INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 2 CAPITOLUL 1…. [624749]

CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 2
CAPITOLUL 1. BUGETUL DE STAT – PRINCIPALUL PLAN FIN ANCIAR ……… 3
1.1. CONCEPTUL DE BUGET ………………………….. ………………………….. …………………… 3
1.2. ASPECTE TEORETICE PRIVIND SIS TEMUL BUGETAR DIN ROMÂNIA …… 4
1.3. PRINCIPIILE BUGETARE ………………………….. ………………………….. ………………….. 5
1.4. ETAPELE PROCESULUI BUGETAR ………………………….. ………………………….. ….. 8

CAPITOLUL 2. COMPONE NȚA BU GETULUI DE STAT ………………………….. …….. 16
2.1. VENITURILE BUGETULUI DE STAT ………………………….. ………………………….. . 16
2.2. CHELTUIELILE BUGETULUI DE STAT ………………………….. ……………………….. 20
2.3. DEFICITUL BUGETAR ………………………….. ………………………….. …………………….. 24

CAPITOLUL 3. ANALIZA BUGETULUI DE STAT AL ROMÂNIEI …………………. 26
3.1. COMPONENȚA VENITURILOR DE STAT ………………………….. ……………………. 26
3.2. ANALIZA VENITURILOR BUGETULUI DE STAT ÎN PERIOADA 2013 -2017
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 28

CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 38

BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 40

ANEXE

2

INTRODUCERE

Bugetul de stat este o categorie fundamentală a știintei finanțelor căreia îi concură
o abordare juridică și alta economică. Sub aspectul juridic bugetul reprezintă un document
prin care sunt prevăzute și autorizate veniturile și cheltuielile anuale ale statului.
Bugetul de stat prevede și autorizeaza așadar, în formă legislativă cheltuielile și
resursele publice. Această abordare evidențiază necesitatea aprobării legislative, și
parlamentare a indicat orilor bugetari.
Fiind un document ce necesită autorizarea prealabilă a puterii legislative, bugetul
de stat are un caracter obligatoriu.
În același tip trebuie subliniat faptul că bugetul este un act de previziune a
resurselor financiare publice și a modului de utilizare a acestora.
Bugetul de stat se elaborează pe o perioadă de un an. Între prevederile înscrise în
legea bugetară anuală și execuția veniturilor și cheltuielilor publice pot interveni
neconcordanțe ce impun anumite corecții și implicit aprobarea de către puterea legislativă a
unor rectificări ale bugetului în cadrul aceluiași exercițiu bugetar.
Lucrarea mea de licență este structurată pe trei capitole și anume:
Primul capitol, intitulat Bugetul de stat – principalul plan financia r în care am
discutat despre importanța pe care o deține bugetul de stat , prezentând definiția acestuia
si conturând principalele trăsături, principiile bugetare și structura bugetului de stat
Capitolul al doilea, intitulat Componența bugetului de stat prezintă principalele
tipuri de venituri, c ontribuții de asigurări sociale , metodele clasice și moderne de
dimensionare a veniturilor bugetare.
În capitolul al treilea, denumit Analiza bugetului de stat al României , capitol care
reprezintă studiul de caz în care am analizat structura veniturilor mobilizate la bugetul de
stat pe surse de proveni ență și modul de repartizare a resurselor din buget dar și evoluția
acestora.

3
CAPITOLUL 1. BUG ETUL DE STAT – PRINCIPALUL PLAN
FINANCIAR

Bu ɻgetul statului pre ɻvede și autorizează, în fo ɻrmă legislativă, chelt ɻuielile și
resursele stat ɻului. Aceas tă defin ɻiție pune în eviden ɻța necesitatea aprobării parlam ɻentare a
ind ɻicatorilor bugetari. Fiin ɻd un document ca ɻre necesită autori ɻzarea prealabilă a pu ɻterii
legisl ɻative, bugetul de sta ɻt are caracter obligat ɻoriu reprezentând to ɻtodată un act de
previziu ɻne a resurselor pub ɻlice și a modului de util ɻizare a acestor resurse.

1.1. CONCEPTUL DE BUGET
Cuvân ɻtul buget are la orig ɻine cuvântul franțuzesc vec ɻhi bouge sau b ɻougette care
nu însemna alt ɻceva decât săcu ț sau pu ɻngă.
În Angl ɻia, cuvântul bu ɻdget era utilizat pe ɻntru a descrie săculeț ɻul din piele în care,
de regulă, erau ɻaduse la Parlame ɻnt documentele referitoa ɻre la veniturile și chel ɻtuielile
statului. Ma ɻi târziu, cuvântul a dese ɻmnat documentele conți ɻnute în acest săcu ɻleț. Astăzi,
n ɻoțiunea de buget are un înț ɻeles mult mai larg, iar defini ɻția sa nu conten ɻește să se
perf ɻecționeze, pentru a fi cât mai cu ɻprinzătoare.
Dicți ɻonarul explicativ al lim ɻbii române defineș ɻte bugetul ca fiin ɻd un bilanț al
veniturilor și chelt ɻuielilor unui stat, ale unei între ɻprinderi etc. pe o pe ɻrioadă determinată
sau tot ɻalitatea prevederilor de venitu ɻri și cheltuieli ale unei fam ɻilii sau ale unei per soane
pentru o anumită p ɻerioadă .
Bug ɻetul statului este un elem ɻent al finanțelor, de o impo ɻrtanță aparte, având
semnif ɻicații multiple:

4
Rol ɻul fundamental al bug ɻetului de stat în cadrul finan ɻțelor publice ș i al econ ɻomiei
naționale este sus ɻținut și de următo ɻarele considerente:
– bug ɻetul participă î n mo ɻd direct la îndeplinirea func ɻțiilor ș i a sarcinilor statu ɻlui;
– bugetul asig ɻură autonomia reală a colec ɻtivităților locale con ɻstituite în cadrul
unităților admin ɻistrativ -teri ɻtoriale;
– bug ɻetul garantează real ɻizarea efectivă a pro ɻtecției sociale a unor catego ɻrii
import ɻante în rândul pop ɻulației;
– bugetul asi ɻgură echilibrul fin ɻanciar, monetar și valut ɻar la statului;
– bugetul are un în ɻsemnat rol sta ɻbilizator al economiei națion ɻale

1.2. ASPECTE TEORETICE PRIVIND SISTEMUL BUGETAR
DIN ROMÂNIA
Prin reglem ɻentarea actuală , sistem ɻul bugetar al țării noa ɻstre a fost o rgan ɻizat într -o
concepție no ɻuă, determinată de trec ɻerea la economia de pia ɻță. Renunțâ ɻndu-se la ideea
bug ɻetului unic de sta ɻt care era impus ɻă de planul naț ɻional unic al (ins ɻtrument al
cent ɻralismului exc esiv) s -a int ɻrodus o noțiu ɻne nouă aceea de bu ɻget public națio ɻnal, care
cuprinde bug ɻete distincte, apro ɻbate și e xecu ɻtate în condi ɻții de deplină auto ɻnomie.
În ace ɻastă sit ɻuație bu ɻgetul devine buget eco ɻnomic, bugetul econ ɻomiei nați ɻonale.
El nu mai este un si ɻmplu document finan ɻciar (dar nici nu dispa ɻre), el se integrea ɻză în unul
mai cuprin ɻzător, devine o secțiu ɻne a bugetului e ɻconomic, a bugetul ɻui economiei naț ɻionale.
Prin con ɻstituție este regle ɻmentat că , în con ɻdițiile în care lege a bug ɻetului de stat și
le ɻgea buget ɻului asigură ɻrilor sociale de ɻstat nu au fost adopt ɻate cu cel puțin trei zile în ɻainte
de expirarea exerciț ɻiului bugetar, se apli ɻcă în continua ɻre bug ɻetul de stat și bugetul
asigurăr ɻilor sociale de sta ɻt ale anulu i p ɻrecedent, până la adoptarea noilor b ɻugete.
O altă regle ɻmentare impo ɻrtantă se referă le fa ɻptul că nici o cheltu ɻială buget ɻară nu
poa ɻte fi aprobată fără st ɻabilirea sursei de fi ɻnanțare. (Constituția României art.138 )
Pra ɻctica bugetară și lit eratu ɻra de spec ɻialitate a impus co ɻnceptul de buget general
con ɻsolidat, care cuprinde tota ɻlitatea veniturilor și ch ɻeltuielilor de natură pu ɻblică ale un ɻui
stat.( Lazăr, Ma ɻtei ɻ& ɻɻJean, 2007 )
Legea fina ɻnțelor publice 50 ɻ0/2002 defi ɻnește bugetul g ɻeneral consolidat ca fiin ɻd
a ɻnsamblul tuturor bugete ɻlor componente ale si ɻstemului bugetar, agr egate ș i consolidate
pentru a fo ɻrma un înt ɻreg.
Bu ɻgetul general co ɻnsolidat are următoar ɻele componente : buget ɻul de stat, bugetele
co ɻmunităților locale, b ɻugetul asigurărilor so ɻciale de stat, bug ɻetele fondurilor speciale, al

5
bug ɻetului fondului pentr ɻu plata ajutoru ɻlui de ș o ɻmaj, bugetul cr ɻeditelor interne ș i externe,
bu ɻgetul Trezoreriei St ɻatului, bugetul fon ɻdurilor nerambu ɻrsabile. (H ɻaralambie, 2013 )
Component ɻele buget ɻului general c ɻonsolidat, sunt a ɻutonome, au v ɻenituri și
cheltuieli pr ɻoprii, se elabore ɻază ș i se a ɻprobă distinct iar d ɻin punct de ved ɻere admi ɻnistrativ,
titularii aces ɻtora au autonomie finan ɻciară.
B ɻugetul de stat este docu ɻmentul elaborat ș i adm ɻinistrat de Guvern, care
dimension ɻează și reglemen ɻtează veniturile ș i chel ɻtuielile publice și c ɻare este aprobat de
Parla ɻment, prin legea buget ɻară anuală.
Buge ɻtul de stat poate fi defi ɻnit sub două asp ɻecte:
– sub aspect ju ri ɻdic, bugetul de stat es ɻte actul juridic, care preve ɻde și reglem ɻentează, în
for ɻmă legislativă , che ɻltuielile ș i resu ɻrsele financiare a ɻle statul ɻui;
– sub asp ɻect economic, expri ɻmă relaț iile eco ɻnomice în formă băneas ɻcă, ce iau naș tɻere în
proces ul rep ɻartiției produsulu ɻi intern brut, în confo ɻrmitate cu obiectiv ɻele de politică
econ ɻomică, socială ș i fina ɻnciară ale fiecărei p ɻerioade. (Văcărel, 20 07)
Buge ɻtul de stat ɻcuprinde resursele fina ɻnciare publice m ɻobilizate la dis ɻpoziția
statului ș i re ɻpartizarea acestora în vede ɻrea realizării obi ɻectivelor de dezv ɻoltare econo ɻmică
și socială a statu ɻlui, precum ș i pent ɻru funcționarea aut ɻorității publice.
În prac ɻtica bugetară, prin buge ɻtul de stat se realizează o pre ɻvizionare, pentru o
anum ită pe ɻrioadă de timp ( anual sau mu ɻɻltianual ) a veniturilo ɻr și a cheltuie ɻlilor publice ale
unui st ɻat, a celor alocate un ɻităților administr ɻativ-teritoriale (co ɻmună,oraș, municipiu, sau
jud ɻeț), agenți ɻlor econo ɻmici cu capit ɻa ɻl de stat (regii au ɻtono ɻme, societăți come ɻr ɻciale) și a
unor organ ɻɻizații obștești de u ɻti ɻlitate publică. (Ha ɻrala ɻmbie, 2013)
Buget ɻul de stat este un in ɻstr ɻum ɻent importa ɻnt al manage ɻmentu ɻlui admin ɻistrației
pu ɻblice care prezi ɻntă î ɻntr-un mod ord ɻonat date despr ɻe efe ctele și con ɻsec ɻiɻnțele financi ɻare
ale acti ɻv ɻității puterii exe ɻcu ɻtive.

1.3. PRINCIPIILE BUGETARE
În pr ɻactica bugetară, pentru a asigu ɻra coerență, tran ɻsparență și control pr ɻocesului
bugetar, se impune re ɻspectarea următoa ɻrelor princ ipii bug ɻetare.
Acest ɻea sunt reglem ɻen ɻtate prin legislația spe ɻc ɻifică și sunt următo ɻarele: princi ɻpiul
univers ɻal ɻității, princi ɻpiul unității b ɻug ɻetare, principiul nea ɻf ɻe ɻctării veniturilor, princ ɻipiul
anual ɻităț ɻii buget ɻului, princip iul spec ɻiɻalizării bugetare, prin ɻcipiul unită ɻții mo ɻnetare,
principiul echilib ɻr ɻului bugetar și princ ɻipiul publi ɻcității. ( Le ɻgea nr. 500/ɻ2002, privi ɻnd
finan ɻțɻele publice)

6
A. Princ ɻipiul universalit ɻăți ɻi – prevede că :
– Ve ɻnit ɻurile și chelt ɻuie ɻlile publice să fie în ɻsc ɻrise în bugetul de stat în s ɻu ɻme globale;
– Venit ɻurile bugeta ɻre nu pot fi afe ɻctate di ɻrect unei anu ɻmite che ɻltuieli bug ɻeta ɻre, cu
e ɻxc ɻepția fondu ɻrilor speci ɻale, a dona ɻțiilor ș i spons ɻo ɻrizărilor care au sta ɻbi ɻlite destinații
disti ɻnc ɻte;
– Ven ɻitu ɻrile ș i cheltuielile pu ɻb ɻlice se realizează num ɻai în li ɻmi ɻtele și în stru ɻc ɻtura stabil ɻită
în buge ɻtul pub ɻlic.
Ava ɻnt ɻajele respectării ace ɻstui principiu s ɻunt :
– cu ɻnoașterea exac ɻtă și reală a volum ɻului total al ven ɻitu ɻrilor ș i cheltui ɻe ɻlilor publice;
– cuno ɻɻașterea corelaț ɻɻiei între venituri ș i ch ɻe ɻltuieli, afla ɻte în co ɻnexiune dir ɻec ɻtă;
– asig ɻurarea posibili ɻtății de c ɻontrol a Parla ɻmentul ɻui asupra cuan ɻtumu ɻlui total al
venitu ɻɻrilor și cheltuielil ɻor publi ɻce.
Apli ɻc ɻarea strictă a prin ɻcipiu ɻlui universal ɻitățiɻi conferă bug ɻet ɻului public carac ɻterul de
buge ɻt br ɻut evide ɻnț ɻiind suma glo ɻbală a înc ɻasărilor de veni ɻturi p ɻublice și alocarea a ɻcestora
pentru acop ɻerir ɻea cheltuielilor pub ɻlɻice. Legăt ɻura di ɻn ɻtre bugetul public și buge ɻtul
insti ɻtuților publi ɻce este dată de dife ɻr ɻența dintre chelt ɻu ɻiɻelile (mai m ɻari) și veniturile prop ɻɻrii
(mai m ɻici), respectiv sol ɻdu ɻl che ɻltuie ɻlilor neaco ɻperite din ve ɻnituri pro ɻprii. În ace ɻste
con ɻdiț ɻii, aplicarea principiu ɻlui universalit ɻăț ɻii bazat pe legă ɻtur ɻile per sold conferă b ɻuget ɻului
caracte ɻristica de b ɻuget net. (Mo ɻldovean, 2014)
B. Pr ɻincip ɻiul unității buget ɻare – presup ɻune ca venit ɻurile ș i cheltuie ɻlile publ ɻice să
fie îns ɻcrise într -un s ɻingur doc ɻument, pentru a asig ɻura ut ɻilizarea eficie ɻntă și monitori ɻzarea
fondu ɻrilor public ɻe. Astfel, bug ɻetul pu ɻblic, prin unicita ɻtea d ɻocumentului, asig ɻură a
pre ɻzentare de an ɻsamblu și o cunoa ɻștere cla ɻră a susten ɻabilității fina ɻɻnțelor publi ɻce, adică a
surs ɻel ɻor de venituri ș i a des ɻtin ɻației cheltuieli ɻlor, pre ɻcum ș i a f ɻormei de echili ɻbru exced ɻent
sa ɻu deficit a b ɻugetului. În liter ɻatu ɻra de specialita ɻte și în pr ɻactica buget ɻară abateri ɻle
accep ɻtate de la ceri ɻnța unit ɻății bug ɻetare sunt den ɻumite de ɻrogări.
Der ɻog ɻările de la principiul u ɻn ɻității bugetare, care fa ɻcilite ɻază debuge ɻtɻarea unor
chelt ɻuieli publ ɻice sunt:
– Cont ɻurile spe ɻciale ale teza ɻurului public, care rep ɻre ɻzintă operațiuni finan ɻci ɻare ce
constau în ɻînre ɻgistrarea che ɻltuielilor sau încasă ɻri ɻlor și care nu sun ɻt defin ɻitive, întrucât
ang ɻajam ɻentul la care ele au dat naș ɻte ɻre urmează să fie in ɻc ɻluse în contul de e ɻx ɻecuție
bug ɻetară;
– Bu ɻget ɻele extraordinare, bug ɻete prin care se asigură fina ɻnțarea unor chelt ɻuieli
excepț iɻonale sau în caz ɻuri de u ɻrgență (militare, de apăr ɻare,etc.) în af ɻa ɻra regu ɻlilor

7
curente ale proced ɻurii bugetare;
– Bugetele anexe ca excepție formală de la regula unității bugetare, în sensul că ele
cuprind operatiunile f inanciare ale unor servicii cu caracter economic ale statului,
necuprinse în bugetul general decât prin viramentul soldului lor creditor;
– Buget ɻele autonome care c ɻonstituie o excepție de la regul ɻa unității bugetare, de ɻoarece
ele sunt aprobate de Con ɻsiliile de admini ɻstrație ale companiilor nați ɻonale sau ale
instit ɻuțiilor publice care benefi ɻciază de autonomie finan ɻciară fără a fi s ɻupuse
controlului Parl ɻamentului;
– Rec ɻtificările bugetare dat ɻorate imposib ɻilității estimării cu exac ɻtitate a niv ɻelului
chelt ɻuielilor ș i al ve ɻniturilor în momen ɻtul aprobării le ɻgilor bu ɻgetare anuale, cee ɻa ce
face neces ɻară revenirea asupra nivel ɻului indicatorilor macro ɻeconomici și implicit a
c ɻelor bugetari în cursul ex ɻercițiului buge ɻtar.
C. Princ ɻipiul neafect ăr ɻii veniturilor – presupune deperson ɻalizarea veniturilor
bugetare care servesc la acop ɻerirea cheltuielilor pub ɻlice privite în ansamb ɻlul lor. Potrivit
acestui pri ɻncipiu nu este pe ɻrmisă perceperea unu ɻi venit publi ɻc pentru fin ɻanțar ea unei
anumite categorii de chelt ɻuieli publice, a că ɻror fin ɻanțare se stabi ɻlește pe baza prio ɻritizărilor
ide ɻntificate în etapa de elabo ɻrare, în funcție de ut ɻilitatea, de oportu ɻnitatea și de eficien ɻța
acestora.
Existe ɻnța resursel ɻor finan ɻciare este o condiț ɻie gene ɻrală a acope ɻririi chel ɻtuielilor
publice pe ansam ɻblu, iar majorările de ch ɻeltuieli în cursul a ɻnului bugetar se po ɻate efectua
cu condiț ɻia ca iniți ɻatorii să prevadă și res ɻursele necesare acoperirii acestora și cu
resp ɻectarea preved erilor L ɻegii 69/2010 privind re ɻsponsabilitatea fiscal – bugetară .
Rep ɻartizarea resurselor fin ɻanciare pe dest ɻinații (de cheltuieli) nu im ɻpl ɻică în nici un fel
eg ɻalitat ɻe dintre un an ɻumit venit ș i o anumi ɻtă cheltuială.
D. Princi ɻpiul anualității b u ɻgetului se referă la du ɻrata de timp pentru care puterea
legisla ɻtivă (Parlamentul,) aut ɻorizează Guvernul să înca ɻseze veniturile publ ɻice ș i să
efectueze c ɻheltuielile publice. Ace ɻastă perioadă este limit ɻată, la un an care corespun ɻde
exercițiului b ug ɻetar. Anualitatea bugeta ɻră este perio ɻada de timp în care se execută buge ɻtul
public, respecti ɻv perioada în care se der ɻulează operaț ɻiunile de încasări și pl ɻăți în cursul
unu ɻi an bugetar, în co ɻntul unui buget apar ɻținând exercițiului coresp ɻunzăto r de execuție a
bugetu ɻlui resp ɻectiv.
E. Prin ɻcipiul specializ ɻării bugetare – preve ɻde ca veniturile b ɻugetare să fie înscrise
în b ɻuget ș i aprobate de Pa ɻrlament pe s ɻurse de provenien ɻță (pe cap ɻitole și subc ɻapitole), iar
cheltuielile pub ɻlice ce urm ează să se efec ɻtueze trebuie îns ɻcrise în buget pe destin ɻații în

8
funcție de con ɻținutul lor economic (păr ɻți, capitole, subc ɻapitole, para ɻgrafe, respectiv titlu ɻri,
articole și ali ɻneate). Clasific ɻația bugetară trebu ɻie să fie sim ɻplă și clară ș i să of ɻere o imagine
f ɻidelă privind surs ɻele de pro ɻvenienț ă ale venitu ɻrilor respectiv venit ɻurile fiscale și cele
nefis ɻcale, venituri cur ɻente și venituri din ca ɻpital dar și dest ɻinația cheltuielilor, potri ɻvit
clasificației b ɻugetare.
F. Prin ɻcipiul unită ții m ɻonetare prevede ca t ɻoate operațiunile buge ɻtare să se
exprime în moneda naț iɻonală.
F. Pri ɻncipiul echilibru ɻlui bugetar – pre ɻvede ca venitur ɻile bug ɻetare să aco ɻpere
chel ɻtuielile publice, ceea ce îns ɻeamnă că bug ɻetul este echili ɻbrat. Pe parcu r ɻsul execuției
buget ɻare echilibrul bu ɻgetar se real ɻizează când lichid ɻitățile bănești prov ɻenite din încasa ɻrea
veniturilor publi ɻce acoperă nevoi ɻle de plăț i sca ɻdente. Echi ɻlibrul bugetului anual pr ɻesupune
egalita ɻtea dintre niv ɻelul încasării ven ɻiturilor obliga ɻtorii ale stat ɻului ș i nivelul ch eltu ɻielilor
totale. Defi ɻcitul bugetar po ɻate fi analizat prin rap ɻortul dintre ven ɻiturile și cheltu ɻielile
es ɻtimate a se realiza în a ɻnul bgetar câ t și prin rap ɻortare la Produs ɻul Intern Br ɻut.
Măsu ɻri pentru dimi ɻnuarea defici ɻtelor bugetare: red ɻucerea cheltuie ɻlilor publice, în
special a che ɻltuielilor adm ɻinistrației, eliminarea subve ɻnțiilor, mărirea bazei de impozit ɻare
(cât ma ɻi puțin de la cât mai m ɻulți), reducerea ev ɻaziunii fiscale, crește ɻrea gradu ɻlui de
colectare a ven ɻiturilor , accentul pe impo ɻzitele indirec ɻte.
G. Princ ɻipiul publi ɻcității presupune ca bug et ɻul public să fie ad ɻus la cunoștin ɻța
opiniei publ ɻice prin mij ɻloacele de publicitate. Bug ɻetul statului este cuno ɻscut prin mass –
media în ɻcă din faza de p ɻroiect si în timpul dezb ɻaterilor parlamen ɻtare.

1.4. ETAPELE PROCESULUI BUGETAR
Pri ɻvit sub aspect f ɻinanciar, procesul b ɻugetar este definit ca ansam ɻblul acț iunilor de
previzion ɻare, aprobare și dist ɻribuire a resurselor bu ɻgetare. Efec tuare ɻa proc ɻesului buge ɻtar
rezidă din nev ɻoia de a evid ɻenția valorile resurse ɻlor ș i cheltui ɻelilor bug ɻetare, starea
buget ɻului (echil ibrat, exced ɻentar, defi ɻcitar), în vedere ɻa luării celor mai bune ɻ măsu ɻri pentru
asigura ɻrea co ɻndițiilor optime ɻ de trai cetăț ɻenilor.
Derularea pr ɻocesului b ɻugetar pr ɻesupune constit ɻuirea resu ɻrselor financi ɻare publice și
alo ɻcarea lor c ɻătre diverși be ɻneficiari d ɻe bunuri și servi ɻcii publice.
Instrume ɻntul în care sunt refl ɻectate totali ɻtatea resur ɻsele fina ɻnciare p ɻublice
co ɻnstituite și ni ɻvelul chel ɻtuielilor p ɻublice alo ɻcate pe dome ɻnii prio ɻritare este bugetul

9
gen ɻeral consolidat , care cupri ɻnde, potrivit no ɻrmelor europene, ansamb ɻlul bugetelor care
refl ɻectă fluxurile de veni ɻturi și de cheltu ɻieli ale sector ɻului public ɻ.
Sec ɻtorul public în care oper ɻează buget ɻul general conso ɻlidat se co ɻnstituie din trei
părți comp ɻonente: adm ɻinistrația centrală, admi ɻnistrația locală și sis ɻtemul de asig ɻurări
sociale.
ɻ Sistem ɻul de asigurări so ɻciale cuprinde: bugetul asigurări ɻlor sociale de stat, bugetul
as ɻigurărilor pentru șo ɻmaj, bugetul fondul ɻui național unic de as ɻigurări sociale de s ɻănătate,
bugetele di ɻferitelor instituții publi ɻce din sistemul de as iɻgurări și bugetele fondu ɻrilor
externe neram ɻbursabile destinate sistemu ɻlui de asigurări.
D ɻerularea proce ɻsului bugetar este condițio ɻnată de elaborarea, a ɻprobarea și
implemen ɻtarea unor politici fisca ɻl-bugetare adecvate ɻ, într-un cadru ɻ legislativ riguros
reg ɻlementat și fund ɻamentat economic. ɻRolul acestui cadru leg ɻislativ este de a stabili
struct ɻura și nivelul venit ɻurilor bugetare precu ɻm și destinaț ɻiile spre care pot fi ɻ orientate
aloc ɻațiile bugetare în ve ɻderea furnizării de ɻbunuri și ser vicii public ɻe.
Caract ɻeristicile proce ɻsului bugetar . Gr ɻadul de dezvoltare al eleme ɻntelor
democraț ɻiei într -un stat, experie ɻnța acumulată în do ɻmeniul finanțelor publice ɻ conferă
proc ɻesului bugetar par ɻticularități specifice și an ɻumite caracteristici , ca rez ɻultat al rolului pe
ca ɻre bugetul îl are de în ɻdeplinit. (Harala ɻmbie, 2013)
În d ɻerularea procesului bug ɻetar, bugetul ca instr ɻument financiar al
manag ɻementului public are urmă ɻtoarele caracte ɻristici:
a) Decizi ɻonal, alocar ɻea unor resurse bug ɻetare limitate în rapo ɻrt cu nevoile
so ɻcietății pentru b ɻunuri și servicii ɻpublice, reprezintă un a ɻct de decizie pub ɻlică.
b) Dem ɻocratic, urmare fap ɻtului că în cur ɻsul derulării eta ɻpelor procesului bugetar
se ma ɻnifestă atât atributele statu ɻlui de drept, al sepa ɻrației puterilor în stat, cât și
posibilit ɻatea impunerii inte ɻreselor econo ɻmico -sociale ale diferit ɻelor grupuri de cetățeni
ca ɻre dețin majo ɻritatea politică de de ɻcizie;
c) Prep ɻonderent pol ɻitic. Ace ɻastă caracteristică vine din fa ɻptul că, bugetul în etap ɻa
de elabora ɻre și în sp ɻecial după ce este apr ɻobat, reprezintă u ɻn act specific al deci ɻziei politice
a forțelor majo ɻritare care se regă ɻsesc în for ɻul politic cu atrib ɻuții legis ɻlative și exec ɻutive.
Forțele politice majori tare rep ɻrezintă, în forul legis ɻlativ al statu ɻlui, interesele
e ɻconomico -sociale ale grup ɻurilor de cetățeni, care le – ɻau acordat vo ɻtul. Op ɻtând pentru un
tip sau altul de polit ɻică fiscal -bug ɻetară și selectân ɻd anumite op ɻțiuni de aloc ɻare a resurselo r
buge ɻtare, reprezen ɻtanții forțelor polit ɻice adoptă, cu certitu ɻdine, o hotărâ ɻre de ordin po ɻlitic.

10
d) Ciclic (de dezvoltare ) pentru că etapele procesului bugetar sunt stabilite prin
legi speciale anuale într -un calendar bugetar și cu precizarea terme nelor de derulare și
finalizare a fiecărei etape, în baza principiilor anualității și publicității bugetare;
e) Pu ɻblic, pentru că prive ɻște direct sector ɻul public și are imp ɻlicații la nivel mac ɻro
și microe ɻconomic în plan ec ɻonomic și social . Fu ɻndame ntarea b ɻugetului se înscrie ca o
com ɻponentă esențială a pro ɻcesului de stab ɻilizare macroe ɻconomică durabilă, iar so ɻldul
bugetului influ ɻențează direct evo ɻluția creșterii econ ɻomice, a nivelului prețurilor, a
șomajului și indi ɻrect dinamica ra ɻtei dobâ nzii și a soldu ɻlui contul ɻui curent al balanței de
pl ɻăți. (Lazăr, Ma ɻtei ɻ& ɻɻJean, 2007)
Proc ɻesul bugetar genere ɻază efecte în pr ɻofil economic și so ɻcial, deoarece
elab ɻorarea, aprobarea și exec ɻutarea unui anumi ɻt tip de buget se repe ɻrcutează direct asupra
cer ɻerii și ofertei agreg ɻate din economie, precu ɻm și asupra gra ɻdului de satisfacere cu bu ɻnuri
și servicii publ ɻice a nevoilor me ɻmbrilor soci ɻetății.
Proc ɻedura bugetară reprez ɻintă ansamblul docum ɻentelor și operaț ɻiunilor care
regle ɻmentează întocmirea sau elabo ɻrarea proiect ɻului de buget, apro ɻbarea și execuția
bu ɻgetului precum și c ɻele privitoare la înch ɻeierea exerciț ɻiului bugetar. Proced ɻura bugetară
deru ɻlată în cadrul proc ɻesului bugetar pres ɻupune parcurg ɻerea mai multor etape,
regle ɻmentate de legi ɻslația specifică. (Leg ɻea fina ɻnțelor publice nr.500 / 2002 )
Într-o su ɻccesiune logică ace ɻste etape sunt:
Elaborar ɻea proiectul ɻui bugetu ɻlui de stat cupri ɻnde activitatea de det ɻerminare
(estimare, previzio ɻnare, prognozar e) a v ɻeniturilor și cheltui ɻelilor bugeta ɻre și începe în anul
prem ɻergător celui pe ɻntru care se în ɻtocmește bug ɻetul. Ea se reali ɻzează în sistem pir ɻamidal.
(V ɻăcărel, 2007 )
Elaborar ɻea proiectului bugetu ɻlui de stat este atri ɻbutul puter ii execu ɻtive, al
Guv ɻernului , prin Minis ɻterul Fina ɻnțelor Publice sau pri ɻn ministerul de res ɻort dacă se
elab ɻoreaz ă bugetul asigu ɻrărilor s ɻociale .(art.18 din Lege ɻa 500 din 2002 ɻprivind finanțele
publice.)
Po ɻtrivit reglementărilor ɻactuale, Guv ɻernul răspu ɻnde de elaborarea proie ɻctului
bugetului de stat, prec ɻum și al co ɻntului ge ɻneral anual de exec ɻuție al b ɻuge ɻtului. Guvernul
as ɻigură realizarea pol ɻiticii fiscal -bugetar ɻe, care ia în con ɻsiderare perspectivele ec ɻonomice
și prioritățile politi ce cup ɻrinse în Programul de gu ɻvernare acceptat de Parl ɻament.
În raport cu ace ɻst demers, Guve ɻrnul asig ɻură:
– elabo ɻrarea rapor ɻtului privind sit ɻuația macroeconom ɻică pentru anul bugetar respec ɻtiv și
proiectia ace ɻsteia în următor ɻii 3 ani;

11
– elab ɻorarea proiectelor le ɻgilor bugetare an ɻuale și transm ɻiterea acestora spre ad ɻoptare
Parlamentului, în ca ɻdrul termenului lim ɻita pr ɻevăzut ă de lege;
– exer ɻcitarea conducerii gen ɻerale a activi ɻtății executive în do ɻmeniul finanțelor publ ɻice,
scop în care exa mine ɻază periodic exe ɻcuția bugetară și stabil ɻește măsuri pentru
mențin ɻerea sau îmb ɻunătățirea echil ɻibrului bugetar, după caz;
– supun ɻerea spre adop ɻtare Parlame ɻntului a proiect ɻelor legilor de rect ɻificare și a contu ɻlui
general an ɻual de execuție;
– uti ɻlizarea fond ɻului de reze ɻrvă bugetară și a fon ɻdului de inter ɻvenție la disp ɻoziția sa.
– îndr ɻumări metodo ɻlogice de special ɻitate;
– op ɻerațiuni de estima ɻre și calcul al venitu ɻrilor ș i chelt ɻuieli ɻlor bugetare de către
ins ɻtituțiile de stat abilitate, ca re au rel ɻații cu bug ɻetul de stat (C ɻomisia Națională de
Prog ɻnoză, In ɻstitutul Național de S ɻtatistică, etc.) , pre ɻcum și lim ɻitele de chelt ɻuieli
stabilite pe ordon ɻatorii princi ɻpali de credite .
– stabi ɻlirea categoriilor prin ɻcipale de veni ɻturi ș i che lɻtuieli bugetare anu ɻale de stat sau cu
caracte ɻr general.
Pent ɻru îndrumarea metod ɻologică a operaț ɻiunilor de elaborare a pr ɻoiectului
bugetului de stat Minist ɻerul Finanțelor Pu ɻblice, este abil ɻitat să elab ɻoreze norme
metodo ɻlogice oblig ɻatorii pent ru toți agen ɻții econ ɻomici, instit ɻuții pu ɻblice de stat care
întocm ɻesc bugete pr ɻoprii.
Di ɻn punct de ved ɻere metodologic, p ɻentru estimarea sau evalu ɻarea cheltuielilor și
venitu ɻrilor bugetare, în stat ɻele moderne se u ɻtilizează modalităț ɻi diferite.
În Româ ɻnia, evaluarea ven ɻiturilor ș i cheltui ɻelilor bugetare se fa ɻce prin metode
comb ɻinate, mixte , care pres ɻupun – din punct de ved ɻere metodologic – o evaluare dir ɻectă
care se a ɻplică prin com ɻpararea cifrelor de v ɻenituri ș i cheltu ɻieli ce se pro pun. cu ce ɻle din
anul prec ɻedent. Astfel, nive ɻlul veniturilor și al cheltui ɻelilor rezultate din evalu ɻarea dire ɻctă
se prevăd în proie ɻctele de buget com ɻparativ cu cele din exer ɻcițiul bugetar prec ɻedent.
În desfăș ɻurarea procedurii de ela ɻborare a pr oi ɻectului bugetului de stat, loc
im ɻportant îl ocupă elabora ɻrea proiecte ɻlor de bugete ale min ɻisterelor și celorlalte institu ɻții
publice cen ɻtrale și loca ɻle. Proiectele de bu ɻgete anuale ale mi ɻnisterelor ș i celorlalte insti ɻtuții
centrale de stat ela bor ɻate conform disp ɻozițiilor legale se depun la Mi ɻnisterul Fin ɻanțelor
Publice, în ɻsoțite de documenta ɻția necesară pentru inv ɻestiții și de exp ɻuneri de motive, atât
pe ɻntru venituri, cât ș i pen ɻtru cheltuieli, pâ ɻnă la 1 august a fie ɻcărui an.
Pe baz a pro ɻiectelor de buget definitiv ɻate ale ministerelor ș i cel ɻorlalte instituții de
s ɻtat, Ministerul Fina ɻnțelor Publice înto ɻcmește proiectul b ɻugetului de stat și p ɻroiectul legii

12
bu ɻgetare privind ac ɻest buget, până la 25 septe ɻmbrie, pe care le supu ɻne Guvernului spre
„îns ɻușire”.
Însușir ɻea proiectului de bu ɻget de către Guv ɻern comportă o ul ɻtimă verificare a
ve ɻniturilor și cheltuielilor și apro ɻbarea acestora de căt ɻre toți mem ɻbrii guvern ɻului în ved ɻerea
înaintării acest ɻuia la Parl ɻament.
Apro ɻbarea bugetului și ad ɻoptarea legii bugetar ɻe anuale . Acea ɻstă etapă se
p ɻarcurge, tot în anul preme ɻrgător celui pe ɻntru care s -a întocmit proiectu ɻl de buget, d ɻar din
anumite mo ɻtive, se poate întâ ɻmpla ca dez ɻbaterea ș i aprobarea bugetu ɻlui să se facă în p ɻrima
parte a anu ɻlui pentru care el s -a ela ɻborat.
În confor ɻmitate cu dispo ɻzițiile Legii fina ɻnțelor publice apro ɻbarea bu ɻgetului de stat
este de compet ɻența exclusivă a Parlamen ɻtului.
În funcție de con ɻjunctura social -economică, in ɻternă și interna ɻțională, la aprob ɻarea
bugetului de stat în ca ɻdrul procedurii sp ɻecifice, Parlamen ɻtul este necesar să ia în
consid ɻerare următo ɻarele elemente:
– evo ɻluția indicatorilor macr ɻoeconomici ai econom ɻiei naționale.
– asigu ɻrare drepturilor d e perso ɻnal reglementate prin lege cu pr ɻivire la învă ɻțământ,
sănătate, cult ɻură, artă, ocrotire so ɻcială, ordine și siguranță pub ɻlică, protecția med ɻiului
înconju ɻrător, etc.;
– stim ɻularea prin poli ɻtici fiscale a m ɻediului de afa ɻceri;
– asi ɻgurarea resu rselor fina ɻnciare necesare susț ɻinerii polit ɻicilor ce privesc securi ɻtatea și
siguranța națio ɻnală;
– ceri ɻnța ca bugetul de stat dinc ɻolo de disputele po ɻlitice, să repre ɻzinte un instrument al
manageme ɻntului public, un fa ɻct ɻor stabil ɻizator în ec ɻonomi a naț ɻiɻonală, capabil să
asi ɻgu ɻre corelarea necesită ɻților interne de de ɻzvoltare cu resu ɻrsele finan ɻciare, umane și
ma ɻteriale dis ɻponibile ;
Bu ɻgetul de stat se ap ɻrobă de Parlam ɻent – cu cel pu ɻțin trei zile înain ɻte de expirarea
exe ɻrciț ɻiului buge tar cur ɻent, pe an ɻsamblu, pe capi ɻtole, articole și pe min ɻistere ș i celelalte
in ɻstituții centrale și loca ɻle de stat. În ca ɻzul de excepție în car ɻe bugetul de stat nu se apr ɻobă
pînă la term ɻenul prec ɻizat mai sus, este regleme ɻntată posibilita ɻtea alo cării și utiliză ɻrii
resurselor finan ɻciare publice în limit ɻa nivelului cr ɻeditelor bugetare alocate în anul a ɻnterior.
Legea de ap ɻrobare a bugetul ɻui de stat anual treb ɻuie să prevadă:
– apro ɻbarea și prec ɻizarea nivelului total al ven ɻiturilor și cheltu ieli ɻlor bugetului de stat pe
exer ɻcițiul bugetar u ɻrmător;
– speci ɻficarea nivelului veni ɻturilor alocate bug ɻetelor: Adună ɻrii Deput ɻaților, a Senatului, a

13
Pre ɻședinției statului, a G ɻuvernului, a min ɻisterelor ș i altor insti ɻɻtuții cen ɻtr ɻale de stat;
– disp ɻozitii de auto ɻrizare a emisiuni ɻlor de bonuri de tez ɻaur și a împru ɻmuturilor de la
B ɻanca Naț ion ɻală destinate aco ɻperirii cheltuie ɻlilor bugetare a ɻnuale, dacă este cazul;
– apro ɻbarea contului gene ɻral de execuț ɻie a bugetului st ɻatului pentru ex ɻercițɻiul fina ɻnciar
anter ɻior.
Execu ɻția bug ɻetară co ɻnstă în realiz ɻarea ven ɻiturilor la termen ɻele și nivelurile
prev ɻăzute, precum ș i în efectu ɻarea cheltuielilor potrivit destinaț ɻiilor stabilite. Dacă
rea ɻlizarea veniturilor bu ɻgetare repre ɻzintă obliga țɻii minime, efectu ɻarea cheltuielilor
reprezi ɻntă limite ma ɻxime, care nu pot fi de ɻpășite.
Etapa execuț ɻiei bugetare compo ɻrtă urm ɻătoarele faze:

În realiz ɻarea venit ɻurilor buget ɻare sunt apl ɻicabile următ ɻoarele re ɻguli:
– nici un imp ɻozit, taxă sau alte ob ɻligații de na ɻtura aces ɻtora nu pot fi înc ɻasate dacă nu au
fost stabilite prin lege;
– list ɻa impozitelor ș i t ɻaxelor, precum ș i a cot ɻelor acestora tre ɻbuie să fie apr ɻobate prin
legea bug ɻetară anu ɻală;
– ina ɻdmisibilitatea perceper ɻii sub orice t ɻitlu sau sub orice de ɻnumire de cont ɻribuții d ɻirecte
sau indire ɻcte, în afara celor sta ɻbilite prin lege.
Efec ɻtuarea cheltu ɻielilor apro ɻbate prin l ɻegea bug ɻetară anuală, în ve ɻderea
îndeplinirii acți ɻunilor și obiective ɻlor social -econ ɻomic e, presupune un ansa ɻmblu de acte ș i
op ɻeraț ɻiuni care cupr ɻind :
– solici ɻtarea ș i pune ɻrea la disp ɻoziția ordon ɻatorilor de credite a fondu ɻrilor bugetare;
– re ɻpartizarea fondu ɻrilor bugetare regi ɻilor autonome, societăț ɻilor comerc ɻiale cu ca ɻpital
de stat și ins ɻti ɻtu ɻiilor publice;
– tran ɻsferuri pentru u ɻn ɻitățile admi ɻnistrativ terito ɻriale, în cazu ɻrile în care ace ɻstea nu își pot
aco ɻperi inte ɻgral cheltui ɻelile din venitu ɻrile proprii, stabi ɻlite în cond ɻiț ɻiile legii;

14
– utili ɻzarea efectivă a fondu ɻrilor bănești de către ben ɻeficiarii credit ɻelor bugetare.
Cred ɻitele bugetare reprez ɻintă resurse fin ɻanciare de la bug ɻetul general con ɻsolidat
puse la dispoziția bene ɻficiarilor de c ɻredite bugetare în li ɻmita pâ ɻnă la care se poate dec ɻide
de către ac ɻeștia efectuar ɻea de cheltu ɻieli.
Finan ɻțarea de la b ɻugetul de stat prez ɻintă urmă ɻtoarele trăsăt ɻuri caract ɻeristice:
– ben ɻeficiarii de cr ɻedite bugeta ɻre și scopul pe ɻntru care sunt aloc ɻate fondurile buge ɻtare
sunt preci ɻzate prin lege;
– fo ɻndurile bugetare se ac ɻordă benefic ɻiarilor, de reg ɻulă, cu titlu g ɻratuit (fără ech ɻivalent
direc ɻt);
– cred ɻitele acorda ɻte de la buget ɻul de stat nu se ram ɻbursează (be ɻneficiarii nu su ɻnt obligaț ɻi
să le res ɻtituie) cu anum ɻite ex ɻcepții.
Cred it ɻele bu ɻgetare se deschi ɻd în fa ɻvoarea bene ɻficiarilor, în ca ɻdrul unei proc ɻeduri
speciale care im ɻplică repart ɻizarea ș ɻi uti ɻlizarea, lor pe baz ɻa docu ɻmentelor î ɻntocmite de către
ordona ɻtorii de cre ɻdite bug ɻetare.
Ordon ɻatorii de cred ɻite bugetare sunt ac ɻele persoane fizice, in ɻvestite cu dreptul de a
disp ɻune asupra cr ɻeditelor bug ɻetare, cu respe ɻctarea prevede ɻrilor legale și în vir ɻtutea fun ɻcției
pe care o deț ɻin în condu ɻcerea unei insti ɻtuț ɻii publice.
Proce ɻdura uti lizării cred ɻitelor bug ɻetare presupun ɻe mai întâi deschi ɻderea acesto ɻra pe
baza tri ɻmestrialității st ɻabilite de Minist ɻerul Fin ɻanțelor Pu ɻblice, mom ɻent din care
o ɻrdonatorii de c ɻredite au po ɻsibilitatea de a ut ɻiliza su ɻmele de bani a ɻlocate. Din ace st
m ɻoment se p ɻoate trece la efec ɻtuarea cheltu ɻielilor pu ɻblice pentru care sau alo ɻcat re ɻsursele
fi ɻnanciare.
O ɻperațiuni sp ɻecifice în u ɻtilizarea credit ɻelor buget ɻare. Proced ɻura de u ɻtilizare a
creditelor bugetare se derulează după o su ccesiune logică, înregistrîndu -se operațiuni
specifice care privesc: angajarea cheltuielilor bugetare, constatarea lich ɻidității lor,
ordonan ɻțarea și pla ɻta (ALOP).
An ɻgajarea pres ɻupune că din buget se pot fa ɻce cheltuieli nu ɻmai în limita cr edit ɻelor
bugetare apro ɻbate, care sunt lim ɻite maxime.
Lichi da ɻrea este ope ɻrațiunea care con ɻstă în verificar ɻea dispo ɻnibilităților băne ɻști pe
capitole de chelt ɻuieli bugetare, pentru a se st ɻabili cu cert ɻitudine dacă acestea sunt reale,
cer ɻte și ex igib ɻile.
Ordo ɻnanțarea cheltu ɻielilor buge ɻtare reprezint ɻă actul adm ɻinistrativ -financ ɻiar prin
care se disp ɻune plata efectivă a su ɻmelor de bani către pe ɻrsoane fizice sau ju ɻridice care au
furnizat pro ɻduse, au pre ɻstat servicii sau au exe ɻcutat lu ɻcrări în fav ɻoarea unui ben ɻeficiar de

15
credit bug ɻetar.
P ɻlata constă în vi ɻrarea efectivă a su ɻmei de bani în con ɻtul persoanei fi ɻzice sau
juridice care a f ɻurnizat produse, au p ɻrestat servic ɻii sau au ex ɻecutat lucrări benef ɻiciarului de
cre ɻdit bugetar. Vira ɻrea sumei dato ɻrate repr ɻezintă modal ɻitatea de stin ɻgere a obl ɻigației în
rapo ɻrt cu su ɻbiectul de dr ɻept titular al creditul ɻui bugetar.
Închei ɻerea exerc ɻițiului buge ɻtar presupune în ɻtocmirea și sup ɻunerea spre ap ɻrobare, a
unei taxe ce cuprinde con ɻtul anual de exec ɻuție bugetară, cu p ɻrivire la modul de rea ɻlizare al
venitu ɻrilor ș i la efectua ɻrea chelt ɻuielilor pentru anul bug ɻetar expirat.
Con ɻtul anual de exec ɻuție a buget ɻului de stat este ela ɻborat de către Minis ɻterul
Finanțelor Pu ɻblice pe baza dăr ɻilor de seamă con ɻtabile prezen ɻtate de ordon ɻatorii principali
de cred ɻite bugetare, a con ɻturilor privind execuț ɻia de casă a bug ɻetului de stat, precu ɻm și în
u ɻrma verifică ɻrilor și analiz ɻelor pe care acest m ɻinister este da ɻtor să le efe ɻctueze.

16
CAPIT OLUL 2. COMPONENȚA BUGETULUI DE STAT

2.1. VENITURILE BUGETULUI DE STAT
Buge ɻtul de stat este o cate ɻgorie funda ɻmentală a științ ɻei finanțelor la ɻdefinirea căr ɻeia
concură o a ɻbordarea juridică și alta ec ɻonomică.
ɻSub aspect ju ɻridic bu ɻgetul repre ɻzintă un act pri ɻn care sunt pr ɻevăzute și ɻautorizate
venit ɻurile și cheltu ɻielile anuale ale sta ɻtului. Bugetul de ɻ stat prevede ș ɻi auto rizează, aș ɻadar,
în formă ɻlegislativă cheltuie ɻlile și resurse ɻle publice. Aceast ɻă abordarea ev ɻidențiază
necesitat ɻea aprobării le ɻgislative, par ɻlamentare a indica ɻtorilor bugetari. Fii ɻnd un document
ce nec ɻesită autorizarea pr ɻealabilă a puterii leg isl ɻative, bugetul d ɻe stat are cara ɻcter
obligatoriu.
În teo ɻria economică mo ɻdernă bugetul de st ɻat este considera ɻt o variabilă es ɻențială în
determin ɻarea produsului i ɻntern brut și a gradul ɻui de folosire a resur ɻselor. În ac ɻest context ,
po ɻlitica bugetar ɻă naște multiple d ɻivergențe, iar efectele sa ɻle sunt cel ɻ mai ad ɻesea
contradic ɻtorii.
Un anumit ɻnivel al produsul ɻui intern brut ɻ și mă ɻsura în c ɻare acestea este repartiza ɻt
între f ɻormarea brută de c ɻapital și consum de ɻtermină ni velul i ɻndicatorilor bugetari și
constitui ɻe baza ev ɻoluției favorabile sau nefa ɻvorabile a resurselor în ɻ viitor.
În esenț ɻă, din perspectiva a ɻbordării econ ɻomice, bugetul de st ɻat este definit ca un ɻ
ansamblu de rel ɻații econ ɻomico -sociale în f ɻormă bă nească ɻce iau naștere ɻ în procesul
r ɻepartiției produsului intern b ɻrut, în conformitate cu ɻ obiectivele politicii ɻ guvernament ɻale.
În econ ɻomiile moderne bu ɻgetul nu mai reprezint ɻă doar un sim ɻplu document ɻ în care
se îns ɻcriu veniturile și cheltuiel ɻile aprobate ale ɻ statului pentru o per ɻio ɻadă de 12 luni, ci est ɻe
un adevărat plan finan ɻciar la nivel macroec ɻonomic.
Bug ɻetul de stat constitui ɻe un instrument de ɻ previziune atât pe term ɻen scurt, ca
urmare a ɻdimensionării veniturilor ɻși cheltuielilor pe o ɻ perioadă de un an, cât și p ɻe termen
mediu, prin elaborar ɻea bugetelor program ɻ, în special pentru ch ɻeltuielile de i ɻnvestiții.
Bu ɻgetul economic ɻeste doar un instrumen ɻt cu ajutorul cărui ɻa Guvernul se
inform ɻează asup ra situației e ɻconomico -financiare a țării. Acest i ɻnstrument nu are ɻ caracter
de lege și nu se subs ɻtituie bugetului d ɻe stat. Volumul și struc ɻtura veniturilor și che ɻltuielilor
buge ɻtare diferă de la u ɻn stat la altul în funcție de ɻnivelul de dezvoltar e eco ɻnomică a țării
respective, de cond ɻițiile sociale și politice ɻ interne, precu ɻm și de conjunctu ɻra interna ɻțională.

17
Ven ɻiturile și cheltuielile publice ɻnu reprezintă doar ɻ simpli indicatori ai bu ɻgetului de
stat, ci îndeplinesc rolu l unor pârghii fin ɻanciare prin inter ɻmediul cărora puterea pu ɻblică
stimulează ɻsau frânează acti ɻvități și comport ɻamente econom ɻice, precum și c ɻategorii socia ɻl
– profesionale, în ɻ funcție de inter ɻesele sale dire ɻcte.
La nivelul f ɻiecărui stat se elaborează ɻmai multe categorii de bu ɻget ɻe corelate între
ele care alcătui ɻesc un sistem. Sist ɻemul bugetar est ɻe diferențiat în funcție de structura
organizatori ɻcă a fiecărei țări.
Repa ɻrtizarea venituri ɻlor și cheltuie ɻlilor între verigile si stem ɻului bugetar în fieca ɻre
stat se real ɻizează în fun ɻcție de ɻmodul în care au fost delimi ɻtate atribuțiile, compe ɻtențele
între pu ɻterea public ɻă centrală și cea ɻlocală, pe ɻbaza principiilor au ɻtonomiei și
descent ɻralizării.
D ɻe regulă ven ɻiturile cele mai im ɻportante și princip ɻalele categorii de ch ɻeltuieli fac
obie ɻctul bugetelor ɻcentrale, în ti ɻmp ce în bugetele loc ɻale se înscriu ve ɻniturile și cheltui ɻelile
de importa ɻnță mai mi ɻcă.
În Rom ɻânia nevoile de r ɻesurse la ni ɻvelul soc ietății și p ɻosibilitățile de ɻacoperire a
acestor nevoi ɻ sunt reflecta ɻte în bugetul gen ɻeral consolidat.
Leg ɻea privind fin ɻan ɻțele publice preciz ɻează faptul că res ɻursele financiare p ɻublice se
gestione ɻază printr -un sis ɻtem unitar de bugete care ɻ cuprinde:
1) Buget ɻul de stat,
2) B ɻugetul asigură ɻrilor socia ɻle de stat;
3) Bug ɻetele locale;
4) Bu ɻgetele fondur ɻilor speciale extrab ɻugetare;
5) Buge ɻtul trezore ɻriei statu ɻlui;
6) Buge ɻtul instituțiilor pu ɻblice autono ɻme;
7) Buge ɻtele instituț ɻiilor publice fina ɻnțate integral sau p ɻarțial din bugetul de stat,
bug ɻetul asigurărilor ɻsociale de stat sau b ɻugetele local ɻdupă caz;
8) Buge ɻtele instituțiilor p ɻublice finanța ɻte integral din ve ɻniturile proprii;
9) Buge ɻtul fondurilor pro ɻvenite din credit ɻe externe con ɻtractate sau garantarea de
sta ɻt și a căror ra ɻmbursare, dobâ ɻnzii și alte c ɻosturi se aco ɻperă din fonduri pu ɻblice;
10) Bugetul fond ɻurilor externe nera ɻmbursabile.
Îns ɻcrierea veniturilor ɻîn bugetul de stat ɻse realizează pe ɻsurse de proven ɻiență .
Bugetul ɻ general consolid ɻat reflectă t ɻoate veniturile ș ɻi cheltuielile si ɻstemului bugetar
cumula ɻte la nivel național și e ɻvidențiază dimensiun ɻea efortului finan ɻciar public pentru ɻ anul
respectiv, dar și s ɻtarea de echilibru sau dez ɻechilibru du ɻpă caz.

18
Rol ɻul bugetului ge ɻneral consolidat este pus ɻîn evidență de m ɻodalitățile de
exercitare a func ɻțiilor finanțelor publice ɻ. Bugetul re ɻprezintă așadar nu doar un tabl ɻou
si ɻntetic în care se îns ɻcriu și prin care se co ɻmpară venitu ɻrile și cheltuiel ɻile statul ɻui ci rolul
său este m ɻult mai compl ɻex.
Puner ɻea în aplicare a p ɻrevederilor buge ɻtului de stat apr ɻobat se realizează prin
inter ɻmediul procesului de exec ɻuție bugetară. Acesta are loc d ɻe-a lungul întreg ɻului an
financiar și sem ɻnifică autorizarea guve ɻrnului de a rea ɻliza venituri și ɻde a efectua cheltu ɻieli.
Înt ɻocmirea bugetului și res ɻpectarea cifrelor îns ɻcrise impune an ɻumite restricții
li ɻbertății financiare a exe ɻcutivului și pen ɻtru administratorii fondurilo ɻr publice, pe baza
obligativi ɻtății realizării ven ɻiturilor și a efectuă ɻrii cheltuielilor aprobate.
În general, se consideră că nivel ɻul veniturilor înscri ɻse în buget reprez ɻintă o sarcină
min ɻimă de realizat (cu ɻexcepția veni turilor ɻ din împrumuturi ɻcare nu sunt obligatorii ɻ de
contra ɻctat la nivelul prevăzut), i ɻar cheltuielile re ɻprezintă sarcini max ɻime ce pot fi efec ɻtuate
și numai pe destinați ɻile aprobate. ɻ
De ɻoarece problematica execu ɻției bugetare e ɻste u nul dintre ɻsubiectele cele mai
sensibile ale știi ɻnței finanțelor, literat ɻura de specialitate consac ɻră puține pagini dez ɻbaterii
ei. În reali ɻtate, execuția buge ɻtară este o ches ɻtiune de natură ad ɻministrativă , nu decizi ɻonală,
motiv pentr ɻu care teori a m ɻodernă a buget ɻului public pune u ɻn accent tot mai ɻ mare pe
eficiența ɻ gestionării servici ɻilor publice, fără ɻa abandona ideea ɻ clasică a reali ɻzării buge ɻtului
la un co ɻst cât mai redus.
Veniturile mo ɻbilizate la nivel ɻul bugetului in ɻclud:
A. VENIT ɻURI ( I+II+III+IV)
I. VE ɻNITURI CURENTE
1. Ve ɻnituri fiscale din care:
– impozit pe prof ɻit;
– al ɻte impozite pe v ɻenit, profit și c ɻâștiguri din capital de la p ɻersoane juridice;
– iɻmpozit pe ven ɻit;
– cot ɻe și sume defalc ɻate din impozitul p ɻe venit ;
– al ɻte impozite pe ven ɻit, profit și câștigu ɻri din capital;
– imp ɻozit pe salarii;
– im ɻpozite și taxe de prop ɻrietate;
– im ɻpozite și taxe pe bunu ɻri și servicii din ɻcare: tax ɻa pe valoare adă ɻugată, su ɻme
defalcate di ɻn taxa pe valoar ɻe adăugată, al ɻte impo zite și taxe gen ɻerale pe bunuri și
se ɻrvicii, acc ɻize, ta ɻxe pe utilizarea b ɻunurilor, autori ɻzarea utilizării bun ɻurilor sau pe

19
desfășurar ɻea de activită ɻți, im ɻpozit pe com ɻerț ɻul exterior și tranza ɻcțiile
intern ɻaționale, alte imp ɻozite și taxe fi ɻscale.
2. Cont ɻribuții de asigu ɻrări sociale : contribu ɻțiile angajato ɻrilor și contribuți ɻile angajațilo ɻr;
3. Venit ɻuri nefiscale: venituri din proprie ɻtate și vânz ɻări de bunur ɻi și servicii ɻ.
II. VENI ɻTURI DIN CAP ɻITAL
III. OP ɻERAȚIUNI FINA ɻNCIARE
Înc ɻasări din ramb ɻursarea împrumu ɻturilor acordate.
IV. SUM ɻE PRIMITE DE ɻ LA U.E. ÎN CON ɻTUL PLĂȚIL ɻOR EF ɻECTUATE
V. SU ɻME ÎN CURS DE DIS ɻTRIBUIRE
Indifer ɻent de natura lor, re ɻsursele financiare publ ɻice sunt insuficiente în rap ɻort cu
cheltui e ɻlile publice.
Satisface ɻrea nec ɻesităților de res ɻurse fin ɻanciare pub ɻlice este influen ɻțɻată de o serie de
fa ɻc ɻtori:
– factorii econo ɻmici – imprimă ɻo dinamică a pr ɻodusului intern ɻbrut, care este sursa
venitur ɻilor derivate, lu ɻcru ce det erm ɻină o majorar ɻe sau o imp ɻrimare a bazei de
imp ɻunere, având efe ɻcte directe asu ɻpra veniturilor pub ɻlice derivate, ɻrezultate din
impoz ɻite, taxe și ɻcontribuții;
– ɻfactorii sociali – determină g ɻradul în care sta ɻtul, prin practicar ɻea de pre ɻlevări f iscale
oblig ɻatorii distr ɻibuie resursele financia ɻre între mem ɻbrii societ ɻăților în scopul as ɻigurării
serviciilor d ɻe educație, sănăt ɻate sau asig ɻurare socia ɻlă;
– fɻactorii de ɻmografici – prin ɻsporul demogr ɻafic și structura ɻ populați ɻei, implică anumi te
mod ɻificări din punct de v ɻedere al num ɻărului și tipuri ɻlor de plăti ɻtori, im ɻpozite, taxe și
co ɻntribuții;
– fact ɻorii monetari – pr ɻin masa monet ɻară, cred ɻit și dobâ ɻndă infl ɻuențează prin inter ɻmediul
p ɻrețurilor în sensul că creș ɻterea sau descr ɻeșterea prețuri ɻlor accen ɻtuează sporirea
res ɻurselor din prel ɻevări fiscale;
– ɻfactorii politici – își m ɻanifestă infl ɻuența asupra ven ɻiturilor pub ɻlice prin int ɻermediul
politicilor econom ɻice, în materie de i ɻmpunere fis ɻcală prin pol ɻitica apli ɻcată de f or ɻțele
aflate la p ɻutere;
– facto ɻrii financiari – au o infl ɻuență directă as ɻupra resurselor fin ɻanciare, prin mărim ɻea
cheltuielilor pub ɻlice, prin creșterea sau des ɻcreșterea cheltu ɻielilor, lucru ce permite
ma ɻjorarea sau scăd ɻerea nivelului prel ɻevăril or fisc ɻale.

20
2.2. CHELTUIELILE BUGETULUI DE STAT
Preze ɻnța statului în econo ɻmie este pu ɻternic legată de im ɻportanța interven ɻției
b ɻugetare care se realiz ɻează prin interm ɻediul cheltui ɻelilor pu ɻblice. Cheltui ɻelile pu ɻblice
mat ɻerializează func ɻția d e repa ɻrtiție a finanț ɻelor public, prin ɻintermediul ɻcăreia are loc
redist ɻribuirea resurse ɻlor bă ɻnești către difer ɻite obie ɻctive sociale sau econo ɻmice, scopul
acesto ɻra fiind să asig ɻure colectivită ɻții naționale cond ɻiții de sec ɻuritate, de libert ɻate și de
jus ɻtiție socială sufie ɻciente pentru a permite ɻ cetățenil ɻor să -și urmăr ɻească sco ɻpurile.
(Hara ɻlambie, 20 ɻ13)
O p ɻolitică bugetară ef ɻicientă impl ɻică colectarea r ɻesurselor din econ ɻomie în mod
ad ɻecvat și utiliz ɻarea acestor res ɻurse în mod resp ɻonsabil, în vederea transp ɻunerii în practică
a obiecti ɻvelor stabilite în pro ɻgramul de guve ɻrnare.
Deciziil ɻe guvernului cu pri ɻvire la aloca ɻrea și cheltuire ɻa resurselo ɻr financ ɻiare au
imp ɻact direct asupra ɻ bunăstăr ɻii cetățen ɻilor, însă priori ɻtizarea greșită, abuziv ɻă și gestio ɻnarea
iɻncorectă a fond ɻurilor publice ɻpoate conduce la scă ɻderea eficie ɻnței și efi ɻcacității
in ɻtervenției sta ɻtului în procesu ɻl de redresa ɻre a eco ɻnomiei și reduc ɻere a sărăci ɻei pop ɻulației.
Fonduril ɻe pu ɻblice trebuie să fie repart ɻizate în mod e ɻchitabil, pentru a sa ɻtisface
inte ɻresele și nevo ɻile persoa ɻnelor cu situație fina ɻnciară ɻprecară.
Prin ɻ cheltuieli pu ɻblice se înțelege ɻ totalitatea mijloa ɻcelor prin care p ɻoliticile publice
sunt ɻ traduse în pra ɻctică.
Chelt ɻuielile publice urm ɻăresc utiliz ɻarea acestor r ɻesurse pe ɻntru finanțarea
progra ɻmelor sociale, econo ɻmice, admini ɻstrative derulate ɻde către ex ɻecutiv în cadrul
sectorului p ublic.
Autori ɻtățile pu ɻblice folosesc sumele ɻ mobilizate la si ɻstemul unitar de bug ɻete pentru
ac ɻhiziția de bun ɻuri și servicii de la opera ɻtorii economici nec ɻesare derulării acti ɻvității
instituții ɻlor publice, punâ ɻnd totodată la di ɻspoziția cetăț ɻenilor anum ɻite servicii de int ɻeres
general la un preț ma ɻi mic decât cel al p ɻieței sau în mod gra ɻtuit, prin inte ɻrmediul
cheltui ɻelilor publice stat ɻul acționează atât în sfe ɻra consumului dar și ɻal producției.
Extinder ɻea rolului econ ɻomic și soci ɻal al statului în ec ɻonomie se conc ɻretizează, în
ceea ce priveș ɻte finanțele publice ɻ, printr -o creșt ɻere semnificat ɻivă a cheltuielilo ɻr publice,
prin recurge ɻrea sistematic ɻă la creditul pu ɻblic și printr -o e ɻxtindere a a ɻmplorii și rolulu ɻi
prelev ɻărilor obli ɻgatorii.
C ɻheltuielile publice reprezintă ansamblul sume ɻlor alocate de bugetul pu ɻblic pentru
nevoile eco ɻnomico -sociale la nive ɻl local și central pe ɻ perioada unui an ɻ bugetar. Ele
exp ɻrimă efortul finan ɻciar public în veder ɻea transpunerii în fap ɻt a prevede ɻrilor bugetare.

21
Cheltu ɻielile publice ex ɻprimă relații economic ɻo-sociale în formă ɻbănească care se
manife ɻstă între stat, pe de o ɻ parte, și persoane ɻle fizice și j ɻuridice, pe de alt ɻă parte, cu ocazia
utilizării și re ɻpartizării resu ɻrselor financ ɻiare ale statul ɻui, în scopul îndep ɻlinirii fun ɻcțiilor
acest ɻuia.
Mări ɻmea cheltui ɻelilor publice di ɻferă de la o țară la ɻalta și de la o pe ɻrioadă la alta,
st ɻructura acestora fii ɻnd puternic infl u ɻențată de obie ɻctivele stabi ɻlite de către pute ɻrea
exec ɻutivă. Prin int ɻermediul acest ɻora , statul aco ɻperă necesi ɻtățile publice de bu ɻnuri și de
se ɻrvicii în vederea fun ɻcționării institu ɻțiilor publice. Ace ɻstea reflectă op ɻțiunile politice ale
sta ɻtului , ele repreze ɻntând costuri ale ac ɻestor politi ɻci.
Conț ɻinutul economic al chelt ɻuielilor publice se află în strâ ɻnsă legă ɻtură cu
des ɻtinația lor, acestea repreze ɻntând fie un co ɻnsum def ɻinitiv de prod ɻus intern brut
(ch ɻeltuielile c u funcți ɻonarea apara ɻtului de stat, dobâ ɻnzile și comis ɻioanele la împr ɻumuturile
de stat), fie ɻun avans de prod ɻus intern brut ( ɻinvestițiile e ɻfectuate de stat pentru dezvo ɻltarea
și moderniz ɻarea patrimoni ɻului public). Cheltuieli ɻle publice îngl ɻobea ză:
1) Cheltuiel ɻile publice efect ɻuate de administ ɻrațiile publice cen ɻtrale de stat, din
fondurile bug ɻetare și extrabugeta ɻre, care pot fi pa ɻrticularizate după sur ɻsa de finanțare în:
– Cheltui ɻeli finanțate din ɻugetul de stat (buget ɻul central de stat, în ɻcazul st ɻatelor
federa ɻtive);
– Ch ɻeltuieli finanțate din b ɻugetul asigurăr ɻilor sociale de st ɻat;
– Cheltuieli fin ɻanțate din fond ɻuri speciale ɻ (bugetare și ɻextrabugetare).
2) Cheltuie ɻlile finanțate din fo ɻndurile constit ɻuite la nivelul colec ɻtivităților locale
(ale ɻ unităților admi ɻnistrativ -teritor ɻiale).
Chel ɻtuielile publice ɻ pot fi structurate î ɻn funcție de surs ɻa de finan ɻțare:
1. Chel ɻtuieli bugetare, f ɻinanțate din b ɻugetul de stat, d ɻin bug etul as ɻigurărilor sociale
de stat, din b ɻugetele local ɻe/ intermediare ɻ sau din bug ɻetele instituțiilo ɻr publice au ɻtonome în
limitele și potriv ɻit destinațiil ɻor stabilite prin b ɻugetul respec ɻtiv. Aceste ɻa reprezi ɻntă alocările
de mijl ɻoace bănești pe ɻntru realizarea func ɻțiilor autoritățilo ɻr/ instituțiilor buge ɻtare, precum
și a altor ɻ angajamente ale st ɻatului, prevăzut ɻe de legisl ɻație și alte acte normati ɻve.
Cheltui ɻelile bugetare ɻinclud :
– Ch ɻeltuielile cu ɻrente, care au ca destina ți ɻe impleme ɻntarea prog ɻrame ɻlor de ch ɻeltuieli ale
autorită ɻților/ institu ɻțiilor;
– Ch ɻeltuielile de capi ɻtal, destinate fo ɻrmării activelor ɻfixe;
– Tra ɻnsfe ɻruri către alte ɻ bugete.
2. Che ɻltuielile finanța ɻte din fonduri cu ɻdestinație spe ɻcială;

22
3. Cheltu ɻielile extrabu ɻgetare, finanț ɻate din res ɻurse financiare nein ɻcluse în bugetele
adm ɻinistrațiilor/ instituț ɻiilor pu ɻblice;
4. C ɻheltuielile efec ɻtuate din bugetul ɻTrezoreriei publ ɻice.
Din ace ɻst conținut rezult ɻă evid ent de ɻosebirea între che ɻltuielile publice și
c ɻheltuielile buge ɻtare:
– S ɻfera cheltu ɻielilor publice o incl ɻude pe cea a c ɻheltuielilor bu ɻgetare, în sensul că,
cheltuie ɻlile publice in ɻclud nu numai chelt ɻuielile efectu ɻate din bugetul de stat, bu ɻgetele
locale și buge ɻtul asigur ɻărilor sociale de stat ɻ dar și pe ɻcele ce au ca sursă ɻde provenienț ɻă
fondurile ex ɻtrabugetare (venit ɻurile pro ɻprii obținute de instituț ɻiile pu ɻblice).
– Che ɻltuielile bugetare se efec ɻtuează pe b ɻaza creditelor b ɻugetare, în t imp ce chel ɻtuielile
publice se efec ɻtuează și pe ɻbaza altor surse fi ɻnanciare decât credite ɻle bugetare. Acea ɻsta
înseamnă că af ɻectarea fon ɻdurilor se realize ɻază în l ɻimita ap ɻrobată de Parla ɻment sau de
către a ɻutoritatea inter ɻmediară/ locală inves ɻtită de acesta pen ɻtru a aproba bug ɻetele.
Volum ɻul acestora se obține ɻprin însuma ɻrea cheltuielilo ɻr aferente bugetu ɻlui general
conso ɻlidat.
Venitu ɻrile și chelt ɻuielile se grupe ɻază în buget pe ba ɻza clasificaț ɻiei bugetare.
Veniturile su ɻnt structurate pe ca ɻpitole și sub ɻcapitole, iar chelt ɻuielile pe părți, capitole,
subc ɻapitole, titlur ɻi, articole, prec ɻum și alin ɻeate, după caz.
Repar ɻtizarea sumelor mo ɻbilizate la buget nu se ɻ poate realiza ɻîn mod eficient în
lips ɻa unei grupări a c ɻheltuielilor, în f ɻuncție de obiect ɻivele urmărite ɻ și natura lo ɻr.
Mar ɻea diversitate a cheltuie ɻlilor publice a f ɻăcut necesară introd ɻucerea unor criterii
pentru ɻstructurarea lor, în ɻvederea anal ɻizei evoluției în tim ɻp a pon ɻderilor acordate
diverse ɻlor categorii de ch ɻeltuieli publice.
Di ɻmensiona ɻrea cheltuielil ɻor publice cât și dis ɻtribuirea lor în funcție de necesită ɻțile
beneficiari ɻlor presupune cunoașt ɻerea criteriilor de clasifi ɻcare ale ace ɻstora, grupare a lor
făcân ɻdu-se în funcție de insti ɻtuțiile responsabile de gestiona ɻrea lor, natura ɻ acestora,
momentul efectuăr ɻii lor precum și destin ɻațiile aprobate prin bug ɻet.
Clasific ɻarea cheltuielilor public ɻe oferă organelor deci ɻzionale un cadru ɻnormativ
atât pen ɻtru procesul decizvional privind politic ɻile cât și pentru asu ɻmarea răspunderii.
Clasifi ɻcarea cheltuielilor este impo ɻtantă pentru form ɻularea politi ɻcilor și măsurarea
alo ɻcării resurselor între sect ɻoare, pentru asigu ɻrarea respectării autoriza ɻțiilor legislative,
p ɻentru trecerea în revi ɻstă a politic ɻilor și analiza performanț ɻei și pentru adm ɻinistrarea
zilnică a bug ɻetului.

23
În analiza st ɻructurii cheltuielilor pub ɻlice se folosesc mai m ɻulte clasific ɻații.
Princip ɻalele criterii de clasificație ɻ operațională ɻ sunt:
Clasificația ɻ administrativă g ɻrupează cheltuielile publice în fun ɻcție de institu ɻțiile
prin care se ef ɻectuează aces ɻtea: minister, depart ɻament, județ etc. Util ɻizarea acestei
clas ɻificații realizează o repart ɻizare a cheltuielil ɻor pe o structură ex ɻistent, ceea ce permite
iden ɻtificarea responsabil ɻităților pri ɻvind administrarea acestora. A ɻceasta grupează
cheltuielile pe ordo ɻnatori de credite, con ɻducând astfel la cvreșterea tr anspa ɻrenței și
resp ɻonsabilității în che ɻltuirea banilor pub ɻlici. Ordonatorii de cr ɻedite au obligația de a
utiliza alo ɻcațiile bugetare n ɻumai în limita ɻprevederilor și destin ɻațiilor aprobate, p ɻentru
cheltuieli le ɻgate de activitatea insti ɻtuțiilor p ublice cu re ɻspectarea dispozițiilo ɻr legat.
Clasific ɻația economică gr ɻupează cheltuielil ɻe publice după ɻnatura și efectul lor
economic, of ɻerind o imagine ed ɻificatoare asupra im ɻportanței acordate de căt ɻre stat formării
brute de c ɻapital. Astfel, pot ɻrivit acestei cla ɻsificații deosebi ɻm următoarele ɻcategorii de
che ɻltuieli pu ɻblice:
 Du ɻpă natura ch ɻeltuielii :
a) Ch ɻeltuieli curente sau de ɻfuncționare , respect ɻiv cele efe ɻctuate pentru buna
funcț ɻionare a instituțiil ɻor publice, reprezentâ ɻnd consu ɻmuri defini ɻtive și care
an ɻual trebuie reînn ɻoite (cheltuieli de person ɻal, cheltuieli cu bu ɻnuri și servicii,
dobâ ɻnzi, transf ɻeruri);
b) C ɻheltuieli de capita ɻl, numite și de in ɻvestiții, au în ve ɻdere dezvol ɻtarea și
moderni ɻzarea patrimoniu ɻlui p ublic (chelt ɻuielile cu active ɻle financ ɻiare și
nefi ɻnanciare);
 D ɻupă tipul de cheltu ɻieli
a) C ɻheltuieli privind bun ɻurile și serviciil ɻe publice, care pres ɻupun existența unei
c ɻontraprestații;
b) ɻCheltuieli de transfer, care ɻ nu presupun contra ɻprestație; e le reprezintă trece ɻrea
unor sume de ɻ bani de la buget la ɻdispoziția unor ɻ persoane fi ɻzice sau j ɻuridice.
State ɻle puternic indust ɻrializate alocă o ɻmare parte din fon ɻdurile mobiliz ɻate în
vederea mod ɻernizării inf ɻrastructurii, dezvoltării tehno ɻlogice cu efe ɻcte pozitive asu ɻpra
gradului de oc ɻupare a forței de mun ɻcă și a nivelul ɻui de trai.
Clasificația funcțională presupu ɻne gruparea chelt ɻuielilor după destinația lor pentru
a ev ɻalua alocarea fonduril ɻor publice unor activi ɻtăți sau obiecti ɻve care de ɻfinesc nece ɻsitățile
publice. Repa ɻrtizarea resur ɻselor financi ɻare publice pe dom ɻenii de a ɻctivitate ref ɻlect

24
obiectivele fina ɻnciare ale sta ɻtului. Beneficiar ɻii acestor fondu ɻri sunt reprez ɻentați de
ordonato ɻrii principali de credit ɻe bugetare.
Clasific ɻația financiară are în veder ɻe momentul în c ɻare este efectuată ch ɻeltuiala și
modul în ɻcare sunt afectate resu ɻrsele financiare pub ɻlice:
a) ɻCheltuieli definitive, care se fin ɻalizează prin plăți ɻavând scaden ɻțe certe ce v ɻizează
realizar ɻea unui anumit obiec ɻtiv (cheltuieli de ɻpersonal, cheltuie ɻli cu bunuri și
se ɻrvicii, dobânzi, tran ɻsferuri, investiții ɻ etc);
b) Cheltuieli ɻ temporar ɻe, reprezentând operați ɻuni de trezorerie, reflectate ɻîn conturi
special, vi ɻzând ram ɻbursarea unor împrum ɻuturi publice sau re ɻgularizarea unor
avan ɻsuri;
c) Ch ɻeltuieli virtuale, reprezen ɻtând acele cheltuieli e ɻfectuate numai în con ɻdițiile
pr ɻoducerii unor evenime ɻnte neprevăzute: garanții de ɻ stat (statul va su ɻporta aceste
chelt ui ɻeli numai în măsura ɻîn care cel ga ɻrantat nu îndep ɻlinește oblig ɻațiile
contra ɻctuale.
În f ɻuncție de rolul lor în viața econ ɻomică, disti ɻngem:
d) Chelt ɻuieli reale sau nega ɻtive ce exprimă consum ɻul definitive de PIB, material ɻizate
în chelt ɻuieli cu or dinea pu ɻblică și apărarea națio ɻnală, cele admi ɻnistrative, soc ɻiale
etc. ;
e) Che ɻltuieli economice sau po ɻzitive destinate spo ɻririi avuției națio ɻnale ( dezvoltarea
și modernizare ɻa infrastructur ɻii) ɻ
Clasificaț ɻia ONU grupează cheltuie ɻlile publice utilizân ɻd clasificația funcțio ɻnală și
econom ɻică. Aceasta vize ɻază serviciile public ɻe generale, apăr ɻarea, sănătatea, ac ɻțiunile
economice, serviciile co ɻmunale, alte che ɻltuieli.
ɻ Clas ɻificația economică O.N.U. a cheltuielilor ɻpubli ce cuprinde c ɻheltuielile care
reprezint ɻă un consum definitiv ɻ de venit național (dobâ ɻnzi, comis ɻioane aferente dat ɻoriei
pu ɻblice, rambur ɻsări de credite, ɻsubvenții de ɻ exploatare și t ɻransferuri, salarii, ɻ achi ɻziții de
bunuri sau se ɻrvicii). Aceasta este ut ɻilă pentru ɻanaliza bugetului ɻ și stabilirea ɻ poziț ɻiei
macro ɻfiscale. În Rom ɻânia, înscrierea c ɻheltuielilor în buge ɻt se realizea ɻză nu n ɻumai în
func ɻție de un anumit crite ɻriu, ci și de un mix ɻ al aces ɻtora.

2.3. DEFICITUL BUGETAR
Ca și fo ɻrmă a dezechilibrului ɻ bugetar, def ɻicitul bugetar este ex ɻpresia necorelării sau
decala ɻjului dintre flux ɻurile de intra ɻre și cele de ɻieșire la/de la fon ɻdurile buget ɻare, ca și
dimensiu ɻne a resurselor ve ɻhiculate. El se concretiz ɻează prin sol ɻdul nega ɻtiv dintre su ɻma

25
ven ɻiturilor obișn ɻuite sau c ɻurente, mai m ɻici, și cea a cheltu ɻielilor pub ɻlice de aco ɻperit pe
sea ɻma acestora, ma ɻi mari.
C ɻu privire la ɻ cauzele deficite ɻlor bugetare ɻ ale României ac ɻestea se reg ɻăsesc în
princ ɻipal în evoluția nefav ɻorabilă a econo ɻmiei reale, ref ɻlectată în evoluți ɻa PIB, ca b ɻază a
pr ɻelevărilor fiscale.
Scă ɻderilor anuale repet ɻate și de mare amploare ale PIB le -au ɻ corespuns reducerea
consi ɻderabilă a venitu ɻrilor bugetare în m ɻărimea re ɻală și con c ɻomitent adâ ɻncirea def ɻicitului
bu ɻgetar, așa cum s -a înt ɻâmplat în anii 1 ɻ990-1996 și a ɻpoi în 1 ɻ997-20 ɻ02. Dimpo ɻtrivă,
perioa ɻdelor de creștere în m ɻărime reală a PI ɻB le-au corespuns și c ɻreșteri ale veniturilor
b ɻugetare, creându -se ast ɻfel condiții le re ɻducerii deficitulu ɻi bugetar, așa cum s -a întâmp ɻlat în
anii 2003 -2 ɻ007 și 2008 – ɻ2015.
În ved ɻerea finanțării deficitului bu ɻgetului de stat, au fost și ɻ sunt admise în ɻRomânia
prin le ɻgislația în vigoare do ɻuă surse principale, și anu ɻme disponibi lită ɻțile trezore ɻriei și
împr ɻumuturile de stat interne ɻ și externe.
În c ɻondițiile în care economia națională evoluează gr ɻeu, fără pe ɻrspectivă de a
ajunge la o co ɻnstantă, fie ea și d ɻe nivel foarte scăzut, p ɻentru a face față ceri ɻnțelor din ce ɻîn
ce mai mari în exe ɻcuția bugetară, se ac ɻumulează datorie publică ɻ internă.

26
CAPITOLUL 3. A NALIZA BUGETULUI DE STAT AL ROMÂNIEI

În cadrul acestui capitol am realizat o analiză a bugetului de stat al României prin
prisma evoluției veniturilor, cheltuielilor și a deficitului bugetar.
3.1. COMPONENȚA VENITURILOR DE STAT
Consti ɻtuirea venituri ɻlor bugetare se f ɻace ținând seam ɻa de impozitele, ta ɻxele,
co ɻntribuțiile și toate ɻcelel alte vărsăminte prelev ɻate de la pers ɻoanele fizice și/sau juridice. ɻ
Astfel, veniturile men ɻționate în bugetul de st ɻat cuprind venitur ɻile curente (fiscale și
nefiscal ɻe), veniturile din c ɻapital și încasăril ɻe din ramburs ɻarea împru ɻmuturilor acordate ɻ
dipă cum rezultă din figura de mai jos:

Figura 3.1. Com ɻponentele veni ɻturilor bu ɻgetare
Sursă – creat de autor pe baza literaturii de specialitate

În categ ɻoria veniturilor b ɻugetare confor ɻm clasificației bugetare și a Cod ɻului Fiscal
întâl ɻnim veni tu ɻrile fiscale care c ɻuprind impozite d ɻirecte și impo ɻzite indirecte, prec ɻum
impozi ɻtul pe profit, impozit ɻul pe salarii și pe v ɻenit, impozite și t ɻaxe pe prop ɻrietate, alte
impozit ɻe directe, co ɻntribuțiile pentru pe ɻnsia suplimentară și pentru persoa n ɻele cu hand ɻicap,
taxa pe v ɻaloare adăug ɻată, acciz ɻele, taxele v ɻamale și alte impoz ɻite indire ɻcte – f ɻigura 3.2 .

Total venituri
bugetare
Venituri curente
Venituri de capital
Încasări din
rambursarea
împrumuturilor
acordate

27

Figura 3.2. Component ɻele veniturilor cu ɻrente – fi ɻscale
Sursă – creat de autor pe baza literaturii de specialitate

Potrivit acel orași regle ɻmentări în vigoare, în ca ɻtegoria veniturilor bug ɻetare
înt ɻâlnim: venituri ɻle nefiscale care cu ɻprind veniturile din p ɻroprietate și venitu ɻrile din
vâ ɻnzări de bu ɻnuri și servicii , după cum rezultă din figura de mai jos :

Figura 3.3. Comp ɻonen tele veniturilor cur ɻente ( nefis ɻcale)
Sursă – creat de autor pe baza literaturii de specialitate

Venituri
fiscale
Impozite
directe
impozit pe profit
impozit pe salarii și
venit
impozit și taxe de
proprietate
alte impozite
directe
contribuții
Impozite
indirecte
taxa pe valoare
adăugată
accize
taxe vamale

alte impozite
directe

Venituri nefiscale
Venituri din proprietate
Venituri din vânzări de
bunuri și servicii

28
Repartizarea resurselor prin intermediul bugetului de stat se realizează prin
fluxurile reprez entând finanțarea ɻ serviciilor publice în conformitate cu gr uparea
cheltuielilor bugetare.

3.2. ANALIZA VENITURILOR BUGETULUI DE STAT
ÎN PERIOADA 2013 -2017
În tabelul 3.1. sunt prezentate veniturile și cheltuielile bugetare precum și deficitul
bugetar pentru perioada 2013 -2017:

Tabelul 3.1. Evoluția principalilor indi catori bugetari , 201 3-2017 (mil.lei)

PIB 2013 2 ɻ014 2 ɻ015
704.542,0 201 ɻ6
758.500,0 2017
767.325,2 625.617,0 674.300,0
Veni ɻturi 90,561.4 95.370,1 105.705,6 101.476,4 113.021,9
Chel ɻtuieli 107.235,7 115.615,9 125.215,8 130.083,1 135.422,4
D ɻeficit -18.365,2 -20.245,8 -19.510,3 -28.606,7 -32.403,1
Sursa – www.mfin ante.ro

Din tabelul de mai sus re zultă că veniturile bugetului de stat au înregistrat o
evoluție crescătoare, de la 87.236 mil lei la nivelul anului 2013 până la valoarea de
103.269,8 mil lei la nivelul ultimului an de analiză, 2017.
Această evoluți e este redată grafic și cu ajutorul graficului următor:

Figura 3.4. Evoluția veniturilor bugetare în perioada 2013 -2017
Sursă – creat de autor 87236 95370.1 105705.6 101476.4 113021.9
020000400006000080000100000120000
2013 2014 2015 2016 2017

29
Pentru a ne putea face o viziune clară asupra ponderii prin cipalilor indicatori
bugetari în PIB, aceștia sunt prezentați în tabelul:

Tabelul 3.2. Ponderea principalilor indicatori bugetari în PIB, 2013 -2017

PIB % ɻ din PIB
2013 ɻ2014 20 ɻ15 201 ɻ6 2017
Venituri 13,86 14,14 15,00 13,38 13,74
Cheltuieli 16,85 17,15 17,77 17,15 17,58
Deficit -2,71 -3,00 -2,77 -3,77 -3,92
Sursă – calcule proprii

Potrivit datelor din tabelul de mai sus, venituril e bugetului de stat înregistrează cea
mai mare valoare în anul 2015, aceasta reprezentând 15% din PIB.
De asemenea, cheltuielile își mențin un trend asemănă tor, având cea mai mare
pondere în PIB tot în anul 2015 iar în ceilalți 2 ani iși păstrează aceleași procente de
17,15%.
Deficitul bugetar înregistrează cea mai mare valoare în anul 2016 – 28.606,7 mil.lei
și ca pondere în PIB reprezintă -3,77% , acesta crescând cu 1,0% față de anul precedent.
În anul 2015 comparativ cu anul 2014, deficitul bugetar înregistrează o ușoară
scădere de 735,5 mil.lei ca urmare a scăderii cheltuielilor bugetului de stat.
Comparativ cu anul precedent, def icitul s -a diminuat cu 0,23% ca pondere în PIB,
acesta înregistrând o ușoară scădere de la 3,00% % în 2014 la 2,77%.
O imagine completă asupra evoluției sumelor mobilizate la bugetul de stat în
perioada analizată impune prezentarea structurii a cesteia pe categorii de venituri conform
tabelului de mai jos:

30
Tabelul 3.3 . Structura veniturilor buget ului de stat (2013 -2017 )
VENITURI TOTALE 2013
(mil.lei) 2014
(mil.lei) 2015
(mil.lei) 2016
(mil.lei) 2017
(mil.lei)
90,561.4 95.370,1 105,7 05.6 101.476,4 113.021,9
Venituri curente 86,694.0 86.878,4 97,479.9 94.887,8 96.789,8
Venituri fiscale 80,175.2 80.538,1 89,572.7 87.323,3 85.072,2
Impozitul pe profit,
salarii, venit și
câștiguri din capital 20,040.9 22.014,9 24,614.9 26.473,3 26.431,3
Impozitul pe profit 10,893.2 12.190,3 13,772.7 15.394,7 14.691,3
Impozitul pe salarii și
venit 7,894.6 8.387,7 9,226.9 9.505,3 9.727,8
Alte impozite pe venit,
profit și câștiguri din
capital 1,253.1 1.436,9 1,615.4 1.573,3 2.012,2
Impozite și ta xe pe
proprietate 51.0 1.685,3 1.170,5 1.051,3 945,5

Impozite și taxe pe
bunuri și servicii 59,432.2 56.187,7 62.965,9 58.862,7 57.494,1
TVA 36,610.3 31.587,7 35.919,4 31.166,6 30.022,1
Accize 19,798.0 22.755,4 24.654,4 25.556,2 25.167,3
Alte imp ozite și taxe
pe bunuri și servicii 419.1 1.017,4 1.019,2 855,8 935,0
Taxa pe utilizarea
bunurilor, autorizarea
utilizarii bunurilor sau
pe desfășurarea de
activităti 2,604.8 827,1 1.372,9
1.284,1 1.369,6
Impozitul pe comerțul
exterior și tranzacții le
internaționale (taxe
vamale) 620.0 643,0 816.0 882,7 933,3
Alte impozite și taxe
fiscale 31.1 7,3 5,5 53,3 19,0
Contributii de asigurări 160.5 175,3 192.9 1.010,3 1.540,7
Venituri nefiscale 6,358.4 6.164,9 7,714.3 6.554,2 10.176,9
Venituri din capital 189,3 286,3 394.5 346,8 317,2
Donații 299.8 18,8 0 0 -110,2
Sume primite de la UE
în contul plătilor
efectuate și
prefinanțare 110,2 6.270,5 7,552.9 129,0 29,1
Operațiuni financiare 126.2 118,5 28,0 39,5 218,7
Sume încasate în
contul unic, la bugetul
de stat -365,3 272,7 -28.8 472,7 591,3
Sursa – www.mfinante.ro

31
Conform da telor prezentate în tabelul 3. 3, veniturile totale ale bugetului de stat au
totalizat în anul 2014, 95.370,1 mil. Lei, înregistrân d cea mai mică valoare din cei cinci ani
supuți anal izei.
În anul 2015, veniturile totale mobilizate la bugetul de stat au fost în valoare de
105,705.6 milioane lei ceea ce reprezintă o creștere de 10.335,5 mil.lei față de anul
precedent.
În anul 2016, valoarea veniturilor totale al e bugetului de stat a fost de 101.476,4
mil.lei înregistrând o scădere de 4.229,2 mil.lei comparativ cu anul precedent.
Veniturile curente înregistrează ce mai mare creștere în 2015, 97.497,9 mil lei cu
4,16% față de 2016 și cu 12,2% comparativ cu anul precedent. Asemănător cu acestea,
veniturile fiscale urmează același trend, acestea fiind mai mari decât în 2016 cu 2.249.4
mil.lei.
Impozitul pe profit,salarii, venit și câștiguri din capital are o evoluție ascendentă,
crescând de la 22.014,9 mil.lei la 26.473,3mil.lei, adică cu 4.458,4 mil.lei mai mul decât în
2014. Categoriile de impozite ce intră în componența acestuia urmează același trend
conform graficului de mai jos

Figura 3.5. Evoluția impozitului pe profit, salarii și câștigu ri din capital,
2013-2017 mil.lei
Sursă – creat de autor
10893.3 12,190.30 13,772.70 15,394.70 14691.3
7894.6 8,387.70 9,226.90 9,505.30 9727.8
1253.1 1,436.90 1,615.40 1,573.30 2012.2
020004000600080001000012000140001600018000
2013 2014 2015 2016 2017
Impozitul pe profit
Impozitul pe salarii și venit
Alte impozite pe venit, profit și câștiguri din capital

32
Impozitele și taxele pe proprietate urmează o evoluție ascendentă, cresc în anul
2014 cu 1.685,3 mil.lei, ceea ce înseamnă o creș tere de 634 mil.lei față de 201 3.
În anul 2015, impozitele pe bunuri și servicii înregistrează o valoare de 62.965,9
mil.lei, cu 4.103.2 mil lei mai mult decât în 2016.
Accizele se modifică procentual cu +12.31 %, crescând pe parcursul anului 2016 cu
2800,2 milioane de lei față de anul 2014. Taxa pe valoarea adăugat ă urmează un trend
descendent, scăzând pe parcursul anului 2016 cu 1,33 %, ceea ce înseamnă un minus de
421,1 milioane lei față de anul de referință.
Taxa pe utilizarea bunurilor are o evolutie fluctuanta, in 2014 are o val oare de
827,1 mil.lei și pe următ orii doi ani înregistrează un plus de 457 mil.lei respectiv 545,8
mil.lei.
Impozitul pe comerțul exterior prezintă un trend ascendent plecând de la 643,0 mil.
lei în anul 2014 la care se adauga un plus de 239,7 mil.lei. De asemenea, alte impozi te și
taxe fiscale cunosc o creștere semficativa pe parcursul celor 3 ani, inregistrând un plus de
46 mil.lei
Contribuțiile de asigurări au înregistrat o pondere de 476,33%, crescând în anul
2016 cu 835 milioane lei față de 2014.
Veni turile nefiscale anii 2014 si 2016 isi mențin cam aceeași valoare, iar în 2015 au
un plus de 1.549,4 mil.lei respectiv 1.160.1 mil.lei. Veniturile din capital au o evoluție
pozitivă și crește cu 60,5 milioane lei, asta conduce la o mărire cu 21,13% față cu anul
2014.
Evoluția sumelor primite de la UE fluctueaza pe parcursul celor 3 ani, acestea
cunoscând o diminuare de la 6.270,5 mil.lei in 2014 la 129,0 mil.lei in 2016, ceea ce
reprezintă un minus de 6.141,5 mil.lei.
Operațiunile finan ciare au în 2014 o valoare de 118.5 mil.lei și scad până în 2016 cu
79 mil.lei.
Sumele încasate în contul unic la bugetul de stat inregistrează o valoare negativa in
anul 2015, iar in anul 2016 comparativ cu 2014 are un plus de 200 mil.lei.
În tabelul 3. 4 și graficele 3. 6 și 3. 7 este prezentată ponderea pe care o deține
pricipalele categorii de venituri în totalul veniturilor mobilizate la bugetul de stat în
perioada analizată.

33
Tabelul 3. 4.Ponderea principalelor categorii de venitur i în veniturile totale ale bugetului de
stat, 2013 -2017

Venituri totale Valoare (mil. lei) 2014 -2015 Pondere (%) 2013 vs
2017
90,561.4 95.370,1 105,705.6 101.476,4 2013 2017
1. Venituri
curente 86,694.0 86.878,4 97.479,9 94.887,8 91,1 92,22
2. Venituri
fiscale 80,175.2 80.538,1 89,572.7 87.323,3 84,44 84,73
3.Venituri
nefiscale 6,358.4 6.164,9 7.714,3 6.554,2 6,46 7,29
4.Venituri din
capital 7.189,3 286,3 394,5 346,8 0,29 0,37
5.Operațiuni
financiare 126,2 118,5 28,0 39,5 0,12 0,03
Sursă – www.mfinante.ro

Conform datelor prezentate în tabelul de mai sus, se remarcă creșteri semnificative
ale veniturilor în anul 2015 datorită unei mai bune colectări a acestora și a relaxări fiscale,
astfel:
 Veniturile curente înregistrează cea mai mare valoare în anul 2015, 97.479,9 mil.lei
ceea ce înseamnă o creștere de 10.601,5 mil.lei respectiv 2.592,1 mil.lei.
 Veniturile fiscale au înregistrat cea mai mare valoare în anul 2015, acestea fiind
mai mari decât în 2016 cu 2.249,4 mil.lei;
 Veniturile nefiscale cresc în 2015 cu 1.160,1 mil.lei față de anii 2014 și 2016 care
își mențin aproape aceeși valoare diferența fiind de 389,3 mil.lei.
 Veniturile din capital înregistrează cea mai mare creștere de 394,5 mil.lei în anul
2015, acestea repreze ntând un minus de 47.7 mil.lei în 2016.
 Operațiunile financiare au un trend descendent, inregistrând o valoare de 118,5
mil.lei in anul 2014, ceea ce inseamnă un minus de 79,0 mil.lei în 2016.

34

Figura 3. 6 Ponderea în total venituri a principal elor categorii pe 201 3
Sursă – creat de autor

Figura 3.7. Ponderea în total venituri a principalelor categorii pe 201 7
Sursă – creat de autor

Așa cum se observă din cele două grafice, ponderea veniturilor în totalul
veniturilor mobilizate la bugetul de stat înregistrează evoluții positive și negative astfel:
91%
84% 6% 0% 0%
Venituri curente Venituri fiscale Venituri nefiscale
Venituri din capital Operațiuni financiare
Venituri curente
50% Venituri fiscale
46% Venituri nefiscale
4% Venituri din capital
0% Operațiuni
financiare
0%

35
 Veniturile curente au un trend ascende nt crescând pe parcursul celor cinci ani cu
2,41 procente.
 Veniturile fiscale au înregistrat cea mai mare pondere în anu l 2017 de 86,05%,
acestea fiind mai mare decât în 201 3 cu 1,61% respectiv 1,32%.
 Veniturile nefiscale cresc în 201 6 cu 0,83 procente față de an ul 2013 care își
mențin e aproape aceeși pondere, diferența fiind de 0,1%;
 Veniturile din capital înregis trează cea mai mare creștere procentuală de 0,37% în
anul 2015, acesta se majorează cu 0,3% -0,4% comparativ cu anii 2014, 2016.
 Ponderea operațiunilor financiare în anii 2015 -2016 este aproximativ aceeași, dar
comparativ cu anul 2014 aceasta scade cu 0,9 respectiv 0,8 procente.
Potrivit datelor prezentate în tabelul 3.4 ., evoluția veniturilor bugetare înregistrate
la nivelul anului 2016 față de anul 2014 este următoarea:

Tabelul 3. 5. Evoluția veniturilor bu getului de stat (201 7 vs 201 3)

CATEGORII DE
VENITURI
2013
2017 Dinamică 201 7/ 2013
(mil.lei) (mil.lei) Δ I% R%
impozit pe profit 22.024,9 26.473,6 +3.204,4 +126,29 +26,29
impozit pe salarii și venit 8.387,7 9.505,3 +1.117,6 +113,32 +13,32
alte impozite pe venit, profit si
castiguri din capital 1.436,9 1.573,3 +136,4 +109,49 +9,49
taxa pe valoare adăugată 31.587,7 31.166,6 -421,1 +98,67 -1,33
accize 22.755,4 25.556,2 +2.800,8 +112,31 +12,31
impozit pe comerțul exterior și
tranzacții internaționale (taxe
vamale)
643,0
882,7
+239,7
+137,28 +37,28
contribuții de asigurări 175,3 1.010,3 835,0 +576,33 +476,33
venituri nefiscale 6.164,9 6.554,2 +389,3 +106,31 +6,31
venituri din capital 286,3 346,8 +60,5 +121,13 +21,13
Sume primite de la UE în
contul plăților efectuate ș i
Prefinantare
6.270,5
7,552.9
+1.282,4
+120,45
+20,45
Sursă – www.mfinante.ro

36
Venituril e bugetului de stat pe anul 201 7, au înregistrat față de anul 201 3,
următoarele evoluții în ceea ce privește gradul de realizare:
– impozitul pe profit a crescut cu 26,29%, ceea ce înseamnă un plus de 3.204,4
milioane lei față de anul de referință;
– impozitul pe venit a avut o evoluție pozitivă înregistrând o creștere de 1.117.6
milioane lei ceea ce înseamnă 9,49 % peste media înregistrată în anul 201 3;
– taxa pe valoarea adăugată urmează un trend descendent, scăzând pe parcursul
anului 201 7 cu 1,33 %, ceea ce înseamnă un minus de 421,1 milioane lei față de
anul de referință;
– accizele se modifică procentual cu +12.31 %, crescând pe parcursul anului 201 7 cu
2800,2 m ilioane de lei față de anul 201 3;
– Impozitul pe comerțul exterior și tranzacții internaționale a crescut cu 37,28%, ceea
ce a condus la un plus de 239,7 milioane lei față de anul de referință.
– Contribuțiile de asigurări au înregistrat o pondere de 4 76,33%, crescând în anul
2017 cu 835 milioane lei față de 201 3;
– Veniturile nefiscale cunoaște un trend pozitiv de 6,31 procente și înregistrează un
plus de 389,3 milioane lei în 201 7 comparativ cu 201 3;
– Veniturile din capital au o evoluție pozitivă și creș te cu 60,5 milioane lei, asta
conduce la o mărire cu 21,13% față cu anul de referință;
– Sumele primite de la UE au crescu t cu 1282.4 milioane lei în 201 7, ceea ce
înseamnă un procent de 20,25% mai mare decât în 201 3.
În anul 201 6 comparativ cu a nul 201 5 s-au înregistrat creșteri pentru categoria
veniturilor fiscale, nefiscale și a fondurilor externe UE nerambursabile, dar și reducerea
veniturilor din impozitul pe comerțul exterior și tranzacții internaționale, conform datelor
prezentate în tabelul:

Tabelul 3. 6. Evoluția veniturilor bugetului de stat (2016 vs 2015)

CATEGORII DE
VENITURI
2015
2016 Dinamică 2016 / 2015
(mil.lei) (mil.lei) Δ I% R%
impozit pe profit 24.614,9 26.473,6 +1.622 +111,78 +11,78
impozit pe salarii și venit 9.226,9 9.505,3 +278,4 +103,02 +3,02
impozite și taxe pe 1.170,5 1.573,3 -42,1 +97,39 -2,61

37
proprietate
taxa pe valoare adăugată 35.919,4 31.166,6 -4.752,8 +86,77 -13,23
accize 21.106,0 25.556,2 +901,8 +103,66 +3,66
impozit pe comerțul exterior
și tranz acții internaționale
(taxe vamale)
816,0
882,7
+66,7
+108,17 +8,17
contribuții de asigurări 192,9 1.010,3 +817,4 +523,74 +423,74
venituri nefiscale 7.714,9 6.554,2 -1.160,1 +84,96 -15,04
venituri din capital 654,3 346,8 -47,7 +87,91 -12,09
Sursă -www.mfinante.ro
Din punct de vedere al gradului de realizare la încasări, principalele venituri
bugetare ale anului 2016, au înregistrat următoarele creșteri procentuale față de anul
precedent:
– impozitul pe profit crește cu 11, 78 %, datorită sporirii încasărilor de la agenții
economici;
– impozitul pe venit și salarii înregistrează o mărire de 3,02 %, ca urmare a creșterii
numărului de salariați;
– taxa pe valoarea adăugată scade cu 13,23 %, din cauza reducerii cotei de TVA
pentru l ivrarea apei potabile, apei pentru irigații, livrarea de manuale, ziare,reviste
și reducerea cotei standard de TVA de la 24% la 20%;
– accize au o evoluție pozitivă 3,66 %, datorită creșterii vânzărilor de alcool, tutun și
produse alimentare;
– venituri din c apital scad cu 12,09 %;
– contribuțiile de asigurări cresc cu105 %, deoarece s -a mărit numărul de salariați
bugetari;
– veniturile nefiscale înregistrează o scădere de 15,04 %.

38
CONCLUZII

Bugetul de stat este o categorie fundamentală a șt iinței finanțelor la definirea căreia
concură o abordarea juridică și alta economică.
Legea bugetului de stat este influențată de concepțiile politice, economice și sociale
ale fiecărei perioade, precum și de interesele grupurilor care exercit ă puterea politică ociale
și politice interne, precum și de conjunctura internațională.
Veniturile și cheltuielile publice nu reprezintă doar simpli indicatori ai bugetului de
stat, ci îndeplinesc rolul unor pârghii financiare prin intermediul puterea publică
stimulează sau frânează activități și comportamente economice, precum și categorii social –
profesionale, în funcție de interesele sale directe.
Vorbim despre elaborarea proiectului de buget,aprobarea proiectului de buget,
executia bugetului, controlul bugetar.
În cursul anului, Ministerul de Finanțe, prezintă rapoarte, Parlamentului, cu privire
la execuția bugetului, iar la încheierea execuției bugetului trebuie sa întocmească contul de
încheiere a exercițiului b ugetar.
În aceste cont se reflectă veniturile încasate efectiv, plățile efective și raportul
dintre ele. Acest cont este prezentat spre analiza și aprobare, Parlamentului, pentru
exercițiul încheiat odată cu proiectul bugetar pentru anul ce urmează. Execuț ia de casă este
reglementată de către Legea finanțelor
Veniturile bugetare – sunt formate din prelevări obligatorii la buget, fiscale și
nefiscale. Acestea provin de la diverși agenți economici: societăți comerciale, instituții
publice, fondu ri externe și populație și sunt destinate următoarelor categorii:
– Apărare, ordine publică și siguranță națională
– Cheltuieli socio -culturale
– Servicii de dezvoltare publică, locuințe, mediu și ape
– Servicii publice generale
– Transferuri din bugetul de sta t
– Împrumuturi acordate etc.
Mobilizarea resurselor la bugetul de stat exprimă relații de repartiție a produsului
intern brut către stat prin intermediul impozitelor, taxel or și contribuțiilor, la care se
adaugă atragerile de disponibilități temp orare libere din economie prin intermediul
împrumurilor de ɻ stat interne .

39
Așa cum demonstrează studiul de caz, ponderea cea mai mare în totalul veniturilor
mobilizate la b ugetul de stat în perioada 201 3-2017 o înregistrează veniturile curente în
proporție de 91,10%.
Venituril e curente au prezentat o evoluție fluctuantă, astfel încât în anul 2015
acestea au însumat 97,479.9 milioane lei, cu 10601,5 milioane mai mult decât în anul 2014
când acestea au avut o valoare de 86.878,4 milioane lei.
În anul 2016, veniturile curente au fost de 94.887,8 milioane lei, ceea ce înseamnă
că au scăzut cu 2591,8 milioane lei față de anul precedent.
În bugetul de stat sunt incluse în afară de veniturile curente și veniturile din capital,
donațiile, sumele primite de la U E în contul plăților efectuate și prefinanțare fondurile
externe nerambursabile, opetrațiunile financiare din bugetul trezoreriei statului și sumele
alocate din veniturile proprii reținute de ordonatorii principali de credite.
Pe lângă venitur i, în bugetul de stat sunt incluse și chel tuielile . La nivelul anului
2017, cheltuielile curen te au însumat 123.685,5 mil.lei , ceea ce înseamnă că au crescut față
de anul de referință.

40
BIBLIOGRAFIE

1) Alexandru F., Fiscalitate și pre țuri în economia de piață , Editura Economică,
București, 20 12.
2) Bistriceanu G., Popescu G., Bugetul de stat al României , Editura Universitară,
București, 2007.
3) Cătinianu F., Finanțe publice , Editura Marineasa, Timișoara, 2003.
4) Chirică L., Curs c omplet de contabilitate și fiscalitate , vol.I, Editura Economică,
București, 2001.
5) Grigorie -Lăcrița, N., Cioponea, M., C., Finanțe publice și fiscalitate , Editura
Fundației România de Mâine, București, 2004.
6) Haralambie G., Finan țe publice , Editura Pro Universitaria, București, 2013
7) Iordache E., Julian M., Capota M., Colecția cariere -manualul specialistului în
fiscalitate , Editura Ireisan, București, 2005
8) Moșteanu T., coordonator, Finanțe publice – Note de curs și aplicații pentru
seminar , Editura Universitară, București, 2005.
9) Popa A. F., Popa N., Impozitele și taxele reglementate de codul fiscal , Editura
Contaplus, București, 2008.
10) Sandu G., Finanțe publice – Note de curs , Universitatea , Ștefan cel Mare Suceava,
2007.
11) Sandu G., Ciu botariu I., Apetrei A., Finanțe – abordări teoretice și practice ,
Editura Didactică și Pedagogică, București, 2008.
12) Talpoș I., Finanțele României , Editura Sedona, Timișoara, 2007.
13) Țâțu L., Șerbănescu C., Fiscalitate și control fiscal , Editura Aner , București, 2012.
14) Țâțu L., Șerbănescu C., Ștefan D., Cataramă, D., Fiscalitate de la lege la practică ,
ediția a V a, Editura C.H.Beck, București, 2008.
15) Topcin C., Fiscalitat e, Editura C.H.Beck, Universitatea Independenta, București,
2005
16) Văcărel I., Anghelache G., Bistriceanu D., Moșteanu I., Bercea F., Bodnar M.,
Georgescu F., Finanțe publice , ediția a VII -a, Editura Didactică și Pedagogică,
București, 2011.
17) Vintilă G., Fiscali tate. Metode și tehnici fiscale , Editura Economică, București,
2009.

41
*** Legislație

18) Legea Finanțelor publice nr.500/2002 publicată în M.O. nr.597/13 august 2002.
19) Legea nr. 227/2015 privind Noul Cod Fiscal publicată în ,,Moni torul Oficial”
Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015

***Surse web

20) www.euractiv.ro .
21) www.mfinante.ro .