Introducere … … … … 3 [600258]

2
Cuprins:
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 3
CAPITOLUL I: ANALIZA SISTEMULUI INFORMAȚ IONAL AL UNITĂȚII
ECONOMICE. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 5
1.1 Caracteristica unității social -economice ………………………….. ………………………. 5
1.2 Analiza sistemului informațional al unității economice ………………………….. …… 7
1.3 Identificarea problemelor și argumentarea necesității soluționării lor …………. 12
CAPITOLUL II: PROIEC TAREA DE ANSAMBLU A SISTEMULUI INFORMATI C … 15
2.1 Obiectivele variantei de proiect ………………………….. ………………………….. ……… 15
2.2 Definirea structurii situaților de ieșire (videoformatelor de ieșire) ………………. 17
2.3 Identificarea docu mentelor de intrare ………………………….. ………………………….. 19
2.4 Determinarea componenței și structurii bazei informaționale ……………………… 21
2.5 Selectarea sistemelor de codare și elaborarea sistemelor de cifruri. …………….. 25
2.6 Resursele tehnice și programate utilizate pentru soluționarea problemelor. ….. 28
CAPITOLUL III: PROIECTAREA DE DETALIU A SISTEMULUI INFORMATIC ……. 30
3.1 Determinarea componenței și structurii fișierelor/listelor/situațiilor de ieșire. . 30
3.2 Determinarea componenței și structurii fișierelor/videoformatelor de intrare. . 34
3.3 Algoritmii soluționării complexului de probleme ………………………….. …………. 37
3.4 Elaborarea programului și descrierea interfeței utilizatorului. …………………….. 48
3.5 Tehnologia prelucrării d atelor în varianta de proiect. ………………………….. …….. 51
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 54
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 56
Declatație
Anexe

3
Introducere
În perioada contemporană orice activitate economică presupune luarea unor
decizii legate de activitatea întreprinderii. Corectitudinea deciziei luate depinde de un
șir de factori, principalul fiind informația. Din cauza volumului enorm de care are
nevoie unitatea economică pentru activitatea de zi cu zi apare necesitatea elaborării
unui șir de programe, aplicații de gestiune a informației, formând în rezultat un sistem
informațional adecvat.
Proiectarea și realizarea sistemelor informatice noi sau perfecționarea celor
existente este acea parte din ciclu de funcționare a sistemului informatic, care asigură
definirea conceptuală și tehnică a acestui sistem și elaborează documentația de
proiectar e, exploatare și întreținere, în vederea punerii în funcțiune la nivelul UE.
Utilizarea calculatoarelor electronice și tehnologiilor informaționale moderne
joacă un rol important în gestiunea întreprinderii. Expansiunea și modernizarea
calculatoarelor elec tronice au făcut posibilă crearea și funcționarea unor centre
electronice de calcul dotate cu mijloace informaționale, destinația lor fiind ușurarea
gestionarii a bazelor de date.
Schimbările majore calitative în domeniul informatizării necesită o tot ma i mare
implicare a societății sub aspect tehnic, social -economic în condițiile unei
infrastructuri informaționale bine organizate și eficient dirijate.
Scopul proiectului de licență presupune analiza și proiectarea sistemului
informatic în cadrul unui comp artiment și anume cel contabil în cadrul firmei SRL
„ANVIG PRIM”, ce cuprinde “Proiectarea sistemului informatic de evidență a
serviciilor oferite de întreprindere”, concretizat în analiza modului de prelucrare a
informațiilor pentru problema de evidență a serviciilor. Automatizarea evidenței
serviciilor permite simplificarea lucrului manual care permite prin timpu l cîștigat să
sporească activitatea de muncă , să îmbunătățească simțitor calitatea și exactitatea
evidenței. Dimensiunile și impactul proie ctului de licență constau în identificarea
problemelor reale în sistemul informa tic existent al societății și adoptarea unor

4
strategii de dezvoltare a acestuia, precum și un spectru de aplicații în vederea
extinderii noilor tehnologii informaționale.
În rezultatul analizei și proiectării sau evidențiat următoarele scopuri de bază
care pretind a fi studiate și în măsura posibilităților rezolvate prin prisma
următoarelor sarcini:
I. Analiza sistemului informațional al unității economice . În compart iment se
face caracteristica unității social -economice, a resurselor informaționale, a
tehnologiei prelucrării informației în sistemul informațional existent, se justifică
necesitatea realizării unui sistem informatic.
II. Proiectarea de ansamblu a sistemului informatic. Compartimentul cuprinde
modelarea con ceptual a sistemului informatic , care include concretizarea obiectivelor
sistemului preconizat, definirea ieșirilor, determinarea intrărilor, a conținutului și
formei bazei informaționale, elaborarea codurilor și estimarea necesarului de resurse
hardware și software.
III. Proiectarea de detaliu a sistemului informatic. Comparti mentul vizează
descrierea amplă a sistemului elaborat: caracterizarea intrărilor și ieșirilor sistemului
informatic, definirea struc turii funcționale a sistemului , descrierea programelor și
procesul tehnologic de prelucrare a informației în sistemul infor matic preconizat.
Având în vedere dotarea satisfăcătoare a resurselor tehnice privind elaborarea
sistemului informatic proiectat, în procesul proiectării se va ține cont numai de
necesitățile și restricțiile impuse de unitatea beneficiară.
În elaborarea si stemului informatic vizat a fost aplicată metoda de realizare
informatică care presupune înregistrarea evidenței serviciilor într-o bază de date cu o
interfață agreabilă utilizatorului.

5
CAPITOLUL I: ANALIZA SISTEMULUI INFORMAȚ IONAL AL
UNITĂȚII ECONOMICE.

1.1 Caracteristica unității social -economice

Conform legislației Republicii Moldova societatea cu răspundere limitată (SRL)
este înființată pe o perioadă nedefinită. Societatea Comercială „ANVIG PRIM” SRL
este o persoană juridică și își desfășoară o activitate de antreprenoriat ce prevede
executarea lucrărilor și prestarea serviciilor în domeniul informaticii în conformitate
cu legislația Republicii Moldova și a Statutului. Societatea are independență
comercială, financiară și organizațională și dispune de:
 bilanț independent;
 conturi în bănci;
 sigiliu rotund;
 ștampile cu antet și blanchete cu denumirea sa;
 marcă comercială înregistrată.
Societatea Comercială „ANVIG PRIM” SRL a fost fondată la 26.04.2006.
Întreprinderea a fost înregistrată la Camera Înregistrării de stat cu numărul de
înregistrare -10392 și codul fiscal -1006600017948. Adresa juridică a întrepr inderii
este: Republica Moldova, or. Chișinău, str. Socoleni 13.
Principalul scop pentru care a fost creată Societatea îl constituie următoarele
activități:
 servicii de programare ;
 crearea și întreținerea rețelelor de calcul ;
 servicii de consultare IT ;
 vînzarea cu amănuntul a tehnicii de calcul;
 alte genuri de activitate care nu contrazic legislația R.M..

6
În primii ani după fondare activitatea de bază a întreprinderii era crearea și
întreținerea rețelelor de calcul, dar mai tîrziu din anul 2008 s -a reprofilat la prestarea
de servicii de programare web .
Capitalul statutar al firmei constituie suma de 5400 lei. Constituirea capitalului
social constă din aportul primit în contul achitării a unui acționar, aceast ă suma este
indicată în bilanț, în regist rul acționarilor și pe foaia cu antet a firmei.
Societatea este luată la evidență :
1. fiscală de către Inspectoratul Fiscal de Stat;
2. statistică de către biroul Național de Statistică;
3. medicală la Compania Națională de Asigurări în Medicină;
4. socială la Casa Națională de Asigurări Sociale.
Societatea comercială ține evidenț a contabilă și gestiunea statistică în
conformitate cu legislația Republicii Moldova. Este administrată de directorul
general ce reprezintă orga nul executiv care are ca scop de a înfăptui niște reguli din
numele firmei privind activitatea întreprinderii. Principalele funcții pe care le
îndeplinește organul executiv în persoana directorului general sunt cele de conducere
și cele de organizare.
Una din trăsăturile caracteristice ale activității „ANVIG PRIM” SRL este
colaborarea cu partenerii de afaceri. Ea dezvoltă relații de colaborare atît cu
companiile și instituțiile din Republica Moldova cît și cu organizațiile
internaționale. Printre parte nerii de afaceri din Republica Moldova pot fi menționate
următoarele instituții și companii: KTM Moldova, Alianța ONG -urilor active în
domeniul protecției sociale a copilului și familiei, Direcția Generală a Educației
Tineretului și Sportului, Cooperativ a de Întreprinzător Agrostoc, AO Realitate și
Adevăr, Festivalul Gustar, etc.
Încetarea activității Societății Comerciale „ ANVIG PRIM ” SRL se efectuează în
cazul reorganizării sau lichidării ei, în conformitate cu legislația Republicii Moldova.

7
1.2 Analiza sistemului informațional al unității economice

Pentru realizarea obiectivelor sale în cadrul societății comerciale “ANVIG
PRIM ” SRL activează șase persoane, specialiști în domeniile contabil, economic,
informatic.
Schema organizatorică a societ ății comerciale „ANVIG PRIM” SRL este
prezentată în fig. 1.1

Fig. 1.1 Schema organizatorică a SC „ANVIG PRIM” SRL

SRL “ANVIG PRIM ” este administrată de directorul general care îndeplinește
următoarele sarcini:
 organizează și implementează reguli cu privire la modul de desfășurare
a zilei de lucru, a regulamentelor cu privire la subdiviziunile interioare ale
întreprinderii;
 conduce cu toate subdiviziunile firmei;
 acordă salariu tarifar pe oră precum și în acord cu muncitorii, stabilește
durata de tim p a muncii.

Secția contabilitate are ca funcții de bază următoarele activități: Director
General
ContabilitateSecția
VinzăriSecția
Tehnologii
Informaționale

8
 elaborarea bugetului de venituri și cheltuieli;
 evidența tranzacțiilor economice;
 urmărirea modului de obținere a rezultatelor financiare;
 stabilirea prețurilor;
 repartizarea pe destinații a profitului;
 onorarea de plată a datoriilor;
 urmărirea încasării creanțelor;
 elaborarea documentelor de sinteză;
 organizarea contabilității, etc.

Secția vînzări în cadrul firmei SRL „ANVIG PRIM” se ocupă de:
 vînzarea cu amănuntul a tehnicii de calcul;
 vînzarea hardware;
 operațiuni de deservire după vînzare;
 asigură și dezvoltă o largă rețea de relații cu furnizorii, cumpărătorii și
intermediarii, etc.

Secția tehnologii informaționale este compartimentul care coordonează
activitatea informat ică în cadrul înreprinderii. Această secție are următoarele atribuții:
 administrează rețeaua locală a întreprinderii;
 asigură instalarea/dezinstalarea softului de bază;
 propune spre achiziție componente, periferice și alte elemente ale
tehnicii de calcul p e care le consideră, pentru buna desfășurare a activității;
 analizează și testează aplicațiile nou -achiziționate;
 organizează trecerea la exploaterea curentă a aplicațiilor soft nou –
instalate;
 oferă servicii de consultare IT și de programare, etc.
Baza tehnico -materială a SRL “ANVIG PRIM” include echipamentul tehnic de
calcul și periferic ce constă din:

9
1. Trei calculatoare cu următorii parametri:
a. Placa de bază – Asus P5QD Turbo
Bloc de alimentare – XILENCE 600W Active Gaming Seriesl
Procesor – Intel® Core™2 Duo Processor E7500 (3M Cache, 2.93
GHz)
Cooler – CoolerMaster Hyper 101
Placa video – ZOTAC GeForce GTX 550 TI 1024MB DDR5, 192bit
Memorie operativa – Corsair CM2X2048 -8500C5C Dual Kit
2x2Gb
Disc rigid – Western Digital Caviar® Blue™ 500G b, 7200rpm,
16Mb, SATA3 (6GB/s)
Monitor – ASUS VW223, 22"

b. Placa de bază – S1155 Gigabyte GA -P61-S3-B3 1
Bloc de alimentare – 450W
Procesor – Intel Core i3 -2100 3.2GHz (3MB, S1155)
Cooler – Spire "Sigor IV" (21dBA,2000rpm,38.95CFM)
Placa video – GeForce GTS450 1024M GDDR5 (128 -bit) Dual
DVI,HDMI
Memorie operativă – 4GB DDR3 1333MHz
Disc rigid – 1.0TB SATA II 32MB
Monitor – BenQ GL2250 21.5"

c. Placa de bază – ASRock P67 EXTREME4 GEN3
Bloc de alimentare – Тhermaltake toughpower 850w
Procesor – Intel® Core™ i7 -2600K 3.40GHz/8MB
Cooler – Zalman CNPS9900 MAX Blue
Placa video – Zotac PCI -Ex GeForce GTS 450 AMP 1024MB
GDDR5

10
Memorie operativă – Geil Black Dragon PC3 -12800 1600MHz
Disc rigid – Western Digital Caviar Blue 1TB 7200rpm 32MB
Monitor – Philips 234EL2SB 23"

2. Trei notebook -uri cu următorii parametri :
a. HP ProBook 4730s, 17.3"
Procesor – Intel® Core™ i3 -2330M 2.20GHz
Placa video – ATI Radeon™HD6490 1Gb
Memorie operativă – 4Gb DDR3
Disc rigid – 640Gb

b. ACER Aspire AS5755G, 15.6"
Procesor – Intel® Core™ i5 -2450M 2.50GHz
Placa video – ATI Radeon™HD6490 1Gb
Memorie operativă – 6Gb DDR3
Disc rigid – 750Gb

c. DELL Inspiron N5110, 15.6"
Procesor – Intel® Core™ i5 -2430M 2.40GHz
Placa video – GeForce® GT525M 1Gb
Memorie operativă – 4Gb DDR3
Disc rigid – 640Gb

3. Două servere cu următorii parametri:
a. DELL PowerEdge 750
Procesor – Intel Pentium 4 3.0E Bus 800
Memorie operativă – 2Gb DDR
Disc rigid – 500Gb S -ATA II

11
b. DELL PowerEdge 860
Procesor – Intel Dual Core Xenon Pro 2.2
Memori e operativă – 4Gb DDRII
Disc rigid – 500Gb S -ATA II

4. Doua imprimante:
LaserJet Pro P1566
Tenologie de imprimare – Laser
Rezoluția maximă – 1200×600 dpi
Format – A4, A5, A6, B5

În condițiile economiei de piață o importanță deosebită o are modul efectiv de
gestionare a informației, timpul și mai ales operativitatea de care se dă dovadă în
prelucrarea informației. Analiza resurselor informaționale evidențiază volumul de
date supuse prelucrării, circuitele și fluxurile informaționale care reflectă relațiile
informaționale legate de realizarea problemei, atît pe plan intern, cît și pe plan extern.
După decizia de fondare SRL “ANVIG PRIM” prestează următoarele genuri de
servicii:
 Comercializarea calculatoarelor, echipamentelor periferice și software -ului;
 Întreținerea și repararea mașinilor de birou și a tehnicii de calcul în oficii;
 Elaborarea site -urilor.
Serviciile se prestează în conformitate cu clauzele stipulate în contract p e durata
uneia sau mai multor perioade de gestiune.
Contractul de prestări servicii este acel contract prin care o parte, numită
prestator, se obligă să presteze celeilalte părți numite, beneficiar, anumite servicii, iar
aceasta se obligă să plătească retr ibuția convenită. Contractele de prestări servicii
sunt contracte bilaterale, deoarece se cere exprimarea de voință a ambelor părți,

12
sinalagmatice deoarece dispun obligații reciproce, cu titlu oneros, deoarece ambele
părți obțin ceva și consensuale deoare ce sunt valabile din momentul încheierii lui.
În baza contractului încheiat cu clientul, la monentul prestarii serviciilor
întreprinderea întocmește factura fiscală (pentru plătitorii de TVA) sau factura
(pentru neplătitorii de TVA). Nefiind subiect impozabil SRL „ANVIG PRIM”
întocmește factura, care este un document justificativ de înregistrare a informației în
contabilitate. Această factură se eliberează la stabilirea definitivă a valorii servicii
prest ate.
Toate livrările (impozabile și neimpozabile) efectuate de către întreprindere se
reflectă în Registru de vînzări. Reflectarea facturilor în acest registru se efectuiază
în ordine cronologică pe măsura prestării serviciilor. Fiecare factură eliberată î n mod
obligatoriu se oglindește în registrul vînzărilor. Informația în aceste registre se
introduce manual deoarece în această întreprindere nu există o evidență contabilă
computerizată.
La sfîrșitul fiecărei luni sunt elaborate diferite rapoarte în care e ste reflectată
evidența veniturilor, cheltuielilor și consumurilor în urma prestării acestor servicii.
Aceste rapoarte sunt elaborate prin intermediul programelor pachetului MS Office:
MS Word și MS Excel.

1.3 Identificarea problemelor și argumentarea necesității soluționării
lor

Pentru a rezolva o anumită problemă este necesară cunoașterea și înțelegerea
situației. Aceasta implică analiza problemelor ce persistă și găsirea soluțiilor necesare
pentru soluționarea deficiențelor ce există în sistemul in formațional existent. În urma
analizei a procesului tehnologic de prelucrare a datelor în sistemul existent se
evidențiază un șir de dezavantaje. Cele mai principale sunt următoarele:
 Controlul manual al datelor;

13
 Efectuarea manuală a calculelor;
 Formarea manuală a rapoartelor;
 Organizarea și gestionarea manuală a datelor;
 Procesul manual de îndeplinire a documentelor de intrare necesită contabilului
un timp mai îndelungat;
 Obținerea informației rezultative mai greu.
În cadrul societății se observă o crește re a volumului de date care sunt destinate
prelucrării. Din această cauză se măresc și termenele de soluționare a problemelor,
de asemenea este afectată și exactitatea informației rezultative. Prelucrarea manuală
a datelor necesită pierdere de timp de ac eea pentru eliminarea acestei probleme
trebuie de implementat o bază de date care să efectueze prelucrarea automatizată a
informațiilor.
Justificarea necesității realizării unui subsistem informatic presupune și
reflectarea modificărilor în organizarea și funcționarea subsistemului informațional.
De asemenea este necesar de menționat efectele pozitive ce se vor obține în
urma implementării subsistemului informatic.
Unul din factorii care influențează crearea unui subsitem informatic sunt :
îmbunătățirea preciziei rezultatelor prelucrărilor prin eliminarea erorilor umane care
pot apărea în sistemul manual.
Realizarea sistemului informatic privind evidența serviciilor va condiționa o
serie de modificări favorabile, acestea ar fi următoarele :
 ușurarea lucrului contabilului;
 reducerea timpului de lucru de efectuare a calcului;
 mărirea nivelului de exactitate a informației;
 micșorarea pînă la minimum a erorilor;
 mărirea calității lucrului efectuat;
 accesul ușor la totaluri și alte date;
 primire a informației în momentul necesar.

14
În condițiile existente actualmente în cadrul contabilității, s -a dovedit eficient
de implementat o bază de date ce ar efectua evidența serviciilor. Acest fapt este
necesar pentru realizarea unui sistem care ar conduce l a ușurarea muncii, și la
obținerea rezultatelor mai înalte.

15
CAPITOLUL II: PROIEC TAREA DE ANSAMBLU A SISTEMULUI
INFORMATIC

2.1 Obiectivele variantei de proiect

Pentru a obține o informație cît mai exactă privind evidența serviciilor oferite de
întreprindere, devine foarte necesar crearea și implementarea unui nou sistem
informatic în cadrul firmei, astfel obiectivul fundamental al sistemului informatic
constă în furnizarea de informații corecte, relevante și la timp atît l a nivel de
conducere cît și la nivel de subdiviziuni cu scopul de a îmbunătăți activitatea și
eficiența economică.
Obiectivele sistemului informatic de evidență a serviciilor ca și pentru orice alt
sistem sunt:
 generale;
 specifice.
Obiectivele subsistemulu i informatic preconizat rezultă din scopurile
perfecționării activității economice în vederea ridicării nivelului de informare
operativă a structurilor organizatorice, a perfecționării metodelor și proceselor
tehnico -informaționale pentru a asigura o efi ciență maximă.
Subsistemul informatic are ca scop prelucrarea informației privind evidența
serviciilor prestate de întreprindere sub aspect calitativ și cantitativ, ce va da
posibilitatea de a o administra și utiliza eficient.
Obiectivele generale urmăresc aspecte globale de conducere ale SRL “ANVIG
PRIM” și au în vedere următoarele probleme:
 perfecționarea activității de conducere ce prevede asigurarea cu informații
oportune și veridice pentru luarea deciziilor corespunzătoare;
 sporirea efic ienței activită ții economice;
 utilizarea selectivă a unor informații pentru asigurarea unei gestiuni
eficiente a activităților economice în cadrul întreprinderii;

16
 furnizarea într -o formă adecvată, eficientă și facilă a informațiilor
necesare conducerii firmei;
 creșterea calității procesului decizional în cadrul SRL “ANVIG PRIM”.
Obiectivele specifice ale subsistemului informatic privind evidența serviciilor
prestate de întreprindere au în vedere realizarea tuturor prelucrărilor într -un cadru
unitar, care să conducă la creșterea gradului de prelucrare a informației din baza de
date. Subsistemul informatic preconizat are următoarele obiective specifice:
 punerea la dispoziție a informației necesare în forma prestabilită;
 creșterea vitezei de răspuns a sistemului informatic la solicitările
beneficiarului;
 dispunerea de posibilități ce ar permite utilizatorului să analizeze mai
eficient informația necesară;
 ridicarea nivelului calității dirijării;
 eliminarea introducerii repetate a datelor prin introducerea codurilor;
 reducer ea timpului de lucru;
 micșorarea pînă la minimum a erorilor;
 înregistrarea informației de păstrare îndelungată în scopul utilizării
repetate.
Abordarea integrală a obiectivelor generale și specifice permite proiectarea unui
sistem informatic integral al ni velul activității întreprinderii în condiții de eficiență
maximă.
Aceste obiective a sistemului informatic proiectat urmează a fi concretizate în
ieșirile acestuia.

17
2.2 Definirea structur ii situaților de ieșire (videoformatelor de ieșire)

Obiectivele practice realizate ale sistemul informațional cu privire la evidența
serviciilor oferite de întreprindere, trebuie să satisfacă cerințele informaționale ale
societății comerciale.
Orice sistem/subsistem informatic proiectat reprezintă în sine un ansamblu de
informații care este colectată, stocată, prelucrată și apoi furnizată personalului firmei.
Deci, ieșirile subsistemului informatic pot fi privite sub aspect structural, funcțional și
tipologic.
Sub aspect structural, ieșirile subsistemului informatic au o structură generală
formată din trei componente principale:
INTRARI PRELUCRARI IEȘIRI

Ieșirile unui sistem/subsistem informatic constituie rezultatul prelucrării datelor
în urma realizării procedurilor automate și constituie al treilea element princi pal
dintr -un sistem informatic.
După caracterul de funcționalitate ieșirile sistemului informatic concretizează
obiectivele generale și specifice ale sistemului informatic proiectat (descrise în
punctul 2.1) .
Situații le de ieșire sunt divizate în:

 Regist ru de evidență a serviciilor prestate:
 Cod tranzacție;
 Cod serviciu;
 Denumire serviciu;
 Cod beneficiar ;
 Denumire ben eficiar;
 Număr factură;
 Data factură;

18
 Cantitate;
 Cost;
 Suma.

 Rapoarte în dependență de criteriul de sortare. Datele sunt sortate după 4
criterii:
 Serviciile prestate pe o anumită perioadă de timp:
 Data factură ;
 Cod serviciu;
 Denumirea serviciului;
 Suma pe serviciu;
 Suma totală a servici ilor.

 Evidența serviciilor prestate întreprinderilor beneficiare:
 Cod benefi ciar;
 Denumire beneficiar ;
 Denumire serviciu;
 Data factură;
 Cantitatea;
 Suma pe beneficiar .
 Suma totală.

 Evidența periodicității prestării serviciilor întreprinderilor
beneficiare pe fiecare tip de serviciu:
 Cod beneficiar;
 Denumire beneficiar;
 Data factură;
 Cantitatea;
 Denumire serviciu.

19

 Evidența serviciilor prestate în funcție de localitate:
 Cod serviciu;
 Denumire serviciu;
 Localitatea;
 Suma.

Situații le de ieșire enumerate mai sus vor reprezenta principala sursă de
informație în cazul dat contabilă. Ele vor fi emise în caz de necesitate pe monitorul
calculatorului la dorința contabilului sau vor putea fi emise și la imprimantă sub
formă de documente rez ultative care prin structura și conținutul lor vor reflecta
esența sarcinii. Cînd definim forma și formatul de prezentare a situațiilor finale
trebuie să ținem cont de anumite considerente practice cum ar fi respectarea
cerințelor a unor factori de decizi e privind documentul de ieșire, anumite restricții
tehnice, elemente de eficiență, etc.
Aceste documente se vor utiliza ca acte justificative în dirijarea activității de
evidență a serviciilor prestate.

2.3 Identificarea documentelor de intrare

Intrările reprezintă ansamblul datelor de intrare, gestionate și prelucrate în
cadrul sistemului pentru obținerea informației rezultative.
Documentele de intrare pentru subsistemul informatic cu privire la evidența
serviciilor include nomenclatorul serviciilor, c ontractul și factura care este emisă
clienților la momentul prestării serviciului ( vezi anex ele 1-4).
 Factura:
1. Numărul facturii
2. Data facturii;
3. Furnizor;

20
4. Cod fiscal (furnizor);
5. Beneficiar;
6. Cod fiscal (beneficiar);
7. Denumirea băncii;
8. Cont bancă;
9. Cod serviciu;
10. Denumirea serviciului prestat;
11. Unitatea de măsură;
12. Cantitatea;
13. Prețul;
14. Suma.

 Contract:
1. Număr contract;
2. Data încheierii contractului;
3. Denumire beneficiar;
4. Localitatea;
5. Adresa beneficiar;
6. Cod fiscal;
7. Cod serviciu;
8. Denumire seviciu;
9. Termenul prestării servi ciului;
10. Rechizite bancare (beneficiar).

 Borderou de evidență a întreprinderilor beneficiare:
 Cod beneficiar;
 Denumire beneficiar;
 Cod fiscal;
 Rechizite bancare:

21
 Denumirea băncii;
 Cont bancă;
 Localitatea;
 Adresa beneficiar ;
 E-mail;
 Telefon director;
 Telefon contabil -șef.

 Nomenclatorul serviciilor:
1. Cod serviciu;
2. Denumire serviciu;
3. Costul serviciului .

2.4 Determinarea componenței și structurii bazei informaționale

Baza informațională include totalitatea atributelor care reflectă fenomenele și
procesele economice din întreprindere, inclusiv gruparea acestora într -un ansamblu
omogen de entități în scopul optimizării prelucrărilor sistemului informatic.
Determinarea bazei informaționale presupune caracterizarea tuturor atributelor
conform indicato rilor structurali din cadrul ieșirilor și intrărilor aferente viitorului
sistem, acest atribut trebuie să includă următoarele caracteristici:
 denumirea atributului stabilit în raport cu semantica acestuia;
 natura atributului care poate lua forma numerică s au caracter;
 lungimea atributului care include numărul de caractere ocupate de atribut.
Atributele și caracteristicile subsistemului informatic proiectat privind evidența
serviciilor sunt prezentate mai jos:

22

Conținutul bazei informaționale

F1: Nomenclatorul cu denumirile și costurile serviciilor
Nr. d/o Denumirea atributului Identificator
1. Cod serviciu CODSERV
2. Denumire serviciu DENSERV
3. Costul serviciilor prestate COST

F2: Cantitățile prestate conform facturilor
Nr. d/o Denumirea atributului Identificator
1. Cod tranzacție CODTRANZ
2. Cod serviciu CODSERV
3. Numărul facturii NFACT
5. Cantitate CANT

F3: Nomenclatorul cu denumirile localităților
Nr. d/o Denumirea atributului Identificator
1. Cod localitate CODLOC
2. Localitate LOC

23
F4: Nomenclatorul cu datele generale despre beneficiari
Nr. d/o Denumirea atributului Identificator
1. Cod beneficiar CODBEN
2. Denumire beneficiar DENBEN
3. Cod fiscal beneficiar CODFISCB
4. Cod localitate CODLOC
5. Adresa beneficiar ADBEN
6. Denumire bancă DENB
7. Cont bancă CONTB
8. E-mail MAIL
9. Telefon director TELD
10. Telefon contabil -șef TELC

F5: Contracte
Nr. d/o Denumirea atributului Identificator
1. Număr contract NCONTR
2. Data încheierii contractului DATACONTR
3. Cod beneficiar CODBEN
4. Cod serviciu CODSERV
5. Termenul prestării serviciului TSERV
6. Suma totală a contractului SUMCONTR

24

F6: Facturi

Într-un sistem informațional intrările și ieșirile sunt într -o continuă interacțiune.
Interacțiunea intrărilor pornește de la determinarea obiectivelor sistemului, iar apoi
se stabilește mulțimea intrărilor necesare structurate sub form ă de bază
informațională de intrare care este analizată în vederea determinării bazei
informaționale de ieșire.
Obiectivele sunt concentrate în ieșirile sistemului căror atribute formează baza
informațională de ieșire care este analizată în rapo rt de modul de obținere a
atributelor de ieșire în scopul definirii bazei informaționale de intrare.
Interconexiunea intrărilor cu ieșirile reprezintă modalitatea de obținere a
documentelor finale, adică modul în care sunt obținute documentele finale în f uncție
atributele de intrare. În sistemul informatic „Evidența serviciilor”
documentele de ieșire sunt alcătuite strict în baza datelor de intrare cu ajutorul
algoritmilor de prelucrare. Schem ele de interconexiune a intrărilor cu ieșirile sunt
reprezentat e în fig. 2.1 și 2.2 ;

Nr. d/o Denumirea atributului Identificator
1. Numărul facturii NFACT
2. Data facturii DFACT
4. Cod beneficiar CODBEN

25

Fig. 2.1. Schema interconexiunilor dintre fișierele de intrare și situațiile
de ieșire R1 -R4.

Fig. 2.2. Schema interconexiunilor dintre fișierele de intrare și situația de
ieșire R5.

2.5 Selectarea sistemelor de codare și elaborarea sistemelor de cifruri.

Codarea reprezintă procesul de atribuire entităților cîte o grupă de simboluri, cu
scopul de a ușura procesul de grupare și ierarhizar e a atributelor, care va pune la
dispoziție diverse modalități de prelucrare comodă a informației. Codificarea conduce CODSERV DENSERV COST CODTRANZ CODSERV NFACT CANT NFACT DFACT CODBEN
CODTRANZ CODSERV DENSERV CODBEN DENBEN NFACT DFACT CANT COST SUM
CODBEN DENBEN CODFICB CODLOC ADBEN DENB CONTB MAIL TELD TELC
CODSERV DENSERV COST
CODSERV DENSERV LOC SUM
CODLOC LOC F1
F3 F1 F2
F4 F6

26
la utilizarea intensivă a resurselor interne a calculatoarelor, conducînd la minimizarea
timpului și optimizarea actualizării bazei infor maționale. La utilizarea codurilor se
asigură confidențialitatea și integritatea valorii atributelor, ceea ce conferă colecțiilor
de date o anumită protecție și securitate în timpul prelucrării.
Codificarea informației e necesară pentru organizarea efectiv ă a păstrării,
căutării și prelucrării informației.
Sistemul de codificare al informațiilor este elaborat în funcție de natura
documentelor de intrare și de i eșire care au fost descrise în punctele 2.2 și 2.3. Ținînd
cont de toate restricțiile care sunt impuse la etapa de proiectare se vor elabora mai
multe tipuri de coduri, care au o importanță majoră la facilitarea activității de
introducere, verificare a datelor și interpretare a rezultatelor din situațiile finale.
Codificarea are o importanță majoră deoarece are un șir de avantaje:
 Înlocuirea atributelor prin coduri duce la diminuarea volumului necesar
de memorie internă și externă;
 Asigură operativitatea prelucrării datelor;
 Participă nemijlocit la diminuarea erorilor.
Structura codurilor folosite în sistemul proiectat este:
 Codul beneficiarului:
XX XXX

Exemplu:

Cod beneficiar Denumire beneficiar
20001 KTM Moldova din mun. Chișinău
20002 DGETS din mun. Chișinău
31001 DEC S.R.L. din or. Bălți Prefix raion
Cod beneficiar

27

 Codul serviciului:
X XX

Exemplu:

 Număr factură: Exemplu:
XX XXXXXXX

 Număr contract:
XXXX XXXX

Exemplu:

Cod serviciu Denumire serviciu
101 Crearea site -ului Web
201 Administrarea site -ului Web
301 Servicii de consultare IT
401 Deservire tehnică: HDD
402 Deservire tehnică: Memorie operativă
Număr factură
PA0247921
Număr contract Semnificația
0001/2012 Primul contract încheiat în anul 2012 Tip serviciu
Cod serviciu
Număr factură Seria factură
Anul încheierii
contractului Număr contract

28
 Cod localitate:
XX XX XX

Exemplu:

Pentru codarea acestor cîmpuri s -a folosit sistemul de codare pozițional.

2.6 Resursele tehnice și programate utilizate pentru soluționarea
problemelor.
Estimarea necesarului de resurse hardware și software presupune concretizarea
condițiilor sau restricțiilor tehnice necesare realizării și punerii în funcțiune a noului
subsistem:
 tipuri de echipamente, caracteristici, configurații;
 schema de amplasare;
 mijloacele soft necesare;
 facilități/restricții ale sistemului de operare;
 modurile de exploatare alese sau impuse;
 standarde de programare impuse, etc. Cod localitate Denumire localitate
MD-2000 Chișinau
MD-3100 Bălți
MD-3500 Orhei
MD-3901 Cahul Prefix raion Prefix țară
contractului
Cod localitate și prefix poștal
contractului

29
Pentru implementar ea sistemului informatic de evidență a serviciilor este necesar
ca întreprinderea să dispună de minimum de resurse tehnice, cum ar fi: procesor cu
frecvența 1.6GHz, memoria operativă 512MB, HDD 120GB.
SRL „ANVIG PRIM” dispune de calculatoare performante cu următorii
parametri: procesor Intel® Core™2 Duo, memoria operativă 4Gb, HDD 500Gb.
Aceste calculatoare sunt dotate cu resurse programate ca: sistemul de operare
Windows 7, Microsoft Office 2007(Microsoft Word, Microsoft Excel, Microsoft
Access), Adobe Dre amweaver și Adobe Photoshop. Din aceste considerente nu vom
întîlni nici o dificult ate la implementarea sistemului.

30
CAPITOLUL III: PROIECTAREA DE DETALIU A SISTEMULUI
INFORMATIC

3.1 Determinarea componenței și structurii fișierelor/listelor/situațiilor
de ieșire.

În sistemul proiectat după cum a fost menționat în p . 2.2 situațiile de ieșire sunt:
 Registrul de evidență a serviciilor prestate ;
 Rapoarte în dependență de criteriul de sortare.

Toate listele au fost proiectat e în concordanță cu necesitățile și cerințele
societății „Anvig Prim” SRL. Aceste documente pot fi prezentate sub formă de
documente rezultative imprimate pe suport de hîrtie sau pot fi vizualizate pe
monitorul calculatorului.
Pentru proiectarea liste lor/situațiilor de ieșire au fost îndeplinite parțial cerințele
de proiectare a acestora și anume:
 a fost folosită cît mai deplină posibilitatea de valorificare a posibilităților
de prelucrare;
 listele sunt prezentate într -o formă simplă, inteligibilă, asigurînd
facilitatea în utilizare;
Structura situațiilor de ieșire a sistemului informatic proiectat este următoarea:

31
R1 Raport de evidență a serviciilor prestate (Anexa 5):
Nr.
d/o Denumirea
atributului Identificator Tipul Lungimea Forma de
prezentare Diapazonul
valorilor
1. Cod
tranzacție CODTRANZ Character 6 9 A1…A 6
2. Cod
serviciu CODSERV Numeric 3 9 A1…A 3
3. Denumire
serviciu DENSERV Character 40 A A1…A 40
4. Cod
beneficiar CODBEN Numeric 3 9 A1…A 3
5. Denumire
beneficiar DENBEN Character 40 A A1…A 40
6. Număr
factură NFACT Character 9 X AA0000001 –
ZZ9999999
7. Data
factură DFACT Data 10 X ZZ.LL.AAAA
8. Cantitate CANT Numeric 6 9 000001 –
999999
9. Preț P Numeric 5,2 9 00001,00 –
99999,99
10. Suma SUM Numeric 8,2 9 00000001,00 –
99999999,99
11. Suma
totală SUMT Numeric 8,2 9 00000001,00 –
99999999,99

32
Rapoarte în dependență de criteriul de sortare:
R2 Serviciile prestate pe o anumită perioadă de timp (Anexa 6):
Nr.
d/o Denumirea
atributului Identificator Tipul Lungimea Forma de
prezentare Diapazonul
valorilor
1. Data
facturii DFACT Data 10 X ZZ.LL.AAAA
2. Cod
serviciu CODSER Numeric 3 9 A1…A 3
3. Denumire
serviciu DENSERV Character 40 A A1…A 40
4. Suma pe
serviciu SUMSERV Numeric 12,2 9 00000001,00 –
99999999,99
5. Suma
totală SUMTOT Numeric 12,2 9 00000001,00 –
99999999,99

R3 Evidența serviciilor prestate întreprinderilor beneficiare (Anexa 7):
Nr.
d/o Denumirea
atributului Identificator Tipul Lungimea Forma de
prezentare Diapazonul
valorilor
1 2 3 4 5 6 7
1. Cod
beneficiar CODBEN Character 3 9 A1…A 3
2. Denumire
beneficiar DENBEN Character 40 A A1…A 40

33
1 2 3 4 5 6 7
3. Denumire
serviciu DENSERV Character 40 A A1…A 40
4. Data
facturii DFACT Data 10 X ZZ.LL.AAAA
5. Cantitatea
CANT Numeric 6 9 000001 –
999999
6. Suma pe
beneficiar SUMBEN Numeric 8,2 9 00000001,00 –
99999999,99
7. Suma
totală SUMTOT Numeric 8,2 9 00000001,00 –
99999999,99

R4 Evidența periodicității prestării serviciilor întreprinderilor beneficiare pe
fiecare tip de serviciu (Anexa 8):
Nr.
d/o Denumirea
atributului Identificator Tipul Lungimea Forma de
prezentare Diapazonul
valorilor
1. Cod
beneficiar CODBEN Numeric 3 9 A1…A 3
2. Denumire
beneficiar DENBEN Character 40 A A1…A 40
3. Data
facturii DFACT Data 10 X ZZ.LL.AAAA
4. Cantitatea CANT Numeric 6 9 000001 –
999999
5. Denumire
serviciu DENSERV Character 40 A A1…A 40

34

R5 Evidența serviciilor prestate în funcție de localitate (Anexa 9):
Nr.
d/o Denumirea
atributului Identificator Tipul Lungimea Forma de
prezentare Diapazonul
valorilor
1. Cod
serviciu CODSERV Character 3 9 A1…A 3
2. Denumire
serviciu DENSERV Character 40 A A1…A 40
3. Cod
localitate CODLOC Character 6 X MD0001 –
MD9999
3. Localitate LOC Character 20 A A1…A 20
4. Suma SUM Numeric 6,2 9 00000001,00 –
99999999,99

3.2 Determinarea componenței și structurii fișierelor/videoformatelor de
intrare.

Datele din documentele de intrare (descrise în punctul 2.3) se reflectă în
următoarele fișiere cu date constante și variabile:
Fișiere cu date variabile:

35
Fișierul F1: Nomenclatorul cu denumirile și costurile serviciilor
Nr. d/o Identificator Tipul Lungimea Forma de
prezentare Diapazomul
valorilor
1. CODSERV Character 3 9 A1…A 3
2. DENSERV Character 40 A A1…A 40
3. COST Numeric 5,2 9 00001,00 –
99999,99

Fișierul F2: Cantitățile prestate conform facturilor
Nr. d/o Identificator Tipul Lungimea Forma de
prezentare Diapazomul
valorilor
1. CODTRANZ Character 3 9 A1…A 3
2. CODSERV Character 3 9 A1…A 3
3. NFACT Character 9 X AA0000001 –
ZZ9999999
4. CANT Numeric 6 9 000001 –
999999

Fișiere cu date constante:
Fișierul F 3: Nomenclatorul localităților
Nr. d/o Identificator Tipul Lungimea Forma de
prezentare Diapazon ul
valorilor
1. COD LOC Character 6 X MD0001 –
MD9999
2. LOC Character 20 A A1…A 20

36
Fișierul F 4: Nomenclatorul cu datele generale despre beneficiari
Nr. d/o Identificator Tipul Lungimea Forma de
prezentare Diapazomul
valorilor
1. COD BEN Character 3 9 A1…A 3
2. DEN BEN Character 40 A A1…A 40
3. CODFISCB Character 13 9 A1…A 13
4. CODLOC Character 6 X MD0001 –
MD9999
5. ADBEN Character 40 X A1…A 40
6. DENB Character 20 A A1…A 20
7. CONTB Character 12 9 A1…A 12
8. MAIL Character 15 X A1…A 15
9. TELD Character 8 9 A1…A 8
10. TELC Character 8 9 A1…A 8

Fișierul F5: Informații contracte
Nr. d/o Identificator Tipul Lungimea Forma de
prezentare Diapazomul
valorilor
1. NCONTR Character 8 9 A1…A 8
2. DATACONTR Data 10 X ZZ.LL.AAAA
3. CODBEN Character 3 9 A1…A 3
4. CODSERV Character 3 9 A1…A 3
5. TSERV Data 10 X ZZ.LL.AAAA
6. SUMCONTR Numeric 6 9 000001 –
999999

37
Fișierul F6: Facturi
Nr. d/o Identificator Tipul Lungimea Forma de
prezentare Diapazomul
valorilor
1. NFACT Character 9 X AA0000001 –
ZZ9999999
2. DFACT Data 10 X ZZ.LL.AAAA
4. CODBEN Character 3 9 A1…A 3

3.3 Algoritmii soluționării complexului de probleme

Pentru automatizarea calculelor sunt necesari algoritmi de prelucrare a datelor.
În continuare vor fi p rezentați algoritmii matematici și schem ele bloc.

 Suma totală de servicii prestate de întreprindere:

I. Determinarea co mponenței resurselor informaționale.
1. Unități informaționale de intrare:
 cu date constante:
i=1,n – fișierul cu cifrurile și denumirile serviciilor prestate;
j=1,q – fișierul cu cifrurile și denumirile beneficiarilor;
l=1,z – datele calendaristice ale perioadei de raport ;
Pi- fișierul cu cifrurile și prețurile serviciilor i;
 cu date variabile:
Cijl- cantitatea serviciilor i prestate beneficiarului j în ziua l;
2. Unități informaționale de ieșire:

38
Cji- cantitatea unui tip de serviciu i prestat ă beneficiarului j pe o anumită
perioadă de timp ;
Sji- suma unui tip de serviciu i prestat ă unui beneficiar j;
Si – suma unui tip serviciu i prestată beneficiar ilor j;
S -suma totală a serviciilor i prestată beneficiarilor j.
II. Elaborarea algoritmilor matematici:
A. Sub formă de formule:
1. Algoritmul de calcul al cantității unui tip de servici u i prestate
beneficiarului j pe o anumită perioadă de timp:
Cji=∑Cjil𝑧
𝑙=1
(3.1)
2. Algoritmul de calcul al sumei unui tip de serviciu i prestat ă unui
beneficiar j:

Sji=Cji∗Pij
(3.2)
3. Algoritmul de calcul al sumei unui tip de serviciu i prestată
beneficiar ilor j:

Si=∑Sji𝑞
𝑗=1
(3.3)
4. Algoritmul de calcul al sumei totale a serviciilor i prestată
beneficiarilor j:
S=∑Si𝑛
𝑖=1
(3.4)

39
B. Sub formă de schem ă bloc:

START

Introducerea datelor
inițiale: i, j, l, Pi, Ci
Cji=∑Cjil𝑧
𝑙=1
l=z?
Sji=Cji∗Pij
Si=∑Sji𝑞
𝑗=1
j=q?
S=∑Si𝑛
𝑖=1
i=n?
STOP i=0
i=i+1
j=0
j=j+1
l=0
l=l+1

Imprimare
Sji,Si,S
da
nu da

da
nu
nu

40
 Evidența s ervicii lor prestate de întreprindere pe o anumită perioadă de
timp:
I. Determinarea componenței resurselor informaționale.
1. Unități informaționale de intrare:
 cu date constante:
i=1,n – fișierul cu cifrurile și denumirile serviciilor prestate;
l=1,z – datele calendaristice ale perioadei de raport ;
Pi – fișierul cu cifrurile și prețurile serviciilor i;
 cu date variabile:
Cil – cantitatea unui tip de serviciu i prestat ă în ziua l;
2. Unități informaționale de ieșire:

Sil- suma unui tip de serviciu i prestată în ziua l;
Si – suma unui tip de serviciu i prestată într-o anumită perioadă de timp l;
S -suma totală a serviciilor i prestată într-o anumită perioadă de timp l.

II. Elaborarea algoritmilor matematici:
A. Sub formă de formule:
1. Algoritmul de calcul al sumei unui tip de serviciu i prestată în ziua l:

Sil=C il*Pi
(3.5)
2. Algoritmul de calcul al sumei unui tip de serviciu i prestată într -o anumită
perioadă de timp l:
Si=∑Sil𝑛
𝑖=1
(3.6)

41
3. Algoritmul de calcul al sumei totale a serviciilor i prestată într -o anumită
perioadă de timp l:

S=∑Sin
i=1
(3.7)
B. Sub formă de schem ă bloc :

START

Introducerea datelor
inițiale: l, i, C il, Pi
l=z? i=0
i=i+1
l=0
l=l+1
Sil=Cil*Pi
Si=∑Siln
i=1
S=∑Sin
i=1

i=n?
STOP Imprimare S il, Si, S
da
nu da
nu

42

 Evidența serviciilor oferite întreprinderilor beneficiare:
I. Determinarea componenței resurselor informaționale.
1. Unități informaționale de intrare:
 cu date constante:
i=1,n – fișierul cu cifrurile și denumirile serviciilor prestate;
j=1,q – fișierul cu cifrurile și denumirile beneficiarilor;
Pi- fișierul cu cifrurile și prețurile serviciilor i;
 cu date variabile:
Cij- cantitatea unui tip de serviciu i prestate beneficiarului j;
2. Unități informaționale de ieșire:

Sij- suma unui tip de serviciu i prestată unui beneficiar j;
Sj – suma totală a serviciilor i prestată unui beneficiar j;
S -suma totală a serviciilor i prestată beneficiarilor j.
II. Elaborarea algoritmilor matematici:
A. Sub formă de formule:
1. Algoritmul de calcul al sumei unui tip de serviciu i prestată unui
beneficiar j:
Sij=Cij∗Pi
(3.8)
2. Algoritmul de calcul al sumei totale a serviciilor i prestată unui
beneficiar j:
Sj=∑Sij𝑛
𝑖=1
(3.9)

43
3. Algoritmul de calcul al sumei totale a serviciilor i prestată
beneficiarilor j:

S=∑Sj𝑞
𝑗=1
(3.10)
B. Sub formă de schem ă bloc :

START

Introducerea datelor
inițiale: i, j, Ci, Pi
j=0
j=j+1
i=0
i=i+1
Sij=Cij*Pi
Sj=∑Sijn
i=1
n
i=n?
j=q?
STOP Imprimare S ij, Sj, S
S=∑Sj𝑞
𝑗=1
da
nu da
nu

44

 Evidența periodicității oferirii serviciilor întreprinderilor beneficiare pe
fiecare tip de serviciu:

I. Determinarea componenței resurselor informaționale.
1. Unități informaționale de intrare:
 cu date constante:
a=1,12 – fișierul cu cifrurile și denumirile lunelor anului;
 cu date variabile:
Cja- cantitatea prestat ă beneficiar ilor j în luna a pe fiecare tip de serviciu ;
2. Unități informaționale de ieșire:

Cj- cantitatea prestată beneficiarilor j pentru fiecare tip de serviciu pe
parcursul anului.

II. Elaborarea algoritmilor matematici:
A. Sub formă de formule:
1. Algoritmul de calcul al cantității prestate beneficiarilor j pentru
fiecare tip de serviciu pe parcursul anului :

Cj=∑Cja12
a=1
(3.11)

45
B. Sub formă de schem ă bloc :

 Evidența serviciilor prestate în funcție de localitate :

I. Determinarea componenței resurselor informaționale.
1. Unități informaționale de intrare:
 cu date constante:
i=1,n – fișierul cu cifrurile și denumirile serviciilor prestate;
m=1,r – fișierul cu cifrurile și denumirile localităților ;
y=1,U m – fișierul cu cifrurile și denumirile beneficiarilor din localitatea m;
Pi- fișierul cu cifrurile și prețurile serviciilor i;

START

Introducerea datelor
inițiale: a, C ja
a=0
a=a+1
Cj=∑Cja12
a=1
n
a=12?
STOP Imprimare C j
da
nu

46
 cu date variabile:
Ciym- cantitatea unui tip de serviciu i prestate beneficiar ilor din localitatea
m;
2. Unități informaționale de ieșire:

Sim- suma unui tip de serviciu i prestată beneficiarilor din localitatea m;
Sm – suma totală a serviciilor i prestată beneficiarilor din localitatea m.

II. Elaborarea algoritmilor matematici:
A. Sub formă de formule:
1. Algoritmul de calcul al sumei unui tip de serviciu i prestată
beneficiarilor din localitatea m:

Sim=∑Ciym𝑈𝑚
𝑦=1 *Pi
(3.12)
2. Algoritmul de calcul al sumei totale a serviciilor i prestată prestată
beneficiarilor din localitatea m:

Sm=∑Sim𝑛
𝑖=1
(3.13)

47
B. Sub formă de schem ă bloc :

da
START

Introducerea datelor
inițiale: i, m, Ciym, Pi, y, U m
m=0
m=m+1
i=0
i=i+1
y=0
y=y+1
i=n?
m=r?
STOP Sim=∑Ciym𝑈𝑚
𝑦=1 *Pi
Imprimare S im, Sm
Sm=∑Sim𝑛
𝑖=1
y=U m?
da
nu
da
nu
nu

48
3.4 Elaborarea programului și descrierea interfeței utilizatorului.

Sistemul informatic “Evidența serviciilor prestate de întreprindere ” gestionează
informații despre serviciile prestate de firma SRL „An vig Prim”. Acest sistem
rulează după următorul algoritm:
 Introducerea/modificarea informației inițiale;
 Prelucrarea informației;
 Vizualizarea informației la monitorul calculatorului sau la imprimantă a
documentelor de ieșire.
Sistemul informatic “Evidența serviciilor prestate de întreprindere ” a fost
elaborat folosind SGBD Access 2007. În urma proiectării de detaliu a intrărilor și
ieșirilor a sistemului informatic a fost elaborată structura bazei de date relaționale
(fig. 3.1).

Fig. 3.1 Structura bazei de date relaționale

Pentru această bază de date a fost elaborată interfața care este prezentată în fig.
3.2.

49

Fig. 3.2 Interfața sistemului informatic „Evidența serviciilor prestate de
întreprindere ”

Opțiunea “Înregistrarea informației inițiale” (fig. 3. 3) este destinată pentru
păstrare și introducerea informației referitor la serviciile prestate de întreprindere,
agenții economici cu care colaborează această întreprindere, datele referitor la
facturile eliberate. Activarea butonului deschide un subformular de interfață în care
există posibilitatea de a specifica :
 Beneficiari – informația referitor la agenții economici care beneficiază
de serviciile întreprinderii;
 Servicii – nomenclatorul serviciilor prestate de întreprindere;
 Localități – nomenclatorul loc alităților în care activează beneficiarii;
 Contracte – informația referitor la contractele încheiate de
întreprindere;
 Facturi – informații referitor la facturile emise de întreprindere.

50
Selectînd orice opțiune , imediat va apărea forma de prelucrare a aces teia (vezi
anexa 10) .

Fig. 3.3 Înregistrarea informației inițiale

Pentru operarea mai comodă cu înregistrările existente în baza de date
utilizatorul poate sorta informație după diferite criterii prin intermediul opțiunii
„Rapoarte de evidență a serviciilor prestate ” (fig 3. 4).
Opțiunea „ Rapoarte de evidență a serviciilor prestate ” permite sort area
informați ei despre serviciile prestate după cîteva criterii și anume: serviciile prestate
pe o anumită perioadă de timp, serviciile oferite întreprinderilor beneficiare în
general și pe fiecare tip de serviciu, serviciile prestate în funcție de localitate (vezi
anex ele 5-9).

51

Fig. 3.4 Rapoarte de evidență a serviciilor prestate

3.5 Tehnologia prelucrării datelor în varianta de proiect.

Procesul tehnologic de prelucrare a datelor subînțelege proiectarea unei variante
a procesului tehnologic de proiectare a datelor pentru sistemul inform atic nou care,
bineînțeles, trebuie să difere de varianta existentă pînă la proiectarea viitorului sistem.
Această activitate va include o descriere detaliată și schema procesului tehnologic de
prelucrare a datelor care să corespundă, atît cerințelor viito rului subsistem, cît și
cerințelor de realizare și reprezentare a acestui proces. Pe lîngă acestea, vor fi
prezentate tabelele de dialog (scheme) și instrucțiunile -utilizator. Schema procesului
tehnologic este reprezentată în fig. 3. 5.
Procesul tehnologic de prelucrare a informației în cadrul viitorului proiect
presupune prelucrarea automatizată a datelor și elaborarea documentelor rezultative.
Lucrul asupra informației începe cu primirea documentelor de intrare, care au
fost menționate mai sus. Datele din aceste documente sunt introduse în mod manual

52
de la tastatură în tabelele corespunzătoare ale bazei de date . Zilnic sunt înregistrate
datele din facturi pe ziua respectivă, iar ocazional, atunci când are loc semnarea unui
nou contract cu clienții, operați i care se efectuează mai rar, se introduc și aceste date.
Datele se acumulează și se stochează în tabele, unde are loc controlul automat după
formatul datelor.
La prima etapă, are loc eliberarea facturilor fiscale beneficiarilor care se
efectuează manual . Totodată are loc și controlul vizual al documentelor la calitaea
îndeplinirii plenitudinii lor.
Etapa pregătitoare – operațiile de primire, control și înregistrare a informației de
intrare. Dacă sunt depistate unele erori, documentele care nu corespund cerințelor
sunt restituite furnizorilor spre reîndeplinire sau completare a lor.
Etapa de bază – prelucrarea și formarea informației rezultative. Documentele
verificate și înregistrate sunt prelucrate în subsistemul informatic „Evidența
serviciilor ” un de există posibilitatea prelucrării și sortării datelor după diferite
criterii, obținerea și afișarea rapoartelor se efectuează automat.
La etapa finală se realizează controlul și transmiterea informației rezultative
utilizatorului, precum și păstrarea acesteia. După terminarea tuturor operațiunilor
tehnologice toate informațiile sunt verificate. Dacă sunt erori, se corectează manual și
se verifică din nou. În cazul cînd nu sunt erori în informațiile prezentate, se întocmesc
documentele rezulta tive.
Subsistemul informatic privind „Evidența serviciilor ” are algoritmul următor:
introducerea / modificarea informației inițiale;
prelucrarea informației;
vizualizarea informației la monitorul calculatorului sau la imprimantă
a documentelor de ieșire.

53

Fig. 3. 5 Procesul tehnologic de prelucrare a datelor în varianta de proiect. START

Recepționarea și verificarea
documentelor primare
Introducerea datelor
Prelucrarea
de calcul

Verificarea
erorilor

Corectarea
errorilor
Sunt
Errori ?
__ Afișarea
errorilor
Afișarea
rezultatelor
problemei STOP
Sortarea datelor

Gruparea datelor

54
Concluzii

În proiect a fost studiată situația existentă în ceea ce privește soluționarea
necesităților actuale ale SC „ANVIG PRIM ” SRL. S -au depistat neajunsurile
actualului sistem:
 cheltuieli considerabile de timp la efectuarea calculelor, întocmirea
documentelor rezultative și la controlul realizării lor;
 utilizarea ineficientă a resurselor disponibile.
Deficiențele infrastructurii informaționale a SRL „ANVIG PRIM” pot fi
depășite prin implimentarea produsului program care ar sistematiza întreg proces ul de
colectare și prelucrare a datelor eficient și centralizat. În acest scop a fost elaborat un
program care asigură unificare a procedurilor de lucru cu informația contabilă.
În cazul implementării variantei descrise în proiect, care presupune proiectare a
unei baze de date centrale, apar posibilități de înlăturare sau cel puțin de reducere ale
lacunelor evidențiate.
Impactul noului sistem presupune capacitatea noului program elaborat de a
satisface pe deplin cerințele de prelucrare eficientă a datelor, determinând o corelație
optimă dintre nivelul de centralizare și cel de distribuire a proceselor informaționale,
fapt care conduce inevitabil la sporirea eficienței utilizării resurselor informaționale.
Noul sistem informatic va contribui la:
 obținerea inf ormației rezultative în aspectele dorite;
 înregistrarea informației pentru a putea fi păstrată în scopul utilizării repetate;
 ridicarea nivelului și calității dirijării;
 asigurarea securității datelor și nepermiterea modificării lor arbitrare;
 consolidarea unui sistem informatic cu caracter dinamic și flexibil, ceea ce ar
permite lărgirea ulterioară a funcțiilor sistemului.
În cazul implementării sistemului informatic, se va asigura o mai bună gestiune a
datelor, va crește operativitatea de prelucrare a informației și implicit conducerea va
dispune de aceasta la momentul oportun luării deciziilor. În sistemul informatic sunt

55
reflectate activitățile de bază în cadrul firmei și pot fi obținute informațiile dorite în
orice moment prin intermediul rapoartelor.
Sistemul informatic realizat urmează sa fie implementat în cadrul societății
comerciale „ANVIG PRIM” SRL în semestrul IV al anului curent.

56
Bibliografie

1. I. Bolun, I. Covalenco. Bazele informaticii aplicate. – Chișinău, BONITAS,
2005.
2. M. Burlacu, V.Todica. Sistemul de gestiune a bazelor de date MS
ACCES . – Chișinău, ASEM, 2000.
3. I. Costaș Tehnologia prelucrării automatizate a informației economice,
Chișinău: ASEM, 1993.
4. I. Costas, T. Zacon, T. Leahu, T. Bragaru. Proiectarea Sistemelor
Informatice. Metodica Elaborării Proiectelor De Diplomă. Chișinău
1995, ASEM.
5. V. Cotelea. Baze De Date . Chișinău 1997, ASEM.
6. Ioan Doroș. Baze de date – Editura Cibernetica MC, București, 2010.
7. Gh. Lâsâi, I. Lungu ș.a. Sisteme informatice și baze de date, ASE
București, 1993.
8. E. Macovei, O. Zaharie. Proiectarea sistemelor informatice, ASE,
București, 1989 .
9. I. Roșca, E. Macov ei, N. Davidescu, V. Răileanu. Proiectarea Sistemelor
Informatice Financiar – Contabile. Editura didactică și pedagogică,
București 1993.
10. Скотт Ф, Уилсон. Принципы проектирования и раз работки
програмного обеспечения. Москва 2002.