INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………….. 2 Capitolul I – Turismul Internațional -… [623513]

1
Cuprins
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………….. 2
Capitolul I – Turismul Internațional – concepte teoretice ……………………. 3
1.1. Istoricul și rolul turismului internațional ………………………….. ……… 3
1.2. Concepte, definiții, particularilați ………………………….. ……………….. 6
1.3.Dimensiunea socio -culturală a turismului ………………………….. …….. 9
Capitolul 2 – Analiza statistică a indicatorilor care reflectă activitatea
turismului internațional în România ………………………….. …………………… 12
Capitolul 2.1. Caracteristicile indicatorior în turismul internațional … 12
Capitolul 2.2. Indicatori ai cererii turistice ………………………….. ………. 15
Capitolul 2.3. Indicatorii ofertei turistice ………………………….. …………. 24
Capitolul 2.4. Indicatorii relației cerere -ofertă ………………………….. ….. 27
Capitolul 2.5. Indicatorii efectelor economice directe ……………………. 31
Capitolul 2.6. Indicatorii de potențial al pieței și ocuparii forței de
muncă ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 34
Capitolul 3 -Studiu de caz. Locul turismului intrenațional în România .. 37
3.1.Prezentarea situației actuale a turismului internațional în România
………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 37
3.2. Măsuri și obiective în dezvolatarea turimului intrenațional în
România ………………………….. ………………………….. ………………………….. 39
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 41

2
INTRODUCERE

Recent ap ărut ș i introdus ca, o nevoie de consum al omului modern , fiind co nsiderat un
indicator al calității vieții, turismul merită pe deplin importanța cu care este tratat și
multitudinea de atenții care i se acordă , din partea oamenilor de cultură din toat e domeniile
cunoaș terii.
Turismul este menit să apropie civilizațiile și popoarele datorită infinității de
interdependențe din economia mondială dar și a comprimării spațiului și timpului, reuș ind astfel
un lucru mult mai importand decât cel amintit, ș i anume.…“Turismul are rolul de mijlocitor al
accesului al î ntregii omeniri la tezaurul de civilizație și frumusețe al umanităț ii.”1
Lucrarea de licentă intitulată “ Studiul stat istic asupra turismului internațional al
României” este formată din trei capitole complexe:
 Primul capitol “Turismul Internaț ional -concepte teoretice” surprinde noțiunile
teoretice introductive în turismul internaț ional. Acest capitol cuprin de istoria
turismului internațional, rolul, funcțiile și particularităț ile acestuia.
 Al doilea capitol “ Analiza statistică a indicatorilor care reflectă activitatea
turismului internațional în Româ nia” cuprinde interpretările ș i calculele tuturor
indicatorilor turistici internaționali, însoțite de figuri ș i tabele explicative.
 Al treilea capitol a l lucrarii de licen tă, inti tulat “Locul turismului internațional în
Româ nia” reprezinta rezultatul analizării și calculării indicatorilor în capitolul doi,
aratând situația actuală a turismului internațional, dar și posibila viitoare situaț ie.

Lucrarea pr ezentată mai cuprinde un se t de concluzii, o bibliografie și anexe. Această
lucrare cuprinde în totalitate noțiunile practice și teoretice dobâ ndite de -a lungul anilor de studiu,
cuprinzând în mare parte cunostințele ac umulate pe parcursul acestor trei ani .

1 Cristiana Cristureanu, strategii si tranzactii in turismul international/ Editura C.H. Beck, Bucuresti 2006

3

Capitolul I – Turismul Internaț ional – concepte teoretice
1.1. Istori cul și rolul turismului internaț ional

Inca din cele mai vechi timpuri, fie din motive de aparare (fuga de pericol,cautarea hranei
si a unei clime mai blande si mai favorabile cat si imbunatatirea vietii) , dar si din cauza
curiozitatii, a dorintei de cunoastere au determinat oamenii sa caute locuri noi, aflate dincolo de
campul visual al acestora.
De-a lungul timpului teritoriile s -au extins si lumea deve nea din ce in ce mai mare si mai
cunoascuta. Exploratorii, oamenii de stiinta, de cultura cat si comerciantii au fost cei care au
deschis, fiecare in lumea sa, calea spre cunoastere si au oferit contemporanilor posibilitatea de a
calatorii, dezvoltand astfel interesul omenirii de a c unoaste si de a descoperii cat mai mult.2
Catatoria propriu -zisa a inceput odata cu practica schimburilor de bunuri si razboaielor.
Avand un scop ofensiv si anume de a avea un trai mai bun. Insa originea calatoriei poate fi
plasata in Comuna Primitiva , a tunci cand omaneii erau manati de necesitati material, ce nu se
putea gasii inprejurul gospodariilor lor.
Desi acestea nu se pot numii calatori in scop t uristic, insa ei au trezit in oameni dorinta de
curiozitate si cunoastere dorind sa afle ce se afla dincolo d e locul in care isi desfasoara existenta.
Se poate vorbi abea din antichitate despre aparitia calatoriei turistice, desi mentinand inca o parte
a vechilor determinari, poate fi motivate si de cautarea placerii.
Vechii greci, vroiau sa dobandeasca sigurant a pentru vizitarea oraselor mai indepartate,
astfel ei obisnuiau sa incheie contracte de ,,vizite prietenesti’’ cu o amenii care aveau ace easi
ocupatie si doreau la randul lor sa viziteze. Simbolul vizitei prietenesti era de regula un obiect
inpartirt in jum atate, iar cel care pleca in strainatate se legi tima cu partea sa din acel obiect.
Acesta reprezenta intr -un fel pasaportul, sau viza din ziua de azi.
Un alt lucru care a ajutat dezvolatarea calatoriilor a fost pe vremea dinastiilor egiptene
construirea d e-a lungul drumurilor si in orase , adaposturi special petru adapostirea calatorilor.
Imeriul Arisian a reusit sa ajute la dezvolatarea calatoriilor si la ususrarea lor, prin
construirea si perfectionarea unor retele de drumuri, desi acestea avand scopuri militare. Mai

2 Cristiana Cristureanu, Strategii si Tranzactii in turismul int ernational , editura C.H. Beack, Bucuresti 2006, pg. 2 -4

4
traziu dupa ce Persii i -au invins in razboia au modernizat drumurile existene si adaptamanu -le la
inventia creata de acestea -carul cu patru roti.3
In Imperiul Roman majoritat ea calatoriilor aveau scopuri comericale, culturale si militare.
Acest imperiu a dat posibilitatea multor oameni sa poata calatorii de placere, pentru a -si inbogatii
cunostintele, dar si de a trai i in lux.
Romanii au fost cei care au ajutat foarte mult la usurarea calatoriilor si dezvolarea turismului din
ziua de azi. Ei au fost primi din instorie care au cstruit retele de drumuri ,apeducte, viaducte,
poduri suficiant de bune astfe incat sa agisure legatura cu toate colturile Immperiului. Drumurilor
bune, pentru vremea respectiva, serveau si celor care calatoreau in cautar ea divertismentului.
In Roma antica, carea avea o populatie de aproximativ 1,5 milioane de locuitori, obisnuiau sa
plece o mare parte din calatori in special in lunile calduroase spre statiuni de pe litoral si
balneare.
In perioada 63 i.H -14 i.H pe vremea imparatului Augustus, calatorii aveau posibilitatea sa
aleaga sa fie transportati de postalioanele imperiale care circulau dupa un orar regulat.Acestia
aveau posibilitatea sa primeasca gazduire si intretinere in statiile unde se schimbau caii. 4
Rmanii pe langa posta imperiala destinata scopurilor oficiale, s -au infintat si interprinderi
particulare pentru organizarea si desfasurarea calatoriilor. Acestea se ocupau si de promovarea
calatoriilor.
In anul 170 d.H., Pausanias a publicat un ghid de calatorie , intitulat “Un ghid pentru
Grecia”. De asemenea deosebit de vie era circulatia spre baile curative.
Desi s -au facut multe progrese in dezvoltarea calaroriilor, acestea tot erau periciloare si
obosituar, iar cartile de calatorie de acum cateva secole o de monstreaza din plin. Astfel, nici un
evul mediu nu se poate vorbi despre turism in acceptiunea actual a acestui termen.
Un impact inportand asupra calatoriilor l -au dat marile descoperiri geografice. Spe
exemplu Marco Polo a descoperit in China o retea d ezvotata de drumuri. Cartea scrisa de acesta
a fost prima lucrare mai importanta prin care “lumea din Vest” a primit informatii despre cultura
din “Est”.In secolul XV a fost primul voiaj organizat de tip “totul innclus” de la Venetia spre
“Tara Sfanta”.
Odata cu dezvolarea comertului atat cel interior cat si international, a extins circulatia banilor si a
dus la dezvolarea economiei natural la cea de piata. Acest process a vut un impuls urias in
descoperirea drumului spre India si America.

3 Nicolae Neacsu si Andreea Baltaretu, Turism International, PRO universitaria, Bucuresti 2009, pg.5 -6
4 Cristiana Cristureanu, Strategii si tranzactii in turismul international, Editura C.H.Beck, Bu cuesti 2006, pg.7 -10

5
In epoca moderna sriitorul francez Montaigne a facut o calatorie de sapterprezece luni care a
marcat inceputul unei noi preocupari in modul de viata al intelectualitatii.
Calatoriile din perioda secolelor XIV si XVII aveau in principal ca obiectiv dorinta de
cunoastere a popoarelor, civilizatiilor, de aceea universitatile de prestigiu puneau la dispozitie
tinerilor burse de calatorie. Tot in acesta perioada, in Anglia au fost emise autorizatii de calatorie
valabile doi -trei ani cu anumite clause si restictii, astfel calato rilor li se eliberau pasapoarte noi in
fiecare tara in care mergeau. Datorita acestor schimbari s -a format in jurul anului 1700 asa
numitul “Grand Tour”, fiind primul itinerar touristic educative care era parcurs de tineri si alti
catatori europeni cuprinz and mai multe tari Europene, durand 2 -3 ani. Datorita acestului lucru a
inceput sa apara termenii de “turism” si “turist”. Odata cu dezvolatrea calatoriilor,au primit un
impuls comunicatiile si industia hoteliera. In secolul XVIII -lea intr -un ritm foarte r apid.
Transformarea de la calatori la turism propriu -zis a inceput odata cu sfarsitul razboaielor
napoleoniene. Totodata inventarea motorului cu abur si utilizaea sa petru vapoare si trenuri au
dat un avand puternic dezvoltarii turismului.
Astfel turismu l a inceput sa se dezvolte ajungand la ce este astazi. In secolul XIX -lea in
Europa existau 160 de statiuni balneare, care erau vizitate an de an de numerosi turisti. Pe langa
acestea la inceputul secolului au inceput voiajele la mare. Tot in acest secol s au contruit si
principalele drumuri care travesau trecatorile Alpilor.
Desii restrictiile impuse la iesire sau intrarea in unele tari erau foarte aspre, turismul international
a continuat sa se dezvolte, astfel ca in cedeciun cinci al secolului XIX -lea a a vut loc un
eveniment important pentru industria tusrimului, si anume deschiderea primului birou de voiaj.5
In 1909, aviatorul francez Bleriot traverseaza pentru prima data in zbor Canalul Manecii.
Astfel ca, dupa terminarea primului razboi mondial avionul devine un mijloc de transport
destinat calatoriilor.
In asceasta perioada toate cifrele din acea perioadat arata ca turismul devenise o activitate
generatoare de incasari ridicate. Astfel ca, tot in aceasta perioada a inceput sa se contureze
specializare a international in domeniul turismului.
Din deceniul trei al secolului XX, oferta turistica international a devenit mai larga si mai
diferentiata. Pe langa tarile clasice( Franta, Italia, Anglia…) au intrat pe piata nationala a
turismului si tarile cum ar ii Iugoslavia, Cehoslovacia si Romania.6
Datorita activitatilor prezentate mai sus , turismul, a ajuns sa insemne pentru noi ceea ce
este astazi.

5 Cristiana Cristureanu, Strategii si tranzactii in turisul international, Editura C.H.Beck, Bucuresti 2006, pg. 14
6 http://www.sciencedirect.com/ – Catherine Palmer, accesat la data e 12.04.017

6
1.2. Concepte, defini ții, particularilați

Una dintre componentele cele mai dinamice ale schimburilor e conomice intrenationale o
reprezinta fluxurile turistice internationale, astfel pentru a se creea o definitie corecta petru a
descrie turistmul international s -a luat in considerare marea diversitate de forme de manifestare
a fluxurilor turistice, precum si influente sociale, economice, de mediu si culturale create de
circulatia turistica internationala.
Una dintre cele mai simple definitii ale turismului spusa de M. Peyromaure Debord este:
“Turismul este acriunea, dorinta, arta de a calatori pentru propri a placere”, fiind pusa I plin plan
dorinta turistului de a se relaxa, turismul fiind un stimulet al calatoriei turistice. O alta definitie
mai complexa arata ca: “Turismul este o activitate din timpul liber care constra in a voiaja sau
locui departe de loc ul de resedinta, pentru distractie, odihna, inbogatirea experientei si extinderea
bagajului cultural prin cunoasterea unor noi aspecte ale activitatii umane si a unor noi peisaje” (J.
Medecin) 7
Toate puctele de vedere despre turism s -au format odata cu ev olutia sa, iar vactorii care
au delimitat asta au fost in funtie de optica profesionala a celor care iti exprimu opinia.
Economisti erau interesati de caracterul economic al turismului fiind dependent de un anumit
prag al veniturilor si potentialului econo mic, geografii sustineau ca turismul este strans legat de
relief, clima si mediu, iar sociologi priveau turismu ca o evolutie al sociatatii si ca o reblica la
mutatiile sociale. Astfel ca fiecare iti sustinea punctual de vedere, totodata toati avand reptat e,
fiind ca turismul este reprezentat de toare acestea, fiind un fenomen complex, care este in stransa
legatura cu toate ramurile si sistemele lumii.
Sunt foarte multe definitii ale turismului , de -a lungul timpului notiunii de tusrims i s -au
acordat multi ple sensuri in majoritatea cazurilot fiind asociat cu motivatia de agrement, care la
randul ei a fost asociata cu alte motivatii, care au dat nastere la numerose definitii. 8
Desi definitiile de mai sus sunt corecte nici una nu face distinctia dintre tur ismul national
si cel international, astfel ca UIOOT(Uniunea Internationala a Organismelor Oficiale de Turism),
singura organizatie internationala a turismului in anii 1960 -1970 , a considerat ca, pentru a face
diferenta dintre turismul national si cel int ernational este nevoie sa pornim de la notiunea care
defineste subiectul relatiilor turistice si anume : vizitatorul .

7 Definitiile citate au fost extrase di n “Culegeri de comunicari la Congresul A.C.R” si din “Manualul de Turism” al
Dr. Markos Bela si Dr. Kolacsek Andras – Budapesta, 1961
8 Cristiana Cristureanu “Strategii si tranzactii in turismul international”, Editura C.H. Beck, Bucuresti 2006, pg.45

7

Sursa: Jafar Jafari, University of Wisconsin – Stout, McIntosh and Goelder(1990)
Figura1.1: Turismul ca domeniu de cercetare si studio
In 1963(la conferinta ONU pentru Turism si CalatoriiInternationale de la Roma ) ONU a
recomandat tarilor membre sa adopte pentru termenul de vizitator international o singura
definitie: “Orice persoana care calatoreste intr -o alta tara decat cea de resedint a pentru orice alt
scop decat cel de a exersa o activitate renumerata in tara vizitata”9
Mai traziu in 1983 WTO ( Organizatia Mondiala a Turismului) a impartit catergoria de
vizitatori internationali, intre excursionistii si turistii internationali.
 Turist ul international este un vizitator temporar care sta cel putin 24 de ore intr -o
tara, alta decat cea de resedinta cu scopul de a petrece timpul liber, odihna,
vacant, sanatate, familie, sport, etc…
 Excursionismul international este vizitatorul care nu petr ece mai mult de 24 de
ore pe teritoriul unei alte tari.10
Astfel definitia adoptata de un grup de experti ai Organizatiei Mondiale a Turismului
care considera turismul international…

9 M.R.Gabor, F.D. Oltean, Produse innovative in turismul national si international, Editura C.H.Beck, Bucuresti 2015,
pg. 8
10 http://file.ucdc.ro/cursuri/T_2_n216_Turism_international.pdf.pdf , accesat la data de 20.04.2017,

8
“…orice vizitator care se deplaseaza in afara tarii de resedinta, pentru o perioda
mai mare de 24 de ore sau cel mult 12 luni consecutive, pentru alte motive decat obtinerea
de venituri in tara de destinatie. In calitate de consummator, turistii cheltuiesc veniturile
ralizate in tara de origine pentru a -si acoperi consumul si genereaza astfel un input
monetar net, care pentru tara de destinatie este echivalentul unui export intern -export de
turism….”11
In funtie de spatiul in care se desfaoara turismul mai putem deosebii urmatoarele
categorii:
 Turismul intern : este reprezentat d e rezidentii tarii care calatoresc , ca vizitatori in
propria tara.
 Turismul inbound : este reprezentat de nerezintentii care calatoresc in interiorul
respective tari sau exportul de turism.
 Turismul intern si turismul inbound formeaza turimul interior .
 Turismul outbound se refera la calatoriile efectuate de rezidentii respectivei tari
in afara ganitelor tarii de resedinta.
 Turismul intern si cel outbound formeaza turismul national.
 Turismul international este format din turimul inbound si turimul outbo unde.

Sursa: Ctistiana Cristureanu, Strategii si tranzactii in turismul interational
Fig.2.Categorii de turism

11 Dupa Revue de l’Academie Interna tionale du Tourisme si N.Neacsu –A. Cernescu – Economia turismului –Studii
de caz. Reglementari – Editura Uranus, Bucuresti 2002, pg. 56

9
1.3.Dimensiunea socio -cultural ă a turismului

Dupa cum observam timpul si spatiul fac parte din conceptele turistice. Fiecare turist este
influentat de un diferit factor pentru a calatorii, motivatii diferite, care pot genera un flux turistic
diferit. Astfel se poate vorbii despre, turismul international de vacanta, de studii,de sanatate,
religios, etc…
Pentru a reusii sa urmar im mai usor si mai bine, turismul international, inafara de criteriile de
mai sus(spatiu, timpul si motivatia). Astfel turismul din punct de vedere al modalitatii de
comercializare poate fii: organizat, semiorganizat si neorganizat si indivitual sau de mas a. In
funtie de mijlocul de trasport poate fii: feroviar, rutier, aerian, naval, iar in funtie de mobilitatea
turistilor, turimul interntional este itinerant, de sejur, rezidential, etc…
Intreaga piata internationala formeaza un sintem complez obtinut di n punerea in aplicare
a criteriilor prezentate mai sus. Astfel piata internationala poate fii considerata „un mozaic”
deoarece toate criteriile prezentate pot fii „combinate” de turist in funtie de preferintele si
dorintele lui, ai avand o gama larga de, a alege. 12
In schema de mai jos sunt prezentate toare ramurile care sunt in stransa lagatura cu
turismul international.

Sursa: Cristiana Cristureanu, Strategii si tranzactii in turismul intrenational, editura C.H.BECK, Bucuresti 2006* -+
Figura1.3. Ramuri le influentate de turismul international

12 Cristiana Cristureanu, Strategii si tranzactii in turismul intrenational, editura C.H.BECK, Bucuresti 2006* -+, pg.15

10
Turismul international este benefic atat pentru turist cat si pentru societate. Turismul fiind
ramura, prin care o societate se poate dezvolta aproape din toate punctele de vedere.Turismul
este format din servicii, astfel elementele de natura materiala si imateriala sunt puse in valoare.
Turismul are si o ramura industriala, cat si economica.
Deplasarea indivizilor din tara lor de resedinta, adica din mediul natural national, spre
alte tari reprezinta activitatea tu rismului international. Astfel, relatia si conectivitatea devine mai
accesibila si mai usor de format. Trasferul cultural dintre tarile gazda si cele emitatoare de turisti
reprezinta un factor important in circulatiei turistice internationale. Rolul cel m ai important in
trazmiterea informatiilor culturale il are turistul. Acest proces de tranzmitere a informatiei poate
avea consecinte culturare si sociale, pozitive si negative asupra tuturor.
Din punct de vedere social informatia si noutatea, poate veni din contactul cu alte valori
morale si comportamentele si obiceiuri diferite, iar din punct de vedere cultural din mai multe
puncte de vedere, cum ar fii: conservarea traditiilor, imitarea valorilor culturale straine,
promovarea nationala, punerea in valo are a valorilor culturale nationale, etc…13
Pentru a simplifica si a explica mai complex efectele pe care circulatia turistica
internationala le are, va prezint schema de mai jos:
Efecte Pozitive Efecte Negative
Social Cultural Social Cultural
-Se stabileste o
atitudine pozitiva
– Se stabilesc relatii
de prietenie
– Creste respectul
de sine al gazdelor
– Modificari
pozitive ale
modului de viata -Se schimba
informatii culturale
– Se dezvolta
sentimentul de
mandrie pentru
propia cultura, dar si
respe ctul pentru alte
culturi
-Protejarea
patrimoniului cultural -Lipsa de comunicare intre comunitati
-Dificultatea in sta bilirea relatiilor de
prietenie
-Etnocentrism
-Modifica re negativa a modului de
viata
-Suprapopulare
-Cresterea criminalitatii
-Se in staleaza sentimentul de
inferioritate al gazdelor si de
superioritate al vizitatorilor -Soc cultural
-Imitarea culturii
vizitatorilor
-Comercializarea
culturii
-Atitudinea lipsita
de respect si
politete
-Perturbarea linistii
din partea
vizitatorilor
Fig. 1.4. Sursa: Tourism, The State of the Art. The Travel Research Asociasion Conference number 6, 199814
Dupa cum stim, sunt unele insule, in care principala sursa de venit este turismul. Cum ar
fii insulele Caraibe, insula Baracay, Bali, etc… , astfel G.V. Doxey a realizat un studiu asupra
comportamentul locuitorilor in prezenta turistilor din insulele Caraibe, insulele Barbados si in
regiunea cascadei Niagara, ei au aflat ca extista cinci stadii pe care locuitorii acesto r insule le

13 Cristiana Cristureanu, Strategii si tranzactii in turismul intrenational, editura C.H.BECK, Bucuresti 2006* -+, pg.20

14 Tehnica Operatiunilor de turism intern si international, Gabriela Stanciunescu, Olimpia State, editura C.H. Beck,
2013,pg.78

11
parcurg, si astfel pe aceasra baza au format un indice numit „Irridex” (iritation index), astfel ei
putand sa vada gradul de iritare al locuitorilor.
1.Euforia – oaspetii sunt bine veniti, deoarece cresc veniturile si economia, dar in mod
sponta n si neorganizat.
2.Apatie – oaspetii sunt tolerati, deoarece aduc benefici materiale, acestea sunt priviti ca
o sursa de profit, creandu -ce o relatie de interes.
3.Iritare – Locuitorii incep sa se sature si sa se indoiasca de beneficile turistior.
Autorita tile intervin pentru a dezvolta zona, dar nu si pentru a limita accesul.
4.Ostilitate – Locuitorii incep sa aiba o respingere fara de turisti. Turistii incep si eu sa se
simta fustrati, iar locuitorii ii considera vinovati de cresterea impozitelor si crimin alitatilor.
5.Acceptare – Regiunea continua sa se dezvolte cu tot cu efectele ei negative, dar
locuitorii accepta in cele din urma schimbarea si se adapteaza. 15
Desigur , impactul asupra populatiei gazda este diferit in funtie de categoriile de turisti cu
care acestea intra in contact. Astfel turistii sunt clasificati in doua mari grupe:
 Turistii interesati de a comunica cu gazda: acestea fiind interesati de cultura si
obiceiurile gazdelor, acestea fiind deschizi si comunicativi, dornici sa intre cat
mai des in contact cu locuiorii. Acst lucra avand un efect pozitiv ajutand la o mai
buna cunoastere reciproca.
 Turisti interesati doar de pachetul turistic oferit, indiferent de destinatia turistica si
de mediul cultural. Acest lucru face ca, relatia cu gazdele s a fie superficiala si
care formeaza barierele de comunicare.
Fig 1.5. Tipuri de turisti si relatiile cu mediul vizitat
Turiști Număr Adaptare
Hoinari Foarte limitat Se adaptează pe deplin
Exploratori Sporatic Se adapteză
Turist individual de masă Flux constrant Urmăresc confort vestic
Turist organizat de masă Sosiri masive Solitită confort vestic
Sursa: Cristiana Cristureanu, Strategii si tranzactii in turismul intrenational, edi tura C.H.BECK, Bucuresti 2006*

Unul dintre cele mai imporantate lucru car, ne -a facut pe noi, oamenii, sa calatorim a fost
curiozitatea si de a cunoaste locuri si oameni noi, insa exista s i alte astpecte care ne fac sa ne
dorim sa calatorim cum ar fii: limba, traditiile, artizanatul, gastronimia, arta, istoria, religia,
arhitectura si tehnologia.

15 Doxey, G .V. (1975), ,,A Causation Theory of Visitor -Resident Irritants, ***

12
Capitolul 2 – Analiza statistic ă a indicatorilor care reflect ă
activitatea turismului interna țional în Rom ânia
Capitolul 2.1. Caracteristicile indicatorior în turismul interna țional

Indicatorii tursitici ajuta la furnizarea si evaluarea informatiilor necesare actiunilor de
politica touristic si totodata la masurarea efectelor respectivelor actiuni.
Indicatorii turismului pot fii: simpli, sociali si economici, care se refera la distributie,
marimi si variabille turistice, evolutie si interactiunea in timp si spatiu si indicatori sintetici, care
evalueaza relatiile dintre mai multe variabile, in acela si timp, urmarind permanent calitatea
legaturii cu fenomenul turistic. 16
Indicatorii turistici sunt utilizati pentru:
 cercetare turistica
 controlul evolutiei unor marimi turistice individuale sau integrate
 actiuni de marketing
 politica de amenajare turisti ca teritoriala
 stabilirea unr programe de pregatire profesionala
 planificarea sectriala(regional, local sau general)
 urmarirea preturilor si a prodeselor turistice
 influenta turismului asupra altor sectoare economice
Constituirea indicatorilor turismului e ste posibila doar atunci cand existra informatii statistice
adecvate si indeauns de precise, actualizate, care sa se refere la fiecare din variabilele turistice.
Pentru a putea beneficia de un sistem statistic dezvoltat avem nevoie de resurse, de aceea
comparand statisticile nationale ale diverselor tari dezvoltate cu cele mai putin dezvoltate
observam ca, tarile dezvoltate dispun de informatii statistice si o contabilitate nationala care
permite o analiza si o apreciere integrala a turismului intern, inter national si extern , cat si a
impactului socio cultural. Principala diferenta dintre sitemele acestor tari este capacitatea lor de a
utilize tehnica informationala pentru a calcula si evaluarea infomatiilor de tip turistic. 17
Pentru a calcula cat mai corec t indicatorii turistici avem nevoie de urmatoarele surse de
informatii:
 registre si statistici sosirilor si plecarilor turistice de frontiera
 registrele si statisticile capacitatilor de cazare

16 Economia Turismului studii de caz, statistici, legislatie, Andreea Baltaretu, Nicolae Neacsu si Monica Neacsu,
editura URANUS, pg140 -148
17 Strategii si tranzactii in Turismul Internation al, Cristina Cristureanu, editura C.H.BECK, pg.35 -36

13
 rezultatele anchetelor asupra turistilr nationali si straini al locului destinatiei tusristice
 cheltuielile turistice a fiecarui tip de consummator
 firmele tursitice
 recensamantul populatiei
 balanta de plati externe
Indicatorii statiistici se adapteaza la particularitatile acestuia , reflectand modificarile
impuse d e factorii de piata specifici. Astfel indicatorii statistici se calculeaza folosind un set de
informatii de baza, coerente, care sa transmita date compatibile si precise, astfel indicatorii
statistici sunt impartiti in doua mari categorii:
 indicatori simpl i (de baza) , care pornesc direct de la serii statistice, fiind
formulate ca procente, medii, frecvente
 indici sintetici , acestea pornind de la o serie de date pe care se aplica numeroase
modele de prelucrare mai dificile. Acestea se refera la specte glob ale.
Indicatorii turismului international sunt dependenti de definitiile si notiunile oficiale cu
continut unicar apartinand documentatiei tehnice WTO astfel pentru a putea calcula indicatorii
avem nevoie de unele informatii.18
Vizitatorii straini sunt pers oane care au resentinta in exteriorul tarii pe care o viziteaza,
pentru orice motiv inafara de a face o activitate renumerata in aceea tara. Existra doua tipuri de
vizitatori straini:
 Excursionistii straini, a raror durata de sedere in tara este mai mica d e 24 de ore.
 Turistii straini, acaror durata de sedere este cel putin de minim 24 de ore sau
minim o noapte. Acesta reprezentand volumul fizic al exportului.
Vizitatorii nationali in strainatate, sunt acele persoane care placa din tara de resed imta
spre alte tari, petru relaxare. Acestea reprezinta plecari ale nationalilor in strainatate. Exista doua
tipuri:
 Excursionisti nationali, acele persoanle care nu iti parasesc tara de resedinta mai
mult de 24 de ore
 Turistii nationali, acele persoane c are iti parasesc tara de resedinta mai mult de 24
de ore, sau cel putin o noapte. Acestea reprezinta volumul fizic al importului de
turism al unei tari.19

18 Strategii si tranzactii in Turismul International, Cristina Cristureanu, editura C.H.BECK, pg.38 -40
19 Tehnica operatiunilor de Turism intern si International, Gabriela Stanciulescu – Olimpia State, Edit ura C.H.BECK,
pg 17 -23

14
Existra variate caterorii de vizitatori care reprezinta manifestarea cererii de tursim, i ar
aceestea pot fi grupate conform urmatoarelor criterii: sociale, demografice, economice,
motivationale si compoortamentale. 20
Indicatorii turismului se clasifica astfel:
 Indicatori de baza , referindu -se la cei doi factori ai pietei: cerere -oferta, a vand ca scop
urmarirea repartitiei cat si evolutia, modificarea precum si a structurii in timp si spatiu.
 Indicatorii corelatiei
 Indicatori ai efectelor economice , efectele directe ale turismului fata de anumite sectoare
asupra economiei
 Indicatori ai u tilizarii fortei de munca , asteasta reprezentand situatia si evolutia ocuparii
fortei de munca
Obiectivul acestor indicatori este de a raspunde cerintelor practicii economice, astfel
oamenii de stiinta din Comisia de Statistica a UNWTO au cree at urmatoarele grupari de
indicatori:
 Indicatorii cererii turistice globale
 Indicatorii ofertei turistice
 Indicatorii relatiei cerere -oferta si invers
 Indicatorii efectelor economice
 Indicatorii desntitatii turistice
 Indicatorii potentilului turistic al p ietei
 Indicatorii ocuparii fortei de munca21

20 Statistica in Turism si Comert, Emilia GOGU, Teorie si studio de caz, Editura Poscar print, pg. 16 -21
21 21 Strategii si tranzactii in Turismul International, Cristina Cristureanu, editura C.H.BECK, pg.38 -39

15
Capitolul 2.2. Indicatori ai cererii turistice

Economic vorbind, cererea turistica reprezinta un fenomen socio -economic complex, o
ramura importanta a pietei serviciilor.
Cererea turistica est e caracterizata in:
 Cererea turistica propriu -zisa- formata din persoanele care doresc sa de deplaseze
periodic sau temporar in afara resedintei proprii, pentru alte motive decat a de
efectua activitati renmerate la locul de destinatie.
 Consumul turistic – reprezinta cheltuielile facute de cererea turistica pentru
achizitionarea unor servicii si bunuri care au legatura cu motivatia turistica.
Factorul demografi este unu dintre determinatii cererii turistice, ste reprezentat de polulatie, iar
populatia repr ezinta un “rezervor” pentru cererea turistica, insa depinde de gradul de dezvotare
economica a tarii si de stuctura pe varse da populatiei.
Un alt determinant al cererii turistice este gradul de urbanizare. Foarte multi locuitori ai Oraselor
doresc sa , se retraga la tara, cautand locruri linistite pentru relaxare, astfel cu cat creste gradul de
urbanizare cu atat creste proportia cererii turistice pe plan national.22
Venitul reprezinta baza materiala a fiecarui act de consum , adica a participarii la circul atia
turistica. Nivelul ratei de consum depinde de venitul national cat si de venitul individual, iar
consumul individual este strang legata de gradul de dezvoltare economica, obiceiuri, grad de
cultura si de mentalitatea oamenilor.
Determinatii motivation ali sunt; dorinta de recreere, motivatii legate de ingrijirea sanatatii,
motivatii interpersonal, culturale, dorinta de a cunoaste alte persoane.
Cererea turistica ia forma dintr -o necesitate si se transforma intr -un consum, insa pentru
ca cererea sa se t ransforme intr -un consum este nevoie sa se indeplineasca trei conditii: timp
liber, motivatie si venit disponibil.
Acestea reflecta evolutia si distribuitia in timp a cererii turistice globale interne si
externe , reflectand comportamentul cererii fata de m ijloacee de transport si a echipamentelor de
primire. Mai pot fi folosite pentru studierea provenientei, a motivelor de calatorie, sejurului
mediu,etc…23

22 E.Gogu, Statistica in turism si comert, teorie si studiu de caz, Editura. Oscar Print, Bucuresti 2009, pg -69-71
23 C.Cristureanu, Stategii si tranzactii in turismul international, Editura. C.H.BECK, Bucuresti 2006, pg -38-39

16
Principalii indicatori sunt:
A.Indica torii cererii Turistice
A.1. Indicatori ai cererii globale
1.1So siri ale turistilor in structure de primire turitica in periodata 2011 -2016
Conform Institutului national de statistica in perioadta 2011 -2016 putem observa in
tabelul si graficul de mai jos o crestere destul de mare atat a turistilor romani cat si a celo r straini
de la an la an., putand spune ca, turismul este in curs de dezvolare. 24
Tabelul nr.1 . Sosiri ale turistilor in structura de primire turistica in perioada 2011 -2016
Anul Romani Straini Total
2011 5514907 1516699 7031606
2012 6030053 1656436 7686 489
2013 6225798 1717355 7943153
2014 6551339 1914570 8465909
2015 7681896 2239978 9921874
2016 8521698 2480824 11002522
Sursa:© 1998 – 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA25- disponibil online www.insse.ro

Fig nr.5. Graficul turistilor Romani in c omparatie cu strainii 2011 -2016

24 *** Societatea Romana de Statistica, -Cunoaste Romania -, Editura Economica, Bucuresti 2004, pg -209-2014
25 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA disponibil online pe http://www.insse.ro , accesat la data de 19.05.2017
0200000040000006000000800000010000000
2011 2012 2013 2014 2015 2016
Romani
Straini

17
1.2. Sosiri ale vizitatorilor straini in Romania pe continente si tari de origine
Dupa cum putem observa in tabelul de mai jos in perioada 2011 -2012 numarul turistilor
straini a crescut de la an la an, turistii cei mai in teresati de Romania fiind tusristii din Republica
Moldova, Ungaria,Bulgaria, Ucraina, dar si tari mai dezvolatte din punt de vedere economic,
cum ar fii Germania si Regatul Unit.26
Tabelul :r.2: Sosiri ae vizitatorilor straini in Romania 2011 -2016
Tari 2011 2012 2013 Anul 2015 2016 Total
Mii
persoane Mii
persoane Mii
persoane Mii
persoane Mii
persoane Mii
persoane
Austria 193 218 200 202 180 142 1135
Belgia 50 47 48 55 47 65 312
Bulgaria 797 944 1136 1209 1524 1527 7137
Cipru 10 9 7 9 7 12 54
Danem arca 14 14 12 15 12 20 87
Estonia 4 4 5 7 6 6 32
Franta 153 150 136 147 129 201 916
Finlanda 11 7 7 7 6 9 47
Germania 381 439 448 470 438 466 2642
Grecia 83 77 76 72 63 91 462
Irlanda 13 13 11 17 14 26 94
Italia 352 340 332 355 324 425 2128
Letonia 4 4 6 6 8 11 39
Lituania 9 11 10 12 16 19 77
Malta 2 3 2 3 2 3 15
Olanda 78 76 71 78 65 89 457
Polonia 250 301 300 308 355 302 1816
Portugalia 47 41 53 62 46 38 287
Regatul Unit 109 113 104 140 122 180 768
Republica Ceha 80 96 90 84 85 67 502
Slov acia 84 100 100 97 109 75 565
Slovenia 17 19 23 21 20 14 114
Spania 77 74 64 76 57 103 451
Suedia 26 25 22 25 26 42 166
Ungaria 1546 1547 1443 1495 1661 1562 9254
Croatia : : 12 22 22 28 84
Federatia Rusa 120 159 176 73 61 68 657
Belarus 57 96 143 58 39 54 447

26 N. Neacsu, A.Baltaretu, Turism international, Editura PRO Univertitatea, Bucuresti 2006, pg.136

18
Iugoslavia 251 : : : : : 521
Serbia : 286 319 312 352 427 1696
Macedonia 19 21 24 25 28 30 147
Muntenegru : 3 3 3 3 4 16
Republica Moldova 1330 1120 995 1277 1633 1918 8273
Turcia 271 267 254 255 301 327 1675
Ucraina 648 740 794 716 823 1055 4776
Africa 22 24 25 28 31 32 162
Egipt 6 7 7 7 7 8 42
America de Nord 182 207 209 294 222 259 1373
SUA 123 144 142 221 168 176 974
Asia 211 216 241 285 353 402 1708
Israel 83 80 95 136 187 230 811
Australia, Oceania si alte teritorii 15 16 17 19 20 21 108
Sursa:© 1998 – 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA – disponibil online www.insse.ro27

Figura nr. 6. Graficul sosirilor vizitatorilor straini in Romania 2011 -2016
1.3. Plecari ale vizitatorilor romani in strainatate dupa categoriile de mijl oace de transport
utilizate.
Turistii Romani prefer sa calatoreasca cel mai mult folosind transposrtul rutier, dupa cum
observam si in tabelul de mai jos, conform inst itutului national de statistica,iar din grafic
observam si faptu ca numarul turi stilor a crescut de la an la an.28

27 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA disponibil online pe http://www.insse.ro , accesat la data de 25.05.2017
28 E.Gogu, Statistica in turism si comert, Editura Oscar Print, Bucuresti 2009, pg.53 -55
0200040006000800010000
Austria
Bulgaria
Danemarca
Franta
Germania
Irlanda
Letonia
Malta
Polonia
Regatul Unit
Slovacia
Spania
Ungaria
Federatia …
Iugoslavia
Macedonia
Republica …
Ucraina
Egipt
SUA
IsraelSosiri ale vizitatorilor staini in Rmania in periada
2011 -2016
Total

19
Tabelul nr.3 . Un “top” ar mijlocelor de transport folosite de turistii romani pentru a calatorii ar
fii: rutier, aerian,feroviar si naval.
2011 2012 2013 2014 2015 2016 Total
Total(mii persoane) 10936 11149 11364 12299 13118 16128 74994
Cu mijloace de transport
rutiere 7920 8464 8794 9362 10245 11101 55886
Cu mijloace de transport
feroviare 216 201 187 158 135 96 993
Cu mijloace de transport
aeriene 2780 2461 2360 2756 2712 4906 17975
Cu mijloace de transport
navale 20 23 23 23 26 25 140
Sursa:© 1998 – 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA – disponibil online www.insse.r o29

Figuar nr. 7. Graficul plecarilor vizitatorilor romani – mijloace de transport utilizate2011 -2016
1.4.Evoluția sosirilor și înnoptări lor de turiști st răini în Romania în per ioada 2011 -2016
Numarul mediu zilnic de turisti( NTZ ) se determina prin raportarea numarului total al
turistilor inregistrti de -a lungul anului la numarul de zile corespunzatoare perioadei.30
Tabelul nr.4. Evolutia sosirilor si inpota rilor de turisti straini in Rmania 2011 -2016
Anul Număr de turiști Număr de înnoptări
(Nt) (Nzt)
2011 1516699 3066882
2012 1656436 3297433
2013 1717355 3477854
2014 1914570 3768104
2015 2239978 4471639
2016 2480824 4831816
Sursa: EUROSTAT dispon ibil on -lin www. .insse. ro

29 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA disponibil online pe http://www.insse.ro , accesat la data de 26.05.2017
30 C.Cristureanu, Strategii si tranzactii in turismul international, Edutura C.H.Beck, Bucuresti2009, pg.42
55886
99317975140
transport rutiere transport feroviare transport aeriene transport navalePlecari ale vizitatorilor romani in strainatate 2011 -2016

20
Sjs 2011 =3066882
1516699=2.02 Sj s2012 =3297433
1656436=1.99 Sj s2013 =3477854
1717355 = 2.03
Sj s2014 =3768104
1914570 = 1.97 Sj s2015 =4471639
2239978 = 2.0 Sj s2016 =4831816
2480824 = 1.98 zile
In urma calculelor rezulta faptul ca durata medie de sejur pentru tiristii straini este
aproximativ egala pe carcursul anilor 2011 -2016 .

Figura nr. 8. Sejutul mediu pentru turistii straini 2011 -2016
1.5. Densitatea turisti ca(DT)
Densitatea circulatiei turistice internationale arata legatura dintre numatul turistilor
internationali sositi si numarul populatiei locale. Este un indicator care ofera informatii despre
solicitarea turistica a zonelor si ne arata masurile e care este nevoie sa le luam pentru a satisface
nevoile turistilor. 31
Densitatea turistica poate fi calculate astfel:
 In raport cu populatia rezidenta
DT𝑃𝑅 =𝑁𝑟.𝑑𝑒 𝑠𝑜𝑠𝑖𝑟𝑖 𝑡𝑢𝑟𝑖𝑠𝑡𝑖𝑐𝑒 𝑖𝑛𝑟𝑒𝑔𝑖𝑠𝑡𝑟𝑎𝑡𝑒 𝑖𝑛 𝑑𝑒𝑠𝑡𝑖𝑛𝑎𝑡𝑖𝑎 𝑡𝑢𝑟𝑖𝑠𝑡𝑖𝑐𝑎
𝑃𝑜𝑝𝑢𝑙𝑎𝑡𝑖𝑎 𝑟𝑒𝑧𝑖𝑑𝑒𝑛𝑡𝑎 𝑎 𝑑𝑒𝑠𝑡𝑖𝑛𝑎𝑡𝑖𝑒𝑖 𝑡𝑢𝑟𝑖𝑠𝑡𝑖𝑐𝑒
 In raport cu suprafata destinatiei turistice
DT𝑆 =𝑁𝑟.𝑑𝑒 𝑠𝑜𝑠𝑖𝑟𝑖 𝑡𝑢𝑟𝑖𝑠𝑡𝑖𝑐𝑒 𝑖𝑛𝑟𝑒𝑔𝑖𝑠𝑡𝑟𝑎𝑡𝑒 𝑖𝑛 𝑑𝑒𝑠𝑡𝑖𝑛𝑎𝑡𝑖𝑎 𝑡𝑢𝑟𝑖𝑠𝑡𝑖𝑐𝑎
𝑆𝑢𝑝𝑟𝑎𝑓𝑎𝑡𝑎 𝑖𝑛 𝐾𝑚 𝑎 𝑑𝑒𝑠𝑡𝑖𝑛𝑎𝑡𝑖𝑒𝑖 𝑡𝑢𝑟𝑖𝑠𝑡𝑖𝑐𝑒

31 C.Cristureanu, Strategii si tranzactii in turismul international, Editura C.H.BECK, Bucuresti 2006 , pg.55 2,02
1,992,03
1,9721,98
1 2 3 4 5 6Sejurul mediu pentru turi știistrăini
2011 -2016

21
 Tabelul nr.5. Densitatea turistica in raport cu populatia rezidenta

Sursa: INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA disponibil online pe http://www.insse.ro

𝐃𝐭𝟐𝟎𝟏𝟏 = 𝟏𝟓𝟏𝟔𝟔𝟗𝟗
𝟐𝟎𝟏𝟗𝟗𝟎𝟓𝟗= 0.07 turist/locuitor 𝐃𝐭𝟐𝟎𝟏𝟐 = 𝟏𝟔𝟓𝟔𝟒𝟑𝟔
𝟐𝟎𝟎𝟗𝟓𝟗𝟗𝟔 = 0.082 turist/locuitor
𝐃𝐭𝟐𝟎𝟏𝟑 = 𝟏𝟕𝟏𝟕𝟑𝟓𝟓
𝟐𝟎𝟎𝟐𝟎𝟎𝟕𝟒 = 0.085 turist/locuitor 𝐃𝐭𝟐𝟎𝟏𝟒 = 𝟏𝟗𝟏𝟒𝟓𝟕𝟎
𝟏𝟗𝟗𝟓𝟑𝟎𝟖𝟗 = 0.095 turist/locuitor
𝐃𝐭𝟐𝟎𝟏𝟓 = 𝟐𝟐𝟑𝟗𝟗𝟕𝟖
𝟏𝟗𝟖𝟕𝟎𝟔𝟒𝟕 = 0.11 turist/locuitor 𝐃𝐭𝟐𝟎𝟏𝟔 = 𝟐𝟒𝟖𝟎𝟖𝟐𝟒
𝟏𝟗𝟕𝟔𝟎𝟑𝟏𝟒 = 0.12 turist/locuitor
 Tabelul nr. 6. Destitatea t uristica in raport cu suprafata:
Anul Număr de turiști Suprafața
(Nt) (km2)
2011 1516699
238.391 km² 2012 1656436
2013 1717355
2014 1914570
2015 2239978
2016 2480824
Sursa: INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA dispon ibil online pe http://www.insse.ro32
𝐃𝐭𝟐𝟎𝟏𝟏 = 𝟏𝟓𝟏𝟔𝟔𝟗𝟗
𝟐𝟑𝟖.𝟑𝟗𝟏 = 6.36 turiști/km2 𝐃𝐭𝟐𝟎𝟏𝟐 = 𝟏𝟔𝟓𝟔𝟒𝟑𝟔
𝟐𝟑𝟖.𝟑𝟗𝟏 = 6.95 turiști/km2
𝐃𝐭𝟐𝟎𝟏𝟑 = 𝟏𝟕𝟏𝟕𝟑𝟓𝟓
𝟐𝟑𝟖.𝟑𝟗𝟏 = 7.20 turiști/km2 𝐃𝐭𝟐𝟎𝟏𝟒= 𝟏𝟗𝟏𝟒𝟓𝟕𝟎
𝟐𝟑𝟖.𝟑𝟗𝟏 = 8.03 turiști/km2
𝐃𝐭𝟐𝟎𝟏𝟓 = 𝟐𝟐𝟑𝟗𝟗𝟕𝟖
𝟐𝟑𝟖.𝟑𝟗𝟏 = 9.36 turiști/km2 𝐃𝐭𝟐𝟎𝟏𝟔 = 𝟐𝟒𝟖𝟎𝟖𝟐𝟒
𝟐𝟑𝟖.𝟑𝟗𝟏 = 10.40 turiști/km2

32 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA disponibil online pe http://www.insse.ro , accesat la data de 30.05.2017 Anul Număr de turiști Populația rezidentă
(Nt) (P)
2011 1516699 20199059
2012 1656436 20095996
2013 1717355 20020074
2014 1914570 19953089
2015 2239978 19870647
2016 2480824 19760314

22
In perioada analizata 2011 -2016 densitatea turistica are tendint a de crestere atat raportata
la populatia rezidenta cat si la suprafata tarii.

1.6. Indicatorii sezonalitatii cererii turistice
Acesti indicatori sunt foarte important deoarece evolutia cererii turistice difera in timp si
are efecte importande asupra eco nomiei, societatii si mediului.33
Tabel nr. 7. Distributia sosirilor de turisti in Romania in Perioada 2011 -2016
Trimestre 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Trim I 246226 270338 281918 308856 356157 414203
Trim II 412707 469671 472927 531069 621515 679336
Trim III 518333 552579 583378 641325 778555 836747
Trim IV 337515 360773 276315 430567 478293 541126
Total 1514781 1653361 1614538 1913831 2236535 2473428
Sursa: INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA disponibil online pe http://www.insse.ro34
1.6.1.Determinare a mediei trimestriale:
𝐌𝐈 = 𝟏𝟖𝟕𝟕𝟔𝟗𝟖
𝟔 = 312.949 turiști 𝐌𝐈𝐈 = 𝟑𝟏𝟖𝟕𝟐𝟐𝟓
𝟔 = 531.204 turiști
𝐌𝐈𝐈𝐈 = 𝟑𝟗𝟏𝟎𝟗𝟏𝟕
𝟔 = 651.82 turiști 𝐌𝐈𝐕 = 𝟐𝟒𝟐𝟒𝟓𝟖𝟗
𝟔 = 404.098 turiști

1.6.2.Determinarea mediei generale:
𝐌𝐠=𝟏𝟏𝟒𝟎𝟔𝟒𝟕𝟒
𝟔 𝐱 𝟒=𝟒𝟕𝟓𝟐𝟕𝟎
1.6.3. Calcularea indicilor de sezonalitate:
𝐈𝐬𝐈 = 𝟑𝟏𝟐.𝟗𝟒𝟗
𝟒𝟕𝟓𝟐𝟕𝟎 = 0.658 𝐈𝐬𝐈𝐈= 𝟓𝟑𝟏𝟐𝟎𝟒
𝟒𝟕𝟓𝟐𝟕𝟎 = 1,117 𝐈𝐬𝐈𝐈𝐈 𝟔𝟓𝟏𝟖𝟐
𝟒𝟕𝟓𝟐𝟕𝟎 = 1,371 𝐈𝐬𝐈𝐕 = 𝟒𝟎𝟒.𝟎𝟗𝟖
𝟒𝟕𝟓𝟐𝟕𝟎 = 0,85
Din calculele anterioare se observa o concentrare a act ivitatii in trimestru III.

33 N.Neacsu, A. Baltarereatu, Turism international, Editura PRO Universitatea, Bucuresti 2009, pg.165
34 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA dis ponibil online pe http://www.insse.ro , accesat la data de 02.06.2017

23
1.6.4. Tabelul nr.8. Coeficientul de intensitate trimestrial a traficului
Sursa: INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA disponibil online pe http://www.insse.ro

𝐂𝐢𝐭𝟐𝟎𝟏𝟏 = 𝟓𝟏𝟖𝟑𝟑𝟑
𝟐𝟒𝟔𝟐𝟐𝟔 = 2,10 𝐂𝐢𝐭𝟐𝟎𝟏𝟐 = 𝟓𝟓𝟐𝟓𝟕𝟗
𝟐𝟕𝟎𝟑𝟑𝟖 = 2,04 𝐂𝐢𝐭𝟐𝟎𝟏𝟑= 𝟓𝟖𝟑𝟑𝟕𝟖
𝟐𝟖𝟏𝟗𝟏𝟖 = 2,07 𝐂𝐢𝐭𝟐𝟎𝟏𝟒 = 𝟔𝟒𝟏𝟑𝟐𝟓
𝟑𝟎𝟖𝟖𝟓𝟔 = 2,08
𝐂𝐢𝐭𝟐𝟎𝟏𝟓 = 𝟕𝟕𝟖𝟓𝟓𝟓
𝟑𝟓𝟔𝟏𝟓𝟕 = 2,18 𝐂𝐢𝐭𝟐𝟎𝟏𝟔 = 𝟖𝟑𝟔𝟕𝟒𝟕
𝟒𝟏𝟒𝟐𝟎𝟑 = 2,02
Din rezultatele observam faptul ca in perioada analizata valorile nu se incadreaza in
intervalul 2,3 -2,5 , ceea c e inseamna faptul ca activitatea turistica este puternic afectata de
sezonalitate fiind necesare Masuria de atenuare a cesteia.35

35 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA disponibil online pe http://www.insse.ro , accesat la data de 02.06.2017 Anul Număr de turiști Populația rezidentă
(Nt) (P)
2011 1516699 20199059
2012 1656436 20095996
2013 1717355 20020074
2014 1914570 19953089
2015 2239978 19870647
2016 2480824 19760314

24
Capitolul 2.3. Indicator ii ofertei turistice

Analiza statistica a potentialului economic turistic abordeaza doua asp ect ale ofertei turistice:
 Baza tehnico -materiala
 Resurse umane
Baza thenico -materiala cuprinde capitalul fix (cladiri, mijloace de transport, constructii) cat
si capitalul fix care include doar bunurile material care valoare depasesc o anumita suma si au o
durata de futionare mai mare de un an, iar volumul capitalului fix se poate exprima fizic sau
valoric.Totalitatea resurselor naturale si antropice, masa de bunuri alimentare, forta de munca
specializata, echipamentul de productie si infrastructura turis tica reprezinta oferta turistica.36
Acesti indicatori au o importanta deosebita deoarece evolutia cererii turistice difera si
genereaza efecte inporante in economiei, mediului si societatii.37
2.1. Tabelul nr.9 Capacitatea de cazare turistica existenta p e tipuri de structuri de
cazare turistic :
Tipuri de structuri de primire
turistica 2011 2012 2013 2014 2015 2016 Total
Hoteluri 174748 180714 182284 185172 188607 188516 1100041
Hosteluri 6140 7562 8482 9116 11757 12845 55902
Hoteluri apartament 401 988 1046 1064 1668 1483 6650
Moteluri 7219 8078 8493 7883 8331 8408 48412
Hanuri 77 81 61 143 63 63 488
Vile turistice 12590 14775 14074 13812 14473 14213 83937
Cabane turistice 5928 5150 5183 5128 5876 6097 33362
Bungalouri 2481 2663 2834 2722 2768 2755 16223
Sate de vacanta 307 352 372 717 557 479 2784
Campinguri 12801 12816 11945 12925 15039 12428 77954
Popasuri turistice 1813 1847 1800 2209 1792 1894 11355
Casute turistice 1732 2199 2665 2398 2657 2502 14153
Tabere de elevi si prescolari 10689 10908 9851 9759 6979 6702 54888
Pensiuni turistice 20499 25019 27325 27295 32051 32602 164791
Pensiuni agroturistice 20683 27453 28775 30480 35188 37394 179973
Spatii de cazare fluviale 395 504 517 465 507 507 2895
Total 278503 301109 305707 311288 32831 3 328888 1853808
Sursa: INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA disponibil online pe http://www.insse.ro , accesat la 6.17

36 E.GOGU, Statistica in turism si comert – teorie si studii de caz – , Editura OS CAR PRINT, pg.54 -56
37 N.Naecu, A.Baltaretu, Turism Intrenational, Editura Pro Univarsitatea, Bucuresti 2009, pg.158

25

Figura nr.9. Graficul capacitatii de cazare in structure de cazare 2011 -2016
Analizand informatile extrase pep e side -ul Institutului nat ional de statistica si dupa
efectuarea graficului, ne putem da seama ca tipul predominant de cazare turistica in Romania
sunt Hotelurile cu o proportie de 59%, urmata de Hoteluri apartament cu 10%, iar cea mai putin
dezvoltata forma de cazare a Romaniei su nt spatiile de cazare maritime. 38
2.2. Tabelul nr.10. Structura unitatilor de cazare pe categorii de confort, Hoteluri.
Categorii de confort 2011 2012 2013 2014 2015 2016 Total
Hoteluri 5 stele 6705 7352 7191 7299 8047 7979 44573
4 stele 29329 32157 34223 36143 39785 41869 213506
3 stele 59706 65241 70106 74194 74481 75790 419518
2 stele 70351 66988 64133 61057 60111 57653 380293
1 stea 7650 8044 5949 5732 5501 4927 37803
Neclasificate pe stele 1007 932 682 747 682 298 4348
Total 174748 1807 14 182284 185172 188607 188516
Sursa: INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA disponibil online pe http://www.insse.ro

Conform tabelului si graficului putem observa ca, in Romania Htelurile predominante sunt cele
cu 2 stele cu o proportie de 40%, urmate de e le cu 3 stele de 34%.

38 © 1998 – 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA – accesat la data de 15.05.2017
59%
3%0%3%0%5%
2%1%0%4%1%1%3%
9%10%0%Capacitatea de cazare turistica pe tipuri de stucturi de cazare 2011 –
2016
Hoteluri
Hosteluri
Hoteluri apartament
Moteluri
Hanuri
Vile turistice
Cabane turistice
Bungalouri
Sate de vacanta

26

Figura nr. 10. Hoteuri, categoorii de confort 2011 -2016
2.3.Indicatori ai structurii capacitatii de cazare pe categorii de unitate
– ponderea capacității hoteliere în total capacitate de cazare
unde: LH – numărul de locuri în hoteluri;
LC – capacitatea de cazare totală;
LE – numărul de locuri în unități extrahoteliere .39
Exemplu: 𝐏𝟐𝟎𝟏𝟔 = 𝟏𝟖𝟖𝟓𝟏𝟔
𝟑𝟐𝟖𝟖𝟖𝟖=0.57 𝟏𝟖𝟖𝟓𝟏𝟔
𝟑𝟐𝟖𝟖𝟖𝟖 + 𝟏𝟒𝟎𝟑𝟕𝟐
𝟑𝟐𝟖𝟖𝟖𝟖=0.57+0.43= 1

39 C.Cristureanu, Strategii si tranzactii in turismul intena tional, Editura. C.H.BECK, Bucuresti 2006, pg.68
4%
17%
34%40%4%1%Hoteluri, categorii de confort 2011 -2016
5*
4*
3*
2*
1*
neclasificate

27
Capitolul 2.4 . Indicatorii rela ției cerere -ofert ă

Acesti indicatori arata activitatea si dinamica agentiilor economice din turism, adica
firmele turistice. Acesti indicatori reflecta gradul de utilizare a interprinderior si legatura dintre
ele.
Pentru calcularea acestor indicatori se ia in calcul doar aceea parte a cererii turistice care
s-a materializat prin consum.40
3.1.Coeficientul de ut ilizare a capacitatii de cazare(CUC)
Cuc = Ni
LxZ x 100 sau Cuc = NtxD
LxZ x 100
Unde: Ni – numar de inoptari
L-numarul de locuri
Z- numarul de zile ale ofertei hoteliere
Nt- numarul de turisti
D- durata medie a sejurului
Tabel nr.11 . Evolutia numarului de innoptari si a numarului total de locuri disponibile in
unitatile de cazare in perioada 2011 -2016
Anul Număr total de inpotari Număr total de locuri disponibile
2011 3066882 278503
2012 3297433 301109
2013 3477854 305707
2014 3768104 311288
2015 4471639 328313
2016 4831816 328888
Sursa: INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA disponibil online pe http://www.insse.ro41

40 E.GOGU, Statistica in turism si comert, Editura OSCAR PRINT, Bucuresti 2009, pg -86
41 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA disponibil online pe http://www.insse.ro , accesat la data de
52.05.2017

28
𝐂𝐮𝐜𝟐𝟎𝟏𝟏 = 𝟑𝟎𝟔𝟔𝟖𝟖𝟐
𝟐𝟕𝟖𝟓𝟎𝟑𝐱𝟑𝟔𝟓 x 100 = 3.02% 𝐂𝐮𝐜𝟐𝟎𝟏𝟐 = 𝟑𝟐𝟗𝟕𝟒𝟑𝟑
𝟑𝟎𝟏𝟏𝟎𝟗𝐱𝟑𝟔𝟓 x 100 = 3%
𝐂𝐮𝐜𝟐𝟎𝟏𝟑 = 𝟐𝟒𝟕𝟕𝟖𝟓𝟒
𝟑𝟎𝟓𝟕𝟎𝟕𝐱 𝟑𝟔𝟓 x 100 = 2.22% 𝐂𝐮𝐜𝟐𝟎𝟏𝟒 = 𝟑𝟕𝟔𝟖𝟏𝟎𝟒
𝟑𝟏𝟏𝟐𝟖𝟖𝐱 𝟑𝟔𝟓 x 100 = 3.32%
𝐂𝐮𝐜𝟐𝟎𝟏𝟓 = 𝟒𝟒𝟕𝟏𝟔𝟑𝟗
𝟑𝟐𝟖𝟑𝟏𝟑𝐱 𝟑𝟔𝟓 x 100 = 3.73% 𝐂𝐮𝐜𝟐𝟎𝟏𝟔 = 𝟒𝟖𝟑𝟏𝟖𝟏𝟔
𝟑𝟐𝟖𝟖𝟖𝟖𝐱 𝟑𝟔𝟓 x 100 = 4.03%
3.2.Indicele evolutiei inoptarilor , poate fii calculat pe categorii de unitati turistice sau clientele
turistica
Se poate calcula astfel:
𝐍𝐢
𝐍𝐢𝟎 x100
3.3. Indicator ice reflecta activitate a comerciala a agentiilor de voiaj , calculate in futie de
cerere .
𝐂𝐚𝐯
𝐂𝐭 x100 𝐋𝐚𝐯
𝐋𝐭 x100
Unde: Cav -cererea comercializata prin agentiile de voiaj
Ct- cererea totala
Lav- locuri in unitatile turistice comercializa te prin agentiile de turism
Lt- nr. total locuri42
Numarul turistilor participanti la actiunile turistice organizate de agentiile de turism pe
activitati de turism
Dupa analizarea tabelului si a graficelor observam ca in anul 2012 am avut cea mai mare
acrivitate a agentilor de turism pentru toare tipurile de activitati turistice.
Totodata observam ca, turisti interni sunt principalii participant la actiunile tusristice
organizate de agentiile de turism. Totusi putem observa si, ca in anul 2016 act ivitatea turismului
ourgoing a crescut in comparative cu anul precedent(2015).43

42 C.Cristescu, Stategii si tranzactii in turismul intenational, Editura C.H.BECK, Bucuresti 2006, pg -48-50
43 E.Gogu, Statistica In turism si Comert, Editura Oscar Print, Bucuresti 2009, pg. 122

29
Tabelul nr.11. Turistii participant la activitatile turistice organizate de agentiile de turism
Tipuri de activitati
turistice Agentii de turism 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Activitatea de incoming Agentii tour operatoare 235742 240101 118712 217705 253507 74125
– Agentii cu activitate de
vanzare 22922 23295 14326 1808 2163 3417
Activitatea de turism
intern Agentii tour operatoare 364107 642268 401726 374667 430832 590500
– Agentii cu activitate de
vanzare 58211 41395 122527 127434 133502 162618
Activitatea de outgoing Agentii tour operatoare 626889 1055919 466683 709977 506183 541037
– Agentii cu activitate de
vanzare 172158 263070 213360 317487 323741 409225
Sursa: INST ITUTUL NATIONAL DE STATISTICA disponibil online pe http://www.insse.ro44

Figura.11.Activiatate de incoming Figura.12.Activiatatea de turism intern

44 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA dispo nibil online pe http://www.insse.ro , accesat la data de
25.06.2017

050000100000150000200000250000300000
2011 2012 2013 2014 2015 2016235742 240101
118712217705253507
74125
22922 23295143261808 2163 3417
Agentii tour operatoare
Agentii cu activitate de vanzareActiviatatea de
incoming 2011 -2016
0100000200000300000400000500000600000700000
2011 2012 2013 2014 2015 2016364107642268
401726374667430832590500
5821141395122527 127434 133502162618
Agentii tour operatoare
Agentii cu activitate de vanzareActivitate de turism
intern 2011 -2016

30

Figura nr.13, Acitivatea de outgoing

020000040000060000080000010000001200000
2011 2012 2013 2014 2015 20166268891055919
466683709977
506183 541037
172158263070213360317487 323741409225
Agentii tour operatoare Agentii cu activitate de vanzareActiviatatea de outgoing 2011 -2016

31
Capitolul 2.5 . Indicato rii efectelor economice directe

Acesti indicatori sunt grupati in:
 Indicatorii cheltuielilor turistice
 Indicatorii incasarilor din turism
 Indicatorii eficientei economice
Desi acestea se mai refera si la venituri din cazarea turistilor straini si romani, venituri din
unitatile de alimentare, servicii de agrement, organizarea spectacolelor,etc.
2.3.1.Indicatorii cheltuielilor turistilor
Cheltuiala reprezinta consumul de mijloace de productie, mijloace banesti sau de forta de
munca, pentru a -ti putea desfa sura activitatea de turism, iar problemele pe care le ridica calculul
indicatorilor se refera la acuratetea informatiilor statistice care stau la baza construirii lor. 45
 Indicatorul repartitiei cheltuielilor turistice:

𝐑𝐈
𝐑𝐭+ 𝐑𝐄
𝐑𝐭=1
RI-cheltuiala turistica a cererii interne
RE-cheltuiala turistica a cererii externe
Rt-Cheltuiala turistica totala inregistrata pe un teritoriu
 Indicele evolutiei in timp a cheltuielilor turistice:
𝐑𝐭𝐢
𝐑𝐭𝟎 –indicele variatiei cheltuielilor turistice total e in perioada 0 -i
Putand fii calculate pentru fiecare categorie de cerere.
 Indicatorul cheltuielilor medii pe turist:
R= 𝐑𝐭
𝐓
T-nr. total de turisti in cadrul unui teritoriu.46
2.3.2. Indicatorii incasarilor din turism

45 C.Cristureascu, Strategii si tranzactii in turismul international, Editura C.H.BECK, Bucuresti 2006, pg.52 -54
46 N.Neacsu,A.Baltaretu, Turism internation al, Editura. ProUniversitatea, Bucuresti 2006, pg.136 -139

32
Acesti indicatori exprima rezult atele activitatii turistice desfasurate intr -o perioada, la
nivel de zona sau agent economic. Aceste incasari vin din, incasarile turismului international,
intern, prestari hoteliere si din alte activitati.
O parte din incasarile totale este reprezentat d e valoare produselor alimentare prin
intermediul unitatilor aimentare publice, astfel se calculeaza indicatorul desfacerii cu amanuntul
de marfuri alimentare prin unitatile de alimentative pentru turisti.47
 Indicele participarii turismului la incasarile va utare
𝐕𝐯𝐭
𝐕x100 -unde
Vvt-venituri valutare din turism
V- venituri valutare totale
𝐂𝐭
𝐂𝐯x100 sau 𝐈𝐭
𝐈x100 –unde

Ct-ch/plati in valuta pt. turism efectuat de rezidenti in strainatate
Cv- ch. valutare
It- importul de bunuri, servicii
I-Importu total
 Incasari fiscal indica nivelul incasarilor
𝐠𝐓𝐈𝐅 = 𝐈𝐅𝐭
𝐈𝐅 x100 –unde
IFt-incasari fiscal turistice
IF-incasari fiscale totale

47 E.GOGU, Statistica in turism si comert, Editura. OSCAR PRINT, Bucuresti 2009, pg -90-92

33
2.3.4. Indicatorii incidentei turismului asupra balantei de plati
Tabel nr. 12. Balanta de plati pe e lemente component(mil EURO)
Elementele
componente ale
balantei Conturi si
operatiuni 2011 2012 2013 2014 2015 Total
Credit Turism -calatorii 1019 1142 1196 1378 1542 6277
Debit Turism -calatorii 1409 1429 1547 1824 1855 8064
Sold Turism -calatorii -390 -287 -351 -446 -313 -1787
Sursa: INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA disponibil online pe http://www.insse.ro
Structura balantei turistice este mai complexa decat ce evidentiaza balanta platilor
externe,fiind doar o componenta. 48

Tabelul nr. 13 Contul de expl oatare al balantei turistice
Cheltuieli Venturi
-Cheltuieli turistice in strainatate ale
rezidentilor
-Import marfuri
-Transporturi
-Industrie turistica din strainatate
– Calific are profesionala in strainatate
– Veniturile partiale ale fortei de munca
straine -Incasari de la turisti straini
– Export
– Traspo rturi
– Investitii straine
-Randa mentul investiilor in alte tari
– Calificarea pro fesioanla a persoanelor
straine
– Repartizarea veniturilor fortei de munca ce
lucreaza in strainatate
Sursa: inspitat din cartea lui C. Crustureasnu, Strategii si tranzactii intrenationale,pg. 56

48 C.Cristureanu, Strategii si tranzactii in turismul International, Editura. C.H.BECK, Bucuresti 2006, pg -55-60

34
Capi tolul 2.6. Indicatorii de poten țial al pie ței și ocuparii for ței de
munc ă

Indicatorii de potential ai pietei informeaza asupra evolutia unor marimi relative raportate
la populati, consumul de turism al cestuia si putem trage unele concluziiin legaura cu dinamica
petelor turistice.49
2.6.1. Indiatorul intensitaii plecarilor in vacanta , pentru o anumita tara.
𝐓𝐕
𝐏𝐨𝐩x100, unde TV -turisti care pleaca in vacanta
Tabel nr.14. Sosiri ale turistilor Romani in raport cu suprafata
An Nr. Turisti Romani Suprafata Romaniei
2011 5514907
238.391 km² 2012 6030053
2013 6225798
2014 6551339
2015 7681896
2016 8521698
Sursa: INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA disponibil online pe www.insse.ro50

P 2011 =5514907
238391 x100= 2313.39 P2012 =6030053
238391×100= 2529.48
P2013 =6225798
238391×100= 2611.59 P2014 =6551339
238391×100= 2748.15
P2015 =7681896
238391×100= 3.22 P2016 =8521698
238391×100= 3574.67

49 E.GOGU, Statististica in turism si comert,Editura Oscar Print, Bururesti 2009, pg -188-189
50 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA disponibil online pe www.insse accesat la data de 14.06.2017

35
Turismul reprezinta o contributie importanta la realizarea Valorii Adaugate Brute, deci in
PIB. Aportul t urismului la dezvolatrea economica este atat direct cat si indirect. Cu cat
dimensiunea circulatiei turistice creste cu atat atrage dupa ea cresterea populatiei in alt domenii
(industrie alimentara, agricultura, constructii, transporturi,etc). 51
Turismul p articipa la valorificarea superioara a resurselor naturale material a unei tari, iar
prin aceasta turismul contribuie la ameliorarea decalajelor in privinta dezvoltarii unor locuri in
tara respectiva, iar referitor la relatia cu forta de munca, turismul co ntribuie la o utilizare mai
buna si mai utila a disponibilitatilor fortei de munca, deoarece munca in turism nu poate fii
mecanizata, decat intr -o proportie foarte mica. 52
Indicatorii fortei de munca permit evaluarea repartitiei locurilor de munca in turis m,
evolutia in timp, greutatea specifica in cardul economiei.
 Indicatorii repartitiei, evolutiei si dinamicii necesarului de forta de munca in
turism:
𝐋𝐌𝐇
𝐋𝐌+𝐋𝐌𝐑
𝐋𝐌+….+𝐋𝐌𝐚𝐥𝐭𝐞𝐥𝐞
𝐋𝐌=1 , unde
LMH – locuri de munca in hoteluri in momentul 0
LMR – locuri de munca in restaurant in momentul 0
LM- locuri de munca totale

 Incicatorul importantei turismului ca furnizor de locuri de munca :
𝐏𝐭
𝐋𝐌x100 , unde :
Pt- personalul care lucreaza in turism
LM- locuri de munca totale
𝐏𝐭𝐢
𝐏𝐭𝐢𝟎x100 –indicele dinamicii fortei de munca

51E.Gogu, Statistica in Turism si comert, Editura Oscar Print, Bu curesti2009, pg -189
52 F.Brand, D.Marin, T.Simon, Economia Turismului si Mediul Inconjucator, Editura Economica, Bucuresti2002, pg –
204

36
Tabelul nr.15. Structura populatiei ocupate pe grupe de varste si activitati ale economiei
nationale
Total populatie
ocupata (mii
persoane) Din care grupe de varsta(ani)
15-24 ani 25-34 ani 35-44 ani 45-
54 55-64 peste
64
Agicultura,
vanatoare si
sivicultura 8614 5,9 24,2 29,1 22,8 13,8 4,2
Industrie 1595 5,3 24,8 29,7 27,7 12,4 0,1
Activitati de
spectacole,
culturale si
recreative 55 10,2 35,4 22,2 19,7 12,2 0,3
Constructii 540 5,8 28 32,4 21,9 11,8 0,1
Hoteluri si
restaurante 181 13,2 33,9 25,1 21,3 6,5 0
Sursa: Adaptare dupa INS, Anuarul Statistic al României 2015 , INS, Bucur esti, 2015,pg.11253
Din tabelul de ma sus reiese faptu ca, populatia ocupata in hoteluri si restaurante se
situeaza in intervalul 25 -34 ani , deoarece personalul cuprins in aceasta categorie este mult mai
eficient si mai pregatit.

Figura nr.14 Structura populatiei acupate pe grupe de varse in hoteluri si restaurante 2015

53 Anuarul Statistic al Romaniei 2015, disponibil online ca format PDF
13%
34%
25%21%7%0%Structura populatiei ocupate pe grupe de vârsta în hoteluri si
restaurante 2015
15-24 ani
25-34 ani
35-44 ani
45-54
55-64
peste 64

37
Capitolul 3 -Studiu de caz. Locul turismului intrena țional în Rom ânia
3.1.Prezentare a situa ției actuale a turismului interna țional în Rom ânia

Romania este situata in sud -estul Europei Centrale si ii are ca vecini pe Bulgaria,Serbia,
Ungaria, Ucraina si Republica Moldova , intinzandu -se pe o suprafata de 238.391 km² , o
populatie de 20.121.641 locuitori, respective o densitate a populatiei de 84,40 locuitori/ km² ,
dominand populatia urba na. Din punct de vedere administrativ, tara este impartita in 41 de
judete.Sarbatoarea nationala este 1 decembrie, iar limba oficiala este romana.
In ceea ce priveste relieful Romaniei este inpartit in munti, acestea ocupand 31% din
suprafata, dealurile s i podisurile 33%, iar campiile 36%. Reteaua hidtrografica este bogata,
ocupnd 1,1% din suprafata tarii, vegetatie predominant este foretsiera, iar fauna este una foarte
bogata.
Din punct de vedere economic Romania este o economie de piata, astfel in Roma nia
actioneaza legea cererii si a ofertei. Principalele industrii ale Romaniei sunt cele textile, industria
metalurgica, miniera, de prelucrare a lemnului si alimentara.. Agricultura este cel mai vulnerabil
sector al economiei romanesti . 54
Datorita analize i statistice efectuata in capitolul 2, putem caracteriza si interpreta mai jos
nivelul, dinamica si structura ofertei si a fluxurilor turistice, dar in acelasi timp ne prezinta o
imagine a trecutu lui, prezentului si viitorului.
Pentru a prezenta cererea tu ristica vom analiza doua fluxuri turistice majore: turismul
emitator si receptor.
Tabelul nr. 16. Plecari le turistilor romani in strainatate in perioada 2013 -2014
Anul Total(mii persoane)
2011 10936
2012 11149
2013 11364
2014 12299
2015 13118
2016 16128
Sursa: INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA disponibil online pe www.insse.ro

Putem observa in tabelul de mai sus o crestere constanta a plecarilor de la 10936 mii
persoane in 2011 la 16128 mii persoane in 2016. Mai putem observa si ca Romania are o

54 N.Neacsu, turism international, Editura Prounivers itatea, Bucuresti 2009, pg.15

38
populatie mai putin numeroasa decat numarul plecarilor in strainatate, aceasta putand fii
explicate prin faptul ca o persoana, se deplaseaza in afara tarii de mai multe ori intr -un an,
efectuand mai multe calatorii.
Pe de alta parte din tabelul nr.2 capitol ul 2.2. Sosiri ale vizitatorilor straini in Romania pe
continente si tari de origine , date furnizate de Institutul national de Statistica, putem confima ca
cea mai mare parte a turistilor provin din Europa.
In ceea ce priveste situatia pe tarile de provenie nta pe primul loc se afla Republica
Moldova, Ungaria si Bulgaria. Observand astfel ca cei mai multi turisti apartin tarilor vecine
Romaniei, acestu lucru se datoreaza costurilor mai scazute de deplasare.
Tabelul nr. 16. Sosiri ae vizitatorilor straini in R omania 2011 -2016
Tari 2011 2012 2013 Anul 2015 2016
Total 7728 8058 8162 8703 9572 10534
Sursa: INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA disponibil online pe www.insse.ro
Evolutia turistilor straini in Romania, in perioadata 2 011-2016 este in continua crestere,
ajungand in anul 2016 la 10534 mii persoane, astfel observam ca cel mai bun an de pana acum
este anul 2016, avand cele mai multe sosori de turisti straini pe teritoriul Romaniei.
Situatia Romaniei raportata la tursimul international este in continua crestere, astfel in
anul 2016 ajungandu -se la cel mai mare umar de turisti straini pe teritoriu Romaniei.55
Un alt indicator disponibil online pe side -ul Institutului National de Statistica, si anexat
mai jos ne confirma faptu l ca tursimul international este in continua crestere si dezvolare.
Conform datelor Institutului National de statistica si indicatorilor calculate in capitolul 2,
observam ca Turismul Intrenational se extinde si se dezvolta de la an la an., astfel observa m ca :
Sosirile in structure de primire turistica in anul 2015 au insumat un numar de 9.899.600, in
crestere cu 17,2% fata de cele din 2014. Sosirile turistilor straini a fost de 22,6%, iar romani
77,4%.
Inoptarile in structure de primire turistica in 2015 cu o suma de 23.445.400 au fost in crestere
cu 15.9% fata de 2014, astfel Romania a intregistrat pana in momentul de fata unul dintre cele
mai rapide ritmuri de crestere a numarului de inoptari in hoteluri si unitati de cazare turistica.
Contributia direc ta a PIB ului a sectorului Turism in anul 2015 a fost de 9,3 milioane de lei,
1,3% din PIB , conform Consiliului national pentru Turism si Calatorii. 56

55 E.Gogu, Statistica in turism si Comer, Editura OscarPrint, Bucuresti2009, pg.159
56 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA, disponibil online www.inss.ro , accesat la 07.06.2017

39
3.2. Măsuri și obiective în dezvolatarea turimului intrena țional în Rom ânia

In ciuda dificultatilor ap reciabile de ordin conceptual si statistic care insotesc orice
incercare de abordare a locului serviciilor in contextul economiilor nationale contemporante,
evidentele statistice care ne stau la inemana ilustraza fara nici un dubiu ca importanta relativa a
sectorului de servicii in context national a continuat sa creasca in ultimii ani, fapt care se observa
in cresterea ponderii acestui sector atat in produsul intren brut, cat si in forta de munca activa in
majoritatea economiilor nationale.57
Turismul a de venit un serviciu dinamic, care este nevoit sa se adapteze schimbarilor
mediului economic, modificarii comportamentului si cerintelor consumatorilor, schimbarilor
economice si ocuparii fortei de munca dar si adaptarea la standardele europene.
Analizand sit uatia actuala a turimului, putem spune, ca aceasta industrie se dezolta de la
an la an, dar pentru a continua aceasta dezvolare este nevoie de o serie de masuri si proiecte pe
termen mai lung.
Pentru a analiza oportunitatile de viitor este nevoie sa obser vam ce ne lipseste in prezent, iar un
prim pas ar fii acela de analiza ce nu are in prezent sectorul turistic roman.
Ministerul Economiei, Comertului si Realatiilor cu Mediul Afaceri a realizat un proiect
pentru dezvolarea economica in viitor.
Pornind de la faptul ca in Prezent sectorul turistic din Romania nu beneficiaza de reflexia
reala a indicatorilor sectoriali efectivi realizati in totalul economiei nationale , lipsa unor
informatii relevante in domeniul turismului duc la ingreunarea analizelor concl undente ale
evolutiei pietei serviciilor de turism, ale cererii si ofertei, si ale sezonalitatii. Acest lucru este
specificat in stiudiul realizat de specialistii Organizatiei Mondiale a Turismului, stiud realizat in
2015, unde sunt specificate punctele s labe ale Sistemului National de Statistica in Turismul din
Romania, acestea putand fii indentificate in raportul OMT 2015. Aceste lipsuri au redus efectele
pozitive ce s -ar fii putut obtine.
Un alt punct slab ar fi utilizarea doar a promovarii ca singura „ activitate” de marketing, contextul
impunand tuturor destinatiilor desfasurarea proceselor de panificare strategica aferentalor.

57 E.gogu, Statistica in tusrim si Comert , Editura Oscar Print, Bucuresti 2009, pg. 185

40
Obiective ale Autoritatii Nationale pentru Turism pana in 2020
Principalul obiectiv este acela de a impusiona activitatile turistice din Romania, pentru a
avea o balanta excedentara a incasarilor din turism, paralel cu cresterea veniturilor din turism in
PIB, si cresterea locurilor de munca. 58
 un obiectiv este acela de a dezvolta turismul ca economie de export prin cresterea
notorietatii, si pozitionarea pe piata tinta, ca destinatie turistica de calitate.
 Alt obiectiv este imbunatatirea sistemului de management al destinatiei prin
constientizarea rolului si importantei destinatiei
 Dezvoltarea planificata a celor 7 forte de turism cheie, care au rolul cel mai
important in realizarea unui portofoliu de produse moderne si dinamice, potrivite
pietei actuale
 Perfectionarea si specializarea profesionala a angajatilor din sectorul turismului si
ospitalitaii
Masuri
 Consolidarea el ementelor de diferentiere a destinatiilor tursitice in Romania, si
promovarea pe piata internationala a turismului
 Cercetarea si studierea permanenta a pietei tursitice
 Eficinetizarea actiunilor de promovare prin comunicare integrala, utilizarea celor
mai moderne tehnologii
 Concentrarea si pe zonele unde densitatea obiectivelor turistice cu activitate
turistica este mai redusa, prin evidentierea altor forme de turism
 Legiferarea conceptului si a criteriilor de infiintare a Organizatiei de Management
al Des tinatiei
 Creserea turismului rural si alte forme mai putin cunoscute, pentru dezvolarea
ofertei de produse
 Dezvoltarea ecoturismului prin promovarea zneor montane, crearea unei rute
pentru biciclete
 Promvarea calitatii serviciilor/produselor turistice
 Implicarea asociatiilor profesionale si patronte din turism
 Dezvoltarea de scoli de turism
Conform Institutului National de Statistica se extimeaza ca bugetul pentru anii 2017 –
2020 este de 15 mil.euro anual, investitii de 22.5 mil.euro anual, dezvoltare te ritoriala: 80 mii
euro anual, iar cei care au responsabilitate sa realizeze acestea sunt Autoritatile, Institudiile
publice centrale si locate.

58 www.minind.ro , Autoritatea Nationala pentru Turism si INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA, disponibil online
www.inss.ro , accesat la data de 14.06.2017

41
Concluzii

La nivel mondial, turismul este considerat unul dintre cele mai importante sectoare ale
economiei, deoarece este mereu in crestere, chiar si in perioade conjuncturale nefavorabile.
Turismul a „dovedit” a fii de lunga durata si rezistent pana si la conflitele politice, regionale,
calamitati nturale, etc…iar acest lucru este dovedit de indicatorii inter pretati mai sus si de
calcularea lor.
Turismul intrenational este influentat de numerosi factori, atat pozitiv, cum ar fii:
 Varietatea dezvoltarii turistice
 Intereseul mare al tarilor dezvolatete fata de alte trai mai putin dezvoltate
 Venituirle mai mari si timpul liber mai mult, cat si curiozitatea de nou
 Dorinta de a face ceva bun si nou pentru lume
 Promovarea si ridicarea economica a uni Tari
Iar factorii negativi care pot influenta turismul intrenational sunt:
 Proiecte ce nu respecta principiile de pr otejare a mediului inconjurator
 Promovarea insuficienta pentru aschimba conceptia despre unele culturi sau tari
 Lipsa banilor
 Lipsa unor echipamente si infrastucturi care sa permita exploatarea resurselor turistice

In urma anaizarii turismului Internation al al Romaniei, ne dam putem da seama usor ca,
Romania are un potential urias, insuficient exploatat . Desi dea lungul anilor tusrimul a
intregistrat o continua crestere din taoate puctele de vedere, el inca nu a ajuns la nivelul in care
sa ne exploatam to ate resursele si posibilitatile.
Din punct de vedere al strainilor care ne viziteaza tara numarul acestora nu este
satisfacator, in comparatie cu resursele. In trecut insa, mai exact din 1989, turismul a fost un
sector economic de mare interes, care putea sa ajunga o componenta dinamica, activa a intregului
sistem . S-a dorit ca tursimul sa creeze noi locuri de munca, de a exploata resursele la maxima
putere, de a contribui la echilibrarea balantei de plati, si a -i forma Romaniei o imagine
importanta si dec enta in turimul intrenational, insa in prezent tara noastra se mau confrunta cu
unele probleme, care nu pot fii inlaturare atat de usor. Acestea ar fii urmatoarele:
 Insuficienta promovarii si publicitatii
 Personalul insuficinet de calificat
 Lipsa diversifi carii serviciilor clientilor straini
 Lipsa mijloacelor de trasport, sau gradul redus de confort

42
 Locurile insuficiente in unitatile de cazare
 Nedezvolarea infrastructurii
 Lipsa modernizarii statiunilor existente
 Lipsa hotelelor cu numar mai mare de 2 stele si lipsa dorarilor unitatilor de cazare cu
dotarile impuse de standardele internationale
Aceste probleme nu pot fii elimitate foarte usor din cauza lipsei fondurilor , motivatia slaba a
muncii si lipsa strategiilor.
Totusi, pentru a imbunatatii turismul r omanesc, este nevoie de o mai buna promovare, de
o creare a imaginii romaniei mai buna, iar acest lucru implica: radio, organizarea campaniilor de
turism, presa, televiziune, organizarea de evenimente.
Aratand „publicului” strain gama larga si impresiona nta de atractii naturale si culturale pe care o
avem si serviciile de calitate pe care sunte dispusi sa le oferim, iar noi trebuie sa facem acest
lucru tinand cont de nevoile si cererea turistilor straini. Totodata trebuie luat in considerare si
nevoia de o mai buna protectie a mediului, acest lucru aducandu -ne mai multi turisti.
Romania este una dintre tarile cu cel mai mare potential turistic din Europa, facand
luclurile si mai uosare pentru noi, de a putea ajunge una dintre cele mai vizitate tari daca stim
cum sa ne valorificam potentialul.

43
Bibliografie
1. A. Băltărețu, N. Neacșu, Economia Turismului -studii de caz, statistici,
Editura Uranus, Bucure ști 2010
2. G. Stănciulescu, A. Marin -Pantelescu, Tourism and Travel Practice, Editura
ASE,Bucure ști 2009
3. I. Stoica, Tenta ția migra ției, Editura Militara, Bucure ști, 2011
4. M.R. Gabor, F.D. Oltean, Produse inovative în turismul național și
internațional, Editura C.H.Beck, București 2015
5. N. Neacșu, A.Băltarețu, Turism internațional, Editura Pro universitatea,
București 2006
6. C. Cristureanu, Strategii și tranzacții în turismul internațional, Editura
C.H.Beck , Bucuresti 2006
7. G.Stănciulescu, O. State, Tehnica operațiunior de turism intern și
international, Editura c.H.Beck, Bucuresti 2013
8. E.Gogu, Statistica în turism și comerț, E ditura Oscar Print, Bucuresti 2009
9. G. Stănciulescu, T. Lee, Special interes tourism for community benefits,
Editura ASE, Bucuresti 2011
10. *** Academia Romana, Societatea Romana de Statistica, Funtia Nationala
pentru Stiinta si Arta, Cunoaste Romania, Editura Economica, 2004
11. F. Teulon, tradusa de A.A. Pavel, Comertul International, Editura European,
Bucuresti 2009
12. C. Neme, Economie internationala, Fondements et Politiques, Editura
Deuxieme
13. Institutul National de Statistica www.insse.ro
14. V. Glavan , Turismul in Romania, Editura Economica, Bucuresti 2000
15. UNWTO -World Tourism Barometer, noiembrie 2015
16. Anuarul statistic al Romaniei, INSSE, breviar statistic 2015
17. R. Minciu , Economia Turismului -editia a lll -a , Editura Uranus, Bucure sti
2004

44

Anexa 1
Capacitatea de cazare turistica extistenta pe tipuri de structuri de cazare turistica de conform
si destinatii turistie
Tipuri de structuri de primire
turistica Categorii de
confort Destina
tii
turistic
e Ani
Anul
201
1 Anul
201
2 Anul
201
3 Anul
201
4 Anul
201
5 Anul
201
6
UM: Locuri
Locu
ri Locu
ri Locu
ri Locu
ri Locu
ri Locu
ri
Hoteluri 5 stele Total 670
5 735
2 719
1 729
9 804
7 797
9
– 4 stele Total 293
29 321
57 342
23 361
43 397
85 418
69
– 3 stele Total 597
06 652
41 701
06 741
94 744
81 757
90
– 2 stele Total 703
51 669
88 641
33 610
57 601
11 576
53
– 1 stea Total 765
0 804
4 594
9 573
2 550
1 492
7
– Neclasificat
e pe stele Total 100
7 932 682 747 682 298
Hosteluri 4 stele Total : : : 84 : :
– 3 stele Total 281
9 349
2 371
5 409
3 550
9 592
9
– 2 stele Total 251
3 306
8 312
2 329
0 384
7 422
0
– 1 stea Total 559 745 144
6 153
9 220
2 251
1
– Neclasificat
e pe stele Total 249 257 199 110 199 185
Hoteluri apartament 5 stele Total : : : : 90 90
– 4 stele Total : 638 660 660 874 914
– 3 stele Total 343 334 386 380 704 479
– 2 stele Total 58 16 : 24 : :
Moteluri 3 stele Total 315
6 346
9 362
7 372
1 430
1 431
7
– 2 stele Total 318
6 368
3 375
4 347
7 336
2 351
6
– 1 stea Total 815 876 767 645 628 535
– Neclasificat
e pe stele Total 62 50 345 40 40 40

45
Hanuri 3 stele Total : : : 60 : :
– 2 stele Total 16 : : 22 22 22
– Neclasificat
e pe stele Total 61 81 61 61 41 41
Vile turistice 5 stele Total 210 312 312 322 137 157
– 4 stele Total 151
0 230
7 156
5 154
2 186
8 183
0
– 3 stele Total 416
6 555
8 555
6 588
6 686
6 687
0
– 2 stele Total 514
4 514
9 538
1 512
2 483
2 467
0
– 1 stea Total 146
3 134
1 116
4 862 703 588
– Neclasificat
e pe stele Total 97 108 96 78 67 98
Cabane turistice 4 stele Total : 120 120 120 : :
– 3 stele Total 188
1 214
7 215
0 224
6 281
8 278
0
– 2 stele Total 155
5 133
5 147
4 144
2 165
7 178
7
– 1 stea Total 155
7 994 954 880 959 918
– Neclasificat
e pe stele Total 935 554 485 440 442 612
Bungalo uri 3 stele Total 493 431 709 649 723 799
– 2 stele Total 437 664 467 456 487 483
– 1 stea Total 142
3 156
8 165
8 161
7 155
8 147
3
– Neclasificat
e pe stele Total 128 : : : : :
Sate de vacanta 4 stele Total 82 82 82 82 86 86
– 3 stele Total 153 198 218 218 274 283
– 2 stele Total 72 72 72 197 197 110
– 1 stea Total : : : 40 : :
– Neclasificat
e pe stele Total : : : 180 : :
Campinguri 4 stele Total 730 430 730 730 322 134
– 3 stele Total 100
4 128
2 127
6 134
8 101
6 101
4
– 2 stele Total 202
8 206
6 347
0 240
2 321
3 309
5
– 1 stea Total 806
0 802
6 542
4 618
7 828
1 706
0
– Neclasificat
e pe stele Total 979 101
2 104
5 225
8 220
7 112
5

46
Popasuri turistice 3 stele Total 221 161 172 161 241 359
– 2 stele Total 916 966 105
3 977 972 939
– 1 stea Total 676 662 575 107
1 579 590
– Neclasificat
e pe stele Total : 58 : : : 6
Casute turistice 3 stele Total 174 104 252 168 532 530
– 2 stele Total 72 203 481 640 652 747
– 1 stea Total 471 826 686 732 907 659
– Neclasificat
e pe stele Total 101
5 106
6 124
6 858 566 566
Tabere de ele vi si prescolari 2 stele Total : : : : 426 115
– Neclasificat
e pe stele Total 106
89 109
08 985
1 975
9 655
3 658
7
Pensiuni turistice 5 stele Total 182 197 283 246 356 362
– 4 stele Total 229
6 270
5 313
4 311
5 374
4 421
2
– 3 stele Total 104
86 138
92 158
23 161
84 192
63 198
28
– 2 stele Total 668
2 747
2 732
2 696
8 793
0 748
7
– 1 stea Total 840 740 741 720 721 676
– Neclasificat
e pe stele Total 13 13 22 62 37 37
Pensiuni agroturistice 5 flori Total 317 348 356 466 491 500
– 4 flori Total 239
5 288
6 353
7 391
2 481
7 514
0
– 3 flori Total 890
6 131
38 142
86 158
54 193
71 214
33
– 2 flori Total 811
0 102
70 978
2 950
4 964
8 952
6
– 1 floare Total 955 811 814 744 861 795
Spatii de cazare de pe navele
fluviale si maritime 5 stele Total : 20 20 20 20 20
– 4 stele Total 198 196 196 20 20 20
– 3 stele Total 197 270 259 383 425 425
– 2 stele Total : 18 18 18 18 18
– Neclasificat
e pe stele Total : : 24 24 24 24
© 1998 – 2016 INSTITUTUL
NATIONAL DE STATISTICA

47
Anexa 2
Călatoriile internationale inregistrate la frontiera Romaniei
Cãlãtoriile internaționale înregistrate la frontierele României 20.G6 International trips, registered
at Romanian borders

Structura sosir ilor vizitatorilor strãini în România, dupã mijloacele de
transport utilizate1), în anul 2014
Structure of foreign visitors arrivals in Romania,
20.G7 by means of transport used 1), in
2014
Transport rutier
Road transport
Transport
feroviar Railway trans port
Transport
aerian Air transport
Transport naval
Sea transport

1) Include și cãlãtoriile efectuate pe jos. / Also includes by foot trips .

Sosiri / Arrivals Plecãri / Departures milioane/ million

48

Structura plecãrilor vizitatorilor români în strãinãtate, dupã mijloacele de
transport utilizate1), în anul 2014
Structure of Romanian visitors departures abroad,
20.G8 by means of transport used 1), in
2014
Transport rutier
Road transport
Transport
feroviar Railway transport
Transport
aerian Air transport
Transport naval
Sea t ransport
Include și cãlãtoriile efectuate pe jos. / Also includes by foot trips .