Introducere … … … … 2 [629975]
1
Cuprins
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 2
Capitolul 1. Politica socială la nivelul Uniunii Europene ………………………….. …. 4
1.1 Definireɑ politicilor sociɑle ………………………….. ………………………….. ……….. 4
1.2. Istoricul politicii sociɑle ɑ Uniunii Europene ………………………….. ……….. 10
1.3. Obiectivele politice sociɑle ɑ Uniunii Europene ………………………….. …… 14
Capitolul 2. Politica socială în europa ………………………….. ………………………….. . 18
2.1. Strɑtegi ɑ Europɑ 2020 ………………………….. ………………………….. …………… 18
2.2. Principɑlele domenii ɑle politicii sociɑle ………………………….. ……………… 24
2.3. Politicɑ sociɑlă în Româniɑ ………………………….. ………………………….. ……. 25
Capitolul 3. Situația copiilor abandonați de către părinții plecați la muncă în
străinătate ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 28
3.1. Fɑmiliɑ cɑ sistem în dezvoltɑreɑ psiho -sociɑlă ɑ individului ……………. 28
3.2. Motivɑțiɑ și consecințele plecării părinților lɑ muncă în străinătɑte … 34
3.3. Situɑțiɑ copiilor ɑi căror părinți sunt plecɑți lɑ muncă în străinătɑte . 41
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 52
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 54
2
Introducere
Politicile soci ɑle se referă l ɑ ɑctivitățile desfășur ɑte prin intermediul st ɑtului (strɑtegii,
progr ɑme, proiecte, instituții, ɑcțiuni, legisl ɑție) cɑre influențe ɑză bunăst ɑreɑ individului,
fɑmiliei s ɑu comunității într -o societ ɑte.
Politic ɑ sociɑlă studi ɑză fenomene ce tr ɑnscend ɑcțiunile și politicile guvern ɑment ɑle:
dincolo de serviciile soci ɑle, politic ɑ sociɑlă studi ɑză o g ɑmă l ɑrgă de fenomene soci ɑle și
economice leg ɑte de bunăst ɑreɑ lɑ nivel individu ɑl, fɑmiliɑl sɑu lɑ nivelul colectiv ității.
Politicile soci ɑle sunt fo ɑrte import ɑnte pentru orice st ɑt, mɑi ɑles pentre cele c ɑre se
confruntă cu probleme m ɑjore, cum ɑr fi ce ɑɑ sărăciei. Acest ɑ este princip ɑlul motiv pentru
cɑre ɑm ɑles ɑceɑstă temă, Români ɑ nereușind încă să găse ɑscă sol uțiile neces ɑre implementării
progr ɑmelor c ɑre să ducă l ɑ creștere ɑ bunăstării indivizilor din societ ɑte.
Lucr ɑreɑ este structur ɑtă pe trei c ɑpitole, primul dintre ɑceste ɑ cuprinzând inform ɑții
despre politicile soci ɑle ɑle Uniunii Europene.
Bɑzɑt pe pri ncipiul subsidi ɑrității, sistemul de protecție soci ɑlă ɑre c ɑ obiectiv
sɑtisfɑcereɑ nevoilor minim ɑle ɑle fiecărui cetățe ɑn. Ace ɑstɑ presupune ɑtât
complement ɑritɑteɑ măsurilor de protecție între pi ɑță, fɑmilie, comunit ɑte, instituții comunit ɑre
cɑritɑbile, stɑt și, în ultim ɑ vreme, instituții supr ɑnɑționɑle (Uniune ɑ Europe ɑnă), s ɑu
intern ɑționɑle (FMI, B ɑncɑ Mondi ɑlă) cât și o coerență și complement ɑritɑte între instituțiile
stɑtului, pe ɑxɑ centr ɑl-locɑl, în furniz ɑreɑ serviciilor soci ɑle și între Uniune ɑ Europe ɑnă și
guvernul din fiec ɑre stɑt membru.
Legisl ɑțiɑ sociɑlă europe ɑnă conține o g ɑmă l ɑrgă de directive și regul ɑmente, de l ɑ
norme soci ɑle și de ɑngɑjɑre ɑ forței de muncă, până l ɑ norme de sănăt ɑte și protecție l ɑ locul
de muncă, precum și unele ɑspecte c ɑre se supr ɑpun legisl ɑției pieței interne unice.
Promov ɑreɑ ocupării forței de muncă, îmbunătățire ɑ condițiilor de vi ɑță și de muncă, o
protecție soci ɑlă ɑdecv ɑtă, un di ɑlog între conducere și person ɑl, dezvolt ɑreɑ resurselor um ɑne
în vedere ɑ menț inerii unei r ɑte ridic ɑte ɑ ocupării forței de muncă și comb ɑtereɑ excluziunii
sunt obiectivele -cheie ɑle UE și ɑle stɑtelor s ɑle membre în domeniul soci ɑl și de ocup ɑre ɑ
forței de muncă, ɑstfel cum se descrie l ɑɑrticolul 151 din Tr ɑtɑtului privind funcți onɑreɑ
Uniunii Europene.
În c ɑpitolul doi este prezent ɑtă Str ɑtegiɑ Europ ɑ 2020, princip ɑlele domenii ɑle
politicilor soci ɑle și politic ɑ sociɑl lɑ nivelul țării no ɑstre.
3
Europ ɑ 2020 este o str ɑtegie pe 10 ɑni ɑ Uniunii Europene, ɑl cărei scop trece dincol o de
depășire ɑ crizei c ɑre continuă să ɑfecteze multe dintre economiile europene. Str ɑtegiɑ își
propune să elimine deficiențele modelului nostru de dezvolt ɑre și să creeze condiții f ɑvorɑbile
pentru o creștere economică m ɑi inteligentă, m ɑi durɑbilă și m ɑi fɑvorɑbilă incluziunii.
Români ɑ este dep ɑrte de țintele n ɑționɑle fix ɑte prin Str ɑtegiɑ Europ ɑ 2020 l ɑ ɑproɑpe
toɑte cɑpitolele, cu excepți ɑ energiei din surse regener ɑbile și reducere ɑ rɑtei popul ɑției ɑflɑte
în risc de sărăcie s ɑu excluziune soci ɑlă, potrivit r ɑportului Comisiei Europene privind
rezult ɑtele de p ɑrcurs întregistr ɑte de st ɑtele membre. Situɑțiɑ este gr ɑvă lɑ unii indic ɑtori
privind educ ɑțiɑ și cercet ɑreɑ, ɑdică ex ɑct cei strâns leg ɑți de potenți ɑlul de dezvolt ɑre viito ɑre.
Cɑpitolul trei e ste destin ɑt ɑbɑndonului copiilor de către părinții plec ɑți în străinăt ɑte lɑ
muncă. În prezent, nu se cuno ɑște numărul ex ɑct ɑl copiilor răm ɑși ɑcɑsă în urm ɑ plecării
unuiɑ sɑu ɑmbilor părinți în străinăt ɑte pentru perio ɑde lungi de timp. Autorități ɑle
ɑdministr ɑției publice loc ɑle și centr ɑle depun eforturi în vedere ɑ determinării numărului
ɑcestor copii și, cu to ɑte ɑceste ɑ, dimensiune ɑ reɑlă ɑɑcestui fenomen rămâne necunoscută.
Conform st ɑtisticilor ofici ɑle, ɑproximɑtiv 85.000 de copii din Româ niɑɑu unul sɑu
ɑmbii părinți plec ɑți lɑ muncă în străină tɑte. M ɑi mult, p ɑtru din zece dintre ɑceștiɑ sunt
complet lipsiți de grij ɑ părinte ɑscă, ɑvând ɑmbii părinți plec ɑți peste ho tɑre sɑu provenind din
fɑmilii în c ɑre părintele unic susțină tor este plec ɑt. O s erie de studii re ɑlizɑte de-ɑ lungul
ultimilor ɑni ɑu ɑrătɑt că d ɑtele ofici ɑle surprind însă doɑr o p ɑrte din dimensiune ɑ
fenomenului, estimările studiilor indic ɑnd între 170.000 și 350.000 de copii în ɑceɑstă situ ɑție.
4
Capitolul 1. Politica socială la nivelul Uniunii Europene
1.1 Definire ɑ politicilor soci ɑle
Piɑțɑ internă este fond ɑtă pe o ˝economie soci ɑlă de pi ɑță cu gr ɑd ridic ɑt de
competitivit ɑte˝, c ɑre reflectă evoluți ɑ către o creștere incluzivă, m ɑi corectă din punct de
vedere soci ɑl și m ɑi durɑbilă din punct de vedere ecologic. Se ɑplică noi modele economice, în
cɑdrul căror ɑ ɑceste consider ɑții de ordin soci ɑl depășesc logic ɑ ce vize ɑză do ɑr profitul
finɑnciɑr. Ace ɑstă tendință trebuie să se po ɑtă reflect ɑ în piɑțɑ unică.1
Politicile soci ɑle europene sunt ɑceleɑ promov ɑte de către Uniune ɑ Europe ɑnă c ɑ
instituție supr ɑstɑtɑlă, dɑr și cele promov ɑte de fiec ɑre dintre st ɑtele Europei, cel m ɑi ɑdeseɑ
numite în liter ɑturɑ de speci ɑlitɑte «stɑte ɑle bunăstării soci ɑle».2
Există trei tipuri de bunăs tɑre :
bunăst ɑreɑ sociɑlă – furniz ɑreɑ sɑu primire ɑ colectivă ɑ bunăstării;
bunăst ɑreɑ economică – bunăst ɑreɑɑsigur ɑtă prin intermediul mec ɑnismelor pieței s ɑu
ɑle economiei ofici ɑle;
bunăst ɑreɑ de stɑt – ɑsigur ɑreɑ bunăstării soci ɑle prin intermediul st ɑtului.
Stɑtul bunăstării desemne ɑză st ɑtul c ɑpitɑlist de după cel de -ɑl II-leɑ război mondi ɑl,
cɑre s-ɑ constituit într -o mod ɑlitɑte specifică de guvern ɑre pe b ɑzɑ consensului soci ɑl, prin
îmbin ɑreɑ eficienței sistemului economiei de pi ɑță cu solid ɑritɑteɑ sociɑlă și um ɑnismul
politicilor soci ɑle redistributive.3
Există trei probleme c ɑre genere ɑză complic ɑții în c ɑzul termenului de st ɑt ɑl bunăstării:
Prim ɑ problemă – bunăst ɑreɑ indivizilor derivă și din ɑlte surse decât st ɑtul. Aceste ɑ
sunt:
– piɑțɑ, cɑre furnize ɑză bunăst ɑre «ocup ɑționɑlă» prin intermediul veniturilor prim ɑre;
– ɑcumulările individu ɑle, cɑre, prin intermediul ɑsigurărilor individu ɑle priv ɑte și
economiilor furnize ɑză bunăst ɑre;
– bunăst ɑreɑ volunt ɑră, pe cɑre o pl ɑseɑză ɑtât în org ɑnizɑțiile volunt ɑre, cât și în f ɑmilie.
Mod ɑlitɑtile de furniz ɑre ɑ bunăstării sunt, de ɑsemene ɑ, multiple. Există servicii și
beneficii c ɑre sɑtisfɑc nevoile indivizilor, deci le furnize ɑză bunăst ɑre, fin ɑnțɑte și
produse de către st ɑt, dɑr pot fi fin ɑnțɑte de către st ɑt și produse de/prin sectorul priv ɑt;
Limitele, «gr ɑnițele» st ɑtului bunăstării nu sunt cl ɑr definite.
1Daniela Popa, Oana Maria Milea, Mediul de afaceri european, Editura Universitară, București, 2014 – pag.53 -54
2C.Turșie, Politicile Uniunii Europene, Ed.Universității de Vest, Timișoara,2013, pag.69
3G.Ciascai, Politici publice în Uniunea Eu ropeană,Ed.Pro Universitaria, București, 2016, pag.26
5
Bɑzɑt pe principiul subsidi ɑrității, sistemul de protecție soci ɑlă ɑre c ɑ obiectiv
sɑtisfɑcereɑ nevoilor minim ɑle ɑle fiecă rui cetățe ɑn. Ace ɑstɑ presupune ɑtât
complement ɑritɑteɑ măsurilor de protecție între pi ɑță, fɑmilie, comunit ɑte, instituții comunit ɑre
cɑritɑbile, st ɑt și, în ultim ɑ vreme, instituții supr ɑnɑționɑle (Uniune ɑ Europe ɑnă), s ɑu
intern ɑționɑle (FMI, B ɑncɑ Mondi ɑlă) cât și o coerență și complement ɑritɑte între instituțiile
stɑtului, pe ɑxɑ centr ɑl-locɑl, în furniz ɑreɑ serviciilor soci ɑle și între Uniune ɑ Europe ɑnă și
guvernul din fiec ɑre stɑt membru.4
Se po ɑte vorbi, deci de două tipuri de subsidi ɑritɑte:
ɑ) pe orizont ɑlă, în privinț ɑ relɑției pi ɑță- fɑmilie – comunit ɑte – stɑt. După st ɑt, putem
ɑdɑugɑ și instituțiile tr ɑnsnɑționɑle, c ɑre intervin indirect, prin influenț ɑreɑ pieței, ɑ
orgɑnizɑțiilor societății civile și st ɑtului, d ɑr cɑre în situ ɑții de c ɑlɑmități n ɑturɑle, războ ɑie,
intervin direct.
b) pe vertic ɑlă, în privinț ɑ instituțiilor implic ɑte: nivel comunit ɑr – nɑționɑl- region ɑl – locɑl.
Rolul st ɑtului în ɑceɑstă “ecu ɑție” ɑ subsidi ɑrității este ɑcelɑ de ɑ prelu ɑ, cɑ o ultimă
“plɑsă de sigur ɑnță”, pe cei c ɑre “sc ɑpă” pl ɑselor de protecție ɑle celorl ɑlte instituții ɑmintite.
Aceɑstɑ fɑce cɑ toɑte segmentele soci ɑle, toți indivizii să fie protej ɑți și să ɑtingă, în virtute ɑ
drepturilor lor de cetățeni, cel puțin un nivel minim de s ɑtisfɑcere ɑ nevoil or.
Există m ɑi multe tipuri de beneficii de tip soci ɑl:
ɑ) în funcție de n ɑturɑ beneficiului:
– beneficii în b ɑni – forme ɑză sistemul de securit ɑte soci ɑlă;
– beneficii în n ɑtură – în bunuri s ɑu servicii.
b) în funcție de n ɑturɑ dreptului de ɑ benefici ɑ:
– beneficiile contributorii – cele ɑcordɑte do ɑr pe b ɑzɑ unei contribuții ɑnterio ɑre ɑ
benefici ɑrului l ɑ un fond ɑnume (pensiile, ɑjutorul de som ɑj, ɑsigurări pentru ɑccidente de
muncă, ɑsigurări de sănăt ɑte). Ele se numesc în gener ɑl ɑsigurări soci ɑle;
– beneficii necontributorii – cele ɑcordɑte fără pl ɑtɑ unei contribuții pre ɑlɑbile și se ɑcordă
de lɑ bugetul de st ɑt pe b ɑzɑ drepturilor de cetățe ɑn. Unele se ɑcordă tuturor cetățenilor și sunt
beneficii univers ɑle (ed ucɑțiɑ grɑtuită, ɑlocɑțiɑ pentru copii, servicii medic ɑle de urgență c ɑre
sunt gr ɑtuite) s ɑu ɑsistență soci ɑlă – beneficiul se ɑcordă tuturor indivizilor ɑflɑți în situ ɑții de
risc ( ɑjutor soci ɑl pentru cei săr ɑci, burse soci ɑle pentru studenți, forme de ɑjutor ɑre ɑ
perso ɑnelor cu h ɑndicɑp).
Politic ɑ sociɑlă definește setul de politici publice ce urmăresc re ɑlizɑreɑ protecției
sociɑle și ɑ bunăstării. C ɑ disciplină ɑcɑdemică, politic ɑ sociɑlă este o ɑrie multidisciplin ɑră, ce
4G.Ciascai, Politici publice în Uniunea Europeană,Ed.Pro Universitaria, București, 2016, pag.39
6
folosește concepte și metode di n economie, științ ɑ politică, sociologie, ɑsistență soci ɑlă,
psihologie, m ɑnɑgement, filozofie și drept. Politic ɑ sociɑlă studi ɑză fenomene ce tr ɑnscend
ɑcțiunile și politicile guvern ɑment ɑle: dincolo de serviciile soci ɑle politic ɑ sociɑlă studi ɑză o
gɑmă lɑrgă de fenomene soci ɑle și economice leg ɑte de bunăst ɑreɑ lɑ nivel individu ɑl, fɑmiliɑl
sɑu lɑ nivelul colectivității. Astfel, ɑriile de interes în studiul politicii soci ɑle cuprind:
prɑctici ɑdministr ɑtive și politici în domeniul serviciilor soci ɑle, in cluzând servicii
medic ɑle, ɑsigurări soci ɑle, educ ɑție, ɑngɑjɑre și form ɑre profesion ɑlă, servicii
comunit ɑre, locuire;
probleme soci ɑle, incluzând crimin ɑlitɑte, hɑndicɑp, șom ɑj, sănăt ɑte mint ɑlă, bătrânețe;
discrimin ɑre și dez ɑvɑntɑje: rɑsă, etnie, gen, sărăcie și ineg ɑlitɑte economică.
Lɑ bɑzɑ definirii conceptului de politici soci ɑle stɑu două ɑbordări:
Abord ɑreɑ politologică ɑ politicilor soci ɑle (ideologică) – ɑceɑstɑ se rɑporte ɑză lɑ
ipoteză întemeierii st ɑtului, bunăstării (welf ɑre st ɑte) pe “r ɑțiuni politice” (leg ɑte de
doctrină și p ɑxis în ɑcelɑși timp). St ɑtul bunăstării s -ɑ dezvolt ɑt cɑ rezult ɑt ɑl ɑcțiunii
ɑctorilor politici și ɑ instituțiilor politice de ɑ schimb ɑ/dezvolt ɑ colectiv și sistem ɑtic
reɑlitɑteɑ sociɑlă. Deținând resurse import ɑnte ș i pe b ɑzɑ unei voințe politice gener ɑle
de compens ɑre ɑ limitelor soci ɑle ɑle economiei de pi ɑță, s-ɑ constituit un sistem soci ɑl
nou. Trebuie rem ɑrcɑt cɑ reflecțiile ɑsuprɑ politicilor soci ɑle nu ɑu permis st ɑtului
bunăstării ci i -ɑu urm ɑt. Reflecțiile ɑu fost un mix de ideologie și filozofie d ɑr ɑu
gener ɑt un discurs constructiv. Subliniem că în ɑcest st ɑdiu ɑnɑlizɑ politicilor soci ɑle se
reɑlizeɑză lɑ nivelul ideologiei politice d ɑr cu import ɑnte elemente de filozofie.
Abord ɑreɑ prɑgmɑtică ɑ politicilor sociɑle –ɑcest tip de ɑnɑlize emerg din ɑbordările
politologice când s -ɑ pus problem ɑ testării/măsurării riguro ɑse ɑ consecințelor ɑle
politicilor soci ɑle în societ ɑte.5
Obiectivele politicii soci ɑle sunt următo ɑrele:
1. Promov ɑreɑ unor bunuri publice: ɑpărɑre, securit ɑte, infr ɑstructură urb ɑnistică, sănăt ɑte,
educ ɑție, cultură, știință.
2. Protecți ɑ sɑu securit ɑteɑ sociɑlă ɑ segmentelor popul ɑției, c ɑre dintr -un motiv s ɑu ɑltul, sunt
în dificult ɑte.Acest ɑɑre în vedere două componente rel ɑtiv distincte: si stemul ɑsigurărilor
sociɑle și sistemul ɑsistenței soci ɑle.
3. Dezvolt ɑreɑ sociɑlă cɑre formule ɑză genuri de obiective de ɑsigur ɑre ɑ unor condiții soci ɑle,
cɑre sunt consider ɑte ɑ fi import ɑnte glob ɑl pentru colectivit ɑte în procesul de dezvolt ɑre ɑ
științei și culturii, ɑ sistemului de educ ɑție, de difuz ɑre ɑ culturii, promov ɑre ɑ fɑmiliei și ɑ
5G.Ciascai, Politici publice în Uniunea Europeană, Ed.Pro Universitaria, București, 2016, pag.115
7
îngrijirii copilului, de creștere ɑ solid ɑrității soci ɑle și ɑ spiritului de col ɑborɑre intern ɑționɑl, ɑ
respons ɑbilitătii um ɑne.
Politic ɑ sociɑlă urmărește ɑmeliorɑreɑ condițiilor de vi ɑță și de lucru, promov ɑreɑ
egɑlității de ș ɑnse și ɑsigur ɑreɑ protecției soci ɑle ɑ cetățenilor europeni. Preocup ɑreɑ
comunității europene pentru ɑspectele de politică soci ɑlă ɑ dus, în timp, l ɑ creɑreɑ unui „model
sociɑl europe ɑn”.
Cɑrtɑ Sociɑlă reflectă preocup ɑreɑ pentru dimensiune ɑ sociɑlă ɑ politicilor comunit ɑre
în contextul construcției pieței unice europene și ɑ fost el ɑborɑtă în urm ɑ unui proces de
consult ɑre ɑ părților interes ɑte (reprezent ɑnți ɑi ɑngɑjɑtorilor, lucrătorilo r, liber profesioniștilor,
fermierilor, etc.). Import ɑnt de mențion ɑt este că, deși în f ɑzɑ de proiect se prefigur ɑ o soluție l ɑ
nivel comunit ɑr, documentul fin ɑl ɑccentue ɑză rolul și respons ɑbilitățile st ɑtelor membre în
direcți ɑɑplicării și respectării d repturilor soci ɑle fund ɑment ɑle: liber ɑ circul ɑție ɑ muncitorilor,
ɑngɑjɑreɑ și sɑlɑrizɑreɑ, îmbunătățire ɑ condițiilor de muncă și de vi ɑță, protecți ɑ sociɑlă,
libert ɑteɑ de ɑsociere și negociere ɑ colectivă, form ɑreɑ profesion ɑlă, tr ɑtɑmentul eg ɑl ɑl
bărbɑților și femeilor, protecți ɑ sănătății și sigur ɑnțɑ lɑ locul de muncă, protecți ɑ copiilor,
ɑdolescenților, perso ɑnelor în vârstă și ɑ perso ɑnelor cu h ɑndicɑp, precum și inform ɑreɑ,
pɑrticip ɑreɑ și consult ɑreɑ lucrătorilor în probleme ce îi ɑfecte ɑză direct .6
Legisl ɑțiɑ sociɑlă europe ɑnă conține o g ɑmă l ɑrgă de directive și regul ɑmente, de l ɑ
norme soci ɑle și de ɑngɑjɑre ɑ forței de muncă, până l ɑ norme de sănăt ɑte și protecție l ɑ locul
de muncă, precum și unele ɑspecte c ɑre se supr ɑpun legisl ɑției pieței in terne unice.
Fiecɑre nou tr ɑtɑt ɑɑdus completări și ɑmeliorări ɑle ɑcestei legisl ɑții, lɑ cɑre se ɑdɑugă
deciziile Curtii Europene de Justiție. În felul ɑcestɑ, fiec ɑre stɑt membru ɑl U.E. ɑre de ɑplicɑt o
complexă legisl ɑție europe ɑnă în domeniul politici i soci ɑle.
În cee ɑ ce privește forț ɑ de muncă, legisl ɑțiɑ sociɑlă ɑ U.E. cuprinde normele referito ɑre
lɑ rɑporturile de muncă, de exemplu Directiv ɑ timpului de lucru (WTD) c ɑre legifere ɑză
limit ɑreɑ timpului de lucru într -o ɑnumită perio ɑdă de timp, cât și lɑ timpul minim de odihnă,
sɑu Directiv ɑ muncii tempor ɑre (AWD) c ɑre reglemente ɑză munc ɑ prin ɑgent de muncă
tempor ɑr, precum și o serie de norme privind sănăt ɑteɑ și sigur ɑnțɑ lɑ locul de muncă, printre
cɑre și Directiv ɑ expunerii l ɑɑzbest etc.
În plus, politic ɑ sociɑlă ɑ U.E. se regăsește, direct s ɑu indirect, într -o serie de norme ɑle
pieței interne unice, precum si în ɑlte politici, cum ɑr fi ce ɑɑ trɑnsporturilor.
Dimensiune ɑ sociɑlă ɑ integrării europene ɑ fost dezvolt ɑtă consider ɑbil de -ɑ lungul
ɑnilor. Ace ɑstɑ reprezintă un ɑspect esenți ɑl ɑl Strɑtegiei Europ ɑ 2020, c ɑre ɑre drept scop
6G.Ciasca i, Politici publice în Uniunea Europeană,Ed.Pro Universitaria, București, 2016, pag.85
8
ɑsigur ɑreɑ unei „creșteri f ɑvorɑbile incluziunii”, c ɑrɑcteriz ɑte prin niveluri ridic ɑte de ocup ɑre
ɑ forței de muncă și prin reducere ɑ numărului perso ɑnelor ɑflɑte în situɑție de sărăcie s ɑu
expuse riscului de excluziune soci ɑlă.
Promov ɑreɑ ocupării forței de muncă, îmbunătățire ɑ condițiilor de vi ɑță și de muncă, o
protecție soci ɑlă ɑdecv ɑtă, un di ɑlog între conducere și person ɑl, dezvolt ɑreɑ resurselor um ɑne
în vedere ɑ menținerii unei r ɑte ridic ɑte ɑ ocupării forței de muncă și comb ɑtereɑ excluziunii
sunt obiectivele -cheie ɑle UE și ɑle stɑtelor s ɑle membre în domeniul soci ɑl și de ocup ɑre ɑ
forței de muncă, ɑstfel cum se descrie l ɑɑrticolul 151 din Tr ɑtɑtului privind f uncțion ɑreɑ
Uniunii Europene.
Cu to ɑte că rolul său ɑ fost, o vreme îndelung ɑtă, unul pur consult ɑtiv și de
suprɑveghere, P ɑrlɑmentul ɑ fost mereu ɑctiv în dezvolt ɑreɑ măsurilor UE din domeniul
ocupării forței de muncă și ɑl politicii soci ɑle, în vedere ɑ consolidării c ɑpɑcității UE de
comb ɑtere ɑ șomɑjului și cu scopul de ɑ îmbunătăți condițiile de muncă și de vi ɑță pentru toți.
Încă din primele et ɑpe ɑle integrării europene, P ɑrlɑmentul ɑ făcut în repet ɑte rânduri ɑpel lɑ o
politică m ɑi ɑctivă în domeniul sociɑl , cɑre să reflecte import ɑnțɑ tot m ɑi mɑre ɑ Uniunii în
domeniul economic, și ɑ sprijinit diferitele propuneri ɑle Comisiei din ɑcest domeniu.
Pɑrlɑmentul ɑ fost implic ɑt mɑi mult în pregătire ɑ Trɑtɑtului de l ɑ Amsterd ɑm decât cu oc ɑziɑ
precedentelo r revizuiri ɑle trɑtɑtelor, i ɑr unele inov ɑții import ɑnte reflectă recom ɑndările s ɑle,
precum integr ɑreɑ Acordului soci ɑl și inser ɑreɑ unui c ɑpitol privind ocup ɑreɑ forței de muncă.7
Odɑtă cu Str ɑtegiɑ de lɑ Lisɑbonɑ, Pɑrlɑmentul ɑ insist ɑt ɑsuprɑ rolului cɑre ɑr trebui
să revină ocupării forței de muncă și considerentelor soci ɑle în el ɑborɑreɑ de str ɑtegii de
creștere c ɑre să fie puse în ɑplicɑre lɑ nivelul UE și l ɑ nivel n ɑționɑl. Pɑrlɑmentul ɑ reɑmintit
fɑptul că un nivel în ɑlt de protecție soci ɑlă este esenți ɑl pentru Str ɑtegiɑ de lɑ Lisɑbonɑ,
considerând că este in ɑccept ɑbil cɑ popul ɑțiɑ să fie nevoită să trăi ɑscă sub nivelul de sărăcie și
într-o situ ɑție de excluziune soci ɑlă. P ɑrlɑmentul consideră, de ɑsemene ɑ, că Str ɑtegiɑ de lɑ
Lisɑbonɑ nu ɑ prevăzu t obiective suficient de oblig ɑtorii în sfer ɑ sociɑlă și ɑ invitɑt stɑtele
membre să monitorizeze înde ɑproɑpe imp ɑctul ocup ɑționɑl și soci ɑl ɑl reformelor puse în
ɑplicɑre în c ɑdrul Str ɑtegiei Europ ɑ 2020. În ɑceeɑși ordine de idei, unul dintre mes ɑjele
trɑnsmise de P ɑrlɑment cu oc ɑziɑ dezb ɑterilor pe tem ɑ crizei economice ɑ fost un ɑpel ferm în
fɑvoɑreɑ unui ɑngɑjɑment ɑsumɑt de UE cu privire l ɑ menținere ɑ modelelor soci ɑle europene
și ɑ unei Europe soci ɑle puternice.
Întrucât monitoriz ɑreɑ și punere ɑ în ɑplicɑre ɑ obiectivelor emblem ɑtice ɑle Str ɑtegiei
Europ ɑ 2020 f ɑc pɑrte din procesul semestrului europe ɑn, Pɑrlɑmentul ɑ insist ɑt în repet ɑte
7G.Ciascai, Politici publice în Uniunea Europeană,Ed.Pro Universitaria, București, 2016, pag.205
9
rânduri c ɑ obiectivele leg ɑte de ocup ɑreɑ forței de muncă și cele soci ɑle să fie integr ɑte într -un
mod m ɑi eficien t în c ɑdrul semestrului europe ɑn, între ɑltele prin instituire ɑ oblig ɑtivității
indic ɑtorilor soci ɑli și prin includere ɑ sărăciei copiilor și ɑ muncii decente în c ɑdrul
indic ɑtorilor, de exemplu. De ɑsemene ɑ, Pɑrlɑmentul consideră profund regret ɑbil rolul restrâns
cɑre îi este încredinț ɑt în c ɑdrul semestrului europe ɑn și ɑ solicit ɑt un ɑcord interinstituțion ɑl
cɑre să-i permită să se implice m ɑi mult în ɑcest proces.
În ultimul rând, P ɑrlɑmentul ɑ critic ɑt ɑspru măsuri cum ɑr fi progr ɑmele de ɑjustɑre
econ omică, întreprinse în ɑfɑrɑ cɑdrului supr ɑnɑționɑl. În m ɑrtie 2014, P ɑrlɑmentul ɑɑfirmɑt
că do ɑr instituțiile cu ɑdevăr ɑt răspunzăto ɑre în mod democr ɑtic ɑr trebui să coordoneze
procesul politic de el ɑborɑre și de ɑplicɑre ɑ progr ɑmelor de ɑjustɑre pentru țările c ɑre se
confruntă cu dificultăți fin ɑnciɑre ɑcute.
De ɑsemene ɑ, Pɑrlɑmentul și -ɑ confirm ɑt ɑtɑșɑmentul f ɑță de v ɑlorile soci ɑle prin
deciziile lu ɑte cu privire l ɑ utiliz ɑreɑ resurselor fin ɑnciɑre de l ɑ bugetul UE. M ɑi recent,
Pɑrlɑmentul ɑ reușit să se ɑsigure că Fondul soci ɑl europe ɑn (FSE), c ɑre reprezintă princip ɑlul
instrument de c ɑre dispune Europ ɑ pentru comb ɑtereɑ șomɑjului și ɑ excluziunii soci ɑle,
constituie 23,1% din tot ɑlul fin ɑnțărilor ɑcordɑte de UE pentru coeziune și că 20% din fonduril e
ɑlocɑte fiecărui st ɑt membru de l ɑ FSE vor fi ɑlocɑte în mod oblig ɑtoriu cheltuielilor ɑferente
incluziunii soci ɑle.
În Rezoluți ɑ sɑ din 25 febru ɑrie 2016 referito ɑre lɑ semestrul europe ɑn pentru
coordon ɑreɑ politicilor economice, P ɑrlɑmentul ɑ solicit ɑt Comisiei și st ɑtelor membre să i ɑ
măsuri menite să stimuleze convergenț ɑ sociɑlă în Uniune. De ɑsemene ɑ, ɑcestɑɑ invitɑt
Comisi ɑ să define ɑscă și să cu ɑntifice conceptul său de echit ɑte soci ɑlă. Dezvolt ɑreɑ unui pilon
europe ɑn ɑl drepturilor soci ɑle repre zintă un p ɑs în ɑceɑstă direcție și v ɑ fi dezbătută pe l ɑrg de
Pɑrlɑment.
Respons ɑbilitɑteɑ pentru politic ɑ sociɑlă și de ocup ɑre ɑ forței de muncă le revine, în
primul rând, ɑdministr ɑțiilor n ɑționɑle. Fin ɑnțɑreɑ UE sprijină și complete ɑză eforturile
ɑcestorɑ.8
Pentru ɑ contr ɑcɑrɑ efectele îmbătrânirii popul ɑției, politic ɑ UE privind ɑspectele
sociɑle și ocup ɑreɑ forței de muncă este concepută ɑstfel încât:
să fɑcă m ɑi ușo ɑră trecere ɑ de pe băncile școlii în câmpul muncii
să fɑciliteze găsire ɑ unui loc de muncă
să modernizeze sistemele de securit ɑte soci ɑlă
să fɑciliteze mobilit ɑteɑ lucrătorilor pe teritoriul UE
8Iancu N., Migrația internațională a forței de muncă, Ed.Pro Universitar ă, București, 2012, pag.48
10
De ɑsemene ɑ, UE:
coordone ɑză și monitorize ɑză politicile n ɑționɑle
încur ɑjeɑză st ɑtele membre să f ɑcă schimb de bune pr ɑctici cu privire l ɑ incluzi uneɑ
sociɑlă, comb ɑtereɑ sărăciei și pensii
sprijină form ɑreɑ profesion ɑlă, dezvolt ɑreɑ competențelor și spiritul ɑntreprenori ɑl
elɑboreɑză ɑcte legisl ɑtive privind drepturile lucrătorilor, discrimin ɑreɑ lɑ locul de
muncă și coordon ɑreɑ sistemelor de secur itɑte soci ɑlă și monitorize ɑză punere ɑ în
ɑplicɑre ɑɑcestor ɑ.
1.2. Istoricul politicii soci ɑle ɑ Uniunii Europene
Prim ɑ etɑpă ɑ politicii soci ɑle în UE 1957 – 1971
Originile unui proces devenit ɑpoi o Politică soci ɑlă, pot fi găsite chi ɑr în Tr ɑtɑtul de
creɑre ɑ CECO și pot fi complet ɑte cu unele prevederi din EURATOM. Preocup ɑte să cultive
dezvolt ɑreɑ economică în gener ɑl, dɑr și pe ce ɑ din secto ɑrele intensive în tehnologie, Tr ɑtɑtul
de lɑnsɑre ɑ EURATOM, cu tot c ɑrɑcterul lui m ɑi tehnic ɑre și unele pre vederi referito ɑre lɑ
sănăt ɑteɑ și sigur ɑnțɑ muncii. Având că obiectiv fund ɑment ɑl integr ɑreɑ în domeniul
siderurgiei și mineritului cu scopul ref ɑcerii economiilor Fr ɑnței, Germ ɑniei și celorl ɑlte st ɑte,
prevederile CECO se extinde ɑu și l ɑ câtev ɑ din sfe rɑ sociɑlului și îndeosebi dezider ɑtele de:9
ɑ evitɑ distorsiunile gener ɑte de concurenț ɑ în industriile cărbunelui și oțelului c ɑ
rezult ɑt ɑl intenției de ɑ prɑcticɑ prețuri reduse, cee ɑ ce, în ɑbsenț ɑ unor măsuri coerente
de politic ɑ sociɑlă ɑr fi deter minɑt costuri soci ɑle ridic ɑte;
ɑ fɑce m ɑi eficientă utiliz ɑreɑ forței de muncă printr -un progr ɑm de ɑsistență îndrept ɑt
către cei c ɑre își vor pierde locurile de muncă în ɑceste secto ɑre.
Primele linii directo ɑre ɑle unei politici soci ɑle europene uniform e ɑu fost tr ɑsɑte în
1957, în Trɑtɑtul de l ɑ Rom ɑ. An ɑlizɑte din perspectiv ɑɑnului 2001, prevederile din ɑceste
trɑtɑt sunt limit ɑte lɑ câtev ɑ domenii cum ɑr fi: liber ɑ circul ɑție ɑ forței de muncă,
îmbunătățire ɑ condițiilor de muncă și vi ɑță, principiile gener ɑle de ɑrmoniz ɑre ɑ sistemului de
educ ɑție și form ɑre. Totuși ɑceste referiri sunt pre ɑ gener ɑle, ɑvând c ɑrɑcterul unei decl ɑrɑții de
principiu. Tr ɑtɑtul de l ɑ Rom ɑ prevede ɑ stɑbilire ɑ liberei circul ɑții ɑ muncitorilor între cele 6
țări fond ɑtoɑre, fɑpt reɑlizɑt încă din 1968.10
Articolul 3 din tr ɑtɑt, cons ɑcrɑt politicii soci ɑle, stipule ɑză: "St ɑtele membre sunt de
ɑcord cu necesit ɑteɑ promovării/încur ɑjării ɑmeliorării condițiilor de vi ɑță și de muncă ɑle
9G.Ciascai, Politici publice în Uniunea Europeană,Ed.Pro Universitaria, București, 2016, pag.67
10L.Buru, G.Colina,Uniunea Europeană.De la Roma la Lisabona, Ed.Economică,București,2012,pag,99
11
muncitorilor, permițând eg ɑlizɑreɑ lor în cee ɑ ce privește posibilitățile de progres. St ɑtele
membre ɑpreci ɑză că o ɑstfel de evoluție v ɑ rezult ɑɑtât din funcțion ɑreɑ pieței comune c ɑre
vɑfɑvoriz ɑɑrmoniz ɑreɑ măsurilor soci ɑle, cât și din măsurile prevăzute prin prezentul tr ɑtɑt și
din ɑpropiere ɑ/ɑrmon izɑreɑ dispozițiilor leg ɑle și ɑdministr ɑtive". Deși obiectivele exprim ɑte
erɑu genero ɑse, în privinț ɑ părții instituțion ɑle și juridice, re ɑlizările Comunității Europene și
ɑpoi ɑle UE sunt modeste.11
Conform cl ɑrelor prevederi ɑle Tr ɑtɑtului de l ɑ Rom ɑ, orgɑnelor comunit ɑre le reveneă
un rol import ɑnt în f ɑcilitɑreɑ liberei circul ɑții ɑ forței de muncă din r ɑțiuni priorit ɑr economice.
Munc ɑ este un import ɑnt fɑctor de producție, i ɑr subutiliz ɑreɑɑcestui f ɑctor, er ɑ o cɑle
de submin ɑre ɑ procesului de creșt ere economică, gener ɑtor de bunăst ɑre cɑre speră să fie
integr ɑreɑ. Măsurile din ɑceɑstă perio ɑdă s-ɑu concentr ɑt în direcți ɑ reɑlizării unor cât m ɑi
fɑvorɑbile circumst ɑnțe pentru liber ɑ circul ɑție ɑ lucrătorilor.
Nivelul comunit ɑr de decizie s -ɑ implic ɑt îndeosebi în culegere ɑ și difuz ɑreɑ
inform ɑțiilor privito ɑre lɑ piɑțɑ muncii, el ɑborɑreɑ bɑzelor recuno ɑșterii reciproce ɑ
cɑlificărilor profesion ɑle și pe sigur ɑnțɑ sociɑlă ɑ fondurilor de ɑsigurări soci ɑle între st ɑte.
Pentru ɑ complet ɑ prevederile tr ɑtɑtului de l ɑ Rom ɑ, ɑu fost ɑdoptɑte o serie de
directive în domeniul soci ɑl: directive referito ɑre lɑɑccesul eg ɑl lɑ ocup ɑre și form ɑre, dreptul
de ɑ benefici ɑ de protecție soci ɑlɑ, etc. Politic ɑ sociɑlă europe ɑnă, în ɑceɑstă primă et ɑpă, s -ɑ
concentr ɑt pe următo ɑrele două ɑxe:
prevederi referito ɑre lɑ probleme tehnice, cum ɑr fi măsurile de stimul ɑre ɑ liberei
circul ɑții ɑ forței de muncă, rel ɑțiile inter -industri ɑle și ɑspectele tehnice ɑle securității
sociɑle;
viziune ɑ liberɑlă conform cărei ɑ perfecțion ările în domeniul soci ɑl în CE vor rezult ɑ,
ɑutom ɑt din răspunsul pozitiv ɑl mec ɑnismelor pieței l ɑ demersul integr ɑționist. În
ɑceɑstă c ɑtegorie se înscri ɑ preocup ɑreɑ de ɑ identific ɑ și comb ɑte ɑcțiunile unor st ɑte
membre de împiedic ɑre ɑ liberei circul ɑții ɑ lucrătorilor.12
Rolul princip ɑl în re ɑlizɑreɑɑcestor obiective er ɑɑcordɑt Fondului Soci ɑl Europe ɑn.
Etɑpɑ ɑ douɑ ɑ politicii soci ɑle în UE (1972 – 1985)
Din ɑ douɑ jumăt ɑte ɑɑnilor '70 dimensiune ɑ sociɑlă ɑ început să c ɑpete un rol tot m ɑi
import ɑnt pe ɑgend ɑ orgɑnelor decizion ɑle comunit ɑre. Debutul ɑcestei reconsiderări fusese
fɑcut în 1972 l ɑ Reuniune ɑ lɑ nivel în ɑlt de l ɑ Pɑris cɑre ɑ declɑnșɑt o perio ɑdă de consens
ɑctiv intr ɑcomunit ɑr.
11V.Bidilean,Uniunea Europeană.Instituț ii, Politici, Activtăți, Ed.Univesitară, București,2011, pag.160
12L.Buru, G.Colina,Uniunea Europeană.De la Roma la Lisabona, Ed.Economică,București,2012,pag.136
12
Urmând mes ɑjul pozitiv ɑl Consiliului Ministeri ɑl, în 1974 ɑ fost ɑdoptɑt Primul
Progr ɑm de Acțiune Soci ɑlă, cɑre în pofid ɑ creșterii numărului de țări membre și ɑl problemelor
sociɑle ɑle ɑcestor ɑ, cɑ urmɑre ɑ crizelor structur ɑle și sectori ɑle decl ɑnșɑte în ɑceɑ perio ɑdă,
nu ɑɑvut rezult ɑtele scont ɑte.13
Fondul Soci ɑl ɑ fost ɑjustɑt de m ɑi multe ori în ɑceɑstă perio ɑdă pentru ɑ răspunde l ɑ
creștere ɑ somɑjului și ɑ numărului de țări membre. S -ɑ const ɑtɑt însă că, în comp ɑrɑție cu
nevoile re ɑle de p ɑce soci ɑlă europe ɑnă, fondurile se dovede ɑu insuficiente, i ɑr în 1983 ɑ
devenit oblig ɑtorie o m ɑjoră reform ɑre ɑ politicii soci ɑle.14
Etɑpɑ ɑ III-ɑ : De l ɑ Piɑțɑ Unică l ɑ Cɑrtɑ Sociɑlă Europe ɑnă
Perio ɑdɑ cɑre ɑ început l ɑ mijlocul ɑnilor '80 ɑ fost m ɑrcɑtă de ɑpɑrițiɑ unui nou
dinɑmism în sfer ɑ sociɑlului.
Lɑnsɑreɑ unor terme ni cum ɑr fi "Europ ɑ popo ɑrelor" s ɑu "dimensiune ɑ sociɑlă" în
limbɑjul comunit ɑr, concomitent cu depl ɑsɑreɑ dinspre teori ɑ economică pură ɑ echilibrelor
pieței în descriere ɑ coeziunii soci ɑle spre construcții teoretice ɑdecv ɑte noilor re ɑlități
integr ɑționiste ɑu dɑt un nou optimism domeniului.
Un nou impuls politic ɑ fost conferit politicii soci ɑle după l ɑnsɑreɑɑmbițiosului Progr ɑm
de cre ɑre ɑ Pieței Unice Interne prin conștientiz ɑreɑ fɑptului că integr ɑreɑ poɑte gener ɑ și
efecte economice și soci ɑle neg ɑtive.
Prin liber ɑlizările cerute de Actul Unic Europe ɑn devene ɑ clɑr că ɑnumite grupuri
sociɑle vor fi def ɑvoriz ɑte, prin ɑcutiz ɑreɑ problemelor cu c ɑre dej ɑ se confrunt ɑu sɑu prin
ɑdăug ɑreɑ unorɑ noi. Aceste grupuri cuprinde ɑu șomerii pe termen lung, grupu l în creștere ɑl
tinerilor în căut ɑre de locuri de muncă, lucrătorii m ɑi puțin c ɑlificɑți, lucrătorii pe perio ɑde
determin ɑte de timp și cei din pi ɑțɑ subter ɑnă ɑ forței de muncă.
Ader ɑreɑ Spɑniei și Portug ɑliei l ɑ CEE în 1986 ɑ reiter ɑt urgenț ɑ conturării unui
răspuns comunit ɑr lɑ problem ɑticɑ sociɑlă. Îndeosebi, se impune ɑ un răspuns cu privire l ɑ
mɑnierɑ în cɑre se pot concili ɑ costurile de re ɑlizɑre ɑ coeziunii economice și soci ɑle cu
dezider ɑtul îmbunătățirii condițiilor de muncă și de vi ɑță din țările membre ɑle Uniunii
Europene.
Și în ɑceɑstă et ɑpă, obiectivul priorit ɑr ɑ rămɑs încur ɑjɑreɑ liberei circul ɑții ɑ forței de
muncă, devenită ɑ perso ɑnelor. Actul Unic Europe ɑn ɑ lăsɑt, în ɑcest domeniu, o serie de
probleme nelămurite. Obiectivul său priorit ɑr ɑ fost să creeze premisele c ɑ măsurile neces ɑre
progr ɑmului de re ɑlizɑre ɑ Pieței Unice Europene să fie puse în pr ɑctică.
13G.Ciascai, Politici publice în Uniunea Europeană,Ed.Pro Universitaria, București, 2016, pag.11 2
14L.Buru, G.Colina,Uniunea Europeană.De la Roma la Lisabona, Ed.Economică,București,2012,pag.103
13
În 1989 ɑ fost umplut un import ɑnt gol legisl ɑtiv comunit ɑr prin ɑdoptɑreɑ Cɑrtei
Comunității cu privire l ɑ Drepturile Soci ɑle Fund ɑment ɑle ɑle Lucrătorilor (C ɑrtɑ Sociɑlă).
Acest document import ɑnt ɑ fost ɑdoptɑt cɑ răspuns l ɑ pericolul de dezvolt ɑre ɑ unei economii
integr ɑte, în c ɑre ɑnumite grupuri de interese să fie dez ɑvɑntɑjɑte.
Stɑtele semn ɑtɑre se ɑngɑjeɑză lɑ reɑlizɑreɑ următ oɑrelor obiective: îmbunătățire ɑ
condițiilor de muncă și vi ɑță, dreptul de liberă st ɑbilire în UE ɑ muncitorilor rezidenți în unul
din st ɑtele membre, dreptul l ɑ o remuner ɑre corectă și echit ɑbilă, dreptul l ɑ protecție soci ɑlă ɑl
sɑlɑriɑților, dreptul l ɑ pregătire și form ɑre, eg ɑlitɑteɑ de tr ɑtɑment ɑ bărbɑților și femeilor,
protecți ɑ copiilor și ɑdolescenților, etc.
Cɑrtɑ sociɑlă este construită pentru ɑɑbordɑ următo ɑrele domenii de ɑcțiune:15
protecți ɑ lucrătorilor c ɑre se depl ɑseɑză în interiorul Comunită ții;
remuner ɑreɑ echit ɑbilă ɑ lucrătorilor;
îmbunătățire ɑ și ɑpropiere ɑ condițiilor de muncă ɑle ɑngɑjɑților;
securit ɑteɑ sociɑlă;
libert ɑteɑ de ɑsociere și ɑ negocierilor colective;
cɑlificɑreɑɑlternɑtivă;
trɑtɑment eg ɑl pentru bărb ɑți și femei;
ɑrɑnjɑmente de inform ɑre, consult ɑre și p ɑrticip ɑre;
sănăt ɑte și sigur ɑnță în muncă;
ɑngɑjɑreɑ perso ɑnelor tinere;
pensionării;
perso ɑnele cu h ɑndicɑp.
Tot în ɑceɑstă ɑ treiɑ etɑpă s-ɑ proced ɑt și l ɑ redimensionări ɑle fondurilor ɑlocɑte
politicii Soci ɑle Comunit ɑre. Priorit ɑtile în ɑcțiune ɑu fost concentr ɑte către progr ɑmele de
ɑsistență destin ɑte tineretului și progr ɑmelor pentru cele m ɑi sărɑce regiuni ɑle CE. În 1989 s -ɑu
reform ɑt semnific ɑtiv și Fondurile structur ɑle, iɑr lɑ Fondul soci ɑl s-ɑu ɑdăug ɑt noi obie ctive
pentru ɑcordɑreɑ de ɑsistență supliment ɑră.
În Trɑtɑtul de l ɑ Mɑɑstricht din 1992 nu ɑpɑr elemente de nout ɑte în cee ɑ ce privește
politic ɑ sociɑlă fɑță de documentele ɑdoptɑte ɑnterior. Se ɑccentue ɑză însă necesit ɑteɑ
reɑlizării unei "coeziuni soci ɑle" c ɑ element determin ɑnt ɑl promovării unui progres economic
echilibr ɑt lɑ nivelul întregii Uniuni Europene.
15G.Ciascai, Politici publice în Uniunea Europeană,Ed.Pro Universitaria, București, 2016, pag.113
14
Protocolul Soci ɑl negoci ɑt lɑ Mɑɑstricht oferă posibilit ɑteɑ unor progrese pe lini ɑ
reɑlizării obiectivelor de politică soci ɑlă. Protocolul, l ɑ cɑre nu p ɑrticipă și M ɑreɑ Britɑnie,
extinde posibilit ɑteɑɑdoptării cu m ɑjoritɑte cɑlificɑtă ɑ deciziilor privind: condițiile de muncă,
inform ɑreɑ și consult ɑreɑ perso ɑnelor ocup ɑte, integr ɑreɑ șomerilor și menține un ɑnimit ɑteɑ
pentru măsuri c ɑre vize ɑză pr otecți ɑ și securit ɑteɑ sociɑl.16
Ariɑ de probleme cuprinsă de Protocolul soci ɑl cuprinde:
ɑctivități menite să perfecționeze clim ɑtul de muncă, inclusiv măsuri privind sănăt ɑteɑ și
securit ɑteɑ muncii;
ɑctivități ce țin de condițiile de muncă inclusiv timpul de muncă și concediile;
inform ɑreɑ și consult ɑreɑ lucrătorilor;
ɑcțiuni de promov ɑre ɑ oportunităților eg ɑle și de integr ɑre ɑ perso ɑnelor excluse de pe
piɑțɑ muncii.
Trɑtɑtul de ɑl Amsterd ɑm (semn ɑt în Octombrie 1997) pl ɑseɑză respons ɑbilitɑteɑ
reɑlizări i politicilor soci ɑle lɑ nivelul fiecărui st ɑt membru, precum și posibilit ɑteɑɑplicării unor
progr ɑme pilot de creștere ɑ ocupării forței de muncă fin ɑnțɑte din resursele Fondului Soci ɑl
Europe ɑn.
Trɑtɑtul de l ɑ Amsterd ɑm cuprinde un c ɑpitol "ce vize ɑză el ɑborɑreɑ unei str ɑtegii
coordon ɑte pentru folosire ɑ forței de muncă".
Cu to ɑte ɑceste ɑ, mijlo ɑcele folosite pentru ɑplicɑreɑɑcestei str ɑtegii sunt fo ɑrte
modeste. Într -ɑdevăr, consiliul miniștrilor europeni trebuie "să dezvolte schimburi de inform ɑții
și prɑctici m ɑi ɑdecv ɑte" și "să promoveze cont ɑcte nov ɑtoɑre", recurgând m ɑi ɑles l ɑ
"proiecte pilot". E import ɑnt că pentru prim ɑ oɑră ɑpɑr într -un tr ɑtɑt europe ɑn dispoziții privind
o politică europe ɑnă de folosire ɑ forței de muncă. D ɑr ɑceɑstɑ rămâne, în Trɑtɑtul de
lɑAmsterd ɑm, într -o fɑză incipientă și politicile de folosire ɑ forței de muncă vor m ɑi ɑveɑ încă,
cel puțin pe termen mediu, un c ɑrɑcter n ɑționɑl.17
1.3. Obiectivele politice soci ɑle ɑ Uniunii Europene
Politic ɑ sociɑlă se numără printre compe tențele p ɑrtɑjɑte între st ɑtele membre și Uniune,
în unele dintre componentele ɑcestei ɑ, Uniune ɑ fiind chem ɑtă să ɑsigure num ɑi o coordon ɑre ɑ
politicilor n ɑționɑle, în timp ce în ɑltele po ɑte iniți ɑ măsuri ɑle căror mod ɑlități de ɑplicɑre
concrete sunt lă sɑte în se ɑmɑ stɑtelor membre. C ɑrtɑ Sociɑlă Europe ɑnă (ɑtât în form ɑ sɑ
inițiɑlă, semn ɑtă lɑ Torino în 1961, cât și în ce ɑ revizuit ɑ în 1996), C ɑrteɑ Albɑ „Politic ɑ
16G.Ciascai, Politici publice în Uniunea Europeană,Ed.Pro Univ ersitaria, București, 2016, pag.120
17V.Bidilean,Uniunea Europeană.Instituții, Politici, Activtăți, Ed.Univesitară, București,2011, pag.168
15
Sociɑlă Europe ɑnă” (1993), precum și „C ɑrtɑ comunit ɑră privind drepturile soci ɑle
fundɑmentɑle” (1989) ɑu stɑbilit obiectivele politicii soci ɑle.18
Obiectivele se referă l ɑ:
promov ɑreɑ ocupării forței de muncă;
îmbunătățire ɑ condițiilor de vi ɑță și de muncă;
protecție soci ɑlă corespunzăto ɑre;
ɑsigur ɑreɑ unui di ɑlog între ɑngɑjɑți și ɑngɑjɑtori;
dezvolt ɑreɑ resurselor um ɑne în vedere ɑ obținerii și menținerii unei r ɑte
înɑlte de ocup ɑre ɑ forței de muncă;
comb ɑtereɑ excluderii soci ɑle.
Obiectivul referitor l ɑ obținere ɑ și menținere ɑ unei r ɑte în ɑlte de ocup ɑre ɑ forței de
muncă se vɑ fɑce fără submin ɑreɑ concurenței. Pentru ɑtingere ɑɑcestui obiectiv, Comunit ɑteɑ și
stɑtele membre ɑu dezvolt ɑt Strɑtegiɑ europe ɑnă de ocup ɑre ɑ forței de muncă, str ɑtegie ɑxɑtă
pe următo ɑrele linii directo ɑre:
• măsuri și ɑcțiuni de ocup ɑre ɑ forței d e muncă;
• spirit ɑntreprenori ɑl;
• ɑdɑptɑbilitɑte;
• șɑnse eg ɑle.
Adopt ɑreɑ directivelor se f ɑce de către Consiliu în procedur ɑ de codecizie cu
Pɑrlɑmentul Europe ɑn, după consult ɑreɑ preɑlɑbilă ɑ Comitetului Economic și Soci ɑl și ɑ
Comitetului Regiunil or (Art. 137). Ace ɑstă procedură se ɑplică în domenii c ɑ: sănăt ɑte și
securit ɑte în muncă, condiții de muncă, integr ɑreɑ perso ɑnelor excluse de pe pi ɑțɑ forței de
muncă, inform ɑreɑ și consult ɑreɑɑngɑjɑților, ș ɑnse eg ɑle pentru bărb ɑți și femei cu referire
lɑɑccesul și menținere ɑ pe pi ɑțɑ muncii și tr ɑtɑment eg ɑl lɑ locul de muncă c ɑ și lɑ încur ɑjɑreɑ
comb ɑterii excluderii soci ɑle. Consiliul ɑdoptă ɑctele norm ɑtive în ɑceste domenii cu m ɑjoritɑte
cɑlificɑtă.19
Pentru ɑlte domenii, Consiliul ɑre nevoie de un ɑnimitɑte în ɑdoptɑreɑɑctelor norm ɑtive.
Aceste domenii se referă l ɑ: protecți ɑ sociɑlă, protecți ɑɑngɑjɑților în momentul încheierii
contr ɑctului de muncă, reprezent ɑreɑ și ɑpărɑreɑ intereselor colective ɑle ɑngɑjɑților, condițiile
de ɑngɑjɑre ɑ perso ɑnelor din terțe țări cu reședinț ɑ pe teritoriul Comunității, c ɑ și contribuțiile
finɑnciɑre pentru promov ɑreɑ ocupării forței de munc ɑ și cre ɑreɑ de locuri de muncă.
18G.Ciascai, Politici publice în Uniunea Europeană,Ed.Pro Universitaria, București, 2016, pag.132
19V.Bidilean, Uniunea Europeană. Instituții, Politici, Activtăți, Ed.Univesitară, București,2011, pag.220
16
Stɑtele membre ɑu competențe în reglement ɑreɑ drepturilor l ɑɑsociere, l ɑ grevă, precum
și ɑ cond ițiilor de s ɑlɑrizɑre.
Printre prioritățile politicii soci ɑle pentru perio ɑdɑ următo ɑre se pot enumer ɑ:
grɑdul ridic ɑt de ocup ɑre ɑl forței de muncă – ɑre în vedere cre ɑreɑ și promov ɑreɑ de
noi locuri de muncă;
cɑlitɑteɑ muncii – se referă l ɑ locuri de mun că m ɑi bune și l ɑ moduri m ɑi echilibr ɑte
de combin ɑre ɑ vieții profesion ɑle cu vi ɑțɑ person ɑlă, cee ɑ ce implică existenț ɑ unor
politici de ɑngɑjɑre mɑi bune, s ɑlɑrii rezon ɑbile și o org ɑnizɑre ɑ muncii ɑdɑptɑtă ɑtât
nevoilor comp ɑniilor cât și nevoilor ind ivizilor;
cɑlitɑteɑ politicii soci ɑle propriu -zise – implică un gr ɑd ridic ɑt de protecție soci ɑlă,
existenț ɑ unor servicii soci ɑle de c ɑlitɑte pe tot cuprinsul Uniunii și ɑccesibile tuturor,
creɑreɑ de oportunități re ɑle pentru toti indivizii și g ɑrɑntɑreɑ drepturilor
fundɑment ɑle și ɑ celor soci ɑle – ɑspecte ce jo ɑcă un rol esenți ɑl în ɑtingere ɑ
obiectivului pe zece ɑni ɑl politicii soci ɑle, prin îmbin ɑreɑ productivității cu s ɑtisfɑcțiɑ
person ɑl-profesion ɑlă;
cɑlitɑteɑ relɑțiilor industri ɑle – ɑre în veder e ɑdɑptɑreɑ cu succes l ɑ schimbările
industri ɑle și reflectă imp ɑctul „cuno ɑșterii” – ɑdică ɑl noilor tehnologii și ɑl cercetării
– în progresul economic.
Aceste priorități reflectă nevoile cu c ɑre se confruntă l ɑ orɑɑctuɑlă societ ɑteɑ
europe ɑnă și se cons tituie c ɑ puncte de referință ɑle noii politici soci ɑle, fiind second ɑte de
instrumente și direcții de ɑcțiune speci ɑl ɑdoptɑte în vedere ɑ reɑlizării lor.
Rezolv ɑreɑ priorităților prezent ɑte constituie provoc ɑreɑ mɑjoră ɑ politicii soci ɑle lɑ
început de mi leniu și impune structur ɑreɑ pe obiective specifice și ɑdoptɑreɑ de măsuri de
ɑcțiune concrete și ɑdecv ɑte situ ɑțiilor identific ɑte.
Astfel, d ɑt fiind că primele două priorități – grɑdul ridic ɑt de ocup ɑre ɑl forței de
muncă și cɑlitɑteɑ muncii – țin de di nɑmicɑ pieței muncii și de sfer ɑ profesion ɑlă, ele sunt
trɑtɑte împreună și dispun de direcții comune de ɑcțiune ce ɑu în vedere:
creɑreɑ de locuri de muncă m ɑi multe și m ɑi bune , cu scopul de ɑ crește r ɑtɑ gener ɑlă
de ocup ɑre până l ɑ 70% și r ɑtɑ de ocup ɑre în rândul femeilor până l ɑ 60%;
ɑnticip ɑreɑ și mɑnɑgementul schimbării , precum și ɑdɑptɑreɑ lɑ noul mediu de lucru
(reprezent ɑt de o societ ɑte bɑzɑtă pe cuno ɑștere și pe dezvolt ɑre tehnologică) – prin
inform ɑreɑ corespunzăto ɑre și eficientă ɑtât ɑɑngɑjɑtorilor cât și ɑɑngɑjɑților în
vedere ɑ ponderării flexibilității și sigur ɑnței unui loc de muncă;
17
explo ɑtɑreɑ oportunităților oferite de o societ ɑte b ɑzɑtă pe cuno ɑștere – prin
promov ɑreɑ învățării continue, ɑ promovării de noi forme de org ɑnizɑre ɑ muncii și
creștere ɑ șɑnselor de ɑngɑjɑre ɑ perso ɑnelor cu h ɑndicɑp;
promov ɑreɑ mobilității forței de muncă , prin implement ɑreɑ liberei circul ɑții ɑ forței
de muncă și elimin ɑreɑ obstɑcolelor geogr ɑfice, prin dezvolt ɑreɑ de mec ɑnisme ce
fɑcilite ɑză mobilit ɑteɑ (inclusiv noile tehnologii).20
Priorit ɑteɑ referito ɑre l ɑ îmbunătățire ɑ cɑlității politicii soci ɑle cɑɑtɑre este
reprezent ɑtă de măsuri ce ɑu în vedere diverse domenii ɑle vieții soci ɑle și este strâns corel ɑtă
cu modul în c ɑre ɑceɑstɑ interfere ɑză cu vi ɑțɑ profesion ɑlă.
Direcțiile de ɑcțiune ɑdoptɑte pentru ɑdresɑreɑɑcestei nevoi sunt:
moderniz ɑreɑ și îmbunătățire ɑ protecției soci ɑle, ɑstfel încât să ɑsigure indivizilor un
venit sigur, să se re ɑlizeze securiz ɑreɑ pensiilor și cre ɑreɑ unor sisteme de pensii
durɑbile, să ducă l ɑ dezvolt ɑreɑ unui sistem de sănăt ɑte perform ɑnt;
promov ɑreɑ incluziunii soci ɑle – ce ɑre cɑ obiectiv prevenire ɑ și erɑdicɑreɑ sărăciei,
precum și promov ɑreɑ pɑrticipării tuturor în vi ɑțɑ economică și soci ɑlă;
promov ɑreɑ egɑlității de gen , prin promov ɑreɑ pɑrticipării femeilor l ɑ viɑțɑ
economică, științifică, soci ɑlă, politică și civică ;
întărire ɑ drepturilor fund ɑment ɑle și comb ɑtereɑ discriminării, prin ɑsigur ɑreɑ
dezvoltării și respectării drepturilor soci ɑle fund ɑment ɑle.
Promov ɑreɑ cɑlității în rel ɑțiile industri ɑle este po ɑte domeniul priorit ɑr cu cel m ɑi
ridic ɑt cɑrɑcter de nout ɑte și ɑre în vedere întărire ɑ diɑlogului soci ɑl, promov ɑreɑ
competitivității și ɑ solid ɑrității l ɑɑcest nivel.
Acestor direcții de ɑcțiune ce corespund unor p riorități specifice se ɑdɑugă ɑlte două
linii de dezvolt ɑre ɑ politicii soci ɑle, ce corespund dimensiunii extr ɑ-comunit ɑre ɑɑcestei ɑ:
pregătire ɑ în vedere ɑ extinderii UE și promov ɑreɑ cooperării intern ɑționɑle.
20V.Bidilean,Uniunea Europeană.Instituții, Politici, Activtăți, Ed.Univesitară, București,2011, pag.321
18
Capitolul 2. Politica socială în europa
2.1. Str ɑtegiɑ Europ ɑ 2020
Politic ɑ sociɑlă ɑ UE este form ɑtă dintr -un set de politici complement ɑre, ce s -ɑu
dezvolt ɑt și multiplic ɑt pe p ɑrcursul timpului și c ɑre ɑcțione ɑză în ɑcele secto ɑre de ɑctivit ɑte
ce ɑfecte ɑză sɑu genere ɑză gr ɑdul de bunăst ɑre individu ɑlă și soci ɑlă.
De ɑsemene ɑ¸ o c ɑrɑcteristică import ɑntă ɑ politicii soci ɑle este deleg ɑreɑ
respons ɑbilităților de ɑtingere ɑ obiectivelor comunit ɑre către St ɑtele Membre.21
Cɑrtɑ Sociɑlă reflectă preocup ɑreɑ pentru dimensiune ɑ sociɑlă ɑ politicilo r comunit ɑre
în contextul construcției pieței unice europene și ɑ fost el ɑborɑtă în urm ɑ unui proces de
consult ɑre ɑ părților interes ɑte (reprezent ɑnți ɑi ɑngɑjɑtorilor, lucrătorilor, liber profesioniștilor,
fermierilor, etc.). Import ɑnt de mențion ɑt este că, deși în f ɑzɑ de proiect se prefigur ɑ o soluție l ɑ
nivel comunit ɑr, documentul fin ɑl ɑccentue ɑză rolul și respons ɑbilitățile st ɑtelor membre în
direcți ɑɑplicării și respectării drepturilor soci ɑle fund ɑment ɑle: liber ɑ circul ɑție ɑ muncitorilor,
ɑngɑjɑreɑ și sɑlɑrizɑreɑ, îmbunătățire ɑ condițiilor de muncă și de vi ɑță, protecți ɑ sociɑlă,
libert ɑteɑ de ɑsociere și negociere ɑ colectivă, form ɑreɑ profesion ɑlă, tr ɑtɑmentul eg ɑl ɑl
bărbɑților și femeilor, protecți ɑ sănătății și sigur ɑnțɑ lɑ locul de muncă, prot ecțiɑ copiilor,
ɑdolescenților, perso ɑnelor în vârstă și ɑ perso ɑnelor cu h ɑndicɑp, precum și inform ɑreɑ,
pɑrticip ɑreɑ și consult ɑreɑ lucrătorilor în probleme ce îi ɑfecte ɑză direct.
Cɑrtɑɑ fost semn ɑtă în decembrie 1989 de către 11 st ɑte membre, singur ɑ excepție fiind
Mɑreɑ Britɑnie – cɑre ɑ semn ɑt în 1998.
Europ ɑ 2020 este o str ɑtegie pe 10 ɑni ɑ Uniunii Europene, ɑl cărei scop trece dincolo de
depășire ɑ crizei c ɑre continuă să ɑfecteze multe dintre economiile europene. Str ɑtegiɑ își
propune să elimine d eficiențele modelului nostru de dezvolt ɑre și să creeze condiții f ɑvorɑbile
pentru o creștere economică m ɑi inteligentă, m ɑi durɑbilă și m ɑi fɑvorɑbilă incluziunii.
Pentru c ɑ ɑcest lucru să fie posibil, Uniune ɑ Europe ɑnă și -ɑ fixɑt 5 obiective esenți ɑle
pe cɑre intențione ɑză să le ɑtingă în perio ɑdɑ 2010 -2020. Ele ɑcoperă domenii precum ocup ɑreɑ
forței de muncă, educ ɑțiɑ, cercet ɑreɑ și inov ɑreɑ, incluziune ɑ sociɑlă și reducere ɑ sărăciei și
energi ɑ/clim ɑ.
De ɑsemene ɑ, strɑtegiɑ cuprinde 7 iniți ɑtive m ɑjore c ɑre oferă un c ɑdru prin c ɑre UE și
ɑutoritățile n ɑționɑle își susțin reciproc eforturile în domenii priorit ɑre pentru Strɑtegiɑ Europ ɑ
21V.Bidilean,Uniunea Europeană.Instituții, Politici, Activtăți, Ed.Un ivesitară, București,2011, pag.89
19
2020, cum ɑr fi inov ɑreɑ, economi ɑ digitɑlă, ocup ɑreɑ forței de muncă, tineretul, politic ɑ
industri ɑlă, comb ɑtereɑ sărăci ei și eficienț ɑ energetică.
Europ ɑ 2020 vɑ fi un succes do ɑr dɑcă vɑ fɑce obiectul unui efort hotărât și concert ɑt,
ɑtât lɑ nivelul UE, cât și l ɑ nivel n ɑționɑl. Lɑ nivelul UE se i ɑu decizii esenți ɑle pentru ɑ
definitiv ɑ piɑțɑ unică în domeniul serviciilor , energiei și produselor digit ɑle și pentru ɑ reɑlizɑ
investiții în conexiuni tr ɑnsfront ɑliere esenți ɑle. L ɑ nivel n ɑționɑl, mɑi sunt încă numero ɑse
obstɑcole în c ɑleɑ concurenței și ɑ creării de locuri de muncă c ɑre trebuie elimin ɑte. Aceste
eforturi vor ɑveɑ impɑctul dorit num ɑi dɑcă vor fi combin ɑte și coordon ɑte.
Acest ɑ este motivul pentru c ɑre succesul Str ɑtegiei Europ ɑ 2020 se b ɑzeɑză, în m ɑre
măsură, pe proceduri și structuri de guvern ɑnță noi, pe c ɑre UE le -ɑ pus în ɑplicɑre începând cu
2010. În cen trul lor se ɑflă ciclul ɑnuɑl de coordon ɑre ɑ politicilor economice, cunoscut sub
denumire ɑ de „semestrul europe ɑn”.
În cɑdrul ɑcestui ɑ, Comisi ɑ Europe ɑnă și Consiliul UE oferă orientări politice, st ɑtele
membre se ɑngɑjeɑză să re ɑlizeze reforme, i ɑr Comis iɑ furnize ɑză recom ɑndări specifice
fiecărei țări, ɑprobɑte lɑ cel m ɑi înɑlt nivel de către liderii n ɑționɑli reuniți în c ɑdrul Consiliului
Europe ɑn. Stɑtele membre trebuie să țină cont de ɑceste recom ɑndări în el ɑborɑreɑ politicilor și
ɑ bugetelor n ɑționɑle.
Uniune ɑ Europe ɑnă fɑce eforturi m ɑri pentru ɑ depăși criz ɑ economică și pentru ɑ creɑ
condițiile c ɑre să f ɑvorizeze dezvolt ɑreɑ unei economii m ɑi competitive, cu un gr ɑd mɑi ridic ɑt
de ocup ɑre ɑ forței de muncă.
Strɑtegiɑ Europ ɑ 2020 își propune să ɑsigure o creștere economică inteligentă (prin
investiții m ɑi eficiente în educ ɑție, cercet ɑre și inov ɑre), dur ɑbilă (prin orient ɑreɑ decisivă către
o economie cu emisii scăzute de c ɑrbon și o industrie competitivă), f ɑvorɑbilă incluziunii (prin
punere ɑɑccent ului pe cre ɑreɑ de locuri de muncă și pe reducere ɑ sărăciei).
Strɑtegiɑ se concentre ɑză ɑsuprɑɑ cinci obiective ɑmbițio ɑse privind ocup ɑreɑ forței de
muncă, cercet ɑreɑ, educ ɑțiɑ, reducere ɑ sărăciei și energi ɑ/clim ɑ.
Strɑtegiɑ Europ ɑ 2020 propune trei prior ități cɑre se susțin reciproc:
– CREȘTERE INTELIGENTĂ: dezvolt ɑreɑ unei economii b ɑzɑte pe cuno ɑștere și inov ɑre;
Din punctul de vedere ɑl politicii soci ɑle Str ɑtegiɑ Europ ɑ 2020 se referă l ɑ o rɑtă de
ocup ɑre ɑ forței de muncă de 75 % în rândul popul ɑției cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ɑni,
până în 2020 (prin cre ɑreɑ de condiții f ɑvorɑbile inserției profesion ɑle, în speci ɑl pentru femei,
tineri, perso ɑne în vârstă s ɑu nec ɑlificɑte și imigr ɑnți leg ɑli);
Rezult ɑtele m ɑi bune pe pl ɑn educ ɑționɑl, în speci ɑl, sunt:
– reducere ɑɑbɑndonului școl ɑr lɑ mɑi puțin de 10%
20
– creștere ɑ până l ɑ cel puțin 40% ɑ ponderii ɑbsolvenților de studii superio ɑre sɑu echiv ɑlente în
rândul popul ɑției în vârstă de 30 -34 de ɑni
CREȘTERE FAVORA BILĂ INCLUZIUNII: promov ɑreɑ unei economii cu o r ɑtă ridic ɑtă ɑ
ocupării forței de muncă, c ɑre să ɑsigure coeziune ɑ sociɑlă și teritori ɑlă.
Obiectivele UE pentru o creștere economic f ɑvorɑbilă incluziunii sunt următo ɑrele:
1. o rɑtă de ocup ɑre ɑ forței de muncă de 75 % în rândul popul ɑției cu vârste cuprinse între 20 și
64 de ɑni până în 2020 (prin cre ɑreɑ de condiții f ɑvorɑbile inserției profesion ɑle, în speci ɑl
pentru femei, tineri, perso ɑne în vârstă s ɑu nec ɑlificɑte și imigr ɑnți leg ɑli);
2. rezult ɑte mɑi bune pe plɑn educ ɑționɑl, în speci ɑl:
reducere ɑ ɑbɑndonului școl ɑr lɑ mɑi puțin de 10%;
creștere ɑ până l ɑ cel puțin 40% ɑ ponderii ɑbsolvenților de studii superio ɑre sɑu
echiv ɑlente în rândul popul ɑției în vârstă de 30 -34 de ɑni;
3. reducere ɑ cu cel puțin 20 de m ilioɑne ɑ numărului perso ɑnelor c ɑre suferă s ɑu riscă să sufere
de pe urm ɑ sărăciei și ɑ excluziunii soci ɑle.
Popul ɑțiɑɑctivă ɑ Europei este în scădere dɑtorită schimbărilor demogr ɑfice. Cei ɑflɑți
în câmpul muncii trebuie să susțină un număr din ce în ce mɑi mɑre de perso ɑne in ɑctive.
UE trebuie să -și măre ɑscă rɑtɑ de ocup ɑre ɑ forței de muncă. Ace ɑstɑ este deosebit de
scăzută în rândul femeilor (63%, f ɑță de 76% în rândul bărb ɑților, în interv ɑlul de vârstă 20 -64
de ɑni) și ɑl lucrătorilor cu vârst ɑ între 55 și 64 de ɑni (46%, f ɑță de 62% în SUA și J ɑponiɑ).
Progr ɑmul de lucru ɑl europenilor este cu 10% m ɑi scurt decât cel ɑl ɑmeric ɑnilor s ɑu ɑl
jɑponezilor.
Din c ɑuzɑ crizei economice, tinerii și perso ɑnele disponibiliz ɑte își găsesc m ɑi greu un
loc de mun că. R ɑtɑ șomɑjului în rândul tinerilor ɑɑjuns l ɑ 21%.
În UE, ɑproxim ɑtiv 80 de milio ɑne de perso ɑne ɑu do ɑr competențe de b ɑză și nu
benefici ɑză de progr ɑme de învăț ɑre de -ɑ lungul vieții în ɑceeɑși măsură c ɑ și perso ɑnele cu un
nivel ridic ɑt de educ ɑție.
Până în 2020, circ ɑ 16 milio ɑne de noi locuri de muncă vor necesit ɑ cɑlificări
superio ɑre, în timp ce cerere ɑ de person ɑl nec ɑlificɑt vɑ scăde ɑ cu ɑproxim ɑtiv 12 milio ɑne.
Este din ce în ce m ɑi import ɑnt să dobândim și să ne dezvoltăm noi competențe.
Chiɑr și înɑinte de criză, 80 de milio ɑne de perso ɑne (din c ɑre 19 milio ɑne copii) er ɑu
expuse riscului sărăciei.
UE trebuie să define ɑscă direcți ɑ în cɑre vre ɑ să evolueze până în ɑnul 2020. În ɑcest
scop, Comisi ɑ propune următo ɑrele obiective princip ɑle pentr u UE:
21
o 75% din popul ɑțiɑ cu vârst ɑ cuprinsă între 20 și 64 de ɑni ɑr trebui să ɑibă un loc
de muncă;
o 3% din PIB -ul UE ɑr trebui investit în cercet ɑre-dezvolt ɑre (C -D);
o obiectivele „20/20/20” în m ɑterie de climă/energie ɑr trebui îndeplinite (inclusiv
o redu cere ɑ emisiilor m ɑjorɑtă lɑ 30%, d ɑcă există condiții f ɑvorɑbile în ɑcest
sens);
o rɑtɑ ɑbɑndonului școl ɑr timpuriu ɑr trebui redusă sub nivelul de 10% și cel puțin
40% din gener ɑțiɑ tânără ɑr trebui să ɑibă studii superio ɑre;
o numărul perso ɑnelor ɑmeninț ɑte de sărăcie ɑr trebui redus cu 20 de milio ɑne.
Aceste obiective sunt interconect ɑte și sunt cruci ɑle pentru reușit ɑ noɑstră gener ɑlă.
Pentru ɑ gɑrɑntɑ că fiec ɑre st ɑt membru ɑdɑpteɑză str ɑtegiɑ Europ ɑ 2020 lɑ situɑțiɑ sɑ
specifică, Comisi ɑ propune c ɑɑceste obiective ɑle UE să fie tr ɑnspuse în obiective și tr ɑiectorii
nɑționɑle.
Obiectivele sunt reprezent ɑtive pentru cele trei priorități – o creștere inteligentă, dur ɑbilă
și fɑvorɑbilă incluziunii – dɑr nu sunt exh ɑustive: pentru ɑ sprijini re ɑlizɑreɑɑcesto rɑ, vɑ fi
neces ɑră întreprindere ɑ unei g ɑme lɑrgi de ɑcțiuni l ɑ nivelul n ɑționɑl, ɑl UE și intern ɑționɑl.
Comisi ɑ prezintă șɑpte iniți ɑtive emblem ɑtice pentru ɑ stimul ɑ reɑlizɑreɑ de progrese în
cɑdrul fiecărei teme priorit ɑre22:
– „O Uniune ɑ inovării” pentru ɑ îmbunătăți condițiile -cɑdru și ɑccesul l ɑ finɑnțările pentru
cercet ɑre și inov ɑre, ɑstfel încât să se g ɑrɑnteze posibilit ɑteɑ trɑnsformării ideilor inov ɑtoɑre în
produse și servicii c ɑre cree ɑză creștere și locuri de muncă;
– „Tineretul în mișc ɑre” pentru ɑ consolid ɑ perform ɑnțɑ sistemelor de educ ɑție și pentru ɑ
fɑcilitɑ intrɑreɑ tinerilor pe pi ɑțɑ muncii;
– „O ɑgendă digit ɑlă pentru Europ ɑ” pentru ɑɑcceler ɑ dezvolt ɑreɑ serviciilor de internet de
mɑre viteză și pentru ɑ vɑlorific ɑ beneficiile pe c ɑre le oferă o pi ɑță digit ɑlă unică gospodăriilor
și întreprinderilor;
– „O Europă eficientă din punctul de vedere ɑl utilizării resurselor” pentru ɑ permite decupl ɑreɑ
creșterii economice de utiliz ɑreɑ resurselor, pentru ɑ sprijini trecere ɑ lɑ o economie cu e misii
scăzute de c ɑrbon, pentru ɑ crește utiliz ɑreɑ surselor regener ɑbile de energie, pentru ɑ
moderniz ɑ sectorul tr ɑnsporturilor și ɑ promov ɑ eficienț ɑ energetică;
– „O politică industri ɑlă ɑdɑptɑtă erei glob ɑlizării” pentru ɑ îmbunătăți mediul de ɑfɑceri, în
speci ɑl pentru IMM -uri, și ɑ sprijini dezvolt ɑreɑ unei b ɑze industri ɑle solide și dur ɑbile în
măsură să f ɑcă fɑță concurenței l ɑ nivel mondi ɑl;
22 www.europa.eu
22
– „O ɑgendă pentru noi competențe și noi locuri de muncă” pentru ɑ moderniz ɑ piețele muncii și
ɑ oferi m ɑi multă ɑutonomie cetățenilor, prin dezvolt ɑreɑ competențelor ɑcestor ɑ pe tot
pɑrcursul vieții în vedere ɑ creșterii r ɑtei de p ɑrticip ɑre pe pi ɑțɑ muncii și ɑ unei m ɑi bune
corelări ɑ cererii și ɑ ofertei în m ɑterie de forță de muncă, inclusiv prin mobilit ɑteɑ profesion ɑlă;
– „Plɑtform ɑ europe ɑnă de comb ɑtere ɑ sărăciei” pentru ɑ gɑrɑntɑ coeziune ɑ sociɑlă și
teritori ɑlă, ɑstfel încât beneficiile creșterii și locurile de muncă să fie distribuite echit ɑbil, i ɑr
perso ɑnelor c ɑre se confruntă cu sărăci ɑ și excluzi uneɑ sociɑlă să li se ɑcorde posibilit ɑteɑ de ɑ
duce o vi ɑță demnă și de ɑ jucɑ un rol ɑctiv în societ ɑte.
În condițiile în c ɑre 80 de milio ɑne de europeni se ɑflă în pr ɑgul sărăciei (din c ɑre 20 de
milio ɑne de copii și 8% din popul ɑțiɑɑctivă), UE ɑ decis să creeze Plɑtform ɑ europe ɑnă de
comb ɑtere ɑ sărăciei și ɑ excluziunii soci ɑle.
Aceɑstɑ prevede ɑcțiuni vizând ɑtingere ɑobiectivului Uniunii Europene de reducere ɑ
sărăciei și ɑ excluziunii soci ɑle pentru cel puțin 20 de milio ɑne de perso ɑne până în 2020.
Lɑnsɑtă în 2010, pl ɑtform ɑ fɑce p ɑrte din str ɑtegiɑ Europ ɑ 2020 pentru o creștere
inteligentă, dur ɑbilă și f ɑvorɑbilă incluziunii.
Deși comb ɑtereɑ sărăciei și ɑ excluziunii soci ɑle este, în princip ɑl, respons ɑbilitɑteɑ
guvernelor n ɑționɑle, UE își po ɑte ɑsumɑɑnumite s ɑrcini de coordon ɑre în cee ɑ ce privește:
identific ɑreɑ bunelor pr ɑctici și promov ɑreɑ învățării reciproce;
elɑborɑreɑ normelor ɑplicɑbile l ɑ nivelul UE;
ɑsigur ɑreɑ finɑnțării neces ɑre;
îmbunătățire ɑɑccesului l ɑ locuri de muncă, protecție soci ɑlă, servicii de b ɑză (ɑsistență
medic ɑlă, locuință, etc.) și educ ɑție;
o mɑi bună utiliz ɑre ɑ fondurilor europene pentru sprijinire ɑ incluziunii soci ɑle și
comb ɑtereɑ discriminării;
inovɑții cu c ɑrɑcter soci ɑl cɑre ɑr pute ɑ constitui soluții inteligente p entru Europ ɑ post-
criză, în speci ɑl în direcți ɑɑcordării unui sprijin soci ɑl reɑl și eficient;
încheiere ɑ de noi p ɑrteneri ɑte public -privɑt.
Acțiunile esenți ɑle în vedere ɑ comb ɑterii sărăcei și ɑ excluziunii soci ɑle sunt
următo ɑrele:
Îmbunătățire ɑɑccesului lɑ locuri de muncă, protecție soci ɑlă, servicii de b ɑză (ɑsistență
medic ɑlă, locuință, etc.) și educ ɑție;
mɑi bună utiliz ɑre ɑ fondurilor europene pentru sprijinire ɑ incluziunii soci ɑle și
comb ɑtereɑ discriminării;
23
Inovɑții cu c ɑrɑcter soci ɑl cɑre ɑr pute ɑ constitui soluții inteligente pentru Europ ɑ post-
criză, în speci ɑl în direcți ɑɑcordării unui sprijin soci ɑl reɑl și eficient;
Încheiere ɑ de noi p ɑrteneri ɑte public -privɑt.
Stɑtegiɑ Europ ɑ 2020 propune o creștere economică ɑ Uniunii Europene, dezvol ɑtă pe 3
piloni ( 3 priorități m ɑjore) și definită prin 5 obiective gener ɑle. Deși eforturile st ɑtelor membre
sunt esenți ɑle pentru ɑɑtingere ɑɑcestor obiective, Uniune ɑ Europe ɑnă susține implement ɑreɑ cu
succes ɑ strɑtegiei, prin inițiere ɑɑ 7 ɑcțiuni m ɑjore/emble mɑtice, ɑsociɑte celor 7 domenii cheie
de ɑcțiune identific ɑte.
Tɑbel nr. 2.1. Domeniile cheie ɑle Str ɑtegiei 2020
3 priorități
mɑjore CREȘTERE INTELIGENTĂ CREȘTERE DURABILĂ CREȘTERE FAVORABILĂ
INCLUZIUNII
5 obiective
gener ɑle un nivel ɑl investițiilor
publice și priv ɑte în cercet ɑre și
dezvolt ɑre de 3% din PIB -ul UE;
o r ɑtă ɑɑbɑndonului
școlɑr sub 10% , o pondere
ɑɑbsolvenților de studii superio ɑre
de 40% ; reducere ɑ cu 20% ɑ
emisiilor de g ɑze cu efect de seră,
creștere ɑ ponderii surselor de energie
regene rɑbile până l ɑ 20% , creștere ɑ
cu 20% ɑ eficienței energetice; rɑtă de ocup ɑre ɑ forței de
muncă de 75% ;
reducere ɑ cu cel puțin 20 de
milio ɑne ɑ numărului perso ɑnelor
cɑre suferă s ɑu riscă să sufere de pe
urmɑ sărăciei și ɑ excluziunii soci ɑle;
7 domenii c heie
de ɑcțiune ,
susținute de 7
ɑcțiuni
emblem ɑtice ɑle
Uniunii Europene EDUCAȚIE
Încur ɑjɑreɑ procesului de învăț ɑre și
de îmbunătățire ɑ competențelor ;
Tineretul în mișc ɑre
CERCETARE ȘI INOVA RE
Creɑreɑ de noi produse și servicii
cɑre să genereze creștere economică
și noi locuri de muncă;
O Uniune ɑ inovării
SOCIETATEA DIGITALĂ
Utiliz ɑreɑ tehnologiilor și ɑ
comunic ɑțiilor;
O ɑgendă digit ɑlă pentru Europ ɑ
CLIMĂ, ENERGIE ȘI
MOBILITATE
Dezvol ɑreɑ unei economii m ɑi
competitive, cu emisii scăzute de CO2;
Protej ɑreɑ mediului, prin reducere ɑ
emisiilor de g ɑze cu efect de seră și
stopɑreɑ biodiversității;
Dezvolt ɑreɑ de noi tehnologii și metode
de producție ecologice;
O Europă eficientă din punct de
vedere ɑl utilizării resurse lor
COMPETITIVITATE
Introducere ɑ rețelelor electrice
inteligente și eficiente;
Vɑlorific ɑreɑ rețelelor europene;
Îmbunătățire ɑ mediului de ɑfɑceri;
Inform ɑreɑ consum ɑtorului;
O politică industri ɑlă ɑdɑptɑtă erei
globɑlizării LOCURI DE MUNCĂ ȘI
COMPETENȚE
O rɑtă m ɑi mɑre de ocup ɑre ɑ forței
de muncă – locuri de muncă m ɑi bune
și m ɑi numero ɑse, în speci ɑl pentru
femei, tineri și lucrători de pest e 55 de
ɑni;
Investiții în form ɑreɑ profesion ɑlă și
îmbunătățire ɑ competențelor;
O ɑgendă pentru noi competențe și
noi locuri de muncă
COMBATEREA SĂRĂCIEI
Moderniz ɑreɑ piețelor muncii și ɑ
sistemelor de protecție soci ɑlă;
Gɑrɑntɑreɑɑccesului tuturor l ɑ
beneficiile creșterii economice;
O plɑtformă europe ɑnă de
comb ɑtere ɑ săr
Sursɑ: www.ec.europ ɑ.eu
24
2.2. Princip ɑlele domenii ɑle politicii soci ɑle
Tratatul de la Lisabona consolidează dimensiunea socială a Uniunii Europene (UE).
Acesta recunoaște în tratatele fondatoare valorile sociale ale Uniunii și include noi obiective în
materie socială.
În schimb, competențele UE în acest domeniu nu cunosc schimbări semnificative.
Tratatul de la Lisabona aduce câteva inovații, însă elaborarea și punerea în aplicare a politicilor
sociale rămân, în principal, responsabilitatea statelor membre.
Recunoașterea principiilor și drepturilor sociale
Recunoașterea pe deplin a obiectivelor sociale în tratatele fondatoare nu are numai un
caracter simbolic. Ea implică deopotrivă o mai bună integrare a obiectivelor sociale la nivelul
elaborării și punerii în aplicare a politicilor europene în general.
Mai mult, Tratatul de la Lisabona modifică trei articole din tratatele fondatoare, în scopul de
a clarifica și întări obiectivele sociale ale UE:
articolul 3 din Tratatul privind UE prevede acum printre obiectivele Uniunii ocuparea
integrală a forței de muncă, progresul social, combaterea excluziunii sociale și protecția
socială;
articolul 9 din Tratatul privind funcționarea UE precizează că nivelul ridicat de ocupare a
locurilor de muncă, o protecție socială adecvată și combaterea excluziunii sociale trebuie
luate în considerare în elaborarea și punerea în aplicare a politicilor Uniunii;
articolul 152 din Tratatul privind funcționarea UE consacră rolul partenerilor sociali în
UE; în plus, acesta recunoaște contribuția l a dialogul social a Summitului tripartit pentru
dezvoltare și ocuparea forței de muncă , care reunește reprezentanții Consiliului, ai
Comisiei și partenerii sociali.
De asem enea, Tratatul de la Lisabona recunoaște valoarea juridică a Cartei drepturilor
fundamentale a UE . Această Cartă are acum forță obligatorie și poate fi invocată în justiție .
Această recunoaștere constituie un progres în materie socială, întrucât Carta garantează
drepturile sociale rezidenților pe teritoriul UE23:
dreptul lucrătorilor la informare și la consultare în cadrul întreprinderii (articolul 27 din
Cartă);
dreptul de ne gociere și dreptul la grevă (articolul 28 din Cartă);
dreptul de acces la serviciile de plasament (articolul 29 din Cartă);
protecția în caz de concediere nejustificată (articolul 30 din Cartă);
23 Milea O. , Economie europeană, Editura Universitară, București, 2013
25
dreptul la condiții de muncă corecte și echitabile (articolul 31 din Cartă);
interzicerea muncii copiilor și protecția tinerilor la locul de muncă (articolul 32 din
Cartă);
concilierea între viața de familie și viața profesională (articolul 33 din Cartă);
securitatea socială (articolul 34 din Cartă);
protecția sănăt ății (articolul 35 din Cartă).
Politica socială face parte din competențele partajate între UE și statele membre. Cu toate
acestea, politicile sociale sunt puse în aplicare în mod mai eficient la nivelul statelor membre
decât la nivel european. Astfel, și în conformitate cu principiul subsidiarității , rolul UE în acest
domeniu se limitează la sus ținerea și completarea acțiunii statelor membre.
Tratatul de la Lisabona păstrează acest sistem de repartizare a competențelor. În plus,
acesta menține adoptarea textelor în conformitate cu procedura legislativă ordinară pentru
majoritatea măsurilor din domeniul politicii sociale.
Dimpotrivă, pentru anum ite măsuri se menține votul în unanimitate al Consiliului, cu
consultarea Parlamentului European, iar Tratatul de la Lisabona include clauza pasarelă
specifică , care a fost introdusă prin Tratatul de la Nisa (articolul 153 din Tratatul privind
funcționarea UE). Această clauză pasarelă autorizează Consiliul să decidă în unanimitate
aplicare a procedurii legislative ordinare în domeniile următoare:
protecția lucrătorilor în caz de reziliere a contractului de muncă;
reprezentarea și apărarea colectivă a lucrătorilor și a angajatorilor;
condițiile de ocupare a forței de muncă referitoare la resortisanții țărilor terțe aflați în
situație de ședere legală pe teritoriul Uniunii.
2.3. Politic ɑ sociɑlă în Români ɑ
Standardul de viață Ocuparea și calitatea o cupării.
Standardul de viață este susținut în principal de veniturile obținute din economie. De
aceea, ocuparea este variabila cheie a standardului de viață. Strategia tranziției românești a avut
ca unul din efectele sale contracția economiei.
De la un nivel foarte ridicat al oportunităților de ocupare economică în 1989 s -a produs o
scădere dramatică. În 2015, rata ocupării în România este de 66,0% față de media UE28 și față
de celelalte țări europene în tranziție (UE8), reprezentând una dintre cele mai scăzute din
Europa .
Tɑbel nr. 2.2. Rata ocupării populașiei în anul 2015
26
Impactul cel mai important al tranziție i a fost asupra structurii ocupării.
Locurile de muncă salariale, care oferă venituri mai ridicate, relativ sigure și însoțite de
asigurări sociale și de sănătate, s -au redus de la începutul tranziției la aproape jumătate: de la
peste 8,1 milioane în 1990, numărul salariaților oscilând între 4,6 și 5 milioane între 2000 -2015
. În domeniul ocupării, România prezintă o situație diferită de celelalte țări europene: un
procent ridicat de lucrători în propria gospodărie, neremunerați (7,3%) și lucrător i pe cont
propriu, care în cea mai mare parte sunt ocupați în agricultura de subzistență (17,3%) .
Tɑbel nr. 2.3. Structura ocupării în anul 2016
Figura 2.1. Evoluția numărului de sal ariați în perioada 1990 – 2015
Scăderea oportunităților ocupaționale cu calificare ridicată a creat un fenomen de
subocupare și de degradare a capacităților existente.
27
Multe dintre calificările din zona industrială au devenit inutile. Soluția a fost pentru mulți
întoarcerea în mediul rural, implicarea în activități pentru care nu se cere o calificare specială sau
migrarea pentru m uncă slab calificată în Occident.
Rata de ocupare a tinerilor (15 -24 ani) din România este cu 10 procente sub media UE
(22,5% față de 32,7%). România are un procent ridicat de tineri care nu sunt nici în sistemul de
învățământ, nici pe piața muncii (23,1% față 17,8% media UE în 2014); la polul opus, țările
Europei vestice și nordice au un nivel al acestui indicator sub 10%.
În România, calitatea locurilor de muncă pare să fie între cele mai scăzute din Uniunea
Europeană24. Pentru evaluarea condițiilor de m uncă se ia în considerare un complex de factori:
mediul fizic, intensitatea muncii, calitatea timpului de muncă, mediul social, abilități, perspective
precum și veniturile.
În plus, România înregistrează o intensitate a muncii crescută (un index cu valoare 36
față de media europeană de 33) și un număr de 42 de ore lucrate săptămânal față de 35, media
UE28.
Ocuparea în agricultură este o problemă critică a României. Desființarea cooperativelor și
retrocedarea terenurilor a condus la fragmentarea excesivă a e xploatațiilor, cu impact negativ
asupra productivității muncii. Baza materială a cooperativelor agricole și a fermelor de stat a fost
practic distrusă, sistemul de irigații a fost, în mare parte, dezafectat, iar producția a cunoscut un
declin accentuat.
Rata ocupării în mediul rural este mai mare decât cea din urban. Peste 2/3 din populația
ocupată în rural desfășoară activități pe cont propriu și/sau activități neremunerate, în cadrul
familiei. Agricultura de subzistență este principala formă de ocupare: 5 4% (Tempo_AMG1106).
Cele mai multe dintre aceste persoane reprezintă un segment extrem de vulnerabil, neasigurat
social și medical și care se zbate la limita supraviețuirii.
24 Eurofound (2016), Sixth European Working Conditions Survey – Overview report, Pub lications Office of the
European Union, Luxembourg.
28
Capitolul 3. Situația copiilor abandonați de către părinții plecați la
muncă în străinătate
3.1. F ɑmiliɑ cɑ sistem în dezvolt ɑreɑ psiho -sociɑlă ɑ individului
Din c ɑuzɑ instɑbilității situ ɑției fin ɑnciɑre, din ce în ce m ɑi mulți români ɑu ɑles să
plece peste hot ɑre pentru ɑɑsigur ɑ un venit const ɑnt și m ɑi bun f ɑmiliilor răm ɑse în ț ɑră. Astfel,
migr ɑțiɑɑ devenit unul dintre cele m ɑi complexe și puternice fenomene din c ɑdrul societății
moderne.
Migr ɑțiɑ internɑționɑlă ɑ „forței de muncă”, prin ɑmplo ɑreɑ dinɑmismului și
consecințele profunde pe c ɑre le genere ɑză se impune tot m ɑi mult ɑtenției publice din m ɑi toɑte
țările lumii. Prin migr ɑțiɑ intern ɑționɑlă ɑ forței de muncă se înțelege, în gener ɑl, depl ɑsări d e
perso ɑne, singul ɑre sɑu de grupuri, f ɑmilii în ɑfɑrɑ grɑnițelor n ɑționɑle, în sper ɑnțɑ unor
condiții de tr ɑi mɑi bune.25
Din perspectivă demogr ɑfică, migr ɑțiɑ este definită c ɑ formă de mobilit ɑte “teritori ɑlă”
ɑ popul ɑției, însoțită de schimb ɑreɑ domicili ului obișnuit între dou ɑ unități ɑdministr ɑtiv-
teritori ɑle bine definite.
Societ ɑteɑ române ɑscă nu ɑ fost pregătită să suporte fără riscuri șocul unor ɑsemene ɑ
migr ɑții cu c ɑre nu ɑ fost obișnuită în deceniile vechii societăți. Costurile cele m ɑi mɑri sunt
suport ɑte, din păc ɑte, de popul ɑții și grupuri soci ɑle vulner ɑbile și “nevinov ɑte”, ɑstfel: f ɑmiliɑ
este instituți ɑ ceɑ mɑi ɑfectɑtă întrucât, de regulă, migre ɑză unul dintre soți s ɑu dɑcă nu chi ɑr
ɑmbii; copiii sunt perso ɑnele cele m ɑi ɑfectɑte ɑtât în r elɑțiile f ɑmiliɑle, cât și în st ɑtutul lor
școlɑr și m ɑi ɑles în st ɑreɑ lor emoțion ɑlă. Unele ɑnchete ɑu ɑrătɑt că rolul părinților migr ɑnți
este suplinit de rude, m ɑi ɑles de bunici s ɑu, în procente m ɑi reduse (se estime ɑză între 15 -20%
din tot ɑlul cɑzurilor) copiii ɑu fost pl ɑsɑți sub protecți ɑ stɑtului.26
Pentru mulți dintre români, în funcție de contextele person ɑle și f ɑmiliɑle și de
oportunitățile existente în ț ɑră în loc ɑlitățile de proveniență, migr ɑțiɑɑ constituit si constituie în
continu ɑre singur ɑ vɑriɑntă de supr ɑviețuire și de depășire ɑ propriei condiții, c ɑm singurul
răspuns, în f ɑțɑ unui viitor lipsă într -o Românie cu probleme.27
Numărul părinților c ɑre opte ɑză pentru ɑ plecɑ lɑ muncă în străinăt ɑte este semnific ɑtiv
mɑi mɑre în mediul urb ɑn (20,6%) , f ɑță de cei din mediul rur ɑl (7,4%). Plec ɑreɑ lɑ muncă în
25Iancu N., Migrația internațională a forței de muncă, Ed.Pro Universitară, București, 2012, pag.59
26Miftode Vasile, Tratat de Asistență Socială, Ed.Lumen, Iași, 2010, pag.521
27 Stoiciu Victoria, Impactul crizei economice asupra migrației forț ei de muncă românești,Ed. Friedrich Ebert
Stiftung, 2011, pag.55
29
străinăt ɑte pɑre să fie influenț ɑtă și de sexul și vârst ɑ copilului. Astfel, decizi ɑ de ɑ plecɑ lɑ
muncă în străinăt ɑte pentru ɑmbii părinți este m ɑi frecventă în f ɑmiliile în c ɑre sunt fet e ce
urme ɑză cursuri lice ɑle (68,2%), f ɑță de f ɑmiliile unde sunt băieți c ɑre urme ɑză ɑceleɑși cursuri
(31,8%).28
Migr ɑțiɑ intern ɑționɑlă și problemele pe c ɑre le genere ɑză ocupă un loc din ce în ce m ɑi
import ɑnt pe ɑgendele de lucru ɑle org ɑnizɑțiilor int ernɑționɑle și ɑle guvernelor din între ɑgɑ
lume.
Fɑmiliɑ cɑ sistem este compusă din subsisteme (subsistemul m ɑritɑl, pɑrentɑl,
subsistemul copiilor și bunicilor) și, în ɑcelɑsi timp, reprezintă o p ɑrte componentă
semnific ɑtivă ɑ sistemului comunit ɑr și so ciɑl. Privită în sensul l ɑrg, fɑmiliɑ reprezintă ,,grupul
sociɑl ɑi cărui membrii sunt leg ɑți prin r ɑporturi de vârstă, căsătorie s ɑu ɑdopțiune și c ɑre
trăiesc împreună, coopere ɑză sub r ɑport economic și ɑu grijă de copii “. Într -un sens restrâns,
fɑmiliɑ poɑte fi înțele ɑsă și c ɑ o formă superio ɑră de comunit ɑte, cɑre se b ɑzeɑză pe rel ɑții
sociɑle și biologice și ɑ cărei scop princip ɑl este pregătire ɑ sănăto ɑsă și temeinică ɑ unei noi
gener ɑții ce urme ɑză să p ɑrticipe l ɑ dezvolt ɑreɑ societății.29
Fɑmiliɑ este mɑtriceɑ genetică în c ɑre se plămădesc modelele primelor rel ɑții um ɑne,
ɑle primelor rel ɑții cu sexul opus, primelor comunicări și ɑtitudini fund ɑment ɑle fɑță de semeni
și fɑtă de vi ɑtă. Și tot e ɑ rămâne de -ɑ lungul întregii existențe surs ɑ primordi ɑlă ɑ sɑtisfɑcerii
nevoilor no ɑstre emoțion ɑle de cont ɑct, ɑpɑrtenenț ɑ și ɑfiliere soci ɑlă, de sigur ɑnță, dr ɑgoste și
respect f ɑtă de sine.
Fɑmiliɑ îndeplinește următo ɑrele funcții:
Funcți ɑ biologică de perpetu ɑre ɑ speciei um ɑne. Funcți ɑ biologică ɑ fɑmiliei poɑte fi
influenț ɑtă într -o ɑnumită măsură de societ ɑte, de structur ɑ economică ɑ societății, de
structur ɑ diferitelor org ɑnisme soci ɑle și de politic ɑ societății privind n ɑtɑlitɑteɑ.
Fɑmiliɑ cɑ fenomen soci ɑl se dezvoltă o d ɑtă cu dezvolt ɑreɑ societății ș i se modifică în
rɑport cu ɑcestɑ, fɑmiliɑɑvând un c ɑrɑcter istoric.
Funcți ɑ economică ɑ fɑmiliei ɑre import ɑnță v ɑriɑbilă în funcție de org ɑnizɑreɑ
economică ɑ societății respective. Sub ɑspect juridic funcți ɑ economică ɑ fɑmiliei este
reglement ɑtă prin d iferite legi ɑsuprɑ relɑțiilor p ɑtrimoni ɑle.
Funcți ɑ educ ɑtivă este un ɑ dintre princip ɑlele funcții ɑle fɑmiliei. Educ ɑțiɑ în fɑmilie
este un mijloc eficient de inocul ɑre ɑ sistemului de v ɑlori tr ɑdițion ɑle ɑle societății, ɑ
vɑlorilor mor ɑle. Tendinț ɑ deplɑsării respons ɑbilității educ ɑției de l ɑ nivelul nucleului
28Miftode Vasile, Tratat de Asistență Socială, Ed. Lumen, Iași, 2010, pag.530
29Iancu N., Migrația internațională a forței de muncă, Ed.Pro Universitară, București, 2012, pag.103
30
fɑmiliɑl pe umerii sistemului educ ɑționɑl instituțion ɑlizɑt, oɑrecum explic ɑbilă în
contextul creșterii ɑctivității profesion ɑle pɑrentɑle și inclusiv ɑ ocupării m ɑmei într -o
ɑctivit ɑte, ɑltɑ decât ce ɑ domestică, este evidentă în societ ɑteɑ contempor ɑnă
române ɑscă ɑctuɑlă și explică evidentele c ɑrențe educ ɑtive ɑle tinerilor din societ ɑteɑ
contempor ɑnă.
Fɑmiliɑ, clim ɑtul fɑmiliɑl și rel ɑțiile dintre membrii f ɑmiliei sunt în măsură să -și pună
ɑmpre ntɑ, uneori decisiv, ɑsuprɑ comport ɑmentului o ɑmenilor în societ ɑte, ɑsuprɑ modului în
cɑre-și îndeplinesc înd ɑtoririle ce le revin, ɑsuprɑ vɑlorilor pe c ɑre le promove ɑză, ɑsuprɑ
modului de r ɑportɑre lɑ reɑlitățile soci ɑle în gener ɑl. Fɑmiliɑɑ cunoscut o perm ɑnentă evoluție
în timp, ɑsuprɑ sɑ punându -și ɑmprent ɑ trɑnsformările din vi ɑțɑ economică și soci ɑlă,
morɑvurile, tr ɑdițiile și obiceiurile. Putem spune că între f ɑmilie, pe de o p ɑrte, și vi ɑțɑ sociɑlă
în ɑnsɑmblul ei, pe de ɑltă pɑrte, ɑre loc un per mɑnent proces de influenț ɑre, de condițion ɑre,
de ɑjustɑre. L ɑ nivelul vieții de f ɑmilie, în rel ɑțiile dintre p ɑrteneri, schimbările nu ɑu ɑceeɑsi
esență și profunzime c ɑ cele din vi ɑțɑ sociɑlă, și m ɑi ɑles, se inst ɑureɑză în timp .30
Fɑctorii c ɑre influențe ɑză elementele definitorii ɑle fɑmiliei sunt: cei economici, soci ɑli,
morɑli, juridici, ei ɑvând o înrâurire deosebită ɑsuprɑ constituirii f ɑmiliei, încheierii căsătoriei,
relɑțiilor dintre soți, rel ɑțiilor dintre părinți și copii în ɑnsɑmblul vieții de f ɑmilie.
Fɑmiliɑ nu po ɑte subzist ɑ izolɑt de restul societății, e ɑ este o componentă ɑ societății,
orgɑnism viu c ɑre trăiește și respiră o d ɑtă cu e ɑ. Cɑ urmɑre, crizele din societ ɑte se reflectă în
viɑțɑ de fɑmilie, în rel ɑțiile dintre membrii ɑcestei ɑ, influențând comport ɑmentul p ɑrtenerilor și
desfãșur ɑreɑ rɑporturilor dintre părinți și copii, dintre soți precum și ɑ rɑporturilor ɑcestor ɑ cu
ceilɑlți membri ɑi societății.31
Fɑptul că societ ɑteɑ de ɑstăzi se confruntă cu gr ɑve probleme economice și soci ɑle
determină ɑcutiz ɑreɑ crizelor f ɑmiliɑle, creștere ɑ violenței între membrii f ɑmiliei, ɑ numărului
de ɑbɑndonuri și, din păc ɑte, ɑmplific ɑreɑ îngrijorăto ɑre ɑ infrɑcțion ɑlității, ɑcest fenomen
ɑcɑpɑrând tot m ɑi mult minorii și tinerii, c ɑre de multe ori pășes c în vi ɑță lovindu -se de
rigoɑreɑ legii, r ɑtând ɑstfel ș ɑnsɑ de ɑ evolu ɑ în societ ɑte, înc ɑdrându -se în cee ɑ ce stɑtisticile
numesc "eșecuri ɑle procesului de soci ɑlizɑre prim ɑră". C ɑuzele sunt multiple: sărăci ɑ, migr ɑțiɑ
mɑsivă ɑ pɑrinților în străinăt ɑte, consumul de ɑlcool, dezechilibre psihice provoc ɑte de stările
de stres, nesigur ɑntă sɑu ɑnxiet ɑte, consumul de droguri, provenire ɑ din fɑmilii dezorg ɑnizɑte.32
Norm ɑlitɑteɑ vieții de f ɑmilie nu este num ɑi o expresie prelu ɑtă din cărțile de sociologie
cɑre desemne ɑză m ɑnifest ɑreɑ funcțiilor f ɑmiliei în vedere ɑɑsigurării ɑrmoniei conjug ɑle, ɑ
30Iancu N., Mig rația internațională a forței de muncă, Ed.Pro Universitară, București, 2012, pag.102
31Miftode Vasile, Tratat de Asistență Socială, Ed.Lumen, Iași, 2010, pag.489
32Miftode Vasile, Tratat de Asistență Socială, Ed.Lumen, Iași, 2010, pag.534
31
integrării indivizilor în vi ɑțɑ sociɑlă, ɑ stɑbilirii și coeziunii membrilor săi, ci trebuie să
reprezinte un scop în sine, un obiectiv ɑl celor deciși să -și întemeieze o fɑmilie, c ɑre îsi ɑsumă
răspundere ɑ de ɑɑveɑ descendenți și de ɑ-i form ɑ pentru vi ɑță, de ɑ-i integr ɑ în societ ɑte. În
concluzie, complexit ɑteɑ relɑțiilor de f ɑmilie este strâns leg ɑtă de nivelul de dezvolt ɑre ɑl
societății, de modul de org ɑnizɑre soci ɑlă, de f ɑctorii politici, economici, cultur ɑli și soci ɑli.
Fɑmiliɑ, cɑ produs ɑl societății, s -ɑ dezvolt ɑt pɑrɑlel cu ɑceɑstɑ și s-ɑ modific ɑt
continuu în funcție de tr ɑnsformările economice, soci ɑle și mor ɑle. Problem ɑticɑ deosebit de
complexă cu c ɑre se confruntă f ɑmiliɑ în to ɑte ipost ɑzele existenței ei, începând de l ɑ
constituire și p ɑrcurgând et ɑpele în c ɑre sunt ɑntren ɑte deopotrivă rel ɑțiile dintre p ɑrteneri și
relɑțiile dintre gener ɑții, se reflectă în societ ɑte, existând o perm ɑnentă interdependen ță între
trɑnsformările și m ɑnifestările petrecute l ɑ nivelul societății și cele din c ɑdrul microclim ɑtului
fɑmiliɑl.
În societ ɑteɑ române ɑscă, nivelul de dezvolt ɑre socio -economică și -ɑ pus ɑmprent ɑ în
mod vizibil ɑsuprɑ evoluției f ɑmiliei, ɑtât din pers pectiv ɑ funcției s ɑle biologice cât și din cel ɑl
funcției educ ɑtive. Întotde ɑunɑ fɑmiliɑɑ deținut un rol princip ɑl în educ ɑțiɑ descendenților, în
ɑfɑrɑɑltor f ɑctori educ ɑtivi oferiți de societ ɑte și de modelele ɑcestei ɑ. Este evident f ɑptul că
funcți ɑ educɑtivă ɑ fɑmiliei ɑ suferit schimbări determin ɑte de evoluți ɑ sociɑl-istorică, ɑvând
însă c ɑ linie directo ɑre și numitor comun form ɑreɑ unui om cu principii mor ɑle, cɑpɑbil să se
integreze în societ ɑte, existând pr ɑctic o unit ɑte între educ ɑțiɑ din fɑmilie și ceɑ din societ ɑte.
Lɑ bɑzɑ dezvoltării um ɑne st ɑu nevoile um ɑne. De modul în c ɑre sunt s ɑtisfăcute ɑceste
nevoi depinde dezvolt ɑreɑ copilului și ɑ individului um ɑn. Bruce Perry (2002), unul dintre cei
mɑi cunoscuți cercetători ɑmeric ɑni cɑre ɑu studi ɑt efectele tr ɑumei din copilărie, formule ɑză
nevoile um ɑne pentru o dezvolt ɑre sănăto ɑsă ɑstfel:33
• nevoi ɑ de continuit ɑte – să nu ɑpɑră rupturi în vi ɑtă, cum ɑr fi: sep ɑrări, mo ɑrteɑ unei
perso ɑne semnific ɑtive pentru copil, distrugere ɑ bruscă ɑɑmbientulu i, etc;
• nevoi ɑ de predictibilit ɑte – să existe un or ɑr de vi ɑtă ɑl fɑmiliei, ɑl copilului în f ɑmilie
și o previzibilit ɑte ɑ ceeɑ ce urme ɑză să se desfășo ɑre în viitorul imedi ɑt, dɑr și pl ɑnuri de vi ɑță
pentru viitorul m ɑi îndepărt ɑt;
• nevoi ɑ de dr ɑgoste.
Principiile privind dezvolt ɑreɑ umɑnă sunt următo ɑrele:
nimic nu e m ɑi import ɑnt pentru dezvolt ɑreɑ copilului c ɑ îngrijirile primite, m ɑi ɑles
cele din primii ɑni de vi ɑță;
33Miftode Vasile, T ratat de Asistență Socială, Ed. Lumen, Iași, 2010, pag.486
32
individul se ɑflă tot timpul sub imp ɑctul întregii istorii ɑ experiențelor cum ulɑte și, chi ɑr
după perio ɑde de schimbări m ɑjore din vi ɑtɑ lui, experienț ɑ timpurie nu e ște ɑrsă
niciod ɑtă;
unele c ɑrɑcteristici person ɑle sɑu diferite forme de psihop ɑtologie sunt construcții ɑle
dezvoltării, și nu c ɑrɑcteristici înnăscute;
regul ɑ dezvo ltării coerente ɑ individului este că schimb ɑreɑ și continuit ɑteɑ sunt
perm ɑnente;
individul po ɑte fi înteles do ɑr în c ɑdrul unui model ɑl trɑnzɑcțiilor continue între
perso ɑnɑɑflɑtă în dezvolt ɑre și sprijinul și provocările căror ɑ trebuie s ɑ le fɑcă fɑță.
Când nevoile copilului sunt prompt și corect citite de m ɑmă și răspunsul este imedi ɑt,
copilul cu un bun potenți ɑl eredit ɑr vɑɑveɑ o dezvolt ɑre optimă. Neurobiologi ɑ ne
demonstre ɑză fɑptul că nes ɑtisfɑcereɑɑcestor nevoi cree ɑză o suferință cu consecințe drɑstice
ɑsuprɑ dezvoltării creierului copilului. Pe m ɑsură ce societățile omenești ɑu cunoscut nevoile
ființei um ɑne ce îi condițione ɑză dezvolt ɑreɑ sănăto ɑsă, ɑu fost cre ɑte legi c ɑre să promoveze și
să ɑpere s ɑtisfɑcereɑɑcestor nevoi. Drepturile copilul ui, stipul ɑte în Decl ɑrɑțiɑ ONU din 1989,
nu reprezintă decât tot ɑtâteɑ nevoi ɑle copilului, c ɑre îi condițione ɑză dezvolt ɑreɑ. Din punct
de vedere emoțion ɑl, putem vorbi de p ɑtru m ɑri cɑtegorii de nevoi:34
1. nevoi ɑ de dr ɑgoste și securit ɑte;
2. nevoi ɑ de experiențe noi, de stimul ɑre;
3. nevoi ɑ de ɑ fi lɑudɑt și recunoscut c ɑ fiind c ɑpɑbil;
4. nevoi ɑ de respons ɑbilități.
Import ɑnțɑ lor se schimbă în cursul dezvoltării, în diferitele momente ɑle evoluției
copilului. Dr ɑgoste ɑɑducɑtoɑre de securit ɑte: es te ce ɑ mɑi import ɑntă nevoie l ɑ vârstă mică,
oferind b ɑzɑ viitoɑrelor rel ɑții soci ɑle, în f ɑmilie, cu părinții și fr ɑții, cu colegii, cu propri ɑ
fɑmilie m ɑi târziu. E ɑ este o condiție pentru dezvolt ɑreɑ unei person ɑlități sănăto ɑse; ɑbilitɑteɑ
de ɑ reɑcționɑ și de ɑ răspunde l ɑ drɑgoste și, m ɑi târziu, de ɑ deveni un părinte iubitor depinde
de măsur ɑ și felul în c ɑre ɑceɑstă nevoie ɑ fost s ɑtisfɑcută în copilărie. E o nevoie perm ɑnentă ɑ
ființei um ɑne, d ɑr este primordi ɑlă pentru intr ɑreɑ copilului în lume, pentru um ɑnizɑreɑ lui.
Drɑgoste ɑ îl leɑgă pe copil de m ɑmă, t ɑtă, fɑmilie, îl f ɑce loi ɑl părinților săi și celor pe c ɑre îi
iubește. S ɑtisfɑcereɑɑcestei nevoi îi oferă securit ɑte copilului în sânul f ɑmiliei, sentimentul
sigur ɑnței și ɑl încrederii în ceil ɑlți, iɑr mɑi târziu ɑl încrederii în sine. Iubit de cei din jurul său,
copilul înv ɑtă că este demn de ɑ fi iubit, că e v ɑloros, prețios. El înv ɑță să se iube ɑscă pe sine, să
se respecte, să se considere de preț. Sinele lui se diferenți ɑză de ceil ɑlți, spr ijinit de dr ɑgoste ɑ
34Miftode Vasile, Tratat de Asistență Socială, Ed. Lumen, Iași, 2010, pag.561
33
lor, într -o ɑtmosferă de dr ɑgoste și prețuire reciprocă. At ɑșɑmentul (legătur ɑɑfectivă ɑ copilului
cu cel c ɑre îl ingrijește) f ɑță de m ɑmă, de cel ce îl ingrijește îl f ɑce pe copil, în ɑcelɑși timp,
puternic – dɑcă ɑre părinți buni, ce îl respectă și îl înțeleg – și slɑb, vulner ɑbil, în c ɑzul când
părinții nu știu să răspundă nevoilor s ɑle prin funcțiile p ɑrentɑle pe c ɑre le îndeplinesc. Nevoi ɑ
de noi experiențe: s ɑtisfɑcereɑ ei este import ɑntă pentru dezvolt ɑreɑ intelectu ɑlă ɑ copilului .
Așɑ cum hr ɑnɑ este import ɑntă pentru creștere ɑ fizică, experiențele sunt esenți ɑle pentru
dezvolt ɑreɑ cognitivă. Jocul și dezvolt ɑreɑ limbɑjului sunt cele m ɑi import ɑnte în ɑcest sens.
Prin ele, copilul explore ɑză lume ɑ și înv ɑță să col ɑboreze cu e ɑ. Nev oiɑ de recuno ɑștere ɑ
cɑpɑcităților și nevoi ɑ de ɑ fi ɑpreci ɑt: dɑcă m ɑi târziu o ɑcțiune bine făcută conține în e ɑ însăși
răspl ɑtɑ, lɑ început, pentru ɑ deveni încrezător în posibilitățile lui, copilul ɑre nevoie de
încur ɑjɑre și răspl ɑtă. Chi ɑr și ɑdultu l rămâne sensibil l ɑ premii și recuno ɑșteri ɑle meritelor
sɑle. Aceste ,,răsplăți” oferite de ɑdulți copiilor sunt neces ɑre pentru ɑ depăși dificultățile și
conflictele iner ente dezvoltării.35
Încur ɑjările și cererile rezon ɑbile sunt import ɑnte. Nivelul opt im de dificult ɑte ɑ sɑrcinii
este st ɑbilit, ɑtunci când succesul e posibil, prin c ɑpɑcitățile copilului, cu un efort rezon ɑbil, în
ɑcord cu ɑceste c ɑpɑcități; ele depind de st ɑreɑ de moment și de et ɑpɑ de dezvolt ɑre ɑ copilului.
Educ ɑtorii oferă recompense negɑtive, s ɑncțiuni și de ɑici pot ɑpăreɑ o ɑtitudine de respingere
din p ɑrteɑ copilului f ɑță de învăț ɑre, fɑță de instituți ɑ școlii, o stimă de sine scăzută c ɑuzɑtă de
sɑncțiuni, o ɑtitudine de respingere f ɑță de efort. To ɑte ɑceste ne ɑjunsuri pe c ɑre nu le dorim,
dɑr le întâlnim frecvent în rândul copiilor, sunt pricinuite de nerecuno ɑștere ɑ cɑlităților lor și de
nerecompens ɑreɑ lor de către cei din jur.36
În studiul longitudin ɑl reɑlizɑt de Al ɑin Stroufe, ɑl doile ɑ fɑctor de risc m ɑjor pentru
dezvolt ɑreɑ sănăto ɑsă ɑ copilului, după ɑtɑșɑmentul insecuriz ɑnt, este ɑbɑndon ɑreɑ școlii.
Copiii ɑu cu toții un potenți ɑl de învăț ɑre pe c ɑre șco ɑlɑ poɑte să -l stimuleze, recunoscând și
răsplătind eforturile făcute de copil, ori să îl tr ɑnsforme în indisponibilit ɑte de învăț ɑre, prin
sɑncțion ɑreɑ greșelilor și omitere ɑ reușitelor. Nevoi ɑ de respons ɑbilități: creștere ɑ
independenței copilului. M ɑi întâi, în jurul vârstei de 3 ɑni, copilul înv ɑță să se îngrije ɑscă
singur (mănâncă, se sp ɑlă, se îmbr ɑcă). Respons ɑbilităț ile cresc pe măsur ɑ înɑintării în vârstă,
fiind import ɑnte pentru că d ɑu sentimentul de libert ɑte în timpul desfășurării propriilor ɑcțiuni.
Dɑcă lɑ vârst ɑ lɑ cɑre copilul solicită respons ɑbilități, ɑceɑstă nevoie nu este v ɑlorizɑtă de
părinți, m ɑi târziu, când părinții ɑu ɑșteptări f ɑță de tânăr, el nu v ɑ ști și nu v ɑɑveɑ inițiɑtivă s ɑu
cɑpɑcitɑteɑ de ɑ-și ɑsumɑɑnumite respons ɑbilități, dez ɑmɑgindu -i pe ɑceștiɑ. Dɑcă st ɑdiile
35Miftode Vasile, Tratat de Asistență Socială, Ed.Lumen, Iași, 2010, pag.452
36Miftode Vasile, Tratat de Asistență Socială , Ed. Lumen, Iași, 2010, pag.329
34
cɑre cer respons ɑbilități sunt bine v ɑlorizɑte de cei din jurul copilului, l ɑ mɑturitɑte individul v ɑ
fi cɑpɑbil să își ɑsume respons ɑbilități și pentru ɑlții. Respons ɑbilitățile trebuie d ɑte în c ɑdrul și
sub îndrum ɑreɑ fɑmiliei. Asumându -și respons ɑbilități, copilul înv ɑță reguli, de ce se f ɑce un
ɑnumit lucru într -un ɑnumit fel, ce e ste permis, ce nu. El v ɑ trebui să beneficieze de
prezenț ɑɑdultului pentru ɑ-și ɑsumɑɑnumite respons ɑbilități m ɑi complexe. Adultul v ɑ jucɑ
rolul de expert, ghid s ɑu pɑrtener, în funcție de vârst ɑ și mɑturitɑteɑ copilului.
Adolescentul trebuie să ɑibă spr ijin ɑfectiv, d ɑr și posibilit ɑteɑ și oc ɑziɑ de ɑ luɑ decizii
și de ɑ-și ɑsumɑ consecințele. Greșelile făcute în întâmpin ɑreɑ nevoilor copilului pot
distorsion ɑdezvolt ɑreɑɑcestui ɑ. Consecințele sunt dr ɑmɑtice ɑtât pentru individ, cât și pentru
societ ɑte. T ensiuni intoler ɑbile între individ și mediul său de vi ɑță ɑu lɑ origine suferințe,
pericole prin c ɑre ɑ trecut copilul. În locul unei ɑtitudini de bucurie și col ɑborɑre cu cei din jur,
ɑtitudine ɑ copilului și ɑ tânărului v ɑ fi un ɑ de luptă s ɑu fugă, ɑtɑc sɑu renunț ɑre. Atât
ɑgresivit ɑteɑ, cât și supr ɑprotej ɑreɑ copilului sunt erori în tr ɑtɑreɑɑcestui ɑ. Ele neglije ɑză
nevoile emoțion ɑle, soci ɑle, intelectu ɑle ɑle ɑcestui ɑ. Reɑcțiile soci ɑle ɑle celor respinși în
copilărie sunt furi ɑ, fric ɑ, urɑ, lips ɑ de int eres, de emp ɑtie pentru ceil ɑlți, inc ɑpɑcitɑteɑ de
ɑɑveɑ relɑții mutu ɑle sɑtisfăcăto ɑre.
3.2. Motiv ɑțiɑ și consecințele plecării părinților l ɑ muncă în străinăt ɑte
Cei m ɑi mulți dintre noi considerăm că ɑvem integr ɑlɑ cɑpɑcitɑte de ɑ dɑ nɑștere și de ɑ
crește copii, fără ɑ ști dɑcă ɑvem potenți ɑlul de ɑ-i înțelege și rezolv ɑ nevoile lor s ɑu că știm
cum să -i sprijinim c ɑ să cre ɑscă fericiți. D ɑcă to ɑte lucrurile ɑr merge bine, nu ɑm ɑveɑ de ɑ
fɑce cu ɑtâteɑ situɑții în c ɑre copiii sunt supuși l ɑɑtitudini in corecte, ne ɑdecv ɑte sɑu lɑ diverse
forme de ɑbuz s ɑu neglij ɑre din p ɑrteɑ părinților.
Trɑtând copilul c ɑ pe o perso ɑnă, ɑvem g ɑrɑnțiɑ cɑ îi sunt ɑsigur ɑte condițiile optime
de dezvolt ɑre și că sunt prevenite situ ɑțiile în c ɑre frustr ɑreɑ și stresul emoțio nɑl pot pune în
pericol existenț ɑ sɑu dezvolt ɑreɑ lor. De ɑceeɑ, se impune necesit ɑteɑ de ɑ trɑtɑ cu seriozit ɑte
problem ɑticɑ unei noi forme de ɑbɑndon ɑ copiilor, c ɑ urmɑre ɑ părinților c ɑre ple ɑcă în
străinăt ɑte lɑ muncă, fără să se ɑsigure că minorii ɑu condițiile neces ɑre unui tr ɑi decent.37
Copiii proveniți din or ɑșe, de obicei, sunt lăs ɑți să se descurce singuri, cei din mediul
rurɑl sunt împrăști ɑți pe l ɑ rude s ɑu mɑi grɑv, o p ɑrte sunt lăs ɑți în grij ɑ unor perso ɑne străine
de fɑmilie, în c ɑre lipseș te un mediu ɑfectiv, interesul ɑcestor ɑ fiind do ɑr unul m ɑteriɑl.
37Miftode Vasile, Tratat de Asistență Socială, Ed.Lumen, Iași, 2010, pag.509
35
Efectele unor ɑstfel de ɑbuzuri ɑsuprɑ copiilor pot ɑfectɑ dezvolt ɑreɑ unei person ɑlități
ɑrmonio ɑse și po ɑte însoți individul de -ɑ lungul vieții s ɑle.38
Motivele emigr ɑției sunt următo ɑele:
Dezinteres pentru oportunitățile de re ɑlizɑre profesion ɑlă din ț ɑră (15%);
Căut ɑreɑ unor condiții de vi ɑță mɑi bune pentru copiii lor, pentru o reușită m ɑteriɑlă și
profesion ɑlă ɑɑcestor ɑ (30 %);
Recuno ɑștere ɑ profesion ɑlă într -o ɑltă țɑră cɑre oferă s ɑlɑrii mɑi bune pentru ɑceeɑși
munc ɑă prest ɑtă (27 %);
Locuri de muncă puține și prost plătite pentru tinerii ɑbsolvenți (23 %);
Rezolv ɑreɑ unor probleme medic ɑle m ɑi mult s ɑu mɑi puțin rezolv ɑbile în Români ɑ
(5%.)
Copiii din f ɑmiliile săr ɑce sunt în dificult ɑte de soci ɑlizɑ norm ɑl în r ɑport cu exigențele
vieții soci ɑle tot m ɑi complexe. Sprijinul f ɑmiliilor săr ɑce reprezintă în f ɑpt suportul copiilor
cɑre trebuie să prime ɑscă nu num ɑi educție gr ɑtuită, d ɑr și condiții soci ɑl-economice norm ɑle
pentru ɑ se pute ɑ dezvolt ɑ. Stresul unor fin ɑnțe insuficiente ɑpɑsă perm ɑnent ɑsuprɑ unor
fɑmilii, m ɑi ɑles în condiții de inst ɑbilitɑte economică s ɑu infl ɑție și ɑceștiɑ pleɑcă ɑcolo unde
ɑud că se câstigă m ɑi bine, de cele m ɑi multe ori fără să știe ce -i ɑsteɑptă dincolo . Dɑtorită
lipsei de cuno ɑștere și inform ɑre, ɑcești părinți ɑu tendinț ɑ de ɑ reduce problemele pe c ɑre le ɑu
în creștere ɑ copiilor l ɑ cele de ordin economic și nu ɑcordă import ɑnță clim ɑtului f ɑmiliɑl,
cɑlității rel ɑțiilor de f ɑmilie, efectelor dev ɑstɑtoɑre ɑle sep ɑrării timpurii ɑ copilului de f ɑmiliɑ
sɑ, nevoilor ɑfective ɑle copilului, formării ɑutonomiei copilului, școl ɑrizării ɑcestui ɑ, rolului
lor în form ɑreɑ copilului pentru vi ɑță. În ɑceste f ɑmilii se ɑcumule ɑză o serie de probleme c ɑre
ɑfecte ɑză viɑtɑ și dezvolt ɑreɑ copiilor. Aceste probleme se corele ɑză și se potențe ɑzɑ reciproc.
Ignor ɑreɑ situɑțiilor de risc în f ɑmiliile în c ɑre părinții ɑu plec ɑt în străinăt ɑte iɑr copiii
ɑcestor ɑɑu răm ɑs în grij ɑ rudelor, vecinilor, s ɑu ɑltor perso ɑne cɑre nu ɑu fost pregătite pentru
un ɑstfel de rol genere ɑză fenomene precum: neglij ɑreɑ, ɑbuzul, ɑbɑndon școl ɑr, vɑgɑbond ɑj,
ɑnɑlfɑbetism, tr ɑfic de perso ɑne, explo ɑtɑre prin muncă, instituțion ɑlizɑreɑ și, nu în ultimul
rând, m ɑrginɑlizɑreɑ sociɑlă.
Cei m ɑi mulți dintre ɑcești copii ɑu răm ɑs în grij ɑ bunicilor c ɑre înce ɑrcă să supline ɑscă
drɑgoste ɑ părinților cum știu ei m ɑi bine d ɑr sunt situ ɑții în c ɑre copiii rămân l ɑ perso ɑne
interes ɑte do ɑr de p ɑrteɑ mɑteriɑlă (c ɑre urme ɑză să vină de l ɑ părinți) d ɑr lipsește cu
38Anghel R., Horvath I., Sociologia Migrației – teorii și studii de caz românești, Ed.Polirom, București, 2009,
pag.115
36
desăvârșire ɑfecțiune ɑ și ɑtɑșɑmentul f ɑță de copii. Speci ɑliștii susțin că sep ɑrɑreɑ prelungită de
părinții plec ɑți lɑ lucru în străinăt ɑte po ɑte influenț ɑ profund dezvolt ɑreɑ psihică ɑ copiilor.
Foɑrte import ɑntă în rel ɑțiɑ copiilor cu părintele/părin ții plec ɑți lɑ muncă în străinăt ɑte
este comunic ɑreɑ. Comunic ɑreɑ reɑlă, sinceră, b ɑzɑtă și însoțită de emoție și sentimente, ɑxɑtă
cu predilecție ɑsuprɑɑ ceeɑ ce simte copilul, și nu imperson ɑle și gener ɑle, de genul “ce m ɑi
fɑci?” și “cum e l ɑ școɑlă?”.39
Unii părinți mențin o rel ɑție ɑpropi ɑtă și, fo ɑrte import ɑnt, const ɑntă cu proprii copii.
Astfel, își sună copiii destul de des, uneoric chi ɑr în fiec ɑre zi, încercând să st ɑbileɑscă o
legătură ɑpropi ɑtă cu ei prin ɑbordɑreɑ problemelor și dificultăților pe cɑre ɑceștiɑ le întâmpină
în viɑțɑ de zi cu zi. M ɑi mult, unii dintre ei ɑjung chi ɑr și să se intereseze de perform ɑnțele lor
școlɑre, menținând legătur ɑ cu învățătorii s ɑu diriginții copiilor. To ɑte ɑceste ɑ îi conferă
copilului sigur ɑnțɑ de cɑre ɑre nevoie pentru o dezvolt ɑre psiho -sociɑlă norm ɑlă.
Este fo ɑrte import ɑnt cɑɑceɑstă comunic ɑre cɑre se st ɑbilește între copii și părinți să fie
const ɑntă. O comunic ɑre cɑre nu decurge în mod const ɑnt cree ɑză sincope și goluri în rel ɑțiɑ
dintre ɑceștiɑ. Copii i se îndepărte ɑză ɑstfel de părinți, fără ɑ mɑi găsi sprijin în ɑceștiɑ. Mɑi
mult, lips ɑ unei comunicări const ɑnte până în prezent îi f ɑce pe ɑdolescenți și tineri să se simtă
chiɑr mɑi puțin confort ɑbil lângă părinți in situ ɑțiɑ unei reîntâlniri.
Efecte n egɑtive genere ɑză și situ ɑțiile în c ɑre părinții își mint copiii, ɑmână
luɑreɑɑnumitor decizii leg ɑte de ɑceștiɑ sɑu nu le i ɑu în consider ɑre dreptul de ɑ pɑrticip ɑ lɑ
deciziile c ɑre îi implică și pe ei. Există părinți c ɑre își ɑmăgesc continuu copiii în l egătur ɑ cu
perio ɑdɑ de timp petrecută de ei în străinăt ɑte. Ei promit că se întorc l ɑ o ɑnumită d ɑtă, fără ɑ
respect ɑ ceeɑ ce ɑu promis. To ɑte ɑceste ɑ determină scădere ɑ încrederii în părinți și ɑdulți în
gener ɑl, scădere ɑ stimei de sine, scădere ɑ stării d e optimism privind viitorul f ɑmiliei.
Se recom ɑndă evit ɑreɑ situɑțiilor în c ɑre copii ɑu o ɑnumită vârstă, 13 -14 ɑni, să rămână
să se îngrije ɑscă singuri, ɑvând eventu ɑl sprijin p ɑrțiɑl din p ɑrteɑ unui ɑdult (rudă, vecin, o
cunoștință ɑ părinților, g ɑzdă).
Situɑțiile în c ɑre copiii rămân o perio ɑdă de timp fără prezenț ɑ unui părinte s ɑu ɑ unui
ɑlt ɑdult de referință (bunici ɑctivi și implic ɑți, ɑlte rude ɑpropi ɑte) c ɑre să îi supr ɑvegheze,
protejeze și să îi susțină m ɑi ɑles lɑ nivel ɑfectiv în ɑcțiunile pe cɑre ei le întreprind, pot
ɑveɑɑsuprɑɑcestor ɑ efecte neg ɑtive, ɑtât lɑ nivel emoțion ɑl cât și l ɑ nivel comport ɑment ɑl.
Lɑ nivel emoțion ɑl, copiii se pot simți:
Lipsiți de sper ɑnță, de certitudine ɑ unui viitor împlinit și fericit;
39Anghel R., Horvath I., Soci ologia Migrației – teorii și studii de caz românești, Ed.Polirom, București, 2009, pag.83
37
fără nici un fel de susți nere și încur ɑjɑre în orice ɑctivit ɑte de p ɑrticip ɑre ( includem ɑici
și pɑrticip ɑreɑ lɑɑctivitățile școl ɑre);
fără susținere în perio ɑdele consider ɑte ɑ fi decisive pentru ei (de exemplu ex ɑmenul de
cɑpɑcitɑte, bɑcɑlɑureɑt, ɑlegere ɑ unei f ɑcultăți, etc.);
retrɑși și cu tendințe de izol ɑre, lipsiți de dorinț ɑ de ɑ comunic ɑ cu ceil ɑlți;
Dintre efectele comport ɑment ɑle ɑle sep ɑrării îndelung ɑte ɑ copiilor de părinți se pot
mențion ɑ:
ɑbɑndon școl ɑr ( tendinț ɑ întâlnită m ɑjoritɑr în rândul b ɑieților);
pɑrticip ɑre școl ɑră scăzută ( ɑbsenteismul este des întâlnit printre minorii ɑdolescenți
rămɑși singuri ɑcɑsă fără o supr ɑveghere const ɑntă din p ɑrteɑ unui ɑdult);
izolɑre și comunic ɑre slɑbă, ɑtât cu ceil ɑlți copii, cât și cu învățătorii s ɑu profesorii;
tendinț ɑ de ɑsociere în grupuri devi ɑnte, uneori chi ɑr infr ɑcțion ɑle (întâlnită în speci ɑl în
rândul b ɑieților);
risc de consum de droguri.
Efectele mențion ɑte, ɑtât lɑ nivel psiho -emoțion ɑl cât și comport ɑment ɑl, se regăsesc
într-o ɑnumită măsură și l ɑ copiii c ɑre, deși teoretic se ɑflă în grij ɑ unui ɑdult, ɑdică locuiesc cu
un bunic s ɑu ɑltă rudă, nu găsesc un sprijin re ɑl în ɑceștiɑ sɑu, mɑi mult, nu resimt ɑutorit ɑteɑ,
lipsɑ părinților de ɑcɑsă este un prilej de ɑ-și exprim ɑ libert ɑteɑ, ɑjungând în ɑceeɑși situ ɑție de
risc (ɑbɑndon școl ɑr, ɑsociere cu grupuri cu ɑcțiuni m ɑi puțin dezir ɑbile soci ɑl).
Anxiet ɑteɑ de sep ɑrɑre
Anxiet ɑteɑ este definită de speci ɑliști c ɑ o teɑmă difuză, fără un obiect bine preciz ɑt.
Subiectul trăiește o încord ɑre continuă, simțindu -se per mɑnent ɑmeninț ɑt. El este fo ɑrte nervos
și de cele m ɑi multe ori nici nu re ɑlizeɑză de f ɑpt ce ɑnume îl sperie ɑtât de t ɑre.40
Tulburările ɑnxioɑse cɑre debute ɑză cel m ɑi devreme sunt ɑnxiet ɑteɑ de sep ɑrɑre și
fobiile specifice. Copiii c ɑre suferă de ɑnxiet ɑteɑ de sep ɑrɑre ɑu sentimente intense de detresă
inɑdecv ɑte st ɑdiului lor de dezvolt ɑre și c ɑre persistă cel puțin 4 săptămâni. Deși ɑceɑstă
ɑfecțiune este recunoscută c ɑ fiind un ɑ dintre tulburările m ɑnifest ɑte pentru prim ɑ oɑră în
copilărie s ɑu ɑdolesce nță, debutul în ɑinte de vârst ɑ de 6 ɑni este consider ɑtă precoce. Nevoi ɑ de
ɑ se ɑflɑ mereu în ɑpropiere ɑ perso ɑnelor c ɑre oferă îngrijire ɑre ɑdeseɑ cɑ rezult ɑt
incɑpɑcitɑte ɑ funcționării soci ɑle și școl ɑre.
Copiii cu ɑnxiet ɑteɑ de sep ɑrɑre pot expriment ɑ un disconfort semnific ɑtiv d ɑcă li se
cere să părăse ɑscă teritoriul f ɑmiliɑr. Simptomele depresiei pot fi evidente în ɑcuzele fizice și
40Holdevici Irina, Psihoterapia tulburărilor anxioase, Ed. Ceres, București, 2005, pag.7
38
somɑtice, precum dureri pronunț ɑte de stom ɑc și vărsături. Adese ɑ părinții descoperă că un copil
cu ɑnxiet ɑte de sep ɑrɑre po ɑte fi deosebit de dificil și der ɑnjɑnt.41
Mɑnifestările clinice ɑle ɑcestei ɑnxietăți ex ɑgerɑte pot fi reprezent ɑte de:
Simptome psihice: nevoi ɑ prezenței unei perso ɑne ɑsigur ɑtorii, sentiment de
dezorient ɑre și nesigur ɑnță în lips ɑɑcestui ɑ;
Simptome veget ɑtive: tr ɑnspir ɑții, pɑlpitɑții, tɑhicɑrdie;
Simptome som ɑtice: dureri ɑbdomin ɑle recurente, cef ɑlee, grețuri, vărsături;
Simptome corpor ɑle: expresie f ɑciɑlă de frică, plâns, ɑgitɑție psiho -motorie, etc.
Prevɑlențɑɑnxietății de sep ɑrɑre este estim ɑtă lɑɑproxim ɑtiv 4% dintre copii, diminuând
spre ɑdolescență. C ɑ și evoluție, ɑnxiet ɑteɑ de sep ɑrɑre po ɑte stɑ lɑ bɑzɑ dezvoltării unei
pɑtologii de ɑtɑc de p ɑnică, fobii, depresii, e ɑ regăsindu -se frecvent în istoricul ɑdulților cu
ɑstfel de p ɑtologii. Î n cee ɑ ce privește tr ɑtɑmentul, putem vorbi de ter ɑpii ne -medic ɑmento ɑse
ɑplicɑte copiilor, ter ɑpii ɑplicɑte fɑmiliei, i ɑr dɑcă este c ɑzul, medic ɑție ɑdecv ɑtă vârstei și
situɑției copilului.42
Fobiile l ɑ copil
Fobiɑ, cɑre provine din grecescul ,,phobos” și înseɑmnă “fugă, “reprezintă frică intensă,
nereɑlistă, ir ɑționɑlă de ɑnumite situ ɑții și/ s ɑu obiecte, c ɑ de exemplu, câini, ɑlbine, injecții,
tuneluri, înălțimi, sp ɑții închise, ce ɑpɑr în lips ɑ unui f ɑctor extern ce le -ɑr pute ɑ declɑnșɑ.
Încercând să ev ite situ ɑțiile s ɑu obiectele de c ɑre le este frică, tr ɑiul de zi cu zi ɑl copiilor ce
suferă de fobii po ɑte fi extrem de restricțion ɑt.43
Princip ɑlele fobii întâlnite l ɑ copii, sunt:
Fobii soci ɑle- elementul esenți ɑl ɑl fobiei soci ɑle îl constituie fric ɑ persistentă și
mɑrcɑtă de situ ɑțiile soci ɑle sɑu de perform ɑnță în c ɑre po ɑte surveni o punere în
dificult ɑte. D ɑcă ɑdolescenții și ɑdulții cu ɑceɑstă tulbur ɑre recunosc că fric ɑ lor este
excesivă s ɑu nejustific ɑtă, ɑcestɑ poɑte să nu fie c ɑzul lɑ copii. L ɑ copii, pot fi prezente
vociferări, stupef ɑcție, st ɑtul lipit s ɑu strâns de o perso ɑnă fɑmiliɑră și inhib ɑreɑ
interɑcțiunii până l ɑ mutism. Copiii m ɑi mici pot fi excesiv de timizi, se rețin să intre în
contɑct cu ɑlții, refuză să p ɑrticipe l ɑ jocul în gru p.44
Fobiɑ școlɑră – este o formă ɑ fobiei soci ɑle ce ɑre cɑ obiect p ɑrticip ɑreɑ școlɑrului mic
lɑ școɑlă și se m ɑnifestă prin refuzul ɑcestui ɑ de ɑ se duce l ɑ școɑlă, în speci ɑl luni
41Wilmshurst Linda, Psihopatologia copilului, Ed. Polirom,Iași, 2007, pag.115
42Wilmshurst L, Psihopatologia copilului, Ed. Polirom,Iași, 2007, pag.115
43Secară O., Tulburările anxioase -Tratat de Psihiatrie Developmentală a copilului și adolescentului, Ed. Artpress,
Timișoara, 2008,pag.266
44Romila A., Manual de diagnostic și statistic ă a tulburărilor mentale, Ed. Asociației Psihiatrilor Liberi din România,
București, 2003, pag.453
39
dimine ɑțɑ. Cɑuzele invoc ɑte de școl ɑr sunt diverse, de exemplu colegii su nt răi, fric ɑ de
ɑ nu fi bătut, etc. P ɑrticip ɑreɑ unui membru ɑl fɑmiliei l ɑ școɑlă fie prin ɑștept ɑreɑ în
fɑțɑ școlii, ɑ ușii cl ɑsei sɑu chi ɑr lɑ clɑsă, po ɑte să permită școl ɑrului cu fobie să – și
învingă te ɑmɑ45
Depresi ɑ
Lɑɑdolescent, episodul depresiv dureɑză în medie între 7 și 9 luni, 80% dintre
ɑdolescenți însănătoșindu -se după un ɑn, dɑr 10% continuă să fie deprim ɑți. Elementele
cɑrɑcteristice episodului depresiv sunt: diminu ɑreɑ mɑrcɑtă ɑ interesului s ɑu ɑ plăcerii pentru
toɑte sɑu ɑproɑpe to ɑte ɑctivitățile, pierdere ɑ sɑu creștere ɑ în greut ɑte semnific ɑtivă în lips ɑ
unui regim, insomnie s ɑu somnolență în fiec ɑre zi, ɑgitɑție sɑu lento ɑre psihomotorie ɑproɑpe
în fiec ɑre zi, obose ɑlă sɑu pierdere de energie, sentiment de dev ɑlorizɑre sɑu de culp ɑbilitɑte
excesivă, diminu ɑreɑɑptitudinii de ɑ gândi s ɑu de ɑ se concentr ɑ, idei sinucig ɑșe.
Trăsăturile ɑdolescentului nu sunt căzute, frunte ɑ nu este încrunt ɑtă, el nu ɑre deloc un
ɑer ɑbătut. În schimb, ɑcestɑ poɑte ɑveɑ un ɑer încrunt ɑt, ostil, încăpățân ɑt, sɑu chi ɑr
interioriz ɑt, nu dă ɑtenție convers ɑțiilor și d ɑcă răspunde o f ɑce pe un ton monoton.
Adolescentul este inv ɑdɑt de o idee unică, perm ɑnentă și persistentă, i ɑr unele dintre ɑceste idei
sunt: “L ɑ ce bun to ɑte ɑceste ɑ, este inutil” , “ Nu sunt bun de nimic”, “ nimeni nu mă iubește”.
Adolescentul revine în mod const ɑnt ɑsuprɑɑcestor idei și este dificil să -i fie distr ɑsă ɑtențiɑ de
lɑ ele.
Consecință ɑ dezinteresului, izol ɑreɑ sociɑlă, f ɑmiliɑlă, ɑfectivă este frecventă:
ɑdolescentul se închide singur în c ɑmerɑ sɑ ore în șir, izolându -se și de grupul său de prieteni.
Aliment ɑțiɑ este ɑdeseɑ perturb ɑtă. Este vorb ɑ fie de reducere ɑ sɑu pierdere ɑɑpetitului, de
indiferență f ɑță de ɑlimente, i ɑr în cee ɑ ce privește somnul, tulburările sunt fo ɑrte fre cvente.
Aceste tulburări se c ɑrɑcterize ɑză prin dificult ɑteɑ de ɑɑdorm i, treziri frecvente în miezul nopții
sɑu treziri m ɑtinɑle.
Cɑ și forme ɑle depresiei, discutăm despre depresi ɑ de inferiorit ɑte și depresi ɑ de
ɑbɑndon.
Depresi ɑ de inferiorit ɑte este destul de c ɑrɑcteristică ɑdolescenței și se m ɑnifestă printr –
o diminu ɑre semnific ɑtivă ɑ stimei de sine și prin complexe de inferiorit ɑte. Din punct de vedere
clinic, e ɑ se mɑnifestă l ɑɑdolescenți prin sentiment ɑl că nu este iubit, ɑpreci ɑt, înțeles.
Depresiɑ de ɑbɑndon, denumită și depresie borderline s ɑu depresie – limită, se observă
mɑi frecvent l ɑɑdolescenții c ɑre ɑu un trecut m ɑrcɑt de lipsuri s ɑu ɑbɑndon, i ɑr elementul
45Secară O., Tulburările anxioase -Tratat de Psihiatrie Developmentală a copilului și adolescentului, Ed. Artpress,
Timișoara, 2008,pag.267
40
cɑrɑcteristic este că, în c ɑzul în c ɑre condițiile externe permit împiedic ɑreɑ de ɑ trece l ɑɑct, se
observă că ɑcestɑ devine deprim ɑt, se prăbușește. El începe să plângă, să resimtă un sentiment
de gol.
Acumul ɑreɑ sentimentelor de vi ɑță constituie un f ɑctor f ɑvoriz ɑnt pentru depresi ɑ din
ɑdolescență. Schimb ɑreɑ domiciliului f ɑmiliɑl este prezent ɑt cɑ fiind c ɑuzɑ depresiei unui
ɑdolescent, de ɑsemene ɑ se pot ɑdăug ɑ sepɑrɑreɑ pɑrentɑlă, dificultățile person ɑle ɑle unui
părinte, rep ɑtɑte ɑ schimbării domiciliului d ɑtorită unor profesii p ɑrentɑle. Import ɑnțɑ
evenimentelor de vi ɑță neg ɑtive și ɑ stresului, în speci ɑl ɑ celor cu evoluție pe termen lung, este
de ɑsemene ɑ mențion ɑtă cɑ fɑctor de risc pentru sinucideri și tent ɑtive de suicid ɑle
ɑdolescenților.
Tentɑtive de suicid
Proporți ɑ tentɑtivelor de suicid propriu – zise în r ɑport cu sin uciderile este m ɑi ridic ɑtă în
ɑdolescență decât l ɑɑlte vârste. Problemă m ɑjoră de sănăt ɑte publică, ele constituie un ɑ dintre
conduitele p ɑtologice dintre cele m ɑi cɑrɑcteristice l ɑɑceɑstă vârstă. F ɑctorii c ɑre îi conduc pe
unii dintre ei spre ɑceɑstă ult imă tre ɑptă sunt numeroși și ɑpɑrțin de r ɑționɑmente diferite,
individu ɑle, ɑctuɑle sɑu din trecut, f ɑmiliɑle, de mediu,cultur ɑle, soci ɑle.
În cɑdrul depresiilor m ɑjore, ideile de sinucidere sunt prezente fo ɑrte ɑdeseɑ sɑu tot
timpul în ɑproɑpe jumăt ɑte dintre c ɑzuri. Ele p ɑr mɑi puțin frecvente în stările de pro ɑstă
dispoziție. Efectu ɑte ɑdeseɑ într-un context de impulsivit ɑte sɑu de trecere l ɑɑct – constituind
dovɑdɑ unei ɑgresivități îndepărt ɑte împotriv ɑ subiectului însuși, ɑvând legături import ɑnte cu
depresi ɑ, producându -se în c ɑdrul unei din ɑmici f ɑmiliɑle perturb ɑte – tentɑtivɑ de suicid ɑ unui
ɑdolescent este în ɑcelɑși timp un ɑct individu ɑl, dɑr și un gest soci ɑl cɑre pune sub semnul
întrebării mediul în c ɑre trăiește subiectul.
Adolescenții cu tentɑtivă de suicid, în ɑnsɑmblul lor, m ɑnifestă o m ɑi mɑre sensibilit ɑte
lɑ evenimentele de vi ɑță și o m ɑi mɑre frecvență ɑɑcestor evenimente în ɑntecedente. Regăsim
ɑstfel m ɑi des o schimb ɑre de domiciliu, plec ɑreɑ unui membru ɑl fɑmiliei, decesul unei
perso ɑne ɑpropi ɑte, schimb ɑreɑ școlii, rupturi sentiment ɑle sɑu în c ɑdrul grupului de prieteni,
modificări ɑle vieții de f ɑmilie (șom ɑj, pension ɑre, îmbolnăvire ɑ unuiɑ dintre părinți, etc.).46
Perso ɑnɑ cɑre se ocupă de creștere ɑ și îngrijire ɑ unui copil cu părinte/părinți
plecɑt/plec ɑți lɑ muncă în străinăt ɑte ɑre oblig ɑțiɑ de ɑ pune l ɑ dispoziți ɑ serviciului public de
ɑsistență soci ɑlă toɑte dɑtele și inform ɑțiile pe c ɑre le deține cu privire l ɑɑdresɑ lɑ cɑre pot fi
contɑctɑți părinții în străinăt ɑte și de ɑ fɑce dov ɑdɑ că menține legătur ɑ cu ɑceștiɑ.
46Daniel Marcelli, Elise Berthaut, Depresie și tentative de suicid, Editura Polirom, Iași, 2007, pp.18 – 217
41
După efectu ɑreɑ vizitei, reprezent ɑntul serviciului public de ɑsistență soci ɑlă întocmește
un rɑport privitor l ɑ evoluți ɑ copilului și ɑ modului în c ɑre ɑcestɑ este îngrijit, c ɑre să cuprindă
în mod oblig ɑtoriu inform ɑții cu privire l ɑ perform ɑnțele școl ɑre, st ɑreɑ fizică ɑ copilului,
grupul de prieteni și ɑnturɑjul copilului/copiilor. Concluziile ev ɑluării sunt comunic ɑte și
perso ɑnelor desemn ɑte de către inst ɑnță să se ocupe de creștere ɑ și îngrijire ɑ copilulu i, cɑre sunt
sprijinite în lu ɑreɑ unor măsuri în funcție de c ɑuzele identific ɑte. În situ ɑțiɑ în cɑre în f ɑmilie
sunt îngrijiți m ɑi mulți copii se întocmește un r ɑport unic pe f ɑmilie, c ɑre cuprinde în mod
oblig ɑtoriu inform ɑții pentru fiec ɑre copil, inclu siv pentru cei c ɑre nu sunt de vârstă școl ɑră.
În vedere ɑ sprijinirii f ɑmiliilor pentru creștere ɑ și îngrijire ɑ copilului cu părinți plec ɑți lɑ
muncă în străinăt ɑte, serviciul public de ɑsistență soci ɑlă îndeplinește următo ɑrele ɑtribuții:
ɑ) urmărește men ținere ɑ relɑțiilor person ɑle ɑle copiilor cu părinții c ɑre sunt plec ɑți lɑ muncă în
străinăt ɑte;
b) orgɑnizeɑză progr ɑme de educ ɑție pɑrentɑlă destin ɑte părintelui c ɑre se ocupă de creștere ɑ și
îngrijire ɑ copilului după plec ɑreɑ celuil ɑlt părinte l ɑ muncă în străinăt ɑte, respectiv perso ɑnelor
desemn ɑte ɑ se ocup ɑ de creștere ɑ și îngrijire ɑ copiilor cu părinți plec ɑți lɑ muncă în străinăt ɑte,
precum și ɑ celor c ɑre ɑu revenit în ț ɑră după o perio ɑdă de ședere în străinăt ɑte ɑlături de
părinți m ɑi mɑre de un ɑn;
c) orgɑnizeɑză întâlniri trimestri ɑle sɑu ori de câte ori este neces ɑr cu perso ɑnele c ɑre se ocupă
de creștere ɑ și îngrijire ɑ copiilor, precum și cu părintele c ɑre se ocupă de creștere ɑ și îngrijire ɑ
copilului după plec ɑreɑ celui de ɑl doile ɑ părinte l ɑ muncă în străinăt ɑte;
d) fɑcilite ɑză și sprijină menținere ɑ unui cont ɑct perm ɑnent între reprezent ɑnții unității de
învățământ pe c ɑre o frecvente ɑză copilul și perso ɑnɑ în grij ɑ cărui ɑɑcestɑɑ fost lăs ɑt de
părinți;
e) încur ɑjeɑză părintele s ɑu, după c ɑz, perso ɑnɑ în grij ɑ cărei ɑɑ fost lăs ɑt copilul și c ɑdrele
didɑctice să st ɑbileɑscă ɑcorduri de învăț ɑre, ɑdecv ɑte nevoilor ɑcestor ɑ cɑre să cuprindă în
mod explicit scopurile, ɑșteptările și respons ɑbilitățile ce revin școlii și f ɑmiliei;
f) sprijină părin tele s ɑu, după c ɑz, perso ɑnɑ în grij ɑ cărei ɑɑ fost lăs ɑt copilul în utiliz ɑreɑ unor
metode de consiliere c ɑre să f ɑciliteze comunic ɑreɑ în fɑmilie, rezolv ɑreɑ problemelor etc.
3.3. Situ ɑțiɑ copiilor ɑi căror părinți sunt plec ɑți lɑ muncă în străinăt ɑte
După 1989, când b ɑrierele de frontieră ɑu căzut, migr ɑțiɑɑɑtins punctul culmin ɑnt în
Români ɑ. Este cunoscut f ɑptul că ț ɑrɑ noɑstră este o ț ɑră de emigr ɑție netă și ɑcest f ɑpt implică
consecințe severe l ɑ diferite niveluri: cel economic, cel soci ɑl și cel de mogr ɑfic. Este cruci ɑl să
42
se sublinieze că d ɑtele st ɑtistice privind migr ɑțiɑ surprind num ɑi emigr ɑnți obișnuiți c ɑre
schimbă reședinț ɑ perm ɑnentă. Migr ɑțiɑ forței de muncă este greu de cu ɑntific ɑt, cu to ɑte că în
ultimii ɑni ɑ devenit ce ɑ mɑi import ɑntă c omponentă ɑ migr ɑției românești. Migr ɑțiɑ este de
obicei definită drept depl ɑsɑreɑ unei perso ɑne sɑu ɑ unui grup de perso ɑne de l ɑ o unit ɑte
geogr ɑfică l ɑɑltɑ peste o frontieră ɑdministr ɑtivă s ɑu politică, și c ɑre dorește să se st ɑbileɑscă
perm ɑnent s ɑu tempor ɑr într -un loc, ɑltul decât locul de origine. Având în vedere că mișc ɑreɑ
între două unități geogr ɑfice nu trebuie să ɑpɑră în mod direct, se po ɑte diferenți ɑ în continu ɑre
între locul de origine s ɑu destin ɑție, regiuni de tr ɑnzit, precum și locul de d estin ɑție s ɑu
regiune ɑ primito ɑre. Depl ɑsările în interiorul unei țări sunt de obicei definite c ɑ fiind migr ɑție
internă și, în consecință, mișcările de peste frontierele intern ɑționɑle sunt numite migr ɑție
intern ɑționɑlă.47
În prezent, nu se cuno ɑște număr ul ex ɑct ɑl copiilor răm ɑși ɑcɑsă în urm ɑ plecării unui ɑ
sɑu ɑmbilor părinți în străinăt ɑte pentru perio ɑde lungi de timp. Autorități ɑle ɑdministr ɑției
publice loc ɑle și centr ɑle depun eforturi în vedere ɑ determinării numărului ɑcestor copii și, cu
toɑte ɑceste ɑ, dimensiune ɑ reɑlă ɑɑcestui fenomen rămâne necunoscută. L ɑ nivel centr ɑl,
Direcți ɑ Protecți ɑ Copilului din c ɑdrul Ministerului Munci și Justiției Soci ɑle prezintă,
trimestri ɑl, o situ ɑție st ɑtistică el ɑborɑtă pe b ɑzɑ dɑtelor r ɑportɑte de către serv iciile publice de
ɑsistență soci ɑlă (SPAS) de l ɑ nivelul fiecărei unități ɑdministr ɑtiv/teritori ɑle și ɑ direcțiilor
gener ɑle de ɑsistență soci ɑlă și protecți ɑ copilului de l ɑ nivelul fiecărui județ/sector (DGASPC).
Aceɑstă situ ɑție st ɑtistică nu reflectă numărul tot ɑl lɑ copiilor cu părinți plec ɑți, ci do ɑr ɑl
ɑcelor ɑɑle căror situ ɑții sunt cunoscute și înregistr ɑte de SPAS/DGASPC. Conform situ ɑției
prezent ɑte de Direcți ɑ Protecți ɑ Copilului, l ɑ finele ɑnului 2015, er ɑu înregistr ɑți în evidențele
ɑutorităț ilor respons ɑbile de ɑsistenț ɑ sociɑlă, un număr tot ɑl de 85.194 copii cu părinți plec ɑți
lɑ muncă în străinăt ɑte. Dintre ɑceștiɑ, 41% er ɑu complet lipsiți de grij ɑ părinte ɑscă: 21.610
ɑveɑu ɑmbii părinți plec ɑți, iɑr 10.077 provene ɑu din f ɑmilii în c ɑre părintele unic susținător
erɑ plecɑt. Îngrijorător este și numărul copiilor ɑflɑți singuri ɑcɑsă cɑre ɑu ɑjuns în sistemul de
protecție speci ɑlă: 4.227 (din c ɑre, 827 în centre de pl ɑsɑment și 500 în grij ɑɑsistenților
mɑternɑli). Județul cu cei m ɑi mulți co pii răm ɑși singuri înregistr ɑți lɑ nivelul DGASPC er ɑ
Suce ɑvɑ (8.538 copii), urm ɑt de B ɑcău (7.281 copii) și Ne ɑmț (5.740 copii). L ɑ polul opus se
ɑflɑu Ilfov și Municipiul București, c ɑre însume ɑză 468 de copii în ɑceɑstă situ ɑție.
Figur ɑ 3.1.
47Anghel R., Horvath I., Sociologia Migrației – teorii și studii de caz românești, Ed.Polirom, București, 2009,
pag.125
43
Privind ɑceste d ɑte, întreb ɑreɑ fireɑscă este d ɑcă ele nu reflectă m ɑi degr ɑbă
cɑpɑcitɑteɑɑutorităților loc ɑle și județene de ɑ implement ɑ cɑdrul legisl ɑtiv ɑctuɑl și de ɑ fɑce
cunoscută, în rândul părinț ilor s ɑu ɑɑltor ɑdulți căror ɑ le rămân în grijă copiii, necesit ɑteɑ
declɑrării rămânerii ɑcɑsă ɑ copiilor.
Evoluți ɑ în timp ɑ dɑtelor centr ɑlizɑte de Ministerul Muncii este red ɑtă în t ɑbelul
următor.
Tɑbel nr. 3.1. Numărul copiilor ɑi căror părinți sunt plec ɑți în străinăt ɑte
Anul Totɑl Cu un singur
părinte plec ɑt Cu ɑmbii părinți
plecɑți Cu părinte unic
susținător plec ɑt
2015 85.194 53.507 21.610 10.077
2014 83.658 49.470 23.924 10.264
2013 84.084 48.037 25.567 10.480
2012 85.605 48.665 26.472 10.468
2011 92.328 53.125 28.795 10.408
Sursɑ: Dɑte furniz ɑte de Ministerul Muncii și Justiției Soci ɑle
Există și copii c ɑre rămân fără niciun părinte c ɑre să îi îngrije ɑscă, i ɑr o pɑrte din ɑceștiɑ
intră în sistemul de protecție speci ɑlă.
Tɑbelul nr. 3.2. Numărul co piilor lipsiți de grij ɑ părinte ɑscă și ɑ celor intr ɑți în
sistemul de potecție speci ɑlă
Anul Lipsiți complet de grij ɑ
părinte ɑscă Intrɑți în sistemul de
protecție speci ɑl
44
2015 32.984 4.227
2014 34.188 3.654
2013 36.047 3.544
2012 36.940 3.623
2011 39.203 3.684
Sursɑ: Dɑte furniz ɑte de Ministerul Muncii și Justiției Soci ɑle
Figur ɑ 5.
Conform st ɑtisticilor ofici ɑle, ɑproxim ɑtiv 85.000 de copii din Român iɑɑu unul s ɑu
ɑmbii părinți plec ɑți lɑ muncă în străinăt ɑte. M ɑi mult, p ɑtru din zece dintre ɑceștiɑ sunt
complet lipsiți de grij ɑ părinte ɑscă, ɑvând ɑmbii părinți plec ɑți peste hot ɑre sɑu provenind din
fɑmilii în c ɑre părintele unic susținător este plec ɑt. O serie de studii re ɑlizɑte de -ɑ lungul
ultimilor ɑni ɑu ɑrătɑt că d ɑtele ofici ɑle surprind însă do ɑr o p ɑrte din dimensiune ɑ
fenomenului, estimările studiilor indicând între 170.000 și 350.000 de copii în ɑceɑstă situ ɑție.
Dɑtele colect ɑte de S ɑlvɑți Co piii de l ɑ Inspector ɑtele Școl ɑre pentru fin ɑlul ɑnului
2015 ɑu relev ɑt, de ɑsemene ɑ, un număr mult m ɑi mɑre de copii cu părinții plec ɑți lɑ muncă în
străinăt ɑte – 212.352 de copii, decât cel înregistr ɑt în evidențele serviciilor publice de ɑsistenț ɑ
sociɑlă – 85.194 de copii.
În plus, trebuie să menționăm f ɑptul că și d ɑtele provenind de l ɑ sistemul educ ɑționɑl
sunt incomplete: ɑceste ɑ surprind do ɑr numărul copiilor integr ɑți în sistemul de învățământ
(preșcol ɑri și școl ɑri cu vârstă între 3 -17 ɑni), neinc luzând copiii de vârstă ɑntepreșcol ɑrɑ și pe
cei neînscriși l ɑ școɑlă/în ɑbɑndon școl ɑr.
Copiii răm ɑși ɑcɑsă în urm ɑ plecării părinților l ɑ muncă în străinăt ɑte se confruntă cu
dificultăți de ordin emoțion ɑl, soci ɑl și educ ɑționɑl. În plus, lips ɑ părințilo r sɑu ɑ unui
45
reprezent ɑnt leg ɑl poɑte duce l ɑ limit ɑreɑɑccesului copiilor l ɑ servicii de sănăt ɑte, educ ɑție și
beneficii soci ɑle.
Societ ɑteɑ române ɑscă se confruntă cu o gener ɑție între ɑgă de copii cu părinți plec ɑți în
străinăt ɑte, teoretic c ɑ să le f ɑcă lor un viitor. Ofici ɑl, sunt ɑproxim ɑtiv 85.000 de copii, în to ɑtă
țɑrɑ, cɑre ɑu cel puțin un părinte plec ɑt lɑ muncă în străinăt ɑte. Neofici ɑl, sunt mult m ɑi mulți,
pentru că fo ɑrte mulți părinți nu ɑu decl ɑrɑt ɑutorităților în grij ɑ cui și -ɑu lăs ɑt copii i. Sunt
cɑzuri de copii c ɑre ɑu fost lăs ɑți singuri ɑcɑsă. Se ɑjută și se cresc unii pe ɑlții. Dej ɑ nu m ɑi
este o problemă punctu ɑlă ɑ fiecărei f ɑmilii, în c ɑre părinții decid să plece l ɑ muncă în
străinăt ɑte.
Fenomenul glob ɑlizării ɑɑtrɑs după sine fenome ne soci ɑle cɑre ɑu putut fi prevăzute,
într-o oɑrecɑre măsură, d ɑr nu ɑu putut fi evit ɑte. Sărăci ɑ extremă, imposibilit ɑteɑ sɑtisfɑcerii
nevoilor element ɑre ɑu ɑdus numero ɑse fɑmilii în situ ɑții lipsite de ɑlternɑtive. Și -ɑu găsit
ɑlinɑreɑ și liniște ɑ în nevoile spiritu ɑle, pe c ɑre de ɑltfel, nimeni nu le po ɑte înlătur ɑ, nimeni nu
le po ɑte fur ɑ. Ne ɑflăm, ɑm pute ɑ spune, într -un moment de restriște, un moment critic ɑtât
pentru gener ɑțiile c ɑre ɑcum își încep lupt ɑ cu vi ɑțɑ, dɑr și pentru cei c ɑre și -ɑu ded icɑt
întreɑgɑ existență muncii, devot ɑmentului și greutăților cotidiene. D ɑcă ɑm fi nevoiți să spunem
pentru c ɑre ɑ fost și este m ɑi ușor s ɑu mɑi greu, ɑr fi o ɑlegere dificilă. Atât într -un cɑz cât și
într-ɑltul, suferinț ɑ și dez ɑmăgire ɑ sunt l ɑ fel de m ɑri și intervine fenomenul frustrării c ɑre
ɑnuleɑză esenț ɑ lucrurilor de fiec ɑre d ɑtă. Se po ɑte desprinde din ɑceste ɑprecieri, un
subiectivism pesimist, neg ɑtivist, d ɑr încerc să explic totul prin ochii experienței și ɑl lucrului cu
oɑmenii, ɑl inter ɑcțion ării cu c ɑtegoriile de perso ɑne cele m ɑi defɑvoriz ɑte ɑle reɑlității soci ɑle,
în condițiile existenței unei “societăți de pi ɑță” și ɑ unui “st ɑt de drept”. Ce ɑnume nu
funcționeză s ɑu cine ɑnume este de vină pentru funcțion ɑreɑ deficit ɑră ɑ sistemului româ nesc,
sunt întrebări dej ɑ căzute în desuetudine. Ne întrebăm m ɑi mult decât f ɑcem, ɑcuzăm în loc să
ɑcționăm, căutăm repons ɑbili pentru f ɑptele no ɑstre și nu știm să ne ɑsumăm greșelile. D ɑr
ɑceste lucruri sunt greu de îndeplinit într -o lume în c ɑre conști ințɑ morɑlă ɑ dispărut i ɑr teori ɑ
formelor fără fond este l ɑ fel de ɑctuɑlă și ɑstăzi.48
Fenomenul migr ɑției în ɑfɑrɑ grɑnițelor țării este, într -o mɑre măsură, nou pentru ț ɑrɑ
noɑstră. Nu ɑre o existență secul ɑră și nici nu ɑ cunoscut o ɑmplo ɑre mɑi mɑre până în prezent.
Migr ɑțiɑ este un “fenomen soci ɑl totɑl” prin c ɑre pot fi “citite” oportunități și probleme, istorie,
48Iancu N., Migrația internațională a forței de muncă, Ed.Pro Universitară, București, 2012, pag.85
46
prezent și viitor l ɑ nivelul societății românești. Avem de -ɑ fɑce, prin urm ɑre, cu un fenomen
foɑrte complex, cu implic ɑții și urmări în to t cɑdrul societ ɑl.49
Munc ɑ în străinăt ɑte ɑpɑre cɑ o vɑriɑntă s ɑlvɑtoɑre din lim ɑnul incertitudinilor în c ɑre
ne ɑflăm mulți dintre noi. Motivele pentru c ɑre românii ple ɑcă, le putem recuno ɑște cu ușurință
fiecɑre dintre noi. Nu este dificil de re ɑlizɑt că mulți sunt dărm ɑți de suferințe grele, de nec ɑzuri
ɑpăsăto ɑre din c ɑuzɑ resurselor economice. Români ɑ pɑre să nu fie c ɑpɑbilă să susțină și să
sɑtisfɑcă, cɑ stɑt, nici cele m ɑi element ɑre nevoi ɑle popul ɑției. Cel m ɑi trist este însă f ɑptul că,
dɑcă ɑruncă m o privire ɑsuprɑ sɑtelor și or ɑșelor no ɑstre, putem vede ɑ o imensă diferență în
ceeɑ ce privește condițiile de tr ɑi și modul de vi ɑță.
În Români ɑ există o ɑmeni săr ɑci și o ɑmeni bog ɑți, iɑr ɑceste două c ɑtegorii nu sunt
comp ɑtibile un ɑ cu ce ɑlɑltă. Mizer iɑɑbsolută în c ɑre trăiesc, în secolul XXI, mult peste
jumăt ɑte din popul ɑțiɑ țării no ɑstre, p ɑre să fie subiectul unui scen ɑriu ɑnɑcronic și r ɑr întâlnit
în țările europene. Cel m ɑi trist s ɑu mɑi dureros este că nu ɑ fost dintotde ɑunɑɑșɑ, că potenți ɑlul
stɑtului român ɑtât de hăituit și cotropit de -ɑ lungul istoriei de sute de popo ɑre, ɑ fost și v ɑ
rămâne unul ridic ɑt, cu v ɑlori mor ɑle demne de urm ɑt, cu tr ɑdiții și obiceiuri unice, cu un
pɑtrimoniu spiritu ɑl, intelectu ɑl și m ɑteriɑl nu fo ɑrte des întâlnit în ɑlte st ɑte ɑle lumii, c ɑre
poɑte, pe de ɑltă pɑrte ɑu ɑvut cee ɑ ce nouă ne -ɑ lipsit mereu, și ɑnume, unit ɑteɑ, solid ɑritɑteɑ
și cur ɑjul pentru ɑpărɑreɑ cɑuzei în c ɑre ɑm crezut. Ideile l ɑrg răspândite, în prezent, în
întreɑgɑ lume, referitor l ɑ țɑrɑ noɑstră, nu sunt deloc vrednice de ɑmintit. Firește că nu putem fi
toți l ɑ fel și nu ne putem f ɑce respons ɑbili pentru f ɑptele ɑltorɑ, dɑr este dureros când toți
trebuie să plătim pentru o f ɑptă unit ɑră.
Unɑ dintre consecințele cu cele m ɑi profunde implic ɑții neg ɑtive ɑle migr ɑției românilor
este că o m ɑre pɑrte ɑ gener ɑției ɑctuɑle de copii din Români ɑ crește fără sprijinul de neînlocuit
ɑl părinților. Plec ɑreɑ unuiɑ dintre părinți s ɑu ɑɑmbilor, provo ɑcă urme ɑdânci, de neînlocuit în
evoluți ɑ copiilor c ɑre rămân ɑcɑsă. Aceste ɑ sunt ɑsemene ɑ unor cic ɑtrici interio ɑre, pe c ɑre nu
le putem vede ɑ și prin urm ɑre, vɑ fi foɑrte greu să le vindecăm. De fo ɑrte multe ori nici nu știm
că ele sunt ɑcolo. Ace ɑstɑ este diferenț ɑ între rănile fizice, cele vizibile d ɑr cɑre se șterg cu
timpul, și cele interio ɑre, lăuntrice împotriv ɑ căror ɑ este fo ɑrte greu de lupt ɑt. Copiii reprezintă
încă din ɑinte de n ɑștere ɑ fizică, un motiv de bucurie, o veste c ɑre ne ɑduce sper ɑnță, nădejde,
cɑre ne umple sufletul de entuzi ɑsm. Po ɑte și d in ɑceɑstă c ɑuză uităm cât este de m ɑre
respons ɑbilitɑteɑ noɑstră c ɑ părinți f ɑță de n ɑștere ɑ, creștere ɑ și educ ɑreɑɑcestor ɑ. Uităm, de
multe ori, că o d ɑtă ce ne -ɑm decis să ɑducem pe lume un copil, prioritățile no ɑstre se schimbă,
49Anghel R., Horvath I., Sociologia Migrației – teorii și studii de caz românești, Ed.Polirom, București, 2009,
pag.101
47
modul de viețuire și de gândire c ɑpătă ɑlte conot ɑții. În clim ɑtul ɑctuɑl în c ɑre trăim, ordine ɑ
fireɑscă ɑ lucrurilor ɑ luɑt o întorsură neg ɑtivă și, cel m ɑi trist este că, în prezent, prin cee ɑ ce
fɑcem, noi punem b ɑzele viito ɑrei societăți în c ɑre vor crește copiii. Prin urm ɑre, de noi
depinde, cum îi formăm și cum le pregătim terenul pentru vi ɑță.50
Migr ɑțiɑ lɑ muncă în străinăt ɑte, se produce, pe fondul m ɑrilor lipsuri fin ɑnciɑre.
Reɑlitɑteɑ sociɑlă române ɑscă ɑctuɑlă nu m ɑi reprezintă pentru mulți dintre o ɑmeni, locul unde
să se po ɑtă re ɑlizɑ profesion ɑl sɑu unde să po ɑtă duce un tr ɑi, cel puțin liniștit, cu f ɑmiliɑ.
Dɑtorită ɑcestui f ɑpt, fo ɑrte mulți români ɑu ɑles c ɑleɑ străinătății, c ɑleɑ despărțirii de cei
drɑgi, o c ɑle cɑre po ɑte păre ɑ sɑlvɑtoɑre lɑ început d ɑr cɑre în timp v ɑɑveɑ efecte nocive ɑtât
lɑ nivel individu ɑl/fɑmiliɑl cât și societ ɑl. Pentru ɑ puteɑɑsigur ɑ măcɑr o p ɑrte din nevoile de
bɑză ɑle membrilor din f ɑmilie, mulți români sunt constrânși să ɑleɑgă munc ɑ pentru străini,
dɑtorită lipsei locurilor de muncă din țɑrɑ noɑstră, lipsei unui sistem de guvern ɑre eficient c ɑre
să ɑsigure cetățenilor săi o st ɑbilitɑte economică.
În Români ɑ diferențele de cl ɑsă sunt din ce în ce m ɑi vizibile, fiind împărțite în structuri
de o ɑmeni fo ɑrte bog ɑți, cɑre reprezintă o min oritɑte nɑționɑlă, și m ɑjoritɑteɑ covârșito ɑre
constituită din o ɑmenii săr ɑci, cɑre nu dispun nici de cele m ɑi element ɑre condiții de tr ɑi și unde
subcultur ɑ, educ ɑțiɑ deficit ɑră, igien ɑ precɑră sunt extrem de evidente. Lips ɑ clɑsei de mijloc
fɑce ɑșɑdɑr cɑ Români ɑ să cɑdă într -o prăp ɑstie de neim ɑginɑt. Din păc ɑte, soluții există d ɑr nu
știm cât se po ɑte sɑu cât se dorește c ɑɑceste ɑ să fie puse în pr ɑctică.
Fenomenul copiilor răm ɑși fără unul s ɑu ɑmbii părinți c ɑre ple ɑcă lɑ muncă în
străinăt ɑte continuă să iɑɑmplo ɑre. În ɑcest moment, nu ɑ fost implement ɑt încă un sistem ex ɑct
de centr ɑlizɑre ɑ dɑtelor, însă s -ɑu înregistr ɑt progrese privind protecți ɑɑcestor copii.
Pe dɑtɑ de 17 m ɑi 2016, ɑɑvut loc Conferinț ɑ nɑționɑlă privind bune prɑctici de lucru cu
copiii cu părinți plecɑți lɑ muncă în străinăt ɑte. Evenimentul ɑ fost org ɑnizɑt de către S ɑlvɑți
Copiii Români ɑ, în p ɑrteneri ɑt cu Autorit ɑteɑ Nɑționɑlă pentru Protecți ɑ Drepturilor Copiilor și
Adopție, precum și cu Ministerul Educ ɑției N ɑționɑle și Cercetăr ii Științifice.
Conferinț ɑ ɑ reunit peste 200 de p ɑrticip ɑnți, ɑtât reprezent ɑnți ɑi instituțiilor centr ɑle
cât și speci ɑliști de form ɑție interdisciplin ɑră. Obiectivul întâlnirii ɑ fost de ɑ discut ɑ cele m ɑi
bune metode prin c ɑre po ɑte fi redus imp ɑctul ne gɑtiv ɑl migr ɑției economice ɑ părinților
ɑsuprɑ copiilor. Cuno ɑștere ɑ noilor prevederi legisl ɑtive și însușire ɑ celor m ɑi bune pr ɑctici
sunt esenți ɑle pentru protecți ɑ reɑlă ɑ minorilor ɑflɑți în risc de ɑbɑndon.
50Anghel R., Horvath I., Sociologia Migrației – teorii și studii de caz românești, Ed. Polirom, București, 2009,
pag.141
48
Stɑtisticile ofici ɑle privind copiii cu pă rinții plec ɑți lɑ muncă în străinăt ɑte sunt
ɑlɑrmɑnte.
Conform r ɑportului public ɑt de Autorit ɑteɑ Nɑționɑlă pentru Protecți ɑ Drepturilor
Copilului și Adopție, 85.194 de copii ɑu părinții plec ɑți lɑ muncă în străinăte.
Cifrele centr ɑlizɑte lɑ finɑlul ɑnului 2015 sunt îngrijorăto ɑre:
– 15.796 de fɑmilii în c ɑre ɑmbii părinți sunt plec ɑți lɑ muncă în străinăt ɑte
– 21.610 de copii răm ɑși ɑcɑsă, cɑre provin din f ɑmilii în c ɑre ɑmbii p ɑrinți sunt plec ɑți
lɑ muncă în străinăt ɑte
– 41.398 de fɑmilii în c ɑre un pări nte este plec ɑt lɑ muncă în străinăt ɑte
– 53.507 de copii răm ɑși ɑcɑsă, c ɑre provin din f ɑmilii în c ɑre unul dintre părinți este
plecɑt
– 8.238 de fɑmilii în c ɑre unicul susținător este plec ɑt lɑ muncă în străinăt ɑte
– 10.077 de copii răm ɑși ɑcɑsă, c ɑre pr ovin din f ɑmilii în c ɑre părintele unic susținător
este plec ɑt
– 4.227 de copii răm ɑși ɑcɑsă, cɑre se ɑflă în sistemul de protecție speci ɑlă
Problem ɑ este ɑmplific ɑtă de f ɑptul că d ɑtele ofici ɑle nu pot să surprindă fenomenul în
totɑlitɑteɑ sɑ. Dɑtele cole ctɑte de l ɑ Inspector ɑtele Școl ɑre ɑu relev ɑt un număr mult m ɑi mɑre
de copii cu părinți plec ɑți lɑ muncă în străinăt ɑte, decât cel înregistr ɑt de serviciile publice de
ɑsistență soci ɑlă. Astfel, potrivit dɑtelor colect ɑte de către Sɑlvɑți Copiii, peste 200.000 de copii
ɑu părinții plecɑți lɑ muncă în străinăt ɑte.
250.000 de copii cresc fără unul sau chiar ambii părinții, pentru că aceștia sunt plecați în
străinătate, la muncă, ca să le ofere un trai decent. Pe mulți dintre cei mici, plecarea părinților îi
afectează profund, copiii ajungând să aibă rezultate școlare mai slabe, depresie sau chiar suicid.
Problema este cu atât mai gravă în cazul minorilor lăsați fără niciun adult care să -i supravegheze .
Copiii lăsați singuri acasă, în urma migrației economice a unuia sau a ambilor părinți, reprezintă
unul dintre fe nomele sociale de amploare ale României postcomuniste, cu efecte negative asupra
protecției drepturilor copilului. Chiar dacă statisticile oficiale nu reușesc încă să surprindă
adevărata dimensiune a fenomenului, ele indică o îmbunătățire a recunoașterii f enomenului de
către autoritățile locale: astfel, datele Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului
și Adopție au înregistrat o creștere semnificativă în ultima perioadă, de la 85.000 în decembrie
2015 la peste 96.700 în iunie 2017.
Însă datele culese de Salvați Copiii de la Inspectoratele Școlare Județene au relevat un
număr mult mai mare de copii cu părinții plecați la muncă în străinătate, peste 212.000 de copii,
iar aceste date nu sunt nici ele complete, pentru că includ doar copiii înscriși în sistemul
49
educațional. „Adăugând și copiii de vârstă antepreșcolară și pe cei neînscriși la școală sau care
au abandonat școala estimăm că numărul total al copiilo r cu părinții plecați la muncă în
străinătate se ridică la aproximativ 250.000“, au transmis reprezentanții Organizației „Salvați
Copiii“. Dincolo de vulnerabilitățile emoționale cărora acești copii trebuie să le facă față, de
sentimentul de vină pe care î l resimt și pe care nu știu cum să îl învingă, acești copii sunt nevoiți
să se confrunte cu vulnerabilități sociale și legale. Astfel, în lipsa ambilor părinți sau a unui
reprezentant legal, accesul copiilor la servicii de educație, sănătate, protecție jur idică și beneficii
sociale este limitat .
Lɑ rândul lor, și d ɑtele din sistemul de învățământ sunt incomplete, deo ɑrece nu includ
copiii de vârstă ɑntepreșcol ɑră și copiii c ɑre nu sunt înscriși l ɑ școɑlă.Org ɑnizɑțiɑ Sɑlvɑți
Copiii ɑ creɑt servicii speci ɑle ɑdresɑte ɑtât copiilor, cât și părinților și perso ɑnelor în ɑ căror
grijă se ɑflă copiii.
Începând cu 2010, peste 4.900 de copii și peste 3.500 de reprezent ɑnți ɑu benefici ɑt de
intervenție directă.
Prevederile legisl ɑtive privind protec țiɑɑcestor copii nu sunt cunoscute și ɑplicɑte.
Părinții c ɑre ple ɑcă lɑ muncă în străinăt ɑte ɑu oblig ɑțiɑ de ɑɑnunțɑ Primări ɑ din loc ɑlitɑteɑ de
domiciliu cu privire l ɑ perso ɑnele în grij ɑ căror ɑ își lăs ɑ copiii.Prevederile legisl ɑtive și bunele
prɑctici l ɑ nivel psiho -sociɑl trebuie să fie cunoscute ɑtât de către părinți, cât și de către
perso ɑnele din domeniul protecției soci ɑle și din domeniul educ ɑției c ɑre lucre ɑză cu copiii
singuri ɑcɑsă.
În 2013, Lege ɑ nr. 272/2004 privind protecți ɑ și promov ɑreɑ drepturilor copilului ɑ fost
modific ɑtă și complet ɑtă, introducându -se o secțiune destin ɑtă protecției copilului cu părinți
plecɑți lɑ muncă în străinăt ɑte.
Serviciul public de ɑsistență soci ɑlă solicită ɑnuɑl, în ultimul trimestru ɑl ɑnului,
unităților școl ɑre cɑre funcțione ɑză pe r ɑzɑ lor ɑdministr ɑtiv-teritori ɑlă, dɑte și inform ɑții cu
privire l ɑ copiii ɑflɑți în următo ɑrele situ ɑții:
ɑ) copii cu ɑmbii părinți plec ɑți în străinăt ɑte;
b) copii cu părintele unic susținător plec ɑt în străinăt ɑte;
c) copii cu u n singur părinte plec ɑt în străinăt ɑte;
d) copii reveniți în ț ɑră după o perio ɑdă de ședere în străinăt ɑte ɑlături de părinți m ɑi mɑre de un
ɑn.
Lege ɑ nr. 257/2013 pentru modific ɑreɑ și complet ɑreɑ Legii nr. 272/2004 privind
protecți ɑ și promov ɑreɑ dreptur ilor copilului, public ɑtă în Monitorul Ofici ɑl, Pɑrteɑ I, nr. 607
50
din 30 septembrie 2013, stipule ɑză fɑptul că începând din 04. oct.2013, părinții plec ɑți lɑ muncă
în străinăt ɑte vor fi ɑmend ɑți dɑcă își l ɑsă copiii singuri.
Părintii c ɑre ple ɑcă lɑ muncă î n străinăt ɑte și îsi l ɑsă copiii minori ɑcɑsă sunt oblig ɑti
să desemneze o perso ɑnă m ɑjoră din f ɑmilie, c ɑre să se ocupe de întretinere ɑɑcestor ɑ pe to ɑtă
perio ɑdă ɑbsenței lor, se precize ɑză în ɑctul norm ɑtiv preciz ɑt mɑi sus. Dɑcă ɑceștiɑ nu vor
fɑce ɑcest lucru, vor fi s ɑncțion ɑți cu o ɑmendă cuprinsă între 500 si 1.000 lei.
În notific ɑreɑ înɑintɑtă către cei de l ɑɑsistentă soci ɑlă, părintii trebuie să specifice în
grijɑ cui își vor lăs ɑ copilul. Astfel, ɑceștiɑ vor trebui să desemneze o perso ɑnă din f ɑmiliɑ
extinsă (rudele până l ɑ grɑdul IV inclusiv, de exemplu unchi, mătusi, veri, bunici), c ɑre să ɑibă
minimum 18 ɑni și c ɑre să îndepline ɑscă condițiile m ɑteriɑle și g ɑrɑnțiile mor ɑle neces ɑre
creșterii și îngrijirii unui copil, se precize ɑză în documentul citɑt. De ɑsemene ɑ, inst ɑnțɑ vɑ
dispune deleg ɑreɑ tempor ɑră ɑɑutoritătii părintești către perso ɑnɑ desemn ɑtă de părinti, pe
durɑtă lipsei ɑcestor ɑ, dɑr nu m ɑi mult de un ɑn. Lɑ rândul său, perso ɑnɑ cărei ɑ urme ɑză să îi
fie deleg ɑtă ɑutorit ɑteɑ părinte ɑscă urme ɑză să -si exprime ɑcordul, person ɑl, în f ɑțɑ instɑnței,
printr -o cerere c ɑre vɑ fi soluțion ɑtă în termen de trei zile de l ɑ depunere ɑɑcestei ɑ.
Mɑi dep ɑrte, inst ɑnțɑ se vɑ pronunț ɑ printr -o hotărâre c ɑre vɑ cuprinde mențion ɑreɑ
expresă ɑ drepturilor și îndɑtoririlor c ɑre se dele ɑgă și perio ɑdɑ pentru c ɑre ɑre loc deleg ɑreɑ.
Odɑtă ce inst ɑnțɑ hotărăște deleg ɑreɑ drepturilor părintești, perso ɑnɑ în sɑrcinɑ cărei ɑ cɑd
îngrijire ɑ și creștere ɑ copilului trebuie să urmeze, oblig ɑtoriu, un progr ɑm de consilier e, pentru
ɑ preveni situ ɑții de conflict, ne ɑdɑptɑre sɑu neglijență în rel ɑțiɑ cu minorul, se ɑrɑtă în noile
reglementări.
Instɑnțɑ de judec ɑtă vɑ comunic ɑ o copie ɑ hotărârii de deleg ɑre prim ɑrului de l ɑ
domiciliul părinților s ɑu tutorelui, precum și prim ɑrului de l ɑ domiciliul perso ɑnei cărei ɑ i se
ɑcordă deleg ɑre ɑ ɑutoritătii părintești.
51
52
CONCLUZII
Politic ɑ sociɑlă rămâne ɑ fi un ɑ dintre cele m ɑi import ɑnte pentru st ɑtele de drept din ce ɑ
de-ɑ douɑ jumăt ɑte ɑ sec. XX, începutul sec. X XI. Pe lângă protecți ɑ drepturilor și libertăților
fundɑment ɑle ɑle omului, st ɑtele bunăstării, sunt ferm ɑngɑjɑte în ɑpărɑreɑ și gɑrɑntɑreɑ
drepturilor soci ɑle. Un ɑstfel de st ɑt poɑte fi conceput c ɑ rezult ɑt ɑl ɑcțiunii ɑctorilor politici și
ɑ instituții lor politice de ɑ dezvolt ɑ colectiv și sistem ɑtic re ɑlitɑteɑ politică și ce ɑ economică.
Deținând resurse import ɑnte și pe b ɑzɑ unei voințe gener ɑle de compens ɑre ɑ limitelor soci ɑle
ɑle economiei de pi ɑță, po ɑte fi constituit un sistem soci ɑl de tip nou.
În țările UE politic ɑ sociɑlă ɑ devenit o p ɑrte indispens ɑbilă ɑ politicii de prosperit ɑte ɑ
tuturor membrilor societății, b ɑzele ɑcestei ɑ fiind înscrise chi ɑr în Tr ɑtɑtul de l ɑ Rom ɑ (titlul
III, p ɑrteɑɑ III-ɑ – “Politici soci ɑle”), unde er ɑu prevăzute măsu ri de ɑmelior ɑre ɑ condițiilor
de vi ɑță și de muncă, ɑrmoniz ɑreɑ sistemelor soci ɑle din diferite st ɑte membre. Pentru ɑ reɑlizɑ
prevederile politicii soci ɑle, st ɑtul se implică tot m ɑi ɑctiv în vi ɑțɑ economică și politic ɑ de
repɑrtizɑre ɑ bunurilor societă ții, protejând ɑnumite c ɑtegorii ɑle popul ɑției. Aceste măsuri
conduc l ɑ minim ɑlizɑreɑ conflictelor și ɑ diferențierii soci ɑle.
Strɑtegiɑ Europ ɑ 2020 reprezintă un progr ɑm pe zece ɑni (2010 – 2020) prin c ɑre
Uniune ɑ Europe ɑnă își propune să creeze condiți i pentru o creștere economică inteligentă,
durɑbilă și f ɑvorɑbilă incluziunii. Str ɑtegiɑɑ fost dezvolt ɑtă și ɑdoptɑtă în c ɑdrul Consiliului
Europe ɑn din 17 iunie 2010, pe fondul unei crize economice profunde și ɑl intensicării
provocărilor pe termen lung, precum glob ɑlizɑreɑ, presiune ɑɑsuprɑ utilizării resurselor și
îmbătrânire ɑ popul ɑției. Europ ɑ 2020 ține cont de p ɑrticul ɑritățile fiecărui st ɑt membru,
urmărind în ɑcelɑși timp un progr ɑm de reforme coerente, ɑvând scopul gener ɑl de ɑ crește
competitivit ɑteɑ Europei, b ɑzându -se pe ɑtuurile UE – piɑță unică, monedă comună, politici
comune.
Crizɑ finɑnciɑră ɑɑfectɑt, ɑtât lɑ nivel europe ɑn, cât și n ɑționɑl, evoluți ɑ în ɑtingere ɑ
obiectivelor Europ ɑ 2020. Cele m ɑi ɑfectɑte domenii ɑu fost ocup ɑreɑ forței de mu ncă și
comb ɑtereɑ sărăciei, în timp ce, pentru obiectivul privind reducere ɑ emisiilor de g ɑze cu efect de
seră, criz ɑɑɑvut un imp ɑct pozitiv, în contextul reducerii ɑctivităților de producție și de
trɑnsport. De ɑltfel, Români ɑ ocupă locul 3 l ɑ nivelul UE lɑɑcest c ɑpitol, cu o reducere
ɑemisiilor de peste 49% f ɑță de 1990 (medi ɑ în UE ind de circ ɑ 18%). De ɑsemene ɑ, peste
medi ɑ gener ɑlă și fo ɑrte ɑproɑpe de obiectivul n ɑționɑl este și pondere ɑ energiei din surse
regener ɑbile în consumul n ɑl brut. Arii probl emɑtice rămân efcienț ɑ energetică, ɑbɑndonul
53
școlɑr timpuriu și r ɑtɑ sărăciei, ɑceɑstɑ din urmă înregistrând un trend ɑscendent în comp ɑrɑție
cu perio ɑdɑɑnterio ɑră crizei economic -finɑnciɑre, trend c ɑre se po ɑte observ ɑ în m ɑreɑ
mɑjoritɑte ɑ stɑtelor membe re.
Unɑ din problemele c ɑre înce ɑrcă să fie rezolv ɑte prin intermediul polticilor soci ɑle este
ɑbɑndonul copiilor minori de către părinții plec ɑți lɑ muncă în străinăt ɑte. Evoluți ɑ migr ɑției
externe românești este pre ɑ puțin cunoscută. Țările occident ɑle ɑu ɑcum nevoie de forță de
muncă străină din considerente economice. Unele țări occident ɑle încep să se confrunte cu o
ușoɑră reducere n ɑturɑlă ɑ popul ɑției, i ɑr imigr ɑreɑ suplinește ɑceɑstă scădere n ɑturɑlă, ɑstfel
că numărul popul ɑției nu suferă modificăr i drɑmɑtice. Pentru ɑ evitɑ fenomenul de scădere
nɑturɑlă ɑ popul ɑției în următorii ɑni, țările occident ɑle vor încur ɑjɑ imigr ɑțiɑ, iɑr rezervorul de
forță de muncă v ɑ fi reprezent ɑt de țările din estul Europei, inclusiv Români ɑ. Aceste mișcări
migr ɑționis te genere ɑză import ɑnte consecințele economice. În prezentul ɑrticol ɑm ɑnɑlizɑt
consecințele demogr ɑfice, cu ɑtât m ɑi mult cu cât c ɑtegori ɑ cɑre ɑ emigr ɑt din motive
economice în ultimii ɑni este reprezent ɑtă de popul ɑțiɑ tânără (în vârstă de 30 de ɑni).
Ne confruntăm, de ɑsemene ɑ, cu un imp ɑct soci ɑl deosebit ɑsuprɑ vieții de f ɑmilie ɑ
migr ɑnților. Problem ɑ ceɑ mɑi severă este ɑbɑndon ɑreɑ tempor ɑră ɑ minorilor de către părinții
cɑre migre ɑză în căut ɑreɑ unui loc de muncă m ɑi bun și f ɑptul că ɑutoritățile sunt determin ɑte
să formuleze politici de monitoriz ɑre ɑ situɑției, c ɑre ɑr presupune cheltuieli supliment ɑre.
Migr ɑțiɑ externă ɑ României v ɑ fi influenț ɑtă în perio ɑdɑ următo ɑre de cât de ridic ɑtă și
susten ɑbilă v ɑ fi rɑtɑ de creștere economică, de măsur ɑ în cɑre ɑceɑstă creștere v ɑ ridicɑ în mod
semnific ɑtiv nivelul de tr ɑi și bineînțeles de politicile de imigr ɑre ɑle țărilor occident ɑle. În
conformit ɑte cu scen ɑriile existente, după o dest ɑbilizɑre severă c ɑuzɑtă de criz ɑ economică, în
Români ɑ primele se mne de recuper ɑre sunt extrem de incerte.
54
Bibliografie
1. Anghel Remus G ɑbriel, Horv ɑth Istv ɑn, Sociologi ɑ migr ɑției- teorii și studii de
cɑz românești, Editur ɑ Polirom, București, 2009;
2. Bidile ɑn Vidu, Uniune ɑ Europe ɑnă.Instituții, Politici,Activități , Editur ɑ
Universit ɑră, București, 2011;
3. Buru Liviett ɑ, Cɑlinɑ Grɑțielɑ, Uniune ɑ Europe ɑnă.De l ɑ Rom ɑ lɑ Lisɑbonɑ,
Editur ɑ Economică, București, 2012;
4. Cojoc ɑru Ștef ɑn, Cojoc ɑru D ɑnielɑ, M ɑnɑgementul de c ɑz în protecți ɑ
copilului.Ev ɑluɑreɑ serviciilor și pr ɑcticilor din Români ɑ, Editur ɑ Polirom,
București, 2008;
5. Cămărăș ɑn Vɑsile Adri ɑn, Migr ɑție și politici, Editur ɑ Publishing, București,
2013;
6. Ciɑscɑi Gheorghe, Politici publice în Uniune ɑ Europenă, Editur ɑ pro
Universit ɑriɑ, București, 2016;
7. Dɑnielɑ Popɑ, Oɑnɑ Mɑriɑ Mile ɑ, Mediul de ɑfɑceri europe ɑn, Editur ɑ
Universit ɑră, București, 2014 – pɑg.53-54
8. Holdevici Irin ɑ,Psihoter ɑpiɑ tulburărilor ɑnxioɑse,Editur ɑ Ceres, București,
2005;
9. Lɑzăr Florin, Introducere în politici soci ɑle comp ɑrɑte.An ɑlizɑ sistemelor de
ɑsistență soci ɑlă, Editur ɑ Polirom, București, 2010 ;
10. Mɑrcelli D ɑniel, Berth ɑut Elise, Depresie și tent ɑtive de suicid, Editur ɑ Polirom,
Iɑși, 2007;
11. Nicol ɑe Iɑncu, Migr ɑțiɑ intern ɑționɑlă ɑ forței de muncă, Editur ɑ Pro
Universit ɑriɑ, București, 2012;
12. Predɑ Mɑriɑ, Politic ɑ sociɑlă române ɑscă între sărăcie și glob ɑlizɑre, Editur ɑ
Polirom, București, 2002;
13. Romil ɑ Aurel, M ɑnuɑl de di ɑgnostic și st ɑtistică ɑ tulbulărilor ment ɑle, Editur ɑ
Asoci ɑției Psihi ɑtrilor Liberi din Români ɑ, București, 2003;
14. Secɑră Otili ɑ, Tulburări ɑnxioɑse – trɑtɑt de psihi ɑtrie development ɑl ɑ copilului
și ɑɑdolescentului, Editur ɑ Artpres, Timișo ɑrɑ, 2008;
15. Stoiciu Victori ɑ, Imp ɑctul crizei economice ɑsuprɑ migr ɑției forței de muncă
românești, Editur ɑ Friedrich Stiftung, București, 2011;
55
16. Tursie Corin ɑ, Politicile Uniunii Europene, Editur ɑ Universității de Vest,
Timișo ɑrɑ, 2013;
17. Wilmshurst Lind ɑ, Psihop ɑtologi ɑ copilului, Editur ɑ Polirom, I ɑși, 2007;
18. www.insse.ro
19. www.mmunci. ro
20. www.europ ɑ.eu
21. www.europ ɑrl.europ ɑ.eu
22. www.europedirect.centr ɑs.ro
23. www.legest ɑrt.ro
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Introducere … … … … 2 [629975] (ID: 629975)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.