INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………… 2 CAPITOLUL I – NOȚIUNI GENERALE PRIVIND… [610631]

1
CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………… 2
CAPITOLUL I – NOȚIUNI GENERALE PRIVIND CONTABILITATEA
STOCURILOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. 3
1.1 Reglementări contabile privind contabilitatea stocurilor ……………………… 3
1.2 Conținutul și structura stocurilor ………………………….. ……………………….. 6
1.2.1. Clasificarea stocurilor ………………………….. ………………………….. ……… 6
1.2.2. Factorii și obiectivele organizării contabilității stocurilor …………………. 8
CAPITOLUL II – EVALUAREA STOCURILOR ………………………….. …….. 10
2.1. Metode de evaluare a stocurilor la intrarea în patrimoniu …………………….. 11
2.2. Documente primare utilizate pentru contabilizarea stocurilor …………….. 14
2.3. Metode de evaluare a stocurilor în momentul inventarierii ……………….. 19
2.4. Metode de evaluare a stocurilor la închiderea exercițiului financiar …….. 20
2.5. Metode de evaluare a stocurilor la ieșirea din patrimoniu ………………….. 21
2.5.1. Metoda inventarului permanent ………………………….. ………………….. 21
2.5.2. Metoda inventarului intermitent ………………………….. …………………. 23
Capitolul III – STUDIU DE CAZ PRIVIND CONTABILIZAREA
STOCURI LOR LA SOCIETATEA „AVI PISCINE” – S.R.L. ………………….. 26
3.1 Prezentarea generală a societății „AVI PISCINE” – S.R.L. ……………………. 26
3.2 Aplicații practice privind contabilitatea stocurilor de materii prime, materiale
consumabile, produselor finite și a produselor reziduale la intrarea în gestiune la
Societatea „Avi Piscine” – S.R.L. ………………………….. ………………………….. …. 30
3.2.1. Aplicații practice privind contabilitatea stocurilor de natura materiilor
prime și materialelor consumabile la Societatea „Avi Piscine” – S.R.L. ……… 30
3.2.2. Aplicații practice privind contabilitatea stocurilor de natura produselor
finite la Societatea „Avi Piscine” – S.R.L. ………………………….. ………………… 32
3.3. Aplicații practice privind contabilitatea materialelor de natura obiectelor de
inventar la Societatea „Avi Piscine” – S.R.L. ………………………….. ………………. 36
3.4. Aplicații practice privind metodele de evaluare la ieșirea din gestiune a
stocurilor (FIFO, LIFO, CMP, cost standard) la So cietatea „Avi Piscine” – S.R.L.
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 38
3.5. Aplicații practice privind contabilitatea stocurilor la ieșirea din gestiune la
Societatea „A vi Piscine” – S.R.L. ………………………….. ………………………….. …. 43
3.5.1. Aplicații practice privind metoda inventarului permanent ……………. 43
3.5.2. Aplicații practice privind metoda inventarului intermitent ………………. 43
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 46
BIBILIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. …………………….. 48

2
INTRODUCERE

Această lucrare de licenț ă își propune să analizeze contabilitatea financiară a
stocurilor de materii prime, materiale consumabile si materiale de natura obiectelor
de inventar a unei societăți.
Temă lucrării de licență este Contabilitatea financiară a stocurilor de
materii prime, materiale consumabile si materiale de natura obiectelor de
inven tar a Societății „Avi Piscine” – SRL. Am ales această temă deoarece
stocurile reprezintă o sursă importantă care influențează semnificativ activitatea
unei entități încă de la achiziție până la ieșirea din patrimoniul acesteia.
Lucrarea cuprinde: introducere, trei capitole, concluzii și bibliografie.
Fiecare capitol este structurat în subcapitole pentru o mai bună prezentare a
analizei urmărite.
Primul capitol – Reglementări contabile privind contabilitatea stocurilor
prezintă legislația în vigoare care tratează contabilitatea stocurilor, deoarece este
important ca înainte de a începe analiza contabilizării stocurilor la o societate să
cunoaștem în detaliu legislația care reglementează acest d omeniu. În cuprinsul
acestui capitol se mai prezintă detaliat clasificarea stocurilor, precum și obiectivele
organizării contabilității stocurilor.
Cel de -al doilea capitol intitulat – Evaluarea stocurilor cuprinde principalele
metode de evaluare a stocur ilor la intrarea în patrimoniu, în momentul
inventarierii, la incheierea exercițiului financiar , precum și la ieșirea din
patrimoniu prezentând detaliat atât metoda inventarului permanent cât și cea a
inventarului intermitent.
În cadrul capitolului trei – Studiu de caz privind contabilizarea stocurilor la
Societatea „Avi Piscine” – SRL sunt aplicate concret cunoștințele prezentate în
cadrul primelor două capitole. Pentru o mai bună evidență am ales o societate
româneasca și anume „Avi Piscine” – SRL, pe baza căreia am prezentat atât
înregistrarea fiecărui tip de stoc (materii prime, materiale consumabile, produse
finite, obiecte de inventar), cât și binecunoscutele metodele de evaluare la ieșirea
din gestiune (FIFO, LIFO, CMP si cost standard). Pe lângă acest ea am prezentat și
contabilitatea stocurilor la ieșirea din gestiune pe baza metodei inventarului
permanent și a celui intermitent.
Analizând stocurile din punct de vedere financiar, acestea reprezintă alocări
de capital care se vor recupera numai după par curgerea întregului ciclu de
exploatare și ieșire prin vânzare sau darea în consum în cadrul entității pentru
realizarea produselor finite.
Atât din punct de vedere economic cât și financiar, stocurile se află într -o
continuă mișcare valorică, schimbându -și forma naturală și funcțională, și anume
marfă – ban – creanțe și aprovizionare – producție – desfacere în cadrul circuitelor
economice.

3
CAPITOLUL I – NOȚIUNI GENERALE PRIVIND
CONTABILITATEA STOCURILOR

1.1 Reglementări contabile privind contabilitatea stocurilor
Contabilitatea stocurilor este abordată în mod direct prin Standardul
Internațional de Contabilitate IAS 2 Stocuri, iar alte standarde fac referire direct
sau indirect la stocuri. Principalele tipuri de stocuri deținute de o întreprindere
sunt destinate utilizării în producție sau destinate vânzării, fie în același stadiu în
care au fost procurate, fie după ce au suferit o prelucrare.1
Stocurile sunt active circulante2:
a) deținute pentru a fi vândute pe parcursul desfășurării normale a act ivității;

b) în curs de producție în vederea vânzării în procesul desfășurării normale a
activității;
c) sub formă de materii prime, materiale și alte consumabile care
urmează să fie folosite în procesul de producție sau pentru prestarea de
servicii.

Clasa 3 ‐ Conturi de stocuri și producție în curs de execuție
Grupa 30: Stocuri de materii prime și materiale
Din grupa 30 "Stocuri de materii prime și materiale" fac parte: Contul 301
„Materii prime”, contul 302 „ Materiale consumabile ”, Contul 303 „Materiale de
natura obiectelor de inventar ’’ și contul 308 „ Diferențe de preț la materii prime și
materiale”

301. Materii prime (A)

Contul 301 „Materii prime” este un cont de activ prin care se evidențiază
existența și mișcarea stocu rilor de materii prime.

În debitul contului 301 "Materii prime" se înregistrează:
 materiile prime achiziționate de la terți în asociere cu următoarele conturi:
401 „Furnizori”, 408 „Furnizori – facturi nesosite”, 321 „Materii prime în
curs de ap rovizionare”, 542 „ Avansuri de trezorerie”;
 materiile prime de la entități asociate sau afiliate și controlate în comun la
valoarea prețului de achiziție în corespondență cu 451 „Decontări între
entități afiliate” și 453 „Decontări cu entitățile asociate și entități controlate
în comun”;

1 Mihaela Dumitrana, Chirata Caraiani, Bazele contabilității, Editura Universitară, București, 2012, p 179
2 OMFP 1802/2014 privind aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale
individuale și situațiile financiare anuale consolidate

4
 materiile prime primite de la unitate sau de la subunități în corespondență cu
481 „Decontări între unitate și subunități” și 482 „ Decontări între
subunități”;
 materiile prime primite ca aport în natură de la asociați sau acționari în
asociere cu 456 „Decontări cu acționari / asociați privind capitalul”;
 semifabricatele și produsele reținute și consumate ca materie primă în cadrul
entității, precum și a diferențelor de preț nefavorabile aferente conturilor 341
„Semifabrica te„ 345 „Produse finite”
 materiile prime constatate plus la inventar precum și cele primite cu titlu
gratuit sau rezultate din dezmembrări.
 diferențele de preț în minus sau favorabile, aferente materiilor prime
achiziționate (308).

În creditul cont ului 301 "Materii prime" se înregistrează:
 valoarea la preț de înregistrare a materiilor prime incluse pe
cheltuieli,precum și a celor constatate lipsă la inventar sau distruse (601);
 valoarea materiilor prime vândute ca atare (371);
 valoarea la preț de înregistrare a materiilor prime livrate unității sau
subunităților (481, 482);
 valoarea la preț de înregistrare a materiilor prime trimise spre prelucrare sau
în custodie la terți (351);
 valoarea la preț de înregistrare a materiilor p rime ieșite prin donație sau
distruse prin calamități (658).
Soldul contului reprezintă valoarea materiilor prime existente în stoc.

302. Materiale consumabile (A)

o 3021. Materiale auxiliare (A)
o 3022. Combustibili (A)
o 3023. Materiale pentru ambalat (A)
o 3024. Piese de schimb (A)
o 3025. Semințe și materiale de plantat (A)
o 3026. Furaje (A)
o 3028. Alte materiale consumabile (A)

Contul 302 „ Materiale consumabile” ne permite ținerea evidenței mișcării și
existenței s tocurilor de materiale consumabile (materiale auxiliare, combustibili,
ambalaje, piese de schimb, furaje și alte materiale consumabile).
Acesta este un cont de activ care se debitează prin înregistrarea materialelor
consumabile achiziționate de la terți, primite de la entități afiliate sau asociate,
semifabricate sau produse reținute și consumate ca materiale consumabile în cadrul
entității, materiale aduse ca aport etc.

5
În creditul contului 302 se înregistrează valoarea materialelor incluse pe
cheltuieli , a celor constatate lipsă la inventar sau distruse, a materialelor vândute ca
atare, trimise spre prelucrare sau date în custodie la terți.
Soldul contului reprezintă valoarea materialelor consumabile existente în stoc.

303. Materiale de natura obiectel or de inventar (A)

Cu ajutorul contului 303 se ține evidența existenței și mișcării materialelor
de natura obiectelor de inventar. Este un cont de activ care se debitează cu
valoarea materialelor de obiecte de inventar achiziționate de la terți, primite de la
entitățile afiliate sau asociate, ca aport în natură de la acționari și / sau asociați sau
a celor constatate plus la inventar, primite cu titlu gratuit sau rezultate din
dezmembrări.
Contul 303 se creditează prin valoarea materialelor de nat ura obiectelor de
inventar incluse pe cheltuieli sau a celor constatate lipsă din gestiune sau distruse.
De asemenea, se creditează și cu materialele de natura obiectelor de inventar
transferate unității sau subunităților, a celor trimise la terți spre pre lucrare sau
valoarea celor vândute.
Soldul contului reprezintă materialele de natura obiectelor de inventar aflate
în stoc.

308. Diferențe de preț la materii prime și materiale (A/P)

Cu ajutorul contului 308 se ține evidența diferențelor în plus (nefavo rabile),
respectiv în minus (favorabile) între prețul de înregistrare standard (prestabilit) și
costul de achiziție, aferente materiilor prime, materialelor consumabile și
materialelor de natura obiectelor de inventar.
Soldul contului reprezintă diferen țele de preț aferente materiilor prime,
materialelor consumabile și materialelor de natura obiectelor de inventar existente
în stoc.
În situația aplicării inventarului intermitent: Stocurile existente la începutul
exercițiului financiar, precum și intrările în cursul perioadei de materii prime,
materiale consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar se
înregistrează direct în debitul conturilor 601 "Cheltuieli cu materiile prime", 602
"Cheltuieli cu materialele consumabile" și 603 "Che ltuieli privind materialele de
natura obiectelor de inventar".
Conturile 301 "Materii prime", 302 "Materiale consumabile" și 303 "Materiale
de natura obiectelor de inventar" se debitează numai la sfârșitul perioadei cu
valoarea la preț de înregistr are a materiilor prime, materialelor consumabile,
materialelor de natura obiectelor de inventar, existente în stoc, stabilită pe baza
inventarului, prin creditul conturilor 601 "Cheltuieli cu materiile prime", 602
"Cheltuieli cu materialele consumabile", 603 "Cheltuieli privind materialele de
natura obiectelor de inventar", iar, la începutul perioadei imediat următoare, pentru
respectarea permanenței metodelor se reiau pe cheltuieli la aceeași valoare.

6
1.2 Conținutul și structura stocurilor
Stocurile reprezintă materiale, lucrări și servicii destinate să fie consumate la
prima lor utilizare, să fie vândute în situația când au starea de marfă sau produse
rezultate din prelucrare, precum și producția în curs de execuție.
Stocurile, sub aspectul gestionăr ii, se pot grupa în stocuri și producția în curs
de execuție, ambele fiind considerate active circulante materiale. Comisia
Internațională a Standardelor Contabile (I.A.S.C.), în norma de contabilitate IAS 2
„Stocurile” aplicată începând cu 1.01.1976 și re vizuită în anul 1993 definește
stocurile ca fiind un element de activ, iar costul de achiziție al acestora cuprinde
prețul de cumpărare, taxele vamale și alte taxe nerecuperabile, cheltuieli de
transport -aprovizionare. Stocurile pot fi:
 Bunuri achiziționa te în scopul revânzării (marfa cumpărată de un
comerciant cu amănuntul și destinată revânzării) sau orice altă achiziție având
acest scop;
 Bunuri finite sau în curs de execuție fabricate de întreprindere;
 Materii prime, materiale, utilități ce urmează a fi folosite în procesul de
producție;
 Costul serviciului pentru care întreprinderea nu a recunoscut încă
venitul aferent, în cazul prestărilor de servicii.

Obiectul tranzacțiilor desfășurate în cadrul unui ciclu de exploatare îl
reprezintă stocurile. Cic lul de exploatare cuprinde tranzacțiile cu caracter curent și
repetitiv dintr -o întreprindere, fiind definit ca acea perioadă de timp dintre achiziția
activelor destinate producției și realizarea lor, triada aprovizionare – producție –
vânzare reflectată î n obținerea de numerar sau echivalente de numerar.3

1.2.1. Clasificarea stocurilor

Pe lângă activele fixe care asigură baza tehnică a producției, circulației
mărfurilor și prestărilor de servicii, desfășurarea activității unităților patrimoniale
impune și utilizarea unui volum mare și diversificat de active circulante. În cadrul
activelo r circulante, cele materiale dețin rolul hotărâtor în ceea ce privește
realizarea obiectului de activitate al fiecărei întreprinderi producătoare.
Deși activele circulante materiale se caracterizează printr -o mare
eterogenitate determinată de rolul lor ec onomic, modul de intrare în patrimoniul
unității, sursele de finanțare și destinația lor, ele pot fi structurate în două mari
categorii, și anume: – stocuri; – producție în curs de execuție.
Stocurile și producția în curs de execuție se concretizează în a nsamblul
bunurilor și serviciilor din cadrul unității patrimoniale ce sunt destinate fie a fi
vândute în aceeași stare sau după parcurgerea anumitor stadii ale procesului de
fabricație, fie a fi consumate la prima lor utilizare. Ele se caracterizează, în g eneral,

3 Mihaela Dumitrana, Chirata Caraiani, Bazele contabilității, Editura Universitară, București, 2012, p 180

7
printr -o viteză de rotație mare, servind activitatea întreprinderii pe o perioadă mai
mică de 1 an (cu unele excepții).
Stocurile sunt active:
 Deținute pentru a fi vândute pe parcursul desfășurării normale a activității;
 În curs de producție în vederea vânzării;
 Sub formă de materii prime, materiale sau alte consumabile ce urmează a fi
folosite în procesul de producție sau pentru prestarea de servicii;

Stocurile4 sunt bunuri sau servicii care, în mod normal, se transformă în
disponibilități băne ști în decurs de un an având, din acest punct de vedere, atributul
de active curente. De exemplu:
 Materiile prime și materialele cumpărate participă la un singur ciclu de
producție și își transferă în întregime valoarea lor asupra bunurilor rezultate din
procesul de producție (produse finite) care, prin vânzare se transformă în
disponibilități bănești.
 Stocurile destinate producției se regăsesc total sau parțial în compoziția
materială a produselor rezultate din procesul de producție , în forma lor inițială
sau într -o formă transformată;
 Mărfurile cumpărate se transformă prin vânzare în disponibilități bănești într -o
perioadă de mai puțin de un an.

În contabilitatea financiară a întreprinderii, stocurile sunt clasificate și
delimitate în funcție de patru c riterii: fizic, destinație, faza ciclului de exploatare și
locul de creare a gestiunilor. Corespunzător acestor criterii sunt individualizate
următoarele stocuri:
 Materii prime , care participă direct la fabricarea produselor,
regăsindu -se în componența lor integral sau parțial, în stare inițială sau
transformată;
 Materialele consumabile sau furniturile cuprind materialele
auxiliare, combustibili, piesele de schimb, semințele și materialul de plantat,
furajele și alte materiale consumabile care participă ind irect sau ajută activitatea
de exploatare fără a se regăsi, de regulă, în produsul rezultat;
 Produsele sub forma semifabricatelor, produselor finite si
produselor reziduale;
 Animale care nu au îndeplinit condițiile de a fi trecute la animale
adulte, animal e de îngrășat, pasările și coloniile de albine;
 Producția în curs de fabricație reprezintă materii prime care nu au
trecut prin toate stadiile de fabricație, produse nesupuse probelor și recepției
tehnice, precum și lucrările și serviciile în curs de execu ție sau neterminate;
 Mărfuri , respectiv bunuri pe care întreprinderea le cumpără în
vederea revânzării ;
 Ambalajele , cuprind bunurile necesare pentru protecția mărfurilor
pe timpul transporturilor și depozitării sau pentru prezentarea lor comercială.

4 Holt Gheorghe, Bușan Gabriela, Bazele contabilităț ii, Editura Academică Brâncuși, Tg Jiu, 2008, p 42

8
Categorii distincte în cadrul stocurilor constituie obiectele de inventar,
baracamentele și amenajările provizorii.

În România, prin Regulamentul de aplicare a Legii Contabilității nr.
82/1991 este dată următoarea definiție a acestei clase de active patri moniale:
„Contabilitatea stocurilor și comenzilor în curs de execuție cuprinde ansamblul
bunurilor și serviciilor din cadrul unității patrimoniale, destinate:
 fie a fi vândute în aceeași stare sau după prelucrarea lor în procesul
de producție;
 fie a fi con sumate la prima lor utilizare.

1.2.2. Factorii și obiectivele organizării contabilității stocurilor

Obiectivele principale ale contabilității stocurilor și producției în curs de
execuție sunt strâns legat e de funcțiile comerciale ale entității economice:
 controlul și urmărirea aprovizionării – prin evidența amănunțită asupra
stocurilor prin gruparea acestora pe grupe și tipuri de stocuri, precum și
evidența cheltuielilor de transport și aprovizionare comparate cu
prevederile asupra programelor;
 Asigură integritatea patrimonială a stocurilor în locurile de depozitare și
urmăresc permanent mișcarea lor – se referă la organizarea contabilității
activelor circulante cantitativ și valoric, înregistrarea exactă a cuantumului
mișcărilor sau diferențelor constat ate în inventariere și la momentul
producerii acestora;
 Organizarea normelor specifice de consum la eliberarea în folosință, o
evidență a economiilor sau a materialelor neutilizate;
 O bună delimitare a cheltuielilor de aprovizionare și transport față de
valoarea materialelor achiziționate necesită organizarea contabilității în
așa fel încât aceasta să poată furniza informații referitoare la structura și
nivelul cheltuielilor de transport – aprovizionare;
 Înregistrarea la timp și controlul valorificării sto curilor destinate livrării
către clienți;
 Evidența, urmărirea și controlul stocurilor în procesul de obținere și
livrare la prețuri competitive;
 Aplicarea corectă a regulilor de evaluare în vederea ținerii unei evidențe
realiste a stocurilor și determinării influențelor pe care acestea le au asupra
patrimoniului și a rezultatelor.

În vederea realizării acestor obiective este necesară luarea în considerare a
următorilor factori specifici:

9

Factor Influență
Mărimea întreprinderii Determină alegerea metodei prin care
se contabilizează stocurile:
– Metoda inventarului permanent
– Metoda inventarului intermitent
Structura organizatorică și funcțională
a gestiunilor – Evidența analitică pe gestiuni
– Circuitul documentelor primare

Caracteristicile tehnice și de producție
ale activelor circulante – Stabilirea conturilor sintetice
corespunzătoare
– Elaborarea nomenclatorului
stocurilor
– Evidența operativă și a
contabilității analitice
Decalajul dintre vânzarea și livrarea
stocurilor
Sursa de proveniență a activelor
circulante aprovizionate – Conturile sintetice utilizate
– Prețurile de evaluare
Modul de evaluare a activelor
circulante – Înregistrarea în contabilitatea
sintetică
– Alegerea metodei de determinare
a prețului de ieșire la stocur ile
intersarjabile
Sistemul de indicatori aferenți gestiunii
valorilor materiale – Calculul mărimilor cantitative și
valorice ale intrărilor, ieșirilor
sau stocurilor
– Calculul cheltuielilor efective de
transport – aprovizionare

De asemenea, în organizarea contabilității activelor circulante de natura
materialelor trebuie luați în considerare și alți factori, cum ar fi:
 documentele însoțitoare la intrarea stocurilor;
 amplasarea depozitelor;
 separarea mijloacelor circulante prop rii de cele ce aparțin terților;
 fazele procesului de aprovizionare, precum și mijloacele folosite
pentru executarea lucrărilor de evidență și calcul.

10
CAPITOLUL II – EVALUAREA STOCURILOR

O problemă deosebită pentru contabilitate o reprezintă cea a evaluării
stocurilor având în vedere, pe de o parte, sursele diferite de proveniență a acestora
iar, pe de altă parte, efectele liberalizării și negocierii prețurilor care pot conduce la
variații ale valorii lor de la o perioadă de gestiune la alta, cu influențe asupra
costului de producție și de circulație. 5
Legea contabilității nr. 82/1991(art. 7) precizează că “înregistrarea în
contabilitate a bunurilor mobile și imobile se face la valoarea de achiziție, valoarea
de producție sau la prețul pieței, după caz”, pe baza unui înscris care devine astfel,
document justificativ.6 Evaluarea, ca procedeu al metodei contabilității, reprezintă
măsurarea și cuantificarea, în etalon monetar, a elementelor pa trimoniale și a
modificărilor suferite de aceste elemente.
Principiile evaluării patrimoniului sunt:
 Principiul stabilității unității monetare
 Principiul costului istoric
 Principiul prudenței
 Principiul stabilității obiectului evaluării
 Principiul permanen ței metodelor
În raport cu natura elementelor patrimoniale, sensul mișcărilor intervenite în
masa patrimoniului și momentul când se face evaluarea se delimitează următoarele
reguli și metode de evaluare7:

Figura nr.1: Forme de evaluare în contabilitate

Sursă : Prelucrare proprie pe baza bibliografiei studiate

5 Doina Maria Robu, Contabilitate generală, Biblioteca digitală ASE, p.70
6 Legea cont abilității 82 / 1991 , reactualizată și republicată
7 Iuliana Bădilă, Daniel Bădilă, Gestiune Economică, Editura Universității Lucian Blaga, Sibiu, 2015, p
104 EVALUARE Evaluarea unității
patrimoniale ca
ansamblu
Evaluarea elementelor
patrimoniale în raport
cu momentul
efectuării acesteia: Evaluare la intrare
Evaluare la ieșire
Evaluare la inventar
Evaluare la bilanț

11
2.1. Metode de evaluare a stocurilor la intrarea în patrimoniu
În contabilitate, stocurile sunt reflectate astfel:

Sursă : Prelucrare proprie pe baza bibliografiei studiate

Prețurile care sunt folosite la evaluarea activelor circulante înregistrate în
contabilitate se numesc prețuri de înregistrare. Acestea pot fi diferite în funcție de
opțiunea entităților patrimoniale și de natura stocurilor și se înregistrează în
contabilitate, astfel:
1. Costul de achiziție utilizat la înregistrarea intrărilor de stocuri și este
format din:
Sursă : Prelucrare proprie pe baza bibliografiei studiate

 Prețul de cumpărare, din care se deduc taxele recuperabile (Taxa pe valoarea
adăugată), remizele, rabaturile etc.
 Taxele vamale aferente bunurilor importate;
 Alte cheltuieli de achiziționare generate de aprovizionarea bunurilor, cum ar fi:
transport extern, asigurări, comisioane, cheltuieli de manipulare etc.

În calculul costului de achiziție nu sunt incluse cheltuielile generate de
finanțarea necesară constituirii stocurilor sau scontul acordat plății înainte de
scandență. Cheltuieli de transport –
aprovizionare Taxe și ambalaje
nerecuperabile Preț de facturare al
furnizorului
VALORIC
•în contabilitatea
sintetică
CANTITA TIV ȘI
VALORIC
•În contabilitatea
analitică, cu unele
excepții
CANTITA TIV
La locurile de
depozitare în evidența
operativă

12
Astfel, prețul devine cost istoric și va fi utilizat în mometul eliberării
stocurilor din depozit. Deși costul de achiziție este utilizat pentru același sortiment,
poate fi diferit de la o perioadă la alta în funcție de prețul de livrare al furnizorului,
cheltuielile de transport și aprovizionare etc.
În vederea determinării ordinii în care stocurile vor fi date în consum, prin
Regulamentul de aplicare a Legii Contabilității, art. 67 se stabilește posibilitatea
agentului economic de a alege una dintre următoarele variante:
 FIFO ( First in, first out / Primul intrat, primul ieșit)
 LIFO (Last in, first out / Utimul intrat, primul ieșit)
 CMP (C ostul mediu ponderat)

2. Prețul standard este prețul prestabilit ce constă în înregistrarea și
evaluarea stocurilor la un preț fix care a fost stabilit anterior pe baza stocurilor
realizate în perioada precedentă. Se înregistrează în contabilitate în moment ul
înregistrării în plus față de costul de achiziție a diferențelor de preț.
Este necesar ca aceste prețuri să fie actualizate periodic, ținând cont în special de
evoluția prețurilor.
În ceea ce privește diferențele de preț, acestea pot fi atât favorabile cât și
nefavorabile. Diferențele favorabile le întâlnim în momentul în care prețul standard
este mai mare decât costul efectiv și se înregistrează în roșu, iar diferențele
nefavorabile când costul efectiv este mai mare decât prețul standard și se
înregist rează în negru.

Diferențele de preț8 stabilite la intrarea bunurilor în patrimoniu se
repartizează și se înregistrează proporțional, atât asupra valorii bunurilor ieșite cât
și asupra stocurilor cu ajutorul unui coef icient de repartizare K, care se calcu lează
astfel:

Coeficient de
repartizare9
= Soldul inițial al
diferenț elor de preț
+ Diferenț e de preț aferente
intrărilor în cursul perioadei
( K ) Sold inițial al
stocurilor la preț de
înregistrare + Valoarea intrărilor în cursul
perioadei la preț de
înregistrare

K = Si (cont de diferenț e) + Rd (cont de diferenț e)
Si (cont de stoc la preț de
înregistrare +
Rd (cont de stoc la preț de
înregistrare

Coeficientul menționat anterior se aplică asupra valorii bunurilor în
momentul ieșirii din gestiune la prețul de înregistrare. Astfel, se obțin diferențele
de preț aferente bunurilor ieșite din gestiune.

8 Balteș N, Bazele contabilității,Editura Universității Lucian Blaga, Sibiu, 2010, p 222

13
Înmulțind coeficientul K cu valoarea bunurilor ieși te la prețul de
înregistrare, urmând ca suma rezultată să se înregistreze în conturile
corespunzătoare ale bunurilor ieșite.
La sfârșitul perioadei soldurile conturilor de diferențe și a celor de stocuri
se cumulează astfel încât conturile de stocuri vor reflecta valoarea stocurilor la
costul de achiziție.
3. Prețul de facturare al furnizorului este reprezentat de prețul din
factura furnizorului. Acesta se înregistrează în contabilitate în momentul
diferențierii prețului față de costul de achiziție. Diferențele reprezintă cheltuielile
de transport și aprovizionare, se vor înregistra în conturile aferente diferențelor de
preț și vor fi repartizate proporțional asupra valorii bunurilor ieșite și asupra
stocurilor, cu ajutorul unul coeficient de repartiz are (K).

Coeficient de

= Cheltuieli de transport
aferente stocurilor existente
la începutul perioadei
+ Cheltuieli de transport
aferente intrărilor de
stocuri în cursul perioadei
repartizare
( K ) 10 Soldul inițial al stocurilor
la preț de facturare + Valoarea intrărilor de
stocuri în cursul perioadei
la preț de factură

K = Si (cont de diferențe) + Rd (cont de diferențe)
Si (cont de stoc la preț
de factură) + Rd ( cont de stoc la preț
de factură )

Prin aplicarea acestui coeficient se determină cheltuielile de transport și
aprovizionare aferente bunurilor ieșite din gestiune.
La sfârșitul lunii, se cumulează soldul conturilor de diferențe cu soldul
conturilor de stocuri, rezultând valoarea stocurilor la costul de achiziție.
4. C ostul de producție – este format din totalitatea cheltuielilor necesare
fabricării unui bun și este considerat preț de înregistrare în contabilitate.
Costul de producție este aferent bunurilor și serviciilor rezultate din activitatea
proprie (de exploatar e) și cuprinde următoarele:
 Prețul de achiziție a materiei prime
 Cheltuieli directe aferente fabricației
 Cheltuieli indirecte aferente fabricației

10 Mihai Mocanu, Contabilitate de gestiune, Editura Tipo Moldova, Iași, 2013, pg 245 -246

14
2.2. Documente primare utilizate pentru contabilizarea stocurilor
Activele circulante materiale din cadrul unei entități ocazionează diverse
operațiuni, cum ar fi: aprovizionarea, păstrarea, eliberarea în depozite, prelucrarea
în procesul de producție, vânzarea, inventarierea etc. Aceste operațiuni trebuie
consemnate în diferite documente de evidență operativă a sto curilor.11

Existența și mișcarea stocurilor de materiale sau obiecte de inventar se
înregistrează utilizând următoarele documente:
 În relația cu furnizorii:
o Comenzi
o Contracte economice
o Confirmări ale contractelor
o Aviz de însoțire a mărfii
o Factură fiscală
 Pentru lipsurile constatate la recepția transportului:
o Proces verbal de constatare
 În momentul recepției de către gestionar:
o Notă de recepție și constatare de diferențe
 Pentru evidența în magazie / depozit
o Fișă de magazi e
o Bon de consum
o Fișă limită de consum
o Bon de predare – transfer, restituire
 În relația cu terții
o Aviz de însoțire a mărfii
o Dispoziție de livrare
o Factură fiscală

În momentul existenței unor decalaje între momentul vânzării și cel al
livrării bunurilor, în gestiune se înregistrează ca bu nuri facturate, dar nelivrate și în
contabilitate se contabilizează utilizând conturi în afara bilanțului.
În ceea ce privește bunurile livrate, dar nefacturate acestea se înregistrează
ca o ieșire din gestiune, atât în locul de depozitare, cât și în evidențele contabile, pe
baza documentelor care confirmă livrarea / ieșirea acestora.
O altă clasificație a documentelor contabile care au relație directă cu
achiziția, evidența sau scoaterea din gestiune a stocurilor de materii prime,
materiale sau obi ecte de inventar este:

11 Iacob Petru Pântea, Gheorghe Bodea, Contabilitate financiar ă, Editura Intelcredo, Deva, 2014 , p 101

15
Figura nr.2: Documente necesare la intrarea și ieșirea din patrimoniu
A. La intrarea în patrimoniu B. La ieșirea din patrimoniu

Sursă : Prelucrare proprie pe baza bibliografiei studiate

Factura – este un formular cu regim special, servind ca document de bază în
decontarea produselor cu mărfurile livrate, a lucrărilor efectuate sau a servicilor
prestate, poate fi folosit ca document de însoțire a mărfii în timpul transportului,
dar și ca document justificativ în cazul înregistrărilor contabile atât din perspectiva
cumpăr ătorului cât și a vânzătorului.
Conform Codului Fiscal, sunt considerate facturi documentele sau mesajele
pe suport hârtie sau în format electronic care conțin în mod obligatoriu u rmătoarele
informații12: numărul de ordine, data emiterii facturii, data la care au fost livrate
bunurile sau prestate serviciile, denumirea și adresa furnizorului, denumirea și
adresa beneficiarului, codul de înregistrare în scopuri de TVA.
Avizul de însoț ire – are un regim special și servește ca document de însoțire
a mărfii pe timpul transportului, de specificat este faptul că stă la baza întocmirii
facturii, pe lângă acestea este dispoziția de transfer al valorilor materiale de la o
gestiune la alta în c adrul aceleași unități. Documentul se întocmește în trei
exemplare în cazul în care unitatea nu are posibilitatea eliberării facturii în
momentul livrării produselor (materiale, materii prime, obiecte de inventar) din

12 Iuliana Bădilă, Daniel Bădilă, Gestiune Economică, Editura Universității Lucian Blaga, Sibiu, 2015, p
141 ACHIZIȚIE
•Factură
•Aviz de însoțire a mărfii
•Bon comandă / chitanță
PRODUCȚIE
•Rapoarte de producție
•Bon de predare – transfer -restituire
APORT
•Proces verbal de predare primire
DONAȚIE
•Proces verbal de dona ție
PLUS LA INVENTAR
•Proces vrebal de inventariere
•Lista de inventariere
REVENITE LA TERȚI
•Aviz de însoțire a mărfii VÂNZARE
•Factură
•Aviz de însoțire a mărfii
•Borderou de vânzare
CONSUM
•Bon de consum
•Fisă limită de consum
MINUS LA INVENTAR
•Listă de inventariere
•Proces verbal de inventariere
DATE LA TERȚI
•Aviz de însoțire a mărfii
OBIECTE DE INVENTAR DATE
ÎN FOLOSINȚĂ
•Fișă de evidență a obiectelor de
inventar în folosință

16
cauza unor condiții obiective sau exce pționale – menționând cauza pentru care s -a
întocmit avizul și nu factura, ulterior întocmindu -se factura.
Bon de predare – transfer – restituire este folosit pentru predarea la
magazie a stocurilor (produse, semifabricate, materiale reziduale) obținute prin
producție proprie sau pentru transmiterea bunurilor de la un loc de depozitare la
altul în cadrul aceleași unități. De menționat este faptul că nu servește ca document
pe timpul transportului.
Bon de comandă – reprezintă formularul cu regin special de tipărire, înseriat
și numerotat corespunzător. Ajută la contractarea serviciilor sau confirmarea
primirii, după caz determinarea volumului serviciilor prestate sau a materialelor
consumate. Cea care îl întocmește este unitatea prestatoare, acesta întocmi ndu-se
în trei exemplare.
Fișa de magazie – formulare cu regim special de tipărire, înseriere și
numerotare. Servește ca document de evidență la locul de depozitare a intrărilor,
ieșirilor și stocurilor de valori materiale. Se întocmește într -un exemplar, separat
pentru fiecare fel de material și se completează de către compartimentul financiar
contabil pentru deschiderea fișei și la verificarea înregistrărilor.
După completare, documentele justificative sunt supuse operației de
prelucrare. Ea constă în13:
 Sortarea documentelor pe operații;
 Exprimarea în etalon monetar a mărimii operațiilor economice și
financiare dacă este cazul;
 Cumularea sau preconizarea mai multor documente justificative și
obținerea pe această cale a documentelor centralizatoare;
 Verifi carea de formă, aritmetică și de fond;
 Înregistrarea în contabilitate pe baza analizei tranzacțiilor și contării
documentelor justificative.
Cumpărarea și vânzarea se bazează pe transfer de proprietate, fiind necesară
consemnarea scrisă a unui contract între client și furnizor.
Stocurile cumpărate sosesc la beneficiar împreună cu factura și avizul de
însoțire a mărfurilor . Avizul însoțește mărfurile pe timpul transportului, dacă
factura de livrare este întocmită ulterior. Primirea stocurilor se numește recepție ,
iar inventarul faptic cantitativ și îndeplinirea condițiilor standard de calitate se
consemnează în nota de int rare – recepție . Dacă se constată diferențe cantitative,
calitative sau valorice se întocmește nota de constatare diferențe . Pentru stocurile
respinse se întocmește proces verbal de custodie temporară , acestea fiind la
dispoziția furnizorului.14
În fiecare entitate, documentele care stau la baza înregistrărilor în
contabilitate, diferă de cele din magazie. Altfel spus, în schema următoare am
redat documentele necesare metodei cantitativ – valorice ( pe fise de conturi
analitice) în comparație cu medota ope rativ contabilă ( pe solduri).

13 Mihaela Dumitrana, Chirata Caraiani, Bazele contabilității, Editura Universitară, București, 2012, p
125
14 Chirița CARAIANI, Cleopatra SENDROIU, Bazele contabilității, Biblioteca Digitală ASE, p. 88

17
Figura nr.3: Metoda cantitativ – valorică (pe fise de conturi analitice)

Sursa: Budugan D. – Contabilitate si control de gestiune , Editia a II -a, Editura Sedcom, Libris, Iasi, 2002,
p.130

Documente
de intrare Documente
de ieșire
Fișă de magazie
Borderou de predare a
documentelor
Fișă de cont analitic
pentru valori m ateriale
BALANȚĂ ANALITICĂ
A VALORILOR
MATERIALE Situația
bunurilor intrate Situația
bunurilor ieșite
Registrul jurnal

18
Figura nr.4: Metoda operativ -contabila (pe solduri).

Sursa: Budugan D. – Contabilitate si control de gestiune , Editia a II -a, Editura
Sedcom Libris, Iasi, 2002, p.129
Documente
de intrare Documente
de ieșire
Fișă de magazie
Borderou de predare a
documentelor
Fișă centralizatoare a
mișcărilor valorice pe
grupe de stocuri
REGISTRUL
STOCURILOR
Registrul jurnal Situația
bunurilor intrate Situația
bunurilor ieșite

19
2.3. Metode de evaluare a stocurilor în momentul inventarierii
Evaluarea la inventar se întemeiază pe valoarea actuală care se determină
în momentul inventarierii elementelor (de obicei la sfârșitul exercițiului financiar,
înainte de întocmirea situațiilor financiare).15
În momentul inventarierii, stocurile se înregistrează la valoarea actuală,
valoarea de utilitate sau altfel spus, valoarea de inventar. Această valoare se
stabilește în funcție de utilitatea bunului în cadrul întreprinderii sau de prețul pieței.
În funcție de destinația bunului, avem:
 Stocuri destinate vânzării
Valoarea netă de realizare = prețul de vânzare previzionat – cheltuieli de
transport – comisioane
 Semifabricate și producție în curs de execuție
Se evaluează: valoarea componentelor material incorporate + costuri de
prelucrare
 Materii prime și materiale consumabile – se evaluează la costul de înlocuire
În vederea stabilirii valorii de inventar se aplică principiul prudenței, conform
căruia activele și veniturile nu trebuie să fie supraevaluate, iar datoriile și
cheltuielile, subevaluate16, astfel:
 În cazul în care valoarea de inventar determinată pe baza utilității bunului
pentru unitate și de prețul pieței este mai mare decât valoarea cu care acestea au
fost înregistrate în contabilitate, în listele de inventariere se trec valorile din
contabilitate.
 În cazul în care valoarea de inventar determinată pe ba za utilității bunului este
mai mică decât valoarea din contabilitate, în listele de inventariere se trec
valorile de inventar.
 În cazul în care se constată o depreciere este necesară constituirea unui
provizion pentru deprecieri în vederea reflectării unei imagini fidele.
Provizioanele de depreciere nu sunt deductibile din punct de vedere fiscal.
 Dacă se constată o lipsă în gestiune, imputabilă, acestea se vor imputa la
valoarea de înlocuire, care reprezintă costul de achiziție la care cuprinde costul
de c umpărare, taxele nedeductibile, TVA și cheltuielile de transport și
aprovizionare.

15 Mihael a Dumitrana, Chirata Caraiani, Bazele contabilității, Editura Universitară, București, 2012, p
128
16 OMFP 1802/2014, secțiunea 7 principii contabile ge nerale

20
2.4. Metode de evaluare a stocurilor la închiderea exercițiului financiar
La inventarierea patrimoniului de la sfârșitul exercițiului financiar17,
stocurile se evaluează la valoarea actuală, denumită și valoarea de inventar.
Valoarea actuală se stabilește în funcție de utilitatea bunului, starea acestuia
și prețul pieței.
Cu acest prilej se stabilesc:
 Diferențe cantitative în plus sau în minus față de situația faptică stabilită la
inventariere și situația scriptică din contabilitate;
 Diferențe valorice în plus sau în minus dintre valoarea contabilă (de intrare) și
valoarea actuală (de inventar).
Stocurile la care au rezultat diferențe în plus î ntre valoarea de inventar și
valoarea de intrare, în bilanț se evaluează la valoarea de intrare. Astfel, plusul de
valoare nu se va înregistra în contabilitate.
În cazul constatării unor diferențe în minus între valoarea de inventar și
valoarea de intrare, în bilanț se reflectă la valoarea de inventar, iar minusul se
înregistrează prin intermediul contului de provizioane. În bilanț se trece valoarea
netă a stocurilor, determinată ca diferență între valoarea de intrare și valoarea
provizioanelor pentru depr eciere.
Evaluarea18 la bilanț implică compararea a două valori și reținerea acelei
valori care nu conduce la un rezultat supraevaluat. În situațiile financiare se reține:
 Pentru active – valoarea cea mai mica
 Pentru datorii – valoarea cea mai mare

Astfel :
– Dacă valoarea de inventar este mai mare decât valoarea contabilă, în listele
de inventariere se va scrie valoarea contabilă.
– Dacă valoarea de inventar este mai mica decât valoarea contabilă, în listele
de inventariere se va înscrie valoarea de invent ar. Pentru diferența dintre
valoarea contabilă și valoarea de inventar se calculează ajustări pentru
deprecierea stocurilor. 19

17 Iacob Petru Pântea, Gheorghe Bodea, Contabilitate financiar ă, Editura Intelcredo,Deva, 2014 , p 109
18 Mihaela Dumitrana, Chirata Caraiani, Bazele contabilității, Editura Universitară, București, 2012, p
129
19 Ordinul 2861 / 2009 pentru aprobarea N ormelor privind organizarea și efectuarea inventarierii
elementelor de activ și pasiv, publicat în MO nr 704 / 20.10.2009

21
2.5. Metode de evaluare a stocurilor la ieșirea din patrimoniu
O entitate tebuie să utilizeze aceleași metode de determinare a costului
pentru toate stocurile care au natură și utilizare similare. Metoda aleasă trebuie
aplicată cu consecvență de la un exercițiu financiar la altul. În cazul în care, în
situații excepționale administratorii entității decid să schimbe metoda pentru u n
anumit element de stocuri, în notele explicative din cadrul Situațiilor financiare
anuale trebuie să se evidențieze motivul schimbării metodei, precum și efectele
sale asupra rezultatului.

2.5.1. Metoda inventarului permanent

La ieșirea din patrimoniu în mome ntul dării în consum, evaluarea stocurilor
și scoaterea lor din gestiune se realizează la valoarea de intrare.
Ținând cont de faptul că pe parcursul desfășurării activității, aceleași bunuri
se pot procura la diferite prețuri, în vederea evaluării cantit ăților de stocuri
consumate sau ieșite din gestiu ne conform standardelor internaț ionale se utilizează
următoarele metode:
 Metoda cost mediu ponderat (CMP)
 Metoda primul intrat – primul ieșit ( FIFO)

Sursă : Prelucrare proprie pe baza bibliografiei studiate

 Metoda ultimul intrat – primul ieșit (LIFO)

OUT

Sursă : Prelucrare proprie pe baza bibliografiei studiate

4 3 2 1
OUT IN
1 2 3 4
4 3 2 1 IN

22
 Metoda costului standard
Metoda standard – cost20 a apărut la începutul secolului al XX -lea, în SUA,
sub numele de metoda costurilor estimative, fiind prima metodă care promovează
costul determinat înaintea începerii procesului de fabricație.
Această metodă a fost aplicată pentru prima da ta în anul 1901 și a presupus
antecalcularea anuală a costurilor de fabricație pe o unitate de produs, ținând cont
atât de costul materialelor cât și de costul prelucrării.
1. Metoda costului mediu ponderat (CMP)

Costul mediu ponderat presupune calcularea mediei ponderate a costurilor
unui anumit element, fie periodic, fie după fiecare recepție. Când se calculează la
sfârșitul lunii, costul mediu ponderat se stabilește ca raport între valoarea stocului
initial plus valoarea intrărilor și cantitatea existentă în stocul initial plus cantitățile
intrate.
Când se calculează după fiecare recepție se stabilește ca raport între valoarea
stocului precedent plus valoarea intrărilor și cantitatea existentă în stocul preceden t
plus cantitățile intrate.21
Costul mediu ponderat se poate calcula în două variante:
 Calculat ca raport între valoare și cantitate, după fiecare intrare în parte
 Determinarea unui cost mediu ponderat lunar ca raport între valoarea
stocului inițial + intr ări în cursul lunii și cantitatea existentă în stocul initial
+ cantitățile livrate în cursul lunii

Costul unitar mediu ponderat se calculează ca raport între valoarea totală a
stocului inițial (Si) plus valoarea totală a intrărilor (Vi) și cantitatea exi stentă în
stocul inițial (qs) plus cantitățile intrate (qi):

22

2. Metoda FIFO

Bunurile ieșite din gestiune se evaluează la costul de achiziție (producție) al
primului lot intrat, iar pe măsură ce acesta se epuizează la costul de achiziție al
lotului următor, în ordine cronologică. Această metodă se bazează pe ipoteza că
primele arti cole ieșite din patrimoniu se evaluează la costul primelor articole
intrate.
Aplicarea metodei FIFO are ca efect evaluarea stocului final la cele mai
recente prețuri, stocurilor ieșite fiindu -le atribuite prețurile cele mai vechi.
Altfel spus, primele bunuri achiziționate se și vând primele, elementele care

20 Călin O., Contabilitate de gestiune, Editura Tribuna Economică, București, 2001, pg 284 -286
21 Iacob Petru Pântea, Gheorghe Bodea, Co ntabilitate financiară , Editura Intelcredo, Deva, 2014 , p 110
22 Nicolae Balteș, Bazele contabilității,Editura Universității Lucian Blaga, Sibiu, 2010, p 128

23
rămân în stoc până la sf ârșitul perioadei fiind cele care au fost cumpărate mai
recent.
Metoda FIFO poate fi utilizată indiferent de fluxul real al stocurilor pentru că
estimarea sa este legată de fluxul costurilor și nu de cel al bunurilor.

3. Metoda LIFO

Utilizarea metodei Last In – First Out presupune că ultimele bunuri
achiziționate sau produse sunt cele care se vând primele. Astfel, în stoc vor rămâne
mereu bunurile produse sau achiziționate primele.
În urma aplicării acestei metode costul elementelor existente în stoc este m ai mic
decât cel actual, fiind conform principiului evaluării care presupune că evaluarea
se face la cea mai mica valoare dintre cost și valoarea realizabilă netă.
Metoda LIFO presupune că bunurile ieșite din gestiune se evaluează la
costul de achiziție / producție al ultimei intrări (Lot). Pe măsură ce lotul se
consumă, bunurile se evaluează la costul de achiziție / producție al lotului anterior,
cronologic.
Altfel spus, această metodă se bazează pe ipoteza că primele articole ieșite
din patrimoniu sunt e valuate la costul ultimelor articole intrate. În acest fel, stocul
final este evaluat la cele mai vechi prețuri. Presupunerea folosită de această metodă
nu corespunde cu mișcarea reală a majorității entităților economice.23

2.5.2. Metoda inventarului intermitent

Prin intermediul acestei metode, intrările de stocuri nu se mai înregistrează
prin intermediu l conturilor de stocuri (clasa 3), ci prin conturile de cheltuieli (clasa
6), pornind de la inventarierea faptică a stocurilor realizată la sfârșitul perioadei. În
momentul folosirii inventarului intermitent, debitul contului de cheltuială reflectă
atât valoarea inițială a stocurilor aflate în gestiune, cât și intrările din cursul
perioadei.
Ieșirile de stocuri pot fi determinate doar la sfârșitul perioadei, fii nd
influențate de valoarea inițială a stocurilor, intrările din cursul perioadei și valoarea
finală a stocurilor. Debitul conturilor de stocuri reflectă, la sfârșitul perioadei,
stocurile finale aflate în gestiune.
Metoda inventarului intermitent presupune înregistrarea în contabilitate a
ieșirilor pe baza inventarierii stocurilor la sfarșitul perioadei. Astfel, ieșirile se vor
determina ca o diferență între valoarea stocului final și valoarea stocului inițial la
care se adaugă valoarea intrărilor.
Altfel s pus,
E = Si + I – Sf

23 Nicolae Balteș, Bazele contabilității,Editura Universității Lucian Blaga, Sibiu, 2010, p 129

24
E = ieșiri
Si = Sold inițial
I = Valoarea intrărilor
Sf = Sold final

Metoda inventarului intermitent presupune următoarele etape:
1. La începutul exercițiului sau al perioadei se anulează valoarea stocului
existent. Acesta presupune creditarea contului de clasa 3 în corespondență cu
contul de cheltuială, mai exact eliberarea în consum.

6xx = 3xx

2. La sfărșitul lunii pe baza inventarului se stornează materiile prime existente
în stoc, înregistrându -se în contabilitate:
3xx = 6xx
Sau
6xx = 3xx –
Procesul de inventariere a stocurilor se realizează în conformitate cu normele
metodologice în vigoare, emise de Ministerul Finanțelor privind organizarea și
efectuarea inventarierii elementelor de activ și pasiv.
În cazul în care se con stată diferențe între stocul scriptic și cel faptic, acestea
trebuie menționate în procesul verbal întocmit de comisia de inventariere.
În cadrul oricărei unități, în procesul de producție a stocurilor, la locul de
depozitare / utilizare este necesară întocmirea fișelor de magazie și a altor
documente stabilite la nivel intern în cadrul companiei. Astfel, se poate realiza mai
ușor confruntarea între stocul scriptic și cel faptic. În plus, ieșirile de stocuri
reflectate în contabilitatea financiară neces ită o corelare cu contabilitatea de
gestiune în funcție de consumul tehnologic normat pe comenzi, produse etc.
Aspecte relevante privind perioada fiscală a inventarului intermitent
o La achiziția mărfurilor, concomitent cu înregistrarea datoriei față de
furnizor, se înregistrează și cheltuiala cu mărfurile
371 = 401
„ Mărfuri” „Furnizori”

607 = 371
„Cheltuieli cu marfurile” „Marfuri”

o Pentru determinarea stocului existent la sfârșitul perioadei se
înregistrează reluarea bunurilor în contul de mărfuri. Creditarea

25
contului de cheltuială permite reflectarea unei cheltuieli reale la
sfârșitul perioadei.
371 = 607
„Mărfuri” „Cheltuieli cu mărfurile”

o Din punct de vedere fiscal, inventarul intermitent afectează numai
impozitul pe profit. Se recomandă realizarea inventarului lunar sau
măcar trimestrial în vederea reflectării unei imag ini reale a societății
în ceea ce privește impozitele și taxele datorate.
o Din punct de vedere legal, este obligatorie realizarea inventarului cel
puțin o dată până la sfârșitul perioadei fiscale.

26
Capitolul III – STUDIU DE CAZ PRIVIND CONTABILIZAREA
STOCURILOR LA SOCIETATEA „AVI PISCINE” – S.R.L.

3.1 Prezentarea generală a societății „AVI PISCINE” – S.R.L.

Societatea „Avi Piscine” – S.R.L. are sediul
social în Craiova, strada Râului nr. 393 și este
înregistrată la Registrul Comerțului cu nr.
J16/205/2 001, Cod unic de înregistrare R O6613616.
Principalul obiect de activitate al acestei societăți
constă în fabricarea produselor din rășini armate cu
fibră de sticlă – cod CAEN 2399.
Societatea și -a început activitatea în data de 21 decembrie 1994 în Craiova.
În anul 2013, Societatea „Avi Piscine” – S.R.L., deținea un capital propriu în
valoare de 11928830 lei, atingând vaoarea de 11995357 lei în 2014 și
diminuându -se ușor în anul 201 5, 11982919 lei.
Cifra de afaceri în anul 2013 era de 7929201 lei, echivalentul a 33302644
euro. În același an societatea înregistra un total de active imobilizate în valoare de
11315737 lei. Anul 2014 este nefavorabil companiei, deoarece scade cifra de
afaceri la 6289540 lei ca să crească în anul 2015 la 8043952 lei.

Graficul 1: Evoluția cifrei de afaceri în perioada 2013 – 2015 la Societatea
„Avi Piscine” – S.R.L. – lei –

Sursa: Prelucrare proprie pe baza situațiilor financiare ale Societății „Avi Pi scine” –
S.R.L. în anii 2013 – 2015

Firma deține un obiectiv de producție modern, situat în Craiova, cu
următoarele utilități: pavilion administrativ, hale de producție, depozite pentru
materii prime și produse finite, vestiare, atelier mecanic, altelier m odelărie,
vopsitorie, cantină, parcare, teren sport.
Acest obiectiv este dotat cu:
– instalații de injecție – furnizor WOLFANGEL Germania;
0 2000000 4000000 6000000 8000000 10000000
2013 2014 2015 7929201
6289540 8043952

27
– instalații de gelcotuire – furnizor WOLFANGEL Germania;
– instalații de proiecție simultană – furnizor WOLFANGEL Germania;
– instalații de dozare a rășinii – furnizor WOLFANGEL Germania;
– SDV -istică necesară pentru desfășurarea proceselor tehnologice;
– centrale termice și instalații de ventilație tip ABB care asigură o
temperatură constantă în halele de producție, filtrează, reciclează aerul și reduc
noxele rezultate în urma fabricației, asigurând un climat optim pentru desfășurarea
procesului de producție.
Începând cu anul 1999, firma a fost alcătuită conform cerințelor standardului
SR EN ISO 9001:1995, specialiș tii în Managementul Calității începând elaborarea
și implementarea sistemului calității conform ISO 9001, în martie 2001 reușind să
obțină certificarea conform contractului încheiat cu organismul de certificare TUV
– CERT Germania (certificat nr. 15 100 1 1059 – TUV Cert Germania).
Conducerea AVI a stabilit politica de mediu pe care a inclus -o în Manualul
Calității MC -AVI-01 și stipulează angajamentul de conformitate cu legislația. AVI,
prin conducerea sa, cunoaște necesitatea de a proteja și de a menține condițiile de
mediu naturale.
Implementând politica de mediu, AVI asigură că în toate activitățile
desfășurate se iau măsuri adecvate privind protecția mediului. În prezent fiind
certificată pe managementul calității, mediului, protecției muncii de către D .Q.S.
având următoarele certificări:
ISO 9001 – 427423QM08
ISO 14001 – 427423UM
OHSAS 18001 – 427423BSOH
Începând cu anul 1994, Societatea „Avi Piscine” – S.R.L., a folosit tehnica
formării manuale, urmând ca doi ani mai târziu să treacă la obținerea piese lor din
rășini sintetice armate cu fibră de sticlă, prin acțiunea simultană a vidului și
injecției asupra stratului sau straturilor de fibră de sticlă aflate în matrița închisă
sau matrița cu sac (RTM – Resin Transfer Moulding), proces pentru care au obțin ut
Brevetul de Invenție nr. RO 116179/OSIM România.
De asemenea, pentru obținerea unor anumite tipuri de piese se utilizează
procedeul tehnologic de turnare prin proiecție simultană (rășină, catalizator, fibră
de sticlă). Instalațiile utilizate pentru crea rea produselor sunt din categoria celor
mai moderne, fiind achiziționate de la firme renumite precum WOLFANGEL –
Germania.
Materiile prime sunt furnizate de producători renumiți precum CRAY
VALLEY -Franta, LEDA – Italia, REMBRANDTIN –Germania etc., toți aceșt ia
având sisteme de management al calității certificate conform standardului SR EN
ISO 9001.
Societatea analizată are ca obiect de activitate fabricarea produselor din
rășini armate cu fibră de sticlă, astfel ea obține ca produs finit piscine realizate în
timp monobloc din fibră de sticlă, după cele mai moderne tehnologii, dotate cu
scară interioară.

28

Produsele finite sunt grupate după formă pe linii de
producție, astfel24:
 Linia Marina – având lungimi ce variază de la 6
m la 10 m, cu o adâncime cuprinsă între 1,1m și
2 m; are o formă dreptunghiulară cu o greutate
de până la 890 kg.

 Linia Golf – deține lungimi între 6 m și 10 m, cu o
adâncime ce variază de la 1,25 m la 1,5 m, cu o
greutate care ajunge până la 800 kg, are o formă
de tip dreptunghiulară cu capetele rotunjite.

 Linia Deltă – produsele din această gamă dețin
lungimi cuprinse înt re 4m și 10,5m; cu o
adâncime ce variază de la 1,25 m până la 1,5m;
având o greutate de până la 950kg; au o formă
asemănătoare celor din linia Marina, doar că sunt
mai mici ca suprafață și capacitate.

 Linia Laguna – au lungimi ce variază de la 6 m la
10 m, cu o adâncime standard de 1,5m; cu o
greutate de până la 750 kg și o formă atractivă
rotundă.

Produsele oferite de Societatea „Avi Piscine” – S.R.L., realizate din rășini
sintetice armate cu fibră de sticlă, se adresează unor piețe de desfacere foar te
variate de la clienți persoane fizice până la clienți persoane juridice române, străine
sau chiar entități publice.
Acestea adresându -se atât industriei, lucrărilor pentru amenajări publice,
construcții, amenajări interioare și exterioare, dar și pentru uz general: agrement,
sport, etc.
Sfera de acoperire a produselor oferite de Societatea „Avi Piscine” – S.R.L.,
nu se limitează doar la piețele interne: locale sau naționale ci și la piața
internațională, unde Societatea „Avi Piscine” – S.R.L. are legături comerciale de
export cu țări precum:
 Franta – unde exportă elemente de caroserie și piscine;
 Germania – unde exportă elemente de caroserie pentru restilizări auto
și piscine;

24Informațiile despre produsele fabricate de Societatea „Avi Piscine” – S.R.L. sunt obținute din oferta
companiei valabilă până la data de 15 iunie 2016

29
 Grecia – exportând bărci, caiace, portbagaje, stâlpi pentru iluminatul
public, scaune și banchete, cutii poștale.
În prezent, firma „Avi Piscine” – S.R.L. are în derulare contracte pe ntru
export:
– Franța – EMC prin RMC – export de elemente de caroserie;
– Franța – SIDES – export de elemente de caroserie;
– Franța – ALPHA PISCINES – export de piscine;
– Franța – ID CONCEPT – export de piscine;
– Franța – DOM COMPOSIT – export de
scări, export de panouri;
– Belgia – ART” DECAU export de
piscine;
– Marea Britanie – COMPOSITE
DYNAMICS – export elemente de
caroserie;
– Germania – ACTIVE POOL export de
piscine;
– Austria –ATU GMBH export de piscine.
Sursa:
http://www.avi.ro/industriale/export/ ,
accesat la data de 14.06.2016
De asemenea Societatea „Avi Piscine” – S.R.L. urmează să colaboreze cu
parteneri din Italia, Norvegia , Belgia, Olanda. Un alt potențial mare client, este
firma Suedeză BOMBARDIER , societate cu care firma „Avi Piscine” – S.R.L.
este în negocieri pentru execuția unor componente din caroseria metroului.

30
3.2 Aplicații practice privind contabilitatea stocurilor de materii prime,
materiale consumabile, produselor finite și a produselor reziduale la intrarea
în gestiune la Societatea „Avi Piscine” – S.R.L.
3.2.1. Aplicații practice privind contabilitatea stocurilor de natura materiilor
prime și materialelor consumabile la Societatea „Avi Piscine” – S.R.L.

Societatea „Avi Piscine” – S.R.L. are la data de 01 ianuarie 2016 un stoc de
materiale în valoare de 50.000 lei. În luna ianuarie se achiziționează materiale în
valoare de 300.000 lei , înregistrate la costul de achiziție. Stocul faptic la începutul
lunii este de 40.000 lei.
Societatea optează la achiziția materiilor prime și a materalelor
consumabile la metoda inventarului permanent, astfel:
a) Se înregistrează în contabilitate achiziția materialelor

% = 401 357.000 lei
302 300.000 lei
4426 57.000 lei
302 – Materiale consumabile
401 – Furnizori (P)
4426 – TVA deductibilă (A)

b) Odată achiziționate, materialele se dau în consum

602 = 302 300.000 lei
602 – Cheltuieli cu materialele consumabile

Stoc faptic: 40.000 lei
Stoc scriptic: 50.000 lei
Minus la inventar: 10.000 lei

c) În momentul inventarierii, s -a constatat o lipsă în gestiune, catalogată
drept minus la inventar. În vederea soluționării diferenței nefavorabile
se înregistrează în contabilitate o cheltuială suplimentară, astfel:
602 = 302 10.000 lei
 În cazul în care se cunoaște vinovatul, acestuia i se impută minusul,
înregistrarea în contabilitate fiind următoarea:

Preț imputare 15.000 lei, plus TVA 19%

31
 Dacă vinovatul este un angajat vom efectua următoarele înregistrări
în contabilitate:
4282 = % 17.850 lei
7588 15.000 lei
4427 2.850 lei
4282 – Alte creanțe în legătură cu personalul (A)
7588 – Alte venituri din exploatare
4427 – TVA colectată (P)
 Dacă vinovatul este o persoană din afara unității vom înregistra în
contabilitate astfel:
461 = % 17.850 lei
7588 15.000 lei
4427 2.850 lei
461 – Debitori diverși (A)
7588 – Alte venituri din exploatare
4427 – TVA colectată (P)
În cazul în care societatea ar fi ales, la achiziția materiilor prime și a materialelor
consumabile să le contabilizeze după metoda inventatului intermitent proceda
astfel:
a) Se înregistrează în contabilitate achiziția materialelor
% = 401 357.000 lei
602 300.000 lei
4426 57.000 lei
602 – Cheltuieli cu materialele consumabile
4426 – TVA deductibilă (A)
401 – Furnizori (P)
b) De precizat este faptul că în contabilitate nu se înregistrează consumul și
darea în consum în cursul lunii.
c) La începutul lunii se anulează soldul initial a l contului 302.
602 = 302 50.000 lei
d) La sfârțitul lunii se înregistrează soldul final faptic.
302 = 602 40.000 lei

Societatea „Avi Piscine” – S.R.L. trimite spre prelucrare către terți materii
prime în valoare de 9.000 lei. Costul prelucrării est e de 850 lei și TVA 19%, și se
achită în numerar la primirea facturii, odată cu reîtoarcerea materilor prime
prelucrate.

 Se înregistrează trimiterea materiilor prime spre prelucrare terților
351 = 301 9.000 lei

32
 Se înregistrează întoarcerea de la prelucrare a materiilor prime
301 = 351 9.000 lei
 Se evidențiază costul prelucrării, care este achitat în numerar
% = 5311 1.011,5 lei
301 850 lei
4426 161,5 lei

3.2.2 . Aplicații practice privind contabilitatea stocurilor de natura produselor
finite la Societatea „Avi Piscine” – S.R.L.

Societatea „Avi Piscine” – S.R.L. obține produse finite pentru care s -a stabilit
un cost standard de 9.700 lei pe bucată. Soldul iniț ial al produselor finite era de 25
buc * 9.700 l ei = 242.500 lei. De precizat aici este că diferențele în contul 348 la
începutul anului sunt favorabile, fiind în valoare de 2.600 lei. În decursul anului au
loc următoarele operațiuni:
 Cantitatea fabricată a produselor finite este de 155 buc.
 Produsel e finite fa bricate se vând la un preț de vâ nzare de 11.200
lei pe bucată, cu TVA de 19% iar cantitatea vândută este de 285
de bucăți.
La finele perioadei se calculează costul de producție al produsului finit de
9.789 lei pentru o bucată. Se înregistrează în contabilitate următoarele operațiuni:
a) se înreg istrează în contabilitatea entității obținerea de produse finite
345 = 711 1.503.500 lei

155 buc * 9.700 lei = 1.503.500 lei
348 – Diferențe de preț la produse (A/P)
711 – Venituri aferente costurilor stocurilor de produse

b) concomitent cu această operațiune se înregistrează și diferența de preț
aferentă obținerii de produse finite.
348 = 711 13.795 lei
155 buc * 89 lei = 13.795 lei
Costul standard , numit și cost prestabilit, este costu l la care se așteaptă să se
obțină producția, are drept corespondent în contabilitate contul 345. Pe când costul
efectiv este acel cost obținut în urma procesului de producție, reflectându -se în
contul 711.

33
Cost standard >
Cost efectiv = > diferență
favorabilă
< diferență
nefavorabilă

D 348 – Diferențe de preț la produse C
Diferența favorabilă
(Stornare în roșu)
PENTRU INTRĂRI Diferența favorabilă
(Stornare în roșu)
PENTRU IEȘIRI
Cost standard < Cost efectiv = > diferență nefavorabilă
9.700 lei 9.789 lei 89 lei

Pentru a realiza 4 produse de tip Linia Marina , Societatea „Avi Piscine” –
S.R.L. , efectuează în cursul lunii martie a anului analizat următoarele cheltuieli de
producție:
 cu materiile prime în valoare de: 20.000 lei;
 cu materialele auxiliare în valoare de: 4.000 lei;
 cu colaboratorii în valoare de: 6.000 lei
Inventarul realizat la sfârșitul lunii indică produse finite obținute
(recepționate la depozit) în cantit ate de 3 bucăți evaluate la costul efectiv de
producție de 7.500 lei/buc.
66% din produsele finite obținute se livrează clienților la prețul de vânzare
de 8.000 lei/buc și TVA 19%, încasarea prin bancă.
În luna aprilie a exercițiului financiar N, procesul de producție generează
următoarele cheltuieli:
 cu materiile prime în valoare de: 4.000 lei;
 cu alte materiale consumabile în valoare de: 3.000 lei;
 cu colaboratorii în valoare de: 500 lei
în urma cărora rezultă un produs de tip Linia Marina evaluat la cost efectiv de
producție de 7.500 lei.

Vom începe rezolvarea aplicației prin înregistrarea cheltuielilor de producție
aferente lunii martie:
 Înregistrarea cheltuielilor cu materii prime
601 = 301 20.000 lei
 Înregistrarea cheltuielilor cu materialele auxiliare
6021 = 3021 4.000 lei
 Înregistrarea cheltuielilor cu colaboratorii
621 = 401 6.000 lei
601 – Cheltuieli cu materiile prime
6021 – Cheltuieli cu materialele auxiliare
3021 – Materiale auxiliare
621 – Cheltuieli cu c olaboratorii

34
 Se realizează recepția produselor finite obținute în cursul lunii martie
345 = 711 22.500 lei
3 bucăți * 7.500 lei/bucată = 22.500 lei
 Se înregistrează vânzarea a 66% din produsele finite realizate în cursul lunii
martie
4111 = % 18.849,6 lei
701 15.840 lei
4427 3.009,6 lei
(66% * 3 buc) * 8.000 lei/buc = 15.840 lei
 Se înregistrează scoaterea din gestiune a produselor finite vândute
711 = 345 15.840 lei
66% * 3 buc * 8.000 lei = 15.840 lei
 Se încasează contravaloarea produselor vândute
5121 = 4111 18.849,6 lei
Total cheltuieli de producție = 20.000 lei + 4.000 lei + 6.000 lei = 30.000 lei
Producția terminată = 3 buc. * 7.500 lei = 22.500 lei
Constatarea producției neterminate la sfârșit ul lunii martie =
= 30.000 lei – 22.500 lei = 7.500 lei
 Se va evidenția în contabilitate producția neterminată la sfârșitul lunii
martie:
331 = 711 7.500 lei
 La începutul lunii aprilie se va storna stocul producției neterminate
331 = 711 -7.500 lei
La începutul lunii aprilie se evidențiază următoarele operațiuni:
 Înregistrarea cheltuielilor cu materii prime
601 = 301 4.000 lei
 Înregistrarea cheltuielilor cu materialele auxiliare
6021 = 3021 3.000 lei
 Înregistrarea cheltu ielilor cu colaboratorii
621 = 401 500 lei
 Se efectuează recepția produselor finite obținute în luna aprilie
345 = 711 7.500 lei

Producția neterminată la începutul lunii aprilie = 7.500 lei
Total cheltuieli de producție în aprilie = 4.000 lei + 3.000 lei + 500 lei = 7.500 lei
Producția terminată aprilie = 1 buc. * 7.500 lei = 7.500 lei
Constatarea producției neterminate la sfârșitul lunii martie =
= 7.500 lei – 7.500 lei = 0
După cum putem observa la sfârșitul lunii aprilie nu se înregistrează producție în
curs de execuție (producție neterminată).

35
3.2.3. Aplicații practice privind ajustările pentru deprecierea stocurilor la
Societatea „Avi Piscine” – S.R.L.

În urma inventarierii efectuate la sfârșitul anului s -a înregistrat următoa rea
situație:
Nr. Crt. Tipul de produs Valoarea
contabilă Valoarea de
inventar Depreciere
1. Linia Marina 7.500 lei 5.000 lei 2.500 lei
2. Linia Golf 9.800 lei 10.200 lei –
3. Linia Deltă 11.200 lei 7.950 lei 3.250 lei
Total 28.500 lei 23.150 lei 5.750 lei

Având la bază lista de inventariere se constituie provizioane pentru tipurile
de produse la care s -au înregistrat deprecieri, adică A și C:
a) tipul de produs Linia Marina :
6814 = 391 2.500 lei
b) tipul de produs Linia Deltă :
6814 = 391 3.250 lei
6814 – Cheltuieli de exploatare privind provizioane pentru deprecierea activelor
circulante
391 – Provizioane pentru deprecierea materialelor consumabile

La sfârșitul anului următor, situația stocurilor celor trei tipuri de produse se
prezintă astfel:
Nr. Crt. Tipul de produs Valoaea
contabilă Valoarea de
inventar Despreciare
1. Linia Marina 11.000 lei 6.000 lei 5.000 lei
2. Linia Golf 10.000 lei 9.000 lei 1.000 lei
3. Linia Deltă 13.000 lei 13.000 lei –
Total 34.000 lei 28.000 lei 6.000 lei

La sfârsitul anului se înregistrează în contabilitate următoarele operațiuni:
a) tipul de produs A – majorarea provizionului:
6814 = 391 2.500 lei
b) tipul de produs B – constituirea provizionului:
6814 = 391 1.000 lei

36
c) tipul de produs C – anularea provizionului:
391 = 7814 3.250 lei

6814 – Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor
curente
391 – Ajustări pentru deprecierea materiilor prime (P)
7814 – Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor curente

3.3. Aplicații practice privind contabilitatea materialelor de natura obiectelor
de inventar la Societatea „Avi Piscine” – S.R.L.

Societatea „Avi Piscine” – S.R.L. impo rtă din Germania în cursul lunii iunie
echipament de lucru pentru personalul productiv la un preț de facturare de 1.500
euro (la un curs valutar de 4,45 lei/EUR).
Trebuie menționat faptul că societatea este plătitoare de TVA și nu are
certificat de amâna re a plății în vamă, adică înregistrează și plătește în vamă taxele
vamale de 10%, comision vamal de 0,5% și TVA de 19%. Plata furnizorului extern
se face anterior la un curs de 4,55 lei/EUR. Echipamentul se distribuie salariaților,
care suportă 50% din co stul de achiziție, acesta reținându -se din salarii în 2 rate
lunare.

a) achiziție echipament de lucru din import, având ca document justificativ factura
emisă de furnizor.
303 = 401 6.675 lei
1.500 euro * 4,45 lei/EUR = 6.675 lei

b) Achi tare comision, taxe vamale și TVA, documentele de bază ale acestei
operațiuni sunt ordinul de plată și extrasul de cont.
% = 5121 2.102,29 lei
303 700,88 lei
4426 1.401,41 lei

Comision și taxe vamale = 6.675 lei * 10 % * 0,5% = 700,88 lei
Calcul TVA = (6.675 lei + 700,88 lei) * 19% = 1.401,41 lei
5121 – Conturi la bănci în lei (A)

c) Evidența în contabilitate a plății furnizorului, dovada plății având la bază ordinul
de plată și extrasul de cont.
% = 5124 6.825 lei
401 6.675 lei
665 150 lei

37

1.500 EUR * 4,45 lei/EUR = 6.675 lei
4,55 lei/EUR – 4,45 lei/EUR = 0,1
665 – Cheltuieli din diferențe de curs valutar
5124 – Conturi la bănci în valută (A)

d) Distribuirea echipamentelor salariaților, la jumătate din valoarea lor.
% = 303 7.375,88 lei
603 3.687,94 lei
4282 3.687,94 lei
6.675 lei + 700,88 = 7.375,88 lei
603 – Cheltuieli privind alte materiale
4282 – Alte creanțe în legătură cu personalul (A)

e) Evidența TVA -ului aferent valorii suportate de salariați
4282 = 4427 700,70 lei

Calcul TVA = 3.687,94 lei * 19% = 700,70 lei
4427 – TVA colectată (P)

f) Reținerea din salariu ca rată lunară din valoarea echipamentului

Rata 1: 421 = 4282 2.194,32 lei
Rata 2: 421 = 4282 2.194,32 lei

Calcul rată lunară aferentă echipamentului achiziționat =
= (3.687,94 lei + 700,70 lei) /2 = 4.388,64 /2 = 2.194,32 lei

421 – Personal – salarii datorate (P)

Societatea „Avi Piscine” – S.R.L., plăti toare de TVA, trimite în data de
30.06.2016 la terți pentru reparare un aparat de asamblat în valoare de 1.000 lei.
Costul reparației este facturat de terți la data de 05.07.2016 la un preț de 300 lei,
TVA 19%. Achitarea se realizează pe loc, în numerar, iar aparatul este readus în
unitate.
a) Trimiterea obiectului de inventar la terț, documentul jutificativ fiind avizul de
însoțire, la data de 30.06.2016
351 = 303 1.000 lei
351 – Materii și materiale aflate la terți (A)

38
b) Înregistrarea în contabilitatea unității a facturii de reparație, la data de
05.07.2016
% = 401 357 lei
611 300 lei
4426 57 lei
611 –Cheltuieli cu întreținerea și reparațiile
c) Plata facturii în numerar, în baza chitanței.
401 = 5311 357 lei
d) Returnarea obiectului de inventar în unitate, de la terț, după repararea acestuia
303 = 351 1.000 lei
3.4. Aplicații practice privind metodele de eval uare la ieșirea din gestiune a
stocurilor (FIFO, LIFO, CMP, cost standard) la Societatea „Avi Piscine” –
S.R.L.
Societatea „Avi Piscine” – S.R.L. (plătitoare de TVA), care tine evidența
stocurilor la cost de achiziție prezintă la începutul lunii ianuarie un sold inițial de
242.500 lei (25 buc).
În data de 07.01 societatea cumpără 58 buc la prețul de 11.200 lei, TVA
inclus 19%. Peste 2 zile mai achiziționează 15 buc cu valoare totală 157.815 lei,
TVA inclus 19%. Transportul aferent transportului materiilor prime este facturat
de o firmă specializată la prețul de 7.500 lei. Cele două facturi sunt achitate pes te 2
zile cu transfer bancar (conform OP / Extras de cont).
În data de 12.01 consumă în producție (cf bon consum) 30 bucăți, iar în data
de 17.01 se con sumă încă 28 bucăți. Peste 3 zile societatea mai achiziționează 26
bucăți, cost unitar 5.580 lei TVA inclus, achitarea făcându -se în aceeași zi cu
numerar. Peste 4 zile se consumă 22 bucăți, în 27.01 se aprovizionează încă 17
bucăți și în data de 30.01 s e consumă încă 35 de bucăți. Contabilitatea sintetică a
fluxurilor de stocuri se efectuează după metoda inventarului permanent.
Evaluarea ieșirilor de stoc se efectuează după
a) Metoda FIFO
b) Metoda LIFO
c) Metoda CMP

Data Operația Cantitate Cost unitar
01.01 Stoc inițial 25 9.700
07.01 Aprovizionare 58 11.200
09.01 Aprovizionare 15 10.521
12.01 Consum 30
17.01 Consum 28
20.01 Aprovizionare 26 5.580
24.01 Consum 22
27.01 Aprovizionare 17 9.157
30.01 Consum 35
31.01.N – Total

39
a) Metoda FIFO

Nr
crt Data INTRĂRI IEȘIRI STOC
Q
(buc.) Cost
unitar
(lei) Valoare
(lei) Q
(buc.) Cost
unitar
(lei) Valoare
(lei) Q
buc. Valoare
(lei)
0 1 2 3 4= 2 x 3 5 6 7= 5 x 6 8 9
1 01.01 25 242.500
2 07.01 58 11.20
0 649.600 83 892.100
3 09.01 15 10.52
1 157.815 98 1.049.915
4 12.01
– – – 30 298.500
68
751.415 25 9.700 242.500
5 11.200 56.000
5 17.01
– – – 28
313.600

40

437.815 28
11.200
313.600
6 20.01
26
5.580
145.080
66
582.895
7 24.01
– – – 22
246.400
44
336.495 22
11.200
246.400
8 27.01 17
9.157 155.669
61 492.164
9 30.01
– – – 35
286.275

26
205.889 3 11.200 33.600
15 10.521 157.815
17 5.580 94.860
10 31.01 116 X 1.108.164 115 X 1.144.775 26 205.889

Metoda FIFO este o opțiune firească pentru majoritatea companiilor și este
si cel mai des utilizată. Astfel dacă optează pentru acesta metodă Societatea „Avi
Piscine” – S.R.L. evidențiază ieșirea stocurilor din gestiune prin metoda FIFO.
Potrivit metodei FIFO (primul intrat – primul ieșit) bunurile ieșite din
gestiune se evaluează la costul de achiziție sau de producție al primei intrări. Pe
măsura epuizării lotului, bunurile ieșite din gestiune se evaluează la costul de
achiziție/ producție al lotului următor, în ordine cronologică. În cadrul acestei
metode, procesul de urmărire a stocurilor se simplifică fiindcă loturile de produse
ajung să se epuize repede și produsele în stoc sunt întotdeauna ultimele intrate.
Implicațiile utilizării celor două metode sunt foarte vizibile în situația în care
există fluctuații ale prețurilor produselor. De exemplu, în situația în care prețurile
sunt în creștere, utilizând metoda FIFO, produsele ieșite din stoc a u o valoare mai

40
redusă decât ultimele intrate rezultând astfel profituri mai mari cu consecințele
fiscale de rigoare.

b) Metoda LIFO
Nr
crt Data INTRĂRI IEȘIRI STOC
Q
(buc.) Cost
unitar
(lei) Valoare
(lei) Q
(buc.) Cost
unitar
(lei) Valoare
(lei) Q
(buc.) Valoare
(lei)
0 1 2 3 4= 2 x 3 5 6 7= 5 x 6 8 9
1 01.01 25 242.500
2 07.01 58 11.200 649.600 83 892.100
3 09.01 15 10.521 157.815 98 1.049.915
4 12.01 – – – 30 325.815
68 724.100 15 10.521 157.815
15 11.200 168.000

5 17.01 – – – 28 313.600 40 410.500 28 11.200 313.600
6 20.01 26 5.580 145.080 66 555.580
7 24.01 – – –
22
122.760
44 432.820
22
5.580
122.760

8 27.01 17
9.157 155.669 61 588.498
9 30.01 – – – 35 334.789
26 253.700
17
9.157
155.669

4
5.580
22.320

14
11.200
156.800
10 31.01 116 X 1.108.164 115 X 1.096.964 26 253.700

Creșterile evaluate prin metoda LIFO se pot considera costuri alocate pe
baza costurilor de la începutul anului, de la sfârșitul anului sau a costurilor medii.
Potrivit metodei LIFO bunurile ieșite din gestiune se evaluează la costul de
achiziție sau de producție al ultimei intrări. Pe măsura epuizării lotului, bunurile
ieșite din gestiune se evaluează la costul de achiziție sau de producție al lotului
anterior, în ordine cronologică.
Metoda LIFO se potrivește numai unor domenii de activitate. De exemplu ,
companiile care își desfășoară activitatea în industria minieră, din domeniul
producției materialelor de construcții sau cel al metalelor prețioase.

41
În cazul în care prețurile sunt în creștere produsele ieșite din gestiune au o
valoare mai mare, cu totu l invers față de cum se întamplă în cazul metodei LIFO
datorită faptului că descarcă prima dată ultimele produse, mai scumpe, generează
profituri mai mici și impozit aferent mai mic.
Datorită faptului că în cadrul metodei LIFO este posibil ca primele produse
intrate să rămână pentru mult timp în gestiune, poate chiar ani, se complică
procesul de urmărire a stocurilor necesitând o arhivă laborioasă, cu fișe de magazie
deschise mult timp pentru anumite tipuri de produse.
Tot acest fapt crește posibilitatea ca în cadrul LIFO să apară fluctuații de
prețuri mari, neașteptate, datorită faptului că uneori se pot descărca produse
achiziționate acum câțiva ani când prețurile erau total altele.

c) Metoda CMP

Nr
crt Data INTRĂRI IEȘIRI STOC
Q Cost
unitar Valoare Q Cost
unitar Valoare Q Valoare
0 1 2 3 4= 2 x 3 5 6 7= 5 x 6 8 9
1 01.01 25 242.500
2 07.01 58
11.200 649.600 83 892.100
3 09.01 15
10.521 157.815 98 1.049.995
4 12.01 – – – 30 10.713,41 321.402,3 0 68 728.512,7 0
5 17.01 – – – 28 10.713,41 299.975,48 40 428.537,22
6 20.01 26
5.580 145.080 66 578.617,22
7 24.01 – – – 22 8.691,17 191.205,74 44 382.144,48
8 27.01 17
9.157 155.669 61 538.080,48
9 30.01 – – – 35 8.820,99 308.734,65 26 229.345,83
10 31.01 116 X 1.108.164 115 X 1.121.318,17 26 229.345,83

Metoda CMP presupune calcularea costului fiecărui element pe baza mediei
ponderate a costurilor elementelor similar aflate în stoc la începutul perioadei și a
costului elementelor similare produse sau cumpărate în timpul perioadei. Media
poate fi calculată periodic sau după fiecare recepție. Perioada de calcul nu trebuie
să depășească durata medie de stocare.
Această metodă este total diferită de celalalte două metode descrise mai sus,
prin faptul că se calculează costul fiecărui element pe baza mediei pon derate a
costurilor elementelor similare aflate în stoc la începutul perioadei și a costului
elementelor similare produse sau cumpărate în timpu l perioadei. Astfel valoarea
ieșirilor este la nivelul unei medii între cele mai vechi și cele mai noi produse d in

42
stoc. De regula metoda este utilizată în situația în care produsele sunt atât de
amestecate încât este imposibil de alocat un cost unui produs.
Din analiza efectuată asupra tratamentului asupra stocurilor, Societatea „Avi
Piscine” – S.R.L. aplică metoda FIFO fiind o metodă care le permite o evidență mai
facilă a stocurilor și menținerea unui regim fiscal consecvent.
În vederea respectării principiilor contabile concomitent cu respectarea
raporturilor fiscalității, într -o economie stabilă se recomandă utilizarea metodelor
CMP sau FIFO. Pe de altă parte, într -o țară unde rata inflației este mare, este
indicată folosire a metodei LIFO. Pentru a asigura comparabilitatea, entitatea
necesită evaluarea tranzacțiilor și evenimentelor într -o manieră consecventă în ceea
ce privește situațiile financiare.
Stocurile care au caracteristici asemănătoare din punct de vedere al natur ii
lor sau al modului de utilizare trebuie evaluate utilizând aceeași metodă de
determinare a costului. După alegerea unei metode, evidențierea stocurilor trebuie
să fie consecventă.

43
3.5. Aplicații practice privind contabilitatea stocurilor la ieșirea din ges tiune
la Societatea „Avi Piscine” – S.R.L.

3.5.1. Aplicații practice privind metoda inventarului permanent

Societatea „Avi Piscine” – S.R.L. livrează clientului X două piscine în
valoare de 9.857 lei fiecare, TVA 19%.
4. Se înregistrează în contabilitate vânzarea produselor finite

411 = % 23.459,66 lei
701 19.714 lei
4427 3.745,66 lei
411 – Clienți
701 – Venituri din vânzarea produselor finite
4427 – TVA Colectată

5. Concomitent cu înregistrarea de mai sus se evidențiază și scoaterea din
gestiune a produselor v ândute la preț standard.

711 = 345 19.714 lei

Număr de bucăți vândute * preț standard = 2 x 9.857 = 19.714
711 – Variația stocurilor
345 – Produse finite

3.5.2. Aplicații practice privind metoda inventarului intermitent

Societatea „Avi Piscine” – S.R.L. are un stoc de materiale la începutul
perioadei de 100 kg, iar soldul contului 302 „ Materiale consumabile” este de
7.500 lei. În cursul lunii achiziționează de la furnizorul XYZ 120 kg materiale
consumabile la prețul de 5 8 lei/kg, TVA 19 %, achitate ulterior prin ordin de plată.
La sfârșitul lunii, cu ocazia inventarierii se constată un stoc de materiale
consumabile de 30 kg, evaluat la 2.200 lei.

a) La începutul exercițiului sau al perioadei se anulează valoarea stocului
existent prin dare în consum.
602 = 302 7.500 lei
602 – Cheltuieli cu materiale consumabile
302 – Materiale consumabile

44

b) Achiziționare materiale consumabile
% = 401 8.282,40 lei
602 6.960 lei
4426 1.322,40 lei
120 kg * 58 lei / kg = 6.960 lei
c) Achitarea datoriei față de furnizori prin ordin de plată

401 = 5121 8.282,40 lei
5121 – Conturi curente la bănci
d) Înregistrarea stocului final de materiale consumabile stabilit la inventariere

302 = 602 2.200 lei

e) Stabilirea consumului de materiale consumabile
E = Si + I – Sf
E = 7.500 lei + 6.960 lei – 2.200 lei
E = 12.260 lei
La începutul perioadei analizate Societatea „Avi Piscine” – S.R.L. are la
începutul perioadei analizate 520 kg. materii prime, evaluate la un cost de achiziție
de 25 lei / kg. În cursul lunii, se achiziționează de la furnizorul XYZ 750 kg
materii prime la preț de facturare de 28 lei/kg, TVA 19%, achitat ulterior prin
bancă. Cheltuielile de transport aferente achiziției sunt de 119 lei și se achită în
numerar, TVA 19% inclus.
Din stocul existent de materii prime, se dau în consum în decursul lunii 880
kg eva luate după metoda costului mediu ponderat. La sfârșitul lunii, în momentul
inventarierii se constată un stoc de 390 kg materii prime.

a) La începutul exercițiului sau al perioadei se anulează valoarea stocului
existent prin dare în consum presupunând că se vor consuma în decursul
lunii
601 = 301 13.000 lei

Stoc initial: 520 kg * 25 lei / kg = 13.000 lei

601 – Cheltuieli cu materiile prime
301 – Materii prime

45
b) Achiziționare materii prime
% = 401 24.990 lei
601 21.000 lei
4426 3.990 lei
c) Achitarea datoriei față de furnizor prin ordin de plată, reprezentând
contravaloarea materiilor prime achiziționate

401 = 5121 24.990 lei

d) Achitarea cheltuielilor de transport în numerar
% = 401 119 lei
601 100 lei
4426 19 lei
e) Determinarea costului mediu ponderat

Cmp =
= 26,77 lei / kg

f) Înregistrarea stocului final de materii prime evaluat la costul mediu ponderat

301 = 601 10.440 lei
Stoc final = 390 kg * 26,77 lei / kg = 10.440 lei
g) La sfârșitul perioadei, se determină consumul de materii prime

Consum materii prime = Sold inițial + Achiziții + Transport – Sold final
= 13.000 + 21.000 + 100 – 10.440 = 23.660 lei

46
CONCLUZII

Contabilitatea stocurilor este considerată una dintre cele mai importante
secțiuni ale contab ilității deoarece tratează situația efectivă a producției, în urma
căreia putându -se stabili costurile efective de producție ale produselor, respectiv
prețul de vânzare, astfel încât firma să poată obține profit.
În urma studiului am constatat faptul că re gulile și metodele de evaluare a
stocurilor folosite în contabilitatea românească sunt cele prevăzute de standardele
internaționale.
Alegerea unei metode se realizează în funcție de obiectul de activitate și de
modul de desfășurare a operațiunilor economic e astfel încât să conducă la
obținerea unei informații cât mai relevante, astfel societatea analizată, „Avi
Piscine” – S.R.L. a ales ca metodă de evaluare a stocurilor la ieșirea din patrimoniu,
metoda inventarului permanent.
Analizând strict din punct de vedere contabil, indiferent dacă folosim
metoda invertarului permanent sau a celui intermitent, dacă luăm în considerare ca
interval de studiu o lună, informațiile contabile furnizate nu diferă major.
Pe lângă analiza metodelor de evaluare, am analizat con tabilizarea
stocurilor de natura materialelor și a materiilor prime, după cum putem observa
Societatea „Avi Piscine” – S.R.L. achiziționează materii prime din țară, este
plătitoare de TVA, astfel am înregistrat și această operațiune, cota de TVA aplica tă
în România este de 19% începând cu 1 ianuarie 2017 .
După cum am putut observa, Societatea „Avi Piscine” – S.R.L. a
achiziționat în cursul anului analizat obiecte de inventar din străinătate, astfel am
evidențiat plata taxelor vamale, a comisioanelor și a tra nsportului achiziției.
Societatea „Avi Piscine” – S.R.L. este producătoare de piscine interioare și
exterioare de diverse mărimi și modele, printre modelele produse de societatea
analizată se numără: Linia Marina, Linia Golf, Linia Deltă, acestea trebuie s ă fie în
conformitate cu cerințele clienților. Datorită produselor de înaltă calitate, societatea
a ajuns să furnizeze produse și în străinătate, mai exact în Franța – unde exportă
elemente de caroserie și piscine, Germania – unde exportă elemente de caros erie
pentru restilizari auto și piscine, Grecia – exportând bărci, caiace, portbagaje, stâlpi
pentru iluminatul public, scaune și banchete, cutii poștale.
Am analizat și metodele de evaluare la ieșirea din gestiune a stocurilor
(FIFO, LIFO, CMP, cost stand ard) la Societatea „Avi Piscine” – S.R.L..
Metoda FIFO este o opțiune firească pentru majoritatea companiilor și este
si cel mai des utilizată. Astfel dacă optează pentru acesta metodă Societatea „Avi
Piscine” – S.R.L. evidențiază ieșirea stocurilor din ges tiune prin metoda FIFO.
Potrivit metodei FIFO (primul intrat – primul ieșit) bunurile ieșite din
gestiune se evaluează la costul de achiziție sau de producție al primei intrări. Pe
măsura epuizării lotului, bunurile ieșite din gestiune se evaluează la co stul de
achiziție/ producție al lotului următor, în ordine cronologică.

47
De exemplu, în situația în care prețurile sunt în creștere, utilizând metoda
FIFO, produsele ieșite din stoc au o valoare mai redusă decât ultimele intrate
rezultând astfel profituri m ai mari cu consecințele fiscale de rigoare.
Potrivit metodei LIFO bunurile ieșite din gestiune se evaluează la costul de
achiziție sau de producție al ultimei intrări. Pe măsura epuizării lotului, bunurile
ieșite din gestiune se evaluează la costul de ach iziție sau de producție al lotului
anterior, în ordine cronologică.
Metoda LIFO se potrivește numai unor domenii de activitate. De exemplu,
companiile care își desfășoară activitatea în industria minieră, din domeniul
producției materialelor de construcți i sau cel al metalelor prețioase, de aceea
Societatea „Avi Piscine” – S.R.L. nu optează pentru această metodă, dar am
analizat -o pentru a evidenția metoda de calcul și pentru a identifica diferențele.
Această metodă este total diferită de celalte două metod e descrise mai sus,
prin faptul că se calculează costului fiecărui element pe baza mediei ponderate a
costurilor elementelor similare aflate în stoc la începutul perioadei și a costului
elementelor similare produse sau cumpărate în timpul perioadei. Astfel valoarea
ieșirilor este la nivelul unei medii între cele mai vechi și cele mai noi produse din
stoc. De regula metoda este utilizată în situația în care produsele sunt atât de
amestecate încât este imposibil de alocat un cost unui produs.
Din analiza efectuată asupra tratamentului asupra stocurilor , Societatea
„Avi Piscine” – S.R.L. aplică metoda FIFO fiind o metodă care le permite o
evidență mai facilă a stocurilor și menținerea unui regim fiscal consecvent.
În ceea ce privesc propunerile pentru societ atea analizată, consider că
aceasta ar trebui să încerce să -și extindă activitatea prin deschiderea unor alte
puncte de lucru în mai multe județe din țară pentru a satisface tot mai mulți clienți
și a realiza o cifră de afaceri și un profit din ce în ce m ai mare.

48

BIBILIOGRAFIE

1. Balteș N, Bazele contabilității, Editura Universității Lucian Blaga, Sibiu,
2010
2. Călin O., Contabilitate de gestiune, Editura Trib una Economică, București,
2001
3. Chirița Caraiani, Cleopatra Sendroiu, Bazele contabilității, Biblioteca
Digitală ASE .
4. Doina Maria Robu, Contabilitate generală, Biblioteca digitală ASE .
5. Holt Gheorghe, Bușan Gabriela, Bazele contabilității, Editura Academică
Brâncuși, Tg Jiu, 2008
6. Iacob Petru Pântea, Gheorghe Bodea, Contabilitate fin anciară, Editura
Intelcredo,Deva, 2014
7. Iuliana Bădilă, Daniel Bădilă, Gestiune Economică, Editura Universității
Lucian Blaga, Sibiu, 2015
8. Legea contabilității 82 / 1991, actualizată și republicată
9. Mihaela Dumitrana, Chirata Caraiani, Bazele contabilității , Editura
Universitară, București, 2012
10. Mihai Mocanu, Contabilitate de gestiune, Editura Tipo Moldova, Iași, 2013
11. OMFP 1802/2014 privind aprobarea Reglementărilor contabile privind
situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale
consolidate
12. Ordinul 2861 / 2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea și
efectuarea inventarierii elementelor de activ și pa siv, publicat în MO nr.
704/20.10.2009
13.www.avi.ro
14. Informațiile despre produsele fabricate de Societatea „Avi Piscine” – S.R.L.
sunt obținute din oferta companiei valabilă până la data de 15 iunie 2016