Introducere … … … … 2 [626616]
1
Cuprins:
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 2
Capitolul I: Aspecte teoretice privind utilizarea ratelor de structură bilanțiere ……………….. 3
1.1. Definirea conceptului de bilanț ………………………….. ………………………….. ………………….. 3
1.2. Bilanțul contabil, dubla reprezentare și rolul bilanțului contabil în gestiunea
patrimoniului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 4
1.3. Analiza ratelor de structură bilanțiere ………………………….. ………………………….. ………… 6
Capitolul II: Prezentarea societății SC Rompetrol Rafinărie SA ………………………….. …….. 12
2.1 Scurt istoric, Obiectul de activitate ………………………….. ………………………….. …………………… 12
2.2 Organigrama, compartimentele societății ………………………….. ………………………….. …… 16
2.3 Strategia prevăzută de societate în perioada viitoare ………………………….. ………………… 19
Capitolul III: Studiu de caz privind utilizarea ratelor de structură bilanțiere în evoluția și
analiza performan ței firmei Rompet rol Rafinărie SA ………………………….. ……………………. 24
3.1. Evoluția și analiza ratelor de structură a a ctivelor ………………………….. …………………… 24
3.2 Evoluția și analiza ratelor de structura a capitalului propriu și d atoriilo r ………………… 28
3.3 Evoluția și analiz a indicatorilor precum: indicatori de lichiditate, risc, activitate,
profitabilitate ………………………….. ………………………….. ………… Error! Bookmark not defined. 2
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 38
Bibliografie: ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 40
2
Introducere
Această lucrare prezintă analiza performanței unei firme (societăți comerc iale), care
are un rol determinant în stabilirea strategiei de urmat. În cele ce urmează am efectuat
analiza, pe baza datelor din bilanțul firmei, pentru SC ROMPETROL SA, utilizând un
sistem de rate care au relevanță și prin interpretarea cărora se pot tra ge concluzii certe în
funcție de care se poate prognoza evoluția viitoare. Am analizat și prezentat evoluția
ratelor de structura precum cele ale activului, capitalului propriu și datoriilor, care să
definească, în cele din urmă, un model de analiză a perf ormanței unei firme.
Prezent a lucrare este structurată pe trei capitole. Capitolul I evidențiază aspectele
teoretice cu privire la bilanțul contabil, dublă reprezentare și rolul bilanțului contabil în
gestiunea patrimoniului cât și analiza structurii bilan țului. Am vorbit din punct de vedere
teoretic despre cât de util și câte informații putem extrage despre situația unei firmei pe
baza calculului indicatorilor (ratelor de structură).
Capitolul II cuprinde prezentarea societății Rompetrol, obiectul de activ itate al
acesteia, produsele pe care le comercializează, cât și despre organigramă și modul de
organizare al societății. Tot în acest capitol am vorbit și despre strategia prevăzută de
societate în perioada viitoare, și anume inițiativa firmei în creșterea afacerii, sporirea
sigur anței și satisfacerea sporită a clienților, pe lângă aceasta Rompetrol investește în
oameni prin diferite proiecte de responsabilitate socială cât și prin platforme de sprijin a
diferitelor proiecte.
Capitolul III este destinat st udiului de caz, unde plecând de la bilanțul firmei SC.
Rompetrol SA, am analizat evoluția structurii bilanțiere prin utilizarea ratelor de structură
și am început cu analiz a ratelor de structur ă a activului, am continuat cu analiza ratelor de
structur ă a datoriilor și a capitalului propriu , care împreună ( activele, capitalul propriu și
datoriile) formează bilanțul contabil al firmei. În continuare am analizat evolu ția altor
tipuri de rate cum ar fi indicatori de lichiditate, indicatori de risc, indicatori de activitate,
indicatori de profitabilitate.
3
Capitolul I: Aspecte teoretice privind utilizarea ratelor de structură
bilanțiere
1.1. Definirea conceptului de bilanț
Bilanțul constituie un sistem care reprezintă corelația dintre mijloacele econ omice
și resursele de formare a acestora, într -o relație de echilibru dintre activ capital propriu și
datorii , asigurată prin rezultatele financiare – profit sau pierdere – obținute în perioada de
referință.
În cadrul contabilității bilanțul îndeplinește o funcție financiar -contabilă, asigurând
deschiderea și închiderea conturilor precum și prezentarea la sfărșit de exercițiu a
mijloacelor economice existente și resursele de formare, inclusiv rezultatele activității
desfășurate. Odată cu trecerea la analiza bilanțului, sfera sa de activitate s -a extins, acesta
dobândind atribuții economico -financiare, cu caracter informațional documentar, de
control gestionar, de analiză și previziune. Deci, prezentând starea și mișcarea elementelor
patrimoniale, bilanțul se instituie ca fiind cel mai sistematic model de control gestionar,
atât în ceea ce privește situația patrimonială cât și sub raportul schimbărilor intervenite în
volumul și structura elementelor componente.
În condițiile economiei de piață sau concurențiale , datele conținute în bilanț pot
oferi o imagine cuprinzătoare și reală asupra situației economice și financiare a fiecărui
agent economic. Asemenea informații sunt la fel de utile atât pentru întreprinderea însăși,
cât și pentru terți (reprezentați de fur nizori, clienti, bănci, investitori, concurenți și
administrația de stat).
Bilanțul este o noțiune de bază, deosebit de importantă, cu care se operează
frecvent în teoria și practica contabilității. Cele două părți ale bilanțului sunt formate din
activ și capital propriu și datorii , sau din avere și capital, sau din avere și resurse, acestea
reprezantand interpretari de pe poziții diferite ale acestor părți, iar între acestea indiferent
de formele de exprimare folosite trebuie s ă existe raportul de egalita te.
Contabilitatea înregistrează părțile schimbului pe un perfect plan de egalitate,
scoțând în evidență absolut imparțial raporturile juridico – econimice . Procedând astfel,
contabilitatea pune una lângă cealată cele două părți ale schimbului, iar din tot alitatea
repetărilor acestor juxtapuneri sub forma Debit = Credit, se ajunge la forma generală a
egalității cel or două părți ale patrimoniului .
Obiectivele legate de unificarea pieței financiare în cadrul Uniunii Europene au
presupus între altele și preocu pări pentru armonizarea legislației în domeniul contabilității
4
a țărilor membre. Astfel, Parlamentul European a considerat că o acțiune de coordonare a
hotărârilor naționale ale statelor membre, privind structura și conținutul bilanțului și al
raportului d e gestiune, metodele de evaluare a patrimoniului agenților economici, controlul
conturilor de către persoane calificate și publicarea bilanțului contabil au o importanță
majoră pentru protejarea intereselor atât ale acționarilor și asociaților, cât și ale terților.
Necesitatea acestei coordonări este impusă de faptul că activitatea societăților se
extinde și în afara teritoriului național. Concret, preocupările pe linia coordonării statelor
membre ale Uniunii Europene s -au materializat în “directive”.
Din p unctul meu de vedere, importantă este directiva a IV -a adoptată de Consiliul
Comunității Economice Europene în iulie 1978 privind uniformizarea principiilor de bază
ale contabilității societăților comerciale din țările membre, în scopul îmbunătățirii
pregă tirii bilanțului contabil și prezentării informațiilor acestuia potrivit unor scheme
prestabilite. Conturile anuale dau o imagine fidelă patrimoniului, situației financiare
precum și rezultatelor societății și în acest scop schemele obligatorii pentru stab ilirea
bilanțului trebuie să fie p restabilite.
Bilanțul care din punctul meu de vedere reprezintă alături de contul de profit și
pierdere oglinda oricărei întreprinderi este un procedeu specific metodei contabilității cu
ajutorul căruia se reprezintă exist enta elementelor patrimoniale și a rezultatului exercițiului
financiar obținut de un agent economic la un moment dat. Bilanțul este cel mai important
document din punct de vedere a l performanțelor întreprinderii, acesta reflectă scriptic o
sinteză în expre sie băneasc ă a patrimoniului unei societăți și face parte dint r-un set de
documente de sintez ă denu mite situații financiare anuale.
Așadar, bilanțul reprezintă un document contabil de sintez ă în care sunt prezentate
elementele de activ, datorii și capital propriu ale unei companii/ instituții la un anumit
moment , acesta fiind un raport static (asemănat adeseori cu o fotografie făcută la un
moment dat) .
1.2. Bilanțul contabil , dubla reprezentare și rolul bilanțului contabil în
gestiunea patrimoniului
Princ ipiul dublei reprezentări a patrimoniului se concretizează în reflectarea averii
unităților economice sub cele două aspecte:
a) sub aspec t concret material, al component ei și utilității bunurilor în activitatea
desfășurată de agenții economici, bunuri ce c onstituie obiect al proprietății și pentru care
se utilizează noțiunea de mijloace economice ;
5
b) sub aspectul raporturilor de proprietate în cadrul cărora se dobândesc elementele
de avere, respectiv al modului de dobândire, de proveniență, pentru care se u tilizează
noțiunea de resurse.
Dubla reprezentare este determinată de faptul că reflectarea, urmărirea și controlul
averii agenților economici nu se pot limita doar la modul de utilizare (alocare) a bunurilor
materiale și bănești, în activitatea desfășurat ă de aceștia, ci este necesar să se urmărească și
relațiile de proprietate, faptul că aceste bunuri aparțin cuiva, că sunt în posesia unei
persoane fizice sau juridice, deci să se reflect e regimul juridic al bunurilor.
Potrivit dublei reprezentări, relația dintre structurile patrimoniale la un moment
dat, precum și mișcările de valori economice intervenite în masa patrimoniului sunt
analizate și evidenția te ca un raport de echivalență, ca o ecuație valorică între doi
termeni: “ alocarea / destinația valorilo r” și “proveniența / finanțarea valorilor”
Astfel în cazul în care acest obiect îl constituie patrimoniul, luat în mod global și
în totalitatea sa, termenii ecuaț iei sunt cei de activ și capital propriu și datorii :
ACTIV = CAPITAL PROPRIU ȘI DATO RII
alocarea / destinația elementelor patrimoniale
proveniența / finanțarea acelorași elemente
Dacă obiectul dublei reprezentări îl formează activitățile interne transformatoare,
raportul de echivalență se stabilește între cheltuieli și venit uri, iar ecuația este:
CHELTUIELI ±REZULTATE =VENITURI
alocarea / destinația resurselor
proveniența / finanțarea
resurselor
În situația în care obiectul dublei reprezentări îl constituie mișcările individuale
de valori economice, raportul de echival ență este cel dintre debit și credit, ecuația fiind:
DEBIT = CREDIT
alocarea / destinația valorilor economice
proveniența / finanțarea valorilor
economice
6
Întrucât între totalul valorii mijloacelor economice și totalul valorii resurselor de
proveniență a acestora trebuie să fie o egalitate perfectă, rezultă că și între valoarea
activului și valoarea capilalului propriu și datoriilor bilanțului trebuie să existe o egalitate
permanentă.
Atât activul cât și capilalului propriu și datoriilor bilanțului oglin desc și structura
juridică a patrimoniului respectiv, adică drepturile și obligațiile care se creează în unitățile
patrimoniale ca urmare a existenței și folosirii patrimoniului economic.
În activul bilanțului se oglindesc drepturile de creanță ale unități i patrimoniale,
reprezentând dreptul față de acționari și asociați pentru capitalul social subscris prin
contractul de constituire și nevărsat, drepturi intervenite în procesele economice ca urmare
a cedării unor valori materiale sau bănești altor persoane juridice sau fizice, valori ce
urmează a fi încasate ulterior sau justificate. Aceste drepturi au un caracter temporar, până
la transformarea lor d in nou în mijloace concrete. În capilalului propriu și datoriile
bilanțului se oglindesc relații juridice de natura obligațiilor față de acționari și asociați
pentru întreținerea și gestionarea eficientă a capitalului subscris prin contractul de asociere,
precum și obligațiile față de terți pentru valorile materiale și bănești avansate de către
aceștia.
Privit în ansamblu, bilanțul constituie un instrument de cunoaștere și caracterizare,
la un moment dat, a situației economico -financiare a unei unități economice.
1.3. Analiza ratelor de structură bilanțiere
În vederea analizei bilanțului este necesară studierea succesivă a activului care
grupează mijloacele și a capilalului propriu și datoriilor care indică resursele de care
dispune întreprinderea. Activul grupează în ordinea lichidității crescătoare (indicând
rapiditatea cu care se pot transforma în bani) următ oarele elemente:
– active imobilizate ce reprezintă elemente importante din patrimoniul
întreprinderii, respectiv o parte a capitalului economic și care, în mod indirect, prin
amortizare contribuie la formarea și asigurarea capacității de autofinanțare;
– active circulante ce reprezintă acele elemente care nu sunt destinate să rămână
durabil în întreprindere;
– active de regularizare și asimilate care cuprind atât cheltuielile constante în avans,
cât și diferențele de conversie – activ, adică diferențele ne favorabile aferente creanțelor și
datoriilor în devize, stabilite între valoarea lor de intrare și valoarea acestora la cursul
ultimei zile a exercițiului financiar;
7
– prime privind rambursarea obligațiunilor care reprezintă diferența dintre valoarea
de ra mbursare a obligațiunilor și valoarea de emisiune; aceste prime sunt cheltuieli
financiare care trebuie să fie amortizate pe durata utilizării împrumutului.
Schematic, structura activului bilanțului se prezintă ca în figura nr.1:
Active Imobilizări neco rporale
Imobilizate Imobilizări corporale
Imobilizări financiare
Active circulante Stocuri
Creanțe
Disponibilități
Active de regularizare și asimilate
Prime privind rambursarea obligațiunilor
Fig. 1.Reprezentarea schematică a activului bilanțul ui contabil
Capitalul propriu și datoriile bilanțului grupează în ordinea crescătoare a
exigibilității resursele de care dispune întreprinderea pentru a finanța funcțiile sale. Astfel,
în mod concret capilalului propriu și datoriile bilanțului cuprinde: capitalurile proprii,
adică acele fonduri care sunt în mod permanent la dispoziția întreprinderii, finanțând în
mare parte activele imobilizate și asigurând o garanție pentru terți (gajul exclusiv al
creditorilor întreprinderii); provizioane pentru riscuri și cheltuieli care au rolul de a acoperi
un eventual risc ce poate afecta elemente de activ; ele pot fi asimilate pe plan financiar cu
datorii a căror scadență este incertă; sunt constituite înaintea determinării rezultatului și
reduc profitul contabil îna inte ca acel risc să se realizeze; atâta timp cât riscurile sunt
previzibile, provizioanele pentru riscuri și cheltuieli rămân la dispoziția întreprinderii;
datoriile care nu sunt clasificate conform termenului lor de scadență ci numai după natura
lor; inf ormațiile asupra exigibilității datoriilor sunt foarte importante în studiul echilibrului
financiar al întreprinderii; pasive de regularizare și asimilate care regrupează veniturile
înregistrate în avans și diferențele de conversie -pasiv, adică diferențel e favorabile de curs
valutar între data de intrare a creanțelor și datoriilor exprimate în devize și data închiderii
exercițiului.
Rezultatul exercițiului influențează capilalului propriu și datoriille bilanțului
contabil, ceea ce face să apară o distincți e între bilanțul înaintea repartizării rezultatului
exercițiului și bilanțul după repartizarea rezultatului exercițiului.
Schematic, structura capilalului propriu și datoriilor bilanțului înaintea repartizării
rezultatului exercițiului se prezintă ca în f igura nr. 2.
8
Pentru a stabili datoriile pe termen lung și mediu și datoriile pe termen scurt,
posturile de provizioane pentru riscuri și cheltuieli, datorii și conturi de regularizare și
asimilate se vor separa în funcție de perioada de timp la care se ref eră și anume, mai mare
de un an sau mai mică de un an. Datoriile pe termen lung și mediu astfel determinate și
suma capitalurilor proprii constituie capitalurile permanente.
Astfel, structura bilanțului financiar va fi următoarea (vezi figura nr. 3).
Metod a pe care se bazeaz ă analiza structurii bilantiere utilizeaza ratele care se obtin
prin raportarea diferitelor elemente ale bilan țului. Prin intermediul ratelor de structur ă se
faciliteaz ă compara ția între firme, precum și identifi carea modificărilor din c adrul
activităților.
Capitaluri proprii Capital social
Prime legate de capital
Diferențe din reevaluare
Rezerve
Rezultatul reportat
Rezultatul exercițiului
Fonduri
Subvenții
Provizioane reglementate
Provizioane pentru Provizioane pentru litigii
riscuri și cheltuieli Provizioane pentru garanții acordate
Clienților
Provizioane pentru cheltuieli de repartizat
pe mai multe exerciții
Provizioane pentru pierderi din schimb
Valutar
Alte provizioane
Datorii Împrumuturi și datori i asimilate
Furnizori și conturi asimilate
Alte datorii
Pasive de regularizare și asimilate
Fig. 2. Reprezentarea schematică a pasivului bilanțului contabil înaintea repartizării rezultatului exercițiului
Activ Bilanț financiar Capitalul
propriu si
datoriile
Imobilizări nete Capitaluri proprii
Stocuri și producția în curs Datorii pe termen mediu și lung
Alte active circulante Datorii pe termen scurt
Fig.3. Structura bilanțului financiar
Plecând de la bi lanțul financiar se pot calcula:
1. Rate de structură a activului
9
a) Rata imobil izărilor (R i) – reprezintă ponde rea elementelor patrimoniale cu utilizare
permanen tă în totalul patrimoniului și se calculează că raport între activele imobilizate și
suma activelor din bilanț.
Ri = (Activ e imobilizate /Activ total)*100
Elementele activelor imobilizate conduc la realizarea a trei rate de structur ă:
a.1. Rata imobilizărilor necorporale ( R inc) – evidențiază ponderea activelor de tipul
licențelor, brevetelor, mărcilor, fondului comercial, etc . în cadrul patrimoniului firmei,
diferă de la firm ă la firmă în funcție de caracteristicile activităților , mărimea firmei. În
firmele românești, această rată are o valoare mică .
Rinc = (Imobilizari necorporale / Activ total) *100
a.2. Rata imobilizărilor corporale ( R ic) – exprimă raportul dintre capitalul fix
corporal (terenur i, clădiri, utilaje, instalații ) și suma activelor totale. Această rată este
scăzută în firmele care au o slabă dotare tehnică și are un nivel ridicat la nivelul unor
sectoare precum industria grea, transporturi și depinde de natur a activității, de politica de
amortizare, de investiții.
Ric = (Imobilizari necorporale / Activ total) *100
a.3. Rata imobilizărilor financiare ( Rif) – exprimă lag ăturile financiare pe ca re
firma le stabilește în raport cu alte firme. Nivelul ratei este scăzut pentru firmele mici și
ridacat în cazul holdingurilor.
Rif = Imobilizari fimanciare / Activ total) *100
b. Rata activelor circulante ( R c) – se calculează că raport între acti vele circulante
și totalul activelor firmei. Se poate determina o serie de rate pornind de la structura
activelor circulante.
Rac = (Active circulante /Activ total ) *100
b.1. Rata stocurilor ( Rs) – înregistrează valori diferite în funcție de tipul de
activitate; precum firmele din zona producției și distribuției, această rată înregistrează
valori foarete crescute iar pentru firmele din zona serviciilor rată înregistrează valori foarte
mici, de durata ciclului de exploatare și de factori co njuncturali și condițiile oferite de
piață. Rs = (Stocuri /Activ total) *100
b.2. Rata materiilor prime și materialelor (Rm) – se calculează ca raport între
materiile prime și materialele și totalul activelor.
Rm = (Materiilor prime și materiale /Activ t otal) *100
10
b.3. Rata producției în curs de dezvoltare (Rpc) – se calculează c a raport între
producția în curs de dezvoltare și totalul activelor.
Rpc=( Producția în curs de dezvoltare /Activ total) *100
b.4. Rata produselor finite (R pf) – se calculează că raport între produse finite și totalul
activelor. Rpf = (Produse finite /Activ total) *100
b.5. Rata creanțelor (Rc) – reflectă importanța creanțelor întreprinderii în activul
total al întreprinderii. Această rată reflectă politica întreprind erii în legătură cu termenul de
plată acordat clienților și este influențată de practicile locale sau din sectorul de activitate.
Este determinată de natura clientelei, rata fiind în general mică pentru întreprinderile având
drept clientelă particulari și mai ridicată în cazul în care clientela este reprezentată de
întreprinderi și instituții. Ia valori foarte scăzute sau nule în comerțul cu amănuntul și în
cazul prestărilor de servicii către populație. Ia valori ridicate în întreprinderi industriale.
Rc = (Creanțe /Activ total) *100
b.6. Rata disponibilităților (R d) – reflectă ponderea disponibilitățilo r în patrimoniul
firmei. Aceast ă rată este influențată puternic de Rd și este punctul de intersecție între ratele
de structură ale activului și ratele de stru ctură ale pasivului.
Rd = (Disponibilități bănești /Activ circulante ) *100
Rd = (Disponibilități bănești /Activ total) *100
2. Rate de structură a capitalul propriu și datoriile :
a. Rata autonimiei financiare la termen R at – diferă în funcție de perioadele când se
contractează împrumuturi pe termen mediu și lung, situația în care această rată crește și
perioadele când se rambursează împrumuturile și implicit se înregistrează scăderi ale
acesteia.
Rat= (Capitaluri proprii/capital permanent)*100 ≥ 0,5
Rat= (Capita luri proprii/Imprumuturi pe termen mediu si lung )*100 ≥ 1
b. Rata de îndatorare globală ( R ig) – măsoară ponderea datoriilor totale în capitalul propriu al
firmei. Mărimea datoriilor trebuie să fie de cel mult de două ori mai mare decât capitalul
propriu.
Rig = (Datorii totale / capital propriu)*100 ≤ 2
c. Rata de îndatorare la termen ( R it) – depinde de raportul dintre ritmul de modificare al
capitalului propriu și cel al împrumuturilor pe termen mediu și lung. Cu cât valoare acestei
rate este mai scăzută cu at ât posibilitățile de îndatorare ale firmei sunt mai mari.
Rit= (Împrumuturi pe termen mediu și lung / capital permanent)*100
Rit= (Împrumuturi pe termen mediu și lung / capital propriu)*100
11
În analiză financiară a firmai se mai utilizează și alte tipuri de rate:
1. Indicatori de lichiditate :
a. Indicatorul lichidității curente (indicatorul capitaluli circulant ) – valuarea recomandată
acceptabilă a acestei rate este 2 și oferă garanția acoperirii datoriilor curente din activele
curente.
Lichiditatea curentă = Act ive curente/ Datorii c urente
b. Indicatorul lichidității imadiate ( indicatorul test acid):
Lichiditate imediata = Active curente – Stocuri / Datorii curente
2. Indicatori de risc:
a. Indicatorul gradului de îndatorare :
Gradul de îndatorare =( Capitalul împrumutat / Capital propriu)*100
Gradul de îndatorare =( Capitalul împrumutat / Capital angajat)*100
unde:
capital împrumutat = credite peste un an
capital angajat = capital împrumutat + capital propiu.
b. Indicatorul privind acoperirea dobânzilor – determină de câte or i firma poate achita
cheltuielile cu dobânda. Cu cât valuarea indicatorului este mai mică, cu atât pozita firmei
este considerată mai riscantă .
Profit înaintea plății dobânzii și impozitul pe profit /Cheltuieli cu dobânda = Nr. de ori
3. Indicatori de activi tate ( indicatori de gestiune) – furnizează numărul de ori de intrare sau
de ieșire a fluxurilor de numerar ale firmei, capacitatea persoanei juridice de a controla
capitalul circulant și activitățile comerciale de baz ă, viteză de rotație a stocurilor ( ru lajul
stocurilor) care aproximează de câte ori stocul a fost rulat pe parcursul exercițiului
financiar.
Costul vânzărilor /stocul mediu= Nr de ori
a. Numar de zile de stocare – indică numarulul de zile în care bunurile sunt stocate în unitate
Stoc mediu/Costu l vanzarilor*365
b. Vitez a de rotație a debitelor –clienți oferă informații despre eficacitatea firmei în colectarea
creanțelor sale și exprimă numărul de zile până la dată la care debitorii își achit ă datoriile
către firma. O valuare în creștere a indicatoru lui poate indică probleme legate de controlul
creditului acordat clienților ei, în consecință, creanțe mai greu de încasat ( clienți rău
platnici).
Sold mediu clienti/Cifra de afaceri*365
12
c. Vitez a de rotație a creditelor – furnizor – aproximează numărul de z ile de creditare pe care
firma îl obține de la furnizorii săi. În mod ideal ar trebui să includă doar creditori
comerciali. Unde pentru aproximarea achizitiilor se poate utiliza costul vanzarilor sau cifra
de afaceri.
Sold mediu furnizori/achizitii d e unu ri (fara servicii) * 365
d. Viteză de rotație activelor imobilizate – evaluează eficacitatea activelor imobilizate prin
analiz a cifrei de afaceri raportate la activele imobilizate.
Viteza de rotatie a activelor imob ilizate = cifra de afaceri/active imobilizat e
Viteza d e rotatie a activelor totale = cifra de afeceri / total active
4. Indicatori de profitabilitate – exprimă eficiența firmei în realizarea profitului din
resursele disponibile:
a. Rentabilitatea capitalului angajat – reprezintă profi tul pe care îl obține firma din
bani investiți în afacere. Capitalul angajat se referă la bani investiți în firmă atât de
către acționari, cât și de creditorii pe termen lung, include capitalul propriu și datoriile
pe terman lung sau active totale minus datorii curente.
Rentab ilitatea capitalului angajat = Profit înaintea plății dobânzii și a impozitului pe profit /
capital angajat.
b. Marja brută din vânzări – o scădere a procentului poate scoate în evidență faptul că
societatea nu este capabilă să își controleza costurile de pro ducție sau să obțină prețul de
vânzare optim.
Marja brută din vânzări = Profit brut din vânzări / Cifra de afaceri *100
5. Indicatori privind rezultatul pe acțiune – se determină în conformitate cu prevederile IAS33
și au în vedere:
– Rezultatul pe acțiune se c aracterizează prin numărul de acțiuni comune și profitul net al
acestora
– Raportul dintre prețul oe piață al acțiunii și rezultatul pe acțiune.
Capitolul II: Prezentarea societății SC Rompetrol Rafinărie SA
2.1 Scurt istoric, Obiectul de activitate
Grupul Rompetrol NV. este o companie
petroliera multinaț ională, cu sediul în
Amsterdam, Olanda, desfășurând -și activitatea
în 12 țări și cu majoritatea activelor și
13
operațiunilor în Franța, Romania, Spania ș i Sud –
Estul Europei. Cei peste 7.000 de angajați
prezen ți în 12 țări, fac din Grupul Rompetrol una
din cele mai puternice companii din Romania ș i
un important jucător în regiunea M ării Negre și
Mării Mediterane. Cu activități în fiecare sector
din domeniul petrolului și al gazelor, Rompetrol
deține operațiuni majore î n rafinare, petrochimie,
retail, trading, explorare, producție și servicii industriale.
În Romania, Rompetrol deține cea mai performanta rafinărie din țară, Petromidia,
situată în Constanț a, Năvodari. Poziția strategică a rafinăriei, pe țărmul Mării Negre,
permite un tranzit rapid, pe cale maritimă , de țiței și produse petroliere. Astfel, Petromidia
devine un nod regional important, iar Rompetrol unul di n cei mai mari exportatori din țară .
Produsele rafinăriei Petromidia ajung î n cele 450 de stații de alimentare din țară , alături
de alte țări din regiune sau bazinul Mă rii Negre.
La nivel european, Grupul Rompetrol deține peste 1000 de benzinarii î n șase țări
(Romania, Republica Moldova, Bulgaria, Franța , Spania ș i Georgia), care operează su b
branduri le Rompetrol, Dyneff ș i Litro. De asemenea, Grupul deține o puternica rețea de
comerț cu produse petroliere, prin intermediul companiilor su bsidiare, localizate în Spania
și Elveția (Dyneff si Vector Energy).
Odată cu achiziția în anul 2007 a Grupului Romp etrol de către compania națională de
petrol ș i gaze din Kazakhstan, KazMunayGaz, Rompet rol a devenit un pod energetic î ntre
resursele naturale disponibile în Asia Centrala ș i piețele de profil din Europa, atât în Vest,
cât și în Est ș i Centru. Mai mult, Ro mpetrol oferă în Kazakhstan operațiuni de servicii
industriale, compania contribuind la reconstrucția rafinăriilor din țară, și servicii de
explorare ș i producție.
În anul 1974 se înființează Romp etrol, ce devine reprezentant al industriei petroliere
autohtone pe piața internațională. Înainte de 1989 Rompetrol SA era una din cele 45 de
companii de e xport -import ale României.
În 1993 , 19 ani mai târziu, Rompetrol se privatizează prin metoda MEBO care
presupune trecerea mijloacelor de producți e ale unității economice care se vrea privatizată,
din proprietatea statului în proprietatea muncitorilo r, angajaților sau salariaților . Aceasta
comportând scăderea c ifra de afaceri a companiei în anii imediat următori la sub 6
milioane de dolari .
14
După 5 ani, în 1998 , omul de afaceri Dinu Patriciu și un grup de investitori locali
achiziționează pachetul majoritar de acțiuni și majorează capitalul. În anul 1999 începe
procesul de formare a Grupului Rompetrol, compania realizând prima achiziție majoră,
rafinăria Vega Ploiești. După achiziționare în doar 9 luni de la preluare, cifra de afaceri a
rafinăriei Vega s -a triplat.
În 2000 , Rompetrol preia Petros care era unicul furnizor de servicii la so ndă din
România. Acesta ulterior schimbându -și denumirea în Rompetrol Well Services SA.
În urma semnării contractului de vânzare –cumpărare cu Fondul Proprietății de
Stat (FPS), Petromidia care reprezintă principala achiziție efectuata în 2001 își schimbă
numele în Rompetrol Rafinare SA, după 2 ani în 2003 , Rompetrol desfășoară un prog ram
complex de extindere a rețelei de stații de carburanți în întreaga țară.
Rompetrol creează rețele de depozite en -gros, în locații strategice pe teritoriul
României (Arad, Craiova, Șimleul -Silvaniei, Zărnești, Vatra Dornei, Constanța, București –
Mogoșoa ia), pentru a facilita extinderea și a fluidiza distribuția de produse către alți clienți.
Aceste depozite alimentează rețea ua națională a companiei chiar și î n zilele de azi, rețea ce
include peste 100 de benzinării proprii și 150 de stații Partener Rompe trol.
În anul 2004 Rompetrol Rafinare este înscrisă și listată la Bursa de Valori
București, listare care continuă și în zilele de astăzi.
Figura 2 .1.1
Listare la bursa de valori București SC R ompetrol Rafinărie SA
Sursă : Bursa de valori București
15
Reușește să atingă un nivel de 86,4 milioane dolari prin creșterea profitul
operațional al rafinăriei de peste 5 ori față de anul anterior.
Pentru prima dată în cei 30 de ani de activitate, Romp etrol Rafinare înregistrează
un profit operațional de 11 milioane dolari. Compania OMV vinde un pachet de 25,1%
acțiuni Rompetrol către managementul Rompetrol în urma cumpărării Petrom .
Anul următor, în 2005 Rompetrol își triplează cifra de afaceri achi ziționând rețeaua
de benzinării Dyneff din Franța. Totodată, Grupul își înce pe activitatea
în Albania și Georgia și deschide o reprezentanță la Moscova , iar în 2006 Rompetrol
înființează Rompetrol Ucraina.
În august, 2007 , compania kazahă KazMunaiGaz achiziționează 75% din acțiunile
Rompetrol Group contra sumei de 2,7 miliarde euro. Fondatorul Rompetrol, Dinu Patriciu,
controla 80% din acțiunile grupului, înainte de vânzarea participației majoritare către
compania kazahă, iar partenerul său american Phil lip Stevenson restul de 20%. După
încheierea tranzacției, participația lui Patriciu s -a
redus la 20%, iar a lui Stevenson la 5%.
Peste doi ani, în iunie 2009 ,
KazMunaiGaz achiziționează și restul de 25%
din acțiuni, deținând astfel control total de 100%
asupra companiei.
La sfârșitul anului 2010, Rompetrol
Downstream operează 788 de stații (131 stații proprii, 153 stații Partener, 151 stații
Expres și 353 baze interne).
La data de 30 septembrie î n 2010, statul Român cu o participație de 44,69% din
capital, ca urmare a conversiei în acțiuni a obligațiunilor pe care KazMunaiGaz nu le -a
răscumpărat până la data scadenței, a reintrat în ac ționariatul Rompetrol Rafinare. Cu
condiția ca Rompetrol să renunțe la orice alte procese împotriva statului român în anul
2013 Guvernul României se decide să vândă 26% din acțiunile Petromidia că tre
Rompetrol.
În anul 2014 ca parte a procesului de integrare a activităților și operațiunilor în
cadrul unicului său acți onar – KazMunaygas (KMG), Grupul Rompetrol NV, se va
redenumi KazMunayGas Internațional NV. Fiind un brand recunoscut atât pe plan local,
cât și internațional, Brandul Rompetrol va fi folosit în continuare în cadrul segmentului de
distribuție. Schimbarea i dentității vizuale în acord cu noul nume, în Europa și în regiunea
Mării Negre, va avea loc treptat.
16
2.2 Organigrama, compartimentele societății
Organigrama este o reprezentare grafică , care r edă schematic toate detaliile organizării,
subordonării și legătur ile dintre compartimente din cadrul unei întreprinderi . Aceasta este
un element de informare și de analiză (de studiu), care are ca obiectiv pu nerea în evidență a
elementelor componente: funcțiile, compartimentele, nivelurile ierarhice, relațiile
organizaț ionale. După cum reiese din organigrama firmei ( vezi Fig. Nr. 2.2.1) , aceasta are
o organizare pe verticala care este redată d in punctul de vedere al modului de ordonare a
compartimentelor și al relațiilor dintre ele.
Principala putere a companiei este reprezentată de Adunarea Generală a Acționarilor
(AGA) care pe lângă principala putere a companiei reprezintă și organul de deliberare și
decizie al societăți comer ciale format din totalitatea acționarilor acesteia. Aceasta este
urmat ă de consiliul de administrație care este format dintr -un grup de oficiali aleș i de
adunarea general ă anuală a acționarilor care au fost împuterniciți să administreze compania
și să pun ă în aplicare mă surile de natur ă strategică adoptate de
adunarea generală . De asemenea, la sfârșitul anului financiar,
Consiliul de Administrație prezintă rapoartele financiare și
rapoartele de gestiune în faț a adunării generale a acționarilor.
Consiliul de administrație are în principal următoarele atribuții:
a) angajează și concediază personalul și stabilește drepturile și
obligațiile acestuia;
b) stabilește îndatoririle și responsabilitățile personalului societății pe compartimente;
c) aprobă operațiuni le de încasări și plăți potrivit competențelor acordate;
d) aprobă operațiunile de cumpărare și vînzare de bunuri potrivit competențelor acordate;
e) aprobă încheierea de contracte de închiriere (luarea sau darea cu chirie);
f) stabilește tactica și strate gia de marketing;
g) aprobă încheierea sau rezilierea contractelor potrivit competențelor acordate;
h) supune anual adunării generale a acționarilor, în termen de 60 de zile de la încheierea
exercițiului economic financiar, raportul cu privire la activitat ea societății, bilanțul și
contul de beneficii și pierderi pe anul precedent, precum și proiectul de program de
activitate și proiectul de buget al societății pe anul în curs;
i) rezolvă orice alte probleme stabilite de adunarea generală a acționarilor.
17
Consiliul de administrație poate delega o parte din atribuțiile sale unui comitet de
direcție, compus din membrii aleși din consiliul de administrație, fixîndu -le în același timp
și salariile, potrivit legii.
Pe linie ierarhică după AGA și CA (Consiliul de Administraț ie) următoare funcție
este acee a a președintelui care îndeplinește și funcția de director general sau director.
Acesta conduce și comitetul de direcție, asigurînd conducerea curentă a societății, aduce la
îndeplinire deciziile consiliului de ad ministrație, în limitele activității societății.
Comitetul de direcție este obligat să prezinte la fiecare ședință a consiliului de
administrați e, registrul său de deliberări. Pentru a putea exercita dreptul de control,
acționarilor li se pot prezenta, la cerere, date cu privire la activitatea societății, situația
patrimoniului, a beneficiilor și a pierderilor.
Comisia de cenzori este formata din persoame alese de adunarea generală a unei
societăți comerciale pentru a face verificarea conturilor prezentate de administrator.
Comisia de cenzori are următoarele atribuții principale:
a) în cursul exercițiului financiar, verifică
gospodărirea fondurilor fixe și a mijloacelor
circulante, a portofoliului de efecte, casa și registrele
de evidență contabilă și info rmează consiliul de
administrație asupra neregulilor constatate;
b) la încheierea exercițiului financiar controlează
exactitatea inventarului, a documentelor și informațiilor prezentate de consiliul de
administrație asupra conturilor societății, a bilanțul ui și a contului de beneficii și
pierderi, prezentînd adunării generale a acționarilor un raport scris;
c) la lichidarea societății controlează operațiunile de lichidare;
d) prezintă adunării generale a acționarilor punctul său de vedere la propunerile de
reducere a capitalului social sau de modificare a statutului și obiectului societății.
Comisia de cenzori se întrunește la sediul societății și ia decizii în unanimitate. Dacă
nu se realizează unanimitatea, raportul cu divergențe se înaintează adunării gen erale.
Personalul este angajat de către consiliul de administrație sau de către directorul
general al societății comerciale.
18
Fig. Nr. 2.2.1
Organigrama Rompetrol SA
Sursă: http://www.rompetrol -rafinare. ro
Societatea va putea fi transformată în altă formă de societate prin hotărîrea adunării
generale a acționarilor. Societatea va ține evidența contabilă, în lei, va întocmi anual
bilanțul și contul de beneficii și pierderi, având în vedere Normele metodol ogice elaborate
de Ministerul Finanțelor. Bilanțul și contul de beneficii și pierderi vor fi publicate în
Monitorul Oficial, conform legii.
Beneficiul societății se stabilește pe baza bilanțului aprobat de adunarea generală a
acționarilor. În cazul înregis trării de pierderi, adunarea generală a acționarilor va analiza
cauzele și va hotărî în consecință. Suportarea pierderilor de către acționari se va face
proporțional cu aportul la capital și în limita capitalului subscris.
Drepturile și obligațiile persona lului societății sunt stabilite de către consiliul de
administrație sau de către directorul general al societății comerciale.
19
Nivelul salariilor pentru personalul societății, pe
categorii de funcții, se stabilește și poate fi
modificat de către adunarea g enerală a
acționarilor în funcție de studii și munca efectiv
prestată, cu respectarea limitei minime de
salarizare prevăzute de lege.
Pentu a face față pieței care este într -o
continua schimbare compania promovează integrarea angajaților săi în luarea dec iziilor și
dezvoltarea comunității în care aceasta își desfășoare activitatea. Compania este conștientă
că o comunicare eficientă ș i o relaționare armonioasa cu diverșii factori implicați sunt
esențiale pentru menținerea și evoluția companiei. Ea se strădu iește să comunice cu aceștia
într-o maniera deschisa si eficienta. Aceasta consideră că succesul ș i creșterea afacerilor
se datorează accentului pus pe sănătate a, siguranța muncii ș i a mediului. De aceea,
siguranța angajaților și clienților săi este esențială. Compania este hotărâtă să creeze un
mediu de lucru în care riscurile să poată fi eliminate sau reduse pe cat posibil. Acest
obiectiv est e atins prin evaluarea constantă a riscurilor ș i implementarea unor mă suri de
siguranță. Caută în permanență să î mbunătățească viața comunităților în care activează,
încurajând angajații să aibă un rol activ în comunitate și le oferă sprijinul necesar pentru a –
și lăsa o amprenta pozitiv ă asupra acesteia.
Încerca să pună bazele și să întrețină relații armonioase cu c omunitățile în care își
desfășură activitatea. Pe lângă oportunităț ile de angajare pe care le oferă, dereșe să aducă
contribuții pozit ive în viața comunității și să își mențină reputația de bun angajator ș i
membru responsabil al comunității.
In ceea ce pr ivește domeniul responsabilității sociale, compania se ghidează după
cele zece principii enunțate in Pactul Global al Organizației Națiunilor Unite, referitor la
domenii precum drepturile omului, munca, protecția mediului ș i lupta împotriva corupției.
2.3 Strategia prevăzută de societate în perioada viitoare
Firma își propune să rămană leader în ceeace privește explotarea petrolului și
distribuirea produselor obț inute din acesta cum ar fi : carburan ți, GPL, libtifian ți, produsele
industriale , motorina, ben zina, cobustibili lichizi, combustibili gazoși, combustibili solizi,
produse chimice, țevi și fitinguri, robineți industriai.
20
Pe lângă cele enumerate mai sus
firma își mai propune
Creșterea gradului de siguranță în
exploatarea instalațiilor din rafinărie ;
Realizarea cerințelor programului de
conformare, anex ă la autorizația de
protecț ie a mediului;
Respectarea tuturor limitelor admise
pentru poluanț ii monitoriza ți, cuprinși î n autorizația de mediu;
Certificarea tuturor produselor Euro comercializate, d e organismele abilitate din
Romania , în scopul garantării calității produselor obținute și asigurarea condițiilor
de trecere la biofuels;
Menținerea ș i integrarea sistemelor de management ale mediul ui și calitaț ii conform
standardelor ISO 14001 si ISO 9001 ;
Reducerea consumurilor specifice și a celor energetice prin mărirea capacitații de
prelucrare la 5 milioane tone/an;
Know -how modern;
Funcționarea fără opriri accidentale.
Programul de investiț ii tehnologice are ca principale obiective:
• creșterea capacit ații de prelucrare anual ă a rafinariei Petromidia la 5 milioane tone
țiței cu conținut ridicat de sulf (1,7%), în condițiile producerii de la î nceputul anului
2007, de produse compatibile cu standardele Euro 5 (ex: 10 ppm continut de sulf);
• maximizarea pr oducției de diesel precum ș i confo rmarea cu standardele de protecțe
mediului, din ce în ce mai severe
Pe lângă inițiativa firmei î n creșterea afacerii, sporirea siguranței și satisfacerea
sporită a clienților, Rompetrol investește în oameni prin diferite p roiecte de
responsabilitate sociala c ât și prin platforme de sprijin a diferitelor proiecte.
În con tinuare vă voi prezenta două din cele mai interesante ș i ne noutate proiecte
Rompetrol de sprijinire a persoanelor și a proiectelor.
21
Primul se n umește „Energia vine din
suflet” este platforma de CSR a companiei
multinaționale Rompetrol și are rolul de a
sprijini și oferi finanțare în diferite domenii
care au nevoie. Platforma încurajează micile
comunități să -ți promoveze inițiativele, fapt
pentru care în 2009 a fost creat programul
„Împreună pentru fiecare”, cel mai reprezentativ proiect din cadrul platformei.
Cel de -al doilea „ Împreună pentru fiecare ” este un proiect de responsabilitate
socială care are ca scop dezvoltarea, susținerea și implementarea, cu ajutorul ONG -urilor,
autorităților locale și persoanelor cu atitudine civică, proiectelor din domeniul sănătății și
al protecției mediului.
Proiectul a avut rezultate foarte
bune în ambele domenii abordate. În
domeniul sănătății au fost reabilitate 8
unități medicale (7 în mediu rural, 1 în
mediu urban) renovate și dotate cu
mobilie r/instrumentar medical (260
voluntari implicați), iar în domeniul de
protecție a mediului 770 voluntari s -au
implicat în activități de ecologizare, reabilitare spații verzi dar și programe de învățare și
informare în cadrul școlilor din țară.
Pe lângă prog ramul național „Împreună pentru fiecare„ aceasta mai include și
diferite parteneriate cu diferite organizații non -guvernamentale. Între acestea există un
parteneriat cu SMURD și Inspectoratul General de Aviație, prin care sprijină transportul
medical aeria n de urgență și cu Ovidiu Rom Association prin care promovează campania
„Fiecare Copil în Grădiniță”. De asemenea au susținut și Festivalul de Muzică George
Enescu, atât în 2011 cât și în 2013, festival care se desfășoară timp de o lună în mai multe
orașe din țară.
Rompetrol Rafinări SA își propune strategi de dezvoltare, care vizează extinderea
activitatiol la toate nivelurile, de la producție până la marketing, astfel: realizarea unei cifre
de afaceri brute de 4.793 mii USD în canditiile livrării unor ca ntități de produse de 4.264
mii to, c reșterea vânzărilor de produse petroliere pe piață internă și pe piețele europene :
22
Bulgaria, Croația, Egipt, Franța, Georgia, Grecia, Israel, Liban, Malta, Moldova, Nigeria,
Olanda, Rusia, Serbia, Togo, Tunisia, Turcia, Ucraina, Ungaria.
Rompetrol Rafinărie produce și comercializează o gamă diversificată de produse
petroliere, de calitate ridicată, precum un domeniu larg de consumatori, de la persoane
fizice la companii mari.
Având o vastă experiență în acest domeniu, co mpania poate vinde o mare varietate
de produse: Benzină Efix, Benzină Euro plus fără plumb, Benzină RON 98/ Efix S Benzină
RON 98, Motorină Efix și Motorină Super Euro 5, Diesel 55/ Diesel Efix S 55, Gaze C5 –
C6 și Propan combustibil, Propilenă, Petrol Reac tor Jet A1, Cocs de petrol, Sulf, Gaz
petrolier lichefiat GPL, GPL Auto și Propan Butan comercial, Distilat de vid.
Rompetrol Rafinărie acoperă aproximativ 25% din cererea internă și este o prezența
importantă pe piața din regiunea Balcanilor, datorită por tofoliului bogat de produse pe care
îl deține.
Rompetrol Rafinărie se impune prin:
• Modernizări tehnologice care permit obținerea unor produse de calitate
superioară și constant ă în timp
• Capacitatea de a produce carburanți în conformitate cu specificați ile
europene, folosind o rețea adecvată de țițeiuri importate
• Strategie de afaceri bazată pe orientarea către client.
Pentru estimarea cât mai corectă a prețurilor practicate și pentru evitarea riscurilor,
Rompetrol Radinarie utilizează intrumentele spec iale puse la dispoziție de piețele bursieră
și extrabursieră, cu referire la cotațiile istorice și previzionate precum și la marjele de
rafinare, corelate cu calitățile materiilor prime și a produselor livtrate.
Din punctul de vedere al piețelor de destina ție a produselor rezultate, Rompetro l
Rafinărie u rmărește realizarea strategiei grup ului în regiune și creșterea volumului de
benzină și motorină vândute în România.
Strategia companiei este de a folosi canalele de distri buție ale Grupului atât pe piața
internă cât și externă pentru a crește cota de piață.
Obiectivele majore ale firmei Rompetrol sunt următoarele:
– Producerea de carburanți la norme europene;
– Continuarea programului de eficiență energetică;
– Creșterea cantității de produse petroliere con form normelor europene;
– Eliminarea opririlor accidentale în procesul de prelucrare;
– Respectarea normelor de mediu actuale și alinierea la cele europene;
23
– Menținerea unui nivel ridicat de siguranță și protecție în muncă.
Strategia pentru anii urm ătorii este reprezentată de o co mbinare de proiecte de
optimizare a proceselor de producție și extinderea operațiunilor de distribuție în țările din
jurul Marii Negre, pentru a beneficia de integrare a pe verticală cu operațiunile de rafinare
în vederea îmbunătăț irii performanței financiare prin:
• Consolidarea prezenței rețelei de retail a Grupului;
• Inițiative de reducere a costurilor în rafinărie, cu scopul de a eficientiza
procesele și de a crește profitabilitatea;
• Creștrea competitivității și a parametril or de utilizare în rafinărie, reducerea
costurilor unitare de procesare precum și creșterea eficienței consumului de energie pentru
o mai bună performanță de rafinare.
Managementul consideră că evoluțiile menționate mai sus vor duce la o îmbunătăție
a prof itabilității Grupului.
Pentrul anul 2017 Grupul a bugetat un preț mediu la țiței de 45$/bbl. Din calculul
diferenței dintre cotațiile principalelor produse și cotațiile pentru Urals, ponderate la
structura randamentelor de producție aferente bugetului apr obat pentru 2017 (principalele
produse sunt reprezentate de; benzină, motorină, nafta, GPL, fet, păcură, propilenă, cocs,
sulf) rezultă o marjă de rafinare în valoare de 43,7$/t.
Anul acesta este așteptată o tendință de creștere pozitivă de 1,76$ în ceea c e
privește cererea pentru benzină și motorină pent ru piețele chieie ale Grupului ( media
anuală pentru România și Near Abroad).
Grupul va continu a să desfășoare inițiativele operaționale identifica te și puse în
mișcare în 2016, cum ar fi planificarea și op timizarea producerii producției în rafinărie,
eficientizarea energetică și eficiența organizațională, creșterea profitabilității pentru non –
combustibili, creșterea profitabilității pentru noi piețe de tranzacționare.
Aceste inițiative operaționale au c a scop principal îmbunăt ățirea rezultatelor
operaționale cu costu ri minime de investiții.
24
Capitolul III: Studiu de caz privind utilizarea ratelor de structură
bilanțiere în evoluția și analiza performanței firmei Rompetrol Rafinărie
SA
După cum am arătat în capitolul I I grupul Rompetrol NV . este o companie
petrolieră multinațională, cu sediul în Amsterdam, Olanda, desfășurând -și activitatea în 12
țări și cu majoritatea activelor și operațiunilor în Franța, Romania, Spania și Sud -Estul
Europei.
La nivel euro pean, Grupul Rompetrol deține peste 1000 de benzinarii în șase țari
(Romania, Republica Moldova, Bulgaria, Franța, Spania și Georgia), care operează sub
brandurile Rompetrol, Dyneff și Litro.
De asemenea, Grupul deține o puternică rețea de comerț cu produ se petroliere, prin
intermediul companiilor subsidiare, localizate în Spania și Elveția (Dyneff și Vector
Energy).
În România firma deține cea mai performant ă rafinărie la malul Marii Negre
Petromidia. În ceeace privește numărul mediun al salariaților firm a deținea în anul 2014 un
număr de salariați de 1272, în anul 2015 un număr de 1173, iar în anul 2016 datorită
dotărilor tehnice firma are un număr de 1085 salariați.
În ceeace privește rezultatului net pot spune că firma a început să crească din anul
2015 an în care rezultatul net a fost de 84291996 RON în comparație cu anul 2014 în care
firma a fost pe pierdere rezultaul net fiind de – 1074861952 RON lei, iar în ceeace privește
anul 2016 f irma înregistrează o ușoară scădere dar se menține cu un rezultat pozitiv în
valoare de 70001504 RON.
Firma își propune din perspectiva producției, în anul 2017, următoarele:
– total materie prima planificată pentru procesarea în 2017 estimată la 5,6
milioane tonă sau 15,92 mii/t/zi vs 5,41 milioane tone procesate în 2016 ;
– randamentul produselor albe de 85,8%, ~+ 0,7% mai mare decât rezultatul
anului 2016, în principal din difer ite structuri de materii prime;
– scăderea costului de procesare cu 1,6$/t comparativ cu 2016, în principal la
chietuieli mai mici cu unitățile ca urmare a proiectelor de îmbunătățire
continuă a eficienței energetici.
Având în vedere mediul de piață previzionat cât și inițiativele operaționale interne,
se așteaptă ca rezultatele operaționale ale Grupului să atingă niveluri mai ridicate decât în
2016.
25
3.1. Evoluția și analiza ratelor de structură a activelor
În continuare voi prezenta evoluția și analiza ratelor de structura a activelor care
sunt formate din active imobilizate, active circulante, active financiare după cum se poate
observ a și din tabel ul 3.1.1.
Am ales să compar valorile ratelor activelor pentru ani de referință 2014, 2015,
2016, prin calulul ratelor precum: rat a imobilizărilor, rata imobilizărilor necorporale, rat a
imobilizărilor corporale, rat a imobilizărilor finanicrae, rata activel or circulante, rat a
stocurilor, rat a materi ilor prime și materialelor, rata producției în curs de dezvoltare, rat a
produselor finite, rat a disponibilităților.
Tabel 3.1.1
Evoluția și analiza ratelor de structură ale activelor
Rate de structură ale
activ ului Formulă de calcul 2014% 2015% 2016%
Rata imobilizărilor Ri = (Active imobilizate /Activ
total)*100 72.86 72.38 69.09
Rata imobilizărilor
necorporale Rinc = (Imobilizari necorporale /
Activ total) *100 0.27 0.20 0.25
Rata imobilizărilor corporale Ric = (Imobilizari corporale / Activ
total) *100 46.58 47.53 44.72
Rata imobilizărilor
financiare Rif = Imobilizari fimanciare /
Activ total) *100 26.01 24.64 24.11
Rata activelor circulante Rac = (Active circulante /Activ
total ) *100 27.14 19.30 31.77
Rata stocurilor Rs = (Stocuri /Activ total) *100 12.40 8.10 12.28
Rata materiilor prime și
materialelor Rm = (Materiilor prime și
materiale/Activ total) *100 6.48 4.45 7.34
Rata producției în curs de
execuție Rpc=( Procutia în curs de
dezvoltare / Activ total) *100 1.76 1.04 1.79
Rata produselor finite Rpf = (Produse finite /Activ total)
*100 4.15 2.38 2.96
Rata creanțelor Rc = (Creanțe /Activ total) *100 14.52 19.30 18.81
Rata disponibilităților Rd = (Disponibilități bănești/Activ
circulante) *100 0.82 0.37 2.14
Rata disponibilităților Rd = (Disponibilități bănești/Activ
total) *100 0.22 0.11 0.73
Sursă : prelucrare proprie conform datelor din bilanțul firmei Rompetrol
26
Grafic 3.1.1
Evoluția și analiza ratelor de structură ale activelor
Sursă : prelucrare proprie conform datelor din bilanțul firmei Rompetrol
După cum se poate observa atâ t din tabelul de mai sus c ât și din grafic evoluția
ratelor activelor pentru ani de referință se prezintă astfel:
– Rata imobi lizărilor este în scădere de la un an la altul. Dacă în anul 2014
rata înregistra t o valoare egală cu 72,86 în anul 2015 această scade ușor
ajungând la o val oarea egală cu 72,38 pentru ca în an ul 2016 să prezinte o
scădere mai mare ajungând la o valoare de 69,09, cu alte cuvinte ponderea
elementelor patrimoniale cu utilizare permanent ă în totalul patrimoniului
firmei scade de la un an la altul și mai pot af irmă faptul că deși activele
imobilizate sunt în scădere dețin o pondere importantă în totalul activel or
firmei.
Rata impobilizarilor se imparte la randul ei în trei rate distincte:
27
1. Rata imobilizărilor necorporale care în 2014 are o valoare egală cu 0,27 procente , în
anul 2015 prezentând o scădere de 0,007 procente fiind egală cu 0.20 ca în anul
2016 să cr ească sensibil până la o valoarea de 0,25 procente. Valoarea mică aproape
inexistenta a acestei rate este specifică firmelor care desfășoară activități pe
teritoriul României deoarece vorbim de o țară în curs de dezvoltare .
2. Rată imobilizărilor corporale în registrează o valoare egală cu 46,58 în anul 2014,
având o creștere în anul 2015 de 0,95 ajungând la o valuare de 47,53 procente
pentru c a în anul 2016 să înregistreze din nou o scădere atingând o valoare egală cu
44,72.
3. Rata imobilizărilor financiare și în cazul acestei rate valorile calculate și prezentate
grafic după cum se poate observa sunt în scăde re astfel dacă în anul 2014 rata are o
valoare de 26,01 în anul 2015 acesta scade până la o valoare egală cu 24,64 pentru
că în anul 2016 să continuee se scadă sensibil până la o valoare de 24,11 procente.
4. Rata activelor circulante și anume a elementelor cu durată de viață de până la un
ciclu de producție în firm ă prezintă următoarele valori în perioada analizată : în anul
2014 este egală cu 27,14, în anul 2 015 această prezintă o valoare de 19,30 în scădere
față de anul anterior pentru ca în anul 2016 să crească substanțial până la 31,77
procente.
Ca și în cazul activelor imobilizate plecând de la componentele activului circulant, am
calculat și anali zat evol uția următoarelor rate:
• Rata stocurilor care în 2014 înregistrează o valoare de 12,40 pentru ca în 2015 să
aibă o scădere mare de până la 4,3 valoarea acesteia fiind egală cu 8,10, iar în anul
2016 rat a prezintă o crește mare ajungând la o valoare de 12.24 procente ceea ce
înseamnă o creștere cu 4.14 procente.
Rata sufer ă modificări de valoare fiind influențată de factori cum ar fi ciclul de
exploatare, factori conjuncturali și condițiile oferite de piață. Firma Rompetrol fiind
o firm ă din zona producției ș i distribuției putem afirma această rată are valori
normale pentru zona în care își desfășoară activitatea .
• Rata matriilor prime și materialelor că și în cazul ratei stocurilor această rată
prezintă o scădere în anul analizat 2015 față de 2014 cu 2,03 pro cente, astfel dacă
în anul 2014 rata înregistrează o valoare de 6,48 proc ente în anul 2015 aceast a
înregistrează o valoare egal ă cu 4.45, iar în anul 2016 rata crește atingând o valoare
de 7.34 procente cu 2,89 procente mai mult decât în anul 2015 și cu 0, 86 proce nte
mai mult față de anul 2014.
28
Această rată este influențată de cererea pentru consum, care la rândul ei
influențează mărimea și ritmul eliberărilor de materii prime și materiale pentru
procesul de producție din stocuri și ritmul aprovizionărilor pentru întregirea
stocurilor. Creștere a ratei semnif ică: fie o aprovizionare peste necesar, fie o
schimbare a structurii de fabricație, fie o încetinire a vitezei de rotație a stocurilor.
• Rata producției în curs de execuție pentru anul 2014 înregistrează o valoare de 1,74
fiind în scădere în anul 2015 ajungând să înregistreze o valoare de 1,04 că în anul
2016 să crească din nou la o valoare egală c u 1,79 sensibil mai ridicată față de anul
2014. Creștere a acestei rate poate însemna: o mărire a duratei ciclul ui de fabricație,
o creștere a valorii p roducției în curs de execuție ca urmare a schimbării structurii
de fabricație, o creștere a costurilor de producție etc.
• Rata produselor finite prezintă valori în scădere atât în anul 2015 cât și în anul 2016
față de anul 2014 când valoa rea acesteia este egală cu 4,15, în anul 2015 scade
după cum am spus ajungând la o valoare egală cu 2,38 ceea ce înseamnă că rat a a
scăzut cu 1,77 procente și în 2016 este egală cu 2,96 ceeace înseamnă că față de
anul 2014 a prezentat o scădere cu 1,19 procente. Scăderea ratei arată că nevoia de
finanțare a acestor stocuri nu este o prioritate.
• Rata creanțelor atât din cal culele efectuate cât și din pr ezentarea grafică pot spune
că rata prezintă valori în crește re în perioada analiz ată mai exact în anii 2015, 2016
față de anul 201 4, astfel dacă în anul 2014 rata are o valoare egală cu 14,52 aceast a
crește în anul 2015 cu 4,78 procente ajungând la o valoare de 19,30 procente și în
anul 2016 față de anul 2014 crește cu 4,29 procente având o valoare de 18,81, totuși
este de precizat faptul că rat a prezintă o scădere de 0,49 procente în anul 2016 față
de anul 2015. Mărimea acestei rate este determinată de natura relațiilor
întreprinderii cu partenerii externi din aval, de termenele de încasar e pe care le
acordă clientelei sale.
Astfel, un nivel ridicat al ratei și o evoluție în sensul creșterii acesteia, arată faptul
că întreprinderea, fie și -a extins relațiile cu partenerii externi, fie a acordat un credit
comercial pe o perioada mai îndelung ată clientelei sale, ambele situații însemnând
pentru firma o imobilizare monetară semnificativă.
• Rata disponibilităților se calc ulează după cum se poate observa și din tabel folosind
două formule, pentru interpretarea rezultatelor am să folosesc formulă c are arată
ponderea disponibilităților în totalul activelor. Această rată are valori relativ mici
29
care sunt egale cu 0,22 în anul 2014, înregistrează o pierdere în anul 2015 ajungând
la o valoare de 0,11, iar în anul 2016 crește atingând o valoare de 0,73.
O valoare ridicată a disponibilităților poate reflectă o situație favorabilă în termeni
de echilibru financiar, dar poate fi și semnul deținerii unor resurse in suficient
utilizate, al unor resurse neproductive. De asemenea, disponibilitățile pot înregistra
variații de mare amplitudine în intervale foarte scurte: în câteva zile încasările pot
să crească foarte mult datorită unor intrări importante de fonduri monetare, că
urmare a încasării unor clienți etc., sau dimpotrivă, nivelul disponibilităților poate
să scadă că urmare a unor plăți concentrate în timp.
Raportându -ne la cea de -a doua formulă prin care se calculează aceassta rata pot
afirmă că disponibilitățile bănești au o pondere foarte mică în totatul activelor
firmei această cel puțin pentru primi 2 a ni de referință în care aceasta pentru anul
2014 este egală cu 0,22 , în anul 2015 înregistrază o scădere ajungând să fie egală
cu 0,11 că în anul 2016 să aibe o creștere semnificativă atingând o valuare egală cu
0,73.
3.2 Evoluția și analiza ratelor de st ructura a capitalului propriu și
datoriilor
În continuare după cum îi spune și numele subcapitolului, voi analiză evoluția
ratelor de structura a capitalului propriu și datoriilor firmer Rompetrol Rafinărie S.A .
Ratele de structură a capitalului propriu și a datoriilor se împart în: rata autonomiei
financiare la termen în calculul căreia sunt utilizate doouă formule după cum reiese din
tabelul numărul 3.2.1, rata de îndatorare globală, rată de îndatorare la termen pentru
calculul căreia că și în cazul ratei de autonomie financiară la termen se utilizează două
formule de calcul.
După cum se poate observa atât din tabel cât și din gra fic situația ratelor de strucură a
capitalurilor proprii și datoriilor calculate este următoarea:
1. Rata autonimiei financiare la termen aceasta se poate calcula cu ajutorul a două
formule după cum reiese și din tabel. În ceeace privește evoluția ratei pot spune că
această rată în anul 2014 a fost egală cu 0,83 mai mare dacat pragului normalului
de 0,5, sporirea nivelului acestui in dicator reflectă o diminuare a indep endenței
financiare a entității . În anul 2015 indicator înregistrează o creștere mare ajungând
30
la o valoare egală cu 8,37 că mai apoi în anul 2016 să ajungă iar la valori prpopriate
pragului de normlaizate de 0,81.
Tabe l 3.2.1
Evoluția și analiza ratelor de structură capilalui propriu și datoriilor
Rate de structu ră a
capitalului propriu și
datoriilor Formulă de calcul 2014 2015 2016
Rata autonimiei
financiare la termen Rat= (Capitaluri proprii/capital
permanent)*100 ≥ 0,5 0.83 8.37 0.81
Rata autonimiei
financiare la termen Rat= (Capitaluri proprii/Împrumuturi
pe termen mediu și lung )*100 ≥ 1 0.00 4.22 4.71
Rata de îndatorare
globală Rig = (Datorii totale / capital
propriu)*100 ≤ 2 4.11 4.04 3.91
Rata de îndator are la
termen Rit= (Împrumuturi pe termen mediu
și lung/ capital permanent)*100 0.00 0.20 0.17
Rata de îndatorare la
termen Rit= (Împrumuturi pe termen mediu
și lung/ capital propriu)*100 0.00 0.02 0.21
Sursă : prelucrare proprie conform datelor din bilanțul firmei Rompetrol
Grafic 3.2.2
Evoluția și analiza ratelor de structură capilalui propriu și datoriilor
Sursă : prelucrare proprie conform datelor din bilanțul firmei Rompetrol
31
Dacă ne raportăm la a două formulă pe b aza căreia am calculat rată autonomiei la
termen putem observă că pentru anul 2014 firma neavând niciun împrumut pe
termen mediu sau lung rată are o valoare cuprinsă în intervalul oprim de (0 ; 0,5) și
anume este egală cu 0, pentru anii ce urmează în schim b firma are împrumuturi pe
termen mediu și lung , ceeace înseamnă că această rata este în creștere considerabil
atingând valoare de 4,22 în anul 2015 și de 4,71 în anul 2016 ceeace se
concretizează prin diminuarea independenței financiare a întreprinderii.
2. Rata de îndatorare globală pentru anul 2014 este egală cu 4,11, în anul 2015
această scade sensibil ajungând la o valoare de 4,04, iar pentru anul 2016 această
este egală cu 3,91. Rezultalele acestei rate sunt optime pentru cei trei ani de
referință doare ce mărime datoriilor este de cel mult 2 ori mai mare decât capitalul
propriu ceeace înseamnă o reducere a îndatorării firmei, respectiv o creștere a
autonomiei financiare.
3. Rata de îndatorare la termen, și în cazul calculului acestei rate sunt folosite 2
formule pe care le -am folosit în obținerea rezultatelor afișate în tabel. Această rată
pentru anul 2014 are o valoarea egală cu 0 datorită faptului că pentru acest an de
referință în bilanțul firmei nu există datori ce trebuiesc plătite într -o perioada mai
mare de un an , în schimb pentru anul 2015 această este egală cu 0,20 ceeace
demonstrează că firma a avu t necesitatea unui împrumut pe terman mai mare de un
an și acelaș lucru îl pot af irmă și pentru anul 2016, an în care rată are o valoare
egală cu 0,17.
Deoarece rat a are valori mai mici de 0,5 capacitatea de îndatorare este ridicată.
Privind rată din punctul de vedere al valorilor obținute aplicând a două formulă
putem afirmă faptul că firma are o capacitate de îndatorare ridicată atât pentrul anul
2014 cân d valoarea acestei este 0, pentru 2015 când valoarea acesteia este egală cu
0,02 cât și pentru anul 2016 unde valoarea este de 0,21 deaorece valorile ratei nu
sunt apropriate de 1, iar capaciatea de îndatorare a firmei nu este saturată.
Pot afirma din rezu ltalele obținute că firma are o capacitate de îndatorare ridicată
ceea ce se traduce printr -o independența financiară sporită.
32
3.3 Evoluția și analiza indicatorilor precum: indicatori de lichiditate,
risc, activitate, profitabilitate
În cceace urmează am prezentat evoluția altro tiputi de indicatori precum:
Indicatorul lichidității curente, Indicatorul gradului de îndatorare, Indicatorul privind
acoperirea dobânzilor, Indicatori de activitate , Număr de zile de stocare, Viteză de rotație
a debitelor, Vitez ă de rotație a creditelor, Rentabilitatea capitalului angajat, Marja brută din
vânzări.
Pe baza datelor cuprinse în bilanțul contabil de firma pe anii de referință 2014,
2015, 2016 și ținând cont de lichiditatea activelor și de exigibilitatea elementelor d e
capitalului propriu și datoriilor , la nivelul societății analizate poate fi întocmit bilanțul
financiar (patrimonial).
Utilizând informațiile prezentate în bilanțul financiar, pe baza modelului
considerat, am determinat indicatorii principali de analiză a situației patrimoniale .
1. Indicatorul lichidității curente face parte din grupa indicatorilor de lichiditate are î n
anul 2014 are o valoare de 0,35, în anul 2015 indicatorul crește sensibil ajungând la o
valoare de 0,38 pentru ca în anul 2016 să scadă aju ngând să fie egal cu 0,26.
Deoarece valoarea optimă a acestui indicator este egală cu 1, pot spune că valorile
calculate pentru ani de referință sunt unele negative nefiind apropriate nici măcar de
pragul de 0,8.
Cu cât valoarea să este mai mare, cu atât compania are o capacitate mai mare de a -și
plăti datoriile curente fără să apeleze la resurse pe termen lung sau la noi împrumuturi.
O valoare subunitară înseamnă că firma își finanțează o parte din imobilizari prin
datorii pe termen scurt, lucru care îi c rește riscul de faliment.
33
Tabel 3.3 .3
Evoluția și analiza indicatorilor precum: indicatori de lichiditate, risc, activitate,
profitabilitate
Alte tipuri de rate Formulă de calcul 2014 2015 2016
Indicatorul
lichidității curente Lichiditatea cu rentă = Active curente/
Datorii curente 0.35 0.38 0.26
Indicatorul
lichidității imadiate Lichiditate imediată = Active curente –
Stocuri / Datorii curente 0.19 0.27 0.09
Indicatorul gradului
de îndatorare Gradul de îndatorare =( Capitalul
împrumutat/ Cap ital propriu)*100 0.00 0.24 0.21
Indicatorul gradului
de îndatorare Gradul de îndatorare =( Capitalul
împrumutat/ Capital angajat)*100 0.00 0.17 0.15
Indicatorul privind
acoperirea
dobânzilor Profit înaintea plății dobânzii și impozitul pe
profit/Cheltu ieli cu dobânda = Nr. de ori 0.00 0.20 1.80
Viteză de rotaie a
stocurilor Costul vânzărilor/stocul mediu= Nr de ori 21.14 16.26 13.81
Număr de zile de
stocare Stoc mediu/Costul vânzărilor*365 0.05 0.06 0.07
Viteză de rotație a
debitelor clienți Sold m ediu clienți/Cifra de afaceri*365 13.83 40.12 52.96
Viteză de rotație a
creditelor – furnizor Sold mediu furnizori/achiziții de bunuri
(fără servicii) * 365 91.26 110.55 121.19
Viteză de rotație a
activelor imobilizate Viteză de rotație a activelor imob ilizate =
cifra de afaceri/active imobilizate 2.96 2.05 1.88
Viteză de rotație a
activelor totale Viteză rerotatie a activelor totale = cifra de
afeceri / total active 2.15 1.48 1.30
Rentabilitatea
capitalului angajat Rentabilitatea capitalului angaja t = Profit
înaintea plății dobânzii și a impozitului pe
profit / capital angajat. 0.00 0.01 0.12
Marja brută din
vânzări Marja brută din vânzări = Profit brut din
vânzări / Cifra de afaceri *100 6.31 9.07 12.22
Sursă : prelucrare proprie conform datelor din bilanțul firmei Rompetrol
2. Indicatorul lichidității imediate pentru anul 2014 are o valoare egală cu 0,19, în anul
2015 această crește re ajungând la o valoare egla cu 0,27 în anul 2016 această rată
scade d rastric atingând o valoare chiar mai mică dec ât cea înregistrată în anul 2014
fiind egală de această dată cu 0,09.
Acest indicator este unul dintre cele mai stricte și conservatoare din cele trei
rapoarte de lichiditate pe termen scurt. Lichiditatea imediată are în vedere doar acele
active care pot f i convertite cel mai ușor în lichidități, excluzând stocurile și creanțele.
34
Grafic 3.3 .3
Evoluția și analiza indicatorilor precum: indicatori de lichiditate, risc, activitate,
profitabilitate
Sursă : prelucrare proprie confor m datelor din bilanțul firmei Rompetrol
Foarte puține companii vor avea destui bani și echivalente de numerar pentru a acoperi
integral datoriile curente, cum este și cazul de față după cum arată calculele efectuate,
care nu este neapărat un lucru rău, astfel încât nu este indicată concentrarea pe acest raport
că fiind de 1:1. Acest indicator este rar utilizat în raportarea financiară sau de către analiști
în analiză fundamentală a unei societăți. Nu este realist pentru o companie să mențină
premeditat u n nivel ridicat de active în numerar pentru a acoperii datoriile c urente.
Motivul fiind că aceasta este văzută ca o utilizare slabă a activelor, în sensul că nu este
relevant ca o companie să dețină sume mari de bani în bilanț în timp ce acestea ar putea f i
returnate acționarilor sau să fie utilizați în altă parte pentru a genera profituri mai mari.
Deși oferă o perspectiva interesantă de lichiditate, utilitatea acestui indicator este limitată.
Se consideră că nivelul acestei rate este normal între 0,2 și 0 ,3, de unde putem deduce că
valorire obținute prin calcul în ani de referință analizați sunt valori normale.
3. Indicatorul gradului de îndatorare care face parte din cadrul indicatorilor de risc,
calculul acestui indicator se poate efectua prin utilizarea a două formule de calcul
35
după cum reiese și din tabel ul 3.3.3. Din calcule le efectuate folosind prima formulă se
observă că pentru anul 2014 indicatorul gradului de îndatorare are o valoare egală cu 0
deoarece firma pentru anul 2014 nu are capital împrumuta t, în anul 2015 valoarea
acestui indicator este egală cu 0,24, iar în anul 2016 această valoare scade sensibil
până la o valaore egală cu 0,21. Utilizarea cu succes a datoriilor crește nivelul
profiturilor pentru deținătorii afacerii.
Rentabilitatea adusă de aceste fonduri împrumutate – peste sau sub nivelul dobânzii
achitate – aparține acționarilor și, astfel, este majorată rentabilitatea capi talurilor
proprii ale acestora. Din punctul meu de vedere indicatorul având valori relativ
scăzute, aceast a arată f aptul că firma are un grad scăzut de risc.
Utilizând cea de a două formulă indicatorul își păstrează aceleși valori scăzute în
anul 2014 fiind egală cu 0, în anul 2015 valoarea acestuia devine 0,17, iar în anul 2016
acesta atinge o valoare egală cu 0,15.
4. Indicatorul privind acoperirea dobânzilor are o valoare egală cu 0 doarece firma
pentru anul 2014 nu are credite bancare pe termen lung, în anul 2015 indicatorul are o
valoare egală cu 0,20 iar în anul 2016 crește semnificativ până la o valoare de 1,80.
Indicele privind acoperirea dobânzii reflectă măsură în care o companie obține
suficient profit pentru a susține dobânzile aferente împrumuturilor și de asemenea
pentru a atrage atenția acționarilor dacă profitul nu este la un nivel suficie nt de ridicat
pentru că, în urma înregistr ării dobânzii , să le mai rămân ă și lor o parte care să fie
distribuită sub formă de dividende.
În esență el indică de câte ori profitul din activitatea companiei înainte de plata
impozitelor și a dobânzilor acoperă cheltuielile cu dobânzile. Acest indicator este
deosebit de important pentru investitori deoarece reflectă repartizările sub formă de
dividende c a urmare a modificărilor în nivelul profitului.
5. Viteza de rotație a stocurilor este unul din indicatori care fac parte din indicatori de
activitate ce urmează a fi analizați în continuare; în ceeace privește viteză de rotație a
stocurilor acest indicator pentru anul 2014 are o valoare egală cu 21,14, din anul 2015
începând să scadă ajungând la o valoarea egală cu 16,26, iar în anul 2016 aceastea este
tot în scădere atingând o valoare de 13,81.
Deoarece acest indicator exprimă viteză cu care o firma își rotește stocurile
necesare, pentru a susține un anumit nivel al vânzărilor pot spune că suma de bani
blocată în stocuri este mare, lucru care diminuează lichiditatea.
36
6. Numarul de zile de stocare ; următorul indicator c are face parte din indicatori de
activitate în anul 2014 a înregistrat o valoare de 0,05, pentru anul 2015 acesta crește
cu 0,01 pentru a atinge o valoare egală cu 0,06, iar pentrul anul 2016 se păstrează
trendul de creștere de 0,01 indicatorul ajungând la o valoare egală cu 0,07. Acest
indicator arată numărul de zile în care bunur ile sunt stocate în unitate dea cea pot
spune că numărul de zile de stocare din firma Rompetro l este unul forate mic.
7. Viteza de rotație a debitelor clienți pentru anul 2014 are o valoare egală cu 13,83, în
anul 2015 acesta crește substanțial ajungând la o valoare egală cu 40,12, iar pent ru
anul 2016 își menține trendul de creștere ajungând să fie e gal cu 52,96, din calcul pot
afirmă că pentru anul 2014 nivelul indicatorului ne arată că numărul de zila până la
dată la care debitorii își achita datoriile către firma este unul mic, însă nu acelaș i lucru
se poate afirm a și de spre anii 2015, 2016 unde ni velul indicatorului crește, ceea ce
indică probleme lagate de controlul creditului acordat clienților și în consecință
creanțe mai greu de încasat.
8. Viteza de rotație a creditului furnizor, valoarea acestui indicator are o valoare eg ală cu
91,26 pentru anul 2014, iar în ceeace privește anul 2015 acesta crește ajungând la o
valoare de 110,55 pentru că în anul 2016 să crească din nou fiind egală 121,19.
Din puctul meu de vedere și dat fiind faptul că acest indicator arată aproximativ
numărul de zile de credita re pe care firma îl obține de la furnizorii săi, pot afirmă că
Rompetrol poate obține credite pentru perioade de timp avantajoase mai ale în ceeace
ce privește anii de referință 2015 și 2016.
9. Viteza de rotație a activelor imobilizate pentru anul 2014 acest a înregistrează o
valoare egală cu 2,96, această valoare începând cu anul 2015 să scadă ajung la o
valoare egală cu 2,05, iar pentru anul 2016 își menține acelși trend descrescător
atingând o valoare egală cu 1,88.
Indicatorul evaluează eficacitatea manage mentului activelor imobilizate prin
examinarea valorii cifrei de afaceri generate de o anumită cantitate de active
imobilizate, deaccea pot afirmă că activele imobilizate contribuie cu o cantitate în
scădere pentru ani de referință la valoarea cifrei de a faceri. Valoarea recomandată
pentru acest indicator trebuie să fie cât mai superioară lui 1, deci se constată o situație
puțin favorabilă având în vedere aproprierea față de situația ideală și valoarea în
scădere de la an la an a acestuia.
10. Viteza de rotați e a activelor totale acest indicator are o valoare egală cu 2,15 pentru
anul 2014 , iar pentru anul 2015 valoarea indicatorului este în scădere ajungând la o
37
valoare de 1,48 și în ceeace privește anul 2016 acesta continuă să scadă sensibil până
la o valoare de 1,30.
Deoarece viteză de rotație a activelor totale este un indicator ce reflectă eficiența
utilizării activelor aflate în patrimoniul unui agent economic din calcule pot afirmă
faptul că firma are o situație medie de rotație a activelor totale.
11. Rentab ilitatea capitalului angajat este un indicator din familia indicatorilor de
profitabilitate acesta pentru anul 2014 are o valoare egală cu 0 deoarece pentru anul
2014 firma a înregistrat pierdere, îl anul 2015 situația se schimbă deaore firma are
profit ia r indicatorul ajunge să fie egal cu 0,01, în anul 2016 acesta crește sensibil până
la o valoare de 0,12 , din calculul acestui indicator pot spune că profitul p r care îl
obține firma din bani investiți în afacere este unul mic.
12. Marja brută din vânzări cel d e-al doilea indicator dintre indicatori de profitabilitate are
o valoare pentru anul 2014 egală cu 6,31, în anul 2015 valuarea indicatorului de 9,07
ceeace ce ne arată o tendința în crește a valorii acestui indicator , iar în anul 2016
indicatorul își menți ne ritmul de creștere atingând o valuare egală cu 12,22.
Având în vedere faptul că valoarea înregistrată de societate este mai mare decât
valoarea recomandată pentru acest indicator 1,8, se poate afirmă faptul că activitatea
acesteia atât în anul 2014, 201 5 cât și în anul 2016 a fost una rentabilă.
38
Concluzii
La începutul lucrării am spus că această lucrare prezintă analiza performanței
firmei Rompetrol SA, care are un rol determinant în stabilirea strategiei de urmat, datorită
indicatorilor calculați pe baza valorilor reflectate prin bilanț, care sunt activele, da toriile și
capitalurile proprii, pot afirma c ă, bilanțul reprezintă un document contabil de sinteză în
care sunt prezentate elementele de activ, datorii și capital propriu ale unei companii/
instituții la un anumit moment, acesta fiind un raport static (asemănat adeseori cu o
fotografie făcută la un moment dat) .
Astfel cu ajutorul acestuia putem calcula rate de structură care scot în evidență
performanțele firmei și strateg ia pe care firma o poate urm a, după cum am prezentat în
capitolul III.
Analiza pe baza de bilanț este cea diagnostic, fiind orientată spre dezvăluirea
poziției financiare a întreprinderii, capacitatea acesteia de a genera lichidități, performanț a
prin profit abilitate și evaluarea riscurilor pentru condițiile concrete ale întreprinderii luate
în studiu.
În condițiile economiei de piață, datele conținute de bilanț pot oferi o imagine
cuprinzătoare și reală asupra situației economice și financiare a fiecărei înt reprinderi.
Asemenea informații sunt la fel de utile atât pentru întreprinderea însăși, cât și pentru
furnizori, clienți, bănci, investitori, concurenți și administrația de stat. Astfel, bilanțul
contabil constituie “o sinteză a informațiilor ce caracteri zează la un moment dat elementele
constitutive ale patrimoniului fiecărei întreprinderi în parte”.
Am ales să analizez evoluția ratelor de stuctură ale firmei Rompetrol, care este
considerat lider în domeniul petrolier regional, este o companie multinațion ală, care a
cunoscut o evoluție în timp din punct de vedere a structurii cât și a dinamicii
performanțelor.
Din calculele și analiz a efectuată ratelor de stuctură datorită datelor extrase din
bilanț pe cei trei ani de referință pot afirm a că firma începând cu anul 2015 firma începe să
aibă profit , activitatea firmei este una profitabilă după cum reiese și din calculul
indicatorilor de profitabiliate: rentabilitatea cap italului angajat, m arja brută din vânzări ,
numai pentru anul de referință 2014 firma înregistrând pierdere .
Realitățile actuale ne arată că dezvoltarea economiei de piață și sporirea gradului
de complexitate a acesteia necesită asigurarea unei informații economice operative și
complete.
39
Astfel de informații economice ne oferă bilanțul contab il și ne ajută să cunoaștem
și să controlăm modul de utilizare a resurselor materiale și umane în vederea luării
deciziilor ce se impun.
Față de situația prezentată aș sugera firmei SC Rompetrol Rafinărie SA
următoarele propuneri:
1. Întreprinderea nu se c onfruntă cu dificultăți financiare, dar prima măsură ce
trebuie luată este dacă nu eliminarea, măcar limitarea datoriilor, deoarece o creștere
continuă a lor va amenință stabilitatea întreprinderii;
2. Utilizarea rezultatului exploatării va determina o rat ă independentă atât de
politică fiscală și de structura capitalurilor (politică de finanțare), cât și de fluxurile
extraordinare;
3. Dacă rata rentabilității economice va fi construită pe baza e xcedentului brut
al exploatării , va fi independentă și de poli tică privind amortizarea capitalului tehnic, pe
lângă elementele menționate anterior;
4. Folosirea profitului brut, varianta mai puțin uzitată, este utilă managerilor
întreprinderii și va determina un nivel mai ridicat al ratei, în măsură în care celelalte două
activități (financiară și extraordinară) aduc profit.
5. Un acces facil la resurse financiare datorită încrederii proprietarilor actuali
de a reinvesti în întreprindere și a potențialilor investitori – deținători de resurse financiare
disponibile pen tru plasamente;
40
Bibliografie:
1 3. F. Pierre, Valorisation d’entreprise et theorie financiere,Edition d’Organisation,
Paris, 2004 ;
2 Analiză economico -financiară la nivel microeconomic, Editura Economică,
București, 2004;
3 CECCAR, Cartea expertului evaluator , Ed. CECCAR, București, 2003 și 2005;
4 Dalina Dumitrescu, Victor Dragotă, Evaluarea întreprinderilor , Ed. Ec., București,
2000;
5 Daniel Manațe, Diagnosticul și evaluarea întreprinderilor cotate și necotate ,
Institutul Român de Cerc etări în Evaluare, ANEVAR, 2002;
6 E.Barbier, L’audit intern. Pourquoi? Comment?, Les Editions d’Organisation, Paris,
1989
7 Elena Condrea Spatariu, Notiuni de analiza economico – financiara la nivel
nicroeconimic, Editura Ex Ponto, Constanta, 2007
8 L. Sp ătaru, Analiză economico -financiară, Editura Economică, București, 2004
9 P. Brezeanu, Diagnostic financiar: Instrumente de analiza financiară, Editura
Economică, București, 2003; 2. Al. Gheorghiu,
10 P. Ramage, Analyse et diagnostic financier, Edition d’O rganisation, Paris, 2004 ; 5.
Gh. Vâlceanu, V. Robu, N. Georgescu, Analiză economico -financiară, Editura
Economică, București, 2004;
11 Rusu C. – Diagnostic Economico -financiar vol. II, Economică, București, 2006;
12 Suciu G., – Analiză Economico -financia ră, Editura Infomarket, Brașov, 2009;
13 Suciu G., – Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Infomarket, Brașov, 2009;
14 Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir” Editura Pro Universitaria, București,
2010;
15 Vâlceanu Ghe., Robu V., Georgescu N. – Analiză Economico -financiară, Editura
Economică, București, 2005;
16 Vintilă G. – Gestiunea Financiară a Întreprinderii, Editura Didactică și Pedagogică,
București, 2006;
17 http://www.bvb.ro
18 http://www.rompetrol.ro
19 https://ro.wikipedia.org
20 http://w ww.conta -conta.ro
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Introducere … … … … 2 [626616] (ID: 626616)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.