INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 2 I…. [606946]

1 Cuprins

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 2
I. Impozitul ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 5
1.1 Trăsăturile impozitelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 5
1.2 Elementele impozitului ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 6
1.3 Clasificarea impozitelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 6
II. Impozitul pe consum ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 7
2.1 Taxa pe valoare adăugată – Aspecte generale ………………………….. ………………………….. ….. 8
2.2 Obiectivul General ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 9
2.3 Abordarea taxei pe valoarea adaugată pe plan europ ean ………………………….. …………….. 13
2.4 Abordarea taxei pe valoarea adăugată pe plan național ………………………….. ………………. 14
2.5 Sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată ………………………….. ………………………….. 15
2.6 Faptul generator și exgibilitatea ………………………….. ………………………….. ………………….. 21
2.7 Baza de impozitare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 26
2.8 Cotele de impozitare ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 29
2.8.1. Cote aplicate în alte țări ………………………….. ………………………….. ……………………… 29
2.8.2. Cote aplicate în România ………………………….. ………………………….. ……………………. 31
III. Studiu de caz privind livrările intracomunitare la ………………………….. …………………….. 38
SC TRANSILVANIA TRANSMARFĂ SRL ………………………….. ………………………….. ……….. 38
3.1 Scurt istoric și obiectul de activitate al firmei ………………………….. ……………………… 38
3.2 Caz practic privid evidența și declararea taxei pe valoarea adăugată ……………………. 41
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 52
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 54

2 INTRODUCERE

Lucrarea de licență intitulată “ Taxa pe valoarea adăugată ” elaborată sub coordonarea
științifică a profesorului universitar doctor Ioan Dan Morar este realizată în așa fel încât să
asigure o tratare amplă a fisc alității, din punct de vedere a taxei pe valoarea adăugată , pe baza
informațiilor preluate din cărți de specialitate și din reglementările prevăzute în Codu l fiscal.
În această lucrare am analizat impozitele pe consum, respectiv taxa pe valoarea
adăugată , concept, evoluți e și cote de impozitare atât pe plan național cât și pe p lan european .
În cadrul acestei lucrări sunt prezentate obiectivul ș i sfera de apli care a taxei pe valoarea
adăugată.
În cadrul lucrării de disertație , cu excepția cunoașterii aspectelor generale ale
fiscalității, am încercat o evidențiere a informațiilor preluate din C odul fiscal, aplicat în
România .
Astfel, partea teoretică a lucrării de licență am realizat -o pe fondul unei ample cercetări
bibliografice din domeniul fiscalității, al finanțelor publice și al legislației în vigoare.
Obiectivul acestei lucrări este de a evidenția și de a realiza un studiu de prezentare a
metodelor de impun ere a persoanelor fizice și juridice, de a analiza stabilitatea legislativă a
taxei și de asemenea de a caracteriza modul de impunere și de calcul al taxei pe valoarea
adăugată .
Am ales această temă de disertație din perspectiva unui studiu mai amplu reali zat
asupra taxei pe valoarea adăugată . Consider că este foarte important să cunoaștem ce anume se
supune impozitării, cu ce cotă și care sunt componentele care alcătuiesc baza de calcul aferent
taxei pe valoarea adăugată . De asemenea , este la fel de import ant ca fiecare perosană fizică
sau juridică să -și cunoască obligațiile față de bugetul statului, întrucât impozitele provenite din
veniturile persoanelor fizice și juridice au o importanță deosebită în formarea veniturilor
bugetului de stat.
Lucrarea de disertație este structurată pe patru capitol, primele două capitol e prezintă
partea teoretică a acestei lucrări, realizată pe baza cărților de specialitate și a normelor legale
din codul fiscal; al treilea capitol surprinzând partea practică a acestei lucră ri, respectiv studiul
de caz realizat pe baza informațiilor oferite de societatea în cauză , dar și pe baza normelor din

3 care am extr as modul de întocmire a declaraț iilor 300 „Decont de taxă pe valoarea adăugată”,
390 „Declarație recapitulativă privind livr ările/ achizițiile/ prestările intracomunitare”, 394
„Declarație informativă privind livrările/ prestările și achizițiile efectuate pe teritoriul
național”. Î n capitolul patru sunt prezentate concluziile la care am ajuns în urma realizării și
analizei stud iului de caz, în final am redat în totalitate bibliografia pe baza căreia am realizat
lucrarea de disertație .
Astfel, în capitolul I intitulat “Impozitul ” am redat într -o sferă general ă conținutul
impozitului și definițiile pe care acesta le -a primit de -a lungul anilor din partea unor profesori
precum Co nstantin Tulai, Ioan Dan Morar ș.a.
În acest capitol a m evidențiat elementele impozitului , trăsăturile caracteristice ale acestuia și
am redat ampla clasificare a acestor impozite în funcție de diferite cri terii.
În capitolul II intitulat “Impozitul pe consum ” am realizat o scurtă prezentare a
impozitul aplicat asupra consumului . Aici este definită taxa pe valoarea adăugată , obiectivul
general și elementele specifice ale acesteia . De asemenea , este redată a bordarea taxei atât pe
plan european cât și pe plan național, sfera de aplicare, dar și faptul generator și exigibilitatea
livrărilor de bunuri, prestărilor de servicii, achizițiilor intracomunitare de bunuri ș.a.
În cadrul acestui capitol am evidențiat operațiunile scutite de TVA , baza de impozitare și mai
exact ce este inclus și ce nu este inclus în baza de impozitare, ce cote au fost aplicate în
România din 1993 până în prezent și de asemenea, cotele aplicate în alte țări europene.
Capitolul III denumit “Studiu de caz la S.C Transilvania Transmarfă S.R.L”, cuprinde
efectiv studiul taxei pe valoarea adăugată, realizat asupra societății.
Acest capitol cuprinde istoricul societății, respectiv prezentarea pe scurt a firmei, al obiectului
de activitate și datele de contact al acesteia .
Ultima parte a acestui capitol cuprinde exemple concrete de redare a taxei pe valoarea
adăugată percepută din livrări, achiziții, prestări de bunuri efectuate pe teritoriul țării sau
intracomunitar, prin declarațiile și decontul ce trebuie depus e lunar, semestrial, trimestrial sau
anual la organul fiscal competent .
Capitolul IV intitulat “Concluzii” , cuprinde propriu -zis concluziile ce se desprind din
partea teoretică a studiul ui realizat cu privire l a taxa pe valoarea adăugată și din exemplele
redate în cadrul studiului de caz realizat asupra S.C. Transilvania Transmarfă S.R.L, se

4 desprind informații cu privire la taxa ce se distribuie către bugetul statului și la modul de
întocmire a declarațiilor ce se depun la organele fiscal e.
Lucrarea de licență se finalizează cu aceste concluzii, bibliografia cu ajutorul căreia s -a
realizat lucrarea de disertație și cu anexele atașate pentru a concretiza și a da o notă de
încredere informațiilor cuprinse în studiul de caz prezentat.

5 I. Impozitul

Termenul de impozit provine din latinescul „imponere” ceea ce semnifică a stabili cu
forța.
În precapitalism cu termenul de impozit erau denumite tot felul de obligații către stat,
biserică, nobilime, fie că erau în natură, în munc ă și uneori sub formă bănească.1
Impozitele reprezintă „o formă de prelevare a unei părți din veniturile sau averea
persoanelor fizice sau juridice la dispoziția statului, în vederea acoperirii cheltuielilor sale.2”
În definirea impozitelor trebuie să se p ornească de la rațiunile ce stau la baza existenței
lor și de la funcțiile pe care le au de indeplinit.
Rațiunea de a fi a impozitelor este de ordin financiar. Pentru a funcționa, statul are
nevoie de bani, iar pentru a -i procura pretinde impozite. De acee a, prima și cea mai însemnată
funcție a impozitelor a fost și continuă să rămână funcția lor de mobilizare de venituri pentru
stat. Aceasta este și funcția lor tradițională3.
Astfel, „ impozitele sunt pretinse de către stat în virtutea suveranității sale și sunt
destinate să acopere cheltuielile generale ale statului ” spunea încă din 1909 Adolph Wagner4
și reafirma în 1922 Gaston Jez e care scria că „impozitul este, în statele civilizate moderne, o
prestație precuniară pretinsă cetățenilor cu scopul acoper irii cheltuielilor de interes general ”5.

1.1 Trăsăturile impozitelor

Din definiție se pot desprinde următoarele trăsături ce caracterizează impozitele și anume:
1. Obligativitatea plății impozitelor și în legătură cu aceasta legalitatea și legitimitatea lor ;
2. Impozitul este o prelevare fără echivalent sau contraprestație imediată și în legătură cu
aceasta, apare problema reversibilității impozitelor și aceea a rolului redistribuitor;
3. Fundamentul și măsura impozitelor este capacitatea contributivă a fiecărui p lătitor;

1 I.D.Morar, D.Zapodeanu, D.S.Popa, I.Popovici, I.Cozma, F.Filip – „Fiscalitate”, Ed. Universității din Oradea,
Oradea, 2009, pg. 12.
2I.D.Morar – „ Sistemul fis cal Românesc. Tradiție și capacitate de adaptare”, Ed. Dacia, Cluj – Napoca, 2000, pg.
22.
3C. I.Tulai – „Finanțe publice și fiscalitatea”, Ed. Casa Cărții de Știința, Cluj – Napoca, 2003, pg. 190.
4A. Walker – „Traite de la Science des Finances”, Paris, 1909, pg. 351.
5G. Jeze – „Cours de science des finances et de legislation financiere francaise”, Ed. Iveme, Paris, 1922, pag. 324.

6 4. Dubla calitate a impozitelor: resurse pentru acoperirea cheltuielilor publice și pârghii
fiscale utilizate de către stat. 6

1.2 Elementele impozitului

Elementele impozitului sunt următoarele:
 obiectul impozitului
 subiec tul și suportatorul impoz itului
 unitatea impozi tului
 sursa impozitului
 cota de impozitare
 termenul impozitului
 facilitățile fiscal
 sancțiunile și metodele de percepere.

1.3 Clasificarea impozitelor

Impozitele au evoluat atât din punct de vedere al conținutului cât și din punct de vedere
al formei lor, fiind grupate în lucrările de specialitate după mai multe criterii.
1. Dacă avem în vedere ob iectul impunerii, vorbim despre:
 impozite pe venit,
 impozite pe avere și
 impozite pe cheltuieli.
2. După scopul urmărit, impozitele se împart în:
 impozite financiare, care au ca scop principal obținerea de venituri la bugetul
statului și
 impozite de ordine, instituite și în scop de influențare și orientare.
3. După frecvența încasării lor, vorbim despre :
 impozite permanente
 impozite incidentale.
4. În funcție de instituția care le adminis trează, impozitele se împart în:

6C. I.Tulai – „Finanțe publice și fiscalitatea”, Ed. Casa Cărții de Știința, Cluj – Napoca, 2003, pg. 194.

7  impozite federale,
 guvernamentale și
 locale.7

Cel mai important criteriu pare a fi incidența impunerii , completat cu trăsăturile de fond și
formă a impozitelor.
5. Incidența impuner ii reprezintă punctul pe care apasă sarcina fiscală.

După acest criteriu impozitele se î mpart în impozite directe și impozite indirecte.
a. Impozitele directe se stabilesc nominal în sarcina plătitorilor care le vor și suporta, pe
când impozitele indirecte s unt plătite de către agenții economic i vânzători și sunt
suportate de către ultimii consumatori. Ace stea la rândul său se împart în:
 impozite reale ( pe obiect; impozit financiar, pe clădiri, pe activitate ) și
 impozite personale ( pe persoană ) care sunt la rândul lor de două feluri:
o impozite pe venit și
o impozite pe avere.
b. Impozitele indirecte sunt recunoscute su b forma impozitelor indirecte generale sau pe
cifra de afaceri, taxele de consumație sau accizele, taxele vamale și monopolurile
fiscale.8

II. Impoz itul pe consum

Aceste impozite sunt așezate asupra consumului sau cheltuielii, sarcina fiscală căzând
pe seama ultimului consumator. Plătitorul este agentul economic vânzător de mărfuri,
prestator de servicii sau executant de lucrări.
Impozitele pe cons um sunt impozitele elastice, randamentul acestora urmând evoluția
economiei. Fiind așezate asupra consumului, cele mai importante dintre acestea se mai
numesc și taxe de consumație.
În literatura de specialitate impozitele indirecte sunt grupate astfel:
a) Impozitele indirecte generale sau cifra de afaceri

7I.D.Morar – „ Sistemul f iscal Românesc. Tradiție și capacitate de adaptare”, Ed. Dacia, Cluj – Napoca, 2000, pg.
24.
8Ibidem , pg. 25.

8 b) Taxele de consumație sau accizele
c) Taxele vamale
d) Monopolurile fiscale.
De multe ori însă primele două forme , și anume cele indirecte generale și accizele, sunt
recunoscute ca taxe de consumație, fiind impozi te ce afectează indirect consumatorul. Aceste
impozite se regăsesc în sistemul nostru fiscal actual sub forma taxei pe valoare adăugată , sub
forma accizelor, taxelor vamale și monopolurilor fiscale.

2.1 Taxa pe valoare adăugată – Aspecte generale

Taxa pe valoarea adăugată – Impozit indirect stabilit și perceput asupra valorii adaugăte
în fiecare stadiu al producției și al distribuț iei bunurilor eco nomice, oricare ar fi proveniența
lor, din producț ie indigenă sau din import.
Prin stabilirea valorii adăugate se evită înregistră rile repetate ale consumurilor externe.
Fiind un imp ozit de consum, cel care suportă această sarcină fiscală este consumatorul final,
întreprinderea având rolul de a colecta și vă rsa la buget ul statului taxa pe valoarea adăugată .
TVA ar e un caract er universal, deoarece se aplică asupra tuturor bunurilor rezultate
atât din activitatea curentă de exploatare, cât și din activitatea financiară de fructificare a
capitalurilor disponibile.
TVA reprezintă un impozit neutru și unic, deoarece se aplică asupra tuturor activităț ilor
economice, iar nivelul ei este independent de î ntinderea circuitulu i economic. Plata TVA este
fracționată, deoarece ea se calculează pentru fiecare stadiu care i ntervine în producerea ș i
comercializarea bunului economic .
Operațiunile cuprinse în sfera de aplicare a TVA se î mpart, din punct de vedere al
regulilor de impozitare, astfel:9
a) operaț iuni impozabil e obligatoriu, la care se aplică cota legală de TVA asu pra
sumelor obținute din vânzări de bunuri și prestă ri de servicii, la fiecare stadiu al ciclului
economic, până la consumatorul fi nal inclusiv. Din taxa facturată corespunzător sumelor
reprezentâ nd contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor presta te se scade taxa aferentă
bunurilor și serviciilor achiziț ionate, destinate realizării operaț iunilor impozabile;

9Altă sursă: http://www.comunicatedepresa.ro/tva -taxa -pe-valoarea -adaugata/definitie/ , accesat la data de
17.06.2015.

9 b) operațiuni la care se aplică cota zero: î n acest caz furnizorii sau prestatorii de
servicii au dr eptul de deducere a TVA aferentă bunurilor și serviciilor achiziționate, destinate
realizării operaț iunilor impozabile ;
c) operaț iuni s cutite de plata TVA: sunt operații prevăzute î n mod expres de lege
pentru care furnizorii sau prestatorii de servicii nu au dre ptul la deducerea taxei aferentă
intrărilor destinate realiză rii produselor sau serviciilor sc utite de taxa;
d) op erațiuni impozabile prin opțiune: agenții economici, precum și unităț ile
economice din cadrul altor p ersoane juridice care efectuează operaț iuni exonerate de TVA pot
opta pen tru plata acestei taxe, pentru î ntreaga activitate sau numai p entru o parte a aces teia. O
serie de operații nu intră î n sfera de aplicare a TVA.10

2.2 Obiectivul General

Căile generale de aliniere a sistemului TVA din România cu normele UE
Obiectivul general al modifică rii sistemului TVA actual din România este creș terea
eficienței lui ș i atingerea normelor UE privind TVA.
Pornind de la caracteristicile actuale ale sistemului TVA se disting trei direcții generale
de acțiune: ușurarea colectă rii TVA, îmbunătățirea administrării TVA ș i realizarea caracterului
nediscrim inatoriu al TVA.
Pe aceste trei direcții se identifică două seturi de obiect ive: obiective pe termen scurt ș i
obiective pe termen lung. Atingerea obiectivelor pe termen scurt nu ar trebui să genereze
consecinț e negative importante asupr a mediului economi c (întreprinzători ș i consumatori ).
Aceste obiective ar trebui să se materializeze prin arm onizarea definirii conceptelor și
termenilor din legislaț ia româneasca cu Directiva a VI -a.

10Altă sursă: http://www.comunicatedepresa.ro/tva -taxa -pe-valoarea -adaugata/definitie/ , accesat la data de
17.06 .2015.

10 Obiectivul general
Creșterea eficienței sistemului TVA și atinger ea standardului UE privind TVA

Obiectivele pe termen mediu si lung – constând în implementare a de noi instrumente,
practici și instituții – ar putea avea consecinț e mai puternice asupra mediului de afaceri, însă
efectele negative ar pute a fi diminuate semnificativ dacă secven țialitatea schimbărilor ar fi
publicată din timp astfel încât întreprinzătorii să nu fie luați prin surprindere de schimbări.
Totodată, efectele negative ale unor mă suri – cum ar fi eliminarea scutirii de la pl ata TVA
pentru anumite produse ș i servicii – asupra consumatorilor finali ar putea fi compensate prin
alte mă suri fiscale – de exemplu, diminuarea impozitului pe venitul global – sau prin
îmbunătățiri semnificative ale condiț iilor economic e generale, care ar permite creș terea în
termeni reali a venitu rilor consu matorilor pe mă sura dimin uării inflaț iei.11

11D. Dăianu, C . Doltu, D. Pîslaru – „Transpunerea în România a normelor Uniunii Europene în domeniul
impozitării indirecte ( TVA și Accize )”, Ed. Institutul European din România, 2002, pg. 33.
Prima direcție de
acțiune: Ușurarea
colectării TVA
Obiectiv pe termen
scurt: Impunerea
caracteristicilor de
ușurință în respectarea
TVA și de ușurință în
monitorizarea
sistemului
Obiective pe termen
mediu și lung:
Realiz area unui control
eficient al veniturilor
agenților economici
Formarea
responsabilității
A doua direcție de
acțiune: îmbunatățirea
administrării TVA
Obiective pe termen
scurt: Refacerea
integrității TVA
Asigurarea stabilității
legislative
Obiectiv pe te rmen mediu
și lung: Impunerea
respectării TVA de
majoritatea activităților
informale.

A treia direcție de
acțiune: realizarea
caracterului
nediscriminatoriu al
TVA
Obiective pe termen
scurt și pe termen lung:
Evitarea discriminării
între investitori .

11 Elemente specifice
Aceste elemente sunt stipulate în legislația în vigoare pentru o mai bună înțelegere și aplicare.
Elementele specifice taxei pe valoarea adăugată sunt:
a) denumirea impozitului apare ca taxă pe valoarea adăugată și sugerează foarte clar și asupra
cui se aplică: asupra valorii adăugate create de firme.
b) persoanele impozabile sunt acele persoane care desfășoară, de o manieră independetă și
indiferent de loc, activități economice orica re ar fi scopul sau rezultatul acestei activități.
Pentru a deveni persoane plătitoare de TVA trebuie ca persoanele impozabile să se
înregistreze în scop de TVA la autoritățile fiscale în mod obligatoriu sau opțional. Persoanele
care nu trebuie să se înreg istreze în scop de tva sunt microîntreprinderile și persoanele
neimpozabile. Excepție sunt achizițiile intracomunitare de mijloace de transport noi, pentru
care și persoanele neimpozabile trebuie să plătească tva, fără a avea obigația să se înregistreze
în scop de tva.
c) materia impozabilă este baza de calcul a taxei pe valoare adăugată și o reprezintă:
– prețul de vânzare al bunurilor și tariful serviciilor prestate atunci când taxa se stabilește de
furnizor;
– prețul de cumpărare al bunurilor atunci când se aplică taxarea inversă când taxa se stabilește
de cumpărător;
– prețul de cumpărare al bunurilor sau cheltuielile aferente serviciilor prestate când au loc
livrări sau prestări către sine;
– valoarea în vamă al bunurilor atunci când se aplică taxarea i nversă, potrivit căreia taxa este
stabilită de organele vamale;
– marja profitului adică diferența dintre prețul de vânzare al bunurilor și costul de achiziție al
acestora atunci când se aplică regimul special de calcul al taxei.12

d) suportatorul impozitu lui este consumatorul de bunuri și servicii: persoane fizice care sunt
consumatori finali, persoanele juridice și persoane fizice autorizate care nu sunt plătitori de
tva. Aceste persoane nu au posibilitatea recuperării sau deducerii acestui impozit.
e) sursa impozitului o reprezintă contravaloarea tva recuperată în urma vânzării de bunuri și
servicii. La baza stabilirii tva de plată stă principiul autocompensării potrivit căruia plătitorul
are dreptul să -și recupereze tva suportată în momentul cumpărării b unurilor și al serviciilor

12Altă sursă: https://ro.wikipedia.org/wiki/Taxa_pe_valoarea_ad%C4%83ugat%C4%83#Elemente_specifice ,
accesat la data de 17.06.2015, ora 18:24.

12 destinate operațiunilor impozabile. Aceasta se acoperă din taxa colectată aferentă vânzării
bunurilor sau prestării serviciilor, prin autolichidare – deducerea taxei concomitent cu
colectarea, atunci când se adoptă metoda simplif icării; sau prin restituire de la bugetul statului
atunci când taxa de dedus este mai mare decât taxa de colectat.
f) unitatea de impunere o reprezintă unitatea de măsură pentru exprimarea mărimii
operațiunilor impozabile.
g) cota de impozit este aferentă unei unități de impunere; în România se aplică mai multe cote,
în funcție de operațiunea impozabilă.
h) calculul constă în stabilirea acestei taxe potrivit normelor fiscale; tva se calculează:
– în momentul livrării bunurilor și a prestării serviciilor pre state atunci când taxa se stabilește
de furnizor;
– în momentul achiziției bunurilor atunci când se aplică taxarea inversă când taxa se stabilește
de cumpărător;
– în momentul vămuirii bunurilor, iar calculul taxei cade în sarcina organelor vamale;
i) plătitorii sunt persoane care livrează bunuri sau prestează servicii, aplicându -se taxarea
directă. Totuși, în unele situații obligația plății cade în sarcina beneficiarului de bunuri și
servicii, potrivit taxării inverse, în operațiuni ca: importurile de bunu ri, în cazul răspunderii
solitare a cumpărătorului sau vânzătorului de bunuri cu persoana obligată la plata taxei sau în
cazul achizițiilor intracomunitare, unde obligația tva cade în sarcina persoanei care a furnizat
codul valabil în scop de tva. În cazul aplicării taxării inverse se aplică procedeul autolichidării
(procedeu prin care plătitorul de tva trebuie concomitent să colecteze taxa pentru a o deduce)
dacă atât cumpărătorului cât și vânzătorului sunt plătitori de tva. Procedeul are drept scop
preven irea fraudelor și evaziunii fiscale și ușurarea procedurii de decontare cu bugetul
statului.13
j) termenul de plată se referă la termenul scadent când acest impozit trebuie achitat la bugetul
statului. Codul Fiscal prevede: până în 25 ale lunii următoare, a tunci când perioada este lunară
și până în 25 a primei luni a trimestrului următor, atunci când acestă perioadă este semestrială;
în momentul când se generează dereptul de import pentru bunurile respective, conform
legislației vamale.
k) sancțiuni fiscale se aplică la sustragerea de la declararea și plata acestui impozit, la
obținerea de rambursări ilegale; sancțiunile pot fi aplicate de autoritatea fiscală sub formă de

13Altă sursă: https://ro.wikipedia.org/wiki/Taxa_pe_valoarea_ad%C4%83ugat%C4%83#Elemente_specifice ,
accesat la data de 17.06.2015, ora 18:27.

13 penalități, amenzi fiscale în funcție de valoarea și natura prejudiciului, neglijență sa u intenție.
Sancțiunile penale sunt rezolvate de autoritățile abilitate de lege.14

2.3 Abor darea taxei pe valoarea adaugată pe plan european

Taxa pe valoarea adăugată (TVA) a fost introdusă pentru prima dată în Europa în anul
1954, în Franța – în 1967 stat ele membre ale Comunității Economice Europene au căzut de
acord să își înlocuiască sistemele de impozit pe cifra de afaceri cu un regim comun al TVA.
De atunci TVA -ul a fost introdus î n aproximativ 140 de țări din întreaga lume.
În 2008 încasările din TVA se ridicau la 21,4% din veniturile fiscale naționale ale
statelor membre ale UE (inclusiv contribuțiile la asigurările de sănătate), o creștere cu 12%
față de 1995. Încasările au reprezentat în 2008 în medie 7,8% din PIB -ul unui stat membru,
valoare ce a crescut cu aproape 13% față de anul 1995.
Criza economică si financiară a reprezentat o provocare importantă pentru finanțele
publice din numeroase state membre. Având în vedere scăderea bruscă a impozitelor directe și
a impozitelor pe proprietăți datorit ă recentei recesiuni, este foarte probabil ca proporția
veniturilor din TVA în veniturile fiscale totale să fi crescut și mai mult în numeroase state
membre.15

Normele UE privind TVA
Ca urmare a înlăturării restricțiilor privind libera circulație a persoan elor, bunurilor,
serviciilor și a capitalului și a integrării economiilor naționale, statele membre ale UE trebuie
să se asigure că propriile sisteme de TVA nu fac discriminări în ceea ce privește originea
bunurilor și serviciilor. În cele din urmă , aceast ă piață va deveni o piață internă. Din această
perspectivă, sistemul TVA este definit prin câteva caracteristici: nediscriminatoriu, definirea
clară a conceptelor și stabilitate. În concepția UE obiectivul sistemului fiscal este colectarea
impozitelor și t axelor. Prin urmare, misiunea administrării TVA este concentrată pe colectarea
acestei taxe. Procedurile formale transparente sunt esențiale pentru funcționarea eficientă a
sistemului TVA. Totodată, ele sunt imperios necesare pentru o administrare echitabi lă,

14Altă sursă: https://ro.wikipedia.org/wiki/Taxa_pe_valoarea_ad%C4%83ugat%C4%83#Elemente_specifice ,
accesat la data de 17.06.2015, ora 18:27.
15Altă sursă: Taxation trends in the European Union, Ediția 2010, anexa A, tabelele 7 și 8. –
http://www.europarl.europa.eu/meetdocs/2009_2014/documents/com/com_com%282010%290695_/com_co
m%282010%290695_ro.pdf , accesat l a data de 17.06.2015, ora 18:35.

14 asigurând o cale de restricționare a corupției. Clarificarea și simplificarea procedurilor
referitoare la costurile supunerii la impozitare a contribuabililor și la costurile de administrare
sunt caracteristicile evoluțiilor recente în administrarea TV A.
Este binecunoscut faptul că procedurile de impunere pot stimula aranjamente
informale, care se stabilesc, fără o bază legală, între contribuabili și inspectorii fiscali. Pentru
evitarea unor asemenea practici tarile UE au dezvoltat sisteme de audit int ern puternice. Multe
țări au adoptat un Cod de Conduită pentru a stabili comportamentele și standardele cerute
angajaților. Pe lângă definirea procedurilor de administrare a TVA, țările UE acordă o atenție
specială doleanțelor contribuabililor și proceduri lor de contestare, care clarifică drepturile
contribuabililor în procesele legate de TVA. Totodată, sistemul informațional este considerat
un element important în administrarea sistemului TVA.
În prezent, există diferențe între țările din UE în ceea ce pr ivește ratele aplicate. În
ciuda acestei diversificări, există un numitor comun pentru toate sistemele de TVA din țările
UE. Acest numitor comun este Directiva a VI -a a Comisiei Europene, care stabileste cadrul de
armonizare a legislațiilor sistemelor TVA pentru statele membre.16

2.4 Abordarea taxei pe valoarea adăugată pe plan naț ional

In țara noastră acest impozit a fost introdus cu începere de la 1 iulie 1993, ca un
impozit pe cifra de afaceri netă, înlocuind impozitul pe circulația mărfurilor, un impo zit pe
cifra de afaceri brută.
Taxa pe valoare adăugată este un impozit unic multistadial, așezat asupra valorii
adăugate realizate în fiecare stadiu al circuitului economic impozitul este suportat de ultimul
consumator, dar este așezat asupra transferului de proprietate de orice fel, cu excepțiile care
privesc scutirile sau livrările la export și alte asemenea devieri de la regula de bază.17
La începutul acestui deceniu, taxa pe valoare adăugată a contribuit la eliminarea
distorsiunilor economice generate d e economia centralizată, reprezentând un important
obiectiv realizat al reformei fiscale și economice în general.18

16D. Dăianu, C. Doltu, D. Pîslaru – „Transpunerea în România a normelor Uniunii Europene în domeniul
impozitării indirecte ( TVA și Accize )”, Ed. Institutul European din România, 2002, pg. 30.
17I.D.Morar, D.Zapodeanu, D.S.Po pa, I.Popovici, I.Cozma, F.Filip – „Fiscalitate”, Ed. Universității din Oradea,
Oradea, 2009, pg. 73.
18I.D.Morar – „ Sistemul fiscal Românesc. Tradiție și capacitate de adaptare”, Ed. Dacia, Cluj – Napoca, 2000, pg.
163.

15 Impunerea valorii adăugate și nu a prețului în întregime are efecte pozitive asupra
fluxurilor financiare și asupra sistemului de interese al e agentului economic, care are tendința
să micșoreze valoarea adăugată , reducând sau stopând creșterile acesteia, adică a salariilor și
asimilatele acestora, a impozitelor și altor elemente de venit net, intrând în contradictoriu când
este vorba de profit ca element al valorii adăugate care ar trebui mărit.
Metoda de calcul a impoziului aleasă este cea bazată pe deduceri, o metodă așa numită
globală, când din impozitul aferent vânzărilor se deduce impozirul aferent achizițiilor, spre
deosebire de metoda analitică care presupune cumularea elementelor de valoare adăugată (
manoperă și asimilatele acesteia, inclusiv cotizațiile la asigurările sociale, impozitele aferente,
alte impozite și taxe, amortismentul, profitul și alte elemente de valoare adăugate ).
Deși metoda analitică este mai riguroasă dar mai greu de înfăptuit, a fost aleasă metoda
globală, mai simplă, dar care nu reflectă fidel valoarea adăugată pe fiecare exercițiu financiar,
de la lună la lună, o parte a intrărilor nefiind consumate în același ex ercițiu, dar pe cumulat
efectele de deviație sunt mai reduse și se vor prelua în viitorul exercițiu financiar.

2.5 Sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată

În ceea ce privește sfera de aplicare a impozitului, regula de bază este cea amintită mai
sus, și anume că se impune orice transfer de proprietate de bunuri economice sau servicii și
lucrări.
Condițiile care trebuie îndeplinite pentru ca o operațiune să intre sub incidența TVA
sunt:
 Să constituie o livrare de bunuri, prestar e de servicii efectua tă cu plată sau o
operațiune asimilată acestora;
 Să fie efectuată de persoane impozabile, adică orice persoană, indiferent de
statutul său juridic, care efectuează de o manieră independentă activități economice.
 Să rezulte din una din activitățile economic e cum sunt activitățile
producătorilor, comercianților, prestatorilor de servicii, inclusiv activitățile extractive,
agricole și cele ale profesiunilor libere sau asimilate. De asemenea, constituie
activitate economică exploatarea bunurilor corporale sau n ecorporale în scopul
obținerii de venituri. 19

19I.D.Morar, D.Zapodeanu, D.S.Popa, I. Popovici, I.Cozma, F.Filip – „Fiscalitate”, Ed. Universității din Oradea,
Oradea, 2009, pg. 75.

16 Sunt considerate ca fiind în sfera de aplicare a taxei pe v aloare adăugată:
 Livrarea de bunuri
a) Livrarea intracomunitară
b) Transferul
c) Nontransferul
 Prestarea de servicii
 Schimbul de bunuri sau servicii
 Achiziții i ntracomunitare de bunuri
 Importul de bunuri.20

A. Livrarea de bunuri

Este considerată livrare de bunuri transferul dreptului de a dispune de bunuri ca și un
proprietar.
Următoarele operațiuni sunt considerate livrări de bunuri:
a) Livrarea efectuată pe baza un ui contract cu plata în rate;
b) Transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor, în urma executării silite;
c) Trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor
impozabile în schimbul unei desp ăgubiri.
De la începutul anului 2007 s -a impus distincția între operațiunile de bunuri efectuate
pe teritoriul comunitar și operațiunile de bunuri realizate în afara teritoriului comunitar.
Operațiunile de bunuri au căpătat astfe l noi denumiri. În aceste sens î n tabelul de mai jos va fi
ilustrat mo dul în care a fost schimbată denumirea operațiunilor odată cu data aderării.

Înainte de data aderării
După data aderării
Exporturi către Statele Membre Livrări intracomunitare, transferuri
Exporturi către țări terțe Export
Importuri din State Membre Achiziții intracomunitare
Importuri din teritorii terțe Import

20I.D.Morar, D.Zapodeanu, D.S.Popa, I.Popovici, I.Cozma, F.Filip – „Fiscalitate”, Ed. Universității din Oradea,
Oradea, 2009 , pg. 76.

17 Regimuri vamale suspensive ( Operațiuni
de perfecționare activă / pasivă, admitere
temporară ) Non transfer în Statul Membru de origine (
regimuri vamale suspensive în relație cu
țări terțe )
Livrări care au locul în alt stat decât cel din
care începe transportul Non transfer

Se consideră a fi locul livrării de bunuri:
a) Locul unde se găsesc bunurile în momentul când începe expedierea sau
transportul, în cazul bunurilor care sunt expediate sau transportate de furnizor,
de cumpărător sau de un terț.
b) Locul unde se efectuează instalarea sau montajul, de către un furnizor sau de
către o altă persoană în numele furnizorului, în cazul bunurilor care fac obiectul
unei instalări sau unui montaj.
c) Locul unde se gasesc bunurile atunci când sunt puse la dispoziția
cumpărătorului, în cazul bunurilor care nu sunt expediate sau transportate.
d) Locul de plecare a transportului de pasageri în cazul în care livrările de bunuri
sunt efectuate la bordul unui vapor, avion sau tren, pentru partea din transportul
de pasageri efectuată în teritoriul Comunității.21

A.1. Livrarea intracomunitară reprezintă o livrare de bunuri, care sunt
expediate sau transportate dintr -un stat membru de către furnizor sau de persoana către
care se efectuează livrarea, ori de altă persoană în contul acestora. Este asimilat cu
livrarea intracomunitară cu plată transferul de către o persoană impozabilă de bunuri
aparținând activității sale economice din România într -un stat membru, cu excepția
non-transferurilor.

Următoarele operațiuni sunt consi derate livrări de bunuri:

a) Predarea efectivă a bunurilor către o altă persoană, ca urmare a unui contract care
prevede că plata se efectuează în rate sau a oricărui alt tip de contract care
prevede că proprietatea este atribuită cel mai târziu în momentul plății ultimei
sume scadente, cu excepția contractului de leasing;

21Altă sursă: https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Legislatie_R/Cod_fiscal_norme_2014.htm#_Toc304299900 ,
accesat la data de 09.06.2015, ora 19:30.

18 b) Transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor, în urma executării silite.
c) Trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimo niul persoanelor
impozabile, în condițiile prevăzute de legislația referitoare la proprietatea publică
și regimul juridic al acesteia, în schimbul unei despăgubiri.22

Nu constituie livrări de bunuri următoarele:
a) Bunurile distruse ca urmare a unor calamităț i naturale sau a unor cauze de forță
majoră, precum și bunurile pierdute ori furate, dovedite le gal, astfel cum sunt
prevăzute prin norme;
b) Bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate,
precum activele corporale fixe ca sate, în condițiile stabilite prin norme;
c) Perisabilități, în limitele prevă zute prin lege;
d) Bunurile acordate gratuit din rezerva de stat ca ajutoare umanitare externe și
interne;
e) Acordarea î n mod gratuit de bunuri ca mostre în cadrul campaniilor
promoționa le, pentru încasarea produselor sau pentru demonstrații la punctele de
vanzare, alte bunuri acordate în scopul stimulării vânzărilor;
f) Acordarea de bunuri de mică valoare, în mod gratuit, în cadrul acțiunilor de
sponsorizare, de protocol / reprezentare, prec um și alte destinații prevăzute prin
norme.

Locul unei livră ri intrac omunitare de bunuri se consideră a fi locul unde se găsesc
bunurile în momentul câ nd începe transportul. Astfel, dacă atunci câ nd în cepe transportul,
bunurile se găsesc în România, locul respectivei livrări va fi Româ nia.23

Atunci când un bun este expediat dintr -un stat membru în alt stat membru trebuie
analizat dacă operațiunea respectivă este un transfer sau un nontransfer .
A.2. Transferul cuprinde operațiuni care nu presupune o tranza cție, fiind în fapt
un transport dintr -un stat membru în altul, a unor bunuri aparținând aceleiași persoane.

22I.D.Morar, D.Zapodeanu, D.S .Popa, I.Popovici, I.Cozma, F.Filip – „Fiscalitate”, Ed. Universității din Oradea,
Oradea, 2009, pg. 77.
23Altă sursă: http://codfiscal.net/767/anaf -livrarea -intracomunitara -de-bunuri -ro-ue, accesat la data de
09.06.2015, ora 18:15.

19 A.3. Nontransferul reprezintă expedierea sau transportul unui bun din România
în alt stat membru, de persoana impozabilă sau de altă persoană în c ontul său , pentru a fi
utilizat în scopul uneia din următoarele operațiuni:
a. livrarea bunului respectiv realizată de persoana impozabilă pe teritoriul statului
membru de destinație a bunului expediat sau transportat în condițiile prevazute de vânzarea l a
distanță;
b. livrarea bunului respectiv, realizată de persoana impozabilă pe teritoriul statului
membru de destinație a bunului expediat sau transportat, în condițiile prevăzute de livrările cu
instalare sau ansamblare, efectuate de către furnizor sau în numele acestuia;24
c. livrarea bunului respectiv, realizată de persoana impozabilă la bordul navelor,
aeronavelor, sau trenurilor, pe parcursul transportului de persoane efectuat în teritoriul
Comunității;
d. livrarea bunului respectiv, realizată de persoa na impozabilă, în condițiile prevăzute
de livrările intracomunitare scutite, cu privire la scutirile pentru livrările la export și cu privire
la scutirile pentru livrările destinate navelor, aeronavelor și oficiilor consulare.
e. livrările de gaz prin rețe aua de distribuție a gazelor naturale sau de electricitate;
f. utilizarea temporară a bunului pe teritoriul statului membru de destinație a bunului
expediat sau transportat, în scopul prestării de servicii în statul membru de destinație, de către
persoana impozabilă stabilită în România.

B. Prestarea de servicii reprezintă oric e activitate care nu constituie livrare de bunuri.
Prestarea de servicii cuprinde operațiuni precum:
a) Închirierea de bunuri sau transmiterea folosinței bunurilor în cadrul unui contract de
leasing;
b) Transferul sau transmiterea folosinței drepturilo r de autor, brevete, licențe, mă rci
comerciale și a altor drepturi similare;
c) Angajamentul de a nu d esfășura o activitate economică, de a nu concura cu altă
persoană sau de a tolera o acțiune ori o situație;
d) Prestările de servicii efectuate pe baza unui ordin emis în numele unei autorități
publice sau potrivit legii;
e) Servicii de intermediere efectuate de persoane care acționează în numele și în contul
altei persoane, atunci când intervin într -o livrare de bunuri sau o prestare de servicii.25

24I.D.Morar, D.Zapodeanu, D.S.Popa, I.Popovici, I.Cozma, F.Filip – „Fiscalitate”, Ed. Universității din Oradea,
Oradea, 2009, pg. 78.

20 Locul prestării de servicii este considerat a fi locul unde prestatorul este stabilit sau are
un sediu fix de la care serviciile sunt efectuate.
Pentru următoarele prestări de servicii, locul este considerat a fi :
 Locul unde sunt situate bunurile imobile, pentru prestările de servicii efectuate în
legătură cu bunurile imobile;
 Locul unde se efectuează transportul, altele decât transporturile intracomunitare de
bunuri;
 Locul de plecare a unui transport intracomunit ar de bunuri;
 Locul în care se prestează serviciile, pentru activități accesorii transportului;
 Altele.26

C. Schimbul de bunuri sau servicii

În cazul unei operațiuni care implică o livrare de bunuri sau prestare de servicii în
schimbul unei livrări de bunur i sau servicii, fiecare persoană impozabilă se consideră că a
efectuat o livrare de bunuri sau prestare de servicii cu plată.27

D. Achiziții intracomunitare

O achiziție intracomunitară de bunuri reprezintă obținerea dreptului de a dispune, ca și
un propriet ar, de bunuri transportate de către furnizor, de către cumpărător sau de către altă
persoană în numele unuia dintre aceștia, către un stat memru UE, altul decât cel de plecare a
transportului bunurilor. În principiu, achiziț ia intracomunitară taxabilă este operațiunea în
oglind ă a livrării intracomunitare scutite efectuate de furnizorul din alt stat membru.
Este asimilată achiziției intracomunitare orice operațiune care, în celălalt stat membru,
ar fi tratată drept transfer, conform legislației României. Pe rsoana impozabilă nestabilită care
realizează o achiziție intracomunitară asimilată în România trebuie să se înregistreze în
scopuri TVA în România și să declare achiziția intracomunitară în România.
Exemple de achiziții intracomunitare în România:

25I.D.Morar, D.Zapodeanu, D.S.Popa, I.Popovici, I.Cozma, F.Filip – „Fiscalitate”, Ed. Universității din Oradea,
Oradea, 2009, pg. 79.
26Ibidem , pg. 83.
27Altă sursă: https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Legislatie_ R/Cod_fiscal_norme_2014.htm#_Toc304299900 ,
accesat la data de 09.06.2015, ora 18:49.

21  O compa nie din Ungaria transportă bunuri în România pentru a constitui un stoc pe
care urmează sa -l vândă în România, către diverși cumpărători;
 O companie din Austria transportă materie primă în România pentru prelucrare, dar
ulterior, bunurile prelucrate nu sun t transportate în Austria, ci rămân în România sau
sunt transportate în alt stat membru.28

Locul unei achiziții intracomunitare de bunuri se consideră a fi în statul membru UE
unde se găsesc bunurile în momentul în care se încheie expedierea sau transportu l bunurilor .
Se aplică și rețeaua de siguranță, în cazul în care clientul comunică un cod valabil de
TVA din alt stat membru decât cel în care se termină transportul, locul achiziției
intracomunitare fiind în statul membru UE care a emis codul de înregistr are în scopul de TVA
pe care beneficiarul îl comunică furnizorului pentru a -l înscrie pe factură.
Achiziția intracomunitară trebuie declarată în statul membru unde se incheie
transportul, chiar dacă se aplică rețeaua de siguranță, urmând ca în statul membr u din care s -a
transmis codul de TVA baza impozabilă să fie redusă corespunzător.
Astfel, locul impozitării este în România, atât pentru achiziții le intracomunitare pentru
care transportul se în cheie în România, cât și pentru achizițiile intracomunitare pe ntru care
beneficiarul comunică un cod de înregistrare în scopuri de TVA din România.29

E. Importul de bunuri reprezintă:

a) Intrarea în comunitate de bunuri care nu sunt pu se în circulație liberă;
b) Intrarea în comunitate de bunuri dintr -un teritoriu terț, care face parte d in
teritoriul vamal al comunității cu excepții.30

Locul importului de bunuri se consideră a fi pe teritoriul statului membru în care se
află bunurile când intră pe teritoriul comunitar.31
2.6 Faptul generator și exgibilitatea

28Altă sursă: http://codfiscal.net/768/anaf -achizitia -intracomunitara -de-bunuri -ue-ro, accesat la data de
04.06.2015, ora 16:51.
29Ibidem , ora 17:45.
30I.D.Morar, D.Zapodeanu, D.S.Popa, I.Popovici, I.Cozma, F.Filip – „Fiscalitate”, Ed. Universității din Oradea,
Oradea, 2009, pg. 81.
31Ibidem , pg. 83.

22 Faptul generator reprezintă faptul prin care sunt realizate condițiile legale necesare
pentru exigibilitatea taxei.32
Faptul generator al taxei pe valoarea adăugată reprezintă operațiunea care, prin
realizarea ei, duce la includerea sub incidența TVA a unor operațiuni.
Exigibilitatea taxei este dreptul organului fiscal de a pretinde plătitorului de TVA, la o
anumită dată, plata taxei datorate bugetului de stat.33

Faptul generator pentru livrări de bunuri și prestări de servicii

Faptul generator int ervine la data livrări i bunurilor sau la data prestării serviciilor, cu
excepțiile prevăzute în prezentul capitol.
Pentru bunurile livrate în baza unui contract de consignație, se consideră că livrarea
bunurilor de la consignant la consignatar are loc la data la care bunurile sunt livrate de
consignatar clienților săi.
Pentru bunurile transmise în vederea testării sau a verificării conformității, se consideră
că livrarea bunurilor are loc la data acceptării bunurilor de către beneficiar.34
Pentru livră rile de bunuri corporale, inclus iv de bunuri imobile, data livră rii este data la care
intervine transferul drept ului de a dispune de bunuri ca și un proprietar. Prin excepție, în cazul
contractelor care prevăd că plata se efectuează î n rate sau al orică rui alt tip de contract care
prevede că proprietatea este atribuită cel mai târziu în momentul plăț ii ultimei sume scadente,
cu excepț ia con tractelor de leasing, data livră rii este data la care bunul este predat
beneficiarului.

Prestă rile de s ervicii care determină decontări sau plă ți succesive, cum sunt serviciile
de construcții -montaj, consultanță, cercetare, expertiză ș i alte servicii similare, sunt
considerate efectuate l a data la care sunt emise situații de lucră ri, rapoarte de lucru, alte
documente similare pe baza că rora se st abilesc servi ciile efectuate sau, dupa caz, în funcț ie de
prevederi le contractuale, la data acceptării acestora de către beneficiari.

32Altă sursa: https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Legislatie_R/Cod_fiscal_norme_2014.htm#_Toc304299928 ,
accesat la data de 10.06.2015, ora 22:50.
33I.D.Morar, D.Zapodeanu, D.S.Popa, I.Popov ici, I.Cozma, F.Filip – „Fiscalitate”, Ed. Universității din Oradea,
Oradea, 2009, pg. 89.
34Altă sursă: https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Legisl atie_R/Cod_fiscal_norme_2014.htm#_Toc304299916 ,
accesat la data de 10.06.2015, ora 23:30.

23 În cazul livră rilor de bu nuri și al prestă rilor de servicii care se efectuează continuu,
altele decât cele prevă zute anter ior, cum sunt: livrările de gaze naturale, de apă, serviciile de
telefonie, livrările de energie electrică și altele asemenea, se consideră că livrarea/ prestarea
este efectuată la datele specificate î n contract pentru plata bunurilor livrate sau a servici ilor
prestate sau la data emiterii unei facturi, dar peri oada de decontare nu poate depăș i un an.35

Exigibilitatea în cazul livrărilor de bunuri și prestări de servicii

Exigibilitatea taxei intervine la data la care are loc faptul generator.
Prin derogare de la prevederile primului aliniat, exigibilitatea taxei intervine:
a) La data emiterii unei facturi, înainte de data la care intervine faptul generator;
b) La data la care se încasează avansul, pentru plățile în avans efectuate înainte de
data la care intervin e faptul generator. Fac excepție de la aceste prevederi
avansurile încasate pentru plata importurilor și a taxei pe valoarea adăugată
aferente importului, precum și orice avansuri încasate pentru operațiuni scutite
sau care nu sunt impozabile.36
c) La data ext ragerii numerarului, pentru livrări de bunuri sau prestările de servicii
realizate prin mașini automate de vanzare, de jocuri sau alte mașini similare.37

Exigibilitatea în cazul livrărilor intracomunitare de bunuri, scutite de taxă

Prin excepție de la pre vederile art. 134, în cazul unei livrări intracomunitare de bunuri,
scutite de taxă, exigibilitatea taxei intervine în cea de -a 15-a zi a lunii următoare celei în care a
intervenit faptul generator.
Prin excepț ie de la prevederile aliniatului anterior, exi gibilitatea taxei intervine la data
emiterii facturii sau, după caz, la emiterea autofacturii, dacă factura fiscală sau autofactura este
emisă înainte de a 15 -a zi a lunii următoare celei în care a intervenit faptul generator.38

35Altă sursă: http://codfiscal.net/449/art -1341 -faptu l-generator -pentru -livrari -de-bunuri -si-prestari -de-servicii ,
accesat la data de 10.06.2015, ora 23:40.
36Altă sursă: http://codfiscal.net/448/ar t-1342 -exigibilitatea -pentru -livrari -de-bunuri -si-prestari -de-servicii ,
accesat la data de 10.06.2015, ora 23:45.
37Altă sursă: https://static.ana f.ro/static/10/Anaf/Legislatie_R/Cod_fiscal_norme_2014.htm#_Toc304299916 ,
accesat la data de 10.06.2015, ora 23:46.
38Altă sursă: http://codfisca l.net/448/art -1342 -exigibilitatea -pentru -livrari -de-bunuri -si-prestari -de-servicii ,
accesat la data de 11.06.2015, ora 10:35.

24 Faptul generator și exigibi litatea pentru achiziții intracomunitare de bunuri

În cazul unei achiziții intracomunitare de bunuri, faptul generator intervine la data la
care ar interveni faptul generator pentru livrări de bunuri similare, în statul membru în care se
face achiziția.39
În cazul unei achiziții intracomunitare de bunuri, exigibilitatea taxei intervine în cea
de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care a intervenit faptul generator.
Prin excepție de la prevederile celui de -al doilea aliniat, exigibilitatea taxei intervine la
data emiterii facturii prevăzute în legislația altui stat membru sau, după caz, la data emiterii
autofacturii, dacă aceasta este emisă înainte de cea de -a 15-a zi a lunii următoare celei în care
a intervenit faptul generator.40

Faptul generator și exigi bilitatea pentru importul de bunuri

În cazul în care, la import, bunurile sunt supuse taxelor vamale, taxelor agricole sau
altor taxe comunitare similare, stabilite ca urmare a unei politici comune, faptul generator și
exigibilitatea taxei pe valoarea ad ăugată intervin la data la care intervin faptul generator și
exigibilitatea respectivelor taxe comunitare.
În cazul în care, la import, bunurile nu sunt supuse taxelor comunitare prevazute la
aliniatul anterior, faptul generator și exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată intervin la data la
care ar interveni faptul generator și exigibilitatea acelor taxe comunitare dacă bunurile
importate ar fi fost supuse unor astfel de taxe.
În cazul importului de bunuri, faptul generator intervine și TVA devine exigibi lă atunci
când bunurile sunt introduse într -un stat membru.41
Dacă la import bunurile sunt plasate într -un regim vamal special, faptul generator și
exigibilitatea taxei intervin la data la care încetează a mai fi plasate într -un astfel de regim. 42

39Altă sursă: http://legeaz.net/legea -571-2003 -cod-fiscal/art -135, accesat la data de 11.06.2015, ora 10:40.
40Altă sursă: http://codfiscal.net/448/art -1342 -exigibilitatea -pentru -livrari -de-bunuri -si-prestari -de-servicii ,
accesat la data de 11.06.2015, ora 10:45.
41Altă sursă: http://europa.eu/legislation_summaries/taxation/l31057_ro.htm , accesat la data de 11.06.2015,
ora 10:45.
42Altă s ursă: https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Legislatie_R/Cod_fiscal_norme_2014.htm#_Toc304299916 ,
accesat la data de 11.06.2015, ora 10:47.

25 Regim uri de impozitare

Regimurile de impozitare sunt următoarele:
Operațiuni taxabile, la care se aplică TVA, iar furnizorii / prestatori i au dreptul de
deducere a TVA a ferente bunurilor / serviciilor achiziționate, destinate realizării operațiunilor
respective ;
Operațiuni scutite de TVA cu drept de deducere, la care nu se aplică TVA, dar
furnizorii au dreptul de deducere a TVA aferente bunurilor achiziționate, destinate realizării
operațiunilor respective;
Operațiuni scutite de TVA fără drept de ded ucere, la care nu se aplică TVA și pentru
care furnizorii nu au dreptul de deducere a TVA aferente bunurilor achiziționate, destinate
realizării operațiunilor respective;

Operațiuni de import și achiziții intracomunitare scutite de taxa pe valoare adăugată.43
Este c onsiderată persoană impozabilă orice persoană care desfășoară de o manieră
independentă și indiferent de loc, activități economice.
Instituțiile publice nu sunt persoane impozabile pentru activități care sunt desfășurate
în calitate de autorități publice, chiar dacă pentru desfășurarea acestor activități se percep
cotizații, onorarii, redevențe, taxe sau alte plăți.
Instituțiile publice sunt persoane impozabile pentru activități desfășurate în calitate de
autorități publice, dar care sunt scutite de taxă.
Instituțiile publice sunt, persoane impozabile pentru următoarele activități:
a) Telecomunicații;
b) Furnizarea de apă, gaze, energie electrică, energie termică și altele de aceeași
natură;
c) Transport de bunuri și persoane;
d) Servicii prestate în porturi și aerop orturi;
e) Livrarea de bunuri noi, produse pentru vanzare;
f) Activitatea târgurilor și expozițiilor comerciale;
g) Depozitarea;
h) Activitățile organismelor de publicitate comercială;
i) Activitățile agențiilor de călători;

43I.D.M orar, D.Zapodeanu, D.S.Popa, I.Popovici, I.Cozma, F.Filip – „Fiscalitate”, Ed. Universității din Oradea,
Oradea, 2009, pg. 84.

26 j) Activitățile magazinelor pentru personal, cant ine, restaurante sau alte locuri
asemănătoare. 44

Operațiuni scutite
Operațiunile scutite de TVA se împart în următoarele categorii:
a) Scutiri în interiorul țării;
b) Scutiri pentru importuri și achiziții intracomunitare;
c) Scutiri pentru exporturi sau alte oper ațiuni similare, pentru livrări
intracomunitare și pentru transportul internațional și intracomunitar;
d) Scutiri speciale legate de traficul internațional de bunuri;
e) Scutiri pentru intermediari.45

2.7 Baza de impozitare

Baza de impozitare și taxa pe valoare a adăugată corespunzătoare se determină integral
la livrarea bunurilor și/sau prestarea serviciilor.
Pentru a aplica corect regulile de impozitare T.V.A., trebuie sa identificăm trei aspecte
importante:

A. baza de impozitare și T.V.A. aferentă se determ ină integral la livrarea bunurilor și/sau
prestarea serviciilor;
B. în baza de impozitare a T.V.A. se cuprind:

1. impozitele, taxele, dacă prin lege nu se prevede altfel, exclusiv T.V.A.;
2. cheltuielile accesorii livrării de bunuri și prestării de servic ii: comisioanele, cheltuielile de
ambalare, transport și asigurare, decontate cumpărătorului sau clientului;

C. în baza de impozitare a T.V.A. nu se cuprind:

 rabaturile, remizele, risturnele, sconturile și alte reduceri de preț acordate de furnizori
direct clienților;46

44I.D.Morar, D.Zapodeanu, D.S.Popa, I.Popovici, I.Cozma, F.Filip – „Fiscalitate”, Ed. Universității din Oradea,
Oradea, 2009, pg. 84 .
45Ibidem , pg. 85.

27  pentru a nu se cuprinde în baza de impozitare, rabaturile, remizele, risturnele,
sconturile și alte reduceri de preț trebuie să se îndeplinească următoarele condiții
cumulative:
 să fie reflectate în facturi fiscale sau alte documente legal aprobate;
 să fie în beneficiul clientului;
 să nu constituie, în fapt, remunerarea unui serviciu sau o contrapartidă pentru o
prestație oarecare.

3. sumele reprezentând daune -interese stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă,
penalizările și orice alte sume solicitate pentru neîndeplinirea totală sau parțială a obligațiilor
contractuale, dacă sunt percepute peste prețurile și/sau tarifele negociate;

4. dobânzile percepute pentru:
-plăți cu întârziere;
-livrări cu plata în rate;
-operațiuni de leasing;

5. valoarea ambalajelor care circulă între furnizorii de marfă și clienți, prin schimb, fără
facturare.47

Baza de impozitare pentru livrări de bunuri și prestări de servicii efectuate în interiorul țării.

Baza de impozitare a taxei pe valoarea adăug ată este constituită din:
a) Pentru livrări de bunuri și prestări de servicii din tot ceea ce constituie contrapartidă
obținută sau care urmează a fi obținută de furnizori ori prestator din partea
cumpărătorului, beneficiarului sau a unui terț, inclusiv subve nțiile direct legate de
prețul acestor operațiuni;
b) Pentru transferul dreptului de a dispune de bunuri ca și un proprietar și pentru
achizițiile intracomunitare considerate ca fiind cu plată, prețul de cumpărare al
bunurilor respective sau al unor bunuri si milare ori, în absența unor astfel de prețuri de
cumpărare, prețul de cost, stabilit la data livrării. În cazul în care bunurile reprezintă

46Altă sursă: http://contabilul.manager.ro/a/533/6 -baza -si-cotele -de-impozitare -tva.html , accesat la data de
09.06.2015, ora 19:30.
47Ibidem , ora 19:3 5.

28 active corporale fixe, baza de impozitare se stabilește conform procedurii stabilite prin
norme;
c) Pentru livrarea de bunuri sau prestarea de servicii pentru care beneficiarul este o
persoană afiliată furnizorului / prestatorului, baza de impozitare este considerată
valoarea de piață in urmatoarele situații:
 Atunci când contrapartida este mai mică decât valoarea de piață, iar
beneficiarul nu are drept complet de deducere;
 Atunci când contrapartida este mai mică decât valoarea de piață, iar
furnizorul sau prestatorul de servicii nu are un drept complet de deducere și
livrarea sau prestarea este scutită;
 Atunci când contrapar tida este mai mare decât valoarea de piață, iar
furnizorul sau prestatorul nu are drept complet de deducere.48

Baza de impozitare pentru achiziții intracomunitare

Baza de impozitare a unei achiziții intracomunitare de bunuri efectuată de către un
cumpărăt or din România este formată din contrapartida obținută sau care urmează a fi obținută
de furnizorul intracomunitar din partea cumpărătorului.49
Baza de impozitare cuprinde și accizele datorate sau achitate în România de persoana
care efectuează achiziția in tracomunitară a unui produs supus accizelor. Atunci când după
efectuarea achiziției intracomunitare de bunuri, persoana care a achiziț ionat bunurile obține o
rambursare a accizelor achitate în statul membru în care a început expedierea sau transportul
bunu rilor, baza de impozitare a achiziției intracomunitare efectuate în România se reduce
corespunzător.50
În funcție de natura bunului și de clauzele contractuale, baza de impozitare mai
cuprinde și cheltuieli accesorii: comisioane, cheltuieli de ambalare, tra nsport și asigurare,
solicitate de către furnizor cumpărătorului. Sunt considerate cheltuieli accesorii unei livrări de
bunuri cheltuielile facturate de furnizor cumpărătorului, care fac obiectul unui contract
separat, dar care sunt legate de aceeași livra re de bun.

48Altă sursă: https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Legislatie_R/Cod_fiscal_norme_2014.htm#_Toc304299924 ,
accesat la data de 09.06.2015, ora 20: 30.
49Altă sursă:
http://blogcontabil.ro/a/Articole/Codul_Fiscal_la_zi/455/Baza_de_impozitare_pentru_achizitia_intracomu nitar
a_de_bunuri.html , accesat la data de 09.06.2015, ora 20:20.
50Altă sursă: https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Legislatie_R/Cod_fiscal_norme_ 2014.htm#_Toc304299924 ,
accesat la data de 09.06.2015, ora 20:25.

29 Cheltuielile accesorii intră în baza de impozitare numai în situația în care acestea
reprezintă responsabilitatea vânzătorului. Responsabilitatea vânzătorului rezultă din condiția
de livrare negociată prin contractul încheiat între cele două păr ți participante la tranzacție.51

Baza de impozitare pentru import de bunuri

Baza de impozitare pentru importul de bunuri este valoarea în vamă a bunurilor,
stabilită conform legislației vamale în vigoare, la care se adaugă orice taxe, impozite,
comisioane și alte taxe datorate în afara României, precum li cele datorate ca urmare a
importului bunurilor în România, cu excepția taxei pe valoarea adăugată care urmează a fi
percepută.
Baza de impozitare cuprinde cheltuielile accesorii, precum comisioanele, che ltuielile
de ambalare, transport și asigurare, care intervin până la primul loc de destinație a bunurilor în
România, în măsura în care aceste cheltuieli nu au fost cuprinse în baza de impozitare, precum
și cele care decurg din transportul către alt loc de destinație din Comunitate, în cazul în care
locul respectiv este cunoscut la momentul la care intervine faptul generator.52

2.8 Cotele de impozita re
2.8.1. Cote aplicate în alte țări

51Altă sursă:
http://blogcontabil.ro/a/Articole/Codul _Fiscal_la_zi/455/Baza_de_impozitare_pentru_achizitia_intracomunitar
a_de_bunuri.html , accesat la data de 09.06.2015, ora 20:28.
52Altă sursa: https ://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Legislatie_R/Cod_fiscal_norme_2014.htm#_Toc304299928 ,
accesat la data de 10.06.2015, ora 22:30. Austria TVA standard: 20% ( din ianuarie 1984)
TVA redus la 10% la produ se alimentare, carti, produse farmaceutice,
transport de pasageri, ziare, evenimente culturale si divertisment,
hoteluri
Belgia TVA standard: 21% (din ianuarie 1996)
TVA redus la 12% in restaurante
TVA redus la 6% la produse alimentare, carti, apa, produ se farmaceutice,
servicii medicale, ziare, evenimente culturale si de divertisment, hoteluri
Croatia TVA standard: 25% (din martie 2012)
TVA redus la 13% in hoteluri si la ziare
Cipru TVA standard: 19% (din ianuarie 2014)
TVA redus la 9% in hoteluri si r estaurante
TVA redus la 5% pentru produse alimentare, carti, produse farmaceutice,
servicii medicale, transport de pasageri, ziare, evenimente culturale, de
divertisment si sportive
Franta TVA standard: 19% (din ianuarie 2014)

30
53 Altă sursă: http://www.paginadeagr icultura.ro/ce -cote -de-tva-sunt -in-alte-tari-din-ue/, accesat la data de
10.06.2015, ora 19:00. TVA redus la 9% in hoteluri si restaurante
TVA redus la 5% pentru produse alimentare, carti, produse farmaceutice,
servicii medicale, transport de pasageri, ziare, evenimente culturale, de
divertisment si sportive
Germania TVA standard: 19% (din ianuarie 2007)
TVA redus la 7% pent ru produse alimentare, carti, servicii medicale,
transport de pasageri, ziare, evenimente culturale si de divertisment, hoteluri
Irlanda TVA standard: 23% (din ianuarie 2012) TVA redus la 13,5% pentru
servicii medicale
TVA redus la 9% pentru ziare, evenim ente culturale, de divertisment si
sportive si in restaurante, hoteluri
TVA redus la 4,8% la produse alimentare Franta Germania Irlanda Austria
Belgia Croatia Cipru
TVA redus la 0% pentru carti, produse medicale si imbracaminte pentru copii
Luxemburg TVA standard: 17% (din ianuarie 2015)
TVA redus la 14% pentru vinuri, combustibil si publicitate
TVA redus la 8% pentru biciclete si servicii domestice
TVA redus la 3% la produse alimentare, carti, produse farmaceutice, servicii
medicale, transport de pasa geri, ziare, evenimente culturale, sportive si de
divertisment, hoteluri, restaurante, carti si e -books
Olanda TVA standard: 21% (din octombrie 2012)
TVA redus la 6% pentru produsele alimentare, carti, produse farmaceutice,
servicii medicale, transport d e pasageri, evenimente culturale si de
divertisment, hoteluri, cazare
Polonia TVA standard: 23% (din ianuarie 2011)
TVA redus la 8% pentru produse farmaceutice, servicii medicale, transport
de pasageri, ziare, hoteluri, restaurante, evenimente culturale, sportive si de
divertisment
TVA redus la 5% la produse alimentare
Portugalia TVA standard: 23% (din ianuarie 2011)
TVA redus la 13% pentru materiale agricole si produse alimentare
TVA redus la 6% alte alimente, carti, produse farmaceutice, servicii
medi cale, ziare, hoteluri, transport de pasageri .53

31
0%5%
10%
15%
20%
25%AustriaBelgiaCroatiaCipruFrantaGermaniaIrlandaLuxemburgOlandaPoloniaPortugaliaRomania

2.8.2. Cote aplicate î n Româ nia

Inițial s -a practicat o cotă unică de 18 % alături de cota zero pentru export, impozitul
fiind cu adevărat unul neutru din punct de vedere fiscal. Ulterior s -a introdus cota de 9 %
pentru unele mărfuri de strictă necesitate, s -a mărit numărul operațiunilor scutite afectând
neutralitatea impozitului.54
Chiar de la introducerea sa, sistemul TVA nu a făcut excepție de la performațele
modeste al e politicii fiscale generale. Între anii 1993 -1998 s-au aplicat concomitent trei rate de
TVA, o rată standard (18%), o rată redusă (9%), și o rată zero.
În 1998 , probabil numai din raționalități financiare, s -au modificat cotele în sensul
creșterii acestor a de la 18 % la 22 % și de la 9 % la 11 %, alături în continuare de cota zero la
export55. In plus, legea acordă scutiri la plata impozitului pentru operațiunile unităților
sanitare și a instituțiilor publice în general, pentru cele desfășurate de persoane le fizice, liber
profesioniștii autorizați, gospodăriile agricole individuale, organizațiile de nevăzători și de

54I.D.Morar, D.Zapodeanu, D.S.Popa, I.Popovici, I.Cozma, F.Filip – „Fiscalitate”, Ed. Universității din Oradea,
Oradea, 2009, pg.74.
55D. Dăianu, C. Doltu, D. Pîs laru- „Transpunerea în România a normelor Uniunii Europene în domeniul
impozitării indirecte ( TVA și Accize )”, Ed. Institutul European din România, 2002, pg. 23.

32 asemenea pentru agentii economici a căror cifră de afaceri anuală nu depășește 50 milioane
lei, operațiun ile realizate de bănci , de societăți de investiții financiare, societăți de asigurări,
casele de economii, cooperativele de credit, loteria națională și alte asemenea instituții.
Începând cu anul 2000 s-au reașezat cotele acestui impozit apelându -se la o cotă unică
de 19 % și menținându -se în continuare cota 0 la export și de asemenea unele scutiri, dar s -a
renunțat la cota redusă de 11% care era așezată asupra bunurilor de strictă necesitate.56
Până la introducerea la 1 ianuarie 2004 a Codului Fiscal, care reprezintă baza legală
pentru TVA, pr in măsurile întreprinse de -a lungul anilor s -au facut pași importanți pe linia
armonizării modelului nostru de taxare cu cel comunitar, prevederi noi fiind înscrise în noul
cod fiscal și în strategia privind politica fiscală pentru perioada de preaderare.
În perioada 2004 -2006 legislația privind taxa pe valoare adăugată este supusă unor
modificări în vederea armonizării cu prevederile Consiliului Comunității Economice
Europene.57
Prin adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2010 pentru modificare a și
completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal și alte măsuri financiar – fiscale, cota
standard de TVA a fost majorată de la 19% la 24% , începând cu data de 1 iulie 2010, situație
care impune modificarea și completarea corespunzătoare a normelor metodologice aferente
titlului VI din Hotărârea Guvernului nr.44 /2004.
Între cele mai importante modificări și completări în domeniul TVA aduse normelor
metodologice actuale, menționăm următoarele:
– introducerea de prevederi privind cota aplicabilă pentr u ajustarea bazei de impozitare în
cazul în care intervin anumite evenimente precum anularea operațiunii, refuzuri, retururi,
acordarea de reduceri de preț ș.a.;
– reglementarea unor prevederi referitoare la efectuarea de regularizări privind facturile
emise de către furnizori/ prestatori pentru avansurile parțiale sau integrale încasate,
precum și privind facturile emise înainte de livrare/ prestare pentru contravaloarea
parțială sau integrală a bunurilor livrate/serviciilor prestate, pentru a se aplica co ta în
vigoare la data faptului generator de taxă;
– înlocuirea referirilor la cota de TVA de 19%, unde este cazul, cu referiri la cota de TVA
de 24%.58

56I.D.Morar – „ Sistemul fiscal Românesc. Tradiție și capacitate de adaptare”, Ed. Dacia, Clu j- Napoca, 2000, pg.
164.
57I.D.Morar, D.Zapodeanu, D.S.Popa, I.Popovici, I.Cozma, F.Filip – „Fiscalitate”, Ed. Universității din Oradea,
Oradea, 2009, pg. 74.

33 Persoanele scutite la plata taxei pe valoare adăugată au dreptul de opțiune și pot deveni
plătitori de TV A la cerere.
Vor alege să devină plătitori de TVA acei agenți economici a căror valoare adăugată
este mai mică decât valorile intrărilor prin operațiuni impozabile cu drept de deducere, după
cum arată relația Va <Vid, unde Va= valoarea ad ăugată și Vid= valoarea intrărilor deductibile,
sau Vec -Vid<Vid, unde Vec reprezintă valoarea ieșirilor colectate.
Agenții economici care sunt scutiți, dar totuși doresc să devină plătitori de TVA, folosesc de
regulă o manoperă redusă, sunt cei din ramuril e comerțului în general, iar cei cu valoarea
adăugată substanțială sunt cei din domeniul serviciilor și asimilatelor acestora. Astfel, din
punct de vedere al nivelului de prelucare ridicat, cu o valoare adăugată mare, pe când
mărfurile cu un grad redus de prelucrare în anumite condiții nu sunt impuse. Totuși, scutirile la
plata impozitului pot fi privite ca avantaje fiscale, alături de cota 0 la export și rambursările
pentru export și investiții.59
Rambursările de TVA, se realizează destul de greu, după anu mite perioade: trei luni în
cazul invetițiilor sau o lună în cazul exporturilor, și acestea plafonate la suma de peste 10
milioane lei începând cu anul 1999.
Pentru operațiunile de export se aplică cota de zero, adică nu se plătește impozitul și,
mai mult, această cotă este însoțită și de dreptul de deducere al TVA -ului aferent intrărilor
încorporate în mărfurile de export. Importurile în schimb sunt impuse chiar la trecerea
frontierei, alături și o dată cu obligațiile vamale. Mărfurile vor fi astfel impuse în țara în care
se consumă, conform principiului destinației mărfurilor, eliminându -se totodată dubla
impunere fiscală internațională. Pentru eliminarea acestui fenomen, sunt scutite de la plata
acestui impozit operațiunile care sunt cuprinse în sfera de aplicare a impozitelor pe spectacole
și impozitului pe veniturile din taximetrie.
Sunt scutite de asemenea, livrările de bunuri și servicii efectuate de unitățile de
învățământ, cultură, editură, ziare etc., căutându -se o finalitate culturală, apoi sunt sc utite
aporturile de bunuri și servicii la capitalul social, importurile scutite de taxe vamale,
căutându -se finalități de natură economică, alături de operațiunile care beneficiază de
suspendarea plății taxei pe valoare adăugată.60

58Altă sursă: http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_20425/Normele -de-aplicare -pentru -TVA-ul-de-24-
finalizate -de-Finante.html
59I.D.Morar – „ Sistemul fiscal Românesc. Tradiție și capacitate de adaptare”, Ed. Dacia, Cluj – Napoca, 2000, pg.
165.
60Ibidem, pg. 165.

34 Spre deosebire de impozi tele directe și în special impozitul pe profit, importanța
impozitelor indirecte a crescut, în cifre relative, evoluția fiind evidențiată de următoarele cifre
prelucrate.
Astfel, impozitele indirecte reprezentau 12,9 % din produsul intern brut în anul 199 1,
14,3% în 1993,13,2% în 1995 și 10,9% în 1997. Scăderea din ultimii ani o putem pune pe
seama scăderii ponderii veniturilor fiscale în ansamblul lor în produsul intern brut, de la
33,2% în 1991 la 31,8% în 1993, la 28,8% în 1995 și 26,8% în 1997.
Impozi tele indirecte sunt impozite importante atât din punct de vedere financiar cât și
din punct de vedere economic prin prisma influienței lor asupra producției și consumului.
Cotele acestui impozit diferă de la o țară la alta în funcție de necesarul de venitu ri fiscale ale
acestora și de faptul ca aceste țări urmăresc protejarea producției proprii pe seama taxei pe
valoarea adăugată.61

Evoluția sistemului TVA

Veniturile bugetare din TVA au avut o tendință crescătoare, chiar dacă ele au scăzut în
anii 1996 – 1997. Se remarcă faptul că deși în intervalul 1996 -1998 gradul de colectare al TVA
s-a redus cu 5% în anul 1998, creșterea ratei standard de la 18% la 22%, a generat creșterea
veniturilor bugetare din TVA cu aproape 1,5% din produsul intern brut în comparaț ie cu anul
1996.
Această evoluție exprimă creșterea numărului afacerilor care nu au încetat să -și
onoreze obligațiile fiscale. Chiar dacă TVA, în sine, nu poate să explice creșterea numărului
afacerilor care a încetat să -și onoreze obligațiile fiscale, înr ăutățirea colectării TVA este o
consecință a creșterii poverii fiscale. Scăderea gradului de colectare al TVA exprimă și
neaplicarea eficientă a legii.
Un studiu asupra politicii fiscale în România p entru perioada 1996 -1998 evidențiază alte două
caracteris tici ale colectă rii TVA.
În primul rând, datele disponibile pentru perioada 1996 -1998 arată că performanțele în
colectarea impozitelor directe au fost superioare celor înregistrate în colectarea TVA.

61I.D.Morar – „ Sistemul fiscal Românesc. Tradiție și capacitate de adaptare”, Ed. Dacia , Cluj – Napoca, 2000, pg.
167.

35 În al do ilea rând, colectarea TVA – ca și a celorlalte tipuri de impozite – s-a realizat
mai bine de la sectorul privat decât de la sectorul de stat .62

Un alt instrument util în analizele privind colectarea TVA este oferit de măsurarea impozitării
efective versus impozitării formale.
Impozitarea formală si ef ectivă este prezentată ca o analiză comparativă pentru țările din
Europa Centrală și de Est.

Cote aplicate in Romania în 2015
Din 1 iunie 2015, TVA s -a redus la 9% la toate alimentele
Taxa pe valoarea adăugată s -a redus din 1 iunie la 9% la t oate aliment ele. Lista
detaliată a bunurilor care au TVA de 9% este cupri nsă în Normele de aplicare a Codului fiscal,
care au fost actuali zate recent. De asemenea, același act normativ cuprinde și câ teva exemple
referitoare la modul î n care se va aplica din 1 iunie re ducerea TVA.
Documentul a stabilit că taxa pe valoarea adă ugată să scadă din 1 iunie la 9% de la
24% la to ate alimentele, reducerea aplicându -se fără diferen țieri, chiar și la băuturile
nona lcoolice și la serviciile de alimentație publică .
Mai exact, OUG n r. 6/2 015 a modifica t din 1 iunie conț inutul articolului 140 alin. (2) litera g)
din Codul fiscal , stabilind c ă TVA de 9% se va aplica asupra următoarelor livrări de bunuri și
prestă ri de servicii:
 alimente,
 inclusiv băuturi, cu excepția bă uturilor alcooli ce, destinate consumului uman ș i
animal,
 animale și păsă ri vii din specii domestice,
 semințe, plante și ingrediente utilizate în prepararea alimentelor,
 produse utilizate pentru a completa sau î nlocui alimentele;
 legume, plante, rădăcini ș i tuberculi, ali mentare;
 fructe comestibile, coji de citrice sau de pepeni;
 cafea, ceai, mate ș i mirodenii;
 cereale, cu excepția celor destinate însămânță rii;

62D. Dăianu, c. Doltu, D. Pîslaru – „Transpunerea în România a normelor Uniunii Europene în domeniul impozitării
indirecte ( TVA și Accize )”, Ed. Institutul European din România, 2002, pg. 23.

36  produse ale industriei morăritului, malț, amidon și gluten de grâ u;semințe și fructe
oleaginoase, semințe și fruc te diverse, plante industriale sau medicinale, paie și furaje;
 preparate din carne, din pește sau din crustacee, din moluș te sau din alte nevertebrate
acvatice;
 zaharuri ș i produse zaharoase; cacao și preparate din cacao;
 băuturi și oț et;
 reziduuri și deș euri ale industriei alimentare, alimente preparate pentru animale;

În prezent, art. 140 alin. (2) lit. g) pre vede că TVA de 9% se calculează la produsele de
pâine și de panificaț ie (cornuri, chifle, batoane, covrigi, minibaghete, franzeluțe), la faina albă
de grâu, făină semialbă de grâu, făină neagră de grâu și făină de secară .
De asemenea, TVA de 9% s-a aplica t din 1 iunie și asupra serviciilor de restaurant și
de catering, cu excepția băuturilor alcoolice, se menționează î n recentul act normativ.

Confo rm noilor dispoziții, cota redusă de TVA de 9% s e va aplica pentru bunurile
menț ionate mai sus pe tot lanț ul economic , de la producție până la vânzarea că tre
consumatorul final de către toț i furnizorii, indiferent de calit atea acestora, respectiv
producăto ri sau comercianți. Iată câ teva exemple referitoare la cum se va aplica cota de TVA
de 9% în continuare :
HG nr. 367/ 2015 mai prevede ca în situația în care se comercializează un pachet care
cuprinde bunuri supuse atât cotei de TVA de 9%, cât ș i cotei de T VA de 24%, la un preț total,
se va aplica cota de TVA corespunzătoare fiecă rui bun , în măsura î n care bunurile care
compun pachetul pot fi separate.
În caz contrar se va aplica cota standard de TVA de 24% la valoarea totală a
pachetului. Noile reglementăr i conțin și câteva exemple î n acest sens:
 La vânzarea unui coș care are un preț total, care cuprinde atâ t produse
alimentare, cât și băuturi alcoolice ș i produse cosmetice, s e va aplica cota de
TVA aferentă fiecărui produs î n parte.
 La vânzarea unui aragaz , dacă vânzătorul oferă gratuit un pachet de spaghete,
se consideră că acesta este acordat gratuit, în scopul stimulă rii vânzărilor, iar
cota aplicabilă pentru vâ nzarea aragazului va fi de 24%".
În cazul serviciilor de restaurant ș i de catering , orice comb inație de băuturi alcoolice ș i
nealcoolice indiferent de concentrația alcoolică este considerată băutură alcoolic ă.

37 Astfel, pentru bă uturile alcoolice ser vite la restaurant sau oferite î n cazul serviciilor de
catering se va aplica cota de TVA d e 24%, dar n u se va considera că are loc o livrare separată
de bunuri, oferirea de băuturi alcoolice făcâ nd parte din serviciile de restaurant sau de
catering. Iată ș i un exemplu:
Un restaurant care vinde și mâncare pentru a fi servită în afara locaț iei re staurantului nu este
considerată prestare de servicii de restaurant, ci livrare d e bunuri, dar pentru care aplică cota
redusă de TVA de 9%, inclusiv pentru caserola sau paharele î n car e sunt servite alimentele sau
băuturile nealcoolice, chiar dacă contr avaloarea acest ora ar fi evidențiată separat pe bonul
fiscal. In acest caz se consideră că livrarea alimentelor este livrarea princip ală care atrage după
sine aceeași cotă de TVA livră rii caserolei sau a paharului, acestea fiind livrări accesorii, nu
un scop î n sine pent ru client".63

Deși la noi în țară TVA a fost redusă la 9%, începând cu luna iunie a acestui an, pentru
toate produsele agro – alimentare, inclusiv băuturi nonalcoolice și servicii de alimentație
publică, fără diferențieri, pentru o aplicare simplificată, î n UE sunt însă țări care nu aplică
deloc TVA la produse alimentare, cum este Malta sau Marea Britanie, dar și state care nu au
cotă redusă pentru niciun produs sau serviciu, cu m este Danemarca. Majoritatea ță rile UE au
TVA redus la alimente.
Guvernul estime ază că reducerea TVA la 9% pe ntru produse agro -alimentare, bă uturi
nealco olice, sectorul de restaurante ș i catering va avea un impact asupra bugetului de 18,25
miliarde lei cumulat până î n 2018, acoperi t prin veniturile suplimentare încasate de ANAF ș i
prin efectul multiplicator.
Ca urmare a măsurilor apl icate de Fisc în ultima perioadă și pe vii tor, inclusiv
controale cu sancț iuni pentru neemiterea de bon uri fiscale și stimularea conformării voluntare
și a solicitării de că tre consumatori a bonurilor fisca le prin organizarea Loteriei fiscale,
Guvernul se așteaptă la o reducere a decalajului colectării TVA față de media Uniunii
Europene cu 5 -7 puncte procen tuale î n acest an, ceea ce va determina un plus de venituri de
circa 4,5 -6,2 miliarde lei.64

63Altă sursă: http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_40184/Din -1-iunie -TVA-se-va-reduce -la-9-la-toate –
alimentele -Cum -se-va-aplica -noua -cota.html , accesat la data de 11.06.2015, ora 22:13.
64Altă sursă: http://www.paginadeagricultura.ro/ce -cote -de-tva-sunt -in-alte-tari-din-ue/, accesat la data de
11.06.2 015, ora 21:30.

38 III. Studiu d e caz privind livrările intracomunitare la
SC TRANSILVANIA TRANSMARFĂ SRL

3.1 Scurt istoric și obiectul de activitate al firmei

S.C. Transilvania Transmarfă S.R.L. are un capitalul social de 200 Ron, este
înregistrată la Registrul Comerțului de pe lângă tri bunalul Oradea din data de 18.07.2005, sub
numărul de identificare J05/1775/2005, cod unic de înregistrate CUI: RO17882091, având
sediul în Oradea, jud. Bihor, Str. MOLDOVEI, Nr. 11A, Bl. PB 10, Ap. 2, Cod: 410422.
S.C. Transilvania Transmarfă S.R.L este o s ocietate comercială din Oradea, județul
Bihor , care are ca ș i obiect principal de ac tivitate transpo rtul rutier de mărfuri ș i este
reprezentat conform clasificării CAEN din România prin codul 4941 – „Transporturi rutiere
de mă rfuri”.
Această societate are ca obiect secundar de activitate producerea și com ecializarea de
produse metalice.
În anul 2014 societatea a realizat o cifră de afaceri CA de 324.766 lei, active
imobilizate în valoare de 50.744 lei și un profit de 12.749 lei, dispunând de forța de muncă a
celor 3 angajați ai firmei.
S.C. Transi lvania Transmarfă S.R.L activeaz ă atât pe piața internă cât și pe piața
externă și are licență de transport mărfuri generale și mărfuri periculoase.

Firma are in dotare – două autocamione cu sarcină utilă max. autorizată 7, 5 t prevăzute cu
prelată .
Autocamioanele din dotarea firmei au câteva caracteristici :
 Iveco Daily utilitara max. aut. 7, 5 tone 35c15 – 150cp – clima – camioneta autoutilitara,
din anul 2008 .
 Renault Midlum DCI 180, 7,5 tone, An 2005, 180 PS, pr elata cu dimensiuni de 7,4 x
2,47 x 2,4 m.
Pentru partide de marfă mai mari de până î n 8 tone, mărfuri generale sau ADR , camioa nele
de 7,5 tone util cu prelată pot con stitui o alternativa avantajoasă pentru transportul mă rfurilor.

39 Datorită prelatei, marfa se poate încărca ș i pe laturile camionet elor cu moto – stivuitoare dar ș i
pe deasupra cu macarale.
65

S.C. TRANSILVANIA TRANSMARFĂ S.R.L

CUI: RO17882091
N.i.R.C.: J05/1775/2005
Capital social: 200 RON
Cod CAEN principal: 4941
Înregistrat în registrul operatorilor intra -comunitari: Da
Sediu TRANSILVANIA TRANSMARFA SRL
Oradea : STR. MOLDOVEI, Nr. 11A, Bl. PB 10, Ap. 2, Cod: 410422, Bihor

65Altă sursă: http://www.auto.ro/renault/categorie~camion.html , accesat la data de 19.06.2015, ora 19:00.

40 Telefon: – 0359.426.424
Fax: – 0359.426.424
Mobil: – 0735.896.45 0

An Cifra de afaceri Profit Datorii Active circulante Capitaluri proprii Angajați
2008 20663 -14765 46531 8866 8171 0
2009 41488 -11366 46873 11906 -3195 0
2010 81611 -8402 53876 35805 -11597 0
2011 202458 50272 97601 107776 38676 2
2012 371305 7030 5 140218 201296 108981 3
2013 333678 21974 88570 147964 130955 3
An Cifra de afaceri Profit Datorii Active circulante Capitaluri proprii Angajați66

66Altă sursă: http://www.edello.ro/firma/transilvania -transmarfa -srl–17882091/ , accesat la data de
19.06.2015, ora 21:20.

41 3.2 Caz practic privid evidența și declararea taxei pe valoarea adăugată

Societatea T ransilvania Transm arfă S.R.L aplică sistemul de TVA la încasare, adică
amână momentul deducerii taxei pe valoarea adăugată, de la data faptului generator, la data
încasării sumei de la beneficiar (amânarea este de maxim 90 de zile) iar în urma activităților
desfășurate își declară taxa pe valoarea adăugată trimestrial și astfel, jurnalul pentru vânzări și
cumpărări este întocmit similar , după cum se poate observa și în anexe.

Pentru furnizorii care aplică sistemul T VA la încasare :

 TVA -ul se deduce doar dacă facturi le sunt achitate (total sau parț ial);
 deducerea se efectuează la data plăț ii facturii chiar dacă furnizorul colectează integral
la emiterea acesteia.
 Deducerea TVA se calculeaz ă direct proporțional cu fiecare plată efectuată ;
 Pentru fiecare factură trebui e urmă rit restul de achitat în cazul plăților parț iale);

Astfel, TVA -ul se colectează la facturare și se deduce fie la data pri mirii facturii, fie la data
plății, dupa caz .67

A. În cazul în care entitatea realizează și operaț iuni mixte, documentele utilizate (jurn alele
pentru T.V.A.) vor fi urmă toarele:
 un jurnal pentru vânză ri;
 un jurnal pentru cumpărări destinat operaț iunilor taxabile sau scutite cu drept de
deducere;
 un jurnal de cumpărări destinat operațiunilor scutite fără drept de deducere;
 un jurnal pentru cumpărări destinat operaț iunilor mixte, scutite atât cu, cât și fără drept
de deducere, sau pentru cazul în care nu se cunoaște destinaț ia bunurilor.

Sunt considerate plătitoare de T.V.A. cu regim mixt, entitățile care sunt înregistrate ca
plătitoare de T.V.A. și care realizează atât operațiuni care dau drept de deducere a T.V.A. –
ului, cât și operațiuni care nu dau drept de deducere a T.V.A. -ului.68

67Altă sursă: http://larasistem.ro/ noutati -legislative/societati -care -nu-aplica -sistemul -ti, accesat la data de
22.06.2015, ora 11:20.

42 Societatea analizată realizează operațiuni atât pe teritoriul național cât și
intracomunitar iar documen tele utilizate (jurnalele pentru T.V.A.) sunt:
 un jurnal pentru vânzări;
 un jurnal pentru cumpărări destinat operațiunilor taxabile sau scutite;

Jurnal pentru vânză ri reprezintă un registru auxiliar al registrului jurnal care
evidențiază toate vânză rile pentru decontul TVA .
Jurnalul pentru vânzări se întocmește într-un singur exemplar, având paginile
numerotate, în care se înregistrează lunar sau trimestrial după caz, fără ștersături și spaț ii
libere, elementele nece sare pentru determinarea corectă a T.V.A. colectată datorată .

S.C.Transilvania Transmarfă S.R.L înregistrată în scopuri de TVA care ap lică sistemul
TVA la încasare are obligația să menționeze în jurnalele pentru vânzări facturile emise pentru
livrări de bunuri/prestă ri de servicii pentru care este obligatorie aplicarea sistemului TVA la
încasare, chia r dacă exigibilitatea taxei nu intervine în perioada fiscală î n care a fost
emis ă factura .

În jurnalul pentru vânzări se înscriu informații, referitoare la:
a. numărul și data documentului de încasare sau, după caz, data la care a expirat
termenul de 90 de zile, prevăzut în Codul fiscal;
b. valoarea integrală a contravalorii livrării de bunuri/ prestării de servicii, inclusiv
TVA;
c. valoarea încasată, inclusiv TVA , precum și baza impozabilă și TVA exigibilă
corespunzătoare sumei încasate.69

Jurnal pentru cumpărări este un jurnal auxiliar pentru înregistrarea cumpără rilor de
valori materiale sau a prestă rilor de servicii;
– este un document de stabilire lunară a tax ei pe valoarea adăugată deductibilă ;
– document de control al unor operații înregistrate î n contabilitate.70

68Altă sursă: http://contabilul.man ager.ro/calculul -si-contabilizarea -proratei -privind -taxa -pe-valoarea -adaugata –
177.html , accesat la data de 22.06.2015, ora 10:55.
69Altă sursă: http://contabilul.manager.ro/a/8072/norme -2013 -privind -jurnalele -pentru -cumparari -si-
vanzari.html , ccesat la data de 26.06.2015, ora 00:50.
70Ibidem , ora 00:50.

43 Societatea Transilvania Transmarfă S.R.L care achiziț ionează bunuri respectiv servicii
de la p ersoane care aplică sistemul TVA la încasare înregi strează în jurnalul pentru cumpără ri
facturile primite pentru livrări de bunuri/prestă ri de servicii pentru care este obligator ie
aplicarea sistemului TVA la încasare, chiar dacă exigibilitatea, respectiv deduct ibilitatea taxei,
nu intervine î n perioada fiscală în care a fost emisă factura.

În jurnalele pentru cumpărări se menționează și următoarele informații:
a. numărul și data documentului de plată;
b. valoarea integrală a contravalorii achizitiei de bunuri, respectiv prestării de
servicii, inclusiv TVA;
c. baza impozabilă și taxa pe valoarea adăugată aferentă;
d. valoarea plătită inclusiv TVA și corespunzător baza impozabilă și TVA
exigibilă.
e. Diferența reprezentând baza impozabilă și TVA neexigibilă.71

B. În ceea ce privește obligațiile de raporta re ale furnizorului din România, amintim faptul că
societatea Transilvania Transmarfă S.R.L., trebuie să întocmească, în cazul livrările
intracomunitare scutite de TVA, următoarele :

– decontul de TVA (formularul 300) care se depune la organele fiscale până în a 25 -a zi a
lunii următoare celei în care se încheie perioada de raportare (luna sau trimestrul
calendaristic ori o altă perioada fiscală aprobată de organele fi scale);
– declarația recapitulativă (390 VIES) care se depune la organele fiscale până în a 25 -a zi a
lunii ur mătoare celei în care se încheie perioada de raportare în care s -au realizat livrările;

În ceea ce privește obligațiile de raportare ale societății Transilvania Transmarfă S.R.L, pentru
livrările / prestări și achiziții efectuate pe teritoriul național, tr ebuie sa întocmească :

– declarația informativă (formularul 394) care se depune până în data de 25 inclusiv a lunii
urmatoare încheierii perioadei de raportare și numai dacă în această perioadă au fost realizate
operaț iuni de natura celor car e fac obiectul obligaț iei de declarare .72

71Altă sursă: http://contabilul.manager.ro/a/8072/norme -2013 -privind -jurnalele -pentru -cumparari -si-
vanzari.html , ccesat la data de 26.06.2015, ora 00:50.

44 1.Decontul de TVA (formularul 300) – art. 1562 din Codul fiscal – se depune de către
persoanele înregistrate, pentru fiecare perioadă fiscală, până la data de 25 inclusiv a lunii
următoare celei în care se încheie perioada fiscal ă respectivă;
– modelul și conținutul formularului (300) "Decont de taxă pe valoarea, precum și
instrucț iunile pentru completarea acestuia sunt prev ăzute î n OPANAF (Ordinul președintelui
Agenției Naționale de Administrare Fiscală );
– se completează cu aj utorul programului de asistență pus la dispoziție de ANAF și se
poate depune și prin Internet.73
Pentru declarația 300 nu se poate depune rectificativă .
Corecțiile se efectuează pe rândurile de regularizări din decontul lunii următoare. Sau, dacă
este o greșeală ce implică ultime le rânduri din decont, după partea de TVA deductibil ă, atunci,
se poate face cerere de corecție.74

2.Declarația recapitulativă (formularul 390) – art. 1564 din Codul fiscal – se depune
lunar de către persoanele înregistrate în scopu ri de TVA care au efectuat livrări/ achiziții
intracomunitare de bunuri sau prestări/achiziții intracomunitare de servicii, sau livrări/achiziții
în cadrul unei operațiuni triunghiulare, așa cum sunt definite în titlul VI din Codul fiscal;
– modelul și c onținutul formularului denumit “Declarație recapitulativă privind livrările/
achizițiile/ prestările intracomunitare” precum și instrucțiunile de completare a acestuia
sunt prevăzute în OPANAF nr. 76/2011;
– se completează cu ajutorul programului de asiste nță pus la dispoziție de MFP și se poate
depune și prin Internet.75
Atât nedepunerea la termenul legal cât și depunerea de declarații recapitulative cu sume
incorecte ori incomplete se sancționează cu amendă, astfel:
– nedepunerea declarației la termenul legal: de la 1.000 la 5.000 lei;
– depunerea declarației recapitulative cu date incorecte sau incomplete: de la 500 la
1.500 lei.76

72Altă sursă: http://clubcontabilitate.manager.ro/articole/monografii -contabile/livrarea -si-achizitia –
intracomunitara -de-bunuri -reglementari -fiscale -si-inregistra ri-contabile -77.html , accesat la data de 23. 06.2015,
ora 18:20.
73Altă sursă: http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/infotva/Formularistica.pdf , accesat la data de
25.06 .2015, ora 23:57.
74Altă sursă: http://ateliercontabilitate.ro/ce -declaratii -depune -un-platitor -de-tva-de-a-lungul -anului/ , accesat
la data de 26.06.201 5, ora 00:16.
75Altă sursă: http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/infotva/Formularistica.pdf , accesat la data de
25.06.2015, ora 23:57.

45 3.Declarație informativă privind livrările/prestările și achizițiile efectuate pe teritoriul
național ( formularul 394)
– începând cu data de 1 ianuarie 2007, persoanele impozabile înregistrate în scopuri de
TVA în România sunt obligate să declare toate livrările de bunuri, prestările de servicii și
achizițiile de bunuri și servicii realizate, pe teritoriul României, către/de la alte persoane
impozabile înregistrate în scopuri de TVA în România;
– declarația 394 se depune semestrial la organul fiscal competent până în data de 25
inclusiv a lunii următoare încheierii semestrului de raportare;
– formatul electronic al declarației se obține prin folosirea programului de asistență
elaborat de MFP și este pus la dispoziția contribuabililor, gratuit, de unitățile fiscale sau poate
fi descărcat de pe serverul de web al MFP;
– modelul și conținutul formularului (394) precum și instrucț iunile de completare a
acestuia sunt prevăzute în OPANAF nr. 702/2007.77
Atât nedepunerea la termenul legal cât și depunerea de declarații recapitulative cu
sume incorecte ori incomplete se sancționează cu amendă astfel:
–nedepunerea declarației la termenul legal: de la 1.000 la 5.000 lei;
–depunerea declarației recapitulative cu date incorecte ori incomplete: de la 500 la 1.500 lei.

Nedepunerea declarației 394 se sancționează cu amenda de la 2.000 lei la 3.500 lei, pentru
persoanele fizice, și cu amendă de la 12.000 lei la 14.000 lei, pentru persoanele juridice
(Codul de procedura fiscala).78

Nu se sancționează contravențional :
• persoanele care corectează declarația recapitulativă până la termenul legal de
depunere a următoarei declarații recapitulative, dacă depunerea declarației recapitulative cu
sume incorecte ori incomplete nu a fost constatată de organul fiscal anterior corectării.
• persoanele care corectează declarațiile recapitulative până la împlinirea termenului
legal de depunere a acestora.

76Altă sursă: http://ateliercontabilitate.ro/ce -declaratii -depune -un-platitor -de-tva-de-a-lungul -anului/ , accesat
la data de 26.06.2015, ora 00:16.
77Altă sursă: http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/infotva/Formularistica.pdf , accesat la data de
25.06.2015, ora 23:57.
78Altă sursă: http://ateliercontabilitate.ro/ce -declaratii -depune -un-platitor -de-tva-de-a-lungul -anului/ , accesat
la data de 26.06.2015, ora 00:16.

46 • persoanele care, ulterior termenului legal de depunere, corectează declarațiile ca
urmare a unui fapt neimputabil persoanei impozabile.79

Pentru a verifica corectitudinea întocmirii documentației aferentă societății
Transilvania Transmarfă trebuie să identif icăm corelațiile existente dintre Declarația 300 și
Declarația 390 respectiv 394, dar și corelația cu jurnalul pentru vânzări, cumpărări și balanța
de verificare.

În cazul societății Transilvania Transmarfă corelația dintre Declarația 300
(Anexa 1) cu Declarația 390 ( Anexa 2 ) corespunde întrucât sunt respectate toate
indiciile, și-anume:

1. Rândul 1 din D300 -„Livrare intra comunitară de bunuri scutite ” conform Codului
fiscaltrebuie să fie egal cu L -livrare intracomunitară din Declaraț ia 390 , ceea ce se
adev erește în cazul societății analizate, întrucât suma din declarația 300 este corespondentă
cu cea din 390 și egală cu 57.474 lei.
2. Rândul 3 din D300 -„Livrare de bunuri sau prestare de servicii pentru care locul
livrării/ prestării este în afara României ” trebuie să fie eg al cu P -prestare intracomunitară
de servicii din Declaraț ia 390 , se respectă și acest indiciu, suma în ambele declarații fiind
aceeași, mai exact 12.637 lei .
3. Rd. 5 din D300 trebuie să fie ega l cu Rd. 18 si egal cu A -achiziție intracomunitară din
Declarația 390 (+achiziții în cadrul unei operaț iuni triunghiulare) – deoarece societatea
Transilvania Transmarfă nu a înregistrat achiziții intracomunitare de bunuri pentru care
cumpărătorul este obligat la plata TVA (taxare inversă), suma înscrisă în ambele declarații
este egală cu 0, respectându -se astfel și acest principiu.
4. Rd. 7 din D300 trebuie să fie egal Rd. 20 și egal cu S -achiziție intracomunitară de
servicii din Declaraț ia 390 – la fel ca și în cazul anterior societatea nu are achiziții de bun uri
și servicii pentru care beneficiarul din România este obligat la plata TVA, ceea ce
înseamnă că în nic iuna din declarații nu avem sumă corespondentă acestor rânduri.

79Altă sursă: http://ateliercontabilitate.ro/ce -declaratii -depune -un-platitor -de-tva-de-a-lungul -anului/ , accesat
la data de 26.06.2015, ora 00:16.

47 În cee a ce privește corelația dintre Declarația 300 și Declarația 394 ( Anexa 3 )
avem câteva legături ce trebuie respectate:

– între rândul 13 din D300 și secțiunea C a D394 – “Livrări de bunuri/ prestă ri de servicii
efectuate pentru care se aplică taxarea inversă ”
– între rândul 25=rândul 12 din D300 și secțiunea C a D394 – “Achiziții de bunuri ș i servicii
efectuate pentru care se aplică taxarea inversă ”
– între rândul 17.1 și secțiunea C a D394 – valoarea î nsumată a rubr icilor “L ivrări de
bunuri/prestări de servicii efectuate” și “livrări de bunuri/ prestă ri de servicii efectuate pentr u
care se aplică taxarea inversă ”
– între rândul 27.1 și secțiunea C a D394 – valoarea însumată a rubricilor “A chiziț ii de
bunuri/prestări de servicii efectuate” și “A chiziții de bunuri ș i servicii efectuate pentru care se
aplică taxarea inversă ”.80
Din ace st punct de vedere , societatea nu are valori în cele două declarații deoarece nu
efectuează livrări și achiziții cu taxare inversă, însă putem spune că și din această perspectivă
cerințele sunt respectate.
Chiar dacă nu avem valori în dreptul achizițiilor și livrărilor cu taxare inversă,
declarația 394 nu se depune pe zero, întrucât vor fi trecute livrările și achizițiile efectuate pe
teritoriul țării, însă nu vor fi cuprinse și achizițiile intracomunitare.
Z-urile de la case de marcaj nu apar în declarați a 394 . Atata timp cat contri buabilul are doar
bon fiscal, fără factură , acesta nu trebuie declarat în formularul 394.
Bonurile fiscale emise de aparatele de marcat fiscale au calitate de document justificativ
pentru deducerea TVA dacă este imprimat codul de înregistrare în scopuri de TVA în
România al cumpără torului, cu valoare d e pana la 100 euro inclusiv TVA .81

Conform verificării Declarației 300 cu J urnalul pentru vânzări ( Anexa 4 ) ,
societatea Transilvania Transmarfă S.R.L se află în următoarea situaț ie:

Rândul 1 din declarația 300 corespunde cu poziția aferentă “Livrări lor intracomunitare de
bunuri scutite ” din Jurnalul de vânzări și rândul 3.1 cu “Prestări intracomunitare de servicii”

80Altă sursă: https://expertsoftwarecompany.wordpress.com/2012/05/23/corelatie -declaratii -d300 -d390 –
d394/ , accesat la data de 26.06.2015, ora 00:28.
81Altă sursă: http://economie.hotnews.ro/stiri -finante_banci -19017633 -anaf -pana -data -31-decembrie -2016 –
scutesc -declarare -bonurile -fiscale -emise -intre -operatorii -inregistrati -scopuri -tva-romania -vezi-mai-schimbat –
fiscalitatea -romaneasca -perioada -mini -vacantei -sarbatori.htm , accesat la data de 26.06.2015, ora 16:10.

48 având o sumă totală de 70.111 lei , care este consemnată și în de clarația 390, în cadrul
Rezumatului declarației (sumă de control) .
Sumele defalcate sunt prezentate la L – Livrări intracomunitare de bunuri=57.474 lei, și la P –
Prestări intracomunitare de servicii= 12.637 lei.

Referitor la corelația dintre D eclarația 3 00 și Jurnalul pentru cumpărări ( Anexa
5 ) putem observa următoarele asemănări:

Rândul 22 din declarația 300 corespunde cu baza impozabilă aferentă achizițiilor de bunuri și
servicii taxabile cu cota de 24% care este de 41.659 lei și cu tva -ul aferent ac estor achiziții în
valoare de 9.998 lei , din Jurnalul pentru cumpărări.
Societatea , în perioada analizată nu efectuează operațiuni de achiziții taxabile cu cota
de 9 % astfel, rândul 23 din declarația 300 corespunde cu poziția “Achiziții taxabile cu cota d e
9%” din Jurnalul de cumpărări , pentru că niciuna din ele nu au sume înregis trate.
La rândul 26 este trecută baza pentru achizițiile de la persoane neînregistrate în scopuri de
TVA și corespunde cu poziția 15 – “Achiziții de bunuri în țară și din import sc utite sau
neimpozabile”, din Jurnalul de cumpărări.
Între rândul 27 și 28, pe partea de TVA pot exista diferențe în cazul în care societatea are
intrări pentru care TVA este nedeductibil ă integral și pentru cazul în care avem achiziții pentru
care TVA este deductibil ă 50% (combustibil, piese, etc.). Rândul 28 trebuie să fie mai mic sau
cel mult egal cu rândul 27.82
În cazul societății Transilvania Transmarfă S.R.L, totalul taxei deductibile este egal cu
subtotalul taxei deduse , cu suma de 9.998 lei, pentru că aceasta nu are intrări pentru care TVA
să fie nedeductibilă integral sau deductibilă 50 %.

În cazul corelației dintre declarația 300 și balanța de verificare ( Anexa 6 ) avem
următoarea situație :

La sfârșitul perioadei fiscale (luna sau trimestru), put em avea două posibilități, să avem TVA
de recuperat sau TVA de plată.

82Altă sursă: http://www.faracontabilita te.ro/contabilitate -pentru -incepatori/cum -trebuie -sa-intocmesti -si-sa-
verifici -principala -declaratie -de-tva-declaratia -300-sau-decontul -de-tva/, accesat la data de 26.06.2015, ora
16:40.

49 În cazul societății asupra căr eia am efectuat studiul de caz , putem constata că s -a
înregistrat , pe perioada analizată, TVA de recuperat. Astfel, trebuie să verificăm dacă:
–TVA de recup erat -> Rândul 33 corespunde cu contul 4424 din închiderea TVA -ului pentru
perioada fiscală la care depunem decontul.83
Societatea respectă și această condiție dar, având în vedere că aceasta are TVA de
recuperat aferent perioad ei fiscal e anterioar e, trebui e să facem legătura cu suma înscrisă la
rândul 40 , unde este înscrisă suma taxei pe valoarea adăugată cumulat ă și-anume 14.831 lei,
identică cu cea din balanța de verificare .
Deasemenea și ultima verificare ce trebuie efectuată corespunde, deoarece conturi le de
TVA 4426 și 4427 sunt închise, adică nu au sold final.

83Altă sursă: http://ateliercontabilitate.ro/cum -intocmesti -si-verifici -decontul -de-tva/, accesat la data de
26.06.2015, ora 17:40.

50 IV. Concluzii, recomandări și sugestii
Principala concluzie a studiului este aceea ca este imperativ să se îmbunătățească
colectarea impozitelor și să se împiedi ce creșterea (să se diminueze ponderea) economiei
negre. Dacă România ar crește pe măsura posibilităț ilor din sursele disponibile , din veniturile
provenite din impozite, bugetul ar avea resurse pentru a face față costurilor unei producț ii
sensibil mai mare de b unuri publice esenț iale cum ar fi: îngrijirea medicală, educaț ia,
infrastructura etc.
În cazul taxei pe valoarea adăugată trebuie să se realizeze :
 schema fixă de impozitare pe ntru firmele mici, pentru a ofe ri acestora o oportunitate de
a intra în econom ia formală;
 o mai bună definire a :
– persoanei impozabile;
– momentului livrării și sumei impozitate;
– situaț iilor în care TVA poate fi redusă ;
– locului livră rii serviciului;
– dreptului de deducere a altor taxe etc. ;
– prevederii ce propune existența unui numă r unic de înregistrare a TVA pentru fiecare
întreprindere;
 restaurarea integrității și încrederii prin :
– rambursarea TVA în intervalul de timp stabilit de lege;
– impunerea de penaliză ri severe, incluzând închisoarea ș i restitui rea totală ca
sancțiune finală ;
– crearea ș i implementarea unui sistem care să aplice strategii diferite pe ntru tipuri de
non-conformitate diferite.84

Studiul de caz realizat pe baza informațiilor furnizate de către S.C. Transilvania
Transmarfă S.R.L ne permite o vizualizare de ansamblu a documentației ce se întocmește la
sfârșiul perioadei de raportare.
Toate societățile și persoanele înregistrate în scopuri de TVA au obligația să declare
toate livrările de bunuri, prestările de servicii și achizițiile de bunuri și servicii rea lizate și să

84 Altă sursă: http://beta.ier.ro/documente/studiideimpactPaisI_ro/Pais1_studiu_7_ro.pdf , accesat la data de
26.06.2015, ora 19:30.

51 depună declarațiile fiscale lunar, semestrial , trimestrial sau anual acest lucru realizându -se
particularizat, în funcție de ceea ce alege fiecare societate în parte.
Sigur este faptul că, nedepunerea la termenul stabilit prin lege sau depu nerea de declarații care
să cuprindă sume incomplete ori incorecte, atrag după sine anumite sancțiuni, finalizate cu
amendă. Valoarea acestor amenzi fiind stabilită în funcție de fapta săvârșită.
Cazul societății asupra căreia am realizat studiul de caz e ste unul fericit, deoarece nu a
încasat amenzi în perioada analizată, din astfel de greșeli, însă nu toate societățile sunt în
aceeași situație, de aceea ar fi recomandat ca acestea să fie foarte atente la modul de întocmire
a declarațiilor, la sumele însc rise în declarații sau în alte documente din care se preiau cifrele
pentru raportare ( jurnal pentru vânzări și cumpărări ), la modul de organizare a activității și de
implementare a regulilor și termenelor stricte privind întocmirea documentației.
Societa tea Transilvania Transmarfă a reușit să se păstreze în limitele „legalității” și
acest lucru se poate observa din rezultatul comparațiilor realizate între Declarația 300 și D394,
D300 și D390 dar și între D300 și Jurnalul pentru vanzări, Jurnalul pentru cu mpărări și balanța
de verificare.
Astfel, în Declarația 300 și D390 regăsim aceleași sume, atât în cazul livrărilor
intracomunitare de bunuri, cât și în ceea ce privește livrarea de bunuri sau prestarea de servicii
înafara României.
În cazul corelației d intre D300 și D394, chiar dacă nu avem valori în dreptul
achizițiilor și livrărilor cu taxare inversă, declarația 394 nu se depune pe zero, întrucât vom
avea trecute livrările și achizițiile efectuate pe teritoriul țării, în cadrul cărora nu vor fi
cuprins e și achizițiile intracomunitare.
Societatea, prin înregistrările efectuare a dovedit că se respectă și corelația dintre D300
și Balanța de verificare, din aceasta rezultând un TVA de recuperat din perioada actuală la
care se adaugă și TVA de recuperat di n perioada fiscală anterioară.

Taxa pe valoarea adăugată are câteva particularități importante printre care și
elasticitatea, iar în comparație cu alte procese economice, aceasta are o mare elasticitate în
sensul că, dacă afacerile se dezvoltă tot mai mul t și TVA colectată, respectiv TVA de plată va
fi mai mare. Dacă vanzările stagnează și cuantumul TVA va fi mai mic, în concluzie și
încasările statului vor fi mai mici.85

85Altă sursă: http://ro.scribd.com/doc/98811500/Impactul -TVA-Ului-Asupra -Activitatii -Economice#scribd ,
accesat la data de 29.06 .2015, ora 17:40.

52 BIBLIOGRAFIE:

1. I.D.Morar, D.Ză podeanu, D.S.Popa, I.Popovici, I.Cozma, F.Filip – „Fiscalitate”, Ed.
Universității din Oradea, Oradea, 2009 ;
2. I.D.Morar – „ Sistemul fiscal Românesc. Tradiție și capacitate de adaptare”, Ed. Dacia,
Cluj- Napoca, 2000 ;
3. Morar Ioan -Dan, “Fiscalitate”, Ed.Universității din Oradea, Oradea, 2011.
4. C. I.Tula i- „Finanțe publice și fiscalitatea”, Ed. Casa Cărții de Știința, Cluj – Napoca, 2003 ;
5. A. Walker – „Traite de la Science des Finances”, Paris, 1909 ;
6. G. Jeze – „Cours de science des finances et de legislation financiere francaise”, E d. Iveme,
Paris, 1922 ;
7. D. Dăianu, C. Doltu, D. Pîslaru – „Transpunerea în România a normelor Uniunii Europene în
domeniul impozitării indirecte ( TVA și Accize )”, Ed. Institutul European din România,
2002 ;
8. Mihai Ristea și Asociații, “Contabilitatea și Fiscalitatea întrep rinderilor”, Ed. Tribuna
Economică, București, 1995 .
Alte surse:
9.http://www.auto.ro/renault/categorie~camion.html
10.http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_20425/Normele -de-aplicare -pentru -TVA -ul-de-
24-finalizate -de-Finante.html
11.http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_40184/Din -1-iunie -TVA -se-va-reduce -la-9-la-
toate -alimentele -Cum -se-va-aplica -noua -cota.html
12. http://ateliercontabilitate.ro/ce -declaratii -depune -un-platitor -de-tva-de-a-lungul -anului/
13. http://beta.ie r.ro/documente/studiideimpactPaisI_ro/Pais1_studiu_7_ro.pdf ,.
14.http://blogcontabil.ro/a/Articole/Codul_Fiscal_la_zi/ 455/Baza_de_impozitare_pentru_achi
zitia_intracomunitara_de_bunuri.html
15.http://www.comunicatedepresa.ro/tva -taxa-pe-valoarea -adaugata/definitie/ ;
16.http://codfiscal.net/767/anaf -livrarea -intracomunitara -de-bunuri -ro-ue
17.http://codfiscal.net/768/anaf -achizitia -intracomunitara -de-bunuri -ue-ro
18.http://codfiscal.net/449/art -1341 -faptul -generator -pentru -livrari -de-bunuri -si-prestari -de-
servi cii
19.http://codfiscal.net/448/art -1342 -exigibilitatea -pentru -livrari -de-bunuri -si-prestari -de-
servicii

53 20.http://contabilul.manager.ro/a/533/6 -baza-si-cotele -de-impozitare -tva.html
21.http://www.comunicatedepresa.ro/tva -taxa-pe-valoarea -adaugata/definitie/ ;
22.http://clubcontabilitate.manager.r o/articole/monografii -contabile/livrarea -si-achizitia –
intracomunitara -de-bunuri -reglementari -fiscale -si-inregistrari -contabile -77.html
23.http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/infotva/Formularistica.pdf
24.http://www.edello.ro/firma/transilvania -transmarfa -srl–17882091/
25.https://expertsoftwarecompany.wordpress.com/201 2/05/23/corelatie -declaratii -d300 -d390 –
d394/
26.http://economie.hotnews.ro/stiri -finante_banci -19017633 -anaf-pana -data-31-decembrie –
2016 -scutesc -declarare -bonurile -fiscale -emise -intre-operatorii -inregistrati -scopuri -tva-
romania -vezi-mai-schimbat -fiscalitatea -romaneasca -perioada -mini-vacantei -sarbatori.htm
27.http://europa.eu/legislation_summaries/taxation/l31057_ro.htm
28.http://www.europarl.europa.eu/meetdocs/2009_2014/documents/com/com_com%282010%
290695_/com_com%282010%290695_ro.pdf
29.http://www.faracontabilitate.ro/contabilitate -pentru -incepatori/cum -trebuie -sa-intocmesti –
si-sa-verifici -principala -declarati e-de-tva-declaratia -300-sau-decontul -de-tva/
30.http://larasistem.ro/noutati -legislative/societati -care-nu-aplica -sistemul -ti
31.http://legeaz.net/legea -571-2003 -cod-fiscal/art -135
32.http://www.paginadeagricultura.ro/ce -cote-de-tva-sunt-in-alte-tari-din-ue/
33.https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Legislatie_R/Cod_fiscal_norme_2014.htm#_Toc30429
9900 ;
34.https://ro.wikipedia.org/wiki/Taxa_pe_valoarea_ad%C4%83ugat%C4%83#Elemente_speci
fice;
35.https:/ /static.anaf.ro/static/10/Anaf/Legislatie_R/Cod_fiscal_norme_2014.htm#_Toc30429
9900 ;

54

ANEXE