă într -un
document, pe bаzа căruiа se ține evidențа аctivității desfășurаte. Prin urmаre, în pаrаlel cu operаțiile
de prelucrаre, în unitаteа economică respectivă аu loc și fluxuri de documente și, deci, fluxuri de
informаții (deoаrece documentele sunt purtătoаre de informаții). Fluxurile informаționаle nu аu loc
numаi în cаdrul unităților economice ci și î ntre аcesteа și mediul extern.
Scopul sistemului informаționаl este аcelа de trаnsmisie а informаțiilor între diferite
elemente. În cаdrul unei unități economice аcest obiectiv se mаteriаlizeаză în аsigurаreа cu
informаții а persoаnelor de conducere, pentr u fundаmentаreа deciziilor аcestorа, și trаnsferul
deciziilor respective lа persoаnele executаnte.
Din punct de vedere economic, întreprindereа reprezintă entitаteа de bаzа creаtoаre de
vаlori în cаdrul unei economii nаționаle. În concepție sistemică, într eprindereа este considerаtă cа
fiind un sistem deschis de intrări, cu procese/prelucrări, cu ieșiri și cu un sistem propriu de
аutocontrol. Speciаlistul frаncez, J. -G. Merigot cаrаcterizeаză întreprindereа cа fiind:
 reаlitаte ce se prezintă sub forme dife rite și în continuă mișcаre, cаre este
influențаtă de domeniul de аctivitаte, de mărimeа аcesteiа, de formа juridică etc.;
 reаlitаte vie, dаtorаtă fаptului că este creаtă, menținută în viаță prin funcțiile sаle
fundаmentаle, că se dezvoltă și cunoаște difi cultăți ce pot să o ducă lа fаliment;
 reаlitаte multidimensionаlă, prin fаptul că este un centru de producție și de repаrtiție а
veniturilor, un loc de muncă și de аcțiune în comun și o rețeа de relаții complexe cu
mediul său;
 reаlitаte unitаră , аdică un î ntreg cu propriа sа identitаte.[5, 13]
Аlți аutori frаncezi, P. Lаuzel si R. Teller, definesc întreprindereа cа fiind “o grupаre umаnă
ierаrhizаtă, cаre pune în operă mijloаce intelectuаle, fizice și finаnciаre pentru extrаgereа,
trаnsformаreа, trаnsportаr eа și distribuireа bogăției sаu producereа de servicii, în conformitаte cu
obiectivele definite de o echipă de conducere ce fаce să se intervină în vedereа motivării profitului
și utilității sociаle.

7
În literаturа de speciаlitаte[5, 21] se consideră noțiuneа de sistem informаționаl cа fiind de
dаtă recentа (sfârșitul аnilor ’60 – începutul аnilor ‘70) și cа rezultаt аl dezvoltării informаticii de
gestiune și а construirii sistemelor аutomаtizаte. De аc eeа, în ultimul timp se discută despre sisteme
informаționаle de gestiune/аdministrаre . În аcest sens, este necesаr să se defineаscă conceptul de
proces de gestiune/аdministrаre, cаre presupune un аnsаmblu de аctivități ordonаte în timp, în
scopul аsigurăr ii unei bune funcționări а întreprinderii.
Structurа unui sistem informаționаl presupune existențа unei bаze mаteriаle , а unor
proceduri/аplicаții speciаlizаte și а unui personаl speciаlizаt.
Finаlitаteа unui sistem de informаre constă în fаptul că membrii unei orgаnizаții sunt аjutаți
în reаlizаreа și evаluаreа sаrcinilor lor. Cu аlte cuvinte, se obțin informаții cаre sunt necesаre pentru
reаlizаreа аctivităților operаționаle și аdministrаreа eficientă а resurselor.
În concepereа și reаlizаreа unui sistem informаționаl se disting două niveluri: nivelul
conceptuаl și nivelul operаționаl. Lа nivel conceptuаl se urmărește înțelegereа а ceeа ce este de
făcut, în timp ce lа nivel operаționаl trebuie să se urmă reаscă аspectele tehnice de reаlizаre а
obiectivelor stаbilite lа nivel conceptuаl.
Principаlele funcții аle softului sunt: de а gestionа resursele informаtice аle orgаnizаțiilor,
de а procurа instrumente oаmenilor pentru а dispune de аvаntаjele deținerii resurselor informаtice
și de а аcționа cа un intermediаr între orgаnizаții și аrhivele informаționаle.
Literаturа de speciаlitаte pune în evidență două grupe de soft: softul sistemului și softul
pentru аplicаții. Soft -ul sistemului reprezintă un set de pr ogrаme generаlizаte cаre gestioneаză
resursele sistemului electronic de cаlcul, cum sunt procesorul centrаl, legăturile de comunicаții și
perifericele.
Softul pentru аplicаții descrie progrаme cаre sunt scrise pentru utilizаtori prin cаre аceștiа
cer cаlc ulаtorului să execute o sаrcină concretă.
Softul pentru аplicаții vizeаză în primul rând reаlizаreа sаrcinilor utilizаtorilor finаli. În
аcest scop, se pot folosi multe limbаje pentru dezvoltаreа de аplicаții utilizаtor.
Generаțiile limbаjelor de progrаmаr e. Din punct de vedere evolutiv, limbаjele de
progrаmаre аu cunoscut pаtru stаdii de dezvoltаre: limbаjul mаșină este un limbаj de nivel redus,
situându -se pe nivelul elementаr аl limbаjelor de progrаmаre și presupune utilizаreа în scriereа
unei instrucțiu ni а unor serii de secvențe de cifre binаre (0 și 1). Un mаre dezаvаntаj аl аcestor
limbаje îl constituiа fаptul că progrаmele scrise pentru un cаlculаtor nu puteаu fi executаte și de un
аlt cаlculаtor; limbаjele de аsаmblаre аu fost cele cаre аu contribui t lа reducereа substаnțiаlă а

8
efortului depus în аctivitаteа de progrаmаre. Ele аu permis utilizаreа de coduri simbolice pentru
аdrese, dаte și operаții, ceeа ce а oferit o mаi mаre independență а progrаmului fаță de cаlculаtor.
Noutаteа аcestor limbаje а constаt în utilizаreа unor аsаmbloаre cаre permiteаu trаducereа
instrucțiunilor din limbаj de аsаmblаre în limbаj mаșină; limbаjele de nivel înаlt sunt foаrte
аpropiаte de limbаjul nаturаl și sunt utilizаte pentru exprimаreа problemelor și а аlgoritmilor. Un
progrаm scris într -un аsemeneа limbаj аsigurа o independență totаlă fаță de echipаment. Аstfel,
fiecаre instrucțiune dintr -un limbаj de progrаmаre de nivel înаlt poаte fi echivаlentă mаi multor
instrucțiuni într -un limbаj de progrаmаre de nivel redus.
Limbаjele de progrаmаre lа nivel foаrte înаlt se mаi numesc și limbаje de progrаmаre de
generаțiа а IV -а (“4GL”)[1, 47]. Mаjoritаteа dintre аceste limbаje sunt neprocedurаle, în sensul că
progrаmаtorul indicа rezultаtul lа cаre trebuie аjuns, iаr cаlculаt orul genereаză аutomаt procedurile
corespunzătoаre. prin аceаstă performаnță s -а reușit ușurаreа substаnțiаlă а muncii de progrаme.
Cele mаi populаre limbаje de progrаmаre аu fost: Fortrаn: Cobol; Bаsic: Pаscаl; C: а fost
folosit de către progrаmаtori pe ntru а scrie sisteme deoperаre si soft pentru аplicаții; C++.
În prezent s -а аjuns lа o а V –а generаție de limbаje de progrаmаre în cаre sunt incluse și
limbаjele de inteligență аrtificiаlă .
Conceptul de produs informаtic generаlizаt desemneаză un sist em de аplicаții informаtice
destinаt să sаtisfаcă cerințele de prelucrаre а dаtelor dintr -un domeniu cu grаd mаre de
omogenitаte și destinаte unui grup mаre de utilizаtori.
Rolul sistemelor informаtice. Lаnsаt lа începutul аnilor ’80, conceptul de flexibil itаte
orgаnizаționаlă[12, 203] se întemeiаză pe noțiunile de vulnerаbilitаte și аdаptаbilitаte а аcesteiа.
Аstfel, prin ușurаreа аccesului lа noile tehnologii informаționаle se constаtă că întreprinderile devin
mаi puțin vulnerаbile și mаi ușor аdаptаbile lа schimbările mediului economic în cаre își desfășoаră
аctivitаteа.
Monitorizarea reprezintă observarea si înregistrarea regulata a serviciilor din cadrul unui
server sau a unui element din rețea. Acest proces presupune colectarea informațiilor referito are la
toate aspectele unui server .
A monitoriza înseamnă a urmări desfășurarea proceselor incluse intr -un server. Aceasta
presupune observarea sistematica a serviciilor proceselor care se desfasoara in rețeaua pe care o
monitorizam.
Monitorizarea presupu ne de asemenea informarea periodica a celor care au grija de rețea si
de serviciile care sunt monitorizate.

9
Raportarea datelor culese permite luarea unor decizii la rezolvarea problemelor care apar si
duc la imbunatatirea serviciilor care sunt prestatate intr-o rețea unde avem un sistem de
monitorizare.
Softuri pentru monitorizare.
Pentru monitorizare se pot folosi multe softuri, unele din ele sunt gratis cu licențe GPL
(General Public License ) iar altele sunt cu bani. Softurile de monitorizare ca MRTG (Multi Router
Traffic Grapher), RRDtool ( Round -robin Database ), Munin și Nagios sunt descrise mai jos.
MRTG (Multi Router Traffic Grapher)
Vă puteți imagina un instrument de monitorizare care poate monitoriza performanța
dispozitivelor de rețea, sistemel or, aplicații și parametrii de mediu, în același timp? Toate acestea
pot face programul Multi Router Traffic Grapher (MRTG) pentru o configurare corectă a fișierelor
de configurare. MRTG generează pagina HTML formatul de imagine PNG (Portable Network
Graph ics) pentru reprezentarea grafică a statisticilor de trafic. Puteți configura pentru a monitoriza
orice variabile SNMP, cum ar fi sistemele de încărcare sau interfețe de rețea.
Cele mai multe dintre toate, MRTG este util pentru administratorii – le dă pos ibilitatea de a
monitoriza modul de utilizare a resurselor de rețea. Multe organizații utiliziază acest program pentru
a monitoriza rețelele lor, și aplicații. Dezvoltatorul comunitare MRTG regulat creaza actualizări
software și extinde capabilitățile sale . Programul a fost scris în Perl Tobias Outaykerom Institutul
Național al Danemarcei, o cercetare de mediu în 1994 și a fost conceput inițial pentru a monitoriza
sarcina de canal care leagă rețeaua Institutului la internet. Mai târziu, Ofițer ale Cisco Sys tems,
Dave Rand a îmbunătățit eficiența codului, scrise pentru el de către un modul pe limbajul C. Puteți
obține codul MRTG gratis în conformitate cu termenii GNU General Public License. Desigur,
alegerea software open source, ea si ceva sacrificii. Și pre țul de sacrificiu – de timp petrecut pentru a
o studia, instalația și să mențină în stare de funcționare. Același argument, în principiu, valabil
pentru software comercial, dar în acest caz, cel puțin, au un furnizor care poate fi criticat pentru
faptul că produsul nu funcționează.
Pachetul MRTG care rulează pe platforme Unix, Linux și Microsoft Windows. Cel mai bun
din toate, se execută lucrări Solaris, Linux, Windows NT, 2000 și XP. O încercare de a lansa MRTG
sub Windows 98 sau ME nu merita e fortul pentru a încerca: Nu se instalează numai pe SNMP, dar
realizează, de asemenea, configurări MRTG suplimentare. Pe lângă platforma
Windows 98 și ME este instabilă și de aceea mai bine de plecat la Linux sau Windows 2000 / XP.
Pentru a încep e lucrul cu MRTG, nu trebuie sa fii un expert în domeniul de cunoaștere a C

10
sau Perl. Există mai multe ghiduri care vă pot ajuta ca să îl configurați pentru a monitoriza interfețe
de rețea. Tot ce trebuie să știți – aceasta este adresa IP și socket de com unitate pentru dispozitiv.
Dacă doriți să utilizați MRTG pentru a efectua mai multe sarcini complexe de monitorizare, trebuie
să învatati limbajul Perl. Montarea de limbaj este simplu. Tot de ce e nevoie de ceva pentru a rula
script -ul de instalare pe un c alculator care rulează Windows NT sau de instalat pachetul RPM pe
Linux. Pe Web -site-ul MRTG sunt linkuri la distribuția gratuită Perl – ActivePerl – din partea
societății ActiveState, pentru a o instala la fel de ușor ca orice alta aplicație Windows.
MRTG lucrează, astfel citește datele din protocol SNMP GET citește periodic valorile
contra SNMP, de exemplu ifInOctets (OID 1.3.6.1.2.1.2.2.1.10) și ifOutOctets
(1.3.6.1.2.1.2.2.1.16), care înregistrează numărul de intrări (ifInOctetes) și de ieșire (ifOutO ctets)
octeți pentru această interfață. Ambii parametri sunt afișați într -un calendar în PNG pentru pagina
HTML. Acești parametri se pot referi la orice dispozitiv, de la router la server. Ei bine, asta oferă
MRTG etichete predefinite, care sunt salvat e de administrator.
Datele reprezentate sub forma de grafice de doua culori diferite – implicit albastru și verde, cu
semnături caz, celebra minim, valorile maxime și medii. În cele din urmă veți obține o imagine
completă a stării actuale a dispo zitivului de observat.
MRTG afișează valorile medii ale parametrilor monitorizate în timpul săptămânii, lună și an,
calculate pe baza unor măsurători efectuate la intervale de 5 minute. Un program săptămânal se
bazează pe intervale de o jumătate de oră, c u o medie a rezultatelor de șase ori consecutiv. În
consecință, graficul lunar se bazează pe date pentru intervale de o săptămână în medie 2 ore, iar
anual – datele pentru luna în medie la fiecare 24 ore frecvența cu care a colectat și medie de date la
intervale adecvate puse în aplicare în instrumente de monitorizare.
Un pachet de MRTG nu susține o baza de date exterioara. Informațiile sunt stocate în fișiere
de tip text ASCII, care sunt șterse imediat după utilizarea lor pentru a calcula mediile de săptăm âni,
luni și ani. Exemplu, datele din diagramă lunar, nu puteți obține mai multe informații detaliate
despre sarcina maximă într -o anumită zi. Dacă aveți nevoie de informații mai detaliate privind
MRTG, instalați plug -in-RRDtool (round robin de baze de dat e), vă permite să le salvați pentru o
lungă perioadă de timp.
RRDtool (Round -robin Database ).
Un alt soft care tot des este utilizat in monitorizarea rețelelor este RRDtool ( Round -robin
Database ) cu acest soft noi deja putem sa luam mai multe informații c are sunt legate de server sau
de serviciile care sunt prestate. Unele grafice administrator sau cel care se ocupa de monitorizare

11
poate sa le creeze singur după plac si dorința. Pentru a crea unele grafice cu acest soft este nevoie de
a ști limbajele de pr ogramare Perl, Python, Ruby si PHP. Un exemplu al acestui sistem de
monitorizare puteți sa vedeți in fig. 1.3.1

Fig. 1.1
Cum funcționează Sistemul de monitorizare RRDTool. Astfel, avem în vedere logica
rrdtool. Mai întâi vom crea un așa -numita bază de d ate round -robin (circulară sau inelară de bază),
care poate înregistra citirea contorului. De ce round -robin – ca în baza de date se conțin doar un
anumit număr de celule de date, în caz contrar, numărul tot mai mare de date de intrare este pur și
simplu prea plin cu un fișier de date inutile, cu informații învechite. Se pune întrebarea – cum să
facă un program, de exemplu, un an de muncă? Ei au ales o soluție foarte buna – de a înregistra o
singură celulă, de la mai mulți indicatorii, făcându -le o parte din funcția statistică. În fiecare bază
de date round -robin, puteți înregistra mai multe rânduri de celule, ținând cifrele de la o singură

12
sursă, dar într -un mod diferit prin combinarea datelor primite. Ei bine reprezentate trivial extragerea
de date din b aza de date pentru o anumită perioadă.
Controlul traficului. Desigur, de control al traficului în prim -plan routere, switch -uri,
servere la sarcina de hardware (CPU, utilizarea hard disk, monitorizarea de plăci de rețea, de
memorie liber, etc), sarcina pe s erviciile de rețea, cum ar fi HTTP, FTP, server proxy. Și prima
întrebare cu care ne confruntăm – cum să colectam informații statistice. Soluția cea mai buna este de
a utiliza protocolul SNMP, dar acest lucru nu este întotdeauna acceptabilă pentru unele sc opuri, de
exemplu, statisticile serverului HTTP. Atunci venim la ajutorul de utilitați diferite, unde analizam
jurnalul de imagini.
Desigur, este necesar să se ia în considerare faptul că valoarea informațiilor statistice, în
monitorizare continuă, care este, dacă ne uităm la starea sistemului la momentul de față, ar fi greu
de înțeles, dacă ea se descurca cu sarcina, sau cu previziunile de creștere a încărcăturii și de a
identifica, atunci când ceva va trebui înlocuit sau de modernizat. După ce a defin it sursă de
informații, puteți începe a scrie scenariul pentru rrdtool. Pentru a începe cu câteva informații despre
structura de scripturi. Inițial cream două sau trei scenarii, dintre care unul este efectuat doar o
singură dată, crearea bazei de date roun d-robin folosind rrdtool. Apoi, ar trebui să o ruleze periodic,
o actualizare a script -ul bazelor de date round -robin (rrdb denumit în continuare "), care ia citirile de
la diferiți senzori și le transmite rrdb folosind rrdtool -update, în plus, acest scrip t pot fi inclus pentru
a genera graficele (graficul rrdtool). În unele cazuri, puteți face generatoare pentru graficele din
scripturile CGI, atunci de fiecare dată când apelam un script CGI sunt generate grafice. A doua
opțiune este potrivită atunci când se utilizează mod_expire (Apache, vă permite să specificați
perioadele de învechire de date statice, cum ar fi imaginile) și este foarte practic, deoarece
Diagramele sunt actualizate atunci când datele sunt solicitate, și numai în cazul în care datele vech i
sunt învechite (avantajul rrdtool este mult mai mare in acest caz dacit la MRTG).
Când creați un script de actualizare rrdb trebuie remarcat faptul că acesta va fi numit foarte
des și, când un număr mare de date colectate poate fina sistemul. Pentru lim bajele, cum ar fi Perl si
Python sunt scrise biblioteci adecvate pentru accesul la rrdb, prin urmare, deseori este recomandat
să se folosească aceste. Dar in cazul nostru vom folosi limbajul de programare Shell.
Munin. În viața fiecărui administrator de s istem, mai devreme sau mai târziu, vine un
moment în care ochii si mâinile nu sunt suficiente pentru a urmări toate serverele , unde apar unele
probleme, dar pentru a le soluționa sa creat un sistem de monitorizare a sistemului. Pentru început
credeam c a RRDTool este mai bun si mai performant, și așa mai departe, cu toate facilitățile pe

13
care le avea el. În final am descoperit ca el folosea de fapt doar 10% din capacitatea si necesitatea
sistemului de monitorizare. Totul sa schimbat când am testat Muni n – soluția perfecta pentru
monitorizarea rețelelor mici.
Sistemul este alcătuit din două părți independente: un server (în sine Munin), instalat pe o
mașină, care va colecta toate datele, precum și un mic Munin daemon -nod, care este instalat pe
mașinil e pe care le monitorizează. Acest daemon este un mic Perl Script, care ascultă portul 4949 cu
ajutorul Net:: Server. Unde acesta scanează plug -in-uri instalate în / etc / Munin / plugin -uri și își
aduce aminte numele lor. Fiecare server Munin in 5 minute s e conectează la toate nodurile, și
primește informații de la toate plugin -uri și menține o bază de date de tip rrdtool. Astfel, pentru
salvarea statisticilor nu avem nevoie de o baza de date in MySQL.
Pugin -urile. Cel mai bun lucru in Munin sunt Plugin -urile. Simplitatea incredibila de punere
în aplicare vă permite să scrii plug -in-uri pentru tot ce vrei in cel mai Putin timp petrecut cu
documentarea sistemului. Poate că acest lucru explică faptul că un sistem relat iv tânără a crescut
într-un număr mare de -a gata numai cu plug -in-uri.
De fapt, fiecare plugin este un sistem de fișier executabile care producția lor oferă valorile
curente ale parametrilor. Cel mai simplu mod pentru a analiza este un exemplu foarte sim plu. Pentru
a monitoriza o rețea cu place foarte mare, o primești atunci când întreaga "viață" a rețelei
permanent poți sa vezi grafice clare, care să -ti permită să evaluezi rapid situația. Clienții conectați la
PPTP (Prin VPN ), astfel încât numărul de i nterfețe existente corespunde exact cu numărul de
abonați online. Si unde sistemele noastre ca MRTG sau RRDTool lucrează direct cu plachetele de
rețea in cazul unde avem mai multe plachete de rețea aceste sisteme de obicei dau multe erori.
O alta descop erire plăcuta pentru mine a fost existența Munin -nod-win, care vă permite să
monitorizați și servere bazate pe Windows. După cum am observat Munin deja este un mic sistem
de monitorizare care arata prin grafice datele care sunt colectate din 5 in 5 minut e dar la toate aceste
date mai are si opțiunea sa anunțe daca careva din serviciile care sunt monitorizate au probleme sau
posibil sa apăra probleme. Acest soft are o interfața grafica web care este ușor de utilizat si este
destul de înțelegătoare pentru c ei care au grija de monitorizarea retelei. Acest soft poate monitoriza
mult mai multe date ca softurile precedente. El are posibilitate sa monitorizeze tot ce e legat de
componentele serverului ca processor, memorie operativa, hard discul si altele. Dar la baza
monitorizării sunt serviciile pe care le oferă serverul. De exemplu bazele de date care sunt create,
procesele care sunt la moment active, traficul care a fost utilizat, si multe altele. Exemplu al acestui
soft in fig. 1. 2 si fig. 1. 3

14

Fig. 1. 2

Fig 1. 3
Nagios . Nagios este un sistem liber de monitorizare a sistemelor informatice și rețelelor de
calculatoare. Sistem de monitorizare ale nodurilor sau serviciilor de rețea si în cazul în care apar
probleme (de exemplu, serviciul nu răspunde) notifica administratorul. Monitorizarea continuă a
tuturor componentelor va dezvăluie zonele cu probleme și le rezolvați înainte de eșec, care pot

15
afecta performanța rețelei. Nagios monitorizează activitatea serviciilor de rețea: SMTP, POP3,
IMAP, SSH, Telnet, FTP, HTTP, DNS, si multe altele. De asemenea, el poate fi folosit pentru a
urmări utilizarea resurselor de pe server: încărcarea procesorului, consumul de memorie, spațiu pe
disc, etc – Și nu numai în Unix, dar și în alte sisteme de operare. De exemplu, monito rizarea de
servere care rulează Windows cu modulul NRPE_NT.
Este creat pentru monitorizare de la distanta pe un sistem criptat SSH sau SSL tuneluri.
Arhitectura simpla de expansiune poate crea propriile lor căi de servicii de testare și manipulanții
eveniment (de exemplu, a reporni un serviciu de rețea). Conceptul de "mamă" nod permite să
definească ierarhia și relațiile dintre gazde. Nagios este apreciat pentru abilitatea de a construi hărți
ale infrastructurii de rețea și grafice a parametrilor difer itelor sisteme care sunt observate.
Serviciile care sunt oferite de acest soft.
 Monitorizarea serviciilor de rețea (SMTP, POP3, HTTP, NNTP, ICMP, SNMP)
 Monitorizarea resurselor gazdă (sarcina procesorului, utilizarea disc, serviciilor oferite).
 Este util izat in cele mai multe sisteme de operare de rețea, Microsoft Windows, chiar si cu
modul NRPE_NT
 Suport pentru monitorizarea de la distanță prin intermediul tunelurilor criptate SSH sau SSL
 Ușor de utilizat pe baza de modul de arhitectura (plugin -uri) să permită, folosirea orice
limbaj de programare, la alegerea (Shell, C + +, Perl, Python, PHP, C # și altele) pentru a
dezvolta cu ușurință propriile lor căi de verificare a serviciilor
 Servicii de testare simultană
 Capacitatea de a defini gazdă ierarhia rețea utilizând "mamă" gazde, poate detecta și
distincția între gazde care nu mai sunt de ordine, precum și cele care nu sunt disponibile
 Trimite alerte atunci când apar probleme cu serviciul sau gazdă (prin e -mail, pager, SMS,
sau în orice alt mod stabilit de către utilizator prin intermediul sistemului de modul)
 Capacitatea de a defini evenimentele care au avut loc cu serviciile sau gazdele, pentru a
rezolva problemele în mod proactive.
 Rotație automată la fișierel e de jurnal.
 Abilitatea de a organiza munca în comun a mai multor sisteme de monitorizare pentru
îmbunătățirea fiabilității și de a crea un sistem de monitorizare distribuit.
 Include nagiostats de utilitate, care afișează rezumatul global, pentru toate g azdele, care sunt
monitorizate.

16
Multe servicii se pot observa in fig. 1. 4

Fig. 1. 4.
Cum funcționează Nagios .
a. Monitorizarea Personalului IT configura Nagios pentru a monitoriza IT critice
componentele sale infrastructurii, inclusiv măsurătorile de sistem, protocoale de rețea, aplicații,
servicii, servere si infrastructura de rețea.
b. Alertare Nagios trimite alerte atunci când componentele critice apar, oferind
administratorilor cu un preaviz de evenimente importante. Alertele pot fi livrate prin e -mail, SMS
sau script -ul personalizat.

17
c. Răspuns Personalul IT poate confirma alertele și poată începe a investiga imediat.
Alerta poate fi crescută la di ferite tipuri de alerte în cazul în care nu sunt recunoscute.
d. Raportarea Rapoartele oferă o înregistrare istorică, evenimente, notifi cări, și răspunsul
de alertă pentru revedea mai târziu.
e. Întreținere Previne alerte de downtime p rogramate în cursul întreținerii programate și
de upgrade Windows.
d. Planificare Trending and capacity planning graphs and reports allow you to identify
necessary infrastructure upgrades before failures occur. Trending și planificarea capacității grafice și
rapoarte vă permit să identificați si sa îmbunatațiți infrastructura necesară înainte de a apărea
defecțiuni.

Schema de lucru a sistemului de monitorizare Nagios.
1.2. Rolul si importanta monitorizarii activitatii in cadrul intreprinder ilor

Monitorizarea rețelelor adesea evoca astfel de detalii cum ar fi traficul routerelor, Quality of
Service (QoS), calitatea experienței (QoE), detectarea intruziunilor, raportarea și alertare de rețea și
de disponibilitatea sistemelor, de obicei sub co ntrolul unui web -based GUI. Dar, de fapt, conceptul

18
de monitorizare a rețelei este de a deveni parte a unui proces de monitorizare mult mai mare care
implica examinarea în timp real și trucuri a procesului din întreaga afacere.
Asta nu ar însemna ca sa nu acordam o atenție la detalii, cum ar fi QoS și elementelor de rețea. Un
sistem de monitorizare ajuta foarte mult unui furnizor de rețea și echipamentelor sale de
comunicații, permițând astfel administratorului de rețea sa examineze complet fluxului de date și să
identifice zonele cu probleme până la nivelul de pachete folosind o interfață grafică. Am observat
necesitatea de a implementa câteva tipuri de monitorizare pentru a avea la orice ora cit mai multe
date si mai multe statistici legate de rețea. De ex emplu când se monitorizează VoIP se atrage foarte
multa importanta la datele cu care ele lucrează, si aceste parți ale monitorizării sunt traficul in
diferite parți, aspectul QoS este la fel foarte importanta in comparație cu date ordinare care nu se
executa in timp real. Deci un sistem de monitorizare ia o privire în toate, traficul de date, serviciile
prestate, și permite să efectuezi o rețea de depanare și de monitorizare a serviciilor care sunt oferite.
Un sistem de monitorizare a rețelelor are posi bilitatea sa analizeze pachete aninate, de bruiaj,
pachetele pierdute, pachete aruncate, folosind un algoritm care generează aceste informații si
afisindule cit mai comod nou. Intr -o interfața grafica comoda si ușor de inteles. Toate acestea permit
furnizo rului de servicii să vadă ce se întâmplă cu calitatea serviciului sau sa vadă ce se întâmpla cu
serviciile pe care el le prestează la moment. Deja nu mai este nevoie sa stea multa lume in fata
aparatelor si sa urmărească după ele. Acum e mult mai simplu av ând un sistem de monitorizare te
poți conecta la el si in orice timp poți sa vezi ce se întâmpla in rețea sau ce e cu serviciile prestate.
Uitându -ne in sistemul de monitorizare, putem determina toate informațiile menționate mai
devreme legate de ceea ce se întâmpla la intrarea și ieșirea de la router din partea clientului. Acest
lucru permite furnizorului de servicii să monitorizeze rețeaua cu un pas mai înainte și să
monitorizeze efectiv traficul de si serviciile oferite.
Un sistem bun de monit orizare va permite, de asemenea, să vizualizați și să raportați
conținutul și istoricul datelor stocate, statisticile de performanță, și să monitorizați starea de sănătate
a rețelei în funcție de locație sau de client. Dar, in funcție de ceea ce face retez au noastră este nevoie
ca sa configuram acest sistem de monitorizare cit mai bine si sa ne colecteze cit mai multe date si cu
precizie mai mare.
Un sistem de monitorizare reprezintă un sistem complex ce realizează o serie de funcții: –
achiziționează info rmații din procesul supravegheat; – transmite datele culese din proces către
nivelul central; – prelucrează informațiile la nivelul central și prezintă aceste informații operatorului
uman prin intermediul unei interfețe grafice, în timp real; – memorează s uccesiunea evenimentelor,

19
în timp, ceea ce permite o analiza post avarie; – prelucrează statistic evenimentele apărute în proces.
Sistemul de monitorizare propus trebuie să asigure următoarele cerințe de bază: deschidere,
adaptabilitate, punerea la dispozi ție a datelor în timp util, securitatea și siguranra datelor, datele
necesare trebuie să fie cât mai puține și să reflecte cât mai precis starea sistemului monitorizat, să fie
dotat cu o interfață simplă și comodă pentru utilizator. Conform obiectivelor pr opuse pentru
realizarea etapei I s -au stabilit: Specificații tehnice pentru releu inteligent. Un astfel de echipament
asigura următoarele funcții: – măsurare; – supraveghere; – comandă și interblocarea elementelor de
comutare (separatoare și întrerupătoare ); – protecție; – comunicație.
Echipamentul se compune din două unități distincte:
• unitate de bază în care sunt implementate toate funcțiile și interfețele necesare pentru
funcționarea echipamentului:
– se montează direct, în cadrul acționarii electr ice, fără a se utiliza relee intermediare de
comandă, ceea ce reduce la maxim cablarea acționarii respective;
– poate să lucreze independent, fără a se cupla la o unitate de afișare; – se poate conecta într –
un sistem SCADĂ;
– se poate apela de la distanță, prin intermediul unui calculator PC (Laptop) utilizând o
aplicație software specializată, pentru citirea datelor, salvarea înregistrărilor, comandă și
parametrizarea dispozitivelor conectate.
• unitate de afișare și operare care este utilizată c ă „interfața om – mașina” (MMI – „Man –
Machine Interface”). – prin intermediul acesteia se poate realiza un acces rapid la datele de operare
ale echipamentelor de comutație (întrerupătoare, separatoare), parametrizarea locală a funcțiilor de
protecție ale s istemului, comanda locală a acționarii electrice. S -au stabilit parametrii tehnici
principali și funcțiile principale grupate în 4 categorii:
– funcții de protecție;
– funcții de control și monitorizare;
– funcții de măsură;
– funcții statistice;
Scopul Monito rizării.
Monitorizarea este extrem de importanta intr -o rețea. De ea depinde funcționarea buna si
rapida a rețelei, calitatea serviciilor prestate in rețea. Ea poate fi comparata cu mersul pe bicicleta;
doar privind înainte poți alege direcția corecta.
Informațiile obținute prin monitorizare pot fi folosite pentru:

20
1. A analiza situația serviciilor si a serverului monitorizat.
2. A determina daca resursele implicate sunt utilizate corespunzător;
3. A identifica problemele cu care apar si a lua posibilele soluții pentru rezolvare lor;
4. A se asigura ca toate serviciile sunt efectuate corect si la timp in rețea.
5. A avea informația cum lucrează utilajele care sunt folosite in rețea.
6. A urmări după toate procesele care au o importanta in rețea.

1.3. Spațiul juridico -normati v al funcționării sistemului

Baza juridică a Conceptului este formată de Constituția RM, legile și alte acte normative ale
RM, care reglementează problemele utilizării tehnologiilor informaționale în activitatea organelor
puterii de stat.
Spațiul funcțional al sistemului
Funcții standard. Printre funcțiile standard ale unui sistem informațional de importanță
statală, care vor fi prezente și în cadrul S.А. Alina Electronic , trebuie menționate:
 introducerea datelor: introducerea datelor în sistem, actualizarea și arhivarea datelor;
 asigurarea calității informațiilor utilizând componentele sistemului de management al
calității;
 organizarea accesului la informații: informațiile conținute în banca de date a S.А. Alina
Electronic vor fi puse la dispoziț ia organelor administrative centrale și locale, persoanelor
fizice și juridice, și pentru organizarea procesului de schimb informațional. Fiecare
utilizator de date ale sistemului va utiliza aceste date numai în scopuri legale în
conformitate cu drepturile utilizatorului;
 administrarea sistemului;
 asigurarea utilizatorilor cu informație relevantă;
 asigurarea securității informației la toate etapele de colectare, stocare, procesare și
prezentare;
 asigurarea interconexiunii cu alte sisteme informaționale de stat.
Funcții specifice . S.А. Alina Electronic trebuie să asigure realizarea următoarelor funcții
specifice determinate de destinația sistemului și grupate în următoarele contururi funcționale:
1. Conturul funcțional «unități »
– evidența unităților proprii,

21
– evidența unităților împrumutate,
2. Conturul funcțional «indicatori statistici»
– evidența indicatorilor statistici pe domenii,
3. Conturul funcțional «date »
– evidența datelor primare,
– evidența datelor validate,
– evidența datelor agregate,
– analiza datelor, f uncția va fi bazată pe tehnologii de procesare analitică on -line (On -Line
Analytical Processing, OLAP) și inteligență business (Business Intelligence, BI).
4. Conturul funcțional «lucrări »
– evidența lucrărilor planificate,
– evidența lucrărilor neplanificate,
– elaborarea procedurilor de realizare a lucrărilor .
5. Conturul funcțional «documente »
– formarea documentelor ,
– evidența documentelor .
Participanții în schimbul informațional
Informațiile vor fi colectate de la unitățile de raportare, producătorii de statistici oficiale sau
din sursele de date administrative direct sau prin intermediul subdiviziunilor teritoriale ale S.А.
Alina Electronic . Furnizori de informații vor fi persoan ele fizice sau juridice, obligate să ofere
exclusiv pentru scopuri interne, date și informații primare asupra propriei persoane sau asupra altei
unități supusă observării, față de care se află într -o relație directа.
Reprezentanți ai documentației oficia le sunt instituțiile publice sau unitățile cu profil statistic
în cadrul unei instituții publice, parte a Sistemului Statistic Național, care colectează date primare,
prelucrează și diseminează statistici oficiale, în baza Programului lucrărilor .
Sursa d e date administrative reprezintă documentele sau evidențele tehnico -operative ale
instituțiilor administrației publice, elaborate și gestionate pentru activități administrative, financiar –
contabile, de conducere sau de monitorizare, care pot fi folosite to tal sau parțial și în scopuri interne.
Utilizatori de informații vor fi persoanele fizice sau juridice de orice fel, care folosesc date
oficiale.
Participanții la schimbul informațional nu vor purta responsabilități privind crearea și
gestionarea sistemu lui.

22
Documentele sistemului
Categorii de documente. În cadrul S.А. Alina Electronic sunt folosite următoarele categorii
de documente:
• documente de intrare, ce reprezintă baza pentru introducerea datelor în sistem;
• documente de ieșire, obținute în rezul tatul funcționării sistemului ;
• documente tehnologice.
Documentele de intrare se împart în:
• chestionare completate de respondenții statistici;
• chestionare completate de cercetare a diferitor domenii oficiale;
• informații expediate în adresa S.А. Alina Electronic de către organele administrației
publice.
Principalele documente de ieșire vor fi publicații , note informative, comunicate de presă,
obținute ca rezultat al prelucrării datelor și agregării lor.
Documentele tehnologice vor conține info rmația, ce descrie procesele tehnologice și se
conțin în metadatele despre cercetarea : șablonul chestionarelor propriu -zise, documentele de
descriere a cercetărilor, precum și documentele care însoțesc elaborarea și suportul subsistemelor.

23
II. PROIECTAREA SISTEMULUI
2.1. Analiza managementului informational al intreprinderii

SRL „Alina Electronic” este liderul pieței de electronice și electrocasnice din Republica
Moldova, potrivit cifrei de afaceri de la sfârșitul anului 2010. Rețeaua de mag azine, aflată în
continuă expansiune, SRL „Alina Electronic” oferă clienților o gamă variată de produse inovatoare,
la cele mai avantajoase prețuri, susținute de soluții optime de finanțare. În fiecare zi cei aproximativ
250 de angajați ai companiei sunt d edicați livrării de soluții tehnologice de ultimă generație, care
facilitează accesul consumatorilor la informație, divertisment și comunicare.
Denumirea ю Societatea cu Răspundere Limitată „Alina Electronic” este o rețea de magazine
înființată în anul 1996, care se ocupă cu comerțul cu amănuntul și cu ridicata a aparatelor
electronice și electrocasnice.
Statutul juridic ю Societatea are statut de persoană juridică de drept privat, cu scop lucrativ
(comercial). Societatea are un patrimoniu distinct și ră spunde pentru obligațiile sale cu acest
patrimoniu, poate să dobândească și să execute în nume propriu drepturi patrimoniale și personale
nepatrimoniale, să -și asume obligații, poate fi reclamant în instanța de judecată. Societatea dispune
de bilanț autono m și conturi bancare, are ștampilă cu denumirea și imaginea emblemei proprie.
Capitalul statutar ю Capitalul social al Societății este constituit din aporturile asociaților și
reprezintă valoarea minimă a activelor, exprimată în lei. La data constituirii în treprinderii „Alina
Electronic” capitalul social constituia suma de 5400 lei, iar la momentul actual constituie suma de
16865807 lei.
Domeniul de activitate ю Societatea este constituită în scopul exercitării oricărei activități
lucrative neinterzise de le ge ce prevede fabricarea producției, executarea lucrărilor și prestarea
serviciilor, desfășurată țn mod intendent, din propria inițiativă, din numele Societății, pe riscul
propriu și sub răspunderea sa patrimonială de către organele ei, cu scopul de a asig ura o sursă
permanentă de venituri. Pentru a -și realiza sarcinile asumate Societatea desfășoară următoarele
genuri de activitate:
1. Comerțul cu ridicata pe bază de tarife sau contracte;
2. Comerțul cu ridicata al aparatelor electrice de uz casnic și aparatelor de radio;
3. Comerțul cu ridicata al altor produse nealimentare de larg consum;
4. Comerțul cu amănuntul al mobilei și echipamentelor de uz casnic;
5. Comerțul cu amănuntul al articolelor și aparatelor de uz casnic și aparatelor de radio;

24
6. Reparații de articole și aparate electrice de uz casnic.
"Alina Electronic", include în gama sa peste 3500 tipuri de produse și mai mult de 50 de
branduri din cei mai importanti producători, cum ar fi: LG, Panasonic, JVC, Daewoo, Philips,
Whirlpool, Sony, DeLonghi, Zanussi, Frank e, Daewoo.
Până în prezent, "Alina Electronic" este o companie cu 15 ani de experiență pe piața
Moldovei, fiind cea mai extinsă rețea de electronice și electrocasnice, cu o suprafață totală de peste
9000 de m2.
Rețeaua de magazine "Alina Electronic", este cuprinsă din 10 filiale, atât în Chișinău – 4
filiale plus Salonul de mobilă “Alina Dom”, cît și în alte orașe din Moldova – Bălți (2 filiale),
Comrat, Cahul, Orhei și Edineț.
Întreprinderea mai cuprinde 9 magazine deschise prin franciz ă, în orașe cum ar fi: Anenii
Noi, Dondu șeni, Edine ț, Căușeni, Călărași, Rezina , Soroca , Taraclia și Fălești.
Poziționarea rețelei magazinelor “Alina Electronic” pe piața de electronice și electrocasnice
se determină prin amplasarea într -un sector de piața comercială și de import, prezentând concurență
magazinelor: Maximum, Xenon, Bomba și Elefant.
Poziționarea brendului “Alina Electronic” se bazează pe demnitatea magazinelor în care
cumpărătorul simte încrederea de a cumpăra produsul dorit la un preț accesibil și primește o
deservire de calitate.
Mai jos este reprezentată grafic imaginea Mărcii comerciale „Alina Electronic”. Experiența
practică ne arată, că atît numele produsului și al firmei cît și marca lor are un rol deosebit de
important în politica de marketing.
Activi tatea economică a întreprinderii „Alina Electronic” ю Pentru a fi fiabile și pentru a
putea desfășura o activitate continuă în mediul lor instituțional, întreprinderile intră în relații de
intercondiționare cu factorii existenți în mediul lor ambiant, fiind susținute în demersul economic de
clienți, furnizori, forță de muncă, bănci, instituții guvernamentale și bugetare, cu intenția declarată
să demonstreze că sînt capabile să desfășoare o activitate eficientă.
Eficiența activității unei societăți comerciale sau a diverselor laturi ale acesteia, ca expresie a
minimizării cheltuielilor sau a maximizării rezultatelor, este apreciată pe baza următoarelor criterii:
eficiența utilizării resurselor economice (materiale, umane și financiare), costul circulației
mărf urilor și rentabilitatea activității economice.
Evaluând activitatea economică a întreprinderii „Alina electronic” pentru anii precedenți,
respectiv 2012 – 2015 observăm că datorită creșterii volumului de vânzari de la un an la altul a

25
crescut considerabil profitul și respectiv și rentabilitatea întreprinderii. Creșterea respectivă se
datorează lărgirii pieței de desfacere a mărfurilor și datorită deschiderii a mai multor magazine,
respectiv lărgirea gamei de produse cerute de cumpărători prin încheierea de noi contracte cu
diferite mărci comerciale ale producătorilor cu renume mondial, cum sunt: LG, Panasonic, JVC,
Daewoo, Philips, Whirlpool, Sony, DeLonghi, Zanussi, Franke, Daewoo ș.a.

Grafic 1.1: Analiza indicatorilor statistici

Acțiune – acțiune continuă, care vizează viitorul
SRL „Alina Electronic” organizează planurile de afaceri pentru anii următori, având în
vedere experiența internațională, perspectivele de cooperare cu dif erite mărci și ofertele lor de pe
piață, tendința de dezvoltare a cererii în Republica Moldova.
Parteneriatele se dezvoltă și se consolidează. Toate brand -urile noi care apar cu siguranță vor fi
prezente și în asortimentul întreprinderii “Alina Electroni c”. În prezent, creșterea numărului de
contracte de distribuție nu este o prioritate pentru companie – SRL „Alina Electronic” deja
colaborează cu cei mai buni producători și brand -uri importante.
Toate serviciile implementate de SRL „Alina Electronic”, sunt elaborate în exclusivitate
pentru comoditatea și confortul clientului. Anume clienții reprezintă acel imbold care ne stimulează
2012201320142015
– 50,000,000.00 100,000,000.00 150,000,000.00 200,000,000.00 250,000,000.00
Venituri
din vînzăriProfit brutProfit netNr.de
angajați
Venituri din vînzări
Profit brut
Profit net
Nr.de angajați
2012
399,920.00
37,005.00
36,800.00
352.00
2013
225,364,840.00
36,669,071.00
5,151,255.00
327.00
2014
175,005,763.00
28,734,563.00
127,115.00
292.00
2015
180,934,463.00
59,320,821.00
24,409,713.00
257.002012
2013
2014
2015

26
și ne orientează pe piață, sugerând orientare pentru expansiune și progres, evoluție și dezvoltare
continuă pentru îmbunătă țirea calității deservirii.
Valorile „Alina Electronic” sunt orientate spre formarea loialității consumatorilor și
satisfacerea maximală a cerințelor și solicitărilor lor: oferirea tehnicii calitative, contemporane și de
la producătorii cu renume mondial, de asemenea reacționarea promptă la cerințele pieții.
În decursul activității sale pe piață, „Alina Electronic” a demonstrat grija fața de clienții săi și
misiunea principală a rețelei de magazine „Alina Electronic” reprezintă: „Crearea clienților loiali și
ocuparea poziției de lider printre magazinele specializate în vânzarea tehnicii de uz casnic, prin
intermediul satisfacerii solicitărilor și cerințelor consumatorilor acordând cel mai larg sortiment de
tehnică modernă și calitativă”.
Compania „Alina Ele ctronic” se bazează pe așa elemente ca: populația, întrebările de
marketing, concurența activă ș.a.
Au fost folosite următoarele canale -media:
1. Televiziunea – este cel mai efectiv canal de informare a populației.
2. Reclama exterioară plus sigla folosită pe transport. Acest canal este efectiv pentru
menținerea imaginii mărcii „Alina Electronic”, mărind cantitatea contractelor și primirea vizuală a
clienților.
„Alina Electronic” elaborează planuri diferite de marketing al ofertelor, incluzînd în sine:
 Ofertele promoționale în timpul sărbătorilor: (8 Martie, Paștele, Ziua orașului, Anul Nou.);
 Ofertele sezoniere la anumite grupe de produse (climatizatorul, frigiderul, mașina de spălat);
 Reclama exterioară de colaborare cu LG, Romix, Whirlpool, Zanussi, Phili ps, DeLonghi,
Kenwood;
 Dezvoltarea serviciului de creditare;
 Dezvoltarea imaginii mărcii „Alina Electronic”
SRL “Alina Electronic” este, de asemenea, în căutare permanentă, deoarece piața evoluează
neobișnuit, în descoperirile creative de aceea cresc vânză rile. În acest sens, SRL “Alina Electronic”
iși dă seama că consumatorii devin tot mai exigenți referitor la calitatea produselor, serviciilor,
locațiilor de magazine, și devin mai puțin receptivi la reduceri și cadouri. Prin urmare, compania și –
a stabilit obiective clare și obiective de dezvoltare a afacerilor, investind în imagine de marcă și de
calitate a serviciilor.
Politici și strategii manageriale elaborate în cadrul întreprinderii ю Activitatea
desfășurată de catre orice întreprindere, indiferent de domeniul de activitate, trebuie să răspundă

27
unor multiple cerințe cum ar fi: dinamism, capacitate de inovare, de adaptare, flexibilitate, viziune,
etc.
Întreprinderea „Alina electronic”, îsi desfășoară activitatea într -un mediu “agitat” și
dinamic, rezultând astfel necesitatea unei adaptări permanente a activității firmei la cerințele
mediului extern. Adaptarea firmei la conditiile mediului extern nu este posibil în absența unei bune
politici de marketing.
Atingerea obiectivelor stabilite se poate realiza, numai, dacă în contextul strategiei de marketing se
elaborează și o strategie adecvată în domeniu promoțional.
Compania “Alina Electronic” practică două tipuri de strategii pr omoționale:
1. strategia de împingere – care vizează trecerea produsului în canalele de distribuție,
obligîndu -l pe distribuitor să găsească soluțiile pentru a vinde mai repede produsul. Producătorul
folosește cu predilecție vînzarea personală și promovare a comercială, iar intermediarul publicitatea,
promovarea vînzărilor, vînzarea personală.
2. strategia de atragere – vizează direct consumatorul final, pe care trebuie să -l atragă,
determinîndu -l să cumpere, folosind pe scară largă publicitatea. Dacă produs ul se vinde,
consumatorii vor cere produsul membrilor canalului de distribuție, care îl vor cere producătorului și
în acest fel, cererea de consum atrage produsul pe canalele de distribuție.
Produsul este componenta esențială a mixului de marketing, celela lte trei elemente “clasice”
ale acestuia sunt strict determinate de el, deoarece, se distribuie și se promovează produsul și tot lui
i se stabilește prețul. El este acela care satisface multiplele nevoi ale consumatorului și de aceea
producătorul pentru a -și atinge scopul final – obținerea unui profit cît mai mare – trebuie să
determine natura multidimensională a cererii de consum și să producă doar acele bunuri pe care le
solicită cumpărătorii.
Cronica situației pe piață. Poziționarea mărcii comerciale . Atingînd situația în general a
pieții tehnicii audio, video, de uz casnic și electrocasnică în Moldova trebuie accentuat că acestei
grupe este recunoscut factorul creșterii capacității populației și dezvoltarea bazei consumatorilor de
creditare în Moldova of erind procente accesibile sumei de credit. Cercetările organizate privind
analiza satisfacerii clienților “Alina Electronic” a demonstrat un potențial înalt al pieții date
deoarece casele cumpărătorilor tehnică este de stil vechi , îndeosebi:aragazurile, f rigiderile și
mașinile de spălat.

28
Poziționarea rețelei magazinelor “Alina Electronic”pe piața tehnicii de uz casnic și
electrocasnică se determină prin amplasarea într -un sector de piața de import și comercială,
alcătuind concurență magazinelor: Maximum, X enon, Bomba și Bosh.
Poziționarea brendului “Alina Electronic” se bazează pe demnitatea magazinelor în care
cumpărătorul simte încrederea de a cumpăra produsul dorit la un preț accesibil și primește o
deservire de calitate. Deobicei hotărîrea de a procura o tehnică de us casnic se ia în anumite
momente: dorința de a schimba modelul de tip vechi, dorința de a avea o tehnică cu funcții
suplimentare sau pur și simplu este o tehnică care nu a fost pînă acum. În orice caz cu ajutorul
magazinului nostru se poate vedea un rînd de modele diferite , după caracteristicile dorite și primi
sfaturi de la consultanții magazinului.
Rezultatele cercetării:

Grafic 1.2 . Topul cel or mai populare magazine de electrocasnice din Moldova
Sursa: TNS moldova
Rezultatele prezentate de mai multe surse din anul 2015, iarăși ne demonstrează că marca
„Alina Electronic” este cea mai renumită dintre mărcile existentente pe piață Rebublicii Moldova și
ocupă primul loc după informare și nivelul frecventării magazinelor.
Deoarece sistemul informațional al întreprinderii este unul complex, cuprinzînd arii largi, atît
din punct de vedere territorial, cît și ca număr de participanți, pe parcursul anilor s -a dezvoltat o
structură de comunicare multilaterală, care cuprinde căile de informare interne și externe, așa cum
sunt sursele internet și intranet, rețeaua de telefonie fixă și mobilă, serviciile poștale, etc.
0%20%40%60%80%100%120%140%
Informare Frecventarea Capacitatea cumpărării

29
Resursele informaționale ale companiei constituie principalul element al infrastructurii
informaționale și necesită o tratare sub apect strategic. Analiza resurselor informaționale evidențiază
volumul de date supuse prelucrării, circuitele și fluxurile inf ormaționale care reflectă relațiile
informaționale legate de realizarea problemei, atât pe plan intern, cât și pe plan extern.
În figura 2.1 sunt reflectate funcțiile majore ale resurselor informaționale din cadrul
întreprinderii, acestea îndeplinind rolul de cunoaștere, fiind și un mijloc de previziune. Totodată,
resursele informaționale îndeplinesc funcții decizionale și de reglare.

Figura 2.1. Funcțiile resurselor informaționale[4.18]
Din punct de vedere structural, acestea includ în componența lor următoarele
elemente :
 Baza informațională
 Baza științifico -metodologică
 Baza tehnico -materială
 Resursele umane
 Resursele financiare
 Cadrul legi slativ -normativ
 Tehnologii informaționale și telecomunicații[2.8]
Baza informațională a companiei S.A. “ Alina Electronic ” este constituită din totalitatea
datelor, informațiilor, circuitelor și fluxurilor informaționale ale întreprinderii:
 Baza de date pri vind angajații întreprinderii;
 Baza de date privind furnizorii;
 Baza de date privind abonații companiei;
 Sursele electronice de informații (internetul, intranetul, poșta electronică) etc.

30
Baza informațională în cadrul departamentului resurse umane include
 baza de date a tuturor salariaților întreprinderii (date pesronale, regimul de muncă și de
remunerare, stagiul de lucru etc.);
 totalitatea ordinelor interne emise legate de munca angajaților (ordine de angajare, demisie,
concediu, modificare a schemei de încadrare).
Baza științifico -metodologică a întreprinderii are la bază o serie de metodologii, meode și
tehnici de realizare a serviciilor, algoritmi, modele matematice ale proceselor și fenomenelor
economice. În cadrul departamentului resurse umane b aza ș tiințifico -metodologică reglementează
modul de circulație a informației în cadrul subdiviziunii date, avînd la bază:
 cartela tehnologică privind emiterea ordinelor;
 metodologia de recrutare, selecție și integrare a noului angajat;
 metodologia de angajare, acordarea concediului (annual plătit, neplătit, de boală,
pentru îngrijirea copilului, de studiu, suplimentar, etc.), demisionare, concediere,
transfer și modificare a contractului individoal de muncă;
 regulamentul de elaborare a contractului individoal de muncă, contractului colectiv,
regulamentul de ordine internă, codul de etică, etc.
Baza tehnico materială utilizată de companie destinate culegerii, transmiterii, prelucrării și
stocării datelor include suporturile: tehnic (echipamene și rețele), logic (s oftul de bază și aplicativ)
și material (imobil, suport informațional,material de schimb). În incinta departamentului resurse
umane, b aza tehnico -materială cuprinde totalitatea mijloacelor de culegere, prelucrare și stocare a
datelor: calculatoarele electr onice împreună cu echipamentele periferice (tasatură, mouse,
imprimantă, difuzoare, microfoane, etc.); rețeaua locală de calculatoare; rețeaua de telefonie fixă și
cea mobilă.
Grafic, structura bazei tehnico -materiale poate fi studiată în figura 2.8. Suportul tehnic se
referă la echipamentele și rețelele organizației. Echipamentel sunt constituite din totalitatea
echipamentelor tehnice de calcul de care dispune întreprinderea. T ot aici sunt incluse și
echipamentele tehnice periferice, echipamentele tehnice de interconexiune și rețelele locale de
calculatoare. Din rețele pot fi menționate cele departamentale, corporative, de cercetare, rețele de
transport date și cele de telecomu nicații.

31

Figura 2.8 Structura bazei tehnico -materiale[2.8]
Suportul logic informațional este constituit din softul de bază și cel aplicativ. Softul de bază
se referă la sisteme de gestiune a bezei de date, sisteme de protecție date, sisteme de proiectare, Baza tehnico -materială
Suportul tehnic Echipamente Rețele Echipament
tehnic de calcul
Rețele corporative Rețele
departamentale de
calculatoare
Rețea de transport
date Rețea de cercetare
Rețele de
telecomunicații
Soft aplicativ Soft de bază
Sisteme de
proiectare
Limbaje de
programare Sisteme de
protecție date
Programe de
sisteme Scheme de
gestiune baze de
date
Sisteme de
gestiune
Programe
aplicative
Sisteme de
dirijare Sisteme de poștă
Materiale de schimb Suporturi informaționale
Imobil
Diverse
construcții Edificii
Cartele
magnetice
Hîrtie Benzi magnetice Discuri optice Dischete
Vopsele pentru
imprimante Bandă pentru
imprimantă
Sisteme de
poștă
electronică
Piese de schimb Suportul logic Suportul material
Echipament
tehnic periferic
Echipament
tehnic de
interconexiuni
Rețele locale de
calculatoare

32
programe de sisteme și limbaje de programare utilizate în carul companiei. Softul aplicativ include
sisteme de gestiune, de poștă programe aplicative și sisteme de dirijare.
Suportul material al bazei tehnico -materiale este constituit din imobilele întreprinderii,
suporturi informaționale (discuri optice, benză magnetice, etc.) și materiale de schimb.
Resursele umane cuprind atât specialiștii din informatică (analiști, proiectanți, programatori,
ingineri de sisteme, operatori, administrator etc.), cât și diverse categ orii de utilizatori și beneficiari
de produse și servicii informaționale și informatice. În particular, în cadrul departamentului resurse
umane al companiei analizate, resursele umane sunt constituite din specialiști calificați în domeniul
managementului d e personal.
Resursele financiare ale întreprinderii sunt constituite din mijloacele bănești provenite din
activitatea economică a firmei și care sunt destinate informatizării locale. Aceste resurse sunt
utilizate pentru a crea un mediu cât mai lejer și pe ntru a procura echipamente performante care ar
ușura munca specialiștilor, prin mărirea vitezei de lucru a calculatoarelor, creșterea securității
datelor, precum și pentru asigurarea continuă a accesului la informație. Alocarea resurselor
financiare are lo c exclusiv pentru perfecționarea, instruirea și dezvoltarea compartimentului
informatic al departamentului.
Deaoarece activitatea managerului de resurse umane presupune abordarea directă a muncii
prestate de salariat, este necesară consultația actelor nor mative de bază în procesul de lucru:
 A Codului Muncii al Republicii Moldova;
 Legea salarizării;
 Indicațiile Ministerului Muncii și a Protecției Sociale, inspectoratului muncii, etc.;
 Indicatoarele tarifare de calificare.
Tehnologiile informaționale și telecomunicații utilizate în întreprindere cuprind:
 Rețele Locale =LAN (Local Area Network) – la nivelul organizației;
 Rețele Metropolitane –MAN (Metropolitan Area Network) – la nivel de oraș, localitate;
 Rețele de mare întindere – WAN (World Area Network) – la nivel național.
Alte rețele utilizate în cadrul întreprinderii sunt:
 Internet (rețeaua Web) – o colecție mondială de rețele interconectate; –
 Intranet – un sit Web sau care aparține întreprinderii, accesibil numai pentru membrii
acesteia;
 Extranet – o rețea intranet care este parțial accesibilă utilizatorilor externi autorizați.

33
Sub aspectul obiectului de gestiune , resursele informaționale ale întreprinderii sunt
clasificate în:
 Informații produse în exterior și utilizate în cadrul companiei (hotătîti de Guvern, legislația
muncii, regulamente privind scutirea de impozit, calculul salariilor și a indemnizațiilor);
 Informații produse în cadrul S.A. „ Alina Electronic ” pentru uz intern (totalitatea ordinelor,
dispozițiilor, demersurilor și a notelor informa tive interne);
 Informații produse în interiorul companiei, cu destinație externă (rapoarte lunare,
trimestriale, anuale).
Sub aspect tipologic, resursele informaționale din cadrul departamentului resurse umane
includ toate tipurile de informații necesare d esfășurării activității de evidență a personalului, și
anume:
 Informația economică – incluzînd rapoartele contabile privind salarizarea, costul de
instruire și dezvoltare a resurselor umane, achitarea indemnizațiilor, previziunea
cheltuielilor pe termen sc urt și lung legate de menținerea personalului, etc.;
 Informația tehnico -științifică – include fapte științifice, concepte, teorii și ipoteze;
 Infomația tehnologică – ce au în componența sa patru factori: technoware (mijloacele
tehnice), humanware (factorul uman), inforware (informația tehnologică propriu –
zisă) și orgaware (factorul organizatoric);
 Informația comercială reprezentată de acea valoare adaugată serviciilor și produselor
prestate de companie creatăde factorul uman prin prestarea muncii salariale;
 Informația mass -media și utilitară, cum ar fi noutățile, informațiile agențiilor de
presă, revistele electronice, etc.
În figura 2.2 este afișată schematic clasificarea resurselor informaționale sub aspect
tipologic.

34

Figura 2.2 Tipologia resurselor informaționale [2.8]

Totodată managerul resurselor umane este responsabil de completarea următoarelor forme
statistice, aceaste informații fiind destinate atît pentru uz intern, cât și cel extern:
 Raportul Statistic nr. 1 -M Munca (lunar); Resursele informaționale Informația economică
Informația tehnico -științifică
Contabilă

Financiară
Previziune
Marketing Generale Bazele unor
anumite
științe Concepte,
teorii și
ipoteze Fapte
științifice Technoware
Humanware
Orgaware Inforware
Informația comercială Informația tehnologică Informația mass -media și utilitară

35
 Raportul Statistic nr. 1 -C Mișcarea personalului și locurilor de muncă (trimestrial);
 Raportu l Statistic nr. 6 -M Instruirea profesională a personalului (anual);
 Raport Statistic nr. 1 -pm Protecția muncii (anual).
După prelucrarea informația parvenite în cadrul departamentului resurselor umane se obțin
documentele de ieșire, sub formă de rapoarte s tatistice, dar și de acte reglementare, cum ar fi:
1. Documentele legate de încheierea și desfacerea contractelor individuale de muncă:
contractul individual de muncă, ordinele de angajare, de concediere, demisie, transferul
angajaților, modificarea clauzelor contractuale, de acordare a concediului de odihnă, de
acordarea garanțiilor sociale, etc.;
2. Documente de evidență a personalului: fișa personală, carnetul de muncă, dosarul personal;
3. Documente ce reglementează activitatea personalului: lista de state, regu lamentul intern,
fișele de post, regulamentele de funcționare a secțiilor, graficul de acordare a concediilor;
4. Documentele ce reflectă relațiile de muncă: nota de serviciu, nota de explicare, procese
verbale, demersul, dispoziții, note informative etc.
5. Contractul Colectiv de muncă.
Figura 2. 3 ilustrează modul de circulație a fluxului informațional în cadrul departamentului
resurse umane.

36

Figura 2. 3– Sistemul informațional în cadrul departamentului resurse umane

Transmiterea fluxului informațional în cadrul serviciului evidență și administrare,
departamentul resurse umane, presupune, în principal, desfășurarea urmatoarelor activități:
 culegerea datelor despre starea sistemului condus și a mediului înconjurător;
 transmiterea datelor in vederea prelucrăr ii;
 prelucrarea datelor, obținerea informațiilor și transmiterea acestora;
 adoptarea deciziilor, dezagregarea sau desintetizarea acestora și transmiterea acestora
spre execuție.
2.2. Proiectarea sistemului de monitorizare a activitatilor interne

Începînd cu 2005 S.A. „ Alina Electronic ” utilizează produsul ERP (Enterprise Resource
Planning) Unniversal Accounting în soluționarea problemelor legate de administrarea resurselor
companiei. Acest produs este elaborat in conformitate cu Standardele Naționale de Co ntabilitate și
Codul Fiscal al Republicii Moldova. Sistemul informațional permite într -o perioadă scurtă de timp

37
automatizarea complexă a evidenței contabile a fiecărui sector atît în valuta naționala, cît și în valuta
straină (USD/EUR). Obiectivul princip al al sistemului este prezentarea operativă managmentului
întreprinderii a informației necesare pentru primirea deciziilor curente și strategice.
Pentru a defini rea structurii generală a sistemului informatic este necesar de a sublinia
funcția acestuia de a prelucra datele disponibile în vederea obținerii informațiilor necesare luării
deciziilor în procesul conducerii. Cele trei componente majore care formează sistemul informatic
sunt (figura 2.4):
 Intrările
 Prelucrările
 Ieșirile

Figura 2.4. Componentele sistemului informatic
Tehnologia contemporană de păstrare și prelucrare a datelor, integritatea și funcționalitatea
înalta ale sistemului fac reală perspectiva automatizarii activități i de gestiune a personalului și
majorării calității managementului. Omogenitatea criteriilor de bază ale sistemului cu cele ale
sistemelor din clasa ERP – prezintă un efect de optimizare al business -proceselor. Astfel, sistemul
dat este o soluție complexa. Absolut toate sectoarele (inclusiv evidența cadrelor și salariilor) sunt
realizate în cadrul unui singur program, în cadrul unei singure baze de date. Nu există nici un fel de
programe suplimentare și nici un fel de principii "vrei să intri încoace – pornește aceasta, vrei încolo
– aceea". Ca rezultat, specialistul resurse umane este instruit pentru a lucra doar în modulul de
evidență a cadrelor, și nu este nevoit să învețe interfața altui modul.
Sistemul dat primește datele de la sistemul operant și, pri n intermediul unei baze de
proceduri asociate, asigură prelucrarea multiplă a acestora, în conformitate cu un sistem procedural
bazat pe algoritmi de prelucrare și de calcul, în vederea obținerii unor date de ieșire sub formă de
rapoarte, indicatori sintet ici, grafice, alte ieșiri sub formă mixtă și/sau ieșire către alte sisteme
informatice financiar -bancare.
Sistemul Universal Accounting prezintă următoarele avantaje pentru companie:
 Este un sistem complex și multifuncțional; Intrări Prelucrări Ieșiri

38
 Bazat pe tehnologia „client -server”, cu posibilitatea utilizării in același timp de mai mulți
utilizatori, numărul lor fiind limitat de resursele tehnice ale clientului (resursele rețelei,
serverului);
 Elaborat cu respectarea cerințelor Standardelor Naționale de Contabilitate și Codulu i Fiscal
al Republicii Moldova;
 Evidența datelor se efectuează imediat după momentul de inserare;
 Toate datele inserate sunt legate de documentul primar, ce permite căutarea rapidă a
informației necesare și controlul corectitudinii inserării ei;
 Sistem elastic de configurare a drepturilor la diferite sectoare (module) ale sistemului;
 Toate documentele și respectiv formulele contabile sunt legate de un anumit utilizator, ceea
ce majorează gradul lor de responsabilitate și ușureaza lucrul contabilului -șef în ceea ce
privește coordonarea specialiștilor săi;
 Sistemul presupune posibilitatea depistării unui întreg șir de greșeli la introducerea
informației (de exemplu repetarea datelor, greșeli in formule contabile, solduri negative
etc.);
 Prezenta unui putern ic generator de rapoarte, inclusiv si raportului universal (configurarea
raportului se efectueaza de utilizator la începutul generării).
La conectarea Universal Accounting, este necesar de introdus numele utilizatorului și parola
(astfel, fiecare utilizato r va avea o parolă individual, ce va spori gradul de responsabilitate al
angajatului pentru acțiunile efectuate în programul dat). Pe partea superioară a ferestrei deschise a
sistemului observăm bara de lucru cu meniul principal, constituit din:
 Registre
 Documente
 Clasificatoare
 Forme
 Setări
 Ferestre
 Ajutor
 Ieșire
Pe lîngă componentele meniului, pe bara de lucru avem și instrumentele sistemului de ajutor
on-line.

39
Meniul Registre este un agregat care stabilește un set de documente (privind înregistrările,
tranzacțiile) care fac parte din software -ul aceluiași modul. Acest meniu permite accesul de către
utilizatori a jurnalelor de documente. Totodată, în funcție de natura activității utilizatorului, accesul
poate fi restricționat la anumite module, astfel be neficiarul avînd acces parțial la informația din baza
de date. Registrul de documente este utilizat în procesul de lucru cu actele (introducerea unui
document nou, redactarea, exploatarea, vizualizarea, etc.). În fiecare jurnal documentele sunt afișate
ca liste (tabele) de înregistrări. Pentru fiecare document se afișează informație succintă privind
conținutul (data, denumirea, numărul etc.).
Primul modul din meniul dat este Standard, care permite accesul tuturor documentelor din
jurnal, și totodată acest m eniu resetează filtrele instalate. Alegerea registrului activ va fi desemnat
de o bifă, care se va afla în partea stîngă, în drept cu jurnalul pe care dorim sa -l accesăm. La
alegerea registrului dorit, va apărea fereastra acestuia, care este divizat în 2 s ectoare:
– Partea de sus – jurnalul propriu -zis,
– Partea de jos – conținutul detaliat al înregistrării selectate (documentul
primar).
În continuare, în meniul Registre sunt indicate 15 submeniuri, și anume:
1. Materiale;
2. Bancă;
3. Casa;
4. Servicii;
5. Venituri;
6. Salariul;
7. Solduri;
8. Decontări;
9. Active fixe;
10. Contracte;
11. Depozit;
12. Transport;
13. Cartele telefonice;
14. Impozite filiale.
Pentru evidența personalului întreprinderii este utilizat submeniul Cadre.. Acest modul
automatizează înregistrările, dar totodată eliberează do cumente primare ce țin de evidența

40
personalului întreprinderii. Astfel, în modulul dat sunt înregistrate toate tipurile de ordine ce vizează
resursele umane ale companiei, adică aici este inserată informația privind:
 Ordine de angajare;
 Ordine de transfer;
 Ordine de eliberare;
 Ordine de deplasare;
 Ordine privind modificarea salariului;
 Ordine de acordare a concediului anual;
 Ordine de concediu neplătit;
 Ordine de concediu de maternitate;
 Ordine privind concediul de studii;
 Ordine privind acordarea concediului de îgrijire a copilului;
 Ordine privind rechemarea la lucru, etc.
Toate informațiile despre angajații întreprinderii sunt acumulate în registre, care se află în
punctul din meniul principal Forme, adică în submeniul Cadre, Subdiviziunea Registr ul angajaților.
Informația dată este pe deplin utilizată de departamentul resurse umane. Accesînd Registrul
angajaților Putem vizualiza 3 părți: Cartelă, Parametri și Concedii. În Cartelă sunt inserate datele
personale ale salariatului (datele din buletin, starea civilă, informații privind stagiul de lucru etc.). În
Parametri este acumulată informația privind activitatea la întreprindere, ordonată cronologic
(începînd cu angajarea la întreprindere, transferurile, funcțiile deținute, mărimea salariului etc.) . În
Concedii sunt înregistrate lipsurile angajaților, și motivele absenței (concediu anual, neplătit, de
boală, deplasări, etc.).
2.3. Analiza ieșirilor sistemului informatic
Ieșirile sistemului informatic utilizat de S.A. “ Alina Electronic ” sunt obținute ca urmare a
aplicării prelucrărilor asupra tranzacțiilor externe și interne și sunt concretizate în:
 rapoarte/situa ții/liste – conțin indicatori sintetici și/sau analitici ce impun necesitatea luarii
de decizii cu caracter tactic, strategic, operativ;
 graficele – arată tendința anumitor fenomene sau procese;
 mixte – se prezint ă sub forma unor documente elaborate pentru factorii de decizie;
 ieșiri către alte sisteme.

41
Ieșirile sistemului informatic de evidență a resurselor umane sunt reprezentate de rezultat ele
prelucrărilor desfășurate. Aceste ieșiri, în funcție de natura prelucrărilor care le -au generat, sunt de
două categorii:
– Ieșiri obținute în urma unor operații de transfer al datelor, care nu și -au
modificat valoarea față de momentul introducerii lor în sistem. De exemplu:
numărul și data unei facturi, denumirea unui produs, cantitatea facturată etc.
– Ieșiri obținute în urma unor operații de calcul pe baza unor algoritmi
prestabiliți (valoarea produsului facturat, total factură, valoarea vânzărilor pe
luna etc).
Analizînd submeniul Cadre al sistemului unic integrat utilizat de companie pentru evidența
resurselor, pot fi identificate ieșiri sub formă de diverse rapoarte, situația prezenței personalului
întreprinderii, cheltuielile privind retribuirea mun cii, etc.
Rapoartele generate de sistemul de evidență a personalului reprezintă ansambluri de
informații constituite pe baza datelor din tabele, informații care urmează a fi atașate pe ecranul
monitorului sau tipărite la imprimantă. Faza finală a lucrului cu sistemul informatic este extragerea
diferitelor informații pe baza datelor introduse anterior în bazele de date. Această fază este de fapt
scopul, sau ținta celorlalte operații (introducerea datelor, prelucrarea, actualizarea). Deși un raport se
identi fică de obicei cu forma sa externă (informațiile propriu -zise), el reprezintă de fapt ceva mai
mult, adică ansamblul de elemente care conlucrează la selectarea și furnizarea către utilizator a unui
set de date într-o formă cât mai concisă,mai clară, mai plăcută. La nivelul sistemului de operare, un
raport este un fișier special în care sunt memorate caracteristicile raportului și ale elementelor sale
componente. Situația obținută este afișată pe ecran, fie tipărită la imprimantă. Rapoartele sunt
folosite atunci când este necesară informarea utilizatorului cu privirela anumite date din bazele de
date. Ori de câte ori utilizatorul solicită consultarea unei baze de date, este necesară construirea unui
raport cu datele respective.
După gradul de agregare a date lor rapoartele se clasifică astfel:
 Rapoarte sintetice, cuprinzând indicatori cu grad mare de sintetizare, destinate analizei
activității și fundamentării deciziilor. Exemple: Mișcarea personalului pentru o anumită
perioadă, Cheltuielile legate de remuner earea și dezvoltarea forței umane, Situația evoluției
vânzărilor pe produse și trimestre, Balanța sintetică, Bilanțul contabil etc.;
 Rapoarte analitice conținând informații detaliate privind desfășurarea unei activități pe un
anumit segment de timp (exempl u: Situația prezenței personalului pe o anumită perioadă,

42
Situația intrărilor de materiale pe gestiuni, etc). Aceste tipuri de rapoarte unt destinate
utilizării în cadrul compartimentelor funcționale.
După criteriul naturii informațiilor prezentate rapoar tele se pot clasifica în:
– Rapoarte conținând date de stare reflectând valoarea patrimoniului la un moment dat,
volumul activității la o anumită dată. Cel mai elocvent exemplu este bilanțul contabil
care reflectă o “fotografiere” a situației patrimoniale la sfârșitul perioadei de
gestiune;
– Rapoarte statistice cuprinzând informații având caracter statistic necesare raportărilor
ierarhice (ministere, bănci etc), Comisiei Naționale de Statistică sau fundamentării
unor decizii vizând perioade viitoare de timp;
– Rapoarte previzionale care permit pe baza informațiilor privitoare la perioade
anterioare de gestiune să se anticipeze evoluția unor procese și fenomene economice
și/sau financiare. Aceste rapoarte sunt necesare atât în fundamentarea deciziilor
tactice cât și a celor strategice.
După destinație, conținut și modul de structurare rapoartele se pot clasifica astfel:
 Rapoarte de uz intern al căror conținut este determinat de cerințele proprii de
informare și control;
 Rapoarte de uz general al căror conținut est e prestabilit (exemplu: bilanț contabil,
balanță de verificare, etc) multe dintre acestea fiind destinate și mediului exterior
firmei (organelor fiscale, etc).
După frecvența de generare:
– Rapoarte zilnice;
– Rapoarte lunare;
– Rapoarte trimestriale;
– Rapoarte a nuale.
În cadrul acestor rapoarte gradul de agregare/sintetizare a informației conținute este cu atât
mai mare cu cât intervalul de timp la care se referă este mai larg. Rapoartele pot fi generate pe
imprimantă, pe monitorul calculatorului, pe suport magne tic sau optic pentru a fi transmise off -line
beneficiarului sau transmise la distanță on-line (sub formă de fișiere) prin intermediul rețelelor.
 Grafice care permit reprezentarea într -o formă sugestivă (bi sau tridimensională) a
dinamicii indicatorilor sin tetici și analitici precum și a structurii indicatorilor.

43
Graficele pot fi de mai multe tipuri: liniare, histograme, bursiere, de structură (pie),
mixte etc.
 Foi de calcul electronice generate cu ajutorul procesoarelor de tip EXCEL, LOTUS
1-2-3 ale căror d ate pot face obiectul exporturilor/importurilor către sistemele de
gestiune a bazelor dedate în vederea obținerii altor prelucrări.
 Ieșiri destinate altor sisteme reprezentate de fișiere transmise on -line sau off -line în
vederea continuării prelucrărilor în cadrul altor subsisteme informatice.
Pentru crearea raportului este nevoie de selectat opțiunea Rapoarte de pe bara de lucru. În
cazul evidenței personalului, specialistul resurse umane are acces doar la subsistemul Cadre.

Figura 2.5. Crearea rapoartelor
În dependednță de informația necesară, va fi selectată una din opțiunile:
 Situația personalului (raportul va conține informații generale în dependență de
solicitările utilizatorului);
 Date din cartela lucrătorului (raportul poate conți ne date personale, codul personal al
salariatului, numărul carnetului de muncă și al poliței medicale, etc.);
 Informația lipsuri (raportul dat va afișa absențele salariaților subdiviziunii selectate);
 Componența familiei (date privind copii salariatului – necesare pentru beneficierea
scutirilor de impozit și a diferitor garanții prevăzute de legislație), etc.
După ce este selectat tipul informației solicitate pentru raport, filtrele și perioada pentru care
se realizează acesta, se tastează Generare. Un exemplu ar fi necesitatea utilizatorului de a obține

44
informații despre toate persoanele întreprinderii ce activează într-un anumit serviciu. Informația
solicitată va fi afișată pentru vizualizare sub formă de tabel. Dacă raportul poartă un caracter
periodic, este posibil de memorat funcțiile astfel încît următoarea dată cînd este solicitată aceeași
informație, raportul să fie generat în mod automat, fără ca utilizatorul să selecteze din nou criteriile
de obținere a raportului.
În cazul în care se dorește vizua lizarea anumitor informații selective, nu este necesar de
generat rapoarte. Există posibilitatea de a filtra informația cu ajutorul butonului Filtre, unde se
selectează criteriile de afișare a informației. Astfel, este posibil de a vizualiza informația privind
personalul component al unei anumite secții prin alegerea criteriului Secție în Filtre.
Dacă utilizatorul cunoaște codul de identificare a angajatului, sau numele angajatului despre
care se dorește obținerea informației, acesta poate fi găsit în baza de date prin executarea comenzii
CTRL+F și introducerea de la tastatură a numelui/codului de identificare a salariatului.
În cazul în care se dorește transmiterea raportului, fie în format electronic, fie pe suport de
hîrtie sau magnetic, este posibilă exportarea tabelei generate în Microsoft Excel.
Rapoartele sunt, de obicei, pregătite pe baza datelor primare introduse în program, însă este
posibil de a genera rapoarte ce conțin prelucrări ale sistemului.
În figura 3.2 este afișat raportul obținut în urma solicitării vizualizării componenței
salariaților serviciului evidență și administrare și identificării funcțiilor deținute.

Figura 2.6..Afișarea raportului

45
2.4. Analiza intrărilor sistemului informatic
În urma procesului de angajare, datele personale ale noului salariat, precum și datele privind
raportul de muncă sunt introduse în baza de date. În mod automat, programul atribuie fiecărui
angajat un cod numeric de identificare . Pentru a duce evidența angajaților întreprinderii e necesar de
a deține date despre: numele, prenumele, patronimicul, adresa, numărul de telefon, postul de muncă,
regimul și mărimea salariului, departamentul în care activează, stagiul de muncă, etc.
Intrările se clasifică în două grupe:
1. Tranzacțiile externe care redau di namică operațiilor și proceselor economice și
financiare din cadrul firmei. Provin din mediul exterior sistemului informatic. Sunt
tranzacții externe: datele referitoare la aprovizionările cu materii prime, datele
reflectând operațiile de încasări și plăți etc. Tranzacțiile externe sunt reprezentate de:
 Date consemnate în documente primare, la locul producerii operațiilor
pe care leevidențiază, în cadrul firmei (de exemplu: un bon de consum,
o factură emisă unui clientetc);
 Date care provin din mediul econo mic-financiar, consemnate în
documente sau înscrise în norme și/sau prevederi legale (facturi
primite de la furnizori, ordin de plată onorat de client, cota legală de
TVA, cotele de impozit pe profit etc);
 Date provenind de la alte sisteme informatice oper aționale în cadrul
S.A. “ Alina Electronic ”;
 Date provenind de la alte sisteme informatice exterioare companiei
Datele consemnate în documente sunt introduse în sistemul informatic în următoarele
moduri:
– Executarea unor proceduri specializate ale sistemului informatic permițând
încărcarea datelor tastate de operator pe baza unor machete de culegere a
datelor generate pe monitorul calculatorului și validarea datelor;
– Scanarea documentelor, tehnologie modernă pe principii optice, permițând
preluarea unui volum foarte mare de date într -un interval scurt de timp.
Intrările pot fi realizate în mod direct, utilizându -se mijloace moderne ale TI cum ar fi:

46
– Transferul de date prin rețeaua locală din cadrul firmei, (rețeaua intranet)
reușindu -se astfel ca ieșirile subs istemului informatic al firmei să
devină intrări pentru un alt subsistem;
– Transfer de date la distanță:
 Prin Internet, inclusiv utilizarea tehnologiei EDI – Electronic Data Interchange;
 Prin rețele private.
– MICR (Magnetic ink character recognition) documentele sunt completate
folosind caractere stilizate înscrise cu cerneală magnetică citirea
documentelor făcându -se prin intermediul unor echipamente specializate
– Carduri cu bandă magnetică
– Smartcard -uri
– Coduri de bare
– Recunoaștere vocală
– Cameredigital e
– Ecrane tactile.
2. Tranzacțiile interne sunt urmarea unor prelucrări automate desfășurate în cadrul
sistemului informatic conducând la modificări structurale în cadrul colecțiilor de
date.
Forma sau formularul (Form), reprezintă principalul element al interfeței cu utilizatorul a
sistemului informatic, folosit în cadrul etapei de introducere a datelor. Din punct de vedere tehnic,
formele reprezintă un ansamblu de elemente (obiecte deinterfață, proceduri și funcții, proprietăți
etc), folosite împreună pentru prelucrarea de la utilizator a unor parametri necesari rulării
programului dat. Proprietățile formei dau aspectul său și comportamentul în situații. Pe lângă
proprietăți forma poate avea atașate secvențe de cod executabile în diferite ocazii. Deci sistemul
interceptează anumite evenimente (apăsarea unei taste, mișcarea mouse -ului etc.) și transmite
formei un semnal prin care o informează despre eveniment. Dacă la proiectarea formei s-a specificat
o secvență de cod pentru evenimentul respectiv, aceasta va fi executată. Astfel, utilizatorul poate
specifica modul în care reacționează la evenimentele exterioare.
Imediat după lansarea programului, utilizatorul va avea afișat pe ecran registrul operațiilor.
Anume în acest compartiment specialistul resurse umane și va introduce cea mai mare parte a
informației. După cum poate fi observat în figura 3.3, în acest submeniu pot fi vizualizate în ordinea
cronologică, în dependență de utilizatorul ce a introdus informația, sau de tipul informației

47
introduse, toate operațiunile efectuate. În cazul necesității de a vizualiza operațiunile de introducere
a informației pentru o anumită perioadă, este posibil de selectat filtrul, prin tastarea butonului din
dreapta a mouse -ului.

Figura 2.7. Registrul operațiilor

2.5. Analiza fișierelor și bazei de date
Baza de date a personalului întreprinderii conține date, cum ar fi: tabelele componente,
relațiile permanente între tabele, dicționarul de date asociat bazei de date, etc. În acest fel, între date
și programele de preluc rare se interpune un nou nivel, care asigură independența bazei de date față
de programele de prelucrare. Programul ce prelucrează baza de date relațională citește mai întâi
informațiile înscrise în fișierul asociat acesteia și numai apoi, după ce cunoaște structura complexă a
bazei de date, trece la prelucrarea efectivă a datelor din tabele.
În procesul construirii bazei de date ale angajaților întreprinderii au fost realizate
următoarele etape:
 construirea unui fișier bază de date nou, în care au fost memorate datele referitoare la baza
de date și la tabelele componente;
 încorporarea pe rând a tabelelor simple create anterior;

48
 specificarea acelor caracteristici noi în tabelele create, care nu se puteau declara la
construirea lor ca tabele izolate;
 stabi lirea legăturilor, relațiilor între tabele;
 precizarea unei serii de caracteristici noi ale bazei de date în ansamblul ei;
 construirea și incorporarea în baza de date unei serii de elemente speciale, precum vederile,
conexiunile, etc.
Adăugarea unei înregi strări, modificarea datelor dintr -o înregistrare existentă precum și
ștergerea unei înregistrări a tabelei constituie trei evenimente de manipulare a datelor dintr -o tabelă
inclusă într-o bază de date. Pentru fiecare dintre aceste evenimente se poate speci fica câte o
secvență de cod care să fie executată la apariția acestuia. Secvențele de cod asociate evenimentelor
de manipulare a unei tabele se declanșează după validările la nivel de câmp și la nivel de
înregistrare.
Legarea tabelelor între ele în cadrul modelului relațional a impus două tipuri de indecși, cel
candidat și cel cheie: indexul candidat în cadrul unei tabele pot exista mai multe câmpuri (sau mai
precismai multe criterii) care să asigure identificarea unică a înregistrărilor tabelei și care vor sta la
baza definirii indexilor de acest tip; spre deosebire de indexul unic, cel
candidat va împiedeca încărcarea într-o înregistrare a unor valori care, după evaluarea cheii de
indexare, conduc la valori existente în tabelă ; indexul de tip cheie primară se va alege dintre
potențialii indecși de tip candidat și va juca un rol important în legarea tabelelor.
Modelul relațional al bazei de date implică organizarea datelor în tabele legate între ele prin
relații. Scopul stabilirii relațiilor este acela de coordonare, după diferite criterii, a datelor citite din
tabelele aflate în legătură. În esență, legătura între două tabele constă într-un cậmp comun ce există
în ambele tabele. În felul acesta se leagă o înregistrare din primul tabel de (prima) înregi strarea
corespunzătoare din tabelul referit, adică legătura se stabilește pe baza unor valori egale în câmpul
de legătură.
2.6. Propuneri pentru perfecționarea sistemului informatic de monitorizare a
transportului întreprinderii
Subsistemul de monitorizare a resurselor umane, ca parte componentă a sistemului de
evidență a tuturor resurselor întreprinderii prezintă nenumărate avantaje. Pe lîngă operativitatea

49
obținerii informațiilor privind situația companiei, acesta facilitează enorm munca specialistului
resurse umane, dar totodată și a contabilului.
Avantajele și facilitățile sistemului de gestiune a personalului sunt nenumărate, precum:
 Setarea datelor depre angajat (numele, prenumele , adresa, cod de identificare personal ,
telefon, etc);
 Realizarea s tructur ii organizatoric e și schemei de încadrare și salarizare a întreprinderii;
 Structura personalului pe posturi ;
 Evidența prezenței la locul de muncă a angajaților;
 Situa ția privind absențele salariaților;
 Calcularea stagiuliu și vechimii în muncă;
 Filtrări, sortări, ordon ări după criterii le solicitate;
 Arhiva de date cu fiecare angajat ;
 Posibilitatea de stocare a documente lor scanate , etc.
Totodată gradul de flexibilitate al sistemului este ridicat, ceea ce permite introducerea cu
ușurință a modific ărilor în programul de lucru. Necesitatea efectuării schimbărilor se datorează
datorită transformării continue a mediului extern al organizației, incluzînd și evoluția galopantă a
tehnologiilor informaționale, modificarea legislației în vigoare, etc.
Costu rile de întreținere a sistemului de evidență și planificare a resurselor înteprinderii sunt
pe deplin motivate prin eficiența rezultatelor obținute.
Cu toate că sistemul dat este unul amplu, ce conține procese complexe de gestiune a
resurselor întreprinder ii, acesta are și anumite lacune.
Avînd în vedere faptul că sistemul informatic de evidență a resurselor întreprinderii
constituie un subiect ce antreneaza întregul personal de conducere a unit ății, în procesul de
perfec ționare a acestuia , trebuie să participe și directorii . Este necesar ca să fie evaluată eficiența
sistemului și să se identifice obiectivele la care se dorește de ajuns. Totodată, personalul implicat
nemijlocit în utilizarea sistemului informatic trebuie să ia parte la procesul de îmbun ătățire a
sistemului, acesta fiind la curent cu neajunsurile și problemele ce persistă. Un element important în
perfecționarea sistemului informatic de evidență a resurselor întreprinderii îl constituie comunicarea
la toate nivelurile manageriale. Astfel, comunicarea fructoasă și eficientă va exclude transmiterea
eronată și întîrziată a datelor privind necesitățile de resurse informaționale.

50
Pentru organizarea mai eficientă a lucrului angajaților S.A. “ Alina Electronic ”, dar și pentru
sporirea productivită ții și automatizării proceselor de lucru este necesar de a aduce o serie de
schimbări sistemului de evidență a resurselor întreprinderii.
Un element foarte important ce necesită îmbunătățire este viteza de generare a rapoartelor.
Cu cît raportul conține in formații mai ample, cu atît generarea acestuia necesită mai mult timp, ceea
ce reduce din operativitatea obținerii informațiilor. Prin majorarea capacității de prelucrare a datelor,
sistemul va putea genera rapoarte într -un timp mai scurt, ceea ce va avea impact pozitiv asupra
procesului decizional, dar și va prezenta date reale în timp.
Pentru autenticitatea și evidența mai eficientă a datelor despre salariați, este nevoie de lărgit
accesul de vizualizare a informațiilor. Astfel, fiecare salariat trebuie s ă aibă acces limitat la sistemul
de evidență, prin vizualizarea doar a informațiilor personale. Aceasta ar avea un impact pozitiv, prin
reducerea erorilor și a corectării informațiilor greșite introduse în baza de date. Vizualizarea limitată
a informației despre subalterni pentru șefii de secție ar permite o gestiune eficientă și o organizare
mai productivă a procesului de lucru. Șefii de secții trebuie să dețină informația privind prezența la
lucru, dar și date de contact a subalternilor.
O altă problemă o reprezintă pontarea salariaților. Este necesar ca sistemul de evidență a
resurselor umane să fie interconectat cu sistemul de acces în imobilele întreprinderii. Astfel,
informația privind prezența la lucru ar fi mai reală în timp. Totodată întîrzierile, d ar și reținerile la
lucru în afara orelor de program vor fi înregistrate nemijlocit în baza de date a angajaților, ceea ce
va permite ca procesul decizional privind politica de personal să fie mai obiectiv. Pontarea
salariaților pe baza accesului în imobil (fie prin card magnetic de acces sau scanarea amprentelor
digitale) va permite calculul operativ al salariului, dar și al suplimentului pentru orele lucrate extra
program. Controlul pentru acces imobil , fiind intercondiționat de sistemul de evidență va fa cilita
considerabil pontarea angajaților.
Securitatea parolei in timpul conectarii. Cand se conecteaza un client la un server, sau de la
o baza de date la alta prin legaturi, S.А. Alina Electronic transmite parola introdusa intr -un format
necriptat, o cripteaza doar daca i se impune. Incepand cu S.А. Alina Electronic 8, se pot configura
parametrii care sa forteze serverul S.А. Alina Electronic sa cripteze parolele. Pentru aceasta se
urmaresc pasii:
Pe calculatoarele client se configureaza parametrul ORA_ENCRYPT_LOGIN din fisierul
sqlnet.ora pe TRUE
Pe server se configureaza DBLINK_ENCRYPT_LOGIN din fisierul init.ora pe TRUE.

51
Odata setati parametrii si baza de date repornita parolele se vor transmite criptat de la un
calculator client la server sau de la server la server.
Criptarea parolelor. Cunoasterea modului in care baza de date cripteaza parolele ajuta
administratorul in realizarea mai multor sarcini altfel imposibile. Printre care si configurare a
parolelor imposibile si posibilitatea de a deveni un alt utilizator.
Cum sunt salvate parolele. Cand o parola este configurata pentru un cont sau un rol, baza de
date salveaza versiunea criptata a parolei in dictionarul de date. Configurarea aceleasi par ole pentru
2 user -i va avea ca rezultat 2 versiuni criptate diferite. Pentru toate parolele versiunea criptata are o
lungiem de 16 caractere si contine numere si litere mari(de tipar).
Cum se confirma o parola? La introducerea unei parole in timpul conecta rii, acea parola este
criptata si aceasta versiune este comparata cu cea existenta in dictionarul de date. Daca sunt identice
atunci parola este validata si autentificarea a fost realizata cu succes.
Configurarea parolelor imposibile. Cunoasterea modului i n care sunt salvate parolele este
importanta pentru ca adauga noi optiuni pentru securizarea conturilor.
Consider urmatoarele conturi si parole selectate de urmatoarea interogare. Interogarea
returneaza username si password din tabela virtuala DBA_USERS:

Din moment ce parolele nu sunt salvate in dictionarul de date – doar versiunea criptata a lor
este – cum stie „IMPORT” ce parole sunt?
„IMPORT” executa comenzi SQL. In timpu l unui import complet, acesta executa o versiune
nedocumentata a instructiunii CREATE USER.

select
Username, /*Nume utilizator*/
Password /*Parola criptata*/
from DBA_USERS
where Username in (’MCGREGOR’, ’THUMPER’, ’OPS$FARMER’);

USERNAME PASSWORD
––––––––––– ––––––––––
MCGREGOR 1A2DD3CCEE354DFA
THUMPER F3DE41CBB3AB44452
OPS$FARMER 4FF2FF1CBDE11332
create user MCGREGOR identified by VALUES ’1A2DD3CCEE354DFA’;

52
Se poate folosi aceeasi comanda pentru a configura criptarea pentru orice cont. Atata timp
cat versiunea ta contrazice regulile de criptare care la au fost stabilite(16 caractere, toate literele
mari), va fi imposibila autentificareа. Rezultatul va fi un c ont care este accesibil doar de pe contul
sistemului de operare corect de pe server.
In urmatorul exemplu criptarea este „no way”, si apoi este interogat tabela virtuala
DBA_USERS:

Accesarea contului OPS$FARMER este posibila doarprin intermediul contului FARMER de
pe server, si chiar si atunci este accesibil doar prin /autologin. Parolele imposibile sunt utile la
blocarea conturilor care nu sunt OPS$, si care la care sa nu te poti conecta niciodata direct, cum ar fi
SYS.
Schimbarea user -ului. Din moment ce parolele cripate se pot configura te poti log -a
temporar intr -un alt cont si apoi sa -l configurezi la loc cu vechea sa parola fara ca m acar sa o
cunosti. Ceea ce iti ofera posibilitatea de a schimba user -ul ceea ce poate fi foarte util in testare,
repararea problemelor aparute cu baza de date.
Pentru a -ti schimba user -ul trebuie sa treci prin pasii urmatori:
 Interogrezi DBA_USERS pentru a vedea versiunea criptata curenta a parolei pentru acel cont
 Lansezi comanda ALTER USER pentru a reseta versiunea criptatata a parolei dupa ce ai
terminat
 Salveaza comanda ALTER USER intr -un fisier
 Schimba parola utilizatorului
 Acceseaza contul utilizator ului si incepi testarea alter user OPS$FARMER identified by VALUES ’no way’;

select
Username, /*Nume utilizator*/
Password /*Parola criptata*/
from DBA_USERS
where Username in (’MCGREGOR’, ’THUMPER’, ’OPS$FARMER’);

USERNAME PASSWORD
––––––––––– ––––––––––
MCGREGOR 1A2DD3CCEE354DFA
THUMPER F3DE41CBB3AB44452
OPS$FARMER no way

53
 Dupa ce testarea a luat sfarsit, rulezi fisierul care contine comanda ALTER USER pentru a
restabili versiunea criptata a parolei la valoarea sa initialа.
Aceste proces este realizat automat prin intermediul script -ului SQL*PLUS . Ac est script
generaza automat comanda necesara resetarii contului utilizatorului indata ce testarea sa incheiat.

Acest script genereaza ca si output un script numit reset.sql . Acest fisier va avea 3:

prima va contine comanda ALTER USER cu clauza VALUES urmata de versiunea criptata
a parolei
a doua linie va contine o comanda HOST care va sterge fisierul reset.sql
si cea de a treia contine o comanda EXIT pentru a parasi SQL*PLUS.

Comanda rm –f din cea de a doua linie va fi in locuita de comanda de stergere a sistemului
de operare. alter user MCGREGOR identified by values ’1A2DD3CCEE354DFA’ profile DEFAULT;
host –rm –f reset.sql
exit REM* schimbarea_userului.sql
REM*
REM* Acest script genereaza comenzile care -ti permit
REM* sa devii temorar un alt user.
REM*
REM* Trebuie rulat dintr -un cont DB А.
REM*
REM* Variabile de intrare: numele contului pe care
REM* il vom prelua temporar.
REM*
REM* Pasii 1, 2 si 3: Interogam DBA_USERS. Generez comanda
REM* ALTER USER, necesara in vederea resetarii parolei la valoarea
REM* sa curent а.
REM*
REM* Trebuie creat un fisier numit reset.sql pentru a pastra
REM* comenzile generate.
REM*
spool reset.sql
REM*
REM* Selecteaza versiunea criptata a parolei din DBA_USERS.
REM*
SELECT ’alter user &&1 identified by values ’||’’’’| |
password ||’’’’||’ profile ’||profile||’;’
FROM dba_users WHERE username = upper (’&&1’);
prompt ’host rm –f reset.sql’
prompt ’exit’
spool off
exit

54
Acum putem trece mai departe la pasii 4 si 5 care implica schimbar ea parolei utilizatorului
(prin interemediul comenzii ALTER USER) si accesarea contului.

Acum vei fi log -at in contul MCGREGOR. Dupa ce sa incheiat testarea, se conecteaza la
SQL*PLUS si ruleaza scriptul reset.sql de mai jos:

Daca testezi mai multe conturi simultan trebuie sa precizezi username in fisierul reset.sql ,
altfel primul fisier reset.sql poate fi sters de versiunile ulterioare. Daca se aplica rationamentul
conturilor de tipul OPS$ trebuie sa fii atent pentru ca caracterul $ este un caracter special in unele
sisteme de operare cum ar fi UNIX.
Contul va fi resetat la valoarea sa initiala si implicit si la parola sa initialа. Testarea a avut
loc fara a cunoaste parola initiala si fara a distruge parola contului.

alter user MCGREGOR identified by MY_TURN;
connect MCGREGOR/MY_TURN
sqlplus system/manager @reset

55
III. DOCUMENTAREA PRODUSULUI REALIZAT
3.1. Îndrumări pentru instalare/ implimentare a produsului pe calculatorul utilizatorului

Organizarea și petrecerea optimă a Lucrărilor Experimentale și de Producere (LEP) permite
ridicarea calității și eficienței producției. În acest capitol vom prezenta partea organizatorică a
lucrăril or petrecute și aprecierea lor economică.
Lucrarea de diplomă conține nuanțe atât de lucrări de cercetări științifice cît și de lucrări de
producere experimentală.
Lucrările Experimentale și de Producere conține următoarele etape generale:
 elaborarea și co ncordarea sarcinii tehnice;
 colectarea și studierea materialelor referitor la tema dată;
 elaborarea sarcinii tehnice;
 calculul cheltuielilor pentru Lucrarea Experimental ă și de Producere;
 designul sarcinii tehnice;
 argumentarea economică;
 elaborarea antiproiectului;
 elaborarea principiilor de rezolvare a sarcinii;
 elaborarea structurilor principale;
 elaborarea și testarea modelelor posibile;
 documentarea proiectului;
 elaborarea proiectului tehnic;
 elaborarea modelului algoritmului;
 controlul tehnologic;
 argumentarea proiectului tehnic.
Elaborarea documentației pe algoritmul experimental :
 elaborarea documentației textuale;
 calculul cheltuielilor pe materiale.
În LEP a lucrării de diplomă prezentate am inclus etapele:
1. Elaborarea și coordonarea sarcinii tehnice (etapa de pregătire).
2. Etapa de cercetări.
3. Etapa de elaborare.

56
4. Etapa de elaborare a documentației pe algoritmul elaborat (etapa finală).
În general efectuarea lucrărilor de cercetare științifică include următoarele etape:
Lucrările pregătitoare . La aceasta etapă se face cunoștință cu direcțiile și natura lucrărilor de
cercetare științifică, studierea experienței anterioare în domeniile corespunzătoare de cercetarea și
motivarea tehnico -economică preventivă. Etapa se încheie cu întărirea sarcinii tehnice.
Prelucrarea teoretică a temei . Aici se efectuează alegerea și motivarea direcției alese de
cercetare și metodele de rezolvare a problemelor formulate, elaborarea ipotezelor de lucru, calculele
teoretice, elaborarea metodici i cercetărilor experimentale.
Faza experimentală . La etapa dată se efectuează proiectarea, implimentarea, depanarea și
montarea machetei. Etapa se finalizează cu efectuarea experimentelor, prelucrarea datelor obținute
și verificarea lor cu rezultatele cercetărilor teoretice.
Faza perfecționării teoretice . La această etapă se realizează un șir de lucrări ce țin de
corectarea părții teoretice în conformitate cu rezultatele obținute din experiență.
Faza finală . Etapa se caracterizează prin generalizarea rezultatelor cercetărilor efectuate, se
elaborează darea de seamă pentru lucrarea de cercetare științifică, se determină eficacitatea reală a
ei. Etapa se finalizează cu acordarea și întărirea rezultatelor cercetării la consiliul tehnico -științific.
Pentr u cercetarea unor probleme complicate se utilizează o metodă complexă, care se bazează
pe analiza în complex a proceselor și scopurilor din problema pusă. Metoda mai presupune și
elaborarea unui scop, necesită determinări a fluxului de intrare și ieșire a informației, introducerea
criteriilor de optimizare. Mai ales sunt importante metodele de modelare, care permit studierea
proceselor complexe într -un regim de analiză preliminară. Una din aceste metode este metoda
planificării și conducerii în rețea.
Exist ă o metodă relativ nouă, care permite analiza tuturor factorilor, ce influiențează asupra
termenilor de executare a lucrărilor, determină scopul final și legăturile dintre lucrări – graful
planului în rețea. Graful planului în rețea reprezintă un model din amic informativ, care reflectă
legăturile și rezultatele tuturor operațiilor necesare pentru atingerea scopului final al elaborării.
Graful planului în rețea ne răspunde la următoarele întrebări:
 ce trebuie să facem;
 cît timp e necesar;
 cine să execute;
 care e dependența lucrărilor efectuate acum și aici de cele efectuate atunci și acolo.

57
Graful de rețea se construiește, folosind următoarele elemente de bază:
Lucrul – procesul sau acțiunea, care trebuie să fie îndeplinită pentru atingerea unui scop.
Lucrările au nevoie de un anumit timp. Lucrul poate fi de caracter real (însăși procesul de muncă ) și
de caracter fictiv (legătura logică între lucrări).
Evenimentul – înregistreză momentul săvîrșirii lucrului.
Drumul rețelei – orice consecutivitate a luc rărilor în care evenimentul final al unei lucrări
coincide cu eenimentul inițial al lucrării următoare.

3.2. Indrumari pentru exploatrea produsului

Documentul de bază în sistemul de planificare și gestiune rețea este graful -rețea (modelul
rețea), care prezintă modelul informațional -dinamic, în care sunt prezentate legăturile și rezultatele
tuturor lucrărilor, necesare pentru atingerea scopului final.
Tab. 4.1
Graful rețea
Evenimentul Cod Denumirea lucrării Codul
Comanda pentru elaborarea
Sistemului Informațional a
fost primită. 1 Cercetarea comenzii pentru elaborarea
Sistemului Informațional. 1-2
Comanda a fost cercetată. 2 Determinarea cerințelor către Sistemul
Informațional. 2-3
Cerințele către Sistemul
Informațional au fost
determinate. 3 Determinarea necesităților hard și soft. 3-4
Necesitățile hard și soft au
fost determinate. 4 Determinarea profitabilității proiectului. 4-5
Studierea domeniilor noi necesare pentru
elaborarea Sistemului Informațional. 4-6
Profitabilitatea proiectului
a fost determinată. 5 Procurarea hardului necesar. 5-7
Domeniile noi necesare au
fost studiate. 6 Determinarea obiectelor de bază. 6-8
Elaborarea Modelului de Date. 6-9
Hardul necesar a fost
procurat. 7 Instalarea hardului. 7-10
Obiectele de bază au fost
determinate. 8 Determinarea cerințelor către mediile de
proiectare și programare. 8-11
Modelul de Date a fost
elaborat. 9 Determinarea cerințelor către SGBD impuse de
Modelul de Date. 9-12
Hardul a fost instalat. 10 Instalarea sistemului de operare și a protocoalelor
de rețea. 10-15
Cerințele către mediile de 11 Cercetarea mediilor de proiectare și programare 11-13

58
proiectare și programare
au fost determinate. existente la momentul actual.
Cerințele către SGBD au
fost determinate. 12 Cercetarea SG BD-urilor existente la momentul
actual. 12-14
Mediile de proiectare și
programare existente la
momentul actual au fost
cercetate. 13 Procurarea mediilor de proiectare și programare.
13-15
SGBD -urile existente la
momentul actual au fost
cercetate 14 Procurarea SGBD -ului. 14-15
Sistemul de operare a fost
instalat și softul necesar a
fost procurat. 15 Instalarea softului. 15-16
Softul necesar a fost
instalat. 16 Elaborarea claselor de obiecte. 16-17
Proiectarea Bazei de Date. 16-18
Obiecte de bază au fost
elaborate. 17 Elaborarea ierarhiei de clase și scenariilor de
mesaje. 17-19
Baza de Date a fost
proiectată. 18 Crearea tabelelor Bazei de Date. 18-20
Ierarhia de clase și
scenariile de mesaje au
fost elaborate. 19 Stabilirea claselor din bibliotecă utilizate. 19-21
Tabelele Bazei de Date au
fost create. 20 Elaborarea apelurilor SQL la Baza de Date. 20-22
Clasele utilizate din
bibliotecă au fost stabilite . 21 Proiectarea interfeței utilizatorului. 21-23
(Continuarea Tab. 4.1)
Apelurile SQL la Baza de
Date au fost elaborate. 22 Informația despre apelurile SQL. 22-23
Interfața utilizatorului a
fost proiectată. 23 Elaborarea versiunei preliminare a
programului. 23-24
Versiunea preliminară a
programului a fost
elaborată. 24 Analiza neajunsurilor structurei Bazei de
Date. 24-25
Analiza neajunsurilor ierarhiei de clase. 24-26
Analiza neajunsurilor interfeței
utilizatorului. 24-27
Neajunsurile Modelului
de Date au fost analizate. 25 Modificarea Modelului de Date. 25-28
Neajunsurile ierarhiei de
clase au fost analizate. 26 Modificarea ierarhiei de clase. 26-29
Neajunsurile interfeței au
fost analizate. 27 Modificarea interfeței utilizatorului. 27-30
Modelul de Date au fost 28 Modelul de Date modificat. 28-29

59
modificat.
Ierarhia de clase a fost
modificată. 29 Elaborarea versiunii finale. 29-31
Interfața utilizatorului a
fost modificată. 30 Interfeței utilizatorului modificată. 30-29
Versiunea finală a
programului fost
elaborată. 31 Testarea programului. 31-32
Programul a fost testat. 32 Documentarea programului. 32-33
Programul a fost
documentat. 33 Elaborarea Sistemului Informațional este
terminată. 33-34

Următoarea etapă este determinarea componenței grupei de executanți și împărțirea lor pe
lucrări.
Componența grupei de executanți este arătată în tab. 4.6. Duratele lucrărilor, ocuparea fiecărui
executant pe lucrarea dată, luînd în considerație că ziua de lucru durează 8 ore și împărțirea
executanților după lucrări sânt prezentate în tabelul 4.2.

Tab. 4.2
Codul Denumirea lucrării t, z Exec. Ocup. Fiec.
Exec.
1-2 Cercetarea comenzii pentru elaborarea SI 2 A 16
2-3 Determinarea cerințelor către SI 2 A 16
3-4 Determinarea necesităților hard și soft. 1 B 8
4-5 Determinarea profitabilității proiectului. 2 A 16
4-6 Studierea domeniilor noi necesare pentru elaborarea SI 3 B
C B24
C24
5-7 Procurarea hardului necesar. 2 A
B A16
B16
6-8 Determinarea obiectelor de bază. 3 C 24
6-9 Elaborarea Modelului de Date. 2 C 16
7-10 Instalarea hardului. 2 B 16
8-11 Determ. Cerințelor către mediile de proiectare și
programare. 1 A 8

60
9-12 Determ. Cerințelor către SGBD impuse de Modelul de
Date. 1 C 8
10-15 Instalarea sistemului de operare și a protocoalelor de rețea. 1 B 8
11-13 Cerc. Mediilor de proiectare și programare exist. la
momentul actual. 1 B
C B8
C8
12-14 Cercetarea SGBD -urilor existente la momentul actual. 1 C 8
13-15 Procurarea mediilor de proiectare și programare. 0 C 0
14-15 Procurarea SGBD -ului. 0 B 0
15-16 Instalarea softului. 1 B 8
16-17 Elaborarea claselor de obiecte. 3 C 24
16-18 Proiectarea Bazei de Date. 2 C 16
17-19 Elaborarea ierarhiei de clase și scenariilor de mesaje. 2 C 16
18-20 Crearea tabelelor Bazei de Date. 1 C 8
19-21 Stabilirea claselor din bibliotecă utilizate. 1 C 8
20-22 Elaborarea apelurilor SQL la Baza de Date. 2 C 16
21-23 Proiectarea interfeței utilizatorului. 1 A
C A8
C8
22-23 Informația despre apelurile SQL. 0 C 0
23-24 Elaborarea versiunei preliminare a programului. 3 C 24
24-25 Analiza neajunsurilor structurei Bazei de Date. 1 A 8
24-26 Analiza neajunsurilor ierarhiei de clase. 2 A 16
24-27 Analiza neajunsurilor interfeței utilizatorului. 1 A 8
25-28 Modificarea Modelului de Date. 1 C 8
26-29 Modificarea ierarhiei de clase. 2 C 16
27-30 Modificarea interfeței utilizatorului. 1 A 8
28-29 Modelul de Date modificat. 0 C 0

61
29-31 Elaborarea versiunii finale. 2 C 16
30-29 Interfeței utilizatorului modificată. 0 C 0
31-32 Testarea programului. 1 A 8
32-33 Documentarea programului. 3 A
C A24
C24

În figura 4.1 este prezentată schema reprezentării grafice a grafului -rețea :
Fig. 4.1 Structura grafului -rețea.
unde: cercul – un eveniment; săgeata – o lucrare; tij – durata lucrului ij; Rlij – rezerva liberă de
timp a lucrului ij; Rdij – rezerva deplină de timp a lucrului ij; Tdi –timpul devreme de începere a
evenimentului i;
Tti – timpul târziu de terminare a evenimentului i; Ri – rezerva liberă de timp a evenimentului i;
Ni – numărul evenimentului i; Tdj – timpul devreme de începere a evenimentului j;
Ttj – timpul târziu de terminare a evenimentului j; Rj – rezerva liberă de timp a evenimentului j;
Nj – numărul evenimentului j.
Parametrii calculați ai grafului rețea sunt prezentați în tabelul 4.3.
lculele parametrilor grafului rețea
Tab. 4.3
i J tij Tdj Ttj Rd ij Rlij
1 2 2 2 2 0 0
2 3 2 4 4 0 0
3 4 1 5 5 0 0
4 5 2 7 8 1 0
4 6 3 8 8 0 0
5 7 2 9 10 1 0
6 8 3 11 11 0 0
6 9 2 10 11 1 0
7 10 2 11 12 1 0
8 11 1 12 12 0 0
9 12 1 11 12 1 0
Ri
Rj
Tdi
Ni
Nj
Tti
Ttj
Tdj
tij(Rd ij / Rl ij)

62
10 15 1 13 13 0 1
11 13 1 13 13 0 0
12 14 1 12 13 1 0
13 15 0 13 13 0 0
14 15 0 13 13 0 1
15 16 1 14 14 0 0
16 17 3 17 17 0 0
16 18 2 16 18 2 0
17 19 2 19 19 0 0
18 20 1 17 19 2 0
19 21 1 20 20 0 0
20 22 2 19 21 2 0
21 23 1 21 21 0 0
22 23 0 21 21 0 2
23 24 3 24 24 0 0
24 25 1 25 27 2 0
24 26 2 26 26 0 0
24 27 1 25 27 2 0
25 28 1 26 28 2 0
26 29 2 28 28 0 0
27 30 1 26 28 2 0
28 29 0 28 28 0 2
29 31 2 30 30 0 0
30 29 0 28 28 0 2
31 32 1 31 31 0 0
32 33 3 34 34 0 0

63
IV. ARGU MENTAREA ECONOMICĂ

4.1. Calculul cheltuielilor pentru elaborarea proiectului

Tab. 4.1.
Calculul cheltuielilor pentru elaborarea proiectului
Cheltuielile Suma, lei
Materiale 55
Cheltuieli pentru literatură 450
Cheltuieli pentru energie electrică 36
Amortizarea echipamentelor (hard și soft) 407.53
Salariu de bază 2071.3
Salariu auxiliar 248.56
Defalcări în Fondul Social 719.16
Cheltuieli de regie 3247.8
Cheltuieli totale de proiectare 7235.35

Cheltueli pentru elaborare sunt -7235.35lei
Documentația tehnică 5 10foi= 50foi (500.1=5lei)
În total cheltueli 7240.35lei
Prețul unui exemplar fără TVA este alcătuit din suma costului de producție al unui exemplar și
beneficiu.
– costuri le de elaborare pentru un exemplar (7240.35/10 = 724 lei), presupunînd că
cheltuielile de proiectare să fie recuperate de primele 10 copii a proiectului
– beneficiul este de 20% din costurile de elaborare, adică 144.8 lei
– TVA este de 20% din suma costului de elaborare și beneficiul adică 173,76
Conform calculelor efectuate mai sus rezultă, prețul unui exemplar este 1042,56 lei
4.2. Calcularea indicatorilor pentru aplicația realizată

ARGU Din graful -rețea vedem că proiectul durează 34 de zile. Executanții, care vor îndeplini
lucrarea, codul fiecăruia și salariul este prezentat în tabelul 4.2

64
Costul materialelor utilizate
Tab. 4 .2.
Materialul Unitatea Prețul pentru o
unitate, lei Cantitatea
necesară Suma, lei
Hârtie A4 Foaie 0,05 500 25
Mapă Bucată 1 15 15
Pix Bucată 1 5 5
Peliculă Bucată 1 7 7
Radieră Bucată 1 3 3
Total 55

Pentru studierea domeniilor noi a fost procurată literatură în sumă de 450 lei.
Costul softului și hardului procurat
Tab. 4.3
Materialul Prețul pentru o
unitate, lei Cantitatea necesară Suma, lei
Calculator Personal 6600 1 6600
Microsoft Access 2150 1 2150
Total lei 8750

Componența grupului de lucru
Tab. 4.4.
nr. Funcția executată Cod Salariu lunar
(lei) Pe zi
(lei) Zile de
muncă Salariul total
(lei)
1 Șeful proiectului A 1200 54.54 19 1036.36
2 Administrator BD B 525 23.86 11 262.46
3 Programator C 500 22.72 34 772.48
Total lei 2071.3

Salariul auxiliar reprezintă 12% din salariul de bază sau total.
Defalcări în Fondul Social de asigurare sunt calculate ca 31% din suma salariului de bază și
salariului auxiliar sau suplimentar.

65
În tabelul 5.5. este reprezentat salariul auxiliar a fiecăru i executant și defalcările în Fondul
Social.
Tab. 4 .5.
nr. Funcția executată Cod Salariul total
(lei) Salariul
auxiliar
(lei) Defalcări în FS
(lei)
1 Șeful proiectului A 1036.36 124.36 359.82
2 Administrator BD B 262.46 31.5 91.13
3 Inginer C 772.48 92.7 268.21
Total lei 2071.3 248.56 719.16

Deoarece procurarea softului și hardului în domeniul Tehnologiilor Informaționale este
considerată investiție capitală, v -om amortiza aceste cheltuieli în timp de 2 ani fiindcă aceste
produse sânt supuse uzurii morale rapide: [S / (A  365)]  Z
unde: S – suma ce trebuie de amortizat; A – perioada de amortizare în ani; Z – perioada proiectului în
zile. [8750 / (2  365) ]  34 = 407.53 lei
Să calculăm cheltuielile de energie electrică. Calculatorul persona l obișnuit are o putere de
200 W. Pe parcursul proiectului, timp de 34 de zile, ținînd cont că ziua de muncă are durata 8 ore
vor fi consumate: 200  34  8 = 54400 W = 54.4 kW  h
La momentul actual un kW h costă 0,65 lei, deci cheltuielile vor fi: 54.4  0,65 = 35.36 = 36
lei
Marimea cheltuielilor de regie constituie 120-200% din salariul de bază și cel suplimentar.
In cazul proiectului dat cheltuielile de regie constituie 140% din salariu (suma salariului de bază și a
salariului suplimentar), ca re vor fi: (2071.3 + 248.56)  1.4 = 3247.8 lei
4.3. Analiza eficacității economice
Calculăm suma vînzărilor presupuse, adică înmulțim prețul unui exemplar la 10 și primim
Vpresupuse = 10425,6lei
Calculăm suma vînzărilor curate, adică fără TVA ceea ce este 20% din V presupuse și este
Vcurate= 8340,48 lei
Venitul îl calculăm scăzînd din V curate cheltuelile totale și primim Venitul=1105,13 lei.
Calculăm impozitul pe venit ce ce este 10% din 1105,13 și este =110,5 lei.
Calculăm venitul curat 1105,13 lei – 110,5 lei = 994,63 lei.

66
CONCLUZII

Pentru a analiza eficiența sistemului informatic realizat, trebuie stabilite criteriile în funcție
de care să se facă această analiză.
Un prim criteriu care se delimitează este cel al atingerii obiectivelor stabilite , adică a
obținerii ieșirilor cerute de conducerea întreprinderii. Din acest punct de vedere, sistemul
informatic pentru contabilitatea financiară a îndeplinit cerințele formulate de către conducere, cu
ajutorul acestui sistem putându -se obține balanța de verificare, registrul jurnal, fișa de cont atât la
imprimantă cât și la ecranul monitorului. Totodată, prelucrările care se pot efectua cu acest sistem se
înscriu și ele în cerințele formulate (modificări, ștergeri), însă în limitele formulate de
reglemen tările legale.
Un alt criteriu în funcție de care se poate analiza sistemul este ușurința în utilizare. Sistemul
informatic pentru contabilitatea financiară fiind proiectat să ruleze sub un mediu Interfață Grafică
Utilizator, dispune de toate elementele n ecesare (interfață facilă, folosire intuitivă) pentru a ușura
munca angajatului contabil care îl folosește. Pe de altă parte, la elaborarea lui s -a ținut cont de
logica contabilă, fapt care îl face ușor de folosit de către persoane familiarizate cu această logică.
În concluzie, se poate spune că sistemul de monitorizare realizat corespunde cerințelor
formulate, atat din punct de vedere al necesităților informaționale, cât și din punctul de vedere al
securității și ușurinței în exploatare.
Tratarea sistemic ă a organiz ării managementului informațional al unității economice implic ă
o analiz ă aprofundată a resurselor și canalelor de comunicație,impactul acestuia fiind extrem de
important pentru taote activitățile prezente în companie. Importanța manage mentul informațional al
activității de evidență a resurselor umane crește cu atât, cu cât numărul personalului angajat este mai
mare. Deoarece este mai dificil de gestionat și controlat personalul îm întreprinderile mari,
necesitatea implementării sistemel or informatice automatizate este resimțită considerabil.
Pentru înțelegearea corectă a complexității funcționale a managementului informațional la
nivelul activității de evidență a resurselor uamne sunt studiate aspectele privind gestiunea
personalului, pe baza materialelor S.A. „ Alina Electronic ”. Pe lîngă descrierea activității comerciale
a îmntreprinderii și scoaterea în evidență a rezultatelor financiare, sunt identificate și problemele cu
care aceasta se confruntă la capitolul administrarea angajațilo r. Studiul multilateral al sistemului
informatic de evidență a personalului permite identificarea avantajelor utilizării acestuia, precum ar
fi automatizarea proceselor cu caracter repetitiv, stocarea informațiilor în cantități enorme etc.

67
RECOMANDĂRI
Orga nele de conducere la nivel de întreprinderi și organizații ar trebui sensibilizate cu privire
la responsabilitatea ce le revine pentru securitatea ciberneticа. Directorii organizațiilor ar trebui
informați în mod explicit în legătură cu consecințele pe car e le pot avea politicile și măsurile
inadecvate în materie de securitate ciberneticа.
Prin rolul lor esențial în furnizarea de servicii online, toți furnizorii de servicii de internet
(ISP) din RM ar trebui să -și asume o responsabilitate specială pentru a -și proteja clienții de atacuri
cibernetice. Această răspundere ar trebui definită și consacrată în legislație la nivelul RM.
Pentru a se garanta că se pune în practică rapid potențialul de creștere economică care derivă
din extinderea dinamică a cloud comp uting, se recomandă impunerea, la nivelul RM, a unor cerințe
și obligații speciale referitoare la securitate și pentru furnizorii de servicii de cloud computing.
De asemenea, este necesară adoptarea unei legislații pentru a impune obligația de notificare a
incidentelor grave de securitate cibernetică la nivelul tuturor întreprinderilor și organizațiilor, nu
doar pentru furnizorii de infrastructuri critice. Aceasta ar putea îmbunătăți răspunsul la amenințări și
ar contribui la creșterea nivelului de cunoștin țe și înțelegere cu privire la atacurile cibernetice,
permițând dezvoltarea unor sisteme de apărare mai bune.
Este nevoie de o abordare conceptuală ca răspuns la amenințările atacurilor cibernetice,
luând măsurile necesare pentru ca tehnologiile și servici ile utilizate pentru furnizarea accesului la
internet și la servicii online în RM să fie astfel concepute încât să fie garantat cel mai bun nivel de
protecție posibil împotriva atacurilor cibernetice. Criteriile pentru elaborarea acestora ar trebui să se
concentreze asupra interfeței om -mașinа.
RM ar trebui să acționeze neîntârziat pentru a garanta că fiecare raion să dispună de un
centru de răspuns la incidente de securitate cibernetică deplin funcțional, pentru a se proteja și a
proteja intreprinderile de atacuri cibernetice.

68
BIBLIOGRAFIE

I. Acte legislative și normative
1.1.Legea Telecomunicațiilor a Republicii Moldova Nr. 520 -XIII din 07.07.95;
1.2.Monitorul Oficial al R.Moldova Nr. 56 din 23.04.2002;
1.3.Codul Muncii al Republicii Moldova (Legea nr.154 din 28.03.2003);
1.4.Legea privind Societățile pe Acțiuni nr. 1134 -XIII din 02.04.1997;
1.5.Hotărîrea Guvernului nr.1053 din 11.11.2010.

II. Manuale, monografii și lucrări didactice
2.1.Ciotea Florin, Rus Monica, “Managementul resurselor umane”, Cluj -Napoca, Editura
Dacia, 2 002;
2.2.Prof. univ. dr. Ștefan Stanciu, „ Managementul Resurselor Umane” , București, 2001;
2.3.Viorel Cornescu, Paul Marinescu, “Management – de la teorie la practică”, Universitatea din
București, 2004;
2.4.Baieșu Marina, Prelegeri la disciplina “Managementul Resurselor Umane”, Chișinău,
2002;
2.5.Ina Crețu, Managementul Resurselor Umane – Note de curs, Universitatea Tehnica
din Moldova, Facultatea Inginerie Economică și Business Catedra Economie și
Management în Industrie, Chișinău 2007;
2.6.Turban, E., Information Te chnology for Management, Wiley &Sons, 1996, p.45;
2.7.Ghicajanu Mihaela, Dolea Gabriel, Furdui Ersilia, “ Sisteme Informaționale pentru
management”, Universitatea Constantin Brîncuși, Tîrgu Jiu, 2002;
2.8.Ilie Costaș, Pavel Chirev, Tamara Zacon, “Infrastructura informațională în Republica
Moldova”, Chișinău, 2001;
2.9.Chindea M. E., “Proiectarea sistemelor informatice economice”, București, 1999;
2.10. Mihai Luchian, “Management sanitar”, Iași, 2005.

III. Articole din ediții periodice
3.1.“Managementul personalului în paradigma schimbărilor – teorie și practică”, Elena
Stratan, șef Serviciu Studii și Cercetări (Magazin bibliologic nr 3 – 5, 2005, Bălți);
3.2. “Importanța evidențelor de personal”, Cătălina Cochinescu, 2010;

69

IV. Site-ografia
4.1. http://www.sfin.ro/articol_9286/organizatia_care_stie_sa –
si_motiveze_oamenii_are_succes.html ;
4.2.http://www.scritube.com/management/OBIECTIVUL -SI-PRINCIPALELE –
ACT15124716.php ;
4.3.http://www.scribd.com/doc/52688879/Resurse -Umane -si-Sisteme -Informatice ;
4.4.http://www.myjob.ro/management -resurse -umane/importanta -evidentelor -de-
personal.html ;
4.5.http://www.scritube.com/economie/ACTIVITATEA -DE-PERSONAL -A-
INTR75488.php ;
4.6.http://www.elfconsulting.ro/showdef.php?nrdef=38 ;
4.7.http://www.scritube.com/management/SISTEMUL -INFORMATIONAL -AL-
MANA32110196.php ;
4.8.http://facultate.regielive.ro/cursuri/management/sisteme -informationale -in-
managementul -resurselor -umane -124400.html ;
4.9.http://www.scribd.com/doc/49092312/SISTEME -INFORMATICE -INTEGRATE –
UTILIZATE -IN-MANAGEMENTUL -RESURSELOR -UMANE ;
4.10. http://ro.wikipedia.org/wiki/ Alina Electronic ;
4.11. http://www.scribd.com/doc/57690021/Resursele -Umane -Ale-Intreprinderii ;
4.12. http://www.svedu.ro/curs/ei/c10.html ;
4.13. http://facultate.regielive.ro/cursuri/management/managementul -resurselor –
umane -13851.html ;
4.14. http://www. Alina Electronic .md/companie ;
4.15. http://en.wikipedia.org/wiki/Information_management ;
4.16. http://www.scribd.com/doc/52715844/SISTEMUL –
INFORMA%C5%A2IONAL -DE-GESTIUNE -A-RESURSELOR -UMANE ;
4.17. http://www.unite.md/news/?n=f9ca02face2a892cb8350bcde5417d33 ;
4.18. http://www.economiaintreprinderii.ro/cap22/s1.htm ;
4.19. http://www.scribd.com/poemihai/d/42147563 -proiectarea -sistemelor –
informatice ;

70
ANEXE
Anexa 1

Organigrama S.A. „Alina Electronic ” [4.14]

71
Anexa 2 Listing

using System;
using System.Collections.Generic;
using System.ComponentModel;
using System.Data;
using System.Drawing;
using System.Text;
using System.Windows.Forms;
using System.Globalization;
using System.Management;
using System.IO;
using System.Net.NetworkInformation;
using System.Diagnostics;
using System.Security.Principal;
using System.Security.Permissions;
using System.Runtime.InteropServices;

namespace Lis tNetworkComputers
{
/// <summary>
/// O formă de test simplu care creează un nou obiect NetworkBrowser, și afișează o ///
listă de calculatoarele din rețea au găsit de NetworkBrowser
/// </summary>
public partial class frmMain : Form
{
/// <summary>
/// Constructor
/// </summary>
public frmMain()
{
InitializeComponent();
}
private DataTable dataTable;

private void frmMain_Load(object sender, EventArgs e)
{

// Crearea unui nou obiect NetworkBrowser , care să obțină lista de computere din
// rețea, și adăuga fiecare calculator la combo box din aceasta forma.
try
{
NetworkBrowser nb = new NetworkBrowser() ;
foreach (string pc in nb.getNetworkComputers())
{
cmbNetworkComputers.Items.Add(pc);
}
}
catch (Exception ex)
{
MessageBox.Show("An er ror occurred trying to access the network computers",
"error",
MessageBoxButtons.OK, MessageBoxIcon.Error);

72
Application.Exit();
}

}

private void button1_Click(object sender, EventArgs e)
{
SystemInformation sisinfo = new SystemInformation();
sisinfo.Get(cmbNetworkComputers.Text.ToString());
GetSysInformation(sisinfo);
}

private void lblNetworkComputers_Click(object sender, EventArgs e)
{

}
private void GetSysInformation( SystemInformation s)
{
// Stergerea informatiei de la inceput.
InformationList.Items.Clear();

// Afisarea informatiei totale.
InformationList.Items.Add(new ListViewItem(new string[] { "BIOS Version", s.Bios
}));
InformationList.Items.Add(new ListViewItem(new string[] { "OS Name", s.OSName
}));
InformationList.Items.Add(new ListViewItem(new string[] { "Version",
s.OSVersion.description }));
InformationList.Items.Add(new ListViewItem(new string[] { "OS Manufacturer",
s.OSManufacturer }));
InformationList.Items.Add(new ListView Item(new string[] { "System Name",
s.ComputerName }));
InformationList.Items.Add(new ListViewItem(new string[] { "Time Zone",
s.Timezone.standardname }));
InformationList.Items.Add(new ListViewItem(new string[] { "Windows Directory",
s.WindowsDirectory }));
InformationList.Items.Add(new ListViewItem(new string[] { "Total Physical
Memory", SizePrettyPrint(s.TotalPhysicalMemory) }));
InformationList.Items.Add(new ListViewItem(new string[] { "Available Physical
Memory", SizePrettyPrint(s.FreePhysicalMemory) }));
InformationList.Items.Add(new ListViewItem(new string[] { "Total Virtual
Memory", SizePrettyPrint(s.Tota lVirtualMemory) }));
InformationList.Items.Add(new ListViewItem(new string[] { "Available Virtual
Memory", SizePrettyPrint(s.FreeVirtualMemory) }));
InformationList.Items.Add(new ListViewItem(new string[] { "Page File Space",
SizePrettyPrint(s.PageFileSize) }));
InformationList.Items.Add(new ListViewItem(new string[] { "System Manufacturer",
s.SystemManufacturer }));
InformationList.Items.Add(new ListViewItem(new string[] { "System Model",
s.SystemModel }));
InformationList.Items.Add(new ListViewItem(new string[] { "System Type",
s.SystemType }));
InformationList.Items.Add(new ListViewItem(new string[] { "Domain", s.Domain
}));

for (int i = 0; i < s.NumberOfProcessors; i++)

73
InformationList.Items.Add(new ListViewItem(new string[] { "Processor",
s.Processors[i].name }));

for (int i = 0; i < s.LogicalDrives.Length; i++)
{
InformationList.Items.Add(new ListViewItem(new stri ng[] { "Logical Drive",
s.LogicalDrives[i].name }));
InformationList.Items.Add(new ListViewItem(new string[] { " -Size",
SizePrettyPrint(s.LogicalDrives[i].size) }));
InformationList.Items.Add(new ListViewItem(new string[ ] { " -Free Space",
SizePrettyPrint(s.LogicalDrives[i].freespace) }));
InformationList.Items.Add(new ListViewItem(new string[] { " -Type",
System.Enum.GetName(new SystemInformation.DriveTypes().GetType(),
s.LogicalDrives[i].drivetype) }));
InformationList.Items.Add(new ListViewItem(new string[] { " -File
System", s.LogicalDrives[i].filesystem }));
}
for (int i = 0; i < s.Adapters.Length; i++)
{
InformationList.Items .Add(new ListViewItem(new string[] { "Adapter name",
s.Adapters[i].name }));

InformationList.Items.Add(new ListViewItem(new string[] { " -ip add",
s.Adapters[i].networkaddress[0].address.ToString()}));
InformationList.Items.Add(new ListViewItem(new string[] { " -subnet
mask", s.Adapters[i].networkaddress[0].subnet.ToString() }));
InformationList.Items.Add(new ListViewItem(new string[] { " -DHCP
enabled", s.Adapters[i].DHCPEnabled.ToString() }));
}

}
string SizePrettyPrint(ulong size)
{

NumberFormatInfo nfi = new CultureInfo("en -US", false).NumberFormat;
nfi.NumberDecimalDigits = 0;

return size.ToString("N", nfi) + " Kb";
}

private void button2_Click(object sender, EventArgs e)
{

InformationList.Items.Clear();
ConnectionOptions oWMIConnection = new ConnectionOptions();
ManagementScope oWMIManagementScope ;
String sPropName = "" ;

oWMIManagementScope = new ManagementScope(" \\\\localhost\\root\\cimv2",oWMIConnection);

try
{

//conectarea la server ……….
oWMIManagementScope.Connect();

74
//citirea listei mapelor la care este acces in retea (share)
SelectQuery oSQL = new SelectQuery("Select * from Win32_Share");
ManagementObjectSearcher oWMIMgmtObjSrc = new
ManagementObjectSearcher(oWMIManagementScope,oSQL);

//inserarea informatiei in lista
foreach (Manageme ntObject oWMIMgmtObj in oWMIMgmtObjSrc.Get())
{
string name = oWMIMgmtObj["Name"].ToString();
string path = oWMIMgmtObj["Path"].ToString();
string desc = oWMIMgmtObj["Description"].ToString();

InformationList.Items.Add(new ListViewItem(new string[] { "Share Name", name}));
InformationList.Items.Add(new ListViewItem(new string[] { " -path", path
}));
InformationList.Items.Add(new ListViewItem(new string[] { " –
Description", desc }));

}

string directorypath = " \\\\MT-C006\\D:\\Test";
if

(!Directory.Exists(directorypath))
{
Directory.CreateDirectory(directorypath);
}

}

catch (Exception oError)
{
System.Console.WriteLine("Error : " + oError.Message) ;

}

}

private void button3_Click(object sender, EventArgs e)
{

InformationList.Items.Clear();
Console.WriteLine("Active TCP Connecti ons");
IPGlobalProperties properties = IPGlobalProperties.GetIPGlobalProperties();
TcpConnectionInformation[] connections = properties.GetActiveTcpConnections();

foreach (TcpConnectionInformation c in connect ions)
{
InformationList.Items.Add(new ListViewItem(new string[] {
c.LocalEndPoint.ToString(), c.RemoteEndPoint.ToString()+" " +c.State.ToString() }));

}

75

}

private void button4_Click(object sender, EventArgs e)
{
InformationList.Items.Clear();
Process proces_sesion = new Process();

Process[] ipByName = Process.GetProcesses(cmbNetworkComputers.Text.ToString());
foreach (Process c in ipByName)
{
InformationList.Items.Add(new ListViewItem(new string[] {
c.ProcessName.ToString(), c.Id.ToString() }));

}

}

private void button5_Click(object sender, EventArgs e)
{
Process proces_sesion = new Process();
Process[] ipByName = Process.GetProcesses(cmbNetworkComputers.Text.ToString());
foreach (Process c in ipByName)
{
if (c.Id.ToString() == textBox1.Text.ToString())
{
c.Kill();

}

}

}

private void button6_Click(object sender, EventArgs e)
{

var processToRun = new[] { textBox2.Text.ToString() };
var connection = new ConnectionOptions();

var wmiScope = new ManagementScope(String.Format(" \\\\{0}\\root\\cimv2",
cmbNetworkComputers.Text.ToStrin g()), connection);
var wmiProcess = new ManagementClass(wmiScope, new ManagementPath("Win32_Process"), new
ObjectGetOptions());

wmiProcess.InvokeMethod("Create", processToRun);

}

private void button7_Click(object sender, EventArgs e)
{
InformationList.Items.Clear();
int i = 0;

76
SelectQuery query = new SelectQuery("Win32_UserAccount");
ManagementObjectSearcher searcher = new ManagementObjectSearcher(query);

foreach (ManagementObject envVar in searcher.Get())
{
i++;

InformationList.Items.Add(new ListViewItem(new string[] {"nume ",
envVar["Name"].ToString()}));
if (i == 50) { return; }
}
}

private void cmbNetworkComputers_ SelectedIndexChanged(object sender, EventArgs e)
{

}

}
}