Introducere…………………………………………………………………………………….. 2 Capitolul I. Prezentarea firmei… [616981]

1
CUPRINS

Introducere…………………………………………………………………………………….. 2 Capitolul I. Prezentarea firmei Prezentarea general ă a S.C. CISEROM S.A…………………………………….. 3
Obiectul de activitate……………………………………………………………………….. 5 Capitolul II. Performan ța de ansamblu a firmei
2.1.Portofoliul de produse ………………………………………………………………..5 2.1.2. Identificarea produsului de baz ă…………………………………………….. 10
2.1.3. Pozi ția pe piață ……………………………………………………………………….11
2.1.4. Clien ții ……………………………………………………………………………………13
2.2 Perspectiva intern ă
2.2.1. Structura organizatoric ă………………………………………………………….15
Organigrama Ciserom ……………………………………………………………………..17 2.2.2.Identificarea proceselor de baz ă și auxiliare ……………………………..18
2.2.3.Analiza critic ă a proceselor
Ishikawa pentru produs și pentru proces…………………………………………. 58
2.3. Perspectiva financiar ă ……………………………………………………………….59
2.4. Perspectiva inov ării și dezvoltării
2.4.1.Gradul de inovare al port ofolului de produse………………………….. 62
2.4.2. Gradul de inovare al proceselor ………………………………………………62 2.4.3. Dezvoltarea resurselor umane …………………………………………………63 Capitolul 3. Elemente de eficien ță economic ă
3.1.Calculul de cost și preț unitar al produsului ………………………………..65
Concluzii …………………………………………………………………………………………67 Bibliografie ……………………………………………………………………………………..68 Anexe…………………………………………………………………………………………….. 69

2
INTRODUCERE

Am ales ca tem ă cercetarea performan ței managementului în cadrul S.C. CISEROM S.A.
deorece în cadrul programului "De la teorie la practic ă" am efectuat stagiul de practic ă în aceast ă
unitate economic ă de top a economiei române ști. Industria textil ă cuprinde o arie variat ă de
produse și activități care se îmbin ă atsfel înc ăt sa satisfac ă cele mai riguroase cerin țe ale
oamenilor. Finisarea textil ă este un ansamblu de opera ții care are ca scop conferirea unor
proprietăți speciale din punct de vedere estetic și din punct de vedere al propriet ăților de confort,
frecare, călcare, etc. Lucrarea de fa ță îmbină " Proiectarea unui sector de finisare articolului șosete
de bărbați (75% bumbac+ 25% poliamid ă) cu o capacitate de produc ție de 300kg/zi" și cercetarea
performan ței managementului intrep rinderii. În cadrul lucr ării sunt prezentate trei fluxuri
tehnologice de finisarea a materialului textile și am ales al treia varian ta de flux deoarece implic ă
costuri mai mici de produc ție și confera calit ăți sporite materialului textil, calit ăți ce ulterior nu
mai apar în opera țiile ulterioare.
Utilajul pe care am ales s ă il prezint este tamburul de vopsit . Pe aceast ă mașină se realizeaz ă
operația de degresare și de albire mixt ă despre care voi și prezenta câteva aspecte dar și operația
de vopsire. Am încercat s ă elaborez un proces de albire mixt ă a șosetelor de b ărbați din amestec
bumbac 75% și 25 % poliamid ă-6 având codul șosete 1/2 b ărbați – Art. 180. Datele sunt ob ținute
din perioada efectu ării stagiului de practic ă, a cursurilor și a documenta ției bibliografice furnizat ă
de biblioteca facult ății dar sunt și câteva limit ări date de confiden țialitatea și lipsa accesului la
anumite informa ții economice actualizate. Lucrarea este cuprins ă din trei capitole, bibliografie și
anexe.

3

Capitolul I. Prezentarea firmei
Prezentarea general ă a S.C. CISEROM S.A.

" În localitatea Sebe ș prin intermediul lui Gustav Bahner din Lichtenstein și finanțată de capital
german, se începe construirea unei fabrici te xtile de ciorapi în 1925 cu numele GBL, dup ă
inițialele patronului iar în 1927 se deschide fabr ica ce va avea numele “Uzinele textile române ști”.
Dacă inițial fabrica va fi dotat ă cu 40 de ma șini de tricotat ciorapi b ărbați, în anul 1938 va fi
utilată și cu mașini COTTON pentru ciorapi fini cu dung ă pentru femei.
În anul 1944, firma trece în patrimoniul statului român, apoi sub administra ție sovietic ă sub
numele de "TEB Α", ulterior devine din nou întreprindere româneasc ă, iar din 1995 devine
societate privatizat ă sută la sută, cu capital autohton.
Prin Hotărârea Guvernamental ă nr. 125 din 04.12.1990 în conformitate cu prevederile
Legii nr.15 din 1990 privind reorganizarea unit ăților de stat în regii autonome și societăți
comerciale se constituie Societatea comercial ă “CISEROM” S.A. Sebe ș
Societatea comercial ă “CISEROM” S.A. Sebe ș este succesoarea de drept a fostei
“Întreprinderi de ciorapi “., p ăstrând astfel o tradi ție neîntrerupt ă de 87 de ani.
Vârful de activitate este înregistrat în 1988-1989 când s-a ajuns s ă producă aproximativ
170.000 perechi de ciorapi / zi cu 2.700 angaja ți.
Un moment deosebit de important a re prezentat pentru noua S.C.CISEROM S.A.
privatizarea în 1995 prin metoda MEBO. Atunci s-au stabilit și câteva obiective prioritare :
1. înlocuirea treptat ă a mașinilor vechi de tricotat cu ma șini moderne;
2. achiziționarea unor mijloace proprii de transport pentru aprovizionare și desfacere;
3. refacerea pie țelor de desfacere atât interne cât și externe, pie țe ce au fost bulversate de
trecerea la economia de pia ță".
"Pe parcursul celor 87 de ani de experien ță, fabrica a cunoscut o serie de dot ări (retehnologiz ări).
Asociarea dintre controlul al calit ății pe tot fluxul de fabrica ție si calitatea produselor ce rezult ă
dintr-un proces tehnologic eficient și utilaje bine între ținute constituie un punct forte al firmei.

4
Sub forma actual ă societatea func ționează din mai 1995 când patr imoniul a fost vândut
sub formă de acțiuni angaja ților și foștilor angaja ți ai societ ății.
Până în prezent societatea și-a redus num ărul de personal la 310 angaja ți cu o produc ție de
500.000 perechi ciorapi/lunar, programarea produc ției făcându-se în func ție de cerin țele pieței și
de sezon. "
Viziunea Ciserom
Credem în dezvoltarea continu ă a brandului Ciserom. Cu fiecare pas, încerc ăm să ne apropiem
de consumatorii no ștri, oferindu-le o experien ță cât mai pl ăcută atunci când poart ă șosetele
Ciserom.
Viziunea noastr ă este de a deveni prima alegere a clientului autohton în materie de articole
ciorapi și lenjerie intim ă și un reper în pia ța de profil.
Misiunea Ciserom
Misiunea noastra este aceea de a duce mai depa rte cu perseverenta si indemanare tradi ția de 85 de
ani, de a identifica noi dorin țe ale consumatorului și de a răspunde acestora cu d ăruire și pasiune.
Valorile Ciserom
Credem în Tradi ție: Ciserom se define ște prin tradi ția dusă de genera ții întregi din Sebe ș. Suntem
o familie, iar fabrica este locul unde ne-am petrecut o mare parte din via ță.
Credem în Competitivitate : Suntem parteneri serio și și de incredere, capabili s ă ne pliem pe
cerintele aprige din pia ță. Perform ăm, în ciuda factorilor externi instabili.
Credem în Îndemânare : Ne implic ăm cu pasiune și mândrie în ceea ce facem. Când e vorba de o
provocare, punem cu to ții umărul și o rezolv ăm. Realiz ăm lucruri mari împreun ă numai prin
dăruire și perseveren ța, pe care tot împreun ă le sărbătorim.
Credem în Culoare : Punctul nostru forte este diversitatea: de speciali ști, forme, culori, modele.
Ne inspirăm din frumos și ne place s ă transmitem st ări de spirit prin dansuri de culori și forme. Ne
inventăm și reinvent ăm în fiecare sezon.1

1 http://www.ciserom.ro/

5
OBIECTUL DE ACTIVITATE

Societatea comercial ă “CISEROM” S.A. Sebe ș are ca obiect principal de activitate
producerea și comercializarea ciorapilor și dresurilor pe pia ța internă și externă.
Societatea produce ciorapi pentru b ărbați, femei, copii și dresuri pentru femei și copii din
fire de bumbac și tip bumbac, PNA și SE.
Firma este cea mai mare produc ătoare de ciorapi atât datorit ă cantității, structurii de
producție cât și a calității și prețului produselor.

Capitolul II. Performan ța de ansamblu a firmei

2.1.Portofoliul de produse
Refacerea pie țelor de desfacere a fost o preocupare permanent ă a societ ății. Pentru
câștigarea clien ților externi s-au efectuat deplas ări la clien ții vechi, s-au intensificat particip ările la
târguri și expoziții, s-au căutat clien ți noi și li s-au oferit colec ții și oferte de pre ț, s-au folosit
materiale publicitare diverse inclusiv internetul prin care au fost f ăcute cunoscute produsele
realizate de CISEROM.
Piața externă actuală este asigurat ă de țări ca Fran ța, Italia, Germania.
S-a răspuns și se răspunde cu mare promptitudine la solicit ările venite din partea
partenerilor externi și în acela și timp se vine în întâmpinarea lor cu oferte ce le-ar putea stârni
interesul .
Ca urmare s-a produs și comercializat o gam ă foarte divers ă de articole pentru b ărbați,
femei și copii ob ținute pe ma șinile clasice și electronice de tricotat, cum ar fi :
– șosete din bumbac 100 %;
– ciorapi și șosete din bumbac și poliamid ă;
– ciorapi și șosete din bumbac, poliamid ă și elastan;
– șosete sport în diverse structuri, cu sau f ără frote;
– dresuri groase pentru copii r ealizate din bumbac cu poliamid ă;
– dresuri groase pentru copii realizate din bumbac, poliamid ă și elastan;
– dresuri groase de dam ă realizate din acril și elastan.
Ciorapii și șosetele sunt realizate într-o gam ă foarte divers ă de structuri, modele și culori .

6

Șosete 1/2 b ărbați – Art. 8456

Compozitie: 100% bumbac mercerizat
Mărimi: 26(39-41),28(42-43),30(44-45)
Alte detalii: Șosete de afaceri
Ai o intalnire de afac eri?Atunci trebuie s ă porți o pereche de șosete
confortabile,create special din bu mbac gazat mercerizat.Procesul de
mercerizarea cre ște rezisten ța firului, îmbun ătățește capacitatea de str ălucire a acestuia,cre ște
capacitatea de absorb ție a transpira ției, iar faptul ca sunt înt ăriți la călcâi și vârf și sunt cusu ți
manual,face ca picioarele tale s ă simtă că este o zi special ă.
Este recomandat s ă respectați instrucțiunile de sp ălare pentru ca șosetele dvs.s ă aibă o durată de
viață cât mai lung ă.
Șosete 1/2 b ărbați – Art. 1495
Compozitie: 70%vâscoz ă de bambus,28%poliamid ă, 2%elastan
Mărimi: 26(39-43),28(44-46)
Alte detalii: În timpul lunilor de var ă, firele de bambus favorizeaz ă ră
corirea
pielii,împiedicând în acela și timp formarea mirosurilor nepl ăcute,iar în
zilele răcoroase, bambusul este un material c ălduros și comod, ce men ține
temperatura corpului, absoarbe transpira ția,este antibacterian, asigurând igiena pielii protejand-o
de alergii,este rezistent la sp ălări multiple și confortabil la purtare.
Firele de bambus sunt mai moi decât bumbacul și mai rezistente decâ t firele sintetice.
Este recomandat s ă respectați instrucțiunile de sp ălare pentru ca șosetele dvs.s ă aibă o durată de
viață cât mai lung ă iar după spălare și înainte de uscare s ă le întinde ți pentru a rec ăpăta forma
inițială.

7

Șosete 1/2 b ărbați – Art. 8833

Compozitie: 100%lân ă
Mărimi: 26(39-41),28(42-43),30(44-45)
Alte detalii: Datorit ă firului de lân ă, aceste șosete ofer ă o termoreglare
excelenta. Lâna este o fibr ă 100% natural ă, respirabil ă,care are abilitatea s ă
se adapteze la varia ții mari de temperatur ă. Vara, pe timp c ălduros,
răcorește, iar iarna înc ălzește.Asigură o rezisten ță la purtare de trei ori mai mare decât bumbacul.
Datorită keratinei din structura sa nu ab soarbe mirosurile corpului.O alt ă calitate a acestui produs
este modul de încheiere la vârf,care se realizeaz ă manual,rezultând o cus ătură plată confortabil ă
care nu las ă urme pe picioare. Șosetele au un aspect ferm și dungi elegante care dau un plus de
încredere.
Este recomandat s ă respectați instrucțiunile de sp ălare pentru ca șosetele dvs.s ă aibă o durată de
viață cât mai lung ă.

Șosete 1/2 femei – Art. 279
Compozitie: 76%bumbac,23%poliamid ă,1%elastan
Mărimi: 23-25(35-39)
Alte detalii: Șosete realizate cu modele de iarn ă, flaușate pe talp ă și cu
manșeta întoars ă care creeaz ă un plus de elegan ță. Sunt înt ărite la călcâi și vârf pentru a m ări
confortul și a reduce presiunea și frecarea de înc ălțăminte. Este recomandat s ă respecta ți
instrucțiunile de sp ălare pentru ca șosetele dvs.s ă aibă o durată de viață cât mai lung ă iar după
spălare și înainte de uscare s ă le întinde ți pentru a rec ăpăta forma ini țială.

8
Șosete 1/2 femei – Art. 200
Compozitie: 100%bumbac
Mărimi: 23(35-37),25(38-40)
Alte detalii: Șosete în culori clasice care se pot purta în orice anotimp,cu o
ținută deosebită.Bumbacul las ă piciorul s ă respire, s ă absoarbă transpira ția și să o elimine u șor de
pe picior. C ălcâiul și vârful șosetelor sunt înt ărite pentru a m ări confortul și rezistența la purtare și
pentru a reduce presiunea și frecarea de înc ălțăminte.
Este recomandat s ă respectați instrucțiunile de sp ălare pentru ca șosetele dvs.s ă aibă o durată de
viață cât mai lung ă.

Șosete 1/2 femei – Art. 267
Compozitie: 85%bumbac,15%poliamid ă
Mărimi: 23(35-37),25(38-40)
Alte detalii: Șosete în culori clasice care se pot purta în or ice anotimp,cu o
ținută deosebit ă.Cantitatea mare de bumbac din compozi
ția șosetei las ă piciorul s ă respire, s ă
absoarbă transpira ția și să o elimine u șor. Călcâiul și vârful șosetelor sunt înt ărite pentru a m ări
confortul și rezisten ța la purtare și pentru a reduce presiunea și frecarea de înc ălțăminte. Este
recomandat s ă respectați instrucțiunile de sp ălare pentru ca șosetele dvs.s ă aibă o durată de viață
cât mai lung ă.

Dresuri bumbac și elastan
Compozitie: 85%bumbac,14%poliamida,1%elastan
Mărimi: 18(S/M), 20(M/L), 22(XL/XXL)

9
Alte detalii:
Un articol de care nu te po ți lipsi atunci când afar ă plouă sau ninge. Dresurile sunt realizate din
bumbac în amestec cu poliamid ă și elastan pentru a avea o elasticitate cât mai bun ă și pentru a l ăsa
o libertate de mi șcare cât mai natural ă a corpului.Sunt pl ăcute la atingere și lasă pielea să respire.
Călcâiul și vârful sunt înt ărite pentru a m ări confortul și a reduce presiunea și frecarea de
încălțăminte.
Este recomandat s ă respectați instrucțiunile de sp ălare pentru ca dresurile dvs.s ă aibă o durată de
viață cât mai lung ă iar după spălare și înainte de uscare s ă le întinde ți pentru a rec ăpăta forma
inițială.

Baby șosete 1/2 copii – Art. 336
Compozitie: 87%bumbac,12%poliamid ă,1%elastan
Mă
rimi: 10(3-6luni)(11-14),12(12-18luni)(15-18)

Dresuri copii – Art. 8393
Compozitie: 75%bumbac,25%poliamid ă
Mărimi: 14(1-2ani)(19-22),16(3-4ani )(23-26),18(5-6ani)(27-30), 20(7-
8ani)(31-34), 22(9-10ani)(35-37)
Alte detalii: Dresurile sunt realizate din bumbac de înalt ă calitate,au un aspect ferm și stabilitate
dimensional ă care dau un plus de în credere copilului dvs.
Sunt plăcute la atingere,las ă pielea să respire, iar c ălcâiul și vârful sunt înt ărite pentru a m ări
confortul și a reduce presiunea și frecarea de înc ălțăminte. Elasticul moale nu las ă urme pe burtica
copilului,iar cus ătura de la vârf este atât de fin ă încât nu las ă urme pe picior.

10
Este recomandat s ă utilizați detergen ți pentru rufe delicate,s ă respectați temperatura de sp ălare iar
după spălare și înainte de uscare s ă-i întindeți pentru a rec ăpăta forma ini țială.
Baby dresuri copii – Art. 632
Compozitie: 90%bumbac,8%poliamid ă,2%elastan
Mărimi: 10(3-6luni)(11-14) ,12(6-12luni)(15-18)

2.1.2. Identificarea produsului de baz ă

Am ales ca si produs de baza un articol pentru barbat i care este prezent in to ate magazinele si care
este cerut de clienti.

Șosete 1/2 b ărbați – Art. 180
Compozitie: 75%bumbac,25%poliamid ă
Mărimi: 26(39-41),28(42-43),30(44-45)
Alte detalii: Șosete în culori clasice care se pot purta în or ice anotimp,cu o
ținută deosebit ă.Cantitatea mare de bumbac din compozi ția șosetei las ă
piciorul s ă respire, s ă absoarbă transpira ția și să o elimine u șor de pe piele.C ălcâiul ș
i vârful
șosetelor sunt înt ărite pentru a m ări confortul și rezistența la purtare și pentru a reduce presiunea și
frecarea de înc ălțăminte,iar modul de încheiere la vârf se realizeaz ă manual,rezultatul fiind o
cusătură plat ă confortabil ă care nu las ă urme pe picior.
Este recomandat s ă respectați instrucțiunile de sp ălare pentru ca șosetele dvs.s ă aibă o durată de
viață cât mai lung ă.

11
2.1.3. Pozi ția pe piață
Firma este cea mai mare produc ătoare de ciorapi atât datorit ă cantității, structurii de
producție cât și a calității și prețului produselor.
Concuren ții
ADESGO Bucure ști
Adesgo2 este cel mai mare produc ător de ciorapi pantalon, ciorapi, șosete din fire
poliamidice și lycra, pentru femei și copii din România. Compania a fost înfiin țată în anul 1926,
ca proprietate particular ă a lui Arthur Drechsel, având ca obiect de activitate producerea și
comercializarea ciorapilor din bumbac și mătase pentru femei.
Între anii 1926-1940, Adesgo se dezvolt ă prin construirea de noi corpuri de cl ădiri
și prin aducerea unor ma șini de tricotat ciorapi împreun ă cu utilajele auxiliare, de la firme cu mare
renume. Mai ștrii și specialiștii erau în exclusivitate str ăini. Produc ția realizat ă era comercializat ă
în magazine specializate și susținută de acțiuni publicitare.
Dup ă al doilea r ăzboi mondial URSS a dobândit drep tul de control asupra bunurilor
germane din România și implicit asupra Adesgo, situa ție care s-a men ținut până în 1954, când
compania a fost redat ă statului român.
Principalele evenimente care au marcat evolu ția firmei, din 1950 pân ă în perioada
actuală s-au concretizat în realizarea unor produse în premier ă pentru pia ța româneasc ă dintre care
amintim: ciorapii din fire sintetice în 1953, ciorapii f ără cusătură în 1960, ciorapii pantalon din
fire poliamidice texturate în 1969, ciorapii pantalon cu desene jacquard, ciorapii cu fire elastomer-
lycra în 1993, ciorapii pa ntalon lycra 3D în 1996.
Aceast ă evoluție a fost sus ținută de investi ții realizate pentru: dezvoltarea spa țiilor
construite, a capacit ăților de produc ție prin dot ări cu utilaje performante și de mare randament,
exploatate de personal calificat.
În anul 1993 Adesgo și-a schimbat natura propriet ății devenind o societate pe
acțiuni cu capital integral privat. În perioada post-privatiz ării, cultura organiza țională a companiei
a fost îmbun ătățită.
În perioada anilor 2003-2007, pachetul majoritar de ac țiuni a fost de ținut de grupul
belgian N.V. Bonneterie Bosteels de Smeth S.A.. ca urmare, Adesgo a suferit mari schimb ări în
toate structurile activit ăților sale, la sfâr șitul anului 2000 devenind una din cele mai moderne
fabrici de ciorapi din centrul și estul Europei.

2 www.adesgo.ro

12
Din iunie 2007, compania LOAR B.V., pa rte a Grupului Argaman Industries LTD.
a preluat pachetul majoritar de ac țiuni Adesgo. Cre șterea treptat ă, dar substan țială a cifrei de
afaceri și extinderea prezen ței produselor Argaman pe pie țele externe, ca efect al activit ății de
export, reprezint ă intențiile grupului legate de Adesgo.

Larom Impex SRL Reghin3

Fondata in 1992, Fabrica de ciorapi "Larom" a fo st inca de la deschidere una dintre cele
mai moderne fabrici de ciorapi si so sete din tara, datorita dotarii tehnice (masini de tricotat, cusut,
finisat, furnizate de producatori din domeniu) care folosesc o te hnologie computerizata de ultima
generatie.
Sediu fabricii "Larom" se afla in municipi ul Reghin pe str. Morii, nr. 25. Aici se
desfasoara, pe langa activitatea de pr oductie, si activitatea de comercializare .
Principalele materii prime folosite: fire bumbac, tip bumbac, acrilyce, lâna, tip lâna, PA, "Lycra",
PE, etc., de la producatori din ta ra precum si importate din Italia , Elvetia, Bulgaria, Slovenia. La
ora actuala, fabrica de ciorapi "Larom" produce pe ste 500 de modele de so sete pentru barbati,
femei si copii.
Dezvoltarea fabricii va continua si se doreste atingerea in urmatorii ani a unei productii de
500.000 perechi de sosete anual si implicit crearea de noi locuri de munca.
Mondex SA Sibiu 4

Înființată în 1927, SC MONDEX SA are 78 de ani de ac tivitate în producerea și
comercializarea șosetelor din bumbac și a ciorapilor fini pentru femei. Activitatea de baz ă o
reprezintă producerea și vânzarea de produse textile cum sunt: șosete pentru baby, copii, femei,
bărbați, ciorapi pantalon vanisa ți cu elastan pentru copii și femei, șosete ½ și ¾ din fire
sintetice fine pentru femei și ciorapi pantalon fini pentru copii și femei.
În fabricarea articolelor se folosesc: fire bumbac, tip bumbac, acrilice, lân ă, tip lână,
poliamidă, lycra, poliester, elastan de la produc ători din țară, precum și importate din Italia,
Germania, Israel, Turcia, Elve ția, Spania.
Pentru ob ținerea produselor din bumbac se folosesc urm ătoarele tipuri de fire:

3 www.larom.ro
4 www.mondex.ro

13
ƒ fire natur sau colorate de bumbac gazat mercerizat;
ƒ fire colorate de bumbac cardat;
ƒ fire natur sau colorate de PA pentru vanisare și desene de culoare;
ƒ fire PNA și tip lână;
ƒ fire lycra specifice pentru ciorapi;
ƒ tipuri diferite de elastic îmbr ăcat, pentru man șete.
Dintre firmele care produc și comercializeaz ă ciorapi pe plan intern și internațional, cei
mai “de temut” competitori sunt Mondex și Adesgo.
Alte firme concurente în domeniu din România:
™ Cifa Timi șoara;
™ Elca Câmpina (specializat ă în principal pe produc ția în sistem lohn);
™ Adventus Aiud.
Pe plan interna țional se remarc ă:
♦ Fashion Tex, Pakistan;
♦ Fuzhou Haoteng Trade Co Ltd, China;
♦ Kaplan Foreigntrade Co Ltd, Turcia;
♦ Loc Ltd, Ungaria;
♦ Prashant, India;
♦ Sandybraun, India;
♦ Sare Hosiery Ltd, Turcia;
♦ Texplaza, Coreea;
♦ Turkish Trade Guide Co, Turcia.

2.1.4. Clien ții
Producătorii români au realizat anul trecut
aproximativ 30 de milioane de perechi de
ciorapi pentru femei, reu șind să acopere necesit ățile de consum ale popula ției feminine din
România. În cazul ciorapilor de b ărbați și copii, 30-40% din produc ția totală se export ă în țări ca
Belgia, Anglia, Fran ța, chiar Italia, anul trecut produc ându-se aproximativ 70 de milioane de
ciorapi-șosetă.

14
Coloranții necesari procesului de vopsire se asigur ă in mare parte de pe pia ța externă
Austria, Elve ția, Germania.
Dintre clien ții externi cu care colaboreaz ă societatea amintim:
ƒ Germania: Kreissig;
ƒ Franța: Texarom, Benjamin, Mario-Costi;
ƒ Italia: Ciocca, Gare.
Beneficiarii interni sunt reprezenta ți de o serie de firme private cum ar fi: M.T. Bucure ști,
Metro Bucure ști, Pamira Sibiu, Simplis Sebe ș etc.
Marci inregistrate
• BIO NATURAL
• GALA
• TANDEM

Import :
• Europa Centrala/de Est
• Europa de Vest

Export :
• Europa Centrala/de Est
• Europa de Vest5

5 http://ro.kompass.com/c/ciserom-s-a/ro000026/

15
2.2 Perspectiva intern ă
2.2.1. Structura organizatoric ă

Procesul de organizare define ște modalit ățile de structurare a resurselor organiza ției în
vederea atingerii obiectivelor majore ale acesteia.
Procesul de organizare are ca rezultat crearea
structurii organizatorice, care define ște modul de divizare a sarcinilor de munc ă și de alocare a
resurselor.6
Funcționarea societ ătii comerciale Ciserom este reglementat ă prin Statutul societa ții.Societatea
deține Regulament de ordine interioar ă, Contract colectiv si individual de munc ă.Societatea
comercial ă are o structura organizatoric ă de tip ierarhic functional, compus ă din compartimente
functionale si de produc ție.
Organismul supreme de conducere al societa ții este Adunarea General ă a Actionarilor .
Acesta se intrune ște în fiecare an pentru discutarea bilan țului și proiectului de buget. De regul ă,
adunările au loc in cursul lunii aprilie dupa incheierea si depunerea bilan țului pe anul anterior.
AGA alege la 4 ani Consiliul de Administra ție dintre ac ționarii societ ății.
Structura organizatoric ă este una vertical ă nu foarte înalt ă, bazată pe principiul scal ar cu o arie de
control bine propor ționată, echilibrat ă cu o colaborare direct ă și relativ strâns ă între departamente
și birouri func ționale așa cum reiese și din organigrama organiza ției prezentat ă în figura.2.2.1.
Există reguli, standarde și proceduri de operare dar și existența unor sisteme și a unui personal
suport pentru manager. Acest model de structur ă și funcționare permite superiorilor și
subordona ților să împărtășească cunoștințe comune și se susține un proces de luare a deciziilor de
înaltă calitate pentru o arie func țională dar și pe întreg ansamblul.
De asemenea se sus ține și se promoveaz ă o comunicare adecvat ă prin care se evit ă conflictele cu
privire la priorit ățile produsului astfel încât directorul general întâmpin ă cât mai pu ține dificult ăți
în coordonarea inter-departamental ă.
Secțiile de produc ție sunt organizate conform cerin țelor procesului tehnologic pentru
realizarea ciorapilor și dresurilor din fire de bumbac și sintetice.

6 Prof. Univ. Dr. Ing. Silvia Avasilc ăi- Management General -Note de curs

16
Biroul de Resurse Umane
Asigură recrutarea, angajarea și evidența personalului. Calculeaz ă normele de produc ție
în funcție de fișa tehnologic ă, întocmește statele de plat ă pentru angaja ți.
Biroul Tehnic-creatie
Se comport ă ca un adev ărat departament de cercetare-d ezvoltare, realizând cu mult timp
înainte de execu ție colecții de primavara-vara, toamna iarna dar și colecții ocazionale(valentines`
day, 8 martie, 1 iunie etc)
Biroul produc ție
Planifica, comand ă și urmărește lansarea programelor de produc ție. Analizeaz ă
comenzile primite și calculeaz ă necesarul de materii prime. Urm ărește zi de zi nivelul produc ției.
Biroul CTC
Efectueaz ă recepția calitativ ă și cantitativ ă a materiei prime de la furnizori, cât și
controlul tehnic și de calitate dup ă bobinarea firelor, tricotarea ciorapilor, încheierea la vârf,
vopsitorie, c ălcare, finisare.
Biroul Vânz ări
Asigură vânzările directe prin cele 2 magazine de ținute de Ciserom SA dar și vânzările
indirecte prin colaborarea cu hipermarketurile men ționate.
Biroul marketing
Realizeaz ă diverse stratgii de produs, de pre ț și de diferen țiere
Biroul Achizi ții
Asigura necesarul penru procesul de productie-materii prime:fire, coloran ți, chimicale,
accesorii, etichete, piese de schimb, pa paetarie, birotica,piese de schimb.
Biroul Financiar-contabilitate
În cadrul biroului are loc activitatea de contabilitate operativ ă și contabilitatea sintetic ă.
Urmărirea plăților către furnizori dar și încasările de la clien ți.

17

Biroul de resurse
umane
Biroul tehnic-crea ție
Biroul
Financiar- contabilitate
Oficiul de calcul
Biroul CTC
Biroul Produc ție
Biroul Vânz ări
Mark eting
Biroul Achizi ții
S.S.M
Oficiul Juridic Director General Mana gentul calit ățiiConsiliul De Administra ție Auditor financiar internAuditor financiar extern ADUNAREA GENERAL Ă A ACȚIONARILO RAtelier Circulare II
Atelier Circulare III
Atelier Circulare IV
Atelier Vopsitorie
Atelier Finisat
Atelier Mecanic

Muncitori Șef Atelier
Maiștrii
Tehnic Productiv Director Economic Mana ger Produc ție Mana ger Vânzări
figura.2.2.1 Organigrama Ciserom

18
2.2.2.Identificarea proceselor de baz ă și auxiliare

Memoriu tehnic

Prezenta lucrare are la baz ă informații ce au fost culese pe perioada stagiului de
practică, ce a fost efectuat la firma SC. CI SEROM SA. Ce are ca obiect de activitate
confecționarea și comercializarea șosetelor de b ărbăți, damă și copii.
Scopul acestei lucr ări este proiectarea unui sector de finisare a tricoturilor din bumbac
75% și poliamid ă 25% destinate confec ționării de șosete de barbati.
Produsul crud ce vine de la sec ția de tricotaje are un aspect nepl ăcut și stabilitate
dimensional redus ă. În acest scop se impune aplicarea unu i flux tehnologic de finisare pentru
obținerea unui produs finit, care are un aspect pl ăcut și tușeu moale.
Procesul tehnologic cuprinde urm ătoarele etape:
a) Recepția materiei prime cuprinde activit ăți de control atât cantitativ cât și calitativ.
Controlul calitativ este efectuat in laboratorul de încerc ări fizico-mecanice, unde sunt
determina ți parametrii fizico-mecanici ai firelor.
b) Bobinarea firelor constă în opera ția de trecere a firelor de pe formate scul sau
țeava, pe formate adecvate tricot ării, realizându-se in acela și timp și o parafinare a firelor.
c) Tricotarea ciorapilor se execut ă pe mașini circulare de tricotat cu diametrul mic și
se obtine o gama sortimental ă foarte variat ă ce cuprinde șosete pentru copii, femei si b ărbați.
Parcul de ma șini este format din ma șini circulare de tricotat cu 1 cilindru: clasice și
electronice si ma șini circulare de tricotat cu 2 cilindri: clasice.
d) Încheierea la vârf a ciorapilor se realizeaz ă pe mașini clasice de incheiat (ochi cu
ochi) sau pe ma șini moderne, cu productivitate foarte mare.
e) Remanierea ciorapilor este o opera ție executata manual și constă in remedierea
(coaserea) eventualelor defecte ce apar la tricotarea ciorapilo r. Este o operatie de control
100% a tricot ării ciorapilor.
f) Vopsirea ciorapilor se execut ă pe tamburi de vopsire cl asici sau moderni, asista ți
de calculator. Dupa vopsire, ciorapii sunt centrifuga ți pentru eliminarea surplusului de ap ă,
apoi preusca ți in aparate cu aer cald.
g) Formarea ciorapilor constă în călcarea pe forme de aluminiu inc ălzite cu abur,
corespunz ătoare fiecarei m ărimi.
h) Finisarea ciorapilor cuprinde mai multe faze:

19
¾ sortarea const ă în împerecherea ciorapilor si clasarea pe calit ăți;
¾ etichetarea consta ă în aplicarea etichetei pe fi ecare pereche; eticheta con ține informatii
legate de produs (compozi ție fibroasa, m ărime, calitate, STAS, num ăr de control, data
execuției);
¾ ambalarea se executa in func ție de cerintele fiecarui client în parte. Procesul
tehnologic cuprinde opera ții de control al fiec ărei faze.
Pe perioada stagiului de practic ă am avut în vedere urm ărirea unui flux tehnologic de
albire mixt ă a șosetelor de b ărbați.
În acest scop am stabilit tr ei variante de flux tehnologic, în final alegân du-se varianta
optimă.
Varianta I: Degresare- Albi re cu NaOCl-Albire cu H 2O2- Spălare – Rece, Sp ălare
Caldă -Emoliere-Centrifugare-Uscare-Calc are-Sortare-Etichetare-Ambalare.
Varianta II: Degresare- Albi re cu NaOCl-Albire cu H 2O2- Spălare Cald ă- Spălare
Rece- Retratare- Emoliere- Centrifugare- Us care- Calcare-Sortare-Et ichetare -Ambalare.
Varianta III: Degresare- Albire cu NaOCl- Albire cu H 2O2- Spălare Cald ă- Spălare
Rece- Tratament cu Aloe vera- Centrifugare- Us care- Calcare-Sortare- Etichetare -Ambalare.
Fiecare variant ă prezintă o serie de avantaje și dezavantaje.
Etapele pe care le con ține fluxul tehnologic:
-Degresare: const ă în opera ția de preg ătire și de îndep ărtare a impurit ăților de pe
material. Opera ția se realizeaz ă pe aparatul de vopsit cu tambur rotativ.
-Albirea cu NaOCl: const ă în tratarea materialului cu NaOCl pentru ob ținerea unui
grad de alb satisf ăcător. Opera ția are loc pe aparatul de vosit cu tambur rotativ.
-Albirea cu H 2O2: este un procedeu destul de r ăspândit în industria textil ă și conduce
la un alb stabil la lumin ă.
-Sp ălare: atât sp ălarea cu ap ă rece cât și cea cu ap ă calda are ca scop îndep ărtarea
hipocloritului de sodiu rezi dual de pe material cat și a auxiliarilor text ili ce au fost ad ăugați în
flotă în timpul albirii cu ap ă oxigenată.
– Tratament cu Aloe vera: asigur ă atât protec ție antibacterian ă prin intermediul
Chitosanului cât și moliciune și protecție pielii datorit ă conținutulu de Aloe vera.
-Centrifugare: opera ția constă în stoarcerea materialului și reducerea apei de pe
material trebuie sa fie eliminat ă în propor ție de 70%.
-Uscare: are ca scop îndep ărtarea umidit ății de pe suportul textil.

20

Obiectivele acestei lucr ări de licen ță sunt urm ătoarele:
1. Elaborarea unui proces de albire șosete de b ărbați
Factorii ce pot determin ă anumite disfunc țiuni pot fi atât din mediul extern cât și extern,
respectarea re țetelor de modul de alimentare și a timpului de lucru pot duce la o îmbun ătățirea
procesului tehnologic și a calității produselor.

Tehnologia finis ării
Norma intern ă. Caracteristici
Denumirea produsului: șosete ½ b ărbați
Articol: bumbac 75% și poliamid ă 25%
Materia prim ă: bumbac cardat + PA
Contextura: Glat vanisat, Model Fille, Picot la man șetă
Tabel nr. 1Caracteristici
Mărime Man șetă Carâmb Talp ă
26 5±0,5 26 ±1 26 ±1
28 5±0,5 26 ±1 28 ±1

21

Variante de fluxuri tehnologice
Varianta I

Degresare
Albire cu NaOCl
Albire cu H 2O2
Spălare caldă
Spălare rece
Emoliere
Centrifugare
Uscare
Ambalare

22

Varianta a II-a

Degresare
Albire cu NaOCl
Albire cu H 2O2
Spălare caldă
Spălare rece
Retratare
Emoliere
Centrifugare
Uscare
Ambalare

23

Varianta a III-a

Degresare
Albire cu NaOCl
Albire cu H 2O2
Spălare caldă
Spălare rece
Tratament cu Aloe Vera
Centrifugare
Uscare
Ambalare

24

Justificarea fluxului tehnologic
Pentru trecerea tricotului din stare sa ini țială, de material crud, în stare de produs finit
cu calitățile cerute de beneficiar, ace sta trebuie prelucrat prin intermediul unui flux tehnologic
de finisare.
Acest flux a fost ales încât în final tricotul s ă îndeplineasc ă toate cerin țele impuse de
standarde și cerințele beneficiarului. Pe lâng ă aspectul estetic al articolului, se urm ărește și
confortul la purtare.
În varianta optim ă de flux propus ă am urmărit alegerea unui proc es tehnologic cât mai
simplu pentru fiecare opera ție, iar succesiunea opera țiilor să se facă comod și judicios.
Tratamentul special aplicat materialului ar e un rol important deoarece prin intermediul
Chitosanului i se ofer ă produsului protec ție atât antibacterian ă cât și moliciune și protecție
pielii datorit ă conținutului de Aloe vera.
În secțiile de finisare au început s ă se foloseasc ă tot mai des tratamente speciale
pentru proec ția materialului dar și pentru protec ția celui care le poart ă.
Varianta de flux optim nu prezint ă dezavantaje deoarece este un procedeu clasic dar a
fost înlocuit procedeul de emoliere cu un em olient clasic care doar imbunatatea tuseul, cu
tratamentul cu un emolient cu aloe vera și chitosan.

Materia prim ă: Fibra de Bumbac

Bumbacul este una din fibrele cele mai importante din industria textil ă mondială.
Multe produse textile sunt re alizate din bumbac 100%, dar în majoritatea lor fibrele de
bumbac sunt utilizate în amestec cu alte fibr e (în general cele chimic e). Produsele textile tip
bumbac, pot fi realizate într-o gam ă variată de fibre și nuanțe coloristice.
Se cultiv ă mai mult de 40 de specii de bumbac, caracterizate prin calitatea și cantitatea
fibrelor produse pe hectar de cultur ă, prin durata perioadei de vegeta ție, prin forma și
mărimea plantei sau a unor p ărți din plant ă și prin condi țiile naturale și agrotehnice proprii
dezvoltării. Între aceste specii nu sunt îns ă limite bine definite. În cantitate mai mare se

25
cultivă 3 dintre ele și anume: Gossypium hirsutum, Gossypium barbadense și Gossypium
herbaceum.

Formarea fibrei de bumbac
Fibrele de bumbac cresc în lojele din semin țele plantei apar ținând speciei Gossypium.
Creșterea și dezvolatarea fi brelor de bumbac este complex ă și parcurge unele stadii distincte
și identificabile.
Procesul de dezvoltare a fibrelor are în dou ă faze:
O fază de dezvoltare rapid ă prin filare, care începe de la formarea germenului, adic ă de la
deschiderea florii și durează circa 20 de zile.
În acest timp, fibra are peretele sub țire și seamănă cu un tub umplut cu protoplasm ă.
Conținutul celulozei al peretelui este numai 50%, iar forma sec ținunii transversale este
circulară. Peretele produs în aceast ă fază se numește strat primar și este caracterizat prin lipsa
lui de rezisten ță.
La sfârșitul acestei faze, sec țiunea transversal ă și lungimea fibrei ating maximum de
dezvolatare. Fibra nu are afinitate fa ță de coloran ți și este lucioas ă. Dacă în aceast ă stare se
amestecă cu bumbac normal, calitatea amestecului scade.
Urmează
a doua faz ă, mai lung ă ( circa 40 zile ), caracterizat ă prin creșterea fibrei în grosimea
peretelui, formându-se stratul secundar, dispus în zone concentrice, cu rev ărsări spre interior,
fiecare zon ă reprezentând cre șterea zilnic ă. Diametrul exterior și lungimea fibrei r ămân
neschimbate fa ță de felul cum erau la sfâr șitul primei faze.

Structura a fibr elor de bumbac

Bumbacul este cea mai pur ă formă nativă a celulozei, cu con ținut mic de hemicelulozice,
pectine, ceruri și uleiuri superficiale.Component ele necelulozice sunt îndep ărtate prin tratare
cu soluții alcaline diluate la temperaturi ridicate. În prelucrarea textil ă normală această
purificare nu se ralizeaz ă înaintea fil ării fibrelor în fir sau a țesăturii. Componntele
necelulozice trebuie îndep ărtate înaintea vopsirii și a altor tratamente de finisare chimic ă
pentru a permite p ătrunderea reactivilor în interiorul fibrelor.
Fibra de bumbac, independent de gradul de maturitate, se compune din trei p ărți : 1) peretele
primar acoperit de cuticul ă; 2) peretele secundar; 3) lumen. În peretele secundar al fibrei, care

26
este format din lamele, se distinge un strat B care ader ă de peretele primar și altul A ( care
există numai la fibra complet matur ă) care ader ă la lumen.
Figura nr.2.2.2.a

Aceste straturi au structura asem ănătoare și se deosebesc de restul lamelor prin modul
de orientare al fibr ilelor. Fibrilile din peretele primar, a c ărui grosime nu dep ășesc 0,1
microni, nu pot fi observate la microscop, în sc himb ele pot observate în peretele secundar,
atunci când fibra este supus ă gonflării. Mai mul ți savanți sunt de p ărere că, în stratul exterior
al peretelui secundar, fibril ele sunt de lungime mai mic ă și sunt mult mai înclinate fa ță de axa
fibrei, în timp ce în lamelele de la mijlocul peretelui secundar, fibr ilele sunt mai lungi și au
ungiul de înclina ție mai mic fa ță de axa fibrei.
În lamelele peretelui secundar, fibrile le au sensuri diferite de înclina ție (S și Z) și totodată se
prezintă în multe zone sub form ă neregulat ă. În peretele primar, fi brilele sunt neregulate și
formează cu axa fibrei un unghi de circa 700. Meredith a f ăcut măsurători ale unghiului de
înclinație al fibrilelor în lumin ă polarizat ă și a obținut rezultate diferite în func ție de speciile
de bumbac. Rezultatele oscileaz ă între 270 (pentru bumbacul Sea Island) și 350 (pentru
bumbacul indian). Dup ă alți cercetători (Flint), în stratul exte rior al peretelui secundar,
fibrilele formeaz ă cu axa fibrei un unghi de 20-300, în timp ce, în restul lamelor , unghiul de
înclinație oscileaz ă de la 25 la 450 ( metoda roentgenografic ă). Din cercet ările făcute se
constată că între unghiul de înclina ție al fibrilelor și rezistența fibrelor de bumbac exist ă o
legătură strânsă. Cu cât unghiul de înclina ție este mai mic, cu atât reziten ța fibrei de bumbac
este mai mare. Rezitența fibrei de bumbac egiptean ( fibre lungi) este de 5,36 gf/den și de 2,09 gf/den la
bumbacul indian (fibre scurte). Cercet ările recente , privind dependen ța între orientarea
roentgenografic ă și rezisten ță, au condus la stabilirea coeficientului de corela ție între ace ști
doi parametri, care variaz ă între 0,77 și 0,84. Aceste cercet ări ale lui Meredith, care arat ă că
între orientarea fibrelor și rezisten ța nu exist ă aceeași corelație la toate speciile de bumbac,

27
infirmă părerea emis ă în Statele Unite c ă pe baza orient ării roentgenografice se poate calcula
rezistența fibrelor de bumbac (Berkeley).
Fibra de bumbac con țin cu un canal interior, lu menul, care la unul din cape te este închis, iar la
celălalt, ca urmare a opera ției de egrenare,este deschis, fapt care u șurează accesul coloran ților
în interiorul fibrei și, prin aceasta, o bun ă colorare a ei. A ceast ă deschizătură a fibrei
facilitează însă înmulțirea microbilor, deoarece albumina din resturile protoplasmatice
constitue un bun mediu alimentar pentru microrganisme.7

Proprietăți fizico-mecanice ale fibrei de bumbac

Maturitatea (Gradul de coacere). Datorită faptului c ă fibrele de bumbac nu se dezvolt ă în
același timp, au fost grupate în mai multe categorii între dou ă limite extreme: nemature (
necoapte sau moarte) și coapte.
Lungimea fibrelor individuale variaz ă mult, în func ție de varietatea plantei, condi țiile de
cultură, stadiu de maturitate. O fibr ă de caliate are 63 mm în timp ce linters are o lungime
mai mica de 12 mm. Uniformitatea l ungimii fibrelor de bumbac influen țează și ea asupra
uniformit ății firelor ob ținute și implicit asupra calit ății acestora8

Proprietăți chimice ale fibrei de bumbac .
Finețea fibrelor variaz ă atât de la o fibr ă la alta, cât și în cuprinsul aceleia și fibre.
Higroscopicitatea și hidrofilia bumbacului . Capaciatatea de absor ție –desorție a bumbacului
este determinat ă de existen ța grupelor hidroxilice libere din celuloz ă, dar ea depinde și gradul
de maturiate al fibrelor. În condi ții de clim ă standard, bumbacul matur absoarbe 8% iar
bumbacul necopt 12-13% ap ă. Repriza ( umidiate legal ă) este de 8,5%
Hidrofilia bumbacului crud este redus ă din cauza prezen ței în cuticul ă a substan țelor pecto-
ceroase care au un caracter hidrofob.Cre șterea hidrofiliei bumbacului se realizeaz ă după
îndepărtarea acestor substan țe prin fierberea alcalin ă a bumbacului.
Densitatea ( masa specific ă ) a bumbacului depinde de asem enea de maturitatea fibrelor și
variază între 1,50-1,56g/cm
3.
Culoarea fibrelor de bumbac variaz ă de la alb spre crem-g ălbui. Printr-o serie de selec ții a
unor variet ăți de bumbac s-au ob ținut și fibre colorate natur în roz,verde și culoarea bronzului.

7 Vasile Gribincea, Fibre naturale , Editura Performantica 2007, Ia și
8 http://www.dex-tex.info/ proprietati-fizico-mecanice

28
Proprietățile mecanice ale fibrelor de bumbac sunt dependente de maturitate, lungime, fine țe,
structură morfologic ă, specia plantei, etc. De aceea și limitele de varia ție ale acestor
caracteristici sunt foarte largi. Fibrele de bumbac se caracterizeaz ă printr-o tenacitate ridicat ă
și o alungire la rupere mic ă.
Proprietățile chimice ale bumbacului sunt determinate de celuloz ă. Deosebit de important
pentru specialistul textilist este cunoa șterea modific ărilor pe care le pot suferi materialele
celulozice sub ac țiunea agen ților chimici care au loc atât în tehnologiile clasice de finisare cât
și în cele de finis ări speciale, de înobilare, pentru cre șterea calit ății și a extinderii domeniilor
de utilizare.În timpul proceselor tehnologice de finisare ale materialelor celulozice au loc
două acțiuni principale:umflarea și degradarea celulozei.
Degradarea este cu atât mai accentuat ă cu cât concentra ția, durata și temperatura sunt mai
mari.La concentra ții reduse, de 2g/l-8g/l, acizii minerali nu prezit ă un pericol pentru bumbac
sau in, dac ă după tratament se aplic ă o spălare eficient ă pentru îndep ărtarea acidului.
Dacă spălarea este insuficient ă, atunci degradarea apare în timpul usc ării, când in urma
evaporarii ape,i cre ște concentra ția acidului.

Fibra de poliamid ă

Poliamidele, din care se ob țin fibre sintetice , au fost descoperite de mult timp, dar
importanța lor pentru industrie este recunoscut ă abia din anul 1935, când s-au ob ținut fibrele
Nylon, de c ătre firma Du Pont (SUA), (din polia mida 6,6), deschizându-se astfel o nou ă eră
în domeniul fibrelor textile. Fibrele poliamidice alc ătuiesc o familie de fibre sintetice cu unele proprit ăți superioare, motiv
care, de la apari ția lor, au prezentat interes deosebit. Produc ția acestor fibre a marcat o
continuă dezvoltare atât din punc t de vedere al capacit ăților cât și al sortimentelor .
Fibrele poliamidice sunt cele mai sc umpe dintre toate fbrele sinte tice, atât ca fibre scurte cât și
ca fire filamentare.Fibrele poliamidice au îns ă masa specific ă mai mică decât fibrele acrilice
și poliesterice de aceea unele propriet ăți ale lor le fac competitive în mai multe domenii de
utilizare. Toate fibrele poliamidice con țin în structura macromolecular ă grupări amidice –
NH-CO-, asem ănător fibrelor naturale proteice.
Poliamidele pot fi ob ținute prin policondensarea diaminelor cu diacizi și în acest caz unitatea
structural ă a polimerlui este –HN-R-NH-OC-R
1-CO- sau prin poliadi ția lactamelor, unitatea,
unitatea structural ă fiind :-OC-R-NH-.

29
Dintre toate poliamidele care se realizeaz ă pe plan modial, PA-6 și PA-6,6 de țin o pondere de
cca. 90%. În țara noastr ă se fabric ă PA-6 sub denumirea de Relon, înc ă din anul 1959 la
Săvinești.9

Obținerea firelor din PA-6

Producerea fibrei scurte este mult mai simpl ă decât a firului filamenatar, deoarece ruperea
filamentar ă în etapa de filare nu creeaz ă de obicei o problem ă și nu este cerut ă uniformitatea
filamentelor deoarece fibrele scurte se amestec ă. Ca urmare, pot fi filate din filiera câteva sute
până la câteva mii de filamente. Un anumit num ăr de astfel de filamente pot fi combinate într-
o bandă pentru etirare, încre țire și tăiere. Costurile ob ținerii firelor scurte pot fi reduse prin
combinarea polimeriz ării și filării. Pentru filament, polimerul es te dozat în filiere, filamentele
sunt răcite, finisate și combinate pentru a da o pal ă ce este etirat ă prin trecerea peste role
fierbinți.
Fibrele scurte destinate firelor filate se ob țin în procese de filare chimic ă asemănătoare
tehnologiei de realizare a filamentelor. Filamentele de pe câteva bobine sunt reunite într-un
cablu și prelucrate simultan în urm ătoarea succesiune de opera ții: etirare, ondulare, sp ălare-
fixare, finisare, uscare, t ăiere. Ondularea împreun ă cu finisările antistatice și de antifric țiune
sunt caracteristicele cele mai im portante pe care trebuie s ă le îndeplineasc ă fibrele scurte,
destinate prelucr ării în amestec cu alte fibre.
Pentru ob ținerea fibrelor scurte este necesar ă tăierea cablului.
Tehnologia clasic ă a tăierii cablului const ă în supunerea acestuia ac țiunii unor cu țite așezate la
anumite distan țe, corespunz ătoare lungimii dorite (lungimea nominal ă), după care urmeaz ă
afânarea ( desfacerea) șuvițelor care men țin fibrele laolalt ă. În raport cu dome niul de utilizare,
fibrele se produc în mai mu lte sortimente care difer ă între ele prin fine țe, lungimea de t ăiere și
proprietăți.10

9 Vlad I.-„ Fibre Textile”, Editura Didactic ă, București 1964
10 Prof.ing.I.Ionescu-Muscel, " Fibre textile , Editura tehnic ă, București,1978

30

Structura și propriet ățile fibrelor poliamidice

Structura și propriet ățile fibrelor poliamidice sunt depend ente de natura polimerului, de
tehnologia de fabrica ție și prelucrare a filamentelor ob ținute. Deși există fibre poliamidice de
diferite tipuri, care depind de structura chimic ă a monomerului, propriet ățile lor sunt foarte
apropriete, datorit ă în primul rând, prezen ței legăturii amidice –CO-NH- în catena
macromolecular ă. Totuși se pot eviden ția și o serie de deosebiri, cu caracter mai general.
Astfel, poliamdele care au în structura macromolecular ă un număr impar de grupe -CH 2-
intercalate între grupele amidice, formeaz ă un număr de legături de hidrogen intercatenare cu
cca 50% mai mic decât în cazul ace lor poliamidice care au un num ăr impar de grupe metilice
între cele amidice. PA-6, care posed ă un număr impar de grupe metilice, are o temperatur ă de
topire mai mic ă, o capacitate mai mare de dizolvare, o rezisten ță mecanic ă mai mic ă și
alungire mai mare, caracteristici determinate de num ărul mai mic de forte coeziune
intercanare. Atât PA-6 cât și PA-6,6 sunt polimeri semicristalini cu di ferite structuri cristaline polimorfe.
Aceste poliamide alifatice sunt capabile s ă cistalizeze datorit ă legăturilor de hidrogen
intermoleculare puternice, dintre grupele amidice și datorită forțelor van der Waals dintre
porțiuni metilenice ale catenei. Structura cristalin ă stabilă, atât a PA-6 cât și a Pa-6,6 este
forma α a dispunerii catenelor sub form ă de foi întinse, legate între ele prin leg ături de
hidrogen. Catenele de PA-6 este direc țională. Forma α a PA-6 are o aliniere antiparalel ă a
catenelor; o alt ă formă cristalină, structura γ, formată în anumite condi ții de obținere, are o
aliniere paralel ă a catenelor în lamele legate prin leg ături de hidrogen. Au fost propuse diferite
modele morfologice pentru explicarea propriet ăților mecanice și pentru a ar
ăta relațiile de
legătură dintre domeniile cristaline și necristaline.
Celula cristalin ă a PA-6 este de tip monoclinic cu fe țe centrate. Structura microfibrilar ă și
fibrilară influențează proprietățile fibrelor. Coeziunea dintre microfibrile se realizeaz ă prin
intermediul franjurilor care „intertes” într-o re țea de legătură.11

11 Blașcu V.- „Fibre Texile”, Editura Performatica, Ia și 2007

31

Descrierea opera țiilor tehnologice

Degresarea materialului
Această operație are ca scop preg ătirea materialului, înainte de a fi supus opera ției de albire
mixtă. Se realizeaz ă cu Subitol RNC care are rol de detergent și un efect de umezire rapid ă,
prezintă un grad de spumare sc ăzut. Tot aici se ad ăugă și o cantitate de sod ă calcinată ce ajută
la degresarea materialului deoar ece acesta poate prezenta pete de murd ărie ce pot ap ărea de la
mașinile de tricotat sau pe timpul transportului în sec ția de finisare.
Temperatura de lucru este cuprins ă între 250-300 C, timp de 15 minute. Aceast ă operație nu
necesită o durată mare și nici o temperatur ă mare de lucru, deoarece materialul de multe ori
nu prezint ă pete de murd ărie ce nu pot fi îndep ărtate.
Flota nu se evacueaz ă. Utilajul pe care se realizeaz ă operația de degresare este Aparatul de
vopsit cu tamburi rotativi perforat.

Albirea cu Hipoclorit de sodiu
Una din cele mai vechi tehnologii de finisare a produselor textile, albirea cu hipoclori ți,
prezintă meritul deosebit de a fi și până în prezent, proced eul cel mai ieftin.
Mecanismul de albire cu hipoclorit de sodiu Pentru caracterizarea solu țiilor de hipoclori ți folosiți în procesele de albire, se folose ște
determinarea clorului activ, exprimat în g/l, în țelegându-se prin aceasta, clorul oxidant, în
sensul capacit ății de a accepta electroni:
CL
2+2e 2CL;
reprezentând deci, cantitativ, o putere de oxidare echivalent ă cu a clorului molecular ( Cl 2),
sau cu a unui atom de oxigen, conform : HOCL HCL +O Cunoașterea mecanismelor de reac ție are o deosebit ă importan ță pentru practica albirii, numai
pe această bază putându-se conduce eficient procesele tehnologice.Totu și, în acest domeniu
al albirii cu hipoclori ți, atât de larg r ăspândit, interpretarea mecanismelor de reac ție , pare s ă
nu fie definitiv stabilit ă.
Hipocloritul este un oxidant, foarte energec, cu poten țialul redox între 1400 și 1500 mV,
respectiv, valorile rH-ului între 49 și 53.

32
Agentul de albire propriu-zis, în albi rea cu hipoclorit de sodiu, este îns ă acidul hipocloros, un
acid slab, K=10-8, care se descompune cu degajare de oxigen. Acidul-hipocloros în baie de
albire se formeaz ă prin hidroliza hipoc loritului de sodiu.
Degradarea maxim ă a fibrei în zona neutr ă nu poate fi explicat ă pe altă cale de cât prin
considerarea concentra ției mari de acid hipocloros în aceast ă zonă. Paralel cu albirea,
respectiv cu oxidarea înso țitorilor bumbacului, se produce și oxidarea celulozei, care cre ște în
amploare cu cre șterea concentra ției de acid hipocloros.
Oxidarea celulozei de c ătre hipoclorit este considerat ă ca nespecific ă, fiind atacate
preferențial grupele alcoolice.
Degradarea fibrei celulozice în solu ție de hipoclorit nu se dore ște numai poten țialului redox
foarte mare al acestuia, și enrgiei de activare mici. Datorit ă micei energii de activare,
temperatura joas ă este indispensabil ă. Ridicarea temperaturii înseamn ă hidroloz ă mărită,
concentra ție mai mare de acid hipocloros , viteza de descompunere m ăximă și în consecin ță,
degradare maxim ă.
Factorii determina ți în albirea cu hipoclori ți
Influența pH-ului: Asigurarea unei viteze convenab ile a procesului de albire, corelat ă cu
degradarea minim ă a suportului celulozic, este posibil ă numai prin controlul riguros al pH-
ului. Pentru solu ț
iile acide, cu pH sub 5, trebuie men ționat faptul c ă în aceste condi ții se elibereaz ă
clor elementar, nociv s ănătății și corosiv pentru utilaj.
Pe de altă parte, o sc ădere a pH-ului sub 3, determin ă o înlocuire a procesului principal de
oxidare cu unul de clorurare, sc ăzând intensitatea albirii.
Din aceste considerente, se practic ă albirea în zona alcalin ă, pH 9-10, chiar dac ă viteza de
albire este mai mic ă.
În albirea practic ă în mediul alcalin, trebuie considerat și următorul aspect: Concentra ția de
acid hipocloros rezultat din reac ția de hidroliz ă a hipocloritului, nu este mare. În consecin ță și
oxigenul rezultat din reac ția de descompunere acidului hipocloros este relativ pu țin , fiind
consumat exclusiv pentru oxidarea pigmen ților. Aceasta favorizeaz ă în schimb, formarea unor
noi cantit ăți de oxigen și acid clorhidric, ceea ce duce la sc ăderea pH-ului.Exist ă pericolul
scăderii pH-ului pân ă la valorile 6-8, cu repercursiunile respective asupra integrit ății fibrei și a
efectului de albire. Scăderea pH-ului este favorizat ă și de acțiunea bioxidului de carbon din aer. Din acest motiv
este necesar ă tamponarea solu țiilor de hipoclorit, fie cu carbonat de sodiu (5-10 g/l), care
men
ține pH-ul între 10-11, fie cu borat de sodiu (3g/l), men ține pH-ul între 9-10.

33
În fluxul tehnologic optim silicatul de sodiu a fo st înlocuit cu Sera Quest Neo, deoarece acesta
conferă o moliciune materialului pe când silicatul aspre ște.
Influența temperaturii: Datorit ă potențialui redox și energiei de activare mici,la albirea cu
hipoclorit se impune o temperatur ă de lucru joas ă. Mărirea temperaturii favorizeaz ă hidroliza
hipocloritului și deci, cre șterea concentra ției de acid hipocloros, de scompunerea acestuia cu
viteză mai mare, facilizând astfel degradarea celulozei.
Se remarc ă că la temperaturi mai mari de 250C ,gradul de polimerizare scade foarte repede.În
plus , nici gradul de al b nu este favorizat de cre șterea temperaturii, probabil datorit ă formării
de clorat, inactiv în albire. Influența concentra ției: Concentra ția uzuală de hipoclorit folosit ă în procedeele clasice se
situează la valori cuprinse între 0,5-5 g Cl/l. M ărirea concetra ției peste aceste valori
acționează în favoarea cre șterii cantit ății de acid hipocloros ob ținut prin hidroliz ă.
Apare deci pericolul deplas ării pH-ului spre zona neutr ă ( datorită cantității mărite de acid
clorhidric ap ărute din descompunerea acidului hipocloros ) și a degrad ării materialului
celulozic. Concentra ția de hipoclorit folosit ă, trebuie corelat ă cu durata de tratare, care pentru
procedeele clasice, trebuie limitat ă la 2 ore. Totu și, s-a dovedit c ă se pot folosi și concentra ții
mult mai mari, dac ă procedeul este c ontrolat prin timp.
Catalizatorii: Prezen ța unor metale sau oxizi sau oxizi metalici m ărește viteza de
descompunere a solu ției de hipoclorit , și dacă acest lucru se întâmpl ă în prezen ța materialului
fibros, cre
ște viteza de albire dar în acela ș timp celuloza poate fi puternic degradat ă. Astfel de
catalizatori sunt: coba ltul, nichelul, cupru și fierul. În aparatura albirii se evit ă aceste metale.
Particulele de fier sau cupru, sa u de oxizii respectivi, depuse pe material ul fibros, pot provoca
pe porțiunea respectiv ă degradări intense, pân ă la găurire.
Activatorii: O serie de substan țe ca: apa oxigenat ă. amoniacul, hidrazina, hidroxilamina, ureea
semicarbazide, ac ționează ca activatori ai albirii.Compu șii azotați cu propriet ăți activatoare
formează cloramine, care la rândul lor ac ționează ca substan țe oxidante.
Tratamente finale albiri i cu hipoclorit de sodiu
După terminarea tratamentului de albire cu hipoclrit urmeaz ă o spălare riguroas ă, care trebuie
să îndepărteze excesul de hipoclorit și produsele de oxidare. Totu și,oricât de energic ă ar fi
acestă spălare, ea nu îndep ărtează complet hiplocloritul. Trebuie considerat și faptul c ă la
tratarea materialulu cu o solu ție de ipoclorit, în primele secunde are loc o adsorb ție de
ipoclorit, care nu ac ționează ca decolorant. Hipocloritul adsorbit de fibr ă nu este deci
descopus în timpul albirii și nici prin sp ălare nu se înl ătură complet.

34
Pentru îndep ărtarea resturilor de hipoclorit, materialul sp ălat trebuie tratat cu o solu ție de acid
sulfuric sau acid clorhidric (6-8 g/l), care descompune hipocloritu l. În tratamentul acid sunt
îndepărtate și unele pete provenite din c ăderea pe material în timpul circul ării acestuia a unor
picături de vapori condensa ți și care pot con ține și particole metalice.
Îndepartarea hipocloritu lui poate fi realizat ă și cu apă oxigenată.
Problema declor ării nu este îns ă epuizată prin descompunerea resturil or de hipoclorit de pe
țesătură. În tratamentul cu hipoclorit, proteinele bumbacului neîndep ărtate complet prin
tratament alcalin, sunt transformate în acizi cloraminici. Acidularea nu îndep ărtează cloraminele, ci le precipit ă. Ele rămân pe materialul fibros și la
uscarea industrial sau c ălcarea materialelor în uzul casnic, se descompun prin degradare de
acid clorhidric, iar acidul hipocloros prin descompunere, formeaz ă acidul clorhidric: pericolul
este deci dublu pentru celuloz ă: acțiunea oxidant ă a hipocloritului și aceia a acidului
clorhidric.
Cloraminele pot fi îndep ărtate prin tratarea cu reduc ători ca: bisulfit de sodium, hidrosulfitul
de sodiu, sulfi ți și tiosulfat.
12
În procesul nostru tehnologic cantitat ea de Hipoclorit de sodiu se adaug ă în funcție de
cantitatea de materi al ce trebuie albit ă. Temperatura la care se lucreaz ă este de 25
0C timp de
60 de minute. Rețeta de lucru:
10 g/l -Hipoclorit de Sodiu Raport de flota 1:20 Cantitatea de material tratata 50 kg. Temperatura de lucru este de 25
0C, timp de 60 minute.
Utilaj: Aparatul de vopsit cu tambur rotativ.
Albirea cu ap ă oxigenat ă
În prezent , albirea cu ap ă oxigenată este cel ma r ăspândit procedeu, apli cat în flote lungi sau
prin fulardare , la temperatur ă normală sau înaltă. În toate cauzurile condu ce la un alb stabil la
lumină.
Multe substan țe , dar mai ales unele metale (FE, Mn, Cu etc.), chiar sub form ă de oxizi sau
ioni, descompun catalitic apa oxigenat ă. Răspândirea acestora pe suporturile textile (de
exemplu, oxizi sau hidroxzi din ap ă) pot determina o descompunere foarte intens ă a apei
oxigenate, care poate provoca degrad ări locale cu apari ția chiar a unor g ăuri în suportul textil.

12 Iliescu E.- „Tehnologia albirii și apretării textilelor”, Institul Politehnic, 1981

35
O descompunere a apei oxigenate este determinat ă și de o diluare cu ap ă. Deci, trebuie re ținut
că stabilitatea apei oxigenate cre ște o dată cu creșterea concentra ției. În, general ionii
oxidrilici (mediu alcalin) determin ă o descompunere a apei oxigenate, cu excep ția soluțiilor
alcaline de pirofosfat care au ef ect contrar, de stabilizare. Acest efect este valabil numai într-
un anumit domeniu de alcalinitate. Silicatul de sodiu are efect de stabilizator foarte activ numai în prezen ța ionilor de magneziu.

Albirea cu ap ă oxigenat ă în mediul alcalin

Prin alcalinizarea apei oxigenate cre ște viteza de descompunere. Pentru a st ăpâni acest proces
se adaugă în flotă stabilizatori. O flot ă de albire bine stabilizat ă în mediu alcalin trebuie, la
sfârșitul procesului, s ă mai conțină un rest de ap ă oxigenată.
Pentru fibrele celulozice , albirea cu ap ă oxigenată este optim ă la un pH de 12-12,5, iar pentru
fibrele proteice la un pH 8-8,5. La aceste pH-uri f ără stabilizatori, descompunerea apei
oxigenate are loc cu mari pi erderi de agent de albire și degradări ale fibrei.
Pe lângă unii acizi minerali și organici ( acid sulfur ic, acid fosforic, acid oxalic, acid citric,
acid benzosulfonic etc.), propriet ăți stabilizatoare prezint ă și silicatul de magneziu
pirofosfatul de sodiu. Proprietăți stabilizatoare deosebite prezint
ă:
• Sărurile solubile ale acidului pirofo sforic eterificat cu alcooli gra și (alcool lauric,
mristic, oleic);
• Condesnsate de albumine cu acizi gra și;
• Anumite s ăruri ale acizilor policarboxilici.
Trebuie cunoscut c ă, în general, 2 sau mai mul ți stabilizatori sau mai mul ți stabilizatori se
influențează pozitiv sinergetic.
Pentru a ob ține rezultate optime se fac urm ătoarele recomand ări:
• Concentra ția în apă oxigenat ă să se controleze în func ție de gradul de impurifcare a
suportului;
• În timpul procesului de albire s ă se controleze periodic concentra ția în oxigen activ și
pH-ul solu ției;
• Să se controleze temperatura b ăilor de albire, astfel încât s ă nu depășească 900C .

36
Albirea cu ap ă oxigenat ă în mediu alcalin, poate fi realizat ă fie într-o singur ă fază,fie în 2
faze. Posibilitatea albirii într-o singur ă fază este deosebit e important ă pentru tricoturi. Prin
eliminarea eliminarea tratamentului alcalin preliminar, tricoturile r ămân cu tu șeu moale și
suplu, deoarece ceru rile bumbacului r ămân în mare m ăsură neîndepărtate. În acest fel, tricotul
își păstreză elasticitatea corespunz ătoare, obiectiv tot mai important ca și acel obținerii unui
alb corespunz ător . În acest sens se pot folosi albiri într-o singur ă fază, soluție de apă
oxigenată (3-5%), con ținân și stabilizatori organici (1%), al ături de hidroxid de sodiu (1,5%).
Rețeta de lucru:
1g/l-Kemapon L-agent de sp ălare-detasare a uleiurilor ce provin de la ma șinile de tricotat.
1g/l-Sodă Calcinată
1g/l- Sera Quest Neo-sechestrant
0,3g/l-Sera Zone Neo-st abilizator organic
1,5ml/l-Ap ă Oxigenat ă de concentra ție 35%
0,6%-Tuboblanc VA ( în albitor optic )
1g/l-Sera Lube Neo ( produs anticute )
Temperatura este 90-100
0C, timp de 60 minute.
Utilaj: Aparatul de vopsit cu tambur rotativ.

Spălarea

Atât spălarea cu ap ă caldă cât și cea cu ap ă rece are ca scop îndep ărtarea Hipocloritului de
sodiu reziduzl de pe material precum și a auxiliarilor ce au fost ad ăugați în flotă în timpul
albirii cu ap ă oxigenată.
După spălarea cu ap ă rece a materialului are loc o mostra re a materialului, pentru a vedea
dacă gradul de alb este cel pe care dorim s ă-l abținem. În caz contrar materialul poate fi supus
unei retrat ări, adica o repetare a uneia di n fazele procesului de albire , de preferat aceea cu apa
oxigenata.

37

Tratament cu Aloe vera
ITOFINISH ALO200 con ține atât Chitosan cât și Aloe vera,ceea ce înseamn ă că produsul
asigură atât protec ție antibacterian ă prin intermediul Chitosanului cât și moliciune și protecție
pielii datorit ă conținutulu de Aloe vera.
Chitosanul este un pro dus proteic natural ob ținut din extract de carapace de crabi șicreveți,
este hipoalergenic, are propriet ăți naturale antibacteriene, asi gurând un control al mirosurilor
neplăcute și puternic efect de emoliere.
Aloe vera este o plant ă perenă cu frunze verzi c ărnoase, dispuse sub form ă de rozată și cu
flori galbene ce apar în fiecare prim ăvară. Are efecte benefice asupra pielii: este
antiinflamator , asigur ă protecție împoriva razelor UV, accelereaz ă procesul de vindecare a
rănilor, este antibacterian, ajut ă la conservarea moliciunii pielii. Ambele produse con ținute de
ITOFINISH ALO200, chitosanul si aloe ve ra, sunt ecologice, ele fiind utilizate și in
alimentatie, sau ca si com ponente în industria cosmetic ă.
De reținut este faptul c ă probele de laborator au dovedit efect ul prelungit în timp al produsului
atât în ce prive ște moliciunea cât și efectul antibacterian.

Microorganismele
și suportul textil

Microorganismele g ăsesc cele mai prielnice condi ții de dezvoltare în polimeri naturali, cum ar
fi fibrele celulozice, care datorit ă caracterului lor hidrofil re țin apa, oxigenul și sursele de
hrană (sare, aminoacizi, acizi carboxilici din transpira ție, grăsimi ale pielii, celule de piele
moartă etc). Consecin țele contamin ării materialelor textile cu microorganisme se reflect ă în
mirosuri nepl ăcute (datorit ă proceselor metabolice esen țiale ale bacteriilor), decolor ări, pete
de mucegai, pierderea unor propriet ăți funcționale.
Majoritatea bacteriilor (Staphylococcus aureus, Escherichia coli, Pseudomonas
aeruginosa, Staphylococcus epidermidis, Pr oteus mirabilis etc), care se dezvolt ă la
temperatura mediului de 200C prefer ă îmbrăcămintea din apropierea pielii (lenjerie intim ă,
șosete, ciorapi de dam ă). Contaminarea cu bacterii poate avea loc și în spitale, când pacien ții
pot să contacteze microorganisme ca Escherichia co li sau Staphylococcus aureus. Implicate în
transportul de bacterii sunt suporturi textil e ca: lenjerie de pat, halate, cârpe de șters etc.
Creșterea num ărului de bacterii poate fi incredibil de rapid ă. Analizând figura I.4. se constat ă

38
că aplicând pe ≅ 0,5 kg bumbac 1ml ap ă, care con ține 105 colonii, dup ă câteva ore popula ția
crește logaritmic, ajungându-se la 109 colonii/ml, dup ă care num ărul de bacterii se
stabilizeaz ă deoarece se ajunge la un ma xim pe care sistemul îl suport ă.
Pe lângă bacterii, și fungii au influen ță negativă asupra organismului uman. Pot apare
astfel infec ții ale tălpii piciorului datorit ă fungilor dermatofi ți Trichophyton interdigitale,
Trichophyton rubrum și Trichophyton mentagraphyt es. Studii clinice indic ă că aceste infec ții
se produc mai frecvent la persoanele care poart ă șosete din fibre sintetice. Erup țiile pielii care
pot apare în special la copii și vârstnici se datoreaz ă ciupercii Candida albicans.
Ac țiunea degradativ ă a ciupercilor și bacteriilor constituie un inconvenient
semnificativ și pentru produse textile de larg consum cu m ar fi: articole de camping, prelate,
filtre, materiale destinate industriei pesc ăriei, stofe de mobil ă, articole decorative etc. La
acestea se mai adaug ă și riscul care apare la transportul și depozitarea necorespunz ătoare a
materialelor textile. Materialele p ăstrate în stare umed ă între dou ă faze tehnologice, folosite în
climă umedă sau îmbibate cu umiditate la purtare sunt medii propice pentru dezvoltarea
microorganismelor. Cele mai sensibile la atacul microbian sunt fibrel e naturale ca: fibrele
celulozice, lâna și mătasea natural ă.
Intervalul de temperatur ă în care se dezvolt ă microorganismele este situat între 5 și
500C. În ceea ce prive ște pH-ul, activitatea bacteriilor este optim ă pentru un pH alcalin (8-
8,5), în timp ce ciupercile prefer ă un mediu slab acid.
Chitosanul, par țial N-acetilat poli șß – (1-4 ) – 2 amino – 2-deoxi-D-glucopiranoza ț,
este un polimer carbohidrat derivat din chitin ă, un polizaharid cu structur ă liniară ce se
găsește în exoscheletul crustaceelor și a fost studiat începând din 1970.
Chitina este al doilea biopolimer care se g ăsește preponderent în natur ă, al doilea dup ă
celuloză și reprezint ă aproximativ 1/3 din greutatea scoicilor. Chitina poate fi u șor procesat ă
în chitosan, printr-o ini țială decalcifiere în solu ție diluată de acid clorhidric, urmat ă de
deproteinizare în solu ție apoasă de hidroxid de sodiu diluat . Produsul este decolorat cu
permanganat de potasiu 0,5% și acid oxalic și deacetilat cu solu ție fierbinte de hidroxid de
sodiu concentrat (40-50%) pentru a ob ține în final chitosanul.
Structural, chitosanul este un polizaharid linia r constând din reziduuri de D-glucozamine ß –
(1-4) legate cu un num ăr variabil de grup ări N-acetil-glucozamin ă localizate la întâmplare.

39

(figura 2.2.2.b ). Structura chimic ă a chitosanului

În funcție de surs ă și procedura de preparare, greutatea molecular ă medie a
chitosanului poate varia între 50 -600 kDa. Preparatele pe baz ă de chitosan, disponibile
comercial, au un grad de deacetilare cuprin s între 50-90%. Chitosanul este un polimer
semicristalin și gradul de cristalinitate este în func ție de gradul de deacetilare.
Cristalinitatea este maxim ă atât pentru chitin ă (0% deacetilat ă) cât și pentru chitosanul
complet deacetilat (100%). Cristalinitatea minim ă este dat ă de un grad intermediar de
deacetilare. Datorit ă stabilității și structurii cristaline, chitosanul este în mod normal insolubil
în soluții apoase peste pH = 7. Grup ările hidroxil libere și grupările amino ale chitosanului
furnizează căi ușoare de ob ținere a deriva ților acestui polimer și atașarea ușoară la alte grup ări
bioactive. În acizi dilua ți grupările amino libere sunt protonate și moleculele devin complet
solubile la pH ≈ 5. Solubilitatea dependent ă de pH a chitosanului determin ă un mecanism
convenabil de procesare în condi ții ușoare
Mecanismul atacului antimicrobian al chitosanului înc ă nu este exp licat, dar se
presupune c ă grupările aminice primare furnizeaz ă încărcare pozitiv ă care interac ționează cu
reziduurile înc ărcate negativ de pe suprafa ța microbilor. Aceast ă interacțiune duce la
schimbări majore în ceea ce prive ște permeabilitatea și suprafa ța celulelor, ducând la
distrugerea acestora. Structura chimica a chitinei / chitosanului / celulozei Chitina poate fi u șor procesat ă în chitosan, printr-o ini țială decalcifiere în solu ție
Actiune antimicrobiana
Mecanismul atacului antimicrobian al chitosanului înc ă nu este exp licat, dar se
presupune c ă grupările aminice primare furnizeaz ă încărcare pozitiv ă care interac ționează cu
reziduurile înc ărcate negativ de pe suprafa ța microbilor. Aceast ă interacțiune duce la
schimbări majore în ceea ce prive ște permeabilitatea și suprafa ța celulelor, ducând la
distrugerea acestora.

40
Aceste propriet ăți antimicrobiene, cuplate cu non-toxicitatea, biodegradabilitatea și
biocompatibilitatea, confer ă chitosanului posibilitatea de a fi aplicat în agricultur ă, medicină,
știință, farmaceutic ă și textile.
În industria textil ă, pentru prima dat ă, proprietățile antimicrobiene ale chitosanului au
fost testate pe bumbac. Cercet ările au demonstrat eficacitatea tratamentului antimicrobian, dar
care nu era durabil. Pentru a îmbun ătăți durabilitatea tratamentului antimicrobian, chitosanul a
fost reticulat pe bumbac, folosind compu și chimici ca dimetiloldihidroxietilenurea
(DMDHEU), acid citric, acid 1,2,3,4-butante tracarboxilic (BTCA) sau dialdehid ă glutarică. În
urma tratării materialului textil din bumbac cu chitosan reticulat, s-a înregistrat o durabilitate
a tratamentului antimicrobian de pân ă la 50 spălări. Au fost sintetizate particule core-shel, în
care membrana este format ă din chitosan, iar miezul din poli(n-butil acrilat). Dup ă 50 spălări
efectul antimicrobian a fost redus doar cu 10%.
Chitosanul a fost aplicat pe fibrele de lân ă, pentru prima dat ă, ca polimer pentru îmbun ătățirea
rezistențelor fără a fi analizat efectul antimicrobian. Datorit ă naturii hidrofobe și non-reactive
a suprafe ței fibrei de lân ă, tratamentul cu chitosan necesit ă pretratamente pentru aplicarea
polimerului pe suprafa ța fibrelor
Pretratamentele cuprind oxidarea cu peroxid, tratamente în plasm ă etc. Deși chitosanul
conferă efect antimicrobian de durat ă, acesta prezint ă dezavantaje în ceea ce priveste tu șeul și
alte propriet ăți fizice ale materialului textil tr atat care sunt afectate. Pe lâng ă chitosanul nativ,
pentru propriet ățile antimicrobiene sunt folosite și derivații acestuia. Acestea includ chito-
oligozaharide, clorur ă de N-(2-hidroxi)propil-3-trimetilamoniu chitosan, clorur ă de chitosan
de N-p-(N-metilpirina) metilat și clorura de N-4-[3-(trimetil amoniu) chitosan
propoxibenzilat. Majoritatea dintre ace ști derivați conțin grupări cuaternare de amoniu cu rol
de intensificare a efectului antimicrobian. Printre deriva ții chitosanului mai face parte și
clorura de O-acrilamidometil-N-[(2-hidroxi-3-trimetilamoniu)propil] chitosan. Grup ările
acrilamidometilice sunt reactive și pot forma leg ături covalente cu celuloza bumbacului, ceea
ce duce la îmbun ătățirea durabilit ății. Kenawya a testat câ țiva compu și la grupele reactive
amino ale chitosanului. În consecin ță acest chitosan modificat prezint ă un puternic efect
împotriva microbilor și în particular asupra unor specii de fungi.
Aloe vera este o plant ă tropicală, motiv pentru care r ădăcina ei nu poate suprave țui la
temperaturi apropiate de cea de înghe ț. Tocmai de aceea, cultivarea se în zonele c ălduroase
ale planetei cum ar fi Va lea Rio Grande din SUA sau țările aflate în apropierea Ecuatorului.
Totuși cultivarea plantelor de Aloe se poate face și în regiuni mai r ăcoroase dar în sere special
amenajate a șa cum se întâmpl ă în Oklahoma, SUA. De-a lungul timpului s-a constatat și că, în

41
timpul frigului îi face r ău, Aloe vera face fa ță cu succes temperaturilor extreme de ordinul a
peste 400C, fiind capabil ă să reziste la perioade de secet ă prelungit ă.
Deși în prezent medicina modern ă nu a reușit să stabileasc ă clar propriet ățile curative ale Aloe
Vera, milenii întregi de relat ări istorice și poveștiri intrate în folclorul fiec ărei țări unde
această plantă a crescut, confirm ă calitățile ei medicale. Astfel, din Persia și Egipt pân ă în
Grecia și Italia, din India și până pe continentul Afri can, numeroase relat ări povestesc despre
vindecări miraculoase și ameliorări inexplicabile ale unor boli ce p ăreau fără leac. Mai mult,
chiar și spaniolii au luat cu ei Al oe atunci când au plecat în c ăutarea Lumii Noi iat cât îi
privește pe japonezi, ace știa știau chiar de mai mult ce beneficii poate aduce aceast ă plantă.
Practic, în fiecare epoc ă, pe fiecare continent și aproape în fiecare cultur ă, Aloe vera a atras
atenția tămăduitorilor vremii și a ajuns s ă fie folosit ă pentru a vindeca.
Una dintre cele mai vechi lucr ări de medicin ă ce include Aloe vera pe lista plantelor
medicinale este o t ăbliță de lut sumerian ă găsită în orașul Nippur și scrisă se pare cu 2200 de
ani înaintea erei noastre. De atunci, numeroase alte lucr ări de pe tot globul au tratat subiectul
Aloe vera. Spre exemplu, în Egiptul antic , un papirus antic de pe la 1500 I.e.n men ționează
modul de preparare al plantei, în combina ție cu alte substan țe atât pentru uzul intern cât și
pentru cel extern. Menționată chiar și în farmacologia greac ă, Aloe vera a fost studiat ă de Celsius dar și de
Dioscorides, fiind considerat ă atât un excelent purgativ cât și o soluție de vindecare pentru
răni, fiind de asemenea men ționată pentru propriet ățile sale sedative.
În aceste condi ții, este evident c ă planta de Aloe vera nu este numai una din primele plante
răspândite de om dar și una din primele descoperiri în materie de medicin ă alternativ ă. Iar
astăzi, mai mult ca oricând, istoria ne arat ă că tratamentul afec țiunilor de care suferim poate fi
diferit, mai apropriat de natur ă
și cu siguran ță mai eficient.13
Rețeta de lucru:
1,5gl- ITOFINISH ALO200 Temperatura:35
0-400C, timp de 20 minute.
Utilaj: Aparatul de vopsit cu tambur rotativ

13 http://gelaloevera.ro/istoria-aloe-vera/

42

Centrifugare
Una din posibilit ățile de reducere a consumurilor en ergetice în finisarea textil ă o reprezint ă
îndepărtarea eficient ă a apei prin diverse mijloace mecanice. Îndep ărtarea apei pe cale
mecanică, prin stoarcere, permite realizarea une i economii importante de energie caloric ă.
Îndepărtarea apei pe cale mecanic ă se relizeaz ă prin stoarcere cu ajutorul ma șinilor de stors în
funie, calandrelor, ma șini de stors prin aspirarea aerului și prin centrifugare.
Apa existent ă în materialul textil poate fi:
• Apa de îmbibare, este u șor de îndep ărtat pe cale mecanic ă;
• Apa de udare, este prins ă de fibrele prin aderen ță, îndepărtează pe cale mecanic ă;
• Apa de umflare din capilarele fibrei și cea de legare care poate fi îndep ărtată numai cu
ajutorul c ăldutrii;
Stoarcerea tricoturilor se realizeaz ă cu ajutorul centrifugelor, deoarece acestea prezint ă
următoarele avantaje:
• În timpul opera țiunii de stoarcere, materi alul este protejat de ac țiunea mecanic ă
directă;
• Se obține cel mai bun efect de stoarcere
și nu există nici o posibilitate ca apa stoars ă să
revină în contact cu materialul textil.
Centrifuga prezint ă dezavantajul c ă nu poate lucra în proces continuu și prezintă pericolul
formării cutelor. În finisarea textil ă se folosesc frecvent centrifuge verticale cu încarcare pe la
partea superioar ă de tipul centrifugelor pendulare.
În vederea menaj ării suportului textil, asigur ării unei stoarceri progresive, corespunz ător
cantității de apă existenete în material, s-a trecut la construc ția centrifugelor orizontale cu
tambur perforat de form ă conică. La acest tip de centrifug ă, forța este direct propor țională cu
diametrul tamburului. Centrifugarea dureaz ă 10-20 minute cu materialul sub form ă de funie pân ă la un grad de
stoarcere de 70%. Stoarcere trebuie s ă fie cât mai uniform ă pentru a se evita p ătarea tricotului
în operațiile ulterioare.
Utilaj: Centrifuga.

43

Uscarea
În finisare, dup ă procese care se execut ă în stare ud ă, urmează operații în stare uscat ă.
Cantitatea de ap ă reținută de un material textil depind de na tura fibrelor, de structura firului și
a tricotului. Pentru îndep ărtarea apei aderente r ămase în material de la stoarcere și a apei
capilare se folosesc mijloace fizice și anume evaporarea prin înc ălzire.
După modul în care se transmite c ăldura de la agentul cald la materialul textil, sistemele de
uscare pot fi:
• Prin convec ție-încălzirea se face cu aer cald, g aze de ardere, vapori supraînc ălziți.
• Prin conductibilitate, la care înc ălzirea se face prin contact cu suprafe țe.
• Prin radia ție, încălzirea se face prin absor ție de radia ții infraroșii.
• Prin curen ți de înaltă frecvență, încălzirea se face prin pierderi dielectric ă.
Princpiul usc ării cu aer cald
Agentul care furnizeaz ă căldura necesar ă evaporării apei și transport ă vaporii rezulta ți este
aerul. La preiunea obi șnuită și pentru o anumit ă temperatur ă, aerul poate re ține sub form ă de
vapori o cantitate bine determinat ă de apă, numită apă de satura ție. Pentru uscarea
materialelor textile parametri agentului de uscare trebuie ales încât materialul, la ie șirea din
mașină să aibă o umiditate în jurul reprizei fiec ărui tip de material.
Dacă temperatura aerului saturat scade, apa începe s ă se condeseze, ia r cantitatea de ap ă
reținută sub form ă de vapori scade la limita de satura ție pentru temperatura respectiv ă. Dacă
temperatura aerului cre ște, prin înc ălzire gradul de satura ție sau umiditatea relativ ă a aerului
scade și crește capacitatea aerului, respectiv de a absorbi vapori de ap ă.
Umiditatea relativ ă a aerului la o anumit ă temperatur ă reprezntă raportul (%) între con ținutul
de apă al aerului saturat la temperatura respectiv ă, a cărei umiditate este considerat ă de 100%.
Umiditatea relativ ă a aerului cald influen țează viteza de uscare, pentru o vitez ă mare fiind
necesară o umiditate relativ mic ă a aerului de uscare.
Temperatura de uscare 100-1100C, iar umiditatea relativ ă a aerului evacuat variaz ă între 25-
50%. Suprauscarea reprezint ă defectul de eliminare par țială a umidității normale a fibrelor și
este legat ă de unele inconveniente. Suprauscarea este inutil ă, deoarece materialul textil
suprauscat î și reia din atmosfer ă apa eliminat ă forțat.
Suprauscarea duce la consum exagerat și nejustificat de energie caloric ă, la pierdere de timp și
la degradarea materialului textil. Uscarea s ă se opreasc ă atunc când s-a ajuns la repriz ă.

44
În operația de uscare trebuie s ă se țină seama că tricoturile sunt sensibile la tensionare,
iar la opera ția de uscare este necesar s ă se produc ă contracții, pentru a se elimina tensiunile
existente și a se obține un tricot stabil dimensional.
Utilaj: Usc ător

Bilanț de materiale. Consumuri specifice.
Operația de degresare:
1. Subitol RNC-agent de sp ălare și uadare ( produs sulfonat)
1g………………….1l
Xg………………….3000l
x= ଵ∙ଷ଴଴଴
ଵ=3000g Subitol RNC=3kg Subitol RNC
Consum spefic=ଵ
ଷ଴଴=0,003kg Subitol RNC/kg material
Consum pe 10 zile= 10∙3 = 30 kg subst/10zile
2. Calcinată Sodă
1g………………….1l
xg…………………3000l
x=ଵ∙ଷ଴଴଴
ଵ= 3000 g Sodă Calcinată =3kg Sod ă Calcinată
Consum spefic=ଵ
ଷ଴଴=0,003kg/ Sod ă Calcinată/kg material
Consum pe 10 zile= 10∙3 =30kg subst/10 zile

Operația de Albire cu Hipoclorit de Sodiu :
1.Hipoclorit de sodiu (agent de albire)
10ml…………………..1l xg………………………3000l
x=
ଵ଴∙ଷ଴଴଴
ଵ=30000g NaOCl=30kgNAOCl
Consum pe 10 zile= 10∙30 =300kgNAOCl subst/10 zile
Consum specific:ଵ଴
ଷ଴଴=0,03kg/NAOCl/kg material

45
Operația de Albire cu ap ă oxigenat ă:
1.Apa oxigenat ă ( agent de albire)
1,5ml……………………1l xml……………………..3000l
x=
ଵ,ହ∙ଷ଴଴଴
ଵ=4500l=4,5l=4,5kgH 2O2
Consum pe 10 zile= 10∙4,5 =45 kg H 2O2 subst/10 zile
Consum specific: ଵ,ହ
ଷ଴଴=0,005kg/H 2O2/kg material
2.Sera Zone Neo(stabilizator de hidrogen, peroxid de albire)
0,3g…………………….1l
xg…………………3000l
x=଴,ଷ∙ଷ଴଴଴
ଵ=900g Sera Zone Neo=0,9kg Sera Zone Neo
Consum pe 10 zile: 10∙0,9=9kg subst/10 zile
Consum specific:଴,ଽ
ଷ଴଴=0,003kg Sera Zone Neo/kg material
3.Sera Quest Neo(agent de sp ălare și de protec ție)
1g………………..1l
xg…………………3000l
x=ଵ∙ଷ଴଴଴
ଵ=3000g=3kg Sera Quest Neo
Consum pe 10 zile: 10∙3 =30kg subst/10 zile
Consum specific:ଵ
ଷ଴଴=0,003kg/ Sera Quest Neo
4.Kemapon L(detergent)
1g………………..1l xg…………………3000l
x=
ଵ∙ଷ଴଴଴
ଵ=3000g=3kg Kemapon L
Consum pe 10 zile: 10∙3 =30kg subst/10 zile
Consum specific:ଵ
ଷ଴଴=0,003 kg Kemapon L/kg material
5. Sera Lube Neo(agent anticute cu effect sporit de dedurizare)
1g…………………1l xg…………………3000l
x=
ଵ∙ଷ଴଴଴
ଵ=3000g=3kg Sera Lube Neo
Consum pe 10 zile: 10∙3 = 30 kg subst/10 zile

46
Consum specific:ଵ
ଷ଴଴=0,003kg Sera Lube Neo
6. Tuboblanc VA(în ălbitor optic pentru fibre celulozice,poliamid ă și mătase natural)
0,15g……………….100g xg…………………..300kg
x=
଴,ଵହ∙ଷ଴଴
ଵ଴଴=0,45kg Tuboblanc VA
Consum pe 10 zile: 10∙0,45 =4,5kg subst/10 zile
Consum specific:଴,ସହ
ଷ଴଴=0,0015kg Tuboblanc Va/kg material
Operația de tratare cu Aloe Vera și Chitosan
1.Itofinish Alo 200( agent de emoliere)
1,5g……………………1l xg………………………3000l
x=
ଵ,ହ∙ଷ଴଴଴
ଵ=4500g=4,5kg Itofinish Alo 200
Consum pe 10 zile: 10∙4,5 =45 kg subst/10 zile
Consum specific:ଵ,ହ
ଷ଴଴=0,005kg Itofinish Alo 200

Consumuri specifice
Denumire
operație Denumire
substanță Consum
zilnic[kg/zi] Consum/10 zile
[kg/10zile] Consum specific
[kg.subst/kg
mat]
Degresare Subitol RNC 3 30 0,003
Sodă Calcinată 3 30 0,003
Albire cu
NaOCl NaOCl 45 450 0,5
Albire cu H 2O2 H2O2 4,5 45 0,005
Sera Zone Neo 0,9 9 0,003
Sera Quest Neo 3 30 0,003
Kemapon L 3 30 0,003
Sera Lube Neo 3 30 0,003
Tuboblanc VA 0,45 4,5 0,0015
Tratament cu
Aloe vera Itofinish 4,5 45 0,0015

47

Diagrama de lucru (anexa 2.2.2.1)

Calculul num ărului de utilaje
Pentru a calcula num ărul de utilaje necesare fluxului tehnologic am avut în vedere:
1.Pricipalele utilaje pe care se efectueaz ă operațiile din flux.
2.Capacitatea utilajelor 3.Timpul de lucru pe fiecare opera ție.

Aparatul de vopsit cu tamburi ro tativi are o capacitate de 50Kg, iar durata de lucru este de 4h
pentru opera ția de albire. Cantitatea de produc ție pe zi este de 300Kg. Pentru aceast ă
capacitate sunt necesare 3 utilaje. Centrifuga are o capacitate de 100Kg, iar durata de lucru este de 30 minute. Pentru
capacitatea de 300Kg este necesar ă o singură cetrifugă.
Usc ătorul are o capacitate de 100Kg, iar durata de lucru es te de 40 minute. Pentru
capacitatea de produc ție de 300Kg este necesar un singur usc ător.

Controlul tehnic de calitate
Controlul tehnic de calitate reprezint ă ansamblu de analize efectuate asupra
materialului textil în scopul test ării noilor propriet ăți obținute de material dup ă principalele
operații la care a fost supus.
Acest control este necesar pentru a asigura o bun ă desfășurare a procesului de
producție și se efectueaz ă atât pe faze de fabrica ție cât și la sfârșitul procesului tehnologic.
Controlul tehnic de produc ție se poate realiza atât în labo ratorul central al fabricii cât și în
laboratoarele de sec ție unde se analizeaz ă materia prim ă, materiale auxiliare, substan țe
chimice. Cele mai frecvente analize sunt cele fizico-chimice, analize legate de ac țiunea
substanț
elor chimice asupra materialului. Periodic sunt preluate mostre de material și sunt
analizate pentru a fi remediate posibilele defecte ce pot s ă apară în procesul tehnologic. D ăcă
defectele sunt observate și sunt remediate dispare pericolul de a ab ține rebuturi și scade
pericolul ca întregul proces tehnologic s ă fi compromis.
Calitatea prelucr ării este influen țată de calitatea materialelor cu care sunt aprovizionate
secțiile, de aceea se impune un contro l de calitate al materiei prime și a substan țelor chimice.

48
Materia prim ă
Identificarea fibrei se realizeaz ă prin:
• Metoda spectrofotometric ă:identificarea fibrei pe baza caracteristicilor de absorb ție și
spectre infraro șu;
• Proba de solubilizare-proprie tatea fibrei de a se dizolv a în acizi, alcalii, solven ți
organici;
• Metoda determin ării indicilor-mecanici;
Auxiliari Se fac determin ări pentru:
• Puterea de sp ălare;
• Puterea de udare;
• Puterea de spumare;
În cazul procesul tehnologic de albire cu Ap ă oxigenat ă și Hipoclorit de sodiu se fac
determinări asupra concentra ției, pentru ca materialul s ă nu se degradeze. Controlul de calitate
constă în determinarea gradului de alb pe un leucometru.

Controlul interfazic
Controlul interfazic urm ărește asigurarea respect ării parametrilor de lucru în timpul
desfășurării procesului, ca de exemplu: concentra ție, temperatur ă, durată, pH, eficacitate.
Pentru materiile prime controlul se face prin sondaj, dup ă ce s-au efectuat verific ările
tuturor documentelor înso țitoare conform N.I. în vigoare.
Pentru produsele auxiliare c ontrolul interfazic se face pentru fiecare unitate de ambalaj
anexând pe aceasta o etichet ă cu datele principale: concentra ția și observa
ții privind aspectul.
A doua parte a controlului se face asupra te hnologiei propriu-zise . În sectorul de
finisare controlul prin laborator și controlul pe faze sunt mai frecvent întâânite.
Se controleaz ă soluțiile de spălare, se preg ătesc regimurile de lucru și se stabilesc noi
regimuri ce se verific ă în laborator.
Controlul opera țiilor din cadrul fluxului tehnologic
Operația de degresare: se face controlul asupra prezen ților de impurit ăților grase, eficacitatea
tratamentului cu substan țe.

49
Operația de Albire cu hipoclorit de sodiu: se determin ă concentra ția clorului activ, este foarte
important ă ca aceast ă concetrație să fie conform re țetei:
– O concentra ție prea mic ă conduce la ob țirea unui grad de alb insuficient;
– O concentra ție prea mare poate duce la degradarea materialului;
Operația de Albire cu ap ă oxigenat ă: se determin ă concentra ția de oxigen activ (agentul de
albire din solu ția de H 2O2.
Operația de tratare cu al oe vera : se dermin ă concentra ția;
Operația de centrifugare: se controloleaz ă dacă a fost eleminat ă cantitatea de ap ă de pe
material, aceasta trebuie s ă fie în propor ție de 70%.
Operația de uscare: se controleaz ă temperatura, capacitatea de re ținere a apei, umiditatea
finală a materialului.

Controlul final
Controlul tehnic de calitate se execut ă după terminarea tuturor opera țiilor de finisare și
are ca scop verificarea materialului textil din punct de vedere calitativ și deci a includerii lui
în sortul de calitate în func ție de num ărul de efec țiuni locale ( g ăuri, pete, etc) și defecțiunile
răspândite. Executarea opera ției se realizeaz ă pe rampa de control, în timp controlului se
înlătură defectele care pot fi elim inate, iar acolo unde este posibil materialul este t ăiat sau este
marcat.
Defectele tehnologice se împart în dou ă grupe:
– Defecte datorate fazelor anterioare de finisaj;
– Defecte datorate procesul ui tehnologic de finisare;
Din prima categorie mai importante sunt: defecte de tu șeu, fire rupte, nerespectarea
dimensiunilor prescrise. Din cea de-a doua categorie fac parte: petele galbene, datorate catit ăților mari de fier din ap ă,
petele de ulei, imprim ă
ri neuniforme, cute permanente, ar derea materialului în timpul usc ării.
Controlul mai are sarcina de a verifica conform STAS-ului și N.I., încadrarea în gradul de alb
și luciu , scar ă de abatere, l ățime, tușeu și toate celelalte aspecte care dermin ă calitatea
materialului.

50

Utilități
Apa industrial ă
Ca materie prim ă apa se întâlne ște pe glob în cantit ăți diferențiate și totodată limitate.
Problema resurselor a devenit tot mai acut ă pe măsura industrializ ării explosive care a avut
loc.
Apa este unul din elementele absolute necesare pentru existen ța biologic a aerului,
precum și pentru dezvoltarea unui num ăr mare de ramuri industrial.
În cadul industriei textile, se observ ă o diferen țiere mare în consumul zilnic de ap ă
pentru diferitele ramuri, func ție de specificul fiec ăruia. În procesele de finisare apa este
folosită în propor ții mari, deoarece pocesul tehnologic se efectueaz ă într-un mediu umed.
În industriile chimice, în intreprinderile textile,se pot deoseb i patru categorii de ap ă
consumat ă și anume, pentru:
-consum menajer; -stingerea incendiilor; -scopuri energetic; -consum tehnologic; În majoritatea cazurilo r, apa nu trebuie s ă conțină suspensii, uleiuri, fier, mangan și
cantități mari de compu și solubili de calciu și magneziu.
Apa necesar ă consumului menajer
Acest tip de ap ă se consum ă în toate întreprinderile te xtile indiferent de tipul
producției.
Condițiile ce trebuie s ă le îndeplineasc ă apa destinat
ă consumului menajer, sunt fixate
în ,,Normele cu privire la cantit ățile admisibile de impurit ăți în apă și cu privire la condi țiile
de evacuare a apelor uzate în sol’’.
Apa folosit ă în acest scop, trebuie s ă fie limpede, incolor ă, fără miros și fără gust. Apa
nu trebuie s ă conțină bacterii patagene și nici parazi ți sau alte substan țe în concentra ție
dăunătoare pentru s ănătate; duritatea total ă nu trebuie s ă depășească valoarea de 20dG.

Apa necesar ă scopurilor tehnologice și energetice

Industria textil ă consumă cantități mari de ap ă, atât pentru scopuri tehnologice cât și
energetice. În ambele cazuri, ca litatea apei folosite prezint ă o importan ță deosebit ă pentru
desfășurarea în bune condi ții a procesului tehnologic.

51
Pentru a putea fi folosit ă în finisare, apa trebuie s ă îndeplineasc ă următoarele condi ții:
-să fie incolor ă (să nu conțină substanțe organice);
-să aibă o reacție neutră (lipsită de urme de acizi sau baze);
-conținutul de fier s ă nu fie mai mare de 0,1mg/l (o cantitate mai mare împiedic ă
albirea sau decolorarea materialului textil );
-conținutul în s ăruri de calciu și magneziu s ă fie cât mai redus (40-60mg/l ) sau lipsit ă
integral;
-să nu conțină hidrogen sulfurat;
-să nu conțină particole vegetale sau anim ale vizibile cu ochiul liber
Aburul industrial
Aburul se poate utiliza ca agent de înc ălzire sub trei forme și anume: abur, saturat,
umed și supraînc ăzit.
Aburul saturat în contact cu o suprafa ță mai rece condenseaz ă cedând c ăldură latentă
de condensare. Este agentul de înc ălzire ideal, deoarece întreaga cantitate de c ăldură este
utilizată efectiv pentru înc ălzire sau vaporizare.
Aburul umed con ține o frac ție x de licihd, care provine din condensarea par țială a
aburului. În instala țiile tehnologice, înc ălzirea se face cu abur umed, doarece datorit ă
pierderilor de c ăldură prin conductele de trans port între sursa de abur și instalație, are loc
condesarea par țială a aburului și acestea devin abur umed.
Aburul supraînc ălzit rezult ă ca abur uscat la turbinele care ac ționează generatoarele
electrice. În cont act cu o suprafa ță mai rece, aburul supraînc ălzit nu condeseaz ă, se răcește ,
până temperatura lui scade la o valoare egal ă cu temperatura de satura ție, dacă aburul se
menține în continuare în contact cu o suprafa ță mai rece, condeseaz ă.
Aburul se poate utiliza în pr ocesul de uscare, pentru înc ălzirea unui fluid, în mod
direct sau cu ajutorul schimb ătorului de c ăldură.

Energia electric ă
Industria textil ă este un mare consumator de energie electric ă. Energia electric ă
utilizată în cadrul sec ției de finisare este de tip monofazat sau trifazat.
Curentul electric este folosit pentru antren area motoarelor electri ce, care la rândul lor
antreneaz ă în mișcare celelalte organe ale ma șinilor.
Utilizările energiei sunt orientate în urm ătoarele direc ții:
-încălzirea apei din proces;
-stoarcerea apei din material ( centrifuga );

52
-circulația flotei de albire ( aparatul de vopsit cu tamburi rotativi );
În cadul sec ției de finisare, cel mai mare consumator de energie este procesul de albire
și centrifugare.
În cazul în care procesul nu a fost respectat sau condi țiile de lucru nu au fost respectate
pot apărea anumite defecte și atunci procesul ar putea fi reluat. În aceste condi ții pot apărea
consumuri de energie suplimentare.
Protecția mediului

Ape reziduale
În condițiile actuale ale dezvolt ării economice sunt necesare mari cantit ăți de apă
pentru satisfacerea nevo ilor crescânde ale popula ției și ale industriei. Aceste lucruri impune o
atenție mai riguroas ă asupra a calit ății apelor împotriva impurific ării, datorit ă revărsării apelor
reziduale.
Apa reprezint ă o ulitate indispensabil ă a vieții omești, dar și a industriei, fiind folosit ă
cale de transport, element turistic, etc. În zonele cu aglomerare industrial ă, există un grad înalt
de impurificare a cursurilor de ap ă, în care se deverseaz ă apele.
Firma SC.Ciserom SA. se alimenteaz ă cu apă de la rețeau locală și deverseaz ă tot în
canalizarea ora șului
și periodic se fac contro ale cu privire la cantit ățile de substan țe chimice
care se reg ăsesc în apa. Deoarece apele reziduale de versate din sectorul de finisare textil ă sunt
alcaline sau acide, deseori s unt colorate, au un con ținut apreciabil de substan țe toxice (
hifrogen sulfurat, crom ) și un biochimic de oxigen relativ ridicat.
În mediul urban, apele uzate i ndustriale sunt evacuate în re țeaua de canalizare în
vederea epur ării lor odat ă cu apele menajere. Aceast ă soluție, recomandat ă de întreaga
literatură de specialitate, poate fi aplicat ă numai în cazul în care apele uzate industriale nu
degradeaz ă sau împiedic ă buna func ționare a re țelei de canalizare și a stației de epurare.
Condi țiile de evacuare a apelor uzate industriale în re țeaua de canalizare urban ă sunt
cuprinse „Norminativul privind condi țiile de desc ărcare a apelor uzate în re țelele de canalizare
a centrelor populate”. Într-o întreprindere, indicatorii maximali pentru desc ărcarea apelor
uzate în canalizarea public ă sunt: pH=6,8; t=400C; H 2S=0,1 [mg/l]; suspensii=40 [g/l]; cu=1
[g/l]; Cr, Fe, Ni, Pb=1 mg/l con’inut de cloruri, produse petroliere, p ăcură, ulei, aprope nul.
Prin epurare apelor reziduale se reduce concentra ția substan țelor uzate, folosindu-se
procedee mecanice, chimice, fizice.

53

Preepurarea apelor reziduale
În cazurile în care apele uzate, provenite din sec țiile de finisare, sunt evacuate în
reațeaua de canalizare urban ă, este necesar ă o tratare preliminar ă a acestora pentru a
corespunde normelor în vigoare. În generel prin preepurare este necesar s ă se realizeze:
– egalizarea pH-ului și menținerea valorii sale între limitele 6,5-11;
– reducerea concentra ției clorului liber pân ă la 1 [mg/l];
– reducerea concetra ției de hidrogen sulfurat pân ă la 1 [mg/l];
– reducerea concetra ției substan țelor fenolice pân ă la 1 [mg/l];
– reducerea concentra ției de crom pân ă la 1 [mg/l];
– reducerea con ținutului de suspensie și a materii groase;
– reducerea concetra ției detergen ților biodegradabili pân ă la 50 [mg/l];
Procedeul de preepurare prevede re ținea apelor uzate, provenite dintr-un ciclu de fabrica ție
sau dintr-un schimb de lucru, în utilaje.

Metode de epurare a apelor uzate
Epurarea apelor reziduale pr ovenite din sectorul de finisa re textil are drep ca scop
corectarea caracteristicilor fizico-chimice ale acestora, pân ă la valori limit ă impuse de emisare
la receptoare. Pentru deversarea în apel e naturale este necesar:
– s ă se mențină pH-ul între valori 6,5-8,5;
– s ă se îndepărteze complet hidrogenul sulfurat;
– s ă se elimine materiile groase;
– s ă se elimine con ținutul de crom;
În acest caz, epurarea se face prin una din urm ătoarele metode:
Epurarea mecanic ă
, presupune re ținerea pe gr ătare a materialelor. Se folosesc
deznisipătoare care re ține nisipul, praful, cenu șa și alte substan țe grele. Gr ăsimile , ceara,
acizi, și alte substan țe uleioase din apele reziduale, se elimin ă prin repartitoarele de gr ăsimi.
Scopul decantoarelor folos ite este acela de a re ține toate particolele sedimentabile.
Epurarea chimic ă, constă în reacția unui amestec omogen de coagulan ți cu apă
reziduală, urmată de o agitare lent ă pentru a permite formarea flacoanelor. Coagularea apelor
reziduale se bazeaz ă pe reacția clorului cu impurit ăți de natur ă organică sau anorganic ă.

54
Epurarea biologic ă, se realizeaz ă cu nămol activ sau filtru. Apele uzate decantate sau
brute, sunt amestecate cu n ămol activ, apoi sunt trimise într-un bazin de aerare în care se
amestecă, uniform, în prezen ța oxigenului, în timp sufi cient pentru producerea epur ării.
Amestecul rezultat trece într- un bazin de decantare în care n ămol se separ ă prin gravita ție de
apele uzate epurate. Biofiltrul este o instala ție care îndep ărtează din apele uzate, impurit ățile
prin oxidare, pe cale biologic ă, bazându-se pe ac țiunea microorganismelor care se dezvolt ă pe
mediul suport. Problema elimin ării impurit ăților a impus adoptarea unor metode care s ă
completeze pe cale clasic ă și anume: neutralizarea, spumar ea, electroliza, oxidarea.
Epurarea mecanic ă este întâlnit ă în secția de finisare.

Controlul calit ății apelor reziduale

Controlul de laborator indic ă caracteristicile apelor, înc ărcarea la care este supus ă
stația și posibilit ățile de epurare. Rezultatele ob ținute reflect ă eficiența stației în ansamblu sau
separat precum și caracteristicile fluentului în ainte de degresare, indic ă de asemenea
dificultăți eminente ce pot surven i în exploatarea sta ției.
Stațiile de epurare vor efectua urm ătoarele categorii de determin ări:
Determin ări privind func ționarea sta ției și anume:
– analiza fizico-chimic ă și biologic ă a apelor reziduale la intrarea și ieșirea din sta ția
de epurare;
– analiza fizico-chimic ă și biologic ă a nămolului din sta ția de epurare;
Determin ări privind stabilirea dozelor de tratare;
Determin ări privind analiza reactivilor de tratare;
Canalizarea
Sistemul de canalizare trebuie s ă îndeplineasc ă următoarele condi ții:
– s ă asigure o evacuare rapid ă a apelor de scurgere și dincolo de lim itele obiectivului
analizat; – s ă aibe un pre ț scăzut;
Pentru a asigura func ționarea normal ă a rețelei de canalizar e, durabilitatea
construcțiilor , nu e admis ă deversarea în re țea a apelor f ără o prealabil ă tratare.
Aceste ape nu pot con ține:
-substan țe grele care pot înfunda re ț
eaua de canalizare;
-apele s ă aibă pH=4-11;
-temperatura maxim ă de evacuare a apei este de 40-500C;

55

Ventilația
Instalațiile de ventila ție sunt foarte importante în se ctoarele de finisare pentru
îndepărtarea aerului d ăunător omului. Sunt folosite pentru men ținerea atmosferei ambiante
între limitele standard admise de lege. Datorit ă degajărilor termice de la utilajele și aparatele
cu care se lucreaz ă, de la degaj ările chimice ce au loc, a degaj ării de vapori de ap ă, substanțe
organice și anorganice, cresc temperatura și umiditatea, precum și toxicitatea aerului care
poate deveni irespirabil și nociv pentru organism.
Iluminarea electric ă
Scopurile ilumin ării electrice sunt:
-asigurarea unei bune ilumin ări pe suprafa ța de lucru;
-incidență corespunz ătoare a luminii;
-distribuție corectă a strălucirilor în câmpul visual;
Pentru iluminatul general, cele mai importante și răspândite sunt tuburile fluorescente
cu descărcări electrice și vapori de mercur, la presiune joas ă și cu catod cald.
Norme de tehnica securit ății muncii
Scopul m ăsurilor de protec ția muncii, este de a stabili unele norme ce permit
desfășurarea procesului de munc ă în deplin ă siguranță, înlăturând factorii care cauzeaz ă
îmbolnăviri profesionale sau accidentale. Ele trebuiesc aplicate efectiv, extinse și
perfecționate la nivelul ultimelor realiz ări ale științei și tehnicii.
Aparatul de vopsit cu tamburi rotativi
În timpul unor defec țiuni se va opri aparatul și va fi chemat conduc ătorul locului de
muncă;
Când materialul este înc ărcat, este necesar purtarea echipamentului de protec ție și
aparatul nu trebuie s ă fie în func țiune;
Este interzis transportul substan țelor cimice în vase deschise;
Substan țele chimice se a șează în tambur treptat și cantitățile prescrise în re țeta de
lucru;
Centrifuga
Punerea în func țiune a utilajului se face de la pa noul electric, capacul utilajului este
blocat pe parcursul func ționării.
Este interzis ă frânarea co șului cu mâna;
Încărcarea materialului în centrifug ă, trebuie s ă se facă în mod egal pe suprafa ța
acesteia;

56
După oprirea centrifugei se va constata dac ă în coș nu a apărut fisuri, dac ă butoanele
de fixare sunt strânse, dac ă nu s-au defectat rost urile, este interzis ă a se pune în funciune
centifuga defect ă.
Uscătorul
Este obligatoriu purtarea unui echipament de protec ție,deoarece se lucreaz ă la
temperatur ă ridicată și există pericol de accidente.
Norme P.S.I
Pentru prevenirea și combaterea incendiilor sunt necesare cadre bine preg ătite, este
necesar dotarea unit ăților cu utilaje de cea mai bun ă calitate și cantitate suficient ă.
Întreprinderile textile sunt supuse unui pericol de incedi u deosebit de mare, datorit ă
proprietăților specifice ale unor substan țe folosite cât și proprietățile produselor finite și chiar
a proceselor tehnologice.
Pentru evacuarea oamenilor în cazul unui incediu și pentru u șurarea lucrului
pompierilor, în interiorul cl ădirii trebuie s ă se prevad ă o rețea de drumuri considerat ă cea mai
bună în acest caz.
Pentru protec ția contra incediilor, se iau în valoare urm ătoarele măsuri de prevenire:
– fumatul și folosirea locului deschis sunt permis e numai în locuri special amenajate;
– nu se vor bloca c ăile de acces cu materiale de stingerea incendiilor, cu alte material
textile sau de șeuri;
– nu se folose ște materialul de incendiu sau apa de la hidran ți în alte scopuri;
– nu se vor depozita combustibili în apropier ea caloriferelor sau a tablourilor electrice;
Măsuri de protec ția muncii
-persoana care va observa incediul va anun ța echipa P.S.I. de la locul de munc ă;
-șeful de echip ă va lua urm ătoarele m ăsuri:
– se întrerupe curentul electric; -se acționează pentru localizarea incendiului;
-nu se ac ționează apă sau cu spum ă asupra electromotoarelor, tablourilor electrice,
întrerupătoarele electrice. Acestea se sting cu CO
2, praf, nisip, sau prin în treruperea curentului
electric;
-se evacueaz ă bunurile materiale din apropierea incendiului;
-dacă este cazul se anun ță pompierii.14

14 Rodica Mure șan, Anișoara Bertea, Augustin Mure șan- Îndrumar de practic ă în tehnologie chimic ă textilă,
Editura Performantica Ia și, 2011

57

Definirea m ăsurii de îmbun ătățire:
Măsura de îmbun ătăire aleasă este achizi ționarea unui aparat de vop sit cu tamburi rotativi.
Costul acestei achizi ții este de 10000 Euro. În urma achizi ții producția creste de la 300kg/zi la
450kg/zi și se renegociaza pre țul de livrare. Perioada de recuperare a investi ției este una
scurtă.
Am analizat un proces tehnologic de albire șosete barbati, ce este un proces clasic.
Firma lucreaz ă cu metode clasice și noi de finisare.
Pentru ca un produs s ă ajungă într-o form ă finită trebuie respectate condi țiile de lucru,
rețele de lucru dar și cerințele clientului care sunt cele mai importante aspecte.
Contribu țiile personale nu au fost majore în aceast ă parte a lucr ării deoarece am respectat
fluxul tehnologic optim ce a fost fu rnizat de personalul de la sec ția de finisare. Datele
prelucrate în aceast ă lucrare sunt date ce le-am primit pe timpul stagiului de practic ă.

58

2.2.3.Analiza critic ă a proceselor
Ishikawa pentru produs și pentru proces

Albire
necorespunz ătoare Ace de cusut defecte
Ungere defectuoasa
Masini necalibratePregatirea necores punzătoare
nesupraveghere
defecte initiale ale firuluicalitate materii prime mașini
Mâna de lucrumateriale
Piese neconforme
metodePiese slab calitative
Ne-efectuarea reviziilo r
mentenan țaReteta necores punzatoaresuprasolicitare Neadaptarea la metode noinerespectarea re țetei

59

2.3. Perspectiva financiar ă
Informatii Generale preluate la data de 22-Apr-2010
• Firma Infintata in anul 1991
• Ultima Inregistrare la ANAF(*): 09 Aprilie 2008
• Prelucrarea ultimelor informatii depuse la ANAF(**): 06 August 2009
• Agent comercial inregistrat ca platitor de im pozit pe profit inregistra t la data de 01-01-
2003
• Firma platitoare de tva incep and cu data de 01-01-1993
• Plata contributiei de asigurari sociale platite incepand cu data de 31-01-2004
• Plata contributiei de asigurari pentru soma j platite incepand cu data de 31-01-2004
• Plata contributiei angajatorilor pentru Fondul de garantare pentru plata creantelor
sociale incepand cu data de 01-01-2007
• Plata contributiei pentru as igurari de sanatate incepa nd cu data de 31-01-2004
• Plata contributiei pentru concedii si indemni zatii de la persoane juridice sau fizice 01-
01-2007
• Plata pentru impozitul pe venitul din salarii asimilate salariilor incepand cu data de 01-
01-2003
• Numar mediu de salariati pe ntru anul 2010 : 299 angajati
Informatii Generale preluate la data de 22-Apr-2012

Cifra de faceri: 16,205,221 Lei
Profitul net: 0 Lei Pierdere net: 222,840 Lei Profit brut: 0 Lei Pierdere brut: 214,590 Lei Salariati: 301 angajati Tipul de activitate, confor m clasificarii CAEN din 2010:
Fabricarea prin tricotare sau crosetare a ciorapilor și articolelor de galanterie
Pierderea neta: Lei Datorii Total: 2,685,935 Lei Cheltuieli tota le: 16,729,043 Lei

60
Venituri totale: 16,514,453 Lei
Active imobilizate TOTAL: 4,338,329 Lei Active circulante TOTAL: 11,402,694 Lei Stocuri: 6,677,470 Lei Disponibilitati banesti / Casa si conturi la banci: Lei
Creante: 4,845,361 Lei Cheltuieli in av ans 5,526 Lei
Venituri in avans 112,897 Lei Capitaluri: 12,947,717 Lei Patrimoniul regiei: 0 Lei Patrimoniul public: 0 Lei Provizioane pentru riscuri si cheltuieli: 0 Lei
Capital social subscris si varsat: 3,990,125 Lei

Indicatori financiari 2012 CISEROM SA
Cifra de faceri: 16,757,862 Lei
Profitul net: 118,132 Lei Pierdere net: 0 Lei Profit brut: 201,578 Lei Pierdere brut: 0 Lei Salariati: 299 angajati Tipul de activitate, confor m clasificarii CAEN din 2012:
Fabricarea prin tricotare sau crosetare a ciorapilor și articolelor de galanterie
Pierderea net ă: Lei
Datorii Total: 4,121,454 Lei Cheltuieli tota le: 17,871,049 Lei
Venituri totale: 18,072,627 Lei Active imobilizate TOTAL: 5,597,892 Lei Active circulante TOTAL: 14,071,986 Lei Stocuri: 7,786,497 Lei Disponibilitati b ănești / Casa și conturi la b ănci: Lei
Creante: 5,808,731 Lei

61
Cheltuieli în av ans 11,167 Lei
Venituri în avans 101,616 Lei Capitaluri: 15,457,975 Lei Patrimoniul regiei: 0 Lei Patrimoniul public: 0 Lei Provizioane pentru riscuri și cheltuieli: 0 Lei
Capital social subscris și vărsat: 3,990,125 Lei
15

Dup ă cum rezult ă din graficul întocmit pe baza datelor financiare ale
firmei se observ ă că Ciserom SA la capitolul profitabilit ății este iar în cre ștere. Dup ă ce s-a
consemnat sc ăderi masive în anii 2009 și 2010, ani de traversare a crizei economice, situa ția
a început s ă recapete aspecte pozitive remarcând c ă anul 2012 a fost unul de instabilitate
politico-legislativ ă fapt ce s-a resim țit și în datele financiare.(Anexa 2.3.1)
16
Dac ă la nivelul anului 2009 sc ăderea cifrei de afacer i ale firmei a fost
în scădere, în anii urm ători lucrurile par a se echilibra s ub acest aspect ba chiar înregistrându-
se o ușoară creștere dovedind și sub acest aspect ca firma a pract icat un management orientat
spre performan ță.(Anexa 2.3.2.)
17
Creșterea capitalurilor proprii dar și scăderea datoriilor a fost o preocupare permanent ă a
politicii manageriale ale conducerii. (Anexa 2.3.3)

Privind comparativ cu anii preceden ți, din datele pentru anul 2012
privind evolu ția cifrei de afaceri în raport cu media industriei la nivel na țional, cifra de afeceri
ale firmei Ciserom SA este în cre ștere evident ă.(Anexa 2.3.4)
18

15 http://www.firme.info/ciserom-sa-cui1772076/
16 http://firme.efin.ro/ciserom-sa-cui-1772076
17 http://firme.efin.ro/ciserom-sa-cui-1772076
18 http://firme.efin.ro/ciserom-sa-cui-1772076

62

2.4. Perspectiva inov ării și dezvoltării
2.4.1.Gradul de inovare al po rtofolului de produse
S-a răspuns și se răspunde cu mare promptitudine la solicit ările venite din partea
partenerilor externi și în același timp se vine în întâmpinarea lor cu oferte ce le-ar putea stârni
interesul .
19
De asemenea, produsele Ciserom pot fi vizualizate într-o form ă stilizată și se poate
afla detalii privi nd natura compozi ției și destinația lor(bărbați, femei,copii,baby) într-un
generos și complex catalog de produse on-line20.
Ciserom S.A. are un grad ridicat de inovare al portofoliului de produse fabricate. Dovada st ă
în promoțiile permanente pe care firma le face și în prezent ările atractive. Promo țiile sunt atât
cele legate de sezonul calendaristic (toamn ă-iarnă, primavar ă-vară) dar și cele ocazionale
(Sărbătorile pascale, de Cr ăciun, Ziua femeii, Ziua copilului, Valentine`s day etc) toate cu
impact asupra pie ții și cumpărătorilor.. Prin aceste promo ții se dovede ște din plin c ă firma
acordă importan ță Biroului tehnic-crea ție ce activeaz ă ca un adev ărat departament de
cercetare-dezvoltare al firmei. De asemenea, constant firma ofer ă reduceri de 25 % la
produsele achizi ționate prin intermediul magazinului on-l ine, venind astfel în întâmpinarea
cerințelor actuale de shoping dar și cu promo ții de produse.

2.4.2. Gradul de inovare al proceselor

Fiind o activitate ce nu necesit ă un grad sporit de inovare a pro ceselor, firma s-a axat doar pe
achiziționarea câtorva utilaje moderne și deși pare paradoxal, produsele fabricate pe utilajele
anilor 70-80`au mare c ăutare pe pia ța externă datorită procedeelor de lucru practicat
(încheierea rosso, închei erea ochi-cu ochi), produc ătorii vestici de ținând utilaje ultra-
moderne. Problema firmei se pune la piesele de schimb și la întreținere.
Și totuși, firma de ține patente de realizare a unor re țete de compozi ții de fire. Ciserom S.A.
este deținătoarea mai multor standard e de calitate astfel:

19 http://shop.ciserom.ro/
20 http://www.ciserom.ro/catalog/catalog.php?cat=6

63
Sistemul de management al calit ății ISO 9001:2008 este un program de certificare dezvoltat
de Organiza ția Interna țională pentru Standardizare , reprezentând o strategie de management
care îmbun ătățește relațiile de afaceri ale unei companii.
ISO 9001 presupune existen ța unei structuri organiza ționale solide pentru a asigura eficien ța
în produc ție, rezultând cre șterea eficien ței și a veniturilor, mai pu ține erori de produc ție,
ajutând la îmbun ătățirea relațiilor cu furnizorii și consumatorii și la ridicarea moralului
personalului prin cunoa șterea impactului activit ății individuale asupra co mpaniei, care duce la
creșterea moralului lucr ătorilor.
Standardul OEKO-TEX® 100 reprezint ă un sistem independent de verificare și certificare
pentru produsele textile în ceea ce prive ște utilizarea substan țele periculoase.Parametrii de
încercare includ verific ări legate de : – substan țe interzise de lege – coloran ți cancerigeni-
substanțe chimice reglementate prin lege – formaldehid ă, metale grele- substan țe chimice
cunoscute ca fiind periculoase pentru s ănătate (dar nereglementate înc ă prin lege) – pesticide,
coloranți alergeni
– parametrii pentru protejarea s ănătății Motto-ul “Încredere în textile” – desemneaz ă
verificările independente privind substan țele periculoase conform Standardului OEKO-TEX®
100 pentru produse textile de toate tipurile, inofensive pentru s ănătate.
2.4.3. Dezvoltarea resurselor umane

Vârsta medie a angaja ților Ciserom S.A. este de 45-50 de ani. Oameni ce lucreaz ă în
același loc de munc ă de 25-30 de ani, cu un grad mediu de preg ătire teoretic ă, bine și foarte
bine instrui ți profesional. Firma fiind privatizat ă prin metoda MEBO to ți salariații sunt
conștienți că activitatea lor se r ăsfrânge în mod direct asupra veniturilor. Personalul tehnic și
TESA sunt absolven ți de studii superioare, urmate atât la Facultatea de textile-piel ărie din
Iași dar și absolven ți de studii economice din Cluj, Sibiu sau Bucure ști. Atmosfera de lucru
este una degajat ă, în secțiile care activitatea o permite se ascult ă posturi de radio locale. Se
practică evidențierea celor cu rezultate sporite la nivel de sec ție prin afi șarea la panouri a
angajatului lunii, iar cei care î și serbează ziua de na ștere sau onomastica sunt și pe aceast ă
cale felicita ți. Tot cu ajutorul panourile din sec ții sunt afi șate target-urile s ăptămânale și
lunare și stadiul realiz ării lor. Angaja ții cunosc bine fi șa postului, drepturile și obligațiile ce
le revin, comunicarea ierarhic ă desfășurându-se în condi ții optime.

64
În perioada 7-11 aprilie 2014, Ciserom S.A. a ini țiat manifestarea Zilele por ților deschise.
Acest program a fost destinat tuturor liceelor, școlilor și grădinițelor de a vedea cum se
produc șosetele . Elevii și copiii au avut astfel ocazia s ă facă un tur al întregului flux
tehnologic și să vadă cum se produc articolele ce le folo sesc zilnic. Acest tur nu a fost lipsit și
de o sumedenie de surprize pl ăcute.
La nivel institu țional s-a încercat încheierea unor part eneriate cu licee de profil din zon ă.
Din punct de vedere al comunic ării Ciserom S.A. s-a adaptat și evolueaz ă tendințelor
actuale. Astfel are pus la punct un magazine on-line destul de atra ctiv. Deasemenea se
promoveaz ă și pe rețelele de socializare, adresa de Face book primind mii de aprecieri. Aici
sunt promovate promo țiile și concursurile cu premii constând în produse.

65

Capitolul 3. Elemente de eficien ță economic ă

3.1.Calculul de cost și preț unitar al produsului
Antecalculatie de pre ț

Nr.crt Articol de antecalcula ție % sau coeficient Valoare
1 Valoare materiale de baza 2.2474
2 Valoare materiale auxiliare
3 Total Materie prima 2.2474
4 Cheltuieli de transport și aprovizionare 5.00 % 0.1124
5 TOTAL MATERIALE 2.3598
6 Salarii directe 0.3045
7 C.A.S.+Somaj+S ănătate 28.00 % 0.0853
8 TOTAL MANOPER Ă 0.3897
9 Cheltuieli generale intreprindere 350.00 % 1,3641
10 Cost intreprindere 4.1136
11 Profit 30.00 % 1.2341
12 Pret de produc ție 5.3477
13 Pret produc ție(Euro = 4.40 lei) 1.2154

66

3.2.Calculul pragului de rentabilitate

Analiza pragului de rentabilitate
Profitul brut P = V-(C
F-CV)
Pragul de rentabilit ate a productiei Qe =
Pragul de rentabilitat e la Cifra de Afaceri
CA
E = x= CU
1-x CA

Nedispunând de toate datele și valorile pentru a face calculele, m-am rezumat doar la
exprimarea formulelor.

CF
pi-cv i
CF+VAA

67

CONCLUZII

S.C. Ciserom S.A. este o firm ă cu tradiție, produc ătoare de șosete, ocupând pozi ția de
leader pe pia ța româneasc ă și este o firma cu management performant. Criza prin care a
trecut, ca toat ă economia româneasc ă și internațională, a demonstrat ca datorit ă deciziilor
luate firma s-a p ăstrat pe o linie de plutire, peste media industriei române ști. Scăderea
numărului de angaja ți s-a făcut în mod natural prin pensiona re sau reorientare profesional ă și
mai puțin prin disponibiliz ări masive de personal. Calitatea și prețul produselor fabricate sunt
actractive pentru cump ărători, se pune mare accent pe varietatea de produse (b ărbați, femei,
copii,baby) și culori, venind în întâmpinarea dorin țelor poten țialilor clien ți sau clien ți
consacrați. Cifra de afaceri a fost și este în cre ștere, încercându-se reducerea pierderilor.
Ciserom este acreditat ă cu Sistemul de management al calit ății ISO 9001:2008, ISO 9001 ,
Standardul OEKO-TEX® 100 ceea ce arat ă ca produsele sunt la cele mai înalte cote și
standarde de calitate având deschidere și vânzări atât în România cât și spațiul European,
fiiind competitive cu produse similare ve st-europene. Un client important este și Armata
Romană care face comenzi regulate și importante. Produc ția fabricii acoper ă un segment de
30-35% din cererea de pe pia ța internă iar 25-30% reprezint ă exporturile. Datorit ă
managementului performant practicat și prin deciziile luate, Ciserom a trecut și va încerca sa
treacă peste convulsiile economice ale pie ței române ști și internaționale, putând spune ca este
o firma performant ă, de succes. La nivelul jude țului Alba, rezultatele avute le-au asigurat ani
la rând locul I la categoria întreprinderilor foarte mari și locul 9 în topul na țional al firmelor la
categoria întreprinderi foarte mari. La solicit ările venite din partea partenerilor externi s-a
răspuns și se răspunde cu mare promptitudine și în același timp se vine în întâmpinarea lor cu
oferte ce le-ar putea stârni interesul pentru a ob ține noi comenzi. Tradi ția este respectat ă
purtând în viitor istoria de aproape nou ă decenii prin culoare, însemnând modele noi și
colecții atractive, prin p ăstrarea calit ății la nivel înalt si prin competitivitate practicând pre țuri
actractive pentru cump ărători.

68

BIBLIOGRAFIE

1. www.ciserom.ro
2.www.adesgo.ro 3.www.larom.ro 4.www.mondex.ro 5.http://ro.kompass.com/c/ciserom-s-a/ro000026/ 6.Prof. Univ. Dr. Ing. Silvia Avasilc ăi- Management General -Note de curs
7.Vasile Gribincea, Fibre naturale, Editura Performantica 2007, Ia și
8. http://www.dex-tex.info/proprietati-fizico-mecanice 9.Vlad I.-„ Fibre Textile”, Editura Didactic ă, București 1964
10.Prof.ing.I.Ionescu-Muscel, "Fib re textile, Editura tehnic ă, București,1978
11.Blașcu V.- „Fibre Texile”, Editura Performatica, Ia și 2007
12.Iliescu E.- „Tehnologia albirii și apretării textilelor”, Institul Politehnic, 1981
13.http://gelaloevera.ro/ istoria-aloe-vera/
14.
Rodica Mure șan, Anișoara Bertea, Augustin Mure șan- Îndrumar de practic ă în tehnologie
chimică textilă, Editura Performantica Ia și, 2011
15.http://www.firme.info/ciserom-sa-cui1772076/ 16.http://firme.efin.ro/ciserom-sa-cui-1772076 17.http://shop.ciserom.ro/ 18.http://www.ciserom.ro/ catalog/catalog.php?cat=6

69

anexa 2.2.2.1 Diagrama de albire mixt ă

70

Anexa 2.3.1. Evoluția profitului net

http://firme.efin.ro/ciserom-sa-cui-1772076

71
Anexa 2.3.2. Evolu ția cifrei de afaceri

http://firme.efin.ro/ciserom-sa-cui-1772076

72

Anexa 2.3.3. Indicatori deriva ți din bilan ț-datorii

http://doingbusiness.ro/financiar/raport/14182/

73

Anexa 2.3.4.Evolutia Cifrei de Afaceri in Raport cu Media Industriei

http://doingbusiness.ro/financiar/raport/14182/

74

tambur de vopsit

75

tambur de vopsit