INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 3… [604057]

CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 3
CAPITOLUL I. PREZENTARE PNDR 2014 -2020 ………………………….. ………………………….. …….. 4
1.1 Prezentare generală PNDR ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 4
1.2 Prezentarea submăsurii 6.4 Sprijin pentru investiții în crearea și dezvoltarea de activități
neagricole ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 7
1.3 Indicatori ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 9
CAPITOLUL II. DESCRIEREA SOCIETǍȚII ÎN CARE SE IMPLEMENTEAZĂ
INVESTIȚIA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 10
2.1 Date generale, tehnologia de lucru ………………………….. ………………………….. ……………………… 10
2.2 Amplasamentul și clima ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 14
2.3 Analiza pieței ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 19
2.4 Date tehnice ale investiției ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 22
CAPITOLUL III. CALCULUL PRINCIPALILOR INDICATORI CE CARACTERIZEAZĂ
INVESTIȚIA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 28
3.1 Bugetul invetiției ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 28
3.2 Estimarea pe 5 ani de exploatare a veniturilor și cheltuielilor ………………………….. …………….. 30
3.3 Estimarea rezultatului financiar ………………………….. ………………………….. ………………………….. 39
3.4 Calculul indicatorilor financiari ………………………….. ………………………….. ………………………….. 41
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 42
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 43
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 44

3
INTRODUC ERE

Prezentul proiect de investiții constă în înființarea unei pensiuni agroturistice de 3 margarete
în satul Lepșa, județul Vrancea și oferirea de servicii de cea mai bună calitate în domeniul
agroturismului, astfel încât să ajungă lider pe piață în zona analizată .
România are o remarcabilă moștenire naturală, cu peisaje unice în lume și cu sate păstrând în
continuare obiceiurile și t radițiile nemodificate. Potențialul țării pentru practicarea turismului rural
este ridicat, cu șanse egale de a transforma sate mai puțin vizibile la nivel internațional în destinații
emblematice reale. Pe măsură ce poluarea urbană și stresul organizaționa l cresc, vacanțele din
mediul rural pot fi o modalitate plauzibilă de a revigora spiritul. Cu toate acestea, lipsa vizibilității
destinațiilor din România necesită identificarea unor noi metode de promovare.
În România, agroturismul reprezintă una din tre principalele forme de turism ce deține cel
mai ridicat potențial, iar dezvoltarea acestuia semnifică un mijloc de dezvoltare sustenabilă, atât în
plan economic, dar și social și cultural pentru mediul rural.
De cele mai multe ori, principalele probleme sunt legate de calitatea și standardele serviciilor
turistice prestate, implicarea gazdelor în activități agroturistice, lipsa colaborării între autoritățile
locale și administratorii de pensiuni, dar bineînțeles infrastructura și sursele de finanțare, la fel ca în
multe alte zone din țară, rămân cele mai acute dintre probleme.
Demersurile și analizele duse până la nivel de detaliu relevă că agroturismul se poate
constitui realmente într -o multitudine de activități economice care să asigure valorificarea op timă a
potențialului în discuție. Având în vedere necesitatea de a sublinia fundalul existent, am pornit de la
această etapă, pentru a putea propune modalități de a valorifica cât mai mult punctele forte prezente
în satele românești , precum satul Lepșa .
Prezenta l ucrarea este structurat ă în Introducere, trei capitole, concluzii și bibliografie.
În primul capitol sunt prezentate aspect e generale privind PNDR 2014 -2020, subm ăsura
accesat ă de către S .C. WIGG TRAVEL S.R.L pentru dezvoltarea afacerii propuse și indicatori
economici analiza ți în proiect.
Capitolul al II -lea prezintă S.C WIGG TRAVEL S.R.L cu date generale, amplasament, pia ța
de desfacere și datele tehnice.
Ultimul capitol prezintă calculele principalilor indicatori ce caracterizeaz ă investi ția.
La finalul lucrării sunt prezentate o serie de concluzii și lucrări de specialitate, site -uri web,
cât și diverse cărți în domeniu .

4
CAP ITOLUL I. PREZENTARE PNDR 2014 -2020

1.1 Prezentare general ă PNDR

Dezvoltarea rurală în cadrul Uniunii Europene a reprezentat o evoluție continuă a zonei
rurale prin care a răspuns nevoilor și noilor provocări apărute în cadrul comunității europene. Pentru
a avea o dezvoltare rurală permanentă la parametrii optimi, Uniun ea Europeană a creat și pus în
aplicare politica agricolă comună (PAC). PAC a înregistrat mai multe schimbări în timp; dezvoltarea
rurală este al doilea pilon în cadrul PAC. În plus, a fost analizat gradul de absorbție a PNDR 2014 –
2020 și gradul de realiza re a indicatorilor de dezvoltare rurală stabiliți prin programele realizate în
România.
PNDR se axează în principal pe trei domenii prioritare:
 promovarea competitivității și restructurării în sectorul agricol mare din România;
 protecția mediului și schimbările climatice;
 stimularea dezvoltării economice, crearea de locuri de muncă și o mai bună calitate a
vieții în satele românești, unde situația este adesea cu mult sub nivelul UE și al nivelului
național mediu.
În România, fo rmarea profesională pe tot parcursul vieții se află într -un stadiu incipient de
manifestare, fapt demonstrat de nivelul scăzut de participare la procesul de formare. Nivelul de
participare la procesul de educație sau formare a populației în vârstă de 25 -64 ani a fost de 1,4% și
chiar mai mic pentru populația rurală, și anume 0,5%.
Nivelul scăzut al obiectivului îndeplinit, de 30%, a fost cauzat de coordonarea insuficientă cu
celelalte măsuri din cadrul procesului de implementare și de procedurile de atribu ire a contractului
extrem de complexe care au condus la întârzieri semnificative în procesul de implementare.
În mediul rural, rata abandonului școlar pentru sectorul educațional analizat a ajuns la 5,3%,
cu 1,2% mai mare decât rata în mediul urban.
În ul timul deceniu, numărul liceelor agricole, agro -montane și veterinare a înregistrat o
tendinț]ă descendentă (cu 40% până în 2011, când doar 67 de astfel de școli au rămas la nivel
național și doar 44 în mediul rural), cea mai drastică scădere fiind înregi strate la nivelul liceelor
agricole (cu 52%).

5
Scăderea liceelor agricole a avut loc în același timp cu scăderea numărului de absolvenți (cu
mai mult de 44% între 2001 și 2011), în anul 2011 înregistrându -se o rată de 0,76% din numărul
absolvenților de liceu la nivel național.
În ceea ce privește situația din zonele rurale, în anul 2011, numai 1,20% dintre absolvenți au
absolvit liceul cu profil agricol.
Atractivitatea scăzută a sectorului agricol, precum și scăderea numărului de absolvenți ai
școlilo r cu profil agricol reprezintă factori care au contribuit la scăderea nivelului de pregătire a
managerilor exploatațiilor agricole.
În cadrul primei priorități, "Competitivitatea sectorului agricol și silvicultura durabilă, PNDR
va contribui la modernizare a a aproape 3 400 de ferme și cooperative, va sprijini dezvoltarea a peste
30 000 de ferme mici și va ajuta mai mult de 9 400 de tineri agricultori să înceapă sus.
În cadrul priorității "Restaurarea, conservarea și consolidarea ecosistemelor legate de
agricultură și silvicultură", peste 1,3 milioane ha (peste 10%) de teren agricol și peste 800 000 ha
(12%) păduri vor beneficia de plăți pentru susținerea biodiversității și vor promova practici
ecologice de gestionare a terenurilor. Alte 4,7 milioane de hect are vor primi sprijin pentru a preveni
abandonarea terenurilor și eroziunea solului.
Competențele în sectorul agricol vor fi consolidate cu circa 184 000 de locuri de formare, în
cadrul celor două priorități de mai sus. În cadrul priorității "Incluziune s ocială și dezvoltare locală în
zonele rurale", vor fi create aproape 27 000 de locuri de muncă în zonele rurale, iar înființarea și
dezvoltarea a 3 000 de întreprinderi neagricole vor fi sprijinite. Aproape 27% din populația rurală ar
trebui să beneficieze de investiții pentru îmbunătățirea infrastructurii rurale.
Pentru a răspunde acestor provocări, PNDR al României va finanța acțiunile în cadrul tuturor
celor șase priorități ale dezvoltării rurale – cu un accent deosebit pe competitivitatea sectorului
agricol și a pădurii durabile; Restaurarea, conservarea și ameliorarea ecosistemelor legate de
agricultură și silvicultură; precum și incluziunea socială și dezvoltarea locală în zonele rurale.
 Transferul de cunoștințe și inovarea în agricultură, silvicultură și zonele rurale:
Peste 184 000 de persoane vor beneficia de formare profesională în cadrul PNDR: 30 000 de
fermieri și proprietari de unități de procesare mici vor fi instruiți în legătură cu dezvoltarea afacerilor
agricole / alimentare (în special fermi erii mici și tineri) și vor fi instruiți peste 150 000 de fermieri
cu privire la modul de a oferi mai bine beneficii legate de mediu și climă.

6
 Competitivitatea sectorului agrar și a pădurii durabile:
PNDR va sprijini investițiile în modernizarea a aproa pe 3 400 de ferme și cooperative,
dezvoltarea a peste 30 000 de ferme mici și înființarea a peste 9 400 de fermieri tineri. Se pune un
accent deosebit pe promovarea asocierii între micii fermieri pentru a îmbunătăți competitivitatea
multor ferme mici.
 Organizarea lanțului alimentar, inclusiv prelucrarea și comercializarea produselor
agricole, bunăstarea animalelor și gestionarea riscurilor în agricultură:
Programul de dezvoltare rurală urmărește să modernizeze și să sprijine investițiile a aproape
300 de u nități de procesare a alimentelor, să înființeze 62 de noi grupuri de producători, cu
participarea a 620 exploatații și să sprijine proiectele de cooperare.
 Restaurarea, conservarea și ameliorarea ecosistemelor legate de agricultură și
silvicultură:
Gesti onarea durabilă a terenurilor, pentru a -și proteja mediul rural și ecosistemele unice, este
de o importanță deosebită pentru România și, prin urmare, aproape o treime din finanțarea PNDR va
fi dedicată acestei priorități.
 Eficiența resurselor și clima tul:
RDP pune un accent deosebit pe eficiența resurselor și, în special, pe provocarea
schimbărilor climatice pentru agricultură. PNDR va sprijini 435 proiecte de modernizare a
infrastructurii de irigare existente, care vizează aproape 400 000 de hectare de teren agricol, pe care
utilizarea apei va fi mai eficientă și adaptată la creșterea deficitului de apă.
 Incluziunea socială și dezv oltarea locală în zonele rurale:
PNDR vizează promovarea diversificării economiei rurale și crearea de noi oportunități de
locuri de muncă pentru a ajuta excedentul de forță de muncă din sectorul agricol și creșterea
veniturilor din mediul rural.
Cele mai importante patru măsuri din cadrul PNDR 2014 -2020 din punct de vedere bugetar
(finanțarea publică totală) sunt1:
 2,4 miliarde EUR alocate Măsurii 4 (Investiții în active fizice) ;
 1,4 miliarde EUR alocate Măsurii 13 ( Plăți în zonele care se confruntă cu constrângeri
naturale sau de altă natură) ;
 1,3 miliarde alocate măsurii 7 ( Servicii de bază și reînnoirea satelor în zonele rurale) ;
 1,1 miliarde EUR alocate măsurii 6 (Dezvoltare exploatațiilor și a întreprinderilor ).

1 http://www.madr.ro/docs/dezvoltare -rurala/PNDR -2014 -2020 -versiunea -aprobata -30-iunie -2017.pdf ,
data accesării: 23.03.2018;

7
1.2 Prezentarea subm ăsurii 6.4 Sprijin pentru investiții în crearea și dezvoltarea
de activități neagricole

Submăsura 6.4 Sprijin pentru investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole
oferă sprijin pentru investiții microîntreprinderilor și întreprinderilor mici din zona rurală, legate de
înființarea sau dezvoltarea de activități non -agricole în zonele rurale.
Scopul sprijinului acordat în cadrul acestei măsuri este ”de a promova medi ul de afaceri din
mediul rural, contribuind la creșterea numărului de activități neagricole desfășurate în zonele rurale,
precum și la dezvoltarea activităților neagricole existente, conducând la crearea de locuri de muncă,
creșterea veniturilor populației din mediul rural și atenuarea disparităților dintre zonele rurale și cele
urbane, acordând prioritate sectoarelor identificate în PA C ca având un potențial de dezvoltare
ridicat, în conformitate cu Strategia Națională pentru Competitivitate ”2.
Tipuri de o perațiuni eligibile:
1. Investiții pentru producerea și vânzarea de produse neagricole, cum ar fi:
 Fabricarea produselor textile, a articolelor din piele, a articolelor din hârtie și de bord;
 Producția de produse chimice, farmaceutice;
 Activități de prelucrare a produselor din lemn ;
 Industria metalurgică, producția de construcții metalice, mașini și echipamente;
 Producția de produse electrice, electronice, mașini, echipamente și produse de bord.
2. Investiții în activități meșteșugărești, cum ar fi :
 Activități de artizanat și alte activități tradiționale neagricole ;
 Investiții legate de furnizarea de servicii, cum ar fi: servicii sociale, sanitar -veterinare;
 Servicii de reparații mecanice, de uz casnic;
 servicii consultative, contabile, juridice , de audit;
 Activități în domeniul tehnologiei informației și al serviciilor de informare;
 Servicii tehnice, administrative etc.
3. Investiții pentru infrastructura în unitățile de turism de tip agroturistic, proiecte pentru
activități recreative;
4. Investiții pentru producerea de combustibil din biomasă pentru comercializare.
Tipuri de operațiuni neeligibile:
 Furnizarea de servicii agricole;

2 Idem., data accesării: 23.03.2018;

8
 Prelucrarea și vânzarea produselor;
Producția de energie electrică din biomasă ca activitate economică.
Tipuri de sprijin:
 Rambursarea costurilor eligibile suportate și plătite.
 Plata avansurilor, supusă înființării unei garanții bancare corespunzătoare 100% din suma
avansului, în conformitate cu art. 45 (4) și art. 63 din R (UE) nr. 1305/2013 ;
 Instrument f inanciar.
Beneficiari eligibili:
 Microîntreprinderile și întreprinderile mici neangajate existente și nou înființate, în
mediul rural;
 Agricultorii sau membrii gospodăriei agricole care își diversifică activitatea agricolă de
bază prin dezvoltarea unei ac tivități non -agricole în cadrul unei întreprinderi deja
existente, care se încadrează în microîntreprinderi și întreprinderi mici.
Costuri eligibile :
Costuri eligibile specifice*:
 Construcția, extinderea și / sau modernizarea și dotarea clădirilor;
 Costur i de achiziție și de înființare, inclusiv în leasing, de mașini, instalații și
echipamente noi ;
 Investiții necorporale: achiziționarea sau dezvoltarea de software de calculator și
achiziționarea de brevete, licențe, drepturi de autor, mărci comerciale;
Costuri specifice neeligibile:
 Cheltuieli specifice de înființare și funcționare ale întreprinderilor
Condiții de eligibilitate (Anexa nr. 1) :
 Solicitantul trebuie să se încadreze în categoria beneficiarilor eligibili;
 Investiția trebuie să se încadreze în cel puțin unul din tipurile de sprijin;
 Solicitantul trebuie să desfășoare activitatea legată de investiția finanțată în mediul rural;
 Solicitantul trebuie să demonstreze capacitatea de a asigura cofinanțarea inve stiției .
Sprijin public3:
Sprijinul public nerambursabil va respecta prevederile R 1407/2013 privind sprijinul de
minimis și nu va depăși 200.000 EUR / beneficiar pentru 3 ani fiscali. Intensitatea ratei de
nerambursare a sprijinului public este de 70%.

3 http://www.madr.ro/docs/dezvoltare -rurala/PNDR -2014 -2020 -versiunea -aprobata -30-iunie -2017.pdf ,
data accesării: 25.03.2018;

9
Rata de sprijin public nerambursabilă poate fi majorată până la 90%, în următoarele cazuri:
 Pentru solicitanții care desfășoară activități de producție, servicii medicale, veterinare și
agroturistice ;
 Pentru fermierii care își diversifică activitățile agricole de bază prin dezvoltarea de
activități non -agricole.

1.3 Indicatori

În cadrul lucr ării sunt analiza ți o serie de indicatori dintre care men ționăm :
 Valoarea investi ției (VI) reprezinta valoarea totalǎ a proiectului fǎrǎ TVA, se preia din
bugetul proiectului
 Durata de recuperare a investi ției (Dr) – trebuie să fie maxim 12 ani ;
Este un indicator ce exprimǎ durata de recuperare a investitiei (exprimat în ani).
Acest indicator este calculat pe baza următoarei formule :

12/) _ exp_ _ _ (12
65
1actualizat loatare Flux actualizat net FluxVIDr
  
(1)
Din acest punct de vedere s e ia în considerare faptul cǎ în anii 6 -12 cash -flow-urile din
exploatare sunt egale cu cash -flow-ul din exploatare din anul 5.
Fluxurile de numerar – încasari/plǎ ți aferente activitǎții agricole, productive, prestǎri servicii
= cash flow
 Rata de actualizare – este de 8%, folositǎ pentru actualizarea fluxurilor de numerar
viitoare, unde: r este rata de actualizare egalǎ cu 8%
 Valoarea actualizatǎ netǎ(VAN) – trebuie sǎ fie pozitivǎ;
Fiind calculatǎ astfel :
VI
rlt FN
rFNVANii
iii
i

 
  )1(exp
112
65
1

FN i = flux de lichiditǎți net din anul i;
FN i explt = flux de lichiditǎți din exploatare din anul i
VI = valoarea investiției .
 Disponibilul de numerar la sfâr șitul perioadei trebuie sǎ fie pozitiv în anii de
previzionare evalua ți (Total An1,… , Total An 5).

10
CAP ITOLUL II. DESCRIEREA SOCIETǍȚ II ÎN CARE SE
IMPLEMENTEAZĂ INVESTIȚIA

2.1 Date generale , tehnologia de lucru

S.C WIGG TRAVEL S.R.L are ca obiect principal de activitate “înființarea unei pensiuni
agroturistice de 3 margarete și o ferirea de servicii de cea mai bună calitate în domeniul
agroturismului, astfel încât să ajungă lider pe piață în zona analizată” .
Beneficiari direcți ai acestui proiect sunt compuși atât turiștii români , cât și cei din
străinătate, cuprinzând toate categoriile de vârstă, veniți cu familia sau în cercuri de prieteni, cu
venituri peste medie, care doresc să se bucure de farmecul natural al acestei zone.
Beneficiari indirecți ai acestui proiect sunt locuitorii din satul Lepș a, comuna Tulnici, care
vor avea de câstigat prin dezvoltarea economică a zonei.
Tot beneficiari indirecți ai acestui proiect sunt agențiile de turism cu care vom colabora, cu
firma de construcții cât și furnizorii de ma teriale necesare amenajării și dotă rii pensiunii turistice.
Înființarea proiectului este realizată în partea nord -vestică a județului Vrancea, satul Lepșa,
iar Pensiunea a groturistică Casa Tisaru va furniza pe lângă serviciul de bază: cazare și masă, o serie
de alte servicii, care au menirea să atragă consumatorul, răs punzând nevoilor sale specific:
 Drumeț ii montane ;
 Sală de fitness ;
 Piscină în aer liber acoperită .
Date de contact :
Denumire: S.C WIGG TRAVEL S.R.L
Adresa: Sat Lepșa , Comuna Tulnici , Județul Vrancea
Telefon: 0745/553753, 0237/300544
Fax: 0237/300544
E-mail: wiggtravelsrl@yahoo.com
Persoană de contact: Petrinel Săvescu
Principalul obiectiv de activitate: cod CAEN: 5520
Nr. de înregistrare Registrul Comerțului Județul Vrancea : J99/1633/2017
CUI: 4409963

11
Mijloace fixe existente în patrimonul firmei la momentul depunerii dosarului se reg ăsesc în
tabelul nr. 2.1 :

Tabelul nr. 2.1 Mijloace fixe

Denumire mijloc fix Bucǎți
1.Clǎdiri Total –
2.Utilaje Total 1
2.1 Tractor 2005 1
3. Teren Proprietate personal ă

Sursa : prelucrare proprie

Obiectivul general al proiectului este obținerea de profit și recuperarea investiției î n cel mult
7 ani.

Obiectivele operaț ionale ale proiectului sunt:
 susținerea turismului rural în zonă;
 creșterea veniturilor alternative și a oportunităților de angajare pentru tinerii din mediul
rural ;
 susținerea proiectelor inițiate de tineri.

Aceste obiective concură la r ealizarea obiectivelor specific :
 crearea de noi locuri de muncă prin atragerea resurselor de forță de muncă nece sare
derulării proiectului ;
 impulsionarea turismului rural prin crearea condițiilor de staționare (cazare, masă, alte
servicii) în Țara Vrancei, satul Lepșa.

12
Punctajul proiectului se calculează în baza următoarelor principii și criterii de selecție:

Tabelul nr. 2.1 Punctajul proiectului

13

Sursa: PRELUCRARE PROPRIE, PROIECT PENSIUNE;

Pe toată perioada de valabilitate a contractului, în cadrul pensiunilor agroturistice se va
desfăsura cel puțin o activitate legată de agricultură, creșterea animalelor, cultivarea diferitelor tipuri
de plante, livezi de pomi fructiferi sau o activitate meșteșugărească, cu atelier de lucru, din care
rezultă diferit e articole de artizanat.
Prezentul proiect se definește ca un proces nerepetitiv care realizează o cantitate nouă,
unicat, bine definită, în cadrul unor organizații specializate.
Start -> Intrare clientul -> Primire client -> Analizarea tipului de ofertă pentru cazare ->
Rezervare -> Plată -> Final
Proiectul are drept caracteristică, o acțiune unică, specifică și nouă, compusă dintr -o
succesiune logică de activități componente cu caracter inovațional de natură diferită, realizate într -o
manieră organizată metodic și progresiv, având puncte de plecare și puncte de finalizare bine
definite, destinate pentru obținerea cu succes de noi rezultate complexe, necesare pentru satisfacerea
de obiective clar definite.

14
Proiectul de investiții aduce un element de noutat e, o schimbare față de situația existentă.
Orice acțiune ce are ca bază obiective bine definite, se realizează prin intermediul activităților și
beneficiază de rezultate comensurabile într -un orizont de timp determinat, consumând diferite
categorii de resu rse, constituie de fapt un proiect.

2.2 Amplasamentul și clima

Regiunea Sud -Est este situată în partea de Sud -Est a României, învecinându -se la Nord cu
Regiunea Nord -Est, în Vest cu Regiunea Centru, la Sud -Vest cu Regiunea Sud -Muntenia și
București -Ilfov , la Sud cu Bulgaria, la Est cu Repubica Moldova, Ucraina și țărmul Mării Neagre.
Regiunea de Dezvoltare SudEst este a doua regiune ca mărime a României, acoperind 35.762 km2 ,
ceea ce reprezintă 15% din suprafața totală a țării. Din punct de vedere admini strativ, Regiunea Sud –
Est cuprinde 6 județe: Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea, Vrancea.

Figura nr. 2. 1 REGIUNEA SUD -EST

Sursa: https://ro.wikipedia.org , data accesării: 20.03.2018;

15
Pe harta României – județul Vrancea poate fi identificat în zona sud -est, la curbura
Carpaților Orientali, reprezentînd o veritabilã verigã de legãturã între cele trei mari provincii istorice
–Moldova, Țara Româneascã și Transilvania.

Figura nr . 2.2 JUDEȚUL VRANCEA

Sursa: https://ro.wikipedia.org , data accesării: 2 0.03.2018;

Figura nr . 2.3 TERENUL ÎN CADRUL LOCALITĂȚII

Sursa : https://ro.wikipedia.org , data accesării: 20.03.2018;
Casă de locuit

16

Figura nr . 2.4 PLAN DE AMENAJARE A PENSIUNII

Sursa: PRELUCRARE PROPRIE, PROIECT PENSIUNE;

Zona Vrancea este una cu cele mai atractive și variate resurse turistice din Romania, atât
naturale, cât și antropice.
Pe teritoriul Vrancei sunt expuse în pași toate elementele naționale la scară redusă, forme de
relief sculptate frumos, de la cea mai înaltă la cea mai mică, cu un climat specific fiecărei etape și cu
10 ° C în medie, factori terapeutici naturali forma izvoarelor minerale clorurate, sulfuroase și iodate,
dar și o zonă forestieră mare cu specii protejate de floră și faună, o zonă ideală pentru turismul
forestier. Pe lângă fauna protejată, există și vână toare bogată în sălbăticie, cu zone speciale
amenajate ca fundații de vânătoare unde se poate practica turismul de vânătoare, precum și pescuitul
de-a lungul râurilor.
Vrancea reprezintă o adevărată vatră populară, etnografică și culturală. Regiunea " Țara
Vrancei" și nu numai, cu satele sale împrăștiate peste apele și depresiunile dealurilor sau pantele
glacisului subcarpatic sunt toate dezvaluite turistilor prin monumentele sale istorice, activit ățile
tradiționale, costumele, case rustice completate cu vin si fructe – o țară rurală și niște livezi
frumoase.

17
Lepsa este una dintre statiunile cu cel mai ozonat aer din Europa. Stațiunea este situată în
partea de nord -vest a depresiunii Vrancea, pe râul Putna, la o altitudine de 500 m. Clim a este
specifică cu veri răcoroase și curenți moderați. Temperatura medie anuală: 7,5 ° C.
Satul Lepșa este situat în Parcul Natural Putna -Vrancea, care găzduiește o populație bogată
de carnivore .
Dezvoltarea pensiunilor agroturistice și a cabanelor transformă s atul Lepșa într -un un loc de
agrement, după cum se spune, un turism "verde". În timpul petrecut în Lepsa se pot practica
echitație (călărie), drumeții, ciclism, pescuit sau puteți să vă bucurați de natura în splendoarea sa
adevărată.
Tradițiile și valorile culturale ale satului Lepșa au fost studiate fără sfârșit de către foarte
mulți oameni de știință din diferite domenii: istorici, geografi, filologi și majoritatea au ajuns la
concluzia că toate aceste valori trebuie păstrate și promovate: "Arta populară și folclorul țărănească
au trăit împreună de atâta vreme și au aceeași origine ".
Zonele turistice se suprapun peste relieful principal al subunităților și se concentrează atât
asupra reperelor naturale sau antropice, cât și asupra localităților turistice :
 Zona montană este unică dat orită potențialului său natural atrăgător, naturii sălbatice,
accesibilității reduse, lipsei facilităților pentru vizitatori. Se poate practica turismul de
picior, turul de drumeții și campingul este posibil în interiorul stâlpilor și adăposturilor
sau în corturile personale, iar la depresiunea Lep șa-Gresu există o bază de cazare
excelentă, iar debarcarea în munți este ușoară. Turul de drumeții trebuie făcut după cele
15 trasee turistice marcate.
 Zona turistică "Țara Vrancei" constă din depresiunea Vrancea și dealurile carpaților, o
zonă cu un potențial cultural remarcabil, păstrată și promovată în străinătate, o zonă cu
potențial de dezvoltare a agroturismului în natură nedezvoltată. Evaluarea atractivității
turistice în acest domeniu reflectă un potențial înalt și mediu cu restrictivitate legată de
infrastructura turistică și tehnică. Cazare este posibilă numai la unitățile țărănești sau
puteți alege turismul de tranzit.
 Zona piemontului este unică datorită potențialului său cultural ridicat și potențialu lui de a
practica turismul viticol, în special în timpul celor mai hrăniți. Turiștii pot gusta vinuri
diferite sau pot participa la recoltarea strugurilor, cu cazare în unitățile țărănești sau în
pivnițele tip pivniță (Jaristea, Cotești).

18
 Zona de câmp este definită de potențialul natural scăzut, cu foarte puține obiective
culturale și istorice în zona rurală, accesibilitate ridicată și multe localități din apropierea
orașului dispun de echipament tehnic urban adecvat. Baza de cazare este asigurată de
hotel uri și moteluri situate lângă drumurile naționale ceea ce înseamnă că se facilitează
turismul de tranzit. Facilitățile de agrement sunt abia prezente în zonele din jurul plajelor
de către râurile Putna (V înători) și Milcov (Gole ști), ceea ce determină flux urile de turiști
de week -end pentru recreere, mai ales în timpul verii.
Turismul rural în județul Vrancea, dar și în ansamblul său, include o paletă largă de
modalități de activități, evenimente, festivități, sporturi și distracții, toate desfășurându -se într-un
mediu tipic rural. Este un concept care cuprinde activitatea turistică organizată și condusă de
populația locală rurală și care are la bază o strânsă legătură cu mediul ambiant natural și uman.
Localitățile cu potențial natural și antropic care po t fi incluse în circuitul turistic, în cazul în
care gradul de dotare turistică și urbană poate fi îmbunătățit pentru practicarea diferitelor forme de
turism, ar putea fi organizate în satele turistice.
Structurile de primire turistice cu funcții de alimen tație publică în Satul Lepșa sunt împărțite
în:
 unități de alimentație din incinta structurilor de primire cu funcții de cazare;
 unități de alimentație publică situate în zona turistică (restaurante și baruri).
Din analiza datelor preluate de la Primăria comunei Tulnici , în anul 201 7, reiese că din cele
18 structuri cu funcții de cazare omologate, o pondere de 35% este reprezentată de cabane, 28% de
vile turistice, 27% de pensiuni agroturistice, restul având pond eri mai mici.

Tabelul nr. 2.2 Structuri de primire turistică
Tipuri de
structuri
de
primire
turistic ă Jude țe Localit ăți Ani
Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017
UM: Num ăr
Num ăr Num ăr Num ăr Num ăr Num ăr Num ăr
Total Vrancea 178117
TULNICI 2 18 18 14 19 18
Sursa: www.insse.ro , data accesării: 21.03.2018;

19
Gradul de ocupare este influențat de perioada sezonieră și fiind determinat ca raport între
numărul de camera ocupate și numărul de camer e disponibile, pentru anul 201 7, a fost de 33,54% ,
acesta fiind cu puțin mai scăzut decât în anul 2016.

2.3 Analiza pie ței

 Politica de aprovizionare. Furnizori potențiali de materii prime
Principalele materii consumabile utilizate sunt:
 detergenți și de zinfectanți pentru spălarea/igienizarea camerelor și locurilor de joacă;
 alte consumabile pentru activitatea administrativă.

Societatea se aprovizionează cu materii prime de pe piața internă. Astfel, principalii
furnizori ai S.C WIGG TRAVEL S.R.L sunt:

Tabelul nr. 2. 3 FURNIZORI
Furnizori Adresa
IKEA Municipiul Focșani
Carrefour Municipiul Focșani
Kaufland Municipiul Focșani
Selgros Municipiul Focșani
Metro Municipiul Focșani
Dedeman Municipiul Focșani
Praktiker Municipiul Focșani
Energie electrică – S.C Electrica Furnizare S.A Str. Pictorul Luchian nr. 35, Comuna Tulnici
Gaze – S.C ADERRO G.P ENERGY S.R.L Str. Dealul Cetății nr 100, Comuna Tulnici

Sursa: Preluare date S .C WIGG TRAVEL S.R.L;

Pentru a putea oferi cele mai bune prețuri clienților săi, S.C WIGG TRAVEL S.R.L încearcă
să negocieze cele mai bune contracte cu furnizorii.

 Politica de preț
Politica de preț a S.C WIGG TRAVEL S.R.L se bazează pe practicarea unor prețuri la un
nivel mediu comparativ cu cele practicate de către concurență pentru produse similare.

20
 Analiza concurenței
Principalul competitor al pensiunii Casa Tisaru este pensiunea agroturistică DARIA ,
clasificată tot cu 3 margarete. Aceasta oferă aceleași servicii: restaurant cu produse bio, sala de
fitness, teren de tenis de câmp. Pensiunea are în plus biliar d și tenis de masă, iar noi vom compensa
prin piscina acoperită.
Pensiunea Casa Tisaru se va deosebi de pensiunile exis tente în zonă prin următoarele
elemente:
 este o pensiune agroturistică în care mancarea (carnea, legumele, fructele) va proveni din
gospodăria proprie (livadă de fructe și grădini de legume),
 pensiunea va pune la dispoziția turișilor echipamente de agrement (biciclete, sanie, barcă,
ATV), respectiv un ghid pentru vizitarea atr acțiil or turistice ale zonei,

 Politica de promovare
Pensiunea poate fi promovată prin realizarea unui site care să sublinieze serviciile noastre,
acesta va fi redactat în patru limbi: română, engleză, g ermană, franceza și va cuprinde descriere a
detaliată a pen siunii, având și numeroase poze care relevă decorațiunile interioare și exterioare ale
pensiunii, obiectivele turistice, activitățile de agrement și facilitățile oferite, limbi străine vorbite,
capacități de cazare și prețuri.
Deasemenea se realizează și pliante, broșuri, panouri publicitare, în scopul promovării
pensiunii turistice , cât și a satului Lepșa .
Pensiunea va putea fi promovată și prin intermediul viitorilor clienți care vor pleca mulțumiți
de calitatea serviciilor oferite. Aceștia vor povesti rudelor, colegilor despre sejurul minunat pe care
l-au avut în pensiuneși îi vor determina pe aceștia să o viziteze.

 Strategia de piață:
România are o remarcabilă moștenire naturală, cu peisaje unice în lume și cu sate păstrând în
continuare obiceiurile și tradițiile nemodificate. Potențialul țării pentru practicarea turismului rural
este ridicat, cu șanse egale de a transforma sate mai puțin vizibile la nivel internațional în destinații
emblematice reale. Pe măsură ce poluarea urbană și stresul organiza țional cresc, vacanțele din
mediul rural pot fi o modalitate plauzibilă de a revigora spiritul. Cu toate acestea, lipsa vizibilității
destinațiilor din România necesită identificarea unor noi metode de promovare.

21
Turismul rural este considerat una dintre f ormele de turism cu cea mai mare ofertă de
resurse. Fiecare element individual al unei culturi poate reprezenta o resursă importantă, incluzând
aspecte precum arta, folclorul, formele de agricultură, uneltele lucrate manual, evenimentele
culturale și relig ioase, legendele, dansurile și obiceiurile. În același timp, faptul că fiecare zonă este
marcată de un dialect sau de un discurs, muzică specifică, artizanat sau mâncare locală, oferă o
valoare neprețuită fiecărei locații, nici o zonă în comparație cu alta .
În centrul satului românesc, unicitatea tradițiilor și obiceiurilor este foarte importantă,
deoarece în fiecare zonă geografică există sate ale căror locuitori poartă cu mândrie hainele populare
la principalele festivaluri sau la biserică (de ex. Satele Lepșa, Paltin sau Nereju din județul Vrancea),
participarea la evenimentele care sărbătoresc obiceiurile și tradițiile specifice. În același timp,
articolele de artizanat și obiecte de artizanat sunt încă prezente, pe care turiștii le apreciază. Nici
istoria și continuitatea spațiului rural românesc nu trebuie ignorate, care dau credibilitate activităților
turistice.
Tabelul nr. 2.4 GRAD DE OCUPARE
AN GRAD DE
OCUPARE
I 15%
II 30%
III 45%
IV 60%
V 75%

Sursa: Preluare date S .C WIGG TRAVEL S.R.L;

Tabelul nr. 2.5 SEZONALITATEA

SEZONABILITATEA
SEZON CALD 70%
SEZON RECE 30%

Sursa: Preluare date S .C WIGG TRAVEL S.R.L;

22
2.4 Date tehnice ale investiției

Investitoriul proiectului este proprietarul unui teren în satul Lepșa . Acesta are o suprafată de
2 ha și se află la o distanță de 300 m de punctul turistic Rezervația naturală Lepșa -Zboina .
Construcția propusă prin proiec t va fi structurată pe demisol, parter și etaj, suprafața
construită la sol va fi de 420 mp, iar supraf ața desfașurată va fi de 600 mp.
Clădirea propriu -zisă va fi constituită din 3 nivele:
1. demisol (în suprafată de 100 mp):
 spațiu depozitare = 15 mp
 spațiu depozitare fructe și legume = 25 mp
 hol acces marfă = 10,0 mp
 depozit băuturi = 20 mp
 casa sc ării = 4,0 mp
 camera frigorifică = 25 mp

Figura nr . 2.5 PLAN DEMISOL
Sursa: PRELUCRARE PROPRIE, PROIECT PENSIUNE;

23
2. Parter (în suprafața de 2 70,0 mp)
 terasă acces = 23,00 mp
 hol = 28,00 mp
 recepție = 11,0 mp
 artizanat = 11,0 mp
 grup sanitar femei = 9,0 mp
 grup sanitar bă rbați = 11,0 mp
 sală de mes e = 80 mp
 sală de fitness = 20 mp
 terasă = 37,0 mp
 acces de serviciu = 5,0 mp
 bucătărie = 21,00 mp
 oficiu = 7,00 mp
 vestiar = 5,0 mp
 grup sanitar = 3,00 mp

Figura nr . 2.6 PLAN PARTER
Sursa: PRELUCRARE PROPRIE, PROIECT PENSIUNE;

24
3. Etaj (în suprafață de 2 70 mp)
 casa scării = 16,0 mp
 living de nivel = 17,00 mp
 6 camere duble (cu baie inclusă) = 6 x 2 5,00 mp
 2 camere single (cu baie inclusă) = 2 x 21,0 mp
 1 debara = 16 mp
 1 oficiu = 6,0 mp
 1 terasă = 23,0 mp

Figura nr . 2.7 PLAN ETAJ
Sursa: PRELUCRARE PROPRIE, PROIECT PENSIUNE ;

25
Separat de construcția clădirii se va amenaja o terasă în aer liber, o piscină, parcare auto
pentru 12 autoturisme, un teren de sport și un teren de joacă pentru copii.
Proiectul de execuție cuprinde: arhitectura, structura de re zistență, instalații sanitare,
instalații termice, instalație electrică, fiecare fiind întocmite de specialiști în domeniul respectiv.
 Descrierea achizițiilor realizate pri n proiect:
Instalații:
 Enel;
 ApaServ;
 Climatizare: centrală termică;

Dotări cameră și spații comune:

Figura 2. 8 DOTĂRI CAMERE ȘI SPAȚII COMUNE

Sursa: PRELUCRARE PROPRIE, PROIECT PENSIUNE;

26
 Birou;
 Scaune;
 Cuier baie ;
 Oglindă baie;
 Cuier;
 Paturi;
 Televizoare;

Tabelul nr. 2.6 Dotări camere și spații commune

Nr.
crt.
Specificare
Cantitate
UM Preț fără
TVA/
UM
(Euro)
TVA/
UM Valoare
totală fără
TVA
(Euro) Valoare
totală
TVA
(Euro)
Total
(Euro)
1. Birouri 8 buc 28.95 5.5 231.6 44.0 257.6
2. Scaune 16 buc 5.20 0.98 83.2 15.8 99.0
3. Cuier baie 8 buc 10.15 1.92 81.2 15.42 96.6
4. Oglindă baie 8 buc 15.00 2.85 120.0 22.8 142.8
5. Cuier dormitor 8 buc 20.00 3.8 160.0 30.4 190.4
6. Paturi duble 6 buc 35.85 6.81 215.1 40.86 255.96
7. Paturi single 2 buc 30.60 5.81 61.20 11.62 72.82
8. Televizoare 8 buc 60.00 11.4 480.00 91.2 571.2
TOTAL 1432.3 272.13 1704.43

Sursa: PRELUCRARE PROPRIE, PROIECT PENSIUNE;

Amenajări exterioare:
 amen ajarea unei terase în aer liber;
 plasarea u nui grătar;
 amenajarea unei par cări auto pentru 10 autoturisme;
 amenajarea unei piscine ;
 amenajarea unui teren de joacă pentru copii dotat cu leagăne, topogan, etc;
 amenajarea unei grădini cu flori, pentru o ambianță mai placută .

27
Descrierea fluxului de producție:

Primirea ofertelor privind rezevarea camerelor -> Determinarea disponibilităților ->
Acceptarea sau respingerea cererilor de programare -> Detalierea informațiilor privind perioada de
cazare -> Confirmarea -> Înregistrarea.
Tabelul nr. 2. 7 DURATA INVESTIȚIEI

Nr.cr. Achiziț ii IAN FEB MAR APR MAI IUN IUL AUG SEPT OCT NOV DEC
1. Construcția
2. Realizarea
piscinei

3. Instalații

4. Tâmplărie

5. Finisat
interior

6. Finisat
exterior

7. Amenajarea
curți i cu
gazon,
pomi, alei

8. Curățenie
generală

Sursa: Prelucrare proprie;

28
CAPITOLUL III. CALCULUL PRINCIPALILOR INDICATORI CE
CARACTERIZEAZĂ INVESTIȚIA

3.1 Bugetul invetiției

 Resursele necesare pentru investiție:

Cursul valutar B ANCA CENTRAL EUROPEAN Ă (exprim at în RON) stabilit în data de 0 5
aprilie 201 8:

Proiectul de investiții S.C WIGG TRAVEL S.R.L aduce un element de noutate, o schimbare
față de situația existentă. Orice acțiune ce are ca bază obiective bine definite, se realizează prin
intermediul activităților și beneficiază de rezultate comensurabile într -un orizont de timp determinat,
consumând diferite categorii de resurse, constituie de fapt un proiect.
În mijlocul temei alese stă înființarea unei pensiuni agroturistice în Satul Lepșa, Comuna
Tulnici , Județul Vrancea , cu ajutorul fondurilor structurale ale Uniunii Europene.
Valoarea materialel or achiziționate (în euro):
Tabelul nr. 3.1 Valoarea materialelor achiziționate (în euro):
Nr.
crt. Specificare Cheltuieli
eligibile
(Euro) Cheltuieli
neeligibile
(Euro) Total
(Euro) Cheltuieli
eligibile
(Lei) Cheltuieli
neeligibile
(lei) Total
(Lei)
1. Clădire 21,452.34 4,075.94 25,528.28 100,000,00 114000,00 714000,00
2. Dotări bucătărie 2,346.02 445,74 2791,76 10936 ,00 2077,84 13013,84
3. Dotări camera și
spații comune 1,704.43 323.84 2028.27 7945.20 1509.58 9454.78
4. Filtru sanitar 17,161.85 3260,75 20422,60 80000 ,00 15200,00 95200,00
TOTAL 81,719.61 15526.72 97246.33 380936 ,00 72377.84 453313.84
Sursa: Prelucrare proprie

TOTAL 81719.61 Euro x 4, 6615 = 380936 lei DATA 05.Aprilie . 201 8
VALOAREA 4.6615

29
 Resurse necesare procesului tehnologic
a) Consumul de materii prime și materiale pentru primul ciclu de producție

Tabelul nr. 3.2 Consumul de materii prime și materiale pentru primul ciclu de producție
Nr.
Crt. Specificaț ie Cantitate UM Consum/
Total Pret
unitar
fără
TVA Lei TVA/UM
Lei Valoare
totală
Fără
TVA Lei Valoare
TVA
Lei Valoare
totală
cu TVA
inclus Lei
1. Energie 2000 kwh 2000 0.4 0.07 800.00 152.00 952
2. Gaze 1500 mc 1500 1.5 0.28 2250.00 427.50 2677.50
3. Apă 300 mc 300 4.5 0.85 1350.00 256.50 1606.50
4. Materiale
curățenie 50 buc 50 40 7.60 2000.00 380.00 2380.00
5. Întreținere
gazon 1600 mp 1600 0.5 0.09 800.00 152.00 952.00
6. Total – – – 46.9 8.89 7200.00 1368.00 8568.00

Sursa: Prelucrare proprie

b) Cheltuieli cu salariații pentru primul ciclu de producție
Tabelul nr. 3.3 Cheltuieli cu salariații pentru primul ciclu de producție
Nr. crt. Categorie personal Număr personal Salariu brut
lunar (lei) Costuri cu
salarii (lei)
1. Administrator 1 2000 2000
2. Contabil 1 1500 1500
3. Personal curățenie 2 2000 4000
4. Muncitori calificați 2 1000 2000
5. Șofer 1 1000 1000
6. Paznic 1 1000 1000
Total lunar 11500
Total ciclu de producție 115000
Către stat fonduri de salarii 34350
Total cheltuieli cu salarii 149350

Sursa: Prelucrare proprie

30
c) Total cheltuieli cu ciclul de producție

Tabelul nr. 3.4 Total cheltuieli cu ciclul de producție

Nr.
Crt. Specificație Valoare cheltuieli
(lei)
1 Cheltuieli de producție 8568.00
2 Cheltuieli salariale 149350.00
TOTAL 157918.00

Sursa: Prelucrare proprie

3.2 Estimarea pe 5 ani de exploatare a veniturilor și cheltuielilor

 Estimarea veniturilor pe 5 ani
a) Venituri din activitatea principală:

Tabelul nr. 3.5 Venituri din activitatea principală
ANUL I

Venituri Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec
Lei/ zi 80 70 70 70 70 80 100 80 80 60 70 100
Nr.
camere 8 8 7 7 6 6 7 8 7 7 8 8
Total/zi 640 560 490 490 420 480 700 640 560 420 560 800
Zile din
lună 31 28 31 30 31 30 31 31 30 31 30 31
Total/
lună 19840 15680 15190 14700 13020 14400 21700 19840 16800 13020 16800 24800

Sursa: Prelucrare proprie

TOTAL AN: 205.790 RON

31

Tabelul nr. 3.6 Cheltuieli cu salariile – ANUL I
Nr. crt. Categorie personal Număr personal Salariu brut
lunar (lei) Costuri cu
salarii (lei)
1. Administrator 1 2000 2000
2. Contabil 1 1500 1500
3. Personal curățenie 2 2000 4000
4. Muncitori calificați 2 1000 1000
5. Șofer 1 1000 1000
6. Paznic 1 1000 1000
Total lunar 11500
Total ciclu de producție 138000
Către stat fonduri de salarii 30100
Total cheltuieli cu salarii primul an de producție 168100

Sursa: Prelucrare proprie

Tabelul nr. 3. 7 PROFIT ANUL I

Indicatori Valoare -LEI-
Venituri încasă ri 205.790
Cheltuieli de producț ie 8.568
Cheltuieli salariale 168.100
Profit 29.122
Sursa: Prelucrare proprie

Tabelul nr. 3.8 Venituri din activitatea principală
ANUL II
Venituri Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec
Lei/ zi 80 80 80 80 80 80 90 100 80 80 70 100
Nr.
camere 8 8 7 7 6 6 7 8 7 7 8 8
Total/zi 640 640 560 560 480 480 630 800 560 560 560 800
Zile din
lună 31 29 31 30 31 30 31 31 30 31 30 31
Total/
lună 19840 18560 17360 16800 14800 14400 19530 24800 16800 17360 16800 24800
Sursa: Prelucrare proprie
TOTAL AN: 221.850 RON

32

Tabelul nr. 3.9 Cheltuieli cu salarii an II de producție

Nr. crt. Categorie personal Număr personal Salariu brut
lunar (lei) Costuri cu
salarii (lei)
1. Administrator 1 2100 2100
2. Contabil 1 1600 1600
3. Personal curățenie 2 2100 4200
4. Muncitori calificați 2 1100 2200
5. Șofer 1 1100 1100
6. Paznic 1 1100 1100
Total lunar 12300
Total ciclu de producție 147600
Către stat fonduri de salarii 32120
Total cheltuieli cu salarii an II de producție 179720

Sursa: Prelucrare proprie

Tabelul nr. 3.10 PROFIT ANUL II

Indicatori Valoare -LEI-
Venituri încasă ri 221.850
Cheltuieli de producț ie 8.925
Cheltuieli salariale 179.720
Profit 33.205
Sursa: Prelucrare proprie

Tabelul nr. 3.11 Venituri din activitatea principală
ANUL III
Venituri Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec
Lei/ zi 100 80 70 70 80 80 90 90 80 80 70 100
Nr.
camere 8 8 7 7 6 6 7 8 7 7 8 8
Total/zi 800 640 490 490 480 480 630 720 560 560 560 800
Zile din
lună 31 28 31 30 31 30 31 31 30 31 30 31
Total/
lună 24800 17920 15190 14700 14800 14400 19530 22320 16800 17360 16800 24800
Sursa: Prelucrare proprie

TOTAL AN: 219.420 RON

33
Tabelul nr. 3.12 Cheltuieli cu salarii an III de producție

Nr. crt. Categorie personal Număr personal Salariu brut
lunar (lei) Costuri cu
salarii (lei)
1. Administrator 1 2150 2150
2. Contabil 1 1650 1650
3. Personal curățenie 2 2150 4300
4. Muncitori calificați 2 1150 2300
5. Șofer 1 1150 1150
6. Paznic 1 1150 1150
Total lunar 12700
Total ciclu de producție 152400
Către stat fonduri de salarii 33130
Total cheltuieli cu salarii an III de producție 185530
Sursa: Prelucrare proprie

Tabelul nr. 3.13 PROFIT ANUL III

Indicatori Valoare -LEI-
Venituri încasări 219.420
Cheltuieli de produ cție 8.984,5
Cheltuieli salariale 185.530
Profit 24.905,5

Sursa: Prelucrare proprie

Tabelul nr. 3.14 Venituri din activitatea principală
ANUL IV
Venituri Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec
Lei/ zi 100 80 70 70 80 80 100 100 80 60 70 100
Nr.
camere 8 8 7 7 6 6 7 8 7 7 8 8
Total/zi 800 640 490 490 480 480 700 800 560 420 560 800
Zile din
lună 31 28 31 30 31 30 31 31 30 31 30 31
Total/
lună 24800 17920 15190 14700 14800 14400 21700 24800 16800 13020 16800 24800
Sursa: Prelucrare proprie

TOTAL AN: 219.730 RON

34
Tabelul nr. 3.15 Cheltuieli cu salarii an IV de producție

Nr. crt. Categorie personal Număr personal Salariu brut
lunar (lei) Costuri cu
salarii (lei)
1. Administrator 1 2200 2200
2. Contabil 1 1700 1700
3. Personal curățenie 2 2200 4400
4. Muncitori calificați 2 1200 2400
5. Șofer 1 1200 1200
6. Paznic 1 1200 1200
Total lunar 13100
Total ciclu de producție 157200
Către stat fonduri de salarii 34140
Total cheltuieli cu salarii an IV de producție 191340

Sursa: Prelucrare proprie

Tabelul nr. 3.16 PROFIT ANUL IV
Indicatori Valoare -LEI-
Venituri încasă ri 219.730
Cheltuieli de producț ie 9103,5
Cheltuieli salariale 191.340
Profit 19286,5
Sursa: Prelucrare proprie

Tabelul nr. 3.17 Venituri din activitatea principală
ANUL V
Venituri Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec
Lei/ zi 80 80 80 80 80 100 100 100 100 80 70 80
Nr.
camere 8 8 7 7 8 6 7 8 7 7 8 8
Total/zi 640 640 560 560 640 600 700 800 700 560 560 640
Zile din
lună 31 28 31 30 31 30 31 31 30 31 30 31
Total/
lună 19840 17920 17360 16800 19840 18000 21700 24800 2100 0 17360 16800 19840

Sursa: Prelucrare proprie

TOTAL AN: 231.260 RON

35

Tabelul nr. 3.18 Cheltuieli cu salarii an V de producție

Nr. crt. Categorie personal Număr personal Salariu brut
lunar (lei) Costuri cu
salarii (lei)
1. Administrator 1 2300 2300
2. Contabil 1 1800 1800
3. Personal curățenie 2 2300 4600
4. Muncitori calificați 2 1300 2600
5. Șofer 1 1300 1300
6. Paznic 1 1300 1300
Total lunar 13900
Total ciclu de producție 166800
Către stat fonduri de salarii 36160
Total cheltuieli cu salarii an V de producție 202960

Sursa: Prelucrare proprie

Tabelul nr. 3. 19 PROFIT ANUL V

Indicatori Valoare -LEI-
Venituri încasă ri 231.260
Cheltuieli de producț ie 9520
Cheltuieli salariale 202.960
Profit 18780
Sursa: Prelucrare proprie

d) Estimare venituri totale pe 5 ani de exploatare

Tabelul nr. 3. 20 Venituri totale pe 5 ani de exploatare
Nr
Crt AN Total venituri
-Lei- Total venituri
-Euro –
1 I 205.790 44146.73
2 II 221.850 47591.97
3 III 219.420 47070.68
4 IV 219.730 47137.18
5 V 231.260 49610.64
Sursa: Prelucrare proprie

36
A) Estimarea cheltuielilor cu ciclul de produc ție pentru 5 ani :

Tabelul nr. 3. 21 Estimarea cheltuielilor pentru ANUL I

Nr.
Crt. Specificaț ie Cantitate UM Consum/
Total Pret
unitar
fără
TVA Lei TVA/UM
Lei Valoare
totală
Fără
TVA Lei Valoare
TVA
Lei Valoare
totală
cu TVA
inclus Lei
1. Energie 2000 kwh 2000 0.4 0.07 800.00 152.00 952.00
2. Gaze 1500 mc 1500 1.5 0.28 2250.00 427.50 2677.50
3. Apă 300 mc 300 4.5 0.85 1350.00 256.50 1606.50
4. Materiale
curățenie 50 buc 50 40 7.60 2000.00 380.00 2380.00
5. Întreținere
gazon 1600 mp 1600 0.5 0.09 800.00 152.00 952.00
6. Total – – – 46.9 8.89 7200.00 1368.00 8568.00

Sursa: Prelucrare proprie

Tabelul nr. 3. 22 Estimarea cheltuielilor pentru ANUL II

Nr.
Crt. Specificaț ie Cantitate UM Consum/
Total Preț
unitar
fără
TVA Lei TVA/UM
Lei Valoare
totală
Fără
TVA Lei Valoare
TVA
Lei Valoare
totală
cu TVA
inclus Lei
1. Energie 2000 kwh 2000 0.4 0.07 800.00 152.00 952.00
2. Gaze 1700 mc 1700 1.5 0.28 2550 .00 484.50 3034.50
3. Apă 300 mc 300 4.5 0.85 1350 .00 256.50 1606.50
4. Materiale
curățenie 50 buc 50 40 7.60 2000 .00 380.00 2380.00
5. Întreținere
gazon 1600 mp 1600 0.5 0.09 800.00 152.00 952.00
6. Total – – – 46.9 8.89 7500 .00 1425.00 8925.00
Sursa: Prelucrare proprie

37
Tabelul nr. 3.23 Estimarea cheltuielilor pentru ANUL III

Nr.
Crt. Specificaț ie Cantitate UM Consum/
Total Pret
unitar
fără
TVA Lei TVA/UM
Lei Valoare
totală
Fără
TVA Lei Valoare
TVA
Lei Valoare
totală
cu TVA
inclus Lei
1. Energie 2300 kwh 2300 0.5 0.07 1150 .00 218.50 1368.50
2. Gaze 1500 mc 1500 1.5 0.28 2250 .00 427.50 2677.50
3. Apă 300 mc 300 4.5 0.85 1350 .00 256.50 1606.50
4. Materiale
curățenie 50 buc 50 40 7.60 2000 .00 380.00 2380.00
5. Întreținere
gazon 1600 mp 1600 0.5 0.09 800.00 152.00 952.00
6. Total – – – 47 8.93 7550 .00 1434.50 8984.50
Sursa: Prelucrare proprie

Tabelul nr. 3. 24 Estimarea cheltuielilor pentru ANUL IV

Nr.
Crt. Specificaț ie Cantitate UM Consum/
Total Pret
unitar
fără
TVA Lei TVA/UM
Lei Valoare
totală
Fără
TVA Lei Valoare
TVA
Lei Valoare
totală
cu TVA
inclus Lei
1. Energie 2500 kwh 2500 0.5 0.07 1250 .00 237.50 1487.50
2. Gaze 1500 mc 1500 1.5 0.28 2250 .00 427.50 2677.50
3. Apă 300 mc 300 4.5 0.85 1350 .00 256.50 1606.50
4. Materiale
curățenie 50 buc 50 40 7.60 2000 .00 380.00 2380.00
5. Întreținere
gazon 1600 mp 1600 0.5 0.09 800.00 152.00 952.00
6. Total – – – 47 8.93 7650 .00 1453.50 9103.50
Sursa: Prelucrare proprie

38
Tabelul nr. 3. 25 Estimarea cheltuielilor pentru ANUL V

Nr.
Crt. Specificaț ie Cantitate UM Consum/
Total Pret
unitar
fără
TVA Lei TVA/UM
Lei Valoare
totală
Fără
TVA Lei Valoare
TVA
Lei Valoare
totală
cu TVA
inclus Lei
1. Energie 2300 kwh 2300 0.5 0.07 1150 .00 218.50 1368.50
2. Gaze 1800 mc 1800 1.5 0.28 2700 .00
3. Apă 300 mc 300 4.5 0.85 1350 .00 256.50 1606.50
4. Materiale
curățenie 50 buc 50 40 7.60 2000 .00 380.00 2380.00
5. Întreținere
gazon 1600 mp 1600 0.5 0.09 800.00 152.00 952.00
6. Total – – – 47 8.93 8000 .00 1520.00 9520.00
Sursa: Prelucrare proprie

A) Centralizator cu cheltuielile pentru cei 5 ani de producț ie:
Tabelul nr. 3. 26 Cheltuielile pentru cei 5 ani de producție
Nr
crt. An Valoare (lei) Valoare (euro)
1 I 8568.00 1838.03
2 II 8925.00 1914.61
3 III 8984.50 1927.27
4 IV 9103.50 1952.91
5 V 9520.00 2042.26
Sursa: Prelucrare proprie

B) Cheltuieli salariale pe 5 ani de producție
Tabelul nr. 3. 27 Cheltuieli salariale pe 5 ani de producție

Sursa: Prelucrare proprie Nr
crt An Total
lei Total
euro
1 I 168.100 36016.35
2 II 179.720 38554.11
3 III 185.530 39800.49
4 IV 191.340 41046.87
5 V 202.960 43539.63

39
C) Centralizator total cheltuieli (A + B)
Tabelul nr. 3. 28 Centralizator total cheltuieli
Nr
crt AN Valoare lei
Valoare Euro
1 I 176668.00 37899.38
2 II 188645.00 79022.84
3 III 194514.50 41727.87
4 IV 200443.50 42999.78
5 V 212480.00 45591.89
Sursa: Prelucrare proprie

3.3 Estimarea rezultatului financiar

 Estimarea rezultatului financiar

Tabelul nr. 3. 29 Estimarea rezultatului financiar

Nr crt An Venituri
totale (lei) Cheltuieli
totale (lei) Rezultat
financiar (lei) Rezultat
financiar
(euro)
1 I 205,790.00 176668.00 29122.00 6247.34
2 II 221,850.00 188645.00 33250.00 7123.24
3 III 219,420.00 194514.50 24905.50 5342.80
4 IV 219730.00 200443.50 19286.50 4137.40
5 V 231,260.00 212480.00 18780.00 4028.74

Sursa: Prelucrare proprie

 Estimarea rezultatului financiar în urma efectului dat de sursele de finanțare

Principalele surse proprii de finanțare la nivelul sunt: surse proprii la inițierea unei afaceri,
autofinanț area, creșterile de capital și alte surse care pot fi asimilate fondurilor proprii.

40
Formarea de fonduri prin autofinanțare apare în condițiile în care întreprinderea obține
venituri din activitatea s a care să acopere toate cheltuielile și, totodată, să degajeze și un profit din
care o parte să fie utilizată pentru sporirea activelor imobilizate și a activelor de exploatare.
În măsura în care autofinanțarea exprimă capacitatea întreprinderii de a asigu ra stabilitatea
capitalurilor care -i sunt conferite, aceasta constituie singura finanțare independentă și stabilă, putând
să asigure rambursarea împrumuturilor întreprinderii.
Autofinanțarea constituie fundamentul pe care se poate edifica o politică de finanțare viabilă.

Finanțarea investiției din alte surse , altele decât ajutorul public:

Tabelul nr. 3. 30 Finanțarea investiției din alte surse, altele decât ajutorul public
Nr.
crt. Sursele de finanțare Valoare (lei) Valoare (euro)
1 Împrumut conform Submăsur ii S.M
6.4 (ajutorul public) = 90% 190,468.00
40,859.81

2 Autofinanțare 190,468.00 40,859.81
3 Împrumuturi – –
TOTAL
Valoare TOTALĂ fără TVA 380,936.00 81,719.62

Sursa: Prelucrare proprie

O afacere cu o pensiune de turism rural este o șansă de a avea o afacere proprie, de a le oferi
clienților posibilitatea de odihnă și de recreere. Oferirea unor condiții de care clienți vor fi
multumiți, cu siguranță se vor majora profitul firmei.

41

3.4 Calculul indicatorilor financiari

Tabelul nr. 3. 31 Indicatorii financiari

Anul
UM Total An
1 Total An
2 Total An
3 Total An
4 Total An
5
Nr.
Crt. Specificație Valoare
1 Valoarea investiției ( VI) LEI 380,936
2 Durata de recuperare a
investiției (Dr) ANI 6.037023426
3 Rata de actualizare 8%
4 Valoarea actualizată
netă ( VAN ) – trebuie să fie
pozitivă LEI
376,263.65

5 Disponibilul de numerar la
sfârșitul perioadei – trebuie
să fie pozitiv
(Rândul 5 din graficul
încasări – plăți) LEI 29,122
62,327
87,233
106,519
125,299

Sursa: Prelucrare proprie

Tabelul nr. 3. 32 Tabel încasări -plăți

Sursa: Prelucrare proprie Specifica ție
an 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Încasări
(total/an) 205,790 221850 219420 219730 231260
Plăți
(total/an) 176,668 188645 194514.5 200443.5 212480
Excedent/
deficit 29122 33205 24906 19287 18780
Disponibil
perioada
precedenta
29122 62327 87233 106519
Disponibil
de numerar
la sfârșitul
perioadei
actuale 29122 62327 87233 106519 125299 125299 125299 125299 125299 125299 125299 125299
Actualizare
de cash flow 26964.8 53435.3 69247.9 78294.6 85276.3 78959.6 73110.8 67695.2 62680.7 58038 53738.6 49758

42
CONCLUZII

Turismul este în continuă schimbare, iar inovarea în sectoarele conexe are implicații majore
în modelarea ofertei și a cererii. Modelele de dezvoltare din acest domeniu nu mai produc rezultatele
așteptate, ca urmare a schimbării destinației turistice și a profilului preferințelor, determinând o
analiză mai aprofundată a noilo r forme de turism.
Interesul pentru cheltuirea timpului în zonele rurale a început să crească în secolul al XIX –
lea, împreună cu dezvoltarea orașelor industriale, iar factori precum globalizarea, industrializarea,
urbanizarea, creșterea poluării sau crește rea nivelului de stres au creat un mediu favorabil creșterii
numărului de concedii petrecute într -o zonă rurală. Astfel, turismul rural a început să câștige din ce
în ce mai mult teren, fiind integrat în strategiile de dezvoltare locale, naționale și chiar europene.
Deși turismul rural a fost practicat din cele mai vechi timpuri, tehnologia a fost dezvoltată
destul de târziu, ceea ce generează confuzie în utilizarea noțiunilor fundamentale. De cele mai multe
ori, conceptele de turism rural și agroturism sun t utilizate eronat, fiind considerate sinonime. Cu
toate acestea, diferențele sunt clare, agroturismul fiind o formă a turismului rural, iar diferențele sunt
menționate și în legile românești .
Vrancea deține cele mai diverse resurse turistice atractive din România, atât naturale, cât și
antropice. Pe teritoriul Vrancei sunt expuse în pași toate elementele naționale la scară mică, forme
de relief frumos sculptate, de la cea mai înaltă la cea mai mică. Vânătoare bogată în sălbăticie, cu
zone speciale amenajat e ca fundații de vânătoare unde se poate practica turismul de vânătoare,
precum și pescuitul de -a lungul râurilor. Vrancea reprezintă o adevărată vatră populară, etnografică
și culturală. Regiunea " Țara Vrancei" și nu numai, cu satele sale împrăștiate pest e apele și
depresiunile dealurilor sau pantele glacisului subcarpatic sunt toate dezv ăluite turi știlor prin
monumentele sale istorice, activit ățile tradi ționale, costumele, case rustice completate cu vin și
fructe – o țară rurală și niște livezi frumoase.
. Cu toate acestea, vizibilitatea slabă la nivel internațional și interesul scăzut pe piața internă
determină promovarea ca o necesitate, astfel încât informațiile să ajungă la publicul țintă. Astfel,
luând în considerare particularitățile turismului român esc și cele ale turismului modern, autorul
prezintă un nou mod de a face cunoscute destinațiile și de a crea interes pentru satul tradițional.

43
BIBLIOGRAFIE

1. Cândea Melinda, Potențialul turistic al României , Editura Universitară, București,
2007;
2. Florea, Lavinia, Globalizarea și securitate economică , Editura Lumen, Iași, 2007;
3. Gheorghilaș, Aurel, Geografia Turismului. Metode de analiză în turism , Editura
Universitară, București, 2011;
4. Micu , Cristina, Stanciulescu Gabriela, Managementul operațiunilo r în hotelărie și
restaurație , Editura C.H. Beck, București, 2012;
5. Nistoreanu, Puiu, Ghereș, Marinela, Turism Rural , Editura C.H.Beck, București, 2010;
6. Niță Ion, Piața turistică a României. Realități. Mecanisme. Tendințe , ediția a II -a,
Editura Economică, București, 2008;
7. Neacșu Nicolae, Băltărețu Andreea, Neacșu Monica, Drăghila Marcela, Resurse și
destinații turistice – interne și internaționale , Ediția a II -a, Editura Universitară, 2011;
8. *** Ghid pentru demararea unei afaceri în mediul rural ( www.ruralactiv.ro );
9. *** Ordonanța de Urgență nr. 6 din 2 februarie 2011 pentru stimularea înființării și
dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri – publicată în Monitorul
Oficial al României , Partea I, nr. 103 din data de 9 februarie 2011;
10. *** Programul de Dezvoltare Rurală a U.E 2014 -2020;
11. *** Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020/versiunea oficială I – 1 iulie
2014 (www. madr.ro/…/dezvoltare -rurala/programare -2014 -2020);
12. *** Programul pentru dezvoltarea abilităților antreprenoriale în rândul tinerilor și
facilitarea accesului la finanțare – START – (www.aippimm.ro/…/programe );
13. *** Strategia Europa 2020 – (www.ec.europa.eu/europe2020 );
14. *** Strategia Națională în Domeniul Politicii de Tineret 2014 -2020 ( http://mts.ro );
15. http://www.madr.ro/docs/dezvoltare -rurala/programare -2014 -2020/dezbatere/Draft –
Strategie -PNDR -2014 -2020.pdf ;
16. www.insse.ro .
17. www.finantare -rurala.ro

44

ANEXE

45
ANEXA NR. 1

FIȘĂ DE ÎNDEPLINIRE CRITERII DE SELECȚIE

NR. CRT. CONDIȚII MINIME OBLIGATORII PENTU ACORDAREA SPRIJINULUI
1. Solicitantul trebuie să se încadreze în categoria beneficiarilor eligibili; x
2. Investiția trebuie să se realizeze în cadrul unei ferme cu o dimensiune
economică de minim 8.000 SO (valoarea producției standard) x
3. Investiția trebuie să se încadreze în cel puțin una din acțiunile eligibile
prevăzute prin submăsură – Investiții în înființarea și/sau modernizarea
fermelor vegetale
x
4. Solicitantul trebuie să demonstreze asigurarea cofinanțării investiției x
5. Viabilitatea economică a investiției trebuie să fie demonstrată în baza
documentației tehnico -economice x
6. Investițiile necesare adaptării la standardele UE, aplicabile producției
agricole realizate de tinerii fermieri care se instalează pentru prima dată
într-o exploatație agricolă se vor realiza în termen de 24 de luni de la
data instalării (conform art. 17, alin. 5 din R(UE) nr. 1305/2013
x
7. Solicitantul va demonstra că profitul mediu anual (ca medie a ultimilor
trei ani fiscali) nu depășește de 4 ori valoarea sprijinului solicitat x

NR. CRT. CRITERII DE SELECȚIE ALE PROIECTULUI
1. Principiul dimensiunii exploatației care vizează exploatațiile de
dimensiuni medii: 12.000 ≤ 50.000 SO 15 p.
2. Principiul potențialului agricol al zonei care vizează zonele cu potențial
determinate în baza studiilor de specialitate – Proiectul este implementat
într-o zonă cu potențial agricol ridicat 10 p.
3. Principiul nivelului de calificare în domeniul agricol al managerului
exploatației agricole: studii superioare 10 p.

46