Introducere … … … … 3 [608541]

1
Cuprins ……………………………………………… …………………………. ……………………………….1
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 3
Capitolul 1. Educația preuniversitară – prioritate în România și Republica
Moldova ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 8
1.1 Considerații teoretice privind educația preuniversitară ………………………….. . 8
1.2 Sistemul național de învățământ preuniversitar de stat din România ………. 9
1.3 Sistemul național de învățământ preuniversitar de stat din Republica
Moldova ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 10
1.4 Educația preuniversitară – prioritate în România și Republica Moldova .. 15
Capitolul 2. Finanțarea învățământului preuniversitar de stat din Români a ….. 16
2.1 Considerații teoretice privind finanțarea învățământului preuniversitar de
stat din România ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 16
2.2 Finanțarea de bază a î nvățământului preuniversitar de stat din România 19
2.3 Finanțarea complementară a învățământului preuniversitar de stat din
România ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 21
2.4 Finanțarea suplimentară a învățământului preuniversitar de stat din
România ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 22
Capitolul 3. Finanțarea învățământului preuniversitar de stat din Republica
Moldova ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 23
3.1 Considerații teoretice privind finanțarea învățământului preuniversitar de
stat din Republica Moldova ………………………….. ………………………….. ………………. 23
3.2 Finanțarea de bază a învățământulu i preuniversitar de stat din Republica
Moldova ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 27
3.3 Finanțarea complementară a învățământului preuniversitar de stat din
Republica Moldova ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 29
3.4 Finanțarea compensatorie a învățământului preuniversitar de stat din
Republica Moldova ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 29
Capitolul 4. Studiu de caz comparativ privind finanțarea Colegiului Național
”Octavin Goga” din Sibiu și a Liceului Teoretic ”Mihail Berezovschi” din
Chișinău ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 31
4.1 Prezentarea Colegiului Național ”Octavian Goga” din Sibiu …………………. 31
4.2 Prezentarea Liceului Teoretic ”Mihail Berezovschi” din Chișinău …………. 31

2
4.3 Studiu comparativ privind finanțarea celor două unități de învățământ
preuniversitar de stat ………………………….. ………………………….. ………………………… 32
Concuzii și propuneri personale ………………………….. ………………………….. …………… 43
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 45

3
Introducere
“Natura ne aseamănă , educatia ne deosebes te.” (Confucius )

Am ales să -mi încep lucrarea de licență cu un citat despre educație, pentru că în
continuare îmi propun definirea acesteia și argumentarea necesității și imporanței de a
o stăpâni , dar și nevoia fondurilor alocate pentru eficientizarea pr ocesului educațional .
Putem defini simplu acest cuvânt educație: un ansamblu de activități în ved erea
transmiterii informației că tre generațiile următoare. Însă dacă priv im în adâncul sens al
termenului , denotăm complexitatea care conturează EDUCAȚIA fiin d o cultură a
particularității umane, dar în același timp și unica diferență între ace asta.
Prin lucrarea ”Studiu comparativ privind finanțarea învățăm ântului
preuniversitar de stat di n România și Republica Moldova” mi-am propus analizez
în primul rând ben eficiile educației și anume ale celei realizate în instituțiile de stat și
în cel de -al doilea rând, o comparație ale sistemelor educative din România și Republica
Moldova sub aspectul finanțării dar și felul în care acestea dispun și folosesc resursele
financiare .
Ca structură, am decis sa tratez fiecare subiect, respectiv țară într -un capitol
aparte. Prin urmare, lucrarea mea de licență înglobează patru capitole și anume:

Capitolul 1. Educația pruniversitară stat – prioritate în România și Republica
Moldova cu următoarle subcapitole:

1.1 Considerații teoretice privind educația preuniversitară în care am pus accent
pe abordările teoretice privind definirea educației preuniversitare, beneficiile si
constrângerile acesteia în etapa actuală, cât și consider entele teoretice și practice
care stau la baza considerării acesteia drept prioritate națională.

1.2 Sistemul național de învățământ preuniversitar de stat din România în care
am abordat componentele sistemului național de învățământ preuniversitar de stat
din România în conformitate cu legea educației naționale, către ciclurile de
învățământ preuniversitar cu evidențierea particularităților de organizare și
funcționare.

1.3 Sistemul național de învățământ preuniversitar de stat din Republica
Moldova care tratează aspectele teoretice despre educația din această țară
reglementată de Noul Cod al Educației din 2014. Am evidențiat îmbunătățirile
aduse de Noul Cod al Educației care a înlocuit vechea Lege a Învățământului din
1995 dar și evoluția numărului instituțiilor de învățământ preuniversitar din anul
2015 până în anul 2017. Abordarea s -a făcut din perspectiva evidențierii
similitudinilor și diferențelor dintre cele două sisteme naționale de învățământ.

4
1.4 Educația preuniversitară – prioritate în România și Republica Moldova din
care am reliefat beneficiile și constrângerile celor două sisteme naționale de
învățământ, precum și asemănările și distincțiile existente în organizarea și
finanțarea lor .

Capitolul 2. Finanțarea învățământului preuniversitar de stat din Ro mânia cu
următoarele subcapitole:

2.1 Considerații teoretice privind finanțarea învățământului preuniversitar de stat
din România în care sunt evidențiate surse le de finanțare ale unei unități de
învățământ preuniversitare de stat și anume: alocațiile bugetar e repartizate din
bugetul local al unității administrativ -teritoriale (UAT) la care este arondată
instituția de învățământ, venituri le proprii realizate de școală din manifestări
artistice, donații și sponsorizări, cercetare, proiecte externe cu finanțare
neramb ursabilă. De asemenea am tratat cele trei instrumente de alocare a fondurilor
bugetare : finanțarea de bază, finanțarea complementară și finanțarea suplimentară
indicând la fiecare baza de calcul, formulele și indicatorii acestora. Am tratat fiecare
formă de finanțare aparte, evidențiind c azurile în care se acordă finanțare
complementară și suplimentară, având în vedere că finanțarea de bază este asigurată
tuturor entităților de înv ățământ din bugetul de stat, pe seama sume lor defalcat e din
taxa pe val oarea adăugată prin bugetele locale ale unităților administrativ -teritoriale
de care aparțin unitățile de învățământ preuniversitarde stat.

2.2 Finanțarea de bază a învățământului preuniversitar de stat din România. În
acest subcapitol am tratat cele două formule de alocare a fondurilor bănești per elev
pe baza costului standard, am identificat costul standard per elev din învățământul
gimnazial și liceal în anul 2017 , clasificat pe mediul rural și urban , iar în final am
evidențiat categoriile de cheltuileli eligibile din fondurile finanțării de bază.

2.3 Finanțarea complementară a învățământului preuniversitar de stat din
România unde am explicat necesitatea fondurilor complement are și elementele pe
baza cărora se stabilește nivelul fondurilo r pentru acest tip de finanțare, cât și
destinația acestora.

2.4 Finanțarea suplimentară a învățământului preuniversitar de stat din România.
În această parte a lucrării am reliefat elementele ce fac posibilă și necesară finanțarea
suplimentară și am indicat coeficienții de cor ecție folosiți pentru fundam entarea
fondurilor suplimentare, cu evidențierea destinației fondurilor prin explicarea
categoriilor de cheltuieli eligibile, precum și posibilitățile de îmbunătățire a
elementelor care stau la baza dimensionării finanțării sup limentare.

5
Capitolul 3. Finanțarea învățământului preuniversitar de stat din Republica
Moldova în care am tratat următoarea problematică :

3.1 Considerații teoretice privind finanțarea învățământului preuniversitar de stat
din Republica Moldova unde sunt ind icate sursele de finanțare ale unei instituții
de învățământ preuniversitare de stat din Republica Moldova, acestea fiind:
alocațiile bugetare repartizate din bugetul autorităților publi ce locale de nivelul al
doilea prin Direcții de învățământ la care est e arondată instituția de învățământ;
mijloace le provenite din pregătirea, perfecționarea și recalificarea cadrelor, din
lucrările de cercetare științifică realizate pe bază de contract,veniturile provenite din
comercializarea articolelor confecționate în p rocesul de învățământ (în gospodăriile
didactice, ateliere), precum și din arendarea localurilor, construcțiilor,
echipamentelor, donații. Am facut o mică comparație între resursele alocate
Ministerului Educației din Republica Moldova și cel din România pr in bugetel e de
stat di n perioada 2011 -2015 , observând că suma este aproximativ acee ași de la un
an la altul, însă având în vedere că totalul sumei colectate la bugetele de stat a crescut
în fiecare an, ponderea fondurilor bănești alocate Ministerului Educa ției din ambele
țări a scăzut cu aproximativ 3,05 puncte procentuale în Republica Moldova și 0,48
puncte procentuale în România. Aceste date ne arată că în România banii alocați
educației au avut relativ un parcurs constant, însă în Republica Moldova s -a
înregistrat o scădere considerabilă din mai multe motive atât economice dar și
politice enunțate în lucrarea de licență. Am făcut și o comparație între evoluțiile
costului standard per elev în România și Republica Moldova pe care ulterior le -am
folosit pent ru analiza și conturarea studiului de caz.

3.2 Finanțarea de bază a învățământului preuniversitar de stat în Republica
Moldova. În acest subcapitol am descris modul de finanțare a instutuțiilor școlare
din Republica Moldova care este diferit de cel din Români a prin faptul că acolo
fondurile pentru învățământ au un circuit aparte și anume:

În continuare, am tratat baza de calcul pentru finanțarea de bază, formulele și
indicatorii acesteia cu coeficienții de ponderare pentru calcularea numărului de ”elevi
ponderați” , în vederea determinării fondurilor cu titlu de finanțare de bază.

Minister
Primării
Direcții de
învățământ
Școli/Licee

6
3.3 Finanțarea complementară a învățământului preuniversitar de stat în
Republica Moldova, în care am pus accent pe necesitatea alocării acestor fonduri
și coeficientul de corecție pentru toate cele trei filiere d intr-o instituție de învățământ
și am evidențiat categoriile de cheltuieli eligibile la finanțarea din aceste fonduri.

3.4 Finanțarea compensatorie a învățământului preuniversitar de stat în
Republica Moldova. În acest subcapit ol am evidențiat utilitatea și necesitatea
fondurilor com pensatorii care în România îmbracă forma finanțării suplimentare .
Deasemenea , am indicat coeficienții de corecție pentru alocarea fondurilor
respective. În Republica Moldova , fondurile pentru educaț ia incluzivă sunt
repartizate împreună cu alocațiile finanțării compensatorii, în vederea asigurării
accesului direct ș i nediscriminatoriu la educație a acestor categorii sociale
marginale.

Capitolul 4. Studiu de caz comparativ privind finanțarea Colegiul ui Național
”Octavian Goga” din Sibiu și Liceului Teoretic ”Mihail Berezovschi” din Chișinău
în care am tratat următoarele aspecte principale :

4.1 Prezentarea Colegiului Național ”Octavian Goga” din Sibiu din pu nct de vedere
al misiunii, viziunii, organizării și funcționării, cât și al ciclurilor și filierelor
educaționale.

4.2 Prezentarea Liceului Teoretic ”Mihail Berezovschi” din Chișinău în simetrie cu
unitatea de învățământ preuniversitară de stat din România prin evidențierea
particularităților și asemănăril or din domeniul organizării, funcționării și ofertei
educaționale.

4.3 Studiu comparativ privind finanțarea celor două unități de învățământ
preuniversitar de stat.
În studiul de caz am determinat nivelul fondurilor bănești pe care cele două instituții le –
au primit sub formă de finanț are de bază, complementară și suplimentară în anul 2016.
Pentru aceste calcule am folosit drept surse de documentare rapoartele statistice anuale
privind activitatea instituțiilor de învățământ primar și secundar general la încep utul
anului de studii și anume: Numărul elevilor în septembrie 2016 la liceul ”Mihail
Berezovschi” din Chișinău și respectiv în octombrie la Colegiul Național ”Octavian
Goga” din Sibiu, dar și repartizarea bugetului pe anul 2016. Calculele le -am făcut
folosind costul standart per elev din România conform Hotărârii Guvern ului nr.
993/2015 și din Republica Moldova conform formulei de alocare din anul 2016
întocmită de Guvern .

7
Concluzii și propuneri personale
În această lucrare am abordat, din punct de v edere teoretic în limita surselor
bibliografice, conceptul de educație preuniversitară de stat, am identificat sist emul
unităților de învățământ din România și Republica Moldova evidențiind similitudinile,
asemănările și deosebirile. În continuare am ident ificat sursele de finanțare și am
constatat faptul că în România fondurile sunt suficiente și sunt reflectate în rata de
promovabilitate la examenul de bacalaureat care la Colegiul Național ”Octavian Goga”
din Sibiu este de aproximativ 98 %, iar în Republic a Moldova acestea sunt cauza unei
rate a promovabilității de doar 71% la Liceul Teoretic ”Mihail Berezovschi”.

8
Capitolul 1 . Educația preuniversitar ă – prioritate în România și Republica
Moldova

1.1 Considerații teoretice privind educația preuniversitar ă
Atitudinea instituțiilor publice în luarea deciziilor financiare ține cont de numeroși
factori atât legislativi cât și de colaborare cu alte instituții prin acorduri interne sau
externe. Pentru o activitate cât mai eficientă, instituțiile publice au nevoie de un
management financiar sănătos și echilibrat. Simplificându -l, îl putem aborda prin
prisma a doua direcții :
1. Obținerea resurselor financiare pentru acoperirea nevoilor instituției ;
2. Îndeplinirea ciclului bugetar prin cheltuirea banilor și utilizare a resur selor puse
la dispoziție, în vederea realizării misiunii și viziunii unității de învățământ
preuniversitar e de stat.
Modul de organizare intern al învățământului preuniversitar, scopurile și conținutul
pe care -l desfășoară se află în legătură directă și re ciprocă cu învățarea pe parcursul
întregii vieți – educația de bază constituind o garanție spre însușirea competențelor
corespunzătoare pentru accesul ulterior la asimilarea cunoștințelor viitoare .
Sistemul ui public de învățământ îi sunt scoase la lumină t oate lipsurile din cauza
multiplelor sale defecte și prezintă o imagine a extremelor – de la școli de top, unde
găsim unele dintre cele mai înalte rezultate , la școli dezastruoase și rate de promovare
aproape inexistente . Același sistem rămâne totuși aprec iat pen tru capacitatea sa de a
”crea” mulți elevi extraordinari , cu performanțe remarcabile.
Dacă trasăm o linie pentru a putea descrie mai bine învățământu l public, putem
evidenția următoarele avantaje și dezavantaje:
Avantaje :
1) Posibilitatea de a găsi o unitate de învățământ aproape de casă, pentru cei ce își
doresc acest lucru;
2) Instruirea elevilor într -un cadru generalist până în clasa a VIII -a și asimilarea
informației din t oate domeniile, ca mai apoi ace știa sa fie capabili să își aleagă
pentru liceu o sferă cât mai interesant ă și captivantă personalității lor;
3) Poate unul dintre cele mai importante avantaje pe care îl are o familie la
înscrierea copilului într -o școală publică este nivelu l redus al costurilor suportate
de aceasta spre deosebir e de o uni tate de învățământ privată;
4) Având în vedere că în școlile private găsim copii din diferite medii și pături
social e, pentru aceștia este mult mai ușoară integrarea în societate .

9
Dezavantaje :
1) Condiț ii care adesea lasă de dorit concretizate în săli de clas ă care n -au mai fost
de mult timp renovate, terenuri și săli de sport nesigure sau dotate
necorespunzător;
2) Acces redus la noile tehnologii: „doar unul din 250 de elevi de clasa a VIII -a are
acces la un calculator cu o conexiune la Internet ”1;
3) Numărul mare de elevi dintr -o clasă;
4) Model de predare, învățare și evaluare clasic, învechit, rigid, nediferențiat;
5) Criterii mai relaxate de selecție a cadrelor didactice, comparativ cu școlile
private; profesori mai puțin motivați;
6) Diversitatea redusă a opționalelor ș i procentul redus de activități practice sau
artistice;
7) Elevii primesc informația în mod pasiv; predomină predarea și evaluarea în
defavoarea activităților de grup, a experimentelor etc.;
Pe lângă acestea, este evident că fiecare poate face propriile compl etări în funcție de
experiența personală. Cu bune, dar mai mult cu rele, sistemul public rămâne oarecum
norma, standardul și cel mai accesibil model pentru copiii din România.

1.2 Sistemul național de înv ățământ preuniversitar de stat di n România
Sistemul naț ional de învățământ preuniversitar de stat din România este
reglementat de Legea nr. 1/2011 , Legea educației naționale , cu modificările ulteri oare
și completările acesteia. Ansamblul s istemul național de înv ățământ se împarte în mai
multe forme, tipuri și niveluri de organizare a activităț ii de educare și cultivare a
personalității.
În România, învățămâ ntul este obligatoriu până la 11 clase, conform modificarilor
Legii educației naționale prin Ordonanța de Urgență nr. 117/2013 , iar frecventarea
obligatori e încetează odată cu împlinirea vârstei de 18 ani.2
Sistemul național de învățământ preuniversitar de stat din România include
nivelurile următoare:
 Învățământul preșcolar ce înglobează grupa mică, grupa mijlocie, grupa
mare și grupa pregătitoare pentru șc oală;
 Învățământul primar ce se reflectă în clasele I -IV;
 Învățământul secundar care cuprinde:

1 European Schoolnet, University of Liege Psychology and Education , 2015, ” Survey of schools, ICT
In Education : Benchmarking Access, Use and Attitudes to Technology in Europe’s Schools” p.36
2 OUG 117/2013 privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 și pentru
luarea unor măsuri în domeniul în vățământului.

10
 Învățământul gimnazial , clasele V -VIII;
 Învățământul liceal ce presupune parcurgerea claselor IX -XII
“Școlarizarea elevilor din învățământul preuniversitar se fa ce preponderent în
limba oficială a statului – limba română, dar și în limba maternă a elevilor aparținând
minorităților naționale, în cazul comunităților etnice mari, sau în limbi de circulație
internațională (de regulă, în cazul școlilor private de tip internațional).
Pe durata școlarizării în învățământul preuniversitar, cu excepția învățământului
postliceal, copiii sunt beneficiari ai alocației de stat , în condițiile legii. Statul asigură,
de asemenea, prin programe naționale Lapte și corn , alocarea un or alimente de bază,
tuturor copiilor din învățământul primar și gimnazial.
Educația pentru excelență, care are ca beneficiari elevii și tinerii capabili de
performanțe înalte reprezintă, de asemenea, un atribut important al învățământului
preuniversitar r omânesc. Statul sprijină un asemenea tip de educație prin cursuri
specifice, prin manifestări științifice și printr -un complex competițional de anvergură
națională și internațională.
Idealul educațional al școlii românești constă în dezvoltarea liberă, int egrală și
armonioasă a individualității umane, în formarea personalității autonome și creative. ”3

1.3 Sistemul național de înv ățământ preuniversitar de stat di n Republica Moldova
În Republica Moldova, sistemul educativ este reglementat de către Ministerul
Educației, prin urmare, acesta stabilește scopul sistemului de învățământ de stat în
ansamblu, la fel și obiectivele sale. Acesta se supune Noului Cod al Educației, care a
fost adoptat în vara anului 2014 la propune rea Ministerului Educației, ce avea în planu l
de acțiune o noua abordare a întregului sistem educativ prin care acesta urma s ă fie
modernizat în situația în care țara se pregătea pentru integrarea europeană. Noul Cod al
Educației a înlocuit Legea Învățământului nr. 84 din 1995 actualizată (ultima
modificare fiind adusă în anul 2009) , republicată. Conform codului din 2014 ,
învățământul reprezintă o prioritate la nivel național, de aceea, au fost aduse numeroase
îmbunătățiri în comparație cu vechea Lege a învățământului. Printre acestea se numără
următ oarele schimbări:
1. “Drepturi și garanții sociale pentru cadrele didactice – prin această reformă
se prevede dreptul la salariu de debut, care este echivalent cu salariul minim pe
economie, de asemenea, cadrele didactice din mediul rural obțin un ava ntaj pri n
adoptarea Noului Cod prin compensarea cheltuielilor pentru închirierea
spațiului locativ, energie electrică și termică din contul bugetului de stat ;

3 Ministerul Educației Naționale. Învățământ preuniversitar. https://www.edu.ro/descriere.

11
2. Consolidarea autonomiei instituțiilor de învățământ și a responsabilităților
publice ale acestora – prin crearea unui colectiv administrativ, de conducere. O
schimbare este adusă și pentru directori, care sunt aleși pe un mandat de 5 ani
de maxim 2 ori pe baza unui concurs. Cadrele didactice sunt evaluate anual .
3. Schimbarea sistemului de notare în învățământu l primar – astfel, notele elevilor
din clasa I -IV-a vor fi exprimate prin calificative , și nu prin note cum se
obișnuia .
4. Creșterea învățământului obligatoriu de la 16 ani până la vârsta de 18 ani , de
asemenea și dezvoltarea capacității de comuni care în ce l puțin două limbi
internaționale, una dintre care să fie engleza.”4
În Republica Moldova, elevii au oportunitatea de a studia in 1275 de instituții de
învățământ de stat dintre care: 122 – școli primare, 788 –gimnazii, 350 – licee și 15
școli pentru copii cu deficiențe în dezvoltarea intelectuală sau fizică . Comparativ cu
anul de studii 2015 -2016, observăm o diminu are a unităților de învățământ din cauza
numărul ui mai mic de elevi. Situația privind unitățile de învățământ preuniversitare de
stat din Republ ica Moldova în anul școlar 2015 -2016 și 2016 -2017 este următoarea:

Unități de învățământ preuniversitare de stat 2015 -2016 2016 -2017
Școli primare 118 122
Gimnazii 794 788
Licee 378 350
Școli pentru copii cu deficiențe 17 15
Total 1307 1275
Tabelu l nr. 1. Instituții de învățământ primar și secundar general de stat în
Republica Moldova în perioada 2015 -2017

Sursa: http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=5468
Dinamica numărului de elevi din cic lul liceal reflectă o tendință de descreștere
din ponderea totală a elevilor în instituțiile de învățământ. Dacă în anul de învățământ
2012/2013 ponderea liceenilor era de 14,8%, în anul 2016/2017 aceasta a scăzut cu 4,7
puncte procentuale, ajungând astfel la 10,1 %. Se constată o creștere a numărului
elevilor din ciclul gimnazial cu 1 punct procentual, până la 48%, care însă este o creștere
nesemnificativă . O creștere mai mare, respectiv cu 3,7 puncte procentuale este sesiz ată
în structura claselor pregătitoare și primare. Acest lucru este și un rezultat al creșterii
nou-născuților în perioada până în 2007 -2010.

4 Codul Educației al Republicii Moldova, Capitolul II, Drepturi și Obligații.

12
Structura elevilor pe cicluri de învățământ în perioada 2012 -2013 și 2016 -2017
se prezintă astfel:

Diagrama nr. 1. Evoluția structurii elevilor în învățământul preuniversitar în anul
școlar 2012 -2013 în Republica Moldova
Sursa: http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=5468

Diagrama nr. 2. Evoluția structurii elevilor în învățământul preuniversitar în anul
școlar 2016 -2017 în Republica Moldova
Sursa: Idem

În Republica Moldova, cota cea mai mare din învățământ o reprezintă cel de stat.
Din figura de mai jos putem remarca ponderea instituțiilor de învățământ de stat și
private din totalul instituți ilor din țară. Astfel, cele 16 unități private constituie 1,21%
din totalul acestora, iar unitățile de stat în număr de 1307 – 98,79%.
38%
47%15%2012 -2013
Clase pregătitoare și primare Clase gimnaziale Clase liceale
42%
48%10%2016 -2017
Clase pregătitoare și primare Clase gimnaziale Clase liceale

13

Diagrama nr. 3 . Ponderea instituțiilor de învățământ de stat și private din totalul
instituțiilor din țară în Republic a Moldova în anul 2016
Sursa: Idem
Atâta timp cât instituțiile private nu depind de finanțare din partea st atului,
acestea nu au de ce sa -și schimbe numărul. Părerea mea este că în următorii ani vom fi
martori la o creștere a instituțiilor de învățământ private pentru că în Republica
Moldova acestea sunt mult mai bine clasate și văzute atât de către profesori ( salarii mai
mari decât la instituțiile de stat ), cât si de părinții elevil or (condiții mai bune, învățământ
interactiv).
După cum putem observa în tabelul nr. 2, unitățile de învățământ private au
rămas 16 din 2015 până î n momentul respectiv, în timp ce numărul școlilor de stat a
suferit modificări diferite. În anul 2016 s -au mai deschis încă 4 școli primare
comparativ cu anul 2015, pe când numărul gimnaziilor și al liceelor a scăzut cu 6,
respectiv 28 unități, date care sunt relevate mai jos:
Unitățile de învățământ 2015/2016 2016/2017
Total De stat Private Total De stat Private
TOTAL 1323 1307 16 1291 1275 16
Școli primare 118 118 – 122 122 –
Gimnazii 794 794 – 788 788 –
Licee 394 378 16 366 350 16
Școli pentru copii cu
deficiențe în dezvoltarea
intelectuală sau fizică 17 17 – 15 15 –
Tabelul nr. 2. Numărul instit uțiilor de învățământ din Republica Moldova în perioada
2015 -2017
Sursa: http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=5468
Una dintre cele mai importante provocări ale do meniului educațional este
eficientizarea mijloacelor alocate pentru dezvoltarea acestuia.
1.21% 98.79%
0% 20% 40% 60% 80% 100%Total instituții
Private De stat

14
În prezent, putem remarca o diminuare accentuata atât la numărul de elevi din
sistem, cât și la nu mărul de cadre didactice așa cum rezultă din tabelul de mai jos:
2009/
2010 2010/
2011 2011/
2012 2012/
2013 2013/
2014 2014/
2015 2015/
2016
Cadre
didactice 40 952 41 495 40 285 38 225 36 160 34 760 33 195
Elevi 463 408 443 741 426 998 411 371 394 668 382 137 374 643
Nr.elevi/
cadru
didactic 11,31 10,69 11,49 10,76 10,91 10,99 11,28
Tabelul nr. 3. Evoluția numărului elevilor si cadrelor didactice în perioada 2009 -2016
în Republica Moldova
Sursa: http://statbank.statistica.md/pxweb/pxweb/ro/30%20Statistica%20sociala/?rxid
=2468d4eb -f54c-4b58 -bc2a -c1d025b19e55
Pe baza datelor de mai sus, putem afirma că a fost înregistrată o scădere puternică
atât a contingentului de cadre didactice de la 40.952 persoane la 33.195, cât și a elevilor
de la 463.408 la 374.643 persoane în perioada 2009 -2016. Numărul cadrelor didactice
a scăzut cu circa 18,94% (7.757 perso ane), iar numărul elevilor a scăzut cu aproximativ
aceleași procente, adică cu 19,16% (88.765 persoane). În anul 2009 raportul elev i/cadru
didactic era de 11 elevi, și pentru că ambele informații au scăzut relativ cu aceleași
procentaje, raportul elev/cadr u didactic a rămas același – 11 elevi per cadru didactic.
Prin urmare, acțiunile care au fost implementate de către Ministerul Educației, sub
ordinea căruia se afla instituțiile de învățământ, și anume acelea de a sista activitatea a
185 de instituții de î nvățământ din 2009 până în 2016, se dovedesc a fi bine aplicate,
așa cum rezultă din graficul următor:

Diagrama nr. 4 . Numărul de școli care au fost închise în perioada 2009 -2015 în
Republica Moldova
Sursa: http://statbank.statistica.md/pxweb/pxweb/ro/30 %20Statistica%20sociala/?rxid
=2468d4eb -f54c-4b58 -bc2a -c1d025b19e55 212963
23 2425
020406080
2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014 2014/2015 2015/2016Numărul școlilor închise

15
1.4 Educația preuniversitar ă – prioritate în România și Republica Moldova
În trecut, învățământul era considerat un mecanism prin care clasele sociale
favorizate iși păstrau puterea în soci etate și îngrădeau accesul dobândiri i și transmiterii
de informații. D ezvoltarea societății contemporane a făcut ca în timpurile actuale
educația să fie percepută ca unul dintre drepturile fundamentale ale omului, datorită
impactului major pe care aceasta îl produce la nivelul fiecarui individ. Educația este
considerată un bun public și responsabilitate publică, grație numeroaselor beneficii
recunoscute pe care le produce la nivelul întregii societăți.
Într-o continuă evoluție a societății, evoluează si nec esitățile acesteia,
amplificându -se tot mai multe activități și locuri de muncă care au nevoie de multă
instruire și informații, î n același timp, dezvoltându -se nevoia de eliberare a
personalității care nu poate fi susținută fără sisteme educaționale de ca litate, apte să
raspundă acestor provocări.
Pentru dezvoltarea continuă a unui stat și diminuarea inegalităților și
marginalității în rândul populației, cel mai important factor este constituire a unui sistem
educațional de calitate, accesibil pentru toți a tât din punct de vedere social, cât si
economic. Pentru ca acest fapt sa fie realizat, este necesar ca educația sa fie privită ca
și o prioritate pentru toți decidenții unei țări și să fie tratată cu responsabilitatea
cuvenită. Cel mai bun indicator care reflectă sănătatea educației într -un stat este gradul
de finanțare a acesteia, pentru ca acesta influențează direct asupra echității și calității
învățământului. Cea mai mare greșeală c are poate fi facută de un stat și de populația
acestuia este să trateze educația ca și un cost în plus pe care trebuie sa -l suporte.
Educația trebuie cu certitudine să fie privită ca și o investiție pe termen lung care va da
naștere unor venituri viitoare și care contribuie la progresul continuu al societătii.
Considerând sis temul educațional o prioritate atât în România cât și în Republica
Moldova, ponderea fondurilor alocați Ministerului Educației din Bugetul de Stat al
ambelor țări reprezintă 4,41% în Republica Moldova și 3,05 % în România în anul 2015 ,
conform Legii Bugetul ui de Stat din cele două țări.
O cauză a scăderii bugetului alocat Ministerului Educației din România în 2015
comparativ cu anii precedenți este strâns corelată cu scăderea CAS (contribuțiile la
pensii) cu 5 puncte procentuale la angajator stipulate în Legea nr. 123/2014 astfel, au
fost colectați la buget mai puțini bani .
Republica Moldova: Ponderea fondurilor alocate pentru Ministerul Educației din
BGC a scăzut din cauza :
1. Embargourilor politice din partea Federației Ruse (fructe, legume, carne,
conserve);
2. Operațiunea “Furtul Miliardului” 2012 -2014, prin care, din raportul companiei
americane de audit Kroll Inc., s -a dovedit faptul că din 3 bănci moldovenești

16
(Banca de Economii, Unibank, Banca Socială) a fost sustras p este un mil iard de
dolari, care s-au regăsit în tranzacțiile către unele bănci din Rusia.
3. Deprecierea valutei naționale și explozia de la casele de schimb, moneda
națională s -a depreciat cu 16, 85% față de dolarul american și cu 4, 85% față de
euro;

Capitolul 2 . Finanțarea învățăm ântului preuni versitar de stat di n România
2.1 Considerații teoretice privind finanțare a învățământului preuniversitar de stat
din România
”Decizia de a cheltui într -un anumit mod sumele de bani primite de la bugetul
național poate fi constrânsă, la modul benefic, în ve derea protejării obiectivelor
educaționale și a coerenței furnizării curriculum -ului, sau, dimpotrivă, anumite
prevederi împiedică eficiența la care decidenții de pe plan local sau din școli pot ajunge
– și, de multe ori, recurg la diverse artificii pentru a-și desfășura activitatea. Ambele
situații pot apărea simultan într -un sistem mare, chiar daca legislația și normele
financiare sunt aceleași.”5
Pentru o înțelegere cât mai bună a sistemului de finanțare a învătământului,
trebuie stabilită problema gradu lui de autonomie a autorităților locale și a independenței
manageriale atribuită conducerii școlilor pentru ca acestea sunt strâns legate de sistemul
fiscal și de problema fiscalității.
„Bugetul anual al unei unități de învățământ cuprinde, pe de o parte, totalitatea
veniturilor/fondurilor bănești de care dispune școala pe o perioadă de un an, pe surse
de proveniență și, pe de altă parte, totalitatea cheltuielilor prevăzute a se efectua în
aceeași perioadă, în conformitate cu nevoile unității și cu clasific ația bugetară stabilită
prin lege. ”6
În anul 2011, Ministerului Educației din România i-au fost alocați 3,53% din
totalul bugetului de s tat. Pe parcursul următorilor 4 ani, se observă mici modificări
crescătoare sau descrescătoare, dar diferențele sunt nes emnificative. Ce mai mare
diferență se observă în anul 2015, când au fost alocate cu 15% mai puține resurse decât
în anul 2011 pentru ca guvernul avea priorități la Ministerul Muncii și cel al
Agriculturii.

5 Măntăluță, O. (2011). Corelația dintre managementul financiar și cultu ra organizațională. București:
Atelier Didactic, p. 76
6 Consiliul Național Pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar, proiect: Fundamentarea
Necesarului De Finanțare Și Formula De Alocare A Fondurilor Destinate Învățământului
Preuniversitar.

17
Volumul fondurilor bănești alocate Ministerului Educației Naționale în perioada
2011 -2015 se prezintă astfel:
Anul Buget de Stat
(mii lei) Bani alocați Ministerului
Educației (mii lei) Pondere din total
2011 108 481 900 3 825 686 3,53%
2012 112 920 300 3 824 416 3,39%
2013 116 359 300 3 972 836 3,41%
2014 119 254 600 3 987 004 3,34%
2015 126 732 600 3 867 191 3,05%
Tabelul nr. 4. Fondurile bănești alocate Ministerului Educației din bugetul de stat în
perioada 2011 -2015 în România.
Sursa: http://www.mfinante.ro/arhivabuget.html?pagina=domenii
Legea nr.1/2011 urmărește cr earea cadrului necesar pentru că parcursul
educațional al fiecărui elev să fie predictibil, precum și reglementarea aspectelor
esențiale privind pr ofesia de dascăl și funcționarea instituțiilor de învățământ; Legea
Educației Naționale are ca obiective, în principal, următoarele:
– Creșterea calității actului educațional;
– Asigurarea finanțării educației în interesul elevilor;
– Realizarea descent ralizării.
Necesarul total de resurse financiare care se va regăsi în veniturile înscrise în
bugetul anual al unității de învățământ preuniversitaer de st at se
stabilește/fundame ntează după cum urmează:
1) Alocațiile bugetare repartizate din bugetul local al unității administrativ -teritoriale
(UAT) la care este arondată instituția de învățământ îmbracă următoarele forme :
 Fondurile aferente finanțării de bază
Fb = 𝑪𝒔×∑𝑬𝒊×𝑲𝒊×𝑲𝒓𝒖𝒊
unde:
Fb = volumul de fonduri pentru finanțarea de b ază
Cs = costul standar/elev în învățământul gimnazial mediul urban
Ei = numărul de elevi școlarizați în nivelul/profilul „i” de învățământ
i 1….n = nivelul/profilul/filiera de învățământ
Ki = coeficientul de diferențiere pe niveluri/profiluri/filiere d e învățământ
Krui = coeficientul de diferențiere pentru mediul rural/urban aferent
nivelului/profi lului/filierei „i” de învățământ;

18
 Fondurile aferente finanțării complementare
Fc = ∑𝑭𝒄𝒊
unde:
Fc = fondul aferent finanțării complementare
Fci = fondul necesar acoperirii cheltuielilor din domeniul „i” de activitate ;
 Fondurile aferente finanțării suplimentare
Fs = 𝒄𝒔×∑𝑬𝒔𝒊×𝑲𝒔𝒊
unde:
Fs = fondul necesar finanțării suplimentare
Esi = numărul de elevi care beneficiază de categoria „i” de activitate ce va fi
finanțată suplimentar
Cs = costul standard/elev
Ksi = coeficientul de corecție ce se aplică costului standard/elev pentru
domeniul de activitate finanțat suplimentar ;

2) Venituri proprii realizate de șc oală din manifestări artisti ce, acestea pot fi:
spectacole, concursuri, expoziții , serbări, festivaluri la care participă atât elevii cât
și corpul profesoral al unității de învățământ ;
3) Donații și sponsorizări de la persoane fizice sau juridice pe bază de contract și
fondurile băneșt i trebuie sa fie cheltuite conform destinației stipulate în contract ;
4) Cercetare – aceasta forma de finanțare se bazează pe proiectele de cercetare cel mai
des întâlnite la licee tehnologice, finanțara fiind făcută de către Ministerul Educației
sau diferite alte firme private ;
5) Proiecte externe cu finanțare nerambursabilă – este necesară și recomandată numai
în cazul în care unitatea de învățământ nu dispune de resurse interne suficiente
pentru acoperirea activităților programate. Se instituie 3 criterii de e ligibilitate
pentru a se putea acorda finanțarea și anume:

A. Organismele care pot solicita finanțare sunt:
Următoarele u nități de învățământ – colegii, li cee, școli generale, grădinițe.

B. Proiectele pentru care se poate acorda finanțare:
– Concursuri in terșcolare, județene, naționale și internaționale (altele decât
Olimpiadele);
– Schimb de experiență (relații cu instituții similare din străinătate) .
– Dezvoltare instituțională.

C. Tipuri de costuri c are pot fi luate în considerare:
– să fie necesare pe ntru derularea proiectului și să fie în cooncordanță cu principiile
unui management financiar sănătos, respectiv cu un raport cost -eficiență bun;
– să fie efectuate în timpul execuției proiectulu i și după semnarea contractului ;

19
– să fie făcute, înregistrat e în evidențele contabile al beneficiarilor sau ale part enerilor ,
beneficiarilor, să fie identificabile, verificabile și susținute cu acte originale .
Proiectele externe cu f inanțare nerambursabilă pot genera atât efecte pozitive cât
și negative, după cum u rmează :
Avantaje :
 pot fi finanț ate activit ăți fără să se consume resurse proprii sau să se contracteze
credite;
 asigură dezvoltarea instituțională și competitivitatea unită ții de învățământ;
 este păstrată independența și autonomia financiară a organizaț iei.
Dezavantaje :
 acces dificil la finanțare ;
 control strict al modului de utilizare a fondurilor de către finanț atori, inclusiv
prin colaborare cu alte instituț ii de specialitate ;
 lipsa cofinanțării;
 capacitate administrativă limitată.

2.2 Finanțarea de b ază a învățăm ântului preuniversitar de stat di n România
Finanțarea de bază a unităților de învățământ p reuniversitar de stat se asigură din
bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, prin bugetele locale
ale unităților administrati v-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ
preuniversitarde stat, denumite în continuare unități de învățământ.7
Unitățile de învățământ preuniversitar de stat au primit finanțare de bază acordată
de la bugetul de stat, p rin bugetele locale . Finanțarea de bază care se încadrează în
limitele costului s tandard per elev/preșcolar a fost garantată de bugetul de stat, prin
prisma sumelor defalcate din taxa pe valoare adăugată prin bugetele locale.
Costurile standard pentru un elev/preșcolar destina te învățământului
preuniversitar se determină pentru fiecare nivel de educație în parte, profil sau
specializare, în dependență de tipul instituției de învățământ, de mediu rural/urban, de
asemenea și în funcție de coeficienții de temperatură din zonele ge ografice.
Sunt doua metode prin care se aloca banii per elev/preșcolar pe baza costului
standard:
1) Finanțarea cheltuielilor cu salariile, sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariale
în bani, stabilite prin lege, precum și a contribuțiilor aferente acestora pentru
unitățile de învățământ. În acest criteriu nu sunt incluse cheltuielile cu transportul la
și de la locul de munca, cheltuielile pentru alocații, dar nici cele salariale în natură.

7 Hotăr ârea Guvernului nr. 72/2013 privind aprobarea normelor metodologice pentru determinarea
costului standard per elev/preșcolar și stabilirea finanțării de bază a unităților de învățământ
preuniversitar de stat.

20
În 201 7, costul standard per elev din învățământul gimnazia l și liceal atât în mediu
rural cât și urban este reflectat în tabelul nr. 5. Unităților de învățământ care au clase
cu elevi ce studiază în limba maternă a minorităților li s -au alocat suplimentar fonduri,
în funcție de coeficienții care au fost stabiliț i având în vedere nivelul/filiera/profilul,
mediul urban/rural.
Ciclu Mediu Urban Rural
Gimnazial 3.740 lei/an 4.401 lei/an
Liceal 3.740 lei/an
Tabelul nr. 5 Costul standard per elev din învățământul gimnazial și liceal în 20 17
în România
Sursa: http://gov.ro/ro/guvernul/sedinte -guvern/finantarea -de-baza-pentru –
invatamantul -preuniversitar -particular -si-confesional -acreditat -similara -celei -pentru –
invatamantul -de-stat
2) Finanțarea cheltuielilor pentru pregătirea profesională a elevilor , a cheltuielilor cu
evaluarea periodică a acestora, precum și a celor pentru bunuri și servicii.
Cheltuielile cu pregătirea profesională includ și cheltuielile legate de formarea
continuă și evaluarea personalului din unitățile de învățământ pre universitar de stat .
Coeficienții de diferențiere sunt stabiliți în funcție de tipul unității de învățământ
(grădiniță, șc oala gimnazială, liceu ), numărul de elevi înscriși,zone de, precum și
mediul urban/rural.8
Finanțarea de bază mai este numită și fina nțarea proporțională cu numărul de elevi.
Aceasta are în vedere fondurile necesare pentru a face față acoperirii următoarelor
categorii de cheltuieli eligibile :
1) cheltuielile de personal didactic, nedidactic și auxiliar aferent desfășurării în
bune condiții a procesului de învățământ;
2) cheltuielile pentru perfecționarea personalului didactic;
3) cheltuielile pentru procurarea manualelor școlare acordate în mod gratuit elevilor
din învățământul preuniversitar obligatoriu;
4) dotări cu mijloace de învățământ corespun zător curriculum -ului școlar;
5) cheltuieli materiale și pentru servicii curente;
6) cheltuieli pentru asigurarea unor facilități de transport pe calea ferată acordate
elevilor și cadrelor didactice.

8 Guvernul României http://gov.ro/ro/guvernul/sedinte -guvern/finantarea -de-baza-pentru –
invatamantul -preuniversita r-particular -si-confesional -acreditat -similara -celei -pentru -invatamantul –
de-stat

21
Costul standard/elev se referă exclusiv la finanțarea de bază și se stabilește pe cale
normativă de către ministerul de resort.
Potrivit C onsiliul ui Național pentru Finanțarea Învățământului P reuniversitar ,
pentru finanțarea de bază nevoia de fonduri este prevăzut pe baza indicatori lor de
fundamentare după cum urmea ză:
– ”numărul de elevi, preșcolari școlarizați evidențiați pe trepte de învățământ și
profiluri de specialitate în cazul unităților de învățământ preuniversitare :
– număr preșcolari program săptămânal;
– număr preșcolari program prelungit;
– număr preșcolari prog ram normal;
– număr elevi învățământ primar;
– număr elevi învățământ gimnazial;
– număr elevi învățământ liceal pe profiluri și filiere vocaționale;
– număr elevi învățământ în școli de artă și meserii ;
– cost s tandard/elev stabilit prin ordinul ministrului educaț iei naționale ;
– coeficienți de diferențiere a costului standard/elev în funcție de mediu rural –
urban, niveluri, profiluri și filiere d e învățământ, calculați de Consiliul Național
de Finanțare a Învățământului Preuniversitar .”9
Nivelul costului standard per elev și al coeficienților de diferențiere între aceștia
pentru finanțarea de bază este preluat de către directorii de școli din documentele
oficiale emise de M inisterul Educației și/sau publica te pe site -ul minister ului de resort .

2.3 Finanțarea complementar ă a învățăm ântului preuniversitar de stat di n
România
Necesarul fonduri bănești pentru finanțarea compleme ntară este determinat pe baza
unor indicatori sau elemente/documente de fundamentare în funcție de specificul
activităților ce urmează a fi finanțate, după cum urmează:
– cheltuieli de capital;
– cheltuieli cu cofinanțarea unor programe naționale de reabilitare a infrastructurii
școlare relizate cu finanțare externă;
– cheltuielile cu bursele elevilor;
– cheltuielile cu subvenționarea activității cantinelor și internatelor școlare;
– cheltuielile pentru finanțarea unor programe naționale de sprijin al elevilor, cum
ar fi: programele „Bani pentru calculator”, „Laptele și cornul”, „Rechizite
școlare” ;
– cheltuieli pentru asigurarea unor facilități acordate elevilor și cadrelor didactice
pentru transportul auto (naveta la și de la școală);

9 Formula de finanțare și alocare a fondurilor destinate învățământului preuniversitar.

22
– cheltuieli pentru activități cultural -educative și sportive.10
Fondurile aferente finanțării complementare sunt stabilite pentru acoperirea acelor
cheltuieli al căror nivel este determ inat și de alți factori cum ar fi: condiția , vechimea
și dispersia unităților de învățământ existente, dimensiunea spațiilor și dotărilor strâns
legate de unele activități sociale și cultural recreative, internatelor și cantinelor școlare,
parcuri și tere nuri sportive, cluburi, etc.

2.4 Finanțarea suplimentară a învățăm ântului preuniversitar de stat di n
România
Finanțarea suplimentară are în vedere fondurile bănești care trebuie alocate în plus
față de cele aferente finanțării de bază și care sunt determinate de necesitatea unui efort
financiar suplimentar pentru desfășurarea procesului de învățământ, determinat de:
– școlarizarea elevilor care aparțin minorităților naționale;
– nevoia atragerii și menținerii în învățământ a copiilor care exprimă tendințe de
aband on școlar;
– prezența în școală a unor copii cu probleme sociale deosebite;
– încurajarea elevilor cu competențe creative și de învățare deosebite;
– școlarizarea elevilor cu dizabilități de învățare.
Finanțarea suplimentară de care beneficiază elevii care se af lă în situațiile enumerate
mai sus, constituie un adaos la costul standard/elev aferent finanțării de bază.
Aceste fonduri se acordă numai pe baza unor propuneri de finanțare suplimentară
aprobate de Direcția pentru Învățământ din cadrul Consiliului Județ ean cu avizul
consiliilor locale, în condițiile respectării unor cerințe obligatorii pentru constituirea
lor, înscrise în programele de finanțare. Aceste cerințe sunt specifice domeniului de
activitate pentru care se constituie fondul.
Nivelul cheltuielilo r pentru finanțarea suplimentară este calculat în final ca procent
aplicat costului standard/elev aferent finanțării de bază pentru fiecare categorie de elevi
beneficiari.
Conform metodologiei de alocare a fondurilor bănești pentru fundamentarea
finanțării suplimentare se folosesc următorii coeficienți de corecție:
– ”nivelul costurilor suplimentare la unitățile de învățământ în care învață elevi
rromi este de 3,07% aplicat costului standard/elev aferent finanțării de b ază x
numărul de elevi beneficiari;
– volumul fondurilor suplimentare necesare elevilor cu dizabilități este egal cu
2,59% aplicat costului standard/elev aferent finanțării de bază x numărul de elevi
beneficiari;

10 Idem

23
– volumul fondurilor suplimentare necesare elev ilor aparținând grupurilor
defavorizate (neșcolarizați și abandonare școlară) este de 6,31% aplicat costului
standard/elev aferent finanțării proporționale x numărul de elevi beneficiari;
– volumul fondurilor suplimentare necesare elevilor cu nevoi sociale s e determină
în funcție de zona de risc al sărăciei determinată în funcție de rata șomajului și
gradul de sărăcie. ”11
Coeficienții de corecție sunt stabiliți ca un procent „k” pentru costul standard per elev,
după cum urmează:
– 0,65% pentru zona de risc mare ,
– 0,43% pentru zona de risc mediu,
– 0,21% pentru zona de risc mic.
Zonele de risc sunt nominalizate de către Dir ecțiile județene de statistică.

Capitolul 3 . Finanțarea învățăm ântului preuniversitar de stat di n Republica
Moldova

3.1 Considerații teoretice privind finanțarea învățământului preuniversitar de
stat din Republica Moldova
Necesarul total de resurse financiare care se va regăsi în veniturile înscrise în
bugetul anual al unității de învățământ preuniversitaer de stat se
stabilește/fundamentează pe după cum urmează:
1) Alocațiile bugetare repartizate din bugetul autorităților publice locale de
nivelul al doilea (Direcții de învățământ) la care este arondată instituția de
învățământ după cum urmează:

 Finanțarea de bază reprezintă finanțarea destinată ac operirii cheltuielilor de
personal, cheltuieli pentru dotarea unității de învățământ cu mijloace
corespunzăto are, cheltuielilor cu materiale și serviciile curente. Suma aferentă cu
titlul finanțării de bază se calcuzează după relația de calcul de mai jos:
FB=(A x N + B) x K ×C S,
unde:
V – volumul alocațiilor pentru o instituție de învățământ;
A – normativul valoric pentru un „elev ponderat”;
N – numărul de „elevi ponderați” dintr -o instituție de învățământ;
B – normativul valoric pentru o instituție de învă țământ;
K – coeficientul unității administr ativ-teritoriale, egal cu 0,95;
CS – costul standard per elev ponderat

11 Idem

24
Cheltuielile eligibile care pot fi finanțate din finanțarea de bază sunt:
 cheltuielile de personal didactic, nedidactic și auxilia r aferent desfășurării în
bune condiții a procesului de învățământ;
 cheltuielile pentru perfecționarea personalului didactic;
 cheltuielile pentru procurarea manualelor școlare acordate în mod gratuit elevilor
din învățământul preuniversitar obligatoriu;
 dotări cu mijloace de învățământ corespunzător curriculum -ului școlar;
 cheltuieli materiale și pentru servicii curente;
 cheltuieli pentru asigurarea unor facilități de transport pe calea ferată acordate
elevilor și cadrelor didactice.

 Finanțarea complementa ră este determinată pentru acoperirea următoarelor tipuri
de cheltuieli:
 cheltuieli de capital;
 cheltuieli cu cofinanțarea unor programe naționale de reabilitare a infrastructurii
școlare relizate cu finanțare externă;
 cheltuielile cu bursele elevilor;
 cheltuielile cu subvenționarea activității cantinelor și internatelor școlare;
 cheltuielile pentru finanțarea unor programe naționale de sprijin al elevilor, cum
ar fi: programele „Laptele și cornul” ;
 cheltuieli pentru asigurarea unor facilități acordate elev ilor și cadrelor didactice
pentru transportul auto (naveta la și de la școală);
 cheltuieli pentru activități cultural -educative și sportive.

Suma aferentă cu titlul finanțării complementară se calcuzează după relația de calcul
de mai jos:
FComplementară = ∑𝑭𝒄𝒊
unde:
Fci = fondul necesar acoperirii cheltuielilor dintr -un domeniu ”i” de activitate

 Finanțarea compensatorie este acordată pentru acoperirea cheltuielilor c opiilor cu
cerințe educaționale speciale, cu dizabilități fizice, locomotorii sa u de învățare;
copiilor care aparțin minorităților etnice naționale cum ar fi ucraineni , ruși, găgăuzi,
bulgari, rromi; c opiilor cu aptitudini deosebite, olimpici – prin diferite programe
care susțin performanțele școlarilor.

25
Suma aferentă cu titlul fina nțării compensatorii se calcuzează după relația de calcul de
mai jos:

FCompensatorie = C s × ∑𝑵𝒄𝒊 × K ci +I
unde:
Cs = costul standard per elev ;
Nci = numărul de elevi care beneficiază de categoria ”i” de activitate ce se pretează
pentru finanarea compensatorie;
Kci = coeficientul de corecție ce se aplică elevului în dependență d e domeniul
finanțat suplimentar;
I – alocații repartizate unei instituții concrete din fondul educației incluzive.

2) Mijloace provenite din pregătirea, perfecționarea și rec alificarea cadrelor, din
lucrările de cercetare științifică realizate pe bază de contract;
3) Veniturile provenite din comercializarea articolelor confecționate în procesul
de învățământ (în gospodăriile didactice, ateliere), precum și din arendarea
localuril or, construcțiilor, echipamentelor.
4) Donațiile și veniturile provenite din colaborarea internaționala, precum și
donațiile de la persoane fizice și juridice.
În anul 2011, Ministerului Educației i -au fost alocați 7,46% din totalul b ugetului
de stat. O mică creștere o putem observa în anul următor, cu 0,21 puncte procentuale,
însă tendința pe toți anii este una descrescătoare. Astfel, în anul 2015, educației i -au
fost oferiți numai 4,41% din totalul Bugetului de Stat, cu 3,05 puncte procentuale mai
puțin decâ t în anul 2011. În valoare nominală, diferența o fac doar 5954,5 mii lei,
datorită creșterii totalului sumei din Bugetul de Stat, cu circa 68% în perioada 2011 –
2015.
Pentru a putea face mai ușor o comparație între resursele alocate Ministerului
Educației din Republica Moldova și cel din România, am extras de pe site -ul oficial al
Băncii Naționale din Moldova cursurile de schimb medii anuale pentru perioada 2011 –
2015, redate mai jos în tabelul nr . 6.

2011 2012 2013 2014 2015
1 RON = 4,09
MDL 1 RON = 3,58
MDL 1 RON = 3,59
MDL 1 RON = 4,14
MDL 1 RON = 4,52
MDL

Tabelul nr. 6 Evoluția cursului de schimb RON/MDL în perioada 2011 -2015
Sursa: www.bnm .md

26
Anul Buget de
Stat (MDL) Buget de
Stat (RON) Bani alocați
Ministerului
Educației (MDL) Bani al ocați
Ministerului
Educației (RON) Pondere
din
total
2011 20 354 074,1 4 976 546,23 1 519 138,5 371 427,5 7,46%
2012 22 164 269,1 6 191 136,62 1 698 994,1 474 579,3 7,67%
2013 23 611 746,2 6 577 088,08 1 443 659,2 402 133,4 6,11%
2014 28 217 863,5 6 815 909,06 1 520 696,2 366 432,8 5,39%
2015 34 315 109,1 7 591 838,30 1 513 184,0 334 775,2 4,41%
Tabelul nr. 7 Bani alocați Ministerului Educației din bugetul de stat în perioada 2011 –
2015 (mii lei) în Republica Moldova
Sursa: http://www.parlament.md/Info rma%C8%9Biipublice/Bugetuldestat/tabid/162/l
anguage/ro -RO/Default.aspx
În anul 2016 Republicii Moldova i s -au oferit alocații p entru l ucrări de reno vare
a instituțiilor de învățămâ nt primar, gimnazial și liceal din subordin ea autorităților
publice locale în sumă de 180 milioane MDL aproximativ 40 milioane RON , din contul
împrumutului acordat de Banca Mondială în cadrul proiectului „Reforma în educație”,
pentru care Ministerul Educației a deținut calitatea de investitor.
În 2017 î n bugetul Ministerului Educa ției au intrat alocații în sumă de 10
milioane MDL reprezentând puțin peste 2 milioane RON , din contul împrumutului
acordat de Banca Mondială în cadrul pr oiectului „Reforma în ed ucație ” pentru
elaborarea și implementarea standardelor educaționale și formar ea profesională a
cadrelor didact ice și de conducere din învățămâ ntul general .
De asemenea, s -au mai repartizat alocații pentru lucrări de reno vare a instituțiilor
de învățămâ nt primar, gimnazial și liceal din subordinea autorităților publice locale –
în sumă de 110 milioane MDL, aproximativ 24 milioane RON din contul împrumutului
acordat de Banca Mondială în cadrul proiectului „Reforma în educație” pentru care
Ministerul Educației va deține calitatea de investitor. Repartizarea acestor alocații și
stabilir ea obligațiilor părților s-au efectua t de către Guvern.
Cum am menționat anterior, finanțarea de bază este unica sursă sigură de bani pe
care o primesc instituțiile de învățământ preuniversitare de stat. Ulterior, am realizat o
comparație între costurile s tandard per elev în cele două țări în intervalul 2015 -2017.
Putem observa creșteri în ambele cazuri, în Republica Moldova acestea se bazează pe
Noul Cod al Educației care a favorizat creșterea alocațiilor pentru elevi în 2016 față de
2015 cu 9,48% și în 20 17 față de 2016 cu doar 2,08%. Deși nu sunt creșteri
semnificative, acestea oricum sunt benefice pentru dezvoltarea unităților de învățământ.
O creștere majoră se observă în România cu aproximativ 21% în anul 2016 față de 2015
si cu aproximativ 23% în 2017 față de 2016. Aceste creșteri sunt garanția pentru a
pregăti o nouă generație de antreprenori și buni angajați.

27
Anul Cost standard per elev Evoluție
Republica Moldova
2015 8.771 MDL (1940 RON) –
2016 9.603 MDL (2134 RON) ↑ 9,48 %
2017 9.803 MDL (2188 RON) ↑ 2,08 %
România
2015 2.520 RON –
2016 3.043 RON ↑ 20,75 %
2017 3.740 RON ↑ 22,90 %
Tabelul nr. 8. Evoluția costului standart per elev în România și Republica
Moldova 2015 -2017
Sursa : Hotărâri Guvernamentale privind aprobarea normelor metodolog ice pentru
determinarea costului standard per elev/preșcolar și stabilirea finanțării de bază a
unităților de învățământ preuniversitar de stat din România și Republica Moldova .

3.2 Finanțarea de bază a învățământului preuniversitar de stat di n Republica
Moldova
În Republic a Moldova, finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitare de
stat se realizeaza într -un mod diferit decât în România și anume:
1) Ministerul Finanțelor estimează, în modul stabilit, plafonul de cheltuieli și îl
comunică Ministerului Educației;

2) în baza plafonului de cheltuieli, Ministerul Educației calculează transferurile de
la bugetul de stat la bugetele unităților administrativ -teritoriale de nivelul al
doilea pentru fina nțarea instituțiilor de învățămâ nt;

3) suma transferurilor pen tru unitățile administrativ -teritoriale de nivelul al doilea
se calculează cu aplicarea următoarei formule:
C = A x N + B x S,
unde:
C – suma transferurilor categoriale pentr u toate instituțiile de învățămâ nt din
unitatea administrativ -teritorială;
A – normativul valoric pentru un „elev ponderat”;
N – numărul de „elevi ponderați” dintr -o unitate administrativ -teritorială
concretă;
B – normativul valoric pentru o instituție de învățămâ nt;
S – numărul instituțiilor de învățămâ nt ale unei unități administra tiv-teritoriale;

28
4) calcularea normativelor valorice A și B se efectuează cu aplicarea următoarelor
formule:
A = P x WA/N și B = P x WB/S,
unde:
P – plafonul cheltuielilor pentr u toate instituțiile de în vățămâ nt din republică;
N – numărul „elevilor ponderați”, în total pe republică;
S – numărul to tal al instituțiilor de învățămâ nt din republică;

5) în formula de calcul, ponderea normativului valoric A (cheltuielile variabile
pentru un elev) sau WA este egal ă cu 0,82, iar cea a normativului valoric B
(cheltuielile fixe pentru o inst ituție) sau WB constituie 0,18;

6) numărul „elevilor ponderați” (N) se determină p e toate instituțiile de învățămâ nt
în baza datelor cu privire la numărul elevilor din grupele de cla se I-IV, V -IX și
X-XII, la sfîrșitul perioadei de gestiune;

7) coeficienții de ponderare pentru calcularea numărului de „elevi ponderați” se
stabilesc pornind de la indicatorii efectivi privind normele didactice depline la o
clasă, pe nivelurile de învățămâ nt, acceptînd drept bază (unitate) indicatorul
pentru clasele V -IX. Pentru calcularea numărului de „elevi ponderați” se aplică
următorii coeficienți de ponderare:
– 0,75 – pentru elevii claselor I -IV;
– 1,00 – pentru elevii claselor V -IX;
– 1,22 – pentru el evii claselor X -XII;

Determinarea bug etelor instituțiilor de învățămâ nt din subordin ea administra ției
publice locale de nivelul al doilea se face în felul următor:

”Volumul alocațiilor pentru o instituție de învățămâ nt se determină după
următoarea formu lă:
V=(A x N + B) x K × C S,
unde:
V – volumul alocațiilor pentru o instituție de învățămâ nt;
A – normativul valoric pentru un „elev ponderat”;
N – numărul de „elevi ponderați ” dintr -o instituție de învățămâ nt;
B – normativul valoric pentru o instituție de învățămâ nt;
K – coeficientul unității administrativ -teritoriale, egal cu 0,95, care nu poate fi
mai mic decât această valoare (maximum 3% pentru componenta unității administrativ –
teritoriale de nivelul al doilea și maximum 2% pentru fondul educației incluz ive);
CS – costul standard per elev ponderat
Calculele se realizează conform următorilor pași:
1) Numărul de „elevi ponderați” (N) pe fiecare instituție de învățăm ânt se determină în
baza datelor cu privire la numărul elevilor pe grupele de clase I -IV, V -IX și X-XII,

29
la sfîrșitul perioadei de gestiune. Datele pe fiecare grupă de clase se înmulțesc cu
coeficienții de ponderare pentru fiecare grupă;
2) Pentru implementarea costului standard per elev, se aplică următorii coeficienți de
ponderare pentru calcularea numărului de „elevi ponderați”:
0,75 – pentru elevii claselor I -IV;
1,00 – pentru elevii claselor V -IX;
1,22 – pentru elevii claselor X -XII.”12

3.3 Finanțarea complementară a învățământului preuniversitar de stat din
Republica Moldova
Finanțarea compleme ntară vine în sprijinul instituției de învățământ, a cadrelor
didactice dar și a elevilor pentru următoarele destinații :
 Înnoirea și adaptarea la cerințe a bazei materiale și didactice pentru a face acțiunea
de studiere mai accesibilă tuturor;
 Subvenționar ea alimentației în special pentru clasele primare cu program prelungit
de studiu;
 Transport școlar pentru elevi și cadre didactice de la și la unitățile de învățământ;
 Cazarea elevilor și corpului profesoral participant la diferite activități, festivaluri
și olimpiade internaționale.
Fondurile complementare sunt repartizate nu numai în funcție de numărul de elevi
dintr -o unitate de învățământ, ci și de star ea acesteia și nevoile de modernizare a
spațiilor de învățământ, a cantinelor din incinta acestora și a terenurilor sportive.

3.4 Finanțarea compensatorie a învățământului preuniversitar de stat din
Republica Moldova
Finanțarea compensatorie din Republica Moldova este similară cu finanțare a
suplimentară din România. Aceasta este destinată următoarelor situații:
 Copiilor cu cerințe educaționale speciale , cu dizabilități fizice, locomotorii sau
de învățare ;
 Copiilor care aparțin minorităților etnice naționale cum ar fi ucraineni, ruși,
găgăuzi, bulgari, rromi.
 Copiilor cu aptitudini deosebite, olimpici – prin diferite programe care susțin
performanțele școlarilor.

12 HOTĂRÎRE Nr. 868 din 08.10.2014 privind finanțarea în bază de cos t standard per elev a instituțiilor de învățămînt
primar și secundar general din subordinea autorităților publice locale de nivelul al doilea.

30
Potrivit metodologiei de alocare a fondurilor compensatorii se d isting următorii
coeficienți de corecție:
 Pentru elevii care fac parte dintr -un grup al minorităților etnice naționale se
acordă 2,58% care se aplică la costul standard per elev cu care se calculează
finanțarea de bază × numărul de elevi beneficiari de aceasta alocație;
 Pentru elevii cu dizabilități și nevoi educaționale speciale se acordă 1,82%
care se aplică la costul standard per elev cu care se calculează finanțarea de
bază × numărul de elevi beneficiari de aceasta alocație;
 Elevilor cu aptitudini deosebite, olimpicilor li se acordă 0,55% care se aplică
la costul standard per elev cu care se calculează finanțarea de bază × numărul
de elevi beneficiari de aceasta alocație.
Aceste fonduri sunt oferite numai printr -un proiect care ulterior trebuie aprobat
de direcția de învățământ la nivelul fiecărei zone și mai apoi de Ministerul Educației.
Fondul pentru educație incluzivă
”Fondul pentru educație incluzivă se formează din mijloace centralizate în
mărime de maxim 2% din volumul transferurilor categoriale, calculate în baza
formulei de mai sus: C = A x N + B x S. Fondul pentru educație incluzivă este destinat
pentru finanțarea serviciilor d e suport la nivelul instituției, și anume: cadrul didactic de
sprijin și centrul de resurse pentru educație incluzivă. Repartizarea și utilizarea
mijloacelor fondului pentru educație incluzivă se stabilesc printr -un regulament,
aprobat de consiliul fiecăre i unități administrativ -teritoriale.”13

13 Anexa nr. 1 la Hotărîrea Guvernului nr. 728 din 2 octombrie 2012, Capitolul II, Sec țiunea II, Fondul pentru ed ucație
incluzivă

31
Capitolul 4. Studiu de caz comparativ privind finanțarea Colegiului Național
”Octavin Goga” din Sibiu și a Liceului Teoretic ”Mihail Berezovschi” din
Chișinău

4.1 Prezentarea Colegiului Național ”Octavian Goga” din Sibiu
Colegiul Național ”Oc tavian Goga” a fost înființat în anul 1886 sub form ă de
”Școală civilă de fete” , prima școală românească de fete din Transilvania. 84 de ani
mai târziu, în 1970 acestuia i -a fost acordat numele de Liceul ”Octavian Goga”, nume
cu rezonanțe adânci în istoria și literatura poporului rom ân datorită poetului Goga . După
1989 au dispărut treptat clasele cu filieră tehnologică ș i acesta a luat numele de Liceu
Teoretic. Din an ul 2003 acesta a devenit Colegiu Național iar în anii 2004, 2007, 2010
și 2013 a fost desemnat cu titlul de Școală Europeană, obținând certificate care atestă
acest lucru în fiecare dintre cei 4 ani, fiind una dintre cele 34 școli europene la nivel
național.
”Adaptându -se în mod firesc cerințelor societății de astă zi și pentru o dezvoltarea
socială, culturală și economică armonizată realităților europene, misiunea
fundamentală asumată de Colegiul Național ,,Octavian Goga” este: ,,Școala noastră
asigură tinerilor, printr -o educație de calitate, dezvoltarea capacități lor intelectuale
și formarea competențelor – cheie care să le permită integrarea cu succes în
societate.” Evaluând potențialele beneficii din perspectiva misiunii asumate și a
valorilor promovate de școala ( libertate individuală , toleranță, solidaritate) , se pot
identifica două domenii definitorii pentru dimensiunea europeană a educației:
modelarea pentru cetățenie europeană și dezvoltarea/exersarea competențelor
lingvistice și tehnice.”14

4.2 Prezentarea Liceului Teoretic ”Mihail Berezovschi” din Chișinău
Liceul Teoretic ”Mihail Berezovschi” a fost înființat prin transformarea școlii nr.
87, deschisă în 1994 în cel mai populat sector al municipiului Chișinău. Încă din 1995
școala avea peste 1300 elevi. Din 1996 i s -a atribuit titlul de școală -inovativă da torită
implementării programelor specifice pentru un șir de clase cum ar fi studierea artelor
muzicale, arte plastice, teatru și coregrafie. Mai târziu au fost suplimentate clase cu
studierea aprofundată a limbilor străine.
În anul 1998 și 2000 școli i i-au fost afiliate 2 foste grădinițe , astfel aceasta și -a
mărit contingentul de elevi. În baza Ordinului Ministerului Educației din 2003, școala
nr. 87 a fost transformată în Liceul Teoretic ”Mihail Berezovschi” . În 2004, la 10 de

14 Colegiul Național ”Octavian Goga”, preluat de pe http://cnogsibiu.ro/prezentare/misiunea -scolii/

32
ani de la înființarea școli i devenită mai apoi liceu, în incinta acesteia a fost ridicat
monumentul din bronz al omului de artă Mihail Berezovschi.
Misiunea la care s -a angajat corpul didactic al liceului este : ”Formarea unui elev
cult, inteligent, creativ, iubitor de țară și neam, pregătit pentru condiții de schimbare,
un elev cu un simț deosebit al frumosului în artă și în viața de fiecare zi”15

4.3 Studiu comparativ privind finanțarea celor două unități de învățământ
preuniversitar de stat

Colegiul Național ”Octavian Goga” din S ibiu a avut înmatriculat următorul
efectiv de elevi în anul 2016: Clasa
Nr. elevi
Total elevi
Pondere Din care: Rromi
Elevi cu
dizabilități
Grupuri
defavorizate
Olimpici
I-a 119
537 32% 9 3 48 – II-a 105
III-a 121
IV-a 73
V-a 123
460 28% 8 – 13 – VI-a 117
VII-a 106
VIII -a 98
IX-a 197
667 40% 2 – – 3 X-a 163
XI-a 172
XII-a 135
TOTAL 1664 100% – – – –
Total elevi
cu finanțare
suplimentară 86 5% 19 3 61 3
Tabelul nr. 9 Numărul elevilor înscriși la C olegiul Național ”Octavian Goga” la
începutul anului de studii 2016 -2017
Sursa: Proiectul planului de școlarizare pentru anul școlar 2016 -2017 preluat de pe
http://cnogsibiu.ro /prezentare/oferta -educationala/

15 Misiunea Liceului preluată de pe http://liceu.berezovschi.md

33
După c um putem observa, cea mai mare pondere din numărul total de elevi o are
ciclul liceal . Circa 40% din elevii Colegiului Național ”Octavian Goga” au fost înscriși
în clase le de liceu în anul 2016 , urmând elevii claselo r primare cu 32% și elevii de
gimnaziu cu 28% după cum am prezentat în diagrama de mai jos:

Diagrama nr. 5 Ponderea elevilor pe cicluri de învățământ din nr. total de elvi la
Colegiul Național ”Octavian Goga” din Sibiu în anul școlar 2016 -2017
Sursa: Idem
Pentru a analiza situația financiară a Colegiului Național ”Octavian Goga” și a
putea stabili necesarul fondurilor bă nești vom lucra cu:
1) Costul s tandard per elev = 3 .043 RON /elev/an ; (conform HG 993 din 2015 din
România )
2) Numărul de elevi pe fiecare filie ră, mediu urban/rural ;
3) Sumele ajustate cu coeficienții de diferențiere , după cum urmează :

Filieră Mediul rural Mediul urban
Școala primară 2.766 RON 2.322 RON
Școală gimnazială 3.499 RON 3.043 RON
Liceu 3.043 RON 3.043 RON

Tabelul nr. 10 Costurile st andard per elev pentru anul 2016 în România
Sursa: Anexa nr. 1 din HG 993 din 2015 din România

32%
28%40%
ciclul primar
ciclul gimnazial
ciclul liceal

34
Coeficienții de ajustare pentru calculul fondului finanțării suplimentare:
 Elevi aparținând minorității rrome – 3,07% din sumele ajustate cu coeficienții de
diferențiere
 Elevi cu dizabilități de învățare – 2,59% din sumele ajustate cu coeficienții de
diferențiere
 Elevi care aparțin grupurilor defavorizate și beneficiază de rechizite școlare –
6,31% din sumele ajustate cu coeficienții de diferențiere
 Elevii ol impici – 0,68 % din sumele ajustate cu coeficienții de diferențiere

FINANȚAREA DE BAZĂ:
Fonduri alocate finanțării claselor primare:
2322 RON × 537 elevi = 1.246 .914 RON
Fonduri alocate finanțării claselor gimnaziale:
3043 RON × 460 elelvi = 1 .399.780 RON
Fonduri alocate finanțării claselor liceale:
3043 RON × 667 elevi = 2 .029.681 RON
Total finanțare de bază din fondurile alocate filierelor educaționale:
1.246.914 +1.399.780 +2.029.681 = 4.676.375 RON
Se vor adăuga:
 cheltuielile pentru procurarea manualelo r școlare acordate în mod gratuit elevilor
din învățământul preuniversitar obligatoriu în valoare de 30 .580 RON în baza
rapoartelor publicate ale C olegiului Național ”Octavian Goga” ;
 dotări cu mijloace de învățământ corespunzător curriculum -ului școlar în valoare
de 30 .000 RON în baza rapoartelor publicate ale Colegiului Național ”Octavian
Goga”.
Având în vedere că numărul elevilor din ciclul liceal este cel mai mare, acesta
contribuie cu cea mai mare parte a fondurilor bănești prin finanțarea de bază și an ume
aproximativ 43% . O inversare este produsă între ciclurile primare și gimnazile .
Numărul elevilor din ciclul gimnazial este mai mic decât cel din c iclul primar cu 4
puncte procentuale , însa acest a contribuie mai mult cu 3 puncte procentuale în bugetul
Colegiului Național. Aceste rezultate se bazează pe o sumă mai mare acordată elevilor
din ciclul gimnazial și liceal de 721 RON (3043 RON – 2322 RON) decât elevilor din
clasele primare.

35
Repartizarea contribuțiilor la bugetul colegiului sunt redate în urm ătoarea diagramă:

Diagrama nr. 6 Fondurile alocate finanțării de bază și repartizarea lor pe criterii la
Colegiul Național ”Octavian Goga” în anul 2016 (RON)
Sursa: Prelucrare personală a datelor pe baza ”Situații financiare anuale” ale
Colegiului Națion al ”Octavian Goga”
Total finanțare de bază aferenta costului standard per elev:
1.246.914 + 1.399.780 + 2.029.681 + 30 .580 +30 .000 = 4.736 .955 RON
FINANȚAREA COMPLEMENTARĂ:
– cheltuieli de capital = 78.500 RON destinate lucrărilor independente și de
reabilit are a clădirii;
– cheltuielile pentru finanțarea unor programe naționale de sprijin al elevilor, cum
ar fi: pro gramele „Laptele și cor nul” = 997 elevi din cilcul primar și gimnazial
× 17 RON /elev/luna × 9 luni = 152.541 RON
– cheltuieli pentru asigurarea unor facilități acordate elevilor și cadrelor didactice
pentru transportul a uto (naveta la și de la școală) = 11.625 RON
Total finanțare complementară = 152.541 + 11.625 = 161.166 RON
FINANȚAREA SUPLIMENTARĂ sub forma :
 alocații pentru elevii care aparțin minor ității rrome :
elevii claselor primare: 9 elevi × 2322 RON × 3,07% = 642 RON
elevii claselor gimnaziale: 8 elevi × 3043 RON × 3,07 % = 747 RON
elevii claselor liceale: 2 elevi × 3043 RON × 3,07% = 187 RON
 alocații pentru elevii cu dizabilități de învățare:
1,246,914 1,399,780 2,029,681 30,582
30,000 Finanțarea de bază
Clase primare
Clase gimnaziale
Clase liceale
Procurarea manualelor
Dotări cu mijloace de învățământ

36
elevi × 2322 RON × 2,59% = 180 RON
 alocații pentru elevii din ciclul gimnazial care aparțin grupurilor defavorizate și
beneficiază de rechizite școlare :
elevii claselor primare: 48 elevi × 2322 RON × 6,31% = 7.032 RON
elevii claselor gimnaziale: 1 3 elevi × 3043 RON × 6,31% = 2 .496 RON
 alocații pentru elevii olimpici:
elevii claselor liceale: 3 elevi × 3043 RON × 0,68% = 62 RON
Total finanțare suplimentară : 642+747+ 187+180+ 7.032 +2.496+62= 11.346 RON
Consiliul de administrație al școlii a avizat proi ectul de buget și directorul
propune solicitarea de fonduri bugetare în sumă totală de 4.912.467, din care :
 Finanțarea de bază = 4.736.955 RON
 Finanțarea complementară = 161.166 RON
 Finanțarea suplimentară = 11.346 RON
către consiliul local care însușește proiectul de buget pentru învățământ și îl înaintează
consiliului județean . Cel din urmă calculează coeficienții de alocare a costurilor pe elev
pe localități și solicită de la bugetul de s tat fondurile necesare celor trei forme de
finanțare prin Minister ul Educației Naționale .
Din aceste calcule rezultă că în anul 2016 , Colegiul Național ”Octavian Goga”
din Sibiu a beneficiat de venituri totale în sumă de 4.912.467 RON din următoarele
surse de finanțare , prezentate astfel :

Diagrama nr. 7 Sursele de fin anțare ale C olegiului Național ”Octavian Goga” în anul
2016 (RON)
Sursa : Idem
97%3%0%
Finanțarea de bază
Finanțarea
complementară
Finanțarea
suplimentară

37
În concluzie, se poate observa că finanțarea de bază a contribuit cel mai mult la
formarea fondului bănesc al colegiului și anume cu 96,43% din venit urile totale,
finanțarea comp lementară a contribuit cu doar 3,28% , iar contribuția finanțării
suplimentară este aproape nesemnificatovă, cu un procent de numai 0, 29 % din
veniturile totale ale Colegiului Național.
Liceul Teoretic ”Mihail Berezovschi” din Chișinău a înregistrat următor ul efectiv de
elevi în anul 201 6: Clasa
Nr. elevi
Total elevi
Pondere Din care: Minorități
etnice
Elevi cu
dizabilități
Grupuri
defavorizate
Olimpici
Elevi la
cantină
I-a 208
739 39 % 12 3 116 – 739 II-a 189
III-a 169
IV-a 173
V-a 200
857 45 % 7 – 21 – – VI-a 160
VII-a 154
VIII -a 182
IX-a 161
318 16 % – – – 6 – X-a 103
XI-a 110
XII-a 105
TOTAL 1914 100%
Total elevi cu
finanțare
compensatorie 165 9% 19 3 137 6 –
Total ele vi cu
finanțare
complementară 739 39% – – – – 739
Tabelul nr. 1 1 Numărul elevilor înscriși la Liceul Teoretic ”Mihail Berezovschi” la
începutul anului de studii 2016 -2017
Sursa: Raport statistic anual privind activitatea instituțiilor de învățământ prima r și
secundar general la începutul anului de studii 2016 -2017 și anume: Numărul elevilor în
septembrie 2016 la liceul ”Mihail Berezovschi” din Chișinău

38
Cum putem observa, cea mai mare pondere din numărul total de elevi o au clasele
gimnaziale . Circa 45% di n elevii Liceului Teoretic ”Mihail Berezovschi ” au fost
înscriși în clasele gimnaziale în anul 2016, urmând elevii claselor primare cu 3 9% și
elevii de liceu cu doar 16 % după cum rezultă din următoarea diagramă :

Diagrama nr. 8 Ponderea elevilor pe ciclur i de învățământ din nr. total de elvi la Liceul
Teoretic ”Mihail Berezovschi” din Chișinău în anul școlar 2016 -2017
Sursa: Idem
Pentru a analiza modul de finanțare al Liceului Teroretic ”Mihail Berezovschi”
în anul 2016 și a putea stabili necesarul fonduri lor banești vom lucra cu:
a) Costul standard per elev = 9.603 MDL/elev/an conform Notei Metodologice
privind elaborarea proiectelor de buget pentru anul 201 6 și a estimărilor pentru
2017 cu coeficienții de transformare a elevilor fizici în elevi ponderați :
– 0,75 – pentru elevii claselor 1 -4;
– 1,00 – pentru elevii claselor 5 -9;
– 1,22 – pentru elevii claselor 10 -12.

b) Numărul de elevi înmatriculați pe fiecare filieră.
În Republica Moldova nu exista coeficienți de ajustare a costului per elev din mediu
urban sau rura l, așadar, unicul cost standard per elev cu car e voi lucra în contuare este
9.603 MDL. Voi folosi coeficienții descriși mai sus în punctul a) pentru determinarea
numărului de elevi ponderați :

Filiere Nr. elevi ponderați
Școala primară 739 elevi × 0,75 = 554,25 elevi ponderați
Școală gimnazială 857 elevi × 1,00 = 857 ,00 elevi ponderați
Liceu 318 elevi × 1,22 = 387,96 elevi ponderați
TOTAL elevi ponderati 1799,21 elevi ponderați
39%
45%16%
ciclul primar
ciclul gimnazial
ciclul liceal

39
Ciclul de învățământ Costul corectat pentru u n
elev/an Costul Total MDL/RON
Elevi din clase
primare 9.603 × 0,75 = 7.202 MDL/
1.600 RON 5.322.278 / 1.182 .728
Elevi din clase
gimnaziale 9.603 × 1,00 = 9.603 MDL/
2.134 RON 8.229.7 71/ 1.828.838
Elevi din clase
liceale 9.603 × 1,22 = 11.715 MDL/
2.603 RON 3.725.370 / 827.860
Total 17.277.419/ 3.839 .426
Tabelul nr. 12 Fondurile bănești cu care contribuie fiecare ciclu de învățământ la
bugetul de venituri al liceului fără normativul valoric pentru o instituție de învățământ
și coeficientul unității admi nistrativ -teritoriale.
Sursa: Documentele liceului : Bugetul pe anul 2016 Liceul Teoretic ”Mihail
Berezovschi”

După cum putem observa, cea mai mar e parte a veniturilor sunt din contribuția
ciclului gimnazial, reprezentând 48% din totalul veniturilor de la stat. Ciclul primar
contribuie cu 31% deși numărul elevilor este cu doar 118 mai mic decât la ciclul
gimnazi al, însă au coeficientul cel mai mic, de doar 0,75. Ciclul liceal contribuie cel
mai puțin, respectiv 2 1% pentru c ă este reprezentat de cei mai puț ini elevi, și anume
doar 16% din elevii școlii. Aceste date le prezentăm în diagrama de mai jos:

Diagrama nr. 9 Structura fondurilor alocate cu titlul de finanțăre de bază și repartizarea
lor pe criterii la Liceul Teoretic ”Mihail Berezovschi” în anul 2016
Sursa: Idem
31%
48%
21%
Ciclul primar
Ciclul gimnazial
Ciclul liceal

40
FINANȚAREA DE BAZĂ:
Cuantumul finanțării de bază calculat pentru anul 2016 a fost de:
FB = (A x N + B) x K ×C s =
= (0,82×1799,21+ 0,18 ) × 0,95 × 9603 = 13.461.058 MDL/ 2.991.346 RON
în care:
A – normativul valoric pentru un „elev ponderat” = 0,82 conform HG 868 din 2014
N – numărul de „elevi ponderați ” din instituție = 1977,21 (554,25+857+387,96)
B – normativul valoric pe ntru o instituție de învățământ = 0,18 conform HG 868 din
2014
K – coeficientul unității administrativ -terito riale, egal cu 0,95, care nu poate f i mai mic
decât această valoare, conform HG 868 din 2014
Cs – costul standard per elev ponderat

Total fonduri din finanțarea de bază per elev ponderat:
13.461.058 MDL/ 2.991.346 RON

FINANȚAREA COMPLEMENTARĂ:
Din fondu rile alocate cu titlul de finanțare complementară pot fi finanțate următoarele
cheltuieli eligibile:

 Înnoirea și adaptarea la cerințe a bazei materiale și didactice pentru a accesul la
educație tuturor = 256.400 MDL/56.977 RON pentru renovarea c elor două
laboratoare de chimie;
 Subvenționarea alimentației în special pentru clasele primare cu program prelungit
de stud iu = 739 elevi × 50 MDL/lună × 9 luni = 332.550 MDL /73.900 RON ;
 Transport școlar pentru elevi și cadre didactice de l a și la unitățile de învăță mânt
prin decontare în va loare de 48.900 MDL/10.866 RON ;
 Cazarea elevilor și corpului profesoral participant la diferite activități, festival uri
și olimpiade internaționale = 26.500 MDL/5.888 RON ;
Total fondur i din finanțarea complementară:
256.400+332.55 0+48.900+26.500 = 664.350 MDL/147.633 RON

41
FINANȚAREA COMPENSATORIE:
Prezentăm mai jos modul de fundamentare a finanțării compensatorii în anul 2016:
Obiectul finanțării
compensatorii Coeficienți
de corecție Calcul Total
MDL/RON
Minorități etnice
națio nale 2,58 – 496.411/
88.091
Elevi din c lasele
primare 2,58 2,58× (9.603 ×0,75) × 12 elevi 222.981/
49.554
Elevi din clasele
gimnaziale 2,58 2,58× (9.603 ×1)×7 elevi 173.430/
38.540
Elevi cu dizabilități și
nevoi speciale 1,82 – 1.926.989 /
391.098
Elevi din clasele
primare 1,82 1,82× (9.603 ×0,75) ×119 elevi 1.559.963/
428.219
Elevi din clasele
gimnaziale 1,82 1,82× (9.603 ×1) × 21 elevi 367.026/
81.561
Olimpici 0,55 – 38.661 /
8.591
Elevi din clasele
liceale 0,55 0,55× (9.603 ×1,22) ×6 elevi 38.661/
8.591
TOTAL – – 2.462 .061/
547.124
Tabelul nr. 1 3 Coeficienții pentru calculul fondului finanțării compensatorii
Sursa: Prelucrare personală a datelor pe baza Hotărârii Guvernului din Republica
Moldova nr. 868 din 2014, Secți unea 2, Determinarea bugetelor instituțiilor de
învățămînt din subordinea administrației publice locale de nivelul al doilea

Fonduri pentru educația incluzivă = 2% × total fonduri din finanțarea de bază per elev
ponderat = 2% × 13.461.058 MDL = 269.221 MDL/ 59.826 RON

Total fonduri din finanțarea compensatorie:
2.462.061 + 299.835 = 2.761 .896 MDL/ 613.754 RON

Consiliul de administrație al școlii a avizat proiectul de buget și directorul
propune solicitare a de fonduri bugetare în sumă totală de 16.887.30 4 MDL/
3.752.734RON după cum urmează :
 Finanțarea de bază = 13.461.058 MDL
 Finanțarea complementară = 664.350 MDL
 Finanțarea compensatorie = 2.761.896 MDL

42
Din aceste calcule rezultă că în anul 2016 Liceul Teoretic ”Mihail Berezovschi”
din Chișinău a benefi ciat de venituri totale în sumă de 16.887.304 MDL/3.752.734RON
din următoarele surse de finanțare:

Diagrama nr. 10 Structura surselor de finanțare ale L iceului Teoretic ”Mihail
Berezovschi” în anul 2016 (MDL )
Sursa: Documentele liceului: Bugetul pe anu l 2016 Liceul Teoretic ”Mihail
Berezovschi”
În concluzie, se poate observa că finanțarea de bază a contribuit cel mai mult la
formarea fondului bănesc al colegiului și anume cu 82% din veniturile totale, finanțarea
compensatorie a contribuit cu 16 %, iar co ntribuția finanțării complementară este de 4% .
Comparând cele două diagrame, (diagrama nr. 7 și diagrama nr. 11) observăm ca
ponderea finanțării de bază predomină atât în România cât și în Republica Moldova .
Diferența dintre finanțările instituții lor aces tor țări o face educația incluzivă, care în
Republica Moldova este inclu să în finanțarea compensatorie/suplimentară în România
ceea ce duce la un aport mai mare al alcesteia la totalul veni turilor din liceu și anume
de 16 % comparativ cu mai puțin de 1% în România.
Ca sumă a fondurilor primite, acestea su nt aproximativ egale daca ne raportăm
la bugetele statelor și la fondurile alocate Ministerului Educației. Deci putem spune că
deși finanțările sunt efectuate prin două procedee diferite în România și R. Mo ldova ,
instituțiilor de învățământ li se acordă suficiente fonduri pentru continuarea
activităților.

80%4%16%
Finanțarea de bază
Finanțarea complementară
Finanțarea compensatorie

43
Dacă analizăm finanțarea/elev de la Colegiul Național ”Octavian Goga” din
Sibiu : 4.912.467 RON
1664 elevi = 2.952 RON per elev și cea de la Liceul Teor etic ”Mihail
Berezovschi” din Chișinău: 16.887.304 MDL
1914 elevi = 8.823 MDL/1960 RON per elev
constatăm că la Colegiul Național ”Octavian Goga” alocația per elev este cu
aproximativ 66% mai mare decât la Liceul Teoretic ”Mihail Berezovschi” din Chișină u,
diferență care se reflectă și în rata de promovabilitate la examenul de bacalaureat care
la colegiul din Sibiu este de 98% iar l a liceul din Chișinău este de 71 %. Se observă că
există o corelație directă între reușita la bacalaureat și modul de finanțar e în cele douăă
unități de învățământ de stat. Fondurile bănești mai mari de la Colegiul Național
”Octavian Goga” din Sibiu motivează corpul profesoral să acorde mai multă atenție
elevilor și să -i pregătească mai bine, rezultat care este reflectat în rata de
promovabilitate, pe când la liceul din Chișinău situația este opusă. Profesorii nu sunt
motiv ați să depună eforturi pentru o pregătire mai intensivă a elevilor.

Concuzii și propuneri personale
Am ales să studiez finanțarea educației preuniversitare de stat în România și în
Republi ca Moldova pentru că aceasta stă la baza dezvoltării noastre ca națiune. Pe baza
celor menționate mai sus am a rătat importanța educației în cele două țări prin nivelul
alocațiilor acordate de la bugetele de stat. În ambele ca zuri am putut observa o tendință
de descreștere a acestora însa în cazul Republicii Moldova aceasta este mult mai
evidentă. Din păcate descreșterea se datorează într-o mare parte pe situația precară a
țării din punct de vedere social -politic, iar din aceas tă cauză au fost acordați mai multi
bani altor ministere și mai puțin al educației. A fost o alocare neadecvată obiectivelor
prioritare de dezvoltare economico -socială a țării.
În capitolul întâi destinat abordării teoretice a cercetării educației preuniv ersitare
de stat am arătat motivele, beneficiile și constrăngerile pentru care aceasta este declarată
prioritate națională , atât în legislația națională din România cât și din Republica
Moldova. Este o dovadă că și guvernanții înțeleg rolul și funcțiile ed ucației pentru
dezvoltarea societății.
În capitolul doi și trei , în privința sistemului național de învățământ din România
și Republica Moldova, am arătat conținutul ciclurilor de învățământ din cele două țări
și am arătat particularitățile fiecărui tip d e finanțare.
În capito lul patru , am analizat nivelul și structura finanțării la Colegiul Național
”Octavian Goga” și am arătat că marea majoritate a finanțării provine din sumele
alocate din bugetul local prin finanțarea de bază și anume 97% , în timp ce f inanțarea
complementară reprezintă doar 3% din totalul surselor pentru bugetul colegiului, iar

44
prin finanțarea suplimentară, acestuia îi sunt alocate mai puțin de 1%. Liceul Teoretic
”Mihail Berezovschi” din Chișinău se finanțează în proporție de 80% din alocațiile de
la bugetul de stat prin direcțiile de învățământ , 4% este reprezentat de finanțarea
complementară pentru subvenționarea alimentației claselor primare, transportul
elevilor și profesorilor de la și la unitatea de învâțământ și pentru cazarea a cestora în
timpul diferitor festivaluri și olimpiade internaționale. Cea mai mare diferență dintre
finanțarea acestor două unități de învățământ este reprezentată de finanțarea
suplimentară/compensatorie care la Colegiul Național ”Octavian Goga” este sub 1 %,
pe când la Liceul Teoretic ”Mihail Berezovschi” este de 16%. Această diferență este
cauzată de faptul că la liceul din Chișinău beneficiază de alocații compensatorii 165 de
elevi care reprezintă 9% din efectivul de elevi , în timp de la colegiul din Sibi u sunt doar
86 elevi care se bucură de alocații suplimentare deși aceștia reprezintă tot 9% din
numărul total de elevi înmnatriculați la colegiu în anul 2016.
Ca și efectiv de elevi, am constatat că la Liceul Teoretic ”Mihail Berezovschi”
din Chișinău num ărul de elevi este mai mare atât în ciclul primar cu 202 elevi cât și în
ciclul gimnazial cu 397 elevi , pe când la Colegiul Național ”Octavian Goga” numărul
elevilor din ciclul liceal este mai mare datorită diferenței dintre aceste doua sisteme și
anume că în Republica Moldova ciclul liceal înglobează clasele a X -a, a XI -a și a XII –
a, iar în România acesta este reprezentat de clasele a IX -a, a X -a, a XI -a și a XII -a.

Unitatea de
învățământ Ciclul primar Ciclul
gimnazial Ciclul
liceal Total
Liceul Teoretic
”Mihail Berezovschi” 739 elevi 857 elevi 318 elevi 1914 elevi
Colegiul Național
”Octavian Goga” 537 elevi 460 elevi 667 elevi 1664 elevi

Din punctul meu de vedere, cu cât o țară acordă mai mult e investiții în
elevii/studenții săi, cu atât are șanse mai mari pentru a se putea dezvolta economic.
Recomandările mele pentru cele două țări ar fi să nu urmeze acest trend descrescător al
banilor alocați pentru învățământ, mai ales în Republica Moldova și să investească cât
mai mult în părțile practice, laborato are și experimente pentru că acestea sunt cele mai
captivante pentru elevi.

45
Bibliografie

CĂRȚI:
Hadrian Arion. Managementul în instituțiile de învățământ preuniversitar . Art, 2008.
Măntăluță, O. Corela ția dintre managementul financiar și cultura organizațională .
București: Atelier Didactc, 2011.
Tatiana Moșteanu, Constantin Roman. Finanțele instituțiilor publice . București:
Economica, 2012.
Adrian Tudor Mitroi . Finanțe comportamentale. Managementul inv estițiilor și al
averii individuale. București: ASE, 2014.
Otilia Apostu, Magdalena Balica, Ciprian Fartușnic. Analiza sistemului de învățământ
preuniversitar din România din perspectiva unor indicatori statistici . Editura
Universitară, 2015.

ACTE NORMA TIVE:
Codul Educației al Republicii Moldova . 2014.
HG 868 din 2014 privind finanțarea în bază de cost standard per elev a instituțiilor de
învățămînt primar și secundar general din subordinea autorităților publi ce locale de
nivelul al doilea.
Hotarâre nr. 728 din 2012 cu privire la finanțarea în bază de cost standard per elev cu
utilizarea coeficienților de ajustare în modul stabilit de Guvern pentru instituțiile de
învățămîn t primar și secundar general.
Hotărârea nr. 72/2013 privind aprobarea normelor met odologice pentru determinarea
costului standard per elev/preșcolar și stabilirea finanțării de bază a unităților de
învățământ preuniversitar de stat.
OUG 117/2013 privind modificarea si completarea Legii educatiei nationale nr. 1/2011
si pentru luarea uno r masuri in domeniul invatamantului.

46
PAGINI DE INTERNET:
Banca Națională a României . <http://www.bnr.ro/Cursul -de-schimb -3544.aspx>.
Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova .
<http://statbank.statistica.md/pxweb/pxweb/ro/30%2 0Statistica%20sociala/?rxi
d=2468d4eb -f54c-4b58 -bc2a -c1d025b19e55>.
Bugetul de Stat .
<http://www.parlament.md/Informa%C8%9Biipublice/Bugetuldestat/tabid/162/
language/ro -RO/Default.aspx>.
CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU FINANȚAREA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI
PREUNIVERSITAR. „F UNDAMENTAREA NECESARULUI DE
FINANȚARE ȘI FORMULA DE ALOCARE A FONDURILOR DESTINATE
ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR.”
European Schoolnet, University of Liege Psychology and Education. "Benchmariking
Access, Use and Attitudes to Technology in Europe's Schools. " Survey of
Schools, ICT in Education . 2015. 36.
Guvernul României . <http://gov.ro/ro/guvernul/sedinte -guvern/finantarea -de-baza-
pentru -invatamantul -preuniversitar -particular -si-confesional -acreditat -similara –
celei -pentru -invatamantul -de-stat>.
Ministerul Educației Naționale. Învățământ preuniversitar .
<https://www.edu.ro/descriere>.
Ministerul Finanțelor Publice din România .
<http://www.mfinante.ro/arhivabuget.html?pagina=domenii>.
Misiunea Liceului . <www.liceu.berezovschi.md>.
Ofertă Educațională . <htt p://cnogsibiu.ro/prezentare/oferta -educationala/>.
Parlamentul Republicii Moldova .
<http://www.parlament.md/Informa%C8%9Biipublice/Bugetuldestat/tabid/162/
language/ro -RO/Default.aspx>.