INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………..2 CAPITOLUL 1… [630799]

CUPRINS
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………..2
CAPITOLUL 1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 4
ELEMENTE TEORETICE PRIVIND ANALIZA CHELTUIELILOR …………………….. 4
1.1 SISTEMUL INFORMAȚIONAL -CONTABIL AL CHELTUIELILOR …………..4
1.2 NOȚIUNEA DE CHELTUIELI ………………………….. ………………………….. ………….5
1.3 DELIMITĂRI ȘI STRUCTURI PRIVIND CHELTUIELILE ȘI COSTURILE …6
1.4 ÎNTOCMIREA CONTULUI DE PROFIT ȘI PIERDERE ………………………….. ….9
1.5 TIPOLOGIA CHELTUIELILOR LA NIVELUL FIRMEI ………………………….. ..11
1.6 ELEMENTE LEGISLATIVE PRIVIND DEDUCTIBILITATEA …………………. 13
1.7 INDICATORI PRIVIND CHELTUIELILE FINANCIARE …………………………. 14
CAPITOLUL 2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 20
PREZENTAREA SOCIETAȚII COMERCIALE ………………………….. …………………….. 20
“S.C. PION IMPEX .S.R.L.” ………………………….. ………………………….. …………………….. 20
2.1 FORMA JURIDICĂ ………………………….. ………………………….. ……………………….. 20
2.2 DENUMIREA ȘI SEDIUL SOCIETĂȚII COMERCIALE ………………………….. .21
2.3 OBICTUL DE ACTIVITATE AL SOCIETĂȚII COMERCIALE …………………. 21
2.4 CAPITAL SOCIAL ………………………….. ………………………….. ………………………… 21
2.5 PRINCIPALII FURNIZORI ȘI PRINCIPALII CLIENȚI ………………………….. …22
2.6 PREZENTAREA ORGANIGRAMEI SOCIETĂȚII COMERCIALE ……………. 23
“S.C. PION IMPEX .S.R.L” ………………………….. ………………………….. ………………….. 23
CAPITOLUL 3 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 25
STUDIU DE CAZ REALIZAT LA S.C PION IMPEX S.R.L ………………………….. ……25
3.1 ANALIZA INDICATORILOR CHELTUIELILOR FINANCIARE ………………. 25
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 37
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….39
ANEXE………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 40

2INTRODUCERE
În condițiile unei economii de piață, fiecare societate, indiferent de mărime, obiect
de activitate trebuie să î și îmbunătățească performanțele economico –financiare și
capacitatea concuren țială în raport cu celelalte întreprinderi aflate în concurență. Aceasta
se realizează prin folosirea analizei economico –financiare ca instrument al
managementului intern.
Nivelul, dinamica și structura chelt uielilor de exploatare reflectă în mod sintetic
activitatea întreprinderilor industriale pe linia folosirii eficiente a resurselor de care
dispun, iar reducerea nivelului lor trebuie să reprezinte un obiectiv principal pentru toți
agenții economici, în ved erea sporirii eficienței întregii activități desfășurate.
Cheltuielile, ca expresie a consumului de resurse, joacă un rol determinant în
aprecierea performanțelor întreprinderii, evidențiind capacitatea managerilor de a sesiza
cele mai bune alegeri și uti lizări ale resurselor, asigurând eficiența și competitivitatea
activitații.
La baza mecanismelor de formare a rezultatelor stau atât cheltuielile ca volum,
structură și dinamica diferitelor categorii de consumuri, cât și presiunile mediului
concurențial.
Tema de licență intitulatǎ “Analiza cheltuielilor financiare la o societate
comercial ǎ” abordează analiza cheltuielilor financiare ce se realizează la S.C PION
IMPEX S.R.L.
Lucrarea este structurat ǎ în trei capitole :
În primul capitol sunt prezentate no țiuni introductive, în care am vorbit din punct
de vedere teoretic despre contabilizarea și analiza cheltuielilor financiare și despre noile
acte normative apărute în ultima perioadă, reprezentate de OMFP 1802/2014 precum și
despre elementele legislative p rivind dectibilitatea conform noului cod fiscal din 2017.
În cel de -al doilea capitol am prezentat un scurt istoric al firmei, profilul de
activitate, organigrama societetii precum și principalii furnizori și client. Conduce ava
cauta întotdeauna să aducă noutate pentru clienți pentru că afacerea să fie cât profitabila
și vor contribui la menținerea unui preț de echilibru. În același timp, apare orientarea către
clientul care e pus în centru atenției oferindu -i-se servicii și produse de înaltă calitate

3pentru satisfacerea poftelor sale.
În cel de -al treilea capitol am calculate și interpretat indicatori economico –
fnanciari privin cheltuielile care se realizează la S.C PION IMPEX S.R.L cu ajutorul
contului de profit și pierdere, bilanțului prescurtat și a b alanței de verificare.
Facultatea de Sti ințe Economice ne -a învățat să ne dorim să fim primii, să credem
în forțele noastre, să fim creatori de valoare în sfera oricărui obiect de activitate și mai
ales să ne cunoaștem mai bine pentru a ști ceea ce ne dor im.
Mulțumiri profesorilor care m -au îndrumat pe cai inteligente și părinților care m –
au susținut cu încredere la fiecare pas în drumul vieții.

4CAPITOLUL 1
ELEMENTE TEORETICE PRIVIND ANALIZA CHELTUIELILOR
În această lucrare am abordat aspectele conceptuale, teoretice și practice privind
analiza cheltuielilor. Activitatea practică de analiză economico -financiară, componentă
majoră a managementului intern al firmei, poate fi orientată spre ansamblul cheltuielilor
sau spre analiză costului unitar
1.1SISTEMUL INFORMAȚIONAL -CONTABIL AL
CHELTUIELILOR
Orice analiză economică a unei unități economice are la bază informația, privită
ca o resursă, și modul în care aceasta este vehiculată. Culegerea, stocarea, prelucrarea,
analiza și transmiterea informațiilor sunt activități care trebuie să folosească eficient și
eficace resursele informaționale și umane cu scopul obținerii succesului economic. În
aceste condiții contabilitatea necesită existența unui sistem informatic de contabilitat e
performant, care să respecte anumite cerințe organizaționale și legislative.
Înștintarea finală privind mărimea cheltuielilor efectuate este rezultatul prelucrării
datelor privind consumurile și plățile în cadrul celor treisubsisteme cunoscute:
subsistemul de documente;
subsistemul evidenței tehnic -operative;
subsistemul conturilor ;(Robu, 2014)
Subsistemul de documente privind cheltuielile cuprinde documentele întocmite la
locul și momentul efectuării operațiilor și cuprinde :
factură, atunci când cheltuiala este generată de o obligație față de terți.
documentele ext erne, cum sunt extrasul de cont ,polița de asigurare,
chitanță, chitanță fiscală, borderoul bancar etc. ;
documente interne, cum sunt bonul de consum, fișa limita de consum,
scadențarul cheltuielilor efectuate în avans, situația de calcul a
amortismentelor și provizioanelor și alte documente
Subsistemul evidenței tehnic -operative cuprinde o serie de documente: situații,
borderouri, jurnale și registre, care se în tocmesc periodic la nivelul subunităților și a
unității prin prelucrarea datelor din documentele primare.

5Cu ajutorul acestora se determina o serie de indicatori necesari conducerii
operative a activității curente. Dintre acestea amintim:
jurnalul privind consumurile și alte ieșiri de materiale;
jurnalul privind salariile și contribuția la asigurările sociale de stat;
jurnalul privind repartizarea și decontarea cheltuielilor de producție;
desfășurătorul indemnizațiilor plătite în contul asigurărilor sociale de stat;
situația privind avansurile spre decontare;
registrul pentru evidență cheltuielilor și alte operații. (Ion Anghel;
Șerban.E; Vasile.R, , 2014)
1.2NOȚIUNEA DE CHELTUIELI
Cheltuielile sunt caracterizate ca fii nd reduceri ale beneficiilor economice
înregistrate pe parcursul intervalului contabil sub formă de ieșiri sau scăderi ale valorii
activelor sau creșteri ale datoriilor, care se finalizează în reduceri ale capitalului propriu,
altele decât cele rezultate d in repărțiți către acționari.
Cheltuielile sunt redate de totalitatea operațiilor economice care prejudiciază
patrimoniul firmei prin reducerea activului, cum ar fi, consumul de materiale sau ,prin
mărirea pasivului ,cum ar fi , înscrierea obligației de p lată pentru utilitățile prestate de
terți (apă, gaze, curent electric).
Explicația cheltuielilor conține pierderile, precum și acele cheltuieli care apar în
procesul executării activităților curente ale firmei. De exemplu, consumul ce apare în
cursul acti vităților obișnuite ale firmei cuprind costul vânzărilor, salariile și amortizarea.
Ele se regăsesc de obicei sub forma ieșirilor sau scăderii valorii activelor, cum ar fi:
numerarul sau echivalentele numerarului, stocurile, terenurile și mijloacele fixe.
Pagubele arată alte elemente care se potrivesc definiției cheltuielilor și care pot
apărea sau nu pe parcursul prestației activităților curente ale firmei. Pierderile reprezintă
scăderi ale beneficiilor economice și din acest punct de vedere nu diferă c a natură de alte
tipuri de cheltuieli.În consecință, în acest cadru general ele nu sunt considerate ca
structură diferită.
În categoria pierderilor sunt incluse, de exemplu, cele rezultate din calamități,
cum ar fi inundațiile sau incendiile, precum și ce le rezultate din ieșirea activelor pe termen
lung.

6Deopotrivă, definiția cheltuielilor conține și pierderile nerealizate, de exemplu
cele rezultate din creșterea cursului de schimb valutar în cazul unor împrumuturi pe care
firma le-a contractat în valută. De regulă, în contul de profit și pierdere prezentarea
pierderilor se efectuează distinct, datorită importanței cunoașterii existenței și valorii
acestora în procesul decizional. Pierderile sunt raportate de regulă la valoarea netă,
exclusivveniturile af erente.(ORDIN Nr. 1802 din 29 decembrie 2014 -Partea I, 2014)
1.3 DELIMITĂRI ȘI STRUCTURI PRIVIND CHELTUIELILE ȘI
COSTURILE
În teoria și practica economică, evidențierea consumului de resurse al unei
întreprinderi se realizează cu ajutorul unui sistem de indicatori, bazat pe conceptele de
cheltuieli și cost.
Pentru definirea și delimitarea corectă a cheltuielilor se impune urmărirea a trei
pași importanți.
Primul pas în definirea cheltuielilor constă în acceptarea fap tului că orice
activitate desfășurată de către o întreprindere este consumatoare de resurse. În condițiile
în care consumurile de resurse sunt evaluate și exprimate în unități monetare, acestea
capătă expresia generică de cheltuieli.
În urma definirii chel tuielilor prin prisma consumurilor se apreciază că, pentru a
dobândi sau fabrica un anumit bun material său serviciu, o întreprindere trebuie să accepte
un sacrificiu, tradus printr -o utilizare de resurse.
Așadar, cheltuielile sunt reprezentarea în expresi e bănească a utilizării de
resurse/bogăție în scopul obținerii unui bun material său serviciu.
Pe de altă parte, așa cum se relevă în contabilitatea europeană, cheltuielile
reprezintă consumuri/utilizări de bogăție care antrenează o diminuare a situației n ete a
patrimoniului.
Prezintă interes și definiția formulată în Cadrul general pentru întocmirea și
prezentarea situațiilor financiare elaborat de Comitetul pentru Standarde Internaționale
de Contabilitate (IASC). Astfel, cheltuielile constituie diminuăr i ale beneficiilor
economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub formă de ieșiri sau scăderi
ale valorii activelor sau creșteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale

7capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din dist ribuirea acestora către acționari.
Definiția include atât acele cheltuieli angajate în cursul activităților curente ale
întreprinderii (de exemplu: costul vânzărilor, salariile și amortizarea) și concretizate, de
regulă, sub forma ieșirilor sau scăderii v alorii activelor, cât și pierderile, minusurile de
valoare survenite pe parcursul perioadei, indiferent dacă sunt latente sau realizate. Potrivit
aceluiași Cadru general, pierderile reprezintă diminuări ale beneficiilor economice și din
acest punct de vede re nu diferă ca natură de alte tipuri de cheltuieli.
Deși definiția cheltuielilor prezentată în Cadrul general pentru întocmirea și
prezentarea situațiilor financiare pare destul de cuprinzătoare, se poate remarca faptul că
perceperea conceptului de cheltu ială se face mai ales prin raportare la averea
proprietarilor și ca atare orice cheltuială este văzută ca o sursă de sărăcire a acestora.
Un al doilea pas ce trebuie făcut în sensul definirii și delimitării cheltuielilor este
circumscrierea la nivelul în treprinderii. Pentru a putea produce, întreprinderea are nevoie
de diverse resurse economice pe care le achiziționează de pe piață, efectuând plăți
concretizate în cheltuieli corespunzătoare. Pe măsura consumului acestor resurse în
vederea obținerii de pro duse și servicii, se poate face o delimitare a cheltuielilor
respective, delimitare ce corespunde noțiunii de cost.
Al treilea pas necesar mai ales în delimitarea cheltuielilor este stabilirea perioadei
de referință.
Definițiile și delimitările de mai sus creează premisele pentru definirea și
înțelegerea noțiunii de cost.
Literatura de specialitate sugerează frecvent faptul că orice cheltuială devine cost
în cazul în care este asociată următoarelor elemente: resurse consumate, perioadă de timp,
loc de consu m, activitate, produs său serviciu.
Prin urmare, totalitatea cheltuielilor de producție efectuate de o întreprindere
pentru producerea și desfacerea producției într -o anumită perioadă de timp, reprezintă
costul producției. (Solutii-contabilitate.ro, 2017)
. Dacă ne referim, însă la costul pe produs acesta poate fi expresia tuturor
consumurilor de resurse delimitate în timp și spațiu și ocazionate de realizarea unui
bun/serviciu sau poate reprezenta totalitatea consumurilor de r esurse pe care le efectuează
întreprinderea pentru realizarea unei unități de produs său serviciu, în expresie monetară.
De asemenea, costul poate corespunde unui decupaj al cheltuielilor considerat util
din punct de vedere al gestionarului.
În teoria ș i practica economică se utilizează mai multe categorii de cheltuieli sau

8costuri grupate după diferite criterii, cele mai importante fiind următoarele:
După modul de înregistrare în contabilitate, cheltuielile sunt:
incorporabile –corespund unor consumur i normale și sunt înregistrate atât
în contabilitatea financiară cât și în contabilitatea de gestiune;
neicorporabile –nu corespund unor consumuri normale, astfel că ele sunt
înregistrate numai în contabilitatea financiară;
supletive –sunt înregistrate doar în contabilitatea de gestiune.
În funcție de modul de repartizare pe purtători cheltuielile se împart în:
cheltuieli directe –pot fi individualizate și atribuite în mod direct unui
produs sau unei activități consumatoare de resurse;
cheltuieli indirecte –sunt delimitate pe produs sau activitate în mod
indirect, printr -un procedeu de repartizare.
După dependența lor față de volumul producției cheltuielile se grupează în:
cheltuieli variabile –variază în raport cu volumul producției sau al
activ ității;
cheltuieli fixe –sunt relativ constante față de nivelul producției sau al
activității;
După relația „cauză -efect” între consumurile de resurse și efectele acestora,
costurile pot fi:
costuri determinate –sunt costuri aflate în relație directă cu efectul obținut
costuri discreționare –sunt costuri a căror relație cu efectul este confuză.
După caracterul lor costurile se grupează astfel:
costuri evidente –reflectă consumurile de resurse evidențiate în
contabilitate;
costuri ascunse –costuri supo rtate efectiv de întreprindere, dar care nu sunt
evidențiate în sistemul contabil al întreprinderii.
După incidența asupra fluxurilor de trezorerie se delimitează:
costuri monetare –cuprind cheltuieli care generează fluxuri monetare;
costuri nemonetare (calculate) –cuprind cheltuieli care nu generează un
flux monetar.
După rolul lor în procesul decizional costurile se împart în:
costuri pertinente sau relevante –sunt costuri viitoare evaluate, folosite în
luarea deciziilor și asupra cărora se poate acț iona în raport cu un plan

9stabilit;
costuri indiferente –sunt costuri istorice ce nu mai pot influența deciziile
viitoare și asupra cărora nu se mai poate acționa;
costuri de oportunitate –sunt costuri determinate de oportunitățile pierdute
sau sacrifica te ca rezultat al unei decizii;
costuri marginale sau incrementale –sunt costuri suplimentare generate de
adoptarea deciziei privind fabricarea unor produse suplimentare.
După apartenența la cele trei stadii generale ale activității de producție, se disti ng
următoarele tipuri de costuri:
costuri de achiziție –cuprind toate cheltuielile specifice stadiului de
aprovizionare;
costuri de producție –cuprind acele cheltuieli ocazionate strict de stadiul
producție;
costuri de desfacere/distribuție –cuprind ch eltuielile specifice
desfacerii/distribuției producției obținute.
Deși reprezintă numai o parte din posibilitățile de grupare a costurilor, acestea pot
oferi informații relevante pentru utilizatori, permițând o altă viziune de calculație și
analiză a costu rilor, adecvată noilor tendințe ale mediului economic.
1.4ÎNTOCMIREA CONTULUI DE PROFIT ȘI PIERDERE
Bilanțul contabilește considerat documentul ce descrie poziția unei ȋnteprinderi la
un moment dat, indicând și mărimea rezultatului. Apare însă necesară prezența unui alt
instrument de modelare coontabila care să explice modul de constituire a lrezultatului și
sa permită desprinderea unor concluzii legate de performanțele activității inteprinderii.
Acest instrument este cea de -a doua componena a situațiil or financiare și anume contul
de profit și pierdere. (Bleotu.V, 2012)
În această optică, inteprinderea devine un centru de calcul economic, calculul
având la bază:
valorile produse și vândute pe piața clienților, denumite gener ic venituri;
valorile utilizate pentru obținerea unor venituri, care sunt constituite în
costuri angajate pe alte piețe, denumite cheltuieli. Aceasta reprezintă, în
fapt, renumerarea factorilor de producție

10Din comparară celor două mărimi valorice se obțin e un rezultat. Acesta poate fi o
mărime valorică pozitivă, denumită profit, atunci când veniturile sunt mai mari decât
cheltuielile, sau o mărime valorică negativă, denumită pierdere, atunci când veniturile
sunt mai mici decât cheltuielile.
În contextul e conomiei de piață, inteprinderea are ca obiectiv obținerea profitului.
Astfel, profitul poate fi considerat o îmbogățire, deci o resursă, pe când pierderea este o
sărăcie, fiind asimilata unor utilizări fără asigurarea unui contraechivalent valoric.
În prezentarea contului de profit și pierdere sunt conturate două modele de
expunere a cheltuielilor și veniturilor: unul ia în considerare natură economică a acestora,
celălalt pleacă de la funcțiile sau activitățile unei interprinderi (deci de la destinația
veniturilor și cheltuielilor).
Ca formă, contul de profit și pierdere se poate prezenta astfel:
sub formă de tabel bilateral sau formă de cont (schema orizontală)
sub formă de listă (schema verticală)
Contul de profit și pierdere sintetizează fluxurile eco nomice, respectiv veniturile
și cheltuielile perioadei de gestiune.
Veniturile cuprind valoarea tuturor actelor de îmbogățire a întreprinderii legate
sau nu de activitatea sa normală și curentă. Partea preponderență a veniturilor o reprezintă
cifra de afac eri realizată de inteprindere în cursul exercițiului.
Cheltuielile constituie ansamblul elementelor de costuri suportate de inteprindere
în cursul exercițiului.
Dacă bilanțul contabil permite o cunoaștere a poziției financiare a întreprinderii,
contul de p rofit și pierdere oferă informații asupra activității inteprinderii, a modului cum
aceasta își gestionează afacerile prin dimensiunea veniturilor, cheltuielilor și rezultatelor
pe care le generează.
Directiva a IV a europeană privind documentele contabile de sinteză ale
societăților de capitaluri instituie scheme obligatorii pentru prezentarea contului de profit
și pierdere. Totuși, datorită diferențelor de cultură și tradiție contabilă din țările
comunitare, obligativitatea prezentării standadizate a contu lui de rezultate se manifesta
prin posibilitatea de opțiune intre mai multe scheme de cont de profit și pierdere. (George
Enescu, 2016)

111.5TIPOLOGIA CHELTUIELILOR LA NIVELUL FIRMEI
Eficiența activității întreprinderii, precum și competitivitatea produselor realizate
depind, în mare măsură, de modul cum se utilizează factorii de producție, motiv pentru
care analiza cheltuielilor prezintă o importanță deosebită pentru managementul fir mei,
în vederea fundamentării politicilor privind costurile. În acest sens, reducerea costurilor
de producție nu se poate realiza decât în baza unei analize detaliate a categoriilor de
cheltuieli care concură la formarea acestora. (Iacovoiu.V, 2015)
Potrivit prevederilor art.95 din Regulamentul privind aplicarea Legii contabilității
nr.82/1991, „cheltuielile unității patrimoniale reprezintă sumele sau valorile plătite sau
de plătit pentru: consumurile, lucrările executate și serviciile prestate de care beneficiază
unitatea patrimonială , cheltuieli cu personalul , executarea unor obligații legale sau
contractuale de către unitatea patrimonială, cheltuieli extraordinare. Se cuprind, de
asemenea: amortizările și provizioanele c onstituite, valoarea contabilă a activelor cedate,
distruse sau dispărute .(Portal Legislativ, 2016)
Cheltuieli de exploatare care cuprind:
Cheltuieli cu materiile prime, materialele consumabile și materialele de
natura obiecte lor de inventar; costul de achiziție al materialelor nestocate,
trecute direct asupra cheltuielilor; contravaloarea energiei și apei
consumate; valoarea animalelor și păsărilor vândute vii sau sacrificate,
costul mărfurilor și al ambalajelor vândute.
Chelt uieli cu lucrările și serviciile executate de terți: cheltuieli de
întreținere și reparații , cheltuieli cu redevențele, locațiile de gestiune și
chiriile, cheltuieli cu primele de asigurare, cheltuieli cu studiile și
cercetările; cheltuieli cu alte servi cii executate de terți (colaboratori):
comisioane și onorarii, cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate,
cheltuieli cu transportul de bunuri și persoane, cheltuieli cu deplasări.
detașări și transferuri, cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații
cheltuieli cu serviciile bancare și altele.
Cheltuieli cu personalul: cheltuieli cu salariile, cheltuieli cu asigurările și
protecția socială precum și alte cheltuieli cu personalul suportate de
persoana juridică.
Alte cheltuieli de exploatare: pierderi din creanțe și debitori diverși,

12cheltuieli cu despăgubirile, amenzile și penalitățile suportate de persoana
juridică, donații și alte cheltuieli similare precum și cheltuielile privind
activele cedate și alte operaț ii de capital etc..
Cheltuieli financiare care cuprind:
cheltuieli reprezentând pierderi din creanțe legate de participații ;
cheltuieli privind investițiile financiare cedate;
cheltuieli cu diferențele de curs valutar nefavorabile;
cheltuieli cu dobânzile privind exercițiul financiar în curs;
cheltuieli cu sconturile acordate clienților;
cheltuieli reprezentând pierderi din creanțe de natură financiară și altele.
( Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor, 2017)
În raport cu modul de identificare și repartizare pe produs cheltuielile
întreprinderii se grupează în :
cheltuieli directe care reprezintă acele consumuri aferente nemijlocit
realizării produselor și anume: materii prime și materiale directe,
remunerații directe, con tribuția privind asigurările și protecția socială și
alte cheltuieli directe.
Cheltuieli indirecte , respectiv acele consumuri efectuate la nivelul întregii
activități și care se repartizează pe produs în funcție de diferite criterii care
asigură o reparti zare rațională. În cadrul acestei categorii se regăsesc o
parte din cheltuielile de producție, cheltuieli generale de administrație și
cheltuieli de desfacere.
În funcție de conținutul lor , cheltuielile se grupează:
Cheltuieli materiale cuprinzând consumul de resurse materiale (materii
prime, materiale auxiliare, alte materiale consumabile, energie electrică,
apă, etc.)și amortizarea mijloacelor fixe
Cheltuieli salariale care includ toate cheltuielile aferente utilizării
personalului (remunerații, a sigurări și protecție socială). (Salceanu.A,
2011)

131.6 ELEMENTE LEGISLATIVE PRIVIND DEDUCTIBILITATEA
ART. 25 –Cheltuieli
Pentru determinarea rezultatului fiscal sunt considerate cheltuieli deductibile
cheltuielile efectuate în scopul desfășurării activității economice, inclusiv cele
reglementate prin acte normative în vigoare, precum și taxele de înscriere, cotizațiile și
contribuțiile datorate către camerele de comerț și industrie, organizațiile patronale și
organi zațiile sindicale.
Conform prevederilor codului fiscal din 2017, cheltuielile cu deductibilitate
limitată sunt următoarele :
cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2% aplicată asupra profitului
contabil la care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit și cheltuielile
de protocol. În cadrul cheltuielilor de protocol se includ și cheltuielile
înregistrate cu taxa pe valoarea adăugată colectată potrivit prevederilor
legale, pentru cadourile oferite de contribuabil, cu valoare mai mare de
100 lei;
cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 5%, aplicată asupra
valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Codului muncii ;
cheltuielile reprezentând tichetele de masă și vouchere de vacanță acordate
de angajatori, potrivit legii;
scăzămintele, perisabilitățile, pierderile rezultate din
manipulare/depozitare, potrivit legii;
pierderile tehnologice care sunt cuprinse în norma de consum proprie
necesară pentru fabricarea unui produs sau prestarea unui serviciu;
cheltuielile reprezentâ nd cantitățile de energie electrică consumate la
nivelul normei proprii de consum tehnologic sau, în lipsa acesteia, la
nivelul normei aprobate de către Autoritatea Națională de Reglementare
în Domeniul Energiei, care include și consumul propriu comercial, pentru
contribuabilii din domeniul distribuției energiei electrice;
cheltuielile cu provizioane/ajustări pentru depreciere și rezerve;
cheltuielile cu dobânda și diferențele de curs valutar;
amortizarea;
cheltuielile pentru funcționarea, întreținerea și r epararea locuințelor de

14serviciu, deductibile în limita corespunzătoare suprafețelor construite
prevăzute de Legea locuinței nr. 114/1996, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, care se majorează din punct de vedere fiscal cu
10%;
cheltui elile de funcționare, întreținere și reparații aferente unui sediu aflat
în locuința proprietate personală a unei persoane fizice, folosită și în scop
personal, deductibile în limita corespunzătoare suprafețelor puse la
dispoziția societății în baza contra ctelor încheiate între părți, în acest scop;
50% din cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate care nu sunt
utilizate exclusiv în scopul activității economice, cu o masă totală maximă
autorizată care să nu depășească 3.500 kg și care să nu aibă mai mult de 9
scaune de pasageri, incluzând și scaunul șoferului, aflate în proprietatea
sau în folosința contribuabilului.
În cazul cheltuielilor aferente vehiculelor rutiere motorizate reprezentând
diferențe de curs valutar înregistrate ca urmare a deru lării unui contract de leasing, limita
de 50% se aplică asupra diferenței nefavorabile dintre veniturile din diferențe de curs
valutar/veniturile financiare aferente creanțelor și datoriilor cu decontare în funcție de
cursul unei valute, rezultate din eval uarea sau decontarea acestora și cheltuielile din
diferențe de curs valutar/cheltuielile financiare aferente; (Noul cod fiscal, 2017)
1.7INDICATORI PRIVIND CHELTUIELILE FINANCIARE
Indicatorii finaciari se exprimă sub forma unor rapoarte semnificative între două
mărimi, sau grupe de mărimi din bilanț sau din contul de profit și prierdere a firmei.
Aceste rapoarte permit efectuarea de aprecieri asupra situației financiare și luarea
deciziilor pentru activitatea viitoare.
Indicatorii financiari sunt reglementa ți și clasificați în diferite grupe. Pe lângă
aceștia, fiecare manager, poate să își calculeze indicatori pe care îi consideră relevanți
activității care o desfășoară. (Iacovoiu.V, 2015)

151.Rata de eficientă a cheltuielilor totale:
Analizând structura cheltuielilor în relație cu structura veniturilor se evidențiază
atât contribuția resurselor consumate la obținerea de venituri, cât și acele corelații
fundamentale necesare realizării rezultatul ui final.
În practică, se utilizează o diversitate de relații specific, în funcție de scopul
analizei, exprimate prin intermediul ratelor de cheltuieli, cea mai cuprinzătoare fiind
relația dintre fluxurile financiare totale și cheltuielile aferente venitur ilor totale,
evidențiată de rață de eficientă a cheltuielilor totale calculate potrivit relației de mai jos:
(Iacovoiu.V, 2015)
Ratacheltuielilor totale=Cheltuieli totale
Venituritotale1000
Sau
Ratacheltuielilor totale=∑gXc
100
Unde:
=ℎ1000
În care:
g-structura veniturilor (ponderea fiecărei categorii de venit în total venituri)
c-cheltuieli la 1000 lei venituri pe categori structurale
ℎ–cheltuieli pe categorii structural
Aplicând metoda substituirilor în lanț, modificarea valorii ratei de eficianta a
cheltuielilor totale se explică prin contribuția celor doi factori:
∆=
Din care datorita;
1.Influen ța modificări i structurii veniturilor;
∆=∑
100−∑
100=−

162.Influen ței modificării cheltuielilor la 1000 lei venituri, pe categorii:
∆=∑
100−∑
100=−
2.Analizacheltuielilor materiale:
În funcție de profilul de activitate al întreprinderii, cheltuielile materiale
reprezentate, în principal, de cheltuieli cu materii prime, materiale consumabile, energie,
apa, alte utilități.
Analiza dinamica și structurata a aces tor cheltuieli este fundamendata pe cele două
componente principale, respectiv cheltuieli cu materialele și cheltuieli cu amortizarea,
analizate în raport cu cifra de afaceri. (Iacovoiu.V, 2015)
C=Cheltuieli cumaterialele
Cifradeafaceri1000
Analiza factorială a cheltuielilor cu materialele aferente cifrei de afaceri se
realizează utilizând metoda substituirilor în lanț:
∆ = −
Din care, datorită:
1. Influențamodificării structurii producției vândute:
∆=∑
∑1000−∑
∑1000
2. Influențamodificării prețurilor de vânzare:
∆=∑
∑1000−∑
∑1000
3. Influențamodificării costurilor complete unitare :
∆=∑
∑1000−∑
∑1000

173.Analiza cheltuielilor cu amortizarea la 1000 lei cifra de afaceri:
Amortizarea, expresia valorică a uzurii activelor fixe, calculate prin aplicarea
cotelor de amortizare asupra valorii de intrare a mijloacelor fixe, reprezintă o cheltuială
materială convențional constantă car nfluenteaza costurilede producție ale entității
economice.
Analiza factorială a cheltuielilor cu amortizareala 1000 lei cifra de afaceri se poate
realiza utilizând următorul model.
Ca=Amortizare
Cifradeafaceri1000
Analiza factorială a cheltuielilor cu amortizarea la 1000 lei cifra de afaceri se
realizează după cum urmează:
∆C=C−C
Din care, datorită:
1. Influențeimodificării cifrei de afaceri:
∆CA=AX1000−AX1000
2. Influențeimodificării cheltuielilor cu amortizarea :
∆A=AX1000−AX1000
4.Analiza dinamicii și structurii cheltuielilor cu personalul
Analiza dinamici și structurii cu personalul se poate realiza în mărimi absolute și
în mărimi relative evidențiindu -se, astfel, aevolutia cheltuielilor cu personalul la nivelul
întreprinderii, dar și contribuția elementelor com ponentela modific area acestora.
(Străoanu, 2012)
∆Cs=CsCs

18Unde:
-cheltuielile cu salariile realizat e;
–cheltuielile cu salariile administrabile, indicator calculate astfel:
Cs=CsXI
100
În care:
-cheltuielile cu salariile în perioada de referință;
-Indicele volumului d e activitate (cifra de afaceri)
5.Analiza cheltuielilor cu personalul
Cheltuielile cu personalul au o pondere importantă în structura cheltuielilor, de
aceea este necesară o activitate continuă de cunoaștere, stăpânire și încadrare în limitele
stabilite a acestora.
Fondul de salarii (Fs)depinde de numărul mediu de salariați ( Ns) și de salariul
mediu pe o persoană ( Sa) conform relației:
Fs=NsxSa
Salariul mediu anual (Sa) depinde de timpul mediu lucrat de o persoană într -un
an exprimat în ore ( t) și de salariul mediu orar ( Sh), conform relației:
Sa=txSh
Fondul de salarii admisibil (Fsa) reprezintă fondul previzionat de entitate la
începutul perioadei, conform relației:
Fsa = Fs 0x IQ
Fs0-fond de salarii din perioada de bază;
IQ–indicele de creștere a producției (cifrei de afaceri).
Cheltuieli salariale sau fond de salarii la 1000 lei venituri din exploatare
(VE1000
SC):
VE1000
SC=1000xVeFs
Cs = cheltuieli salariale la 1000 lei venituri din exploatare;

19Fs = fondul de salarii;
Ve = venituri din exploatare.
Modificarea cheltuielilor salariale se explică prin influența:
a) sumei veniturilor:
1000) (Ve
0 1x
VeFso
VeFso 
b) sumei cheltuielilor salariale:
1000) (Fs
10
11xVeFs
VeFs 

20CAPITOLUL 2
PREZENTAREA SOCIETAȚII COMERCIALE
“S.C. PION IMPEX .S.R.L.”
Înființată în 1994 S.C. PION IMPEX S.R.L are ca activitate principală comerțul .
Pornind de la premiza “ Măcelărie tradițională” societatea are ca scop comercializarea de
carne proaspătă și o gamă largă de produse semipreparate din carne după rețete
tradiționale românești la prețuri accesibile.
Societatea „S.C. PION IMPEX. S.R.L.„ se dovedește a fi o firmă serioasă care
știe să-și administreze competent activitatea desfășurată.
Succesul sau se datorează unor atuuri importante, cum ar fi: imagine bună
(rapiditate în serviciu, ,,descurcăreți", sens al serviciului vizavi de clientela, concurenta
tehnică apreciată de clienți, puternică motivație a colaborator ilor, corectitudinea acestora
fata de patron, furnizori și clienți) și bine administrata.
Ca orice afacere s -a confruntat și cu situații dificile dar a reușit să le facă față cu
succes, fapt dovedit de situarea sa pe primul loc, în domeniu, în preferințele clienților.
Societatea își desfășoară activitatea în 3 puncte de lucru, în locații spațioase aflate
în zone aglomerate ale orașului.
Cei 34 de angajați cu contracte pe o perioadă nedeterminată, oferă clienților
servicii de calitate respectând toate nor mele ingienico -sanitare, folosindu -se de
echipamente și ustensile moderne
2.1FORMA JURIDICĂ
Societatea este cu răspundere limitată cu asociat unic, persoană juridică romană,
care își desfășoară activitatea în conformitate cu legile române și prezentul stătut.
Modificarea formei juridice se realizează prin decizia asociatului unic, cu
respectarea condițiilor și formalităților prevăzute de lege.
Societatea este titulară de drepturi și obligații și răspunde față de terți cu întreg
patrimoniul.

212.2DENUM IREA ȘI SEDIUL SOCIETĂȚII COMERCIALE
Sediul societății este în Ploiești, str. Calomfirescu, nr.31, jud. Prahova.
Prin voința asociatului unic, sediul societății poate fi mutat în orice loc, cu
respectarea condițiilor de formă și publicitate prevăzute de lege.
Societatea va putea înființa sedii secundare –sucursale, agenții, reprezentante sau
alte asemenea unități fără personalitate juridică –și la alte adrese, în alte localități din
România și alte state, în baza deciziei asociatului unic, cu respectare a prevederilor legale
în materie.
Societatea are înființate următoarele puncte de lucru: Ploiești, str. Malu Roșu,
nr.89, bl. 101C2, parter, jud. Prahova, Ploiești, str. Lupeni, nr.4, bl N13, parter,
“MAGAZIN 106 CARNE”, jud. Prahova și Ploiești, str. Alex andru Lapușneanu, nr. 48A,
bl. O7, ap. A, jud. Prahova, Magazin 246.
2.3 OBIC TUL DE ACTIVITATE AL SOCIETĂȚII COMERCIALE
Activitatea principală: 4711 –Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate,
cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun.
4722 Comerțul cu amănuntul al cărnii și al produselor din carne, în
magazine specializate
1013 Fabricarea produselor din carne (inclusiv din carne de pasăre)
Pentru desfășurarea activității, asociatul v -a obține avizele necesare legate de
obiectul de activitate.
2.4 CAPITAL SOCIAL
Capitalul social subscris și vărsat al societății este 116500 LEI fiind împărțit într –
un număr de 11650 părti sociale, cu o valoare nominală de 10 LEI/parte socială,
aparținând în totalitate asociatului unic.
Capitalul social poate fi modificat prin decizia asociatului unic, cu respectarea
normelor legale în materie.
Conducerea societății se realizează prin asociatul unic, care are următoarele

22atribuții:
să aprobe situația financiară anuală și să stabilească re partizarea
beneficiului net;
să desemneze pe administratori și cenzori, să -i revoce și să le dea
descărcare de activitatea lor, precum și să decidă și contractarea auditului
financiar, atunci când acesta nu are caracter obligatoriu potrivit legii;
să modifice actul constitutiv;
și alte atribuțiuni prevăzute de legislația în materie.
2.5 PRINCIPALII FURNIZORI ȘI PRINCIPALII CLIENȚI
1.Principalii furnizori cu care S.C. PION IMPEX S.R.L. colaborează sunt:
PICOFARM
LADRISI
LILIGRI
AVICOLA SLOBOZIA S.A.
AVICOD
AVICARUIL PROD DISTRIBUTIONS
2.Principalii clienți cu care S.C. PION IMPEX S.R.L. colaborează în vederea
vânzării produselor din carne sunt:
CAFÉ MOZAIC
LUCAS TOP EVENTS S.R.L
REDEXPRO S.A
MONUMENTAL HIGH BUSINESS
COLEGIUL “JEAN MONNET”
GIULIA DIS TRIBUTION S.R.L.
GRĂDINIȚA 28
GRĂDINIȚA “RAZĂ DE SOARE”
GRĂDINIȚA 32
COLEGIUL “VIRGIL MADGEARUL”

232.6PREZENTAREA ORGANIGRAMEI SOCIETĂȚII COMERCIALE
“S.C. PION IMPEX .S.R.L”
Figura 2.1 Organigrama societății comerciale S.C PION IMPEX S.R.L.
Sursă: Conform informațiilor de la S.C PION IMPEX S.R.L

24Serviciul financiar contabil are în subordine două birouri , șeful contabil și
contabilul.
Șeful contabil are următoarele atribuții:
verificarea zilnică a extraselor de cont în lei
verificarea zilnică a raportului de casă;
verificarea concordantei dintre referatele de necesitate și documentația
anexată;
întocmirea ordinelor de plată pentru achitarea datoriilor către bugetul de
stat, casele de asigurări de sănătate și direcțiile de muncă și protecție
socia lă și verificarea concordantei acestor sume cu cele din recapitulația
statelor;
întocmirea ordinele de plată pentru achitarea datoriilor către furnizori;
întocmirea CEC -urilor pentru ridicări de numerar din trezorerie (salarii,
deplasări, avansuri).
Conta bilul are următoarele atribuții:
contabilizarea cronologică și sistematică a tuturor documentelor contabile
legate de intrările și ieșirile din patrimoniu pe gestiuni și surse de finanțare;
efectuarea inventarierii la timp și contabilizarea diferențelor rezultate în
urma inventarierii;
înregistrarea în evidență contabilă, sistematic și cronologic, a
documentelor de intrare -ieșire legate de activitatea
întocmirea și verificarea balanțelor de verificare a conturilor ;
întocmirea situației soldurilor de d isponibilități bănești și efectuarea
punctajului cu trezoreria;

25CAPITOLUL 3
STUDIU DE CAZ REALIZAT LA S.C PION IMPEX S.R.L
Studiul de caz este realizat la S.C PION IMPEX S.R.L urmărind evolu ția acesteia
din 2013 până în 2016. Societatea are ca obiect de activitate comercializarea de carne
proaspătă și o gamă largă de produse semipreparate din carne după rețete tradiționale
românești.
3.1 ANALIZA INDICATORILOR CHELTUIELILOR FINANCIARE
1.Rata de eficientă a cheltuielilor totale la S.C PION IMPEX S.R.L se prezintă
astfel.
Tabelul 3.1 Prezentarea veniturilor și cheltuielilor totale
Denumirea indicatorilorExercițiul financiar
2013 2014 2015 2016
VENITURI DIN EXPLOATARE -TOTAL 6,148,439 6,636,802 7,930,323 10,798,970
VENITURI FINANCIARE -TOTAL 3,017 8,927 8,507 1,731
VENITURI TOTALE 6,151,456 6,645,729 7,938,830 10,800,701
CHELTUIELI DE EXPLOATARE -TOTAL 6,117,681 6,428,677 7,441,681 9,856,710
CHELTUIELI FINANCIARE -TOTAL 1,431 5,683 0 426
CHELTUIELI TOTALE 6,119,112 6,434,360 7,441,681 9,857,136
Sursă : Conform contului de profit și pierdere S.C PION IMPEX S.R.L
Cu ajutorul structurii veniturilor și structurii cheltuielilor din tabelul de mai sus,
amcalculat în următorul tabel rata de eficientă a cheltuielilor totale:
Tabelul 3.2 Rata de eficienta a cheltuielilor totale
Denumirea indicatorilorExercițiul financiar
2013 2014 2015 2016
Rata de eficienta a cheltuielilor totale 99.47% 96.82% 93.74% 91.26%
Sursă: Prelucrare proprie cu ajutorul indicatorilor din tabelul 3.1
Este evident că fiind calculate ca raport între un indicator de efect și unul de e fort,
diminuareaacestei rațe de eficientă a cheltuielilor totale cu 2.65% în 2014 fa ță de 2013 ,
cu 3.08% în 2015 fa ță de 2014 și cu 2.48% în 2016 față de 2015, evidențiază creșterea

26resurselor consumate, pe seamă unei dinamici mai accentuate a veniturilor decât a
cheltuielilor, fapt care se reflectă pozitiv asupra evolu ției rezultatelor.
Graficul 3.1 Prezentarea grafică a ratelor de eficientă totală
2. Folosirea for ței de muncă în desfășurarea activității întreprinderii dă naștere la
două concept: cheltuieli cu salariile și cheltuieli cu personalul.
În structură se prezintă astfel:
Tabelul 3.3 Prezentarea cheltuielilor cu personalul
IndicatoriExercitiu financiar
2013 2014 2015 2016
Cheltuieli cu personalul 331,202 352,514 441,290 668,381
Cheltuieli cu remuneratiile personalului 258,815 278,175 357,982 548,627
Cheltuieli privind asigurarile si protectia
sociala72,387 74,339 83,308 119,754
Sursă: Conform datelor fina nciare ale S.C. PION IMPEX S.R.L
Tabel 3.4 Analiza cheltuielilor cu personalul
Indicatori Indici(%) Abateri
2014/2013 2015/2014 2016/2015 2014/2013 2015/2014 2016/2015
Cheltuieli cu
personalul6.05% 20.12% 33.98% 21,312 88,776 227,091
Cheltuieli cu
remuneratiile
personalului6.96% 22.29% 34.75% 19,360 79,807 190,645
Cheltuieli privind
asigurarile si
protectia sociala2.63% 10.77% 30.43% 1,952 8,969 36,446
Sursă:Prelucrare proprie cu ajutorul tabelului 3.3
2013 2014 2015 201699,47%
96,82%
93,74%91,26%
Rata de eficienta a cheltuielilor totale

27Creșterea cheltuielilor s -a datorat majorării cheltuielilor cu personalul cu 6.4% în
2014 față de 2013, cu 25.1% în 2015 față de 2014 și cu 51.4% în 2016 fa ță de 2015, ca
urmare a faptului că volumul s porit al vânzărilor a necesitat angajarea de personal
suplimentar specializat în domeniul acestuia
Grapficul 3.2 Structura cheltuielilor cu personalul conform tabelului 3.4
Modificarea structurii cheltuielilor cu salariile trebuie analizată comparativ cu
structura numărului mediu de salaria ți pentru a putea ajunge la o concluzie cu privire la
evoluția comparativă a salariului mediu anual pentru personalul S.C PION IMPEX S.R.L
cu cel pentru personalul direct productiv
Tabelul3.5Analiza cheltuielilor cu salarizarea
Indicatori Exercitiu financiar
2013 2014 2015 2016
Cifra de afaceri 6,056,158 6,540,957 7,728,872 10,321,741
Cheltuieli cu salariile 258,815 278,175 357,982 548,627
Numarul mediu de salariati 28 30 33 34
Salariumediu anual 9,243 9,273 10,848 16,136
Fondul total de timp de munca 1,920 1,920 1,920 1,920
Timpul mediu de munca pe
salariat (ore)69 64 58 56
Salariu mediu orar 135 145 186 286
Sursă: Conform informa țiilor de la S.C PION IMPEX S.R.L și a contului de profit
și pierdere
0200.000 400.000 600.000 800.000 1.000.000 1.200.000 1.400.0002013201420152016
Cheltuieli cu personalul
Cheltuieli cu remuneratiile personalului
Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala

28Creșterea cheltuielilor cu salariile cu 4.4% în 2014 față de 2013, cu 28.6% în 2015
față de 2014 și cu 53.2% în 2016 față de 2015 s -a datorat:
Creșterea numărului de salariați cu 7.1% în 2014 față de 2013, cu 10% în 2015
față de 2014 ș i cu 3% în 2016 fa ță de 2015 a condus la creșterea cheltuielilor
cu salariile cu 1 936 lei în 2014 fa ță de 2013, cu 79 807 lei în 2015 față de
2014și cu 190 645 lei în 2016 față de 2015.
Majorarea salariului mediu anual a contribuit la cre șterea cheltu ielilor cu
salariile.
Tabelul 3. 6Ponderea cheltuielilor de personal in totalul cheltuielilor
INDICATORIExercitiu fiananciar
2013 2014 2015 2016
Numar mediu de salariati 28 30 33 34
Cheltuieli de personal 331,202.00 352,514.00 441,290.00 668,381.00
Cheltuieli totale 6,119,112.00 6,434,360.00 7,441,681.00 9,857,136.00
Cheltuieli de personal pe
angajat11,828.64 11,750.47 13,372.42 19,658.26
Ponderea cheltuielilor de
personal in totalul
cheltuielilor (%)5.41 5.48 5.93 6.78
Graficul3.3Evoluția cheltuielilor cu personalul în raport cu totalul cheltuielilor
Din calculele efectuate se observă o cre ștere atât a cheltuielilor de personal cât și
a cheltuielilor totale din anul 2013 până în 2016. Ponderea cheltuielilor cu angaja ți în
totalul cheltuielilor cre ște și ea considerabil în 2014 față de 2013 cu 0.07%, în 2015 față
Cheltuieli de personal0,002.000.000,004.000.000,006.000.000,008.000.000,0010.000.000,00
1 2 3 4
Cheltuieli de personal
Cheltuieli totale

29de 2014 cu 0.45%, iar în 2016 fa ță de 2015 cu 0.85%. Acest lucru reflectă faptul că
societatea comercială a reu șit să își administreze cheltuielile într -un mod mai ef icient.
3.Tabelele de mai jos evidențiază analiza dinamicii și structurii cheltuielilor
financiare ale firmei S.C. PION IMPEX S.R.L, în patru ani consecutivi (2013, 2014 ,
2015, 2016), în baza datelor prezentate în tabelele ce urmează ( tabelul 3.3 , 3.4 și 3.5),
preluate din conturile de profit și pierdere.
Tabelul 3.7 Situația financiară a cheltuielilor financiare
Denumirea indicatorilorExercițiul financiar
2013 2014 2015 2016
Cheltuieli cu materiile prime și
materialele consumabile239,168 258,961 388,600 647,572
Alte cheltuieli materiale 46,469 25,260 49,480 52,280
Alte cheltuieli externe (cu energie
și apă)58,885 56,547 55,526 53,796
Cheltuieli privind mărfurile 4,901,766 5,281,881 6,071,082 7,888,687
Cheltuieli cu personalul 331,202 352,514 441,290 668,381
Salarii și indemnizații 258,815 278,175 357,982 548,627
Cheltuieli cu asigurările și
protecția socială72,387 74,339 83,308 119,754
Ajustări de valoare privind
imobilizările corporale și
necorporaîe189,448 165,953 136,755 161,031
Cheltuieli 189,448 165,953 136,755 161,031
Alte cheltuieli de exploatare 350,743 287,561 298,948 384,963
Cheltuieli privind prestațiile
externe303,595 244,716 266,234 343,653
Cheltuieli cu alte impozite, taxe și
vărsăminte asimilate19,442 18,942 17,450 21,068
Alte cheltuieli 27,706 23,903 15,264 20,242
CHELTUIELI DE
EXPLOATARE -TOTAL6,117,681 6,428,677 7,441,681 9,856,710
Cheltuieli privind dobânzile 1,271 60 0 0
Alte cheltuieli financiare 160 5,623 0 426
CHELTUIELI FINANCIARE –
TOTAL1,431 5,683 0 426
Impozitul pe profit 2,524 35,695 81,531 145,896
Sursă: Conform contu lui de profit și pierdere de la S.C PION IMPEX S.R.L
Cu ajutorul datelor din tabelul 3.7 “Situatia financiară a cheltuielilor financiare
am calculate în tabelul de mai jos dinamica cheltuielilor.

30Tabelul 3.8 Dinamica cheltuielilor conform datelor din tabelul 3.7
Denumirea indicatorilor 2014/2013 2015/2014 2016/2015
Cheltuieli cu materiile prime și materialele
consumabile8.28% 50.06% 66.64%
Alte cheltuieli materiale -45.64% 95.88% 5.66%
Cheltuieli privind mărfurile 7.75% 14.94% 29.94%
Cheltuieli cu personalul 6.43% 25.18% 51.46%
Ajustări de valoare privind imobilizările
corporale și necorporaîe-12.40% -17.59% 17.75%
Alte cheltuieli de exploatare -18.01% 3.96% 28.77%
Sursă: Prelucrare proprie conform datelor din tabelul 3.7
Cheltuielile, ca expresie a consumului de resurse, joacă un rol determinant în
aprecierea performanțelor întreprinderii, evidențiind capacitatea managerilor de a sesiza
cele mai bune alegeri și utilizări ale resurselor, asigurând eficiența și competitivitatea
activitații. La baza mecanismelor de formare a rezultatelor stau atât cheltuielile ca volum,
structură și dinamica diferitelor categorii de consumuri, cât și presiunile mediului
concurențial.
Tabelul 3.9 Analiza structurii cheltuielilor
Denumire indicatoriExercițiul financiar
2013 2014 2015 2016
Cheltuieli cu materiile prime și materialele
consumabile3.91% 4.03% 5.22% 6.57%
Alte cheltuieli materiale 0.76% 0.39% 0.66% 0.53%
Alte cheltuieli externe (cu energie și apă) 0.96% 0.88% 0.75% 0.55%
Cheltuieli privind mărfurile 80.12% 82.16% 81.58% 80.03%
Cheltuieli cu personalul 5.41% 5.48% 5.93% 6.78%
Salarii și indemnizații
Cheltuieli cu asigurările și protecția socială
Ajustări de valoare privind imobilizările
corporale și necorporale3.10% 2.58% 1.84% 1.63%
Cheltuieli
Altecheltuieli de exploatare 5.73% 4.47% 4.02% 3.91%
Cheltuieli privind prestațiile externe
Cheltuieli cu alte impozite, taxe și
vărsăminte asimilate
Alte cheltuieli
CHELTUIELI DE EXPLOATARE –
TOTAL100.00% 100.00% 100.00% 100.00%
Cheltuieli privind dobânzile
Alte cheltuieli financiare
CHELTUIELI FINANCIARE -TOTAL
Impozitul pe profit
Sursă: Prelucrare proprie conform datelor din tabelul 3.7

31Prin cheltuială se înțelege plata factorilor de producție cu care se aprovizionează
întreprinderea. Acești factori nu se consumă în întregime în decursul unui ciclu de
producție, rămânând sub formă de stocuri. Costul de producție înseamnă însă cheltuieli
corespunzătoare factorilor efectivi consumați. Între cheltuieli și cos turi există egalitate
numai atunci când în procesul de producție se consumă în întregime toți factorii cu care
s-a aprovizionat întreprinderea .
Graficul 3.4 Prezentarea grafică a cheltuielilor conform tabelului 3. 8
Sursă: Prelucrare proprie conform date lor din tabelul 3.8
Cheltuielile materiile prime și materialele consumabile inregistrează o creștere în
cifră absolută de 19 793 lei, respectiv, în mărime relativă de 8.28% în 2014 fa ță de 2013,
cu 129 639 lei, respectiv în mărime relativă de 50.06% în 2015 fa ță de 2014 și c u 258
972 , respectiv de 66.64% în 2016 fa ță de 2015.
Alte cheltueli cu materiale consumabile au scăzut în anul 2014 fa ță de 2013 în
mărime absolută cu 21 209 lei, respectiv 45.64% iar în următorii ani au crescut cu 2 722
-60,00%-40,00%-20,00%0,00%20,00%40,00%60,00%80,00%100,00%120,00%
Cheltuieli cu materiile prime și
materialele consumabile
Alte cheltuieli materiale
Cheltuieli privind mărfurile
Cheltuieli cu personalul
Ajustări de valoare privind imobilizările
corporale și necorporaîe
Alte cheltuieli de exploatare
2014/2013
2015/2014
2016/2015

32lei în mărime absolută, respecti v cu 95.88% în 2015 fa ță de 2014 și cu 2 800lei repectiv
cu 5.66% în 2016 fa ță de 2015.
Ponderea o de țin cheltuielile cu mărfurile prin creșterea acestora cu 380 115 lei,
respectiv 7.75% în 2014 fa ță de 2015, cu 789 201 lei, respectiv cu 14.94% în 2015 față
de 2014 și cu 1 817 605 lei, respectiv cu 29.94%.
Graficul 3.5 Structura cheltuielilor de exploatare conform tabelului 3.9
Sursă: Prelucrare proprie conform datelor din tabelul 3.9
Cheltuielile de exploatare de țin ponderea cea mai mare în totalul cheltuielilor
întreprinderii. De asemenea, cheltuielile sunt oglindite în contul de profit și pierdere pe
baza unei proceduri de alocare sistematică și ratională, atunci când se asteaptă să se obțină
beneficii economice în decursul mai multor perioade contabile și când asocierea acestora
cu veniturile poate fi determinată în mod vag sau indirect.
Cheltuielile unei întreprinderi reflectă sub formă valorică întregul consum de
factori de produ cție sau de resurse materiale, umane și financiare, efectuat pentru
fabricarea și vânzarea producției.
4. Analiza structurală a cheltuielilor materiale și a altor cheltuieli directe la S.C
PION IMPEX S.R.L se prezintă astfel:
0,00%10,00%20,00%30,00%40,00%50,00%60,00%70,00%80,00%90,00%100,00%
1234
Alte cheltuieli de exploatare
Ajustări de valoare privind
imobilizările corporale și
necorporale
Cheltuieli cu personalul
Cheltuieli privind mărfurile
Alte cheltuieli externe (cu
energie și apă)
Alte cheltuieli materiale

33Tabelul3.10Cheltuielile materiale directe
Denumirea indicatorilor Exercițiul financiar
2013 2014 2015 2016
Cheltuieli cu materiile prime 8065129 8664446 19509038 60302567
Cheltuieli cu materiale consumabile 6435864 7388561 8552021 10536012
Cheltuieli cu energie si apa 58885 56547 55526 5379560
Alte cheltuieli materiale 46469 25260 49480 52280
Total cheltuieli materiale si alte
cheltuieli14,606,347 16,134,814 28,166,065 76,270,419
Sursă: Conform datelor din contul de profit și pierdere al societății S.C PION
IMPEX S.R.L
În tabelul de mai jos am prezentat calculul indicilor cheltuielilor materiale
directe cu ajutorul tabelului 3.10
Tabelul 3.11 Indiciicheltuielilor materiale directe
Denumirea indicatorilor Indici (%)
2014/2013 2015/2014 2016/2015
Cheltuieli cu materiile prime 107.43 225.16 309.10
Cheltuieli cu materiale consumabile 114.80 115.75 123.20
Cheltuieli cu energie si apa 96.03 98.19 9,688.36
Alte cheltuieli materiale 54.36 195.88 105.66
Total cheltuieli materiale si alte
cheltuieli372.6222737 634.985993 10226.32082
Sursă: Prelucrare proprie conform datelor din tabelul 3.10
În tabelul următor am prezentat ponderile cheltuielilor cu materialele directe care le -am
calculat cu ajutorul tabelului 3.10
Tabelul 3.12 Ponderile cheltuielor materiale directe
Denumirea indicatorilor Valori relative
2013 2014 2015 2016
Cheltuieli cu materiile prime 55.22 53.70 69.26 79.06
Cheltuieli cu materiale consumabile 44.06 45.79 30.36 13.81
Cheltuieli cu energie si apa 0.40 0.35 0.20 7.05
Alte cheltuieli materiale 0.32 0.16 0.18 0.07
Total cheltuieli materiale si alte
cheltuieli100.00 100.00 100.00 100.00
Sursă: Prelucrare proprie conform datelor din tabelul 3.10

34Urmărind ponderile elementelor de cheltuieli materiale directe le putem
reprezenta astfel :
Graficul 3.6 Structura cheltuielilor materiale in 2013
Sursă: prelucrare proprie conform datelor din tabelul 3.12
După cum putem observa în graficul de mai suscheltuielile cu materiile prime
dețin cea mai mare po ndere de 55.22%, cheltuielile cu materialele consumabile de țin o
pondere de 44.06%, cheltuielile cu energia 0.40%, iar alte cheltuieli cu materiale 0.32%.
Graficul 3.7 Structura cheltuielilor materiale in 2014
Sursă: Prelucrare proprie conform datelor din tabelul 3.12
După cum putem observa în 2014 avem o scădere a cheltuielilor cu materiile
prime față de 2013 cu 1.52%, o creștere a cheltuielilor cu materialelor consumabile cu
Cheltuieli cu materiile primeCheltuieli cu materiale consumabileCheltuieli cu energie si apaAlte cheltuieli materialeTotal cheltuieli materiale si alte cheltuieli
0,00
50,00
100,0055,2244,060,400,32100,002013
Cheltuieli cu materiile primeCheltuieli cu materiale consumabileCheltuieli cu energie si apaAlte cheltuieli materialeTotal cheltuieli materiale si alte cheltuieli
0,00
50,00
100,0053,7045,790,350,16100,002014

351.73%, o scădere a cheltuielilor cu energia și apa 0.05% și o sc ădere a altor cheltuieli
materiale cu 0.16%.
Graficul 3.8 Structura cheltuielilor materiale in 2015
Sursă: Prelucrare proprie conform datelor din tabelul 3.12
În anul 2015 comparativ cu anul anterior 2014 putem înregistra o cre ștere a
cheltuielilor cu materiile prime de 15.56%, o scădere a cheltuielilor cu materialele
consumabile cu 15.43%, o scădere a cheltuielilor cu energia și apa cu 0.15% și o crește
a altor cheltuieli materiale cu 0.02%
Graficul 3.9 Structura cheltuielilor materiale in 2016
Sursă: Prelucrare proprie conform datelor din tabelul 3.12
În anul 2016 putem observa o cre ștere brusă a cheltuielilor cu materiile prime
de 9.8%, o descrestre a cheltuielilor cu materialele consumabile de 16.55%, o cre ștere
Cheltuieli cu materiile primeCheltuieli cu materiale consumabileCheltuieli cu energie si apaAlte cheltuieli materialeTotal cheltuieli materiale si alte cheltuieli
0,00
50,00
100,0069,2630,360,200,18100,002015
Cheltuieli cu materiile primeCheltuieli cu materiale…Cheltuieli cu energie si apaAlte cheltuieli materialeTotal cheltuieli materiale si…
0,0020,0040,0060,0080,00100,0079,0613,817,050,07100,002016

36destul de mare a cheltuielilor cu energia și apa de 6.58% și o scădere a altor cheltuieli
materiale de 0.11%.
Evoluția crascatoare a cheltuielilor materiale directe și implicit a elementelor sale,
a urmat, de fapt, trendul activită ții de producție a firmei și este reprezentată astfel:
Graficul 3.1 0Evolutia cheltuielilor materiale direc te
Potrivit datelor din tabelele de mai sus, cheltuiala cu materia primă a de ținut
ponderea cea mai mare în totalul cheltuielilor materiale directe respectiv 55.22% în 2013,
53.70% în 2014, 69.26 în 2015 și 79.06% în 2016.
Urmărind evolu ția pe cei patru ani constatăm că cheltuielile cu materiile prime
au crescut în 2014 fa ță de 2013 cu 7.43%, în 2015 față de 2014 cu 125.16% și în 2016
față de 2015 a crescut cu 209.1%.
Cheltuielile cu materialele consumabile au crescut cu 1.73% în 2014 fa ță de 2013,
iaîn următorii ani s -a intregistrat o scădere de 15.43% în 2015 fa ță de 2014, respectiv cu
16.55% în 2016 fa ță de 2015 deoarece a crescut productivitatea iar cheltuielile cu
materialele consumabile au scăzut din o mai bună organizare.
În primii trei ani s -a înregistrat o scădere a cheltuielilor cu energia și apa, cu
0.05% în 2014 fa ță de 2013, cu 0.15% în 2015 față de 2014, după care s -a înregistrat o
creștere considerabilă cu 6.85% în 2016 față de 2015 deoarece a crescut producția și
implicit au crescut și cheltuielile cu energia și apa.
0,0050,00100,00150,00200,00
2013 2014 2015 2016
Cheltuieli cu materiile prime
Cheltuieli cu materiale consumabile
Cheltuieli cu energie si apa
Alte cheltuieli materiale
Total cheltuieli materiale si alte cheltuieli

37CONCLUZII
După cum s -a arătat, importan ța și utilitatea analizei economico -financiară în via ța
și activitatea întreprinderii sunt relevate de numeroasele probleme la a căror solu ționare
pot contribui adesea substan țial.
Pe baza datelor din anii 2013, 2014, 2015, 2 016și prelucrării acestora, a situației
economico -financiare S.C PION IMPEX S.R.L. se observă că:
Activitatea economico -financiaras -a încheiat la finele anului2013 cu un profit de
29 820 lei. Organizarea gestiunilor de valori materiale a eviden ței analitice și sintetice a
elementelor patrimoniale sunt conform prevederilor legale în vigoare este ținută correct
și la zi.
Activitatea economico -financiară s -a încheiat la finele anului 2014 cu un profit
de 175 674 lei. Cheltuielile înregistrate în anul 201 4 au înregistrat cre șteri la toate
elementele, cheltuieli cu chiriile, cheltuieli cu salariile, cheltuieli cu materia primă.
Situațiile financiare anuale simplificate s -au întocmit pe baza balan ței de
verificare a conturilor sintetice și normelor metodol ogice cu privier la întocmirea acestora
și anexelor sale.
Activitatea economico -financiară s -a încheiat la finele anului 2015 cu un profit
de 415 618 lei. Cheltuielile înregistrate în anul 2015 au înregistrat cre șteri la cheltuielile
cu materiile prime și cheltuielilor cu salariile deoarece a crescut și numărul de angajați.
Activitatea economico -financiară s -a încheiat la finele anului 2016 cu un profit
de 797 669 lei. După cum putem observa profitul a fost în cre ștere în fiecare an analizat
deoare au c rescut vânzările de la an la an.
Cea mai mare pondere în structura costului de produc ție o dețin cheltuielile
materiale și alte cheltuieli materiale directe pe toată perioadă luată în evidentă.
Constatăm că firma a urmărit în permanentă reducerea chel tuielilor materiale prin
modernizarea și retehnologizarea producției (achiziționare de mașini și utilaje moderne),
fapt ce a condus la diminuarea cheltuielilor determinate de pierderea prin rebuturi
constatate la producător
Chiar dacă cifra de afaceri șicostul de produc ție au cunoscut evoluții
proporționale în cei patru ani, ponderea cheltuielilor salariale au crescut în fiecare an,

38datorită majorării numărului de salaria ți direct productivi de la 28 la 34 dar cauza care a
determinat această valoare ri dicată a fost politica de protec ție și asigurări sociale care a
avut ca obiectiv reducerea contribu țiilor angajatorilor în anul 2013.

39BIBLIOGRAFI E
Bleotu.V. (2012). Contabilitate financiara. Bucuresti: Pro Universiteria.
Iacovoiu.V. (2015). Analiza economico -financiară .Bucuresti: Pro Universiteria.
Iacovoiu.V. (2015). Analiza economico -financiară .Bucuresti: Pro Universiteria.
Iacovoiu.V. (2015). Analiza economico -financiară .Bucuresti: Pro Universiteria.
Iacovoiu.V. (20 15).Analiza economico -financiară .Bucuresti: Pro Universiteria.
Ion Anghel; Șerban.E; Vasile.R, . (2014). Analiza economico -financiară a firmei.
Bucuresti: Economica.
Robu, R. V. (2014). Analiză economico -financiară a firmei. Bucuresti:
Economica.
Sălceanu.A. (2011). Contabilitate fi nanciară.Bucuresti: Economica.
Străoanu.B. (2012). Si salariile se contabilize ază.Bucuresti: Pro Universitaria.
Țegledi.M. (2015). Contabilitate de gestiune. Bucuresti: Pro Universiteria.
George Enescu. (2016). Note de curs. Gestiune financiară .
Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor. (2017, februarie 18). Contabilitatea
cheltuielilor si veniturilor . Retrieved from stiu cum:
http://www.stiucum.com/contabilitate/contabilitate -financiara/Contabilitatea –
cheltuielilor-s14554.php
Noul cod fiscal. (2017). Noul cod fiscal . Retrieved MAI 11, 2017, from NCF:
http://www.noulcodfiscal.ro/titlu -2/capitol-2/articol-25.html
ORDIN Nr. 1802 din 29 decembrie 2014 -Partea I. (2014, DECEMBRIE 30).
ORDIN Nr. 1802 din 29 decembrie 2014 -Partea I. Retrieved 11 10, 2016, from
http://auditeam.ro/wp -content/uploads/2016/07/OMFP -1802.pdf
Portal Legislativ. (2016). Portal Legislativ . Retrieved from
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/1459
Soluții-contabilitate.ro. (2017, mai 26). Soluâii-contabilitate . Retrieved from
http://solutii -contabilitate.ro/pagina -exemplu/diverse/suport -de-curs-contabilitate -de-
gestiune/