INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 3… [604056]

CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 3
CAPITOLUL I. PREZENTARE PNDR 2014 -2020 ………………………….. ………………………….. …….. 4
1.1 Prezentare generală PNDR ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 4
1.2 Prezentarea submăsurii 4.1 Investiții în exploatații agricole ………………………….. …………………. 6
1.3 Indicatori economici ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 7
CAPITOLUL II. DESCRIEREA SOCIETǍȚII ………………………….. ………………………….. …………. 9
2.1 Date generale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 9
2.2 Amplasam entul și clima ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 11
2.3 Analiza pieței ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 14
2.4 Date tehnice ale investiției ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 17
2.5 Tehnologia de cultură ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 20
CAPITOLUL III. CALCULUL PRINCIPALILOR INDICATORI CE CARACTERIZEAZĂ
INVESTIȚIA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 21
3.1 Bugetul invetiției ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 21
3.2 Estimarea pe 5 ani de exploatare a veniturilor și cheltuielilor ………………………….. …………….. 23
3.3 Estimarea rezultatului financiar ………………………….. ………………………….. ………………………….. 31
3.4 Calculul indicatorilor economici ………………………….. ………………………….. …………………………. 33
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 36
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 37

3
INTRODUC ERE

Pepenele verde (Citrullus vulgaris L.) aparține familiei Cucurbitaceae și este originar din
Africa de Sud și Centrală. Este cultivat pe zone mari din China, Turcia, Brazilia, Egipt, Iran, S.U.A.,
Algeria, Spania.
Pepenele în România este cunoscut sub mai multe denumiri , în funcție de regiunile țării:
harbuz (Moldova și Republica Moldova), curcubete (Ardeal) și lubeniță (Oltenia și Banat).Cea mai
cunoscută zonă pentru cultivarea pepenelui verde este zona Dăbuleni, acesta fiind cultivat atât în
câmp, cât și în sere și sol ari.
Cultivarea pepene lui verde pe soluri nisipoase din sudul Olteniei este o tradiție și este una
dintre principalele surse de venit pentru fermierii din zonă. Fertilitatea naturală scăzută, condițiile
climatice caracterizate de temperatură și stresul de apă, virulența crescută a atacurilor agenților
patogeni ai solului cauzată de practica larg răspândită a monoculturii sunt factori care limitează
producția de pepeni verzi.
Scopul prezentei lucrări este acela de a prezenta înfiin țareaunei planta ții de pepeni verzi în
comuna M ârșani din jude țul Dolj, pe o suprafa ță de 2 ha, prin accesarea de fonduri europene.
Prezenta lucrare de disertație este structurată astfel:
Capitolul I ” Prezentarea PNDR 2014 -2020 ” redă anumite considerații privind literatura de
specialitate ,prin prisma căreia este prezentat programul PNDR 2014 -2020 și submăsura accesată,
Submăsura 4.1 .
Capitolul II ” Descrierea societății ” prezintă elemente de identificare, activitatea și procedura
de constituire a societății comerciale analiza te, cât și prezentarea clienților și furnizorilor. În cadrul
acestui capitol sunt evidențiate de asemenea, tehnologiile de cultură
Capitolul III ” Calculul principalilor indicatori ce caracterizează investiția ” reflectă
procesul de desfășurare a activității prestate de către societatea analizată, fiind recomandată
efectuarea unei analize economice -financiare, fapt ce redă un control direct asupra factorilor
favorabili sau nefavorabili care pot afecta bunul mers al activității viitoare a S.CAGRO MELON
S.R.L .
Pentru o desfășurare eficientă a activității prestate de S.CAGRO MELON S.R.L , este
recomandată realizarea unei analize economice -financiare periodică, astfel încât să avem un control
direct asupra factorilor favorabili sau nefavorabili care pot afecta bunu l mers al activității viitoare a
întreprinderii.

4
CAP ITOLUL I. PREZENTARE PNDR 2014 -2020

1.1 Prezentare general ă PNDR

Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 -20201 acoperă întreg teritoriul României.
Din suprafața totală a țării, în jur de 87,1% se află zona rurală (conform definiției din legislația
națională) care cuprinde comunele, ca unități administrativ -teritoriale, împreună cu satele sale
componente, iar pe ac est teritoriu, în anul 2012 a trăit 45,0% din populația românească. Alocarea pe
zonă geografică este echilibrată: 33% suprafață netedă (până la 300 m altitudine), 37% suprafață de
deal (300 -1000 m) și 30% zonă muntos (peste 1000 m altitudine).
Programul Na țional de Dezvoltare Rural ă (PNDR) susține evolu ția strategică a spa țiului
rural prin abordarea următoarelor obiective:

Tabelul nr. 1.1

Obiectivul 1 Obiectivul 2 Obiectivul 3
Restructurarea și creșterea
viabilității exploatațiilor
agricole (P2+P3) Gestionarea durabilă a
resurselor naturale și
combaterea schimbărilor
climatice (P4 +P5) Diversificarea activităților
economice, crearea de
locuri de muncă,
îmbunătă țirea
infrastructurii și serviciilor
pentru îmbunătă țirea
calității vieții în zonele
rurale (P6)

Sursa: http://old.fonduri -ue.ro/ , data accesării: 25.03.2018;

1http://www.madr.ro/docs/dezvoltare -rurala/PNDR -2014 -2020 -versiunea -aprobata -30-iunie -2017.pdf ,
data accesării: 25.03.2018;

5
Îndeplinirea obiectivelor din PNDR 2014 -2020 deține următoarele priorită ți de dezvoltare
rurală:

Tabelul nr. 1.2

P1 Încurajarea transferului de cuno ștințe și a inovării în agricultură, în silvicultură și în zonele
rurale
P2 Creșterea viabilită ții exploata țiilor și a competitivită ții tuturor tipurilor de agricultură în
toate regiunile și promovarea tehnologiilor agricole inovative si a gestionării durabile a
pădurilor
P3 Promovarea organizării lan țului alimentar, inclusiv procesarea și comercializarea
produselor agricole, a bunăstării animalelor și a gestionării riscurilor în agricultură
P4 Refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor care sunt legate de agricultură și
silvicultură
P5 Promovarea utilizării eficiente a resurselor și sprijinirea tranzi ției către o economie cu
emisii reduse de carbon și rezi stentă la schimbările climatice în sectoarele agricol ,
alimentar și silvic
P6 Promovarea incluziunii sociale, reducerea sărăciei și dezvoltare a economică în zonele
rurale

Sursa: http://old.fonduri -ue.ro/ , data accesării: 25.03.2018;

Atractivitatea scăzută a sectorului agricol, precum și scăderea numărului de absolvenți ai
școlilor cu profil agricol reprezintă factori care au contribuit la scăderea nivelului de pregătire a
managerilor exploatațiilor agricole.
Nivelul scăzut al obiectivului îndeplinit, de 30%, a fost cauzat de coordonarea insuficientă cu
celelalte măsuri din cadrul procesului de implementare (în special cu cele în care a fost obligatorie
formarea profesională) și de procedurile de atribuire a contractului extrem de complexe care au
condus la înt ârzieri semnificative în procesul de implementare.

6
În ultimul deceniu, numărul liceelor agricole, agro -montane și veterinare a înregistrat o
tendință descendentă (cu 40% până în 2011, când doar 67 de astfel de școli au rămas la nivel
național și doar 44 în mediul rural), cea mai drastică scădere fiind înregistrate la nivelul liceelor
agricole (cu 52%) .
Scăderea liceelor agricole a avut loc în același timp cu scăderea numărului de absolvenți (cu
mai mult de 44% între 2001 și 2011), în anul 2011 înre gistrându -se o rată de 0,76% din numărul
absolvenților de liceu la nivel național. În ceea ce privește situația din zonele rurale, în anul 2011,
numai 1,20% dintre absolvenți au absolvit liceul cu profil agrico l. O evoluție pozitivă a fost
reprezentată de numărul total al absolvenților de învățământ superior din acest profil, care au crescut
cu 27% față de anul 2005, înregistrând în anul 2012 un număr de 4397 de absolvenți, ceea ce
reprezintă o oportunitate pentru întinerirea generațiilor fermierilor educaț ie adecvată.

1.2 Prezentarea subm ăsurii 4.1 Investiții în exploatații agricole

Submăsura 4.1 va sprijini investițiile care vizează creșterea competitivității exploatațiilor
agricole prin dotarea cu mașini și echipamente competitive în comparație cu structura agricolă
actuală, precum și prin investiții pentru modernizarea fermelor (se va acorda pr ioritate fermelor
mijlocii și asociațiilor de ferme mici și mijlocii) și îmbunătățirea calității activelor fixe.
BENEFICIARII:
➢ Fermierii, cu excep ția persoanelor fizice neautorizate;
➢ Cooperativele (cooperativele agricole și societățile cooperative agricol e), grupuri de
producători, constituite în baza legisla ției naționale în vigoare care deservesc interesele
membrilor ;
➢ Persoana fizică autorizată ;
➢ Întreprindere individual ;
➢ Întreprindere familial ă;
➢ Societate în nume colectiv – SNC ;
➢ Societate în comandită simplă – SCS;
➢ Societate pe acțiuni – SA;
➢ Societate în comandită pe acțiuni – SCA ;
➢ Societate cu răspundere limitată – SRL;
➢ Societate comercială cu capital privat ;

7
➢ Institute de cercetare – dezvoltare, precum și centre, stațiuni și unități de cercetare –
dezvoltare și didactice ;
➢ Societate agricolă ;
➢ Obști și alte forme asociative de proprietate asupra terenurilor ;
➢ Societate cooperativă agricolă ;
➢ Cooperativă agricolă ;
➢ Grup de producători .
Deși, la nivel individual, exploatațiile agricole cu o dimensiune econ omică de peste 8.000 €
SO sunt eligibile prin formulare asociative, sprijinul poate fi accesat de toate exploatațiile agricole,
chiar dacă acestea au o dimensiune economică sub 8.000 € SO.
Sprijinul va acorda prioritate fermelor mijlocii (adică exploatați ile agricole cu o dimensiune
economică între valoarea de producție standard de 12.000 -250.000 €) și formele asociative ale
fermelor mici și mijlocii, pentru a stimula consolidarea exploatațiilor agricole.
Așa cum este definit în acest program, o mică ferm ă este o exploatație agricolă cu o
dimensiune economică cuprinsă între 8.000 – 11.999 € SO, valoarea producției standard.

1.3 Indicatori economici

În cadrul lucr ării sunt analiza ți o serie de indicatori dintre care men ționăm :

➢ Valoarea investi ției (VI) =valoarea totalǎ a proiectului fǎrǎ TVA, se preia din bugetul
proiectului

➢ Durata de recuperare a investi ției (Dr) – trebuie să fie maxim 12 ani ;

Este un indicator ce exprimǎ durata de recuperare a investitiei (exprimat în ani).
Se calculeazǎ astfel :

12/) _ exp_ _ _ (12
65
1actualizat loatare Flux actualizat net FluxVIDr
  +=
(1)

8
Se considerǎ cǎ în anii 6 -12 cash -flow-urile din exploatare sunt egale cu cash -flow-ul din
exploatare din anul 5.

Fluxurile de numerar – încasari/plǎ ți aferente activitǎții agricole, productive, prestǎri servicii
= cash flow

➢ Rata de actualizare – este de 8%, folositǎ pentru actualizarea fluxurilor de numerar
viitoare, unde: r este rata de actualizare egalǎ cu 8% (r=rata dobânzii de refinanțare BCE
(4%) + marja de risc pe țară (4%) evaluată de către Agenție ca valoare medie și care va fi
reevaluată pe măsură ce condiiile pie ței monetare europene se schimbă)

➢ Valoarea actualizatǎ netǎ(VAN) – trebuie sǎ fie pozitivǎ;

Este calculatǎ astfel :

()VI
rlt FN
rFNVANii
iii
i−
++
+= 
= = )1(exp
112
65
1
(2)

FN i= flux de lichiditǎți net din anul i;
FN i explt = flux de lichiditǎți din exploatare din anul i
VI = valoarea investiției .

➢ Disponibilul de numerar la sfâr șitul perioadei trebuie sǎ fie pozitiv în anii de
previzionare evalua ți (Total An1,… , Total An 5).

9
CAP ITOLUL II. DESCRIEREA SOCIETǍȚ II

2.1 Date generale

S.C AGRO MELON S.R.L are ca obiect principal de activitate conform actului constitutiv
CAEN 0113:” Cultivarea legumelor și a pepenilor, a r ădăcinoaselor și tuberculilor ”,3având ca
principa lă activitate: cultivarea de pepeni verz i.Societatea este persoană juridică română, având
forma de societate cu răspundere li mitată, activitatea sa desfășurându -se în conformitate cu legile
române și actul constitutiv.

Date de contact:
Denumire: S.CAGRO MELON S.R.L
Adresa: Comuna Mârșani, sat Mârșani,jud ețul Dolj
Telefon: 0746/025510, 0251/111770
Fax: 0251/111770
E-mail: agromelonsrl@yahoo.com
Persoană de contact: Sandu Mihăiță -Iulian
Principalul obiectiv de activitate: cod CAEN: 0113 ;
Nr. de înregistrare Registrul Comerțului Județul Dolj: J31/447/2017
CUI: 14452049

Tabelul nr. 2.1 Mijloace fixe aflate în patrimoniu:

TERENURI
Nr crt . Amplasare
Judet/Loca litate Suprafață
Valoare
-euro – Regim juridic
1 Comuna Mârșani, sat
Mârșani ,jud Dolj 2 ha 8.000 Prop rietate
Mijloace fixe – – – –

Sursa :PRELUCRARE PROPRIE ;

10

Prin proiect s -a prevăzut achiziționarea următoarelor mașini și utilaje agricole pentru
modernizarea și eficientizarea activității de producție vegetală:

Tabelul nr. 2.2 MIJLOACELE FIXE CE VOR FI ACHIZI ȚIONATE
Utilaje de achiziționat Cantitate Preț fără TVA
-RON – TVA Preț cu TVA
-RON –
Tractor agricol 1 130,150 24.728 154.878
Combinator cu tăvălug 1 80.550 15.304 95.854
Semănătoare 1 35.175 6.683 41.858
TOTAL 3 245.875 /
52.779 euro 46.716 /
10.028 euro 292.591 /
62.807 euro
Curs valutar 4,65 85 lei/euro din data de 03.04.2018 , DE LA BCE

Sursa: PRELUCRARE PROPRIE;

Prin proiect, s -a prevăzut ach iziționarea următoarelor mașini .și utilaje agricole2:
1. Tractorul va fi utilizat pentru a efectua lucrările .de înființare și întreținere a .culturilor de
câmp. În vederea . realizării arăturii impuse .de tehnologia fiecărei .culturi în parte, .este necesar un
plug reversibil .cu 3 trupițe. Plugul reversibil . scurtează d urata de realizare a arăturii, comparativ cu .
plugul standard; se atașează la tractor.
2. Combinatorul cu tăvălug . se va utiliza pentru . pregătirea terenului în vederea însămânțării
.sau pentru distrugerea buruienilor de pe teren.
3. Semănătoarea este eficientă . pentru că realizează .mai multe lucrări .în același timp. Poate
.fi utilizată și pentru .fiecare lucrare în parte . (doar discuit, doar .semănat sau doar fertilizat). Poate
fi folosită .doar atașată la tractor.
Dimensiunea economică a S.C AGRO MELON S.R.L se calculează înmulțind suprafața,
respectiv numărul de animale din exploatație, cu coeficienții fiecărei culturi, respectiv specii , astfel:
Pepene verde = 2h*7.914,85=15.829,7 euro .
Dimensiunea economică a fermei este de 15.829,7 SO, fiind criteriul care determină dacă o
exploatație .este eligibilă pentru a . primi finanțare prin PNDR . 2014 -2020 și ce sumă de bani poate
primi.

2Preluare date S.C AGRO MELON S.R.L;

11
2.2 Amplasamentul și clima

Judetul Dolj este situat în . sud-vestul regiunii Oltenia , .la crucea drumului Jiului .cu drumul
care vine din Banat prin .defileul Dunării , aflat în zona . cea mai mănoasă și roditoare .a Câmpiei
Dunării, aceasta .zonă oferind de -a lungul . timpului, condiții de .climă și mai .ales sol dintre cele
mai prielnice. .Reședința sa este municipiul Craiova.

Figura nr 2.1 Harta pe macroregiuni:

Sursa: https://ro.wikipedia.org , data accesării: 26.03.2018;

Mârșani este o comună . localizată în județul .Dolj, Oltenia , România , fiind . formată numai
din satul de reședință . ce poartă același nume. .Localitatea Mârșani este. situată la aproximativ 50
kilometri de Craiova . În trecut, .existau legende ce susțineau .că numele localității provine .de la un
așa numit Mârza, .capitan pe atunci în .slujba banului Craiovei. .Căpitanul Mârza a primit .o vastă
moșie în aces tă zonă , pentru .meritele sale în luptele .împotriva turcilor. Locuitorii .au fost numiți
pentru o . perioadă mârzani, . .însă prin modificări .fonetice survenite s -a.ajuns la numele mârșani,
acesta . devenind și .numele localității.

12

Figura nr 2.2 Harta cu judetul Dolj, localitatea Mârșani
Sursa :http://www.putereagricola.ro/ , data accesării: 26.03.2018;

Cadrul natural al Comunei M ârșani , județul Dolj este redat astfel3:
Relieful caracteristic este de platformă înaltă, străbătută de văile afluenților Jiului pe direcția
V-NV și E-NE.
Studiile geologice au evidențiat o structură alcătuită din depozite de argile vinete si galbene
care formează pătura impermeabilă și deasupra căreia apar nisipuri pontiene în grosimi de cca. 20 m
– luturi roșii – având la bază depozite de pietrișuri levantine. Solul caracte ristic este solul aluvial și
solul brun de pădure.
Resursele de apă subterană au vulnerabilitate moderată și sunt mai mari decât resursa medie
pe țară.
Comuna Mârșani aparține zonei cu climă temperată, cu influențe mediteraneene. Poziția sa și
caracterul de depresiune al terenului pe care îl ocupă în vecinătatea curburii făcute de lanțul carpato –
balcanic, determină, per ansamblu, un climat mai cald decât în partea centrală și nordică a țării, cu o
medie anuală de 10 – 11,5°C, iar numărul zilelor fără înghe ț depășește 225 de zile/an.
Direcția vântului dominant este E-NE – V-NV. Vânturile cele mai frecvente sunt cele care
vin din direcția E, cu excepția verii când predomina vânturile dinspre V.

3http://www.metropolacraiova.ro/continut/uploads/2016/11/Studiu -de-Mediu -2.pdf , data accesării: 27.03.2018;

13
Flora spontană a suferit unele schimbări în ultimele două secole de pe urma dispariției
pădurilor de pe suprafețe mari, în scopul cultivării terenurilor. Zona este caracterizată de prezența
habitatelor de stepă/silvostepă.
Fauna zonei este de asemenea specifică zonei de stepă: șoarecele de câmp, popândăul,
dihorul, nevăstuica, lupul, vulpea, prepelița, potârnichea, presura, prigoria, lăstunul, privighetoarea,
mierla, pițigoiul.

Figura nr 2. 4Plan de amenajare:

Sursa: internă;
Pepenii verzi se vor cultiva pe 2 ha, încâmp.

Potentialul agricol:
Suprafa ța cultivata cu pepeni pe forme de proprietate în judetul Dolj :
Tabelul nr. 2.2
Principalele
culturi Forme de
proprietate Macroregiuni,
regiuni de
dezvoltare si judete Ani
Anul
2010 Anul
2011 Anul
2012 Anul
2013 Anul
2014 Anul
2015 Anul
2016
UM: Ha
Pepeni verzi
si galbeni Total Dolj 5,154 5,861 6,038 4,698 4,528 4,556 4,560

Sursa: http://statistici.insse.ro/ , data accesării: 29.03.2018;

14

Poten țialul agricol în localitate :
Tabelul nr. 2.3
Legume
JUDET
(UAT –
NUTS3) SIRUTA LOCALITATE (UAT -NUTS5) ANC ni I
DOLJ 73317 MÂRȘANI ANC
semn. scazut Mijlociu

Sursa : http://www.cameraagricola.ro/ ,data accesării: 29.03.2018; Anexa 5 Potențial agricol
AFIR

2.3 Analiza pie ței

➢ Politica de aprovizionare. Furnizori potențiali de materii prime
Principalele materii prime utilizate în procesul de înființare și întreținere a plantației de
pepeni sunt4:
➢ material săditor (semințe pepeni verzi) ;
➢ îngrășăminte, apă;
➢ insecticide;
➢ fungicide;
➢ motorină pentru lucrările mecanizate;
➢ îngrășăminte natural.
Selectarea furnizorilor se va face în urma evaluării acestora, după următoarele criterii:
➢ preț;
➢ termen de livrare;
➢ termene și modalități de plată;
➢ nivelul calitativ al produselor.

Societatea se aprovizionează cu materii prime de pe piața internă: firme românești sau
multinaționale. Astfel, principalii furnizori ai S.C AGRO MELON S.R.L sunt:

4Preluare date S.C AGRO MELON S.R.L;

15

Tabel ul nr. 2.4
Nume Produsul/ serviciul
S.C Melonni Farm S.R.L îngrășămâ nt chimic complex
S.C Agrofarm S.R.L îngrășămâ nt chimic complex
S.C Agroseed S.R.L Îngrășăm intechimice diverse
S.C OlteniaAgro S.R.L Îngrășăm intechimice diverse
S.C OlteniaAgro S.R.L Semințe pepeni verzi
S.C Agromed S.R.L Semințe pepeni verzi

Sursa: Preluare date S.C AGRO MELON S.R.L;

Pentru a putea oferi cele mai bune prețuri clienților săi,S.C AGRO MELON S.R.L încearcă
să negocieze cele mai bune contracte cu furnizorii.

➢ Piața de desfacere
Principalele tendințe identificate în producția și piața de pepeni verzi în România sunt
următoarele: o zonă constantă cultivată și producătoare, în principal în partea de Est, Vest și Sud
România, o creștere continuă a randamentului și a producției, o ofe rtă diversificată constând în
pepeni verzi și pepeni importați și importați, apariția unor fructe extra și timpurii de origine română,
chiar din iunie, contribuind la o acoperire mai bună a cererii consumatorilor de -a lungul sezonului
de vară, o concurență sporită în rândul furnizorilor, precum și un venit și un profit mai mare pentru
producătorii români.
Piața de pepene verde și pepene galben din România este în continuă creștere, datorită
creșterii cererii pentru o dietă sănătoasă, care include mai mult e legume și fructe.
Producția de pepeni a crescut în mod continuu la nivel mondial, performanța de producție
în funcție de soiurile cultivate, condițiile solului și climatice, tehnologiile aplicate de la o țară la alta.
România are condiții bune pentru cu ltivarea pepene verde și pepene galben, în special în sud, est și
vest, unde temperaturile ridicate sunt favorabile dezvoltării fructelor.
Societățile înscrise în tabelul 2.5 reprezintă principalii clienți către care S.C AGRO
MELON S.R.L îș i vinde producția obținută și î ngrășămintele chimice.

16

Tabel ul nr. 2.5
Nume Vechimea relatiei (ani) Produsul/ serviciul
S.C Agromed S.R.L 5 îngrășăminte chimice diverse
S.C Agroseed S.R.L 3 îngrășăminte chimice diverse
S.C Oltenia Agro S.R.L 4 îngrășăminte chimice diverse
S.C Oltenia Agro S.R.L 4 Semințe pepeni verzi
S.C Nutrifarm S.A 5 Semințe pepeni verzi
S.C Agricola Farm S.A 3 Semințe pepeni verzi
S.C Melonni Farm S.R.L 3 îngrășăminte chimice diverse

Sursa: date furnizate de S.C AGRO MELON S.R.L

S.C AGRO MELON S.R.L rămâne statornică în principiile sale referitoare la tranzacțiile
comerciale însensul că va continua să -și păstreze aceeași parteneri de afaceri.
Prețurile la produsele livrate vor fi constituite din elementele proprii lor, reieșind din
costurile de producție și din alte cheltuieli.

➢ Strategia de piață:
Pentru a putea să facă față rigorilor unei piețe din ce în ce mai concurenț iale, S.C AGRO
MELON S.R.L are în vedere un proiect de investiție care să permită obț inerea unor produse de
calitate și î n can tități care să ii permita să devină unul dintre cei mai mari furnizori locali.
Strategia de piață a S.C AGRO MELON S.R.L este orientată spre creșterea competitivității
produselor sale proaspete, sub raportul preț -calitate foarte bun, determinat de creșterea eficienței
prin reducerea costurilor.
Un rol important în schimbarea acestei situații de pe piață o vor avea noile in vestiții care vor
ține cont de cerințele obligatorii pentru promovarea și distribuția produselor.
Un rol important în schimbarea acestei situații de pe piață o vor avea noile investiții care vor
ține cont de cerinț ele obligatorii pentru promovarea și distr ibuția produselor.

17
2.4 Date tehnice ale investiției

Activitatea principală a acestei planta ții o reprezintă cultura de câmp a pepenilor verzi .
În privința fluxului de producție, acesta poate fi schematic reprodus astfel5:
INTRĂRI PE FLUX:
Materia primă: sămânța de pepene verde
Materiale auxiliare: îngrășăminte, insecticide/erbicide/fungicide
Consumabile: combustibil, piese de schimb
IEȘIRI DIN FLUX:
Produs final: cantitatea de semințe uniforme calitativ (recoltă netă)

Descrierea echipamentelor si utilajelor care vor fi achizitionate este prezentată în cele ce
urmeaz ă:
I. Tractor agricol :

Figura nr. 2.4 Tractor agricol

Sursa: Preluare date S.C AGRO MELON S.R.L

Descriere:
1. Putere: 110-120 CP;
2. Capacitate de ridicare: 1.200 kg ;
3. Cuplă de remorcare posterioară;

5Preluare date S.C AGRO MELON S.R.L;

18
II. Combinator cu tăvălug dublu

Figura nr. 2. 5Combinator cu tăvălug dublu

Sursa: Preluare date S.C AGRO MELON S.R.L

Descriere:
➢ Lățime de lucru (cm): 760;
➢ Adâncime de lucru(cm): 42;
➢ Putere necesară minimă: 120 CP

3. Semănătoare cu disc și fertilizare

Figura nr. 2.6 Semănătoare cu disc și fertilizare

Sursa: Preluare date S.C AGRO MELON S.R.L

19
Descriere:
➢ Distanta dintre r ânduri: 130 mm
➢ Putere tractor: 100 -110 CP
➢ Bunc ăr semin țe: 480 l
➢ Bunc ăr fertilizare: 450 l
➢ Num ăr rânduri: 27 ;
➢ Vitez ă de lucru: 5 -7 km/h ;
➢ Marcatori cu cilindru hidraulic ;
➢ Grape acoperire semin țe cu reglaj și copiere a solului ;
➢ Trepte de urcare pentru umplere .

Perioada de implem entare durează din ianuarie 2017 când se înființează S.C AGRO MELON
S.R.L.
Anul de funcționar e va începe din luna aprilie 2017 .

Specificare Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sep. Oct. Noi. Dec.
Arătura
de bază DA
Cultivarea
solului pe
intervale DA
Fertilizare DA DA DA
Recoltare DA DA DA

Sursa: Prelucrare proprie;

Durata de implementare a proiectului de investiții este de 11 luni calendaristice. În realizarea
graficului fizic și financiar a proiectului s -a ținut seama de perioadele de achiziționarea utilajelor
necesare , considerându -se demararea p roiectului în luna ianuarie 2017 .

20
2.5 Tehnologia de cultură

Pentru înființarea plantației se optează pentru soiul de pepene verde de tip CRIMSON
SWEET cu semințe.
Carroll RZ este noutatea cea mai promițătoare în gama pepenilor de tip Crimson Sweet,
testat în mai multe zone în 2015.
Se recomandă procedeul privind plantatul pentru primele stadii în mini -tunel, iar cultivarea
ulterioară în câmp deschis. Acest h ibrid este potrivit pentru cultivare în diferite condiții de s ol și
poate da randamente remarcabile printr -o tehnologie adecvată de cultivare. Este un tip de pepene
verde foarte timpuriu care se situează în gama celor mai timpurii hibrizi prezenți pe piață la ora
actuală.
Greutatea medie a fructelor este 9 – 10 kg – pentru pepenii altoiți și 8 kg pentru pepenii
nealtoiți. Pulpa fructelor este de culoare roșu închis, este suculentă și are consistență bună. Plantele
sunt generative, prin urmare legarea de rod a fructelor este ușoară. Hibridul Carroll RZ F1 se
regenereaz ă foarte bine.
Selectarea celui mai bun soi de pepeni este cea mai importantă decizie luată de către un
producător. Dacă p lantarea unui soi care nu este potrivit ă pentru pia ța disponibilă situația specifică a
producției duce la profituri mai mici sau posibil defectarea culturilor. În plus fa ță de acceptabilitatea
pieței, un soi trebuie să aibă un randament bun , să fie adaptat zonei de produc ție și să aibă cel mai
înalt nivel de rezistență la dăunători din zonă .
Pepenii verzi sunt sensibili la temperaturi scăzute și chiar la înghe țuri ușoare pot deteriora
grav cultura. Cel mai bun interval mediu de temperatură pentru producția de pepeni în timpul
sezonului de cre ștere este între 18 ° C și 35 ° C. Temperaturile de peste 35 ° C sau sub 10 ° C vor
încetini cre șterea și maturarea culturii .
Pepeni verzi cresc c el mai bine pe soluri nisipoase.C âmpurile se încălzesc mai repede în
primăvară și sunt, prin urmare, favorizate produc ției timpurie. Solurile foarte nisipoase au capacități
limitate de men ținere a apei și trebuie să fie irigate cu grijă și fertilizate pentru a permite un
potențial ridicat de randament. Solurile de argilă sunt, în general, evitate pentru cultura pepenilor
verzi, dar pot să fie productiv e dacă sunt irigat e cu grijă pentru a preveni o satura ție prelungită a
rădăcini i (o condiție care favorizează dezvoltarea agen ților patogeni de putregai) și pentru a permite
un drenaj bun între iriga ții. Solul trebuie să aibă un pH de 5,8 până la 6,6.

21

Tehnologia c ultivării pepenelui verde în c âmp:
• Pregătirea solului
Terenurile vor fi pregătite temeinic prin arat , discuit și înlăturare a diferitele tipuri de
resturi vegetale. De asemenea brazdele sunt făcute la 2 m distan ță. Semințele de pepene sunt
cunoscute ca fiind sensibile la toxicitatea manganului, problemă întâlnită frecvent în soluri cu pH
scăzut. Studiile de cercetare ulterioare indică o asociere între concentra ția mare de mangan în frunze
randamentul slab de pepene verde.

CAPITOLUL III. CALCULUL PRINCIPALILOR INDICATORI CE
CARACTERIZEAZĂ INVESTIȚIA

3.1 Bugetul invetiției

➢ Resursele necesare pentru investiție:

Cursul valutar BANCA CENTRAL EUROPEAN Ă (exprim at în RON) stabilit în data de 03
aprilie 2018:

Tabelul nr. 3.1 DATA 03.Apr. 2018
VALOAREA 4.6585

Nr crt Denumire Cant. U.M Valoare Totală
fără TVA Val
TVA
Totală Val (cu TVA)
19% Total Valoare
Totală
fară TVA Valoare
TVA
Total Valoare
Totală
TVA
inclus

22

Sursa: Prelucrare proprie

➢ Resurse necesare procesului tehnologic
a) Consumul de materii prime și materiale pentru primul ciclu de producție
Tabelul nr. 3.2

Nr.
crt

Specificație

Cantitate

UM

Consum/
Total Preț
unitar
fără
TVA
lei

TVA/Um
lei
Valoare
totală
fără TVA
lei
Valoare
TVA lei
Valoare
totală cu
TVA
inclus lei
1 Motorină 20L/ha Litri 40 4,03 0,81 161.2 30.62 191.82
2 Semințe 0.50/ha Kg 1 126 23.94 126 23.94 149.94
3 Îngrășământ
natural 40t/ha Tone 80 83.3 16,7 6.664 1.266 7.930
4 Energie
electrică 0,72kw/ora kw 35,28 0.44 0.09 15,52 2.94 18,46
5 Apă curentă 0,9 t/ora Tone 44.1 2.75 0.25 121.27 23.04 144.31
Total Valoare în lei 7.087,99 1.346,71 8.434,70
Total valoare în euro 1.521,51 289,08 1.810,59
Euro Euro Euro Lei Lei Lei
1 Teren 1 Buc 10.000 1.900 11.900 46.585 8.851 55.436
2 Utilaje
– Tractor
– Combinator cu
tăvăliug dublu
– Semănătoare 3 Buc 52.779 10.028 62.807 24.5875 46.716 292.591
3 Instalație de
irigat 1 Buc 7.340 1.394 8.734 34.193 6.496 40.689
4 Semințe pepeni
verzi 600 Grame 27.04 5.13 32.17 126 23.94 149.94

5 Îngrășământ
natural 40 t 17.88 3.39 21.27 83.3 15.82 99.12
6 Racord Electrica l 500 100 600 2273.35 454.67 2728.02
7 Racord apa l 1000 200 1200 4546.7 909.34 5456.04
Total 333682.35 63399.64 397081.99

23
Sursa: Prelucrare proprie

b) Cheltuieli cu salariații pentru primul ciclu de producție
Tabelul nr. 3.3
Nr.
Crt. Categorie
de personal Nr.
persoane
Salariul brut
(lei)

Contribuț ii angajator
(lei)
Total

lunar anual lunar anual ANUAL
1 Contabil 1 2.000 24.000 455 5.462 29.462
2 Muncitori calificaț i 2 2.404 28848 547 6566 35.414
3 Total 3 4.004 46.048 1.002 12.028 64.876

Sursa: Prelucrare proprie

3.2 Estimarea pe 5 ani de exploatare a veniturilor și cheltuielilor

➢ Estimarea pe 5 ani a veniturilor și cheltuielilor post -investiție

Estimarea veniturilor pe 5 ani:
a) Prognoza vânzărilor:
În categoria veniturilor se includ atât sumele sau valorile încasate sau de încasat în nume
propriu din activități curente, cât și câștigurile din orice alte surse.

Tabelul nr. 3. 4
Nr.
crt. An Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sep. Oct. Noi. Dec. Ian.
1. I X X X X
2. II X X X
3. III X X X
4. IV X X X X X X
5. V X X X X X
Sursa: Prelucrare proprie

24
X – seria vândută

b) Prețuri de vânzare estimate:
Tabelul nr. 3. 5
Nr.
crt. An Preț de vânzare (lei)
Bostani pepene verde
1. An I 0.70
2. An II 0.75
3. An III 0.80
4. An IV 0.90
5. An V 1.00

Sursa: Prelucrare proprie

c) Estimarea veniturilor:
➢ Anii I, II, III, IV și V:
Tabelul nr. 3. 6
Nr. crt. Categoria UM An I An II An III An IV An V
Previziune cantitativă
1. Bostani
pepene
verde Kg 90.000 100.000 100.000 110.000 120.000
Previziune valorică
1. Bostani
pepene
verde lei 63.000 75.000 80.000 99.000 120.000
Total venituri din
activitate lei 63.000 75.000 80.000 99.000 120.000
Sursa: Prelucrare proprie

Total venituri din alte activități
Tabelul nr. 3.7
Nr. crt. Ani Sumă (lei) Sumă (euro)

25
1. An I 380.91 81.76
2. An II 390.02 83.72
3. An III 400.25 85.91
4. An IV 410.25 88.06
5. An V 420.48 90.26
Sursa: Prelucrare proprie

c) Estimare a subvențiilor:
➢ Subvenția totală acordată pe ani:
Tabelul nr. 3.8
Nr.
crt. An Total subvenții (lei) Total subvenții
(euro)
1. An I 3,698.2 793.86
2. An II 3,698.2 793.86
3. An III 3698.2 793.86
4. An IV 3698.2 793.86
5. An V 3698.2 793.86
Sursa: Prelucrare proprie

➢ Venituri totale pe 5 ani de investiție:
Tabelul nr. 3. 9

Nr. crt.
An Venituri din
activitate
(lei) Venituri
din alte
activități Venituri
totale (lei) Venituri
totale
(euro)
1. An I 63,000 380.91 63.380,91 13630 ,30
2. An II 75.000 390.02 75.390,02 16.212,90
3. An III 80.000 400.25 80.400,25 17.290,37
4. An IV 99.000 410.25 99.410,25 21.378,54
5. An V 120.000 420.48 120.420,48 25.896,87

Sursa: Prelucrare proprie

➢ Estimarea cheltuielilor anuale în funcție de planificarea ciclurilor de producție și de
prețurile estimate

➢ An I:

26
a) Cheltuieli anuale cu ciclurile de producție:
Tabelul nr. 3. 10

Nr.
crt

Specificație

Cantitate

UM

Consum/
Total Preț
unitar
fără
TVA
lei

TVA/
Um
lei
Valoare
totală
fără
TVA lei
Valoare
TVA lei
Valoare
totală cu
TVA
inclus lei
1 Motorină 20L/ha Litri 40 4.03 0,81 161.2 30.62 191.82
2 Semințe 0.50/ha Kg 1 126 23.94 126 23.94 149.94
3 Îngrășământ natural 40t/ha Tone 80 83, 3 16,7 6.664 1.266 7.930
4 Energie electrică 0,72kw/ h kw 35,28 0,44 0,09 15,52 2.94 18,46
5 Apă curentă 0,9 t/ora Tone 44,1 2,75 0,25 121,27 23.04 144.31
Total Valoare în lei 7.087,99 1.346,71 8.434,70
Total valoare în euro 1.521,51 289,08 1.810,59
Sursa: Prelucrare proprie

b) Cheltuieli salariale:
Tabelul nr. 3. 11
Nr.
Crt. Categorie
de personal Nr.
persoane
Salariul brut
(lei)

Contribuț ii angajator
(lei)
Total

lunar anual lunar anual ANUAL
1 Contabil 1 2.000 24.000 455 5.462 29.462
2 Muncitori calificaț i 2 2.404 28.848 547 6.566 35.414
3 Total 3 4.004 46.048 1.002 12.028 64.876
Sursa: Prelucrare propri e

c) Cheltuieli totale an I de investiție:
Tabelul nr. 3. 12
Nr. crt. Tip de cheltuieli Suma (lei) Suma (euro)
1. Cheltuieli cu ciclurile de producție 8.434,70 1.810,59
2. Cheltuieli salariale 64.876,00 13.926,37
3. TOTAL 73.310,70 15.736,96
Sursa: Prelucrare proprie

27
➢ An II:
a) Cheltuieli anuale cu ciclurile de producție:
Tabelul nr. 3. 13

Nr.
crt

Specificație

Cantitate

UM

Consum/
Total Preț
unitar
fără
TVA
lei

TVA/Um
lei
Valoare
totală
fără TVA
lei
Valoare
TVA lei
Valoare
totală cu
TVA
inclus lei
1 Motorină 20L/ha Litri 40 4,10 0,77 164 31,16 195,16
2 Semințe 0.50/ha Kg 1 126 23.94 126 23,94 149,94
3 Îngrășământ
natural 40t/ha Tone 80 84,0 15,96 6.720 1.276,8 7.996,8
4 Energie
electrică 0,72kw/ora kw 35,28 0,5 0,09 17.64 3,35 20.99
5 Apă curentă 0,9 t/ora Tone 44,1 2,80 0,53 123,48 23,46 146,94
Total Valoare în lei 7.151,12 1.382,17 8.533,29
Total valoare în euro 1.535,06 291,66 1.826,72
Sursa: Prelucrare proprie
b) Cheltuieli salariale:
Tabelul nr. 3. 14
Nr.
Crt. Categorie
de personal Nr.
persoane
Salariul brut
(lei)

Contribuț ii angajator
(lei)
Total

lunar anual lunar anual ANUAL
1 Contabil 1 2.000 24.000 455 5.462 29.462
2 Muncitori calificaț i 2 2.404 28.848 547 6.566 35.414
3 Total 3 4.004 46.048 1.002 12.028 64.876
Sursa: Prelucrare proprie

c) Cheltuieli totale an II de investiție:
Tabelul nr. 3.15
Nr. crt. Tip de cheltuieli Suma (lei) Suma (euro)
1. Cheltuieli cu ciclurile de producție 8.533,29 1.826,72
2. Cheltuieli salariale 64.876,00 13.926,37
3. TOTAL 73.409,29 15.753,09
Sursa: Prelucrare proprie

28
➢ An III:
a) Cheltuieli anuale cu ciclurile de producție:
Tabelul nr. 3. 16

Nr.
crt

Specificație

Cantitate

UM

Consum/
Total Preț
unitar
fără
TVA
lei

TVA/Um
lei
Valoare
totală
fără TVA
lei
Valoare
TVA lei
Valoare
totală cu
TVA
inclus lei
1 Motorină 20L/ha Litri 40 4,20 0,79 168 31,92 199,92
2 Semințe 0.50/ha Kg 1 128 24,32 128 24,32 152,32
3 Îngrășământ
natural 40t/ha Tone 80 84,50 16,05 6.760 1.284,4 8.044,4
4 Energie
electrică 0,72kw/ora kw 35,28 0,55 0,10 19,40 3,68 23,08
5 Apă curentă 0,9 t/ora Tone 44,1 2,85 0,54 125,68 23,87 149,55
Total Valoare în lei 7.201,08 1.386,20 8.569,28
Total valoare în euro 1.545,79 331,82 1.877,61
Sursa: Prelucrare proprie

b) Cheltuieli salariale:
Tabelul nr. 3. 17
Nr.
Crt. Categorie
de personal Nr.
persoane
Salariul brut
(lei)

Contribuț ii angajator
(lei)
Total

lunar anual lunar anual ANUAL
1 Contabil 1 2.000 24.000 455 5.462 29.462
2 Muncitori calificaț i 2 2.404 28.848 547 6.566 35.414
3 Total 3 4.004 46.048 1.002 12.028 64.876
Sursa: Prelucrare proprie

c) Cheltuieli totale an III de investiție:
Tabelul nr. 3.1 8
Nr. crt. Tip de cheltuieli Suma (lei) Suma (euro)
1. Cheltuieli cu ciclurile de
producție 8.569,28 1.877,61
2. Cheltuieli salariale 64.876,00 13.926,37
3. TOTAL 73.445,28 15.765,86
Sursa: Prelucrare proprie

29
➢ An IV :
a) Cheltuieli anuale cu ciclurile de producție:
Tabelul nr. 3.1 9

Nr.
crt

Specificație

Cantitate

UM

Consum/
Total Preț
unitar
fără
TVA
lei

TVA/Um
lei
Valoare
totală
fără TVA
lei
Valoare
TVA lei
Valoare
totală cu
TVA
inclus lei
1 Motorină 20L/ha Litri 40 4,30 0,81 172 32,68 204,68
2 Semințe 0.50/ha Kg 1 130 24,70 130 24,70 154,70
3 Îngrășământ
natural 40t/ha Tone 80 85,0 16,15 6.800 1.292 8.092
4 Energie
electrică 0,72kw/ora kw 35,28 0,60 0,11 21,16 4,02 25,18
5 Apă curentă 0,9 t/ora Tone 44,1 2,90 0,55 127,89 24,29 152,18
Total Valoare în lei 7.251,05 1.377,69 8.628,74
Total valoare în euro 1.614,47 306,75 1.921,22
Sursa: Prelucrare proprie

b) Cheltuieli salariale:
Tabelul nr. 3. 20
Nr.
Crt. Categorie
de personal Nr.
persoane
Salariul brut
(lei)

Contribuț ii angajator
(lei)
Total

lunar anual lunar anual ANUAL
1 Contabil 1 2.000 24.000 455 5.462 29.462
2 Muncitori calificaț i 2 2.404 28.848 547 6.566 35.414
3 Total 3 4.004 46.048 1.002 12.028 64.876
Sursa: Prelucrare proprie

c) Cheltuieli totale an IV de investiție:
Tabelul nr. 3. 21
Nr. crt. Tip de cheltuieli Suma (lei) Suma (euro)
1. Cheltuieli cu ciclurile de
producție 8.628,74 1.921,22
2. Cheltuieli salariale 64.876,00 13.926,37
3. TOTAL 73.504,74 15.778,62
Sursa: Prelucrare proprie

30
➢ An V:
a) Cheltuieli anuale cu ciclurile de producție:
Tabelul nr. 3. 22

Nr.
crt

Specificație

Cantitate

UM

Consum/
Total Preț
unitar
fără
TVA
lei

TVA/Um
lei
Valoare
totală
fără TVA
lei
Valoare
TVA lei
Valoare
totală cu
TVA
inclus lei
1 Motorină 20L/ha Litri 40 4,40 0,83 176 33,44 209,44
2 Semințe 0,50/ha Kg 1 130 24,70 130 24,70 154,70
3 Îngrășământ
natural 40t/ha Tone 80 85,50 16,24 6.840 1.299,60 8.139,60
4 Energie
electrică 0,72kw/ora kw 35,28 0,65 0,12 22,93 4,35 27,28
5 Apă curentă 0,9 t/ora Tone 44,1 2,95 0,56 130,09 24,71 154,8
Total Valoare în lei 7.299,02 1.386,81 8.685,83
Total valoare în euro 1.566,81 297,69 1.864,50
Sursa: Prelucrare proprie

b) Cheltuieli salariale:
Tabelul nr. 3. 23
Nr.
Crt. Categorie
de personal Nr.
persoane
Salariul brut
(lei)

Contribuț ii angajator
(lei)
Total

lunar anual lunar anual ANUAL
1 Contabil 1 2000 24000 455 5462 29462
2 Muncitori calificaț i 2 2404 28848 547 6566 35414
3 Total 3 4004 46048 1002 12028 64876
Sursa: Prelucrare proprie

c) Cheltuieli totale an V de investiție:
Tabelul nr. 3. 24
Nr. crt. Tip de cheltuieli Suma (lei) Suma (euro)
1. Cheltuieli cu ciclurile de producție 8.685,83 1.864,50
2. Cheltuieli salariale 64.876,00 13.926,37
3. TOTAL 73.561,83 15.790,87
Sursa: Prelucrare proprie

31
➢ Estimarea cheltuielilor cu ciclu de producție pe 5 ani

Tabelul nr. 3.2 5

Nr. crt. Ani Sumă (lei) Sumă (euro)
1. An I 73.310,70 15.736,96
2. An II 73.409,29 15.753,09
3. An III 73.445,28 15.765,86
4. An IV 73.504,74 15.778,62
5. An V 73.561,83 15.790,87
Sursa: Prelucrare proprie

3.3 Estimarea rezultatului financiar

➢ Estimarea rezultatului financiar
Tabelul nr. 3.2 6

Nr. crt.
An Venituri totale
(lei) Cheltuieli totale
(lei) Rezultat
financiar
(lei) Rezultat
financiar
(euro)
1. An I 63.380,91 73.310,70 -9930 -2135.44
2. An II 75.390,02 73.409,29 1981 16212.91
3. An III 80.400,25 73.445,28 6955 17290.38
4. An IV 99.410,25 73.504,74 25906 21378.55
5. An V 120.420,48 73.561,83 46859 25896.88
Sursa: Prelucrare proprie

➢ Estimarea rezultatului financiar în urma efectului dat de sursele de finanțare

32
Principalele surse proprii de finanțare la nivelul sunt: surse proprii la inițierea unei afaceri,
autofinanț area, creșterile de capital și alte surse care pot fi asimilate fondurilor proprii.
Formarea de fonduri prin autofinan țare apare în condi țiile în care întreprinderea ob ține
venituri din activitatea sa care să acopere toate cheltuielile și, totodată, să degajeze și un profit din
care o parte să fie utilizată pentru sporirea activelor imobilizate și a activelor de exploatare.

Finanțarea investiției din alte surse , altele decât ajutorul public:
Tabelul nr. 3.2 7
Nr. crt. Ani Valoare (lei) Valoare (euro)
1. Sprijin nerambursabil 233.577,65 50.140,10
2. Autofinanțare 16.684,12 3.581,44
3. Împrumuturi 83.420,59 17.907,18
4. TOTAL 333.682,35 71.628,71
Sursa: Prelucrare proprie

Motivele pentru care S.C AGRO MELON S.R.L apelează la împrumut, atunci când necesită
fonduri suplimentare pentru finan țarea activită ții sau a invest ițiilor sunt:
➢ creșterea capitalului social prezintă dezavantaje sub aspectul condițiilor juridice, dar și
datorită reticenței subscriitorilor determinată de existența ris cului de pierdere a
capitalului investit sau a acționarilor majoritari datorită riscului de pierdere a controlului
întreprinderii;
➢ finanțarea întreprinderii prin apelul la credite bancare este dificil de realizat datorită
costului ridicat și a condițiilor restrictive cerute de bănci prin contractul de credit.

b) Estimarea cheltuielilor anuale la care se adaugă cheltuieli cu plata ratelor:
Tabelul nr. 3.2 8

Nr.
crt.
Anii Cheltuieli cu ciclu de
producție Cheltuieli cu plata
ratelor Cheltuieli totale
lei euro lei euro lei euro
1. An I 73.310,70 15.736,96 125,55 26,95 73.436,25 15.763,92

33
2. An II 73.409,29 15.753,09 125,55 26,95 73.534,84 15.785,08
3. An III 73.445,28 15.765,86 125,55 26,95 73.570,83 15.792,81
4. An IV 73.504,74 15.778,62 125,55 26,95 73.630,29 15.805,57
5. An V 73.561.83 15.790,87 125,55 26,95 73.687,38 15.817,83
Sursa: Prelucrare proprie

c) Rezultatul financiar final:
Tabelul nr. 3. 29

Nr. crt.
An Venituri totale
(lei) Cheltuieli totale
(lei) Rezultat
financiar (lei) Rezultat
financiar (euro)
1. An I 63.380,91 73.436,25 -10.055,34 -2.158,49
2. An II 75.390,02 73.534,84 1.855,18 398,11
3. An III 80.400,25 73.570,83 6.829,42 1.465,54
4. An IV 99.410,25 73.630,29 25.779,96 5.532,18
5. An V 120.420,48 73.687,38 46.733,10 10.028,56
Sursa: Prelucrare proprie

Cunoașterea rezultatelor și a modului în care s -au format și repartizat ele între partenerii
interni și externi ai întreprinderii permite evaluare a performanțelor acesteia.
Proiectul are drept caracteristică, o acțiune unică, specifică și nouă, compusă dintr -o
succesiune logică de activități componente cu caracter inovațional de natură diferită, realizate într -o
manieră organizată metodic și progresiv, având puncte de plecare și puncte de finalizare bine
definite , destinate pentru obținerea cu succes de noi rezultate complexe, necesare pentru satisfacerea
de obiective clar definite.

3.4 Calculul indicatorilor economici

Ipotezele de calcul în perioada implementării, respectiv în perioada de prognoză sunt:

➢ Valoar ea totală a investiției propuse este de 333.682,35lei (inclusiv TVA);
➢ Situația încasărilor, respectiv plăților este realizată pentru perioada de implementare
(24 luni) și se continuă cu perioada de funcționare de 5 ani, după finalizarea investiției;

34
➢ Perioada de implement are începe cu luna martie 2017 și se fi nalizează în luna aprilie
2018;
➢ Se consideră un orizont de previziune de 5 ani de la data finalizării implementării
proiectului propus;
➢ Previziunea veniturilor se face în prețuri constante neactu alizate pe întregul orizont de
analiză;
➢ Activitatea principală previzionată prin proiect este: investirea în animale de companie;
➢ Pentru demararea proiectului, solicitantul a optat pentru obținerea avansului de 50%
din valoarea ajutorului nerambursabil.

Indicatorii financiari

Tabelul nr. 3. 30
INDICATORI FINANCIARI – pentru persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale,
întreprinderi familiale, persoane fizice
Anul UM Total
an I Total
an II Total
an III Total
an IV Total
an V
Nr.
crt. Specificație Valoare
1. Valoarea investiției (Vi) =
valoarea totală a proiectului
fără TVA
LEI
333.682,35
2. Durata de recuperare a
investiției (Dr) = maxim
12 ani
ANI
1,3157
3. Rata acoperirii prin

35
fluxul de
numerar (RAFN) – trebuie
sa fie mai
mare sau egal cu 1.2
Numeric
2.12
2.43
2.57
2.63
2.79
4. Rata de actualizare 8%
5. Valoare actualizată netă
(VAN) – trebuie să fie
pozitivă
LEI
408220.73
6. Disponibil de numerar la
sfârșitul perioadei –
trebuie să fie pozitiv
LEI
48.089
50.070
57.025
82.931
129.789

Sursa: Prelucrare proprie

Centralizare:
Tabelul nr. 3. 31
Centralizare
Cheltuieli eligibile (fără TVA) euro 71.628,71
Cheltuieli neeligibile (TVA) euro 13.609,45

Stabiliți excedentul din implementare 58.019,25

Sursa: Prelucrare proprie

Tabel încasări -plăți
Tabelul nr. 3. 32
Specificatie an 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Încasări 63380.91 75390.02 80400.25 99410.25 120420.48

36
(total/an)
Plăți (total/an) 73310.7 73409.29 73445.28 73504.74 73561.83
Excedent/deficit -9930 1981 6955 25906 46859
Disponibil
perioada
precedentă 58019.25 48089 50070 57025 82931
Disponibil de
numerar la
sfarsitul
perioadei actuale 48089 50070 57025 82931 129789 129789 129789 129789 129789 129789 129789 129789
Actualizare de
cash flow 44527.2 42927.1 45268.4 60956.5 88332.4 81789.3 75730.8 70121.1 64927 60118 55664.4 51541.1

Sursa: Prelucrare proprie

CONCLUZII

Fructele au reprezentat în toată istoria umanității elemente de bază în alimentație, datorită
conținutului în proteine, lipide și glucide, în minerale precum potasiul, sodiul sau magneziul etc.,
consumul acestora pe toată durata anului fiind benefic pentru sănătate.
Între recoltare și comercializare există traseul foarte pretențios și difi cil al valorificării. Din
punct de vedere economic, valorificarea superioară a fructelor reprezintă un criteriu esențial pentru
reușita unei activității de producere a fructelor.
Așezată la distanță egală între Ecuator și Polul Nord, România ocupă un loc p rivilegiat
pentru cultura speciilor de climat temperat, fructele distingându -se prin compoziție chimică, culoare,
gust și aromă aproape fără egal.Creșterea eficienței acestei ramuri a agriculturii, în condițiile
economiei de piață, reprezentând un dezidera t important al momentului actual. Acest lucru impune
efectuarea unor calcule cantitative și valorice, cu caracter prospectiv dar mai ales rezultativ, pentru a

37
stabili măsura în care eforturile agenților economici pot contribui la stabilirea unui anumit niv el al
eficienței economice.
Pe baza analizei tehnologiei de înființare și întreținerea exploataț iei de pepene verde a
rezultat necesitatea achiziționării unui număr minim de echipamente care să asigure independența
tehnică a exploat ării livezii.
Prin proiect s -a propus achiziționarea de utilaje noi ș i per formanțe, în vederea asigurării
respectării condiț iilor de mediu.
Achizițiile care urmează a fi efectuate prin intermediul proiectului sunt strict necesare pen tru
asigurarea unei rentabilități crescut e în exploata re cu reducerea la minim a poluă rii prin utilizarea
unor mașini și utilaje agricole performante ș i prin reducerea costuri lor serviciilor prestate de terț i.
Solul este principala sursă de nutrienți minerali și de apă pentru plante. Capacitate a acestuia
de a asigura nutrienț ii necesari plantelor v ariază în funcț ie de nivelul lui de fertilitate. Atât din
rațiuni economice, cât ș i din exigente de protecț ie a mediului, se impune o corectă gestionare și
folosire a îngrășămintelor (fertilizanților) la nivelul fiecărei exploataț ii agricole.
Folosirea î ngrășă mintelo r pentru realizarea unor producții profitabile trebuie făcută pe baza
unor previziuni realiste, care să țină cont de condiț iile pedoclimatice locale, de potențialul productiv
al culturilor și nivelul tehnologic al unităț ii agricole.

BIBLIOGRAFIE

1. Dona Ion, Economie rurală , Editura Economică, București, 2016;
2. Dona Ion, Managementul dezvoltării rurale – Note de curs , Sinteze, USAMV, 2015;
3. Lascut Radu Traian, Manual de cunoștinte economice și antreprenoriale în turism ,
Colecția THR, 27, Editura THR -CG;
4. Porojan Dumitru, Bisa Cristian, Planul de afaceri – concepte, metode, tehnici,
proceduri , Ed. IRECSON, București, 2002.;
5. *** Ghid pentru demararea unei afaceri în mediul rural ( www.ruralactiv.ro );
6. *** Ordonanța de Urgență nr. 6 din 2 februarie 2011 pentru stimularea înființării și
dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri – publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 103 din data de 9 februarie 2011;

38
7. *** Programul de Dezvoltare Rurală a U.E 2014 -2020;
8. *** Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020/versiunea oficială I – 1 iulie
2014 (www. madr.ro/…/dezvoltare -rurala/programare -2014 -2020);
9. *** Programul pen tru dezvoltarea abilităților antreprenoriale în rândul tinerilor și
facilitarea accesului la finanțare – START – (www.aippimm.ro/…/programe );
10. *** Strategia Europa 2020 – (www.ec.europa.eu/europe2020 );
11. *** Strategia Națională în Domeniul Politicii de Tineret 2014 -2020 ( http://mts.ro );
12. http://www.madr.ro/docs/dezvoltare -rurala/programare -2014 -2020/dezbatere/Draft –
Strategie -PNDR -2014 -2020.pdf ;
13. http://www.metropolacraiova.ro/continut/uploads/2016/11/Studiu -de-Mediu -2.pdf ;
14. http://www.cameraagricolavn.ro/ ;
15. http://www.putereagricola.ro/ ;
16. http://old.fonduri -ue.ro/ .
17. www.afir.ro ;
18. www. cameraagricola dolj.ro .