INTRODUCERE………………………………………………………………………… 2 PARTEA I: STUDIU BIBLIOGRAFIC CAPITOLUL 1. STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII ÎN DOMENIUL DEPOPULĂRII ȘI AL… [304076]

CUPRINS

INTRODUCERE………………………………………………………………………… 2

PARTEA I: STUDIU BIBLIOGRAFIC

CAPITOLUL 1. STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII ÎN DOMENIUL DEPOPULĂRII ȘI AL IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ………..……………. 4

PARTEA A II-A CERCETĂTI / CONTRIBUȚII PROPRII

CAPITOLUL 2. MATERIAL ȘI METODĂ ………………………………………… 15

2.1. Localizare……………………………………………………………………………… 15

2.2. Istoric……………………………………………………………………………………. 16

2.3. Cadrul natural …….…………………………………………………………………… 17

2.4. Material și metodă ………………………………………………………………………………………. 19

CAPITOLUL 3. REZULTATE ȘI DISCUȚII ………………………………………. 21

3.1. Analiza demografică……………………………………………………………….. 21

3.2. Analiza utilizării terenului ………………………………………………………… 23

3.3. Analiza vegetației ………….………………………………………………………… 25

3.4. Analiza impactului antropic asupra mediului prin agricultură ,…………………… 27

3.5. Analiza comunei Bătrâna din perspectiva biodiversității……….. ..………………… 28

3.6. [anonimizat] …………………………….. 29

3.7. Analiza frumuseților tăcute ale comunei Bătrâna …………………………………………….. 31

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI ………………………………………………….. 32

BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………………………… 34

INTRODUCERE

Lucrarea de față prezintă importanța relației dintre om și natură, a [anonimizat], [anonimizat]. Scopul lucrării este de a arăta o [anonimizat], [anonimizat] 30 de ani. Tema aleasă este prezentată pe platforma ArcGis Online prin intermediul aplicației StoryMapJournal cu denumirea .Oameni.Locuri. (http://arcg.is/1aanri) pentru a [anonimizat], corelată cu schimbările mediului natural.

Sentimentul de păstrare și valorificare a frumosului ce se regăsește în Ținutul Pădurenilor este motorul motivațional al realizării acestui studiu. [anonimizat], precum includerea acestora în circuite agroturistice.

În urmă cu aproximativ 7 ani l-[anonimizat]-a găsit liniștea. Aș zice că vocea pământului din Ținutul Pădurenilor i-a [anonimizat]-l [anonimizat] a [anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat], dar nu și de minunățiile naturii.

[anonimizat], [anonimizat] a fi la timp. [anonimizat] din Hunedoara, despre bătrânii noștri din inima munților care așteaptă ca cineva să le mai deschidă ușa casei și să le zică o vorbă bună, despre cum natura își reintră în drepturi și cuceresc încetul cu încetul ulițele prăfuite de trecerea anilor. Oameni cu inimi mari doresc să reînvie aceste locuri, să le împărtășească cu lumea întreagă și să le repopuleze. Astfel au apărut diferite proiecte fie ele de fotografie pentru capturarea frumosului, fie de cartografiere a zonele părăsite, depopulate, fie de atragerea atenției orășenilor asupra zonelor rurale de unde au plecat sau spre care se pot îndrepta pentru relaxare, pentru a respira aer curat sau doar pentru a asculta povestea Pădurenimii.

Alegerea acestei teme pentru lucrarea de disertație este strâns legată de analiza realizată în cadrul articolului Does depopulation determine land-use changes? (Costea, Nicolin, 2017) în cadrul Regiunii de Vest a României, în urma căreia s-a conturat ideea că și diminuarea sau încetarea activităților antropice asupra mediului natural influențează modificarea acestuia, natura reintrându-și în drepturi.

Lucrarea este structurată pe 2 părți: prima cuprinde studiul bibliografic al temei alese și anume stadiul actual de cunoaștere al fenomenului depopulării atât în România, cât și în alte state, corelat cu modificarea peisajelor naturale și a modului de folosire a terenurilor; cea de-a doua parte cuprinde contribuțiile aduse de mine acestui topic prin materialele și metodele folosite și anume metode cartografice de prezentare a arealului și metode analitice de interpretare a datelor demografice, dar și cele rezultate în urma interpretării hărților realizate. Materialele folosite pentru caracterizarea locului luat în considerare pentru realizarea acestui studiu – Ținutul Pădurenilor cu accent pe comuna Bătrâna și satele aparținătoare – sunt reprezentate de diversele baze de date puse la dispoziție de ESRI România, Copernicus Land Cover, Institutul Național de Statistică etc, dar și de informațiile culese din teren.

De asemenea, partea a doua cuprinde și un capitol foarte important și anume cel al rezultatelor obținute în cadrul acestui studiu al depopulării localităților din Ținutul Pădurenilor corelat cu modificarea utilizării terenurilor, îndeosebi în comuna Bătrâna și a satelor sale aparținătoare. Importanța problematicii abordate în cadrul acestei lucrării este dată și de faptul că studiile legate de această temă sunt încă destul de puține, iar lipsa informațiilor ridică un mare semn de întrebare mai ales în contextul actual identificat de migrare a populației din mediul rural spre cel urban – ce se întâmplă așadar cu așezările părăsite? Aceste situații au fost identificate și în state mai mari de pe Glob, nu doar în România și a căror manifestare se poate observa doar în perioade lungi de timp pentru a se putea formula niște ipoteze clare.

Finalul lucrării prezintă atât elemente conclusive ale acestei lucrări enumerând succint conexiunile identificate între dinamica demografică și modificarea mediului prin reducerea impactului activităților antropice, dar și calde recomandări pentru promovarea acestor așezări minunate din inima pădurii, păstrarea valorilor culturale și conservarea frumuseților naturale. Pe această cale le mulțumesc colaboratorilor pentru suport și implicare.

PARTEA I: STUDIU BIBLIOGRAFIC

CAPITOLUL I: STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII ÎN DOMENIUL DEPOPULĂRII ȘI AL IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Veșnicia s-a născut la sat – spunea Lucian Blaga, dar ce se va întâmpla acum cu ea în contextul depopulării satelor românești și de modificare a peisajelor naturale? E în puterea noastră să păstrăm integritatea satului românesc, cu valorile si frumusețile sale, cu munca asiduă, cu poveștile bunicilor și cu timpul care alunecă duios pe obrajii arși de soare ai bătrânilor. România s-a născut la sat, identitatea românului este dată de însuși satul românesc în mijlocul căruia s-a născut, a crescut la umbra firului de iarbă și și-a potolit setea de la izvorul de apă rece.

„Civilizația rurală e o sursă esențială pentru civilizație. În lumea satului sunt valorile curate, nu ai cum să reușești aici dacă nu ești curat, așa că acolo e comoara României”, scrie Peter Hurley, un irlandez care, de câțiva ani, se luptă să conserve valorile tradiționale din zona Maramureșului. Civilizația rurală, ca manifestare a sufletului românesc, alături de țărani, ca purtători ai unui sentiment al spațiului și timpului, poate oferi omului modern o alternativă la pierderea sensului, a uitării de sine sau la crizele identitare.

Mai multe sate din România sunt pe cale de dispariție. Depopularea localităților din zona rurală este determinată de exodul tinerilor, care caută locuri de muncă la orașe. Depopularea satelor de munte este o realitate întâlnită peste tot în România. Semnele depopulării încep să-și facă simțită prezența chiar și în comunele bogate, nu doar prin sate uitate de oameni și timpuri, în mijloc de câmp sau prin cătune pe care o simplă ploaie le izolează de restul lumii pentru zile întregi. Case părăginite care stau să cadă din cauză că proprietarii au murit și nu mai sunt moștenitori care să le reabiliteze sunt cu duiumul, în tot județul. Trecerea la cele veșnice a țăranului bătrân, de plugul căruia asculta brazda înainte să avem combine automatizate, afectează întreg mediul rural.

Principala cauză a reducerii numărului de locuitori este natalitatea scăzută, care provoacă îmbătrânirea populației. Se adăugă însă și fenomenul migrației. Peste 3 milioane de români au plecat din țară. În acest scop, în 2016 Guvernul a realizat o statistică a localităților care a căror populație a scăzut drastic în intervalul 1990-2012. Anexa realizată de Guvern, intitulată Municipiile, orașele și comunele în care s-au produs scăderi accentuate ale populației, cuprinde un tabel cu comunele care au pierdut peste 30% din populație în intervalul menționat, o statistică a orașelor și a municipiilor care au pierdut peste 20% din populație, dar și lista municipiilor, orașelor și comunelor care au în structura lor sate cu mai puțin de 100 locuitori.

România nu este singurul stat care trece prin acest fenomen de depopulare și de pierdere a identității satului. Alte state europene se confruntă cu această problemă, dar și state mari precum Statele Unite ale Americii, care datorită încetării anumitor activități din domeniul economic din anumite orașe, cândva mari precum Detroit, acum sunt pustiite și se luptă să îmbunătățească viețile cetățenilor. România totuși, spre deosebire de alte state, încă posedă adevărate muzee naturale ale caselor tradiționale din diferitele regiuni și are o identitate foarte bine conturată și conservată a ceea ce încă înseamnă satul tradițional.

La nivelul Uniunii Europene există un plan privind dezvoltarea rurală în Europa, în următorul exercițiu financiar sunt alocate peste 100 de milioane de euro, dar marile nevoi ale satului trebuie să existe în planul nostru, în strategia noastră: trebuie să reducem abandonul școlar, să finanțăm învățământul care să dezvolte meserii tradiționale, să formeze specialiști și tehnicieni pentru agricultură, dar și competențe pentru zona turistică, trebuie să dezvoltam o administrație care să nu-i poarte pe oameni pe drum, dar și instituții de creditare și garantare, infrastructură pentru cultură și civilizație, trebuie să ne permitem profesori și medici platiți mai bien și cu condiții de a trai în spațiul rural. Toate acestea sunt nevoi ale satului românesc pe care trebuie să le conștientizăm ca elemente ale proiectului nostru de țară.

La ora actuală, problematica depopulării localităților românești și efectele acestui fenomen, analizate prin prisma modificărilor mediului înconjurător, este constatată pregnant în satele de munte, satele izolate, sate care în trecut aveau caracter de exploatare a resurselor naturale. În ultimii ani, tot mai multe articole și reportaje au apărut legate de satele părăsite, oamenii arătându-și astfel iubirea și interesul față de acestea, față de valorificarea patrimoniului natural și cultural. Din punct de vedere academic, lucrările științifice din România ce privesc acest subiect sunt încă în număr redus, fenomenul depopulării desfășurându-se lent, dar corelat cu cel al renaturării, al reîmpăduririlor. Cu toate că în România s-a remarcat acest fenomen abia în ultimii ani, în lucrările științifice ale altor state europene vestice au apărut studii despre depopulare, despre modificarea peisajelor, despre modificarea utilizării terenurilor și nu numai, acest fenomen a fost identificat încă din anii ’60 și în America, unde s-a observat că deși a crescut populația și numărul de locuințe în zonele urbane, s-a pus problema dezvoltării durabile, sustenabilitate și mai ales a obținerii resurselor nutritive în contextul acestor migrații din mediul rural în cel urban. (Vesterby et. al, 1991).

Unul dintre cele mai ample studii legate de depopularea zonelor rurale și modificările mediului pe care aceasta le implică, a fost publicat de către John Saville în 1957 – Rural Depopulation in England and Wales. Această lucrare ia în considerare contextul istoric, urmărind evoluția economico-socială a acestui spațiu – creșterea societății urbane, agricultura și fenomenul depopulării, declinul industriilor rurale și situația noului început de mileniu – migrația internă – aspecte fizice, proporții, declinul populației în perioada 1851 – 1931 și ce presupune depopularea rurală. Necesitatea îmbunătățirii traiului de zi cu zi este principalul motiv pentru migrarea oamenilor din mediul rural în cel urban, iar odată cu apariția de mici fabrici în orașele mai mici, de apariția sistemului centralizat de apă, de canalizare, dezvoltarea sistemului de învățământ și de alte astfel de beneficii și comodități, oamenii s-au îndreptat spre mediul urban. Presiunile socio-economice puse asupra fermierilor, și așa împuținați, de către apariția și dezvoltarea societăților cu caracter alimentar îi îndepărtează pe aceștia de piețele de desfacere. Odată cu publicarea în 1957 a acestui studiu apar întrebări precum: Dacă și cum poate rezista satul tradițional în aceste condiții? Dacă fenomenul depopulării afectează zonele rurale atât de tare încât să amenințe cu însăși dispariția acestora? La aceste întrebări vom încerca și noi să găsim răspunsuri în studiul de față.

În lucrarea din 1992 – Responses of Forest Ecosystems to Environmental Changes – Anne Teller, din partea Fundației Europene pentru Știință de la Strasbourg, alături de colegii săi P. Mathy și J. N. R. Jeffers, au consemnat modificările terenurilor și posibilitatea producerii de incendii în spațiile naturale afectate de aceste modificări. S-a constatat că în Europa Mediteraneană, fenomenul depopulării rurale a început de mai bine de 60 de ani, având ca și consecințe: terenuri abandonate și reducerea exploatării forestiere. Acest fenomen duce la creșterea biomasei lemnoase și acumularea de combustibil, la extinderea suprafețelor forestiere, la schimbări în structurarea pe verticală a vegetației și creșterea uniformității peisajelor.

Despre depopulare și reîmpădurire a scris și Fabio Salbitano în 1993 în lucrarea Depopulation and afforestation. Sources and methods from 19th century Italy. Regenerarea naturală a pădurilor din zonele abandonate este un fenomen larg răspândit în regiunile montane din statele dezvoltate din Vestul Europei. S-a remarcat o relație între depopulare, schimbările sociale și variațiile ecologice, sub presiunea istorică din nord-estul Italiei. Reîmpădurirea este strâns legată de procesul depopulării și dependentă de modul în care au fost folosite acele terenuri înainte de a fi abandonate. Vechile areale agricole reprezintă locuri propice de dezvoltare a noilor păduri datorită faptului că solurile au fost îmbogățite în substanțe minerale. Pentru analizarea acestor modificări ale mediului au fost folosite clasificări cadastrale ale terenurilor și informații despre peisajele din secolul al XIX-lea, ale descrierilor utilizării terenurilor din acea perioadă și a activităților antropice desfășurate, împreună cu programele de management agricol din documentele oficiale.

În cadrul unui articol publicat de Land Use Policy în 2010 – Does demographic change affect land use patterns? A case study from Germany – realizat de Franziska Kroll și Dagmar Haase, este prezentată relația dintre scăderea și îmbătrânirea populației și modificarea mediului, ca și factor principal pentru dezvoltarea viitoare a modului de utilizare a terenurilor din Europa, cu accent pe Germania. Pentru perioada 1995 – 2004, în regiunile dezvoltate s-a identificat o corelație clară între utilizarea terenurilor, creșterea naturală a populației și migrare, iar pentru regiunile micșorate, economia joacă un rol important în cazul modificării utilizării terenurilor. Cu toate aceste modificări, un lucru este constant atât în zonele urbane, cât și cele rurale, și anume micșorarea densității așezărilor umane pentru întreaga Germanie. O paralelă ar putea fi făcută cu România, luând însă în considerare și evoluția istorică și diferențele dintre aceste state.

Un alt stat european în care au fost identificate fenomenul depopulării și al modificării utilizării terenurilor în secolul al XX-lea este Spania. În Peaceful Surrender: The Depopulation of Rural Spain in the Twentieth Century din 2011, Fernando Collantes și Vicente Pinilla subliniază declinul populației rurale rapide, ca urmare a tranziției spre o modernitate economică și socială, sub presiunea industrializării și a migrației dinspre zonele rurale spre marile centre urbane. În această lucrare este menționat și un lucru foarte important și anume că statele est-europene au înregistrat o scădere a populației mult mai târziu decât statele din vestul Europei, realizând o comparație între Spania, Italia, Anglia, Franța, Germania, România și Polonia (vezi tabelul 1.1.). Depopularea rurală a căpătat un caracter general în Europa de după anul 1945. În Italia, Spania, Polonia și România s-au remarcat semne ale depopulării rurale, alăturându-se și Franța acestui trend în a doua jumătate a secolului al XIX-lea ( vezi tabelul 1.2.). Pentru țările est-europene fenomenul nu a fost atât de accentuat la început, dar după anii 1970, în România s-a dezvoltat mai repede decât în Polonia și s-a pus problema dacă regimul comunist a avut vreo influență sau nu. Declinul populației rurale din Europa se regăsește prezentat în tabelul 1.3. de mai jos, unde România se remarcă în grupul statelor din estul Europei care semnalează fenomenul de depopulare mai târziu decât celelalte, dar și cu o scădere mai mare și rapidă a populației.

Tabelul 1.1. Fenomenul depopulării rurale pe serii de timp ale țărilor europene

Sursă: Collantes et. al, 2011

Tabelul 1.2. Populația rurală raportată procentual la populația totală a statelor europene

Sursă: Collantes et. al, 2011

Tabelul 1.3. Dinamica populației rurale în Europa în funcție de regiuni

Sursă: Collantes et. al, 2011

Gert – Jan Hospers, în lucrarea sa din 2014 – Managing Population Decline in Europe’s Urban and Rural Areas – identifică cuvântul – cheie al acestui fenomen și care este totodată și reprezentativ pentru tema aleasă de mine și anume mobilitatea. Mobilitatea este privită în 2 moduri și anume cea socială și cea spațială. Cea socială privește schimbarea statutului social al individului, având ca rezultat o modificare a carierei. Celălalt tip de mobilitate este cel important pentru acest studiu și anume mobilitatea spațială – schimbarea locului de desfășurarea a activităților de zi cu zi. În acest context se remarcă 2 aspecte și anume migrația și mișcarea. Migrația presupune schimbarea adresei, dezrădăcinarea individului, mutarea acestuia dintr-o așezare rurală într-un oraș din apropierea sa, ridicându-se problema: Ce se întâmplă cu ce lasă în urmă? Mișcarea populației reprezintă toate acele drumuri făcute dinspre și înspre locul de reședință de-a lungul unei zile precum mersul la școală, la servici, la cumpărături, dar și în scopuri recreative. În acest caz s-a identificat o altă întrebare și anume: Care sunt consecințele acestui trafic zilnic asupra depopulării zonelor mai ales rurale? În ceea ce privește pronosticul dat de Hospers vizavi de evoluția Europei, acesta nu este pozitiv, afirmând că, cel puțin în zonele rurale, fenomenul depopulării va continua, alături de procesul de îmbătrânire a populației și de reducere numerică a generațiilor tinere, Europa păstrându-și numele de Vechiul Continent.

Pe lângă articolele și studiile apărute despre tema depopulării rurale și a efectelor asupra mediului înconjurător, o serie de proiecte au luat naștere pentru susținerea satului tradițional cu tot ce înseamnă acesta. Aceste proiecte sunt realizate de oameni simpli, inimi deschise spre iubirea naturii și care doresc să împărtășească frumusețea României cu întreaga lume și să contribuie la conservarea satelor românești autentice. Unele dintre aceste proiecte nu au un caracter științific, ci mai degrabă autentic și informațional, prezentând România așa cum e ea: frumoasă, dar neîngrijită.

Printre iubitorii de frumos se numără și Mircea Struțeanu, care are un proiect artistic în derulare încă din 2013 –Missing Home, ce pune accent atât pe lipsa caselor din anumite peisaje naturale, dar și pe absența oamenilor din acele case, cuprinzând totodată modul în care natura a acaparat aceste așezări. Fotografiile sale surprind adevărate muzee naturale, care vorbesc de la sine și ne expun poveștile locuitorilor lor prin culorile vii cu care natura a acoperit vechile case. Aceste capsule ale timpului, cum le numește și Mircea Struțeanu, ne poartă într-adevăr în timp și ne arată modul de viață al țăranilor români, cum își organizau casele, grădinile, dar și cum trăiau ei liberi în creierii munților. Proiectul este încă în desfășurare și cuprinde poveștile caselor pustiite din localitățile depopulate ale României.

În cadrul Hackathonului Open Data din 2015 de la București a luat ființă conceptul Lista localităților fictive din România (dispărute sau depopulate). Proiectul prezintă situația localităților fantomă din România, ce există doar cu numele în numeroase surse de date ale instituțiilor publice, acesta fiind însă lipsite de activități antropice sau fiind strămutate. Echipa care a lucrat la acest proiect a reușit în 2 zile să identifice un număr de 126 de localități cu probleme, punând la dispoziția instituțiilor publice din România rezultatele proiectului, dar și la îndemâna utilizatorilor români de pretutindeni pentru a contribui la acuratețea și îmbunătățirea datelor. Acest proiect este realizat sub forma unei hărți interactive pentru identificarea spațială a acestor localități, oferind totodată și informații despre acestea. Printre aceste localități fantomă au fost identificate și unele sate din Ținutul Pădurenilor, în care doar aerul mai deschide ușile caselor Pădurenilor de altădată.

În urma prezentării acestui proiect, ce cuprinde Lista localităților fictive din România, a fost realizat și un reportaj din partea canalului de televiziune ProTv – Misterul satelor – fantomă din România. De 30 de ani nimeni nu mai locuiește în ele, dar în acte figurează ca administrație (2015). Acest reportaj prezintă proiectul realizat în cadrul Hackathon-ului dar și punctează situația localității Alexandru Ioan Cuza din Călărași, în care doar biserica mai stă mărturie a existenței locuitorilor săi, satul fiind pustiit încă din 1975 de inundații. Oamenii sunt încurajați să contribuie cu informații pentru a se realiza o bază de date reală a localităților din România, care sunt populate nu numai pe hârtie.

Această lucrare prezintă situația concretă a depopulării și a modificării mediului din Ținurul Pădurenilor, cu accent pe comuna Bătrâna și satele aparținătoare. Am ales acest areal în urma unui studiu realizat de mine și doamna lector Alma Nicolin în toamna anului 2017 – Does depopulation determine land-use changes? Case – study: The Western Development Region of Romania – în urma căruia am identificat așezările românești din Regiunea de Dezvoltare Vest în care este prezent fenomenul depopulării și care a putut fi corelat cu modificarea peisajelor și a utilizării terenurilor. În județul Hunedoara au fost identificate cele mai multe unități administrativ – teritoriale depopulate și cu schimbări ale suprafețelor agricole, respectiv forestiere, iar în comuna Bătrâna a fost remarcată rată populațională medie cea mai negativă, aceasta fiind așadar comuna în care se poate dezvolta acestui studiu pe mai departe pentru a afla cauzele în urma studierii consecințelor. Tot în acest articol sunt prezentate și metodele geografice folosite pentru analizarea spațială a modificărilor de mediu și anume realizarea hărților de utilizare a terenurilor și evidențierea dinamicii pădurilor sau a terenurilor agricole din Regiunea de Dezvoltare Vest a României. Acest prim studiu realizat de mine în această direcție a deschis noi moduri de abordare și analizare a fenomenului și anume: la scară largă se poate analiza situația României la capitolul sate părăsite (un prim pas fiind deja realizat în cadrul Hackathonului din 2015 deja menționat și în urma căruia a rezultat Lista localităților fictive sub forma unei hărți interactive) și compararea situației cu alte state europene, dar și la scară mică în cadrul unei regiuni istorice, cu o identitate bine conturată și care dispare încet odată cu dispariția satelor autentice românești precum Ținutul Pădurenilor, care rămâne fără Pădureni.

Despre Ținutul Pădurenilor și frumusețiile ascunse ale acestor locuri au fost publicate cel puțin 45 de articole de către ziarul Adevărul în domeniul online începând cu anul 2010 și continuă și acum să exploreze toate laturile acestor zone. Printre aceste relatări sunt cuprinse obiceiurile și tradițiile Pădurenilor, fotografii cu peisajele de poveste, este surprinsă frumusețea de muzeu natural a caselor părăsite, cuprinse de vegetație, dar și traiul de zi cu zi al localnicilor, foarte puțini la număr în unele comune. Despre comuna Bătrâna și satele aparținătoare au apărut articole de-a lungul anilor surprinzând diverse evenimente, precum tradițiile de Paște în vârf de munte, modul de viață al vârstnicilor din satul Fața Roșie, grijile localnicilor din Bătrâna vizavi de noul asfalt din comună care ar putea dăuna aspectului pitoresc al zonei, viețile sătenilor din cele mai pitorești așezări de munte, satele tăcute cu case părăsite, dar și despre locul în care timpul a stat în loc.

În articolul din 2011, Tiberiu Stroia a relatat despre Ținutul Pădurenilor că este locul unde timpul a încremenit ca în perioada Evului Mediu. Articolul său descrie traiul oamenilor din satul Fața Roșie, sat aparținător comunei Bătrâna. Oamenii se descurcă singuri și își procură hrana lucrându-și grădinile și crescând animale. În urma conversației sale cu o pădureancă în vârstă de 78 de ani reiese faptul că pădurenii sunt oameni împăcați cu traiul liniștit al lor, departe de agitația cotidianului de oraș. Cu toate neajunsurile lor, așa cum le vedem noi, se poate spune că sunt oameni mult mai bogați decât noi, având parte de frumusețea locurilor cu care se înconjoară, dar și de bucuriile sufletului pe care le adunc cu sine traiul simplu pe care îl duc.

Caravana Hunedoara TV a poposit în comuna Bătrâna în anul 2013 pentru a investiga legendele legate de acest areal mitic și pentru a afla secretele ce se ascund aici. Satul Bătrâna este cel mai izolat sat din Pădurenime și aflat la cea mai înaltă cotă dintre toate celelalte. Vorbind cu primarul comunei și cu domnul Dumitru Paveloni, localnic stabilit în Germania, dar care vine anual la Bătrâna, s-au găsit răspunsuri la întrebările legate de numele comunei și al satelor, dar și de ce acestea nu au fost atinse de schimbările istorice petrecute pe teritoriile românești, comuna Bătrâna fiind singura care și-a păstrat autenticitatea.

În cadrul emisiunii De prin sate adunate, echipa din partea Hunedoara TV, a ajuns și în comuna Bătrâna în 2014 spre a constata că este cea mai mică comună din Hunedoara, cu cei mai puțini locuitori, fiind poate chiar și cea mai mică din România. Întregul reportaj prezintă atât cadrul natural al acestei comune, dar și problemele întâmpinate zi de zi de locuitorii acesteia. Primarul comunei Bătrâna, alături de aleșii locali ce lucrează cu acesta pentru bunăstarea comunei au răspuns întrebărilor reporterului, reliefând istoricul comunei, dând glas pământului, dar și încercărilor vieții la care sunt supuși locuitorii.

Digi24 Timișoara a realizat în 2015 un reportaj despre Bătrâna, comuna cu nume predestinat. Media de vârstă este de peste 60 de ani, surprinzând încă din titlu îmbătrânirea satului. Deși comuna Bătrâna este cea mai populată decât satele aparținătoare, aici localnicii beneficiază doar de curent electric, de o rețea de telecomunicații foarte bună și recent de asfalt. Dar lucrul care nu le lipsește este liniștea. Oamenii sunt împăcați sufletește cu greutățile vieții lor și întâmpină vizitatorii cu căldură. Izolată de lume și ruptă de civilizație, comuna Bătrâna este și una dintre cele mai bătrâne comune din România, neavând nici medic, iar tinerii aleg să plece înspre orașe.

În urma acestor reportaje și articole apare tot mai pregnant interesul oamenilor pentru conservarea frumuseții Pădurenimii, astfel că din 2015 au apărut niște fotografii minunate reliefând Ținutul Pădurenilor din trecut, dar și de acum, cu casele părăsite, cu panoramele de vis, cu portul popular și cu oamenii de altădată. Acestea se regăsesc pe pagina de socializare a societății Rustica, care pictează cu măiestrie în mințile privitorilor frumusețea pădurilor ce împresoară casele oamenilor de la munte.

Situația satelor depopulate, izolate a fost unul dintre subiectele relatate de ziarul Adevărul în domeniul online, și în care s-a constatat lipsa unui drum corespunzător de acces dinspre localitatea Dobra, de unde localnicii ar beneficia de exemplu de servicii de sănătate adecvate. În articolul din martie 2016, Raiul din munți unde oamenii au refuzat asfaltul. Sătenii s-au temut că dispariția ulițelor le va distruge paradisul rural, Daniel Guță relatează 2 aspecte foarte importante despre situația comunei Bătrâna, situație prezentă în majoritatea localităților depopulate din România și anume: frumusețea locurilor de aici, liniștea și senzația de acasă pe care acestea o oferă, dar și lipsurile pe care le au oamenii de aici spre deosebire de cei din mediul rural din zonele de deal sau câmpie, care nu sunt atât de izolați. Lipsa unei drum funcțional face ca cel puțin pe perioada iernii, locuitorii acestei comune să fie complet izolați, dar, după cum se remarcă din acest articol, aceasta este o comună ce beneficiază de o rețea de telecomunicații foarte bună. Una dintre îngrijorările sătenilor, identificată și de Daniel Guță, a fost aceea că noul asfalt din fața caselor lor din satul Bătrâna le va schimba aspectul pitoresc al așezărilor. Cu toate acestea, se fac demersuri pentru îmbunătățirea vieții sătenilor, dar și păstrarea frumuseții locurilor.

Tăcerea frumuseții locurilor și a liniștii pe care o oferă sufletului sunt motivele pentru care turiștii sunt atrași de aceste drumuri greu accesibile. Tot în 2016, Daniel Guță relatează despre comunele Pădurenimii dar dintr-o altă perspectivă și anume prezentând vechimea acestor așezări și cum pădurenii au conservat tradiții și credințe vechi, chiar precreștine, precum cântecul bradului de înmormântare, ale priveghiului la care lumea se veselește, dar constată și diminuarea populației de pădureni. Cel de-al treilea articol din 2016 al lui Daniel Guță prezintă viețile zbuciumate ale sătenilor din aceste locuri uitate de lume, cu accent pe comuna Bunila, satul Alun, satul Vadu Dobrii.

Faptul că interesul pentru aceste localități a continuat și a crescut arată că oamenii obișnuiți cu gălăgia orașului sunt atrași și chemați de tăcerea acestor sate de munte și de bătrânii care ne așteaptă cu brațele deschise ca pe proprii nepoți să le ascultăm poveștile. Din 2015 Cosmin Giurgiu alături de echipa sa de la Ghid Video Turistic a realizat filmări aeriene și video-uri de prezentare a frumuseților din Ținutul Pădurenilor și le-a pus la dispoziția iubitorilor de natură și frumos. Acesta ne invită să descoperim Ținutul Pădurenilor cu ale sale bogății. Pădurenii descriu acest tărâm prin aceste elemente simple: apă, aer și pădure. Comuna Toplița și Bolta Apei din Toplița, Lunca Cernii – zonă rurală și peisagistică, Ghelari cu bisericile și panoramele de vis, Alun – satul de marmură, și nu numai, sunt câteva dintre locurile prezentate în aceste materiale videografice, ce subliniază frumusețea din simplitatea locurilor, dar și tristețea acestor locuri părăsite și acaparate de natură.

Chiar și în 2016, echipa Observator Tv din partea Antena1 a poposit pe meleagurile Ținutului Pădurenilor, la comuna Bătrâna spre a constata faptul că oamenii merg la vot cu speranța că își pot schimba soarta înspre mai bine. Așadar această comună devine încet – încet mai puțin izolată de lume pe măsură ce popularitatea acesteia crește în domeniul online datorită frumuseților ascunse și bine păstrate.

Canalul de televiziune TVR1 a prezentat în cadrul emisiunii Izolați în România: Locuitori din cătunele județului Hunedoara potecile din județul Hunedoara ce leagă de civilizație cătunele Costești Deal, Ludeștii de Sus, Străuți și Dragu Brad. Oameni cu suflete calde se regăsesc în inima pădurii, dar de atâta pădure, aceștia nu se mai văd.. Acesta e modul în care pădurea pune stăpânire înapoi pe spațiile naturale ca urmare a absenței sau diminuării activităților omenești. Media de vârstă în zone sone este de 60 de ani, remarcându-se fenomenul de îmbătrânire a populației. Încet – încet, de la an la an, de la un reportaj sau articol la altul se remarcă cum natura înghite suprafețele cândva lucrate de pădureni, împădurindu-le.

Cel mai de actualitate articol vine din partea National Geographic România din vara anului 2017 și se regăsește în categoria Locuri și oameni din România. Articolul realizat de Cătălin Gruia se intitulează Depopularea Munților Poiana Ruscă și surprinde situația așezărilor depopulate, din care tinerii pleacă, rămânând doar cei vârstnici. Odată cu modificările industriale din România, chiar și localitățile mai îndepărtate au avut de suferit, mai ales datorită lipsei drumurilor de acces, care au contribuit cel mai mult la izolarea actuală a satelor. Articolul subliniază și prezența populației îmbătrânite, care nu se dau bătuți și își duc încet zilele în liniște și pace. De cealaltă parte este remarcat de ambele părți, atât de localnici, cât și de turiști sau reporteri, faptul că natura invadează spațiile antropice, astfel că terenurile agricole, cândva cultivate se umplu de spini, mesteceni, măceși, iar fizionomia locurilor este în permanentă schimbare – iarba ieșind printre toate crăpăturile așezărilor pustiite.

Figura 1.1. de mai jos prezintă în cadrul aplicației .Oameni.Locuri., de tip StoryMapJournal, punctele de interes asupra fenomenului depopulării prin articolele și informațiile existente la ora actuală, subliind faptul că este un fenomen global. Informațiile prezentate mai sus se regăsesc documentate și pe această hartă interactivă din cadrul aplicației menționate și care fac trimitere la materialele de studiu integrale.

Fig. 1.1. Harta bibliografică a depopulării, de la nivel global la cel regional până la ora actuală

(sursa: ArcGis MapJournal – .Oameni.Locuri. – 2018)

PARTEA A II – A: CERCETĂRI / CONTRIBUȚII PROPRII

CAPITOLUL AL II – LEA: MATERIAL ȘI METODĂ

LOCALIZARE

Ținutul Pădurenilor este situat în județul Hunedoara, pe Valea râului Cerna, delimitat la nord de valea Mureșului, la sud de Tara Hațegului și la vest de Munții Poiana Ruscă, fiind considerat una între cele mai bogate zone etnografice ale României. Datorită reliefului, în majoritate culmi împădurite, principala îndeletnicire a „pădurenilor” este exploatarea și prelucrarea lemnului și păstoritul. Zona se remarcă prin valoarea etnografică deosebită exprimată în frumusețea portului popular, a țesăturilor dar și în originalitatea arhitecturii țărănești și a tradițiilor populare.

Comuna de interes pentru acest studiu al depopulării și al impactului asupra mediului îl reprezintă comuna Bătrâna din Ținutul Pădurenilor datorită locației și a numărului redus de locuitori, fiind izolată de restul Pădurenimii și înregistrând un proces de îmbătrânire a populației. Localizarea comunei Bătrâna este prezentată în figura 2.1.1. de mai jos din cadrul aplicației online, alături de alte informații descriptive.

Fig. 2.1.1. Localizarea comunei Bătrâna în Ținutul Pădurenilor

(sursa: ArcGis MapJournal – .Oameni.Locuri. – 2018)

ISTORIC

Conform unor date arheologice, se consideră că așezarea ocupată de comuna Bătrâna are rădăcini străvechi, încă din perioada neolitică.

Cercetările antropologice, realizate de membri ai Academiei Republicii Române, în 1958, au atestat faptul că satul Bătrâna este localizat la cea mai mare altitudine din întregul ținut din care face parte, ducând la izolarea acestei comunități de restul Pădurenimii, dar și la o mai bună păstrare a obiceiurilor și tradițiilor ce îi definesc. Figura 2.2.1. de mai jos ilustrează așezarea Bătrâna din Ținutul Pădurenilor pe hărțile militare din perioadele 1763 – 1787, 1806 – 1869 și 1869 – 1887. Mai multe informații și cele 3 hărți sunt prezentate în aplicația online StoryMapJournal.

Fig. 2.2.1. Prezentarea istoricului comunei Bătrâna prin prisma hărților militare furnizate de Mapire

(sursa: ArcGis MapJournal – .Oameni.Locuri. – 2018)

Unul din cercetătorii care au luat parte la realizarea monografiei comunei Bătrâna din punctul de vedere al antropologiei, Romulus Vuia (etnograf) a menționat faptul că una dintre îndeletnicirile caracteristice pădurenilor din Bătrâna în decursul iernii îl reprezenta vânătoarea. Această practică era realizată atât pentru obținerea de blănuri și coarne, dar și pentru apărarea animalelor domestice de prădătorii din exterior. Printre animalele vânate se numără: vidra, viezurele, jderul, vulpea, mistrețul sau gliganul și lupul.

Un lucru interesat din comuna Bătrâna și care s-a păstrat și până astăzi este reprezentat de poarta de intrare în sat – vranița. Această poartă are o simbolistică aparte după cum susțin sătenii deoarece are ca și rol de a separa țarina – locul de cultivare a pământului – de islaz – locul destinat animalelor.

Aranjarea satelor ce compun comuna Bătrâna este dată de altitudinile diferite, de terasarea arealelor agricole din preajma comunităților, de prezența pantelor ce coboară spre pajiști, formând un aspect de văi împădurite cu foioase. Aspectul tradițional este dat de elementele naturale precum aerul curat, izvoarele de apă, pădurile ce împresoară satele Bătrânei, dar și alimentația simplă, văzută prin conceptul produselor ecologice de către străini, fiind astfel o surpriză plăcută pentru turiști, deopotrivă români sau străini ce poposesc pe aceste meleaguri intenționat sau din greșeală.

CADRUL NATURAL

Caracteristicile cadrului natural al Ținutului Pădurenilor și implicit și al comunei Bătrâna sunt prezentate în aplicația online StoryMapJournal și acestea vizează: localizare raportată la repere naturale, altitudinea, declivitatea terenului, relieful, clima, temperatura, precipitațiile, hidrografia zonei, tipurile de structuri geologice prezente, tipuri de soluri, indicatori fizico – chimici, aspecte legate de utilizarea terenului și enumeră și elementele de floră și faună deosebite ce se regăsesc în acest areal (vezi fig. 2.3.1.).

Fig. 2.3.1. Prezentarea caracteristicilor cadrului natural al comunei Bătrâna

(sursa: ArcGis MapJournal – .Oameni.Locuri. – 2018)

Limita nordică este reprezentată de valea râului Mureș, iar cea sudică de Țara Hațegului, la vest aflându-se Munții Poiana Ruscă. Ținutul Pădurenilor este reprezentat din punct de vedere al reliefului de dealuri împădurite cu foioase sau mixt. Ținutul Pădurenilor este un platou înalt, așezat între Depresiunea Țării Hațegului, la sud, și Valea Mureșului, la nord, respectiv la apus fiind înălțimile Munților Poiana Ruscă.

Caracteristica principală a reliefului comunei Bătrâna o constituie aspectul deluros, cu vai adânci, printre dealuri împădurite cu esențe de fag, stejar, carpen, și rășinoase. Datorită acestui aspect, declivitatea terenului nu se încadrează doar într-o clasă, ci cuprinde mai multe, variind gradele de înclinare a pantelor între 5 și 25 de grade. Întregul Ținutut al Pădurenilor este bine brăzdat de ape: râul Cerna în partea sud – estică, iar Dobra spre cea nord – vestică.

Condițiile de climă sunt blânde, temperaturile conforme cu prezența celor 4 anotimpuri, precipitațiile fiind prezente pe tot parcursul anului. Vânturile care bat prin comună vin din direcția vest (Austrul) și est (Crivățul).

Din punct de vedere geologic, în comuna Bătrâna predomină formațiunile sedimentare, cu o fragmentare accentuată, dar și cele metamorfice, în comuna Alun predominând marmura, iar la nivelul solului se identifică tipuri de soluri brune, argiloluviale și protosoluri aluviale, caracteristice rocilor de sedimentare și pădurilor de foioase și a pajiștilor secundare.

La nivelul indicatorilor fizico – chimici, se constată grade scăzute ale eroziunii solului, ale salinității mediului și a excesului de apă din sol, ceea ce semnifică totodată și un grad scăzut al vulnerabilității arealului la alunecări de teren sau inundații.

Datorită acestor caracteristici deosebite de mediu, flora și fauna din Ținutul Pădurenilor sunt bogate în diversitate. Flora localității este de tip central – europeană, cu influențe mediteraneene în locurile mai ascunse și cu condițiile ecologice potrivite. Elementul ce predomină din acest punct de vedere este reprezentat de făgete deoarece ambii versanți sunt populați cu păduri de foioase în care fagul este prezent în cea mai mare majoritate, dar alături de care mai sunt și alte specii lemnoase ce dau un caracter mixt pădurilor precum: mesteacăn, carpen, paltin de munte, frasin, dar și larița, molidul, pinul, bradul, ce formează din loc în loc pâlcuri. Exceptând animalelor domestice, în comună trăiesc și exemplare sălbatice precum cele menționate deja ca fiind scop al vânătorii: mistrețul, vulpea, lupul, dar și ursul, alături de cerb, căprioară, iepure, viezure, dihor, nevăstuică, cârtiță, arici, liliac, veveriță, șoarece, iar din mediul acvatic interes prezintă păstrăvul de munte. Conform analizei utilizării terenurilor, pădurile reprezintă cea mai mare suprafață din teritoriul comunei Bătrâna. O mare bogăție a comunei o formează pădurile, fiind formate din foioase, adică specii cum ar fi: fagul, stejarul, carpenul, mesteacănul și rășinoase ca: pinul, molidul, bradul.

MATERIAL ȘI METODĂ

Pentru realizarea acestui studiu am utilizat diverse metode de cercetare geografică precum: metode de analiză materială, cartografică, funcțională, metoda sintezei, aflată în corelație cu cele de analiză, metoda istorică, expunând fenomenele trecute ce au modelat Ținutul Pădurenilor, metoda cartografică, folosită atât pentru efectuarea hărților dar și interpretarea acestora în raport cu situația din teren, metoda inductivă prin observațiile efectuate în teren și din informațiile din rapoarte, clasificându-le pentru formularea de teorii ce au fost apoi explicate științific, metoda deductivă, transformând generalizările rezultate din metoda inducției în date ce pot fi operate și interpretate, metoda matematică, generând grafice și statistici ale evoluției sau structurii populației, metoda comparativă pentru a analiza diferențele sau similaritățile dintre componentele acestui spațiu și metoda modelării realității geografice, hărțile interactive fiind reprezentările grafice ale acesteia. Metodele de analiză cartografice folosite în acest studiu sunt diverse prin natura modelării locale și a interpretării datelor atât în domeniul online, cât și pe cel local pentru a spori interactivatea dintre hărți și utilizatori.

Metoda analizei a fost aplicată în scopul cercetării spațiului geografic prin descompunerea acestuia în părți componente și identificarea legăturilor dintre acestea. Spațiul ocupat de Ținutul Pădurenilor, cu focus pe comuna Bătrâna, a fost analizat în funcție de parametrii ce țin de așezarea geografică, fapt ce influențează întreaga dezvoltare a zonei, de cadrul natural, ce favorizează apariția anumitor fenomene, precum exploatarea forestieră ca urmare a prezenței pădurilor în acest areal, dar și de natură socio – economică precum organizarea administrativă și morfologică a așezărilor ce compun acest Ținut al Pădurenilor, evoluția populației, activitățile economice întreprinse și situația infrastructurii acestui areal. Evoluția demografică este analizată alături de dinamica spațiilor naturale, reprezentate îndeosebi de păduri, prin hărți tematice comparative.

Analiza materială este metoda utilizată pentru descrierea componentelor cadrului natural și a legăturilor dintre acestea. Totodată teritoriul ocupate de Ținutul Pădurenilor a fost evaluat și prin metoda de analiză cartografică prin utilizarea de date digitale și de tehnici moderne pentru prelucrarea acestora și realizarea de hărți interactive în domeniul public oferit de ArcGis Online prin diverse interfețe precum cea în care se regăsește această lucrare – Story Map Journal. Prezentarea cadrului natural s-a realizat utilizând datele prezente la ora actuală și care sunt furnizate de ESRI România. Metoda cartografică este utilizată de-a lungul întregii lucrări pentru a pune în eviență caracterul geografic, dar și evoluțional al studiului prin intermediul hărților realizate prin tehnici moderne de cartografiere, folosind soft-ul ArcGis 10.2. Desktop, ArcGis Pro pentru prelucrarea datelor, dar și ArcGis Online pentru înregistrarea acestor date și prelucrarea lor ulterioară în Story Map Journal Builder și alte module de prezentare similare. Hărțile rezultate în urma prelucrării datelor indică caracteristicile arealului ocupat de Ținutul Pădurenilor, subliniind situația comunei Bătrâna, din diferite perspective precum al reliefului, al geologiei, al declivității terenului, al climei, hidrografiei, al vegetației, al dinamicii pădurilor, al naturalității peisajelor și al modului de protecției al unor arii. Prin metoda comparativă a fost prezentat acest în ceea ce privește dinamica spațiilor verzi, în raport cu modul de utilizare al terenurilor, folosindu-se și date statistice privind evoluția demografică.

Structura socio – demografică a Ținutului Pădurenilor, îndeosebi comuna Bătrâna, este prezentată sub formă grafică, utilizând metode matematice și comparative, ce cuprind date ale populației din perioada 1990 – 2017, furnizate de Institutul Național de Statistică prin modulul online Tempo – Online Serii de Timp și care au fost prelucrate în programul Excel și importate în ArcGis pentru corelarea lor cu latura spațială.

Indicatorul folosit pentru analiza populației pentru perioada 1992 – 2016 este rata de creștere a populației. Acesta reprezintă ritmul modificării populației după domiciliu (INSS, 2018). Formula de calcul este:

unde:

reprezintă populația din anul t

reprezintă populația din anul anterior lui t

Pentru o mai bună interpretare a datelor, s-a calculat rata medie de creștere a populației pentru perioada de timp luată în considerare și pentru unitățile administrativ teritoriale din Ținutul Pădurenilor. Analiza demografică prezintă evoluția populației în perioada de timp mai sus menționată și anume scăderea acesteia pentru a putea fi analizat fenomenul depopulării în raport cu modificările peisajelor.

Complexitatea lucrării despre analiza impactului depopulării asupra mediului natural din Ținutul Pădurenilor, având ca și studiu de caz situația comunei Bătrâna, este dată de multitudinea de elemente analizate prin intermediul diferitelor metode și tehnici folosite pentru interpretarea informațiilor. Prezentarea rezultatelor studiului s-a făcut preponderent sub formă grafică pentru evidenția caracterul geografic al elementelor, conexiunea dintre evoluția negativă a populației și remodelarea arealelor artificiale, și a arăta importanța pe care o au activitățile antropice atât în timpul desfășurării lor, dar mai ales în momentul în care acestea își reduc intensitatea sau încetează complet.

CAPITOLUL AL III – LEA: REZULTATE ȘI DISCUȚII

ANALIZA DEMOGRAFICĂ

Analiza spațială și demografică asupra Ținutului Pădurenilor, cu accent pe comuna Bătrâna este prezentată în cadrul aplicației online StoryMapJournal și cuprinde și rezultatele studiului asupra evoluției populației din perioada 1992 – 2016. Această analiză a relevat importanța locației în raport cu mediul și activitățile antropice. În figura 3.1.1. de mai jos sunt reprezentate comunitățile din Ținutul Pădurenilor cu mai puțin de 100 de locuitori, iar comuna Bătrâna este prezentată prin cele 3 sate aparținătoare: Piatra, Fața Roșie și Răchițaua. Tot în această figură este marcat și indicele dezvoltării umane locale care marchează doar câteva suprafețe din Ținutul Pădurenilor ca având o dezvoltare medie scăzută, iar altele aflate în apropierea unor centre cu potențial economic au o dezvoltare medie ridicată.

Fig. 3.1.1. Prezentarea analizei demografice asupra comunei Bătrâna în raport cu celelalte localități din Ținutul Pădurenilor

(sursa: ArcGis MapJournal – .Oameni.Locuri. – 2018)

În acest areal, numeroși factori au determinat instalarea fenomenului depopulării prin lipsa unei bune infrastructuri, a unor condiții de trai, lipsa job-urilor ca urma a declinului economiei industriale, lipsa educației corespunzătoare nevoilor și a oportunităților aduse de aceasta. Acești factori au fost identificați nu numai în județul Hunedoara, dar și în altele ce prezintă acest fenomen de depopulare a zonelor rurale, însă în Hunedoara se resimte mai tare și mai ales pe măsură ce crește și altitudinea spațiului luat în considerare. În acest caz, comuna Bătrâna a fost identificată ca fiind cea mai izolată din Ținutul Pădurenilor și la cea mai mare altitudine, lucruri ce contribuie la diminuarea populației. Numărul satelor depopulate depășește cel al cătunelor, dar nu cu mult, acestea din urmă fiind și așa reduse ca dimensiuni, sporind impactul depopulării. Prin migrarea persoanelor tinere înspre centre urbane dezvoltate din împrejurimi, situația comunelor precum Bătrâna își urmează cursul vieții, îmbătrânind odată cu locuitorii săi, ajungând demnă de numele pe care îl poartă – bătrână.

Factori precum scăderea populației și îmbătrânirea acesteia sunt văzuți ca și potențiale cauze pentru viitoarele modificări ale utilizării terenului atât în Ținutul Pădurenilor, dar și la scară globală. Analiza dinamicii populației poate fi făcută asupra datelor de la Institutul Național de Statistică prin calcularea ratei medii de creștere a populației pentru perioada 1992 – 2016, cu scopul identificării comunităților cu mai puțin de 100 de locuitori din Ținutul Pădurenilor (vezi fig. 3.1.2.).

Fig. 3.1.2. Prezentarea ratei medii de creștere a populației din unitățile administrativ – teritoriale identificate ca având mai puțin de 100 locuitori în Ținutul Pădurenilor

(sursa: Institutul Național de Statistică – 2018)

Din 14 localități care compun Ținutul Pădurenilor, 11 unități administrativ – teritoriale conțin sate și/sau cătune depopulate conform analizei populației. Dintre acestea face parte și comuna Bătrâna, iar conform calculului ratei medii de creștere a populației care a returnat valori negative în 10 din cele 11 cazuri, pentru Bătrâna s-a remarcat cea mai mare rată medie negativă de creștere a populației pentru perioada 1992 – 2016. Datorită izolării și poziționării la o altitudine ridicată, mai puțin accesibilă, comuna Bătrâna și satele aparținătoare înregistrează o scădere semnificativă a populației. Singura unitate administrativ – teritorială cu valoare pozitivă a ratei medii de creștere a populației este Vețel, probabil datorită proximității de Deva și a îmbunătățirii infrastructurii odată cu construcția autostrăzii ce leagă Deva de vestul țării.

ANALIZA UTILIZĂRII TERENULUI

După rezultatul analizei demografice, prin interpretarea indicatorului ratei de creștere a populației ca fiind negativ, apare întrebarea: Ce se întâmplă cu mediul în contextul apariției acestui fenomen nou? Pentru a răspunde la aceasta, trebuie să acordăm atenție caracteristicilor utilizării terenului din acest areal pentru a identifica clasele ce pot sau nu să fie afectate de activitățile umane în perioada de timp în care s-a constatat și scăderea populației din Ținutul Pădurenilor și mai ales din comuna Bătrâna. Pentru această analiză am utilizat datele furnizate de Copernicus și anume bazele de clasificare ale utilizării terenului – Corine Land Cover pentru anii

1990, 2000, 2006 și 2012 (fig. 3.2.1.). Se observă o ușoară modificare a suprafețelor ocupate de pășuni și păduri, dar sunt doar la nivelul câtorva hectare.

Fig. 3.2.1. Analiza utilizării terenului din Ținutul Pădurenilor folosind clasificarea CorineLandCover pentru anii 1990, 2000, 2006 și 2012 (sursa: Copernicus – 2018)

În cazul comunei Bătrâna, rezultatele analizei sunt concretizate în figura 3.2.2. de mai jos și au fost identificate următoarele modificări principale între anii 1990 și 2012:

S-au redus suprafețele artificiale din 1990 și până în 2012, adică acelea în care oamenii își desfășurau activitățile de zi cu zi, fapt susținut și de analiza demografică, rezultatul fiind că s-a redus populația din acele areale.

Cu toate acestea, suprafețele reprezentate de pășuni s-au extins puțin (cu aproximativ 50 de hectare mai mult), reducându-se în schimb arealele cultivate, adică cele destinate practicării agriculturii.

În cazul elementelor naturale și anume suprafețele forestiere, s-a înregistrat o ușoară creștere a suprafețelor împădurite de foioase, iar cele mixte și-au păstrat proporțiile.

Fig. 3.2.2. Analiza utilizării terenului în comuna Bătrâna folosind clasificarea CorineLandCover pentru anii 1990, 2000, 2006 și 2012 (sursa: Copernicus – 2018)

Harta interactivă a utilizării terenului este prezentată atât în aplicația online StoryMapJournal, unde se regăsesc și rezultatele analizei mai sus menționate ( vezi fig. 3.2.3.), dar poate fi observată și sub forma unei imagini grafice comparative prin aplicația online StoryMapSwipe – .Oameni.Locuri. (https://arcg.is/0mir5q), ce permite utilizatorului să gliseze între bazele de date CorineLandCover 1990 și 2012 pentru o mai bună înțelegere a modificărilor întrucât pe suprafața comunei Bătrâna sunt foarte mici, aproape insignifiante, dar raportate la întreg Ținutul Pădurenilor se poate remarca impactul (vezi fig. 3.2.4.).

Deși aceste modificări ale utilizării terenului sunt încă reduse raportate la o comună și la o perioadă de timp de aproximativ 20 de ani, intensificarea fenomenului depopulării va atrage după sine accelerarea modificărilor de mediu și începerea proceselor de renaturare, astfel că aceste comunități aflate deja în pericol de dispariție vor fi înghițite la propriu de verdeață, iar Pădurenimea se va transforma înapoi în păduri întinse, de unde și-a și tras numele.

Fig. 3.2.3. Prezentarea analizei utilizării terenului comunei Bătrâna și a rezultatelor obținute

(sursa: ArcGis MapJournal – .Oameni.Locuri. – 2018)

Fig. 3.2.4. Prezentarea analizei utilizării terenului comunei Bătrâna și a rezultatelor obținute

(sursa: ArcGis MapSwipe – .Oameni.Locuri. – 2018)

ANALIZA VEGETAȚIEI

Folosind imaginile satelitare Landsat puse la dispoziția noastră de către U.S. Geological Survey (USGS), National Aeronautics and Space Administration (NASA), Esri Inc., se pot observa modificările mediului din perioada 1990 – 2017 pe teritoriul României.

Această combinație de benzi (SWIR1, NIR, R) este folositoare pentru observarea vegetației și a solurilor goale, dar și pentru determinarea și delimitarea acestora. Este utilă în studii ale vegetației și foarte des folosită în managementul maselor lemnoase, detecția și prevenția infestațiilor și monitorizarea culturilor.

Vegetația matură apare printr-un verde strălucitor, în timp ce culturile din zonele mai aride sau, pădurile de foioase și de conifere apar în nuanțe mai întunecate de verde. Solurile apar în culori precum maro, mov sau cafeniu.

Pentru comuna Bătrâna s-au putut identifica vizual pădurile de foioase în contrast cu suprafețele cultivate, datorită folosirii acestei combinații de benzi. La fel ca și în cazul analizei utilizării terenurilor, modificările sunt reduse, aproape insesizabile doar în cazul comunei Bătrâna, dar prin urmărirea modificărilor de la nivelul Ținutul Pădurenilor, se constată o ușoare creștere a suprafețele împădurite.

Figura 3.3.1. de mai jos prezintă harta vegetației sub forma imaginilor Landsat din perioada 1990 – 2017, în cadrul aplicației online StoryMapJournal.

Fig. 3.3.1. Prezentarea analizei vegetației din comunei Bătrâna

(sursa: ArcGis MapJournal – .Oameni.Locuri. – 2018)

ANALIZA IMPACTULUI ANTROPIC ASUPRA MEDIULUI PRIN AGRICULTURĂ

Analiza impactului antropic asupra mediului prin agricultură este în strânsă corelație cu analiza vegetației deoarece au ca și bază imaginile satelitare Landsat din perioada 1990 – 2017 și totul depinde de interpretarea arealelor prin culorile obținute în urma combinării benzilor spectrale (Near infrared 5, Near infrared 4, Blue 1 în RGB) pentru aplicabilitate în agricultură. Vegetația moderată este reprezentată de culoarea verde deschis, fiind asociată livezilor sau culturilor agricole în luna august. Terenurile cu vegetație redusă sunt caracterizate de culoare galben și pot fi asociate cu miriștile rezultate în urma recoltării păioaselor în luna august, cu pășunile sau terenurile cu fânețe, recent cosite. Lipsa vegetației de orice tip este reprezentată cu maro închis, exprimând solul sau roca la zi, constituind terenuri proaspăt arate, dezgolite de vegetație sau zone construite.

Figura 3.4.1. prezentată mai jos este parte componentă din aplicația online StoryMapJournal și oferă utilizatorului oportunitatea să urmărească modificările de mediu din perioada 1990 – 2017 în ceea ce privește evoluția culturilor agricole, la fel ca și în cazul analizei vegetației. Pentru comuna Bătrâna se remarcă mai greu modificările din domeniul agriculturii, fiind mici și depinzând de condițiile de mediu. Pășunile sunt cele care și-au mai modificat limitele între diferiți ani, asemănător pădurilor din analiza vegetației mai sus menționate.

Fig. 3.4.1. Prezentarea analizei agriculturii din comunei Bătrâna

(sursa: ArcGis MapJournal – .Oameni.Locuri. – 2018)

ANALIZA COMUNEI BĂTRÂNA DIN PERSPECTIVA BIODIVERSITĂȚII

Pentru a evalua biodiversitatea din Ținutul Pădurenilor și implicit din comuna Bătrâna, am luat în considerare poziționarea acestora în raport cu regiunile biogeografice ale României, cu ecoregiunile din România, cu tipurile de ecosisteme din România și cu ariile naturale protejate din vecinătatea acestora. Această analiză se regăsește realizată în aplicația online StoryMapJournal pentru a permite interacțiunea utilizatorilor cu aceste baze de date. Figura 3.5.1. de mai jos prezintă modul de abordare al analizei biodiversității prin prisma elementelor enumerate mai sus și care vor fi apoi dezbătute pe rând.

Fig. 3.5.1. Prezentarea comunei Bătrâna în relația cu aspecte ale biodiversității

(sursa: ArcGis MapJournal – .Oameni.Locuri. – 2018)

Comuna Bătrâna se încadrează în regiunea biogeografică de tip alpin, datorită poziționării sale față de Munții Poiana Ruscă și la o altitudine de aproximativ 1000m. Ca și ecoregiune de apartenență, este evidentat că face parte din cea a munților Carpați, tot datorită prezenței Munților Poiana Ruscă.

Tipurile de ecosisteme identificate pe suprafața comunei Bătrâna sunt cel forestier cu păduri de foioase și păduri mixte, cele artificiale, reprezentate de habitatele artificiale, construite, suprapunându-se cu așezările oamenilor, dar și de areale cultivate recent sau regulat. Aceste tipuri de ecosisteme cuprind habitate ce au fost identificate și în analiza utilizării terenului. Ecosistemul forestier este cel care îndeplinește cele mai importante roluri în ceea ce privește mediul și anume reglează circuitul apei în natură, asigură un mediu propice dezvoltării altor specii de viețuitoare, protejează pătura litosferică împotriva eroziunilor de versant. Pădurile deosebit de bogate din acest areal sunt cele care au și dat numele de Ținutul Pădurenilor, întreaga viață a acestor locuitori dezvoltându-se în jurul pădurilor.

Prezența arealelor naturale protejate în apropierea Ținutului Pădurenilor, este dată de rețeaua Natura2000 care cuprinde un sit de importanță comunitară cu același nume ca al arealului de studiu – ROSCI0250 Ținutul Pădurenilor – și un alt sit de importanță comunitară este și ROSCI0355 Podișul Lipovei – Poiana Ruscă, care de asemenea este compus din habitate de pădure.

Pe suprafața ariei protejate ROSCI0250 Ținutul Pădurenilor se regăsește o mare parte a rezervației naturale de tip forestier Codrii seculari de pe valea Dobrișoarei și Prisloapei, care conține arborete cvasivirgine, cu vârste de până la 200 de ani.

Toate elementele prezentate pentru a analiza biodiversitatea din Ținutul Pădurenilor și respectiv din comuna Bătrâna, subliniază prezența pădurilor de foioase, având ca reprezentante făgete de deal și de munte cu Vaccinium myrtillus, făgete cu Festuca silvatica, dar și păduri mixte cu brădeto – făgete cu Festuca silvatica sau cu Vaccinium myrtillus și mușchi.

Pentru pădureni, pădurea este elementul central al tradițiilor și vieții lor în general, de aceea se pune accent pe protejarea și conservarea făgetelor deosebite, cvasivirgine. Cu toate acestea, oamenii se îndepărtează de pădure, de Pădurenime și se îndreaptă spre marile centre urbane pentru a avea un trai mai bun.

ANALIZA DINAMICII AREALELOR FORESTIERE ȘI SEMI – NATURALE

Ca urmare a rezultatelor analizei asupra biodiversității, este necesară realizarea analizei dinamicii arealelor forestiere și naturale, întrucât acestea predomină în comuna Bătrâna, dar și în întregul areal care și poartă numele de Pădurenime. Arealul de studiu este caracterizat de prezența pădurilor de foioase și a celor mixte, datorită altitudinii, reliefului cu aspect deluros pe structurile geologice metamorfice și sedimentare, a declivității terenului. Existența pădurilor are ca și efecte secundare grade scăzute ale eroziunii solului și a excesului de apă, menținând un echilibru natural al condițiilor de mediu.

Pentru comuna Bătrâna, conform bazelor de date CorineLandCover din anii 1990, 2000, 2006 și 2012 și a imaginilor satelitare Landsat, s-a remarcat o ușoară creștere a suprafețelor forestiere, adică s-a realizat o reîmpădurire naturală a zonei, reducându-se arealele cultivate. Figura 3.6.1. de mai jos arată evoluția arealelor forestiere din 1990 și până în 2010, identificându-se creșterea în suprafețe a pădurilor de foioase, cele mixte având o suprafață relativ constantă. În aceeași măsură se constată și faptul că predomină acest tip de areale pe suprafața unității administrativ – teritoriale Bătrâna. Analizând spațial datele din 1990 și 2012 pentru a sublinia dinamica fondului forestier, se poate observa cu ușurință că în comuna Bătrâna a avut loc un proces natural de reîmpădurire în centrul localității, în apropierea așezărilor umane (fig. 3.6.2.).

Fig. 3.6.1. Analiza dinamicii fondului forestier din comuna Bătrâna pentru anii 1990, 2000, 2006 și 2012

(sursa: Copernicus – 2018)

Fig. 3.6.2. Analiza raportului de împădurire/despădurire din comuna Bătrâna

(sursa: Copernicus – 2018)

ANALIZA FRUMUSEȚILOR TĂCUTE ALE COMUNEI BĂTRÂNA

Mergând pe considerentul că o imagine valorează cât o mie de cuvinte, am ales să prezint comuna Bătrâna prin intermediul unui tur virtual pe platforma ArcGis Online prin aplicația StoryMapTour – .Oameni.Locuri. (https://arcg.is/18GXie), corelând maparea tuturor fotografiilor făcute în acest spațiu cu informații atât geografice cât și vizuale.

Figura 3.7.1. de mai jos reprezintă modul de prezentare a analizei în teren, a observațiilor făcute pe teren, incluzându-le în acest tur virtual în care am putut mapa fotografiile în locurile unde au fost făcute. Am ales să prezint aceste fotografii pentru a invita oamenii curioși să descopere comuna Bătrâna și împrejurimile sale, pentru a reuși să repopulăm aceste meleaguri și să le păstrăm bogățiile. Totodată, această analiză confirmă rezultatele analizelor precendete, oferind dovezi despre prezența pădurii la tot pasul și a pustietății în ceea ce privesc așezările umane, din loc în loc aflându-se gospodărite încă îngrijite, diferența făcând-o Bătrâna, datorită condițiilor mai bune de trai și a comunității strânse de acolo.

Fig. 3.7.1. Prezentarea comunei Bătrâna prin intermediul unui tur virtual interactiv

(sursa: ArcGis MapTour – .Oameni.Locuri. – 2018)

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Acest studiu complex asupra comunei Bătrâna din Ținutul Pădurenilor subliniază prezența fenomenului depopulării în raport cu modificările de mediu produse în decurs de aproximativ 30 de ani.

Prezentarea acestui subiect, puțin cunoscut și dezbătut la ora actuală, este realizată pe platforma ArcGis Online în cadrul aplicației de tip StoryMapJournal, intitulându-se .Oameni.Locuri.. Alegerea acestui mod de abordare a temei alese se datorează dorinței de promovare a Ținutului Pădurenilor prin creșterea interacțiunii dintre oameni și locurile minunate, ascunse de pădurile bogate ale patriei. Totodată prin aplicația online realizată este facilitat accesul la informație, la descoperirea de locuri aflate în schimbare prin maparea realității sub forma hărților interactive, dar și a turului virtual al așezărilor.

Contextul științific al acestei lucrări este dat de necesitatea îmbunătățirii cunoștințelor în ceea ce privește conexiunea dintre om și natură atât în sens pozitiv, cât și negativ, analizată prin prisma schimbărilor din cadrul populației ce interacționează diferit cu mediul, determinând reacții pozitive sau negative asupra modului de utilizare a terenului. Elementele de luat în considerare pentru a înțelege efectele modificărilor de mediu sunt reprezentate de localizarea, istoricul arealului în discuție, și anume comuna Bătrâna, dar mai ales a cadrului natural, care a determinat pe parcursul ultimilor 30 de ani izolarea acestei comunități de pădureni de restul ținutului.

Analizele realizate asupra acestei unități administrativ – teritoriale și rezultatele obținute sunt puse la dispoziția tuturor persoanelor ce îndrăgesc natura prin această aplicație online care aduce realitatea Pădurenimii la un click distanță. Înțelegerea relației dintre dinamica demografică și cea a utilizării terenului este dată de faptul că pe măsură ce populația din comuna Bătrâna s-a micșorat și a îmbătrânit, oamenii plecând din această zonă spre obținerea unor condiții de trai mai bune, natura și-a reintrat în drepturi. Astfel, s-a constat reducerea arealelor cultivate și a celor artificiale (așezările omenești) în contrast cu extinderea suprafețelor forestiere. Toate tipurile de analize realizate în cadrul acestui studiu au returnat același rezultat fie el numeric, procentual, mapat pe hărți, sau virtual prin imagini satelitare sau prin poze în cadrul observațiilor pe teren.

Cel mai concludent rezultat al acestor analize și poate chiar al întregului studiu asupra comunei Bătrâna este dat de imaginea unei case părăsite, unde păianjenii și-au țesut numeroase pânze, viețuitoarele se adăpostesc de intemperii și vegetația inundă scândurile fostului cămin de pădureni. Frumusețea tăcută a imaginilor de acest fel vorbește de la sine despre schimbările prin care trece mediul ca urmare a dinamicii populației dinspre spațiile rurale cu limitările lor spre cele urbane, care promit creșterea nivelului de trai și alte facilități, dar care poate nu sunt răspunsul la adevăratele nevoi ale oamenilor.

Se observă acest trend de părăsire a locurilor rurale pentru obținerea unei educații mai bune, a unui serviciu ce poate aduce o stabilitate financiară pentru un trai de viață mai bun, cu acces la servicii medicale. Cu toate acestea, generațiile actuale din mediul urban trasează un nou trend, și anume doresc exact lucruri opuse celor din rural: liniștea de la sat, izolarea, un trai de viață simplu și relaxat, limitarea consumului de resurse. În acest context, în comuna Bătrâna au poposit oameni tineri dornici să cumpere pământurile lăsate în voia naturii pentru a-și clădi un case de vacanțe, unde să poată veni să se deconteze de la lumea din mediul urban. Deși toate aceste demersuri sunt în stadii incipiente, este foarte bine cunoscută și conturată această mentalitate în rândul orășenilor de a părăsi vacarmul orașelor și de mutare în zone liniștite mai ales odată cu înaintarea în vârstă și pensionarea.

Pentru a încuraja aceste inițiative ale tinerilor și pentru a promova zone rurale minunate, unde timpul parcă stă în loc, am ales să prezint comuna Bătrâna cu particularitățile sale prin intermediul domeniului online pentru a spori apropierea dintre om și natură, mai ales că am ajuns să o descopăr din dorința de explorare a frumosului tăcut, departe de betoanele reci ale orașului.

Consider că încadrarea comunei Bătrâna și a Ținutului Pădurenilor din care face parte în circuite ecoturistice ar fi un mod prin care ar atrage tot mai mulți tineri să descopere zona, iar verdele inimii pădurilor îî va face să se îndrăgostească de aceste plaiuri. La ora actuală, în cadrul Ținutului Pădurenilor se desfășoară numeroase proiecte de promovare, existând un centru info – turistic, și se desfășoară evenimente precum Enduro Panorama, tururi de biciclete – Panorama Bike Tour – evenimente muzicale – Panorama Blues Festival – și cel mai important Festivalul Pădurenilor de la Poienița Voinii. Toate acestea aduc oamenii înapoi înspre vetrele bătrânești, învățându-ne despre traiul pădurenilor de odinioară, dar oferind și deconectarea de la cotidianul de oraș. O altă modalitate de promovare a acestor zone din inima pădurilor este utilizarea mijloacelor de socializare, prin intermediul cărora o poză chiar capătă valoarea a o mie de cuvinte, invitând la călătorie, descoperire, relaxare, reconectare cu natura și într-un final la stabilirea unui echilibru între om și natură. Realizarea unei case tradiționale ar atrage cu siguranță multă lume pentru a descoperi ce anume definește Ținutul Pădurenilor, considerat o insulă etnografică datorită izolării sale.

Comuna Bătrâna, cu ale sale așezări, păduri, poteci și pădureni, este o așezare care îți rămâne dragă sufletului încă de la prima poză, prima clipă de relaxare la umbra copacilor, prima gură de aer curat, prima mireasmă a pajiștilor înflorate și primul Bine ai venit!.

BIBLIOGRAFIE

COPERNICUS LAND MONITORING SERVICE, date 1990, 2000, 2006, 2012 – accesat mai 30, 2018: land.copernicus.eu

ESRI ROMÂNIA, 2018 – accesat mai 30, 2018: www.esri.ro

Collantes, F., Pinilla, V., 2011, Peaceful Surrender: The Depopulation of Rural Spain in the Twentieth Century, Cambridge Scholars, Anglia

Costea, I. A., Nicolin, A. L., 2017, Does depopulation determine land-use changes? Case study: The Western Development Region of Romania, Lucrări Științifice, Seria I, Vol. XIX (3), 233 – 240

Hospers, G.- J., Reverda, N., 2014, Managing Population Decline in Europe’s Urban and Rural Areas, Springer Briefs in Population Studies, Springer, Olanda

Kroll F., Haase D., 2010, Does demographic change affect land use patterns?: A case study from Germany, Land use policy 27 (3): 726-737.

Institutul Național de Statistică, Baze de date statistice – TEMPO – Online Serii de Timp, 2018, România – accesat mai 30, 2018: statistici.insse.ro/shop.

MAPCRUZIN, 2018 – accesat mai 30, 2018 from www.mapcruzin.com.

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Consultări ministeriale – Municipiile, orașele și comunele în care s-au produs scăderi accentuate ale populației, 2016, România, http://www.mdrap.ro/userfiles/consultari_interministeriale/12_08_2016/anexa5.pdf

Salbitano, F., 1993, Depopulation and afforestation. Sources and methods from 19th century Italy, Wallingford, Oxford C.A.B. International Editor Charles Watkins, pp. 45 – 55

Saville, J., 1957, Rural depopulation in England and Wales 1851 – 1951, Routledge, Oxford

Teller, A., Mathy, P., Jeffers, J. N. R., 1992, Responses of Forest Ecosystems to Environmental Changes, Elsevier Applied Science, Anglia

Vesterby, M., Heimlich, R. E., 1991, Land-use and demographic change: Result from Fast – Growth Counties, Land Economics, 67 (3): 279-291.

1. Nume Autor 1, Inițiala Prenumelui Autor 1, …, an, Titlul cărții/articolului, Editura,

Localitatea editurii, ISBN/ISSN

Resurse în format electronic

2. http://www.oximetry.org/pulseox/principles.htm Pulse Oximetry. Oximetry.org.

Principles of Pulse Oximetry Technology, Accesat 10.10.2013.

Acte normative

1. *** SR EN ISO 9001:2001, Sisteme de management al calității. Cerințe

Documente ale unor organizatii, la care s-a avut acces direct sau on-line:

2. Instituția, Documentul/Regulamentul, anul apariției, locul, paginile sau site-ul de unde

a fost preluată informația

Web site-uri

4. *** http://www.oximetry.org/pulseox/principles.htm Pulse Oximetry. Oximetry.org.

Principles of Pulse Oximetry Technology, Accesat 10.10.2013.

Missing Home – Mircea Struțeanu – 2013 http://struteanu.com/missing-home/

Hackathon OpenData – 2015 https://localitatifantoma.wordpress.com/localitati-fictive/

-vimeo – GVT

ghelari: https://vimeo.com/134031773

comuna toplita: https://vimeo.com/113159452, http://www.toplita-tinutulpadurenilor.ro/ghid/default.asp

tinutul padurenilor: https://vimeo.com/109310131

bolta apei: https://vimeo.com/144728785

lunca cernii: https://vimeo.com/155214628

alun: https://vimeo.com/136422902

-adevarul – Daniel Guta

http://adevarul.ro/locale/hunedoara/batrana-comuna-cea-mai-mica-tara-izolata-munte-8_5a1189a25ab6550cb850f1a5/index.html

-digi24

https://www.digi24.ro/regional/digi24-timisoara/batrana-comuna-cu-nume-predestinat-media-de-varsta-este-de-peste-60-de-ani-433279

-youtube

deprinsateadunate: https://www.youtube.com/watch?v=KxAVhYicB7M

observator tv: https://www.youtube.com/watch?v=Xy00f7MMxdY

caravana hunedoara tv: https://www.youtube.com/watch?v=0mPFLJeusd4

izolati in ro: https://www.youtube.com/watch?v=nMVWKvDj2yA

– stirile protv: https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/misterul-localitatilor-fantoma-din-romania-zeci-de-sate-sau-comune-sunt-fara-locuitori-dar-au-cod-postal.html

-localitati fantoma:

http://localitatifantoma.github.io/webgis/

https://www.facebook.com/LocalitatiFantoma

Rezultatele proiectului

-fb rustica

https://www.facebook.com/pg/Rustica-737282246384235/photos/?tab=album&album_id=741505159295277

-natgeo

https://www.natgeo.ro/romania/24323-24323

-lucian blaga – sufletul satului

http://www.romanianvoice.com/poezii/poezii/sufletul.php