INTRODUCERE …………………………………………………………………………..2 CAPITOLUL 1. PREZENTARE GENERALĂ A ETNIEI RROME DIN ROMÂNIA …..4 1.1. Originea… [628645]

CUPRINS

INTRODUCERE …………………………………………………………………………..2

CAPITOLUL 1. PREZENTARE GENERALĂ A ETNIEI RROME DIN ROMÂNIA …..4
1.1. Originea rromilor……………………………………………. ……………………….. ………… ..4
1.2. Profilul etnic al populației de rromi ……………………………… ………………………….6
1.3. Familia de rromi……………………………………………………. ……………………… ……..11
1.4. Ocupații și tradiții în rândul familiei de rromi………………… ………………….. ……12
1.5. Nivelul de trai al f amiliei de rromi…………………………………… ….…..14
1.6. Rromii și integrarea socială…………………………………………… ………. 17

CAPITOLUL 2. INTEGRAREA SOCIALĂ A ETNIEI ȘI A FAMILIEI DE RROMI …..20
2.1. Integrarea economică ……………………………………………………… …21
2.2. Integrar ea socială și legislația privind integrarea familiilor de rromi ……… …23
2.3. Discriminarea rasială …………………………………………………… ……30

CAPITOLUL 3. INTEGRAREA ȘCOLARĂ PENTRU MINORITATEA RROMĂ ……33
3.1. Învățământul preșcolar și primar …………………………………………… .36
3.2. Ciclul gimnazial și liceul …………………………………………………… ..41

CAPITOLUL 4. STUDIU DE CAZ – PROIECT “ ȘCOALA PENTRU RROMI” ………43

CONCLUZII ………………………………………………………………………………56

BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………………………….59

2

INTRODUCERE

Comunitatea rromă este de -a lungul istoriei cea mai puțin educată minoritate din
România. Sărăcia din cadrul com unităților de rromi duce la apariția unor probleme.
Standardele de igienă tind să fie joase, deseori datorită lipsei apei curente și a
electricității.
De la căderea comunismului, în România numărul incidentelor de natură
nationalistă sau etnică a crescut considerabil. Un factor care are o mare influență asupra
comportamentului demografic este sănătatea, respectiv accesul la asistență medicală
.Educația î n privința sănătații este un lucru neobișnuit pentru rromi. Din punct de vedere
economic, comunitatea rromă este cea mai defavorizată din România.
Discriminarea este des întâlnită în cazul angajării, legislația în acest domeniu fiind
defectuosă. Rromii di n România sunt dezavantajați din punct de vedere al educației.
Discriminarea este răspândită, atât în cadrul sistemului la care un individ trebuie sa recurgă
pentru a intra în școală, precum și în cadrul școlilor, determinând mulți copii să nu se mai
înscr ie.
Educația este de asemenea afectată de sărăcia cronică din majoritatea comunitătilor.
Copiii care reusesc sș înceapă școala, deseori nu promovează ciclul gimnazial și din acest
motiv este foarte dificil pentru ei sa își găsească un loc de muncă. O alta problemă cu care
se confruntă este abandonul. Unii rromi ajung chiar să -și vândă copiii, sau decid să -i
abandoneze ori să -i plaseze temporar în instituții de protecție.
Peste 80% dintre copiii plasați în instituții sunt rromi. Proiectul cuprinde cinci
capitole structurate astfel:
Capitolul 1 al acestei lucrări cuprinde informații despre: originea rromilor
(evenimentele istorice înregistrate ne informează că patrunderea lor în Europa s -a facut
treptat cu opriri și etape, prin Grecia, Bulgaria și România), profilul etnic al p opulațiilor de
rromi (identitatea etnică a rromilor reiese, cel puțin la unele grupuri, din costumele
tradiționale pe care le poartă, din felul în care se mândresc cu muzica lor, cu meseriile lor),
limba (rromii au o tradiție orală bogată, tansmisă în limba lor natală), model de via ță
(rromii aveau obiceiul să se stabilească într -un loc pe timpul lunilor de iarnă pentru ca
primăvara să porneasca din nou la drum), familia de rromi (familiile tradiționale de rromi
sunt relativ mari), ocupații și tradiții în rândul rromilor (prin tradiție rr omii lucrează pe

3
cont propriu ca spoitori de vase, cărămidari sau prelucrători ai lemnului), nivelul de trai al
familiei de rromi (majoritatea rromilor pare să traiască în condiții extrem de sărace și doar
un mic procent din populația lor dispune de venitu ri substanț iale).
În capitolul 2 am ales să vorbesc despre integrarea economică a rromilor (din
punct de vedere economic și social, comunitatea rromă este cea mai defavorizată din
România) și noțiuni referitoare la discriminarea rasială (departe de a fi integrați, marea
majoritate a rromilor din România sunt considerați paria societății).
Capitolul 3 cuprinde informaț ii despre: posibilități de educație pentu minorități;
grădinița și educația primară (elevii rromi tind să ramână din ce în ce mai în urmă, până ce,
în final renuntă ,fără a fi încheiat opt clase, educația minimă pentru a se putea angaja în
România); ciclu l gimnazial și liceul (puțini copii rromi ajung să -și înceapă școala
secundară , dar și mai puțini o termină ).
Capitolul 4 reprezintă studiul de caz al acestei lucrări – PROIECT “ ȘCOALA
PENTRU RROMI”
Am ales aceasta temă pentru a prezenta acest fenomen existent în România și
măsurile concrete pentru combaterea acestuia.

4
CAPI ɻTOLUL 1. PREZENTA ɻRE GENERALĂ ɻA ETNIEI RROME
DI ɻN ROMÂN ɻIA
1.1. O ɻriginea ɻrromilor
Istoria rromilor este aproape imposibil de stabilit cu exactitate, deoarece rromii nu
au scris nimic până de curând. Tot ce se ș ɻtie despre a ce ɻasta se datorează e ɻvidențelor
lingvistice și culturale ɻcare dovedesc cla ɻr că rromii sunt de ɻorigine indiană, p ɻrobabil din
re ɻgiunea nordi ɻcă Punjab. (Achim, 1963)
Un ɻii cercetător i ɻ estimează că pl ɻecarea lor din India a a ɻvut loc acum cel ɻpuțin 1000
de a ɻni, alții conside ɻrând chiar că ɻau existat mai multe ɻvaluri de migraț ɻie din India. Și a ɻstăzi
exis ɻtă triburi nomade sa ɻu semi -nom ɻade în India, sus ɻținând teoria că rr ɻomii au fost no ɻmazi
de la în ɻceput, au părăsit ɻIndia în timp ul ɻ unei invazii și a ɻpoi au fost împi ɻnși înspre Eu ɻropa
de răz ɻboaie și invazii ult ɻerioare. (Cherata, 1973)
O altă teori ɻe consideră rromii ca fii ɻnd o castă de ɻrăzboinici adunată să ɻlupte cu
invadatorii musulm ɻani, care au părăsit Indi ɻa ulterior. La începutu ɻl secolului al XI -lea,
ɻIndia a fo ɻst atacată de forțele musu ɻlmane, însă au existat ɻ prea multe invazii în a ɻcea
perioadă pentru a ɻ putea spune sigur ɻcare din ele a cauzat mi ɻgrația rromilor. În plus, su ɻrse
pe ɻrsane menționează pre zen ɻța unui popor de origin ɻe indiană încă din sec ɻlul al IX -lea, care
ar putea fi rr ɻomii. (Che ɻrata, 1 ɻ973)
Lim ɻba romani are importante inf ɻluențe persane și arm ɻene, ceea ce dovedește
trecerea ɻ rromilor prin ac este ț ări. S ɻe pare că din Arm en ɻia, rromii s -au despărț i ɻt în trei
grupuri, m ɻergând înspre nordul M ɻării Negre, sud (până în ɻ Egipt) și vest spre Im ɻperiul
Bizan ɻtin. (Cher ɻɻata, 1973)
Rromii c ɻare a ɻu mers spre Imperiul ɻ Bizantin sunt cei ca ɻre u rmează să ɻse
răspândeas că în toată Europa. Abundența d ɻe cuvinte din limba g ɻreacă sugerează ɻ o prezență
relativ îndelun ɻgată în Imperiul Bizan ɻtin. De altfel, den ɻumirea de ți ɻgan vine din gre ɻcesc ɻul
atsiganos , ɻnum ɻele unei secte er ɻetice, cu care rromii n ɻu ɻ au nici o legatu ră, însă cu ɻ care au
fost asociați ɻdatorită aspectului lor străi ɻn. Probabil datorită in ɻvaziei turce (di ɻn nou), rromii
au intrat în ɻ Balcani în secolul ɻal XIV -lea, și după cucerir ɻea balcanilor de ɻ către forțele
otomane unii au ɻpătruns în vestul E ɻuropei. (Ac ɻhim, 1963)
În Euro ɻpa, rromii au fost ți ɻnuți în sclavie în Bal ɻcani (Mo ldova și ɻ Țara Românească),
ori ș i-au continuat ɻ călătoria răspândi ɻndu-se în toată Euro ɻpa, din Spania ( ɻ1425) până în
Finl ɻanda (1597). Pentru ɻa obține permise ɻde trecere prin ț ăril ɻe din apus, unii rromi au
pretins că sunt c ɻreștini din Egipt ven ɻiți în pelerinaj. A ɻcest lucru, asociat cu î ɻnfătișarea l ɻor

5
străin ă ɻ, duce la denumir ea eng ɻleză de gypsy și ɻcea spanio ɻă de gitano , de ɻla egiptean. A ɻbia
în a dou a jum ă ɻtate a secolului al XVII ɻI-lea e uropen ɻii și-au dat seam ɻa că limba rroma ɻni
seama ɻnă foarte mult cu hi ɻndi, stabilind orig ɻinea indiană ɻa rromilor. (A ɻchim, 1963)
În gen ɻeral, rromii și -au p ɻăstrat mult timp stilul de viață n ɻomadic s au semi – ɻnomadic
în mijlocul unor soci ɻetăți sedentare, ceea ce l ɻe-a permis să -și păst vreze identitat ɻea ca
popor. În v ɻestul Europei, av ɻansat din punct de vede ɻre economic, rromii n ɻu au avut un rol
important ca ɻ mesteșugari și, în ɻ general preze ɻnța l or nu a fost a vpreciată. Deși au ɻfost
primiți inițial ɻcu mare curiozitate și chiar e ɻntuziasm, odată cve europenii î ɻși dau seama că
pelerinii ɻ din Egipt au de gân ɻd să stea perman ɻent în țările lor, se i ɻau numeroase măs ɻuri
împ ɻotriva lor. (Che ɻrata, 1 973)
În est, ei ɻau un important ro ɻl economic ca meș teș ɻugari, ceea ce ɻ explică numărul
mult ma ɻi mare de rromi de astăzi di ɻn estul Europei com ɻparat cu vestul ɻ.
După abolirea ɻ sclaviei în Țările R ɻomâne în 18 ɻ56, o altă m ɻare mi grație are loc, di ɻn
România înspre ɻ vest. Mare parte ɻ din rromii care tr ɻăiesc astăzi în v ɻestul Europei și
majoritatea celo ɻr din America vo ɻrbesc un dialect ɻcare are influențe ro ɻmane. După abolirea
sclaviei, nu se i ɻau măsuri pentru reabi ɻitarea econo mică ș ɻi socială a rromilor, astfel ɻ că ei
continuă să ɻconstituie un grup afl ɻat la limita sărăciei, discri ɻminat și exclus d ɻin societatea
românească.(Achim, 1963)
În p ɻerioada interbelică, rromii ɻ constituie ɻun grup heterogen ɻ, având ca lim ba
maternă rromani, ro ɻmână sau maghiară și a ɻflându -se la di ɻferite nivele sociale și
economice. În gen ɻeral, ca grup, rromii su ɻnt mai degrabă marg ɻinalizați sau în ce ɻl mai bun
caz ɻtolerați, decât acceptaț ɻi ca minoritate. P ɻână a ɻcum, ascensiunea soci ɻală a unor rromi
î ɻnseamnă de regulă pierderea ɻidentității lor etnice. Ac ɻum însă, intelectualii rromi ɻconst ituie
organiza ɻții cu scopul de e ɻmancipare și redeșteptar ɻe a neamului rro ɻm și apar publicații ɻ ca
ziarul Glas ɻul Rromilor (19 ɻ34-1941).
Aceste ten ɻdințe nu au ɻtimp să se consolide ɻze datorită instaură ɻrii dictaturii și
începerii războiul ɻui. Inspirat de pol ɻitica naziș ɻtilor, regimul Anto ɻnescu deporteaz ɻă în
Transnis ɻtria peste 25.000 ɻde rromi . Se apreciază că p ɻeste jumătate au ɻ murit datorită
condițiilor foa ɻrte grele de acolo. În to ɻată Europa, numărul victi ɻmelor de etnie rro ɻmă,
raportat la tota ɻlul populației sunt c ɻomparabile cu numărul victimelo ɻr evrei. Regimul
comunist c ɻare s -a instaurat după al doile ɻa razboi mondial d uce o politică de asi ɻmilare, iar
rromii își p ɻierd statutul de minoritate etni ɻcă. În pofida doctri ɻnei comuniste egalita ɻre, rromii
sunt discrimin ɻați în continuare, primind locui ɻnțe la margine a localități ɻlor și slujbe de
importan ɻță redusă .

6
Astăzi, România s ɻe confruntă încă ɻcu discriminare și rasism l ɻa toate nivelele
societății. V ɻenitul mediu pe perso ɻană al rromilor este mult ɻsub cel al societății în ge ɻneral și
speranța de viață ɻ este cu peste 10 ani m ɻai mică. Totuși, com ɻunitatea rromilor , susținută de
politicile soci ɻale româ ɻnești ɻface pași i ɻmportanți spre a de ɻveni o minoritate etnică ɻîn sensul
modern ɻ al cuvântului, ca ɻmembri ai societ ɻații românești și nu ca g ɻrup doar tolerat.
I ɻntegrarea aduce însă ɻ pericolul asimilării (pierderii identita ɻții etnice și cul ɻturale). Multe
or ɻganizații ale rromilor au ɻ sesizat acest lucru, astfel înc ɻât programele de promova ɻre a
culturii și limb ɻii rromani au o imp ɻortanță egală cu cele p ɻrin care se urmărește
îm ɻbunătățirea condițiilor sociale ɻși economice.
Isto ɻria rromilor este, din păcat ɻe, foarte puțin cu ɻnoscută în România. Ma ɻnualele de
istorie nici nu me ɻnționează rromii și în ɻnici un caz istoria r ɻromilor. A cunoa ɻște istoria
rromilor inse ɻamnă a înțelege mul ɻte din problemele cu c ɻare se confrunt ɻă această minorita ɻte
în ziua ɻde azi. (Che ɻrata, 1973)
1 ɻ.2. Profilul ɻetnic al populație ɻi de rromi ɻ
ɻDupă majoritatea spe ɻcialiștilor, populația ɻ de rromi are ca orig ɻine rasa indo –
europeană ɻ, din care provi n ɻ prin diferite combinații, ɻpractic toate po ɻpulațiile Europei în
primul rând, fiind ɻrasial destu l de apro ɻpiați de restul populaț iei ɻdin aceasta re ɻgiune,
amest ɻecul a fost faci ɻlitat. Aceasta f ɻace ca mulți dintre rro ɻmi să nu fie nici d ɻin punctul d e
vedere al cul ɻorii pielii atât de disti ɻnctiv. La nivelul observ ɻației comune se acceptă că cei
mai mulț i ɻ dintre rr ɻomi tind să aibă o piele ɻmai închisă la culoare. Da ɻr există ɻ și persoane
care nu ɻs ɻunt considerate a fi rromi c ɻu o piele mai în ɻchisă la culoar ɻe, apropiată de ɻa multor
rromi. ɻ Există și rromi cu o ɻpiele mai desc ɻhisă decât a m ɻultor nerromi. În f ɻapt, fizic, acesta
este singur ɻul semn distinctiv care, d ɻupă ɻ cum se poate observa, ɻ nu funcțion ɻează în sufic ɻient
de mult ɻe cazuri. Do ar în anumit ɻe situații criteriul ɻ fizic poate deveni cu clari ɻtate distinctiv.
Iulius ɻRostas (2009) pre ɻtinde că „fi ɻind marginalizați și supu ɻși presiunilor timp ɻ de
secole, subiecț ɻi ai asimilării f ɻorțate și ai discriminării, ɻrromii și -au de ɻzvolta t propriile lor ɻ
strategii de supraviețuire, ɻ strategii care îi fac ɻ diferiți fată de i ɻndivizii de altă ɻɻetnie ”.
Experie ɻnța istorică ɻ a diferitelor ɻgrupuri a generat o ɻmulțime de caracteristici ɻ
istorice partic ɻulare. Fiind o minoritate, i ɻndiferent unde t ɻrăiesc, rromii au ɻ fost nevoiți să se
ada ɻpteze la mediul a ɻflat în schimbare. Aceasta ɻa dus la diferențe de ɻ cultură, de obicei ɻuri,
de lim ɻbă. Ei pot fi cl ɻasificați în funcție de ɻocupațiile tradiționale p ɻe care le practică ɻ și d ɻe
dialectul p ɻe care îl vo ɻrbesc. În Româ ɻnia trăiesc mai m ɻulte grupuri ɻdiferite.(Merfea, 1991)
Chi ɻar dacă ɻ există o oar ɻecare distanță ɻ între grupuri, există un sens al ap ɻartenenței la
ace ɻeași comunitate ce este în ɻtărit de adversitatea celor de ɻ alte etnii față de ɻei.

7
Rrom ɻii de naț ionalitate ro ɻmână constituie aproximativ ɻ40 de grupuri dif ɻerite dintre
care ɻCăldă rarii, ɻFierarii, Ursarii, G ɻrăștarii (vânzatorii de ɻcai) și Lă ɻuta ɻrii. Mulț i dint ɻre
aceștia au r ɻenunț ɻat la stilu ɻl de viață ɻ tradiț ional, n ɻomad, mai de ɻgrabă din oblig ɻați ɻe și nu
pentru că ɻ ar ɻ fi ales. Amal ɻg ɻamul cultural a fost de asemene ɻa larg ră spândit p ɻrintre diferitele
grupuri, chi ɻar dacă încă mai e ɻxistă diviziuni ș i el ɻe sunt extrem de importan ɻte în cadrul
comunităț ɻilor. Rromii români au ɻ fost trataț i mult timp ca „diferi ɻți” de că ɻtre indiv ɻizii ce nu
aparț in ɻeau comunităț ɻilor r ɻrome. Instinctul de aut ɻoconservare îi determ ɻină ɻ adeseori să -și
nege identitat ɻea atunci când au de – ɻa face cu indivizi ɻde altă etnie, din caza ɻdiscrimină ɻri ɻi la
care sun ɻt e ɻxpuși. (Zamfir, 1994)
O dova ɻdă grăitoare în acest se ɻns este discrepanța ɻ dintre indivizii ɻ care se
autoiden ɻtifică, cei care se de ɻclară ca fă ɻcând parte din co ɻmunitate și im ɻplicit îș ɻi asumă
identi ɻtatea – și ind ɻivizii ca re sunt ide ɻntificați de alții ca a ɻparț ɻinând unui anumit gru ɻp etnic.
Principalel ɻe tipuri de ɻrromi :
a) rro ɻmi care prezintă ɻ toate carac ɻteristicile et ɻnice tradițion ɻale și care se
au ɻtoidentifică dre ɻpt rromi în toat ɻe contextele, atâ ɻt în cele of icial- ɻadministrative, ɻcât și în
cele info ɻrmale;
b) rromi care p ɻrezintă toate caracter ɻisticile etnice tr ɻadiționale, pe ɻcare și ceilalți îi
identif ɻică ca rromi după ɻmodul lor de viaț ɻă, dar care nu se autoide ɻntifică în cont ɻextele
oficial -adm ɻinistrative ca f ɻiind rrom ɻi; informal, e ɻi se autoident ɻifică ca rr ɻomi;
c) rrom ɻi modernizați car ɻe și-au schimbat mo ɻdul de viată, în sensul mo ɻdernizării și
care deci nu ɻmai prezintă ɻindicii vizibile ɻale modului tradițion ɻal de viată, c ɻare se
autoiden tifică ɻei înșiși ca rr ɻomi, atât în contexte for ɻmale, cât și info ɻrmale (activiș ɻtii etnici,
oameni de afa ɻceri);
d) rr ɻomi modernizaț ɻi care tind să nu se m ɻai autoidentifice ca r ɻromi sau o fac ɻ în mod
fluctuant ș ɻi pe care ɻ ceilalți îi pot sau ɻnu id entifică ɻ, ca rromi;
e) foști ɻrromi care s -au inte ɻgrat în populația majorit ɻară până la dis ɻpariția
trăsătu ɻrilor disti ɻnctive, care au r ɻenunțat chiar pen ɻtru ei însiși l ɻa autoidentif ɻicarea ca rro ɻmi.
Nicolae Gheo ɻrghe (fostul co ɻordonator al R ɻoman i CRI ɻSS și mem ɻbru al Consiliului
Consultativ al Rro ɻmilor PER, ɻconsultant pe Pro ɻblemele Populațiilor ɻ Roma și Sinti la
Organizația pentru Securit ɻate și Cooperare din ɻ Europa) consider ɻa că populați ɻa rromă ɻtrece
printr -un pro ɻc ɻes de etnogeneza co ɻnstruind o no ɻuă identitate de gru ɻp „Roma” ɻ așa ɻcum
celelalte grup ɻuri au facu ɻt în sec. XI ɻX.
El susț ɻine că scopul prezent, mai ɻales în România, es ɻte acela de a ridica ɻstatutul de
membru al co ɻmunității de la cel ɻde țiga ɻn (termen ce are cono ɻtații peiorative) l ɻa cel de

8
rr ɻom. Cu alte c ɻuvinte, încearcă să ɻrealizeze o schi ɻmbare simbo ɻlică de la status ɻɻul de scla ɻv
la un statu ɻt egal cu ce ɻl de cetățean într -un stat ɻ constitu ɻțional, cu dreptul de ɻ a se
autoidentifica ca aparți ɻnând minorității ɻ rromă.
În cadrul c ɻomunitaților ɻde rromi, identita ɻtea ɻ lor este puternică ɻ, fiind dec ɻlarată în
mai multe mod ɻuri: limba, muzi ɻca, costum ɻe tradiționale și în ɻ tot mai pu ɻț ɻine cazuri,
meșt ɻeșuguri tradiț ɻionale și, mai ɻales modul speci ɻfic de t ɻrai. (Zamfir, 1991)
Rro ɻmii din România s ɻunt recunoscuți ca mino ɻritate națională, su ɻb auspiciile
Departa ɻm ɻentului pentru P ɻrotecția Minori tățilo ɻr Na ɻționale ɻ în cadrul căru ɻia există un birou
ce se ad ɻresează exclusiv ɻproblemelor rromil ɻor. Id ɻentitatea etnică est ɻe puternic pronunț ɻată
la majoritatea rro ɻmilor de național ɻitate româ ɻnă, deș i, ɻcum s -a menț ɻionat anterior, inst ɻinctul
de auto -conserv ɻare îi obligă ade ɻseori pe mem ɻbrii acestei minorități să ɻ-și ascundă ɻaceastă
identitate, ɻcel puțin ɻatunci când intră î ɻn contact cu c ɻomunități de ɻalte etnii. (Crișan, 1999)
În calita ɻte de sclavi, rromii de națion ɻalitate română erau cat ɻegorisiț ɻi în funcție de
stăpânii ɻ lor: biserica, ɻ curtea domnească ɻsau individul, apo ɻi erau divizați în func ɻție de l ɻocul
unde lucr ɻau și de deprinderile ɻpe care le ave ɻau. După cum s – ɻa menționat deja, ɻ chiar și după
ce sclavia a fo ɻst abolită, mulți ɻrromi s -au văzu ɻt în situați ɻa de a se întoarc ɻe la stăpânii,
negăsind o ɻaltă cale de a sup ɻraviețui. Autoorganizar ɻea, vitală ɻ identității minor ɻitare, nu s -a
manifestat la ɻrromii de naționalitat ɻe română până în ɻanii ’30, când s ɻentimentele anti -r ɻoma
s-au amplificat și ɻ guvernul care ɻnu considera ɻ că meritau să ɻ aibă aceleași drept ɻuri ca și
celela ɻlte minorităț ɻi, i-a determinat s ɻă acționeze în acest ɻ sens. Prima orga ɻnizație rromă a
luat ființă în C ɻlabor în 1926, ɻiar membrii acest ɻeia au început să într ɻe la universita ɻte.
Identitatea et ɻnică a rromilor ɻdin România reie ɻse, c ɻel puțin la unele grup ɻuri, din
costumele tradiț ɻionale pe care le ɻpoartă, din felul în ɻ care se ɻmândresc cu muzica ɻlor, cu
meserii ɻle lor. Cu toate ace ɻstea, mulți rro ɻmi preferă sa nege ace ɻste aspecte ale id ɻentității lor
pentru a nu pre ɻjudicia șansele lor ɻ de a fi a ngajati ɻsau oportunitățile co ɻpiilor lor de a a ɻvea o
educa ɻție. Spectrul ɻ violenței, predominant în ɻ România pân ɻă în 1990, este un ɻalt motiv care
face c ɻa multe comunitaăți de rr ɻomi să fie refractare l ɻa orice formă ɻde organizare sa ɻu să nu
își asume id ɻentitatea. (Cherata, 1973)
F ɻără îndoială, aceasta ɻeste o trăsătur ɻă generală a comunităților ɻde rromi, acest
aspect reie ɻșind și din număru ɻl mare de organizați ɻi ale rromilor apărute d ɻupă 1990.
Pe de altă ɻparte, Donald Ken ɻrick (1995) considera ɻdiscriminarea ɻ sau refuzul
p ɻopulației majoritare de a -i acc ɻepta ca fiind cauze ɻle care stau la ba z ɻa păst ră ɻrii identității
ɻlor. El susți ɻne chia ɻr că încercările dif ɻeritelor guverne din E ɻuropa de Est de a -i asimi ɻla
forțat au eșuat di ɻn cauza faptu ɻlui că societatile care urmau ɻsa-i asimileze nu i -au ac ɻceptat

9
(Kenrick, 1998 ). De aceea, se poate ɻspune că rromii s -au a ɻflat la îndemâna p ɻopulațiilor de
a ɻlte etnii, acesta fiind ɻ motivul principal care a ɻ stat la baza continuăr ɻii identității și cu ɻlturii
lor.
ɻPoliticile regimului comuni ɻst în privința d ɻomiciliului forțat, a o ɻbligativității
angajări ɻi și a educației, i -au a ɻpărat pe rromi de ura etn ɻică pe care indiv ɻizi de alte etnii a ɻu
simțit -o pen ɻtru ei. Din 1990 ɻei nu au mai b ɻeneficiat de această ɻprotecție, confrun ɻtându -se
cu discrimi ɻnarea în educație și pe p ɻiața muncii (Abra ɻham, 1995).
Cu ɻ toate acestea, i ɻdentitatea r ɻromă încă ɻ exista. S -a ɻobservat ca importa ɻnța
diferen ɻțelor culturale din ɻ estul Europei se dato ɻrează încercăril or di ɻn timpul comunis ɻmului
de a asimila p ɻopulațiile minori ɻtare și a procesului de re -im ɻpunere a culturilo ɻr ce i -a urmat.
Membrii minor ɻităților au fost cu a ɻtât mai hotarâți să – ɻși păstreze ident ɻitățile cu cât
cond ɻițiil ɻe de trăi în regimul de ɻ dinainte de 1989 au f ɻost mai dificile, struc ɻtura societății
fiind multie ɻtnică. Din ac ɻeasta cauză ei s -au sim ɻțit de multe ori mai apropiați d ɻe populația
majoritară ɻdecât de rromii care trăie ɻsc în alte păr ɻți. O an ɻumită distanțare ɻa rromilor de
popu ɻlațiile lor de alte etni ɻi este importantă ɻ pentru ɻa le permite să -ș ɻi mențină ɻidentitatea.
Limba . Por ɻnind de la asem ɻănarea limbii r ɻro ɻmani cu a unei ɻ ɻpopulații din ɻIndi ɻa, pe
afecțiunea pentru hai ɻnele colorate în ɻ roșu și ga ɻlben i ntens, pe d ɻansurile pline de ɻgrație ale
femeilor, pe în ɻdeletnicirea cu ghic ɻitul în ghioc, plu ɻmb topit și pr ɻepararea leacurilo ɻr pentru
însănătoșirea boln ɻavilor, din buruie ɻni într -un anumit fel și p ɻrin vorbe mesteșugite, putem
susț ɻtin ɻe fără teamă că țiganii ɻsunt de ori ɻgine din India. (Ponce, 1999)
În ɻ cazul rromilor ɻdin România limba ro ɻmani are o ɻ capacitate semnificativ mai
redusă ɻdecât limba altor comunități e ɻtnice minoritare de a fi ɻ purtătoarea s ɻpecificului etnic.
Acest lucru porn ɻește din două r ɻațiuni (Burtea, 2002) :
a) În pri ɻmul rân ɻd gr ɻadul de răspân ɻdire a li ɻmbii romani . Aceas ɻta nu mai este ș ɻtiută
de multi din rr ɻomii actuali. Două important ɻe neamuri, vă tra șșii ș ɻi rudarii , ɻ folo ɻsesc foarte
puțin ɻ această limbă, major ɻitatea membrilor ɻacestora necun ɻoscând -o deloc. D ɻatorită
modului lor d ɻe viață de tip simbio ɻtic, iar nu izola ɻt în raport cu comunit ɻatea majorita ɻră,
rromii utilize ɻază vital l ɻimba comunității ɻmajoritare.
Copiii su ɻnt învațați lim ɻba comunităț ɻii dominante încă ɻde la început, ca o a doua
limbă mater ɻnă ɻ, acolo unde limb ɻa romani este cun ɻoscută și utilizată s ɻau pur ș ɻi simplu ca
singura ɻ limba maternă, acolo unde ɻlimba romani nu ɻmai este utiliza ɻtă. Așa se fac ɻe ca un
rrom, care nu ɻ știe limba română, la nivel ɻ de limba maternă sau, în ɻ comunitățile maghiare
limba maghiar ɻă este o excepție abso ɻlută.

10
b) În al ɻdoilea rând, semnificația ɻutilizării limbii r ɻomani . Limba ɻ romani nu este
utilizată în activită ɻțile de tip religios, ɻ una dintre sur sele imp o ɻrtante ale mențin ɻerii unei
limbi minorit ɻare.
ɻAtunci când rromii par ɻticipa la viața religo ɻasă, ei o fac împre ɻună cu comunitatea
majo ɻritară și în limba ɻacestora. Limba roman ɻi nu este nici ɻpurtatoarea unei culturi
tradițional ɻe specifice d ecât ɻîntr-o anumită ɻmăsură. Unele cân ɻte ɻce țigănești s ɻunt cântate în
romani; mult ɻe cântece tig ɻănești sunt însă ɻcântate în limba ɻ comunității majorita ɻre. Aceasta
se ex ɻplică probabil prin ɻmai mulți factori, un pr ɻim fa ɻctor este acela că rrom ɻii au îndeplinit
și o fa ɻc încă într -un mod sem ɻnificativ, în mult ɻe zone din România, p ɻrofesia de ɻ lăutar.
(Cherata, 19723)
Limba ro ɻmani mai prezin ɻtă încă o foarte ɻ importantă ɻ limită: ea ɻnu prezintă un
instru ɻment cultural de de ɻzvoltare a culturi ɻi tradi ționale proprii ɻși nici de acce s la cultura
universală ɻ. Ea nu a fos ɻt o limba scrisă. Din ɻacest motiv ea nu a p ɻutut păstra d ɻecât un
folcl ɻor oral, mai mult câ ɻntece și unele pov ɻestiri. Lipsa ɻ unei limbi sc ɻrise, alături de situația ɻ
de marginalitat ɻe a populației de r ɻomi, a împiedica ɻt de fapt dez ɻvoltarea unei amp ɻle culturi.
Inex ɻistența unei literaturi p ɻroprii scrise a creat ɻ o cultură tradțt ɻională restrânsă care,
la rândul său, nu ɻa stimulat dezvol ɻtarea limbii și practic ɻarea ei într -un c ɻontext cultural
specific. Limba rom ɻani este în mod e ɻsențial o limba co ɻɻlocvială, neputând ofe ɻri, din acest
motiv o m ɻodalitate de acce ɻs la cultura un ɻiversală. Doar ɻ o limbă scri ɻsă și cultivată
reprezintă instr ɻumentul dialogului în ɻ cultu ɻra altor col ectivităț ɻi, fiind prin a ɻceasta ɻ validată
de acestea și îm ɻbogățindu -se ea în ɻsăși pri ɻntr-o asemenea com ɻunicare. Limba romani ɻ nu a
fost o limbă a inte ɻlectualității rromilo ɻr. (Ponce, 1999)
Mod ɻul de viață ɻpare să re ɻprezinte component a cea ɻmai im ɻportantă a p ɻrofilului etnic
al populați ɻei de rromi. Aici pu ɻtem identifica, proba ɻbil, diferența majoră dintre ɻ rromi și cele
mai multe ɻ alte comunităti etn ɻice. Ceea ce, chia ɻr de la prim ɻa vedere, dis ɻtinge pe rromi de
restul popul ɻației nu e ste atât limb ɻa și religia sau diferitele ɻobiceiuri ɻde tip folcloric ɻ, ci
modul lor de vi ɻață, înalt vizibil ɻ, începând cu locuinț ɻa și îmbrăcă ɻmintea și sfâ ɻrșin ɻd cu
modul de ɻa obține resursele nece ɻsare vieții. (Amza, 1996)
Am pu ɻtea distinge urmă ɻto ɻarele caracteristici ale ɻmodului de vi ɻață tr ɻadițional al
populației de ɻ rromi, privit ca str ɻategie de adapta ɻre acti ɻvă la o sit ɻuație istorică ɻparticulară.
– Rro ɻmii au dezvoltat o s ɻtrategie proprie de obțin ɻere a resurselo ɻr, specifică unei
comunit ăți s ɻărace aflate la marginea socie ɻtății, cu caracteristi ɻci însemnate ɻde
nomadism. Există ɻmai multe co ɻmponențe ale acestei ɻ strategii.

11
– Dezvoltarea ɻ unor profesii auxiliare ɻ pentru societ ɻatea țărănească și ɻ orășenească
tradițională, rel ɻativ modest ɻ recompensate: ɻ fiera ɻri, căldărari, spoito ɻri (de tingiri, v ɻase
din aramă), cărăm ɻidari, fabricarea ɻ de unelte din lemn: piept ɻeni, mături. Este de ɻ discutat
d ɻesigur dacă aceste meserii prin ɻ ele însele inducea ɻu o viață ɻ la nivelul sără ɻciei, dacă ɻ
aces ɻt lucru se ɻdatora mai degrabă ɻ asocierii aces ɻtor profesii cu ɻ grupul etnic ca ɻre le
practica. Ț iganii er ɻau ɻ trataț i ca marginali ɻ, ca să ɻraci, cu un statut social in ɻferior fiind ș ɻi
plătiț ɻi ca atare.
– Satisfacerea unor ne ɻvoi colective margin ɻale, prin utilizarea u ɻnor resurse să ɻrace, cu
potențial econo ɻmi ɻc redus, unde nu exis ɻta competiție, cu membrii po ɻpulației dominant ɻe:
comerț ɻ cu haine vechi, fulga ɻri, ursar ɻi, circari. ɻ
1.3. Familia de rromi
C ɻonform indicatorilor econ ɻomici ș i sociologic ɻi uzuali, comunita ɻtea rromilor
prezintă un nu ɻmăr de simptome ti ɻpice unei populații sub ɻdezvoltate care traieșt ɻe într -o țară
cu niv ɻel mediu de de ɻzvoltare. Familiile t ɻradiționale de țigani ɻ sunt relativ mar ɻi. În me ɻdie, o
familie ɻ de rro mi numără circ ɻa 6,6 persoan ɻe, nivelul mediu ɻnaț ɻional în Român ɻia fiind ɻ de
3,1 ɻ membri. (Zamfir, 1994)
Dupa cer ɻcetările Elenei Z ɻamfir și ale lui Cătălin ɻ Zamfir, indic ɻele de fertilitate al
populației rromi ɻlor este dublu ɻfață de cel al popul ɻației totale.
În 2012 , ɻnumărul copiilor/ ɻo femeie rromă ɻ este estimat la ɻ 3,4 față de media ɻde 1,7
pentru pop ɻulația totală. Populația ɻde rromi este tânar ɻă: copiii și a ɻdolescenții sub 16 ani
reprezintă 43,5 ɻ% din componența ɻ familiei. Copiii îm ɻpreună cu soții ɻ (soțiile) și prop ɻrii lor
copii reprez ɻintă laolaltă 63,6% di ɻn întreagul familiei. Cu c ɻât rromii au un ɻmod de viață mai
tradițional, c ɻu atât numărul lor de ɻcopii este mai mare. As ɻtfel, 35,8% ɻdintre familiile ɻ de
rrom ɻi numără câte 4 – ɻ10 pers oane cu ɻ vârste sub ɻ16 ani.
Indicele ɻ ridicat de natalitate e ɻste una di ɻntre caracteristicile mo ɻdului de viață
tradițional al ɻțiganilor, axat pe ɻ o organizare fa ɻmilială foarte s t ɻɻrictă. Dificult ɻățile economice
ac ɻcentuează ɻacest fenomen, ɻ căci ce i nou -veniț ɻi în clan sunt ad ɻesea considerați mân ɻa de
lucru ɻsuplimentară ɻ. (Burtea, 1997)
Î ɻn realitate, date fiind ɻ condițiile econo ɻmice și sociale mizere ɻ în care au cr ɻescut o
mare parte din ɻtre ei, mulți nu ɻprimesc nici o educaț ɻie și, ca atare, prei ɻau sau ɻchiar adâncesc
starea de s ɻărăcie a părințilo ɻr lor. Num ɻărul mare d ɻe copii la rromi, se dat ɻorează și vârstei la
care au ɻ loc căsătoria și primel ɻe nașteri. Fetele s ɻe căsătoresc, în general, în ɻ jurul vârstei de
17 ɻani (22 de ani este vâ ɻrsta medie pentru re ɻstul populației), ɻiar băieții, spre ɻ18 ani. Tânara
generație nu man ɻifestă tendința de a î ɻmpinge vârsta căsă ɻtoriei mai târziu; dimpotrivă, ɻs-ar

12
părea chiar că tineri ɻi se căsătoresc ɻmai devreme. Nunta trad ɻițională a rro ɻmilor nu ar ɻe loc
nici la bis ɻerică, nici la primări ɻe și nu cons ɻtituie o legă ɻtură ɻ recunoscută de ɻautoritățile
statu ɻlui. Nunta este să ɻrbătorită exclu ɻsiv în sânul com ɻunităț ɻii, iar soții nu fac ɻ demersuri
pentru oficiali ɻzarea legăturii ɻlor. (Zamfir, 1994)
Căsăt ɻoria de tip trad ɻițional pare a fi ɻfoarte răspândită, întrucât ɻpe ea se înte ɻmeiază
circa 4 ɻ0% din cuplurile popu ɻla ɻței adulte. Femeile rro ɻme se căsăt ɻoresc de foarte ti ɻnere și
devin mame la ɻ fel de devreme. O cinc ɻime dintre ele nas ɻc primul copil la ɻ vârsta de 16 ani ɻși
mai mult de ju ɻmătate, la ɻ18 ani. Tânara g ɻenerație are d ɻeja o rata înalt ɻă a natalită ɻții,
su ɻperioară med ɻiei restului po ɻpulației. Familia rro ɻmilor manifest ɻă ades ɻea un soi de fatali ɻsm
î ɻn fața evenimentel ɻor și se a flă ɻ într-o relaț ɻie de totală pasivita ɻte față de procr ɻeare și
fec ɻunditate. Confru ɻntați cu o rată ɻcrescută a natalităț ɻii și cu resu ɻrse economice pre ɻcare,
rro ɻmii se află în imp ɻosibilitate materială de a sati ɻsface nevoile vital ɻe ale tuturor me ɻmbrilor
familiei. Unii aju ɻng chiar să -și vând ɻă copii sau decid s ɻă-i abandoneze ori ɻ să-i plaseze
temporar ɻ în instituțiile statului ɻ.
În raportul ɻ sau asupra situa ɻției rromilor din ɻ România (Ha ɻncock, I, 1991), ad ɻresat
Comitetu ɻlui American al ɻ Drepturilor Omul ɻui, Ian Ha ɻncock estim a ɻ că „80% dint ɻre copiii
plasați ɻîn instituții su ɻnt rromi”.
O ɻcupațiile legate ɻde economie informa ɻlă nu le mai permit r ɻromilor să prime ɻască
diversele ajutoa ɻre cuprinse în siste ɻmul de asigur ɻări sociale (cum ar fi î ɻngrijirile medicale
gratuite), să bene ɻficieze de pen ɻsii ori de ajutoare ɻ de șomaj ceea ce ac ɻcentuează preca ɻritatea
situației l ɻor. În acelaș i ɻtimp, condițiile ɻde igienă nesatisfacătoa ɻre favori ɻzează apariția
bolilor, ɻdeterminând o rată a ɻ mortalității superi ɻoară mediei. Din ɻ eșantionul de fam ɻilii de
rromi studi ɻat, 21% consid ɻeră starea de sănaăa ɻte a copiilor lor nesa ɻtisfăcătoar ɻe ș ɻi, se pare că
un număr ɻmare de copii suf ɻeră ɻde retard mintal. ɻ
1.4. Ocupații ɻ și tr ɻadiții ɻ în rând ɻul fam ɻiliei de rromi
Rromii e ɻrau considerați el ɻemente străine ce tr ɻebuiau să ɻ devină româneș ɻti, cultura
lor fiind ɻ considerată ca o cultu ɻră a subd ɻezvoltării și ɻa sărăciei. Din acea ɻstă cauză, tr ɻebuia
să se facă ɻ ceva pentru a d ɻistruge cultura ɻ specifică a rromilor, prec ɻum și modelul ɻ lor de
viață distinct cel m ɻɻai important ɻelement care ɻ i-a caracterizat de -a lu ɻngul secolelor.
Elim ɻinând din discursurile sale ɻ orice referire la c ɻomunitățile rr ɻome din Români ɻa, statul
neaga de fapt ɻspecificul ac ɻesteia. Conform ɻ p ɻrincipiilor regim ɻului comunis ɻt, ocupațiile
„private” trebuiau să dispar ɻă. Ca urma ɻre, toate fabricile ɻparticulare ce aveau p ɻroprietari
privați au fost confiscat ɻe de stat, același tr ɻatament fiind aplica t tu ɻturor materialelor și
uneltelor folosi ɻte de rromi în ocupațiile lo ɻr tradiționale (pr ɻelucrarea metalelor, a lemnului,

13
confecțio ɻnarea bijuteriilor), mai a ɻles aurul folosit pen ɻtru bijuterii. Si ɻmultan, aceștia e ɻrau
integrați în a ɻctivitățile agric ole efectu ɻate în cadrul coop ɻerativelor agric ɻole de produc ɻție.
Cei c ɻare erau pricepuți ɻla prelucrare ɻa metalelor, ɻerau rec ɻrutați de coop ɻerativele
metal ɻurgice. Pâna la căder ɻea comunismului, 48 -50 ɻ% dintre rromii ap ɻți de muncă lucrau în
agric ɻultură (nu aveau voie să fac ăa comerț). ɻ Cei care au conti ɻnuat să practic ɻe mesteșugurile
tradiți ɻonale nu erau con ɻsiderați ca muncito ɻri aute ɻntici. (Miftode, 1978)
Legea i – ɻa proscris, conside ɻrându -i „paraziți s ɻociali”, fapt pentru ca ɻre ei erau expuși
unui risc ridicat ɻ de a fi pedepsiti (în ɻchiși sau duși ɻcu forța la muncă).
Prin tradiți ɻe, rromii lucrează pe c ɻont propriu ca sp ɻoitori de vase, cără ɻmidari sau
prelucră ɻtori ai lemnului. Au ocu ɻpații felurite: unii repară î ɻncălțămintea, altii fac ɻ maturi sau
obiecte de nuiele ɻ, iar alții adun ɻă zdrențe, haine vechi ɻ sau sticle pentru ɻ a le revin ɻde. Există
rromi ɻ care se ocupă cu cre ɻșterea animalelor, cu co ɻmerțul de cai sau de porci. Or ɻganizarea
tradițională ɻa muncii se car ɻacterizează printr -o a ɻnume flexibilitate în d ɻerularea activității
economice, leg ɻate cel mai adesea de nego ɻț și de prestarea de s ɻervicii temporare.
Dar a ɻceste activităț ɻi tradiționale (cu atât mai ɻpuț ɻin comerțu l pe piața neagră, micile
furtiș ɻaguri, cer ɻșetoria sau neg ɻustoria ambulantă ɻ) nu mai ɻcorespund muncii și
productiv ɻității. Cei sp ɻecializa ɻți în prelucrarea me ɻtalelor sunt recr ɻutaț ɻi în cooperative cu
specific ɻ metalurgic. Chiar dacă în perioada ɻcomunistă, practicarea ɻ meseriilor tradiți ɻonale a
fost descura jată, unel ɻe activități s -au menținut totuș ɻi la limita legalităț ɻii. În plus, activităț ɻi
aflate în ɻ decalaj față de sistemul mo ɻdern de prod ɻucție contribuie la accen ɻtuarea procesului
de marginal ɻizare a rromilor. (Ponce, 1999)
Meseriile tra ɻdiționale a le rromilo ɻr sunt strâns ɻlegate de negoț. În c ɻiuda tuturor
neajunsurilor, un ɻii nu au ezitat să -și reia oc ɻupațiile de acest ɻ tip, încurajați ɻfiind și de un
siste ɻm economic care reabil ɻiteaz ă activităț ɻile comerciale. Mai peste ɻ tot s -au înviorat
activ itățile de recup ɻerare de m ɻateriale: comerțul ɻcu lucruri de ocazie, ɻcolectarea ɻ de fier
vechi, de haine vechi ɻ, de sticle goale. Se ɻreia cu succes c ɻulesul plantelor med ɻicinale, ale
fruc ɻtelor de ɻ pădure, al ciuper ɻcilor. ɻ Odată cu liberalizar ɻea eco nom ɻiei și cu dezvolta ɻrea
economiei de piață, nu ɻmeroși rromi au ev ɻoluat rapid spre activități come ɻrciale la scară
mică. Ei ofera bun ɻuri ș ɻi servicii care nu se găsesc în mag ɻazinele de stat. (Cherata, 1973)
Astfel s -a dezv ɻoltat un comerț la ɻscară mi că. Rromii vân ɻd țigări, flori, ɻ semințe,
lame d ɻe ras și alte obiecte m ɻărunte. În acest principi ɻu, acest tip de com ɻerț se desfă ɻșoară în
stradă sau p ɻe standuri amenajate ɻîn locuințe particulare. Mărf ɻurile provin ɻ adeseori din mici
furtiș ɻaguri și ɻ înșelătorii. Un ɻii rromi își obțin o parte din ɻ resurse din exploatar ɻea marginală
a comunităț ɻilor din jur – furân ɻd păsări, porci, fruc ɻte, legume, obiecte casn ɻice, unelte – ɻ sau

14
cerșetorie. În ora ɻșe, unii devin h ɻoți de buzuna ɻre pentru a -și procura c ele ɻnecesare
supravieț ɻuirii. Unii rromi contin ɻuă totusi să ɻ se ɻ„aprovizioneze” de pe proprietăț ɻi care azi
nu mai apar ɻțin statului. Îngrijorător ɻ, to ɻtuși, în ceea ce -i prive ɻsșe pe rromi este faptul ɻ că
anumite comport ɻamente delicvente tind s ɻă se t ransform ɻe într -un mod de ɻ viaț ɻă transmis de
la o generați ɻe la alta. (Cherata, 1973)
La în ɻceputul anilor ɻɻ ’60, regimul comunist, p ɻentru a asimila pop ɻulația romă, a
abordat o serie de ɻpoliti ɻci și măsuri cu privir ɻe la aceștia, cum a ɻr fi stabilirea forțată ur ɻmată
de ignorarea exis ɻtenței lor. Spre deo ɻsebire de maghiari și de g ɻermani, ei nu aveau ɻ dreptul
de a fi reprezenta ɻți ca și minoritate ɻetnică, nu era ɻu liberi să -și pro ɻmoveze tradițiile
culturale. ɻ
S ɻocialismul s ɻau comunismul a d ɻistru ɻs multe ɻdin ocupații ɻle lor tradițional ɻe și din
elementele specifice mo ɻdului lor de viață, iar rromii au înce ɻput să se integreze în s ɻtilul de
viață care le -a ɻfost impus. (Zamfir, 1994)
În ɻ timpul comunismului, ɻ rromii, ca și ceil ɻalți români, primea ɻu locuri de ɻmuncă în
fermele de stat și î ɻn fabrici. Chiar da ɻcă multe din rezultate a ɻu fost obținute c ɻa urmare a
unui tratament coerci ɻtiv, totuși, mu ɻlte familii au benefi ɻciat de o oarecare ɻsecuritate
economică și social ɻă ca urmare a acestor ɻpolitici de sedentarizare ș ɻi de muncă forțat ɻă. În
acest mod, e ɻi aveau posibilitatea de a – ɻși intreține familiile (fii ɻnd obligați să lucreze) ɻ, având
în același timp ɻasigurată ɻ o locuin ɻță.
1.5. Nivel ɻul de trai al fa ɻmiliei de rro ɻmi
Reco ɻnstituirea istoriei ɻrromilor din Rom ɻânia în perioada regimului ɻ comunist este
chiar mai dificilă decât ɻ pentru anii celui de ɻ-al doilea razboi ɻ mondial. Multă ɻvreme în
România nu a exista ɻt o politica special ɻă față de țig ɻani.
Dupa înch ɻeierea epis ɻodulu i Tra ɻnsnistria, țiganii c ɻare au supra ɻviețuit deportarii s -au
întors în satele lor, ɻ unii dintre no ɻmazi s -au stabilit la periferia Bu ɻcureștiului. Uniunea
Gen ɻerală a Rromilor din România ɻși-a reluat activi ɻtatea, sub conduc ɻerea lui Gheorghe
Niculesc u. Î ɻn 1948, Uniunea a fo ɻst desființată ɻde autoritățile com ɻuniste.
Din an ɻul 1948, când ɻcomunismul s -a instaur ɻat deplin în ɻRomânia, țiganii nu mai
apar în actele oficiale c ɻu caracter politic. ɻEi nu au fost tre ɻcuți în rândul naț ɻionalităților
conlocuito ɻare. Timp de aproape ɻ trei decenii, p ɻână la mijlocul anilor ’7 ɻ0, regimul comunist
nu s-a preocu ɻpat de soarta acestei ɻ populații în ansamblul ei ș ɻi nu a existat o ɻpolitică
specială față de ți ɻgani. (Achim, 1963)
În pri ɻmii ani ai regimului com ɻunist s -a manifest ɻat, în ce -i privește pe ți ɻgani, un
fenomen de n ɻeconceput înainte. ɻÎn ap ɻaratul de partid, în m ɻiliție, armata și o ɻrganele de

15
securitate au fost ang ɻajați un num ɻăr relativ mare de țig ɻani. Această ascen ɻsiune a unor
țigani s ɻ-a pet recut atât în cadrul po ɻliticii de promo ɻvare a minorităților naț i ɻonale,
practicat ɻă de noua ɻputere în pr ɻimii săi ani, câ ɻt mai ales î ɻn condi țiile social ɻe regimului
comun ɻist care urmărea înc ɻurajarea categoriilor sărace ɻși distrugerea vechii struc ɻturi
sociale, r ɻefractara noilor rândui ɻeli.
Cetațenii de origin ɻe țigănească ɻɻ au cunoscut și ei efectele p ɻozitive și negative ale
acestor transformăr ɻi. Ca parte a populației țării, țiganii a ɻu fost partași la ɻbeneficiile și
dezastr ɻele aduse de noua o rânduire. ɻ
O transformare ɻcare a privit numai această pop ɻulație a fost sed ɻentarizarea țiganilor
care mai p ɻracticau, într -o formă ɻ sau alta, nomadis ɻmul. Chiar dacă le -au ɻ fost puse la
dispo ɻziție case ɻ, țiganii au conti ɻnuat să locuiască ɻ o vreme în c ortul aș ɻezat în curt ɻe, casa
fiind folosită ɻ ca adă ɻpost pentr ɻu cai. Sedentarizarea, aș ɻa cum a fost pus ɻă în practica, a avut
drept conse ɻcință și dispersare a ɻɻ unor grupuri de țigan ɻi.
În ce p ɻrivește capitolul relațiilor ț ɻiganilor cu autori ɻtățile î n anii ɻregimului comunist
trebuie spus că ɻ politica statului ɻ, ca și atitudinea so ɻcietății în ansamblu, a ɻfost cea de
a ɻsimilare culturală și etnică a țig ɻanilor, consider ɻându -se că ei pot fi civilizați ɻ numai dacă
renunță la pat ɻrimoniul lor cu ɻltural și devin „ro ɻmâni” sau „ma ɻghiari”.
P ɻolitica d ɻe a ɻsimilare a țiganilo ɻr promov ɻată în ɻ România nu a ɻfost una elaborată și nu
a cunoscut ex ɻcesele din une ɻle țări vecine, unde ɻcopiii țigani au fost ri ɻdicați de la familiile
lor și crescuți ɻîn institu ț ɻii de sta ɻt, au fost distr ɻuse satele țigănești ɻ (Ungaria) sau a fos ɻt
încurajată ɻ sterilizarea fe ɻmeilor țigane ca ɻre aveau mai mult decât ɻ un anumit număr de copii
(Cehoslovaci ɻa). În ultimii an ɻi ai lui Ceauș ɻescu au existat voci ɻîn mass -medi ɻa străi nă ɻ care
acuzau ɻregimul politic din ɻ România că pr ɻomovează o politica ɻantițigănească și chiar ɻun
rasism ɻantițigănesc. Es ɻte adevă ɻrat că Ceauș ɻescu a utilizat ɻdiversiunea naț ion ɻalistă, dar o
astfel de acuza ɻție nu poate fi ɻsusț ɻinută. În România, n u au fost l ɻuate măsuri de o ɻrdin rasial
și nici n ɻu au existat legi ɻspeciale pentru țigani. Țig ɻanii au fost tratați ɻca o minoritate s ɻocială
care ɻtrebuia integrată într – ɻun fel sau altul în noua orga ɻnizare econ ɻomică și s ɻocială.
Regimului c ɻomunist i se po ɻate reproș a mai degra ɻbă ɻ neglijarea problemelor
populaț ɻiei țigăneș ɻti, faptul că ɻ nu s-a preocupat îndeajuns de amel ɻiorarea cond ɻitiei sociale si
cultural ɻe a acesteia, că atu ɻnci când au f ɻost luate mă suri în ɻ acest sens, ele nu ɻ au ținut cont
de specificul di ɻferitelor grupuri de ɻțigani ɻ.
Politica natali ɻstă, care ɻa făcut să creasc ăă numărul țiganilor, ș i tolerarea ɻ în anumite
limite, în anii ɻ ’80, a speculei, p ɻracticată mai ales de ɻ țigani au fost interpretate ɻ ca ɻo politică
favorabilă ț igani ɻlor.

16
Țiganii ajun ɻgeau adesea î ɻn conflict cu miliț ɻia și autoritățile locale. ɻ Cauza ɻ nu era
doar i ɻnfracționalitatea rid ɻicată în râ ɻndul acestei popul ɻații. Fie c ɻă nu erau „î ɻncadrați în
muncă”, fie p ɻentru că își practi ɻcau meseria f ɻără autor izație, țig ɻanii au suferit rigorile
legilor, fiind co ɻnsiderați „paraziți ɻsociali”, trimiși la ɻ muncă pe santier ɻele de construcții sau
la Canalul Dun ɻăre-Marea Neagră. O măsura ɻ care i -a afectat în mod di ɻrect pe țigani a fost
confiscarea aurului d ɻeținut de pa ɻrticulari. Țiganii, î ɻndeosebi corturari, ɻ pentru care a ɻurul era
obiect de tezau ɻrizare, și -au pi ɻerdut atunci princi ɻpalul lor avu ɻt.
În ultimii ɻ ani situația socială ɻa țiganilor (rro ɻmilor) a facut obiectu ɻl mai multor
cercetări. Cea mai ɻamplă și mai riguroasă a f ɻost ancheta întrepr ɻinsa în anul 2012 ɻ de o
echip ɻă de cercetători de la ɻUniversitatea din Bucu ɻrești și de la Institutul de ɻCercetarea a
Calit ɻății Vieții.
Studiul ɻarată că situația profesional ɻă a rromilor este alar ɻmantă. Po pulația d ɻe rromi
în marea ei majoritat ɻe nu deține nici o ɻ profesie, 79,4% d ɻintre ei nu au nic ɻi o profesie (58%
bărb ɻați și 81% femei); doar 16, ɻ1% sunt calificați î ɻn profesii moderne, i ɻar 3,9% în profesii
tradiționale. La sal ɻariații rromi nivelul ɻcalificării este ext ɻem de scăzut, marea ɻmajoritate
ocupând poziții nec ɻalificate 59,4%. Munc ɻitori calificați sunt 3 ɻ8,8%. Doar 1,8 ɻ% au
calificari medii ș ɻi superioare. ɻ
În ɻ ce privește ven ɻiturile, în general fa ɻmiliile de rromi dispun de su ɻrse mixte de
venituri, unel ɻe cu caracter regu ɻlat ɻ altele având un caracter oc ɻazional. Cei m ɻai mulți dintre
țigani trăiesc cu ɻmult sub standardele de civ ɻilizație ale comu ɻnității rurale și ɻurbane în care
locuiesc. Lo ɻcuința, dotarea gospoda ɻriei cu bunuri de folos ɻință îndelungată, îmbrăc ɻămintea,
hrana etc., indică un ɻnivel de trai cel mai ades ɻea scăzut sau foarte ɻscăzut. Si celela ɻlte
aspecte al ɻe situației acestei popu ɻlații prezintă aceleasi caracterist ɻici. Situația ɻșcolarizării
rromilor este extrem ɻde precară: 22 ɻ% din ei nu au ɻnici o clasă , o proporți ɻe a
analfa ɻbetismului fiind ɻde 27,3%.
La capi ɻtolul sănătate, aceasta ɻetnie se confrun ɻtă cu probleme ɻde-a dreptul
catastrofale. Rr ɻomii au cea mai scăzută ɻ du ɻrată medie a vieții, cel m ɻai mare p rocent de
mortalitate inf ɻantil 63,1%. ɻ
Infracțion ɻalitatea în cadrul p ɻopulaț iei de rromi e ɻste în mod indiscutabil ɻmult mai
mare decât la nivelul în ɻtregii țări.
În ɻultimii ani, în ce privește această popula ɻție au apărut feno ɻmene noi. Astfel
libert izarea după 1989 ɻa regimului econ ɻomic a permis multor ɻrromi lansarea în afaceri.
Rromii au f ɻost între primii întreprinzători apăruti d ɻupă ɻ Revoluț ɻie. În ultimii ani a apărut o
categ ɻorie de rromi bogați, care au ɻ facut avere, prin afaceri ɻmai mult s au mai puțin lega ɻle.

17
Fenome ɻnul de îmbogățire a unor grupu ɻri ɻ de rromi privește mai ɻ cu seama pe
protagoni ɻștii pieței negre din ultimi ɻi ani ai regimului ɻcomunist.
Așa cum ɻarată cercetările sociologice ɻ, în ultimii ani s -a pro ɻdus un indiscutabil
reg ɻres social -economic al populației d ɻe rromi. Asistă ɻm la o agravare a pro ɻblemelor sociale,
datorit ɻă evoluțiilor de ansambl ɻu din țară, a treceri ɻi la economia de pia ɻță dar și dato ɻria
modificării ɻ politicii sociale ɻ pe care o ɻ promovea ɻză statul.
Rromii constitui ɻe prin sărăcia ș ɻi ɻ marginali tatea ce caracterizează ɻ pe cei mai mulț i
dintre ei, cât și prin dim ɻensiunile acestei populații una ɻdin problemele s ɻociale cele mai
serioase ɻdin România de azi. ɻ
1.6. Rr ɻomii și integrarea s ɻocială
Ceea ce a unit ɻdintotdeauna grupurile de rromi ɻ și le-a dat cons ɻtiința unei identităti
țiganești, pe lângă orig ɻinea comună, era statutul ɻ social marg ɻinal, adică izol ɻarea lor ca
“ț ɻigani” de către populația î ɻn mijlocul căreia ɻ trăiau. Marginaliza ɻrea și exclud ɻerea socială a
rromilor au creat, î ɻn timp, un import ɻant decalaj socio ɻ-cultural între populația m ɻajoritară și
comunitatea țiga ɻnilor. Diferențele din ɻt ɻre rromi și român ɻi persistă ș ɻi în societ ɻatea actuală,
această etnie rămânând ɻ în co ntinuare categori ɻa socială cea mai săracă ɻsi forță de muncă
foarte ieftină. Astăzi, ɻ în România venit ɻul mediu p ɻe persoană al ɻ rromilor este m ɻult sub cel
al societății ɻîn general și aper ɻanța de viață ɻeste cu peste 10 ani m ɻai mică. ɻTotuși,
comunit atea rromilor ɻ face pași importa ɻnți spre a de ɻveni o minorit ɻate etnică în sensul
moder ɻn al cuvântului, ca mem ɻbri ai societății ɻromâ ɻnești, și nu u ɻn grup do ɻar tolerat.
Integrarea aduce î ns ɻă pericolul asimilării, adic ɻă pierderii ide ɻntității enti ce și
culturale. Păstrare ɻa identității și tradițiilor min ɻorității rrom ɻe este strâns legată de pă ɻstrarea
portului tradiți ɻonal. Din păcat ɻe, în ziua de astăzi portul trad ɻițional nu este ac ɻceptat de
societatea românească ɻ în general. Deși dre ɻpturile omului sunt u ɻniver ɻsale, ele sunt încălcate
mai frecve ɻnt, în defavoarea ɻ anumitor grupuri. Ad ɻesea, aceste grupuri su ɻnt comunităț ɻi sau
populații min ɻoritare în interio ɻul unui stat. Deși n ɻu există o definiție s ɻtandard, un grup
minoritar este, în ge ɻneral, un gru ɻp non -dominant de ɻindivizi care au ɻ în comun anumite
caractersitici naționale, ɻ entice, religioase sa ɻu lingvistice diferite de ɻcele ale majorității
popul ɻației. Tratament ɻul aplicat grupurilor m ɻi ɻnoritare și modul ɻde interacțiune cu popu lația
majorita ɻră variază de ɻla stat la stat.
În gen ɻeral, politicile față de minorit ɻăți variază de la int ɻegrare la segre ɻgare sau
exclu ɻdere și de la asimilare la acordar ɻea de drepturi. Asim ɻilarea e ɻste acea ɻpolitică ɻadoptată
față de ɻ o m ɻinoritat e națională ɻprin care se ɻ încearcă a forța ɻminorit ɻatea respectivă să ado ɻpte
cultura dom ɻinantă a populației majo ɻritare. Acest ɻ lucru se rea ɻlizează prin politi ɻc ɻi coercitive

18
care î nce ɻar ɻcă să “civilizeze” grupurile ɻ min ɻoritare sau să ɻfor ɻțeze memb rii ɻ grupului
minoritar să se con ɻɻformeze unor norme ɻc ɻulturale ɻ definite.
R ɻɻromii au ɻfost adesea ținta unor po ɻlitic ɻi de asimilare ɻ în m ɻulte state eu ɻropene, în
spe ɻcial în perioad ɻa regim ɻurilor comuniste. In ɻt ɻegrarea este f ɻrecv ɻent considerat ɻă o variantă
superioară a ɻas ɻimilării. Politicile d ɻe ɻ integrare sunt c ɻo ɻnsiderate a avea ɻ dr ɻept rezultat
“inserarea c ɻu dre ɻpturi depline a individ ɻului în ɻsocietate”, în ɻ același timp re ɻspectându -se
drepturile in ɻdividuale, ɻinclusiv cele cu ɻlturale.
Convenția pentru elimina ɻea tuturor formelor d ɻe discriminare ɻrasială (1965)
formulează ca prin d ɻiscrimin ɻare se î nțelege: “oric ɻe deose ɻbire, excludere, re ɻstricție sau
preferința î ɻn ɻtemeiată pe rasă, culoare, ascendență sau ori ɻgine națională sau ɻ etnică ɻ, care are
drept scop sau efect ɻ de a distruge sau d ɻe a compromite recu ɻnoașterea, fol ɻosirea sau
exercitare ɻa în condiții de egalit ɻate a drepturilor și libertăților ɻfundamentale ale ɻomului în
domeniile publ ɻic, social și cultural, sau î ɻn orice domeniu ɻ al vieții publice ɻ”.
Prin ɻrasă se î ɻnțelege un grup d ɻe oameni care au o moștenire biolog ɻică comună și pe
care o transmit genera ɻțiilor următoare ɻ. În România, la nivel l ɻegislativ și guvern ɻamental, nu
se poate ɻvorbi despre o discriminare pe ɻ considerențe etnice, dar e ɻxistă o dis ɻcriminare care
este inconștientă la nivelul ɻomului obișnuit. Astfel ɻ comportam ɻentul nostru, determinat de
ɻstereotipuri și prejudecăți, este dese ɻri cauza unei comunic ɻări dificile și a confli ɻctelor, în
s ɻpecial a celor entice. A c ɻonstru ɻi stereotipuri este o funcție nat ɻurală a minții um ɻane, care
dorind să aten ɻueze anxietatea față de ne ɻcunoscut, simplifică real ɻitatea complex ɻă, ajută
corpul și mi ɻntea noastră să dezvolte ɻrăspunsuri automate la ɻ stimuli sim ilari. D ɻar a construi
stereotipuri și a ɻ le utiliza este periculo ɻs, deoarece simplifi ɻcă realitatea umană ɻ complexă,
negând unici ɻtatea fiecăruia dintre ɻ noi. Stereotipur ɻile entice conduc ɻdeseori la prejudecăț ɻi,
comportamente c ɻare se manifestă prin a ɻcțiuni și emoții incărcat ɻe negativ.
Cent ɻrul de Sociologie Urbană și R ɻegională a re ɻalizat un sondaj de ɻ opinie pe un
eșantion rep ɻrezentativ la nivel național, în decembri ɻe 2012, cercetarea propunându -și să
releve principalele dimensiuni și caracteri stici ale fenomenului discriminării în ɻ România la
nivelul ɻ anului 2013. ɻ
În ur ɻma acestui son ɻdaj s -a ajuns la concluzia că exis ɻtă o susținere ɻmare a unor
atitudini discri ɻminatorii față de rrom ɻii din România: 81% ɻ împărtăș ɻesc prejudecata co ɻnform
căreia “ ɻcei mai mulți d ɻintre rromi î ɻncalcă ɻlegea”, 61% sun ɻt de ac ord cu afi ɻrmația “r ɻromii
sunt o ru ɻșine pentru Rom ɻânia”, circa jum ɻătate dintre persoanele investig ɻate sunt de a cord
cu afir ɻmația “m ɻi- ɻe teamă ɻ când mă intâlnesc cu un grup d ɻe rromi pe stradă” și ɻtoț ɻi
consideră că “rromii ɻnu ar trebu ɻi să fie lăsați să călătorească î ɻn străinătate că ɻ ne fac de râs”.

19
O cinci ɻme din populație crede că ɻ“ar trebui să ɻexiste lo ɻcaluri sau magazin ɻe în care rromii
să nu fie ɻ primiți”.
Potrivit D ɻirecției Consiliului Uniunii Europene 20 ɻ00/43/EC, privin ɻd implementarea
principiului tratamentului eg ɻal al persoanelor ɻ, indiferen ɻt de originea rasi ɻală sau etnică,
discriminare ɻa directă are loc atunci cân ɻd “datorită o ɻriginii rasiale ɻsau entice, o persoană
este trata ɻtă mai puțin favorabil ɻfață de cu ɻm este, a fost sau ar fi trat ɻată o altă persoană
într-o situație sim ɻɻilară. Atunci câ ɻnd un angaja ɻtor respinge, ca urmare a u ɻnei politici,
candidați rro ɻmi pentru postul respectiv ɻsau atunci când un ɻseviciu de distribu ɻire a
locuințelor acordă rrom ɻilor, în mod sistem ɻtic și intenționat, locu ɻințe de nivel inferior, ɻavem
de-a face cu exe ɻmple de discriminare ɻdirectă. ɻ
Normele d ɻe drept internațional ɻcondamnă discri ɻminarea rasi ɻală din do menii ca
educați ɻe, sănătate, accesul la o locuință ɻsau la un loc de muncă, pr ɻecum și accesul l ɻa
bunuri publ ɻice și servicii. Rezolvarea ɻsituației rromilor repre ɻzintă un obiectiv fun ɻdamental
pentru politica R ɻomâniei. În acest ɻ sens, statul român î ɻși propune să a ɻducă la indeplinire
următoarele condi ɻții: prevenirea ɻ și co ɻmbaterea ɻdiscrim ɻinării insti ɻtuționale și sociale;
păstrarea i ɻd ɻentității etniei rrom ɻilor; asigurar ɻea șan ɻselor egale pen ɻtru ati ngerea unui
standard decent de vi ɻață și stimu larea participă ɻrii ɻ etniei rromil ɻo ɻr la viața ec ɻonomică,
socială, cultural ɻă, educațională ș ɻi politică ɻa societății. Succesu ɻl acestei strategii ɻ nu depinde
numai de Guv ɻern, ci și de particip ɻarea activă a societăț ɻii civile și, ma ɻi ales a com ɻunită ții de
rromi. ɻPentru combaterea di ɻcriminării și pentr ɻu schimbarea ɻstereotipurilor e ɻxistent e este
necesar a î nțel ɻege că acest lu ɻcru implică resp ɻonsabilități nu numai din parte ɻa majorit ɻății, ci
și din ɻpartea organizațiilor rr ɻomilor, liderilor și m ɻembrilor comunității de r ɻromi.
Participarea civ ɻică, cu șanse ega ɻle a etnicilor rromi ɻîntr-un sistem ɻ democratic,
accesul ned ɻiscriminatoriu la o ɻslujbă și la un trai ɻdecent, accesul la se ɻrviciile sociale
furnizate de stat ɻși facilitarea organi ɻzării politice și neguvern ɻamentale a comunităților de
rromi ar reprezenta ɻ drumul sigur către in ɻtegrarea rromilor î ɻn societatea rom ɻân ɻească.
Î ɻnsă, lipsa unei investiții în ed ɻucație, conjuga ɻte cu efectul d ɻe marginalizare socială
generat de ste ɻreotipuri și prejude ɻcăți, înseamnă un acc ɻes redus pe piața muncii ɻ și implicit o
accentuare a sărăcie ɻi în rândul comunit ɻăților de rromi. U ɻnele studii estimează ɻ că numai
10% dintre ɻrromi sunt angajați pe pi ɻața albă ɻ a muncii. R ɻezultatul aces ɻtei situați i e ɻste că cei
mai mulți ɻdintre aceștia nu ben ɻeficiază de asigu ɻrările sociale și protecția pe ca ɻre statul o
of ɻeră ɻ.

20
CAPIT ɻOLUL 2. INTEGR ɻAREA SOCI ɻALĂ A ET ɻNIEI ȘI A FAM ɻILIEI
DE RROM ɻI
În ce ɻntrul modului de vi ɻață tradi ɻțional, specific pop ɻulației de rromi, se poate
id ɻentifica o str ɻategie de viață de tip simbiot ɻic. Această strateg ɻie pare că o repre ɻzintă în mai
mică mă ɻsura produs ɻul unei dezvoltări cu ɻlturale iginare, al un ɻor opțuni culturale di ɻstincte,
și mai m ɻult rezultatul sed ɻimentat sub for ɻmă de strateg ɻie de viață, a unei sit ɻuații de excepție
caracte ɻrizată prin: marginal ɻizare, opri ɻmare, me ɻnținere în pro ɻfesii (fun ɻcții marginale),
discrim ɻinare, săr ɻăcie. Este pr ɻobabil ca ori ɻginar popula ɻția de rromi să fi fo ɻst caract ɻeriza tă
printr -o specializa ɻre în anum i ɻte tipuri de m ɻeșteșuguri c ɻomple mentare ag ɻriculturii
tr ɻadiționale și care imp ɻlicau un cara ɻcter migra ɻtor.
Co ɻndițiile sociale și econo ɻmice ale Eur ɻopei me ɻdievale i -au transfo ɻrmat însă pe
rromi în ɻtr-o populație m arg ɻinalizată. Pot fi en ɻumerați mai mul ɻți factori care au acț ɻionat în
acest se ɻns. Atitudinea de sup ɻerioritate a popu ɻlațiilor față de o popul ɻație venită în co ɻndiții
de depende ɻnță cu valurile migra ɻtoare și care, de la în ɻceput, a împin ɻs pe rromi l a mar ɻginea
comunităț ɻilor.
Faptul că rromi ɻi au fost mul ɻt timp robi în Ro ɻmânia a repr ɻezentat o sursă a statut ɻului
lor so ɻcial scăzut. P ɻrofesiile de tip co ɻmplementar celor agr ɻicole și m ɻodul migrator de
practic ɻare a lor s -ar p ɻutea să fi re ɻprezen tat un f ɻactor determi ɻnant al resurselor econ ɻomice
mod ɻeste și al statu ɻtului social s ɻcăzut.
Est ɻe însă clar ɻcă multe din ɻtre compo ɻnentele mo ɻdului de viață tra ɻdițional al
gr ɻupurilor de rro ɻmi s-au crista ɻlizat expri ɻmând situația s ɻocială special ɻă a acestora. Ele ɻ sunt
paterr ɻn-uri cult ɻurale ale sărăc ɻiei, marg ɻinalizării, discri ɻminării. Asemene ɻa pattern ɻ-uri pot fi
frecvent înt ɻâlnite în evoluți ɻa diferite ɻlor comu ɻnități. S ɻpecific co ɻmunității de rro ɻmi a fost că
ea, în într ɻegime și t ɻimp d e seco ɻle, a fost me ɻnținută într ɻ-o asemenea situ ɻație de
marginali ɻtate. Situația de f ɻapt care a prez ɻentat ava ɻntajul de a ofe ɻri șansa sup ɻraviețuirii
secolelor de discriminar ɻe, marginaliză ɻri și chiar izg ɻonire , dar t ɻot ɻodată a d ɻevenit și o barier ă
în cal ɻea moderniz ɻării.
Comu ɻnitatea rrom ɻilor a dezvol ɻtat o strat ɻegie activă de suprav ɻiețuire la marginea
societ ɻății în condiții de săr ɻăcie și de au ɻtoizolare. O a ɻsemenea stra ɻtegie, tran ɻsformată în
mod de via ɻță, devine la râ ɻndul său un ɻfactor extrem de im ɻportant al menți ɻnerii
marginali ɻzării: este o strat ɻegie de a trăi la ma ɻrginea societ ɻății este alăt ɻuri de ati ɻtudinea
comunități ɻi majori ɻtare un factor inhi ɻbitor maj ɻor al unei dez ɻvoltări norm ɻale. Acest ɻe pattern –

21
uri cul ɻturale, rez u ɻltat al unor co ɻndiții social ɻe negative, nu tr ɻebuie în mod ned ɻiscriminativ
ca part ɻe viabilă a unei mo ɻșteniri cult ɻurale unice și in ɻdivizibile.
2.1. Inte ɻgrarea eco ɻnomică
Rromii ɻ au dez ɻvoltat o strate ɻgie proprie de ob ɻținere a resur s ɻelor, specifică unei
co ɻmunități sărace și a ɻflate la mar ɻginea societății, cu c ɻaracteristici înse ɻmnate de nomadism.
Dezvolt ɻarea unor pro ɻfesii auxiliare pentr ɻu societatea țăr ɻănească și o ɻrășenească
tradiți ɻonală și din ac ɻest motiv, rela ɻtiv modes t reco ɻmpensate: ɻfierari, că ɻldărari, s ɻpoitori (de
ti ɻngiri, vase de ara ɻmă), cără ɻmidari, fabri ɻcarea de u ɻnelte din lemn (ling ɻuri, al ɻbii), pie ɻpteni,
mătu ɻri. Es ɻte de discutat da ɻcă aceste m ɻeserii, prin el ɻe însele, indu ɻceau o viață la ni ɻvelul
să ɻrăciei sau dacă a ɻcest lucru se d ɻatora mai degrab ɻă asocierii ac ɻestor profesii cu gr ɻupul
etnic care le pr ɻactica: țig ɻanii tratați ca ma ɻrginali, ca săra ɻci, cu un st ɻatut social infe ɻrior, fiind
și pl ɻătiți ca atare. De asem ɻenea, este de di ɻcutat ce facto ɻri blocau în cele mai ɻ multe ca ɻzuri
a ɻcumularea și schimb ɻarea statu ɻtului social -eco ɻnomic al unor fa ɻmilii de rromi.
Satisface ɻrea unor nev ɻoi colective margin ɻale se real ɻiza prin uti ɻlizarea unor resur ɻse
sărace, cu potenți ɻal economic red ɻus, unde nu exis ɻtă competiție cu me ɻm ɻbrii popula ɻț ɻiei
dom ɻin ɻante:
– comerțu ɻl cu haine vec ɻhi, cu fulgi de pas ɻăre (fulgari);
– ur ɻsari-circari;
– ac ɻhiziționarea și vânz ɻarea sticl ɻelor goale;
– achiz ɻiționarea și val ɻorificarea or ɻicăror bu ɻnuri sau res ɻur ɻse risipite/nee ɻxploatate
de către colecti ɻvitate;
– comercia ɻlizarea unor „fle ɻacuri” ca de ɻ exemplu: semi ɻnțe, poru ɻmb fiert, pietre de
baie, gablo ɻnțuri.
A ɻceste activități s ɻunt relativ marginale av ɻând o capacitate de pro ɻducere de venituri
reduse și n esig ɻure. Doar o forț ɻă de mu ɻnc ɻă care se mulțu ɻmește cu câș ti ɻguri rela ɻtiv reduse și
mai ɻmult sau mai p ɻuțin întâmplat ɻoare poate să exp ɻloateze asemenea resur ɻse.
Aceste resu ɻrse sunt destul de fluct ɻuante, ɻputând disp ɻărea peste no ɻapte datorită
mo ɻdificărilor de po ɻlitica econo ɻmică sau de cond ɻiții economic ɻe. De exe ɻmplu, acum
apro ɻximativ 20 de ɻani, sticlele go ɻale erau recup ɻerate de că tre ma ɻgazinele de st ɻat la pr ɻețuri
absurd de difer ɻe ɻnțiate de la mo ɻdel la mo ɻdel. În afa ɻră de aces ɻtea exis ɻtau foarte multe
dific ɻultăți în vin ɻderea lor: nu erau ɻ navete pen ɻtru a le depo ɻzita, nu aveau gesti ɻonarul bani
sau exist ɻau și navete și ba ɻni, dar ge stiona ɻrul avea altă tr ɻeabă. T ɻoți acești fa ɻctori desc ɻurajau
oame ɻnii să se du ɻcă să vâ ɻndă. În ace ɻastă nișă mul ɻți rromi și ɻ-au gă sit o su ɻrsă imp ɻortantă de
câ ɻștig devenind în acel ɻe condiții o profe ɻsie foarte ras ɻpândită la rromi. Uni ɻficarea prețuri ɻlor

22
de achiz ɻiționare și creș ɻterea aces ɻtora a ușurat ɻprocesul de va ɻlorificare a stic ɻlelor de
populația îns ɻăși. Acest l ɻucru a făcut să sc ɻadă posibilit ɻatea rromilor de a o ɻbține un pro ɻfit din
această activ ɻitate. De asem ɻenea, modific ɻarea prețu ɻrilor la haine, sc ɻhimbarea calit ɻății lor,
orien ɻtarea spre sc ɻăderea durabi ɻlității duc la dis pa ɻriția comer ɻțului cu hain ɻe vechi.
Ac ɻeste tipuri de prof ɻesii caracteri ɻstice pop ɻulației de rr ɻomi sunt fie speci ɻfice
sistemului trad ɻițional și de ɻci dispar împr ɻeună cu ace ɻsta, fie timp -intensive (nu neapă rat
mun ɻco-intensive) și de ɻci foarte sl ab renum ɻerate.
În pl ɻus, asemenea activit ɻăți mențin o an ɻumită marginaliza ɻre socială și cul ɻturală, cu
nivel eco ɻnomic scăzut, precari ɻtatea statutului so ɻcial-profesional și eco ɻnomic. Explo ɻatarea
m ɻarginală a colectivităț ɻii prin diferit ɻe tehnici c a: c ɻerșit, mici înș ɻelătorii semiacc ɻeptate (de
exem ɻplu vânz ɻări de biju ɻterii de ar ɻgint și uneori aur ɻ falsific ɻate), fu ɻrturi în cantități re ɻduse.
Multe din strateg ɻiile de procu ɻrare a resurs ɻelor din aceas ɻtă categorie su ɻnt de tip paraz ɻitar.
(de exe ɻmplu: ghi ɻcitul care este o activ ɻitate, desig ɻur, bazat ɻă pe o relație lib ɻer cons ɻimțită ),
care dez ɻv ɻoltă o spirală a rel ɻɻației până la obț ɻi ɻnerea pri n ɻt ɻr-un a ɻnumit tip de pr ɻe ɻsiune, unei
sume m ɻai ɻmari decât parte ɻn ɻerul ar fi tent ɻɻat să ofe re.
După rev ɻoluție, rromii care întrep ɻrind afaceri pe co ɻnt propriu repre ɻzintă o proporție
ridicat ɻă în raport cu configur ɻația colecti ɻvității actuale.
Se obți ɻn astfel ven ɻituri mai sigu ɻre și uneori f ɻoarte mari. N ɻatura acestor activit ɻăți
este gr eu de p ɻrecizat. Însă c ɻei mai m ɻɻulți din aceas ɻtă categorie au afa ɻceri pe cont p ɻropriu cu
un sta ɻtut mai m ɻult sau m ɻai puțin le ɻgal. Asem ɻenea aface ɻri pe cont pro ɻpriu pot evol ɻua în
direcția u ɻnor activităț ɻi econom ɻice legal ɻe, pe lini ɻa unei anum ɻite trad ɻiții, dar î ɻncadrate în
sistemul s ɻocial -econom ɻic al unei so ɻcietăți mode ɻrne s ɻau, dimpo ɻtrivă pot ev ɻolua în dire ɻcția
unei econ ɻomii subterane î ɻmpletindu -se cu cr ɻiminalitatea.
Activi ɻtățile pe cont pro ɻpriu pot oferi venit ɻuri fluctua ɻnte ș i, mai mu ɻlte motive,
incl ɻusiv datorită insufic ɻienței ada ɻptări a legislaț ɻiei la aceste tip ɻuri specif ɻice de activi ɻtăți,
ele se a ɻflă la marginea leg ɻalității și ad ɻesea d ɻincolo de ea. În mome ɻntul de față Rom ɻânia se
confru ɻntă cu mari dif ɻicultăți econ ɻomice. Perioada de tranzi ɻție este marca ɻtă de o scădere
br ɻutală a produ ɻcției agricole și indus ɻtriale și de o scă ɻdere a niv ɻelului de trai cu m ɻai mult de
o t ɻreime.
Într-u ɻn atare context, rro ɻmii constituie o cate ɻgorie deo ɻsebit de vuln ɻerabil ă și sunt
loviți în pl ɻin de șo ɻmaj. Conform un ɻei anchete mai ve ɻchi întrep ɻrinse în 1992 de E ɻlena și
Cătălin Za ɻmfir asupra comun ɻității rromil ɻor care t ɻrăiesc încă în ɻtr-un m ɻod mai mul ɻt sau mai
puțin trad ɻițional : peste 50% d ɻintre m ɻembrii eșantio n ɻu ɻlui nu av ɻeau un loc de ɻm ɻuncă,

23
42,5% fii ɻnd ș ɻomeri, 1,2% fiin ɻd în închisoari, 5,1% prim ɻind pensie. Do ɻar 3% dintre șo ɻmerii
țigani benefi ɻciau de ajut ɻor de șomaj, nedi ɻspun ɻând de asig ɻurări sociale.
Restu ɻl populației de rro ɻmi se împart ɻe în p at ɻroni 0,8% și ang ɻajați 22,1% sau
e ɻxercită pro ɻfesii liberale 16,9 ɻ%. Foarte ɻ puțini rromi o ɻcupă pos ɻturi de răspu ɻndere. O
c ɻonsecință a perio ɻadei com ɻuniste este pier ɻderea trep ɻtată a calific ɻării în activ ɻitățile
tradi ɻționale ale rr ɻomilor: numai 3,9% din me ɻmbrii comunității m ɻai sunt astăzi ca ɻlificați în
ac ɻest gen de profesii.
Factori ɻi care explic ɻă rata cresc ɻută a șomajului în rând ɻul comunit ɻății rromilor sunt:
a) Li ɻpsa de califi ɻcare – Discrim ɻinarea directă ba ɻzată pe prej ɻudecăț i fiz ɻice și mor ɻale de
tipul: țiga ɻnii sunt murd ɻari, sau țig ɻanilor nu le p ɻlace să ɻmuncească.
b) Deli ɻcvența este crescută în râ ɻndul rromilor. Dar într -u ɻn context de criz ɻă economică și
de com ɻpetiție profe ɻsională, un într ɻeg grup se ve ɻde obligat să sufer ɻe de pe urma un ɻei
proaste rep ɻutații și a neî ɻncrederii, chi ɻar a ostilității u ɻnora dintre r ɻomâni, care ide ɻntifică
în perma ɻnență apart ɻenența etnic ɻă r ɻromă cu un comp ɻortament dev ɻiant în mod natu ɻral.
2.2. Integ ɻrarea social ɻă și legisla ți ɻa privind int ɻegrarea fam ɻiliilor de rro ɻmi
Rro ɻmii au dez ɻvoltat patter ɻn-uri de comp ɻortare spec ɻifice, ex ɻplicabile ɻpare-se ca
m ɻijloc de adap ɻtare ac ɻtivă prin asum ɻare a sit ɻuației de margi ɻnalitate. Aceste pattern ɻ-uri de
com ɻportare și relațion ɻare prezintă un ɻ anumit succe ɻs, fap ɻt care le -a și înt ɻărit și amplifi ɻcat.
a) Au ɻtomarginalizarea prin pro ɻpriul comport ɻament este un m ɻod de obținere a acceptării
și a tolera ɻnței și de ɻci un preț ɻal acesteia. Ea ɻ se plătește prin descr ɻiminarea inev ɻitabilă
din parte ɻa popul ɻației major ɻitare și prin eli ɻminarea șan ɻsei de depăși ɻre a situației de
marginalizar ɻe. În con ɻsecință recun ɻoașterea exp ɻlicită a dif ɻerenței de re ɻstul comuni ɻtății
este asoc ɻiată cu asu ɻmarea unui sta ɻtut de inf ɻerioritate.
b) Atitu ɻdinea specifi ɻcă d ɻefensiv -ofe ɻnsivă co ɻnstă în autodeni ɻgrare și aut ɻoevaluare negativă
ca ɻre tra ɻn ɻsmit mesajul ɻ neviole ɻɻnței, dar c ɻare este totu ɻși c ɻombinată cu presi ɻu ɻni de și
acț ɻiuni de: ce ɻɻrșetorie, v ɻorbă m ɻultă, rugăm ɻinte – es ɻte ce ɻea ce se num ɻește de regul ɻă
„ț ɻigănie” – au ɻtoînjosire pentru a stâ ɻrni mila și a con ɻvin ɻge a da una din resu ɻrsele
dis ɻponibile: ɻbani, alim ɻente, tu ɻtun etc.
Tend ɻința de lamen ɻtare, de subli ɻniere a săr ɻăciei pentru a ob ɻține milă și, deci a ɻjutor.
ɻsu ɻnt strateg ɻii de natu ɻră a întreț i ɻne o imagi ɻne neg ɻativă asupra co ɻmunității și de a sti ɻmula un
an ɻumit tip de co ɻmportament care ɻ este el însuși margi ɻnalizator.
c) Asum ɻarea explicită a ɻunei modalități ɻ speci ɻfice de obți ɻnere a unui tra ɻnsfer de res ɻurse
de la colec ɻtivitate : nu p ɻrin forță, nu prin agr ɻesiune, nu p rin m ɻarea hoție și m ɻarea crimă,
care ar atrag ɻe reacția pro ɻmptă și du ɻră a populației majori ɻtare și a orga ɻnelor sale de

24
repre ɻsiune , ci pr ɻin „mica ciu ɻpeală”. Acest compor ɻtament inten ți ɻonează să obț ɻină o
o ɻarecare toler ɻanță și accep ɻtare. Nu se reven ɻdică dr e ɻpturi, nu se afi ɻrmă capac ɻități
compet ɻitive, ci se solici ɻtă acc ɻeptare, aju ɻtor din m ɻilă event ɻual, accep t ɻarea dev ɻianței
mode ɻrate.
d) Solid ɻaritatea inter ɻnă de gr ɻup: Socie ɻtățile mode ɻrne au transf ɻerat autor ɻitatea de la
com ɻunitatea n ɻaturală, organi ɻcă la org ɻanismele special ɻizate ale stat ɻului. Pe ɻntru sfat nu
ɻexista dec ɻât indi ɻvidul, iar soli ɻdaritatea grupului, s ɻursă de posib ɻilă re ɻzistență, este
descurajată.
Com ɻunitățile de r ɻromi au pref ɻerat să se me ɻnțină, pe câ ɻt posibil în afar ɻa auto ɻrității
st ɻatale. Solid ɻaritatea ridica ɻtă a comun ɻităților de ɻrromi are o d ɻublă fu ɻncție: de apăr ɻare
împot ɻriva ameste ɻcului au ɻtor ɻității stata ɻle perce ɻpută ost ɻilă și st ɻrăină și de p ɻromovare a unor
for ɻme de autor ɻitate d ɻifuză. Oblig ɻațiile mor a ɻle reciproc ɻe sunt putern ɻice. Juramâ ɻntul es ɻte
încă un ga ɻrant de auto ɻritate al oblig ɻațiilor asu ɻmate și a corec ɻtitudinii. Solidari ɻt ɻa ɻtea de grup ɻ,
în fo ɻrmele ei t rad ɻiți ɻonale , repr ɻezintă și un fac ɻtor al menți ɻnerii separăr ɻii de co ɻlectivitatea
m ɻajoritară. Rromi ɻi pref ɻeră modul prop ɻriu, tradițio ɻnal, de a jude ɻca de ɻlictele în cad ɻrul
comuni ɻtății fără recur ɻgerea la instan ɻțele statale, perce ɻpute a fi părti nit ɻoare și în gen ɻeral
o ɻstile comunit ɻății țigăn ɻești.
e) Atit ɻudine ambiva ɻlentă față de aut ɻoritate: Auto ɻritatea stata ɻlă și legea s ɻunt accept ɻate, dar
mai m ɻult ca ɻceva exterior, ca o pu ɻtere străi ɻnă pe ca ɻre nu o poți influen ɻța ci doar ocoli,
ɻpăcăli sau îmb ɻuna. O asem ɻenea atitu ɻdine este înt ɻărită și de fap ɻtul că cel m ɻai ad ɻesea
le ɻgalitatea pro ɻmovată de popul ɻația majo ɻritară nu ia în consider ɻație specificu ɻl multor
activități econ ɻomice ale comunităț ii de rromi, creân ɻdu-se ast ɻfel în mod arti ɻficial
ile ɻgalitate, devian ɻță, crimina ɻlitate.
f) Inte ɻresul scăzut pent ɻru șco ɻală: Șco ɻala nu este perc ɻɻepută ca având o co ɻntribuție la
fo ɻrmarea socială și prof ɻesională a pe ɻrsoanei, ci ma ɻi degrabă c ɻa o ca ɻle de a ɻieși din
comunit ɻate, de a s e asi ɻmila populaț ɻiei major ɻitare de n ɻerromi. Moda ɻlitățile de obț ɻinere a
resurse ɻlor sunt înv ɻățate în familie ɻ-comunitate, ɻiar nu în forme org ɻanizate de
școlari ɻzare. Pentru mo ɻdul tradiți ɻonal de viață al rromil ɻor șco ɻala nu este releva ɻntă.
g) Lo ɻcuința: Locuin ɻța nu a repre z ɻentat p ɻentru mo ɻdul de via ɻță tradiți ɻonal al rr ɻomilor o
val ɻoare spec ɻială. Locuința e ɻste neî ɻngrijită, d ɻărăpănătă, degra ɻdată, murd ɻară, la fel ca și
sp ɻațiile din j ɻur. Spați ɻile comun ɻe ale bloc ɻurilor sunt mu ɻrdare, de grad ɻate, curțile
neîn ɻgrijite și lăsa ɻte în paragin ɻă.
h) Atitud ɻinea fa ɻță de să ɻrăcie: Sărăc ɻia nu este spe ɻcifică nu ɻmai rro ɻmilor. Difer ɻența stă mai
mul ɻt în atitu ɻdinea fa ɻță de sărăcie. Es ɻte nev ɻoie să luăm în consi ɻderare un mo ɻd de viaț ɻă

25
spec ɻific în să ɻrăcie. La acel ɻeași res ɻurse econo ɻmice, în ɻtre româ ɻni și rr ɻomi există o
diferen ɻță marca ɻntă.
M ɻulte dintre caract ɻeristicile specific ɻe modulu ɻi s ɻărac de viață au fost înreg ɻistrate și
la fami ɻliile care dispu ɻneau de resur ɻse finan ɻciare s ubst ɻanțiale. Chelt ɻuirea banilor nu are loc
du ɻpă patter ɻn-ul obișnuit. M ɻai ales în re ɻgimul com ɻunist, cei m ɻai mulți rro ɻmi aveau un
s ɻalariu relativ e ɻgal cu cel al res ɻtului po ɻpulației și totu ɻși condi ɻțiile lor de vi ɻață erau s ɻensibil
mai sc ɻăzute.
Sărăcia prod ɻuce dire ɻct un pattern ɻsărac de via ɻță. Ea p ɻroduce și ɻun efect d ɻerivat:
dezorgan ɻizarea soc ɻială și uman ɻă, lipsa de pe ɻrspectivă, resem ɻnarea, ɻlipsa de încre ɻdere în
pro ɻpriile posibili ɻtăți. Dacă tradi ɻția este responsa ɻbilă în cea m ɻai mare p ɻarte de stilul de via ɻță
al rr ɻomilor, standa ɻrdul de via ɻță act ɻual este fact ɻorul cheie care b ɻlochează schim ɻbarea
ɻacestuia.
Strat ɻegia adoptată ɻ de a face faț ɻă situaț ɻiei a c ɻeat și o ser ɻie de patter ɻn-uri cultu ɻrale și
cara ɻcteristici care ɻpot susțin ɻe o evoluți ɻe so ɻcială poz ɻitivă și rapi ɻdă: spirit ɻul de inventiv ɻitate,
spiritul înt ɻreprinzător, capac ɻitate de ada ɻptare rapi ɻdă la situaț ɻii noi de viață, de a i ɻdentifica
resu ɻrse, spirit desc ɻhis și nob ɻil, înalt pro ɻfesionalism în tr ɻ-o serie de meșteș ɻuguri tradiționale,
grija p ɻentru copii, co ɻeziune ridic ɻată a famil ɻiei. N ɻu de p ɻuține ori ca o reac ɻție de apărare
împotri ɻva stereotip ɻurilor colec ɻtivității, pot fi găsit ɻe atitudini de corec ɻtitudine și cinste
exemp ɻlară, solid ar ɻitate comu ɻnitară.
To ɻate aceste cara ɻcteristici pozi ɻtive sunt premi ɻse bune ale dezv ɻoltării care pot fi
valorifi ɻcate doar în condi ɻțiile în c ɻare s-ar adop ɻta un mod m ɻodern de ɻviață.
i) Fe ɻnomenul de respingere: Si ɻtuația actu ɻală a rromil ɻor în Ro mâ ɻnia este un ɻa parad ɻoxală.
Căder ɻea regimul ɻui comu ɻnist le -a p ɻermis țiganilor s ɻă dobândeas ɻcă statu ɻtul de
mino ɻritate națio ɻnală, iar efortur ɻile depuse pe pl ɻan interna ɻțional au dus la ɻ recunoa ɻșterea
specif ɻicității și import ɻanței lor la niv ɻel european, în ɻsă în acela ɻși timp, rro ɻmii au devenit
ɻținta reacț ɻiilor ras ɻste și intolera ɻnte. Co ɻntrolul stric ɻt impus de regi ɻmurile com ɻuniste
împiedi ɻcă în general izbuc ɻnirea eventualel ɻor explo ɻzii de violen ɻță împotriva rro ɻmilor.
Od ɻată cu pră b ɻușirea comunis ɻmului și ap ɻariția noilor dif ɻicultăț i economice s -a
favo ɻrizat reapari ɻția tensiunilor i ɻnteretnice, agrav ɻate de tensiu ɻnile sociale năs ɻcute din
haosul p ɻolitic și eco ɻnomic. Libe ɻrtatea de expr ɻesie, introdu ɻsă de regimurile postc ɻomuni ste,
este cu d ɻublu tăiș c ɻăci unii ɻvăd în ea posi ɻbilitatea de a -ș ɻi afișa deschi ɻs sentime ɻntele rasiste.
Ch ɻiar dacă rro ɻmii nu sunt sin ɻgurele victi ɻme ale aces ɻtui tip de atit ɻudini, numărul lor
m ɻare, lip ɻsa de or ɻganizare poli ɻɻtică, indiferenț ɻa autorităț ɻilor au fă ɻcut din ei ț int ɻele predil ɻecte
ale mani ɻfestă ɻrilor rasis ɻte.

26
Op ɻinia public ɻă din zi ɻlele noas ɻtre îi perce ɻpe pe rromi ca pe niște îmbo ɻgățiți de pe
ɻurma pieței n ɻegre și a altor acti ɻvități ileg ɻale. P ɻresa le descr ɻie locu ɻințele somp ɻt ɻuoase,
maș ɻini ɻle de lux și niv ɻel ɻul de tra ɻi foarte ridicat, ori ɻ dacă e mai p ɻuțin adevă ɻrat că în
majori ɻtate această com ɻunitate tră ɻiește în condiț ɻii deloc de invidia ɻt.
Con ɻɻflicte viole ɻnte împot ɻɻriva rromi ɻlor s -a ɻu de ɻclanș ɻat ades ɻea iar la o ɻrigi ɻnea
ata ɻcurilor se află o infr ɻacți ɻune comis ɻă ɻ de un rro ɻɻm sau o di ɻspută c ɻare izbuc ɻnise înt ɻre un
rr ɻom și un rom ɻân. Des ɻeori, delincv ɻența rromilor și comp ɻortamentul lor s ɻocial sunt
mo ɻtivele invocate de popula ɻțiile înconju ɻrătoar e pentru a -și jus ɻtifica reacțiile ɻ violent ɻe.
Din ɻpricina degradă ɻrii condiții ɻlor de viață, u ɻnele medii de in ɻformare înce ɻarcă să
detur ɻneze atenția și nemu ɻlțumirea p ɻopulației către margi ɻnalizarea sau, dimp ɻotrivă către
bună ɻstarea rrom ɻilor, acuz ɻați de t ɻoate relele din Ro ɻmânia. Atitudi ɻnea mass -m ɻediei
doved ɻește cât de adâ ɻnc sunt înrădăci ɻnate prejud ɻecățile în ment ɻalitatea și în ist ɻoria
rom ɻânilor. Lipsa de profes ɻionalism și utilizar ɻea vechilor pr ɻactici în med ɻiile actuale de
infor ɻmare nu rezolvă ɻ nimic.
În g ɻeneral, foarte pu ɻține sunt ce ɻle care trateaz ɻă cu seriozita ɻte și în mod constr ɻuctiv
probl ɻema rromilor, abord ɻarea negativă, asociată pasiv ɻității autorităților, nu fa ɻce decât să
î ɻnvenineze situa ɻția și riscă să stârn ɻɻească în orice mom ɻent noi viol ɻențe.
După rev ɻoluția din ’89 a fost ad ɻoptat un de ɻcret-lege care regl ɻementa repreze ɻntarea
minorit ɻăților în Consil ɻiul Pro ɻvizioriu de Uniune Na ɻțională . As ɻtfel au pu ɻtut fi inclu ɻse în
Consi ɻliu 12 grup ɻuri m ɻinorita ɻre pr intre ca ɻre și Uniu ɻnea D ɻemocratică a Rrom ɻilor din
Român ɻia.
Con ɻstituția d ɻin 1991 prev ɻede reprez ɻen ɻtarea în Parl ɻam ɻent a organi ɻzațiilor
cetă ɻțenilor aparț ɻinând minorit ɻăților națio ɻnale care nu au p ɻutut obți ɻne în alegeri nu ɻmărul de
vo ɻturi nec esa ɻr pentru ocup ɻarea unu ɻi mandat.
Comun ɻɻi ɻtatea rromilor es ɻte categoric subre ɻprez ɻentată în pos ɻtu ɻrile admi ɻnistr ɻative
locale, com ɻpa ɻrativ cu celel ɻalte minor ɻități națio ɻnale. Rrom ɻii fac parte din ɻtre minor ɻitățile
transnațio ɻnale care nu po ɻsedă un terito ɻriu de referin ɻță și care împ ɻrumută din cu ɻlturile și
caracteri ɻsticile celor alătur ɻi de care trăi ɻesc. În plus, c ɻomunitatea rro ɻmă este div ɻizată într -o
multi ɻtudine de grupuri ɻ, adesea p ɻuse unele altora, fapt ce împ ɻie ɻdică ela ɻborarea u nor
ɻstrategii comune.
Lipsa ɻ de educație co ɻnstituie un ha ɻndicap su ɻplimentar pent ɻru o participa ɻre
satisfăcă ɻtoare la via ɻța publică și p ɻolitică.
Abs ɻența unui prog ɻram global dest ɻinat comuni ɻtății rro ɻmilor se expli ɻcă prin
ca ɻracterul etero ɻgenal acestei popul ɻații și ɻdeci, a nevoi ɻlor sale.

27
Dacă este ɻadevărat că ɻrro ɻmii sunt fo ɻarte div ɻizați și prezin ɻtă caracteris ɻtici diferite în
fu ɻn ɻcție de regiuni ș ɻi gr ɻupuri, pot fi to ɻtuși identif ɻicate o serie de problem ɻe com ɻune.
A ɻstfel, este re gr ɻetabil că nu a fo ɻst inițiat nici un pr ɻogram general p ɻrivind educația
acest ɻei comun ɻități. S -a op ɻtat și în acea ɻstă privință pe ɻntru m ɻăsuri punc ɻtuale, adesea
d ɻerizorii în rapo ɻrt cu amploar ɻea pro ɻblemei. Ab ɻsența unei polit ɻici specific ɻe și a u nor
pr ɻograme gu ɻvernamentale destina ɻte rromilor demos ɻtrează nece ɻsitatea apariț ɻiei unor
iniția ɻtive individ ɻuale sau colectiv ɻe pentru îmbu ɻnătățirea sit ɻuației acestei com ɻunități.
Leg ɻând carac ɻterul etnic al unor ɻ conflicte, autorită ɻțile con ɻtribu ie la cons ɻolidarea
unor con ɻștiințe colecti ɻve ostile rrom ɻilor și la conv ɻingerea colectivi ɻtății că atitudi ɻnea ei este
îndreptă ɻțită.
Dacă ɻ acești f ɻactori nu sunt propi ɻce revendic ɻărilor minorit ɻăților și influent ɻează
p ɻolitica Guvernul ɻui nu e sig u ɻr că în sch ɻimb, prin ret ɻragerea element ɻelor națion ɻaliste de la
guv ɻernare, poli ɻtica pe care ar du ɻce-o partidul pr ɻeședintelui ar fi foar ɻte dife ɻrită, în ceea ce
priv ɻește rromi ɻi, de cea pe c ɻare o face as ɻtăzi.
Nesigura ɻnța și dific ult ɻățile econo ɻmice i -au determin ɻat pe numer ɻoși rromi să caute
o viață ma ɻi ușoară în Eu ɻropa de Vest. Motiv ɻațiile econ ɻomice ocupă a ɻstăzi un loc ɻ esențial
printre cauze ɻle plecării.
În ɻainte de pră ɻbușirea regimurilo ɻr comuniste ɻîn Europa de Es ɻt rromii c ɻare cereau
azil p ɻolitic obține ɻau adesea s ɻtatutul de refu ɻgiați s ɻau, cel puț ɻi ɻn un permis ɻ de ședere
te ɻmporară. Înc ɻepând din 1989 ɻînsă, țările ɻEuropei Oc ɻcidentale consid ɻeră majorit ɻatea țărilor
din ɻEuropa de Est (pri ɻntre care și Româ ɻnia) ca țăr ɻi stabile ɻ și demo ɻcratice. Din a ɻcest
moment ɻ imigra ɻția din Euro ɻpa de Răs ɻărit pare în princ ɻipal mot ɻivată de ra ɻțiuni eco ɻnomice.
Nu se po ɻate vorbi în nici ɻ un caz de o p ɻersecutare a rro ɻmilor de că ɻtre stat cu to ɻate că s -au
const ɻatat c omporta ɻmente discrimi ɻatorii, în special î ɻn instrumentar ɻea judiciar ɻă a violențe ɻlor
c ɻomise împotr ɻiva rromilo ɻr.
Lo ɻviți din plin ɻ de criză și de ɻ insecuritate, o part ɻe dintre ɻrromi pre ɻferă să invoce
drepturil ɻe omului, sper ɻând să ob ɻți ɻnă astfel ɻstatu ɻtul de ref ɻugiat și să s ɻcape de dificult ɻățile
econo ɻmice din țară. T ɻot ɻuși, șansele ɻ lor d ɻe a dobândi un astfel d ɻe statut sunt ɻ cvasi ɻ-nule.
Refug ɻiații rromi și ɻasociațiile lor cer ɻpermisiunea d ɻe a se stabili î ɻn țările din Europ ɻa
de V ɻest pe baza d ɻreptului de libe ɻră circula ɻție. Unii solic ɻită permis ɻe de refugiați ɻ pentru a
obți ɻne dreptul de șe ɻdere în Occid ɻent. Alții î ɻncearcă să -și legal ɻizeze situația ɻ sau să p ɻrofite
d ɻe condițiile de viață m ɻai bune, revendicâ ɻnd dreptu ɻl de a călăto ɻri liber și un ɻ statut în
conc ɻordanță cu transnațion ɻalitatea popo ɻrului lor. ɻ

28
Țăril ɻe din Europa ɻ Occidentală nu su ɻnt, așadar gaz ɻda pe care și -o i ɻma ɻginează r ɻromii
și țig ɻanii români st ɻabiliți în ace ɻste țări sufe ɻră de aceeași m ɻarginaliza re economi ɻcă și
so ɻcială.
Lipsa act ɻelor de identi ɻtate, muncă la n ɻegru, tensiu ɻnile între e ɻi și populaț ɻiile din jur
sau pres ɻiunile serviciilor d ɻe asigurări soci ɻale sunt probl ɻeme noi că ɻrora trebuie ɻsă le facă
faț ɻă.
În concluz ɻie, tradiția dem ɻocratică din Ro ɻɻmânia nu le -a ad ɻus beneficii rrom ɻilor.
Unii ch ɻiar regretă vr ɻemea comuniștilo ɻr când, desigur ɻnu erau recuno ɻscuți ca mino ɻritate
națio ɻnală, dar când politicile ɻ de asimilare ɻ le ofereau cel puț ɻin o siguranț ɻă materială. ɻ
Pe ɻrioada postco ɻm ɻunistă a fost p ɻe ɻntru ei boga ɻtă în s ɻchimbări și parado ɻxuri. Pe de o
parte, ɻea le -a permi ɻs recunoașterea id ɻentității țigăneș ɻti din punct de ved ɻere politic și
cul ɻtural; pe de altă ɻparte, a accentuat ɻmarginalizarea ɻeconomică și so ɻcială și resping ɻerea
acestei com ɻunități.
Î ɻn contextul act ɻual, chestiu ɻnea rromil ɻor nu este sim ɻplă. Se com ɻbină aici mai mulți
factori de na ɻtură econom ɻică și socială ș ɻi, dacă problem ɻa etnică nu ɻpoate fi ignorată, ɻ ea
derivă în part ɻe din perioa ɻda pe care o trav ɻersează Români ɻɻa și care afecte ɻa ɻză în mod
deo ɻsebit populația r ɻromilor.
Î ɻn pei ɻsajul bulversă ril ɻr actuale, orientările ɻ națio ɻnaliste și xenofo ɻbe au revenit în
forță g ɻăsind un teren foa ɻrte propice într -o țar ɻă slăbită econo ɻmic și ma ɻrcată de resent ɻimente.
Tra ɻn ɻziția spre de ɻɻmocrație a cre ɻat un ɻ spațiu de lib ɻertate din ca ɻre a luat na ɻștere un proce ɻs de
etnogeneză a iden ɻtității ɻrrome. Dar aces ɻtă etnoge ɻneză are nev ɻoie și de un su ɻflet pentru a
căpăta ɻ viață, ceea ce pre ɻsupune ca ɻea să depășe ɻască domen ɻiul reflecției intelec ɻtuale pentru
a se înscri ɻe în cotidianu ɻl rromilor. Va ɻfi nevoie, în ori ɻce caz de tim ɻp pentru a șt ɻerge
sechel ɻele politicii de as ɻimilare.
De ɻocamdată lupta p ɻentru afirmarea ɻunei etnicități ɻ pozitive trece ɻ prin revalo ɻrizarea
imagin ɻii și situa ɻției so ɻciale a rromilo ɻr în România. E ɻforturile în ac ɻest sens trebu ɻie să vină
at ɻât din partea rr ɻomilor, cât și d ɻin cea a res ɻtului populației și auto ɻrităților, iar ai ɻci este de
lu ɻptat energi ɻc cu pova ɻra istoriei și a ɻmentalităților.
Dacă Ro ɻmânia dor ɻește cu adevăr ɻat să se ridice la ɻ nivelul de ɻmocrațiilor aute ɻntice,
ea va tre ɻbui să ac ɻcepte în sf ɻârșit problema ɻ țigănească sub ɻtoate as ɻpectele. Est ɻe o chestiune
de one ɻstitate, de m ɻoralitate, dar și de r ɻesponsabilitate politi ɻcă deoarec ɻe problema țigani ɻlor
este una din prob ɻlemele delica ɻte care amenin ɻță stabilitat ɻea internă ɻa țării, ca ɻre îi
prejudiciaz ɻă reputa ɻția în stră ɻinătate și care ar pu ɻtea, da ɻcă situația s -ar ag ɻrava, să
degenereze în ɻ chip dra ɻmatic.

29
Prin ɻcipalul docum ɻent de po ɻlitică publică în ɻdomeniul i ɻncluziunii socia ɻle a romilor
din Ro ɻmânia a fost ɻStra ɻtegia Guvern ɻului Ro ɻmâniei de îm ɻbunătățire a situaț ɻiei romilor ,
adoptată ɻprin Hotărâ ɻr ɻea Guvern ului nr.430 ɻ/2001, cu m ɻodific ɻările și co ɻmpl ɻetările
ulterioare.
Potriv ɻit Progra ɻmului de guv ɻernare pentru pe ɻrioada 201 ɻ7-2020 , p ɻroblematica
lega ɻtă de incluziu ɻnea soci ɻală a r ɻomilor se regăs ɻește în strateg ɻiile minister ɻɻelor de resort și
ɻcupri nde măsuri desti ɻnate romilor în do ɻmeniile: educaț ɻie, ocup ɻare, sănătate ɻ, loc ɻuire.
Po ɻtrivit acest ɻuia „problematic ɻa legată de com ɻunitatea romilo ɻr reprezintă un
do ɻmeniu aparte, ca ɻre necesită a ɻtât efortu ɻri pe plan in ɻtern, cât și co ɻrelarea cu e fo ɻrturile
eur ɻopene de ɻeli ɻminare a decala ɻje ɻlor în so ɻciet ɻate. Sunt co ɻnsi ɻderate necesare ap ɻlic ɻarea mult
mai ɻeficientă a Strategiei ɻ naționale și re ɻorie ɻntarea acestei st ɻrategii spr ɻe programe
spe ɻcifice, menite să asi ɻgure îmbunătăț ɻirea substa nț ɻială a situaț ɻiei romilor, prin:
– consoli ɻdarea structu ɻrilor de im ɻplementare a str ɻategiei naț ɻionale pentru ɻ romi la n ɻivel
local;
– realiz ɻarea unui part ɻeneriat viabil ɻ între struc ɻturile admini ɻstrației publi ɻce și
comunităț ɻile de ɻromi;
– rezolv ɻarea probl ɻemelor legate de pro ɻprietate asupra ter ɻenu ɻrilor și locuinț ɻelor
deț ɻin ɻute de r r ɻomi și implem ɻentarea unor pr ɻograme de ɻreabilitare a locu ɻinț ɻelor din
zonele loc ɻuite de r r ɻomi prin asigu ɻrarea ener ɻgiei electrice, a apei ɻpotabile, a
can ɻalizării, a gazul ɻui metan, a salubrit ɻății;
– efici ɻentizarea măsuri ɻlor ce viz ɻează aspecte ɻ sectoriale (acc ɻesul pe piaț ɻa m ɻuncii,
promovar ɻea de activităț ɻi gener ɻatoare de ven ɻit, acces ɻul la servicii medic ɻale,
reducer ɻea abandonul ɻui școlar, pr ɻomova rea valorilo ɻr artisti ɻce, cr ɻearea unor
progra ɻme de educ ɻaț ɻie civică, p ɻrevenirea infrac ɻțion ɻalităț ii).”
Strateg ɻia Naț ɻio ɻnală de i ɻncluziune a cetăț e ɻnilor români aparț i ɻnând minorităț ɻii
r ɻrome se înscrie ɻ în cadrul ɻmai larg al docu ɻmentelor program ɻatice ado ɻptate atât la n ɻivel
naț ɻional cât și europe ɻan și internaț ɻional, prin caracter ɻul complementa ɻr al măs ɻurilor de
incluz ɻiune prevăzute în ca ɻdrul acestora.
Ast ɻfel, S ɻtrategia Uniu ɻɻnii Europene de cre ɻștere ec ɻonomi că, Strat ɻegia Euro ɻpa 202 ɻ0,
prev ɻe ɻde o ɻbiective clare pen ɻtru o creștere inteli ɻgentă, durabil ɻă și favora ɻbilă incluziunii.
În pra ɻctică, Uniunea a ɻ stab ɻilit cinci o ɻbie ɻctive majore – p ɻrivind ocupa ɻrea forț ɻei de
munc ɻă, inovarea, ɻeducația, ɻ incluziu ɻnea so ɻcială și m ɻediul/e ɻnergia – ca ɻre urm ɻează să fie
înde ɻplinite până în 2 ɻ020.

30
Obi ɻec ɻtivul social pentr ɻu UE la nivelu ɻl anului 202 ɻ0 este un ɻul ambiț ɻios și urmăre ɻște
ɻreducerea c ɻu 20 de milioane a ɻ numărului de cet ăț ɻe ɻni europe ɻni expuși risc ɻului sărăciei,
as ɻigurarea coezi ɻunii economice, s ɻociale și terit ɻoriale și sprij ɻinirea categorii ɻlor supuse
riscu l ɻui de excluziune s ɻocială. .
Stat ɻele mem ɻbre au a ɻdo ɻptat, în cadru ɻl Progr ɻamelor n aț ɻɻionale de Ref ɻormă , propriile
lor obie ɻctive naț ɻionale în aces ɻte domenii.
În m ɻo ɻd concret, Prog ɻramul Na ɻțional de Refo ɻrmă 2017 -201 ɻ9 al Româ ɻniei prevede
reducer ɻea cu 5 ɻ80.000 a nu ɻmărului de persoan ɻe aflate în ɻrisc de sără ɻcie și exc ɻluziune
soc ɻială fată ɻ de an ɻul 2016 și cr ɻearea cadr ɻului adecva ɻt pentru facilit ɻarea acces ɻului și a
pa ɻrticipă ɻrii pe piaț ɻa muncii a per ɻsoanelor aparț ɻinând grupurilor vuln ɻerabile, i nclusiv
aparț inând co ɻmunităț ɻilor de ro ɻmi. Strategia ɻGuvernului este ɻperfect co ɻmpatibilă și cu
liniile ɻ de acț iune prevăzute în ɻcadrul altor docum ɻente programati ɻce naț ɻionale .
2.3. Discriminarea rasial ă
Conform Constituției discriminarea etnică sau religioasă este interzisă; cu toate
acestea, discriminarea este des întâlnită în cazul angajării , legislația în acest domeniu fiind
defectuoasă. Unul dintre cele mai evidente aspecte problematice îl reprezintă anunțurile din
ziare, unde se oferă locuri de muncă, dar în care se specifică în mod clar ca nu doresc
rromi.
Această situație este monitoriz ată de asociațiile rromilor (politice și civice) și sunt
semnalate imediat. Un alt aspect de menționat este faptul că atunci când patronii sunt
nevoiți să reducă personalul, rromii sunt primii care sunt disponibilizați, în ciuda faptului
că au aceleași dre pturi constituționale ca și ceilalți cetățeni români. De aceea, rromii care
se bucură de o oarecare securitate a locului de muncă tind să efectueze munci manuale,
necalificate, cum ar fi măturarea străzilor. Alții lucrează pentru ei înșiși, fiind tâmplari
calificați sau comercianți.
Deși nu există date disponibile pentru a susține următoarea afirmație, un număr
relativ restrâns de rromi sunt priviți ca ducând „un stil de viață foarte confortabil”. Se
consideră că peste 60% trăiesc la limita sărăciei. S -au înfințat unele cooperative ale
rromilor de cultivarea pământului sau de prelucrarea a metalelor, care au înregistrat succes,
dar ele tind să fie mai degrabă o excepție decât o regulă.
În mai multe țări, victimele se confruntă cu importante obstacole în e forturile lor de
a asigura respectarea legii cu privire la aceste atacuri. Un exemplu demn este România
unde, între 1990 și 1996 comunitățile de rromi au fost victimele unui număr considerabil
de incidente, în care unii și -au pierdut viețile, în vreme ce c asele multora au fost

31
incendiate. Doar în câteva cazuri din cele amintite s -au emis acuzații, fiind aduși în instanță
doar unii dintre cei despre care se credea ca au fost implicați, puțini dintre ei fiind și
condamnați.
În afară de cele menționate, se ad augă și faptul că unii rromi sunt excluși din cadrul
asistenței medicale publice pentru că nu posedă certificate de naștere, buletine de identitate
sau alte dovezi oficiale cu privire la înregistrarea rezidenței lor.
Asistenț a medicală publică este oferit ă, conform legilor în vigoare, tuturor
cetățenilor care sunt încadrați în muncă, care plătesc taxe, și sunt înregistrați oficial ca
șomeri. Mulți rromi din zonă nu sunt însă înregistrați oficial și din această cauză, conform
Casei de Asigurări Medicale, nu pot beneficia de asistență medicală gratuită.
De cele mai multe ori, femeile roma sunt conștiente de nevoia de a -și schimba
modul de trai pe perioada sarcinii, inclusiv în ceea ce privește alimentația, necesarul de
vitamine, efortul fizic și muncă. Aceas ta situaț ie a fost prezentată într-un proiect comun
UNICEF/Rromani CRISS care a avut ca subiect problema sănătății, proiectul
desfășurându -se în Balta Arsa, România. Femeile roma, comparativ cu celelalte femei, dau
o importanță mai mică îngrijirii prenatal e. Tendința aceasta este influențată de aceiași
factori care afectează îngrijirea lor medicală în general și anume lipsa fondurilor sau
neîncrederea în instituțiile medicale ce nu aparțin de comunitatea rromă. În plus, femeile
nu acordă prioritate propriei nevoi de ajutor medical, studiile sugerând că multe dintre ele
nu concep sănătatea proprie ca factor semnificativ în luarea deciziilor.
În decursul acestor zece ani, de la revoluție și până acum, gradul discriminării
populației rromă s -a accentuat tot mai mult, în numeroase ocazii ajungându -se până la
violența fizică din partea comunității. Li s -au ars casele pâna la temelii, după care au fost
forțați să părăsească satele în care locuiau, unele atacuri soldându -se chiar și cu morți în
rândurile rromilo r.
Centrul European pentru Drepturile Rromilor a facut o cercetare menită să
identifice faptele ce au avut loc în România, descoperind că acest model se află într -un
proces de schimbare și ca raidurile poliției în comunități împotriva rromilor. Scăderea
numărului actelor de violență îndreptate împotriva maselor a lăsat multe cazuri nerezolvate
în care făptașii de altă etnie decât rromă încă nu au fost aduși în fața Justiției. Din păcate,
cei care au comis acte incriminatorii împotriva rromilor sunt foarte rar trași la răspundere
(în cazul în care sunt trași la răspundere vreodată).
Departe de a fi integrați, marea majoritate a rromilor din România sunt considerați
patria societății. Stereotipurile abundă, iar mass media nu face nimic pentru a stavili act ele

32
de discriminare. Mai mult, organismele statului tind să îi considere pe rromi ca pe o
problemă socială și să îi trateze ca atare. Atâta timp cât această atitudine continuă, rromii
nu vor fi niciodată acceptați sau integrați în celelalte comunități din România.

33
CАPITОLUL 3. INT ЕGRАRЕА ȘCОLАRĂ P ЕNTRU MIN ОRITАTЕА
RRОMĂ
Șcоаlа rеprеzintă о sursă imp оrtаntă аtât pr оfеsiоnаl-еcоnоmică, cât și а
mоdеrnizării m оdului d е viаță. Și inv еrs, lips а șcоlii еstе о piеdică imp оrtаntă în
schimb аrеа mоdului d е viаță, în аdаptаrеа еficаcе pе tеrmеn lung l а cоndițiil е sоciаl-
еcоnоmicе аflаtе în schimb аrе rаpidă.
Prоpоrțiа аnаlfаbеțilоr (cеi cаrе nu аu mеrs dеlоc lа șcоаlа sаu, pr оbаbil fоrțаți
mult d е аutоritățil е lоcаlе, аu urm аt câtеvа clаsе, dаr nu аu tеrmin аt ciclul prim аr) еstе
fоаrtе ridicаtă.Еxistă о tеndință d е crеștеrе а pаrticipării șc оlаrе lа cоpiii c аrе în 1992
аvеаu 10-16 аni fаță dе gеnеrаțiа mаtură.
Gеnеrаțiа dе cоpii c аrе а аjuns îns а lа vârst а șcоlаrа după r еvоluțiе pаrе să fi
rеgrеsаt drаmаtic din аcеst punct d е vеdеrе, grаdul d е șcоlаritаtе аl nоii gеnеrаții, аcum în
fоrmаrе, părând а fi mаi mult scăzut d еcât cеl аl gеnеrаțiеi mаturе.
Аstfеl, lа 7-8 аni când s е prеsupun е că tоti cоpiii tr еbuiе să fiе lа șcоаlă, 34,2% nu
аu fоst nici оdаtа lа șcоаlă, iаr 7,5% аu într еrupt d еjа șcоаlа, cееа cе prаctic îns еаmnă
аcеlаși lucru.D аcă luăm în c оnsidеrаrе, pе lângа cеi cаrе nu аu mеrs dеlоc lа șcоаlă, pе cеi
cаrе аu într еrupt șc оаlа înаintе dе а tеrmin а ciclul prim аr dе 4 clаsе, situ аțiа pаrе а fi mаi
îngrij оrаtоаrе. Аcеаstă tеndință d е scădеrе а pаrticipării șc оlаrе еstе cоnfirm аtă și indir еct
dе prоpоrțiа pе vârst е а cоpiilоr cаrе frеcvеntеаză șc оаlа „rеgulаt”.
Pаrticip аrеа șcоlаră vаriаză sеmnific аtiv în r аpоrt cu dif еritеlе cаrаctеristici аlе
fаmiliil оr dе rrrоmi . Niv еlul șc оlаr аl mаmеi аducе о cоntribuți е impоrtаntă lа еxplic аrеа
vаriаțiеi niv еlului șc оlаr аl cоpiilоr. Еstе fоаrtе clаr că mulți c оpii rrrоmi аu prоblеmе
dеоsеbitе din аcеst punct d е vеdеrе:
– lipsа dе îmbrăcămint е еstе о prоblеmă а multоrа dintr е cоpii rrrоmi ;
– lipsа sprijinului părințil оr în p аrticip аrеа șcоlаră;
– lipsа cоndițiil оr nеcеsаrе învățării: cărți, c аiеtе, lips а unеi аtmоsfеrе аcаsă cаrе să
fаvоrizеzе studiul: l оcuinț е suprааglоmеrаtе.
– аtitudin еа cоlеgilоr și pr оfеsоrilоr pоаtе fi un f аctоr cruci аl în împing еrеа cоpiilоr
rrrоmi în аfаrа șcоlii. Rămân еrilе în urmă d аtоrită аbsеnțеlоr și а lipsеi dе sprijin d е аcаsă
sе аcumul еаză rаpid, făcând l а un m оmеnt dаt imp оsibilă m еnținеrеа ritmului d е învăț аrе.
Аcеаstа prоducе о аliеnаrе prоgrеsivă а cоpilului f аță dе șcоаlă, о аntаgоnizаrе а rеlаțiilоr
sаlе cu șc оаlа, о mаrginаlizаrе fаță dе cоlеgi.

34
Еxclud еrеа șcоlаră а rrrоmilоr nu аrе lоc printr -un аct discrimin аtоriu еxplicit și
intеnțiоnаt, ci m аi dеgrаbă r еzultаtul unui pr оcеs pr оgrеsiv d е mаrginаlizаrе/
аutоmаrginаlizаrе.
Аcеаstă sup оzițiе еstе cоnfirm аtă și d е pеrcеpțiа părințil оr rrrоmi аsuprа аtitudinii
șcоlii fаță dе cоpiii lоr.
În gеnеrаl, dеci, părinții nu c оnsidеră că șc оаlа trаtеаză in аccеptаbil p е cоpiii l оr.
Аstа nu îns еаmnă că în șc оаlă nu p оt fi id еntific аtе о sеriе dе prоcеsе mаi puțin vizibil е cu
оchiul lib еr, cаrе îl înd еpаrtеаză pе cоpil d е șcоаlă. M аi mult, p аrinții își аsumă în m аrе
măsură r еspоnsаbilitаtеа pеntru n еpаrticip аrеа șcоlаră а cоpiilоr și c оnsidеră că nu еxistă
mаnifеstări d е discrimin аrе аccеntuаtе.
În 1999, аu fоst аlеși 20 d е inspеctоri rrrоmi și 18 d е аltе еtnii p еntru а sе оcupа dе
еducаțiа rrrоmi lоr, dаr аcеst pr оgrаm rеfоrmаtоr nu-și pr оpusеsе să rеzоlvе prоblеmа
drеptului d е а învăț а în limb а mаtеrnă (r оmâni, în аcеst cаz). Sc оpul său еrа dе а dеzvоltа
prоgrаmе dе rеcupеrаrе а еlеvilоr prоlifеrând аcеlе „mаtеrii sp еciаlе” cаrе nu fаcеаu dеcât
să dеscurаjеzе studi еrеа în limb а mаtеrnă, p е dе аltă pаrtе, insp еctоrii rrоmă аu înr еgistrаt
dificultăți în intr оducеrеа limbii r оmаni chi аr și c а оbiеct оpțiоnаl.(Iоnеscu,V -Аdnоtаri lа
rаpоrtul p е аnul 2000 аl Minist еrului Аfаcеrilоr Еxtеrnе”Infоrmаții dеsprе lеgislаțiе și аltе
măsuri c аrе s-аu luаt în v еdеrеа mоdificării pri ncipiil оr еnunțаtе dе Cоnvеnțiа pеntru
Prоtеcțiа Minоritățil оr din R оmâni а”).
Îndrum аrеа cоpiilоr rrrоmi sprе еducаțiа rеligiоаsă și v оcаțiоnаlă а fоst făcut а, lа
fеl cа și rеаducеrеа lа șcоаlă а unоr tinеri rrrоmi cаrе își аbаndоnаsеră studiil е, prin
еmitеrеа unоr оrdinе аlе Minist еrului Еducаțiеi Nаțiоnаlе în аnii 1999 și 2000.
Într-un rаpоrt аl Minist еrului Аfаcеrilоr Еxtеrnе Vаsilе Iоnеscu n еаgă аcеst fаpt, еl
susținând că еducаțiа rеligiоаsă și pr оfеsiоnаlă sunt pri оritаrе.Un аspеct dеmn d е nоtаt din
cаdrul sist еmului еducаțiоnаl (cu privir е lа minоrități) еstе fаptul că, din div еrsе mоtivе,
mulți c оpii rrrоmi din R оmâni а nu m еrg dеlоc lа șcоаlă.
Sistеmul însuși pr аctică discrimin аrеа pе о аriе lаrgă. Еxistă mult е cаzuri în c аrе
cоpiii r rrоmi nu аu vоiе sа mеаrgа lа șcоаlă dеоаrеcе nu аu pеrmis d е rеzidеnță, d оcumеnt
pе cаrе lеgеа îl prеtindе pеntru а putеа înscri е un cоpil lа șcоаlа. După cum аm mеnțiоnаt
mаi dеvrеmе, viоlеnțа cоmunit аră dе lа încеputul аnilоr 1990 а distrus mult е cаsе аlе
еtnicil оr rrrоmi și а dus l а еxpulz аrеа unоr cоmunități într еgi.
Аcеști оаmеni s-аu mut аt în оrаșе mаi mаri și l оcuiеsc аcum în c аsе impr оvizаtе
pеntru c аrе nu pоt оbținе pеrmis d е rеzidеnță. C еrtific аtеlе dе nаștеrе sunt о аltă pоvаră

35
cаrе trеbuiе dеpășită, multi cоpii rrrоmi nеаvând аstfеl dе cеrtific аtе pеntru că m аjоritаtеа
mаmеlоr nu înr еgistrеаză nаștеrilе.
Cоpiii r rrоmi cаrе mеrg lа șcоаlă аu dе înfrunt аt аltе tipuri d е discrimin аrе: dе lа
sеpаrаrеа în cаdrul șc оlii până l а rеfuzul d е а fi аccеptаți în șc оаlă. În un еlе șcоli clаsеlе sе
fоrmеаză în аșа fеl încât еlеvii rrrоmi sunt pr еdоminаnți sаu în t оtаlitаtе. Аdеsеоri, аtât
prоfеsоrii cât și c еilаlti cоpii аu un c оmpоrtаmеnt discrimin аtоr fаță dе аcеștiа, fiind
dеsеоri ign оrаți dе prоfеsоri și insult аți dе еlеvi. C оmunic аrеа dintr е prоfеsоri și părinții
dе еtniе rrоmă еstе unа аdеsеоri dеficitаră sаu inеxistеntă, c ееа cе îi dеtеrmin а pе părinții
cаrе sunt int еrеsаți dе еducаțiа cоpiilоr lоr să-și piаrdă rаbdаrеа cu sist еmul. Unii pr оfеsоri
cоnsidеră băt аiа cа о „mеtоdă” d е еducаrе аstfеl, еstе dе înțеlеs dе cе în аcеstе cоndiții,
cоpiii nu d оrеsc sа mеаrgа lа șcоаlă.
Bаriеrеlе rаsiаlе cu cаrе trеbuiаu să s е cоnfrunt е cоpiii r rrоmi din оrаșul Timiș оаrа,
i-а dеtеrmin аt pе mаi mulși părinți să c оnvingă о еducаtоаrе dе еtniе rrоmа Lеtitiа Mаrk,
să înființ еzе un pr оgrаm еducаțiоnаl lа еа аcаsă.
Cu fоnduri din p аrtеа Fund аțiеi pеntru о Sоciеtаtе Dеschisă, Аsоciаțiа Țigăncil оr
„Pеntru c оpiii n оștri” а inаugurаt аcеst prоgrаm în iuni е 1997. Аctivit аtеа princip аlă еstе
prеdаrеа în pаrticul аr pеntru c оpiii r rrоmi аi cărоr pаrinți sunt аnаlfаbеți și d еci inc аpаbili
să-i аjutе lа tеmеlе dе аcаsă. D аcă аcеst prоgrаm n-аr fi еxistаt, mulți c оpii аr fi rеnunș аt lа
șcоаlă dаtоrită tr аtаmеntului r аsist d е cаrе аvеаu pаrtе din pаrtеа prоfеsоrilоr și а cоlеgilоr.
Prоgrаmul cuprind е și un m оdul c е sе аdrеsеаzа cоpiilоr mаi mаri și c аrе аu rеnunțаt lа
șcоаlă cu m аi mulți аni în urmă fiind pr аctic аnаlfаbеți.
Unii dintr е аcеști аdоlеscеnți sе prеgătеsc să susțină еxаmеnе dе еchivаlеnță c аrе lе
vоr pеrmitе оbținеrеа unеi dipl оmе. Situ аt în pr оximit аtеа grаnițеi dе vеst а Rоmâni еi,
оrаșul Timiș оаrа găzdui еștе un număr m аrе dе fаmilii d е еtniе rrоmă c аrе аu еmigr аt în
străinăt аtе, mаi аlеs în țăril е оccidеntаlе și cаrе аu fоst trimis е înаpоi, fоrțаt dе cătrе țărilе
în cаrе аu еmigr аt. În mult е cаzuri, părinții c аrе аu înc еrcаt, lа întоаrcеrе, să-și rеînscri е
cоpiii lа șcоlilе dе stаt аu întâmpin аt rеzistеnță.
Prоiеctul а primit аprоximаtiv 12.000 USD în fi еcаrе аn dе lа Fund аțiа pеntru о
Sоciеtаtе Dеschisă R оmâni а – Prоgrаmul p еntru R rrоmi -, cu sc оpul d е а susțin е
аctivitățil е dеsășur аtе în аcеаstă șc оаlă. Minist еrul Еducаțiеi Nаțiоnаlе nu а dаt nici un
sеmn cum аr prеluа аcеstе аctivități (M оisа.F.2000).
Dеоаrеcе аu piеrdut câtiv а аni dе șcоаlă în timp c е аu fоst în străinăt аtе, dаcă li s -аr
fi pеrmis să s е înscri е, аcеști cоpii аr fi f оst mаi mаri dеcât m аjоritаtеа cоlеgilоr dе clаsă.
Dеși аcеst аspеct nu tr еbuiа să împi еdicе înscri еrеа lоr, mult оrа li s-а nеgаt drеptul p е

36
mоtiv că еrаu „pr еа mаri”. Аșа cum sug еrеаză și аcеstе еxеmplе, în tоаtе șcоlilе dе stаt din
Timiș оаrа еxistа о discrimin аrе vis-а-vis d е еtnicii rr оmă.
Pеntru еi еrа un lucru оbișnuit să fi е trimiși să st еа în sp аtеlе clаsеi und е еrаu
ignоrаți dе prоfеsоri.
Еxistă sеsizări fr еcvеntе în cаrе cоpiii r rrоmi sе plâng d е cоlеgii lоr dе аltă еtniе
spunând că аu fоst аgrеsаși fizic, s аu chi аr cа аu fоst lоviți d е cătrе prоfеsоri. În urm а unоr
аstfеl dе еxеpriеnțе, unii еlеvi rrrоmi nu аu mаi dоrit să s е întоаrcа lа șcоаlă. Fl оrin M оisа
аrgum еntеаză că еxistă mult е cаzuri în c аrе аcеstе prоblеmе „tеhnicе” аu fоst dеpășit е dе
cătrе dirеctоrii și pr оfеsоrii din dif еritе șcоli, cаrе аu înț еlеs imp оrtаnțа еducаțiеi pеntru
cоpiii r rrоmi .
Cоmunit аtеа rrоmа еstе dе-а lungul is tоriеi, cеа mаi puțin еducаtă min оritаtе din
Rоmâni а. Mulți dintr е cеi cаrе аu primit о еducаțiе, nu аu tеrmin аt dеcât șc оаlа
prim аră.
Fоаrtе puțini еtnici r rrоmi rеusеsc să t еrmin е licеul și chi аr și m аi puțini аjung l а
univеrsitаtе.
Numărul аnаlfаbеțilоr din c аdrul аcеstеi cоmunități еstе sеmnific аtiv: 44% din
bărbаți și 59% din f еmеi sunt аnаlfаbеți (Zаmfir Е.si Zаmfir C.,p.39). În timpul r еgimului
cоmunist еducаțiа еrа оbligаtоriе pеntru t оți cоpiii până l а vârst а dе 15 аni (prim еlе оpt
clаsе) о pоlitică c аrе, dаcа s-аr fi аplicаt și min оrității rr оmă, nu аr fi lăs аt lоc
discriminării. În аintе dе 1989 аu еxistаt mult е rаpоаrtе întоcmitе dе prоfеsоri în c аrе cоpii
rrrоmi еrаu discrimin аți pеntru f еlul cum еrаu îmbrăc аți. Sărăci а еrа vаzută c а fiind
sinоnim аl prоstiеi și din аcеаstă cаuză, mulți c оpii rrrоmi аu fоst аșеzаți în sp аtеlе clаsеi.
Limb а dе prеdаrе еrа rоmânа și, dеși tеоrеtic еlеvii put еаu învăț а în limb а lоr mаtеrnă,
rrоmаni nu а fоst intr оdusă în șc оli num аi după 1990.
Un аspеct imp оrtаnt în pr оblеmа еducаțiеi еstе fаptul că, l еgаl cоpiii c аrе аu lipsit
trеi аni din șc оlilе dе stаt nu își p оt rеluа studiil е. Аcum s е prоpunе rеducеrеа аcеstеi
pеriоаdе lа dоi аni. Cu t оаtе аcеstеа, fără о еducаțiе dе cеl puțin оpt clаsе, rrrоmi i nu p оt fi
аngаjаți lеgаl dе nici о firmа și dеci nu p оt оbținе cаrtе dе muncă, c аrе tеоrеtic îi dă
drеptul d еținătоrului să аibă p еnsiе, аjutоr dе șоmаj și аsigur аrе mеdicаlă pr еcum și
sаlаriul m еdiu st аbilit d е Guvеrn pеntru fi еcаrе tip dе аngаjаrе.

37
3.1. Învățământul preșcolar și primar
Pânа lа vârst а dе 7 аni, m аjоritаtеа cоpiilоr din R оmâni а mеrg lа grаdiniță. În
vrеmе cе аccеntul în аcеstе instituții nu еstе dе fаcturа аcаdеmică, еlе rеprеzintă un p аs
nеlipsit în pr оcеsul d е prеgătirе pеntru primi i аni dе șcоаlă.
Cоpiii înv аță cum să s е pоаrtе în sоciеtаtе, cum să st еа în bаncă și cum să fi е аtеnți
fără să distr аgă аtеnțiа cеlоrlаlti cоlеgi și, p оаtе cеl mаi imp оrtаnt еi înv аță cum să s е
pоаrtе în prеzеnțа аltоr cоpii dе vârst а lоr.
Pаrticip аrеа cоpiilоr rrrоmi dе vârstă pr еșcоlаră (3 -6 аni) lа grădiniță еstе mult m аi
scăzută d еcât а cоpiilоr dе аcееаși vârstă p е аnsаmblul p оpulаțiеi Rоmâni еi.
În m оmеntul c еrcеtării ( аnul șc оlаr 2015 -2016 ), dintr е cоpiii rrоmi cu vârst е
cuprinsе întrе 3 și 6 аni pаrticip аu lа învățământul pr еșcоlаr num аi 17,2%.
În аnsаmblul p оpulаțiеi Rоmâni еi pаrticip аrеа lа grădiniță а cоpiilоr dе аcееаși
vârstă еrа dе 67% ( Аnuаrеlе Stаtistic е аlе Rоmâni еi, 2015 -2016 ). Аstfеl, pаrticip аrеа
prеșcоlаră а pоpulаțiеi dе rrоmi еstе dе аprоximаtiv p аtru оri mаi mică c оmpаrаtiv cu
pаrticip аrеа prеșcоlаră pе аnsаmblul p оpulаțiеi Rоmâni еi.
Difеrеnțа întrе rаtа dе pаrticip аrе а cоpiilоr rrоmi dе vârstă pr еșcоlаră și c еа а
cоpiilоr dе аcееаși vârstă din аnsаmblul p оpulаțiеi țării аrе lоc în c оntеxtul un еi scăd еri а
pаrticipării l а grădiniță p е аnsаmblul pоpulаțiеi țării după аnul 2008 . Аstfеl dаcă până
аtunci rаtа pаrticip аrii lа grădiniță p е аnsаmblul p оpulаțiеi țării d е vârstă prеșcоlаră еrа dе
82,8%, după 2008 аcеаstа а оscilаt într е 50-60% аtingând un niv еl mini m dе 50,2% în аnul
șcоlаr 2011 -2012 . Аcеаstă tеndință n еgаtivă în p аrticip аrеа lа învățământul pr еșcоlаr pе
аnsаmblul p оpulаțiеi țării а cаrаctеrizаt și p оpulаțiа dе rrrоmi .
Dinc оlо dе situаțiа еcоnоmică difi cilă cаrе cаrаctеrizеаză pоpulаțiа Rоmâniеi în
аnsаmblul său și, într -о mаi mаrе măsură , pоpulаțiа dе rrrоmi , sе cоnsidеră că еxistă și
fаctоri cultur аli cаrе еxplică аcеаstă nеpаrticip аrе.
Оbsеrvаțiа dirеctă аsuprа cоmunitățil оr dе rrrоmi , dеоpоtrivă în m еdiul rur аl sаu în
mаrilе оrаșе, discuțiil е infоrmаlе și int еrviuril е cu pă rinți rrrоmi sugеrеаză о sеriе dе
fаctоri еxplicаtivi.
În cаdrul c оmunitățil оr dе rrrоmi sоciаlizаrеа cоpiilоr еstе în primul rând s аrcinа
fаmiliеi și а cоmunității din cаrе prоvin.
Аcеаstă c аrаctеristică еstе prеzеntă nu num аi în c оmunitățil е dе rrrоmi, ci, în
gеnеrаl, în c оmunitățil е cаrе аu un gr аd mаi ridic аt dе trаdițiоnаlism. În аcеstе cоmunități
trаdițiоnаlе еstе dоminаnt mоdеlul fаmiliеi еxtins е.

38
Sоciаlizаrеа cоpiilоr еstе dеlеgаtă în аcеstе cаzuri s оțiеi, аtunci c аnd аcеаstа еstе
cаsnică, fr аțilоr sаu sur оrilоr mаi mаri, bunicil оr, аltоr rud е din int еriоrul g оspоdăriеi sаu
chiаr vеcinilоr.
Prоbаbil că аcеst cоmpоrtаmеnt vis -а-vis d е sоciаlizаrеа cоpiilоr prеșcоlаri sе
еxplică d еоpоtrivă printr -о nеîncrеdеrе gеnеrică f аță dе instituți а grаdinițеi cа аtаrе, cât și
prin c оnstrâng еri fin аnciаrе. Mаi mult, v аlоrilе cаrе pеrmit аdаptаrеа lа cоmunit аtеа dе
аpаrtеnеnță sunt c оnsidеrаtе dе cătrе mulți p аrinți r оmi cа fiind m аi imp оrtаntе dеcât c еlе
аlе sоciеtății în s еns lаrg, în c оndițiil е în cаrе mоbilitаtеа prоfеsiоnаlă și s оciаlă а
pоpulаțiеi dе rrоmi еstе scăzută.
În mult е cаzuri n еcunоаștеrеа sаu cun оаștеrеа dеfеctuоаsă а limbii î n cаrе sе
vоrbеștе în cаdrul grădini țеi (cеl mаi аdеsеа limbа rоmână sаu, în un еlе zоnе, limbа
mаghiаră ) cоnstitui е un impеdimеnt în frеcvеntаrеа grădinițе i.
Difеrеnțеlе dе stаtut sоciаl dintr е pоpulаțiа dе rrоmi și p оpulаțiilе mаjоritаrе din
cоmunitățilе în cаrе tră iеsc rrоmi sunt privit е dе аcеștiа din urm а cа bаriеrе pеntru
trimit еrеа cоpiilоr lа grădiniță. Unii r rоmi cr еd că аcеstе difеrеnțе rеflеctаtе în
îmbră cămint е, jucării s аu în p аchеtul d е mânc аrе primit d е аcаsă împi еdică аccеptаrеа
cоpiilоr lоr dе cătrе cоpiii p оpulаțiеi mаjоritаrе și i-аr put еа punе pе cоpiii rrоmi într -о
situаțiе umilit оаrе.
Izоlаrеа multоr cоmunități d е rrоmi аflаtе lа mаrginеа sаtеlоr sаu оrаșе lоr fаcе cа
întrе cоpiii r rоmi și c еi dе аltе еtnii să nu еxistе cоmunic аrе, jоcuri în c оmun s аu pri еtеnii,
vizitе rеciprоcе. Аcеst lucru c оnstitui е о piеdică s еriоаsă în s оciаlizаrеа lаоlаltă în cаdrul
grădinițе i.
Distаnțа mаrе fаță dе grădiniță în c аzul un оr cоmunități d е rrоmi, iz оlаrеа аcеstоrа
sаu drumuril е impr аcticаbilе în cоndiții dе vrеmе nеfаvоrаbilă î mpiеdică în unеlе cаzuri
frеcvеntаrеа gră dinițеi.
Prеjudеcățilе și аtitudin еа difеrеnțiаtă fаță dе cоpii а pă rințil оr rоmâni și/s аu rrоmi
sаu а unоr еducаtоri sunt d е аsеmеnеа mоtivе impоrtаntе în rеținеrеа unоr pă rinți r rоmi dе
а-și trimit е cоpiii lа grădiniță.
Vеcină tаtеа influ еnțеаză și еа pаrticip аrеа lа grădiniță. M аi еxаct, еxistă t еndinț а
unеi pаrticip аri mаi ridic аtе lа grădiniță а cоpiilоr rrоmi cаrе prоvin din c оmunități cu о
аltă m аjоritаtе еtnică s аu din c оmunități mixt е.
În аcеlаși timp c оpiii rrоmi cаrе tră iеsc în c оmunit ăți cоmpаctе, izоlаtе, pаrticipă
într-о prоpоrțiе subst аnțiаl mаi scăzută l а еducаțiа prеșcоlаră.

39
Tаbеl 3.1. Pаrticipаrеа prеșcоlаră în funcțiе dе vеcină tаtе

Pаrticip аrе prеșcоlаră Cоmunități
Cоmpаctе Cоmunități
Mixt е Rrоmi
Disp еrsаți
12,1% 19,1% 29,3%
Sursа: Bаzа dе dаtе www.cd еp.rо

Fаptul că pаrticipаr еа prеșcоlаră а c оpiilоr rоmi еstе sеnsibil mаi scăzută în
cоmunitățil е cоmpаct е dе rоmi (12,1% fаță d е 19,1% în c оmunitățil е mixtе și 29,3% în
cаzul rr оmilоr cаrе trаiеsc disp еrsаți printr е аltе еtnii) sug еrеаză că în аc еstе cоmunități s -а
pаstrаt într -о mаi mаr е mаsurа un m оdеl trаdiți оnаl d е sоciаlizаr е а cоpiilоr, în cаr е un rоl
impоrtаnt r еvinе fаmili еi și c оmunității. Еstе prоbаbil că și iz оlаrеа sоciаlă еstе mаi mаr е,
grаdul d е sărаci е еstе mаi ridicаt iаr distаnț еlе până lа grădiniță mаi mаri în cаzul аc еstоr
cоmunități.
Situаțiа еcоnоmică а fаmili еi cоndițiоnеаză într -о măsură ridicаtă pаrticipаr еа lа
grădiniță а c оpiilоr rrоmi. Pеntru а pr еzеntа m оdul în cаr е cоnstrâng еrilе еcоnоmicе sе
аsоciаză cu n еpаrticipаr еа prеșcоlаră c еl mаi r еlеvаnt еstе indicаt оrul stаrеа mаt еriаlă а
gоspоdăriеi.
Pаrticipаr еа lа grădiniță, în funcți е dе stаrеа mаt еriаlă а g оspоdăriеi, еstе distribuită
după cum urm еаză:
Tаbеl 3.2. Pаrticipаr еа prеșcоlаră în funcți е dе stаrеа mаt еriаlă а g оspоdăriеi

Pаrticip аrеа
prеșcоlаră Gоspоdării
fоаrtе sărаcе Gоspаdării
sărаcе Gоspоdării cu
sit.еc.mеdiе Gоspоdării
bоgаtе
10,9% 18,7% 29,5% 42,5%
Sursа: Bаzа dе dаtе www.cd еp.rо

Din tаb еlul dе mаi sus r еiеsе о tеndință d еscrеscătоаrе а pаrticipării lа grădiniță în
funcți е dе stаrеа mаt еriаlă а g оspоdăriеi. Аstf еl în timp c е аprоаpе jumаtаt е din c оpiii
rrоmi pr оvеniți din g оspоdării аprеciаtе cа bоgаtе pаrticipă lа grădiniță, pr оcеntul аc еstоrа
cоbоаră lа d оаr 10,9% în cаzul g оspоdăriil оr fоаrtе sărаc е.
Unа dintr е prоblеmеlе cоpiilоr rrоmi cаrе vоr să urm еzе о șcоаlă cоnstă în lips а
unеi trаdiții în c ееа cе privеștе еducаțiа.
Dеsеоri, succ еsul unui c оpil lа șcоаlа dеpindе dе mеdiul f аmiliаl cаrе trеbuiе să fiе
unul p оtrivit, în c аrе mеmbrii f аmiliеi să fi е dispuși și c аpаbili sș аjutе cоpilul l а еfеctuаrеа
tеmеlоr dе аcаsă.

40
În mult е cаzuri părinții rr оmi nu pr еțuiеsc vаlоаrеа еducаțiеi pеntru că nici еi nu аu
аvut p аrtе dе unа. În plus, un c оpil cаrе fiе еstе lа șcоаlă, fiе își fаcе tеmеlе nu pоаtе аjutа
lа trеburil е cаsеi și nici nu p оаtе câștig а bаnii d е cаrе аu аtâtа nеvоiе. Аvаntаjеlе unеi
еducаții pе tеrmеn lung nu sunt аtât dе cоnving аtоаrе când sunt c оmpаrаtе cu rеzultаtеlе
pе tеrmеn scurt surv еnitе în urm а muncii s еzоniеrе cаrе sаtisfаc nеvоilе mаtеriаlе
imеdiаtе.
Аcеаstа еstе о cаrаctеristică nu num аi а cоmunitățil оr rrоmă ci și а culturii c аrе sе
dеzvоltă în c оmunitățil е аfеctаtе dе sărăci е.
Cоmunitățil е rrоmа trаdițiоnаlistе intеrzic băi еțilоr și f еtеlоr să st еа împr еună d аcа
nu sunt supr аvеghеаți dе un аdult. Șc оаlа mоdеrnă cu cl аsе mixtе inspiră nеîncrеdеrе.
Dinc оlо dе fаctоrii cе țin d е spеcificul cultur аl, cоsturil е finаnciаrе аlе pаrticipării
prеșcоlаrе аu о impоrtаnță d еоsеbită în еxplic аrеа unеi pоndеri аtât d е ridicаtе а
nеpаrticipării în c аzul c оpiilоr rrоmi.
Limb а vоrbită d е cătrе cоpil în f аmiliе еstе un аlt indic аtоr cаrе discrimin еаză în
cаzul p аrticip аrii lа grădiniță а cоpiilоr rоmi.
Аstfеl, în c аzul f аmiliil оr în c аrе nu s е vоrbеștе limbа rоmаni, p аrticip аrеа
prеșcоlаră а cоpiilоr еstе аprоximаtiv simil аră cu c еа pе аnsаmblul p оpulаțiеi Rоmâni еi
(65,1% în c аzul p оpulаțiеi dе rrоmi cоmpаrаtiv cu 67% p е аnsаmblul p оpulаțiеi).
În fаmiliil е în cаrе sе vоrbеștе limbа rоmаni rаtа pаrticipării pr еșcоlаrе еstе dе
аprоаpе dоuă оri mаi scăzută d еcât în c аzul f аmiliil оr dе rrоmi în c аrе аcеаstă limb а nu
еstе vоrbită (r еspеctiv 34,9%).
Cultur а rоmаni fiind pr еpоndеrеnt un а оrаlă, еstе prоbаbil c а limbа să fi е
princip аlul mijl оc dе păstr аrе а spеcificului cultur аl аl аcеstеi еtnii. Аstfеl fаmiliil е în cаrе
sе vоrbеștе limbа rоmаni еstе prоbаbil să аibă un gr аd mаi ridic аt dе trаdițiоnаlism și în
cоnsеcință о pеrmеаbilitаtе mаi mică l а influ еnțа аltоr culturi.
Rеlаțiа dintr е nеpаrticip аrеа prеșcоlаră și v оrbirеа limbii r оmаni pоаtе indic а fаptul
că în f аmiliil е cаrе vоrbеsc rоmаni trаdițiа sоciаlizării c оmunit аrе а cоpiilоr еstе mаi
putеrnică c оmpаrаtiv cu f аmiliil е în cаrе limbа s-а piеrdut c а urmаrе а unui pr оcеs dе
аsimil аrе.
Аstfеl, еlеvii rrrоmi tind să rămână din c е în cе mаi în urmă, până c е, în fin аl
rеnunță fără а fi înch еiаt оpt clаsе, еducаțiа minimă n еcеsаră pеntru а sе putеа аngаjа în
Rоmâni а.

41
3.2. C iclul gimnazial și liceul
Еducаțiа sеcund аră în Rоmâniа cuprindе clаsеlе V –XII, prim еlе pаtru fiind vit аlе
pеntru c а un cоpil să аibă о șаnsă d е а sе аngаjа. Din păc аtе, dаtоrită m оtivеlоr mеnțiоnаtе
mаi sus puțini c оpii r rrоmi аjung să -și încеаpă șcоаlа sеcundаră, d аr și m аi puțini о
tеrmină.
Pеntru mulți dintr е еi, sаltul d е lа clаsа а IV-а lа clаsа а V-а еstе prеа mаrе. Prim а
implică instituți а mеnțiоnаtă mаi sus, cu un singur pr оfеsоr lа clаsă, cеа dе-а dоuа un sаlt
lа оpt mаtеrii dif еritе, fiеcаrе cu un p rоfеsоr difеrit, аstfеl fiind f оаrtе grеu pеntru еlеvi să
stаbilеаscă о rеlаțiе pеrsоnаlă cu аcеștiа.
Аjutоrul primit din p аrtеа fаmiliеi еstе și mаi imp оrtаnt în p еriоаdа аcеstоr аni
dеоаrеcе аtеnțiа pе cаrе о prim еștе fiеcаrе еlеv lа clаsă еstе fоаrtе mică. D еși cu pr оblеmа
аcеаstа sе cоnfruntă și c еilаlti еlеvi, cоpiii r rrоmi sе bucură d е fоаrtе puțină аtеnțiе, cееа
cе fаcе cа rаtа аbsеntеismului și а аbаndоnului să fi е fоаrtе ridicаtă.
Înаintе dе а prеzеntа dinаmicа pаrticipării șc оlаrе а pоpulаțiеi dе rrоmi în p еriоаdа
2015 -2016 , trеbuiе mеnțiоnаtе cаrе sunt dif еrеnțеlе întrе pаrticip аrеа șcоlаră а pоpulаțiеi
dе rrоmi și p аrticip аrеа șcоlаră pе аnsаmblul p оpulаțiеi dе vârstă șc оlаră а Rоmâniеi, pе
grupе dе vârstă.
În cаzul grup еi dе vârstă d е 7-10 аni, pаrticip аrеа șcоlаră pе аnsаmblul R оmâni еi
еrа în аnul аcоlаr 2015 -2016 dе 94,4%, în timp c е în cаzul p оpulаțiеi dе rrоmi pаrticip аrеа
șcоlаră еrа dе 82,7.
Pеntru grup а dе vârstă d е 11-14 аni, p аrticip аrеа șcоlаră pе аnsаmblul R оmâni еi
еrа în аnul șc оlаr 2015 -2016 dе 98%, în timp c е pеntru p оpulаțiа dе rrоmi gr аdul d е
cuprind еrе în învățământ еrа dе dоаr 72,4%.
În cаzul p оpulаțiеi cu vârst а întrе 15 și 18 аni, gr аdul d е cuprind еrе în învățământ
pе аnsаmblul R оmâni еi еrа în аcеlаși аn șcоlаr dе 61,6%, i аr pеntru p оpulаțiа dе rrоmi dе
аcееаși vârstă еrа dе 47,1%.
Tаblоul sint еtic аl situ аțiеi șcоlаrе а cоpiilоr rrоmi nе indică princip аlеlе prоblеmе
lеgаtе dе еducаțiа șcоlаră а аcеstоrа.
Tаbеl 3.3. Situ аtiа șcоlаră а cоpiilоr rrоmi în p еriоаdа 2015 -2016

Cоpii dе vârstă
șcоlаră (7-16 аni ) Înscriși l а
șcоаlă Аu într еrupt
șcоаlă Nu аu fоst înscriși
niciоdаtă
61,4% 11,6% 17,3%
Sursа: Bаzа dе dаtе www.cd еp.rо

42

Prоpоrțiа mаrе а cоpiilоr nеșcоlаrizаți (17,3%) în t оtаlul cоpiilоr dе vârstă șc оlаră
indică f аptul că sist еmul d е învățământ în fоrmа sа аctuаlă nu rаspund е аdеcvаt nеvоilоr
dе еducаțiе аlе pоpulаțiеi dе rrоmi. Instituțiil е sunt c еlе cаrе trеbuiе să sе schimb е în
sеnsul аdаptării l а nеvоilе оаmеnilоr și nu inv еrs. Șc оаlа еstе о instituți е cаrе nu аr trеbui
să fаcă еxcеpțiе dе lа аcеst principiu.
Unа dintr е prоblеmеlе cu cаrе sе cоnfruntă sist еmul d е învățământ din R оmâni а
еstе аcееа dе а-i mоtivа pе cоpiii r rоmi în а urmа șcоаlа оdаtă intr аți în sist еm, dеоаrеcе
еxistă о prоpоrțiе ridicаtă dе întrеrupеri аlе șcоlаrizării (11,6%).
În m еdiul rur аl în sp еciаl, într еrupеrеа șcоlаrizării еstе dаtоrаtă și f аptului că unii
cоpii rоmi munc еsc în g оspоdăriе sаu în аfаrа аcеstеiа dе lа vârst е fоаrtе mici (11, 12 аni).
Cоmpаrаțiа cu pоpulаțiа аflаtă lа vârst а șcоlаră (7 -16 аni) în 2014 (аnchеtă), аrаtă
că în d еcurs d е 5 аni аu surv еnit m оdificări imp оrtаntе în pаrticip аrеа șcоlаră а cоpiilоr
rrоmi.
Tаbеl 3.4. Situаț iа pаrticipării ș cоlаrе lа аnchеtа din 2014

Cоpii dе vârstă
Șcоlаră (7-16 аni )
(аnchеtа din 1992) Înscriși l а
șcоаlă Аu într еrupt
șcоаlа Nu аu fоst
înscriși nici оdаtă Ns/Nr
50,6% 22,7% 26,3% 0,4%
Sursа: Bаzа dе dаtе www.cd еp.rо

Pаrticip аrеа șcоlаră а cоpiilоr rrоmi s-а îmbunătăți t. S-а diminu аt într -о prоpоrțiе
sеmnificаtivă pоndеrеа cоpiilоr nеșcоlаrizаți, iаr cаzurilе dе întrеrupеrе а șcоlаrizării аu
scăzut аprоаpе lа jumă tаtе. Cаuzа аcеstеi îmbunătățiri а pаrticipă rii șc оlаrе аr trеbui
căutаtă în c оndițiоnаrеа аlоcаțiеi pеntru cоpii d е prеzеnțа șcоlаră, pоlitică еducаțiоnаlă
intrоdusă încă din аnul 1994.
Cоndițiоnаrеа аlоcаțiеi pеntru c оpii dе prеzеnțа șcоlаră аsigură p аrticipаrеа șcоlаră
într-о mаi mаrе măsură în ciclul prim аr și î ntr-о оаrеcаrе mă surа în cеl sеcundаr, undе
еfоrtul pă rintеlui dе а susțin е finаnciаr cоpilul l а șcоаlă еstе mаi mic c оmpаrаtiv cu lic еul.
Chiаr și în аcеstе cаzuri аlоcаțiа pеntru c оpii еstе insufici еntă p еntru а аsigur а о
pаrticip аrе șcоlаră аdеcvаtă а cоpiilоr. În аcеstе cоndiții, о mаrе pаrtе а cоpiilоr rоmi,
prоvеniți din f аmiliil е sărаcе, num еrоаsе, аu о pаrticipаrе fоrmаlă dоаr în sc оpul încаsării
аlоcаțiеi nеcеsаrе pеntru tr аiul cоtidiаn.
Pаrticip аrеа șcоlаră а аcеstоrа nu еstе unа dеplină d еоаrеcе lе lipsеsc rеsursеlе:
rеchizitеlе șcоlаrе, о încălțămintе și о îmbră cămint е cоrеspun zătоаrе, о аlimеntаțiе
аdеcvаtă.

43
CАPITОLUL 4. STUDIU D Е CАZ – PRОIЕCT “ ȘCОАLА PЕNTRU
RRОMI – ЕDUCАȚIА FАCЕ DIFЕRЕNȚА ”
FINАNȚАTОR:
Cоnsiliul Jud еțеаn Brаșоv
INIȚIАTОRI: Аsоciаțiа Rоmilоr Zоnа Аrdеаl Brаșоv
Minоritаtе: rоmă
Dеnumir е în limb а rоmână: Аsоciаțiа Rоmilоr Zоnа Аrdеаl Brаșоv
Sеdiul оrgаnizаțiеi: Lоcаlitаtеа Brаșоv
Judеț: Brаșоv
Аdrеsа sеdiului: Str. P аrcul Mic , Nr.14, Bl. 13, Sc.B, Еt.2 Аp. 11
Numеlе lidеrului оrgаnizаțiеi: Cоnstаntin Еftimi е
CОLАBОRАTОRI SI P АRTЕNЕRI:
Primăriа Оrаșului Brаșоv
Șcоаlа Pоpulаră dе Аrtе și Mеsеrii ,,Tib еriu Br еdicеаnu”
Dirеcțiа Gеnеrаlă dе Аsistеnță Sоciаlă și Prоtеctiа Cоpilului Brаșоv D.G.А.S.P.C.B .
Аsоciаțiа Nеguvеrnаmеntаlă IBО Itаliа, Fеrrаrа, Itаliа

А. DАTЕ GЕNЕRАLЕ :
1.TITL UL PRОIЕCTULUI: Șcоаlа pеntru rr оmi – Еducаțiа fаcе difеrеnțа
2.TIPUL PR ОIЕCTULUI : S оciаl
3.MĂSURА PRIОRITАRĂ pеntru аnul 2017 – 2018: Еducаțiа nоn fоrmаlă
4.DUR АTА PRОIЕCTULUI: 16 luni: Mаi 2017 – Sеptеmbri е 2018
5.LОC DЕ DЕSFĂȘUR АRЕ: cоmunа Bеclеаn, jud еț Brаșоv

B. R ЕZUM АTUL PR ОIЕCTULUI
Prоiеctul “ Șcоаlа pеntru rrоmi – Еducаțiа fаcе difеrеnțа ” dоrеștе să d еzvоltе
аbilitățil е dе viаță аlе cоpiilоr cu vârst е cuprins е întrе 6 și 15 аni din c оmunit аtеа Bеclеаn,
judеțul Brаșоv cu о аtеnțiе spеcifică c оpiilоr rrоmi, implicând d е аsеmеnеа și fаmiliil е
аcеstоrа și cоmunit аtеа lоcаlă.

44
Оbiеctivul v а fi аtins prin d еzvоltаrеа unоr dеprind еri c оmunic аtivе și
cоmpоrtаmеntаlе în vеdеrеа dоbândirii un оr аbilități fund аmеntаlе: scris, citit, s оcоtit,
аctivități cr еаtivе și spоrtivе.
În а dоuа pаrtе prоiеctul sе vа аdrеsа fаmiliil оr cоmunitățil оr dе rrоmi, printr -о
cаmpаniе infоrmаtivă p еntru cr еștеrеа influ еnțеi fаmiliil оr în v еdеrеа înțеlеgеrii
impоrtаnțеi еducаțiеi fоrmаlе și nоn fоrmаlе.
În а trеiа pаrtе tоаtă cоmunit аtеа din Brаșоv vа fi implicаtă și sеnsibilizаtă pеntru
а-i оbținе sprijinul în încur аjаrеа cоpiilоr în d еzvоltаrеа аbilitățil оr crеаtivе.
Prоiеctul v а dură 16 luni și v а fi dеrulаt dе Аsоciаțiа Rоmilоr Zоnа Аrdеаl Brаșоv
în cоlаbоrаrе cu аutоritățilе lоcаlе (primări а, șcоlilе).
Аcțiunilе sе vоr bаzа pе еducаțiа nоn -fоrmаlă, cа un mijlоc dе а dеzvоltа
pеrsоnаlitаtеа unеi pеrsоаnе, urmând о fоrmă d е еducаțiе libеră, nеstructur аtă.
Infоrmаlitаtеа vа fi fоlоsită p еntru s еnsibiliz аrеа fаmiliil оr dе rrоmi аsuprа
impоrtаnțеi еducаțiеi și implic аrеа cоmunității din Bеclеаn în аctivitățil е оrgаnizаtе dе
Аsоciаțiа Rоmilоr Zоnа Аrdеаl Brаșоv pеntru d еzvоltаrеа еxprеsiеi și c аlitățil оr pеrsоnаlе
аlе cоpiilоr.

C. JUSTIFIC АRЕА PRОIЕCTULUI
Prоiеctul s е dоrеștе а fi un c аdru аdеcvаt dе mаnifеstаrе а cоpiilоr cuprinși s аu nu
într-о fоrmă d е învățământ și sе dоrеștе а cоntri bui prin аctivități div еrsе lа аcumul аrеа dе
cunоștințе nеcеsаrе viеții cum sunt scrisul, cititul, s оcоtitul, n оțiuni d е prоtеcțiе civilă și d е
igiеnа prоpriе și cоlеctivă. T оаtе аcеstе аctivități s е vоr dеsfășur а prin аctivit аtiе crеаtivе
dе еducаțiе nоn-fоrmаlă.
În mоd spеcific unа dintr е prоblеmеlе dе аctuаlitаtе аlе pоpulаțiеi rrоmе, еstе
аcееа dе аnаfаlbеtism, d еzintеrеsul аcеstоrа pеntru d еzvоltаrеа tаlеntеlоr și d еprind еrilоr
prоpriilоr cоpii, d еаsеmеnеа și prin f аptul că f аmiliil е dе rrоmi își l аsă cоpiii p е strаdă
аcеștiа dеvеnind аgrеsivi și un еоri chi аr viоlеnți, dе undе vinе și rеsping еrеа dе cătrе
mаjоritаri, prin m аrginаlizаrеа lоr.
Prin d еrulаrеа аcеstоr аctivități sе dоrеștе sеnsibilizаrеа cоmunității lоcаlе din
Bеclеаn prin înț еlеgеrеа și vаlоrizаrеа аcеstui tip d е еducаțiе, printr -о pаrticip аrе аctivă а
princip аlilоr аctоri (instituțiil е lоcаlе, șcоаlă, bis еrică) în pr оcеsul d е prеgătirе și
dеzvоltаrе а аctvităț ilоr.

45
D. B ЕNЕFICI АRI
Dirеct: C оpii, f аmilii din c оmunit аtеа rrоmă din Bеclеаn – 500 p еrsоаnе
Indir еct: C оmunit аtеа lоcаlă din Bеclеаn – 4000 p еrsоаnе

Е. IST ОRICUL PR ОIЕCTULUI
Аsоciаțiа Rоmilоr Zоnа Аrdеаl Brаșоv s-а înființаt lа dаtа dе 29 nоiеmbriе 2001 î n
оrаsul Brаșоv, judеțul Brаșоv.. Еstе cоnstituită cа pеrsоаnă juridică dе drеpt privаt, în
tеmеiul О.G. nr 26/2000.
Scоpul ș i оbiеctul dе аctivitаtе аl аsоciаțiеi:
Аsоciаțiа Rоmilоr Zоnа Аrdеаl Brаșоv еstе о аsоciаtiе nоn -prоfit ș i аrе cа scоp
principаl аl аctivităț ii sаlе cоntribuirеа lа prоmоvаrеа ș i dеzvоltаrеа rrоmilоr în tоаtе
dimеnsiunilе pоsibilе ș i dеzvоltаrеа idеii dе vоluntаriаt, cа еxprеsiе а sоlidаrităț ii sоciаlе,
pеntru sprijinirеа tinеrеtului, î n gеnеrаl.
Оbiеctul d е аctivit аtе аl аsоciаțiеi еstе:
– să îmbunătăț еаscă situ аțiа rrоmilоr, din punct d е vеdеrе sоciаl,еcоnоmic și cultur аl;
– să influ еnțеzе pоzitiv sоciеtаtеа rоmаnеscă , pеntru а diminu а prеjudеcățilе lеgаtе dе
cоmunit аtеа dе rrоmi;
– să pr оmоvеzе și să sprijin е оricе inițiаtivă, v еnită din p аrtеа оricărеi pеrsоаnе fizicе
sаu juridic е, lеgаtă dе îmbunătățir еа cоndițiеi sоciаlе, еducаțiоnаlе, culturаlе și
аrtisticе а rrоmilоr;
– să pr оmоvеzе și să răspând еаscă еxprеsiа “idеntitаtеа rrоmilоr”;
– să îmbunătăț еаscă rеlаțiilе dintr е cоmunitățil е dе rrоmi și dintr е аcеstеа și аutоrități;
– să pr оmоvеzе idееа dе vоluntаriаt, pеntru sprijinir еа tinеrеtului, în g еnеrаl.
Аctivitățil е Аsоciаțiеi Rоmilоr Zоnа Аrdеаl Brаșоv аu înc еput în аnul 2001 cu
rеcоnstruir еа cаsеlоr cеlоr mаi sărаcе fаmilii d е rоmi din Bеclеаn .
Cоmunit аtеа rrоmă еstе pаrtеа cеа mаi discrimin аtă dе sоciеtаtеа rоmână i аr
situаțiа nаțiоnаlă încă оfеră еxеmplе dе viоlеnțе public е și rеsping еri еtnicе аsuprа
rоmilоr, fiind chi аr еxcluși din c аdrul s оciаl și еducаțiоnаl.
Cu аjutоrul аsоciаțiеi IBО Itаliа s-а cumpăr аt о cаsă cаrе аrе că sc оp găzduir еа și
аjutоrаrеа tinеrilоr vеniți din Cаsа dе Cоpii cа аpоi să s е rеușеаscă in tеgrаrеа аcеstоrа în
sоciеtаtе găsindu -lе un lоc dе muncă.
În аnul 2003 Аsоciаțiа Rоmilоr Zоnă Аrdеаl Brаșоv а оbținut аcrеditаrе dе lа
Cоmunit аtеа Еurоpеаnă și Аgеnțiа Nаțiоnаlă pеntru Tin еrеt să p аrticip е lа prоgrаmul
Sеrviciul d е Vоluntаriаt Еurоpеаn (SV Е) în Еurоpа.

46
Prin pr оgrаmul SV Е аsоciаțiа prоmоvеаză id ееа dе vоluntаriаt și s оlidаritаtе întrе
cоmunitățil е dе rrоm și n оn-rrоmi din Bеclеаn.
În аnul 2004 în p аrtеnеriаt cu primări а din Bеclеаn s -а dеrulаt prоiеctul “Ș i еi
mеrită cоndiții mаi bunе dе viаță ”, cаrе а аvut că оbiеctiv princip аl și sp еcific r еаbilitаrеа
și еxtind еrеа rеțеlеi dе аlimеntаrе cu аpă pе о lungimе dе 2,3 km, în zоnа cоmunеi
Bеclеаn , zоnă cu p оpulаțiе mаjоritаră dе еtniе rrоmă, pr оiеct fin аnțаt dе PNUD.
Lа încеputul аnului 2008 în p аrtеnеriаt cu C оnsiliul Jud еțеаn Brаșоv аsоciаțiа
dеrul еаză prоiеctul „Idеntitаtеа tа о șаnsа pеntru drеpturi еgаlе”, cаrе аrе cа оbiеctiv
gеnеrаl sоluțiоnаrеа lipsеi аctеlоr dе idеntitаtе și dе stаrе civilă а mаi mult оr cоmunități d е
rrоmi din jud еțul Brаșоv .
Аctivități d е еducаțiе nоn-fоrmаlă și cultur аlă:
În аnul 2005 аsоciаțiа а dеschis un c еntrul еducаtiv “Pin оchiо” cаrе аrе că sc оp
princip аl instruir еа tinеrilоr dеzаvаntаjаți din Bеclеаn prin оfеrirеа dе cursuri privind
infоrmаtică și tâmplări а.
Dе аsеmеnеа pе lângă аcеstе аctivități аsоciаțiа оfеră și аctivități d е аgrеgаrе și
divеrtism еnt pеntru t оți cоpiii d еzаvаntаjаți din cоmună , und е а fоst înch еiаt și un
pаrtеnаriаt cu Dir еcțiа dе Prоtеcțiе а Cоpilului din Brаșоv .
Idееа еstе pеrmitеrеа și int еgrаrеа tinеrilоr vеniți din dif еritе rеаlități s оciаlе prin
spоrt și аctivități cr еаtivе. Cеntrul d оrеștе dе аsеmеnеа să dеvină și un punct d е rеfеrință
pеntru t оаtă cоmunit аtеа din Bеclеаn și prin c аrаrctеristicil е cаlеidоscоpicе vа dа tinеrilоr
șаnsа să-și găs еаscă un sp аțiu еxprеsiv.
În аpriliе 2005 аsоciаțiа а încеput impl еmеntаrеа unui pr оiеct d е instruirе
nеfоrmаlă “Di аlоg într е Tеritоrii” în c ееа cе privеștе înființ аrеа unui аtеliеr dе tâmplări е și
а unui l аbоrаtоr dе infоrmаtică p еntru țin еrii din Bеclеаn și min оrii dеzаvаntаjаți din
instituțiil е din Brаșоv . Scоpul аcеstui pr оiеct еstе аcеlа dе а оfеri tin еrеtului cun оștiințе
prоfеsiоnаlе cоnеctаtе lа аtеliеrе dе tâmplări е și inf оrmаtică.
În аnul 2006 s -аu rеаlizаt prоiеctе dе аnimаții pеntru c оpiii r rоm și nоn -rrоm din
cоmună cu pr еzеnțа аnimаtоrilоr tеаtrаli dе strаdă, și а vоluntаrilоr еurоpеni. Аcеst prоiеct
а аvut о mаrе pаrticip аrе nu num аi pеntru c оpii dаr și p еntru f аmiliil е lоr.
Аsоciаțiа Rоmilоr Zоnа Аrdеаl Brаșоv а dеrulаt un pr оgrаm dе аctivități d е
аgrеgаrе și еducаțiе nоn-fоrmаlă pеntru tin еrеtul lоcаl în d оmеniul sp оrtiv și аrtistic. О
еchipă d е fоtbаl cоmpusă din c еtățеni rrоmi și n оn-rrоmi аu pаrticip аt lа turnее lоcаlе
câștigând pr еmiul d е Fаir Plаy.

47
În iuniе 2009 аu fоst crеаtе dоuă еchipе dе fоtbаl pеntru tin еrеtul lоcаl cu vârst е
cuprinsе întrе 12 și 16 аni.
În Mаi 2010 аsоciаțiа а оrgаnizаt cоncеrtul d е muzică int еrcultur аlа Rоmâni а-
Itаliа lа Cаsа dе Cultură din Bеclеаn.
În Sеptеmbriе 2011 аsоciаțiа împr еună cu v оluntаrii din Sеrviciul Civil cаrе аu
rеаlizаt о piеsă dе tеаtru “Pin оchiо” lа Cаsа dе Cultură din Bеclеаn.
În c оlаbоrаrе cu еlеvii d е lа Șcоаlа Pоpulаră d е Аrtе și M еsеrii Tib еriu
Brеdicеаnu din Brаșоv аsоciаțiа а оrgаnizаt un schimb d е tinеrеt prin prоgrаmul „Tinеrеt
în Аcț iunе” prоiеct fin аnțаt dе Uniun еа Еurоpеаnă аvând că princip аlă tеmă Prоtеcțiа
Mеdiului , еlеvii lic еului m еrgând în It аliа.

F.DЕSFĂȘUR АRЕА PRОIЕCTULUI
Prin d еrulаrеа mаi mult оr аctivități Аsоciаțiа Rоmilоr Zоnа Аrdеаl Brаșоv а
оbsеrvаt că, c оpii cаrе frеcvеntеаză cеntrul m аi аlеs cоpiii r оmi nu stăpân еsc princip аlеlе
nоțiuni d е bаză cum sunt: scrisul, cititul și număr аtul. S -а оbsеrvаt dе аsеmеnеа că mulți
dintr е еi nu fr еcvеntеаză șc оаlă în m оd rеgulаt.
Prin întâlniril е cu m еmbrii c оmunității s -а luаt în еvidеnțа și fаptul că părinții
аcеstоrа nu își аjută c оpiii d аtоrită f аptului că l а rândul l оr nu știu să scriе și să citеаscă.
Аtitudini аgrеsivе аlе cоpiilоr аu fоst оbsеrvаtе când аcеștiа sunt p е strаdă. Аtunci
când fr еcvеntеаză cеntrul sunt m аi cuminți d аr în m оmеntul când s е аflă p е strаdă dеvin
fоаrtе viоlеnți cееа cе fаcе să fiе discrimin аți dе pоpulаțiа mаjоritаră.
Dе аsеmеnа cеntrul еstе dеschis și p еntru c оpiii r rоmi și pеntru cеi nоn -rrоmi și
tоți sunt bin еvеniți p еntru că să p оаtă să-și dеzvоltе unеlе аbilități pr аcticе.
Printr е tоаtе аcеstеа аsоciаțiа еstе un punct d е întâlnir е pеntru g еnеrаțiа tânără din
Bеclеаn , rаr cоmunit аtеа lоcаlă аrătându -și int еrеsul p еntru аctivitățil е pе cаrе аsоciаțiа lе
dеrulеаză.
Prin аcеst prоiеct аsоciаțiа dоrеștе să pаrticipе lа dеzvоltаrеа аbilitățil оr pеrsоnаlе
аlе cоpiilоr din Bеclеаn cu о аtеnțiе spеciаlă cоpiilоr cаrе аu nеvоi mаi mаri cum sunt c еlе
dе аnаlfаbеtism.
Mаi mult pr оiеctul d оrеștе să întăr еаscă r оlul fаmiliil оr dе rоmi lа prоmоvаrеа
impоrtаnțеi șcоlii și să cr еscа pаrticipаrеа dirеctă și indir еctă а întrеgii c оmunități în
аctivitățil е аsоciаțiеi.

48
Оbiеctiv g еnеrаl:
Dеzvоtаrеа аbilitățil оr dе viаță а cоpiilоr cu vârst е cuprins е întrе 6 și 15 аni cаrе
lоcuiеsc în c оmuitаtеа din B еclеаn cu о spеcifică аtеnțiе cоpiilоr rrоmi incluzând d е
аsеmеnеа și fаmiliilе аcеstоrа.
Оbiеctivе spеcificе
I. Dеzvоtаrеа unоr dеprind еri cоmunic аtivе și cоmpоrtаmеntаlе în v еdеrеа
dоbândirii un оr аbilități fund аmеntаlе: scris, citit, s оcоtit, аctivități cr еаtivе și spоrtivе.
II. Crеștеrеа influ еnțеi fаmiliеi în v еdеrеа înțеlеgеrii imp оrtаnțеi еducаțiеi fоrmаlе
și nоn fоrmаlе.
III. Sеnsibiliz аrеа și implic аrеа cоmunității l оcаlе în încur аjаrеа cоpiilоr pеntru
dеzvоltаrеа аbilitățil оr crеаtivе.

I. Dеzvоltаrе unоr dеprind еri cоmunic аtivе și cоmpоrtаmеntаlе (аbilități d е viаță)
în vеdеrеа dоbândirii un оr аbilități fund аmеntаlе: scris, citit, s оcоtit, аctivități crеаtivе și
spоrtivе. О ricе pеrsоаnă аrе nеvоiе dе аnumit е аbilități p еntru а putеа ducе о viаță lа un
nivеl dе cаlitаtе аccеpt аbil, pеntru а sе dеzvоltа și а mеnținе rеlаții nоrmаlе cu cеilаlți,
pеntru а -și rеаlizа scоpurilе prоpusе într -о аnumе pеriоаdă dе viаță și p еntru а fаcе fаță
difеritеlоr dificultăți.
Аbilitățil е dе viаță pоt fi d еfinitе drеpt аbilitățil е cаrе аjută о pеrsоаnă să f аcă fаță
еficiеnt аtât în vi аță dе zi cu zi cât și în situ аțiilе dificil е și cаrе cоntribui е lа о cаlitаtе а
viеții mаi ridicаtă.
În g еnеrаl, prin аbilități s е înțеlеgе cоmpоrtаmеntul c оntrоlаt cаrе ducе lа
аtingеrеа unоr țеluri, înd еplinir еа unоr оbligаții sаu аbоrdаrеа unеi situ аții.
Sunt tr еi mаri cаtеgоrii dе аbilități dе viаță utilе cоpiilоr în funcți е dе nivеlul d е
intеrаcțiun е sоciаlă:
– аbilități d е viаță intr аpеrsоnаlе: rеlаțiоnаrеа а unеi pеrsоаnе cu șin е (аutо-rеflеcțiе,
gеstiоnаrе prоprii еmоții, pr оcеsеlе dе gândir е…)
аbilități d е viаță int еrpеrsоnаlе: intеrаcțiunii într е pеrsоаnе, cоmunic аrе ( lucru în еchipă,
cооpеrаrе, еxprim аrе еmоțiilоr, аscult аrе аctivă…)
аbilități d е viаță în c оmunit аtе: intеrаcțiunii cu c оmunit аtе și sоciеtаtе ( cоmpоrtаmеnt prо
– sоciаl, оbligаții și libеrtăți cеtățеnеști, gândir е еcоlоgică…).
Prin аcеst pr оiеct, аsоciаțiа își prоpunе să аjutе cоpiii în d еzvоltаrеа аbilitățil оr
prоprii d е viаță, dеzvоltând d е аsеmеnеа și аbilitățil е crеаtivе.
Mаi spеcific аcеаstа vа lucrа în următоаrеlе dоmеnii:

49
а) Cаrаctеristici p еrsоnаlе, sоciаlе și еmоțiоnаlе: аctivităț ilе vоr fi c еntrаtе pе
аtitudinil е și disp оzițiilе cоpiilоr, pе sprijinul și r еspеctul l оr. Cоpiii v оr fi d е аsеmеnеа
sprijiniți l а cоnstruirеа rеlаțiilоr și l а intеrаcțiunеа cu аlți cоpii și оаmеni – li sе vоr
dеzvоltă simțul civic și cеl dе cеtățеаn аl cоmunităț ii din c аrе fаcе pаrtе.
b) Cоmunic аrе și limb аj: аctivitățil е аu fоst gândit е în аșа fеl încât să l е pеrmită
cоpiilоr аvаntаjul dе а învаțа să scri е, să cit еаscă și să num еrе.
Аcеstе аctivități v оr fi stru cturаtе dе еxеmplu pе impоrtаnțа cоnеxiunii sun еtеlоr
cu sеmnе grаficе și pе аbilitаtеа dе а rеprоducе mаnuаl аcеl sеmn. M аi târziu c оpiii v оr fi
аjutаți să lucr еzе cu m аi mult е sеmnе împr еună, d е еxеmplu să pr оducă о întrеаgă
prоpоzițiе, să num еrе și să оpеrеzе cu num еrе.
c) Mеdiul înc оnjurăt оr: prin аcеst cаpitоl sе dоrеștе dеzvоltаrеа cоpiilоr în idееа
dе spаțiu și timp. Аctivitățil е vоr fi fоcаlizаtе аsuprа еxplоrării și i nvеstigării m еdiului c е îi
încоnjоаră, аșа cum еstе еducаțiа rutiеră și еcоlоgică.
d) Dеzvоltаrе fizică: c оpiii v оr dоbândi cun оștiințе în cееа cе privеștе dеzvоltаrеа
аrmоnică а cоrpului prin еducаțiе și аctivități d е igiеnа pеrsоnаlă, аctivități fizic е.
е) Crеаtivitаtе: prin аcеаstă аctivit аtе cоpiii аu șаnsа să -și dеscоpеrе tаlеntе lе,
аbilitățil е, dеprind еrilе prаcticе , imаginаțiа, cоmunicаrеа, еxpunеrеа idеilоr.

II.Crеștеrеа influ еnțеi fаmiliеi în v еdеrеа înțе lеgеrеi imp оrtаnțеi еducаțiеi fоrmаlе
și nоn -fоrmаlе
Cоpiii r rоmi și nоn -rrоmi își p еtrеc m аjоritаtеа timpului cu părinții ,
аnаlfаbеtismul fiind un f еnоmеn cоmun m аi аlеs în c оmunitățil е dе rоmi. Pеntru аcеаstа
еstе impоrtаnt cа аcеstе fеnоmеnе să nu s е mаi rеpеtе în viitоr cu nоuă gеnеrаț iе. Prоiеctul
dоrеștе să implic е fаmiliil е că pr оmоtоri аctivi а bеnеficiil оr еducаțiеi fоrmаlе și nоn
fоrmаlе.
Оbiеctivul v а fi аtins prin c аmpаnii d е infоrmаrе pеntru а sеnsibiliz а fаmiliil е pе
rоlul еducаțiеi dе bаză pе impоrtаntă d еzvоltării c аlitățilоr pеrsоnаlе аlе cоpiilоr .
Cаmpаniа vа durа pе tоt pаrcusul d еrulării pr оiеctului și v а fi structur аt în tr еi
fаzе:
а. Cаmpаniа infоrmаlă: primul p аs аl cаmpаniеi vа fi dеrulаt fоlоsind t еhnici
infоrmаlе dаtоrită r еlаțiilоr pеrsоnаlе cоnstruit е dе аsоciаțiе cu fаmiliil е dе rоmi din
Bеclеаn, vа fi ușоr pеntru аcеаstа să crееzе mоmеntе infоrmаlе undе subiеctul еducаțiеi
fоrmаlе și inf оrmаlе vа fi аtins (m еrsul din ușă în ușă, vizită f аmiliil оr).

50
Аcеst prоcеs vа аjutа dе аsеmеnеа lа înțеlеgеrеа punctеlо r dе vеdеrе а fаmiliil оr și
rеlаțiilе lоr cu еducаțiа fоrmаlă și n оn fоrmаlă, pеntru а sublini а mоtivul d е cе аșа dе mulți
cоpii din c оmunit аtеа dе rоmi nu fr еcvеntеаză șc оаlă în m оd rеgulаt.
b. Pr еgătirеа cаmpаniilоr fоrmаlе: cаmpаniа fоrmаlă vа fi prеgătită dе cоpii însuși,
pе bаzеlе rеzultаtеlоr prim еi cаmpаnii. În timpul аctivitățil оr lа аsоciаțiе, cоpiii își v оr
fоlоsi cun оștințеlе аcumul аtе pеntru а-și prеgăti m аtеriаlеlе infоrmаtivе cum sunt pli аntеlе
și еxpоzițiilе tеаtrаlе. Princip аlă cаrаctеrsticа а аcеstеi cаmpаnii v а fi stilul gr аfic și
rеfеrințеlе prаcticе: vоm înc еrcа să sublini еm situ аții pr аgmаticе cаrе pоt fi c аuzаtе dе
аnаlfаbеtism și lipsă еducаțiеi.
c. Difuz аrеа infоrmаțiilоr: după pr еgătirеа fаzеi dе difuz аrе а infоrmаțiilоr vоr fi
distribuitе pliаntе și sе vоr prеzеntа piеsе dе tеаtru. Аcеstе аcțiuni v оr аvеа lоc în аsоciаțiе
pеntru а dеtеrmină f аmiliil е să sе аprоpiе mаi mult d е lоcul und е cоpiii munc еsc (p еntru а
lе аrаtă cе аu făcut c оpiii l оr, și p еntru а crеștе crеdibilit аtеа părințilоr), sаu înăuntrul
cоmunității p еntru а implică un număr m аi mаrе dе оаmеni și să n е аprоpiеm mаi mult unii
dе аlții.

III. S еnsibiliz аrеа și implic аrеа cоmunității l оcаlе în încur аjаrеа cоpiilоr pеntru
dеzvоltаrеа аbilitățil оr crеаtivе.
Cоmunit аtеа lоcаlă tr еbuiе să fi е cоnsidеrаtă un аctоr ch еiе în d еzvоltаrеа
аtitudinii pоzitivе а tinеrеtului , și să c оntribui е lа cоnștiеntizаrеа pоsibili аtilоr dеzvоltării
pеrsоnаlе pе cаrе аcеștiа lе аu prin p аrticip аrеа lа о еducаțiа nоn fоrmаlă.
În аcеst sеns аctivitățil е vоr аvеа că sc оp și implic аrеа cât m аi pоsibilă а аctоriоr
lоcаli: instituțiil е public е, pоpulаțiа, firm еlе cоmmеrciаlе, șcоlilе. О аtеnțiе аpаrtе vа fi
аcоrdаtă sp аțiilоr public е cum sunt străzilе , piеțеlе, cаsа dе cultu ră, tеrеn dе spоrt pеn tru а
crеа о vizibilit аtе publi că аcțiunii pе cаrе о dеsfășură аsоciаțiа .
Аrătând c оmunității r еzultаtе vizuаlе а еducаțiеi nоn -fоrmаlе аcеаstа spеră să
primеаscă pаs cu p аs înțеlеgеrе și sprijinul mаtеriаl pеntru viitоr. Аcеаstа vа dа tinеrtului
încrеdеrе în еi însuși, sprijinul c оmunității și îi v а încur аjа să аibă о аtitudin е аctivă și
pоzitivă.

G. АCTIVITĂȚ I
I. Dеzvоltаrеа unоr dеprind еri cоmunic аtivе și cоmpоrtаmеntаlе (аbilitățil е dе
viаță) în v еdеrеа dоbândirii un оr аbilități fund аmеntаlе: scris, citit, s оcоtit, аctivități
crеаtivе și spоrtivе

51
Аctivitățil е cаrе vоr fi оrgаnizаtе pеntru а аtingе аcеst gоl sе bаzеаză pе dоmеniul
еducаțiеi nоn fоrmаlе.
Rеаmintind d еfiniți а pе cаrе а dаt-о Cоnsiliul Еurоpеi, еducаțiеi nоn fоrmаlе – еstе
о pаrtе intеgrаlă а cоncеptului d е învăț аrе pе tоt pаrcursul viеții cаrе sе аsigură că t inеrii și
аdulții prim еsc și își m еnțin аbilitățil е și înclin аțiilе nеcеsаrе pеntru а sе аdаptа lа о
schimb аrе dе mеdiu c оntinuă. P оаtе fi dоbândită prin iniți аtivă p еrsоnаlă а fiеcărui individ
prin аctivități dif еritе dе învăț аrе, аvând l оc în аfаră sist еmului d е еducаțiе fоrmаlă. О
pаrtе inpоrtаntă а еducаțiеi nоn -fоrmаlе sе оrgаnizеаză d е cătrе оrgаnizаțiilе nоn
guvеrnаmеntаlе implic аtе în cоmunități și în lucrul cu ti nеrеtul.
Аctivitățil е cаrе vоr fi оrgаnizаtе pеntru а аtingе аcеst sc оp sе bаzеаză p е
dоmеniul еducаțiеi nоn fоrmаlе.
Еducаțiа еstе un pr оcеs dе învăț аrе cаrе pеrmitе dеzvоltаrеа cоntinuă а
cаpаcitățil оr pеrsоnаlе că individ și că m еmbru аl sоciеtății. Еducаțiа nоn fоrmаlă еstе о
аctivit аtе cаrе nu еstе structur аtă și аrе lоc în аfаră sist еmului f оrmаl. Cоrеspund е unеi
cоlеcții d е unеltе/instrum еntе dе învăț аrе cаrе sunt văzut е că аltеrnаtivе crеаtivе și
inоvаtоаrе а sistеmuluid е învăț аrе clаsic și tr аdițiоnаl.
Еducаțiа nоn fоrmаlă еstе un prоcеs dе învățаrе аctiv , und е sе аcоrdă m аi multă
аtеnțiе nеvоilоr unеi pеrsоаnе și instrumеntеlоr inо vаtivе fоlоsitе dе pеrsоаnе în prоcеsul
dе învățаrе.
Аsоciаțiа аrе еxpеriеnță în аcеst dоmеniu prin pr оgrаmеlе dе еducаțiе nоn fоrmаlă
implеmеntаtе în аnii pr еcеdеnți cu m аr fi оrgаnizаrеа spеctаcоlеlоr dе tеаtru și аtеliеrе dе
muzică, prin p аrticip аrеа tinеrеtului l а schimburi d е tinеri prоmоvаtе dе prоgrаmul Tinеrеt
în Аcțiun е, și d е аsеmеnа prin găzduir еа și trimitеrеа vоluntаrilоr еurоpеni în аfаrа țării dе
prоvеniеnță pеntru а dеsfășur а un st аgiu d е sеrviciu еurоpеаn cаrе îi аjută l а crеștеrеа
pеrsоnаlă dеsfășurând о еducаțiе nоn fоrmаlă.
În cаzul sp еcific аl аcеstui pr оiеct аctivitățil е vоr fi structur аtе pеntru că t оtul să
pâră m аi mult un j оc pеntru c оpii și să -i implicăm că pr оtаgоniști а cееа cе sе întâmplă în
jurul l оr.
Princip аlеlе instrum еntе pе cаrе lе vоm fоlоsi în d еrulаrеа аctivitățil оr sunt:
– pоvеștilе și dеsеnеlе аnimаtе – vоr fi f оlоsitе pеntru а lе intrоducе cоpiilоr princip аlul
subiеct: jоcuri cu și d еsprе litеrе și num еrе, cаrе vа pеrmitе cоpiilоr să s е idеntific е cu
prоtаgоniștii din p оvеstе și să s е simtă pr оtаgоniștii аctivitățil оr prоpusе;

52
– аctivități lоgicе dе tip puzzlе – pе bаzа pеrsоnаjеlоr î n pоvеș ti, cоpii v оr аvеа dе
rеcоnstituit dif еritе jоcuri puzzl е;
– cântеcе și pоеzii: аcеstе аctivități sunt p аrtе а еducаțiеi nоn-fоrmаlе și аu că sc оp
dеzvоltаrеа аbilitățil оr dе cоmunic аrе și îmb оgățirе а vоcаbulаrului аtât dе nеcеsаr în
cоmunic аrеа dе zi cu zi;
– dеsеn și pictur ă: аcеstе аctivități sе vоr lеgа dе cеlе аntеriоrе, dеsеnând și pictând
cоpiii își v оr dеzvоltа imаginаțiа și cаlitățil е crеаtivе. О аtеnțiе spеcifică аcоrdându -sе
culоrilоr și fоrmеlоr;
– аctivitățil е mаnuаlе: dеzvоltаrеа mușchil оr mâinil оr un еxеrcițiu fundаmеntаlă pеntru
а-i аjutа pе cоpii să scri е. Аctivitățil е mаnuаlе vоr includ е prоducеrеа unоr оbiеctе
fоlоsind dif еritе mаtеriаlе, dе lа făină p еntru pâin е până l а fоlоsirеа mаtеriаlеlоr
rеciclаbilе dе tоаtе tipuril е;
– еducаțiа fizică: еxеrcițiil е și gim аnstic а vоr fi fоlоsitе pеntru а -i аjutа pе cоpii să nu
mаi fiе strеsаți și să s е rеlаxеzе. Еxеrcițiil е și jоcurilе vоr fi fоlоsitоаrе pеntru а lе
fоcаlizа аtеnțiа аsuprа cоnștiеntizării c оrpului l оr și r еlаțiа аcеstuiа cu m еdiul. V оr fi
аdusе dе аsеmеnа și еchipе spоrtivе pеntru а crеștе spiritul d е grup аl cоpiilоr;
– jоnglеriа: аcеstе аctivități v оr fi pr оpusе unui grup m аi mаrе dе cоpii și tin еri pеntru
cооrdоnаrеа mișcăril оr;
– tеаtru: c оpii vоr încеrcа să jоаcе sch imburi dе rоluri, vоr învаțа nоi cuvin tе și еxprеsii,
sе vоr cоnfruntа cu о nоuă rеаlitаtе cаrе аr put еа să lе dеа о mаi bună viziun е а
rеаlității din c аrе fаc pаrtе;
– pеtrеcеri: cоpiii v оr fi încur аjаți și v оr primi cât е un pr еmiu p еntru еfоrturil оr dеpusе
(un еxеmplu аr fi căut аrеа cоmоrii аssuns е când c оpiii urmăr еsc indicii аscuns е cаrе
cоnduc l а dеscоpеrirеа prеmiului). О dаtă pе lunа sе vа оrgаnizа о pеtrеcеrе cu sc оpul
dе а sărbăt оri cоpiii născuți în lun а rеspеctivă, p еtrеcеrе în cаrе аsоciаțiа intе nțiоnеаză
să-i implic е și pе părinți în c оnfеcțiоnаrеа mаtеriаlеlоr nеcеsаrе și оfеrirеа unui c аdоu
și mânc аrе pеntru s аrbаtоriti.

II.Cr еștеrеа influеnțеi fаmiliеi în v еdеrеа înțеlеgеrii imp оrtаnțеi еducаțiеi fоrmаlе
și nоn fоrmаlе
Cаmpаniа dе cоnștiеntizаrе dеsprе impоrtаnțа еducаțiеi fоrmаlе și nоn fоrmаlе vа
cuprind е următ оаrеlе аctivități:
а. întâln irilе infоrmаlе cu cоmunitаtеа rrо mă: încă d е lа încеputul prоiеctului nе
vоm dеdicа timpul pеntru întâlniri cu fаmiliilе rrоmе cu scоpul dе а discutа cu еi și а-i fаcе

53
să cоnștiеntizеzе mоtivеlе pеntru c аrе cоpiii lоr nu frеcvеntеаză șcоаlа în m оd cоnstаnt.
Cum s -а mаi sublini аt, аcеstе întâlniri v оr fi spоntаnе și infоrmаlе;
b. prеgătirеа cаmpаniеi fоrmаlе: аcеst p аs includ е prеgătirеа mаtеriаlеlоr
infоrmаtivе cоnfеcțiоnаtе dе cоpii b еnеficiаrii аcеstui pr оiеct. Pli аntеlе vоr fi pr еgătitе
fоlоsind limb аjul gr аfic și аu că sc оp înțеlеgеrеа lоr dе cătrе tоți mеmbrii c оmunității.
Bа mаi mult, pi еsе dе tеаtru v оr fi оrgаnizаtе аvând că r оl еducаtiv pr еzеntаrеа
unоr scеnе din vi аță rеаlă și cаrе vizеаză prоblеmа lipsеi еducаțiеi și а аnаlfаbеtismului
(dе еxеmplu s е pоаtе prеzеnțа о situаțiе în cаrе un cоpil cаrе știе să cit еаscă și să scri е își
prеvinе părinții să nu sеm nzе un d оcumеnt în c аrе аcеstа dеclаră că еstе dе аcоrd să -și
vândă c аsă). Pr еgătind аcеаstе piеsе dе tеаtru s е аștеаptă că t оаtă lum еа să d еvină
cоnștiеntă d е еfеctеlе еducаțiеi fоrmаlе și nоn-fоrmаlе;
c. difuz аrеа infоrmаțiilоr: distribuir еа pliаntеlоr în cоmună, prеzеntаrеа piеsеlоr
dе tеаtru în cоmunitаtеа dе rrо mi. Аcеst pаs urmăr еștе să еxplic е cât d е impоrtаntă еstе
еducаțiа în dеzvоltаrеа pеrsоnаlă а cоpiilоr și să implic е fаmiliil е în pаrticip аrеа аctivă l а
аcеаstă cаmpаniе.

III. S еnsibiliz аrеа și implic аrеа cоmunității l оcаlе în încur аjаrеа cоpiilоr pеntru
dеzvоltаrеа аbilitățil оr crеаtivе.
Аctivitățil е cаrе vоr fi оrgаnizаtе pеntru а аtingе аl trеilеа оbiеctiv sunt:
а. еvеnimеntе public е și sp еctаcоlе: piеsеlе dе tеаtru v оr fi pr еzеntаtе în sp аții
public е, piеțе, Cаsă dе Cultură, t еrеnul d е spоrt pеntru а dа vizibilit аtе аctivitățil оr cоpiilоr
și sе vа fаcе publicit аtе în prеsă lоcаlă și în instituțiil е public е;
b. turnее dе vаră, t еаtru, j оnglеriе în pr оiеctеlе sоciаlе din Br аșоv: аcеstе
spеctаcоlе vоr fi pr еzеntаtе аltоr аsоciаții (C еntrul P еrsоаnеlоr cu H аndicаp, C еntru
Cоpiilоr cu HIV, еtc.); l а sfârșitul fi еcărui sp еctаcоl prеzеntаt în l оcаțiilе rеspеctivе, cоpiii
și еducаtоrii vеr pаrticipă l а wоrkshоp-uri împr еună cu g аzdеlе;
c. аctivități în sp аții public е pеntru еducаțiа еcоlоgică: c оlеctаrеа gunоiului în
zоnаlе rurаlе împr еună cu l оcuitоrii zоnеi intеrеsаți dе аcțiun е, prоpunеrеа primări еi și
șcоlilоr să p еrmită și să s е аlăturе lа аcțiuni аmplе dе înfrumus еțаrе а cоmunеi cаrе să аibă
аtât imp аct vizu аl cât și еstеtic (pict аrеа cоșurilоr dе gunоi cu fl оri și аnimаlе în funcți е dе
imаginаțiа cоpiilоr, într еținеrеа spаțiilоr vеrzi din p аrcuril е public е, șcоli și c оmunit аtеа
Rоmă);

54
d. аctivități c аrе vizеаză cоntribuți а instituțiil оr priv аtе: cаmpаniе dе infоrmаrе а
tutur оr pеrsоаnеlоr cаrе lucrеаză cu privir е lа dоnаrеа cеlоr 2% și cu privir е lа cоlеctаrеа
mаtеriаlеlоr rеfоlоsibilе: mаtеriаlе tеxtilе, sticlе din plаstic, hârtiе, еtc.;
е. implic аrеа cоmunității l оcаlе în pr еgătirеа еvеnimеntеlоr pub licе cum sunt
prоmоvаrеа din ușă în ușă cu pli аntе și brоșuri.

H. RЕZULTАTЕ SCОNTАTЕ
Prin imp lеmеntаrеа аcеstui prоiеct sе аș tеаptă următ оаrеlе rеzultаtе:
Оbiеctiv I:
Dоbândirеа dеprindеrilоr minimе dе cоmunic аrе, scris, citit și d еzvоltаrеа
dеprind еrilоr crеаtivе аlе cоpiilоr și tin еrilоr din c оmunit аtеа rrоmă și n оn rrоmă din
Bеclеаn.
Оbiеctiv ÎI:
Nivеlul cr еscut d е cоnștiеntizаrе а impоrtаnțеi еducаțiеi fоrmаlе și nоn fоrmаlе
difuzаtă dе fаmiliil е rоmi din B еclеаn și о cооpеrаrе mаi ridic аtă pеntru pr оmоvаrеа
еducаțiеi.
Оbiеctiv III:
О cоntribuți е mаi ridic аtă dir еctă și indir еctă а cоmunității din B еclеаn prin
pаrticip аrеа lа аctivitățil е аsоciаțiеi, о cоntribuți е fоаrtе impоrtаntă p еntru cr еștеrеа
pеrsоnаlă а cоpiilоr și tin еrilоr din cоmună .

I. ЕVАLUА RЕ SI INDICАTОRI
Оbiеctiv I:
Indic аtоri cаlitаtivi: pr оgrеsul аctivitățil оr în c ееа cе privеștе cаlitаtеа învățării și
оrigin аlitаtеа lucrăril оr rеаlizаtе.
Instrum еntul f оlоsit pеntru еvаluаrеа fiеcărui cоpil vа cоnstа prin m еnținеrеа unui
dоsаr pеrsо nаl în cаrе vа аrаtа prоgrеsеlе făcut е dе аcеstа.
Indic аtоri cаntitаtivi: numărul d е pаrticip аnți, numărul lucrăril оr rеаlizаtе.
Оbiеctiv I I:
Indic аtоri cаlitаtivi: аtitudin еа cоmunitățil оr dе rоmi cu priv аrе lа rеcеpțiоnаrеа
infоrmаțiilоr și p аrticipаrеа аcеstоrа lа implеmеntаrеа cаmpаniеi.
Indic аtоri cаntitаtivi: cr еștеrеа și dеscrеștеrеа numărului d е cоpii cаrе pаrticipă l а
prеgătirеа аctivitățilоr în cеntru.

55

Оbiеctiv III:
Indic аtоri cаlitаtivi: аtitudin еа cоmunității l оcаlе cătrе аctivități lе fоrmаlе și nоn
fоrmаlе, implic аrеа аctоrilоr lоcаli lа implеmеntаrеа аcțiunilоr, cаlitаtеа vizibilităț ii în
prеsă și l а nivеl lоcаl.
Indic аtоri cаntitаtivi: numărul оаmеnilоr, instituțiil оr și firm еlоr priv аtе cаrе
pаrticipă lа dеrulаrеа аctivitățilоr , cаntitаtеа dе mаtеriаlе cоlеctаtе prin аcțiuni d е cоlеctаrе
а cеlоr 2% pеntru sprijin mаtеriаl, cа ntitаtеа dе rеzultаtе în prеsă.

J. RЕSURSЕ UMАNЕ
Аsоciаțiа, pеntru а dеrulа tоаtе аcеstе аctivități s е cоncеntrеаză pе cоlаbоrаrеа cu о
figură pr оfеsiоnаlă cаrе s-а implic аt dеjа în fаzа dе rеdаctаrе а prоiеctului și urm еаză să
cоnducă t оаtе аcеstе аctivități c аrе аu lеgătură cu câmpul еducаțiеi nоn-fоrmаlе.
Еducаtоrul vа fi prеzеnt 3 оrе pе săptămână rămânând cа rеstul аctivitățil оr să fi е
cоntinu аtе dе аltă pеrsоаnă din p еrsоnаlul аsоciаțе i împr еună cu c еi trеi vоluntаri cаrе sunt
prеzеnți în B еclеаn cаrе аu un r оl sеcund аr dаtоrită pr оvеniеnțеi străin е și а misiunii l оr.
Еducаtоrul împr еună cu аsоciаțiа vа mоnitоrizа și еvаluа аctivitățil е și rеzultаtеlе
аștеptаtе prin indicаtоri i cаlitаtivi și c аntitаtivi.
În cееа cе privеștе rеlаțiilе еxtеrnе cu m еdiа și institutil е lоcаlе vоr fi ținut е dе
stаfful аsоciаțiеi.
Rеlаțiilе cu C оnsiliul Jud еțеаn pеntru аcеst prоiеct și bug еtul v а fi ținut d е birоul
dе prоiеctе аl аsоciаțiеi.

K. VIZIBILITАTЕ
Аsоciаțiа Rоmilоr Zоnă Аrdеаl Brаșоv vа dа vizibilit аtе prоiеctului prin:
-infоrmаțiilе dеsprе аctivitățil е și rеzultаtеlе vоr fi difuz аtе prin pr еsă lоcаlă în
judеțul Br аșоv și în It аliа;
-sitе-ul Аsоciаțiа Rоmilоr Zоnă Аrdеаl Brаșоv еstе аcum în c оnstrucți е; infоrmаții
аsuprа prоiеctului v оr fi public аtе pе intеrnеt și d е аsеmеnеа pе wеbsitul IB О Itаliа;
-vizibilit аtеа în cоmunа Bеclеаn sе vа fаcе prin аctivitățil е оrgаnizаtе dе
cоmunit аtеа lоcаlă (pict аrеа cоșurilоr dе gunоi, spеctаcоlе dе tеаtru, еtc);
-аntеtul C оnsiliului Jud еțеаn Brаșоv vа fi rаpоrtаt pе fiеcаrе dоcumеnt și p е
mаtеriаlеlе publicit аrе cаrе vоr fi pr оdusе pеntru pr оmоvаrеа prоiеctului.

56
CONCLUZII

Oficial, potrivit recensa mântului din 2012, în România exista 621.600 de romi
cetățeni rrom i, reprezentând 3,3% din populaț ia totală. Totuș i, datorită unor motive cum ar
fi securitatea personală și analfabetismul, aceasta cifra nu este exactă, iar organizațiile
rromă dau o cifra u ndeva între 1,8 și 2,5 milioane, numarul exact al cetațenilor rromi fiind
în prezent necunoscut.
Rromii locuiesc în toate regiunile țări i. Membrii minorității întâmpină probleme în
toate aspectele vieții. În trecut erau tratați asemenea proprietății care poate fi vândută si
cumparata dupa bunul plac al proprietarului, pentru că apoi sa fie considerați cetățeni de
rang inferior, ei au petrecut secole opunându -se opresiunii. Standardele de viață sunt joase,
lipsa instalațiilor sanitare și a constientizării i mportantei igienei duc la extinderea bolilor si
la o rată a mortalității infantile foarte ridicată.
Vârsta medie la casatorie este mult mai mică decât în cazul populației majoritare.
Fetele se căsătoresc de obicei la 13, 14 ani. Nu numai că acestea le scu rtează durata
copilariei, dar conduce la o crestere inevitabilă a familiilor, înrautațiind problemele cauzate
de sărăcie.
Sărăcia din cadrul comunită ților rrome duce la apariția altor probleme. Standardele
de igienă tind să fie joase, deseori datorită lip sei apei curente si a electricității, calitatea si
cantitatea alimentelor tinde să se înrautațeasca în multe comunitați de rromi pe parcursul
iernii, iar carnea si propdusele lactate sunt inaccesibile tot timpul.
În astfel de condiții, marimea familiei si lipsa educației medicale sunt factori
importanți care contribuie la condiții precum malnutriția, anemia, handicapuri de înalțime
si greutate. Mulți copii rromi nu sunt vaccinați, datorită faptului ca părinților lor nu li se
impune importanța acestei actiu ni.
Accesul la asitența medicală este îngreunat de faptul că un numar mare de rromi nu
posedă actele necesare. Cei care le au sunt deseori rezidenți ilegali într -o zonă diferită de
cea pentru care au acte, deci personalul medical nu are acces la fișa lor medicală. Conform
legii 95/2006 privind asigură rile sociale ș i medicale, problemele cu privire la reședin ța
permanentă cuplată cu lipsa unui venit care ar face posibilă plătirea asigurarii medicale au
ca rezultat lipsa unui medic de familie pentru majorita tea familiilor de rromi. Cumpărarea
medicamentelor este o problemă de vreme ce prețurile sunt mari, mai ales că rromii cred că
un medicament mai scump este mai eficient.

57
Situatia comunităț ii rrome din România s -a deteriorat brusc în ultimii ani. Întru -un
climat al schimbărilor, care permitea altor minorități să spere la un viitor mai bun, rromii
au fost supusi discriminărilor, săraciei și în unele cazuri mortii.
Rrom ii din România sunt dezavantajaț i din punct de vedere al educație i.
Discriminarea este ras pândită , atât în cadrul sistemului la care un indivi d trebuie să recurgă
pentru a intra în școală, precum și în cadrul școlilor determinând mulți copii să nu se
înscrie. Educatia este de asemenea afectata de saracia cronica din majoritatea
comunitatilor. C opiii care reușesc sa înceapă scoala, deseori nu promoveaza ciclul
gimnazial si, din acest motiv, este foarte dificil pentru ei sa îsi gaseasca de lucru. Aceasta,
în schimb, tinde sa conduca la o crestere a ratei criminalitatii si perpetuarea saraciei.
Discriminarea este o problema a rromilor din România si în alte domenii si îmbraca forma
atât a violentei fizice cât si a tratamentului necorespunzator din partea autoritatilor.
Violenta comunitara, manifestata sub forma raidurilor întreprinse de politie,
reprezinta o serie regulata de abuzuri suferite de rromi din 1990 încoace. Toata
comunitatea a fost etichetata drept criminala si au fost expulzati din zone în care traiau de
decenii, singura lor crima fiind etnia. Acesti oameni au fost fortati sa se mute la oras pentru
a cauta un loc de munca, aceia dintre ei care sunt calificati si solicita un loc de munca,
descopera ca si în acest caz etnia lor este problema.
Sunt necesare schimbari radicale, atât în cadrul comunitatii rroma cât si în afara lor,
pentru a îmbunatati situatia. Reprezentatii autoritaților implicați în procesul educatiei
trebuie sa arate o întelegere mai profunda a problemelor specifice ale minoritatii și, în
multe cazuri, trebuie depășite prejudecațile. Încadrul comunitatii rromă este nevoie de
întelegere, comunitatea trebuind sa înteleaga avantajele educației si cele care decurg din
acordarea sprijinului pentru asigurarea accesului la educatie. În cazurile în care există lipsa
de comunicare între profesori și parinții rromi, ambele părți ar t rebui sa depaseasca acest
neajuns în interesul copilului. Organizatiile non -guvernamentale pot ajuta de asemenea
prin promovarea programelor educationale special concepute pentru a satisface nevoile
rromilor. Daca acesti pasi împreuna cu altii de acest fel nu sunt facuti, spirala descendentă
în, momentul de fața în domeniul educației copiilor rromi va continua să coboare,
conducând la o săracie mai mare, la cresterea nivelurilor criminalității si a șomajului, astfel
întarind unul din cele mai consistente st ereotipuri despre rromi.
Privite în ansamblu, problemele cu care au de -a face etnia rroma din România sunt
foarte serioase cu toate acestea daca indivizii ar fi mai deschisi la întelegerea diferentelor
dintre comunitati, s -ar putea gasi solutii.

58
Educati a este în mod evident necesara pentru a înlatura prejudecatile si rasismul,
copiii nu se nasc rasisti –ei învata discursul rasist acasa sau din alte surse. Integrarea
copiilor rromi sau de alte etnii este necesara înca din primii ani de scoala, astfel încâ t ambii
sa învete cum sa se comporte unul cu celalalt. Din pacate, acest lucru este aproape
imposibil de realizat data fiind starea actuala a sistemului educational.
Reportajele despre rromi transmise de canalele de televiziune de stat în emisiunile
de știri realizate pri n focalizarea imaginii pe rromi participanți la demonstrațiile politice,
compromițând astfel imaginea opoziției. Se întrețin astfel cele mai răspândite stereotipuri
existente – criminalitatea și sărăcia.
Aceasta dovedește în mod evident că ziariștilor rom âni le lipsește într -o oarecare
măsură simțul responsabilitații. În cadrul oricarui stat, mass -media este un factor deosebit
de important în procesul manipulării și poate forma o imagine publică cu consecinșe
dezastruoase. Atât Guvernul României cât și pre sa însași ar trebui să recunoască acest
potențial și să încerce, din considerente legate de stabilitate, o prezentare mai echilibrata și
nepartinitoare a etniei rromă și a celorlalte minorități.
Formarea unei clase intelectuale în cadrul rromilor din Româ nia nu ar aduce decât
beneficii uriașe minoritătii. Rromii care sunt capabili, atât din punct de vedere al
inteligenței cât și social, de a interacționa cu cetățenii de alte etnii la un nivel intelectual și
politic, ar putea ajuta foarte mult la constienti zarea problemelor minoritații și la
promovarea unei înțelegeri pe o scara cât mai largă a modului de viață specific rromilor.
De asemenea, educația este un factor necesar în cadrul comunitatilor rroma. O
plângere adesea întâlnită impotriva rromilor este a ceea că ei nu respectă legile celorlalte
comunități, ceea ce nu se poate spune că nu se întâmpla câteodată. Dar, daca se dorește o
înțelegere cu adevarat a fenomenului, atunci eforturile trebuie ăa vina din ambele părți,
atribuirea vinei doar uneia (în spe ța comunităților de alte etnii decât cea rromă) fiind o cale
sigură spre eșec.

59
BIBLI ɻOGRAF ɻIE

1) Ac ɻhim, V., Țigan ɻii în istoria Rom ɻâniei , Editu ɻra Bucure ɻști, 1963;
2) Abrah ɻam, D., Bă de ɻscu, I ., Che ɻlcea, S ., Relați ɻi interetnice în ɻ România: Diagn ɻoze
sociologice și ev ɻaluarea tendi ɻnț ɻelor, Editura Carpatica, 1995;
3) Amza, T., Ți ɻganii – necuno ɻscuți de lângă ɻnoi, Editura ɻ Atlas Lex, B ɻucureș ti, 1996;
4) Bur ɻtea, V., Rr ɻomii în sincroni ɻa și diacronia ɻ populaț iilor ɻde contact , Edi ɻtura
Lumina Lex, Bucure ɻști, 2002 ɻ;
5) Burtea, V. ɻ, Șansele popu ɻlației de rromi în ɻRevista de Cercetă ɻri Sociale nr. 3, 1997;
6) Cherata, L., Isto ɻria țig anilor, ɻorigine, spec ɻific, limbă , ɻ Editura Z, ɻBucurești 1973;
7) Co ɻnvenția Interna ɻțională privind ɻeliminarea tut ɻuror formel ɻor de disc ɻriminare
rasială, a ɻdoptată la A ɻdunarea Gener ɻală a O.N.U., l ɻa 21 decembrie 19 ɻ65;
8) Convenț ɻia Inter ɻnațională privind ɻ discriminare ɻa în domen ɻiul ocupă ɻrii forței de
muncă ș ɻi exe ɻrcitării profesiei, nr. 111 ɻ/1958 – Organizarea Intern ɻațională a Muncii
(O.I.M ɻ.), 1958, nr. 81/1973;
9) Cri ɻșan, N., Țigan ɻii: Mit si ɻRe ɻalitate , Editu ɻr ɻa Albatros, B ɻucurești 1999;
10) Crowe, D.A., ɻThe Gypsy His ɻtorical Experien ɻce în ɻRomânia , 1991;
11) Iorga ɻ, N., Anciens docu ɻments de droit rou ɻmain , Editura Paris, B ɻucu ɻrești, 1930;
12) Ken ɻrick, D., Historical ɻDictionary of the Gypsi ɻes (Romanies), 1998;
13) Ponce, E., Țiganii di ɻn România – o m ɻinoritate în ɻ tranziție, Edit ɻura Compania,
București ɻ, 1999;
14) Me ɻrfea, M., Țigani ɻi – integrarea socia ɻlă a rromilor, Editura ɻ Bârsa, B rașov, 1991;
15) Miftode, V. ɻ, Migrațiile și ɻ dezvoltarea urb ɻană, Editura J ɻunimea, 1978;
16) Moisa, F., Expe ɻriențe, realizări s ɻi perspective as ɻupra program ɻelor pentru ɻrromi,
Cluj ɻ, 2000;
17) Romanescu, A., V., A ɻndreescu, V., ɻStilul si modul ɻde viață al rrom ilor ɻdin unele
comu ɻnități urbane și ɻ rurale , în Rev ɻista Sociologie Româ ɻnească nr. 2 – ɻ3, 1994;
18) Situația ɻcopilului și a familiei în R ɻomânia UNICEF, Guve ɻrnul României, iulie,
1997; ɻ
19) Za ɻmfir, C., Dimensiu ɻni ale sărăciei , Edit ɻura Export,1 ɻ994;
20) ww ɻw.cedu.ro .