INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 2 CAP.I… [617058]

CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 2
CAP.I CREDITAREA – PRINCIPALA ACTIVITATE A B ĂNCILOR COMERCIALE ………. 3
I.1 ASPECTE GENEREALE PRIVIND STRUCTURA ACTUALĂ A SISTEMULUI
BANCAR ROMÂNESC ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 3
I.2 PRINCIPALELE OPERAȚIUNI ACTIVE ALE BĂNCILOR COMERCIALE ……………. 6
I.3 PRINCIPIILE ȘI REGULILE GENERALE PRIVIND OPERAȚIUNEA DE
CREDITARE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 8
CAP.II PROBLEME TEORETICE GENERALE PRIVIND GESTIONAREA ACTIVI TĂȚII
DE CREDITARE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 10
II.1 CREDITUL – CONCEPT, FUNCȚII, CARACTERISTICI ȘI TIPOLOGIE ………………. 10
II.2 CADRUL JURIDIC AL ACTIVITĂȚII DE CREDITARE ………………………….. ………… 15
I.3 FUNDAMENTAREA DECIZIEI DE CREDITARE ………………………….. …………………… 17
II.4 RISCUL ÎN ACTIVITATEA DE CRDITARE ………………………….. …………………………. 19
CAP.III STUDIU DE CAZ – TENDINȚE ÎN EVOLUȚIA ACTIVITĂȚII DE CREDITARE A
BĂNCII BRD ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 22
CAP.III.1 SCURT ISTORIC BRD – GROUPE SOCIETE GENERALE – OPERAȚIUNI
PRINCIPALE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 22
III.2 DINAMICA CREDITELOR ACORDATE ………………………….. ………………………….. …. 24
III.3 STRUCTURA CREDITELOR ACORDATE ………………………….. ………………………….. 29
III.4 EVOLUȚIA VALORII CREDITELOR ACORDATE ÎN URMĂTORII 5 ANI ……….. 39
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 43
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 45

2
INTRODUCERE

“Când cineva dă banii săi cu împrumut pe o anumită perioadă, el nu se poate
folosi de ei în acest timp, de aceea el are d reptul să ceară o re munerare pentru această
situație incomodă cu care a căzut de acord, această remunerație, noi o numim , de obicei,
procent. ” (W.Petty)
Băncile sunt intens implicate în activitatea economică și socială și pot fi
considerate puncte forte, deoarece buna lor org anizare și functionare influențează toată
viața economică. Dată fiind structura lor organizatorică, gama și volumul de operațiuni
pe care le efectuează, organizarea și funcționarea băncilor constituie un proces complex.
Cea mai mică dereglare în activitate a unei bănci poate să pună în dificultate pe clienții săi
aflați fie în postura de debitori, fie de depunători. Băncile comerciale au venit întodeauna
în sprijinul clienților săi atât persoane fizice cât și persoane juridice prin ofertele de credit,
precum și prin diversificarea acestora și adaptarea permanentă la cerințele pieței.
Creditarea este una din cele mai importante activități pe care o bancă le desfășoară,
această activitatea nefiind una aducătoare de profit, având o lichiditate destul de scăzută.
Prezenta lucrare este structurată pe două capitol teoretice și unul de studio de caz.
Primul capitol vorbește despre sistemul bancar actual și evolușia acestuia, operațiunile
active desfășurate de băncile comerciale precum și principle și regulile pe baza cărora se
desfăsoară activitatea de creditare. Cel de -al doilea capitol, prezintă noțiunile generale
prinvind conceptul de credit, funcțiile acestuia, cadrul juridic al acestuia, riscurile la care
sunt expuse băncile în activitatea de creditare precum și modul în care o bancă decide
cum acordă un credit, care sunt etapele, cum se selectează clientele etc.
Ultimul capitol este destinat studiului de caz, studiu ce a fost efectuat pe baza
datelor de la banca comercială BRD -Groupe Societe Genreale, studiu ce analizează
activitatea acesteia de creditare în perioada 2012 -2017. S -au analizat datele cu privire la
valoarea creditelor acordate, dinamica acestora și structura lor. Din informațiile analizate
s-a constatat o dedicare mai mare asupra persoanelor fizice, comparative cu cele juridice,
însă o scădere a cererii de credite în perioada mai sus menționată.

3
CAP.I CREDITAREA – PRINCIPALA ACTIVITATE A B ĂNCILOR
COMERCIALE

Băncile comerciale sunt intermediari în relația economii -investiții. Mobilizarea
economiilor bănești ale agenților economici și populației într -un cadru
organizatconstituie o condiție importantă a devzoltării economiei. Astfel, capitalurile
bănești sunt redistribuite, iar masa mijloacelor de plată se amplifică. Băncile comerciale
activ ează masa monetară în monedă, iar prin înscrierea creditului în conturi, băncile
comerciale emit monedă scripturală.
I.1 ASPECTE GENEREALE PRIVIND STRUCTURA ACTUALĂ A
SISTEMULUI BANCAR ROMÂNESC

Creditarea este o operațiune complexă, desfășurată atât la ni velul Băncii Centrale
în relație cu băncile din sistem, cât și la nivelul băncilor comerciale în relație directă cu
întreprinzătorii și populația. Procesul de creditare este repetitiv, ciclic, antoreproductiv,
motiv pentru care co nservă potențialități și d izolvă sau reduce vulnerabilități apărute în
economia unei tări .
Sistemul bancar al unei tări este considerat un subsistem al economiei compus din
două paliere,pe primul palier este așezată Banca c entrală în calitatea sa de autoritate
monetară supremă și de bancă a băncilor, iar în al doilea plaier sunt așezate băncile de
rang secund, comerciale, specializate și universale. Banca centrală are drept obiectiv
stabilitatea prețurilor, iar băncile comerciale finanțarea economiei naționale și circulația
monedei .Toate instituțiile membre ale sistemului bancar urmăresc s ă se diferențieze
sustenabil faț ă de concureță și să -și adapteze insrumentele, astfel încât să realizeze în mod
profitabil repetitiv și ciclic circulația din economia simbolică.
Dacă înainte de 19 90, sistemul bancar românesc nu deți nea o oferta largă de
servicii, Banca Centrală combinând pe de o parte funcțiile unei bănci centrale cu cele ale
unei bănci comerciale, acum o data cu trecerea la economia de piață și a dezvoltarii
agenților economici, sistemul bancar românesc este unul complex și complet. Economia
de piață determina sistemul bancar să fie unul orientat spre asigurarea mobilizării

4
disponibilităților monetare , astfel încât activitățile economice să se desfăsoare cât mai
eficient. (Caracota, 2012 )
Tipologia sist emului bancar românesc este una bazat pe sisteme bancare
universale, predominând băncile care efectuează toată gama de operațiuni și servicii ,
acestea oferind clientelei produse și servicii care satisfac cerințele acestora. Sistemul
bancar are ca princială funcție atragerea și conce trea economiilor unei societăți și
bineînțeles canalizarea acestora sun diferite forme
Ca orice sistem bancar al oricărei tă ri, sistemul bancar românesc cuprinde un cadru
instit uțional, care este format din banca centrală cu rol de supraveghere și control, băncile
comerciale din sistem și alte instituții financiare și un cadru juridic format din ansamblu
reglementărilor care guvernează activitatea bancară. (Ivan & Tudorache 2008)
În ceea ce privește cadrul instituțional, structura actuală a sistemului bancar românesc se
prezintă ca un segment foarte bine consolidat și stabil, nivelul capitalizării, solvabilității
și lichidității fiind conform cu cerințele prudențiale. Sistemul bancar romănesc este
alcatuit din două segmente și anume:
1.Banca Națională a României
2.Instituțiile de credit reprezentate de Băncile Comerciale, persoanele juridice
române și sucursale din România ale băncilor străine și organizațiile coperati ste de credit.
Banca Națională a României este o instituție publică independentă, aceasta sprijinin d
politica economică generală a statului.
Aceasta are următoarele funcții:
– funcția de emisiunea de monedă; B.N.R este singura instituție autorizată să emit ă
bancnote și monedă metalică ;
-efectuează operațiuni cu instituții bancare și alte instituții de credit, operațiuni ca
rescontarea, acordarea de credite și stabilirea regimului rezervelor minime obligatorii ;
-efectuează operațiuni cu trezoreria statului ;
-efectuează operațiuni cu aur și valute ;

5
-reglementează și controlează tranzacțiile valutare pe teritoriul României ;
-efectuează operațiuni cu titluri de stat ;
Băncile comerciale sunt persoane juridice române constituite sub forma de
societăți pe acțiuni în baza autorizației elaborate de BNR în conformitate cu O.U.G.
nr.99/2006 și Legea nr.312/2015 privind instituțiile de credit. Activitatea desfășurată de
băncile comerciale este reglementată de BNR în ceea ce privește politica monetară,
valutară , de credit, de plăți și din punct de vedere contabil.
Băncile comerciale sunt intermediari între agenții economici și sistemul bancar.Funcțiile
băncilor comericale sunt următoarele:
-de mobilizare a activelor monetare disponibile în economie
-de utilizar e a resurselor proprii și atrase prin distribuirea de credite către clientelă,
persoane fizice sau juridice pe termen scurt, mediu sau lung.
-de decontare între titularii de cont.
Forma organizatorică a unei bănci este evidențiată pe două paliere:
a) Unul vertical
b)Unul orizontal
Palierul vertical se referă la două componente și anume:
-Centrala bancară
-Sucursalele și sediile secundare
Centrala bancară – este o unitate bancară care are în subordine toate verigile inferioare și
nu are relații cu clientela. Centrala bancară are rolul de a îndruma, analiza și controla
întreaga activitate.
Sucursalele -sunt unități bancare operaționale fără personalitate juridică și care efectuează
operațiuni în limita mandatului conferit de banca centrală.
Agențiile bancare -sunt unități bancare fără personalitate juridică cu rol executiv operativ
și care funcționează acolo unde sucursalele nu acoperă volumul de operații.

6
Punctele de lucru -sunt unități bancare operative care funcționează în locuri cu afluență
mare d e public (magazine, hoteluri etc.).
Structura pe orizontală a unei bănci comerciale este diferită de la bancă la bancă, datoriă
politicii proprii a fiecărei bănci, precum și de resursele materiale și umane de care aceasta
dispune.
Conform obiectivelor prop use de conducerea respectivei bănci comerciale, aceasta
îndeplinește următoarele funcții:
– Funcția de conducere generală
– Funcțtia comercială
– Funcția de execuție
– Funcția administrativă
– Funcția financiar -contabilă

I.2 PRINCIPALELE OPERAȚIUNI ACTIVE ALE BĂNCILOR
COMERCIALE

Pasivul bilanțier al unei bănci comerciale reflecta resursele atrase de către aceasta,
astfel prin oper ațiunile active se evidențiază în activul bilanțier plasamentele efectuate
pe baza pasivului atras. Cu alte cuvinte, oprațiunile a ctive sunt operațiuni de creditare a
activității economice. Operațiunile active reprezintă pentru băncile comerciale operațiuni
de utilizare a resurselor mobilizate de către instituțiike bancare sub forma atragerii de
depozite, a contractării de împrumutur i sau din alte surse în vederea îndeplinirii funcțiilor
specifice acestora . (Caracota, 2012 )
Cele mai importante operațiuni active sunt următoarele :
a) Operațiunea de creditare, operațiune derulată atât în relație cu întreprinzătorii, cât
și în relație cu populația sau persoane fizice.

7
Creditarea întreprinzătorilo îmbracă două forme și anume creditele pentru
invesitții destinate în special procurării de noi echipamente, ut ilaje, materiale de
construcții etc ele fiind adordate pe perioade cuprinse între 6 lu ni și 5 ani și cea de -a doua
formă se referă la creditele de exploatare, utilizate de bancă pentru acoperirea necesității
de finanțare a clientelei sub doua forme :
-creditarea creațelor ca urmare a asigurării de către bancă a unor împrumuturi
contra acceptării unor creanțe ale întreprinzătorilo ca urmare a relaționării acestora cu
mediul de afaceri. Princip alele forme de manifestare sunt:
1.Scontarea, operațiunea prin care o bancă preia în sarcină un credit atestat printr –
un efect comercial emis de un agent economic debitor, în beneficiul altui agent economic
creditor. Această operațiune este specifică băncilor comerciale specializate, care cumpără
înainte de scadentă polițetele respective contra unei taxe, iar la scadență încasează de la
creditorul pol iței valoare integrală a acesteia. Prin scontare creditul comercial devine
credit bancar.
2.Pensiunea, o formă de împrumut contra unei garanții mobliare cu posibilitatea
răscumpărării acesteia la scadență .
3.Împrumuturile pe gaj de efecte comerciale, garantarea acestora se face de către
întreprinzător cu portofoliul de efecte comerciale de natură cambiilor și biletelor la ordin,
valoare împrumutului este semnificativ mai mică față de valoarea nominală a titlurilor
puse în gaj.
4.Împrumuturi pe gaj de e fecte publice, sunt acordate de către bancă având drept
suport o garanție dată de titluri de stat, bonuri de tezaur sau certificate de trezorerie,
acestea numindu -se si credite lombard.
-creditele de trezorerie, acestea fiind acordate pentru activități cur ente și pentru
acoperirea unor goluri de casă, practic sunt acordate în scopul satisfacerii nevoilor
financiare ale firmelor, generate de activitate de producție și de comercializare.
Aceste credite se regăsesc sub două forme și anume:
Avansul în cont cure nt, fiind creditată activitatea curentă a agentului economic,
operațiunea constanănd în efectuarea de plăți în numele titularului de cont chiar dacă

8
acesta și -a epuizat resursele .Suma maximă care poate fi acordată clientului constituie linia
de credit sau plafonul de creditare și cea ce -a doua formă reprezentată de creditele
specializate care mai poartă denumirea și de credite pe termen mijlociu sau mobilizabile
în ciuda faptului că acestea se acordă pe o perioadă scurtă de timp, ele pot acoperii
necesități le de finanțare pe o periodă lungă de timp,
Creditarea persoanelor fizice sau a populației se face cu ajutorul creditelor de
consum, creditetlor ipotecare cu garanție materială, credite pentru construca de locințe,
credite de studii, de călătorie etc. În ultima perioadă, creditarea persoanelor fizi ce a
cunoscut o creștere semnificativă în majo ritatea tărlior, deoarece comparativ cu creditele
acordate persoanelor juridice, suma acestora este una mai mică, iar totodată și riscul
aferent acestor credite este unul mult mai mic. (Caracota, 2011)
a) Operațiunile de plasament, aceste operațiuni referindu -se la cumpărarea de titluri
de valoare sub forma acțiunilor și obligațiunilor (tituluri financiare primare) și
contracte futures și options ( titluri financiare secundare) precm și a titlurilor
sintetice (combinație de futures cu options).
I.3 PRINCIPIILE ȘI REGULILE GENERALE PRIVIND OPERAȚIUNEA
DE CREDITARE

Creditarea reprezintă componenta definitorie, activă a intermedierii financiare,
fluxul principal de finanțare a economiei. Formele și instrumentele acesteia se diversifica
și se perfecționează continu adaptându -se cerințelor pieței și nevoilor clientelei. Procesul
de creditare reprezintă latura consistentă a activității ba ncare. Aceasta este reglementat și
adecvat economiei reale, bazat pe o serie de principii printre care se evidențiază:
– prudența bancară cu respectarea eticii și moralei banacare ;
– respectarea destinației creditelor ;
– gestionare eficientă a resurselor de credit ;
– planificarea acordării creditelor ;
– monitorizarea creditelor și rambursarea acestora la scadență ;

9
– creditele acordate trebuie să fie avantajoase atât pentr bancă cât și pentru împrumutați ;
– banca are dreptul să verifice la clienții săi împrumutați existența permanentă și
integritatea garanțiilor asiguratorii ;
– conform Legii bancare, împrumuturile acordate unui singur debitor , nu pot fi, cumulate,
mai mari de 20% din capitalul și rezervele băncii;
– în ceea ce privește creditarea agenților economici, aceștia sunt obligați ca pe toată durata
contractului de creditare să depună la sediul bănci un e xemplar din bilanțul contabil,
situațiile contabile periodice și orice alte documente solicitate de bancă;
Există o diferențiere în ceea ce privește îndeplinirea condițiilor acordării de împrumut în
cazul persoanelor juridice cât și în cazul per soanelor fizice. Pentru a beneficia de
împrumut, agenții economic trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
-să fie constituiți conform legii ;
-să dețină un capital social conform statutului de funcționare ;
-să desfășoare activități legale și eficiente ;
-să aibă un nivel corespunzător al indicatorilor de performanță ;
-să rezulte din analiza fluxului de lichidități că există posibilitatea rambursării
creditelor și de plată a dobânzilor ;
-să prezinte garanții morale și materiale ;
-să accepte clau zele contractuale aferente creditului solicitat ;
-să aducă garanții bunuri a căror valoare să fie mai mare sau cel puțin egală cu cea
a valorii creditului solicitat și a dobânzii aferente;
În cazul persoanelor fizice, acestea trebuie să îndeplinească cumul ativ următoarele
criterii: -să realizeze venituri certe pe toată perioada creditării;
-să contribuie cu surse proprii la finanțare;
-să prezinte garanții reale și să nu înregistreze debite sau alte obligațiuni de plată;

10
CAP.II PROBLEME TEORETICE GENERALE PRIVIND
GESTIONAREA ACTIVI TĂȚII DE CREDITARE

Creditul a apărut din nevoia mijlocirii cât mai rapide a schimburilor din
economii. Ca urmare a extinderii treptate a produsului „credit”, în economie a apărut un
decalaj între momentul obținerii bunurilor și momentul efectuării plăților, Termenul de
credit provine d in limba latină de la „creditum” participiul trecut al verbului „credere”,
cu semnificația unei încrederi pe care o investește deținătorul de fonduri în destinatarul
acestora că la un moment dat acestea vor fi retunate.
II.1 CREDITUL – CONCEPT , FUNCȚII, CARACTERISTICI ȘI
TIPOLOGIE

Creditul reprezintă un ansamblu de resurse monetare posibil a fi disponibilizate la
un moment dat pentru a servii unui scop précis și unor obiective de politică economică.
Pentru definirea creditului sunt considerate semnifica tive trei abordări și anume:
– poate fi privit ca încredere atunci când o persoană fizică sau juridical decide
să disponibilizeze resurse bazându -se pe faptul că acestea vor fi returnate la
un moment dat în viitor.
– poate fi privit ca o expresie a relațiilor de redistribuire atunci când resursele
monetare respective aflate în proprietatea unei personae sunt obținute de la un
organism financiar bancar și sunt transmise unor destinatari individuali sau
colectivi
– poate fi privit ca o formă a relațiilor de schimb atunci când prin intermediul
acestuia sunt realizate operațiuni de vânzare -cumpărare de bunuri și servicii
Creditul este o categorie economică care reprezintă relații de repartiție a unei părți din
produsul intern brut, prin intermediul căruia se disponi bilizează resurse monetare în
economie, se creează noi mijloace de plată pentru a îndeplinii cerințele cu privire la
mișcarea capitalului și a satisfacerii nevoilor de politică economică. Creditul reprezintă
un schimb sau un transfer de valoare, o formă de mișcare a capitalurilor de la personae

11
fizice și juridice, care la un moment dat înregistrează un deficit de resurse . (Ivan &
Tudorache , 2008)
În acest sens, este esențială dorința celor care au un surplus de monedă, precum și decizia
asumată de acestea de a se dispensa pe o perioadă de timp determinate de resursele
monetare respective. În același timp, importanță prezintă și disponibilitatea și capacitatea
acelor personae cu deficit de monedă de a absorbii resurse moentare cu obligația asumată
de a le returna la o anumită data însoțind suma respective de o recompnesă sub forma
dobânzii.
În esență, creditul reprezintă schimbul unei valori monetare prezente contra u nei
valori monetare viitoare și prezintă o serie de funcții astfel exprimate:
a) Funcția de repartiție și control, asemenătoare cu cele ale finanțelor care
presupune existența unei contraprestații ;
b) Funcția de emisiune, exercitată în procesul creației monetare ca urmare a
activizării pe acest canal a monedei passive;
c) Funcțiile de distribuire și redistribuire prin intermediul cărora instituțiile direct
implicate obțin profit ca urmare a diferenței de dobândă;
d) Funcția de purtator de dobândă, care particularizeazî relațiișe de creditare în
condițiile unui transfer normal de lichiditate;
Relațiile de creditare sunt principalele responsabile de finanțarea economiei în procesul
de intermediere financiară indirectă. Pe canalul creditului se produce transferal cel mai
intens de monedă și se realizează o agregare dar și o deazgregare de fonduri. Creditarea
este o formă de finanțare a economiei prin intermediul unor instituții specializate numite
bănci. (Ivan & Tudorache, 2008)
Elementele caracteristice ale raportului de creditare sunt următoarele:
1. Subiectele raportului de creditare; acestea sunt cunoscute în literature de
specialitate ca debitor și creditor , prezentând o mare diversitate și exprimând
dimeniunile ample ale procesului de creditare
În această categorie, se afirmă trei categorii de participant:

12
 întrepinzătorii – aceștia urmăresc ca în momentul în care au rezultate financiare
positive și solide să plaseze aceste resursee în condiții de profitabilitate câtre
unități deficitare, iar în s ituația în care acestea se confruntă cu o lipsă de resurse
devin debitori și caută cele mai bune soluții de finanțare;
 populația – asemeni întreprinzătorilo, aceasta se regășeste atât în rândul
creditorului cât și a debitorului atunci când economisește resp ectiv când
cheltuiește;
 statul – este creditor atunci când se înregistrează excedente bugetare și ca urmare
disponibilizează aceste resurse pe anumite destinații și bineînțeles atunci când
înregistrează un deficit bugetar acesta este creditor și caută cel e mai bune surse de
finanțare fie prin emisiune monetară (monedă convențională ) fie prin împrumuturi
obținute de la organisme financiare bancare international;
2. Promisiunea de rambursare; se referă la angajamentul debitorului de a returna la
un moment dat s uma împrumutată și bineînțeles dobânda aferentă împrumutului;
Există posibilitatea ca debitorul să se afle în incapacitate de plată și de rambursare a
creditului, generând astfel și o pierdere pentru instituția bancară . Pentru a evita pe cât
posibil de mul t această situație, se adoptă o serie de măsuri capabile să prevină, reducă
sau chiar să elimine riscul de nereambursare . Printre aceste măsuri se evidențiază analiza
de bonitate a clientului împrumutat, a sectorului de activitate respectiv, a planului de
afaceri, precum și a cash -flowurilor (fluxurile de numerar) rezultat din afacera propusă. (
Ilie, 2007)
3. Garantarea creditului; este în strânsă legatură cu promisiunea de rambursare și
presupune asigurarea deată de către debitor cum că în caz de nerambursare la
scadență pot fi folosite bunurile imobile sau mobile gajate. Astfel această garanție
poate fi materială exprimată prin ipotecă sau gaj cu sau fără deposedare și
personală exprimată prin așa numitele creditele în alb și creditele cu garanție
individuală sau colectivă da natură morală
4. Scadența sau termenul de rambursare; prezintă o mare diversitate și depinde în
mod direct de nivel ul eficienței beneficiarului de credite și de natura activității
derulate în sectorul re spectiv, astfel se înregistrează scadențe care variază de șa

13
24 de ore în cazul împrumuturilor interbancare până la perioade de 20 -30 de ani
în cazul împrumuturiloe obl igatare sau ipotecare
5. Dobânda; prețui capitalului sau chiria pe care o plătește debitorul pentru dreptul
ce i se acordă de a folosii capitalul împrumutat .
Cuantificare dobânzii se face cu ajutorul ratei dobânzii care reprezintă un instrument
viabil de stim ulare a creșterii economice. Este o variabilă macroeconomică monito rizată
în permanent de banca cen trală.
Creditul se prezintă sun diferite forme ceea ce a dus la mai multe criterii de clasificare:
a) După natuea economică și participanții la raportul de creditare
a).1 Creditul comericial ; acesta presupune o relație directă între agenții economici
implicați în tranzacții și se prezintă sub două forme și anume creditul cumpărător care
presupune plăți în avans și apare ca o prefinanțare de către debito r către creditor pentru
bunurile pe care urmează să le achiziționeze, acest tip fiind întânlit în agricultură ș i în
construcțiile de locuințe, iar cea de -a doua formă fiind creditul cumpătător, care apare în
momentul în care se înregistrează o amânare a pl ăților, dar tranzacțiile respective se
efectuează în timp real . (Caracota, 2011)
În tările dezvoltate, aproximatix 30% din datoriile întreprinzătorilor sunt identificate în
calitate de credite comerciale . Acestea reprezintă un instrument de reducere a che ltuielilor
cu dobânda, de amplificare a cifrei de afaceri și reducere a solicitărilor de credite bancare.
Creditele comerciale antrenează un mecanism de emisiune a unor titluri de valoare, de
natura cambiilor, biletelor la ordin și a ordinelor de plată, iar prin scontarea acestora la
bănci se creează monedă de prim rang și monedă de rang secund .
a).2 Creditul banacar; acesta presupune existența a două persoane, una nebancară
(popu lație/întreprinzători) și alta bancară (banci universa le, specializate sau instituții de
credit ). Între cele două persoane se încheie un contract care are principal obiecti o
anumită sumă de bani ce urmează a fi disponibilă. Pentru persoanele fizice creditele
bancare sunt de forma : credite pentru construcții de locuințe, credit e de studii, credite de
consum etc, iar în cazul persoanelo juridice: credite de trezorerie, credite de exploatare,
credite de mobilizare etc.

14
a).3 Creditul obligatar este o formă specifică exprimată prin lansarea unor titluri de
împrumut da natura obligaț iunilor sau bonurilor de tezaur, cu scopul principal de
acoperire a unor deficite, de obicei ale statului. Acest tip de credit se diferențiază în
funcție de :
-modalitățile de lansare, fie direct de către organismele emitente, fie indirect prin
intermediul unui grup de bănci și instituții financiare .
-modalitățile de rambursare, fie integral la scadență suma principală plus dobândă, fie în
tranșe egale sau neegale progresive.
-tipuri de obligațiuni, cum ar fi obligațiuni cu venit fix, cu cupon reinvestiti, obligațiuni
convertibile în acțiuni , obligațiuni cu venit variabil.
a).4 Creditul ipotecar este o formă de împrumut garantată cu proprietăți imobiliare de
natura clădirilor în mediul urabn și am terenurilor de regulă în mediul rural . Este o
modalitate efic ientă de finanațare a locuințelor sau a construcțiilor de locuință prin
intermediul titlurilor de ipotecă, finanatându -se peste 60% din cerințele locative ale
populației în tările dezvoltate. (Ivan & Tudorache, 2008)
a).5 Creditul de consum, se practică î n general sub formă unor împrumutrui acordate de
bănci populației sau întreprinzătorilor pentru achiiționarea de bunuri de folosință
îndelungată , de uz personal și de mare valoare.
b) După calitatea debitorului, creditele sunt :
-credite acordate persoanele fizice
-credite acordate persoanelor juridice
c) După natura subiectelor participante:
-credite publice , aici în calitate de debitor se află statul, care pentru acoperirea unor
deficite bugetare se împrumută pe piața interbancară, iar în calitate de creditor se află
populația
-credite pricate, atunci când ambii participanți sunt subiecte de drept privat
d) După natura garanțiilor:

15
-credite reale, garantate cu ipotecă asupra unor bunuri imobiliare sau cu gaj cu sau fără
deposedare asupra unor bunuri mobiliare
-credite personale, sunt așa numitele credite în alb care sunt garantate cu starea de
bonitatae a clientulu
e) După întinderea drepturilor creditorilor:
-credite denunțabile, acordate de câtre bancă populației sau întreprinzătorilor în condițiile
în care aceasta își rezervă dreptul ca oricând înainte de scadență cu sau fără avizarea
debitorului să ceară rambursarea . (Ivan & Tudorache, 2008)
-credite nedenunțabile , în această situație banca putând cere rambursarea creditului doar
la o perioadă stabilită numită scadență .
-credite legate , atunci când creditoriul condiționează acordarea împrumutului de
folosirea acestuia de câtre debitor doar în anumite scopuri.
f) După modalitățile de rambursare:
-credite rambursate integral la scadență
-credite rambursate în tranșe pe întreag a durată de viață a împumutului
g) După scaență:
-credite cu scadență de până la 12 luni
-credite cu scadență care variază de la 1 an la 5 ani
-credite cu scadență de peste 5 ani
II.2 CADRUL JURIDIC AL ACTIVITĂȚII DE CREDITARE

Pentru luarea deciziei de creditarea, este necesară o analiză amănunțită cât și o
documentare detaliată a creditelor a viitorului debitor, o analiză a situației sale actuale,
cât și anticiparea viitoarei sale situații financiare, precum și analiza anumitor indicatori
economico -financiari. Toate aceste analize se fac în ideea de a încadra creditului într -unul
din gradele de risc, riscul neputând fi evitat, ci doar prevenit sau eliminat.

16
Principalele instrumente utlizate în activitatea de creditare sunt normele prudețiale emise
de BNR, cât și normele și procedurile proprii ale fiecărei bănci.
Conform Regulamentului BNR nr.17 din 12 dec.2012, au fost stabilite următoarele
aspecte:
-instituțiile de credit acordă împrumuturi persoanelor fizice și entitățiilor nefinanciare pe
baza propriilor reglementări, reglementări aprobate de organele statutare competente ;
-instituțiile de credit trebuie să -și informeze persoane le împrumutate cu pr ivire la riscul
valutar și impactul pe care acesta îl poate avea în cazul unei deprecieri și modul în care
afectează plățile periodice ale acesteia ;
-de asemnea, în cazul creditelor acordate cu dobândă variabilă, instituțiile de credit trebui
să-și informe ze debitorii cu p rivire la obligațiile de plată periodice care ar putea fi afectate
de deprecierea monedei naționale și a creșterii ratei dobânzilor ; (Regulamentul BNR
Nr.17/12 dec.2012)
Pentru persoanele fizice, băncile în calitate de creditori, stabibelesc următoarele :
-modul de organizare a activității de creditare, condițiile de garantare și bineînțeles suma
maximă admisă pentru finanțare ;
-tipurile de clienți car îndeplinesc condițiile impuse de către creditor ;
-clasificarea clienților pe categorii de risc de nerambursare ;
-tipurile de venituri considerate a fi apte din punct de vedere al împrumutătorului ;
-tipurile de cheltuilei deduse din veniturile debitorului pentru a deterima gradul total de
îndatorare ;
-pragul maxim permis pentru gradul de îndatorare ;
-în momentul acordării creditului, instituțiile de credit trebuie să se asigure că pe baza
documentelor și informațiilor prezentate de solicitant, pe întreaga durată de creditare
gradul total de îndatorare se încadrează în limita maxima acceptată de către aceasta ;
-capacitate de rambursare a împrumutului este analizată de către instituțiile de credit pe
baza veniturilor solicitantului. considerate eligibile ;

17
-în cazul creditelor de consum acordate în valută , debitorul trebuie să di spună de garanții
reale care să atingă un nivel minim de 133% din valoarea creditului ;
-durata creditelor de consum nu poate depăși 5 ani ;
-în cazul unui credit pentru investiții imobiliare, valoarea acestuia nu poate depășii 85%
din valoarea garanției ipotecare, în cazul creditelor acordate în lei, în cazul celor acordate
în valută, valoarea creditului nu trebuie să depășească 80% din valoarea garanției
ipotecare ; (Regulamentul BNR Nr.17/12 dec.2012)
În ceea ce privește credi tarea entităților nefinanciare au fost stabilite următoarele:
-pe baza reglementărilor proprii, instituțiile de credit stabilesc modalitatea de acordare a
împrumutului, acestea impunând condiții mai stricte atât la acordarea creditelor în lei cât
și în val ută;
-instituțiile de credit pot acorda entitățiilor nefinanciare credite în valută sau indexate la
cursul unei valute numai dacă acestea fac dovadă că dispun de capcitate de rambursare
chiar și atunci când moneda este depreciată sever, iar rata dobânzii c rește și ea;
(Regulamentul BNR Nr.17/12 dec.2012)
I.3 FUNDAMENTAREA DECIZIEI DE CREDITARE

Procesul de creditare este unul complez și comport o serie de etape derulate în succesiune.
a) Analiza dosarului de creditare
Presupune concentrarea atentiei asupra celor trei elemente principale și anume debitorul
împrumutat, proiectul de finanțare și garanția asiguratorie.
În ceea ce privește debitorul, solicitant de împrumut, analiza se face diferit în
funcție de tipologia acestuia. În cazul persoanelor fizice se analizează trecutul financiar
și patrimonial net al acestuia precum și modul de constituire a veniturilor, iar în cazul
persoanelor juridice, analiza se face prin starea de bonitate a acestora exprimată cu
ajutorul unor indicatori economico -financiare cum ar fi profitul, rentabilitatea,
lichiditatea etc. În legătură cu proiectul de finanțat, se face distinctive între cererea
întreprinzătorului și cererea persoanelor fizice. Analiza proiectului se bazează pe fluxurile

18
de numerar generate de acesta, pe capacitatea de îndatorare și rambursare asociată direct
proiectului precum și pe o serie de indicatori economico -financiare. Pro iectul trebuie să
fie cât mai puțin riscant șî să beneficieze de condiții favorabile ale pieței respective.În
cazul în care comport riscuri majore, banca urmărește să identifice posibilități de
ameliorare , transfer sau reducere a acestora. (Ivan & Tudorach e, 2008)
Garanțiile asiguratorii sunt și potențialele problem pe care banca le poate ocolii sau
surmonta atunci cănd garanția propusă are valoare de piată și este aproximativ 130 -140%
din valoarea sumei împrumutate.
b) Decizia de acordare a împrumutului
Solic itarea debitorului este supusă aprobării unui comitet de risc sau credite, directorului
agenției sau sucursalei respective și după caz , în funcție de nielul sumei solicitate,
Consiliului de Administrație al băncii. Decizia de acordare/neacordare a împrumut ului
are la bază analiza riguroasă a dosarului de credit. În cazul persoanelor juridice, decizia
este asumată ca urmare a parcurgerii unor etape și tehnici, un exemplu fiind tehnica swot.
În cazul persoanelor fizice, se folosește adesea o tehnică a chestiionării sau o metodă a
scorului. Fiecare solicitant de împrumut primește puncte de la 1 la 100 pentru
îndeplinirea/neîndeplinirea unor cerințe și criterii cum ar fi profesie, venit, rezidentă etc.
Cu căt punctajul obținut de solicitant este mai aproa pe de 100 cu atât decizia de acordare
este mai favorabilă. Aceste metode și tehnici utilizate presupune un mechanism de
segmentare a clientele, astfel spus de divizare și grupare a acesteia în panele omogene în
funcție de un anumit criteriu.
c) Acceptarea cli entului
Decizia de acordare sau neacordare a creditului este comunicată clientului înscris
împreună cu argumentele care au stat la baza acesteia, dar și cu posibile soluții de
îmbunătățire sau perfecționare. Clientul poate accepta sau nu decizia băncii și astfel
obține împrumutul în totalitate sau partial. Aceasta acceptare a clientului depinde în
proporție mare de condițiile impuse de bancă și de costurile acestuia. (Ivan & Tudorache,
2008)
d) Acordarea efectivă a creditului

19
Între momentul asumării deciziei, acceptării acestia de către client și cel al acordării
effective a împrumutului poate să existe un decalaj de șa 2 până la 10 zile lucrătoare.
e) Supravegherea sau monitorizarea creditului și soluționarea cazurilor de
contencios
Banca urmărește respectarea de stinației creditului, iar în cazul nerambursării acestuia la
scadeță adoptă măsurile și procedurile stabilite pentru recuperarea împrumutului în
integralitate. Se face distincție între contengios (ansamblul măsurilor și procedurilor
utilizate în această di recție)
Fig.2.1 ETAPELE ACORD ĂRII UNUI CREDIT ( CHIRONACHI, 2016)
II.4 RISCUL ÎN ACTIVITATEA DE CRDITARE
Băncile, acordând credite își asumă riscuri care sunt determinate fie de calitatea
debitorului fie datorită evoluției economice generale. Riscu în activitatea de creditare
apare atunci când împrumutatul nu poate rambursa la scadență ratele din creditele u tilizate
sau/și nu poate plăti dobânzile datorate. Pentru anihilarea sau diminuarea riscului băncile

20
la acordarea creditelor solicită garanții certe și urmăresc și verifică pe tot parcursul
creditării situația economico -financiară a debitorului. (Gust, Dia conescu, Vechiu,
Mitrache & Sp ânu 2000)
Pentru a determina și totodată pentru a elimina riscul de credit, băncile trebuie să -și
clasifice creditele în una din următoarele cinci categorii:
-standard
-în observație
-substandard
-îndoielnic
-pierdere
Clasificarea se face ți nând cont t de performanțele debitorului cât și de capacitatea acestuia
de a -și onora obligațiile la scadență.După evaluarea performanțelor financiare ale
debitorului, creditele vor fi clasificate în:
– Categoria A, atunci când performa nțele financiare sunt foarte bun și permit
achitarea ratei și a dobânzii aferente la scadență, aceste performanțe fiind
menținute pe o perioadă îndelungată.
– Categoria B, atunci când performanțele financiare sunt bune sau foarte bune,
însă acestea nu pot fi menținute pe o perioadă îndelungată.
– Categoria C, performanțele financiare sunt satisfăcătoare, însă au o tendință
de a se îmrăutății.
– Categorica D, performanțele financiare sunt scăzute
– Categoria E, atunci când se înregistrează pierderi și este o dovadă clară că
ratele și dobânzile aferente nu vor putea fi plătite.
Acest se rviciu al datoriei va fi apreci at ca:
– bun, dacă ratele sunt plătite la scadență cu o ușoară întârziere de până la 7
zile;

21
– slab, ratele și dobânzile sunt achitate cu o întârziere de pân ă la 30 de zile;
– necorespunzător, ratele și dobânzile sunt plătite cu o întârziere de peste 30 de
zile;
Fiecare bancă este conștientă de existența riscului de credit, risc pe care aceasta și -l
asumă, acest fac determinând o analiză amodului în care evoluea ză un portofoliu de
credit e și bineînțeles a impactului pe care acesta îl creează asupra profitabilității, a
adecvării capitalului și a credibilității pe care aceasta o formează.
Cei mai importanți indicatorii pe baza cărora se determină riscul de creditare sunt:
1) Rata generală de risc (RGR) , acest indicator se calculează ca raport între suma
activelor bilanțiere și a elementelor din afara bilanțului la valoarea lor ponderată
în funcție de risc (APR) și totalul activelor bilanțiere și a elementelor din afara
bilanțului la valoarea lor contabilă (AVC)
RGR= APR/AVC *100
2) Rata riscului de credit (RRC), se calculează ca raport între expunere neajustată a
creditelor și dobânzilor aferente clasificate în categoriile îndoielnic și pierdere
(CDIP) și total cre dite și dobânzi aferente (CD), exclusiv elementele din afara
bilanțului
RRC=CDÎP/CD * 100
3) Alte rate ale riscului de creditare
RC 1= credite restante și îndoielnice (valoare netă) / total portofoliu de creditare
RC 2= total credite restante și îndoielnice (valoare netă) / total activ (valoare netă)
RC 3= total credite restante și îndoielnice ( valoare netă) / capitalul propriu
RC 4= total credite restante și îndoielnice (valoare netă) / surse atrase și împrumutate

22
CAP.III STUDIU DE CAZ – TENDINȚE ÎN EVOLUȚIA
ACTIVITĂȚII DE CREDITARE A BĂNCII BRD
Banca comercială BRD – Groupe Societe Generale este una din marile bănci de
pe piața românească, fiind a doua bancă din România ca putere, din punct de vedere al
cotei de piață. BRD s -a menținut la cote înalte datorită serviciilor de calitate pe care le
ofertă, adaptării permanente la schimbările pieței și la evoluțiile tehnologiilor precum și
la diversificarea ofertelor și concentrării riguroase asupra relațiilor cu clienții săi,
câștigând încrederea acestora an după an.
CAP.III.1 SCURT ISTORIC BRD – GROUP E SOCIETE GENERALE –
OPERAȚIUNI PRINCIPALE
Societatea Națională de Credit Industrial așa cum se numea în trecut BRD –
Groupe Societe Generale, a luat ființă în anul 1923 ca instituție publică, statul detinând
20% din capitalul social, Banca Națională a României 30% , restul fiind deținut de
particulari.
Obiectivul acestei noi instituții era finanțarea primelor etape ale dezvoltării sectorului
industrial din România. În urma incheierii celui de -al Doilea Razboi Mondial , conform
legii Naționalizării din iuni e 1948, Socieatatea Națională de Credit Industrial a fost
naționalizată și a luat denumirea de Banca de Credit pentru Investiții. În 1958 după
reorganizarea sistemului financiar, Banca de Credit pentru Investiții a obținut monopolul
în România pentru fina țarea pe termen mediu și lung a tuturor sectoarelor industriale.
Ulterior aceasta a primit un nou nume și anume Banca de Investiții .
În 1990, monopolul de care beneficiau băncile specializate în domeniul lor de activitate
a luat sfârșit. Banca Română pentru Dezvoltare s-a constituit ca bancă comercială și a
preluat activele și pasivele Băncii de Investiții. Băncii i s -a acordat o autorizație de
funcționare generală.
În decembrie 1998 s -a semnat un acord între Société Générale și Fondul Proprietă ții de
Stat (autoritatea care gestiona participațiile statului), prin care Société Générale a subscris
o majorare de capital de 20% și a cumpărat un pachet de acțiuni care i -a permis
să devină proprietara a 51% din capitalul majorat al BRD.
În 2001, BRD a fost listată la Bursa de Valori București, în prima categorie, devenind
rapid una dintre cele mai tranzacționate societăți. În anul 2003, Banca Română pentru
Dezvoltare a devenit BRD – Groupe Société Générale în urma unei campanii de

23
rebranding. În 2004, S ociété Générale a cumpărat pachetul rezidual de acțiuni deținut de
statul român în capitalul BRD.
BRD este unul din liderii pieței bancare pentru persoane fizice.
Ea numără 2,3 milioane de clienți, care intră în contact cu banca prin intermediul
sucursalel or clasice, al internetului, al telefonului mobil, dar și cu ajutorul unui call center
performant. BRD se află în topul băncilor care activează pe piața creditelor pentru
persoane fizice și pe cea a cardurilor bancare. Forța de vânzare a băncii acționează printr –
o rețea de 900 de unități .
Banca este unul dintre marii finanțatori ai IMM -urilor, precum și unul dintre cei mai
importanți jucători pe piața de corporate banking din România.
BRD vine pe piață cu produse și servicii variabile atât pentru personae f izice cât și pentru
personae juridice.
În ceea ce privește persoanele fizice oferta se prezintă după cum urmează:
 acces câtre o gamă largă de produse și servicii : carduri de credit, de debit, carduri
contactless, cardul ISIC, cardul sprint și Gift card ;
 tipul de credit portivit în funcție de nevoile clientele: credit prima casă, credit
pentru mașină, credit pentru tratamente medicale, creditul E xpresso, credit pentru
studii, credit imobiliar H abitat, refinanțare ;
 produse de economisire: depozit la termen, depozitul P rogresso, contul de
economii Autcont, fonduri de pensii;
 pachete promoțioanel: Student PE+, Sprint PE+, Senior PE+, AZi PE+ Gold, Azi
PE+ Platinum, Euro PE+
 servicii de transferuri : plăți facturi, plăți programate, transferuri prin Western
Union, transferuri naționale și internationale;
 platforma My BRD, platformă ce ajută la economisirea timpului și se împarte în
MyBRD Mobile, MyBRD Net, MyBRD SMS, MyBRD Contact;
În rândul persoan elor juridice , BRD se adresează:
 personae lor fizice autorizate și profesiuni lor liberale
 IMM -urilor cu o valoare a cifrei de afaceri mai mica de 1 milion de euro
 IMM -urilor cu o valoare a cifrei de afaceri între 1milion și 50 de milioane de euro
 Sectorului Agricol
Pachetele, produsele și serviciile sunt constiuite în funcție de necesitățile acestora, dar la
baza sunt împățite în credite, produse de economisire, online banking, bineînțeles tarifele

24
referitoare la comisioane și dobânzi fiind mai rid icate decât cele destinate persoanelor
juridice, analiza dosarelor fiind și mai riguroasă. În ultima perioadă, BRD a început
diversificarea ofertei în rândul persoanelor juridice, dedicându -se în mod deosebit
sectorului agricol din România.
III.2 DINAMICA CREDITELOR ACORDATE

3.1 Valoarea creditelor acordate

Evoluția acestora se va vedea mai jos în următoarul grafic, fiind vizibil și din date că
valoarea creditelor acordate a cunoscut o perioadă de scădere, urmând ca mai apoi să aibă
o tendință de creștere.
ANUL VALOARE CREDITE (MIL
LEI)
2012 31,709 482
2013 28,059 177
2014 26,777 114
2015 26,745 467
2016 27,838 705
2017 29, 608 422

25

Fig.3.1 Valoarea creditelor acordate

Fig.3.2 Evoluția valoarii creditelor acordate
Se observă din acest grafic că aceste valori au avut o ușoară tendință de scădere în
perioada 2012 -2015, urmând ca din 2016, aceste valori să crească.
240000002500000026000000270000002800000029000000300000003100000032000000
2012 2013 2014 2015 2016 2017V ALOARE CREDITE
32
28
27 272830
24252627282930313233
2012 2013 2014 2015 2016 2017V ALOARE CREDIT ELOR ACORDATE 2012 -2017
(mil. lei)

26
Porind de la datele de mai sus vom analiza dinamica valorii creditelor acordate folos ind
indicatorii absoluți și anume modificarea abslută sau sporul, indicele de dinamică și
ritmul de dinamică caculați atât cu bază fixă cât și cu bază în lanț.
3.2 Dinamica valorii creditelor acordate
ANUL VALOARE
CREDITE
(mil. lei) Δ I(%) R(100%)
BF BL BF BL BF BL
2012 32 – – – – – –
2013 28 -4 -4 87,5 87,5 -12,5 -12.5
2014 27 -5 -1 84,4 96,4 -15,5 -3.57
2015 27 -5 0 84,4 100 -15,5 0
2016 28 -4 +1 87,5 103,7 -12,5 +3,73
2017 30 -2 +2 93,7 114,2 -6,3 +14,29

Se vor utiliza următoarele formule:
Δyn/0= y n-y0 – modificarea absolută cu bază fixă
Δyn/n+1= y n-yn-1 – modificarea absolută cu bază mobilă
In/0= 𝑦𝑛
𝑦0 x 100 – indicele de dinamică cu bază fixă
In/n-1=𝑦𝑛
𝑦𝑛−1 x 100 – indicele de dinamică cu bază mobilă
R= I-100% – se folosește în ambele cazuri atât cu bază fixă cât și mobilă
Calcul ăm indicatori i cu bază fixă ( vom analiza dinamica valor ii creditelor acordate
luând ca an de bază 2012)
Δ2013/2012 = 28-32= ≈ -4 mil lei
Δ2014/2012 =27-32 = ≈ -5 mil lei
Δ2015/2012 =27-32= ≈ -5 mil lei
Δ2016/2012 =28-32= ≈- 4 mil lei
Δ2017/2012 =30-32= ≈ -2 mil lei

27
I2013/2012 =28
32×100 = ≈ 87,50 %
I2014/2012 =27
32×100= ≈ 84,44 %
I2015/2012 =27
32×100= ≈ 84,44 %
I2016/2012 =28
32×100= ≈ 87,50%
I2017/2012 =30
32×100= ≈ 93,75 %
R2013/2012 =I2013/2012 -100% = -12,50 %
R2014/2012 =I2014/2012 -100%= -15,60 %
R2015/2012 =I2015/2012 -100%= -15,60 %
R2016/2012 =I2016/2012 -100%= -12,50%
R2017/2012 =I2017/2012 -100%= -6,30%
Analiza indicatorilor cu bază mobilă:
Δ2013/2012 = 28-32= ≈ -4 mil lei
Δ2014/2013 =27-28 = ≈ -1mil lei
Δ2015/2014 =27-27 = 0
Δ2016/2015 =28-27 = ≈ + 1 mil lei.
Δ2017/2016 =30-28= ≈ +2 mil lei
I2013/2012 =28
32×100= ≈87,5%
I2014/2013 =27
28×100= ≈ 96,43%
I2015/2014 =27
27×100= 100%
I2016/2015 =28
27×100=103,73%
I2017/2016 =32
28×100=114,29%
R2013/2012 =87,5% -100%= -12,5%
R2014/2013 =96,43% -100%= -3,57%
R2015/2014 = 100% -100%= 0%
R2016/2015 = 103,73% -100%= +3,73%
R2017/2016 = 114,29% -100%= +14,29%
Concluzia calculelor este următoare: dacă ne raportăm la vloarea creditelor acordate în
perioada 2012 -2017, raportând valoarea la anul de bază 2012, observăm că în 2013 fată
de 2012 au scăzut cu 12,5 %, în 2014 raportat la 2012 au scăzut cu 15,60 %, asemnănător

28
fiins și in 2015 raportat la 2012, in 2016 raportat la 2012 au scăzut cu 12,5%, iar în anul
2017 raportat la 2012 au scăzut cu 6,30%.
Dacă ne raportăm la analiza indicatorilor cu bază în lanț observăm că în 2013 comparativ
cu 2012, valoarea creditelor acordate a scăzut c u 12,5%, în 2014 fată de 2013 au scăzut
cu 3,57%, în 2015 comparatic cu 2014 nu avem modificări, în 2016 fată de 2015 avem o
creștere de 3,73%, iar în 2017 comparatic cu 2016 avem o creștere cu 14,29%.
Dacă am calcula și indicatorii medii vom obține următoarele rezultate:
∆=𝑦𝑛−𝑦0
𝑛 ; ∆= 30−32
5= -0,4
𝐼=√30
325×100= 98,71%
𝑅=98,71% -100%= -1,29% în medie valorile creditelor acordate au scăzut cu 1,29%

Fig.3.3 Evoluția ritmului de dinamică

0.00%
–
12.50%
–
15.50%
–
15.50%
–
12.50%
–
6.30%
0.00%
–
12.50%
–
3.57%
0.00%
3.73%
14.29%
2012 2013 2014 2015 2016 2017RITMUL DE DINAMICĂ
BAZĂ FIXĂ BAZĂ ÎN LANȚ

29

III.3 STRUCTURA CREDITELOR ACORDATE

3.3 Valoare c redite acordate personae fizice si juridice
ANUL PERSOANE FIZICE
(mil. lei) PERSOANE
JURIDICE
(mil. lei) TOTAL
(mil.lei)
2012 17 15 32
2013 17 11 28
2014 17 10 27
2015 18 9 27
2016 19 9 28
2017 21 9 30
Cu ajutorul mărimimilor relativ e de structură, vom exprima modul de împărțire a unei
colectivități, în cazul prezent valoarea totaă de credite acordate, în grupe sau clase
omogene, în cazul de față (persoane fizice sau persoane juridice), exprimând ponderea
fiecărui grup în totalul valorii creditelor acordate.
Formula de calcul folosiă este: g xi=𝑥𝑖
∑𝑥𝑖x100 în cazul nostru :
gvaloare credite acordate persoane fizice/juridice =𝑣𝑎𝑙𝑜𝑎𝑟𝑒 𝑐𝑟𝑒𝑑𝑖𝑡𝑒 𝑎𝑐𝑜𝑟𝑑𝑎𝑡𝑒 𝑝𝑒𝑟𝑠𝑜𝑎𝑛𝑒 𝑓𝑖𝑧𝑖𝑐𝑒 /𝑗𝑢𝑟𝑖𝑑𝑖𝑐𝑒
𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑣𝑎𝑙𝑜𝑎𝑟𝑒 𝑐𝑟𝑒𝑑𝑖𝑡𝑒 𝑎𝑐𝑜𝑟𝑑𝑎𝑡𝑒
Pentru anul 2012:
gPF=17
32×100= 53,12% ( persoane fizice)
gPJ=15
32×100= 46,88% ( persoane juridice)
Pentru anul 2013:
gPF= 17
28×100= 60,71% (persoane fizice)
gPJ=11
28×100= 39,39% (persoane juridice)
Pentru anul 2014:
gPF=17
27×100= 62,96% (persoane fizice)
gPJ=10
27×100= 37,04% (persoane juridice)

30
Pentru anul 2015:
gPF=18
27×100= 66,67% (persoane fizice)
gPJ=9
27×100= 33,33% (persoane juridice)
Pentru anul 2016:
gPF=19
28×100= 67,86% (persoane fizice)
gPJ=9
28×100= 32,14% (persoane juridice)
Pentru anul 2017:
gPF=21
30×100= 70,00% (persoane fizice)
gPJ=9
30×100= 30,00% (persoane juridice)

3.4 Structura procentuală a valorii creditelor acordate
ANUL PERSOANE
FIZICE ( %) PERSOANE
JURIDICE (%) TOTAL
(%)
2012 53,12 46,88 100
2013 60,71 39,39 100
2014 62,96 37,04 100
2015 66,67 33,33 100
2016 67,86 32,14 100
2017 70,00 30,00 100

31

Fig.3.4 Evoluția creditelor acordate pe categorii de persoane
Din această analiză se poate observa că în intervalul de timp 2012 -2017 se poate observa
că ponderea cea mai mare de peste 50% este deținută de valoara creditelor acordate
persoanelor fizice. Se poate observa că în fiecare an ponderea persoanelor fizice a crescut
treptat, în timp ce cea a persoanelor juridice a scăzut. Valoarea crescută în rândul
persoanelor fizice se datorează cererii mari de credite ipotecare în special în rândul
persoanelor tinere, credite cum sunt cele de tip prima casă sau credite de nevoi personale.
În ceea ce privește situația valorii creditelor acordate pe categorii de credite, avem
următoarea situație:
3.5 Valoarea creditelor acordate pe categorii de credite
ANUL

TIP
CREDIT 2012
mil.lei 2013
mil.lei 2014
mil.lei 2015
mil.lei 2016
mil.lei 2017
mil.lei
Credite de
trezorerie 9,7 8,2 6,5 5,7 4,7 4,8
Credite
pentru
echipamente 7,7 6,8 5,9 5,0 5,04 3,8
0.00%10.00%20.00%30.00%40.00%50.00%60.00%70.00%
2012 2013 2014 2015 2016 2017
P.F 53.12% 60.71% 62.96% 66.67% 67.86% 70.00%
P.J 46.88% 39.39% 37.04% 33.33% 32.34% 30.00%CREDITE ACORDATE P.F/P.J
P.F P.J

32
Finațarea
activ.
comerciale 0,8 0,6 0,6 0,5 0,4 0,7
Credite
ipotecare 6,5 7,7 8,5 9,5 10,4 11,7
Credite de
consum 10,2 9,2 8,6 8,4 8,5 8,7
Alte credite 1,0 1,4 1,4 1,9 2,5 2,8
Depreciere 3,9 5,9 4,5 4,0 3,6 2,5
TOTAL 32 28 27 27 28 30

Pentru ușurarea calculelor vom folosi următoarele notații:
CT- credite de trezorerie, FAC – finanțarea activității comerciale, CE- credite pentru
echipamente, CI- credite ipotecare, CC- credite de consum, AC – alte credite; VTCA –
valoare toatală credite acordate , CD – credite depreciate
Folosind formula de calcul g xi=𝑥𝑖
∑𝑥𝑖x100 vom obține următoarele rezultate:
Pentru anul 2012:
gCT=9,7
32×100= 30,31% credite de trezorerie
gCE=7,7
32×100= 24,06% credite pentru echipamente
gFAC=0,8
32X100= 2,50% finanțarea activității comerciale
gCI=6,5
32X100= 20,31% credite ipotecare
gCC=10,2
32X100= 31,87 % credite de consum
gAC=1,00
32×100= 3,12% alte credite
gCD=3,9
32×100= 12,17% credite depreciate

33
Pentru anul 2013:
gCT=8,2
28×100= 29,29 % credite de trezorerie
gCE=6,8
28×100= 24,29 % credite pentru echipamente
gFAC=0,6
28X100= 2,14 % finanțarea activității comerciale
gCI=7,7
28X100= 27,50 % credite ipotecare
gCC=9,2
28X100= 32,86 % credite de consum
gAC=1,4
28×100= 5,00 % alte credite
gCD=5,9
28×100= 21,08 % credite depreciate
Pentru anul 2014:
gCT=6,5
27×100= 24,07 % credite de trezorerie
gCE=5,9
27×100= 21,85 % credite pentru echipamente
gFAC=0,6
27X100= 2,37 % finanțarea activității comerciale
gCI=8,5
27X100= 31,48 % credite ipotecare
gCC=8,6
27X100= 31,71 % credite de consum
gAC=1,4
27×100= 5,19 % alte credite
gCD=4,5
27×100= 16,67 % credite depreciate
Pentru anul 2015:
gCT=5,7
27×100= 21,11 % credite de trezorerie
gCE=5,0
27×100= 18,52 % credite pentru echipamente

34
gFAC=0,5
27X100= 1,85 % finanțarea activității comerciale
gCI=9,5
27X100= 35,19 % credite ipotecare
gCC=8,4
27X100= 31,11 % credite de consum
gAC=1,9
27×100= 7,04 % alte credite
gCD=4,0
27×100= 14 ,82% credite depreciate
Pentru anul 2016:
gCT=4,7
28×100= 16,79 % credite de trezorerie
gCE=5,0
28×100= 17,86 % credite pentru echipamente
gFAC=0,5
28X100= 1,79 % finanțarea activității comerciale
gCI=10,4
28X100= 37,14 % credite ipotecare
gCC=8,5
28X100= 30,35 % credite de consum
gAC=2,5
28×100= 8,93 % alte credite
gCD=3,6
28×100= 12,86 % credite depreciate
Pentru anul 2017:
gCT=4,8
30×100= 16,00 % credite de trezorerie
gCE=3,8
30×100= 12,67 % credite pentru echipamente
gFAC=0,7
30X100= 2,33 % finanțarea activității comerciale
gCI=11,7
32X100= 39,00 % credite ipotecare
gCC=8,7
30X100= 29,00 % credite de consum

35
gAC=2,8
30×100= 9,33 % alte credite
gCD=2,5
30×100= 8,33 % credite depreciate

3.6 Structura procentuală pe categorii de credite
ANUL

TIP
CREDIT 2012
% 2013
% 2014
% 2015
% 2016
% 2017
%
Credite de
trezorerie 30,31 30,31 24,07 21,11 16,79 16,00
Credite
pentru
echipamente 24,06 24,06 21,85 18,52 17,86 12,67
Finațarea
activ.
comerciale 2,50 2,50 2,37 1,85 1,79 2,33
Credite
ipotecare 20,31 20,31 31,48 35,19 37,14 39,00
Credite de
consum 31,87 31,87 31,71 31,11 39.35 29,00
Alte credite 3,12 3,12 5,19 7,04 8,93 9,33
Depreciere 12,17 21,08 16,67 14,82 12,86 8,33
TOTAL 100 100 100 100 100 100

36

Fig.3.5 Evoluția valorii creditelor pe categorii de credite
În urma analizei efectuate se poate observa că în interval 2012 -2017, cererea de
credite de trezorerie a scăzut treptat, creditele pentru echipamente în 2012 -1013 au avut
o perioadă de stagnare, urmând ca din 2014 până în 2017 să scadă și acestea, creditele
pentru finanțarea activității comerciale nu au suferit schimbari majore, mentinându -se
cam la ceeași valoare, creditele ipotecare au avut o creștere semnificativă ajungând de la
20,31% în anul 2012 până la 39,00% în anul 2017, creditele de consum se mențin și ele
cu cotă destul de semnificativă între 29% -31%, categoria de alte credite fiind și ea în
ușoară creștere de la 3,12% în 2012 la 9,33% în 2017.
La nivel de ansamblu se obervă o creștere semnificativă a cererii de credite în rândul
persoanelor fizice, deoarece ponderea cea mai mare este deținută de creditele de consum
și cele ipotecare. Ponderea cea mai mare este dețtinută de creditele ipotecare și cele de
consum în rândul persoanelor fizi ce, deoarece s -a înregistrat o creștere a cererii de credite
cum sunt creditele tip prima casă , precum și creditele destinate nevoilor personale. În
prezent, persoanele tinere, aflate la început de drum sau carieră, nu îsi pot întemeia o
familie, sau să -și cumpere casă fără ajutorul financiar, al unei bănci. Deși aparent în
intervalul 2012 -2014 per ansamblu s -a manifestat o scădere a valorii totale de cerere de
credite, din anul 2016, acesta valoare începe să crească, datorită nevoii de finanțare a
30.31%
24.06%
2.50%
20.31%
31.87%
3.12%30.31%
24.06%
2.50%
20.31%
31.87%
3.12%24.07%
21.85%
2.37%
31.48%
31.71%
5.19%21.11%
18.52%
1.85%
35.19%
31.11%
7.04%16.79%
17.86%
1.79%
37.14%
39.35%
8.93%16.00%
12.67%
2.33%
39.00%
29.00%
9.33%
CT CE FAC CI CC AC2012 2013 2014 2015 2016 2017

37
persoa nelor tinere, nevoie fiind declanșată de salarizarea neadecvată și lipsa de ajutor
material și financiar în rândul tinerii generații.

Fig.3.6 Evoluția creditelor de trezorerie

Fig.3.7 Evoluția creditelor pentru echipamente

30.31%
30.31%
24.07%
21.11%
16.79%
16.00%CREDITE DE TREZORERIE
2012 2013 2014 2015 2016 201724.06%
24.06%
21.85%
18.52%
17.86%
12.67%CREDITE PENTRU ECHIPAMENTE
2012 2013 2014 2015 2016 2017

38

Fig.3.8 Evoluția creditelor pentru finanțarea activități comerciale

Fig.3.9 Evoluția creditelor ipotecare

2.50%
2.50%
2.37%
1.85%
1.79%FINAȚAREA ACTIVITĂȚII COMERCIALE
2012 2013 2014 2015 201620.31%
20.31%
31.48%
35.19%
37.14%
39.00%CREDITE IPOTECARE
2012 2013 2014 2015 2016 2017

39

Fig.3.10 Evoluția creditelor de consum
III.4 EVOLUȚIA VALORII CREDITELOR ACORDATE ÎN
URMĂTORII 5 ANI
Pornind de la datele existene, vom face o previ ziune a valorii creditelor acordate în
următorii 5 ani. Vom utiliza metoda funcțiilor de te ndință pe baza funcției de gradul doi.
3.7 Valoarea creditelor acordate
ANUL VALOARE CREDITE
(mil. lei)
2012 32
2013 28
2014 27
2015 27
2016 28
2017 30

31.87%
31.87%
31.71%
31.11%
39.35%
29.00%CREDITE DE CONSUM
2012 2013 2014 2015 2016 2017

40
𝑦̂=a+bt +ct2 ;
{na+b∑t+c∑2=∑y t
a∑t+b∑2+c∑3=∑yt t t
a∑2t+b∑3+c∑4=∑2 y t t t; se pune condiția ∑𝑡=0,∑3=0, 𝑡 sistemul devine:
{𝑛𝑎+𝑐∑2=∑𝑦 𝑡
𝑏∑2=∑𝑡𝑦 𝑡
𝑎∑2+𝑐∑4=∑2 𝑡𝑦 𝑡 𝑡
3.8 Metoda funcțiilor de tendință
Anii Y t t2 t4 y*t t2*y 𝑦̂
1 32 -5 25 625 -160 800 31,36
2 28 -3 9 81 -84 252 28,63
3 27 -1 1 1 -27 27 26,99
4 27 1 1 1 27 27 26,71
5 28 3 9 81 84 252 27,79
6 30 5 25 625 150 750 30,23
TOTAL 172 0 70 1414 -10 2108 *

𝑦̂=a+bt +ct2; b=∑𝑦𝑡
∑2𝑡=−10
70= -0,14, b=-0,14
{6𝑎+70𝑐=172
70𝑎+1414 𝑐=2108
Folosind metoda lui Cramer vom obține:
Δ=|6 70
70 1414|= 3584
Δ1=|172 70
2108 1414|= 95648
Δ2=|6 172
70 2108|=608
a=𝛥1
𝛥= 26,68

41
c=𝛥2
𝛥= 0,17

𝑦̂=a+bt+ct2 ;
𝑦̂1= 26,68 +(-0,14)x (-5)+0,17 *25 = 31,63 mil.lei
𝑦̂2= 26,68 +(-0,14)x( -3)+0,17 *9 = 28,63 mil. lei
𝑦̂3= 26,68 +(-0,14)x( -1)+0,17 *1 =26,99 mil. lei
𝑦̂4= 26,68 +(-0,14)x(1 )+0,17 *1 =26,71 mil. lei
𝑦̂5= 26,68 +(-0,14)x(3 )+0,17 *9 = 27,79 mil. lei
𝑦̂6= 26,68 +(-0,14)x(5 )+0,17 *25 = 30,23 mil. lei

Fig.3.11 Tendința valorilor în umătorii 5 ani
Pentru a previziona valoarea creditelor acordate pe umrătorii 5 ani vom efectua
următoarele calcule;
𝑦̂7= 26,68+( -0,14)x(7)+0,17*49 = 34,03 mil. lei
𝑦̂8= 26,68+( -0,14)x(9)+0,17*81 = 36,76 mil. lei
𝑦̂9= 26,68+( -0,14)x(11)+0,17*121 = 42,08 mil. lei
𝑦̂10= 26,68+( -0,14)x(13)+0,17*169 = 53,59 mil. lei y = 0.6786×2-5.0357x + 36
R² = 0.9631
010203040506070
1 2 3 4 5 6
Valoare Poly. (Valoare)

42
𝑦̂11= 26,68+( -0,14)x(1 5)+0,17*225 = 62,83 mil. lei
Din analiza efectuată se poate observa că diferența între valorile reale ale seriei statistice
și valorile previzionate este una foarte mică, iar valorile sunt apropiate. Pentru umătorii 5
ani se observă o tendință de creștere a valorii creditelor, acestea urmând a fi de 34,03 mil.
lei în anul 2018, 36,76 mil. lei în anul 2019, 42,08 mil. lei în anul 2020, 53,59 mil. lei în
anul 2021 și 62,83 mil.lei în anul 2022. Acuratețea previziunii cu ajutorul metodei
funcțiilor de tendință , mai ex act prin utilizarea funcției parabolei de gradul II, este de
96,31 % conf orm indicatorului calculat din g raficul de mai sus, ceea ce înseamnă că
funcția aleasă pentru previziune este una care se potrivește cel mai bine acestui tip de
problemă.
Pentru demonstrarea acurateții datelor vom mai calcula S= ∑ (𝑦𝑡−𝑦̂𝑛
𝑡=1 𝑡)2 să fie minim.
S1= (32 -31,36)2 = 0,40
S2= (28 -28,63)2 = 0,39
S3= (27 -26,99)2 = 0,0001
S4= (27 -26,712 = 0,8841
S5= (28 -27,79)2 = 0,0441
S6= (30 -30,23)2 = 0,0529
Diferențele sunt rel ativ mici, ceea ce înseamnă că nivelul de credibilitate al calculelor
efectuate și am valorilor previzionate este unul destul de înalt.

43
CONCLUZII

Banca BRD – Groupe Societe Generale a cunoscut o evoluție frumoasă pe
parcursul intervalui de timp 2012 -2017. Aceasta a intrat puternic pe piață în 2012, în
sprijinul persoanelor juridice, în mod deosebit în sectorul agrigol, urmând ca ușor ușor
din 2013 și pânâ în prezent, aceasta să -și concetreze atenția asupra persoanelor fizice. În
urma analizelor și a calculelor efectuate, s -a demonstrat că în intervalul 2012 -2017, cerea
de credite a cunoscut o ușoară scădere până în 2015, urmând ca din 2016, valoarea
creditelor acordate să crească. Dacă analizăm din punct de vedere al indicatorilor calculați
cu bază fixă, adică raportăm toți anii analizați la anul 2012, se observă că valoarea a scăzut
cu 4 mil.lei în 2013, 5 mil. lei în 2014, 5 mil. lei în 2015, 4 mil.lei în 2016 și 2 mil.lei în
2017. D acă analizăm indicatorii cu bază în lanț, scăderile au fost doar în anii 2012,2013,
în 2014 stagnând, iar în 2016 s -a înregistrat o creștere de 1 mil.lei, iar în 2017 o creștere
de 2 mil.lei , adică o creștere de +3,73%, respectiv +14,29%.
Ponderea cea mai mare în analiza activității de creditare o dețin persoanele
juridice, acestea î nregistrând următoarele procente din totalul valorii creditelor oferite :
53,12% în anul 2012, 60,70% în anul 2013, 62,96% în 2014, 66,67% în anul 2015,
67,86% în 2016 și 70,00% în anul 2017, în sume însemnând 17 mil.lei pentru 2012, 17
mil.lei în 2013, 17 mil.lei în 2015, 18 mil.lei în 2015, 19 mil.lei în 2016, respectiv 21
mil.lei în 2017.
Aceasta creștere din rândul persoanelor fizice este vizbilă și din analiza efectuată pe
categoriile de credite.Din totalul de credite acordate, ponderile cele mai mari sunt deținute
de creditele ipotecare și cele de consum. Așadar, creditele de cosnum au ajuns de la
ponderea de 31,87% în 2012 la 39,35% în 2016, cu o ușoară scădere în 2017, în timp ce
creditele ipotecare au deținut o pondere de 20,31% în 2012, ajungând la 39,00% în anul
2017.
Creșterea în rândul persoanelor fizice a nevoii de finanțare se datorează mai multor
factori, pe de o parte intervine problema salarizării neadecvate, a neajunsurilor și a
incapacității în rândul persoanelor tinere de a -și construi un viitor, fărăr a aplela la ajutorul
instituțiilor de credite. Se estimează că majoritatea oamenilor dintr -o societate au făcut
sau au credit la o bancă.

44
Dacă avem în vedere anal iza efectuată cu privire la tendințele viitoare ale valorii
creditelor acordate de către BRD, observăm că acestea vor fi într -o contină creștere, iar
solicitările de credi vor fi din ce în ce mai mari.Acuratețea calculelor a fost efectuată cu
o precizie de 96,31%. Creșterea solicitării de credite va determina banca să ia măsuri de
creștere a lichidității ceea ce înseamnă o creștere a depozitelor clientelei, pentru a nu pune
în dificultate clientul, indiferent de calitatea sau postura acestuia. Activitatea de creditare
nu este o activitate ce generează un câștig semnificativ pentru bancă, de aceea riscurile
asociate activității de creditare trebuiesc foarte bine analizate și duse spre eliminare. Dacă
în 2012 valoare creditelor acordate înregistra 32 de mil.l ei, în 2022 se presupune că
valoarea acestora va fi de 62,83 mil.lei . Banca va trebui să -și concentreze toată atenția
spre identificarea riscurilor și mai ales pe procurarea de resurse din rândul clientelei pe
baza depozitelor atrase sau prin diferite împ rumuturi la ate bănci sau banca centrală.
Având in vedere impactul pe care banca BRD îl are pe piață, a cotei de piață pe
care o deține și a puterii economice, banca va face față acestor creșteri semnificative a
cererii de credite. Nevoia de finanțare va fi din ce în ce mai mare în următorii ani, urmând
ca și categorica persoanelor juridice, în urma dezvoltării sectorului de activitate, să aibă
nevoie de o sursă de finanțare.

45
BIBLIOGRAFIE

1. Andronache V. (2006) Banca și operațiunile comerciale, Editura Universitară,
București
2. Boajă M., Radu C.S., Relații financiare monetare internaționale – suport de curs
online
3. Căpraru B. (2010) Activitate bancară. Sisteme, operațiuni și practici, Editura
C.H.Beck, 2010
4. Caracotă R. C. (2012 ) Sistemul bancar din România.Realizări și perspective,
Editura Universitară, București
5. Chironachi C. (2016) Monedă și credit, Support curs online, disponibil pe
https://www.scribd.com/do cument/362153739/Moneda -Si-Credit -Chironachi –
Curs (accesat : 26.04.2018)
6. Cocoriș V., (2013) Managementul bancar și analiza de risc în activitatea de
creditare, Editura Univerității Alexandru Ioan Cuza, Iași
7. Dardac N., Vascu T.(2008) Creditul și dobânda, disponibil online la
http://www.biblioteca -digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=capitolul%205
(accesat : 18.0 4.2018)
8. Dedu V. (2001) Gestiune și audit bancar, Editura Național, București
9. Dedu V., Enciu A., Ghencea S. (2008) Produse și servicii bancare, Editura ASE,
București
10. Dumitru M., Zaharia V., Bucur C., Dogaru M.M., Ștefan M.C., Păun D. (2012)
Management, p erspective și risc ,Editura Universitară, București
11. Gotcu C.A.V. (2008) Evaluarea și prevenirea riscului în activitatea de creditare,
Editura Tehnopress, București
12. Gust M.D., Vechiu C., Mitrache R.,Spânu F. (2000) Management bancar, Editura
Economică, Bucu rești

46
13. http://www.biblioteca -digitala.ase.ro/biblioteca/model/index2.asp (accesat:
08.04.2018)
14. http://www.nocash.info.ro/ (accesat: 21.05.2018)
15. Ilie M. (2007) Management Financiar -Bancar, Editura Fundației României de
Mâine, București
16. Ivan M.V.,Tudorache D. (2008) Instituții de credit. Produse și operațiuni, Editura
Universitară, București
17. Lazăr C., Lazăr M. (2014), Previziune economică și financiară.Teorie și aplicații,
Editura Corint Educațional, București
18. Manea M.D. (2009) Creditul bancar, Editura C.H. Beck, București
19. Manolescu Gh. (2006) Monedă și credit, Editura Fundației România de Mâ ine,
București
20. Moraru D., Nedelescu M. (2013) Produse și servicii bancare, Editura Pro
Universitaria, București
21. Rădoi M.A. (2009) Managementul produselor și serviciilor bancare, Editura
Economică, București
22. Stoica M., (2000) Management bancar, Editura Economică, București
23. Tudorache D., Ivan M.V., Radu A.S. (2006) Management financiar – bancar,
Editura Universul Juridic, București
24. TudorachemD., Ivan M.V. (2003) Moneda si Credit, Operatiuni, Tehnici, Produse
Bancare, Elemente de Asigurari, Editura Expert , Bucuresti
25. Turliuc V., Cocriș V., Roman A., Stoica O., Dornescu V., Chirleșan D. (2013),
Monedă și credit, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza, Iași
26. www.bnr.ro
27. www.brd.ro
28. www.ins.ro

47