INTRODUCERE…………….. ………………………………………………………………………………………….. 2 CAPITOLUL I -… [627225]

1
CUPRINS

INTRODUCERE…………….. ………………………………………………………………………………………….. 2
CAPITOLUL I – IMPACTUL TURISMULUI ASUPRA ECONOMIEI. ……………………………. …3
I.1.SCURT ISTORIC AL COM ERȚULUI……………………………………………………………………….3
I.2.COMERȚUL INTERNAȚIONAL……………………………………………………………………………..5
I.3.COMERȚUL CU SERVICII……………………………………………………………… ..8
I.4.COMERȚUL CU SERVICII TURISTICE…………………………………………………10

CAPITOLUL II –INFLUENȚA FACTORILOR DEMOGRAFICI ȘI GEOGRAFICI ASUPRA
SERVICIILOR TURISTICE DIN ROMÂNIA ȘI PORTUGALIA……………………………14
II.1.PREZENTAREA GENERALĂ A ROMÂNIEI…………………………………………..14
II.2.PREZENTAREA GENERALĂ A PORTUGALIEI………………………………………16
II.3.DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A ROMÂNIEI ȘI A PORTUGALIEI……….18
II.4.ANALIZA CIRCULAȚIEI TURISTICE A ROMÂNIEI ȘI A PORTUGALIEI………….26

CAPITOLUL III – ANALIZA COMPARATIVĂ A TURISMULUI DIN ROMÂNIA Ș I
PORTUGALIA –STUDIU DE CAZ…………………………………………………………..31
III.1.POTENȚIALUL TURISTIC -DESTINAȚII TURISTICE………………………………..31
III.2RELAȚIILE TURISTICE DINTRE ROMÂNIA ȘI PORTUGALIA…………………….40

CONCLUZII…………………………………………………………………………………..42
BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………………………………44

2

INTRODUCERE
Turismul .ca fenomen economic și social a .cunoscut dezvoltări spectaculoase, explozive
în cea de -a doua jumătate a secolului XX. Dorința de a călătorii și de a cunoaște .lucruri noi este
cunoscută încă din antichitate. ….
Turismul . reprezintă, atât prin conținut cât și prin rolul său, un fenomen care s -a impus
pregnant în epoca contemporană,. dezvoltarea .sa spectaculoasă constituind o trăsătură
caracteristică a actualului sec ol și al secolului trecut. Este .una dintre componentele majore ale
vieții economice și soci ale ce. polarizează interesul unui număr tot mai mare de țări. Turismul
este un sector important al economie i.mondiale și are o tendință de .creștere permanentă la nivel
internațional.
În lucrarea de față, cu titlul Analiză comparativă a turismului în econo mia României și
a Portugaliei am scos în e vidență specificul turismului și rolul acestuia în cadrul comerțului
internațional, dar și în economia României și a Portugaliei,
România a reprezentat o destinație turistică importantă pentru piața zonală, p romovând,
cu precădere, produsele turistice d e.litoral,.stațiunile balneare,. programele culturale și
mănăstirile din nordul Moldovei și Bucovina. Oferta turistică românească nu s -a schimbat de -a
lungul timpului deve nind necompetitivă în raport cu .exigențel e cererii turistice și ale produselor
turistice simil are de pe piața internațională. Pentru a ieși din competiția turistică internațională
este necesară modernizarea, relan sarea și dezvoltarea turismului. românesc și .crearea unor
produse turistice moderne și competitive pe piața turistică.
În ceea ce privește turismul din Portugalia, până acum câțiva ani nu a avut .prea mult
succes. În afară de Lisabona, Algarve și insula Madeira, această țara nefiind descoperită de
majoritatea vizitatorilor. Turism ul a deven it unul din motoarele .economiei portugheze după
2014, când țara a ieșit dintr -un program de asistență int ernațională în valoare de 78 de .miliarde
de euro care a im pus măsuri dure de austeritate. În prezent, pentru a atrage vizitatori în
locurile .care nu se .află pe radarul lor și, de asemenea, pentru a asigura un flux constant de turiști
pe întreaga perioadă a anului, Guvernul de la L isabona a început să închirieze .mănăstiri
abandonate, forturi și alte locuri istoric e grupurilor private care să le .transforme în hoteluri și
alte centre de petrecere a ti mpului liber.

3
CAPITOLUL I – IMPACTUL TURISMULUI ASUPRA ECONOMIEI

I.1.SCURT ISTORIC AL COMERȚULUI

Potrivit conceptului de dezvoltare durabilă a societăți i, comerțul are .o importanță
strategică pentru dezvolta rea viabilă a sistemelor econo mice și .sociale din orice țară. Comerțul
reprezintă una dintre cele mai .importante .laturi ale economiei modern e, devenind elementu l
principal al economiei de piață.
Prin comerț se î nțelege oferta unor mărfuri, în .schimbul uno r mijloace de plată sau ale
altor mărfuri de schimb, prețul acestor mărfuri fiind stabilit după raportul .pe piață dintre cerere
și ofertă. Comerțul se limitează la .cumpărarea, transportul și vânzarea mărfurilor. Dacă
societatea unde are loc comerțul este d iferențiată și complex ă apare necesitatea experților în
acest schimb de produse.1
Noțiunea de comerț are un conținut complex, determinând o funcție .economică ce constă
în a cumpăra materii prime sau produse pentru a le revinde în același stadiu .fizic, dar în condiții
convenabile consumatorilor.
Primele manifestări ale schimbului au apărut o data cu.apariția ideii de proprietate.
Pentru satisfacerea trebuințelor existenței, oamenii au început să schimbe între ei produsele
agonisite din mediul înconjurăto r.ori făurite prin munca lor.
La început, oamenii se mulțumeau c u puține lucruri și se străduiau .să-și producă tot ceea
ce le era necesar, cu timpul, pe măsura dezvoltării civilizației, nevoile a u crescut și nu au mai
putut fi satisfăcute decât .prin schim b. Schimburile care se efectuau la .început direct : produs
contra produs, constituiau așa -zisul troc. Pentru ca acest troc să se poată efectua, era necesar ca
trebuințele sau dorințele celor .interesați să coincidă , iar produsele ce urmau a fi schimbate să fie
divizibile sau să aibă o valoare .sensibil egală.
Trocul a îmbrăcat mai multe .forme: schimbul de daruri și ospățul –tribul trimitea
reprezentanți la alte comunități cu .daruri constând în produse de hrană, obiecte de podoabă sau
unelte, primind în schi mbul lor, d upă ceremonii, alte obiecte sau .produse, realizate de tribul

1 www.wikipedia.org

4
gazdă; brigandajul și pirateria – triburile m ai puternice atacau prin cetele .de briganzi ale
comunității lipsite de apărare, prada rezultată din jaf, fiind schimbată pe alte produse; comerțul
mut- reprezintă precursoarea formelor de .comerț modern: câștigul reciproc și eliminarea
nedreptăților ca urmare a actelor de comerț.
Spelialiștii în teoria comercial ă, analizând evoluția în timp a .schimbului, subliniază
faptul că se poate vorbi de o adevărată civilizație comercială, ale cărei începuturi trebuie căutate
într-un trecut de peste patru mii de ani.
Începând cu secolul XI-lea se poate vorbi însă de o .adevărată revoluție comercială , în
cadrul căreia r eprezentații unor schimburi mai .largi și mai diversificate între domenii și zone s –
au înfrutat cu adepții economiei închise, .creându -se treptat puternice centre de producție și
consum. Această .revoluție comercială ce a avut l oc la început de secol, face să .apară și
negustorul care la începu t a fost itinerant , iar apoi s -a stabilizat în diverse orașe.2
În această perioadă se poate v orbi de existența a doi poli ai .comerțului European – zonele
mediteraneene și cele de la Marea Nordului – care au conturat între ele o zona .comercială ce
cuprinde a Anglia, Flandra, țările de pe Rin și Mosella.
La începutul secolului al XII -lea se separă b urghezia comercială , realizând .beneficii mai
ușor decât meșteșugarii, putând să creeze noi așezăminte .comerciale. Tot atunci au apărut și așa –
zisele practici de comerț , adevărate manual e de comerț, care .enumăau mărfurile, tarifele vamale
și itinerariile comercial e, stipulau reguli și consiliau .negustorii.
Secolul XIV a fost caracterizat de multe eșecuri și existau numeroase sem ne.că Europa
era de ja suprapopulată și că limitele .capacităților de producție fuseseră atinse. Rezultatul Ciumei
Negre apărute în acea perioadă, a fost o concentrare .general ă pe toate fronturile, multe sate au
fost părăsite ș i o mare .parte din pământ a rămas necultivat, iar astfel comerțul s-a restrâns.
Secolul următor a fost mai promițător, cumpărarea și .vânzarea de bunuri și servicii între state
diferite au un rol important în economia mondială , influențând prosperitatea sau .sărăcia a
milioane de oameni.
În prima parte a secolului XX -lea apare fenomenul de concentrare a activității
comerciale, la început prin creare a cooperativelor de consum , ulterior .dezvoltându -se puternic

2 http://www.seap.usv.ro/~ro/cursuri/ECTS/ECTS_EC.pdf

5
prin apariția marilor magazine, a întreprinderilor cu sucursale multip le, a.comerțului integrat și
a altor asemenea forme.
De-a lungul timp ului, întreprinzători cu putere .publică și gradul lor de corelare au
conturat câteva etape importante în dezvoltarea .comerțului:
1. Dezvoltarea comerțului în cadrul economiei naționale – vânzarea produselor în acea
perioada nu ridica problem e, deoarece meșteșugarii nu .produceau decât foarte puține
produs e,.ceea ce făcea ca cererea practic să nu poată fi saturată , predominând astfel
stadiul de penurie.
2. Evoluția comerțului în cadrul economiei de producție –generată de progresul
mașinism ului car e nu mai producea la cerere, ci .doar în serie și în avans. În această fază
a dezvoltării economiei, comerțul devine indispensabil, dezvoltându -se puternic.
3. Evoluția comerțul ui într -o economie de consum –este o etapă care a început în anii ̍50,
fiind în plină dezvoltare și în .zilele noastre. Producția de masa este la apogeul său, iar
societatea se dezvoltă pe baza economiei de piață. Se modifică optica .de abordare a
piețelor, trecându -se de la ide ea de a vinde ceea ce fabrică la concepția potrivit c ăreia
trebuie produs în permanență ceea ce vinde. 3
Comerțul este un factor import ant în .dezvoltarea economiilor țărilor î n curs d e
dezvoltare. Uneori , atunci când eco nomia mondială este în declin , .aceste țări suferă din cauză
că veniturile obț inute de p e urma exporturilor sunt considerabil mai reduse.

I.2.COMERȚUL INTERNAȚIONAL

Comerțul internaț ional include totalitatea .schimburilor de bunuri și servicii dintre două
sau mai multe state. Obiectul comerțului .international este reprezentat de bunuri mat eriale și de
servicii. Comerțul international al unei țări cuprinde exportul și importul și se .măsoară cu
ajutorul mai multor indicatori: procentul exportului în total ul producției vândute a unei țări,
procentul importului în totalul producției utilizate î ntr-o țară, procentul comerțului .internațional
în PIB sau PNB, volum ul exportului sau importului pe .locuitor. Exportul exprimă i eșirea de pe

3 http://w ww.seap.usv.ro/~ro/cursuri/ECTS/ECTS_EC.pdf

6
teritoriul vamal a unei țări a mărfurilor și serviciilor, implicând înca sări valutare .pentru țara
exportatoare. Imp ortul se referă la intrarea pe .teritoriul vamal al unei țări a bunurilor și
serviciilor din alte țări și el implică un efort valutar din partea țării .importatoare.
Relațiile economice internaționale cuprind tranzacții comerciale , cât și tranzacții
financi are.
 Tranzacțiile comerciale internaționale reflectă interdependențele dintre țări î n
planul economiei din diferite .țări în producerea și comercializarea de bunuri tangibile
(materii prime, semifabricate și produse .manufacturate) , de bunuri intangibile ( lucrări de
proiectare, breve te de invenție) sau prestări de .servicii .(transporturi și asigurări, turism
internațional, servicii profesionale)
 Tranzacții financiare internațional e sunt acele tranzacții între rezidenții unei ț ări
și cei din restul lumii ca re.au ca obiect transferul de mijloace de plata. Aceste tranzacții
vizează compensarea tranzacțiilor comerciale, dar și tranzacții .financiare independente
față de activitatea comercială internațională. Aceste tranzacții se concretizează în
mișcările inter naționale de capital sau de portufoliu, mișcări de fonduri financiare pe
termen scurt. Veniturile acestor tranzacții se repatriază în țara de origine a capitalului sub
formă de dobânzi , profituri și sume generate de .diferen țele existente pe diferite .piețe
financiare între ratele de schimb.

Figura 1 – Tipologia tranzacțiilor economice internaționale
Sursa : http://www.seap.usv.ro

7
Comerțul internațional a cunoscu t un avânt deosebit începând cu .marile descoperiri i
geografice, când au fost atrase în circuitul mondial noi teritorii. Până în secolul trecut, fluxurile
comerciale au fost dominate de comerț ul cu materii prime, pe relația .colonii -metropole.
Destrămarea imperiilor coloniale și cucerirea independenței de căt re tot mai multe state au dus
la imp licarea în fluxurile comerciale .tot mai mulți participanți. Astăzi, toate țările lumii fac parte
din circuitul eco nomic mondial prin relații de import și de export, făcând din comerțul
internațional cel mai cuprinzător f lux al circuitului .economic mondial.
Comerțul international este influențat din ce în ce mai .mult de evoluția economiei
internaționale. Această caracteristică trebuie apreciată în complexitatea sa, deoarece .riscurile și
alte procese specifice crizei econo mice, monetar .financiare sau valutare mondiale se regăsesc
în evoluția conjucturii economice internaționale .contemporane.
În perioada .contemporană,c omerțul inte rnațional a evoluat , într -un ritm mai mare, în
comparație cu d inamica producției, vizând atât .devansarea ritmului producției, cât și devansarea
ritmului creșterii PNB -ului și a PIB -ului.
În ceea ce p rivește repartiția geografică a .comerțului cu produse ma nufacturate, pot fi
desprinse câ teva caracter istici: țările dezvoltate apar î n postura .celor m ai mari exportatori și
importatori de produse manufacturate, fapt explicabil prin structura ex trem de diversă a acestor
econ omii, structură ce se reflectă î n exporturile și importurile acestor țări, conectarea lor la
economia globală extrem de puternică și dominația lor î n domeniile tehnicii și .tehnologiei.
Țările î n dezvoltare sunt mai degrabă import atori de produse prelucrate decâ t
exportatori, cea mai clară diferență dintre exporturile și .importurile de produse manufacturate
fiind î n cazul Orientulu i Mijlociu și al Africii.
Comertul inte rnațional cunoaște forme noi de .alianțe și cooperări internaționale. Pe
lângă organismele și acțiunile cu vocație mondială și regională, create în perioada postbelică
pentru a stimula comerțul internaț ional, cum ar fi Organizația Mondială a Comerțului și Uniunea
Europeană, se î ntăresc tot mai mult în prezent .forme ș i tehnici noi de afaceri internaționale.
Acestea depăș esc cadrul strict al schimbului de bunuri .materiale ș i termenele specifice
contractelor de import -expor t tradiționale, înscriindu -se în .categoria mai cuprinză toare a
cooperării economice interna ționale și categoria mai nouă a .alianțelor strategice și de transfer
internaț ional de tehnologie.

8
I.3.COMERȚUL CU SERVICII

Serviciile sunt activități oferite sub f ormă imaterială de către un furnizor sau beneficiar,
fără ca acesta, în calitate de cumpărător să obțină și dreptul de posesiune.4
După o lungă perioadă, serviciile au f ost.considerate ca domeniu de slabă productivitate
sau ch iar un factor de frână în ca lea.dezvoltării economice. În prezent, serviciile dețin un rol
important în creș terea economică și în creșterea .calității vieții.
Funcțiile pe care serviciile le îndeplinesc în diverse stadii ale producției demonstrează
contribu ția importantă a serviciil or în.realizarea creșterii economice a unei țări.
Caracteristicile comerțului cu servicii are la bază factori .comuni și specifici și se
definește printr -o dinamică supe rioară celui cu bunuri. Natura. tranzacțiilor se modifică frecvent,
iar serviciile pot fi percepute ca activități, ca performanțe și ca avantaje. Comerțul cu servicii
este considerat nestocabil și presup une proximitate furnizorilor și .beneficiarilor.
Vânzarea -cumpăr area serviciilor în străinătate .impin mișcarea capitalului, a muncii și
deplasarea producătorilor în acest scop. Dreptul întreprinderilor străine de a intra și de a se stabili
pe piața locală constituie un aspec t al politicii de investiții și .nu are nimic în comun cu activitatea
de comerț. Unii specialiști consider ă că în .sectorul serviciilor prezența locală este indispensabilă
pentru furnizarea și comercializarea acestora și dreptu l de stabilire constituie parte .integranta a
comerțului cu servicii.
Constatăm că, serviciile internaționale pot implica atât operațiuni comerciale , cât și
investiționale, astfe l schimburile internaționale de .servicii sunt constituite în același timp atât în
comerțul international cu servicii cât și în fluxurile determ inate de .mișcarea capitalului și a
muncii.
Din punctul de vedere al proximității fur nizorilor și consumatorilor, Gary Sampon și
Richard Snape grupează comerțul cu servicii în 4 tipuri:
1. Servicii transferabile – încorporate în bunuri sau care pot fi transmise cu aju torul unor
suporturi electronice sau de altă natură

4 Kotler și Armstrong

9
2. Servicii de sănătate, de educație
3. Servicii care implică mișcarea internațională a factorilor de producție
4. Servicii de turism ,
În cadrul GATS sunt prevăzute câteva modalități de livrare a .serviciilor în schimburile
internaționale:
 Transfrontiere – cu servicii transferabile
 Consum ul în străinate – caz în care se deplasează consumatorul
 Prezența comercială – prezența persoanelor juridice pentru a furniza servicii în
străinătate
 Prezența persoanelor fizice –persoane fizice care furnizează servicii în
străinatate.
În funcție de moda litățile de livrare, serviciile care fac obiectul tranzacțiilor internaționle
se grupează în două categorii: servicii factor și servicii non -factor .
La ora actuală, majoritatea economiștilor .consider ă serviciile un sistem de utilități în
care beneficiaru l cumpără s au folosește o utilitate, nu un .produs, conferindu -i anumite satisfacții
sau avantaje. Serviciile .constituie activități al căror rezultat este nematerial și nu se
concretizează într -un prod us cu existență de sine –stătătoare. Imaterialitatea .serviciilor face ca
acestea să nu fie transferabile, comercializabile în afara locului realizării, ele fiind produse pe
loc.
Prin natura lor, serviciile internaționale implică atât operațiuni comerciale, cât și
plasamente investiționale. Factorii care determ ină această intercondiționalitate sunt:
 Elasticitatea mai ridicată a cererii de servicii în raport cu veniturile
 Bunurile încorporează tot mai multe active din .sectorul terțiar oferite de furnizori
specializați
 Condițiile mai favorabile de .producție din ță rile cu venituri mai ridicate.
Deasemenea ,î n comerțul internațional cu servicii,trebuie să existe o anumită conduită:
 Cea.mai.utilizată .cale.de.protejare .a.sectoarelor .naționale .de.servicii .a.fost.rețeaua .de.
reglementă ri.națion ale.diferite, .netranspare nte.și.aplicate .relativ .discrimatoriu;

10
 Principiile de bază folosite în comerțul cu .servicii au fost CNMF și CRN;
 Treptat servi ciile au pătruns pe agenda unor .reuniuni internaționale, iar expunerea la
concurența externă s -a accentuat;
Restricții specifice în calea comerțului cu servicii:
 Limitarea numărului de .prestatori de servicii într -un anumit sector
 Interzicerea accesului prestatorilor .străini
 Limitarea cifrei de afaceri, a obiectului de activitate și a numărului de angajați
 Impunerea structurii de pro prietate și a .formei juridice a prestatorului de servicii
 Plafonarea cotei de piața și a capitalului investit .

I.4.COMERȚUL CU SERVICII TURISTICE

Turismul apare ca un fenomen economico -social specific civilizației modern e, puternic
ancorat în viața .societății și ca atare influențat de evoluția ei. Piața turistică reprezintă spațiul
geografi c și economic în care se .întâlnesc oferta turistică, materializată prin producția turistică,
cu cererea turistică, materializată prin .consumul turistic.
Schimbările ma jore din economia mondială, concretizate în creșteri semnific ative ale
producției în fiecare .țară, dar și în reducerea barierilor politice și comerciale dintre țări, au
condus după 1970, la o evoluție explozivă a numărului călătoriilor și a țărilor partici pante la
circulația turistică, intensificând comunicarea în acest domeniu și sporind nevoia de informații
având caracter turistic.
Din comerțul internațional cu servicii, după .anul 2004, tra nzacțiile cu servicii turistice
ocupă primul l oc în nomenclatorul serviciilor .comericale. Din punct de vedere al modalității de
export, tranzacțiile cu turism internațional ocupă o poziție distinctă în cadrul comerțului
internaț ional cu servicii.
Serviciile internaț ionale pot fi prestate fie în .țara importatoare (î n mod direct – prin
deplasarea pre statorului, transfrontalier – prin transferul serviciului, indirect – prin intermediar
sau investiț ie de capital), fie în ț ara exportatoare prin .deplasarea c onsumatorului. Turismul

11
internaț ional este cel mai important serviciu a cărui “livrare” presupune .deplasare a obligatorie
a consumatorului în țara exportatoare, adică la locul de producț ie al.serviciului.
Turismul, sub diferitele sale forme, a cunoscut o dezvoltare și o diversificare accentuată
în ultimele decenii, astfel în cât la .începutul sec.al XXI -lea este considerat unul dintre cele mai
dinamice domenii ale civilizației actuale. Schimburi le din domeniul turismului sunt .rezultatul
derulării unui proces continuu de înnoire cantitativă și calitativă în principal a ofertei turistice și
a motivațiilor care au determinat alegerea practicării activităților și a destinațiilor turistice.
Turismul internațional, ca si alte servicii fac obiectul unei .clasificări distincte din punct
de vedere al statisticii economice, cu toate acest ea , specialiștii consinderă că .turismul
internațional poate găsi un element de comparație, specialiștii străini pornesc de la următoarele
considerente:
 modul de proveniență a devizelor străine d in turism este .același ca și cel al sumelor
provenite din exp orturile de mărfuri
 pentru numeroase țări, turismul internațional a devenit una din .principalele industrii de
export și pentru unele țări chiar prima industrie de export a acestora
 ținînd cont de însemnăta tea turismului internațional în .economia a numere oase țări, nu
mai există nici un motiv care să justifice o distincție între industria turismului și
industriile tradiționale de export.
Există o conex iune între turismul și comerțul .internațional prin importurile de
completare, care reprezintă în fapt, impo rturile destinate consumului turistic. Aceste importuri
de completare .necesare producției turistice se exprimă practic prin volumul valoric al
consumului .turistic. Cu ajutorul acestui indicator se apreciază aportul net al veniturilor din
turismul internați onal în economia u nei țări și în acest fel se pot .adopta măsurile de politică
economică adecvată.
În ultimii ani, serviciile turistice au contribuit cu a proximativ 60% la valorea create .de
activitățile economice pe plan mondial. Numai 8%din servicii pătru nd pe piața .internațională.
Cu toate acestea, ritmul de creștere al comerțului internațional cu .servicii a devansat, în ultimii
ani de 1,4 -1,5 ori dinamica .producției mondiale de servicii, dar și ritmul de creștere a comerțului
internațional cu bunuri fizi ce. Turismul este nu nu mai creator de PIB, ci are și o .contribuție
importantă la realizarea valorii adăugate. Prin specificul său – activitate de servicii, .consum

12
mare de muncă vie, de inteligență ș i creativitate – turismul participă .la crearea valorii adă ugate
într-o proporție superioară ramurilor apropiate din pu nctul de vedere al nivelului de .dezvoltare.
Din analiza datelor statistice cu privire la ritmul creșterii .economice, consumul, importul
și exportul de turism internațional, pe o perioadă mai lung ă de timp, se .constată că:
a) cea mai mare pondere a consumului turist ic în cheltuielile de consum se .înregistrează
chiar în țările mari exportatoare de turism și cu grad înalt de dezvoltare .economică, cum
ar fi Austria și Elveția;
b) creșterea cea mai puterni că a ponderii chel tuielilor turistice externe, în .totalul
cheltuielilor de consum se înregistrează în țările cu o dinamică a dezvoltării foarte înaltă,
iar în cadrul acestora în noile țări .industrializate: Coreea, Mexic, Singapore, Malaezia și
Taiwan;
c) ponderea relativ redusă a cheltuielilor turistice externe în totalul cheltuielilor de consum
din țările dezvoltate, cum ar fi SUA, Fra nța, Australia, se explică prin .volumul ridicat al
consumului, dispersat însă pe o gamă largă de bunuri și servicii care acop eră.un evantai
larg de necesități non-turistice . Oferta turistică națională este .dezvoltată, având
capacitatea de a satisface cererea internă de turism;
d) tendința de a aloca o parte tot mai mare din venitul disponibil pentru .turism, care a
caracterizat pân ă nu demult țările dezvoltate, s -a transmis și țărilor în curs de dezvoltare,
în special celor cu economie în tranziție, unde populația imită structura consumului din
țările industrializate. 5
Internaționalizarea serviciil or turistice se realizează prin .deplasarea peste frontieră a
consumatorilor din țara importatoare spre țara exportatoare de turism. În calitatea lor de
component a fluxurilor internaționale c u servicii, turismul se află în .atenția instituțiilor
internaționale implicate în reglementarea și liberalizarea comerțului cu servicii dintre care locul
central aparține Acordului General pentru Comerțul cu servicii.6
Conform Organizației Mondiale a Turismului, numărul turiștilor internați onali la .nivel
mondial a crescut cu 6% în 2017, iar pentru ace st an, secretarul general al Organizației estimase

5 Cristureanu, Cristiana – „Strategii și tranzacții în turismul internațional”, Editura Beck, București, 2006
6 Handszuh, Henryk – „Assesing liberalization and implementing the GATS in the tourism sector”, Background
paper for the international Symposium on Liberalization and Trade in Tourism Services, Madrid, 22 – 23 March
2004

13
un avans de 3 -4%. Tot acesta a explicat că : „Creșterea sustenabilă a turismului atrage
oportunităț i semnificat ive pentru dezvoltarea economică, dar există și numeroase provocări,
printre care schimbările de pe piețe, digitalizarea ș i resursele naturale limitate .”

14
II.INFLUENȚA FACTORILOR DEMOGRAFICI ȘI GEOGRAFICI
ASUPRA SERVICIILOR TURI STICE DIN ROMÂNIA ȘI PORTUGALIA

II.1.PREZENTAREA GENERALĂ A ROMÂNIEI

România este situată în centr ul geografic al Europei ( sud-
estul Europei Centrale), la nord de Peninsula Balcanică, la jumătatea distanței dintre Coasta
Atlanticului și Munții Urali,în interiorul și exteriorul arcului Munților Carpați, pe parcursul
inferior al Dunării și cu ieșire la M area Neagră . Se învecinează cu Bulgaria la .Sud, Serbia la
Sud-est, Ungaria la Nord -Vest, Ucraina la Nord și Est și Republica Moldova la Est, iar țărmul
Mării Negre se găsește la sud -Est.
România este o republică .semi -prezidențială, fiind a noua țară din Europa ca suprafață
a țării -238,397km2 și a șaptea după numărul populației, având peste 22milioane locuitori dintre
statele membre ale UE. Capitala țării, București este și cel mai.mare oraș al nostru, fiind al
șaselea din UE după populație. Orașul Sibi u a fost aleasă în 2007 capitală europeană a culturii.
România este membru NATO, al Uniunii Europene și al Uniunii Latine, al Francofoniei și al
OSCE.
Relieful României se caracterizează printr -o mare diversitate și complexitate și este
structurat astfel: 2 8% din întreaga suprafață este .ocupată de munți 42%de dealuri și podișuri și
30%de câmpii. În centrul teritoriului se află Podiș ul Transilvaniei, înconjurat de .lanțurile
muntoase ale Carpaților Orientali, Meridionali și Occidentali, la exterioru l cărora se întind, ca o
treaptă mai joasă podișuri și câmpii, către care trecerea se face prin intermediul dealurilor
subcarpatice.

15
România beneficiază de .toate tipurile de unități acvatice: fluvii, râuri, lacuri, ape
subterane, ape marine. Particularitățile hidro grafice și hidrologice ale României .sunt
determinate, în principal de poziția geografică a țării în zona climatului temperat -continental și
de prezența arcului carpatic. Factorul antropic a contribuit la unele modific ări ale acestor
particularități.
Clima din țară este temperat -continentală și este determinată de poziția sa de pe glob și
de poziția sa .geografică pe continental European. Aceste particularități conferă climei un
caracter temperat continental cu nuanțe de tranziție. Iarna temperature medie co boară sub -3֠C,
iar vara oscilează între 22 ֠C și 24 ֠C.Media anuală este la .altitudini apropiate de 11 ֠C de-a lungul
Dunării și 8 ֠C în N țării.
Căile de acces ale României :
 cu avionul : Zboruri regulate și de tip charter ale companiei aeriene romanești (Tarom)
și ale companiilor străine cu filiale la Bucureș ti;
 cu trenul : Trenuri rapide internaționale ce fac legătura între București și principalele
capitale din centrul Europei, precum ș i între litoralul Mării .Negre și orașele mari ale
țării. România es te membră a Sistemului internațional de tarife pe calea ferată (RIT) ș i
Inter Rail;
 cu mașina : Căile de acces în România sunt: Berlin, Varșovia, .Budapesta – Petea E81;
Viena, Praga, Budapesta – Bors E60 sau Nădlac E64 sau Varsand E671; Trieste, Belgrad
– Moravita E70 sau Porțile de Fier E70; Atena, Tirana, Sofia – Giurgiu E85; Istambul,
Sofia – Vama Veche E87; Moscova, Kiev, Chișinau – Albita E580; Varsovia, Kiev,
Cernauț i – Siret E85;
 cu vaporul : Vapoare de croazieră fac escală în portul Constanța (la M area Neagră), cel
mai mare por t al țării. Ambarcațiuni pentru .pasageri circulă de asemenea pe Dună re și
pe noua cale fluvială transeuropeană Rotterdam – Constanța, care include Canalul
Dunăre – Marea Neagră. Porturile de pe Dunăre sunt Sulina, Tulcea, Brăi la, Drobeta
Turnu Severin și Giurgiu.
În ceea ce privește transportul , lungimea totală a rețelei feroviare în România
reprezintând cele mai însemnate căi pe ntru transportul de marfă, este .de 11,348km, din care

16
3348km sunt electrific ați. Rețeaua de drumuri publice .însumează 72,799km din care mai puțin
de jumătate sunt drumuri asfaltate.

II.2.PREZENTAREA GENERALĂ A PORTUGALIEI

Portugalia, țara contrastelor, combină modernul și anticul,
cultura latină și obiceiurile europene, o arhitec tură deosebită și o gastronomie .specific și o mare
varietate de peisaje: de la păduri, cele de pe Costa Verde și Costa de Prata, la plajele nepoluate
ale Coastei Alentejana și peisajele complexe ale arhipele agurile .Madeira și Azore.
Portugalia este situată în extrema sud -vestică a Europei,din Peninsula .Iberică, având
granița cu Oceanul Atlantic în vest și sud, și cu Spani a în nord și în est. Teritoriul .portughez
include două grupuri de insule ale Atlanticului: insulele Azore și Insulele Madeira. Portugalia
este o țară de ță rm „ acolo unde se sfârșeste usca tul și începe marea” după cum a .afirmat poetul
epic Luiz Vaz de Camoes.
Portugalia este unul dintre cele mai mici state ale Europei, întinz ându -se pe o suprafața
de 92.391 km2, din care suprafața .continental ă de 88.796km2. teritoriul Portugaliei continentale
are o formă rectangulară cu o lungim e de peste 560km și a lățime de .cca220km.
Populația acestui acestui sta t este de 10284438de locuitori . Distribuția populației pe
teritoriul continen tal prezintă o concentrație mai ri dicată pe fâșia de litoral, din care două .zone
cu o densitate mai importanță : Lisabona 564,6mii locuitori) și a orașului Porto
(210.558locuitori). Capitala Portugaliei a fost numită capita lă în.secolul al XII -lea, fiind una
dintre cele mai mici capitale al e Europei. Lisabona, numită și capitala țării poate fi străbătută la
picior, nefiind un oraș foarte mare. Ea este capitala cea mai vestică de pe .continent și se află pe
coasta Atlanticului , în locul unde râul Tagus .se varsă în ocean,iar un lucru important ar fi că
aceasta este clar delimitată în jurul centrului istoric.

17
Relieful Portugaliei corespunde marginii vestice a vechiului soclu al Mesetei Iberice și
se prezintă diferențiat la N și S de fluviu l Tejo. Portugalia nordică este .predominant muntoasă,
constituită din lanțuri paralele (NE -SV), cu altitudini moderate: Serra de Marão (1 415 m), Serra
de Nogueira (1 318 m), Serra de Caramulo, Serra de .Estrela (cu altitudinea maximă de pe
teritoriul țării: Pico de Serra, 1 991 m). Portugalia sudică este ocupată de câmpii vălurite
(Alentejo) și platouri joase, limitate de lanțuri muntoase, între care, în S, Serra de Monchique
(902 m altitudine max ima) și Serra de Malhao. Țărmul .(832 km) este jos și rectiliniu. Partea
insulară es te constituită din arhipelaguri .vulcanice Azore/Açores (2 355 km²), aflat la cca 1 500
km V de Portugalia și compus din 9 insule mari (São Miguel, Pico, Faial ș.a.) și Madeira (797
km²), cu insula Madeira (740,6 km²), Porto Sant o, Selvanges ș.a., la 500 km de .țărmul african
(Maroc).
Portug alia este definită ca .având o climă diferită în majoritatea regiunilor țării, fiind una
dintre cele mai calde țări europene . Clima Portu galiei este de tip continental, .influențată în mare
măsură de Curentul Golfului, Oceanul Atlantic și Marea Mediterană. I ernile sunt .aici blânde, cu
multe precipitații, iar verile sunt toride și secetoase. Influența Curentului .Golfului se simte cel
mai puternic în provincia Minho din nord -vestul țării, unde aerul e umed și plouă mai des. În
nordul țării se schiază în munții Serra de Estrela și Bragança.Regiunile
centrale .au.o.climă .de.tranziție, .cu.veri.toride .și.uscate, .seceta .durând .uneori .și.o.lună într eagă,
și cu ierni blânde. Clima .din.sud.este.de.tip.subtropical, .mediteraneean, de .obicei .caldă .și
uscată, cu ierni blânde . Vara, tempe raturile .sunt în .jur.de.24˚C .și.precipitațiil e.sunt.foarte .rare.
În.regiunea .Algarve .soarele .strălucește .aproape .încontinuu.Pe .Insulele .Azore .și.Madeira
domnește în permanență o climă blândă și plăcută. Temperaturile variază iarna între 9 și 1 2˚C.
Climă temperat -oceanică, cu temperaturi relativ uniforme pe .litoral și cu amplitutini în interior,
cu precipitații relativ bogate,care scad de la N(2 500mm) la S(1 100mm) și de la V la E.
Portugalia .posedă .una.dintre .cele.mai.dezvoltate .rețele .de.infrastructuri .din.Europa.
Infrastructuri .rutiere: .Portugalia .posedă.o.rețea .rutieră .dezvoltată .formată .din.autostrăzi, itine –
rarii.principale, itinerarii complementare și drumuri naționa le.În ceea ce privește rețeaua
feroviară, Portugalia dispune .de 2.544 km de .căi.ferat. în funcțiune, care asigură legătura .Nord
– Sud de -a.lungul .axei.din.litoralul .continenta l.portughez, .precum .și.legături .transversale. În
Portugalia .continentală, .există .nouă .porturi .principale: Viana do Castelo și Leixões (Nord);
Aveiro și Figueira da Foz (centrul țării), Lisabona și Setúbal (regiunea Lisabonei); Sines

18
(provincia Alentejo); Faro și .Portimão (Sud). În Regiunea .Autonomă .Açores sunt .opt porturi iar
Regiun ea.Autonomă .Madeira .numără .trei.porturi. Pe .continent, .transportul .de.pasageri .este
limitat la .porturile Lisabona .și Leixões (traficul fiind mai .redus la acest din .urmă port).
Portugalia posedă 15 aerop orturi. Pe continent, se găsesc .aeroporturile Lisabona, Porto
și Faro, aeroporturi internaționale situate în zona de litoral. Insularitatea regiunilor autonome
explică un număr mai mare de aeroportu ri. Astfel, în Açores sunt nouă .aeroporturi și în Madeira
două aeroporturi. Majoritatea companiilor aeriene internaționale asigură legături cu principalele
aeroporturi din Portugalia, TAP fiind compania aeriană națională din Portugalia.

II.3.DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A ROMÂNIEI ȘI A
PORTUGALIEI

Dezvoltarea economică este un pr oces secvențial, care presupune .ameliorări .continue
ale.capacității .de.producție .a.bunurilor .și.serviciilor,însoțite .de.schimbări .adecvate .ale modului
de organizare .la.nivel .de.firmă .și.al mediului .de.afaceri, precum .și.ale.managementului
macroeconomic .și.calității .guvernării. Istori a.omenirii .relevă .parcurgerea .a.diferite .stadii .de
dezvoltare .economică . (țările.fiind .catalogate .ca.având .economie .dezvoltată, .nivel .mediu .de
dezvoltare .sau.în.curs.de.dezvoltare, .unele .dintre .acestea .din.urmă .fiind .denumite .economii .în
tranziție .sau.economii .emergente), vehiculându -se.și.concepte .legate .de.tipologia .evolutivă .a
societății ..(industrială, ..post-industrială .sau.terțiară, .informațională .și,.mai.recent, bazată .pe.
.cunoaștere) ..sau.de.calitatea .mediului .înconjurăto regiun r (dezvoltare durabilă).
Evaluarea .stadiului .de.dezvoltare .a unei .țări se .dove dește .un.proces .complex, .existând
o multitudine .de.factori care .îl.determină sau .influențează, prec um.și o.serie .de.caracteristici .ce
necesită .a.fi.considerate. Pornind .de.la.faptul .că.dezvoltarea .economică .implică .și.bunăstare
socială, .precum .și.de.la.dificultățile .de.înțelegere .a.diferențelor .între.națiuni .în.privința stan-
dardului de viață, este necesa r ca.analiza .indicatorilor .economici să fie .completată .cu.cea a
indicatorilor sociali .

19
A. Populația
Populația .rezidentă României este în scădere față de anii trecuți, având 19 524mii de
persoane la 1 ianuarie 2018 conform site -ului de statistică www.isse.ro . Cauza principal a
scăderii o reprezintă sporul nat ural negative, deoarece numărul .deceselor este mai mare decât
numărul născuților vii. Po pulația urbană , precum și cea de sex feminine sunt majoritare , având
un procentaj de 53,8% ,respective 51,1%. La 1.ianuarie 2018, populația rezidentă din mediul
urban a fost de 10498mii de persoane, în scădere față de 1 ianuarie 2017, iar populația femini nă
a fost de 9980mii de persoane, în scădere cu 0,6% față de aceeași data a anului precedent.

Tabel nr.1 Populația rezidentă pe sexe și vârstă la 1.01.2018
Sursa www.isse.ro
Procesul .de.îmbătrânire .demogra fică.s‐a.adâncit,.comparativ .cu.1.ianuarie .2017
remarcându‐se creșterea .ponderii .populației .vârstnice . (de 65 ani și peste). .Indicele de
îmbătrânire .demografică .a.crescut .de.la.114,4 (la 1 i anuarie 2017) la .116,9 persoane .vârstnice
la 100 .persoane .tinere (la 1 ianuar ie2018). Ponderea .populației .de 0‐14 ani în total .populație s‐
a menținut l a valoarea determinată pentru 1 ianuarie 2017 (15,6%), în timp ce ponderea
populației de .65 ani și peste în total.populație .a.înregistrat .o creștere .de 0,4 puncte .procentuale
(de la 17,8% în 2017 la 18,2% la 1 ianu arie 2018). Astfel, .raportul .de.dependență .demografică
a crescut .de la.50,1 (la 1 ianuarie 2017) .la 50,9 .persoane .tinere și vârstnice la .100 persoane
adulte . (la 1 ianuarie 2018).

20
România .continuă .să.fie.o.țară de .emigra re, fenomenul de .emigrare .constituind .cea de a
doua cauză principală a reducerii .populației țării. Soldul migrației internaționale în anul 2017 , a
fost negativ, număru l.emigranților depășind numărul .imigran ților cu peste 53 mii persoane. În
cursul anului 2 017, bărbații au emigrat într‐o proporție mai mare decât femeile (50,9%). Și î n
rândul imigranților, bărbații au fost majoritari (53,5%).

În ceea ce privește populația rezidentă a Por tugaliei la 1 ianuarie 2018 este în scădere la
fel ca și România, având o scădere de 0,37%. La fel ca și în țara .noastră, numărul persoanelor
de sex feminine ocupă un procentaj majoritar, 52,67% față de persoanelor de gen masculin .
Popuția actuală pe vâr stă și sexe

21

Numărul deceselor .este î n creștere și la ei, având înregistrate în acest an 73377 de
persoane.
B. Produsul intern brut
PIB-ul României a înregistrat o creștere spectaculoasă în primul trimestru al anului 2018
față de același trimestru al anului.precedent, având o creștere de 4% pe seria brută și cu 4,2%
pe seria ajustată sezonier. La această creștere au contribuit aproape .toate ramurile economiei,
iar cele mai importante cotribuții au avut industria cu o pondere de 23% la formarea pib,
înregist rând o creștere de activitate d e 4,4%, comerțul cu amănuntul , .reparea autovehiculelor și
motocicletelor, trans port și depozitare, hoteluri și .restaurant cu o pondere de 20% la formarea
PIN și al căror volum de activitate s -a majorat cu 4,1%, conform INS.7

7 https://www.stiripesurse.ro/date -ins-pib-ul-romaniei -crestere -spectaculoasa -in-2018 -cele-mai-profitabile –
industrii_1269438.html

22

Table nr.2 –Evoluția PIB -ului trimestrial
Sursa: www.isse.ro
În 2018, PIB -ul pe cap de loc uitor din România a crescut cu 7% și a ajuns la 26 ,500 de
dolari, cu 6 640de dolari mai mult decât în .2015, conform u nui rapor t publicat de Banca
Mondială. Atât în 2016,cât și în 2017, media de creștere a PIB -ului pe cap de locuitor a fost în
România de 2000de dolari pe an. În 2016, PIB -ul era de 22 ,370de dolari, iar î n.2017 ind icatorul
urcase la 24 ,510de dolari.
În ceea ce priv ește PIB -ul Portugaliei, a crescut cu 2,3 % în trimestrul I al anului 2018
față de anul anterior, ajungând la 248,89 miliarde de dolari .Pe trimestru, contribuția .cererii
interne a crescut cu 0,9% , în timp ce comerțul a scăzut cu 0,4% . Cheltuielile populație i au
scăzut,după ce în trimestrul I au avut o c reștere de 0,8%, exporturile au .crescut cu 1,8%,iar
importurile cu 2,5%. PIB -ul pe cap de locuitori în Portugalia a avut în 2018 o creștere de
2,67% mai mult față de anul ant erior, având o valoare de 31,965 de dolari,.

Tabel nr.3 Diferența PIB dintre România și Portugalia
www.statistictimes.com
245.59 248.89
26.5 31.965
0100200300
ROMÂNIA PORTUGALIA
PIB 2018 (miliarde dolari) PIB /CAP LOCUITOR 2018

23
După cum se poate .observa și în tabel, diferențele de PIB dintre cele două țări sunt
minore, ajungând aproape la aceeași valoare. Conform site -ului www.statistictimes.com ,
Portugalia ocupă locul 47 în lume la valoarea PIB, urmatâ de România cu locul 48.
C. Rata locurilor de muncă și a șomajului
Rata.locurilor .de.muncă .vacate .din.Uniunea Europeană era .de 2,2% în primul .trimestru
al.acestui .an, în .creștere .față.de.o.rată de 2% în .ultimul .trimestru .al.anului .trecut .și.una 1,9% în
primul .trimestru .al.anului .trecut,statele .membre .cu.cele.mai.scăzute .rate.ale.locurilor .de .mun-
că.vacante .fiind.Grecia (0,7%), Spania .și.Portugalia (ambele 0,9%), Bulgaria .și Irlanda (ambele
cu 1%) și România (1,2%), arată datele publicate .de.Eurostat. Pe.sectoare .de.activitate,
în.România .rata.locurilor .de.muncă .vacante .în.primul .trimestru .din.2018 .era.de.1,1% .în.indus –
trie.și.construcții .și.una.de.1%.în.servicii. La .nivelul .Uniunii .Europene, .rata.locurilor .de
muncă .vacante .era.de 2% în .industrie .și.construcții .și.una de 2,4% în servicii.8
În România, în trimestrul I 2018, rata de ocupare a populației în vâr stă de 15 -64deani a
fost de 63,1%, în scădere față de trimestrul anterior cu 0,3%. Gradul de ocupare a .fost mai mare
la bărbați (71% față de 54,9% la femei) și la persoane din mediul urban (64,9% față de 60,7%
în mediul rural).Tot în primul trimestrul al anului current, populația activă a.României era de
8891de persoane, din care 8477persoane erau ocupate și 414mii de persoane erau șomeri.

Table nr.4. Evoluția ratei de ocupare a populației pe grupe de vârstă
Sursa: www.i sse.ro

8 https://www.agerpres.ro/economic -intern/2018/06/18/romania -are-una-din-cele-mai-mici-rate-ale-locurilor –
de-munca -vacante -din-ue–128960

24
Rata șomajului în trimestrul I 2018 a fost de 4,7%, valoare egală cu cea înregistrată în
trimestrul anterior.

Tabel nr.5 Rata șomajului pe grup de vârstă, sexe și medii în trimestrul I 2018
Sursa: www.anofm.ro
Pe sexe, rata șomajului la bărbați a depășit -o cu 1,3% pe cea a femeilor (4,8% la
persoanelor de sex feminin și 3,5% la persoane de sex feminin). Numărul șomerilor .în vârstă de
25-74ani reprezintă 74,4% din numărul total al șomerilor estimat pentru luna iulie 2018.
În Portugalia, rata de ocupare a f orței de muncă a crescut în trimestrul I al anului 2 018
la 55,10% . În ceea ce privește rata șomajului portughez a scăzut la.7,9% în trimestrul I în 2018
față de 8,8% înregistrat în trimestrul I al anului 201 7,. În rândul sexelor, rata șomajului a fost
mai mică la bărbați decât la femei ( 6,4% la persoa nele de sex masculin și 7,1% la .persoanele
de sex feminin). În rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 – 24ani,rata șomajului a scăzut la
aproximativ 19,4% , fiind cel mai scăzut nivel de la jumătatea anului 2009. Comparativ cu.2017,
rata șomajului a scăzut cu 109,6mii, iar ocuparea forței de muncă a crescut cu 113,7mii.
Rata șomajului în Portugalia a fost în medie de 7%.
D. Inflația
Rata anual ă a inflației în Uniunea Europeană a urcat în luna iulie 2018 până la 2,2% de
la 2,1% în luna iunie , în timp ce în zona euro .inflația a urcat până la 2,1% de la un nivel de 2%
înregistrat în luna iunie.
În ceea ce privește Româ nia, datele publicate de .INS arată că rata anuală a inflației a
scăzut în luna iulie 2018 la 4,56% de la 5,4% în iunie, în condițiile în care mărfurile nealimentare
s-au scumpit cu 6,23% față de aceeași lună a anului 2017, .cele alimentare cu 3,42% și serviciile

25
cu 2,68%. Inflația anuală a României în luna iunie a anului .curent a avut cea mai mare inflație
anuală din UE.

Tabel nr.5 – Rata inflației a Românie
Sursa : www.tradingeconomics.com
Inflația Portugaliei este cu mult mai mică decât a Românie i, având în luna iulie a anului
curent o rată de inflație de 1,6%. Rata anuală inflației se așteaptă să .scadă în luna august la 0,6%,
iar prețurile de consum să scadă cu 0,3% în luna august, după ce în luna iulie a anului curent a
scăzut la 0,6%

Tabel nr.6 – Rata de inflaț ie a Portugaliei
Sursa : www.tradingeconomics.com

26

Tabel nr.7 Comparație între rata de inflație a României și Portugaliei

II.4. ANALIZA CIRCULAȚIEI TURISTICE A ROMÂNIEI ȘI A
PORTUGALIEI

Activitățile turistice se desfășoară în ansamblul condițiilor naturale, economice, tehnice,
social e, demografice, politice, etice .care asigură viața spirituală a ființei umane; ele depinzând
de ambianța, starea demografică, condițiile de muncă, mărimea și structura veniturilor
populației, mărimea și structura consumului neproductiv și de starea de sănătate a populației,
accesul la instruire, educație, cultură, sport, mediul social -politic. Activitatea turistică (comerțul
invizibil cum mai e ste numită) es te una aducătoare .de valoare nou -creată și prin aceasta
contribuie la creșterea produsului intern brut. Indicatorii pe baza cărora vom efectua analiza
evoluției acestor servicii sunt numărul sosirilor, numărul înnoptărilor, durata medie a unei vizite,
indicele net de ocupare a capacității de cazar e. Acești indicatori se exprimă .în cifre absolute,
mai puțin indicele net al ocupării capacității de cazare care se exprimă sub formă de mărime
relativă.
Pe baza datelor .de.statistică, .sosile .în.structurile .de pri mire turistică cu funcțiuni de
cazare în România, au înregistrat în luna iuni 2018. creștere cu 0,1%, în timp .ce înnoptările au
înregistrat o scăder e cu 1%. Comparativ cu aceeași. lună a anului 2017 la punctele de .frontieră

27
s-a înregistrat o .creștere .la sos irele.vizitorilor .străini cu 3,1%, iar plecările în .străinătate ale
vizitatorilor .români .o.creștere .cu 4,6%.

Tabel nr.8. Sosiri și înnoptări – iunie 2018
Sursa: www.isse.ro
Sosirile .înregistrate .în.structurile .de.prim ire.turistică .în.luna.iunie .2018 .au.însumat
1208,6 mii, în creștere cu 0,1% față de.cele.din luna i unie 2017. Din numărul total de .sosiri,
sosirile t uriștilor români în structurile .de primire turistică cu funcțiuni de cazare au reprezentat
în luna iunie 20 18 75, 7%, în timp .ce turiștii străini .au.reprezentat 24,3% , ponderi similare cu
cele din luna iunie 2017. În ceea .ce privește sosirile .turiștilor .străini .în.structurile .de.primire
turistică, cea mai mare .pondere .au deținut -o cei din .Europa (74,1% din tota l turiști străini), iar
din aceștia 86,2 % au fost din .țările aparținând .Uniunii Europene.
Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în luna iunie 2018 au .însumat
2700,4 mii, în scădere cu 1,0 % față de cele din .luna iunie 2017. Din nu mărul total de înnoptări,
înnoptările turiștilor români în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare au
reprezentat în luna iunie 2018 , 79,3%, în timp .ce înnoptările turiștilor străini au reprezentat
20,7%.
În ceea ce privește înnoptările t uriștilor st răini în structurile de primire .turistică, cea mai
mare pondere au deținut -o cei din Europa ( 71,8% din total turiști străini), iar din aceștia 85,5%
au fost din țările aparținând Uniunii Europene. Durata medie a șederii în luna .iunie 2018 a fo st
de 2,3 zile la turiștii români și de 1,9 zile la turiștii străini. Indicele de utilizare netă a locurilor

28
de cazare în .luna iunie 2018 a fost de 32,3% pe total structuri de cazare turistică, în scădere cu
0,9 p uncte procentuale față de .luna iunie 2017.
Indici .mai.mari.de.utilizare .a.locurilor .de.cazare .în.luna.iunie .2018 .s-au.înregistrat .la
hoteluri (40,5%), spații de cazare pe nav e (24,5%) , bungalouri (24,1%), .vile turistice (23,9%),
hosteluri (23,2%) și pensiuni turistice (21,5%).
Sosirile vizitato rilor străini în România, înregistrate la.punctele de frontieră, au fost în
luna iunie 2018 de 1132,9 mii, în creștere c u 3,1% față de luna iunie 2017. .Majoritatea
vizitatorilor străini provine din țări situate în .Europa (91,3%). Din totalul sosirilor vizi tatorilor
străini în România, 43,8% provin din statele Uniunii Europene. Dintre statele Uniunii Europene
cele mai mu lte sosiri s -au înregistrat din .Bulgaria (25,7%), Ungaria (25,4%), Germania (8,7%),
Italia (7,9%), Polonia (5,9%), Regatul Unit (4,4%) și Fr anța (4,2 %).
Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră , au fost
în luna iunie 2018 de 1894,3 mii, în .creștere cu 4,6% comparativ cu luna iunie 2017. Mijloacele
de tran sport rutier au fost cele mai .utilizate pen tru plecările în străinătate, reprezentând 68,8%
din numărul total de plecări.
În ceea ce privește numărul .sosirilor și înnoptărilor în Portugalia a avut o ușoară scădere
față de luna iulie 2017.

Tabel nr.9 – sosiri și înnoptări Portugalia
Sursa: www.tradingeconomics.com
419590941745994707711
4514238
3900000400000041000004200000430000044000004500000460000047000004800000
2017 2018
Număr de sosiri Număr înnoptări

29
În anul 201 8, Portugalia a avut o creștere .a numărului de vizitatori străini, fapt ce a
permis sectorului turistic să creeze noi locuri de muncă.

Nr./mii
Țară
2018
1.
Spania
1387.7
2.
Marea Britanie
1243.9
3.
Germania
750.1
4.
Franta
658.7
5.
Italia
383.8
6.
Belgia
159.6
Tabel nr.10 – Numărul turiștilor străini
Sursa: www.tradingcosmetics.com
Așa cum reiese din tabel, numărul str ăinilor care au vizitat cel mai mult Portugalia sunt
cei veniți din Spania, Marea .Britanie și Germania. Făcând o caraceristică a turiștilor care au
vizitat Portuga lia, putem preciza că predomină .turiștii de sex feminin, fiind în proporție de
51,6% relativ cu 48,4% care o reprezintă turiștii de genul masculin. Portugalia este vizitată în
special atât de străini atât în scop turistic cât și în sco p de afaceri .sau alte scopuri.
Încasările turistice în această țară s unt mai mari decât cheltuielile .turistice,d eci exportul
de turism este mai mare decât importul de turism, ceea ce înseamnă că .avem o țară exportatoare
de turism. Sosirile de turiști sunt mai m ari decât plecările de turiști, .fapt ce se reflectă intr -un
sold pozitiv al balanței turistice.
ANUL INCASĂ RI
TURISTICE CHELTUIELI
TURISTICE
2017 8 900 4 069
2018 8 140 3 939
Sursa: www.ine.pt
Turismul internațional în aceas tă țară are un aport pozitiv la .economia țării. Soldul
negativ al balanței de plăți arată că avem de a face cu o ța ră slab dezvoltată economic, al .cărui
principal produs de export este turismul.
Turismul este un ul dintre sectoarele principale .ale economiei portugheze, econom ia sa
fiind în creștere în ultimii ani. Turismul constituie unul dintre cele mai importante subsectoare

30
ale serviciilor, dar și un sector majoritar de ocuparea .locurilor de muncă. Numărul mare al celor
care lucrează în domeniul turismului în Portugalia are ca explicație faptul că posibilităț ile de
mecanizare -automat izare a operațiunil or turistice .sunt limitate. Cei mai mulți angajați în
domeniul turismului sunt î n Algarv e și Lisabona ca fiind cele mai .principale atracț ii turistice
din Portugalia cu 30% și 23% față .de celelante regiuni.
Turism ul, prin faptul că este un mare consumator de muncă .vie, joacă un important rol
în economie. El creează noi locuri de .munca, participâ nd astfel la atragerea excedentului de
forță de muncă din alte sectoare, c ontribuind astfel la .atenuarea ș omajului.

31
III.ANALIZA COMPARATIVĂ A TUR ISMULUI DIN ROMÂNIA ȘI
PORTUGALIA

III.1. POTENȚIALUL TURISTIC – DESTINAȚII TURISTICE

Potențialu l turistic constituie ansamblul .elementelor naturale și antropice de pe un
teritoriu care stârnesc interesul turiștilor conducân d la realizarea unor activități .turistice. Prin
varietatea elementelor cadrului natural si prin multitudinea constructiilor dobandite de -a lungul
anilor,atâ t România cât și Portugalia beneficiază de un .imens potențial turistic.
România are de .promovat .un potențial .turistic .de.o.mare .diversitate,care .oferă
posibilitatea .practicării .întregii game de forme de turism și pe toată durata anului. Turismul în
România se.concentrează asupra .peisajelor .naturale și a istoriei .sale.bogate. Traversată de
apele Dunării , România are un scenario .sensibil, incluzând .frumoșii și împăduriții .Munți
Carpați , Coasta Mării Negre și Delta Dunării , care este cea .mai mare deltă .europeană.Cu rolul
de a puncta .peisajele nat urale .sunt satele.rustice, unde .oamenii de acolo .trăiesc și mențin .pentru
sute de ani tradiițiile. În România este o abundență a arhitecturii .religioase și a orașelor
medievale și a castelelor. Atracțiile naturale și antropice ale României sunt .clasificate de oameni
în funcție de preferințele acestora.Printre cele mai atractive locuri gă sim:
Castelul Peleș o atracție turistică antropică f iind foarte cunoscut de străini, .iar ei vin de câ te ori
au ocazia să viziteze acest castel. Castelul Peles este un.muzeu cu colecții .de picturi, sculpturi,
armuri, covoare, mobilă, tapiserii și multe alte obiecte valoroase.
În apropierea Castelu lui Peleș se află Castelul
Peliș or destinat prințului Ferdinand I, astăzi muzeu.Construit între anii 1873 – 1883 etajul I și
între 1896 și 1914 etajul II, de Carol I de Hohenzolleren – primul rege al.României, după

32
planurile arhitectului vienez Wilhelm von Doderer și ale celui german Johann Schultz din
Lemberg, cu transformări și adăugiri gotice efectuate de arhitectul ceh Karel Liman în anii 1896
– 1914, este compus din 160 de camere și are un turn central de 66 de metrii înălțime.
Castelul Bran este un important monument national .și un simbol al turismului în
România, datorită atât frumuseții lui, a peisajului, cât și a legendei contelui Dracula, al cărui
spirit bântuie încă aceste locuri străvechi. Castelul lui.Dracula a fost construit la marginea
trecătorii Bran, iar în zilele de azi reprezintă o curiozitate continuă pentru oaspeții de
pretutindeni ce vor să desco pere cât mai mult din secretele .acestuia.
Se spune că acest castel a aparținut Contelui Dracula
(Vlad Țepes), dar nu există nici o dovadă în.acest sens. Acesta locuind aici doar
pentru scurt timp în castel și doar în calitate de oaspete.
În topul preferințelor turiștilor remarcăm Delta Dunării care este o rezervație naturală
recunoscută pe plan mondial, pentru frumusețea .peisajelor sale, aceasta fiind o importantă
atracție turistică. La formarea acesteia au mai contribuit și acțiunile mării, a vântului și a
vegetației. Brațele Dunării cuprind foarte multe.lacuri mici și mari, canale legate între ele sau
de fluviu .

33
Principalele bogății ale Deltei Dunării sunt: fauna piscicolă, stuful și pădurile în special
de esențe moi. În vederea conservării florei .și faunei specifice, această zonă a Deltei constituie
în acest moment Rezervația Biosferei Delta Dunării.
Sighișoara , cetatea medievală cu ansambluri arhitecturale în stil .gotic rural, dar și în stil
renascentist și baroc. Majoritatea celor 164 de case de loc uit din Cetate, având cel puțin .300 de
ani vechime, sunt considerate monumente istori ce.
Aici pot fi admirate botile semicilindrice din piatră de râu specifice
secolelor XIV -XV, ancadramentele de piatră profilată ale ferestrelor care imita goticul venetian,
iar în interior tavane casetate și sali în întregime p ictate. Dintre aceste edif icii,.cele mai
importante sunt Casa Vlad Dracul, Casa Venețiana și Casa cu Cerb.
Munții Carpați – prin întindere, ușoarăaccesibilitate, originalitatea și frumusețea peisajelor
montane, bogăția de ape minerale și multiple posibilități de practicare a sporturilor de iarnă,
constitu ie cea mai mare și mai complex .zonă turistică a țării. Aici se găsesc renumitele stațiuni
montane internaționale Poiana Brașov, Sinaia, P redeal, care, alături de Borșa, .Stâna de Vale,
Păltin iș, Durău, Semenic,Muntele Mic , dispun de hoteluri moderne și vile cochete,
restaurante,numeroase posibilități de agreme nt, pârtii și instalații pentru .sporturile de iarnă și
transport pe cablu.
Transfăgărășan și Bâlea Lac – Lacul glaciar B âlea este situat în Muntii Făgăraș, la
obârș ia Cârtișoarei, (la 2034 m altitudine), lângă ș oseaua Transfăgărașan. Lacul a fos t declarat
monument al naturii ș i este unul dintre cele mai .frumoase ș i mai mari lacuri glaciare din
Romania.

34
Transfăgărășan
Zona Balea Lac este căutată mai al es pentru drumețiile
care încântă orice împă timit al muntelui prin peisajul existent .cât și prin posibilitatea alegerii
unor trasee care sunt o adevarată provocare. Mediul ambiental încântator face posibilă
practicarea unor activităț i de agrement extrem de diverse.
Turismul balnear are, de asemenea,puternice baze de tratament, cazare și agrement în
frumoasele stațiuni din de presiunile sau culoarele de văi .carpatine:Băile Herculane, Băile Felix,
Călimănești -Căciulata, Slănic -Moldova, Băile Tușnad, Covasna, Vatra Dornei.
Litoralul românesc al Mării Negre – zona respectivă are o alcătuire complexă care -i
mărește valoarea turistică. Ea se desfășoară pe o lungime de 245 km, cu Delta Dunării și
complexul de lagune Ra zim-Sinoe la nord,iar la sud pe .circa 70 km s e întinde litoralul turistic
propriu -zis. Stațiunile de pe litoral, bine cunoscute în turismul internațional: Năvodari,Mamaia,
Eforie Nord, Eforie Sud, Techirghiol,Costinești, Olimp, .Neptun, Jupiter, Aurora,Venus, Saturn,
Mangalia, au moderne baze de cazar e și tratament și diverse posibilități de agrement;
Cazino Constanța

35
O alta destinație ,mai ales pentru cei dornici să cunoască tradițiile și obiceiurile
României este regiunea Bucovina , una dintre cele mai frumoase zone din șara noastră. Deșine
locuri cu priveliști încantatoare și mănăstiri unice în lume, dar și .obiceiuri nemaîntalnite în alte
zone.
Mănăstirea Voroneț
Maramureș – Oaș – perimetrul respectiv reprezintă una dintre cele mai originale zone
istorico -etnografice ale țării. Biseric ile de le mn, porțile masive, au .înscrustări originale și
ornamente variate, ceramică cu motive decorative dacice (Vama -Oaș);
Cimitirul Vesel -Săpânța
Zona Oltenia se constituie ca o zonă turistică importantă, situată între Carpații
Meridionali și Dunăre ; Zona Transilvania sub acest nume este cunoscută, încă .din vremea
cuceririi romane,regiunea geografică din România cuprinsă în interiorul arcului carpatic;
În ceea ce privește turismul Portugaliei este un a dintre cele mai frumoase țări din țări din
lume, cu numeroase castele cocoțate în vârful dealurilor și orașe împrejmuite de ziduri înalte,
apărându -și comorile autentice păstrându -le până în zilele noastre .Condițiile naturale și clima
au det erminat o politică care vizează .dezvoltarea turismului, importan tă sursă de masă monetară
externă. Uniunea Europeană acordă importanța cuvenită turismului, care contribuie substanțial
la atingerea obiectivelor sale economice și sociale. Membru a UE din 1986, Portugalia se bucură
în prezent de o c reștere economică .sănăt oasă. Turismul, cu toate componentele sale, este astăzi

36
cea mai dezvoltată industrie în economia Portugaliei, cu cea mai mare rată de creștere. Datorită
climei favorabile și a celor 220 de zile însorite pe an, locurile de cazare sunt ocupate în medie
de pâ nă la 88%. Dintre acestea peste 75% din turiști preferă cazarea în hoteluri.
Capitala ei, Lisabona, este poate cel mai încântător și .accesibil oras al Europei, cu o
arhitectură fantastică, o populație diversificată, mâncăruri delicioase cu fructe de mare și
localuri animate.
Castelo de Sao Jorge (Castelul Sfâ ntul George) din Lisabona – Castelul poate fi vă zut
din ap roape orice punct al Lisabonei ș i este unul dintre obiectivele tur istice majore. Cele mai
vechi părți ale sale datează înca din secolul al VI -lea câ nd a fost fortificat de romani, vizigo ti și
în cele din urma de mauri. Castelul a servit drept resedința regală a maurilor până câ nd primul
rege al Portugaliei , Afonso Henriques l -a cucerit î n anul 1147 cu .ajutorul unor luptă tori din
nordul continent ului ce se aflau în drum spre pamântul sfâ nt pentru a participa la cruciade.
Porto este cunoscut în toată lumea ca una din cele mai bune mărci de vinuri.
Prosperitatea orașul ui a început în epoca de aur cu .expedițiile de descoperiri inițiate de prințul
Henry.
Vaile Minho, Lima si Douro sunt renu mite pentru peisajul splendid. În valea Mino
turiștii sunt atrași mai ales de frumusețea naturii, dar și a obiceiurilor populare. Î n valea Dou ro
spectaculosul defileu încantă privirile tutur or celor .care trec pe aici. Orașul Oporto se află la
capătul văii Douro, la ieșirea din chei în locul unde .râul Douro se varsă în Atlantic. Este al doilea
oraș ca marime din Portugalia, după Lisabona și deș i este un oraș predominant industrial, cent rul
adapostește o mulț ime de vestigii, catedrale medievale și .muzee. Vinul fă cut aici este foarte
renumit.

37
BRAGA sau Roma portugheză amintește de funcția principală a provinciei romane,
Lusitania, cea a comunica țiilor. La fel ca toate orașele portugheze, Braga are biserici și catedrale
în care stau înscrise momente și întâmplări ale locului și a țării
.

EVORA are urme distincte ale cuceriri i romane. Templul Dianei, ca loc de venerație
imperială, păstrează coloane corintice din granit antic. Evora este un oraș ce .trăiește un prezent
modern între zidurile cetății medievale, păstrând intacte simbolurile care l -au făcut celebru.

Evora
ALGARVE , sau sudul exotic al Portugaliei este teritoriul de "plajă" pentru turiști.
Algarve are privilegiul unei ierni foarte blând e, când, în unele zile se poate .face plaja la
piscină. Iarna din Algarve seamănă cu lunile aprilie – mai din Romania.
MADEIRA este principala insulă
din micul arhipelag cu același nume situat la sud vest de L isabona, în oceanul Atlantic. Numele

38
insulei, "lemn", a fost dat de marinarii .portughezi, în anul 1420, din cauza pădurilor tropicale,
dense, care acopereau insula. Aflată la 600 Km vest de coasta Marocului, Madeira uimește prin
culoarea verde a pădurilor și grădinilor în terase ce par imense opere de arta.
I se mai spune “Vasul floral
plutitor” sau “Grădinile Domnului ”. Drumurile din nordul insulei s trăbat tuneluri tăiate în
stânci abrupte, urmăresc se rpentine înguste și trec pe sub .cascade neașteptate. Un sejur în
Madeira înseamnă un sejur încântător, calm și activ în același timp. Madeira este un tărâm de
vis, un colț din raiul îndrăgostiților așeza t în albastrul Oceanului Atlantic.
Situat la 1460 km de Coasta de est a Europei
și la 3750 km de America de Nord, Arhipelagul Insulelor Azore a fost descoperit în p rima
jumătate a secolului 15, de ni ște navigatori portughezi. De o .frumusețe rară, Azorele vă așteaptă
cu albastrul sau verdele lacurilor, fertilele preerii, craterele vulcanice, azaleele colorate, biserici
din secolul 15.
Insulele Azore sunt un alt fel d e rai pe Pământ, un loc unde timpul pare încremenit.
9 insule de o .frumusețe remarcabilă, plutesc în Oceanul Atlantic povestind istorii romantice, și
legende de neânțeles, uimind privitorul cu cratere stranii agățate de nori. Există, relativ, puț ine
plaje largi, nisipoase.

39
Într-un top privind competivitatea în turism realizat de World Economic Forum pe anul
2017, care include 136 de țări, România .ocupă locul 68, în timp ce Portugalia se află pe poziția
14, iar clasamentul este condus de Spania, Franța și Germania, care sunt cele mai atractive
pentru dezvoltarea industriei călătoriilor și turismului.

Tabel – Locul României și al Portugaliei în turismul mondial
Contribuția directă a Tursimului la PIB a fost de 1% în cazul României,în timp ce a
Portugal iei a fost de 6,5%, ceea ce înseamnă că încasările din turism au fost mai mari în
Portugalia decât în România.

40

Sursa: Eurostat
III.2.RELAȚIILE TURISTICE DINTRE ROMÂNIA ȘI PORTUGALIA

Cu secole .în.urma, Portugalia .era o .pionieră a .explorărilor .în.lumea .întreagă. Până
recent .însă, nu a avut .prea.mult.succes.în.industria .turismului. În .afara .de.Lisabona, Algarve .și
insula .Madeira, Portugalia .era.nedescoperită .de.majoritatea .vizitatorilor. Astăzi, .Portugalia
înflorește .ca.o bijuterie .pură a .turismului .european. Istoria .sa.bogată .și.tulburată, creată .de
descoperirile .secolelor XV și XVI și .conducerea .Statului .nou.din.1932 .până .în.1974, .este
o.parte .integrantă a .țării de .astăzi.
Portugalia .și-a propus .elaborarea .câtorva .măsuri .de.dezvoltare .a industriei .turismului:
cadrul instituțional: .dezvoltarea .cooperării cu cât mai multe țări, schimbul de experiență a
anga jaților din domeniul turismului, dezvoltarea cadrului .financiar și anume atragerea mai
multor investiții în domeniul turistic ,aprobarea diferitor pro iecte din cadrul .Programului de
Intervenție pentru Calificarea Turismului .
O altă mă sură de dezvoltare a turismului .este programul adoptat pentru turiștii tineri cu
o medie de vârtă între 15 -25 ani, dintre aceștea 70% o reprezintă turiștii din interioru l țării și

41
doar 30% o reprezintă turiștii străini. Por tugalia și -a propus să dezvolte .segmentul respectiv
pentru atracția unui nu măr mai mare de turiști străini. În timp ce .România, are în vedere
implementarea a două programe majore. Primul se referă la Primul centru de Agrement , destinat
susținerii investițiilor private în i nfrastructura de turism care va .contribui la diversificarea
ofertei turistice pe întreg terito riul României, iar al doilea la .vouchere de vacanță pentru
angajații sistemului public. Pe plax ex tern, Ministerul își propune să .promoveze România ca
destinație de vacanță pentru cetățenii străini, iar destinaț iile și ofertele turistice ale .României vor
fi prezentate țintit pe piețe externe. Litoralul românesc va fi promovat în țările cu climă rece
și în cele care nu au acces la mare sau la o cean. Delta Dunării, rezervație .natural unică în
Europa, va fi o atracție turistică generală. Mun ții Carpați pot deveni locul de .vacanță preferat
al turiștilor străini care vor să se bucure de natură sau a c elor.dornici de drumeții, sporturi
montane, aventură.
Conform site -ului mae.ro, în contextul aniversării în 2017 a 100de ani de la stabilirea
relațiilor diplomatice, Ambasada României la Lisabona a derulat împreună cu ICR Lisabona,
un ciclu de manifestări de diplomație publică și promovarea imaginii României în
Portugalia, sub titlul 12capitole ale creativități românești . 9
Pe data de 20 noiembrie 2017, Ministrul Turismului a României, a semnat
Memorandum -ul de Înțelegere între Ministerul Turismului din R omânia și Ministerul
Economiei din Republica Portugheză , privind cooperarea celor două instituții în domeniul
de competență,cu accent pe formarea și calificarea profesională.10 Semnarea .acestui
memorandum reprezintă un pas important în vederea respectării o biectivului asumat la
nivelul executivului român cu privire la profesionalizarea persoanelor care activează în
turism și alimentație publică.Cele două părți vor încuraja cooperarea în .domeniul pregătirii
profesionale, prin schimbul de formatori și cursanți , în cadrul programelor de pregătire și
intership din hotelurile și școlile de turism din cele două state, pe segmentele de management
hotelier, turism și ospitalitate.

9 https://www.mae.ro/bilateral -relations/1732
10 http://turism.gov.ro/web/2017/11/21/romania -portugalia -memorandum -de-intelegere -privind -coope rare

42

CONCLUZII

Nimeni nu poate nega faptul că România este o țară frumoasă și că industr ia turismul ui
are un potențial imens, însă .ceea ce ne -a lipsit în ultimii 20 de ani a fost un proiect coerent și
adecvat de dezvoltare și promovare a turismului. România .este țara uneia dintre cele mai vechi
națiuni europene, încărcată de o mare și bogată istorie și moștenire culturală, situată pe un
pământ unitar, foarte divers și armonios alcătuit, în Carpați, la Dunăre și Marea Neagră; este
țara ale cărei elemente geografice și așezare geopolitică, de -a lungul istoriei, nuau fost și nu vor
fi totdeauna m arcate .dezavantaje. De aceea, trebuie să îi cunoaștem toate fațetele geografice
pentru a ne menține unde suntem și a prospera pe aceste locuri.
Din păcate, în România , turistul găsește servicii slab calitativ pentru care plătește un pr eț
mai mare,față de Portugalia, .care a știut mai bine să își promoveze atracțiile turistice, în
comparație cu România, și de asemenea, să .ofere și prețuri mai mici pentru servicii turistice,
ceea ce a reușit să .atragă foarte mulți turiști străini, fapt ce reflectă și poziția ocupată de
Portugalia , în comparație cu România, în .clasamentul realizat de World Economic Forum
(WEF).
Perspectivele .în.ceea ce .privește .cererea și .oferta turistică .pentru anul 2020 .constau în
faptul .că turiștii .devin mai .experimentați și .sofisticați și .optează pentru .atracții de .bună .calitate,
utilități .și.servicii pe .măsură .și.tarife .adecvate .calității în călătoriile lor ; .călătoriile .de afaceri
continuă .să.se.dezvolte, aducând .profituri tot .mai mari organizatorilor;crește .cererea .pentru noi
destinații , .cu repercusiuni .benefice .dezvoltării de noi .zone sau asupra .îmbunătățirii .și extinderii
celor .existente precum .și crește .numărul turiștilor .care sunt preocupați .de problemele .de mediu
și, prin urmare, cresc .căutările unor destinații .foarte pu țin poluate și.fără probleme de .mediu sau
de natură socială.
În.privința .Portugaliei, aceasta .are.suficiente .locuri .listate .ca.patrimoniu .mondial .de.
către.UNESCO .și.minunății .naturale .și.culturale .pentru .a.atrage .atenția .orică rui.vizitator, pe .o
perioad ă.mai.îndelun gată.de.timp. .Țara.are.o.diversitate .surprinzătoare,o .climă .idilică .și.locui t
ori.primitori, asta fără a .mai.menționa .imaginile .de.carte .poștală .a.coastei .stâncoase, .plajel or

43
primordiale .și.a.pescarilor, străzilor pietruite, caselor .văruite ș i.castelelor d e.poveste. P ortugalia
vă.oferă .oportunitați .nelimitate, de .la.petreceri .în.stațiunile .de.litoral .sofisticate, .la.plimbări in
centre .medievale .precum .Lisabona, .Porto, .Braga .sau.Coimbra. Pentru .a.explora .locurile .mai
retrase, petreceți .o.noapte într -o.cabană.roman tică, o .mănăstire sau un .conac situat .într-un
peisaj fascinant. În p rivința sporturilor, Portugalia .este.o.destinație .de top .pentru golf, tenis,
pescuit, călărie, windsurfing și schi nautic. Alte .experiențe .de.neuitat includ .Fado,
.0muzica .soul a Portugaliei, sărbatorile de la țar ă, cu tradiții folclorice vechi .de secole, degustări
de vinuri si bucate delicioase din pește.

44
BIBLIOGRAFIE

 SURSE LITERARE
Raport al Organizației Mondiale a Turismului
M. C. Iordache – Perspectivele turismului r omanesc in dinamica turismului mondial , teza
de doctorat, A.S.E. Bucuresti, 2004, pg. 7
Dr.Puiu Nistoreanu, Economia Turismului -teorie și practică
I. Nita , C. Nita -Piata turistica a Romaniei , Ed. Ecran Magazin, Brasov, 2000, pg. 9

 SURSE INTERNET
http://www.infoghidromania.com/romania.html

https:/ /www.zf.ro/banci -si-asigurari/banca -mondiala -pib-ul-pe-cap-de-locuitor -al-romaniei -a-
urcat -la-26-500-de-dolari -in-2018 -17239208

http://statisticstimes.com/economy/projected -world -gdp-ranking.php

https://www.agerpres.ro/economic -intern/2018/06/18/romania -are-una-din-cele-mai-mici-
rate-ale-locurilor -de-munca -vacante -din-ue–128960

Acasă

https://lisabona.mae.ro/ node/168

www.wikipedia.org

http://www.insse.ro

https://ec.europa.eu

www.statista.com

https://www.wttc.org

https://www.capital.ro/care -sunt -obiectivele -de-dezvoltare -a-turismului -din-romania.html