Introducere … … … … 3 [602789]
1
CUPRINS
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 3
Capitolul 1 Managementul durabil al destinațiilor turistice de litoral ……………………. 5
1.1. Importanța turismului de litoral în structura economiei ………………………….. .5
1.2. Turismul de litoral în strategia turismului intern si internațional ……………… 7
1.3. Evoluția turismului de litoral ………………………….. ………………………….. ………… 8
1.4. Destinații turistice – Managementul acestora ………………………….. …………….. 13
Capitolul 2 Particularitați ale turismului de litoral în Constanța ………………………….. 18
2.1 Elemente definitorii generale ale județului Constanța ………………………….. …….. 18
2.2. Modalitațile de acces c ătre litoralul românesc al județului Constanța …………. 18
2.3. Factorii de mediu care influențeaz ă dezvoltarea turismului de litoral …………. 21
2.4. Potențialul zonei turistice de litoral Constanța ………………………….. …………….. 23
2.5. Resurse balneo -climaterice ca elemente de susținere a turismului durabil ……. 24
2.6. Valorificarea resurselor locale favorabile tursimului de litoral ………………….. 29
Capitolul 3 Potențialul turismului de litoral la nivel național și regional ……………….. 31
3.1. Analiza personalului angajat în unitațile hoteliere ………………………….. ………… 32
3.2. Dezvoltarea turismului de litoral durabil la nivel național ………………………….. 33
3.3. Particularități ale turismului de litoral în La Coruña ………………………….. …… 37
3.4. Descrierea factorilor determinanți în evoluția turismului în La Coru ña ………. 38
3.4.1. Cadru natural și aspectele climatice în A Coru ña ………………………….. ……. 38
2
3.4.2. Turismul de litoral în A Coru ña ………………………….. ………………………….. .. 39
3.4.3. Infrastructura și căile de acces ale orașului A Coru ña și Constanța ………. 39
3.5. Elementele care susțin dezvoltarea turismului de litoral în A Coruña …………. 40
3.5.1. Plajele și promenada orașului. ………………………….. ………………………….. …. 41
3.5.2. Obiective turistice unice pe plan mondial ………………………….. ……………….. 41
3.6. Planului Național Integral de turism aplicabil în A Coru ña ……………………….. 42
3.7. Analiza circulației turistice în județul Constanța și La Coruña …………………… 46
3.7.1 Capacitatea de c azare pe litoral în perioada 2011 -2015 …………………………. 49
3.8. Turismul durabil la nivelul județului Constanța ………………………….. …………… 52
3.9. Probleme de mediu și factori naturali de risc ………………………….. ………………… 54
Capitolul 4 Perspectivele dezvoltării durabile ale turismului de litoral …………………. 59
4.1. Viziune și strategie de dezvoltare a turismului în Constanța ……………………….. 59
4.2. Măsuri privind dezvoltarea turismului durabil ………………………….. …………….. 61
4.3. Managementul de promovare și dezvoltare durabilă ………………………….. …….. 62
4.4. Propuneri de cre șteri a potențialului turistic ………………………….. ………………… 63
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 72
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 76
Anexe ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 79
3
Introducere
Lucrarea este structurată pe patru capitole în care sunt prezentate în primul capitol
aspectele legate de managementul destinațiilor turistice că obiective de dezvoltare,
potențialul turismului de litoral sub aspectul factorilor definitorii în capitolele al doilea și al
treilea comparativ valoric pentru două orașe situate în zona litoralului din România resepctiv
Spania urmând că în capitolul 4 să f ie propuse strategii de dezvoltare și promovare a
turismului în cele două localități studiate – Constanța și A Coruña.
Analiză aprofundată a impactului evoluției turismului de litoral asupra
managementului durabil este realizată în capitolul 3 pe o perioada de referință de 5 ani (2011 –
2015) din punct de vedere al celor mai importante criterii: personalul angajat în unitățile
hoteleire, gradul de ocupare a unităților hoteliere, capacitatea de cazare, evoluția contribuției
turismului la PIB, fluxul de înnoptări în structurile de primire, înnoptări în structurile de
primire.
Studiul multicriterial ilustrat grafic oferă o imagine de ansamblu reală aspura
dinamicii de dezvoltare a turismului durabil și permite cristalizarea unor concluzii atât
generale cât și particluarizate în contextual economic local, național și European.
Cele două localități de litoral analizate constituie modele de practicare a turismului
durabil pe paliere diferite, influențate de nivelul de dezvoltare al economiei naționale sub
aspecte ca infrastructură, PIB sau gradul de evoluție al industriilor conexe turismului.
Turismul evoluează sub impactul prefacerilor civilizației contemporane, dinamică sa
integrându -se procesului general de dezvoltare. Prin vastul potențial uman și material pe care
îl antrenează în desfășurarea să și prin efectele pozitive asupra domeniilor conexe, industria
turismul reprezintă un factor stimulator al progresului și dezvoltării.
Transformările majore din economia mondială, definite prin creșteri importante al e
producției fiecărei țări, dar și în diminuarea diferențelor politice și comerciale dintre țări, au
condus, în ultimii 40 de ani, la o evoluție explozivă a numărului călătoriilor și a țărilor incluse
în circuitul turistic, intensificând rețelele de comuni care în acest domeniu și sporind nevoia
de informații cu caracter turistic.
Lucrarea aprofundează aspectele de importantă definitorie ale dezvoltării turismului
de litoral durabil în localitățile Constanța (România) și A Coruña (Spania) prin prisma
4
realiză rilor de -a lungul anilor, a concentrării de eforturi financiare și de natură económică
actuale precum și prin prizma efectelor planurilor elaborate în scopul dezvoltării pe termen
mediu și lung având în vedere perspectivele de creștere cu ritmuri diferite dar cu deziderate
comune.
Lucrarea de dizertație a fost elaborată sub directă îndrumare a Conf .univ.dr. Busuioc
Marian -Florin, specialist în domeniu ale cărei merite au contribuit la sistematizarea și
elaborarea acesteia.
5
Capitolul 1 Managementul durabil al destina țiilor turistice de litoral
Turismul este una dintre cele mai importante activități economice din lume,
reprezentând un fenomen economico -social, un promotor al globalizării și un factor al
dezvoltării durabile.
Prin adoptare a strategiei dezvoltării durabile că element principal al câmpului sau de
acțiune – adică prin preocuparea pentru natură că moștenire și resursă a generațiilor viitoare
politică de mediu este permanent conectată la tendințele globale de protecție a mediulu i, așa
cum apar ele în urmă evenimentelor internaționale precum summit -urile de la Rio (1992) și
Johanesburg (2002), a protocolului de la Kyoto, etc. În plus, această conectare la și implicare
în progresele internaționale de mediu transformă Uniunea Europe ană în promotor global al
dezvoltării durabile.
1.1. Importanț a turismului de litoral î n structura economiei
Totalitatea conexiunilor și implicațiilor în plan economic, social, cultural și politic,
definește rolul activ al turismului în societate pe de o parte și transformările sale că fenomen
pe de altă. Astfel se argumentează actualitatea preocupărilor pentru cunoașterea conținutului
turismului, a sensibilităților și incidentelor sale, pentru descifrarea principiilor de
funcționare.
Realitatea arată că turism ul a devenit unul dintre cele mai vaste fenomene sociale ale
anilor noștri, cu implicații importante asupra economiilor naționale ale multor țări, precum
și asupra relațiilor economice internaționale, acest fapt fiind determinat și de creșterea
timpului li ber că rezultanta a nivelului general de dezvoltare economică, socială, culturală,
turismul putând deveni o modalitate importantă de folosire a acestuia .1
Cu toate că are un aport semnificativ la crearea produsului intern brut (PIB), turismul
are și o cont ribuție aparte la realiarea valorii adăugate. Având că specific consumul mare de
1 Niță I., Niță C. -Piața turistică a Româ niei, Ed. Ec ran Magazin, Braș ov, 2000, pg. 23
6
muncă vie, de inteligente și creativitate, turismul participa la crearea valorii adăugate într -o
măsură mai mare decât alte ramuri apropiate din puct de vedere al nivelului de dezvoltare .2
De asemenea, turismul antrenează și stimulează producția din alte domenii. Studiile
de specialitate au evidențiat faptul că activitatea unor ramuri este evidențiată în mare parte
de nevoile turismului.3
Turismul, sub diferitele sale forme, a cunoscut o dezvoltare și o diversificare
accentuată în ultimele decenii astfel încât, la începutul secolului XXI este considerat că unul
dintre cele mai dinamice domenii ale civilizației actuale. Argumentul principal îl reprezintă
permanentă transformare, că urmare a adaptării fenomenului turistic la cerințele economice
mondiale de globalizare și dezvoltare durabilă a sectorului serviciilor. Schimbările din
domeniul turismului sunt rezultatul derulării unui proces cont inuu de înnoire cantitativă și
calitativă în principal a ofertei turistice și a motivațiilor care au determinat alegerea
practicării activităților și a destinațiilor turistice.
Turismul reprezintă o cale de valorificare superioară a tuturor categoriilor d e resurse
și a celor naturale – altele decât cele tradiționale – și/sau a celor de mici dimensiuni. Elemente
cum sunt: frumusețea peisajului, calitățile curative ale apelor minerale sau termale, condițiile
de climă, evenimente cultural -artistice, monumente de artă, vestigii istorice, tradiția populară
își găsesc cea mai bună valorificare, în unele situații chiar singură, prin intermediul
turismului. În cazul comercializării acestor resurse în turismul internațional se asigura un
spor de venit, rezultat al c osturilor comparative (de producție) mai mici pe piață internă față
de cea internațională. De asemenea, față de alte ramuri dominate de economiile de scala,
turismul se poate dezvoltă și prin exploatarea resurselor de mici dimensiuni, dispersate, fiind,
din acest punct de vedere, o componentă importantă a economiilor locale.
2 Firoiu D. – Studii de caz în industria turismului și a cală toriilor, Editura Pro universitaria, Bucureș ti, 2006,
pg. 45
3 Firoiu D. – Industria turismului ș i a calatoriilor, E ditura Prouniversitaria, Bucureș ti, 2008, pg. 98
7
Consecință firească a acestor efecte, turismul este capabil să provoace mutații în
dezvoltarea în profil teritorial; din acest unghi, el este considerat o pârghie de atenuare a
dezechil ibrelor interregionale, privite la scară națională sau mondială, „o soluție pentru
prosperitatea zonelor defavorizate, un remediu pentru localitățile dezindustrializate .4
1.2. Turismul de litoral î n strategia turismulu i intern si internaț ional
Obiectivul strategic general de dezvoltare a turismului îl reprezintă crearea unui
produs turistic național competitiv, la nivelul valorii potențialului, respectiv resurselor
turistice de care dispune România și care să impun acest domeniu că activitate ec onomică
prioritară în cadrul sistemului economic național.
În vederea realizării obiectivului strategic general de dezvoltare a turismului se
impune adoptarea conjugată a unor politici adecvate, pentru domeniile de activitate ale
sectorului, privind polit ică de produs turistic prin modernizarea și extinderea ofertei turistice
românești, creșterea competitivității și atractivității ei pe piață internă și internațională, prin
politică de promovare și marketing care să asigure crearea unei imagini reale a Rom âniei,
menite să stimuleze cererea turistică internă și internațională, prin politică în domeniul forței
de muncă din n punct de vedere cantitativ și calitativ a necesarului de personal și al modului
de formare și perfecționare a acestuia, prin politică de creștere a rolului cercetării științifice
și dezvoltării tehnologice, motivată de necesitatea identificării de noi produse și piețe,
turistice, a oportunităților de investiții și de fundamentare a programelor de dezvoltare,
investiții și de amenajare turi stică, prin politică în domeniul legislativ care presupune
adoptarea reglementărilor necesare dezvoltării turismului cum ar fi Legea turismului și
Legea parcurilor turistice în concordantacu prevederile legale ale țărilor Uniunii Europene
prin politică în domeniul fiscal cu scopul de evaluare a impactului măsurilor de natură fiscală
asupra dezvoltării turismului și adoptarea unui sistem atractiv pentru investitorii din turism
și prin politică parteneriatului cu statul având rolul de a asigura suprastructură , administrația
publică local și sectorul privat, solicitat să finanțeze, să construiascasi să exploateze
proiectele din acest domeniu .
4 Farbey, A.D., Publicitate eficientă – Noțiuni fundamentale, Editura Niculescu, București, 2005, pg. 28
8
1.3. Evoluț ia tur ismului de litoral
Conform recomandărilor OMT turismul de litoral se include, în grupa „loisir,
recreere și vacanțe (odihnă)”. Astfel turismul de litoral este ansamblul activităților turistice
care se desfășoară în spațial aflat în imediată apropiere a unei suprafețe de apă dar și pe
oglindă acesteia. Se includ aici dezvoltarea turismului cu stațiuni, unități h oteliere,
restaurante, spații de agrement și infrastructură corespunzătoare aceastei expansiuni prin
activități de comerț, cai de acces spre plaje special amenajate și dotate cu facilități legate
printre altele și de pescuit. În cadrul turismului de litora l se includ ecoturismul și sporturile
acvatice precum scufundări, înot sprotiv, iahting, surfing, skyjet și navigație cu
ambarcațiuni ușoare.
Turismul de litoral se desfășoară în general pe malul marilor și oceanelor. Apă cu
salinitatea naturală, temperatu ra acesteaia în contrast termic cu aerul, prezența aerosolilor în
toată zona litoralului reprezintă resursă fundamentală și definitorie a turismul de litoral .5
Urmărind etapele de evoluție ale turismului de litoral se constată că litoralul a
constituit din cele mai vechi timpuri un spațiu de locuire propice. Elementul determinant îl
reprezintă apă marii că element fundamental al vieții economice care a favorizat în același
timp climatul și posibilitățile de deplasare. Această a făcut că de la an la an zona litoralului
să fie din ce în ce mai căutată cu precădere în domeniul activităților portuare, pescuit și
comerciale .6
Zona litorală de la Marea Neagra deține un potenț ial majoră în ceea ce priveș te
produsele turistice autohtone. De-a lungul timpului regasim primele aș ezari cu rol tuistic
sunt prezente pe litoral ul romanesc incepand cu sfârșitul secolului XIX ca rezultat al unor
investitii private . Stațiunile turistice au aparut dupa anii 1 960-1970 fiind amenajate cu dotări
și constru cții caracteristice de am ploare pe tot litoralul Marii Negre .7
5 Pușcas V., Negociind cu Uniunea Europeana , vol.IV, Ed. Economica, Bucuresti 2003, pg. 88
6 Cocean, P., Geografia turismului , Editura Carro, București, 1996 , pg, 105
7 Erdeli, G., Gheorghilaș, A ., Amenajări turistice , Editura Universitară, București, 2006 , pg. 89
9
După 1960 in cadrul unui plan amplu de s istematizare a avut loc dezvolta rea
litoralului atat sub aspect turistic cat si economic o-social. Fiecare stațiune a fost creata in
concordanta cu influențele de relieful specific e, de configurația țărmului si de dimensiunea
plajelor naturale sau artificiale strans legate de de microclimatul local, de caile de acces si
infrastructura de circulație.
La sfârșitul secolului al XIX -lea, băile de mare se făceau la C onstanța pe plaja ,, La Vii ”.
Aceasta plaja era amplasata in partea de sud a Constantei , accesibila numai cu trenul care putea
fu luat din gara veche amplasata langa fostul Tribunal. Primii turisti au vizitat orasul Constanța
imediat după incetarea ocupatie turcesti din anul 1878 și darea in folosinta în anul 1895, a
podului de la Cernavodă fiind construit de către firma britanică Danube and Black Sea Railway
Co. Ltd.8
Cea de a doua plajă amenajată este situata lângă (actualul sediul al Amiralității), mai
precis langa hotelul Carol si este cunosuta in zilele noastre sub numele de plaja ,,Modern”.
Dotarile erau precare, cu instalatii improvizate, cu cateva barăci din lemn , montate pe șine
metalice fixate pe fundul mării .
Cazarea se facea in baraci avand un numar de 21 de cabine în zona dstinata bărbaților
și un numar de 10 cabine destinate femeilor. Pentru baie, se cobora in mare cu ajutorul
scarilor de lemn. . Constructorii din oras au realizat si modalitati de agrement si petrecere a
timpului liber. In anul 1892 a fost amenajat un casino construit din paianta si scandura cu
numele de Cazin pe locul unde se afla in prezent Cazinoul din Mamaia , o construcție de
paiantă c ăptușită la exterior cu scandura. In acest cazinou s e jucau piese de teatru, se
organizau baluri de binefacere sau concerte.9
Constanța primise in acea perioada statutul de stațiune fiind vizitată de personalități
ale vremii din domeniul politic , economic și cultural ca Mihal Eminescu, Mihail
Kogălniceanu, Grigore Cantacuzino, Mihai Șutzu.
8 www.rolitoral.ro
9 Lăpușan A., Lăpușan, Ș., Constanța, Memoria orașului, vol.I 1878 -1940, Editura M untenia, Constanța, 1997,
pg. 19
10
Construcția portului maritim a inceput in anul 1899 cu zona sudica a falezei ceea ce
a impus mutarea locatiei pentru plaja orasului. Mutarea plajei a fost facuta in zona de nord a
Constantei in zona statiunii Mamaia din zilele noastre cu aspecte moderniste .Initial statiunea
Mamaia era cu preponderenta o zona pust ie, nisipoasa cu dune de nisip înalte de 7 m iar
locuinț ele era u de fapt case le mici din satul Mamaia si o pescarie.
Dezvoltarea importanța a localității Mamaia a început î n anul 1906 prin ridicarea
cladirilor distinctive pentru aceasta, cu precadere in amenajarea bailor. Stabiliomentul pentru
bai a fost construit din lemn, in stilul caselor de munte fiind structurata pe doua două
pavilioane cu foisor separat pent ru fiecare in parte. Fiecare pavilion avea capacitatea de 56
de cabine individuale . S-au construit in aceeasi perioada un numar de 45 de cabine mobile
destinate barbatilor si un numar de 35 de cabine mobile amenajate pentru femei . In data de
28 august 1906 a fost inaugurata oficial statiunea. Cu aceasta ocazie s -a organizat o calatorie
de o ora si jumatate cu trenul pe ruta Constanța – Mamaia pe calea ferată construita pentru
deservirea statiunii , cu o gara amplasata pe locatia actuala a complexului Tic -Tac. Arhitectul
Ed Redon a intocmit proiectul cu p lanurile de parcelare a plajei și de sistematizare a terenului
inconjurator. Cu toate acestea pana la inceperea primului primul ui război mondial in anul
1914 a fost construit un numar mic de vile, a fost ridicat de catre arhitectul Petre Antonescu
Pavilionul de Băi distrus ulterior de un incendiu în 1920 si în anul 1913 a fost amenajat un
parc.
Cea mai mare parte a constructiilor au fost ridicate in Mamaia intre anii 1925 si 1938
cand s -au ridicat initial un numar de aproximativ 35 de vile în jurul Pavilionului R egal și in
anul 1935 in preajma Cazinoului construit. Primul hotel „Albatros” a fost ridicat i n anul
1934 urmand ca mai tarziu in perioada anilor 1936 -1938 sa se inalte hotelul de lux „Grand
Hotel Rex”. Denumirea de perla litoralului românesc” a fost atribuita statiunii Mamaia
incepand cu anul 1960 in statiunea Mamaia cand a inceput cosntructia lantului hotelier care
se afla in exploatare si in prezent .10
10www.skyscrapercity.com
11
O altă localitate cu importan ță în dezvoltarea turismu lui de litoral din zona Constanț a
este localitatea Techirghiol dezvoltata in paralel cu statiunea Mamaia.Techirghiol a devenit
destinatia de litoral a turistilor bogati, a protipendadei vremii interesata de calitatile
terapeutice s i curative ale namolului extras din apele lacului Techirghiol.
Fiind cunoscută datorită proprietaț ilor curative ale lacului încă din secolul al XIX –
lea cea mai veche statiune romaneasca de la Marea Neagra este statiunea Techirghiol .
Denumirea localității p rovine de la cuvântul turcesc ,,techir” care înseamnă ,,amar” sau
,,sărat”. Hagi Pandele, ca proprietar al terenurilor, a construit in anul 1891 pavilionul “Bai
reci” si un hotel ridicat in imediata vecinatate a acestora. În anul 1894 Ministerul Agriculturii
și Domeniilor vinde Societății de binefacere ,,Eforia Spitalelor Civile” din București 100 h a
de teren la marginea lacului iar in anul 1899 inaugurează clădirea primului spital de
recuperare balneară din Techirghiol . Tot in a celasi an prin inaugurarea ,,Azilului maritim
Techir -Ghiol” si mai apoi in anul 1973 sanatoriul balnear localitatea Techirghiol a fost
decretata statiune balneara .11
Existența stațiunii Eforie Sud este legată tot de acțiunile unui întreprinzător
particular. Urmând exemplul lui Hagi Pandele, Ion Movilă, un alt proprietar de terenuri,
inaugurează, în 1899, primul său hotel cu 40 de camere și o anexă de 50 de cabine pentru
băi în part ea de sud a lacului Techirghiol.
Localitatea Eforie Sud a fost declarată ofici al in anul 1928 stațiune cu numele de
Carmen Sylva dupa ridicarea a trei hoteluri și a unui pavilion de băi reci cu 90 de cabine la
parter și 50 de camere la etaj. Initial localitatea s -a numit Movilă dupa numele
constructorului Ion Movilă care a ridicat numeroase case in vatra stațiunii Eforie Sud 12
Stațiunea Eforie Nord provine de la ,,Eforia Spitalelor Civile”, o Societate de
binefacere din București care a amenajat aici în 1901 prim ul stabiliment de băi de nămol.
11Lăpușan A., Lăpușan, Ș., Constanța, Memoria orașului, vol.I 1878 -1940, Editura Muntenia, Constanța, 1997,
pg. 157
12 www.asociatia -profesorilor.ro/evolutia -fenomenului -turistic -pe-litoralul -romanesc .ro
12
Stațiunea Eforie Nord a cunoscut o dezvoltare sustinuta incepand cu anul 1920, ca
urmare a inaltarii unui numar important de case mari si vile de catre personalita ti si oameni
instariti ai vemii . Odata cu construirea in 1927 a caii ferate pe ruta Eforie Sud -Constanta s –
a creat p osibilitatea accesului in Eforie Nord mult mai rapid si usor. Hotelurile din Efoie
Nord au fost ridicate incepand cu anul 1958. Hotelurile Meduza, Delfinul și Steaua de Mare
precum si Compelxul balnear au fost inaugurate in a nul 1972 . În anul 1966 statiuni le Eforie
Nord și Eforie Sud au fost reunite administrativ în orașul Eforie, iar functionarea ca stațiuni
turistice a ramas independenta . In statiunea Eforie Sud erau disponibile in vara anului 1978
un numar de 12.655 de locuri de cazare , din care în spații construite 8.840 locuri iar in Eforie
Nord erau disponibile 15.000 de locuri de cazare din care 12.381 locuri în spații construite
cu destinatie turistica (hoteluri).13
Stațiunea Costinești are aceasta denumire datorită generalul ui Emil Costinescu c are a
cumpărat în acea zona de la Vasile Kogălniceanu (fiul lui Mihail Kogălniceanu) o suprafață
de teren lânga țărmul Mării Negre. In anul 1949 s-au construit în jurul Lacului Costinești
cladirile unei tabere de vacanță cu o capacitate de 310 de locuri de cazare pentru elevi .
Ulterior localitatea se dezvolta prin aparitia in anul 1956 a unei tabere studentesti națională
și internațională si mai apoi prin construirea de spatii de cazare si agrement pentru copii si
tineret. În vara anului 1978 în Costineș ti erau disponibile un numar peste 500 0 de locuri de
cazare incluisv în casuțe ș i camping.
Stațiunile Neptun si Olimp sunt considerate cele mai luxoase din zona de sud a
litoralului românesc al Marii Negre . Astfel , în zona unde se afla pădurea și mlaștina
Comorova a fost inaugurată în anul 1967 s tațiunea Neptun . Finalizată în 1972 s tațiunea
Olimp este considerată cartierul de nord al stațiunii Neptun .14
Ȋn vara anului 1968 statiunea Jupiter intră în circuitul turistic romanesc , odata cu
inaugurarea primel or hoteluri si a Satului de vacanta ,,Zodiac”.15
13 Stăncioiu A. F., Marketing turistic , Editura Sitech, Craiova 2003, pg. 113
14 Ielenicz M., Comănescu, L., România potențial turistic, Editura Universitară, București, 2006 , pg. 104
15 Candea M., G. Erdeli, D. Peptenatu, T. Simon , Poten țialul turistic al Rom âniei și amenajarea turistica a
spațiului, Ed. Universitara, Bucure ști, 2003, pg. 48
13
Inaugurată la 1 iulie 1973 Cap Aurora este cea mai mică stațiune din sirul de stațiuni
cuprinmse in zona Mangalia -Nord .
Cu numele frumos inspirat de zeița frumuseții s tațiunea Venus , a fost inaugurată în
1972.
La extremitatea sudica a litoralului se afla statiunea Saturn fiind situata în
prelungirea orașului Mangalia. Statiunea Saturn e ste intrată în circuitul turistic din vara
anului 1971.16
Oraș ul Mangalia situat la 44 km de Constanța, la aceeași latitudine ca orașul francez
Nisa, reprezinta in realitate o stațiune balneoclimaterică permanentă. Orașul dateaza de la
începutul secolului VI î.Hr. inaugurat de către coloniștii greci veniți din Heracleea Pontica
sub numele de Callatis, pe locul vechii așezări autohtone cu numele de Cerbatis. Denumirea
de Mangalia (Pangalia), a fost atribuita localitat ii in secolul al XII -lea fiind prezenta pe o
hartă realizată la Pisa. Dupa anul 1944 Mangalia se dezvolta ca staț iune odata cu celelalte
statiuni de pe litoral. 17
1.4.Destinaț ii turistice – Managementul acestora
Destinația turistică locală este in esenta spațiul în care turist ii sunt cazati minim o
noapte. Turistii beneficiaza de pr oduse turistice, care includ ser vicii suport, atracții resurse
turistice oferite încadrul unui sejur de minim 24 de ore. Managementul destinatiei este
delimitat de limitele fizice și administrative inclusiv imagini le și percepții le determinante in
gradul de competitivitate pe piață. Destinațiile includ o comunitate gazdă si se pot asocia pe
criterii teritoriale sau de rețea pentru a alcatui destinații mai mari .
Managementul destinației reprezintă gestionarea coordonată a elementelor definitorii
ale unei destinații. Managementul destinației adoptă o abordare strategică cu scopul de a lega
16 www.asociatia -profesorilor.ro
17 Zotta, B., Geografia municipiului Constanța , Editura Muntenia, Constanța, 1995, pg. 99
14
aceste entități disctincte, în vederea asigurării unei bune gestionări a d estinației, prin
caracteristicile sale definitaorii.
Atracțiile se află în interesul vizitatorilor și furnizează motivația esentiala pentru ca
acesta să se cazeze si isi petreaca sejurul in destinația respesctiva. Atractiile pot fi naturale
(apa marii, plaj a naturala, faleza ), construite ( cladiri emblematice cum ar fi Cazinoul,
Delfinariul, monumente istorice , locasuri de cult , baze sport ive si de agrement ) și culturale
(complexuri muze istice , teatre in aer liber , expozitii su galerii de arta, spectacole in aer liber ).
Elemente de unicitate si originaitate atrag turiștii către aceste destinații.
Servicii suport sunt reprezentate de totalitatea servicii lor și facilități lor care sustin
sejurul turistilor .Acestea cuprind infrastructura de bază (utilit ățile, drumurile și transportul
public ) precum și serviciile directe către turista , incluzand cazarea, informarea turistilor ,
facilitățile recreative, ghizii, operatorii, conditiile de servire a mesei, precum și cele destinate
cumpărături lor de orice tip .
O alta calitate a destinației o constitue accesibilitatea acesteaia.Destinatia trebuie să
fie accesibilă unui număr mare de vizitatori prin caile de acces rutier e, aeriene, feroviare sau
al navelor maritime de croazieră.
Imagine a si unicitatea destinatiei sunt determinante în atragerea turistilor către
aceasta . Simpla esistenta a unei game largi de atractii și facilități un este suficiente in lipsa
informarii potentialilor vizitatori . Mijloace le de promova re a imagin ii destinaț iei sunt
marketing și branding, mijloacele mass -media specializat e sau e -Marketing. Imaginea
destinației contine priveliști, scene inedite , calitatea mediului, elemente de siguranță a
calatoriei , calitatea serviciilor, ospitalitatea localnicilor.
Nivelul prețurilor constituie un element determenant al concurenței cu alte destinații.
Factorii de preț se referă la costul transportului dus-intors , costul cazarii , costul atracțiilor,
costul produselor alimentare servite si cumpoarate precum și costul serviciilor turistice in
totalitatea lor . Decizia turistului este determinata și de ansamblul de caracteristici
economice, ca de exemplu cursul de schimb valutar.
15
Din punctul de vedere al utilizării forței de muncă t urismul reprezinta o industrie
intensivă , care interacți oneaza cu comunitățile locale . Astfel, forța de muncă calificata și
cetățenii conștienți de beneficiile și responsabilităților asociate cu o creștere a turismului
sunt elemente indispensabile ale ofertei destinației turistice.
Rolul Organi zației de Management al Destinației ( OMD ) trebuie să fie acela
conducere c oordona re a activităților dinn cadrul unei strategii coerente. OMD -urile trebuie
să dezvolte un nivel ridicat de calificare în domeniul gestionării parteneriatelor. Acestea se
incadr eaza în una din următoarele categorii:
-Autorități naționale de turism (ANT -uri) responsabi a de managementul și de
marketingul produsu lui turistic la nivel național;
-OMD -uri regionale sau zonale, responsabile de ma nagementul și/sau marketingul
produsului turistic dintr -o regiune sau zona geografică, cu m ar fi o regiune sau un județ;
-OMD -uri locale, responsabi le de managementul și de marketingul produsului turistic
dintr -o unitate administra tiv-teritorială din categoría municipiu, oraș sau o c omună.
Atributele cele mai importante ale unei OMD sunt credibilitatea sa ca lider strategic în
dezvoltarea și marketingul destinației, precum și capacitatea sa de a facilita parteneriate
în industri a turistică .
1.5. Dezvoltarea durabilă a turismului de litoral
Soluția eficienta pentru durabilitatea destinației se obtine prin intermediul practicilor
de turism responsabil.
Turismul responsabil încurajează prin principiile sale operatorii de turism să -și puna
in practica afacerile, simultan cu cresterea op ortunitatilor de ordin economico -social ale
comunităților locale. Turismul ca ramura contribuie in mod pozitiv la dezvoltatea economica
prin mai multe parghii si mijloace specifice. Acestea sunt in esent ă:
– Direcț iile economice de dezvoltare;
16
– Studii de impact economic la demararea program elor de dezvoltare turistică in general
si a tursimului de litoral in special;
– Dezvoltarea unor retele de comunicare si dezvoltare economica locala;
-Atragerea si i mplic area membrilor comunităților locale si obtinerea de profituri din
practicarea turismului;
– Monitorizare si aplicarea de programe speciale de marketing in domeniul local;
– Balanța incasărilor prin politici de prețuri corecte si avantajoase î n afacerile locale .
– Dezvoltarea de structuri socia le moderne;
-Aducerea comunităț ilor locale la nivelul decizional si de planificare ;
-Studiul impactului social al activităților turistice;
– Menț inerea mediilor pluriculturale si sociale si respectarea specificului fiecareia ;
-Respectarea cu stricteț e a culturii locale;
– Valorificarea oportunitaț ilor de mediu ;
– Minimizarea efectelor negative asupra mediului aduse de extinderea si dezvoltarea
turismului ;
– Fruct ificarea si utilizarea eficientă a resurselor naturale;
– Protecț ia si promovarea biodiversității.
17
Prin punerea in practică a unui plan de turism responsabil se parcurg mai multe de
etape, clasificate in felul urmator:
– Ȋntocmirea unui portofoliu de practici care sa corespun dă unui turism responsabil;
– Selectarea obiective lor de pe î ntreaga gama de la generale la concret specifice;
– Monitorizarea progreselor facute prin criterii si repere bine stabilite ;
– Ȋndeplinirea obiectivelor planificate in strânsă cooperare c u asociațiile profesionale,
administrația și comunitatea locală ;
– Utilizarea turismului responsabil ca parte a strategiei de marketing;
18
Capitolul 2 Particularitaț i ale t urismului de litoral î n Constanț a
Județul Constanța, alături de județul Tulcea, face parte din Dobrogea – străveche
provincie de pe țărmul vestic al Pontului Euxin (Marea Neagră), localitățile acestui ținut
fiind dintre cele mai vechi din România, cu origini în antichitatea greacă.
2.1 Elemente definitorii generale ale județ ului Constanț a
Începând de la mijlocul secolului al VII -lea î.e.n. grecii ionieni de pe litoralul Asiei
Mici au întemeiat o serie de colonii pe țărmul maritim al actualului județ Constanța, printre
care se numărau Histria și Tomis, iar grecii dorieni – Callatis (Mangalia ). Ca rezultat al
aparitiei acestor colonii, prin schimburile comerciale care se efectuau, grecii antici au stabilit
legături cu geții localizați, lăsând numeroase informații arheologice și istorice despre
populația din zonă, despre ocupațiile, obiceiurile și modul lor de viață.18
Este situat în partea de S -E a României, învecinându -se la nord cu județul Tulcea, la
est cu Marea Neagră, la sud cu Bulgaria și la vest cu fluviul Dunărea. Suprafața județului
Constanța este de 7 071 km și ocupă în acest sens locul 8 între județele României. Municipiul
Constanta este asezat in statiunea Constanta in extremitatea de sud -est a Romaniei, la tarmul
Marii Negre, avand coordonatele: 44g 11` – latitudine nordica, 28g 39` – longitudine estica.
Suprafata teritoriului administrativ este de 1121,66 km2.19
2.2. Modalitațile de acces c ătre litoralul românesc al județului Constanț a
Transportul, ca serviciu turistic, reprezintă nu numai posibilitatea de acces la
consumul turistic, ci și o componentă importantă a acestuia. În valoarea produsului turistic
transporturile dețin până la ½ în fun cție de forma de turism, modalitatea de transport, distanța
între locul de proveniență al turistului și cel de destinație, sezon etc.
18 Drăgan M., -„Litoralul românesc al Mă rii Negre, Ghid Turis tic”, Editura Ex Ponto, Constanț a, 2003, pg. 53
19 www. statiuneaconstanta.ro
19
Bineînțeles că serviciile de transport sunt strâns legate de infrastructură. Fie că
vorbim de transportul rutier, feroviar, naval sau aerian timpul petrecut de turist până la locul
de vacanță depinde foarte mult de căile de acces și de infrastructură.
În statiunea Constanța sunt numeroase căi de acce s terestre, navale și aeriene.
Dintre căile rutiere se remarcă:
Drum național 2A: Pod Giurgeni – Hârșova – Constanța – 94 km DN 3: Ostrov –
Constanța – 133 km , E60
Drum naț ional 3C: Centura Vest Constanța – Ovidiu – 15,5 km
Drum na țional 22: Mihai Viteazu – Ovidiu – 48 km , E87
Drum naț ional 22A: Hârșova – Limita Județului Tulcea – 21 km
Drum naț ional 22C: Cernavodă – Medgidia – Basarabi – 54 km
Drum naț ional 38: Techirghiol – Negru Vodă – Frontiera Bulgaria – 54 km E675
Drum naț ional 39: Intersecția Cumpana – Mangalia – Vama Veche – 63 km E87
Dintre căile ferate se pot aminti:
Ruta București – Fetești – Cernavodă – Constanța – 226 km
Ruta Tulcea – Medgidia – Constanța – 179 km
Ruta Negru Vodă – Medgidia – Constanța – 92 km
Ruta Mangal ia – Constanța – 43 km
Există posibilitatea accesului spre Constanța pe apă:
pe Dunării (porturile Cernavodă și Hârșova)
prin Canalul Dunăre -Marea Neagră cu porturile Medgid ia, Basarabi, Ovidiu și Agigea
pe Marea Neagra cu porturile Const anța, Agigea, Ma ngalia și Midia
20
Acces pe c ăile aeriene:
Prin Aeroportul Internațional "Mihail Kogălniceanu", situat la aproximativ 25 km de
Consta nța.
Zona Liberă Constanța Sud este conectată la toate căile de transport: pe uscat, pe
mare, pe fluviu și prin aer și o feră următoarele oportunități: închirieri sau concesionări de
terenuri și clădiri; terminale pentru produse petroliere, cereale, chimice și mijloace de
transport; activități industriale, comerciale, bancare și de bursă; posibilitatea de a derula
proiecte intern ționale.
Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică se poate observa că dacă
în privința unităților de cazare au existat investiții care au dus la creșterea numărului de
locuri de cazare, în privința drumurilor publice investițiile apro ape că nu au existat.
Transporturile rutiere completează celelalte mijloace de transport (feroviare și
fluviale), putând pătrunde în zone unde căile ferate nu au acces. Lungimea drumurilor
publice era în anul 2007 de 9.992 km. din care modernizate 1.963 k m, ceea ce situează
regiunea pe locul 4 în topul regiunilor.
Transporturile turistice rutiere se caracterizează printr -o intensitate variabilă a
traficului determinată de specificul cererilor sezoniere ale turiștilor și de diversitatea
itinerariilor parcurse. Tot mai mulți turiști călătoresc cu automobilul ceea ce înseamnă că
turismul automobilistic devine un factor tot mai important și mai putenic al cererii turistice.
Turismul automobilistic tipic cere ca pe șoselele parcurse să fie etalați toți fac torii ofertei:
stații de benzină, ateliere de întreținere și reparații a automobilelor, depozite de piese de
schimb, hanuri, moteluri și hoteluri de tranzit, m agazine, servicii sanitare etc.
Dezvoltarea rețelei de autostrăzi este așadar deosebit de costisi toare de aceea este
necesară o analiză complexă și minuțioasa din partea specialiștilor care trebuie să preceadă
deciziile pentru investițiile propuse pentru dezvoltarea infrastructurii tehnice rutiere și a
cercetărilor pentru găsirea unor soluții de combi nare armonioasă a traficului rutier cu
dezvoltarea și a altor forme de transporturi turistice.
21
Marea parte a experienței turistice depinde de factori i de sprijin ce sunt aflați la
nivelul destinaț iei,dar care nu pot fi influențați sau adauga ți în pachetul turistic de către un
singur jucător al industriei turistice. Având ca scop analizarea și înțelegerea exacta cum și
unde valoarea se adaugă în fiecare etapă la experiența destinație, va trebui să pro iectăm un
model de valoare care în mod clar este axat pe activitățile și cerințele consumatorului.
Tradiționalul lanț al valorii în afaceri este controlat de la nivel de fabrică sau de birou și
adaugăvaloare prin diferitele etape ale fabricației sau ale furniză rii de servicii. Din punct de
vedere al destinației, valoarea pentru vizitator se adaugă pe măsură ce vizitatorul se
pregătește, experimentează, călătorește și se întoarce de la destinație. Acest proces urmează
aceleași etape ale călătoriei clientului, așa cum au fost descrise mai înainte. OMD joacă un
rol cheie în coordonarea și punerea împreună a activităților unei varietăți mari de furnizori
de servicii implicați în maximizarea valorii pentru vizitator. Multe dintre elementele acestui
lanț al valorii sunt explicate mai în detaliu în altă parte aghidului. Cu toate acestea, este util
să le abordăm și aici, ca pe un întreg, pentru a oferi oimagine de ansamblu a activităților în
care managerii destinației trebuie să se implice. Ambeleaceste grupe de activități, primare și
de susținere, decisive pentru a asigur a o experiențăexcelentă vizitatorilor, sunt analizate în
următoarele două secțiuni.
2.3. Factorii de mediu care influențeaz ă dezvoltarea turismului de litoral
Nota caracteristică a cadrului natural constănțean este dată de litoralul Mării
Negre, un „pământ al făgăduinței“, ce se întinde în statiunea Constanța care formează
ieșirea la marea României. Minunata rivieră românească se distinge prin prezenta Mării
Negre care este a treia mare europeană ca întindere și a doua ca adâncime, cu salinitate
redusă (17 – 18 ‰ la țărm și temperatura apei vara de 20 – 250C). În Marea Neagră nu
există curenți, plante sau pești periculoși.Platforma litorală coboară lin de la plajă (pe o
fâșie de 100 – 200 m spre larg, adâncimea apei este redusă: 1 – 2 m), Plajele sunt
acoperite de un nisip de culoare aurie, foarte fin. 20
Relieful litoralului Mării Negre este format la nord din cordoane de nisip care separă
lacurile de mare, iar în partea sudică se remarcă o faleză abruptă formată din calcare și loess
20 www.romanianturism.com
22
cu înălțimi de 15 -30 m. O trăsătură distinctivă a județului este prezența lacurilor naturale și
de luncă și a lagunelor (Oltina, Sinoe, T asaul, Techirghiol, Mangalia). Ȋn statiunea Constanț a
predomina relieful de podis cu altitudine redusa, cu valori sub 200 m.
Rețeaua hidrografică a județului este formată de urmatoarele cursuri de apă: Dunărea,
pe o lungime de 137 km, Valea Carașu, Valea Baciu și Casimcea.
Cea mai importanta unitate h idrografic ă a stațiunii Constanța este Marea Neagra,
situat ă in partea estica a statiuni. Marea Neagra este o mare continental ă si are o suprafaț ă de
411.540 km. Adancimea maxima este mai mare de 2.211 m, insa,datorita ă config urației
țărmului si a reliefului submarin,adancimea apei est e mai mica in jurul malului
romănesc.Salinitatea este de 20 – 22 ‰ la suprafata apei si de pana la 28 ‰ in adancime,
dar scade datorita aportului de apa dulce (in Marea Neagra se varsa multe ape dulci).Reteaua
hidrografica este formata din cursuri de apa (Dunarea, Valea Carasu, Valea Baciu si
Casmicea), lacuri naturale si delunca, lagune (Oltina, Istria, Sinoe, Corbu, Techirghiol,
Tasaul,Nuntasi, Siutghiol, Tatlageac, Mangalia), limane marine. La acestea se adauga
Canalul Dunare – Marea Neagra (64.2 km), Canalul Poarta Alba – Midia (2 7.5 km) si alte
canal e de irigaț ii din Valea Cerasu.21
Prin darea în exploatare a Canalului Dunăre – Marea Neagră r ețeaua hidrografică s -a
îmbogăț it pe o distanță de 64,2 km, Canalul Poarta Albă – Midia pe o distanță de 27,5 km și
alte canale de irigație din Valea Carașu.
Clima este temperat – continentală, caracteristică statiunii Constanța, este influențată
de poziția geografică, situarea între Dunăre și Marea Neagră, precum și de particularitățile
fizico -geografice ale teritoriului. În zona litorală, climatul temperat -continental prezintă o
puternică influență marină. Climatul marin este caracterizat prin veri a caror căldură este
atenuata de briza mării și ierni blânde, marcate de vânturi puternice și umede care bat dinspre
mare. Circulatia maselor de aer este influentat a iarna de anticiclonul siberian care determina
reducerea cantitatilor de precipitatii, iar vara anticiclonul Azorelor provoaca temperaturi
21 www.geocities.com.constanta.cit
23
ridicate si secete. Influentele Marii Negre se resimt prin toamne lungi si calduroase, ca si
prin primaveri tarzii s iracoroase. Vantul predominant este cel care bate in directia nord -nord-
est, caracterizandu -se printr -o umiditate redusa vara, in timp ce iarna aduce viscolesi geruri.
Valorile temperaturilor medii anuale variază între 10 -15
0C. Precipi tațiile anuale variază
între 400 -500 mm, zona cea mai săracă în precipitații fiind litoralul, unde valoarea cantității
de precipitații se situează sub 400 mm/an. 22
2.4. Potenț ialul zon ei turistice de litoral Constanț a
În secolul XIX, clădiri și hoteluri rafinate au fost construite când Regele Carol I a
decis să reînvie orașul că port și stațiune balneară, cu lungimea plajei de 13 km. Constanța
este astăzi un important centru cultural și economic, ce merită vizitat pentr u comorile sale
arheologice. Monumentele sale istorice, ruinele antice, muzeele și stațiunile balneare din
vecinătate fac din Constanța un centru principal al turismului de pe coasta Marii Negre.
Dezvoltarea funcției turistice și balneare a municipiului C onstanța a dus la crearea
unei linii aeriene internaționale, care leagă litoralul cu alte țări ale lumii.
Județul Constanța concentrează 43% din potențialul turistic al țării, reprezentând una
dintre cele mai importante zone turistice ale Ro mâniei.
Ȋnca d in antichitate și evul mediu v alorificarea resurselor turistice si a elemente lor
cadrului cultural -istoric s -a realizat, fie dacă ne referim numai la apele minerale fie prin
fluxuri importatnte de vizitatori la așezămintele religioase . Dezvoltarea turismul ui
presupune existența unui potențial turistic care, prin atractivitatea să, are menirea să incite și
să asigure integrarea unei zone, cu vocație turistică internă și internațională, și care să
permită accesul turiștilor prin amenajări corespunzătoare. 23
Potențialul turistic, în sens larg, cuprinde dotările tehnico -edilitare, servicii turistice
și structura tehnică generală. Printre componentele potențialului turistic a unei zone litorale
trebuiesc menționate resursele naturale, în primul rând: frumusețile litoralului, climă, relief,
vegetație, fauna, factori de cură din stațiunile balneo -climaterice. Într -un sens determinat,
valorile naturale, sau oferta primară, constituie baza ofertei turistice potențiale a unei zone,
22 www.romanianturism.com
23 Dinu Mihaela, Pețan Ioana – Geografia turismului în România, E ditura Universitară, București 2005 , pg.
206
24
considerate că apte pentru a fi intro duse în circuitul turistic. Resursele antropice constituie o
completare a r esursele naturale, sau oferta turistică secundară, menite să îmbogățească și să
faciliteze valorificarea rațională a potențialului turistic natural, asigurând premisele
transformării acestei oferte potențiale într -o oferta turistică efectivă. 24
Potențialul turistic poate fi definit astfel: totalitatea valorilor naturale, economice, și
culturale, care în urmă unei activități umane, pot deveni obiective de atracție turistică. Prin
urmare, este vorba de acele valori, a căror punere în funcțiune necesită lucrăr i de amenajare
și echipare, investiții de capital și un volum considerabil de cheltuieli, de muncă umană.
In a două parte a secolului 19, t urismul pe litoralul românesc a apărut într -un cadru
organizat dar a căpătat o mare amploare după anul 1956, când s -a început realizarea unor
mari complexe hoteliere, în baza unui plan general amplu de sistematizare. Condițiile
naturale deosebit de favorabile pentru practicarea unui turism complex a permis construirea
în cele 12 stațiuni, a unei puternice baze materiale de cazare, tratament, și alimentație
publică, litoralul românesc fiind considerat prima zona turistică din țară, cu toate că, prin
specificul sau, activitatea de turism se caracterizează printr -o accentuată sezonalitate.25
2.5. Resurse balneo -climaterice ca elemente de susț inere a turismului durabil
Necesitatea protej ării bogaț iilor naturale satisfa ce nevoile turistilor, a populației
locale și a generat apariția în practic ă a unor forme de turism durabil.
Ape minerale:
Printre mineralele din ape se regăse sc:
– Iodul joacă un rol important în bună funcționare a glandei tiroide, asigura sănătatea
pielii, părului și unghiilor, menține constanța temperatura corpului, respirația și tonusul
24 Nicolae. Al. Pop, Ionel Dumitru , Marketing internațional , Editura Uranus, București, 2001, pg. 33
25 Iorga F., Toma E., S ovar I., – „Ghid Turistic al Româ niei”, Editura Publir om Advertaising, Bucureș ti 2003,
pg. 70
25
muscular, ajută la menținerea greutății corporale iar în uz extern, est e antiseptic pe
plăgile cutanate, ajutând la tratamentul infecțiilor și inflamatiilor.
– Fierul este de importantă capitală pentru echilibrul sanguin. Acest mineral produce
hemoglobină necesară transportului de oxigen și astfel previne oboseală. Diminueaz ă
riscul anemiei și întărește rezistență la boli.
– Calciul asigur ă rezistență țesutului osos și a dinților. Acționează la mai multe niveluri
în coagularea sângelui, intervine în activarea musculară, în principal cea a miocardului,
participa la activitatea enzimatică. Asociat cu magneziu, calciul induce somnul.
Fosforul e ste un distrugatator de calciu. Pe lângă prevenirea osteoporozei, calciul poate
atenua durerile menstruale.
– Magneziul previne tromboflebită, ischemia cardiacă, ateroscleroza, vindecă stările de
contractură musculară cronică, împiedică formarea depozitelor de calciu în țesuturile
moi și în rinichi, reduce colesterolul, înlătura colicile abdominale și renale, tratează
insomniile rebele, gastrită hiperacida și ulcerul gastric.
Zacământ hidrotermal:
O mare parte din suprafață municipiului este ampl asată într -o arie lagunară, având
lacul Siutghiol (lacul lăptos în turcește, cunoscut că „Ghiolul Mare” printre constănțeni și
„lacul Mamaia” în limbaj turistic) în nord și lacul Tăbăcăriei („Ghiolul Mic”) în nord -est.
Constanța se află practic pe o insula , municipiul fiind mărginit la nord și nord -vest de
Canalul Poartă Albă -Midia Năvodari, la est de Marea Neagră, iar la sud și vest de Canalul
Dunăre -Marea Neagră.
Deși la suprafață nu există nicio sursă de apă curgătoare, pe sub Constanța trece un
fluviu subteran prin acviferul Jurasic -superior barremian, care curge cu o viteză foarte mică
din direcția sud -vest spre nord -est și al cărui debit este comparabil cu al Dunării, fiind cel
mai important zăcământ de apă potabilă din România.
Apa subterană este ca ntonată în structuri calcaroase și nu se deplasează cu aceeași
viteză că aceea din natură. Mărimea și originea fluviului subteran pe care este situat județul
reprezintă o mare necunoscută pentru cea mai mare parte a locuitorilor Constanței. Și mai
puțini ș tiu că denumirea științifică a fluviului subteran este aceea de “acvifer” și că acesta se
alimentează din două surse: din Bulgaria (sursă principala) și din fluviul Dunărea (sursă
secundară). “Acviferul Jurasic – Superior – Barremian curge cu o viteză maxi mă de doi metri
pe zi și se deplasează din direcția sud -vest spre nord -est. Acviferul din subsolul județului se
26
descarcă prin două drenuri naturale în Lacul Siutghiol și în Baltă Mangaliei. Volumul de apă
cantonat în acest acvifer este cel mai important di n România.
Apa subterană este cantonată pe aproape întreg arealul județului, fapt care permite
alimentarea cu apă potabilă a mai multor localități și a tuturor stațiunilor turistice de pe
litoral. Apă subterană este cantonată în structuri calcaroase și nu se deplasează cu aceeași
viteză că aceea din natură. Structurile calcaroase se întind la sud de falia Capidava – Ovidiu,
unde apă a întîlnit o falie impermeabilă, pînă la granița cu Bulgaria, și au o grosime de 200
pînă la 800 de metri. În unele zone, str ucturile calcaroase îmbibate cu apă ajung pînă foarte
aproape de suprafață.
Consumul de apa industrial se face din sursă de suprafață „Galesu” aflată pe Canalul
Poartă Albă -Midia -Năvodari . Din acest motiv municipiul nu s -a aflat niciodată în situația de
a restricționa consumul de apă potabilă, chiar și în vârf de sezon turistic, pe caniculă sau
seceta prelungită. De asemenea, Constanța este singurul municipiu din România și printre
puținele orașe din lume care tratează apă potabilă destinată populației pri n raze ultraviolete
în locul clorului. Constanța este cel mai mare și mai frumos oraș al litoralului nostru, port
maritim, important centru balnear. Orașul este așezat aproximativ la jumătatea distanței
dintre extremitățile litoralului românesc și în acela și timp la jumătatea distanței dintre cele
două mari porturi ale Marii Negre, Odesa și Istanbul.
Între factorii de ordin natural, care conferă calități superioare curei balneare pe
teritoriul românesc, mentionǎm: orientarea plajei spre sud -est, durata mare de strălucire a
soarelui pe timpul verii (10 -11 ore pe zi), stabilitatea termică de la o zi la altă, precipitațiile
rare, brizele, apă marii, nămolurile curative.
În cazul turismului de litoral, a cărei motivație o reprezintă cură helio – marina și
pract icarea sporturilor nautice, organizarea agrementului înseamnă amenajarea plajelor
pentru o cură activă; existența unor centre de inițiere în practicarea sporturilor nautice și
punctelor de închiriere a materialului sportiv (bărci, hidrobiciclete, schi -uri, yole, surfing –
uri etc.); realizarea unor porturi de agrement.
Din cele mai vechi timpuri, oamenii au folosit proprietățile tămăduitoare ale
izvoarelor pentru tratarea numeroaselor afecțiuni, atât prin consumul lor, cât și prin
îmbăierea în apele acestora .
Apele sulfuroase au proprietatea de a vindecă extrem de multe boli, prin conținutul
de hidrogen sulfurat, care este singurul compus al sulfului ce se absoarbe în organism prin
piele, plămân și pe cale digestivă, eliminându -se prin piele, intestin și rin ichi.
27
Rolul benefic al apelor termale:
Mecanismele prin care apele sulfuroase își exercită efectele benefice asupra
organismului sunt:
Căldură băii activează circulația la nivelul țesuturilor bolnave și ajută la excitarea
pielii și la resorbtia lor , ce produce anticorpii necesari pentru a combate posible stări
infecțioase și în cazul anumit or tipuri de reumatisme. Sulful care este asimilat de or ganism
crește metabolismul de bază cu 40%, determinând astfel vasodilata și ia la nivelul rețelei
centrale cut anate , antrenând deasemenea și scăderea valorilor tensionale, este localizat ă în
articulațiile bolnave dar poate fi localizată și în cele sănătoase, mărește cantitatea de
hemoglobina și numărul de globule roșii . Printre componenții fizico -dinamici este
menționată și scăderea excitabilității musculare, producer ea transpirației abundente,
provocarea unei acțiuni sedative care explică ameliorarea durerilor și grăbirea resorbției
exudatelor . Sulful care este resorbit poate interveni și în metabolismul general al
organismului, ceea ce cauzează refacerea rezervelor de acid condroitin -sulfuric la nivelul
cartilajelor articulare ale reumaticilor și scăderea glicemiei la diabetici.26
Afecțiuni ce pot fi trat ate prin cură cu ape sulfuroase :
-Afecțiuni ale aparatului locomotor
Acestea pot fi: sechele posttraumatice ale mâinilor și picioarelor, afecțiuni
reumatismale, degenerative, inflamatorii și abarticulare etc.
Pentru recuperarea în cadrul acestor afecțiuni se urmareasc următoarele obiectiv e:
combaterea durerii și a inflamației; prevenirea deformatiilor și a anchilozelor; combaterea
contracturilor musculare; refacerea tonusului și a forței musculare; recuperarea mobilității
articulare. În cazul reumatismelor inflamatorii, cura în scop profi lactic este indicată în stările
alergice după reumatism poliarticular acut sau după infecțiile de focar, pe un organism care
reacționează violent la orice agresiune microbiană cu dureri articulare. 27
Cură cu ape sulfuroase în scop terapeutic este indic ată în artrite psoriazice, spondilită
anchilozantă, forme de evoluție centrale sau periferice, poliartita reumatoidă. În ceea ce
privește reumatismelor degenerative, cura în scop profilactic se poate recomanda atunci când
există stări de preartroză la copii, a dolescenți și la tineri ce au tulburări statice ale aparatului
26 www.pucioasa.home.ro
27 Ugeux W., Les relations publiques , Ed. Gerard & Co, Vernieres, 2005, pg. 66
28
locomot or, atunci cand există tulburări circulatorii periferice si condiții de muncă cu
solicitare musculară. Ȋ n în artroză ușoară a soldului și în poliartrozele localizate la mâini și
la picio are, lombare, de spate (fără manifestări de blocare), spondiloze cervicale se
recomandă aceasta cură.
-Afecțiuni neurologice periferice
Aceste afecțiuni reprezintă o largă categorie de afectări ale nervilor a căror frecvența
este sporită datorită creșterii numărului de traumatisme datorate accidentelor rutiere. Pentru
pareze ușoare, recente, cu potenț ial evolutiv favorabil și sech ele mino re după polineuropatii
se recomandă cură în scop terapeutic.
Cură de recuperare este indicată pentru: sechele după poliomielita cu afectări
secundare ale tendoanelor, în vederea unor operații corectoare, parazele posttraumatice ale
membrelor și paralizii ; polineuropatiile după faza a cută; sindromul de coadă de cal . Prin cură
de recuperare în stațiune se va obține: imobilizării prelungite sau leziunilor articulare,
reluarea activității pe măsură inervării și dezvoltării unor funcții compensatorii la nivelul
segmentelor afectate, evitarea pierderilor de mobilitate și forță musculară datorate
denerv arii, musculare ; reducarea progresivă a sensibilității, înlăturarea tulburărilor trofice și
vegetative;; educarea funcțiilor de coordonare a mâinii și piciorului , combaterea sechelelor
dureroase și inflamatorii .
-Boli ginecologice
Apele sulfuroase posedă și un efect antiinflamator și antialergic în cadrul afecțiunilor
ginecologice, influențând favorabil glandele secretorii ale colului uterin. De asemenea,
favorizeaz ă restabilirea componenței biologice intravaginale.
Apele sulfuroase se recomandă în scop profilactic pentru tulburări funcționale
genitale pe fond hiporeactiv, determinate de: insuficiente ovariene cu sau fără alte tulburări
endocrine; tulburări locale d e recepție hormonala sau tulburări funcționale primitive sau
secundare că: uter hipoton, frigiditate etc; diminuarea capacității de apărare generală și locală
față de agenții inflamatori ai organelor genitale, insuficiente enzimatico -metabolice; lipsa
mens truației, dematoze vulvare, exema cronică, prolaps genital; infecții cervicale cronice cu
ulcerațiuni rebele, anexite dureroase.
-Afecțiuni ale aparatului respirator
Scoaterea bolnavului care suferă de afecțiuni bronhopulmonare din mediul poluat în
care trăiește și acomodarea să într -un mediu lipsit de agenți iritanți creează condiții de mediu
favorabile aplicării terapiei. Cură în scop profilactic se adresează muncito rilor care lucrează
29
cu pulberi, scame, gaze toxice, umiditate sau aer uscat, variații de temperatura etc. și care
sunt predispuși la boli inflamatorii sau alergice bronhopulmonare.
Cură în scop terapeutic se recomandă convalescentilor după pneumopatii acu te,
bacteriene și virotice, traheo -bronșite cronice simple, nevroze respiratorii.
Apele minerale sulfuroase folosite sub formă inhalatorie au o acțiune de umectare a
traiectului bronșic, favorizând drenajul p rodușilor de secreție bronsica.
2.6. Valorifi carea resurselor locale favorabile tursimului de litoral
Marea Neagră a deschis poporului român largi orizonturi către alte civilizații.
Drumurile maritime ce au pornit de pe coastele vestice ale Marii Negre au fost cele mai
convenabile cai de comunicație, de efectuare a unor schimbări fructuoase între locuitorii
spațiului carpato -dunăreano -pontic și cei din bazinul Marii Egee, Marii Mediterane ori din
alte zone ale lumii. 28
Două elemente esențiale favorizează desfășurarea transporturilor pe apă: cursul
Dunării și vecinătatea Marii Negre. Traficul se desfășoară prin cele trei porturi maritime
Constanța, Mangalia și Midia -Năvodari și șase porturi fluviale: Ostrov, Hârșova, Cern avodă,
Medgidia, Topalu și Basarabi.
Un rol deosebit în navigația fluvială îl are Canalul Dunăre -Marea Neagră cu o
lungime de 64,4 km., care unește portul Cernavodă cu portul maritim Constanța, scurtând cu
aproximativ 400 de km. ruta navelor care vin din Marea Neagră spre porturile dunărene din
Europa Centrală.
În plus, mărfurile din Australia și Extremul Orient pentru Europa Centrală scurtează
drumul cu cca. 4.000 km., folosind această ruta. Prin darea în exploatare a Canalului Dunăre –
Mâine -Rhin, s -a asigurat legătură directă pe apă între portul Constanța și porturile din Marea
Nordului. Avantajul principal al acestei rute rezidă în faptul că acest canal debutează direct
în incinta portului Constanța.
În continuarea portului Constanța, în partea de sud, s -a înființat Zona Liberă
Constanța Sud, iar în anul 1997, în scopul atragerii de investiții străine, precum și a creșterii
traficului internațional, în portul Basarabi a fost înființată Zona Liberă Basa rabi, care oferă
28 Stăncioiu A.F., Puiu .,Flitar M., Marketing, abordare instrumental ă, Ed. Scrisul Rom ânesc, Bucure ști,
2003, pg. 25
30
facilități specifice pentru companiile ce -și desfășoară activitatea în astfel de perimetre
portuare.
Așezat în extremitatea de sud -est a țării, între Dunăre și Marea Neagră, putem afirmă
că județul Constanța, care reprezintă fereastră spre mare a țării, este ușor accesibil, pe toate
căile de transport, inclusiv cel maritim, și, de asemenea, Constanța are legături directe cu
toate orașele importante ale țării, accesul pe litoralul românesc fiind foarte ușor pentru turiști.
Specific județulu i Constanța este existența unor specii de pești, relicve din vechea
mare sarmatică, printre care se numără și binecunoscuții pești de icre negre.
Rezervațiile naturale din județul Constanța, impre sionează prin frumusețea peisaju lui
și prin curiozitățile d e flora și fauna existente aici. Cele mai multe din rezervații sunt incluse
în diferite circuite turistice, ele atrăgând prin coloritul lor deosebit, astfel vegetația, flora și
fauna de aici aduc un plus la valorificarea turistică a acestui județ.29
29 Glăvan V., -„Turismul în Româ nia”, Editura Eco nomică, Bucureș ti, 2002, pg. 105
31
Capitolul 3 Potenț ialul tu rismului de litoral la nivel național ș i regional
Scopul realiz ării unui turism durabil trebu ie sa fie subordonat planurilor naționale
si regionale de dezvoltare economic ă și social ă. Acț iunile pot acoperi scopuri economice
(creș terea veniturilor, diversificarea si integrarea activitaț ilor, contr olul, potențarea si
zonarea dezvolt ării), scopuri sociale (amel iorarea saraciei si a inegalitații distribuției
veniturilor, protecț ia patrimoniului socio -cultural indigen, participarea și implicarea
comunit ăților locale) ori scopuri ecologice (protejarea f uncțiilor ecoturismelor, co nservarea
si utilizarea durabilă a biodiversitaț ii).
La Coruña este un oraș în provincia A Coruña , din comunitatea autonomă Galicia
din Spania cu coordonatele geografice 43.365°N 8.410°W .
Are o populație de 243 349 locuitori ș i suprafață de 36,8 km². Este al doilea oraș
ca mărime din comunitatea autonomă Galicia și în al 17 -lea orsa în țară. Orașul este capitala
provinciei cu același nume, care de asemenea, a servit drept capitală politică a regatului
Galicia, din secolul 16 pâ nă în secolul 19 si a fost centrul administrativ regional între 1833
și 1982 înainte de a fi înlocuit de Santiago de Compostela.30 La Coruna are o densitate a
populației de aproximativ 6.700 de locuitori pe kilometru pătrat.31
În 2010, au existat 12.344 cetaț eni străini care locuiau în oraș, reprezentând 5% din
totalul populației. Principalele naționalități sunt brazilieni (10%), columbienii (8%) și
peruani (7%).
Conform datelor din 2008, 7,75% din populație vorbește dialectul Galițian, 36%
vorbesc limba spaniolă, iar restul folosesc ambele limbi in mod variabil.
30 "La Coruña, capital militar y administrativa del Reino…" de Artaza, Manuel María (1998). Rey, reino y
representación: la Junta General del Reino de Galicia (1599 –1834). Madrid: Consejo Superior de
Investigaciones Científicas. p g. 71.
31 Jump up^ " The city of Corunna, Armory, Capital, and Head of the Kingdom of Galicia…" (1748), in Vigo
Trasancos, Alfredo (1998). "El capitán general Pedro Martín Cermeño y el Reino de Galicia". Semata Ciencia s
Socias e Humanidades.10: 177
32
3.1. Analiza personalului angajat în unitaț ile hotel iere
Serviciul este un grup de lucr ători care efectueaz ă operații omogene sau
complementare, î ndeplinind o f uncție coerent ă în cadrul hotelului si acționeaz ă sub
conducerea unui ș ef serviciu.
Tabel 3. 1. Personalul angajat în unit ățile hotel iere în Cor uña
ANII Personalul
angajat în
unităț ile
hoteliere
Coru ña DINAMICA RITMUL DE
CREȘTERE
II/1 II/I-1 RI/1 RI/I
-1
2011 2 645 1 – 0 –
2012 2 529 0.96 0,96 4 4
2013 2 367 0,94 0,89 6 11
2014 2 458 1,04 0,93 -4 7
2015 2 438 0,99 0,92 1 8
Sursă : www.ige.eu
Ȋntre anii 2011 si 2013 se constată o scădere a numarului de angajați î n turism cu
4,39% in 2012 față de 2011 respectiv cu 6,41% în 2013 fata de 2012 iar în 2014 se constată
33
o creș tere de 3,84% față de 2013 și în 2015 o scă dere de 0, 81% fața de 2014. Motivul
fluctuațiilor fiind reprezentat de lipsa ofertei de angajare în perioadele respective.
Grafic 3. 1 Person alul angajat în unitațile hotel iere în Coru ña
Ȋn valori reale num ărul de angajați a scă zut de la 2645 persoane in 2011 la 2529
persoane î n 2012 (4,39%) , cu un minim de 2367 persoane în 2013 față de 2012 (6,41%)
datorita lipsei ofertei de job -uri.
3.2. Dezvoltarea turismului de litoral durabil la nivel naț ional
Turismul de litoral este modul în care se generează cele mai multe fluxuri turistice
internaționale, ceea ce înseamnă că este principalul spațiul de destinație în multe țări.
De exemplu, î n Spania și Italia, turismul de litoral genereaza peste 70% din
turismul național și internațional.
Această categori e de turism reprezintă un motor al consumului ș i astfel are o
capacitate mare de transformare economică a structurilor sociale. 22002250230023502400245025002550260026502700
2011 2012 2013 2014 2015
Personalul angajat in unitatile hoteliere – Coruna
34
Durabilitatea, pentru turism la fel că și pentru alte industrii, are trei aspecte
independente: economic, social -cultural și de mediu. Dezvoltarea durabilă implică
permanentă, ceea ce înseamnă că turismul dura bil presupune utilizarea optimă a resurselor
(inclusiv a diversității biologice), minimizarea impactului negativ economic, socio -cultural
și ecologic, maximizarea beneficiilor asupra comunităților locale, economiilor naționale și
asupra conservării naturii . Că o consecință firească, durabilitatea se referă și la structurile
manageriale necesare în vederea îndeplinirii acestor deziderate .
Tabel 3. 2. Gradul de ocupare a unităț ilor hoteliere în Coruñ a
ANII Gradul de
ocupare in
unitaț ile
hoteliere
Coruña
% DINAMICA RITMUL DE
CREȘTERE
II/1 II/I-1 RI/1 RI/I
-1
2011 32,3 1 – 0 –
2012 30,2 0,93 0,93 7 7
2013 32,1 1,06 0,99 -6 1
2014 34,0 1,09 1,05 -9 -5
2015 36,7 1,08 1,14 -8 -14
Sursă : www.ige.eu
35
Gradul de ocupare în unitățile hoteliere a scăzut în 2012 față de 2011 cu 6,5% urmând
că din anul 2013 să urmeze un trend crescător datorita preturilor ridicate.
Grafic 3.2. Gradul de ocupare a unităților hoteliere î n Cor uña
Gradul de ocupare în unitățile hoteliere î n Coruña a avut o scădere de la 32,3%
în 2011 la 30,2% în 2012 urmând că în până în 2015 să atingă pragul de 36,7% datorita
ofertelor mai puțin atractive.
Tabel 3.3 . Capacitatea de cazare în județul Constanț a
Capacitatea de
cazare
Constanț a DINAMICA RITMUL DE
CREȘTERE
II/1 II/I-1 RI/1 RI/I
-1
2012 5821 1 1 0 0 0510152025303540
2011 2012 2013 2014 2015
Gradul de ocupare in unitatile hoteliere – Coruna
36
2013 6009 1,032 1,03
2 -3,2 –
3,2
2014 6130 1,020 1,05
3 -2 –
5,3
2015 6821 1,113 1,17
2 -11,3 –
17,
2
2016 6946 1,018
1,19
3
-1,8
–
19,
30
Sursă : www.insse.ro
Capacitatea de cazare in județ ul Consta nța a crescut constant cu valori de 3,23% în
2013 față de 2012 având o creș tere de doar 1,83% în 2016 față de 201 5 datorita fondurilor
alocate pentru constr uirea și modernizarea unitatilor de cazare.
37
Grafic 3. 3. Capacitatea de cazare în județul Constanț a
În valori reale capacitatea de cazare în Constanța a crescut de la aproxiamtiv 5800
locuri în 2011 la aproape 7000 de locuri în 2015 (20,68%) datorita creșterii investițiilor în
industria hotelieră.
3.3. Partic ularităț i ale turismul ui de lito ral în La Coruñ a
Avantajele poziției gegrafice și climatologice din La Coruña au permis dezvoltarea
de noi lături ale ofertelor din categoría “soare și plajă”, reprezentate de o infractructură
modernizată de ca zare la nivel înalt.
Totodată s -au dezvoltat în mod accelerat oportunități de cazare și agrement pentru
următoarele categorii de vizitatori :
– Persoane vârstnice -ca și segment de turiș ti siguri si loiali – care sunt interesati î n mod
special de doua aspecto esențiale: cazare de calitate și siguranță ;
– Cupluri făra copii, din categorii de vârstă diferite;
– Turismul de sanătate, în care se acordă o mare ate nție unui “cult” de înfrumuseț are a
corpului și a terapiilor antistres 52005400560058006000620064006600680070007200
2011 2012 2013 2014 2015
Capacitatea de cazare- Constanta
38
3.4. Descrierea factoril or determin anți în evoluț ia tur ismului î n La Coru ña
Regiunea A Coruña este situată pe o peninsulă, iar istmul său a fost format numai
printr -o mică fâșie de nisip. Eroziunea dator ata curenților marini a provocat o acumulare
progresivă de nisip, extinzând -l la dimensiunile sale actuale. A Coruña și Christchurch din
Noua Zeelandă, constituie una din cele opt perechi de orașe din lume, care sunt exact la
antipozi.
3.4.1. Cadru natural și aspectele climatice î n A Coru ña
La Coruña este un port aglomerat situat pe un promontoriu la intrarea unui estuar
într-un golf larg cu deschidere la Oceanul Atlantic. Acesta oferă un punct de distribuție
pentru produse agricole din regiune.
A Coruña are un climat oceanic umed, cu veri mai uscate, (de tranziție cu un climat
medit eranean), în clasificarea climei Köppen, puternic moderate de Oceanul Atlantic.
Toamna și iarna sunt adesea instabile și cu fenomene imprevizibile, cu vânturi puternice și
ploi abundente provenind din depresiuni atlantice, si adesea este acoperit de nori. Oceanul
păstrează temperaturi moderate, iar gerul si zapada sunt rare. Verile sunt în majoritate
însorite, cu precipitații doar ocazional. Temperaturile sunt ridicate, iar rareori zilele sunt
incomod de calde, din cauza influenței de răcire a mării în timp ul zilei, cel mai adesea fiind
în jur de 22 ° C (72 ° F) între lunile iulie și septembrie. In perioada de primăvară vremea
este de obicei rece și destul de calma. Chiar și cea mai caldă lună de mentionata in inregistari
meteo a fost relativ modestă, fiind august 2003, cu o temperatură medie ridicată de 25 ° C
(77 ° F). 32 Temperaturile de peste 25 ° C (77 ° F) apar in mai multe zile, în timpul verii, în
timp ce temperaturi de peste 30 ° C (86 ° F) sunt rare.
Turismul în A Coruña a crescut în ultimii ani, până la punctul de a primi 62 de nave
de croazieră pe an.
32 "Extreme values for A Coruña". Aemet.es. Retrieved 22 July 2015
39
3.4.2. T urismul de litoral î n A Coru ña
Cele două plaje principale ale orașului A Coruña (Orzán ș i Riazor) sunt situate în
centrul orașului și sunt mărginite de promenada situata mai sus de acestea. Această locație
reprezinta o mare atracție pentru turiști, fiind, de asemenea, un punct de întâlnire pentru
surferi pe o perioada mare a anului. Mai mult decât atât, orașul are și alte pl aje, cum ar fi Ca
Lapas, San Amaro, Oza și Matadoiro. Aceste patru plaje, împreună cu Riazor și Orzán, au
fost recunoscute cu certificare steag albastru în 2011.
O vacanță importantă este în noaptea de San Juan / Xan Xoan, sarbatorit cu un foc
de artifici i, parada, focuri de tabara pe toate plajele orașului pana în zori.
În 2006 și, pentru prima dată, numărul turiștilor s -a dublat, practic la 500.000
numărul de persoane care au ales orașul ca destinație turistică.
Orașul are o rețea extinsă de hoteluri, cu o ofertă de peste 3.000 de posturi vacante
de hotel. Există un hotel de cinci stele și 11 hoteluri de patru stele precum și m ulte alte
hoteluri si pensiuni.
Orașul La Coruñ a disp une, de asemenea, de oportunitaț i pentru tu rismul de afaceri
având disponi bile î n acest scop Sala Congr esului și Centrul Expozițional ș i de afaceri
EXPOCORUÑA, locul de desfășurare a numeroase concerte, expoziții și festivaluri, cum ar
fi festivalul Sonar.
3.4.3 . Infrastructura și că ile de acces ale orașului A Coru ña și Constanța
Orașul deț ine un singur aeroport -Alvedro în apropierea oraș ului. La aeroport se
poate ajunge cu mijloace auto pe ruta Santiago de Compost ela pe autostrada E1, din direcția
Vilalba pe autostrada E70 ș i dinspre Lugo pe autostrada E80.
A Coruña Airport (IATA: LCG, ICAO: LECO)33, cunoscut ca Aeroportul Alvedr o,
este aeroportul care deserveș te orașul La Coruña . Aeroportul este situat în oraș ul Culleredo,
aproximativ 7 km din cen trul orașului. Este o componentă a rețelei de aeroporturi
33 "Airport Movements: LCG" . ICAO . Retrieved 10 February 2016 .
40
administrate de Aena, o companie de s tat spaniolă responsabilă pentru managementul
aeroportului. Serviciul de control al traficului aerian este furnizat de Ferron ats.
Până în 1994, numărul anual de pasageri a depasit 259.000. extinderea în
continuare a a eroportului și a facilităților sale, inclusiv un nou terminal de clădire, precum
și urbanizarea zonei înconjurătoare a determinat o creștere continuă a numarului de pasageri
si a popularita tatii aeroportului. In anul 2001 , aeroportul a construit mai multe pasarele și un
terminal cargo. În prezent, aeroportul are o singură pistă (03/21), cu lungimea de1.940 de
metri (6,360 ft) și este capabil să suporte până la 12 decolări și aterizări pe oră.
Printre proiectele actuale și viitoare se numără extinderea inst alațiilor de parcare,
o modernizare a sistemului ILS de la categoria II la categoria III, o expansiune de pistă
scurtă, facilități de parcare a aeronavelor mari.
Ȋn La Coru ña se poate ajunge cu mijloace auto pe ruta Santiago de Compostela pe
autostrada E1, din directia Vilalba pe autostrada E70 si dinspre Lugo pe autostrada E -80.
Distanta rutiera de la București pâna î n La Coru ña este de 3623 km.
Din punct de vedere teritorial -administrativ județul Constanța este împartit în 3
municipii, 9 orașe, 57 comune.
Distanțe față de principalele oraș e din România:
* Constanța – Alba Iulia 612 km
* Constanța – Brașov 380 km
* Constanța – București 232 km
* Constanț a – Deva 607 km
* Constanța – Piatra Neamt 432 km
* Constanța – Suceava 520 km
* Constanța – Zalău 723 km
3.5. Elementele care susțin dezvoltarea turismului de litoral în A Coru ña
La Coru ña asigură un mare flux de turiști sezonieri atrași î n mod deosebit de plajele
Riazor, Orzán, Matadero, San Amaro, As Lapas și Oza. Plajele reprezintă cel ma i important
element de interes în susț inerea turismului de litoral.
41
3.5.1. Plajele și promenada oraș ului.
La Coruñ a are mai mult de doi kilometri de plaje în oraș, devenind un oraș ideal
pentru a practica toate tipurile de sporturi nautice: surfing, navigație, windsurfing ,
scufundări, canota j, canoe. Ȋ n apropier e de Plaza de Pontevedra se află plajele Riazor cu 610
m lungime, Orzán și Matadero cu 780 m lungime, toa te acestea reprezentând o ferestră
deschisă spre Atlantic.
De-a lungul promenadei, după Matadero, la poalel e Turnului lui Hercule, se află
plaja As Lapas avand 70 m lungime.Continuând de -a lungul promenadei se ajunge in
cartierul Adormideras u nde se află plaja San Amaro de 100 metri lungime, iar la ieșirea din
oraș, în apropiere de districtul Os Castros se af lă plaja Oza de 100 m lungime. Toate plajele
dețin steagul albastru.
3.5.2. Obiective turistice unice pe plan mondial
Instituția muzeelor științifice a fost creată în 1983 de către orașul La Coru ña.
Obiec tivul principal al muzeului de știință este de a promova știința în râ ndul publicului,
prin mijloace ca expoziții, activități și cursuri, astfel încât oamenii să poată încorpora știință
ca activitate a vieții lor de zi cu zi. Din acest grup fac parte Muzeul de Știință, Domus și
Aquarium Finisterrae.
Muze ul Casa de Științe a fost primul muzeu public interactiv din Spania si este situat
în Parq ue de Santa Margarita, conacul în care funcționează fiind proiectat de arhitectul
Felipe Peña. Muzeul es te o clădire octogonală, formată din 3 etaje de exponate iar î n centrul
acesteia se afla un pendul Foucault. Structu ra construcț iei este din granit .
Următoarele renovări din 2009 ale Muzeului de Științe au redeschis facilități de a
călători prin timp și spațiu prin î nfiintarea Planetariului digital, amplasat în cupol a.
Baruri ș i restaurante (studiu de caz):
Conform studiului pe care l -am realizat in anul 2016 în La Coruñ a, am ajuns la
urmatoarele concluzii:
42
Turiștii cazati în La Coru ña, aflați în croazieră sau vacanțe cu ședere în oras, au la
dispoziț ie urmatoarele baruri, cafenele și restaurante în toate zonele oraș ului:
• Zona Cuatro Caminos: Café Forum, Bar Nena, Café Vilsan, La Granera, El Pinar, A
Cervexa,
• Zona Pontevedra/Maria Pita: Piazza Affari, Cafeteria Manhattan, Alameda, El Huerto,
El Angel, El Trastero, Habana, Doner Kebap, Astoria Club, Café Vecchio, Cidra
Maeloc, Luchana, Le Tevernier, Burger King, Pablo Gallego, La Vega De Cagua, O’
Secreto Hemingway, Sousantos, El Cabildo, Cambalache, La Penela, O Corno, Meson
as Cavas, Casa Vasca, Escribano, Pulpeira , Flanders, La Casa del Pescadito, La Ria;
• Zona Los Cantones: Boca Negra, Heladeria Colon, Marina Plaza, Quai, Cafecantante,
Farggi, Creperie Petite Bretagne, Cocina Antlantica;
• Zona Riazor: La Tavernetta, Tos -tas, Playa Club, Cafeteria Rompeolas, Riazor,
Analiză fluxurile de turiști în funcție de perioadele anului arată evident că prezența
masivă în locurile de consum este în perioada de vara, când turismul de litoral este la
intensitate máxima (94%), apoi perioada de iarnă (6%). Am intervievat 50 de per soane.
Formulă prin care am calculat frecvența relativă a răspunsurilor este :
100x Numarul de raspunsuri Galicia
Numarul total de raspunsuri
Turiștii cei mai mulți sunt din țări Europene (44%), urmați de cei din Spania (30%),
apoi Galicia (14%) și 12% alții.
Veniturile încasate în localurile analizate: Mai mult de 30 de euro, 20% dintre turiști,
între 15 și 30 de euro 32%, între 10 și 15 euro 22%, între 5 și 10 euro 24%, între 0 și 5 euro
2%.
3.6. Planului Naț ional Integral de turism aplicabil în A Coru ña
Planului Naț ional Integral de turism (PNI T) denumit si „Planul 2020” conț ine noile
cerințe de mediu, care concentrează performanțele acestora în noua economie bazată pe
cunoaștere, orientată către client iar in modelul de durabilitate prevalează cooperarea
maximă a jucătorilor din industrie cu o viziune pe termen lung.
43
Modifi cările rezultante structurale în criza financiară din 2008, au avut un efect
puternic asupra econ omiei mondiale și, prin urmare ș i în domeniul turismului. Spania este
un lide r în turism si implicit La Coru ña reprezintă un import ant obiectiv al industriei d e
resort. Acest lucru este dovedit de numărul de turiști internaționali, de veniturile obtinute din
turism și de contribuția turismului la PIB -ul national.
Obiectivul Planului National Integral de turism (PNIT) este de a stimula
competitivitatea companiilo r și destinațiile turistice, să reînnoiască rolul de lider mondial al
Spaniei pentru deceniile următoare și să contribuie la generarea de profit, ocuparea forței de
muncă și de cresterea bunăstării locuitorilor. Caracteristicile diferențiale PNIT sunt viz iunea
sa națională a Spaniei ca o destinație concurentă cu alte națiuni; natura sa cuprinzătoare, care
afectează aproape toate domeniile; abordarea eminamente strategică și operațională;
coordonarea și controlul, măsurarea și transparența rezultatelor sale .
Diagnosticul se face în acest plan cu privire la situația actuală a turismului si se
concentrează asupra aspectelor prioritare a căror importanță este acela de a pune bazele
pentru schimbarea evolutiilor ciclice cu care se confruntă domeniul turismului. Abordarea
este inspirată de conceptul de Spania ca destinație în concurență cu alte națiuni, în care
strategia aliniază toate resursele pentru a genera o propunere de valoare diferențială pentru
turiști.
Acest diagnostic analizează pe de o parte, oportuni tățile și amenințările care pot
afecta atât turismul national cat si cel local și, pe de altă parte, punctele forte și punctele
slabe asociate cu destinațiile nationale, care concurează cu alte națiuni. Acestea din urmă
sunt clasificate în funcție de cele șase elemente pivot pe care se bazeaza strategia Spaniei34:
1) For ța brandului Spaniei;
2) Orientarea că tre client;
34 www.tourspain.org
44
3) Metodele de aprovizionare și destinații;
4) Alinierea dintre conceptele public -privat;
5) Promovarea cunoștințelor și talentului personalului;
6) Spiritul antreprenorial.
Tabel 3.6. Evoluția contribuției turismului la PIB în Coruñ a
ANII Cont ribuția
turismului la
PIB –Coruñ a
% DINAMICA RITMUL DE
CREȘTERE
II/1 II/I-1 RI/1 RI/I
-1
2011 21,2 1 – 0 –
2012 21,4 1,01 1,01 -1 -1
2013 21,3 1,00 1,00 0 0
2014 21,7 1,02 1,02 -2 -2
2015 22,1 1,02 1,04 -2 -4
Sursa: www.ige.eu
45
Ȋn anul 2015 contribuț ia la PIB a turismului in A Coru ña a crescut față de anul 2011 cu
4,25% datorită promovării ofertelor turistice ale orașului.
Tabel 3.7. Contribu ția turismului la PIB în Constanț a
ANII Contribuția
turismului la
PIB Constanț a
% DINAMICA RITMUL DE
CREȘTERE
II/1 II/I-1 RI/1 RI/I
-1
2011 11,3 1 – 0 –
2012 17,3 1,53 1,53 -53 -53
2013 14,7 0,85 1,30 15 -30
2014 15,2 1,03 1,35 -3 -35
2015 15,8 1,04 1,40 -4 -40
Sursă : www.insse.ro
Contribuț ia la PIB a turismului î n județul Constanț a a crescut î n anul 2015 cu 4,5%
față de anul 2011 datorită ofertelor de cazare si agrement variate.
46
Grafic 3. 6. Contribuț ia turismului la PIB î n Coruña și Constanț a
Ȋn anul 2011 contribuț ia la PIB a turismului î n Co nstanț a a fost cu 9,9% mai mică
decât în A Coru ña. Ȋn anul 2015 diferenț a a fost de 6,3% datorită diferenței de ofertă
turistică.
3.7. Analiza circulației turistice în județul Constanț a și La Coruñ a
Turismul este o industrie a serviciilor și calitatea experienței vizitatorilor . Este în
mare măsură deter minată de calitatea serviciilor, dar și de interacțiunea cu caracter personal
pe care aceștia o realizează la o anumită destinație , rezultând dezvoltarea unor interacțiuni
de calitate cu oamenii pe care turiștii îi întâlnesc la destinație . Prin urmare este un element
important al lanțului valorii din turism .
Tabel 3. 7. Fluxul de înnoptari î n structurile de primire – A Coruñ a
ANII Ȋnnoptari DINAMICA RITMUL DE
CREȘTERE 0510152025
2011 2012 2013 2014 2015
Coruna Constanta
47
Coruñ a
II/1 II/I-1 RI/1 RI/I
-1
2011 1 143 891 1 – 0 –
2012 1 078 800 0,94 0,94 6 6
2013 1 134 171 1,05 0,99 – 5 0,1
2014 1 121 892 0,99 0,98 0,1 2
2015 1 169 198 1,04 1,02 -4 -2
Sursă : www.ige.eu
Fluxul de î nnoptari din A Coru ña a scă zut în 2012 față de 2011 cu 65091 î nnoptari
(5,7%), cu o fluctuați e negativă î ntre 2014 si 2013 de 12279 î nnoptari (1,08%) ajungând în
2015 la o creștere față de 2014 cu 47306 înnoptari (4, 22%) datorită atractivității reduse a
ofertel or de cazare si agrement.
Tabel 3. 8. Fluxul de înnoptari î n structurile de primire – Constanț a
ANII Ȋnnoptari DINAMICA RITMUL DE
CREȘTERE
48
Constanț a
II/1 II/I-1 RI/1 RI/I
-1
2011 1 269 460 1 – 0 –
2012 1 430 110 1,13 1,13 -13 -13
2013 1 365 097 0,95 1,08 5 -8
2014 1 424 670 1,04 1,12 -4 -12
2015 1 566 532 1,10 1,23 -10 -23
Sursă : www.insse.ro
Ȋn anul 2012 fluxul de ănnoptari din Constanța a crescut față de anul 2011 cu 160650
înnoptări (12.65%), în anul 2014 a crescut față de anul 2013 cu 65013 înnoptări (4,36%)
ajungând în 2015 la o creștere față de 2014 cu 141862 înnoptări (9,96% ) datorită atractivității
crescute a ofertelor de cazare si agrement.
49
Grafic 3.7. Ȋnnoptari î n structurile de primire in Coru ña si Cons tanța
Graficul comparativ ilustrează valorile î nregistrea anual în perioada analizată. În anul
2015 se poate observă o diferența de 397334 (33,98%) înnoptări în Constanța față de A
Coruña datorită diferenței numărului de turiști atrași pe litoral.
3.7.1 Capacitatea de cazare pe litoral î n perioada 2011 -2015
Principalul indicator s pecific capacității de cazare turistică il reprezinta numărul de
structuri de cazare turistică.
Tabel 3. 7.1. Structuri de primire turistică – Hoteluri în A Coruña
ANII Structuri de
primire DINAMICA RITMUL DE
CREȘTERE 020000040000060000080000010000001200000140000016000001800000
2011 2012 2013 2014 2015
Coruna Constanta
50
turistica –
hoteluri
Coruñ a II/1 II/I-1 RI/1 RI/I
-1
2011 616 1 – 0 –
2012 630 1,02 1,02 -2 -2
2013 620 0,98 1,01 2 -1
2014 636 1,03 1,03 -3 -3
2015 630 0,99 1,02 1 -2
Sursa: www.ige.eu
În anul 2012 numărul de structuri de primire din A Coruña a crescut față de anul 2011
cu 2,27% iar în anul 2015 a scăzut cu 0,95% față de anul 2014 datorită politicii locale de
dezvoltare.
Tabel 3. 7.2.Structuri de primire turistică – Hoteluri în Constanț a
ANII Structuri de
primire DINAMICA RITMUL DE
CREȘTERE
51
turística –
Hoteluri
Constanț a II/1 II/I-1 RI/1 RI/I
-1
2011 103 1 – 0 –
2012 99 0,96 0,96 4 4
2013 97 0,94 0,94 6 6
2014 98 1,01 0,95 -1 5
2015 110 1,12 1,07 -12 -7
Sursă : www.insse.ro
În anul 2012 numărul de structuri de primire din Constanța a scăzut față de anul 2011
cu 4,04% iar în anul 2015 a crescut 12,24 % față de anul 2014 datorită implementarii politicii
naționale și locale în turism.
52
Grafic 3.7.1 Structuri de primire turistică – Hoteluri in Coru ña și Constanț a
Graficul comparativ ilustrează valorile înregistrate anual în perioada analizată. În
anul 2015 se poate observă o diferența de 520 (472%) structuri de primire turistice în A
Coruña față de Constanța datorită deferenței de potențial hotelier.
3.8. Turismul durabil la nivelul județ ului Constan ța
Începând cu anul 1991, conceptul de turism durabil a fost definit de Uniunea
Internațională pentru Conservarea Naturii, Federația Mon dială pentru Ocrotirea Naturii,
Federația Europeană a Parcurilor Naturale și Naționale ca fiind” dezvoltarea tuturor formelor
de turism, managementul și marketingul turistic care să respecte integritatea naturală, socială
și economică a mediului cu asigura rea exploatării res urselor naturale și culturale și pentru
generațiile viitoare ”.
Turismul durabil permite dezvoltarea activităților recreaționale și turistice în regiune,
ținând cont de principiile de baza a dezvoltării durabile, care respectă mediul, loc uitorii,
cultura și economia locală. 0100200300400500600700
2011 2012 2013 2014 2015
Coruna Constanta
53
În acest sens, elaborarea unei strategii pentru turism este un concept complex, care
presupune planificare pe termen lung și care face referire la obiectivele finale și resursele
alocate pentru a le îndeplini.35
Organiza ția Mondială a Turismului (World Tourism Organization) definește cele mai
eficiente abordări pentru elaborarea strategiilor și politicilor pentru un turism durabil. În
acest sens s -au stabilit 12(douăsprezece) principii strategice, necesar a fi luate în considerare
pentru existența turismului durabil:
1. Viabilitate Economică – să asigure viabilitatea și competitivitatea destinațiilor și
companiilor turistice, astfel încât acestea să se dezvolte și sa livreze beneficii pe termen
lung.
2. Prosperitate loca lă – maximizarea contribuției turismului la prosperitatea economică
a destinației gazdă, inclusiv a procentului cheltuielilor vizitatorilor reținute la nivel
local.
3. Calitatea angajatorilor – întărirea numărului și calității locurilor de muncă local
create și susținute de sectorul turistic, inclusiv nivelul salarial, condițiile serviciilor și
disponibilitatea pentru toată lumea, fără discriminare.
4. Egalitate socială – să asigure o distribuție echitabilă ș i pe scară largă a beneficiilor
sociale și econom ice provenite din turism.
5. Satisfacerea vizitatorilor – să ofere o experiență sati sfăcătoare și în siguranță pentru
vizitatori, fără discriminarea acestora
6. Control local – să implice și să împuternicească comu nitățile locale în planificarea și
luarea deciziilor în legătură cu managementul și dezvoltarea turismului la nivel local.
7. Bunăstarea comunității – să mențină și să întărească c alitatea vieții în comunitățile
locale.
8. Prosperitate culturală – să respecte și să întăreasc ă moștenirea culturală, cultura
autentică, tradițiile și unicitatea comunităților locale.
9. Integritate fizică – să mențină și să întărească calitatea peisajelor urbane și rurale, să
evite degradarea fizică și vizuală a mediului.
10. Diversitatea biologică – să susțină conserva rea ariil or naturale, a habitatelor și a
animalelor sălbatice, să minimalizeze deteriorarea acestora.
35 Stanciulescu G., Emilian R.,Ticu G.,Nistoreanu P., Diaconescu C., Grofu M.,
Managementul turismului durabil in tarile riverane Marii Negre , Ed. ALL, Bucuresti 2000, pg. 96
54
11. Eficientizarea resurselor – minimizarea folosirii resurs elor limitate și
neregenerabile pentru dezvoltarea și utilizarea facilităților și serviciilor turistice.
12. Curățenia mediului – minimizarea poluării aerului apei și solului; mi nimizarea
generării deșeurilor prin serviciile oferite de turism.
Extinderea și dezvoltarea stațiunilor turistice de -a lungul coastei Mării Negre, la sud
de Constanța, exis tența centrelor urbane în suburbia orașului (Năvodari, Medgidia,
Murfatlar, Ovidiu, Techirghiol și Eforie) și centrele de convergență inter modală de transport
(aeroportul internațional Mihail Kogălniceanu, porturile Midia – Năvodar i și Constanța Sud,
nodur ile de cale ferată de la Constanța – Palas și Valul lui Traian) au dus la formarea unei
axe urbane cvasi continue între Năvodari și Mangalia, transformând portu l într -un port
industrial și în același timp turistic.
Intensa urbanizare a întregii coaste adia cente Mării Negre, precum si nevoia de o
strânsă colaborare la nivel local datorată funcțiunii unitare co mune a întregii zone, au dus la
înființarea în anul 2007 a Asociației de Dezvoltare Intercomunitară ”Zona Metropolitană
Constanța”
3.9. Probleme de mediu și factori naturali de risc
Analiza stării mediului în condițiile neimplementării program ului reprezintă o cerință
atât a Directivei SEA precum și a Hotărârii de Guvern nr. 1076/200437.
Scopul acestei analize este de a identifica oportun itatea implementării Planului
Integrat de Dezvoltare al Polului Național de Creștere Constanța, precum și de a pune bazele
evaluării modului în care acest plan răspunde nevoilor și cerințelor stării mediului din zona
metropolitanăși a tendințelor sale de e voluție.
Analiza neimplementării planului s -a realizat pe baza gradului actual de cunoaștere
și a metodelor de evaluare existente cu privire la starea mediului și tendințele evoluției sale.
Analiza a fost structurată pe baza aspectelor de mediu relevante, așa cum au fost
selectate în cadrul întâlnirilor grupului de lucru SEA și se concentrează pe caracterizarea
evoluției stării mediului în zona Metropolitană. Analiza a fost conturata de asemenea, în
jurul indicatorilor de mediu propuși în c adrul Planului Integrat de Dezvoltare al Polului
Național de Creștere Constanța36.
36 http://www.pol -constanta.ro
55
Principalele probleme ale factorului de
mediu – AER
Principalele probleme ale factorului de
mediu – APA
– Poluarea atmosferei în aglomerarea
Urbana Constanța cu pulberi în
suspensie datorita emisiilor provenite
din surse liniare (trafic rutier) și surse
fixe
– Poluarea atmosferei datorita emisiilor
provenite din instalații mari de ardere
– Poluarea atmosferei datorita emisiilor
generate de activitățile industriale
– Poluarea aerului determinata
– Poluarea aerului și miros dezagreabil
datorate depozitelor de dejecții animale
de la complexele zootehnice și
nămolului de la stațiile de epurare a
apelor uzate
– Poluarea atmosferei rezultata
Redu cerea drastica a activită ților
economice și închiderea diferitelor
industrii poluante, ca și reducerea
fermelor de animale a avut impact
pozitiv asupra calității apelor de
suprafața și subterane.
În zona Metropolitană Constanța un
aport important al reducerii poluării
apelor dupa 1989 l -a avut și extinderea
sistemelor de canaliz are și modernizare
a stațiilor de epurare. Totuși sunt zone
unde stațiile de epu rare lipsesc în
totalitate sau cele existente nu
funcționează la capacitățile proiectate.
Calitatea apelor de suprafața este în
mare măsura influențata de evacuările
de ape uzate ale princip alelor localități
și folosințe situate în statiunea
Constanța.
56
Tabel 3. 8.1. Fluxul de sosiri î n structurile d e primire de pe litoral –A Coruñ a
ANII Sosiri turiș ti
Coruñ a DINAMICA RITMUL DE
CREȘTERE
II/1 II/I-1 RI/1 RI/I
-1
2011 393 366 1 – 0 –
2012 419 757 1,07 1,07 -7 -7
2013 495 364 1,18 1,26 -18 -26
2014 587 215 1,19 1,49 -19 -49
2015 725 507 1,24 1,84 -24 -84
Sursă : www.ige.eu
Valorile fluxului de sosiri în structurile de primire de pe litoral în A Coruña au avut o
creștere în anul 2012 de 6,71% față de anul 2011 iar în anul 2015 au avut o creștere de
23,55% față de anul 2014 datorită evoluției eficienței serviciilor turistice.
57
Tabel 3.8.2. Fluxul de sosiri î n structurile de primire de pe litoral -Constanț a
ANII Sosiri turiș ti
Constanț a DINAMICA RITMUL DE
CREȘTERE
II/1 II/I-1 RI/1 RI/I
-1
2011 736 651 1 – 0 –
2012 808 065 1,10 1,10 -10 -10
2013 763 000 0,94 1,04 6 -4
2014 783 625 1,03 1,06 -3 -6
2015 858 156 1,10 1,16 -10 -16
Sursă : www.insse.ro
Valorile fluxului de sosiri în structurile de primire de pe litoral în Constanța au avut
o creștere în anul 2012 de 9,69% față de anul 2011 iar în anul 2015 au avut o creștere de
9.51% față de anul 2014 datorită unicitătii zonei destinte turismului de litoral.
58
Grafic 3.8 . Fluxul de sosiri în Coruña ș i Constanța
Gaficul comparativ ilustrează valorile înregistrate anual în perioada analizată. În anul
2015 se poate observă o diferența de 132649 (18.28%) sosiri în Constanța față de A Coruña
datorită diferenței numarului zonelor de litoral din țară
01000002000003000004000005000006000007000008000009000001000000
2011 2012 2013 2014 2015
Coruna Constanta
59
Capitolul 4 Perspectivele dezvoltă rii durabile ale turismului de litoral
Perspectiva dezvoltării turismului în cadrul structurii denumite “Polului de Creștere
Constanța” constă în principal în transformarea și impunerea Zonei Metropolitane Constanța
că un important reper turistic al regiunii extinse și la nivel național, prin valorificarea
superioară a patrimoniului cultural și natu ral de excepție existent.
4.1. Viziune și strate gie de dezvoltare a turismului în Constanț a
Zona Metropolitană este apreciată că o destinație turistică de calitate și care în mare
măsură corespunde standardelor Uniunii Europ ene în domeniul furnizării produselor și
serviciilor turistice, dar, tostusi, dispune de importante resurse și un potențial încă insuficient
exploatate.
De asemnea, “Polul de Creștere Constanța” deține și o importantă resursă umană și
investițională în domeniul turismului. În turismul local lucrează peste 35.000 de angajați și
persepctivele de dezvoltare reprezintă un deziderat important pentru autoritățile publice și
pentru mediul de afaceri privat .
La nivelul economiei locale se manifestă un efect mult iplicator generat de turism prin
promovarea și susținerea investițiilor și a antreprenoriatului în domenii conexe turismului,
generatoare de locuri de muncă la rândul lor, cum ar fi industria Horeca, industria de
agrement, transportul, infrastructură, cons trucțiile civile și industriale, industria mobilei etc.
La nivelul “Polului de Creștere Constanța” strategia de dezvoltare se axează pe
susținerea turismului de sejur și pe promovarea destinației la nivel internațional ce are că
efect creșterea numărului t uriștilor străini. Prin îmbinarea atracțiilor naturale, culturale și
antropice și prin diversificarea ofertei turistice în directă corelare cu acestea, se constitue
premizele unui turism durabil .37
Referitor la ponderea turismului din Romania în produsul in tern brut se constată o
valoare procentuală redusă, atât la nivel național cât și la nivel regional. Ȋn cifre statistice
aceasta c ontribuți e directă a turismului î n PIB este de aproximativ de 1,4% valoare situata
mult sub media mondială de 5,2%.
37 Garcia Henche B., Marketing în turismul rural , Editura Irecson, București 2004, pg. 90
60
Turismul reprezintă un factor de creștere económică prin dezvoltarea de strategii și
politici sectoriale sepcifice, devenind astfel un motor de creștere cu potențial foarte ridicat,
benefic dezvoltării durabile regionale.
Desi se lauda cu plaje ca in Miami, de sute de metri cu nisip fin si ape turcoaz,
litoralul romanesc este departe de turismul de calitate. In timp ce Bulgaria numara nu mai
putin de zece plaje Blue Flag, Grecia peste 400 si Spania peste 500, Romania are numai doua
si acelea sunt exclusiviste, una a flandu -se intr -un complex rezidential de lux si alta in dreptul
singurului hotel de cinci stele din Mamaia. În aceste condiții, este imposibil pentru litoralul
românesc să concureze cu cel din Spania, acolo unde sunt, în prezent, 579 de plaje certificate,
sau cu cel din Grecia, cu 486 de plaje Blue Flag, ori cu Franța, cu 390 de plaje și Italia cu
342 de plaje. (Știre online publicată Sâmbătă, 20 Mai 2017. Autor: Andreea PERHAIȚĂ in
ziarul “Cuget Liber”).
Raportul elaborat de Forumului Economic Mondial (Wor ld Economic Forum, WEF)
– . Institut partener din România SC VBD Alliance Consulting Srl – Coordonator Program
Irina Ion Director General Rolan Orzan, pentru 2013 situează România în clasamentul
privind competitivitatea turismului pe locul al 68 -lea din 14 0 de țări evaluate. Analiză celor
140 de state incluse în raport este efectuată pe baza a 14 indicatori privind competitivitatea
în domeniul turismului, cum ar fi legislația, sustenabilitatea în politicile de mediu, nivelul
de sănătate și igienă, infrastru ctură pentru transporturi, resursele umane, naturale și culturale.
Institut partener din România SC VBD.
La nivel european, România ocupă locul al 35 -lea, din cele 42 de state evaluate, lista
fiind încheiată de Republica Moldova. Top 10 țări din Europa cup rinde Elveția, Germania,
Austria, Spania, Marea Britanie, Franța, Suedia, Olanda, Islanda și Finlanda.
Raportul elaborat de Forumului Economic Mondial (World Economic Forum, WEF) ,
pentru anul 2015 la analiza criteriala Prioritizarea Tursimul , Romania se claseaza pe locul
88.
România a parcurs in ulti mele 3 decenii o perioadă de dezvoltare urbană accelerată.
Majoritatea orașel or mari s-au dezvoltat prin aplicarea de soluții inovatoare pentru a crea un
oraș atractiv și în același timp să permita o dezvolta re echilibrată pentru locuitori. In orasele
cu populatie de peste 100.000 de locuitori d ezvoltarea s-a concentrat pe promovarea si
sustinerea echilibrată a inițiativelor locale viabile , respectând recomandări le Cartei de la
61
Leipzig, cum ar fi implementarea politicilor de dezvoltare urbană integrată, cu prioritate
sporita in zonele defavorizate din perimetrul localitatilor.
În Zona Metropolitană Constanța, turismul a fost introdus prin politica de dezvoltare
urbană integrată, devenind astfel un element cheie pentru procesul natural și firesc de
dezvoltare a întregii zone. In functie de nivelurile de dezvoltare económica si sociala si
cresterea performantelor serviciilor a fost inclu s turismul în strategiil e urba ne.
Zona Metropolitana Constanța este concentrata în jurul nucleului reprezentat de
municipiul Constanța, cel mai important oraș turistic din țară, care determină
interdependența proceselor de dezvoltare. Constanța are o istorie de 2.500 de ani si s-a
dezvolta t ca un nod comercial între Est și Vest. Majoritatea activitățil or comerciale ale
orașului sunt susținute de Portul Constanța, cel mai mare port la Marea Neagră și al patrulea
ca importanță în Europa.
4.2. Măsuri privind dezvoltarea turismulu i durabil
Rezultatele analizei parametrilor de dezvoltare și sinteză în turism precum și după
consultarea tuturor factorilor cheie la nivel local, că urmare a întâlnirilor și discuțiilor avute
cu aceștia, reflectă acțiunile și direcțiile de dezvoltare a turismului în “Polului de Creștere
Constanța|, având că scop dezvoltarea durabilă.
Prioritare sunt măsurile și investiile menite să ducă la dezvoltarea corespunzătoare a
infrastructurii de cazare, de agemenent și de divertisment, a celei care facilitează p restarea
servciciilor turistice de calitate (aparatură, echipamente, amenajări etc.), cât și a
infrastructurii edilitare generale care se referă la drumuri, cai de acces, parcări publice și
private, surse de alimentare cu apă potabilă, rețele de canalizare , elemntele de iluminat
public, spații verzi.
Având în vedere patrimoniul cultural important existent la nivelul “Polului de
Creștere Constanța”, sunt aplícâte propunerile și măsurile dedícâte restaurării și reabilitării
obiectivelor de patrimoniu prin pro iecte de importantă națională și local în Zona
Metropolitană Constanța .
Pachetul de măsuri și intervenții îl constituie marketingul, publicitatea si caile de
informare puse in practica prin totalitatea de proiecte”soft” dedicate acestui tip de obiectiv.
62
4.3. Managementul de promovare ș i dezvoltare durabil ă
Prezentarea pachetelor tursitice se pune în practică prin activitățile primare directe,
furnizarea de experiență turistică și promovarea a călatorului . Sectoarele public e și privat e
ale industriei turismului consideră aceste activități primare, afacerea lor de bază , iar
misiunile și obiectivele furnizorilor de produse și servicii turistice, ale organizațiilor de
marketing, dar și ale agenților și turoperatorilor sunt strâns legate de activități le primare.
Pachetele turistice conțin activități de dezvoltare a produsului având o importantă majoră în
asigurarea reînnoirii constante a ofertei turistice a destinației respective. Există două părți
distincte care alcătuiesc produsul: atracți ile, cum ar fi produsele naturale, culturale .38
Acestea o feră cele mai importante motive pentru a determina turiștii să dorească să
viziteze și să experimenteze o destinație.
Serviciile suport, în categoria cărora intră cazarea, servitul mesei și transportul, sunt
elaborate în sprijinul atracțiilor unei destinații, dar nu acționează că factor motivațional
principal pentru desfășurarea unei călătorii. Un rol determinant îl are destinația și
„împachetarea/ambalarea” produsului. Produsul turistic inta ngibil trebui să fie „ambalat” cât
mai convenabil, atractiv și accesibil. Pachetul turistic cuprinde o serie de atracții, experiențe,
produse și servicii și poate fi oferit în legătură cu o tema, un itinerariu propus sau o locație
geografică.
Promovarea pe piață a destinației trebuie făcută fie direct către potențialii
consumatori, fie către agenții de turism și turoperatori, folosind metode adecvare de
promovar e.
Destinațiile sunt valorificate prin procesul de distribuție și vânzări. Informațiile
esențiale legate de oferta comercială trebuie să fie distribuite prin cele mai adecvate canale.
Canalele de distribuție a ofertelor includ linii de anchetă a consumatorilor, servicii de
curierat pentru a distribui informații legate de destinația, spațiilor de etala re a brosurilor,
rețele de agenții de turism stradale, în galerii comerciale sau on -line, cu scopul de a prezența,
vinde și face rezervări, perfectarea documentelor de asigurări, sistemele de plata și de
emitere a biletelor de călătorie și cazare .
Căile ra pide de acces la destinațiile aflate la mare distanță, au tot mai multă influență
asupra alegerii destinației. Logistică în turismul receptor și emițător are un rol determinant
în alegerea destinației și este influențată de factori precum disponibilitatea și costul
38 Petre, D., Nicola, M., Introducere in publicitate, Editura Comunicare.ro, București, 2004, pg. 116
63
zborurilor, dispozițiile legale privind pașaportul și viza de călătorie, facilitățile și serviciile
aeroportuare, posibilitățile de a revendică TVA -ul la trecerea frontierei statului repsectiv,
serviciile de control la frontieră, formalitățile de check -în și de la poartă de acces,
manipularea bagajelor, serviciile în timpul zborului, programarea și modalitatea de stabilire
a prețului în funcție de locul rezervat. La destinația călătoriei turiștii beneficiază de un pachet
de operațiuni și servicii incluse în costurile achitate .
Cea mai mare parte a experienței turistice are loc la destinație și acest lucru are un
efect determinant asupra nivelui de satisfacție și de valoare experimentată de către turisti .
Acestea contin totalitatea aspectelor legate de sejurul turiștilor, incluzand serviciile de
transfer , rezervarea de taxi sau biletelor de transport public, totalitatea serviciil or legate de
cazare și de servire a mesei, excursiile organizate pe durata sejurului , locurile de atracți e,
facilitatile de parcare și de “rent a car” , mijloacele de divertisment, serviciile de sănătate și
de înfrumusețare piscine si centre SPA, terenuri de sport.39
Dupa consumarea sejur ului si a călătoriei în întregime atenț ia acordata clienți lor și
acțiunea de urmărire a opiniilor acestora sunt esențiale pentru a stabili gradul de loialitate și
de feed -back de la acestia . Ȋn categoria acestor servicii includ stabilirea, administrarea și
întreținerea de baze de date cu informații primite de la clienți, realizarea profil ului și
reacț iilor turiș tilor.
4.4. Propuneri de cre șteri a potențialului turistic
Deoarece potențialul turistic face parte din categoria resurselor al căror consum poate
fi realizat doar “in situ”, angrenarea sa în circuitul social și economic al valorilor constituie
atât un proces de valorificare superioară a po tențialului existent, cât și un important factor în
dezvoltarea economică și organizarea s pațiului respective. În timp se realizează o strânsă
corelație între localiza rea resurselor turis tice și dezvoltarea turismului, între varietatea
acestor resurse și formele de turis m practicate, între dimensiunea fenomenului turistic și
conturarea zonelor turistice, resp ective prosperitatea populației locale.
În prezent, sunt mai m ult decât necesare: amenajarea spațiilor turistice existente prin
modernizarea și extinderea bazei de primire, diversificarea ei; introducerea în circuitul
39 Patriche D., Stremtan F., Ispas A., Patriche I., Elemente de marketing turistic , Ed. Global Media Image,
Deva 2000, pg. 56
64
turisitc a unor noi areale cu potențial nevalorificat; dezvoltarea turismului rural și
agroturismulu i, ca o nouă formă de turism, legată de activitățile tradiționale ale populației.
O importanță deosebită prezintă col oborarea dezvo ltării turistice cu amenajările
corespunzătoare ale infrastructurii generale și turistice, cu creșterea nivelului pregătirii
generale, profesionale, al comportamentului personalului d in turism, impunerea unui nivel
de calitate al dezvoltării actului turistic.
Prin modalități multiple și cât mai variate, politica economică la nivel guvernamental
(dar nu numai) trebuie să realizez e relansarea turismului românesc, adaptarea lui la
standardele Uniunii Europene, integrarea lui în cel European și mondial.
Reconsiderarea rolului turismului și atribuirea unui loc prioritar în economia
României incumbă însă eforturi și pentru realizarea i nfrastructurii generale a economiei, ca
o proritate fără de care orice alte eforturi singulare în dome niul turismului vor avea efecte
nesemnificative. Acțiunile concrete în acestă privință necesită noi programe și revizuirea
programelor de investiții exist ente și sprijin corespunzător d in partea factorilor de decizie de
la nivel guvernamental și local din domeniile finanțelor, l ucrărilor publice și amenajării
teritoriului și nu numai.
Restructurarea și dezvoltarea turismului românesc trebuie să se bazeze pe un cadru
legislativ și instituțional adecvat, care să susțină schimbăril e structurale de la nivel macro și
microeconomic, pe perfecționarea continuă a personalul ui – îndeosebi a manageriatului
turistic, așadar, pe multiple și variate politici care să perm ită adaptarea lui la standardele
Uniunii Europene, integrarea lui în turismul european și mondial.
Pe plan mondial, miza economică a turismului internațional face puterea publică să
intervină tot mai mult asupra mecanismelor economice ale pieței turistice, pentru a putea
beneficia de efectele directe și indirecte ale sosirii de tur iști internaționali. În ceea ce 165
privește România, se poate constata lesne existența u nei oferte de resurse turistice
diversificate într -un spațiu echilibrat natural, o bogăție cu valo are constant crescătoare întrun
mediu (la nivel planetar) destul de poluat și cu mari probleme ecologice.40
Concentrarea unor eforturi conjugate ale statului și ale agenților economici din turism
în valorificarea superioară a acestui potențial ime ns – prin transformarea acestor resurse în
produse turistice competitive la scară europeană și internațională – reprezintă un numai o
politică rațională, ci și o cale avantajoasă și sigură de progres și prosperitate.
40 Pușcaș V., Negociind cu Uniunea European ă, vol.IV, Ed . Economic ă, Bucure ști,2003, pg.103
65
Este cunoscut faptul că unul din motiv ele care îl determina pe turist să se orienteze
spre stațiunile turistice cu o activitate pronunțat sezonieră este dorința acestora de a -și
petrece vacanță în condiții favorabile de ambianța climaterică și meteorologică. Ori, se
cunosc care sunt condițiile zonei de litoral în lunile de vara, cărora se adaugă plajă și apă
marii. Este evident că acestea sunt elementele determinante în specificul sezonier al
activității turistice de pe litoral. Activitatea turistică în extrasezon este mai redusă,
funcționând o mică parte din capacitatea de cazare, majoritatea unităților fiind închise și
conservate până la redeschiderea sezonului următor. Se poate constată că întreagă activitate
turistică a litoralului românesc al Marii Negre este concentrat într -un singur sezon , limitat
că durata la perioada iunie -septembrie. Lipsa unui flux turistic în extrasezon influențează
negativ prin lipsa încasărilor din turism, pe de -o parte, iar pe de altă parte, prin sporirea
cheltuielilor pentru întreținere și reparații. Pentru amorti zarea investițiilor făcute, pentru
recupararea cheltuielilor, prelungirea sezonului estival ar fi soluția cea mai optimă. Prin
lărgirea bazei de tratament, având în vedere posibilitățile oferite de resursele naturale de
nămol, săruri, aerosoli de mare, și prin crearea unor spații de încălzire noi, a unor baze de
agrement moderne, o mare parte dintre turiștii potențiali ar opta pentru litoralul Marii
Negre.41
De asemenea, prin crearea de spații încălzite sub formă unor săli polivalente, piscine
acoperite și amenajate cu solarii, săli de sport sau gimnastică medicală, ar fi atrasă și
populația din localitățile apropiate pentru a petrece sfârșitul de săptămâna, având în vedere
reducerea săptămânii de lucru. Cu un efort mai eficient s -ar putea organiza manifestă ri
culturale sau științifice cu participări din țară sau din străinătate. Dacă vorbim de perioada
de extrasezon nu putem vorbi de mare și plajă, în schimb se poate vorbi de valorificarea în
condiții optime a nămolului, apelor minerale, aerosolilor marini, într-un cuvânt, a
posibilităților de tratament balnear.
O altă propunere de valorificare optimă a potențialului turistic din Constanța, este
sporirea gradului de atractivitate a obiectivelor turistice. Sporirea gradului de atractivitate se
poate realiza, pe de -o parte printr -o valorificare cât mai completă a condițiilor și factorilor
naturali specifici zonei marine (apele minerale, nămolul sapropelic) și în perioada de
41 Patrichi I., Turism durabil – O noua perspectiv ă, Editura ProUniveristaria, București, 2012 , pg. 87
66
extrasezon, iar pe de altă parte, printr -o valorificare mai mare a resurselor turistice antropice,
deci a turismului cultural din această zona.42 Tratamentul balnear este considerat o formă
superioară de valorificare a factorilor naturali, determinată de efectul profilactic curativ al
litoralului Marii Negre. Astfel, putem vorbi de apă marii, nămolul sapropelic puternic
mineralizat și izvoarele de la Mangalia, care conțin ape sulfuroase, bicarbonate, sodice,
calcice și m ezotermale, toate acestea atribuind litoralului românesc importante calități
terapeutice și de tratament. Având în vedere toate acestea, și că tendința pe plan mondial este
de a înlocui tratamentele medicale cu cele medico -naturiste, ar trebui înființate m ai multe
baze de tratament, care să fie cu încălzire pe timp de iarnă, astfel încât ele să poată funcționa
tot timpul anului.43
Acestea s -ar putea dota cu solarii portative pentru folosirea lor în camera, contra
cost; s -ar putea organiza un centru de înfru musețare folosind tratamente cu nămoluri naturale
și produse cosmetice de tipul Gerovital sau Pel -Amar; pentru persoanele cu sechele de
accidente și afecțiuni ale coloanei vertrebale s -ar putea organiza tratamente cu ajutorul
echitației și dansului, stațiu nea Mangalia oferă cadru prielnic pentru această deoarece
dispune de un puternic centru hipic; lansarea de sejururi pentru tratamentul obezității;
crearea premiselor necesare pentru îmbutelierea apelor minerale de la Mangalia, care prin
calitățile sale ter apeutice le egalează pe cele de la Olănești (izvorul nr. 10). Ar trebui
amenajate și plajele de la Nuntași (din apropierea cetății Histria), unde se află lacul Nuntași
cu nămol terapeutic, și dezvoltarea bazei de tratament – agrement din această zona. În c eea
ce privește turismul cultural din această zona, ar trebui diversificată oferta turistică, prin
crearea de trasee cultural – turistice diversificate, ar trebui amenajate pentru circuite turistice
acele resurse naturale sau antropice care nu sunt puse în trasee turistice așa cum sunt unele
peșteri din Constanța. De asemenea, ar trebui diversificată oferta de agrement în zonele cu
resurse turistice, (Cetatea Histria) prin înființarea de restaurante sau diversificarea serviciilor
turistice prin organizarea de excursii organizate cu ghizi turistici, construcții de cabane, etc.
Factorii naturali și întreg patrimoniul cultural contribuie în cea mai mare măsură la atragerea
clientelei, care trebuie în continuare menținută și dezvoltată. Sporire gardului de atrac tivitate
a obiectivelor turistice se poate mari, ținând cont de formele moderne și diversificate ale
42 www.e -constanta.ro
43 Farbey, A.D., Publicitate eficientă – Noțiuni fundamentale, Editura Niculescu, București, 2005 , pg, 23
67
tratamentului balnear, de condițiile și factori naturali specifici zonei litoralului Marii Negre,
de sporirea gamei de acțiuni recreative, satisfacerea gus turilor și preferințelor turiștilor
români și străini.
O altă propunere de diversificare a ofertei turistice existente este organizarea de
târguri, expoziții, congrese în stațiunile de pe litoralul Marii Negre, în perioada de
extrasezon. Organizarea de co ngrese ar conduce la atragerea unui număr important de clienți
pretențioși care percep sejurul că o formă de a fi favorizați și motivați. Tipurile de maifestari
sunt foarte variate. Se mai poate organiza târguri și saloane -expoziții, lansări de produse în
holurile hotelurilor sau în săli de spectacole, iar aceste acțiuni conduc la atragera unui număr
mare de clienți -vizitatori, precum și a unui număr mare de organizatori, care devin toți
clienții hotelurilor. 44
Un alt perimetru ce trebuie urmărit pentru dez voltarea turismului, este cǎ serviciile
prestate în domeniul turismului să fie calitativ – superioare. Personalul din bazele de
tratament balneo -climateric, dar și din hoteluri, restaurante, cluburi, baze de agrement
trebuie să îndeplinească toate calități le necesare locului de muncă, și astfel se vor putea oferi
servicii de calitate. Serviciile calitative, eficiente, civilizate se pot realiza numai de către
angajații capabili, subtili, buni psihologi. Aceștia au sarcina de a se ocupă, încă din prima
clipă a sosirii și până la plecare, de toți cei care le solicită atenția. Trebuie să se aibă în vedere
pregătirea unității din punct de vedere gospodăresc, să fie dotat la nivelul cerut de criteriile
de clasificare ale fiecărei unității; modernizarea permanentă a întregii infrastructuri turistice
și găsirea celor mai adecvate soluții în funcție de specificul fiecărei unități astfel încât turiștii
când revin în unitatea respectivă să găsească întotdeauna ceva nou, dovadă a grijii deosebite
acordată clienților; ada ptarea serviciilor la obiceiurile alimentare ale turiștilor în funcție de
naționalitate, vârst ă, religie și scopul sejurului.
Consiliul Județean Constanța propune următorul proiectul referitor la construirea
unui sat turistic tipic dobrogean pe malul Dunăr ii, în zona Ostrov,prin crearea de case
tradiționale dobrogene cât și a 1 -2 hanuri turistice, înființarea de ateliere meșteșugărești,
înființarea unei microferme de animale care să asigure necesarul de hrană, amenajarea unei
zone de agrement pe malul Dunăr ii, amenajarea și introducerea în circuitul turistic a Cetății
Vicina de pe insula Păcuiul lui Soare, precum și reabilitarea portului turistic Ostrov.
44 Glăvan V., -„Turismul în România”, Editura Economică, Bucureșt i, 2002 , pg. 92
68
Primăriile orașelor Basarabi, Medgidia și Ostrov propun proiectul turistic „Drumul
vinului” în județul Co nstanța (dezvoltarea turismului vitivinicol) prin: amenajarea de săli de
degustare la standarde internaționale în pincipalele crame dobrogene (Murfatlar, Medgidia,
Ostrovit), lucrări de reamenajare a Muzeului viei și vinului de la Murfatlar, modernizare
cramelor.
Realizarea traselui turistic Constanța -Ostrov (Constanța – Basarabi – Adamclisi – Ion
Corvin – Alimanu) este o altă propunere de proiect care are în vedere refacerea și restaurarea
Muzeului de Istorie Națională și Arheologie și a Edificiului Român cu Mozaic, introducerea
în circuitul turistic al asamblului rupestru paleocreștin de la Basarabi, restaurarea
Complexului muzeal de la Adamclisi, înființarea unui sat pescăresc în Dunăreni (de interes
turistic – cu toate utilitățile pentru agrement) .
Ar trebui modernizatǎ și dezvoltatǎ calea de transport, astfel ar trebui să se termine
de construit cât mai repede autostrada „soarelui” București – Constanța pentru că turiștii să
poată avea acces rapid și direct pe litoralul romnaesc. O altă propunere ar fi mărirea
aeroportului internațional Mihail Kogălniceanu, pentru că el să poate primi aeronave cu
capacitate mare de transport pentru turisii care vin aici.
O propunere de dezvoltare a circulației turistice este crearea de spații de cazare
tampon. Se co nstată din practică necesitatea suplimentării numărului de loc uri în spațiile de
campare. Această face că ele să fie lărgite în limita posibilităților și datorită aglomerării
foarte mari are loc degradarea foarte mare a mediului prin volumul mare de deșeur i și
gunoaie sau a proastei circulații a aerului marin în interiorul campingului.De aceea, în vârf
de sezon trebuiesc amenajate pentru campare unele porțiuni de plaje nefolosite dintre
stațiuni. Astfel de amenajări se pot face pe toată lungimea coastei mar ine de la Costinești
până la 2 Mai unde există spații mai mici sau mai mari de plajă care stau nefolosite.
Un alt aspect care nu trebuie neglijat în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii
existente se referă la posibilitățile de supraveghere a copii lor. În ultimii ani, numărul
turiștilor care vin pe litoral cu întrega familie a crescut. În timpul zilei părinții au posibilitatea
să-și supravegheze copiii mergând împreună la plajă, dar seară locurile de distracție pentru
adulți exclud prezența copiilor . De aceea ar trebui înființate, în fiecare stațiune de pe litoralul
nostru locuri de supraveghere și de joacă pentru copii – grădinițe de copii. Pentru turiștii
străini s -ar putea înființa Kindergarden cu personal calificat poliglot.
Pentru că litoralul românesc să fie mai competitiv pe piață turistică internațională, să
se ridice la standardele europene și mondiale, și să fie la concurență cu marile centre turistice
69
de litoral din Europa, o soluție ar fi terminarea proiectului „stațiunea Europa”, care pr evede
unirea tuturor stațiunilor de pe litoralul românesc într -una singură, care să se întindă pe tot
litoralul românesc.
O altă propunere este construirea de restaurante cât mai originale așa cum este
restaurantul plutitor, legat de malul marii printr -o punte mobilă, construit pe principiul unei
carene de vas. O altă formă de restaurant este cel acvatic, construit la o distanță mică de mal,
la o adîncime nu foarte mare, cu pereți tarnsparenti care să ofere turiștilor un peisaj
subacvatic, completat cu un p rogram special, și cu specialități pescărești. De asemenea,
pentru perioada de extrasezon, ar putea fi construite piscine, care să producă senzația de
natural al marii, care să producă aerosoli marini , cu apă adusă din mare și încălzită cu
personal calific at (instructori de înot) iar soarele poate fi înlocuit cu raze infraroșii sau
ultraviolete.
Prin măsuri economico -organizatorice luate de Ministerul Turismului și
Construcțiilor, poate întări și dezvoltă infrastructură, poate spori gradul de atractivitate a
ofertei turistice, se pot diversifică serviciile, venind astfel în întâmpinarea gusturilor și
preferințelor diferitelor segmente de turiști. Dacă luăm în considerație competitivitatea
turistică pe plan mondial sau european, atunci este necesar să facem eforturi pentru a oferi
tot ce este mai nou, mai plăcut și mai atractiv , să-l obligăm pe turist să aleagă litoralul
românesc, să putem atrage acel segment de turiști cu venituri și implicit cu pretenții mai
mari, cu alte cuvinte să fim mai competitivi.
Activitățile de susținere a turismului sunt acele activități care sprijină experiența
vizitatorilor și în care valoarea de livrare este indirectă, de exemplu, infrastructura,
planificarea, dezvoltarea resurselor umane, tehnologia și industriile conexe, cum ar fi
construcțiile, comerțul cu amănuntul etc. Furnizarea acestor activități reprezintă o provocare,
deoarece ele sunt livrate de o serie de organizații publice și private care nu au turismul ca
activitatea lor de bază. Furnizarea eficientă a acestor activi tăți și performanțele lor sunt foarte
importante pentru aconstrui o destinație turistică și de aceea ele sunt vitale pentru succesul
destinației. Destinațiatrebuie să se ridice la nivelul promisiunilor din brand, altfel va crea un
nivel ridicat de insatisf acție. Este nevoie de o presiune puternică din partea OMD pentru ca
aceste activitățide susținere să fie realizate. Livrarea lor poate avea loc doar în cadrul
parteneriatelor public / private, a alianței strategice șia coordonării instituționale eficiente
între diferiții actori din lanțul valorii.Aceste activități sunt rezumate după cum urmează:
70
-Planificarea infrastructurii și a destinației.
Imaginea fizică, integritatea mediului șiinfrastructura destinației sunt factorii cheie
în determinarea calității ex perienței vizitatorilor.Industria nu va putea funcționa fără o
infrastructură de transport, respectiv o rețea detransport corespunzătoare și operațională
(transport public, drumuri, aeroporturi etc.) și oinfrastructură generală, cum ar fi
telecomunicații, apă, electricita te, recreere și acces la canalele de comunicare. Toalete
publice funcționale trebuie să existe pentru vizitatori. Apa curată,potabilă este de asemenea
esențială. În cazul în care apa potabilă nu poate fi furnizată prin intermediul infrastr ucturii
destinației, ap a potabilă îmbuteliată trebuie să fie disponibilă pentru vizitatori. Amenințarea
unor boli precum SIDA, malaria etc., pun presiune asupra destinațiilor, pentru a asigura o
calitate înaltă a infrastructurii și serviciilor de bază. Fur nizarea eficientă a serviciilor de
siguranță și de securitate este de o importanță majoră pentru o experiență turistică de succes
și este în mod clar una dintre principalele "pârghii” ale circulației turistice lanivel mondial.
-Tehnologia și dezvoltarea si stemelor.
Tehnologia devine tot mai mult o forță motrice în sprijinul lanțului valorii. Sistemele
mondiale de rezervări sunt pârghii esențiale ale avantajului competitiv pentru companiile
aeriene, hoteluri, companii de inchirieri auto etc. Recent au avut loc evoluții importante cu
privire la serviciile de rezervare bazate pe Internet și nu există nicio îndoială că acestea vor
revolutiona conceptul de rezervări online, prin asigurarea accesului la un număr mult mai
mare de produse ale destinație. Sistemele o peraționale și de gestionare a informațiilor sunt,
de asemenea, de o importanță majoră. În plus, sistemele de informare și comunicare
reprezintă forța vie a unei piețe de consum din ce în ce mai globalizate.Conferințele
electronice și contactul permanent c u piața globală nu sunt importante doarpentru industria
turismului, ele putând avea un efect determinant și asupra experiențeivizitatorilor.
-Industriile conexe și achiziționarea de produse locale.
Activitățile primare din industria turismului, cum ar fi c azarea, transportul, servitul
mesei, activitățile de divertisment și derecreere sunt susținute de o gamă largă de
întreprinderi conexe care furnizează servicii către diferitele sectoare ale industriei turismului.
71
Acestea sunt o parte integrantă a "clusteru lui "turismului, iar succesul lanțului valorii
depinde foarte mult de furnizarea efectivă a acestor produse și servicii. Ele includ livrări de
echipamente și de componente, de alimente și de băuturi,de combustibil, de servicii
contractuale, de servicii pro fesionale, de imobile / clădiri etc.
Turismul din Româ nia a avut anul trecut o contributie totala de 5,1% la Produsul
Intern Brut, ceea ce plaseaza Romania pe locul 154 î n lun ie, din 184 de tări, î n urma Albaniei,
Bulgariei, Ungariei, Cehiei si Slovaciei, potrivit unui raport al Co nsiliului Mondial al
Turismului.
72
CONCLUZII
Avantajele comparative și competitive ale litoralului românesc trebuie gestionate cu
inteligență, în scop profitabil. Costurile implicate în realizarea obiectivelor strategice, de
politica economică sunt mari și foarte mari, tipice startului unui nou ciclu de viață al
turismului. Aceasta însemna ca trebuie mobilizate, în mare masura, resurse intangibile în
dezvoltarea turismului, precum resursa umană, superior calific ată, inteligența, talentul,
imaginația, br andul zonei, spiritul inovator.
Deoarece litoralul (inclusiv Delta) reprezintă cca.25% din capacitatea de cazare
turistică a României sau aproximativ 20% din capacitatea de cazare în funcție se poate
considera că a portul turismului pe litoral la formarea PIB -ului va creste în viitor,
presupunându -se că întreg turismul din România va fi revigorat, dupa modelul strategiei
propusă pentru litoral. Privită astfel, politica economică va urmări obținerea de beneficii din
reorientarea propusă ca linii directoare a diagnozei pentru perioada de timp analizată.
Resursele antropice existente în acest județ, sunt foarte numeroase, variate și
valoroase. O parte din ele sunt cele mai vechi resurse antropice găsite pe teritoriul țăr ii
noastre, de aceea, aceste resurse duc la o dezvoltare foarte mare a turismului cultural din
această zona, deci la o valorificare a potențialului turistic al județul Constanța mai mare.
În ceea ce privește traseele turistice, acestea au un potențial tur istic foarte mare, deci
valorificarea lor duce la o valorificare mai mare a potențialului turistic al județului
Constanța. Însă ar trebui diversificate unele trasee turistice care să acopere tot teritoriul
județului, și amenajarea acestor trasee pentru turiști.
Se observă că serviciile de cazare din județul Constanța s -au dezvoltat și diversificat,
ceea ce înseamnă și dezvoltarea unei baze tehnico -materiale de cazare adecvate, cu dotări
corespunzătoare, care oferă turiștilor condiții optime și îndepline sc după caz și alte funcții.
Însă serviciul de cazare este dependent de calificarea personalului, de prestanța acestora, de
organizarea muncii în unitățile hoteliere. În acest context, insuficientă spațiilor de cazare,
echiparea lor necorespunzătoare, neco ncordanță între nivelul confortului oferit și exigențele
turiștilor, că și numărul mic al lucrătorilor sau slabă lor pregătire influențează negativ
calitatea prestației turistice și, prin intermediul acesteia, dimensiunile circulației turistice și
posibili tățile de valorificare a patrimoniului.
73
Dezvoltarea rețelei de alimentație publică, modernizarea și diversificarea acesteia,
creșterea ponderii producției proprii, ridicarea nivelului calitativ al servirii sunt câteva din
coordonatele care se adaugă la atragerea potențialilor turiști pe litoralu l Marii Negre.
Putem spune că serviciul de agrement – divertisment din județul Constanța, s -a
dezvoltat foarte mult în ultimii ani prin apariția de noi unități de agrement, inedite în țară.
Toate stațiunile oferă condiții prielnice calitative și cantitati ve de petrecere a timpului liber.
Se poate aprecia o creștere a circulației turistice ce se manifestă în toate stațiunile de
pe litoralul românesc, crescând totodată numărul turiștilor străini sosiți pe litoralul nostru,
ceea ce demonstrează o creștere a competitivității turistice a litoralului românesc pe plan
intrenational. Creșterea circulației turistice, precum și modificările în stuctură a acesteia sunt
însoțite de evoluția corespunzătoare a infrastructurii. Toată această dezvoltare a circulației
turistice, a infrastructurii, a serviciilor duce în primul rând la dezvoltarea turismului
românesc.
Prin măsuri economico – organizatorice luate de Ministerul Turismului și
Construcțiilor, se poate întări și dezvoltă infrastructură, poate spori gradul de atractivitate a
ofertei turistice, se pot diversifică serviciile, venind astfel în întâmpinarea gustu rilor și
preferințelor diferitelor segmente de turiști. Dacă luăm în considerație competitivitatea
turistică pe plan mondial sau european, atunci este necesar să facem eforturi pentru a oferi
tot ce este mai nou, mai plăcut și mai atractiv,să -l obligăm pe turist să aleagă litoralul
românesc, să putem atrage acel segment de turiști cu venituri și implicit cu pretenții mai
mari, cu alte cuvinte să fim mai competitivi.
Pentru atragerea turiștilor și dezvoltarea turismului românesc pe litoralul Marii
Negre, tr ebuie să se recurgă la multă publicitate, atât pe plan național cât și pe plan
internațional, să se organizeze, în condiții alese, congrese, târguri, expoziții, la care să
participe oameni de afaceri, politicieni, turiști.
Finalizarea cu success a unui pro iect de modernizare,nu înseamnă sfârșitul tuturor
activităților ,ci doar impulsul pentru modernizarea altor componente sau activități din cadrul
sistemului.Turismul este ramura economică care poate prin metode sigure și strategii
complexe să recupereze dec alajele importante la nivel micro și macro economic,fiind o
74
generatoare de venituri ajutând totodată la o integrare europeană cu eforturi financiare mai
mici.
Diversificarea turismului litoral, care să nu mai depindă de ideea de „mare, soare și
nisip”, căt re o ofertă mai variată reprezintă astăzi o provocare esențială care trebuie
stimulată.
Este necesar să se dezvolte noi sectoare ale economiei regionale din zonele litorale
și să se promoveze în acelasi timp obiectivele de competitivitate și creștere econ omică.
Concentrarea unor eforturi conjugate ale statului și ale agenților economici din turism
în valorificarea superioară a acestui potențial imens – prin transformarea acestor resurse în
produse turistice competitive la scară europeană și internațională – reprezintă un numai o
politică rațională, ci și o cale avantajoasă și sigură de progres și prosperitate.
Turismul de litoral din Romania, reflectat prin Constanta ca zona emblemática in
acest domeniu cunoaste o crestere de la an la an a numarului de tur isti, in general, si de turisti
straini in particular, dar nu se observa si o dezvoltare calitativa proportionala in sectorul
serviciilor, al spatiilor si mijloacelor de agrement moderne updatate la nivelul european al
anului 2016. Acest aspect forteaza li mitarea preturilor pachetelor turistice si mareste
ponderea ofertelor de tip “early booking” pentru a deveni atractive turistilor prin preturi
scazute si deci incasari limítate.Aceste volume de incasari nu permit proprietarilor de unitati
de cazare o relan sare in timp relativ scurt si cu valoare adaugata mare prin propriul profit
fara un aport din partea statului sub diverse forme de finantare in conditii avantajoase,
accesul la Fonduri Europene structurale nerambursabile sau alte forme de parteneriat publi c
privat.
Ȋn cealaltă parte a balanței se află stațiunile turistice de litoral din Spania si concret
localitatea A Coruna ca si model analizat. Nivelul cantitativ si calitativ al produselor turistice
oferite de A Coruna se incadreaza in trendul pozitiv sta tistic prezentat de INE la data de
31.01.2017 care prezinta pentru anul 2016 turismul in Spania ca una din principalele surse
de venituri pentru economie reprezentand peste 11% din PIB national. Spania a încheiat anul
2016 cu o cifră record de 75,6 milioan e turiști străini, cu 10,3% mai mulți față de anul
anterior și peste estimările Guvernului (stirea a fost publicata la 31.01.2017 de agentia EFE
care citeaza INE).
75
Potrivit experților, creșterea înregistrată de Spania ca destinație turistică s -a datorat
situației politice și de securitate din țări precum Tunisia, Egipt sau Turcia, principalii săi
competitori, în special pe durata sezonului estival.
76
Bibliografie
1. Botezatu C., Mihalcescu C., Iacon I., Sisteme Informatice cu baze de date î n turism,
Ed. Universitară, Bucureș ti 2005
2. Busuioc M., Management in turism si servicii – Note de curs , Bucure ști 2013
3. Busuioc Marian -Florin, “Strategii de dezvoltare și promovare a turismului cultural în
România” Editura Universitară, București, 2008
4. Candea M., G. Erdeli, D. Peptenatu, T. Simon , Potentialul turistic al Romaniei si
amenajarea turistica a spatiului , Ed. Universitara, Bucuresti, 2003
5. Cocean P., Geografia turismului , Editura Carro, București, 1996
6. Dinu M., Mihălcescu C., Dodu P., Pețan I., Negricea C., Dude R., – Impactul turismului
asupra mediului: Indicatori si masurători, Editura Universitară, București, 2010
7. Dinu Mihaela, Pețan Ioana – Geografia turismului în România, editura Universitară,
București 2005
8. Dragan M., -„Litoralul romanesc a l Marii Negre, Ghid Turistic”, Editura Ex Ponto,
Constanta, 2003
9. Dodu P., – ,,Tehnici operaționale in agenția de turism”, Editura a II -a, Editura Pro
Universitaria, București, 2008
10. Erdeli G., Gheorghilaș A., Amenajări turistice , Editura Universitară, Bucur ești, 2006
11. Farbey, A.D., Publicitate eficientă – noțiuni fundamentale, Editura Niculescu,
București, 2005
12. Firoiu D. – Studii de caz in industria turismului si a calatoriilor, E ditura Pro
Universitară, Bucureș ti, 2006
13. Firoiu Daniela, Dridea Catrinel, Dodu Patricia, Gheorghe Camelia – Industria
turismului și a călătoriilor, E ditura Pro Universitaria, București 2006
14. Firoiu Daniela, Pețan Ioana, Gheorghe Camelia – Turismul în perspectiva globalizării,
note de curs, editia a -II-a
15. Gabroveanu Emilia – “Contabilitate financiară în turism”, Editura Universitară,
București 2009
16. Garcia Henche B., Marketing în turismul rural , Editura Irecson, București 2004
17. Glăvan V., -„Turismul în România”, Editura Economică, Bucureș ti, 2002.
77
18. Ielenicz M., Comănescu, L., România potențial turistic, Editura Universitară, București,
2006
19. Iorga F., Toma E., Sovar I., – „Ghid Turistic al Romaniei”, Editura Publirom
Advertaising, Bucuresti 2003.
20. Lăpușan A., Lăpușan, Ș., Constanța, Memoria orașului, vol.I 1878 -1940, Editura
Munte nia, Constanța, 1997
21. Maniu L. C. (coord.), Economia serviciilor si globalizarea, Editura Universitară ,
București, 2013
22. Mecu Ghe., -„Turism si tratament balnear pe litoral”, Editura National, Bucuresti, 2004.
23. Micu Adrian -“ Turism International” , Editura Eu roplus, Galati, 2005
24. Neagu Vasile – Managementul serv iciilor în turism, E ditura Pro Universitaria, București
2006
25. Niță I., Niță C. -Piața turistică a României, Ed. Ecran Magazin, Braș ov, 2000
26. Nicolae. Al. Pop, Ionel Dumitru, Marketing internațional, Editura Uranus, București,
2001
27. Patriche D., Stremtan F., Ispas A., Pa triche I., Elemente de marketing turistic, Ed.
Global Media Image, Deva 2000
28. Patrichi I., ,,Turism internațional. Evoluție, particularitați, tendințe”, Editura Pro
Universitaria, Bucureș ti, 2013
29. Patrichi I., Turism durabil – O noua perspectiv ă, Editura ProUniveristaria, București,
2012
30. Petre, D., Nicola, M., Introducere in publicitate, Editura Comunicare.ro, București, 2004
31. Pompei, C., Vlăsceanu, G., Negoescu, B., Geografia generală a turismului , Editura
Meteor Press, București, 2005
32. Pușcas V., Negociind cu Uniunea Eu ropeană, vol.IV, Ed. Economică, Bucureș ti
2003
33. Rațiu, Monica Paula, Strategii în turism și servicii, Editura Universitară Carol Davila,
București, 2010
34. Secă reanu C., Tudorache D., ,,Finanțele publice. Finanțele firmei”, Editura
Universitaria, București, 2006
78
35. Stăncioiu A. F., Marketing turistic , Editura Sitech, Craiova 2003
36. Stanciulescu G., Emilian R.,Ticu G.,Nistoreanu P., Diaconescu C., Grofu M.,
Managementul turismul ui durabil in tarile rivera ne Marii Negre, Ed. ALL, Bucureș ti
2000
37. Sztruten G., Catering, suport curs, 2014 -2015
38. Sztruten G., Tehnologii î n alimentație, suport curs, 2013 -2014
39. Ugeux W ., Les relations publiques , Ed. Gerard & Co, Vernieres, 2005
40. Zotta, B., Geografia municipiului Constanța , Editura Muntenia, Constanța, 1995
www.ige.eu
www.insse.ro
www.tourspain.org
www.anpm.ro
www.romanianturism.com
www. statiuneaconstanta .ro
www.primaria -constanta.ro
www.revistadeturism.ro
www.travelguide -romania.ro
www.rolitoral.ro
www.infolitoral.ro
www.geocities.com.constanta.cit
www .e-constanta.ro
www.mtromania.ro
www.skyscrapercity.com
www.techirghiol.com
www.asociatia -profesorilor.ro
79
Anexe
Plaja ,,La Vii”
(prelucrare după o carte poștală din 1895 ; sursa: www.skyscrapercity.com )
. Plaja amenajată lângă hotelul Carol (actuala plajă Modern)
(prelucrare după o carte poștală din 1895 ; Sursa: www.skyscrapercity.com )
80
Plaja ,,Băilor” Mamaia
(prelucrare după o carte poștală din 1908 ; sursa: www.skyscrapercity.com )
Primul hotel și stabiliment de băi reci din Techirghiol (1891)
(sursa: www.techirghiol.com )
81
Hotelul și Băile Movilă
(sursa: www.techirghiol.com )
Harta Constanța
82
Hartă România
Hartă Coruna
83
Hartă Spania
84
85
86
87
88
89
90
Plajă Coruna
91
Plajă Coruna – San Juan
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Introducere … … … … 3 [602789] (ID: 602789)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.