INTRODUCERE………………………………………………………………………………………………… 2 CAPITOLUL I. ABORDAREA… [623722]

CUPRINS
INTRODUCERE………………………………………………………………………………………………… 2
CAPITOLUL I. ABORDAREA TEORETICĂ A TEMEI “ANALIZA FLUXULUI DE
REZULTATE PRIN CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE” ………………………………….. 3
1.1. CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE – ISTORIC ……………………………………….. 4
1.2. PREZENTAREA SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE …………….9
1.3. INDICATORII DE DINAMICĂ ȘI STRUCTURĂ AI CONTULUI DE PROFIT
ȘI PIERDERE……………………………………………………………………………………………….. 13
1.4. INDICATORI PE BAZA SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE .14
CAPITOLUL II. PREZENTAREA S.C. AL MEDICA BERLIN S.R.L. …………………..18
2.1. OBIECTUL DE ACTIVITATE AL S.C. AL MEDICA BERLIN S.R.L. ………..19
2.2. RESURSELE CENTRULUI MEDICAL AL MEDICA BERLIN S.R.L. ……….20
2.3. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A FIRME I……………………………………….. 21
CAPITOLUL III. ANALIZA PROPRIU-ZISĂ A CONTULUI DE PROFIT ȘI
PIERDERE LA S.C. AL MEDICA BERLIN S.R.L. ……………………………………………… 26
3.1. ANALIZA SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE ……………………27
3.2. ANALIZA INDICATORILOR SOLDURILOR INTERMEDIARE DE
GESTIUNE…………………………………………………………………………………………………… 35
3.3. ANALIZA RATELOR DE RENTABILITATE …………………………………………… 41
CONCLUZII ȘI PROPUNERI …………………………………………………………………………… 47
BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………………………………. 50
ANEXE

INTRODUCERE
“Dacă bilanțul contabil descrie situația patrimonială a unei întreprinderi la un
moment dat, indicând și mărimea rezultatului este necesară prezența unui alt instrument
care să explice modul de constituire a rezultatului și să permită desprinderea unor
concluzii legate de performanțele activității întreprinderii. Acest instrument este contul
de profit și pierdere sau contul de rezultate. El grupează fluxurile reale și financiare și
pune în evidență operațiunile realizate de întreprindere în cursul exercițiului. Contul de
profit și pierdere, prin conținutul său, oferă informații asupra activității industriale,
comerciale sau financiare a întreprinderii și despre modul cum aceasta își gestionează
afacerile prin dimensiunea veniturilor, cheltuielilor și rezultatelor pe care le
generează.”(Contul de profit și pierdere, 2017)
Lucrarea de licență se numește “Analiza fluxului de rezultate prin contul de
profit și pierdere” și conține trei capitole.
În primul capitol se urmărește abordarea teoretică a temei, se prezintă istoricul
contului de profit și pierdere, se explic ă fiecare sold intermediar de gestiune, se prezintă
indicatorii pe baza soldurilor intermediare, pentru a cunoaște cât mai bine termenul de
cont de profit și pierdere.
În al doilea capitol se prezintă firma S.C. AL MEDICA BERLIN S.R.L. cu
obiectul de activitate al acesteia, numărul de angajați, cei mai importanți furnizori,
clienți, colaboratori, prezentarea pe scurt a situației financiare de-a lungul anilor
analizați, respectiv 2014, 2015 și 2016.
În cel de-al treilea capitol se prezintă analiza propriu-zisă a contului de profit și
pierdere, al indicatorilor prezentați la primul capitol și totodată interpretarea acestora.
Se urmărește activitatea întreprinderii de-a lungul celor 3 ani analizați.

CAPITOLUL I. ABORDAREA TEORETICĂ A TEMEI “ANALIZA
FLUXULUI DE REZULTATE PRIN CONTUL DE PROFIT ȘI
PIERDERE”
“Bogatul fond informațional al situațiilor financiare le fac recunoscute, atât pe
plan național cât și mondial , ca fiind instrumentele de bază ale managementului la toate
nivelele organizatorice. Referindu-se la importanța acestora P. A. Samuelson, laureat al
premiului Nobel în economie precizează ”este absolut indispensabil omului modern de a
se iniția cât de puțin în elementele contabilității . Toți cei care lucrează în economie
trebuie să fie în măsură să înțeleagă cele două relevee esențiale, să știe bilanțul și contul
profit și pierdere”.
Contul de profit și pierdere face parte din situațiile financiare de închidere a
exercițiului financiar, este un document contabil de sinteză, ce prezintă rezultatul
activității întreprinderii și astfel măsoară performanțele firmei în cursul unei perioade de
gestiune. În calitate de componentă a situațiilor financiare contul de profit și pierdere
prezintă un îndoit interes deoarece:
permite determinarea rezultatului global , dar și formarea unei aprecieri de
ansamblu asupra performanțelor financiare ale perioadei de gestiune;
 oferă posibilitatea unei recapitulări în întregime a elementelor de venituri și
cheltuieli ce au contribuit la obținerea rezultatului , dar și la identificarea
factorilor (favorabili sau nefavorabili) care l-au influențat.” (Puscaciu V., 2017)
“Veniturile constituie creșteri ale profitului înregistrate pe parcursul perioadei de
gestiune sub formă de intrări sau creșteri ale activelor ori descreșteri ale datoriilor, care
se concretizează în creșteri ale capitalului propriu, altele cele rezultate din contribuțiile
acționarilor, iar cheltuielile constituie diminuări ale profitului înregistrat pe parcursul
aceleiași perioadei sub formă de ieșiri sau scăderii valorii activelor ori creșteri i
datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalului propriu, altele decât cele
rezultate din distribuirea acestuia către acționari. Mai mult, veniturile sunt recunoscute
în contul de profit și pierdere numai atunci când a avut loc o creștere a profitului viitor
aferentă creșterii unui activ sau diminuării unei datorii, modificare ce poate fi evaluată
în mod credibil, iar cheltuielile sunt recunoscute atunci când a avut loc o reducere a
profitului viitor aferent diminuării unui activ sau creșterii unei datorii, modificare ce
poate fi evaluată în mod credibil. Totodată, valoarea veniturilor din exploatare poate fi

rectificată și prin eventualele ajustări ale valorii imobilizărilor corporale și necorporale
cât și a valorii activelor circulante.” (Păvăloaia, 2017)
1.1. CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE – ISTORIC
“Obținerea simultană a unui bilanț și a unui cont de profit și pierdere ridică atât
probleme conceptuale, cât și practice. Pe plan internațional, forma și conținutul
situațiilor financiare “pendulează” între reflectarea imaginii unui model cultural
patrimonial și traducerea unui model economic orientat spre măsurarea performanței.”
(Elaborarea și analiza contului de profit și pierdere, 2017)
“Jean-Claude Scheid amintește că, până în prima jumătate a secolului XX,
contabilitatea servea, mai degrabă, pentru a stabili, cu prudență, o situație denumită
adesea „inventar”, în loc de bilanț, decât pentru a calcula rezultatul. Investitorul era în
căutarea securității financiare, dar bilanțul va veni să o privilegieze, în detrimentul
analizei rentabilității, dar și al analizei economice în termeni de flux. Concepția franceză
a rezultatului este coerentă cu prioritatea recunoscută a bilanțului.
Bernard Colasse subliniază că: „ținând seamă de definițiile reglementate și
normalizate ale noțiunilor de venituri și cheltuieli, rezultatul este de natură strict
patrimonială și corespunde veniturilor pe care întreprinderea le procură proprietarilor
săi. Dată fiind intensitatea raporturilor între contabilitate și fiscalitate, nu este deloc
surprinzător să regăsim abordarea bilanțieră în definiția pe care Codul General al
Impozitelor din Franța o dă rezultatul ui net:”…constituit prin diferența între valorile
activului net la închidere și cele corespunzătoare deschiderii exercițiului”.
Într-o atare concepție, contul de rezultate devine o anexă a bilanțului, care
explică variația capitalurilor proprii, exclusiv aporturile noi și distribuirile. Nu este de
neglijat nici subiectivismul care însoțește conceptul de rezultat și care își află cauzele în
perspectiva pe care o au asupra rezultatului diferitele categorii de utilizatori, precum și
în politicile și opțiunile contabile.
Dacă judecăm rezultatul din perspectiva proprietarilor întreprinderii, aceasta va
fi diferența dintre venituri și cheltuieli, inclusiv cele financiare și de personal. În
viziunea aportorilor de capitaluri (fie ei proprietari sau creditori bancari), rezultatul este
diferența dintre venituri și cheltuieli, exclusiv dobânzile vărsate creditorilor. La acest
rezultat se referă J. Richard, atunci când vorbește despre rezultatul economic.

Dacă lărgim aria și ne raportăm atât la interesele salariaților, cât și la cele ale
aportorilor de capitaluri, rezultatul va fi cel mai bine definit de valoarea adăugată.
În interiorul cadrului de referință al contabilității franceze, frontiera între
cheltuială și profit este departe de a fi clară. Se cunoaște faptul că, în rândul unor
manageri de întreprinderi, există tendința de a trece la salarii elemente care altfel ar fi
luat calea distribuirii de beneficii. Că aceasta este o realitate, și nu numai una franceză,
o atestă și opinia a doi economiști americani : Cyert și March se întreabă: “…de ce în
contabilitate considerăm salariile cheltuieli, și dividentele profituri…și nu invers? De
fapt care este rolul întreprinderii: acela de a maximiza profitul sau salariile? ” Este
cunoscut că, în perioade de greve, anumiți manageri vor încerca să reducă rezultatele.
Dimpotrivă, în perspectiva obținerii unor credite, aceiași manageri (sau alții) vor
încerca să “împodobească” bilanțul cu un rezultat impozant.
Din moment ce valoarea unei întreprinderi sau mai degrabă a acțiunilor acesteia
nu mai este calculată ca sumă a valorilor elementelor patrimoniului său, ci se determină
prin capacitatea sa de a genera avantaje economice, bilanțul pierde din interes în fața
contului de profit și pierdere, cel din urmă traducând mai bine această aptitudine. Într-o
astfel de abordare, rezultatul nu mai exprimă o variație a patrimoniului (îmbogățire sau
sărăcire), ci devine un indicator de performanță.” (Elaborarea și analiza contului de
profit și pierdere, 2017)
Contul de profit și pierdere este imaginea activității întreprinderii într-o perioadă
dată. Această perioadă este în general “exercițiul contabil” care se întinde pe 12 luni,
dar poate fi vorba în același timp de o analiză a activității pentru perioade mai scurte din
cadrul exercițiului.
Există două forme de prezentare a cotului de profit și pierdere:
1) După conținutul informațional
se distinge:contul de profit și pierdere cu prezentarea
veniturilor și cheltuielilor după natura lor;
contul de profit și pierdere cu prezentarea
după destinație a cheltuielilor de exploatare.
2) După forma de prezentare
deosebim:sub formă de listă (vertical) se prezintă
formarea din treaptă în treaptă a rezultatului
exercițiului;
sub formă de cont (tablou bilateral) unde, în
partea stângă, se prezintă cheltuielile și

profitul, iar, în partea dreaptă, veniturile și
pierderile.
(Georgescu N., 2005)
În conformitate cu Standardele Internaționale de Contabilitate structura contului
de rezultate se prezintă astfel:
1.1 Structura contului de profit și pierdere conform IAS1 Profitul sau pierderea
1. Cifră de afaceri netă
2. Variația stocurilor de produse finite, produse reziduale, semifabricate și
producție în curs de execuție
3. Producția imobilizată
4. Alte venituri din exploatare
5. a) Cheltuieli cu materiile prime și materialele consumabile
b) Alte cheltuieli d in afară
6. Cheltuieli cu personalul:
a)Salarii
b)Cheltuieli cu asigurările sociale, cu menționarea distinctă a celor
referitoare la pensii
7. a) Ajustarea valorii imobilizărilor corporale și necorporale
b) Ajustarea valorii activelor circulante
8. Alte cheltuieli de exploatare
 Profitul sau pierderea din exploatare
9. Venituri din interese de participare
10. Venituri din alte investiții financiare si creanțe ce fac parte din activele
imobilizate, cu menționarea separată a celor generate de societățile din cadrul
grupului
11. Venituri din dobânzi și alte venituri similare, cu menționarea separată
a celor generate de societățile din cadrul grupului
12. Ajustarea valorii imobilizărilor financiare și a investițiilor financiare
deținute ca active circulante
13. Cheltuieli cu dobânzile și alte cheltuieli similare, cu menționarea
separată a celor care privesc societățile din cadrul grupului
14. Profitul sau pierderea din activitatea curentă

15. Venituri extraordinare
16. Cheltuieli extraordinare
17. Profitul sau pierderea din activitatea extraordinară
18. Impozitul pe profit
19. Alte impozite ce nu apar în elementele de mai sus
20. Rezultatul exercițiului financiar
21. Rezultatul pe acțiune :
de bază
diluat.
(IAS 1, 2017)
Conform OMFP 1802/2014, contul de profit și pierdere cuprinde: cifra de
afaceri, veniturile și cheltuielile exercițiului, grupate după natura lor, precum și
rezultatul exercițiului (profit sau pierdere).
1.2 Contul de profit și pierdere conform OMFP 1802/2014
1. Cifră de afaceri
2. Variația stocurilor de produse finite și a producției în curs de execuție
3. Producția realizată de entitate pentru scopuril e sale proprii și
capitalizată
4. Alte venituri din exploatare
5. a) Cheltuieli cu materiile prime și materialele consumabile
b) Alte cheltuieli externe
6. Cheltuieli cu personalul:
a)Salarii și indemniza ții
b)Cheltuieli cu asigurările sociale, cu indicarea distinctă a celor
referitoare la pensii
7. a) Ajustări de valoare privind imobilizările corporale și imobilizările
necorporale
b) Ajustări de valoare privind activele circulante, în cazul care acestea
depășesc suma ajustărilor de valoare care sunt normale în entitatea în cauză
8. Alte cheltuieli de exploatare
9. Venituri din interese de participare, cu indicarea distinctă a celor
obținute de la entitățile afiliate

10. Venituri din alte investiții și împrumuturi care fac parte din activele
imobilizate, cu indicarea distinctă a celor obținute de la entitățile afiliate
11. Alte dobânzi de încasat și venituri similare, cu indicarea distinctă a
celor obținute de la entitățile afiliate
12. Ajustări de valoare privind imobilizările financiare și investițiile
deținute ca active circulante
13. Dobânzi de plătit și cheltuieli similare, cu indicarea distinctă a celor de
plătit entităților afiliate
14. Impozitul pe profit
15. Profitul sau pierderea după impozitare
16. Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus
17. Profitul sau pierderea exercițiului financiar
[ CITATION OMF14 \l 1033 ]
“Contabilitatea după natură și tipul de activitate
Aplicarea principiilor contabile și a regulilor juridice (decret contabil, drept
comercial) sfârșește printr-o contabilitate după natura:
a cheltuielilor și a veniturilor pentru contul de profit și pierdere,
a categoriilor de creanțieri sau debitori (alocări și resurse) pentru bilanț.
Această analiză este coerentă pentru conturile din bilanț, așa cum s-a văzut deja
(separarea părții stabile de elementele circulante, a elementelor de exploatare de cele din
afara exploatării).
Pentru contul de profit și pierdere, analiza activității ridică numeroase probleme.
Logica este cea a unor fluxuri fizice sau cvasifizice în ciclul de producție (materii
prime, consumuri intermediare , servicii externe). Soldurile intermediare de gestiune
permit mai degrabă analiza activității de producție, foarte puțin a activității comerciale
și deloc a activității de prestări servicii.
Contabilitatea după natură și segmentare
Analiza contului de profit și pierdere se face după natură. De exemplu,
ansamblul cheltuielilor cu personalul se regrupează pe o linie, la fel ca și ansamblul
vânzărilor de mărfuri.
Ea nu permite analiza:
costurilor generate de un serviciu funcțional al întreprinderii: producție,
distribuție, administrație generală;

activități specifice;
zone geografice.
Contabilitatea după natura și structura costurilor
Contul de profit și pierdere nu permite o analiză în termeni marginali deoarece
nu separă costurile fixe de costurile variabile: de exemplu, cheltuielile fixe de producție
(amortizare, personal permanent) și cheltuielile variabile de producție (energie, personal
sezonier, materii prime). Prin acest fapt analiza punctului mort devine dificilă.
Cum am văzut deja, analiza contului de rezultate și analiza globală a activității
după natură vor fi insuficiente. Pentru o măsurare fină a activității întreprinderii, se va
face apel la contabilitatea analitică și la tehnicile controlului de gestiune.” (Gestiunea
financiară a întreprinderii, 2017)
1.2. PREZENTAREA SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE
A.Etape de analiză
a.Etapa 1: se face o analiză generală asupra portofoliului de activități ale
întreprinderii prin care se urmărește modul în care întreprinderea își desfășoară
activitatea și strategia acesteia. În absența sa, diagnosticul financiar nu poate ajunge
decât la constatarea superficială a unui dezechilibru, fără a putea stabili care sunt
cauzele reale.
b.Etapa 2: diagnosticul trece la construirea unui tablou al soldurilor
intermediare de gestiune (TSIG). Acest tablou servește ca suport pentru studierea
nivelului și evoluției principalelor solduri și la compararea lor cu cele ale altor
întreprinderi.
B.Construcția și utilizarea Tabloul Soldurilor Intermediare de
Gestiune.
1.3 Tabloul soldurilor intermediare de gestiune
Vânzările de mărfuri
+ Producția vândută
±Producția stocată
=Veniturile totale
-Costul de cumpărare al mărfurilor vândute

-Consumurile materiale
=Marja brută
-Alte cheltuieli externe
=Valoarea adăugată
+ Subvențiile de exploatare
-Impozitele și taxele
-Cheltuielile de personal
=Excedentul brut din exploatare
-Amortizările și provizioanele
+ Alte venituri
-Alte cheltuieli
=Rezultatul din exploatare
+ Veniturile financiare
=Rezultatul economic
-Cheltuielile financiare
=Rezultatul curent înaintea impozitării
+ Rezultatul excepțional
-Participarea salariaților la profit
-Impozitul asupra beneficiului
=Rezultatul exercițiului
(Gestiunea financiară a întreprinderii, 2017)
Analiza soldurilor intermediare de gestiune
“1. Venituri totale
Indicatorul de activitate venituri totale cuprinde în afara vânzărilor, producția
stocată și imobilizată. Analiza financiară a activității trebuie să separe evoluția reală de
evoluția nominală, să stabilească influența modificării prețurilor și influența modificării
volumului de activitate.
2. Marja comercială
Marja comercială permite întreprinderilor de comerț să determine rezultatul
degajat din vânzările de mărfuri.

Primul sold intermediar de gestiune este de fapt insuficient pentru a analiza
activitatea unei întreprinderi cu activitate pur comercială. Aceste întreprinderi își vor
analiza marja într-o manieră sectorială, pe produs sau pe sector geografic.
În general, cu cât sectorul de vânzări al întreprinderii este mai aproape de
consumatorul final, cu atât procentul marjei comerciale este mai ridicat.
3. Producția exercițiului
Producția exercițiului este un amestec de venituri din exploatare cu origine și
principii de evaluare diferite.
Vânzările de produse finite și prestările de servicii sunt evaluate la prețul de
vânzare, în vreme ce producția stocată și producția imobilizată sunt evaluate în costuri
de producție. Veniturile nete parțiale din operațiile pe termen lung reprezintă o cotă
parte din beneficiul contractelor cu o durată mai mare de un an.
4. Valoarea adăugată (V.A.)
Conceptul de valoare adăugată este extrem de important din punct de vedere
economic. Este vorba de diferența dintre intrări și ieșiri. Ea măsoară crearea de valoare
de către întreprindere. Vorbim de o creare de valori începând din momentul din care
vânzările exercițiului sunt superioare consumurilor generate de aceste vânzări.
Valoarea adăugată este un bun indicator al ponderii activității economice a
întreprinderii în ansamblul economiei naționale. Această noțiune este apropiată de
agregatele din contabilitatea națională.
Valoarea adăugată nu este adaptată analizei unei activități de prestări servicii în
care consumul nu reprezintă altceva decât cheltuielile generale ale întreprinderii.
Pe lângă activitățile de comerț și prestări de servicii, o puternică valoare
adăugată poate însemna:
tehnologie avansată sau produse protejate prin brevete;
puternică integrare pe verticală care diminuează consumul. Invers, se poate
estima că valoarea adăugată este ceea ce rămâne pentru remunerarea factorilor
de producție (muncă, statul, investitorii).
5. Excedentul Brut de Exploatare (EBE)
Excedentul brut de exploatare este rezultatul după remunerarea factorilor de
producție, mână de lucru și stat. Impozitele și taxele plătite sunt considerate ca o
remunerare a serviciilor prestate de către stat.

Dacă diferența dintre valoarea adăugată și excedentul brut de exploatare este
importantă, aceasta arată o întreprindere cu o puternică utilizare a mâinii de lucru.
Întreprinderea este slab mecanizată: fie că substituirea capital – muncă este imposibilă,
fie că întreprinderea are o tehnologie îmbătrânită.
Excedentul brut de exploatare va fi soldul intermediar semnificativ pentru
întreprinderile prestatoare de servicii în care cheltuielile cu personalul reprezintă o parte
importantă din costuri. Excedentul brut de exploatare este un bun indicator al
performanțelor industriale și comerciale.
Până la excedentul brut de exploatare, ansamblul veniturilor și al cheltuielilor
are un caracter incasabil și decasabil.
6. Rezultatul exploatării
Rezultatul exploatării permite măsurarea rezultatului activității. El va permite
măsurarea eficientei aparatului productiv ca o combinație între capital și forța de muncă.
Diferența dintre excedentul brut de exploatare și rezultatul exploatării este
constituită în esență din amortizarea imobilizărilor: încorporarea uzurii investițiilor la
producție. De asemenea, se pot constata provizioane pentru deprecierea activelor
circulante.
O întreprindere a cărei funcție de producție arată o puternică substituire a
capitalului cu munca va constata o puternică degradare a rezultatului de exploatare în
raport cu excedentul brut de exploatare. Rezultatul exploatării va permite compararea
deciziilor productive făcute de mai multe întreprinderi din același sector de activitate,
independent de modalitatea de finanțare practicată.
7. Rezultatul curent sau rezultatul financiar
Rezultatul curent integrează costul finanțării întreprinderii (rezultat financiar).
Rezultatul excepțional se înregistrează ca urmare a efectuării de către firmă a
unor activități excepționale care determină înregistrarea unor venituri sau/și a unor
cheltuieli.
8. Rezultatul exercițiului
Rezultatul exercițiului cuprinde rezultatul curent și rezultatul excepțional minus
impozitul pe societate. El este astfel egal cu suma veniturilor minus suma cheltuielilor
exercițiului.

Impozitul pe societate se scade din acest sold și nu din excedentul brut de
exploatare, deoarece se consideră că rezultatul este repartizat între:
acționari (rezultatul exercițiului)
stat (impozitul pe societate)
Plusurile sau minusurile de valoare
Acestea sunt rezultatul cesiunii de imobilizări; soldul este în general
nesemnificativ (cesiune de imobilizări pentru o înlocuire cu o valoare netă contabilă
scăzuta și un preț de cesiune redus). De notat că plusurile sau minusurile de valoare sunt
deja incluse în rezultatul excepțional.” (Analiza financiară a întreprinderii, 2017)
1.3. INDICATORII DE DINAMICĂ ȘI STRUCTURĂ AI CONTULUI DE
PROFIT ȘI PIERDERE
“Pentru dimensionarea activității de producție și de comercializare, se
recomandă utilizarea unui sistem de indicatori valorici, care fiecare, prin conținut și
mod de determinare, având o putere informațională, caracterizează anumite aspecte ale
unei societății.
În practica societăților comerciale, pentru caracterizarea activității de producție
și comercializare se folosesc următorii indicatori valorici: cifra de afaceri, cifra de
afaceri din activitatea de baza sau valoarea producției marfă vândute, care reprezintă
vânzările din activitatea de bază a unei firme, producția marfa fabricată, valoarea
adăugată, valoarea adăugată netă și producția exercițiului.
Analiza situației concrete dintr-o firmă se realizează în raport cu corelațiile
normale, care trebuie să existe între indicatorii valorici menționați. Astfel dacă din punct
de vedere pur teoretic, se admite egalitatea: ICA = IQ f = IVA = IQe, înseamnă că față de
baza de raportare, se mențin aceleași proporționalități între elementele care diferențiază
indicatorii respectivi, fapt ce nu poate fi întâlnit în activitatea unei firme și nici nu e de
dorit, deoarece, de la o perioadă la alta, pe lângă schimbările cantitative, trebuie să
intervină și cele de natură calitativă.
În principiu, într-un interval de timp dat, între indicatorii valorici pot exista
următoarele corelații, considerate normale:

a) ICA ≥ IQf – egalitatea arată că se menține ponderea imobilizărilor în
stocuri, însă tendința fiind de scădere a acestora, cifra de afaceri trebuie să înregistreze o
dinamică superioară;
b) IQf > IQe – inegalitatea marchează reducerea stocurilor de producție
neterminată și a consumului intern, dar până la limita la care se asigură o desfășurare
normală a procesului de producție .
c) IVA > IQe – inegalitatea rezultă din reducerea ponderii cheltuielilor cu
materialele, cu implicații directe asupra costurilor și profitului firmei. O asemenea
situație se apreciază favorabil, cu condiția ca reducerea ponderii cheltuielilor cu
materialele să nu afecteze calitatea produselor, respectiv a serviciilor;
d) IVAN ≠ IVA – această diferență este rezultatul variației cheltuielilor cu
amortizarea.
Raportul static dintre indicatorii valorici permite caracterizarea elementelor care
îi diferențiază.
Raportul dintre cifra de afaceri și valoarea producției marfă fabricate
(CA/Qf) exprimă modificările intervenite în stocurile de produse finite și alte venituri,
exclusiv cele financiare și extraordinare.
Raportul dintre valoarea producției marfă fabricate și valoarea producției
exercițiului (Qf / Qe) caracterizează evoluția stocurilor, precum și a consumului intern.
Raportul dintre valoarea adăugată și valoarea producției exercițiului (VA/Q e)
evidențiază evoluția ponderii cheltuielilor cu materialele.” (Analiza cifrei de afaceri,
2017)
1.4. INDICATORI PE BAZA SOLDURILOR INTERMEDIARE DE
GESTIUNE
I.Metodologic valoarea adăugată se poate calcula prin două metode:
1) Metoda substractivă , potrivit căreia valoarea adăugată se calculează precum
în tabloul soldurilor intermediare de gestiune.
VA produsă ( mii lei): VA = Qex – Ci
2)Metoda aditivă, pe baza căreia valoarea adăugată se calculează prin
însumarea elementelor sale componente : cheltuieli cu personalul (FS), impozite și taxe
(It), cheltuieli cu amortizarea (A), cheltuieli cu dobânzile (Chd), dividende (Div) și
rezultatul net al exercițiului (Rn).

VA = FS + A + Chd + It + Div + Rn
A doua metodă de calcul ocazionează construirea unor rate de remunerare a
valorii adăugate, utilizate atât în comparațiile în timp cât și în comparațiile în spațiu. În
teoria și practica economică cele mai frecvent utilizate rate ale valorii adăugate și
indicatori de dinamică ai afacerii determinați pe baza acesteia sunt:
Ritmul de creștere al VA = ( VA1 – VA0) / VA0 * 100
Rata valorii adăugate = VA / CA *100
Valoarea adăugată pe salariat = VA / Ns
II.EXCEDENTUL BRUT DIN EXPLOATARE este un alt sold
intermediar de gestiune cu semnificație în termeni de profitabilitate și reflectă
contribuția exploatării la formarea rezultatelor. Rezultatul brut al exploatării este
rezultatul fluxului potențial de disponibilități aferent ciclului de exploatare.
Excedentul brut constituie baza de calcul a capacității de autofinanțare și de
determinare a fluxurilor de trezorerie.
Excedentul brut de exploatare intră în componența unor rate de analiză,
calculate astfel:
1.Rata marjei brute a exploatării (Rmb ) = EBE / CA * 100
2.Rata amortizării (Ra ) = Amortizare / EBE * 100
3.Rata dividendelor (Rdiv) = Dividende distrib uite / EBE * 100
4.Rata cheltuielilor financiare (RCF) = Cheltuieli financiare / EBE
*100
5.Rata capitalului imobilizat (RKI ) = EBE / AI *100
III.REZULTATUL DIN EXPLOATARE (profit sau pierdere) exprimă
mărimea absolută a rentabilității activității de exploatare, obținută prin deducerea
din veniturile exploatării, încasabile și calculate, a tuturor cheltuielilor aferente.
IV.REZULTATUL CURENT exprimă mărimea absolută a rentabilității
financiare cu care vor fi remunerați acționarii pentru capitalurile subscrise.
Pe baza rezultatului curent se poate construi rata marjei nete, care este una dintre
formele de expresie a ratei rentabilității comerciale.
Rmn = RC / CA * 100

V. REZULTATUL BRUT AL EXERCIȚIULUI se determina la sfârșitul
fiecărei luni de gestiune și rezultă prin compararea veniturilor cu cheltuielile, adică:
Rezultatul exercițiului = Venituri – Cheltui eli
Pentru stabilirea rezultatului exploatării se aplică următoarea formulă:
Rezultatul exploatării = Venituri din exploatare – Cheltuieli din
exploatare
Pentru calculul rezultatului financiar se utilizează următoarea relație:
Rezultatul financiar = Venituri financiare – Cheltuieli financiare
Analiza ratelor de rentabilitate
“Ratele de rentabilitate se construiesc de manieră generală prin raportarea unui
indicator de rezultat fie la un flux de activitate, fie la un stoc. Obținem astfel o varietate
de rate ale rentabilității, în funcție de efortul evidențiat la numitorul fracției.
Considerăm că este esențial pentru analist să–și construiască un sistem de rate
operațional, care prin structură și conținutul factorilor implicați să constituie un
instrument util, adaptabil condițiilor concrete întâlnite și, în același timp, performant.
Ratele de rentabilitate cel mai frecvent întâlnite în analiză sunt:
rata rentabilității comerciale ;
rata rentabilității economice ;
rata rentabilității resurselor consumate ;
rata rentabilității financiare.
1.Rata rentabilității comerciale
Calitatea gestiunii unei întreprinderi este validată prin aprecierea produselor sau
serviciilor pe piață, situație evidențiată prin cifra de afaceri. Raportul dintre rezultatul
obținut și cifra de afaceri reprezintă rata rentabilității comerciale.
RC = REZULTAT / CIFRA DE AFACERI * 100
Aprecierea ratei rentabilității economice comerciale presupune luarea în
considerare a indicatorilor de profit. O rată des utilizată pentru a reflecta profitabilitatea
întreprinderilor care activează în țări ce practică sistemul contabil francez este marja
brută a exploatării, calculată ca raport între excedentul brut al exploatării și cifra de
afaceri:

MARJA BRUTĂ A EXPLOATĂRII = EBE / CA * 100
1.Rata rentabilității economice
Raportul dintre rezultatul obținut și active reprezintă rata rentabilității
economice. Această rată măsoară gradul de rentabilitate a întregului capital investit,
materializat în activele întreprinderi.
RE = REZULTAT / ACTIV * 100
2.Rata rentabilității resurselor consumate
Evidențierea consumurilor de resurse se realizează în conturile de cheltuieli.
Eficiența acestor consumuri se poate aprecia în raport cu rezultatele obținute, pe
baza ratei rentabilității resurselor consumate . Asupra acestei rate de rentabilitate,
costurile exercită o dublă acțiune, influențând diferit mărimea numărătorului și
numitorului. Această rată se poate calcula global la nivelul întreprinderii, și pe
componente specifice structurii cheltuielilor și scopului urmărit.
Principalele rate de rentabilitate a resurselor consumate sunt:
a) Rata globală a rentabilității = Rezultatul / Cheltuieli * 100
resurselor consumate brut totale
b) Rata rentabilității resurselor = Rezultatul / Cheltuieli *100
consumate aferente exploatării exploatării de exploatare
3.Rata rentabilității financiare
Rata rentabilității financiare permite aprecierea investițiilor de capital ale
acționarilor și oportunitatea menținerii acestora, calculându–se ca raport între rezultatul
net al exercițiului financiar (RN) și capitalul propriu (CPR).” (Finanțarea și organizarea
afacerilor în turism și servicii, 2017)
RF = RN / CPR * 100

CAPITOLUL II. PREZENTAREA S.C. AL MEDICA BERLIN S.R.L.
AL MEDICA BERLIN ocupă locul 2 în Top Afaceri România Întreprinderi Mici
din județul Prahova.
Centrul medical AL MEDICA BERLIN, înființată în anul 2000, se bucură de o
experiență vastă în ceea ce privește serviciile medicale, adresându-se atât persoanelor
fizice cât și juridice. Serviciile medicale oferite de AL MEDICA BERLIN se bazează pe
profesionalism, promptitudine și respect față de angajat și angajator. Astfel au reușit să
câștige încrederea a numeroase firme din toate domeniile de activitate, care au devenit
clienți fideli.
“Centrul medical AL MEDICA BERLIN din Ploiești are ca obiectiv obținerea
celei mai bune stări de sănătate pentru pacienții săi. Paleta largă de teste și analize
efectuate ajută hotărâtor terapeutul în stabilirea precisă și rapidă a diagnosticului.
Evidența pacienților și interpretarea rezultatelor se realizează computerizat,
conform metodologiei internaționale. Dezvoltarea continuă a societății și a diversificării
serviciilor a impus necesitatea colaborării cu medici de înaltă calificare.
Centrul medical AL MEDICA BERLIN din Ploiești pune la dispoziție o echipă
de specialiști cu o pregătire profesională corespunzătoare cerințelor standardelor
internaționale.
Beneficiind de serviciile centrului medical se va constata că asistența medicală
se realizează cu mijloace de investigații moderne, în condiții de igienă și confort. De
asemenea, toate prestațiile medicale oferă confidențialitate, după stabilirea
diagnosticului specialiștii pot recomanda tratamentul adecvat.”(Clinica Al Medica
Berlin, 2017)
Cabinete medicale:
Cardiologie;
Chirurgie;
Estetică;
Dermatologie;
Ecografie;
Endocrinologie;
Epidemiologie;
Ginecologie;

Interne;
Gastroenterologie;
Medicină generală;
Neurologie;
O.R.L.;
Oftalmologie;
Oncologie;
Pediatrie;
Pneumologie;
Reumatologie;
Stomatologie;
Urologie;
2.1. OBIECTUL DE ACTIVITATE AL S.C. AL MEDICA BERLIN S.R.L.
Domeniul de activitate este 8690 – Alte activități referitoare la sănătatea umană.
“Cabinetul medical trebuie să dispună de o dotare minimă, stabilită prin ordin al
Ministrului Sănătății, cu avizul prealabil al Colegiului Medicilor din România, în raport
cu specialitatea și profilul de activitate declarate.” (Casa Națională de Asigurări de
Sănătate, 2017)
Această categorie cuprinde:
1.” Activități spitalicești, cum ar fi:
servicii medicale, chirurgicale și tehnice, ca: diagnosticare, tratamente,
intervenții chirurgicale, analize, servicii de urgență etc.;
consultații și tratamente efectuate de personal medical specializat În
medicină generală sau alte specialități (inclusiv chirurgie).
activitățile medicilor consultanți privați, precum și activitățile exercitate în
clinică de către aceștia.
2. Activități de practică dentară, de natură generală sau specializată;
3. Activitatea laboratoarelor medicale. ” (Sănătate și asistență socială, 2017)
“Cabinetele medicale, indiferent de forma de organizare, pot desfășura activități
de radiodiagnostic, imagistică medicală și alte activități medicale și conexe actului
medical, cu autorizarea lor în condițiile legii, precum și activități de învățământ și de

cercetare, cu avizul Ministerului Sănătății și Familiei și al Ministerului Educației și
Cercetării.
Medicul sau personalul medical care desfășoară activitate medicală în cadrul
cabinetului medical răspunde în mod individual, potrivit legii, pentru deciziile
profesionale, în cazul eventualelor prejudicii aduse pacienților.
Controlul privind înființarea, organizarea și funcționarea cabinetelor medicale,
indiferent de forma de organizare, se exercită de Ministerul Sănătății și Familiei și de
Colegiul Medicilor din România.” (Casa Națională de Asigurări de Sănătate, 2017)
2.2. RESURSELE CENTRULUI MEDICAL AL MEDICA BERLIN S.R.L.
“RESURSĂ – totalitatea elementelor materiale și umane, reale și monetare, ce
pot fi atrase și utilizate în producția de bunuri economice în scopul satisfacerii nevoilor
sociale.” (Niță & Aceleanu, 2007)
Resursele umane, ca obiect al pieții muncii, sunt o categorie a resurselor
economice ce sintetiteaza potențialul de muncă al societății.
Resurselor umane care își desfășoară activitatea în cadrul unei întreprinderi
reprezintă personalul întreprinderii.
“Personalul întreprinderii cuprinde salariații încadrați permanent sau temporar,
prezenți la lucru, aflati în concediu de odihnă, concediu de boală sau de studii, salariații
absenți motivat sau nemotivat, cei aflați în ziua lor liberă, cei trimiși să lucreze în afara
întreprinderii, cei aflați în deplasare, elevii și studenții aflați în practică dacă sunt
salariați ai întreprinderii.” (Resursele umane ale întreprinderii, 2017)
Totalizând numărul angajaților din toate departamentele, rezultă că AL
MEDICA BERLIN are un total de 13 angajați. În 2015, angajații erau în număr de 28.
Centrul medical are contracte de colaborare cu diverși medici. În medie, în
prezent sunt 20 de colaboratori.
2.1. Tabel reprezentând numărul total de angajați în anul 2016
Specificație Număr de angajați
Medici 4
Asistenți 5
Recepționeri 2
Personal tehnic 1
Contabil 1
TOTAL 13

Sursa: Situații financiare S.C. AL MEDICA BERLIN S.R.L.
Clienții centrului medical sunt atât persoane fizice, cât și persoane juridice.
Printre cei mai importanți clienți – persoane juridice, se enumeră: Allianz Țiriac
Asigurări S.A., Centrul Medical Unirea S .R.L., Biblioteca Județeană Nicolae Iorga,
Clinica Polisano S .R.L., Defence and Guarding S .A., Signal Iduna Asigurare
Reasigurare S.A., Sanador S.R.L., Incaf Logistic Services, Medical Ocupational S .R.L.,
etc..
“Resursele financiare cuprinde ansamblul acțiunilor de administrare a resurselor
financiare ale firmei, folosind în acest scop metode de analiză și instrumente
operaționale care să-i asigure o integrare eficace în mediul financiar.”(Gestiunea
financiară a întreprinderii, 2017)
”Gestiunea financiară a întreprinderii integrează două domenii specializate și
independente:
Domeniul operațional (și anume: credite, trezorerie, operațiuni financiare);
Domeniul funcțional (planificare financiară, analiză financiară, studii de
rentabilitate).
Scopul fundamental al gestiunii financiare este să asigure maximizarea valorii
întreprinderii și implicit a valorii proprietății acționarilor săi. ” (Gestiunea întreprinderii,
2017)
2.2. Evoluția în timp – Al Medica Berlin
Indicatori An 2014An 2015 An 2016
Cifră de afaceri (ron) 1.526.8521.193.646 906.361
Profit net (ron) -274.683 -35.959 314.573
Marjă profit net (%) -17.99% -3.01% 34.71%
Număr angajați 3428 13
Sursa: Situații financiare S.C. AL MEDICA BERLIN S.R.L.
2.3. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A FIRME I
“Structura organizatorică reprezintă ansamblul persoanelor, subdiviziunilor
organizatorice (direcții, compartimente) și relațiile acestora orientate spre realizarea
obiectivelor prestabilite ale întreprinderii. Aprecierea structurii organizatorice reprezintă

un proces de cunoaștere, înțelegere, explicare a situației existente prin analiza detaliată a
factorilor ce influențează starea ei.” (Structura organizatorică a întreprinderii, 2017)
Principalele componente organizatorice sunt:
postul;
funcția;
compartimentul de muncă.
a) “Postul de muncă reprezintă cea mai simplă subdiviziune organizatorică,
fiind definit ca ansamblul obiectivelor, sarcinilor, competențelor și responsabilităților ce
revin spre exercitare, în mod regulat, unei persoane angajate în întreprindere.
Trăsăturile obligatorii ale unui post de muncă:
autoritatea formală (competențele) – exprimă limitele între care titularul
postului are dreptul de a acționa pentru realizarea obiectivelor individuale;
competența profesională, exprimată prin nivelul de pregătire, experiență,
prestigiul profesional ș.a.;
responsabilitatea – aceasta reprezintă răspunderea titularului (disciplinară,
materială, penală) de a-și îndeplini sarcinile și atribuțiile derivate din obiectivele
individuale ale postului.
Conexiunile dintre sarcini, competențe și responsabilități în cadrul obiectivelor
postului sunt exprimate în literatura de specialitate prin "triunghiul de aur" al
organizării:
sarcini – competențe – responsabilități
(să vrei) (să știi) (să poți)
Totalitatea posturilor definite prin aceleași caracteristici principale formează
o funcție.
b) Funcția reprezintă ansamblul atribuțiilor și sarcinilor omogene din punct de
vedere al naturii și complexității lor, desemnate în mod regulat unui angajat din
întreprindere.
Clasificarea funcțiilor după natura competențelor și a responsabilităților pe care
le presupun:
funcții de management, caracterizate prin sarcini, competențe și
responsabilități din domenii mai largi de activitate, implicând atribuții de coordonare a
unui număr de subordonați;

funcții de execuție, caracterizate prin obiective individuale limitate, însoțite
de competențe și responsabilități mai reduse; ele au menirea punerii în practică a
deciziilor titularilor posturilor de conducere.
c) Compartimentul de muncă reprezintă o unitate organizatorică cu o structură
mai complexă, reunind sub aceeași autoritate ierarhică un anumit număr de persoane,
cărora le revin permanent spre exercitare sarcini bine precizate.
Clasificarea compartimentelor după modul de participare la realizarea
obiectivelor firmei:
operaționale – contribuie direct la realizarea obiectivelor firmei, ca de
exemplu secții de producție, ateliere service, serviciu comercial, care se află sub
autoritatea ierarhică a unui conducător;
funcționale – participă la fundamentarea strategiilor și politicilor firmei, ca de
exemplu departamente de cercetare-dezvoltare, financiar-contabile ș.a.. Acestea se află
în structura de management a firmei.
Clasificarea compartimentelor după volumul și natura atribuțiilor și nivelul de
delegare a autorității:
compartimente de bază (elementare), specializate în executarea unor
activități omogene, cuprinzând, de regulă, două niveluri ierarhice;
compartimente de ansamblu (complexe) care grupează sub o autoritate unică
mai multe compartimente elementare și executanți.” (Structura organizatorică a
întreprinderii, 2017)
Prezentarea organigramei

Sursa: Date preluate din S.C. AL MEDICA BERLIN S.R.L.
“Responsabilitățile directorului general :
comunică obiectivele generale, specifice și operaționale ale firmei
personalului la toate nivelele ierarhice inferioare;
dispune întocmirea planurilor manageriale anuale și semestriale pe baza
analizelor efectuate;
asigură coordonarea tuturor departamentelor din cadrul firmei;
asigură identificarea oportunităților de investiție și obținere de profit;
elaborează proiectul de buget și proiectul de achiziții tehnologice, în vederea
satisfacerii gradului de rentabilitate și competitivitate pe piață ale firmei;
dispune întocmirea și/sau avizarea documentației pentru investiții;
negociază contractul colectiv de muncă și contractele individuale de muncă;
dispune efectuarea evaluărilor performanțelor din firmă și avizează
evaluările individuale anuale;
asigură stabilirea unor criterii obiective de evaluare a performanțelor
angajaților din firmă;
asigură respectarea reglementărilor și normelor legale în vigoare în cadrul
activității decizionale;
urmărește aplicarea deciziilor luate și evaluează efectele acestora;

analizează împreună cu șeful contabil toate rapoartele financiare, veniturile și
cheltuielile, pentru a se asigura că hotărârile cu privire la buget sunt respectate și aduce
îmbunătățirile necesare ;
stabilește conform structurii organizatorice și a r egulamentului de organizare
și funcționare sarcinile și responsabilitățile personalului din subordine, în baza fișelor de
post;
organizează acordarea concediului de odihnă și a zilelor libere pentru
directorii de departamente din subordine.” (Model fișa postului pentru director general,
2017)
Principalele sarcini ale unui medic coordonator sunt:
 evaluarea și validarea stării de sănătate și a gradului de dependență a
persoanelor care sunt primite în centru;
 elaborarea împreună cu întreaga echipă, coordonarea și evaluarea proiectul
general de îngrijiri pentru persoanele internate;
 supravegherea activității tuturor medicilor;
 participă la recrutarea noilor medici din centru;
exercită funcția de președinte al echipei de coordonare geriatrică însărcinată
să organizeze activitatea tuturor angajaților instituției.
Medicul coordonator nu poate să exercite și funcția de director al Centrului de
primire.” (Principalele atribuții ale unui medic coordonator, 2017)
Descrierea atribuțiilor ale unui șef contabil:
organizează și asigură efectuarea corectă și la timp a înregistrărilor în
contabilitate, cronologic și sistematic, potrivit planurilor de conturi și normelor legale
emise de instituțiile de reglementare legală, pe baza documentelor justificative ale
tuturor operațiunilor patrimoniale;
elaborează și implementează sistemul de evidență contabilă a firmei;
asigură întocmirea și arhivarea documentelor justificative și a registrelor
contabile conform cu legislația în vigoare;
 verifică corectitudinea înregistrărilor contabile;
reprezintă societatea alături de administrator în raporturile cu autoritățile și în
special cu administrația financiară;

urmărește permanent legislația din domeniul financiar-contabil și asigură
respectarea acesteia;
cooperează cu consilierul juridic al firmei cu privire la legislația economică
în vigoare;
 întocmește și verifică balanța, bilanțul anual, inventarul societății;
elaborează bilanțul contabil al firmei la sfârșitul fiecărui an financiar;
 realizează contul de rezultate și al balanței;
elaborează tabloul de disponibilități;
 verifică pontajul lunar pentru personalul din subordine și-l transmite
departamentului resurse umane;
organizează acordarea concediului de odihnă și a zilelor libere pentru
personalul din subordine;
stabilește conform structurii organizatorice și a l regulamentului de
organizare și funcționare sarcinile și responsabilitățile personalului din subordine, în
baza fișelor de post;
execută orice alte dispoziții date de superiorul ierarhic în realizarea
strategiilor pe termen scurt ale companiei în limitele respectării temeiului legal.
Descrierea sarcinilor / atribuțiilor / activităților postului de asistentă
medicală de specialitate :
asigură înregistrarea corectă a datelor în evidențele primare (registrul de
consultații, registrul de boli cronice și infecțioase, registrul vaccinării, registrul de
tratamente).
recunoaște și identifică grupele de risc și problemele de sănătate la pacienții
de pe listă.
depistează precoce îmbolnăvirile, urmărește evoluția bolii, efectuează
tratamentul sau supraveghează respectarea tratamentului și a regimului igieno-dietetic
prescris de medic;
semnalează, în scris, cazurile deosebite la pacienții de pe listă, le analizează
împreună cu medicul și stabilește modul de intervenție;
efectuează tratamentele, imunizările și testările biologice conform
prescripției medicale;
intervine în situații de urgență, indiferent de locul și situația în care se
găsește;

ține evidența sortimentală și cantitativă a materialelor sanitare și
medicamentelor;
supraveghează sterilizarea, respectiv colectarea materialului și
instrumentarului de unică folosință utilizat și se asigură de depozitarea acestora în
vederea distrugerii;
acordă o atenție deosebită următoarelor categorii de populație, care prezintă
probleme sociale și de sănătate: nou născuți, prematuri, sugari, copii între 1 și 6 ani,
gravide, vârstnici, persoane cu nevoi speciale, grupuri la risc;
execută orice alte dispoziții date de superiorul ierarhic direct sau de
supraordonații acestuia în realizarea strategiilor pe termen scurt ale cabinetului în
limitele respectării temeiului legal .

CAPITOLUL III. ANALIZA PROPRIU-ZISĂ A CONTULUI DE
PROFIT ȘI PIERDERE LA S.C. AL MEDICA BERLIN S.R.L.
Structura contului de profit și pierdere pe cele două tipuri de activități (de
exploatare și financiară) permite aprecierea performanțelor întreprinderii evaluate prin
soldurile intermediare de gestiune. Utilizarea soldurilor intermediare de gestiune se
înscrie în practica financiară recentă a Uniunii Europene. În unele țări europene,
stabilirea soldurilor intermediare de gestiune este obligatorie.
“În România nu se prevede obligativitatea întocmirii unui document care să
redea soldurile intermediare de gestiune și nici nu există la dispoziția întreprinderilor o
astfel de opțiune. Totuși, structura actuală a contului de rezultate, acceptată în țara
noastră, permite întocmirea soldurilor intermediare de gestiune, răspunzând nevoilor
întreprinderii în analiza performanțelor economico-financiare, unii dintre acești
indicatori sunt utilizați la întocmirea unor documente financiare, din categoria cărora se
detașează situația fluxurilor monetare degajate de firmă .” (Contul de profit și
pierdere – Forme de exprimare a performanțelor întreprinderii, 2017)
Tabloul S.I.G. cuprinde următorii indicatori: venituri totale, marja
comercială, producția exercițiului , valoarea adăugată , excedentul brut (sau
insuficiență brută) de exploatare , rezultatul exploatării (profit sau
pierdere), rezultatul curent (profit sau pierdere), rezultatul net al exercițiului (profit
net sau pierdere).
3.1. ANALIZA SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE
1. Marja comercială vizează, în exclusivitate, întreprinderile comerciale sau
numai activitatea comercială a întreprinderilor cu activitate mixtă (industrială și
comercială).
În cadrul firmei S.C. AL MEDICA BERLIN S.R.L., marja comercială pentru
anul 2015 și 2016 este 0 deoarece aceasta are ca obiect de activitate „Alte activități
referitoare la sănătatea umană” conform codului CAEN și nu există încasări din
vânzarea mărfurilor sau cheltuieli privin d mărfurile.
Marja comercială (adaosul comercial) reprezintă excedentul vânzărilor de
mărfuri față de costul de cumpărare al acestora, astfel:

Marja comercială = Venituri din – Costul mărfurilor
vânzarea mărfurilor vândute
Marja comercială 2014 = -35 – 0 = -35 lei
Marja comercială 2015 = 0 lei
Marja comercială 2016 = 0 lei
2. “Producția exercițiului este specifică activității industriale și include
valoarea bunurilor și serviciilor "fabricate" de întreprindere pentru a fi vândute, stocate
sau utilizate pentru nevoile proprii. Drept urmare, producția exercițiului va include trei
elemente: producția vândută, producția stocată și producția imobilizată .
Cifra de afaceri poate să genereze o imagine deformată asupra întreprinderii,
deoarece ignoră anumite aspecte esențiale privind activitatea acesteia. Se pot remarca
decalajele între momentul fabricării și cel al facturării, care antrenează variația
stocurilor, precum și producția imobilizată care uneori poate înregistra valori
semnificative.” (Performanțele întreprinderii în termeni de solduri intermediare de
gestiune, 2017)
“Din acest motiv, producția exercițiului este un indicator mai util pentru
manageri, deoarece oferă o imagine mai fidelă a activității reale a întreprinderii pe
durata perioadei de gestiune. Are, însă, o anumită doză de ambiguitate, deoarece este
constituită din elemente eterogene, unele fiind evaluate la preț de vânzare (cum este
cazul producției vândute), iar altele la cost de producție (producția stocată și producția
imobilizată). În plus, nivelul rezultatelor se poate modifica în funcție de metoda reținută
pentru evaluarea stocurilor. Datorită acestui fapt, valoarea producției exercițiului nu
poate să reflecte o realitate financiară.” (Analiza economico-financiară pe baza contului
de profit și pierdere, 2017)
Producția exercițiului = Producția + Producția + Producția
. vândută stocată imobilizată
Producția exercitului 2014 = 1.526.887 lei
Producția exercițiului 2015 = 1.193.646 lei
Producția exercitului 2016 = 906.361 lei

Object 3
3.1. Evoluția producției exercițiului
Sursa: Date preluate din anexa 1 și anexa 2
Producția exercițiului a scăzut în anul 2015 cu 333.241 lei față de anul 2014, iar
în anul 2016 cu 287.285 lei față de anul 2015. Acest fapt s-a datorat scăderii producției
vândute, în condițiile în care firma nu înregistrează valori pentru producția stocată și
producția imobilizată, așadar riscul de ambiguitate fiind redus deoarece producția este
evaluată doar la costul de vânzare.
3. “Valoarea adăugată prezintă o semnificație deosebită în perspectiva
distribuirii veniturilor. Ea reprezintă sursa de acumulări bănești pe care întreprinderea o
poate utiliza pentru remunerarea participanților direcți și indirecți la activitatea sa
economică: salariați, creditori, acționari, întreprindere. Fluxurile prin care sunt
remunerați acești parteneri ai întreprinderii care se deduc treptat din valoarea adăugată
sunt următoarele:
cheltuielile de personal , ce asigură remunerarea salariaților implicați în
desfășurarea procesului de producție;
impozitele și taxele cuvenite statului în conformitate cu reglementările
politicii fiscal-bugetare;
amortizarea, o cheltuială calculată de întreprindere în scopul asigurării
resurselor financiare destinate reînnoirii capacităților actuale de producție;
cheltuieli financiare , reprezentând dobânzile ce revin creditorilor pentru
creditele pe care aceștia le acordă în scopul finanțării afacerii;

profitul net (nerepartizat sau distribuit ca dividende), prin care se
remunerează proprietarii întreprinderii pentru capitalurile pe care aceștia le-au avansat
în afacere.” (Stabilirea rezultatelor financiare ale întreprinderii, 2017)
“ Prin urmare, valoarea adăugată este primul sold intermediar de gestiune .
Ea exprimă creșterea de valoare rezultată din utilizarea factorilor de producție,
îndeosebi a forței de muncă și capitalului, peste valoarea bunurilor și serviciilor
provenind de la terți, în cadrul activității curente a întreprinderii.” (Performanțele
întreprinderii în termeni de solduri intermediare de gestiune, 2017)
Valoarea adăugată se calculează pornind de la producția exercițiului majorată cu
marja comercială și diminuată cu consumurile de bunuri și servicii furnizate de terți
pentru această producție.
Valoarea adăugată = Producția + Marja – Consumuri
exercițiului comercială de la terți
Consumuri = Chel tuieli cu + Cheltuieli cu + Cheltuieli cu + Cheltuieli .
. de la terți materii prime materiale energia și apă și servicii
consumabile executate de terți
Consumuri de la terți 2014 = 104.993 + 32.290 + 44.337 + 845.172 =
= 1.026.792 lei
Consumuri de la terți 2015 = 43.375 + 14.252 + 23.340 + 740.861 =
= 821.828 lei
Consumuri de la terți 2016 = 36.710 + 10.790 + 16.258 + 575.142 =
= 638.900 lei
Valoarea adăugată 2014 = 1.526.887 – 35 – 1.026.792 = 500.060 lei
Valoarea adăugată 2015 = 1.193.646 + 0 – 821.828 = 371.818 lei
Valoarea adăugată 2016 = 906.361 + 0 – 638.900 = 267.461 lei

Object 6
3.2. Evoluția valorii adăugate
Sursa: Date preluate din anexa 1 și anexa 2
Valoarea adăugată în anul 2015 a scăzut cu 128.242 lei față de anul 2014, iar în
anul 2016 a scăzut cu 104.357 lei, fapt ce se apreciază ca o situație nefavorabilă,
deoarece:
scad consumurile de la terți;
scade și producția exercițiului.
Pe baza rezultatelor analizei valorii adăugate obținute, se iau toate deciziile
privind creșterea productivității muncii și reducerea consumurilor de la terți,
respectându-se în același timp, calitatea producției, element esențial în competiția
concurențială.
4. Excendentul brut al exploatării (EBE) sau, după caz, deficitul brut al
exploatării (DBE) se stabilește că diferența între valoarea adăugată (plus subvențiile de
exploatare) pe de o parte și impozitele, taxele și cheltuielile de personal, pe de altă parte.
EBE= Valoare + Venituri din – Cheltuieli cu – Cheltuieli cu – Cheltuieli .
adăugată subvenții impozite, taxe salariile privind
. de exploatare asigurările și protecția socială
DBE 2014 = 500.060 + 0 – 8.556 – 452.269 – 124.913 = -85.678 lei
EBE 2015 = 371.818 + 0 – 2.017 – 247.383 – 57.554 = 64.864 lei
EBE 2016 = 267.461 + 0 – 1.772 – 201.104 – 46.400 = 18.185 lei

Object 9
3.3. Evoluția excedentului brut din exploatare
Sursa: Date preluate din anexa 1 și anexa 2
Excedentul brut al exploatării crește în anul 2015 cu 150.542 lei față de anul
2014, iar în anul 2016 scade cu 46.679 lei față de anul 2015 ceea ce duce la o fluctuație
a capacității potențiale de autofinanțare a investițiilor din cauza deficitului monetar
generat de activitatea curentă a întreprinderii. Acest fapt se datorează:
scăderii valorii adăugate;
scăderii cheltuielilor cu impozite și taxe;
scăderii cheltuielilor cu salariile;
scăderii cheltuielilor privind asigurările sociale și protecția socială.
“Excendentul brut al exploatării exprimă acumularea brută din activitatea de
exploatare, adică din operații strict legate de producția industrială, de activitatea
comercială sau prestări de servicii. EBE reprezintă resursa principală a întreprinderii,
deoarece exercită o influență hotărâtoare asupra rentabilității economice și capacității
potențiale de autofinanțare a investițiilor (din amortizări, provizioane, profit) .
Rolul excedentului brut al exploatării în analiza financiară poate fi urmărit sub
trei aspecte:
a)EBE este o măsură a performanțelor economice ale întreprinderii;
b)EBE este independent de politica financiară a întreprinderii și se ia în
considerare politica de investiții, politica de finanțare și politica dividendelor.
c)EBE reprezintă o resursă financiară fundamentală pentru întreprindere, care
poate fi utilizată pentru menținerea sau creșterea capacității de producție a

întreprinderii, acoperirea cheltuielilor financiare, plata impozitului pe profit și a
dividendelor.” (Forme de exprimare a performanțelor întreprinderii, 2017)
5. “Rezultatul exploatării (profit sau pierdere) privește activitatea de exploatare
normală și curentă a întreprinderii. Prin deducerea cheltuielilor cu amortizările (cele
considerate normale) și provizionele pentru exploatare, acesta devine un rezultat net al
exploatării și se simbolizează EBIT.” (Forme de exprimare a performanțelor
întreprinderii, 2017)
Rezultatul = EBE + Venituri din + Alte venituri – Cheltuieli cu – Alte
. . exploatării provizioane din exploatare amortizările cheltuieli
. de exploatare
Rezultatul exploatării 2014 = -85.678 + 0 + 18.041 – 106.903 – 57.167 =
= -231.707 lei
Rezultatul exploatării 2015 = 64.864 + 0 + 33.702 – 43.195 – 99.622 =
= -44.251 lei
Rezultatul exploatării 2016 = 18.185 + 0 + 369.645 – 30.248 – 64.957 =
= 292.625 lei
Object 12
3.4. Evoluția rezultatului exploatării
Sursa: Date preluate din anexa 1 și anexa 2

Rezultatul exploatării în anul 2015 a crescut cu 243.205 lei față de anul 2014, iar
în anul 2016 a crescut cu 336.876 lei față de anul 2015, acest fapt datorându-se:
creșterii excedentului brut al exploatării;
creșterii veniturilor din exploatare;
scăderii cheltuielilor cu amortizările;
fluctuației cheltuielilor din exploatare.
6. Rezultatul curent sau profitul înainte de impozit (EBT) este determinat
atât de rezultatul exploatării normale și curente, cât și de cel al activității financiare, deci
reprezintă rezultatul tuturor operațiunilor curente ale întreprinderii.
Rezultatul curent = Rezultatul + Venituri – Cheltuieli
exploatării financiare financiare
Rezultatul curent 2014 = -231.707 + (-24.841) – 18.135 = -274.683 lei
Rezultatul curent 2015 = -44.251 + (-9.162) – (-17.453) = -35.960 lei
Rezultatul curent 2016 = 292.625 + (-8.747) – (-30.695) = 314.573 lei
Object 15
3.5. Evoluția rezultatului curent
Sursa: Date preluate din anexa 1 și anexa 2
Se poate observa o creștere în anul 2015 cu 238.723 lei a rezultatului curent față
de anul 2014, iar în anul 2016 o creștere cu 350.533 lei față de anul 2015 datorită:
scăderii cheltuielilor finaciare;

creșterii veniturilor financiare.
7. Rezultatul net al exercițiului exprimă mărimea absolută a rentabilității
financiare cu care vor fi remunerați acționării pentru capitalurile proprii subscrise.
Rezultatul net = EBT – Impozitul pe profit
Rezultatul net 2014 = -274.683 – 0 = -274.683 lei
Rezultatul net 2015 = -35.960 – 0 = -35.960 lei
Rezultatul net 2016 = 314.573 – 0 = 314.573 lei
Deoarece impozitul pe profit este zero rezultatul net are aceeași valoare cu
rezultatul curent, observându-se o îmbunătățire a firmei.
3.1. Tabloul soldurilor intermediare de gestiune la S.C. Al Medica Berlin S.R.L.
Indicatori An 2014An 2015An 2016
Venituri totale 1.520.0521.218.1861.267.259
Marja comerciala -3500
Productia exercitiului 1.526.887
1.193.646906.361
Valoarea adaugata
500.060371.818267.461
Excedentul brut al
exploatarii – 85.67864.86418.185
Rezultatul exploatarii – 231.707- 44.251292.625
Rezultatul curent – 274.683-35.960314.573
Rezultatul net – 274.683-35.960314.573
În concluzie, analiza performanțelor întreprinderii cu ajutorul soldurilor
intermediare de gestiune arată indicii cu privire la modul în care este creată și
transferată valoarea în cadrul firmei, astfel identificându-se problemele cu care se
confruntă managementul strategic al întreprinderii.
3.2. ANALIZA INDICATORILOR SOLDURILOR INTERMEDIARE DE
GESTIUNE
I.“Valoarea adăugată (VA) este un indicator important în evidențierea
performanțelor economico-financiare ale întreprinderii, întrucât reflectă adevărata

dimensiune a activității acesteia. Concret, valoarea adăugată exprimă efortul propriu al
firmei în lanțul creării valorii finale.“ (Iacovoiu, 2015)
VA = Qex – Ci
VA – valoarea adăugată;
Qex – producția exercițiului;
Ci – consumul intermediar (consumurile de la terți).
VA2014 = 1.526.887 – 1.026.792 = 500.095 lei
VA2015 = 1.193.646 – 821.828 = 371.818 lei
VA2016 = 906.361 – 638.900 = 267.461 lei
Valoarea adăugată scade în anul 2015 cu 128.277 lei față de anul 2014, iar în
anul 2016 scade cu 104.357 lei față de anul 2016 din cauza:
scăderii producției exercițiului;
scăderii consumului intermediar.
1.Ritmul de creștere al valorii adăugate
Ritmul de creștere al VA = ( VA 1 – VA0) / VA0 * 100
Ritmul de creștere al VA 2015/2014 = ( VA2015 – VA2014) / VA2014 * 100
Ritmul de creștere al VA 2015/2014 = (371.818 – 500.095) / 500.095 * 100 =
= -25,65 %
Ritmul de creștere al VA 2016/2015 = (VA2016 – VA2015) / VA2015 * 100
Ritmul de creștere al VA 2016/2015 = (267.461 – 371.818) / 371.818 * 100 =
= -28,07 %
Ritmul de creștere al valorii adăugate scade cu 2,42 %.
2.Rata valorii adăugate
Rata valorii adăugate = VA / CA *100
CA – cifră de afaceri.
CA2014 = 1.526.852 lei
CA2015 = 1.193.646 lei

CA2016 = 906.361 lei
Cifra de afaceri scade în anul 2015 cu 333.206 lei față de anul 2014, iar în anul
2016 scade cu 281.285 lei față de anul 2015.
Rata valorii adăugate 2014 = 500.095 / 1.526.852 * 100 = 32,75 %
Rata valorii adăugate 2015 = 371.818 / 1.193.646 * 100 = 31,15 %
Rata valorii adăugate 2016 = 267.461 / 906.361 * 100 = 29,51 %
Se poate observa o scădere cu 1,6 % în anul 2015 a ratei valorii adăugate față de
anul 2014, iar în anul 2016 această scade cu 1,64 % față de anul 2015 datorită:
scăderii cifrei de afaceri;
scăderii valorii adăugate.
3.Valoarea adăugată pe salariat
Valoarea adăugată pe salariat = VA / Ns
Ns – numărul de salariați.
Valoarea adăugată pe salariat 2014 = 500.095 / 34 = 14.708,68 lei / salariat
Valoarea adăugată pe salariat 2015 = 371.818 / 28 = 13.279,21 lei / salariat
Valoarea adăugată pe salariat 2016 = 267.461 / 13 = 20.573,92 lei / salariat
Se poate observa o scădere a valorii adăugate pe salariat în anul 2015 cu
1.429,47 lei față de anul 2014 și o creștere semnificativă în anul 2016 cu 7.294,71 lei
față de anul 2015 datorită:
scăderii valorii adăugate;
scăderii numărului de salariați.
II.Excedentul brut al exploatării (EBE) reprezintă fluxul potențial de
disponibilități degajat de ciclul de exploatare și se determină deducând cheltuielile
monetare de exploatare și veniturile monetare aferente acestei activități. (Iacovoiu,
2015)
Excedentul brut de exploatare intră în componența unor rate de analiză,
calculate astfel:

1. “Rata marjei brute a exploatării (Rmb) sau rata EBE, reflectă excedentul
brut din exploatare aferent cifrei de afaceri, fără a avea în vedere politica financiară,
politica de investiții, incidența fiscalității și elementele excepționale.” (Indicatori de
apreciere a rentabilității, 2017)
Rmb = EBE / CA * 100
EBE – excedentul brut al exploatării;
DBE – deficitul brut al exploatării.
DBE2014 = -85.678 lei
EBE2015 = 64.864 lei
EBE2016 = 18.185 lei
Rmb2014 = -85.678 / 1.526.852 * 100 = -5,61 %
Rmb2015 = 64.864 / 1.193.646 * 100 = 5,43 %
Rmb2016 = 18.185 / 906.361 * 100 = 2,01 %
Rata marjei brute cre ște în anul 2015 cu 11,04 % față de anul 2014, iar în anul
2016 scade cu 3,42 % față de anul 2015 ceea ce indică o creștere a productivității.
2. Rata amortizării (Ra)
Ra = Amortizare Calculată / EBE * 100
Amortizare calcultata 2014 = 106.903 lei
Amortizare calcultata 2015 = 43.195 lei
Amortizare calcultata 2016 = 30.248 lei
Ra2014 = 106.903 / -85.678 * 100 = -124,77 %
Ra2015 = 43.195 / 64.864 * 100 = 66,59 %
Ra2016 = 30.248 / 18.185 * 100 = 166,33 %
Se poate observa o creștere a ratei amortizării în anul 2015 cu 191,36 % față de
anul 2014, iar în anul 2016 o creștere cu 99,74 % față de anul 2015. Acest fapt se
datorează:
scăderii amortizării calculate;

scăderii, respectiv creșterii excedentului brut din exploatare.
3. Rata cheltuielilor financiare (RCF)
RCF = Cheltuieli financiare / EBE * 100
Cheltuieli financiare 2014 = 18.135 lei
Cheltuieli financiare 2015 = -17.453 lei
Cheltuieli financiare 2016 = -30.695 lei
RCF 2014 = 18.135 / -85.678 * 100 = -21,17 %
RCF 2015 = -17.453 / 64.864 * 100 = -26,91 %
RCF 2016 = -30.695 / 18.185 * 100 = -168,79 %
Rata cheltuielilor financiare scade în anul 2015 cu 5,74 % față de anul 2014, iar
în anul 2016 cu 141,88 % față de anul 2015. Acest fapt se datorează:
scăderii cheltuielilor financiare;
scăderii, respectiv creșterii excedentului brut din exploatare.
III.“Rezultatul exploatării (profit sau pierdere) exprimă mărimea absolută a
rentabilității activității de exploatare, obținută prin deducerea din veniturile exploatării,
încasabile și calculate, a tuturor cheltuielilor aferente.” (Analiza financiară pe bază de
bilanț, 2017)
Rezultatul exploatării 2014 = -231.707 lei
Rezultatul exploatării 2015 = -44.251 lei
Rezultatul exploatării 2016 = 292.625 lei
Rezultatul exploatării 2015-2014 = -44.251 – (-231.707) = 187.456 lei
Rezultatul exploatării 2016-2015 = 292.625 – (-44.251) = 336.876 lei
Rezultatul exploatării înregistrează o creștere în 2015 cu 187.456 lei față de anul
2014 și în 2016 cu 336.876 lei față de anul 2015. Acest lucru se datorează pe de o parte
faptului că excedentul brut din exploatare este în creștere, dar și faptului că alte
cheltuieli de exploatare scad în anul 2016.

IV.“Rezultatul curent (RC) exprimă mărimea absolută a rentabilității
financiare cu care vor fi remunerați acționarii pentru capitalurile subscrise.”
(Managementul performanțelor financiare, 2017)
Pe baza rezultatului curent se poate construi rata marjei nete, care este una dintre
formele de expresie a ratei rentabilității comerciale.
Rmn = RC / CA * 100
Rmn – rata marjei nete;
RC – rezultatul curent.
RC2014 = -274.683 lei
RC2015 = -35.960 lei
RC2016 = 314.573 lei
Rmn2014 = -274.683 / 1.526.852 * 100 = – 17,99 %
Rmn2015 = -35.960 / 1.193.646 * 100 = – 3,01 %
Rmn2016 = 314.573 / 906.361 * 100 = 26,35 %
Se poate observa o creștere semnificativă a ratei marjei nete atât în anul 2015 cu
14,98 % față de anul 2014, cât și în anul 2016 cu 29,36 % față de anul 2015. Acest fapt
se datorează:
creșterii rezultatului curent;
scăderii cifrei de afaceri.
“Capacitatea de autofinanțare reprezintă un indicator monetar privind
rezultatul exercițiului care rezultă din confruntarea veniturilor monetare cu cheltuielile
monetare, inclusiv impozit pe profit. Capacitate de autofinanțare este un surplus
monetar net, determinarea acestui indicator se face după deducerea impozitului pe
profit, și global este degajat de întreaga activitate a firmei.” (Studiu de caz – analiza
situațiilor financiare, 2017)
Pe baza excedentului brut al exploatării, se deduce următoarea formulă:
CAF = EBE + Alte – Alte + Venituri – Cheltuieli – Impozit
venituri cheltuieli financiare financiare pe profit
din exploatare din exploatare

CAF2014 = -85.678 + 18.041 – 910.895 + (-24.841) – 18.135 – 0 = -1.021.508 lei
CAF2015 = 64.864 + 33.702 – 842.500 + (-9.162) – (-17.453) – 0 = -735.643 lei
CAF2016 = 18.185 + 369.645 – 641.871 + (-8.747) – (-30.695) – 0 = -232.093 lei
Capacitatea de autofinanțare crește în anul 2015 cu 285.865 lei față de anul
2014, iar în anul 2016 crește semnificativ cu 503.550 lei față de anul 2015. Acest fapt
de datorează:
creșterii, respectiv scăderii excedentului brut din exploatare;
creșterii veniturilor din exploatare;
scăderii cheltuielilor de exploatare;
creșterii veniturilor financiare;
scăderii cheltuielilor financiare.
3.3. ANALIZA RATELOR DE RENTABILITATE
Ratele de rentabilitate se calculează ca raport între un indicator de rezultate și
un indicator care reflectă un stoc (active totale, active imobilizate, capital propriu etc.)
sau un flux de activitate ( cifră de afaceri, resurse consumate etc.). Diferitele forme de
exprimare ale ratelor de rentabilitate au valori informaționale variate și oglindesc
multiple laturi ale activității economico-financiare a firmei. (Iacovoiu, 2015)
Cel mai frecvent în analiză sunt întâlnite următoarele rate :
rata rentabilității comerciale;
rata rentabilității economice;
rata rentabilității resurselor consumate;
rata rentabilității financiare.
1.Rata rentabilității comerciale (RC)
Rata rentabilității comerciale exprimă relația dintre profitul aferent vânzărilor
și cifra de afaceri, dând expresie politicii comerciale a întreprinderii. (Iacovoiu, 2015)
RC = Rezultatul net / CA * 100
RC2014 = -274.683 / 1.526.852 * 100 = -17,99 % = Rmn2014
RC2015 = -35.960 / 1.193.646 * 100 = -3,01 % = Rmn2015

RC2016 = 314.573 / 906.361 * 100 = 26,35 % = Rmn2016
Object 18
3.6. Evoluția ratei rentabilității comerciale
Sursa: Date preluate din tabelul 3.1.
Se poate observa o creștere semnificativă a ratei comerciale atât în anul 2015 cu
14,98 % față de anul 2014, cât și în anul 2016 cu 29,36 % față de anul 2015. Acest fapt
se datorează:
creșterii rezultatului net care are aceeași valoare cu rezultatul curent;
scăderii cifrei de afaceri.
2. Rata rentabilității economice (RE)
”Rata rentabilității economice măsoară performanțele totale ale activității unei
firme, independent de modul de finanțare și de sistemul fiscal. Această rata se poate
exprima sub mai multe forme, în funcție de modul de exprimare a indicatorului de efort.
Întâlnim astfel:
rata rentabilității economice a activelor, când indicatorul de efort este
reprezentat de activele totale sau cele de exploatare;
rata rentabilității economice a capitalului investit, când indicatorul de efort
este reprezentat de capitalul investit.” (Analiza ratelor de rentabilitate, 2017)
RE = Rezultatul net / Total activ * 100
Total active = Active imobilizate + Active circulante

Total active 2014 = 229.459 + 51.708 = 281.167 lei
Total active 2015 = 91.364 + 49.586 = 140.950 lei
Total active 2016 = 9.030 + 123.781 = 132.811 lei
RE 2014 = -274.683 / 281.167 * 100 = -97,69 %
RE 2015 = -35.960 / 140.950 * 100 = -25,51 %
RE 2016 = 314.573 / 132.811 * 100 = 236,86 %
Object 21
3.7. Evoluția ratei rentabilității economice
Sursa: Date preluate din tabelul 3.1. și anexa 3
Rata rentabilității economice crește în anul 2015 cu 72,18 % față de anul 2014,
iar în anul 2016 cu 262,37 % față de anul 2015. Acest fapt se datorează:
creșterii rezultatului net;
scăderii activelor totale.
3. Rata rentabilității resurselor consumate (RRC)
”Evidențierea consumurilor de resurse se realizează în conturile de cheltuieli.
Eficiența acestor consumuri se poate aprecia în raport cu rezultatele obținute, pe baza
ratei rentabilității resurselor consumate . Asupra acestei rate de rentabilitate, costurile
exercită o dublă acțiune, influențând diferit mărimea numărătorului și numitorului.
Această rată se poate calcula global la nivelul întreprinderii, și pe componente specifice
structurii cheltuielilor și scopului urmărit.” (Analiza diagnostic pe baza ratelor de
rentabilitate, 2017)

Principalele rate de rentabilitate a resurselor consumate sunt:
Rata globala a rentabilitatii = Rezultatul / Cheltuieli * 100
resurselor consumate brut totale
Rata rentabilității resurselor = Rezultatul / Cheltuieli * 100
consumate aferente exploatării exploatării de exploatare
RRC – rata globală a rentabilității resurselor consumate;
RRCEX – rata rentabilității resurselor consumate aferente exploatării .
Rezultatul exploatării 2014 = -231.707 lei
Rezultatul exploatării 2015 = -44.251 lei
Rezultatul exploatării 2016 = 292.625 lei
RRCEX 2014 = -231.707 / 1.776.600 * 100 = -13,04 %
RRCEX 2015 = -44.251 / 1.271.599 * 100 = -3,48 %
RRCEX 2016 = 292.625 / 983.381 * 100 = 29,76 %
Object 24
3.8. Evoluția ratei rentabilității resurselor consumate
Sursa: Date preluate din tabelul 3.1., anexa 1 și anexa 2
Rata rentabilității resurselor consumate crește în anul 2015 cu 9,56 % față de
anul 2014, iar în anul 2016 cu 33,24 % față de anul 2015. Acest fapt se datorează:
creșterii rezultatului exploatării;

scăderii cheltuielilor de exploatare.
4. Rata rentabilității financiare (RF)
“Rata rentabilității financiare permite aprecierea investițiilor de capital ale
acționarilor și oportunitatea menținerii acestora, calculându–se ca raport între rezultatul
net al exercițiului financiar (RN) și capitalul propriu (CPR).” (Diagnosticul financiar al
firmei, 2017)
RF = RN / CPR * 100
Rezultatul net 2014 = -274.683 lei
Rezultatul net 2015 = -35.960 lei
Rezultatul net 2016 = 314.573 lei
CPR 2014 = -501.264 lei
CPR 2015 = -539.953 lei
CPR 2016 = -225.380 lei
RF 2014 = -274.683 / -501.264 * 100 = 54,80 %
RF 2015 = -35.960 / -539.953 * 100 = 6,66 %
RF 2016 = 314.573 / -225.380 * 100 = -139,57 %
Object 27
3.9. Evoluția ratei rentabilității financiare
Sursa: Date preluate din tabelul 3.1. și anexa 3

Rata rentabilității financiare scade în anul 2015 cu 48,14 % față de anul 2014, iar
în anul 2016 cu 146,23 % față de anul 2015. Acest fapt se datorează:
creșterii rezultatului net;
creșterii capitalului propriu.

CONCLUZII ȘI PROPUNERI
CONCLUZII
Atunci când se analizează sursele de venituri ale unei firme este important să se
plece de la modul de operare al firmei, dacă aceasta operează pe o singură sau pe mai
multe piețe, deoarece, fiecare piață poate avea o evoluție proprie, distinctă și specifică,
cu influențe asupra rezultatelor obținute de firmă.
Analiza dinamicii și structurii cifrei de afaceri urmărește evoluția acesteia pe
total componente față de perioada precedentă, precum și modificările intervenite în
structura cifrei de afaceri. Conform tabloului S.I.G. se poate observa o scădere a cifrei
de afaceri în anul 2015 cu 333.206 lei față de anul 2014 și o scădere în anul 2016 cu
281.285 lei față de anul 2015. Această scădere se poate datora faptului că anumiți clienți
au renunțat la serviciile firmei sau faptul că activitatea de servicii medicale a înregistrat
o scădere.
Producția exercițiului reflectă volumul total al activității industriale,
producătoare de bunuri sau prestatoare de servicii, desfășurate în cadrul unei firme pe
parcursul unui exercițiu financiar. Acest indicator cuprinde valoarea serviciilor prestate
de firmă pentru a fi vândute, stocate sau folosite pentru nevoile proprii. Producția
exercițiului scade în 2015 cu 333.241 lei față de 2014, iar în anul 2016 scade față de
anul 2015 cu 287.285 lei.
Valoarea adăugată reprezintă creșterea de valoare care se obține din activitatea
tehnico–productivă. Exprimând aportul firmei în lanțul de creare al valorii, acest
indicator permite aprecierea structurii și metodelor de producție sau distribuție, prin
intermediul gradului de integrarea în propriul sector de activitate.
Cu ajutorul valorii adăugate pot fi construiți o serie de indicatori necesari pentru
caracterizarea eficienței resurselor angajate, iar în sens fiscal reprezintă baza
principalului impozit indirect taxă pe valoare adăugată.
Conform tabloului soldurilor intermediare de gestiune, valoarea adăugată scade
în anul 2015 cu 128.277 lei față de anul 2014, iar în anul 2016 scade cu 104.357 lei față
de anul 2016.
Excedentul brut din exploatare este un alt sold intermediar de gestiune cu
semnificație în termeni de profitabilitate și reflectă contribuția exploatării la formarea
rezultatelor. Rezultatul brut al exploatării este o rezultantă a fluxului potențial de

disponibilități aferent ciclului de exploatare. Excedentul brut constituie baza de calcul a
capacității de autofinanțare și de determinare a fluxurilor de trezorerie.
Excedentul brut din exploatare, după cum se observă în tabloul soldurilor
intermediare de gestiune, crește în anul 2015 față de anul 2014 cu 150.542 lei, iar în
anul 2016 scade cu 46.679 lei față de anul 2015.
Rezultatul din exploatare (profit sau pierdere) exprimă mărimea absolută a
rentabilității activității de exploatare, obținută prin deducerea din veniturile exploatării,
încasabile și calculate, a tuturor cheltuielilor aferente.
Rezultatul exploatării în anul 2015 a crescut cu 243.205 lei față de anul 2014, iar
în anul 2016 a crescut cu 336.876 lei față de anul 2015, acest fapt datorându-se:
creșterii excedentului brut al exploatării;
creșterii veniturilor din exploatare;
scăderii cheltuielilor cu amortizările;
fluctuației cheltuielilor din exploatare.
Rezultatul curent exprimă mărimea absolută a rentabilității financiare cu care
vor fi remunerați acționarii pentru capitalurile subscrise.
Se poate observa o creștere în anul 2015 cu 238.723 lei a rezultatului curent față
de anul 2014, iar în anul 2016 o creștere cu 350.533 lei față de anul 2015 datorită:
scăderii cheltuielior finaciare;
creșterii veniturilor financiare.
Capacitatea de autofinanțare reprezintă un indicator monetar privind rezultatul
exercițiului care rezultă din confruntarea veniturilor monetare cu cheltuielile monetare,
inclusiv impozit pe profit. Capacitatea de autofinanțare este un surplus monetar net,
determinarea acestui indicator se face după deducerea impozitului pe profit, și global
este degajat de întreaga activitate a firmei.
Scăderea bruscă a ratei rentabilității se datorează în principal scăderii bruște a
profitului. Capacitatea de autofinanțare crește în anul 2015 cu 285.865 lei față de anul
2014, iar în anul 2016 crește semnificativ cu 503.550 lei față de anul 2015. Profitul a
crescut datorită faptului că au scăzut cheltuielile financiare și cele de exploatare.

PROPUNERI
Propuneri pentru îmbunătățirea activității:

ridicarea pregătirii profesionale a personalului și perfecționarea profesională
a conducerii societății, în sensul alinierii în permanență la legislația în vigoare și la
normele europene în domeniu;
creșterea gradului de participare a echipei de conducere la rentabilizarea
activității societății;
creșterea calității relației dintre conducere și personalul angajat;
deschiderea de noi puncte de lucru;
lărgirea pieței și a segmentelor de piața deținute de societate;
îmbunătățirea sistemului informațional al societății;
creșterea cifrei de afaceri prin contractarea de noi colaboratori în vederea
prestării serviciilor medicale.

BIBLIOGRAFIE
1.Georgescu N., Robu V. (2005). Analiza economico-financiară, Editura
Economica, București
2.Iacovoiu, B. (2015). Analiza economico-financiară, Editura Pro
Universitaria, București
3.Nită, D., Aceleanu, M.,(2007). Ocuparea resurselor de muncă în România .
Editura Economica, București
4.O.M.F.P. 1802/2014. (2014). Prezentarea contului de profit și pierdere
5.Analiza cifrei de afaceri . disponibil online la: http://www.scritub.com/
economie/ANALIZA-CIFREI-DE-AFACERI2053212417.php [accesat:16.04.2017]
6.Analiza economico-financiara pe baza contului de profit și pierdere .
disponibil online la: http://www.scritub.com/economie/finante/ANALIZA-ECONO
MICOFINANCIARA-PE2257111410.php [accesat: 20.03.2017]
7.Analiza financiară pe bază de bilanț . disponibil online la: http://
www.scritub.com/economie/business/ANALIZA-FINANCIARA-PE-BAZA-DE-
192517182.php [accesat: 28.05.2017]
8.Analiza ratelor de rentabilitate . disponibil online la: http://www.scritub
.com/economie/Analiza-ratelor-de-rentabilita2031331817.php [accesat: 29.05.2017]
9.Bordeianu D., Diagnosticul financiar al firmei . (2017, iunie 5). disponibil
online la: https://es.scribd.com/presentation/130335057/Diagnosticul-Financiar-Al-
Firmei [accesat: 05.06.2017]
10.Bordeianu S. Analiza diagnostic pe baza ratelor de rentabilitate . disponibil
online la: http://www.oeconomica.uab.ro/upload/lucrari/820062/8.pdf [accesat:
5.06.2017]
11.Casa Națională de Asigurări de Sănătate . (2006). disponibil online la:
http://www.cnas.ro/national-page/ordonanta-nr-124-2.html [accesat: 14.04.2017]
12.Clinica Al Medica Berlin . disponibil online la: http://www.sfatulmedicului
.ro/clinici/al-medica-berlin_1337 [accesat: 25.05.2017]
13.Contul de profit și pierdere . disponibil online la: http://www.rasfoiesc.com
/business/economie/Contul-de-profit-si-pierdere64.php [accesat: 29.05.2017]

14.Dumitrașcu R. A. & Dumitrașcu V. (2013) Managementul performanțelor
financiare. disponibil online la: http://www.editurauniversitara.ro/media/pdf/52cfa7f
108f55Managementu_performantelor_financiare_P._1-27.pdf [accesat: 25.05.2017]
15.Enescu G. (2015). Analiza financiară a întreprinderii . disponibil online la:
http://documents.tips/documents/gestiunea-financiara-a-intreprinderii-george-enescu.ht
ml [accesat: 5.06.2017]
16.Gestiunea financiară a întreprinderii . (2017, mai 3). disponibil online la:
http://www.scritub.com/economie/Gestiunea-financiara-a-intrepr71238.php [accesat:
03.05.2017]
17.Gestiunea întreprinderii . disponibil online la: http://conspecte.com/
Management/gestiunea-intreprinderii.html [accesat: 20.04.2017]
18.IAS 1. disponibil online la: http://www.scritub.com/economie/contabilitate
/STANDARDUL-INTERNATIONAL-DE-CO192317148.php [accesat: 25.03.2017]
19.Indicatori de apreciere a rentabilității . (2017, iunie 10). disponibil online la:
http://www.rasfoiesc.com/business/marketing/INDICATORI-DE-APRECIERE-A-
RENT79.php [accesat: 10.06.2017]
20.Iovan C. (2015). Elaborarea și analiza contului de profit și pierdere .
disponibil online la: http://docslide.net/documents/analiza-contului-de-profit-si-pierdere
.html [accesat: 12.02.2017]
21.Olaru G.D. Performanțele întreprinderii în termeni de solduri intermediare
de gestiune. disponibil online la: http://www.oeconomica.uab.ro/upload/lucrari/820062
/43.pdf [accesat: 25.05.2017]
22.Păvăloaia W. Analiza contului de profit și pierdere . disponibil
online la: http://www.proceedings.univ-
danubius.ro/index.php/eirp/article/download/1179/1095 [accesat: 18.01.2017]
23.Principalele atributii ale unui medic coordonator . disponibil online la:
http://pnp-conseil.com/ro/roumain/principalele-atributii-ale-unui-medic-coordonator/
[accesat: 15.06.2017]
24.Puscaciu V., Puscaciu F. EuroEconomica. disponibil online la:
http://www.euroeconomica-danubius.ro/arhiva/euroeconomica%2018.2007.pdf
[accesat: 05.03.2017]
25.Resursele umane ale întreprinderii . disponibil online la:
http://www. scritub. com/management/RESURSELE-UMANE-ALE-
INTREPRIND85861.php [accesat: 20.04.2017]

26.Sănătate și asistența socială . (2017, mai 30). disponibil online la:
http://www.rocaen.ro/codul-caen/sanatate-si-asistenta-sociala/ [accesat: 30.05.2017]
27.Stabilirea rezultatelor financiare ale întreprinderii . disponibil online la:
https://de.scribd.com/document/79035078/Stabilirea-Rezultatelor-Financiare-ale-Intrep
rinderii [accesat: 03.06.2017]
28.Structura organizatorică a întreprinderii . disponibil online la: http://
conspecte.com/Management/structura-organizatorica-a-intreprinderii.html [accesat:
03.05.2017]
29.Structura organizatorică a întreprinderii . disponibil online la: http://
www.scritub.com/management/STRUCTURA-ORGANIZATORICA-A-INT64241.ph
[accesat: 15.04.2017]
30.Studiu de caz – analiza situațiilor financiare . disponibil online la: http://www
.rasfoiesc.com/business/economie/finante-banci/STUDIU-DE-CAZ-ANALIZA-
SITUATII44.php [accesat: 03.06.2017]
31.31. Tudor A. (2014).
32.Model fisa postului pentru director general . disponibil online la:
http://www.infoinstitutii.ro/articole/fise-de-post-11/model-fisa-postului-pentr u-
director-general-718.html [accesat: 15.06.2017]
33.Vasile C., Finanțarea și organizarea afacerilor în turism și
servicii disponibil online la:
http://www.academia.edu/10362889/Specializarea_Finan%C5%A3 area_
%C5%9Fi_organizarea_afacerilor_%C3%AEn_turism_%C5%9Fi_servicii
[accesat: 15.03.2017]
34.Virag N. (2011). Forme de exprimare a performanțelor întreprinderii .
disponibil online la: https://www.scribd.com/document/46225042/Contul-de-profit-si-
pierdere-Forme-de-exprimare-a-performan%C5%A3elor-intreprinderii [accesat:
20.06.2017]