Introducere … … … … . 2 [622642]

1 Cuprins

Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 2
Capitolul I. Politica comercială aspecte teoretice ………………………….. ………………………….. …….. 3
1.1. Obiectivele Politicii Comerciale ………………………….. ………………………….. ………………….. 3
1.2. Instrumentele Politicii Comerciale Comune ………………………….. ………………………….. …… 4
Capitolul II. Analiza și dinamica importurilor și e xporturilor României în perioada 2014 -2018 .. 8
2.1. Analiza și dinamica importurilor României în perioada 2014 -2018 ………………………….. … 8
2.2. Analiza și dina mica exporturilor României în perioada 2014 -2018 ………………………….. . 23
Capitolul III Analiza balan ței comerciale a României în perioada 2014 -2018 …………………….. 37
3.1. Soldul balan ței comerciale a României în perioada 2014 -2018 ………………………….. ……. 38
3.2. Soldul balan ței comerciale Intra UE a României în perioada 2014 -2018 ……………………. 39
3.3. Soldul balan ței comerciale Extra UE a României în perioada 2014 -2018 …………………… 40
3.4. Principalele țări partenere în deficitul balanței comerciale în perioada 2014 -2018 ………. 41
3.5. Principalele țări partenere în excedentul balanței comerciale în perioada 2014 -2018 ……. 42
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 44
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 49

2

Introducere

Am ales tema ,, Analiza Schimburilor Comerciale ale Romaniei” deoarece sunt de părere
că domeniul economiei este un subiect extrem de important pentru ța ra noastră iar schimburile
comerciale al unei țări reprezentă unul dintre principali indicatorii esen țiali în evaluarea stării
economice a acesteia, a direc ției și a intensității ritmului său de dezvoltare.
În func ție de nivelul acestor schimburi, de stru ctura lor și de produsele care sunt
importate sau exportate, putem stabili atât unde se află țara în contextul globalizări, cât și încotro
se îndreaptă, permi țând localizarea în timp a momentului în care gradul de p erforman ță atins este
în măsură să asigur e cetă țenilor accesul la o bunăstare cât mai completă.
Lucrarea este structurată pe trei capitol, fiecare capitol împărțit în mai multe subcapitole
care abordează diferite aspecte ale schimburilor comerciale ale Romaniei .
Capitolul 1 este alcătuit din no țiuni generale despre Politica comercială , cum ar fi
obiectivele , principiile și instrumentele politici comerciale.
Capitolul 2 are ca subiect principal Analiza și dinamica importurilor și exporturilor
României . Capitolul este structurat în două subcapitole : primul subcapitol prezintă analiza și
dinamica importurilor României , în care sunt prezentate importurile Intra U.E. și Extra U.E.,
principale grupe de produse importate, principalele țări partenere la import, regiunile geografice
din care se importă, principalele moduri de transport ale importurilor și grupele de țări din care
România importă. Al doilea subcapitol prezintă analiza și dinamica exporturilor României în
care sunt prezentate exporturile Intra U.E. și Extra U.E., principale grupe de produse e xportate,
principalele țări partenere la export, regiunile geografice în care România exportă, principalele
moduri de transport ale exporturilor și grupele de țări în care România exportă.
Capitolul 3 are ca subiect principal Analiza balan ței comerciale a României în care
sunt prezentate s oldul balan ței comerc iale intra U.E. și extra U.E., p rincipalele țări partenere în
deficitul balanței comerciale și principalele țări partenere în excedentul balanței comerciale .

3
Capitolul I . Politica comercială aspecte teoretice

1.1. Obiectivele Politicii Comerciale
Politica comercială reprezintă ansamblul de măsuri și instrumente politice aplicate în
relațiile comerciale externe ale Uniuni Europene.
Politica comercială are în vedere următoarele obiective1:
 dezvolt area exporturilor comunitare de bunuri și servicii, prin deschiderea și
consolidarea pie țelor de destinație;
 asigurarea unor protec ții pentru industria de bunuri și servicii, prin măsuri de
combatere a concuren ței neloiale;
 combaterea măsurilor de discrimi nare prin împiedicarea accesului și dezvoltării
exporturilor de bunuri și servicii;
 asigurarea unui cadru legal pentru investi țiile străine directe, prin protejarea
investitorilor și investițiilor;
 susținerea obiectivelor în cadrul organizațiilor internați onale, în cadrul
negocierilor comerciale;
 dezvoltarea comer țului mondial, prin abolirea restricțiilor și reducerea barierelor
vamale;
 integrarea cât mai multor țări în ansamblul comerțului mondial;
 includerea în politica de dezvoltare a componentei mediulu i înconjurător.
În sens restrâns, politica comercială comună presupune c rearea unei uniuni vamale între
statele membre ale Uniunii Europene, aplicarea unor principii uni forme cu privire la modificarea
taxelor vamal e, stabilirea de taxe vamale și încheierea de acor duri comerciale cu țările terțe
(nemembre U.E.), elab orarea și implementarea politicii vizând regimul comun de import și
export2.
Politica comercială în sens larg constă în crearea unei uniuni vamale între statele membre
U.E., prin aplicarea unor pr incipii în cea ce prive ște modificarea taxelor vamale, stabilirea
taxelor vamale și încheierea de acorduri comerciale cu țările membre U.E., elaborarea și
implementarea politicii regimului comun de import și export.
Baza politicii comerciale este constitu te de tariful vamal comun aplicat în relațiile cu
țările membre. Regulile de export și de import sunt completate și ajutate de reglementări cu

1 Oana Maria Milea, Economie Europeana , Editura Universitară, Bucu rești 2013, p.113
2 Ibidem, p.114

4 privire la măsurile de antidumping și de salvgardare, măsuri împotriva subvențiilor la import și a
practicilor il icite de comerț, precum și restricții cantitative și interdicții comerciale în problemele
de politică externă3.

1.2. Instrumentele Politicii Comerciale Comune
În realizarea principiilor de politică comercială sunt utilizate următoarele instrumente4:
 tariful vamal comun;
 Tariful Integrat al Comunităților Europene (TARIC);
 politica de import;
 politica de export;
 produse neliberalizate la import sau export;
 măsurile de protecție comercială.
Tariful vamal comun este comun statelor membre UE, nivelul taxelor fi ind diferite de la
un produs la altul și are rolul de a:
 evita distorsionările schimburilor cu ajutorul taxelor vamale;
 evita schimburile în funcție de nivelul scăzut al taxelor vamale în anumite țări;
 răspunde nevoilor de a menține controlul frontierei ex terne.
Tariful vamal comun este alcătuit din: taxe vamale și nomenclatorul tarifar.
Tariful Integrat al Comunităților Europene (TARIC) cuprinde 18.000 de subdiviziuni
create pentru a face diferen ța între diverse aspect cum ar fi eliminarea tarifului, cote tarifare,
preferințele tarifare (cote și plafoane tarifare), sistemul generalizat de preferințe tarifare (SGP)
aplicat țărilor în curs de dezvoltare, taxe antidumping și taxe cu caracter protecționist,
componente agricole, valori pe unitate, valori standar d de import, prețurile de referință și
minime, interzicerea importurilor și exporturilor, restricții de import și de export, supravegherea
importurilor și exporturilor, refinanțarea exportului.
TARIC -ul poate fi accesat de pe site -ul web al UE, unde se po t obține informații cu
privire la taxele vamale și alte elemente ale regimului de import (SGP, regim preferențial, taxe
antidumping) pe produs și țară de origine5.
Politica de import constă în intrarea finală a mărfurilor în țară, cumpărarea de o
persoană juridică, în urma acordului contractual între părți, acordarea de statut de marfă indigenă
după efectuarea de formalități vamale și comerciale și comercializare la intern. Bunurile indigene
beneficiază de același regim ca bunurile naționale. Regimul de imp ort este complex, din punct de

3 Ibidem, p.114
4 Ibidem, p.120
5 Ibidem, p.121

5 vedere al importanței și al aplicării formalităților vamale, măsurilor de politică comercială și
fiscal.
După efectuarea formalităților de vămuire, autoritățile încasează datoria vamală aferentă
drepturilor de import (taxa va mală, comisionul vamal, suprataxa vamală, taxa pe valoarea
adăugată, accize pentru anumite categorii de mărfuri, eventuale taxe de răspuns la tratamente
comerciale nefavorabile din partea țării exportatoare ).
Politica de export constă în ieșirea finală a m ărfurilor naționale de pe teritoriul țării
exportatoare, expeditoare și vânzarea mărfurilor pe piața externă, conform acordurilor
comerciale dintre părțile contractante. De regulă în majoritatea statelor taxa vamală la export este
de 0%.
Produse neliberali zate
În vederea realizării pieței interne, este necesară construirea unui sistem de administrare a
contingentelor cantitative (cote, produse admise la import și export) pentru produse care nu au
fost liberalizate6.
Administrarea contingentelor la import s au la export presupune emiterea de licențe în
statele membre potrivit criteriilor cantitative stabilite la nivelul UE, de către Comisie. Procedura
de administrare trebuie să garanteze oricărui solicitant condiții echitabile de acces la contingente,
iar documentele emise trebuie să poată fi utilizate pe întreg teritoriul UE.
Procedura începe cu anunțul de deschidere a contingentelor publicat de către Comisie în
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Anunțul trebuie să conțină precizări privind: metoda de
distribuire, condițiile de admisibilitate și termenele de prezentare ale cererilor de licență, precum
și lista autorităților naționale unde acestea vor fi depuse.
Orice importator sau exportator dintr -un stat membru al UE poate înregistra pentru
fiecare contin gent o sigură cerere de licență la autoritățile competente dintr -un stat membru la
alegere, redactată în limba sau limbile oficiale ale respectivului stat.
Există trei metode de administrare a contingentelor care pot fi aplicate singure sau
împreună7:
 prim a metodă constă în luarea în considerare a schimburilor comerciale
tradiționale, ceea ce presupune că o parte din contingente revine importatorilor și
exportatorilor tradiționali, iar restul de cote revine celorlalți importatori și
exportatori;

6 www.ier.ro
7 Ibidem, p.125

6  a doua meto dă are în vedere ordinea cronologică a cererilor potrivit principiului
„primul venit, primul servit”. Statele membre emit licențele, după verificarea
soldului comunitar disponibil, solicitanții admiși beneficiază de cantități egale.
 a treia metodă constă î n repartizarea proporțională a cantităților solicitate la
momentul depunerii cererilor (metoda examinării simultane a cererilor).
Pe baza informațiilor comunicate de statele membre, comisia determină cantitățile pe
care trebuie să le redistribuie. Când sun t aplicate prima și a treia metodă comisia comunică
autorităților competente din statele membre, într -un termen fixat, cantitățile pentru care acestea
emit licențele diferiților solicitanți. Autoritățile din statele membre emit licențele de import sau
de export în zece zile lucrătoare de la notificarea deciziei comisiei sau în termenele fixate de
aceasta.
Importul sau exportul produselor contingentate se poate face doar în baza licențelor de
import sau de export, care sunt valabile pe întreg teritoriul U.E .
Dacă un contingent este limitat la una sau mai multe regiuni din cadrul Uniunii, licențele
de import și de export sunt valabile doar în statul sau statele membre din regiunea sau regiunile
respective.
Licențele de import și de export sunt valabile timp de patru luni, durată la care se poate
face abateri în anumite condiții8

Măsuri de protecție comercială
Politica de liberalizare a importurilor trebuie însoțită de măsuri de protecție împotriva
practicilor neloiale.9 Măsuri de protecție comercială sunt: î n caz de dumping și subvenții.
Dumpingul se întâlnește atunci când un agent economic exportă un produs către statele
membre U.E la prețuri mai mici decât valoarea normală a produsului (prețul domestic al
produsului sau costul de producție al acestuia) pe p iața.
Pentru luarea unor măsuri de protecție antidumping nu este suficientă constatarea
utilizării unui preț de dumping, ci este nevoie și de producerea unui prejudiciu. Prin prejudiciu se
înțelege fie cauzarea unui prejudiciu important într -o ramură indus trială dintr -un stat membru, fie
ameințarea cu producerea unui astfel de prejudiciu, fie întârzierea semnificativă în crearea unei
industrii.
Stabilirea existenței prejudiciului presupune examinarea obiectivă a douăcriterii:
 volumul importurilor ce reprezi ntă obiectul unui dumping și a efectului acestor
importuri asupra prețului produselor similare din cadrul Uniunii

8 Ibidem, p.125
9 www.ier.ro

7  efectul acestor importuri asupra industriei din statele membre.
Subvențiile pot fi utilizate, pentru urmărirea politicilor interne și sociale, promovarea
producției și exportului, crearea de locuri de muncă, facilitarea creării și extinderii industriilor
noi, sprijinirea activităților economice care ar putea eșua în caz contrar.
Când o industrie din UE consideră că importurile unui produs dintr -o țară nemembră UE
sunt subvenționate și aduc un prejudiciu industriei în cauză poate depune o plângere la Comisie.
În cazul în care plângerea conține dovezi în legătura cu existența subvenției și
prejudiciului, Comisia va trebui să deschidă o anchetă anti -subvenție.
Dacă ancheta constată că importurile beneficiază de o subvenție compensator ie și există
prejudiciu suferit de industria UE Comisia va putea impune măsuri compensatorii provizorii și
anume lansarea de obligațiuni pe importurile în cauză în terme n de 9 luni de la lansarea anchetei.
O măsură compensatorie, de obicei sub forma unei taxe, se aplică pentru a contracara
efectele de prejudiciu realizate de importurile subvenționate pe piața UE și pentru a restabili o
concurență loială. Aceasta poate fi un procent din prețul bunurilor, o sumă fixă pe unitate sau un
preț de import minim la intrarea mărfurilor în Uniune.

8
Capitolul II . Analiza și dinamica importurilor și exporturilor
României în perioada 2014 -2018

2.1. Analiza și dinamica importurilor României în perioada 2014 -2018
Importul reprezintă o operațiune comercială de cumpărare unor bunuri materiale și/sau
servicii din străinătate contra unei cantități monetară convenită, implicând trecerea acestora a
frontierei vamale a importatorului.
Import ul poate fi:
 direct și indirect;
 de bunuri materiale și servicii;
 propriu -zis și de completare;
 temporar și permanent;
 cu plată imediată și cu plată amânată.
Comer țul Intra UE cuprinde expedierile de bunuri din România către alte state membre
U.E. și introducerile de bunuri în România provenite din alte state membre U.E10.
Expedierile din România includ:
 bunuri de liberã circula ție care părăsesc teritoriul României cu destinație alte state
membre U.E;
 bunuri plasate sub procedură vamal ã de prelucrare act ivă (în interiorul țării) sau
prelucrare sub control vamal în România și care sunt destinate altor state membre
U.E.
Introducerile în România includ:
 bunuri de circula ție liberă dintr -un stat membru U.E care intrã pe teritoriul
României;
 bunuri care au fos t plasate sub procedură vamal ã de prelucrare activã sau
prelucrare sub control vamal în alt stat membru UE și care intr ã pe teritoriul
României.
Comer țul Extra UE cuprinde schimburile de bunuri între România și statele care nu sunt
membre U.E.
Se cuprind d e asemenea:

10http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/buletin_statistic_de_comert_internation al_nr.12_2018.p
df

9  importurile temporare de bunuri străine pentru prelucrare activ ã (în interiorul
țării);
 exporturile de produse compensatoare rezultate după prelucrarea activă;
 exporturile temporare de bunuri pentru prelucrare pasivã (prelucrare în alte țări);
 importurile de produse compensatoare rezultate după prelucrarea în afara țării și
bunurile importate sau exportate în sistemul de leasing financiar (la valoarea
integralã a bunurilor);
 quasi -exporturile, pentru care sunt întocmite, la frontiera na ționalã, decla rații
vamale de export aferente tranzac țiilor internaț ionale ale operatorilor economici
nereziden ți.
Nu sunt cuprinse în comer țul interna țional: bunurile în tranzit, bunurile temporar
admise/scoase în/din țară (cu excep ția celor pent ru prelucrare), bu nurile achizi ționate de
organiza ții internaționale pentru utiliză ri proprii în România, bunurile pentru și dup ã repara ții și
piesele de schimb aferente11.
Valoarea bunurilor exportate și importate se stabile ște pe baza pre țurilor efective FOB
la exporturi și a pre țurilor efective CIF la importuri.
Prețul FOB (Free on Board – Liber la bord) reprezintã pre țul la frontiera ță rii
exportatoare, care include valoarea bunului, precum și costul transportului și asigurării acestuia
până la frontiera țprii exportatoar e.
Prețul CIF (Cost, Insurance, Freight – Cost, Asigurare, Navlu) repre zintă pre țul la
frontiera țãrii importatoare, care cuprinde atât elementele componente ale pre țului FOB, cât și
costurile asigurãrii și transportului interna țional până la frontiera ță rii importatoare.
2.1.1. Importurile României realizate în perioada 2014 -2018
În tabelul 2.1. e ste prezentată situa ția importurilor României în perioada 2014 -2018.
Valoarea totală a importurilor în anul 2014 a fost de 58521.51 mil.euro, în anul 2015 a fost de
62962.07 mil.euro, în anul 2016 a fost de 67364.43 mil.euro, în anul 2017 a fost de 75603.93
mil.euro, respectiv 82866.83 mil.euro în anul 2018.
Tabelul 2 .1. Importurile României realizate în perioada 2014 -2018
mil.euro
Importurile României
realizate în perioada
2014 -2018 Ani
2014 l 2015 2016 2017 2018
Total 58521. 51 62962. 07 67364. 43 75603. 93 82866. 83
Sursă:www.insse.ro

11 http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/anuarul_de_comert_international_al_roma niei_1.pdf

10 Figura 2.1.

În figura 2.1 se observă că valoarea importurilor României în perioada 2014 -2018 au
crescut în fiecare an.
În anul 2015 valoarea importurilor a crescut cu 4440.56 mil.euro fa ță de anul 2014, în
anul 2016 a crescut cu 4402 .36 mil.euro fată de anul 2015, în anul 2017 a crescut cu 8239.5
mil.euro fa ță de anul 2016, respectiv o creștere cu 7262.9 mil.euro în anul 2018 față de anul
2017.
Valoarea importurilor în anul 2014 comparativ cu anul 2018 a crescut de la 58521.51
mil.eu ro la 82866.83 mil. euro ceea ce reprezintă o cre ștere cu 24345.32 mil.euro.

2.1.2. Importurile Intra U.E. și Extra U.E. ale României realizate în perioada 2014 -2018
În tabelul 2.2. e ste prezentată situa ția importurilor Intra U.E ale României în perioada
2014 -2018.
Valoarea totală a importurilor în anul 2014 a fost de 44123.24 mil.euro, în anul 2015 a
fost de 48589.09 mil.euro, în anul 2016 a fost de 51950.55 mil.euro, în anul 2017 a fost de
57280.64 mil.euro, respectiv 61875.62 mil.euro în anul 2018.
Tabelul 2 .2. Importurile Intra U.E. realizate în perioada 2014 -2018
mil.euro

Importuri Intra U.E. realizate
în perioada 2014 -2018 Ani
2014 2015 2016 2017 2018
Total 44123.24 48589.09 51950.55 57280.64 61875.62
Sursă:www.insse.ro

11 În figura 2.2 se observ ă că valoarea importurilor Intra U.E. ale României în perioada
2014 -2018 a crescut în fiecare an.
În anul 2015 valoarea importurilor a crescut cu 4465.85 mil.euro fa ță de anul 2014, în
anul 2016 a crescut cu 3361.45 mil.euro fată de anul 2015, în anul 201 7 a crescut cu 5330.09
mil.euro fa ță de anul 2016, respective o creștere cu 4594.98 mil.euro în anul 2018 față de anul
2017.
Valoarea importurilor în anul 2014 comparativ cu anul 2018 a crescut de la 44123.24
mil.euro la 61875.62 mil.euro ceea ce reprezin tă o cre ștere cu 17752.38 mil.euro.
Figura 2 .2.

Sursă:www.insse.ro
În tabelul 2.3. e ste prezentată situa ția importurilor Extra U.E ale României în perioada
2014 -2018. Valoarea totală a importurilor în anul 2014 a fost de 14398.27 mil.euro, în anul 2015
a fost de 14372.98 mil.euro, în anul 2016 a fost de 15413.87 mil.euro, în anul 2017 a fost de
18323.29 mil.euro, respectiv 20991.21 mil.euro în anul 2018.
Tabelul 2 .3. Importurile Extra U.E. realizate în perioada 2014 -2018
mil.euro

Importuri Extra U.E. rea lizate
în perioada 2014 -2018 Ani
2014 2015 2016 2017 2018
Total 14398.27 14372.98 15413.87 18323.29 20991.21
Sursă:www.insse.ro
În figura 2.3 se observă că valoarea importurilor Extra U.E. ale României în perioada
2014 -2018 a crescut în fiecare an excepție făcând anul 2015.

12 În anul 2015 valoarea importurilor a scăzut cu 25.29 mil.euro fa ță de anul 2014, în anul
2016 a crescut cu 1040.89 mil.euro fată de anul 2015, în anul 2017 a crescut cu 2909.42 mil.euro
față de anul 2016, respectiv o creștere cu 2667.92 mil.euro în anul 2018 față de anul 2017.
Valoarea importurilor în anul 2014 comparativ cu anul 2018 a crescu t de la 14398.27 mil.euro la
20991.21 mil. euro ceea ce reprezintă o cre ștere cu 6592.94 mil.euro.
Figura 2.3.

2.1.3. Importurile României pe principale grupe de produse realizate în perioada 2014 –
2018
În tabelul 2.4. e ste prezentată situa ția importuril or României pe principalele grupe de
produse realizate în perioada 2014 -2018 acestea fiind: produse ale industriei constructoare de
mașini (inclusiv electrotehnică); produse ale industriei textile și pielăriei; produse minerale;
produse ale industriei chim ice și mase plastice; produse agroalimentare; metale comune și
articole din acestea; produse ale industriei lemnului, hârtiei (inclusiv mobilă); articole din piatr ă,
ipsos, ciment, sticlă și ceramică.
În figura 2.4. se observă că valoarea importurilor pe p rincipalele grupe de produse au
înregistrat, în majoritate, cre șteri ale livrărilor pe piața internațională.
Comparativ cu anul 2014 valoarea importurilor de produse ale industriei constructoare de
mașini (inclusi electrotehnică) a crescut în anul 2018 cu 11604.61 mil.euro, a produselor ale
industriei textile și pielăriei a crescut cu 1541.27 mil.euro, a produselor minerale a crescut cu
911.64 mil.euro, a produselor ale industriei chimice și mase plastic a crescut cu 3338.67
mil.euro, a produselor agroalim entare a crescut cu 2519.96 mil.euro, a metalelor comune și

13 articole din acestea a crescut cu 2536.06 mil.euro, a produselor ale industriei lemnului, hârtiei
(inclusiv mobilă) a crescut cu 1355.26 mil.euro, a articolelor din piatră, ipsos, ciment, sticlă ș i
ceramică a crescut cu 392.5 mil.euro .
Tabelul 2.4. Importurile României pe principale grupe de produse realizate în perioada 2014 –
2018
mil.euro
Sursa: www.insse.ro
Figura 2.4. Importurile României pe principale grupe de pr oduse realizate în perioa da 2014 -2018

În tabelul 2.5. e ste prezentată ponderea importurilor României pe principalele grupe de
produse realizate în perioada 2014 -2018. Importuri Ani
2014 2015 2016 2017 2018
Produse ale industriei constructoare
de ma șini (inclusiv electrotehnică ) 22143.33 25111.37 27216.65 30233.83 33747.94
Produse ale industriei textile și
pielă riei 5485.65 5840.75 6393.22 6800.87 7026.92
Produse minerale 5786.37 4381.45 4157.17 5391.31 6698.01
Produse ale industriei chimice și
mase pl astice 10208.18 10940.37 11598.20 12922.97 13546.85
Produse agroalimentare 5121.23 6055.16 6789.06 7423.13 7641.19
Metale comune și articole din
acestea 6312.69 6738.33 6764.34 7964.11 8848.75
Produse ale industriei lemnului,
hârtiei (inclusiv mobilă ) 2579.85 2909.24 3340.32 3584.60 3935.11
Articole din piatr ă, ipsos,
ciment ,sticlă și ceramică 712.45 795.26 884.77 992.54 1104.95
Alte 171.76 190.13 220.70 290.57 317.09

14 Din tabel se observă că în anul 2018 ponderea cea mai mare o are produsele ale industriei
constructoare de mași ni cu 40.73% urmată de produse ale industriei chimice și mase plastic cu
16.35%, metale comune și articole din acestea cu 10.68%, produse agroalimentare cu 9.22%,
produse ale industriei textile și pielăriei cu 8.48%, produse minerale cu 8.08%, produse ale
industriei lemnului și hârtiei cu 4.75%, și respective de articole din piatră, ipsos, ciment, sticlă și
ceramiă cu 1.33%.
Tabelul 2 .5. Ponderea importurilor pe principale grupe de pr oduse realizate în perioada 2014 –
2018 în total importuri
%
Ani
2014 2015 2016 2017 2018
Produse ale industriei constructoare
de mașini (inclusiv electrotehnică ) 37,84 39,88 40,40 39,99 40,73
Produse ale industriei textile și
pielă riei 9,37 9,28 9,49 9,00 8,48
Produse minerale 9,89 6,96 6,17 7,13 8,08
Produse ale industrie i chimice și
mase plastice 17,44 17,38 17,22 17,09 16,35
Produse agroalimentare 8,75 9,62 10,08 9,82 9,22
Metale comune și articole din
acestea 10,79 10,70 10,04 10,53 10,68
Produse ale industriei lemnului,
hârtiei (inclusiv mobilă ) 4,41 4,62 4,96 4,74 4,75
Articole din piatră, ipsos,
ciment,sticlă și ceramică 1,22 1,26 1,31 1,31 1,33
Alte 0,29 0,30 0,33 0,38 0,38
Sursă:www.insse.ro
În figura 2.5. se observă că ponderea importurilor pe principalele grupe de produse
variază de la an la an înregistrând, creșteri și scăderi ale livr ărilor pe piața internațională .
Comparativ cu anul 2014 ponderea importurilor de produse ale industriei constructoare
de mașini (inclusiv electrotehnică) a crescut în anul 2018 cu 2.89 procente, a produselor ale
industriei text ile și pielăriei a scăzut cu 0.89 procente, a produselor minerale a scăzut cu 1.81
procente, a produselor ale industriei chimice și mase plastic a scăzut cu 1.09 procente, a
produselor agroalimentare a crescut cu 0.47 procente, a metalelor comune și artico le din acestea
a scăzut cu 0.11 procente, a produselor ale industriei lemnului, hârtiei (inclusiv mobilă) a crescut
cu 0.34 procente, a articolelor din piatră, ipsos, ciment, sticlă și ceramică a crescut cu 0.11
procente.

15 Figura 2.5. Evolu ția ponderii importurilor pe principale grupe de pr oduse realizate în anul 2018

Din figura 2.6. se observă că cea mai mare pondere în totalul importurilor în anul 2018 o
dețineprodusele din industria constructoare de mașini.
Figura 2.6. Ponderea importurilor pe princ ipale grupe de pr oduse realizate în anul 2018

Sursă:www.insse.ro

2.1.4. Importurile României pe secțiuni conform Clasificării S tandard de Comerț
Internațional în perioada 2014 -2018
În tabelul 2.6. e ste prezentată situa ția importurilor României pe secțiu ni conform
Clasificării Standard de Comer ț Internațional în perioada 2014 -2018 acestea fiind; produse
alimentare și animale vii; băuturi și tutun; materiale crude, necomestibile, exclusiv combustibili;
combustibili minerali, lubrifianți și materiale conexe ; uleiuri, grăsimi și ceruri de origine

16 vegetală și animală; produse chimice și produse conexe, nespecificate în altă parte, Produse
prelucrate clasificate în principal după materia primă, Mașini și echipamente de transport,
Articole manufacturate diverse, Bunuri necuprinse în altă secțiune.
Tabelul 2.6. Importurile României conform Clasificării Standard de Comerț Internațional în
perioada 2014 – 2018
mil.euro
Ani
2014 2015 2016 2017 2018
Produse alimentare și animale vii 1833 4066 4798 5477 5957
Băutu ri și tutun 363 453 567 587 669
Materiale crude, necomestibile,
exclusiv combustibili 1013 1671 1778 1940 2240
Combustibili minerali, lubrifian ți și
materiale conexe 5517 5448 4036 3810 4984
Uleiuri, grăsimi și ceruri de origine
vegetală și animală 87 149 162 160 160
Produse chimice și produse conexe,
nespecificate în altă parte 4581 7965 8595 9043 10049
Produse prelucrate clasificate în
principal după materia primă 9514 12381 13217 13599 15111
Mașini ș i echipamente de transport 14360 20839 23520 2557 9 28273
Articole manufacturate diverse 3473 5533 6279 7147 8142
Bunuri necuprinse în altă sec țiune 6 17 21 21 21
Sursă:www.insse.ro
Figura 2.6. Importurile României pe secțiuni conform Clasificării Standard de Comerț
Internațional

17 În figura 2.6. se observă că valoarea importurilor pe secțiuni conform Clasificării
Standard de Comerț Internațional în perioada 2014 -2018 au înregistrat, în majoritate, cre șteri ale
livrărilor pe piața internațională.
Comparativ cu anul 2014 valoarea importurilor de produ se alimentare și animale vii a
crescut în anul 2018 cu 4124 mil.euro, a băuturilor și tutunului a crescut cu 306 mil.euro, a
materialelor crude, necomestibile, exclusiv combustibili a crescut cu 1227 mil.euro, a
combustibililor minerali, lubrifianților și materialelor conexe a scăzut cu 533 mil.euro, a
uleiurilor, grăsimilor și ceruri de origine vegetală și animală a crescut cu 73 mil.euro, a
produselor chimice și produselor conexe, nespecificate în altă parte a crescut cu 5468 mil.euro, a
produselor preluc rate clasificate în principal după materia primă a crescut cu 5597 mil.euro, a
mașinilor și echipamentelor de transport a crescut cu 13913 mil.euro, a articolelor manufacturate
diverse a crescut cu 4669 mil.euro iar a bunurilor necuprinse în altă secțiune cu 15 mil.euro.

2.1.5. Importurile României realizate cu principalele țări în perioada 2014 – 2018
În tabelul 2.7. este prezentată situa ția importurilor României realizate cu principalele țări
partenere în perioada 2014 -2018, acestea fiind Austria, Federa ția Rusă Olanda, Turcia, China,
Polonia, Fran ța, Ungaria, Italia și Germania .
Tabelul 2 .7. Importurile României realizate cu principalele țări partenere în perioada 2014 -2018
mil.euro
Ani
2014 2015 2016 2017 2018
Austria 2199.10 2428.21 2400.51 2513.20 2721.83
Federa ția Rusă 2272.84 1979.95 1980.92 2483.07 3131.06
Olanda 2183.19 2521.66 2765.68 2998.58 3218.19
Turcia 1948.69 2283.05 2554.24 3018.16 3602.23
China 2348.65 2888.39 3439.73 3794.91 4407.27
Polonia 2725.20 3047.46 3459.64 4113.35 4611.89
Franța 3321.93 3510.57 3731.36 4003.36 4221.49
Ungaria 4586.22 5004.90 5057.90 5679.89 5694.78
Italia 6323.61 6849.37 6911.39 7579.93 7778.35
Germania 11218.06 12502.24 13830.16 15137.47 16955.74

Din figura 2. 7. se observă că în anul 2018 Germania e ste principala țară cu care România
importă cel mai mult cu o valoare totală a importurilor de 16955.74 mil. euro urmată de Italia cu
7778.35 mil. euro , Ungaria cu 5694.78 mil.euro, Polonia cu 4611.89 mil.euro, China cu 4407.27
mil.euro , Franța cu 4221.49 mil.euro, Turcia cu 3602.23 mil.euro , Olanda cu 3218.19 mil.euro,
Federa ția Rusă cu 3131.06 mil.euro, respectiv Austria cu 2721.83 mil.euro.
Comparativ cu anul 2014 valoarea importurilor în anul 2018 cu Germania a crescut cu
5737.68 mil.euro, cu Italia a crescut cu 1454.74 mil.euro, cu Ungaria a crescut cu 1108.56 mil.

18 euro, cu Fran ța a crescut cu 899.56 mil.euro, cu Polonia a crescut cu 1886.69 mil.euro, cu China
a crescut cu 2058.62 mil.euro, cu Turcia a crescut cu 1653.54 mil.euro, cu Olanda a crescut c u
1035 mil.euro, cu Federa ția Rusă a crescut cu 858.22 mil.euro iar cu Austria a cescut cu 522.73
mil.euro .
Figura 2.8. Importurile României realizate cu principalele țări partenere în perioada 2014 -2018

În tabelul 2.8. este prezentată ponderea importuri lor României realizate cu principalele
țări partenere în perioada 2014 -2018.
Se observă că în anul 2018 ponderea cea mai mare o are Germania cu 20.46%, urmată de
Italia cu 9.39%, Ungaria cu 6.87%, Polonia cu 5.57%, China cu 5.32%, Franța cu 5.09%, Turcia
cu 4.35%, Olanda cu 3.88%, Federația Rusă cu 3.78% și respectiv Austria cu 3.28%
Tabelul 2 .8. Ponderea importurilor României realizate cu principalele țări în perioada 2014 -2018
%
Ani
2014 2015 2016 2017 2018
Austria 3,76 3,86 3,56 3,32 3,28
Federa ția Rusă 3,88 3,14 2,94 3,28 3,78
Olanda 3,73 4,01 4,11 3,97 3,88
Turcia 3,33 3,63 3,79 3,99 4,35
China 4,01 4,59 5,11 5,02 5,32
Polonia 4,66 4,84 5,14 5,44 5,57

19 Ani
2014 2015 2016 2017 2018
Franța 5,68 5,58 5,54 5,30 5,09
Ungaria 7,84 7,95 7,51 7,51 6,87
Italia 10,81 10,88 10,26 10,03 9,39
Germania 19,17 19,86 20,53 20,02 20,46
Sursă:www.insse.ro
Din figura 2.8. se observă că în anul 2018 față de anul 2014 ponderea importurilor cu
Germania a crescut cu 1,29 procente, cu Italia a scăzut cu 1,42 procente, cu Ungaria a crescut cu
0.97 procente, cu Franța a scăzut cu 0.59 procente, cu Polonia a crescut cu 0.91 procente, cu
China a crescut cu 1,31 procente, cu Turcia a crescut cu 1,02 procente, cu Olanda a crescut cu
0.15 procente, cu Federa ția Rusă a scăzut cu 0. 10 procente iar cu Austria a scăzut cu 0,48
procente.
Figura 2.9. Evolu ția ponder ii importurilor României realizate cu principalele țări în perioada
2014 -2018

2.1.6 Evoluția importului României pe regiuni geografice în perioada 2014 -2018
În tabelul 2.9. e ste prezentat impor turile României pe regiuni geografice în perioada
2014 -2018. Se observă că în anul 2018 cea mai mare valoare o are Europa cu 73497.92 mil.euro,
urmată de Asia și Oceania cu 6535.84 mil.euro, America de Nord și America de Sud cu 1638.16
mil.euro și respecti v Africa și Orientul Apropiat cu 1179.65 mil.euro .

20 Tabelul 2 .9. Importului României pe regiuni geografice in perioada 2014 -2018
mil.euro
Ani
2014 2015 2016 2017 2018
Europa 52684.74 56241.67 59947.47 67133. 68 73497. 92
Africa și Orientul Apropiat 665.82 790.05 910.58 923.03 1179. 65
Asia și Oceania 3894.47 4620.41 5268.17 5737. 41 6535. 84

America de N ord și America de S ud 1257.03 1282.84 1223.60 1793.57 1638. 16
Sursă:www.insse.ro
Figura 2.10. Importului României pe regiuni g eografice in perioada 20 14-2018

Din figura 2. 10. se observă că în anul 2018 fa ță de anul 2014 valoarea importurilor cu
Europa a crescut cu 20813.18 mil.euro, cu Africa și Orientul Apropiat a crescut cu 513.83
mil.euro, cu Asia și Oceania a crescut cu 2671.37 mil.euro, cu Ameri ca de Nord și America de
Sud a crescut cu 381.13 mil.euro.

2.1.7 Importurile României realizate pe principalele moduri de transport în perioada 2014 –
2018
În tabelul 2.10. este prezentat Importurile României realizate pe principalele moduri de
transport î n perioada 2014 -2018. Se observă că în anul 2018 cea mai mare valoare o are

21 transportul rutier cu 61246 mil.euro, urmat de transportul maritim cu 12407 mil.euro, transportul
feroviar cu 2082 mil.euro și respectiv transportul pe căi navigabile interioare cu 297 mil.euro .
Tabelul 2.10 . Importurile României pe principalele moduri de transport în perioada 2014 -2018
mil.euro
Moduri de transport Ani
2014 2015 2016 2017 2018
Transport feroviar 1436 1512 1437 1952 2082
Transport rutier 43375 47629 50751 56000 61246
Transport pe că i navigabile interioare 280 386 420 398 297
Transport maritim 8940 8574 8761 10534 12407
Sursă:www.insse.ro
Din figura 2.10. se observă că în anul 2018 fa ță de anul 2014 valoarea importurilor
transportului feroviar a crescut cu 646 m il.euro, a transportului rutier a crescut cu 17871
mil.euro, a transport pe căi navigabile interioare a crescut cu 17 mil.euro, iar a transportului
maritime a crescut cu 3467 mil.euro.
Figura 2.11. Importurile României realizate pe principalele moduri de transport
Sursă:www.insse.ro

2.1.8. Evoluția importului României pe grupe de țări în perioada 2014 -2018
Principalele grupe de țari sunt:
 OECD (Organiza ția pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) formată din țările
Australia, Austria, Belgia, Canada, Ce hia, Chile, Coreea de Sud, Danemarca, Elve ția,
Estonia, Finlanda, Fran ța, Germania, Grecia,Irlanda, Islanda, Israel, Italia, Japonia,

22 Luxemburg, Letonia, Mexic, Noua Zeelandă, Norvegia, Olanda Polonia, Portugalia ,
Marea Britanie, Slovacia, Slovenia, Spania , SUA, Suedia, Turcia și Ungaria;
 OCEMN (Organiza ția de Cooperare Economică la Marea Neagră ) formată din țările
Albania, Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Grecia, Republica Moldova,
România Rusia, Turcia și Ucraina ;
 CCG (Consiliul de Cooperare al Go lfului) formată din țările Arabia Saudită, Bahrein,
Emiratele Ara be Unite, Kuweit, Oman și Qatar;
 OPEC (Organiza ția Țărilor Exportatoare de Petrol ) formată din țările Algeria,
Angola, Arabia Saudită, Ecuador, Gabon, Guineea Ecuatorială, Iran, Irak, Kuwait,
Libia, Nigeria, Qatar, Emiratele Arabe Unite și Venezuela
 ASEAN (Asocia ția națiunilor din sud -estul Asiei ) formată din țările Brunei,
Cambodgia, Filipine , Indonezia , Laos, Malaiezia , Myanmar , Singapore , Thailanda și
Vietnam ;
 APEC (Cooperarea Economică Asi a-Pacific ) formată din țările Australia, Brunei,
Canada, Chile, China, Indonezia, Japonia, Coreea de Sud, Malaezia, Mexic, Noua
Zeelandă, Papua Noua Guinee, Peru, Filipine, Rusia, Singapore,Thailanda, SUA ,
Vietnam .
În tabelul 2.11. este prezentat ă evoluția importului pe grupe de țări în perioada 2014 –
2018 .
Se observă că în anul 2018 cea mai mare valoare o are OECD cu 65354. 70 mil.euro,
urmat de OCEMN cu 12729. 37 mil.euro, APEC cu 10368. 50 mil.euro , ASEAN cu 623.51
mil.euro , OPEC cu 623.13 mil.euro și respe ctiv CCG cu 97.42 mil.euro .
Tabelul 2.11 . Evoluția importului României pe grupe de țări în perioada 2014 -2018
mil.euro
Evoluția importului pe grupe de țări
în perioada 2014 -2018 Ani
2014 2015 2016 2017 2018
OECD 46372.28 50993.11 54389.68 60599.76 65354 .70
OCEMN 7766.58 8388.10 9232.68 10860.89 12729.37
CCG 106.21 67.92 100.40 69.23 97.42
OPEC 226.66 293.68 325.45 375.71 623.13
ASEAN 410.69 442.33 460.94 566.98 623.51
APEC 6752.18 7149.14 7791.48 9184.78 10368.50
Sursă:www.insse.ro
Din figura 2.11 . se observă că î n anul 2018 fa ță de anul 2014 valoarea importurilor cu
OECD a crescut cu 18982.42 mil.euro, cu OCEMN a crescut cu 4962.79 mil.euro, cu CCG a
scăzut cu 8.79 mil.euro, cu OPEC a crescut cu 396.47 mil.euro , cu ASEAN a crescut cu 212.82
mil.eu ro iar cu APEC a crescut cu 3616.32 mil.euro.

23 Figura 2.12 . Evoluția importului României pe grupe de țări în perioada 2014 -2018

2.2. Analiza și dinamica exporturilor României în perioada 2014 -2018
Exportul reprezintă „operațiune comercială de vânzare a bunurilor materiale și/sau
serviciilor către persoane fizice sau juridice dintr -o altă țară în schimbul unei sume dintr -o valută
convenită.
Cuprinde exportul de mărfuri (bunuri corporale, stabile) și exportul invizibil (servicii).
Exportul reflect nivel ul și structura economiei naționale, și capacitatea acesteia de a valorifica, în
avantajul propriu, participarea la circuitul economic mondial”.
2.2.1. Exporturile României realizate în perioada 2014 -2018
În tabelul 2.12 . este prezentată situa ția exporturi lor României în perioada 2014 -2018.
Valoarea totală a exporturilor în anul 2014 a fost de 52458.66 mil. euro, în anul 2015 a fost de
54596.06 mil. euro, în anul 2016 a fost de 57392.24 mil. euro, în anul 2017 a fost de 62644.08
mil. euro, respectiv 67733.1 4 mil. euro în anul 2018.
În figura 2.12. se observă că valoarea exporturilor României în perioada 2014 -2018 a
crescut în fiecare an.
În anul 2015 valoarea exporturilor a crescut cu 2137.4 mil.euro fa ță de anul 2014, în anul
2016 a crescut cu 2796.18 mil. euro fată de anul 2015, în anul 2017 a crescut cu 5251.84 mil.euro
față de anul 2016, respectiv o creștere cu 5089.06 mil.euro în anul 2018 față de anul 2017.
Valoarea exporturilor în anul 2014 comparativ cu anul 2018 a crescut de la 52458.66
mil.euro la 67733.14 mil.euro ceea ce reprezintă o cre ștere cu 15274.48 mil.euro.

24 Tabelul 2 .12. Exporturile Rom âniei realizate în perioada 2014 -2018
mil.euro
Exporturi realizate în
perioada 2014 -2018 Ani
2014 2015 2016 2017 2018
Total 52458.66 54596.06 57392.24 62644.08 67733.14
Sursă:www.insse.r o

Figura 2.13 . Exporturile Rom âniei realizate în perioada 2014 -2018

2.2.2. Exporturile Intra U.E. și Extra U.E. ale României realizate în perioada 2014 -2018
În tabel ul 2.13 . este prezentată situa ția exporturilor Intra U.E. ale României în perioada
2014 -2018. Valoarea totală a exporturilor în anul 2014 a fost de 37308.07 mil.euro, în anul 2015
a fost de 40243.26 mil.euro, în anul 2016 a fost de 43080.22 mil.euro, în anul 2017 a fost de
47482.35 mil.euro, respectiv 51982 .12 mil.euro în anul 2018.
În figura 2.13. se observă că valoarea exporturilor Intra U.E. ale României în perioada
2014 -2018 a crescut în fiecare an. În anul 2015 valoarea exporturilor a crescut cu 2935.19 mil.
euro fa ță de anul 2014, în anul 2016 a crescu t cu 2836.96 mil. euro fată de anul 2015, în anul a
crescut 2017 cu 4402.13 mil. euro fa ță de anul 2016, respective o creștere cu 4499.77 mil. euro
în anul 2018 fa ță de anul 2017. Valoarea exporturilor în anul 2014 comparativ cu anul 2018 a
crescut de la 37308.07 mil. euro la 51982.12 mil. euro ceea ce reprezintă o cre ștere cu 14674.05
mil. euro .
Tabelul 2 .13. Exporturile Intra U.E. realizate în perioada 2014 -2018
mil.euro
Exporturi Intra U.E. realizate în
perioada 2014 -2018 Ani
2014 2015 2016 2017 2018
Total 37308.07 40243.26 43080.22 47482.35 51982.12
Sursă:www.insse.ro

25 Figura 2.14.
Sursă:www.insse.ro
În tabelul 2.14 . este prezentata situa ția exporturilor Extra U.E. ale României in perioada
2014 -2018. Valoarea totală a ex porturilor în anul 2014 a fost de 15150. 58 mil.euro,în anul 2015
a fost de 14352. 79 mil.euro, în anul 2016 a fost de 14312. 02 mil.euro, în anul 2017 a fost de
15161. 73 mil.euro, respectiv 15751. 02 mil.euro în anul 2018.
În figura 2.14. se observă că valoarea exporturilor Extra U.E. ale României în perioada
2014 -2018 a avut scăderi în anii 2015 și 2016 urmată de creșterii în anul 2017 și 2018. În anul
2015 valoarea exporturilor a scăzut cu 797.79 mil.euro fa ță de anul 2014, în anul 2016 a scăzut
cu 40.77 mil.euro fată de anul 2015, în anu l 2017 a crescut cu 849.71 mil.euro fa ță de anul 2016,
respective o cre ștere cu 589.29 mil.euro în anul 2018 față de anul 2017. Valoarea exporturilor în
anul 2014 comparativ cu anul 2018 a crescut de la 15150.58 mil.euro la 15751.02 mil.euro ceea
ce reprez intă o cre ștere cu 600.44 mil.euro.
Tabelul 2 .14. Exporturile Extra U.E. realizate în perioada 2014 -2018
mil.euro
Exporturi Extra U.E. realizate în
perioada 2014 -2018 Ani
2014 2015 2016 2017 2018
Total 15150.58 14352.79 14312.02 15161.73 15751.02
Sursă :www.insse.ro

26 Figura 2.1 5.
Sursă:www.insse.ro

2.2.3. Exporturile României pe principale grupe de produse realizate în perioada 2014 –
2018
În tabelul 2.15 . este prezentată situa ția exporturilor României pe principalele grupe de
produse realizate în per ioada 2014 -2018 acestea fiind Produse ale industriei constructoare de
mașini (inclusiv electrotehnică), Produse ale industriei textile și pielăriei, Produse minerale,
Produse ale industriei chimice și mase plastice, Produse agroalimentare, Metale comune și
articole din acestea, Produse ale industriei lemnului, hârtiei (inclusiv mobilă), Articole din piatr ă,
ipsos, ciment, sticlă și ceramică.
Tabelul 2 .15. Exporturile României pe principale grupe de pr oduse realizate în perioada 2014 –
2018
mil.euro
Exporturi le României pe principale
grupe de produse realizate în
perioada 2014 -2018 Ani
2014 2015 2016 2017 2018
Produse ale industriei constructoare
de mașini (inclusiv electrotehnică ) 23043.01 25322.78 28284.08 31289.07 34616.51
Produse ale industriei textile și
pielă riei 5652.72 5652.54 5786.38 5843.76 5801.31
Produse minerale 3252.98 2556.56 2173.33 2472.26 2895.44
Produse ale industriei chimice și
mase plastice 5052.54 5139.13 5122.52 5666.01 6095.24
Produse agroalimentare 5572.86 5918.16 6169.23 6406.55 6488.11

27 Exporturi le României pe principale
grupe de produse realizate în
perioada 2014 -2018 Ani
2014 2015 2016 2017 2018
Metale comune și articole din
acestea 4694.20 4696.61 4485.85 5330.26 5994.39
Produse ale industriei lemnului,
hârtiei (inclusiv mobilă ) 4425.21 4573.46 4614.61 4783.77 4934.77
Articole din piatra, ipsos,
ciment,stic lă și ceramică 292.57 313.92 346.07 376.13 409.09
Alte 472.56 422.89 410.16 476.28 498.27
Sursă:www.insse.ro
Figura 2.1 5.
Sursă:www.insse.ro
Din figura 2.15. se observă că valoarea exporturilor pe principalele grupe de produse au
înregistrat, în majorit ate, cre șteri ale livrărilor pe piața internațională.
Comparativ cu anul 2014 valoarea exporturilor de produse ale industriei constructoare de
mașini (inclusiv electrotehnică) a crescut în anul 2018 cu 11573.5 mil.euro, a produselor ale
industriei textile și pielăriei a crescut cu 148.59 mil.euro, a produselor minerale a scăzut cu
357.67 mil.euro, a produselor ale industriei chimice și mase plastic a crescut cu 1042.7 mil.euro,
a produselor agroalimentare a crescut cu 915.25 mil.euro, a metalelor comune și articole din
acestea a crescut cu 1300.19 mil.euro, a produselor ale industriei lemnului, hârtiei (inclusiv
mobilă) a crescut cu 509.56 mil.euro, a articolelor din piatră, ipsos, ciment, sticlă și ceramică a
crescut cu 116.52 mil.euro.

28 În tabelul 2.16 . este prezentată ponderea exporturilor României pe principalele grupe de
produse realizate în perioada 2014 -2018. Din tabel se observă că în anul 2018 ponderea cea mai
mare o are produsele ale industriei constructoare de mașini cu 51.11% urmată de produse
agroalimentare cu 9.58%, produse ale industriei chimice și mase plastic cu 9.0% metale comune
și articole din acestea cu 8.85%, produse ale industriei textile și pielăriei cu 8.56%, produse ale
industriei lemnului și hârtiei cu 7.29%, produse minerale cu 4.27 %, și respective de articole din
piatră, ipsos, ciment, sticlă și ceramic cu 0.60% .
Tabelul 2 .16. Ponderea exporturilor pe principale grupe de pr oduse realizate în perioada 201 4-
2018
mil.euro
Ponderea exporturilor României pe
principale grupe de produse realizate
în perioada 2014 -2018 Ani
2014 2015 2016 2017 2018
Produse ale industriei constructoare
de ma șini (inclus iv electrotehnică ) 43.93 46.38 49.28 49.95 51.11
Produse ale industriei textile și
pielă riei 10.78 10.35 10.08 9.33 8.56
Produse minerale 6.20 4.68 3.79 3.95 4.27
Produse ale industriei chimice și
mase plastice 9.63 9.41 8.93 9.04 9.00
Produse agroalimentare 10.62 10.84 10.75 10.23 9.58
Metale comune și articole din acestea 8.95 8.60 7.82 8.51 8.85
Produse ale industriei lemnului,
hârtie i (inclusiv mobilă ) 8.44 8.38 8.04 7.64 7.29
Articole din piatra, ipsos,
ciment,sticlă și ceramică 0.56 0.57 0.60 0.60 0.60
Alte 0.90 0.77 0.71 0.76 0.74
Sursă:www.insse.ro
În figura 2.16 . se observă că ponderea exporturilor pe principalele grupe de pro duse
variază de la an la an înregistrând cre șteri și scăderi ale livr ărilor pe piața internațională.
Comparativ cu anul 2014 ponderea importurilor de produse ale industriei constructoare
de mașini (inclusiv electrotehnică) a crescut în anul 2018 cu 7.18 pr ocente, a produselor ale
industriei textile și pielăriei a scăzut cu 2.22 procente, a produselor minerale a scăzut cu 1.93
procente, a produselor ale industriei chimice și mase plastic a scăzut cu 0.63 procente, a
produselor agroalimentare a scăzut cu 1.04 procente, a metalelor comune și articole din acestea a
scăzut cu 0.10 procente, a produselor ale industriei lemnului, hârtiei (inclusiv mobilă) a scăzut cu
1.15 procente, a articolelor din piatră, ipsos, ciment, sticlă și ceramică a crescut cu 0.04 procen te.

29 Figura 2.17.
Sursă:www.insse.ro

2.2.4. Exporturile României pe sec țiuni conform Clasific ării Standard de Comer ț
Interna țional în perioada 2014 -2018
În tabelul 2.17. este prezentată situa ția exporturilor României pe secțiuni conform
Clasificării Sta ndard de Comerț Internațional în perioada 2014 -2018 acestea fiind produse
alimentare și animale vii; băuturi și tutun; materiale crude, necomestibile, exclusiv combustibili;
combustibili minerali, lubrifianți și materiale conexe; uleiuri, grăsimi și ceruri de origine
vegetală și animală; produse chimice și produse conexe, nespecificate în altă parte; produse
prelucrate clasificate în principal după materia primă; mașini și echipamente de transport;
articole manufacturate diverse; bunuri necuprinse în altă s ecțiune .
Tabelul 2. 17. Exporturile României conform Clasificării Standard de Comerț Internațional
mil.euro
României pe secțiuni conform
Clasificării Standard de Comerț
Internațional în perioada 2014 -2018 Ani
2014 2015 2016 2017 2018
Produse alimentare și animale vii 3666 3777 3950 4066 4210
Băuturi și tutun 817 1055 882 860 844
Materiale crude, necomestibile,
exclusiv combustibili 2631 2268 2290 2522 2570
Combustibili minerali, lubrifian ți și
materiale conexe 3139 2448 2092 2378 2772
Uleiuri, grăsim i și ceruri de origine
vegetală și animală 183 192 164 183 201

30 României pe secțiuni conform
Clasificării Standard de Comerț
Internațional în perioada 2014 -2018 Ani
2014 2015 2016 2017 2018
Produse chimice și produse conexe,
nespecificate în altă parte 2707 2672 2495 2786 2958
Produse prelucrate clasificate în
principal dupa materia primă 8647 9106 9233 10425 11278
Mașini ș i echipamente de transport 22196 24293 26939 29042 32079
Articole manufacturate diverse 8182 8561 9134 10142 10530
Bunuri necuprinse în altă sec țiune 298 237 213 240 289
Sursă:www.insse.ro

Figura 2.1 8.
Sursă:www.insse.ro
În figura 2.1 8. se observă că valo area exporturilor pe secțiuni conform Clasificării
Standard de Comerț Internațional în perioada 2014 -2018 au înregistrat, în majoritate, cre șteri ale
livrărilor pe piața internațională.
Comparativ cu anul 2014 valoarea importurilor de produse alimentare ș i animale vii a
crescut în anul 2018 cu 544 mil.euro, a băuturilor și tutunului a crescut cu 27 mil.euro, a
materialelor crude, necomestibile, exclusiv combustibili a scăzut cu 61 mil.euro, a
combustibililor minerali, lubrifianților și materialelor conexe a scăzut cu 357 mil.euro, a
uleiurilor, grăsimilor și ceruri de origine vegetală și animală a crescut cu 18 mil.euro, a
produselor chimice și produselor conexe, nespecificate în altă parte a crescut cu 251 mil.euro, a
produselor prelucrate clasificate în p rincipal după materia primă a crescut cu 2631 mil.euro, a
mașinilor și echipamentelor de transport a crescut cu 9883 mil.euro, a articolelor manufacturate

31 diverse a crescut cu 2348 mil.euro iar a bunurilor necuprinse în altă secțiune a scăzut cu 9
mil.euro .

2.2.5 . Exporturile României realizate cu principalele țări în perioada 2014 -2018
În tabelul 2.18 . este prezentată situa ția exporturilor României realizate cu principalele țări
partenere în perioada 2014 -2018, acestea fiind Cehia, Polonia, Spania, Bulgar ia, Turcia, Marea
Britanie, Ungaria, Fran ța, Italia și Germania .
Tabelul 2.18. Ex porturile României realizate cu principalele țări partenere în perioada 2014 –
2018
mil.euro
Sursă:www.insse.ro
Din figura 2.1 9. se observă că în anul 2018 Germania este principala tară cu care
România exportă cel mai mult cu o valoare totală a exporturilor de 15561.77 mil.euro urmată de
Italia cu 7745.93 mil.euro , Fran ța cu 481 0.22 mil.euro , Ungaria cu 3306.76 mil.euro, Marea
Britanie cu 2874.48 mil.euro , Bulgaria cu 2203.65 mil.euro , Polonia cu 2148.66 mil.euro, Spania
cu 2097.63 mil.euro, Cehia cu 2006.50 mil.euro respectiv Turcia cu 1980.18 mil.euro.
Comparativ cu anul 2014 v aloarea exporturilor cu Germania a crescut cu 5462.89 mil.euro, cu
Italia a crescut cu 1503.65 mil.euro, cu Fran ța a crescut cu 1260.14 mil.euro, cu Ungaria a
crescut cu 634.88 mil.euro, cu Marea Britanie a crescut cu 721.93 mil.euro, cu Turcia a scăzut cu
375.99 mil.euro, cu Bulgaria a crescut cu 421.58 mil.euro, cu Spania a crescut cu 704.99
mil.euro, cu Polonia a crescut cu 832.34 mil.euro iar cu Cehia a cescut cu 826.31 mil.euro .
Exporturile României realizate cu
principalele țări partenere în perioada
2014 -2018 Ani
2014 2015 2016 2017 2018
Cehia 1180.19 1364.46 1515.00 1802.25 2006.50
Polonia 1316.32 1463.42 1659.25 1960.72 2148.66
Spania 1392.99 1580.38 1721.57 1869.94 2097.63
Bulgaria 1782.07 1818.09 1850.29 2100.44 2203.65
Turcia 2356.17 2148.38 1818.7 3 2092.69 1980.18
Marea Britanie 2152.55 2377.85 2489.82 2561.02 2874.48
Ungaria 2671.88 2937.90 2980.53 2940.36 3306.76
Franța 3550.08 3715.81 4141.35 4241.72 4810.22
Italia 6242.28 6799.38 6671.82 7039.03 7745.93
Germania 10098.88 10771.26 12325.20 14352.31 15561.77

32 Figura 2.19.
Sursă:www.insse.ro
În tabelul 2.19 . este prezentată pondere a exporturilor României realizate cu principalele
țări partenere în perioada 2014 -2018. Se observă că în anul 2018 ponderea cea mai mare o are
Germania cu 22.98%, urmată de Italia cu 11.44%, Franța cu 7.10%, Ungaria cu 4.88%, Marea
Britanie cu 4.24%, Bulga ria cu 3.25%, Polonia cu 3.17%, Spania cu 3.10%, Cehia cu 2.96% și
respectiv Turcia cu 2.92% .
Tabelul 2 .19. Ponderea exporturile României realizate cu principalele țări partenere
mil.euro
Ponderea exporturilor României
realizate cu principalele țări
parten ere în perioada 2014 -2018 Ani
2014 2015 2016 2017 2018
Cehia 2,25 2,50 2,64 2,88 2,96
Polonia 2,51 2,68 2,89 3,13 3,17
Spania 2,66 2,89 3,00 2,99 3,10
Bulgaria 3,40 3,33 3,22 3,35 3,25
Turcia 4,49 3,94 3,17 3,34 2,92
Marea Britanie 4,10 4,36 4,34 4,09 4,24
Ungaria 5,09 5,38 5,19 4,69 4,88
Franța 6,77 6,81 7,22 6,77 7,10
Italia 11,90 12,45 11,63 11,24 11,44
Germania 19,25 19,73 21,48 22,91 22,98
Sursă:www.insse.ro .

33 Figura 2.20. Ponderea ex porturil or României realizate cu principalele țări part enere în
anul 2018

Sursă:www.insse.ro
Din figura 2. 20. se observă că în anul 2018 față de anul 2014 valoarea exporturilor cu
Germania a crescut cu 3.73 procente, cu Italia a scăzut cu 0.46 procente, cu Fran ța a crescut cu
0.33 procente, cu Ungaria a scăz ut cu 0.21 procente, cu Marea Britanie a crescut cu 0.14
procente, cu Turcia a scăzut cu 1.57 procente, cu Bulgaria a scăzut cu 0.15 procente, cu Spania a
crescut cu 0.44 procente, cu Polonia a crescut cu 0.66 procente iar cu Cehia a crescut cu 0.71
procen te

2.2.6 Evoluția exportului României pe regiuni geografice în perioada 2014 -2018
În tabelul 2.20 . este prezentat exporturile României pe regiuni geografice în perioada
2014 -2018. Se observă că în anul 2018 cea mai mare valoare o are Europa cu 59422.49 mi l.
euro, urmată de Africa și Orientul Apropiat cu 4143.44 mil. euro, America de Nord și America
de Sud cu 2085.01 mil. euro și respectiv Asia și Oceania cu 1983.64 mil. euro.
Tabelul 2 .20. Exportul României pe regiuni g eografice in perioada 2014 -2018
mil.eu ro
Exportul României pe regiuni
geografice in perioada 2014 -2018 Ani
2014 2015 2016 2017 2018
Europa 44838.71 46605.24 49010.39 54266.64 59422.49
Africa și Orientul Apropiat 3989.74 4203.83 4265.47 4188.59 4143.44
Asia și Oceania 2312.34 2007.57 2417 .33 2234.11 1983.64
Americ a de N ord și America de S ud 1846.67 1708.55 1624.51 1868.06 2085.01
Sursă:www.insse.ro

34 Figura 2.21
Sursă:www.insse.ro
Din figura 2.2 1. se observă că în anul 2018 față de anul 2014 valoarea exporturilor cu
Europa a crescut cu 14583.78 mil.euro, cu Africa și Orientul Apropiat a crescut cu 151.7
mil.euro, cu Asia și Oceania a scăzut cu 328.7 mil.euro, iar cu America de Nord și America de
Sud a crescut cu 238.34 mil.euro.

2.2.7 Exporturile României realizate pe principalele modu ri de transport in
perioada 2014 -2018
În tabelul 2.21. este prezentat exporturile României realizate pe principalele moduri de
transport în perioada 2014 -2018. Se observă că în anul 2018 cea mai mare valoare o are
transportul rutier cu 50153 mil.euro, urma t de transportul maritim cu 10750 mil.euro, transportul
feroviar cu 3060 mil.euro și respectiv transportul pe căi navigabile interioare cu 599 mil.euro
Tabelul 2.21 . Exporturile României realizate pe principalele moduri de transport
mil.euro
Moduri de tra nsport Ani
2014 2015 2016 2017 2018
Transport feroviar 2459 1983 1888 2059 3060
Transport rutier 36238 39245 42227 47028 50153
Transport pe că i navigabile interioare 349 362 438 605 599
Transport maritim 10806 10162 9795 9817 10750
Sursă:www.insse.r o

35 Figura 2.22
Sursă:www.insse.ro
Din figura 2.21. se observă că în anul 2018 față de anul 2014 valoarea exporturilor
transportului feroviar a crescut cu 601 mil.euro, a transportului rutier a crescut cu 13915
mil.euro, a transportului pe căi navigabile interioare a crescut cu 250 mil.euro, iar a transportului
maritime a scăzut cu 56 mil.euro.

2.2.8. Evoluția exportului pe grupe de țări în perioada 2014 -2018
Principalele grupe de țari sunt:
 OECD (Organiza ția pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) form ată din țările
Australia, Austria, Belgia, Canada, Cehia, Chile, Coreea de Sud, Danemarca, Elve ția,
Estonia, Finlanda, Fran ța, Germania, Grecia,Irlanda, Islanda, Israel, Italia, Japonia,
Luxemburg, Letonia, Mexic, Noua Zeelandă, Norvegia, Olanda Polonia, P ortugalia,
Marea Britanie, Slovacia, Slovenia, Spania, SUA, Suedia, Turcia și Ungaria;
 OCEMN (Organiza ția de Cooperare Economică la Marea Neagră) formată din țările
Albania, Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Grecia, Republica Moldova,
România Rusia, Turcia și Ucraina;
 CCG (Consiliul de Cooperare al Golfului) formată din țările Arabia Saudită, Bahrein,
Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Oman și Qatar;
 OPEC (Organiza ția Țărilor Exportatoare de Petrol) formată din țările Algeria,
Angola, Arabia Saudită, Ecu ador, Gabon, Guineea Ecuatorială, Iran, Irak, Kuwait,
Libia, Nigeria, Qatar, Emiratele Arabe Unite și Venezuela

36  ASEAN (Asocia ția națiunilor din sud -estul Asiei) formată din țările Brunei,
Cambodgia, Filipine, Indonezia, Laos, Malaiezia, Myanmar, Singapore, Thailanda și
Vietnam;
 APEC (Cooperarea Economică Asia -Pacific) formată din țările Australia, Brunei,
Canada, Chile, China, Indonezia, Japonia, Coreea de Sud, Malaezia, Mexic, Noua
Zeelandă, Papua Noua Guinee, Peru, Filipine, Rusia, Singapore,Thailanda, SU A,
Vietnam.
În tabelul 2.22 . este prezentat ă evoluția ex portului pe grupe de țări în perioada 2014 –
2018. Se observă că în anul 2018 cea mai mare valoare o are OECD cu 54892. 15 mil.euro, urmat
de OCEMN cu 9015. 46 mil.euro, APEC cu 4411. 13 mil.euro , OPEC cu 1476. 65 mil.euro , CCG
cu 665.78 mil.euro și respectiv ASEAN cu 178.70 mil.euro .
Din figura 2.22 . se observă că în anul 2018 fa ță de anul 2014 valoarea importurilor cu
OECD a crescut cu 14249.4 mil.euro, cu OCEMN a crescut cu 315.02 mil.euro, cu CCG a scăzu t
cu 13.5 mil.euro, cu OPEC a crescut cu 22.53 mil.euro, cu ASEAN a crescut cu 3.17 mil.euro
iar cu APEC a crescut cu 268.57 mil.euro.
Tabelul 2.22 . Evoluția ex portului României pe grupe de țări în perioada 2014 -2018
mil.euro
Evoluția importului pe grupe de țări
în perioada 2014 -2018 Ani
2014 2015 2016 2017 2018
OECD 40642. 75 43350. 24 45500. 91 50182.77 54892.15
OCEMN 8700.44 7645. 14 7469. 82 8679.71 9015.46
CCG 679.28 805.15 785.80 670.93 665.78
OPEC 1454.12 1615. 59 1753 .16 1677.88 1476.65
ASEAN 175.53 169.37 334.67 190.15 178.70
APEC 4142.56 3776. 42 3827. 55 4222.53 4411.13
Sursă:www.insse.ro
Figura 2.23

Sursă:www.insse.ro

37
Capitolul III Analiza balan ței comerciale a României în perioada 2014 -2018

Toate operațiunile de comerț internațional sunt reflectate în balanța comercială, care
relevă și gradul racordării unei țări la fluxurile economice internaționale.
Balanța comercială reprezintă un tablou economico -statistic în care se înregistrează și se
compară sistematic valoarea totală și pe grupe d e mărfuri a exportului și a importului unei țări,
pe o anumită perioadă, de regulă un an. Gruparea bunurilor economice exportate și importate se
realizează în modalități diferite de la o țară la alta12.
Fiecare țară urmărește, cu ajutorul balanței comercial e, modul cum participă ea la
comerțul internațional, în scopul valorificării pe piața externă a rezultatelor activității la scară
națională. Exportul constituie activul în care se înscriu operativ sumele încasate din vânzarea
bunurilor economice, într -o va lută convenită. Importul constituie pasivul în care se înscriu
sumele plătite pentru bunurile economice importate, într -o valută înscrisă în contractul de
import.
Balanța comercială poate să se înfățișeze sub mai multe forme, determinate pe baza unor
criterii necesare deciziilor pentru întocmirea, urmărirea sau evaluarea balanței. Astfel, după
numărul partenerilor, balanța poate fi: balanță comercială generală, atunci când în balanță se
cuprind schimburile de mărfuri ale unei țări cu toate celelalte țări; b alanța comercială parțială,
atunci când în balanță sunt cuprinse schimburile de mărfuri ale unei țări cu agenți economici
dintr -o singură țară sau dintr -o singură grupare de țări.
După raportul dintre export și import, balanța poate fi :
– Excedentară (acti vă) este atunci când valoarea exportului este mai mare decât cea a
importului, țara respectivă realizând venituri suplimentare în valută. O asemenea balanță este
recomandabilă pentru țările care au datorii externe și cele care doresc să treacă la
convertib ilitatea monedei. O balanță comercială excedentară se poate realiza prin relații de
comerț exterior cu orice altă țară;
– Deficitară (pasivă) este atunci când valoarea exportului este mai mică decât cea a
importului. Echilibrarea acestei balanțe se poate f ace prin folosirea rezervelor valutare proprii
sau prin credite externe rambursabile;
– Echilibrată (soldată) este atunci când valoarea exportului este egală cu cea a
importului. Aceasta se poate realiza în fiecare an sau în mod cumulativ pe mai mulți ani.

12 http://www.creeaza.com/afaceri/comert/Balanta -comerciala -Balanta -de-837.php

38 Starea balanței comerciale (excedentară, deficitară sau echilibrată) este expresia,
îndeosebi, a gradului de eficientă economică înregistrată în țara respectivă și care determină forța
concurenței mărfurilor ei pe piața mondială.
În situația în care o bal anță comercială este deficitară (pasivă) în mod cronic, înseamnă că
evoluția economică este necorespunzătoare; însă, o stare benefică nu presupune neapărat o
balanță comercială excedentară continuu, ci necesită o balanță comercială echilibrată în
dinamică, pe orizonturi medii de timp și pe ansamblul relațiilor de export -import. Pentru
evaluarea corectă a situației balanței comerciale trebuie să se țină seamă și de mecanismul și
nivelul prețurilor utilizate pentru bunurile economice care fac obiectul comerțu lui internațional.

3.1. Soldul balan ței comerciale a României în perioada 2014 -2018
În tabelul 3.1. este prezentat soldul balan ței comerciale al României realizat în perioada
2014 -2018. Se observă că în această perioada balanța comercială a României a fos t negativă în
fiecare an, aceasta crescând de la an la an.
Tabelul 3 .1. Soldul balan ței comerciale a României în perioada 2014 -2018
mil.euro
Soldul balan ței comerciale realizată
în perioada 2014 -2018 Ani
2014 2015 2016 2017 2018
Total -6062.86 -8366.01 -9972.18 –
12959.85 -15133.69
Sursă:www.insse.ro
Figura 3.1.
Sursă:www.insse.ro

39 Din figura 3.1. se observă că deficitul commercial al României s -a mărit în fiecare an
ajungând de la -6062.86 mil. euro în anul 2014, la -8366.01 mil.euro în anul 2015, la -9972.18
mil.euro în anul 2016, la -12959.85 mil.euro în anul 2017, respectiv la -15133.69 mil.euro în
anul 2018. Comparativ cu anul 2014 deficitul balanței comerciale față de anul 2018 a ajuns de la
-6062.86 mil.euro la -15133.69 mil.euro ceea ce reprezintă o creștere a deficitului cu 9070.83
mil.euro.

3.2. Soldul balan ței comerciale Intra UE a României în perioada 2014 -2018
În tabelul 3.2. este prezentat soldul balan ței comerciale Intra U.E. al României realizat în
perioada 2014 -2018. Se observă că în acea sta perioada balanța comercială a României a fost
negativă în fiecare an, aceasta crescând de la an la an.
Tabelul 3 .2. Soldul balan ței comerciale Intra UE a României în perioada 2014 -2018
mil.euro
Soldul balan ței comerciale Intra
U.E. realizată în perioad a
2014 -2018 Ani
2014 2015 2016 2017 2018
Total -6815.17 -8345.83 -8870.33 -9798.29 -9893.50
Sursă:www.insse.ro
Figura 3.2.
Sursă:www.insse.ro
Din figura 3.2. se observă că deficitul comercial al României s -a mărit în fiecare an
ajungând de la -6815.1 7 mil.euro în anul 2014, la -8345.83 mil.euro în anul 2015, la -8870.33
mil.euro în anul 2016, la -9798.29 mil.euro în anul 2017, respectiv la -9893.50 mil.euro în anul

40 2018. Comparativ cu anul 2014 deficitul balanței comerciale față de anul 2018 a ajuns d e –
6815.17 mil.euro la -9893.50 mil.euro ceea ce reprezintă o creștere a deficitului cu 3078.33
mil.euro.

3.3. Soldul balan ței comerciale Extra UE a României în perioada 2014 -2018
În tabelul 3.3. este prezentat soldul balan ței comerciale Extra U.E. al Rom âniei realizat în
perioada 2014 -2018. Se observă că în aceasta perioada balanța comercială a României a fost
negativă în fiecare an, exceptând anul 2014 în care balanța a fost pozitivă.
Tabelul 3 .3. Soldul balan ței comerciale Extra UE a României în perioad a 2014 -2018
mil.euro
Soldul balan ței comerciale Extra
U.E. realizată în perioada
2014 -2018 Ani
2014 2015 2016 2017 2018
Total 752.31 -20.19 -1101.85 -3161.56 -5240.19
Sursă:www.insse.ro
Figura 3.3.
Sursă:www.insse.ro
Din figura 3.3. se observă că deficitul comercial al României s -a mărit în fiecare an
ajungând de la 752.31 mil.euro în anul 2014, la -20.19 mil.euro în anul 2015, la -1101.85
mil.euro în anul 2016, la -3161.56 mil.euro în anul 2017, respectiv la -5240.19 mil.euro în anul
2018. Comparativ cu anul 2014 deficitul balanței comerciale față de anul 2018 a ajuns de 752.31
mil.euro la -5240.19 mil.euro ceea ce reprezintă o creștere a deficitului cu 4487.88 mil.euro.

41 3.4. Principalele țări partenere în deficitul balanței comerciale în perioada
2014-2018
În tabelul 3.4. sunt prezentate principalele țărilor partenere în deficitul balanței
comerciale în perioada 2014 -2018 acestea fiind China, Ungaria, Polonia, Federația Rusă,
Olanda, Kazahstan, Austria, Germania, Turcia, Belgia. În anul 2018 cel mai m are deficit îl are
China cu -3661509.63 mii.euro urmată de Polonia cu -2463234.13 mii.euro, Ungaria cu –
2388021.50 mii.euro, Federația Rusă cu -2051426.16 mii.euro, Turcia cu -1622056.11 mii.euro,
Olanda cu -1461700.15 mii.euro, Germania cu -1393964.18 mii .euro, Kazahstan cu -1294118.28
mii.euro, Austria cu -1173336.90 mii.euro respectiv Belgia cu -756311.97 mii.euro
Tabelul 3 .4. Principalele țări partenere în deficitul balanței comerciale în perioada 2014 -2018
mii.euro

Principalele țări partenere în defi citul
balanței comerciale în perioada 2014 –
2018 Ani
2014 2015 2016 2017 2018
China -1783171. 72 -2363629. 22 -2825111. 34 -3056444. 01 -3661509. 63
Ungaria -1914337. 82 -2066998. 27 -2077369. 21 -2739530. 80 -2388021. 50
Polonia -1408886. 52 -1584040. 20 -1800397 .93 -2152626. 86 -2463234. 13
Federa ția Rusă -824654. 30 -992655. 73 -1010977. 48 -1378020. 77 -2051426. 16
Olanda -826045. 98 -1139711. 93 -1312823. 53 -1390435. 31 -1461700. 15
Kazahstan -2223971. 88 -967209. 32 -766450. 88 -1083973. 81 -1294118. 28
Austria -953970. 16 -1052932. 85 -1032658. 26 -1051024. 78 -1173336. 90
Germania -1119177. 41 -1730983. 90 -1504953. 64 -785155. 31 -1393964. 18
Turcia -407480.70 -134666. 83 -735515. 31 -925471. 59 -1622056. 11
Belgia -352830.00 -462902. 93 -472402. 82 -518210. 65 -756311. 97
Sursă:www .insse.ro
Tabelul 3.4.
Sursă:www.insse.ro

42 În figura 3.4. se observă că în anul 2018 comparativ cu anul 2014 deficitul comercial al
Chinei a crescut de la -1783171.72 mii.euro la -3661509.63 mii.euro, al Ungariei a crescut de la –
1914337.82 mii.euro la -2388021.50 mii.euro, al Poloniei a crescut de la -1408886.52 mii.euro la
-2463234.13 mii. Euro, al Federației Ruse a crescut de la -824654.30 mii.euro la -2051426.16
mii.euro, al Olandei a crescut de la -826045.98 mii.euro la -1461700.15 mii.euro, al Kazahst an-
ului a scăzut de la -2223971.88 mii.euro la -1294118.28 mii.euro, al Austriei a crescut de la –
953970.16 mii.euro la -1173336.90 mii.euro, al Germaniei a crescut de la -1119177.41 mii.euro
la -1393964.18 mii.euro, al Turciei a crescut de la -407480.70 m ii.euro la -1622056.11 mii.euro
iar al Belgiei a crescut de la -352830.00 mii.euro la -756311.97 mii.euro.

3.5. Principalele țări partenere în excedentul balanței comerciale în perioada
2014 -2018
În tabelul 3.5. sunt prezentate principalele țărilor parten ere în excedentul balanței
comerciale în perioada 2014 -2018 acestea fiind Marea Britanie, Egipt, Norvegia, Franța,
Moldova, Maroc, Liban, Algeria, Arabia Saudită și Iordania. În anul 2018 cel mai mare excedent
îl are Marea Britanie cu 1129166.37 mii.e uro u rmată de Franța cu 588726.26 mii.euro, Egipt cu
570563.30 mii.e uro, Norvegia cu 484647.85 mii.euro, S.U.A. cu 432202.29 mii.euro, Moldova
cu 413062.66 mii.e uro, Maroc cu 372901.52 mii.e uro, Algeria cu 289605.62 mii.e uro, Liban cu
286029.58 mii.e uro respect iv Arabia Saudită cu 281933.63 mii.e uro
Tabelul 3 .5. Principalele țări partenere în excedentul balanței comerciale în perioada 2014 -2018
mii.euro
Principalele țări partenere în
excedentul balanței comerciale
în perioada 2014 -2018 Ani
2014 2015 2016 2017 2018
Marea Britanie 820796.73 809962. 65 953255. 96 870188. 47 1129166. 37
Egipt 512431.99 635679. 49 433155. 31 331874. 58 570563. 30
Norvegia 476375.88 424006.68 178228. 97 177953. 17 484647. 85
Franța 228151.92 205240. 76 409998. 45 238363. 76 588726. 26
Moldova 450897.86 259383.94 252092. 18 343858. 39 413062. 66
Maroc 236681.10 252830.60 355050. 15 387605. 07 372901. 52
Liban 311100.23 340734.19 195607. 88 245008. 86 286029. 58
Algeria 393379.85 410666.09 347803. 11 336898. 79 289605. 62
Arabia Saudită 278419.25 364393. 75 269875. 30 270113. 61 281933. 63
S.U.A. 294548.74 373074.43 318515.50 13809.38 432202.29
Sursă:www.insse.ro
În figura 3.5. se observă că în anul 2018 comparativ cu anul 2014 excedentul comercial al
Mari Britanie a crescut de la 820796.73 mii.euro la 1129 166.37 mii.euro, al Egipt ului a crescut
de la 512431.99 mii.euro la 570563.30 mii.euro, al Norvegiei a crescut de la 476375.88 mii.euro

43 la 484647.85 mii.euro, al Franței a crescut de la 228151.92 mii.euro la 588726.26 mii.euro, al
Moldovei a scăzut de la 450897.86 mii.euro la 413062.66 mii.euro, al Maroc ului a crescut de la
236681.10 mii.euro la 372901.52 mii.euro, al Liban ului a scăzut de la 311100.23 mii.euro la
286029.58 mii.euro, al Algeriei a scăzut de la 393379.85 mii.euro la 289605.62 mii.euro, a l
Arabiei Saudite a crescut de la 278419.25 mii.euro la 281933.63 mii.euro iar al Iordania a
crescut de la 294548.74 mii.euro la 432202.29 mii.euro.
Figura 3.5.
Sursă:www.insse.ro

44
Concluzii

În urma elaborării lucrării și a evaluării analize i schimburilor comerciale ale Romaniei
am ajuns la următoarele concluzi i:
Valoarea importurilor totale ale României în perioada 2014 -2018 a crescut în fiecare an
ajugând de la 58521.51 mil.euro în anul 2014 la 82866.83 mil.euro în anul 2018 ceea ce
reprez intă o cre ștere cu 24345.32 mil.euro.
Importurilor Intra U.E. ale României în perioada 2014 -2018 au crescut în fiecare an
ajugând de la 44123.24 mil.euro în anul 2014 la 61875.62 mil.euro în anul 2018 ceea ce
reprezintă o cre ștere cu 17752.38 mil.euro.
Importurilor Ex tra U.E. ale României în perioada 2014 -2018 au crescut în fiecare an
exceptând anul 2015 când s -a înregistrat o scădere fa ță de anul 2014. Valoarea importurilor extra
U.E. în anul 2014 comparativ cu anul 2018 a crescut de la 14398.27 mil.euro la 20991.21 mil.
euro ceea ce reprezintă o cre ștere cu 6592.94 mil.euro.
Importurilor pe principalele grupe de produse au înregistrat, în majoritate, cre șteri ale
livrărilor pe piața internațională. Comparativ cu anul 2014 valoarea importurilor de produse al e
industriei constructoare de mașini (inclusi electrotehnică) a crescut în anul 2018 cu 11604.61
mil.euro, a produselor ale industriei textile și pielăriei a crescut cu 1541.27 mil.euro, a
produselor minerale a crescut cu 911.64 mil.euro, a produselor ale industriei chimice și mase
plastic a crescut cu 3338.67 mil.euro, a produselor agroalimentare a crescut cu 2519.96 mil.euro,
a metalelor comune și articole din acestea a crescut cu 2536.06 mil.euro, a produselor ale
industriei lemnului, hârtiei (inclusiv m obilă) a crescut cu 1355.26 mil.euro, a articolelor din
piatră, ipsos, ciment, sticlă și ceramică a crescut cu 392.5 mil.euro .
Ponderea importurilor României pe principalele grupe de produse în anul 2018 este
structurat ă astfel: produsele ale industriei co nstructoare de mașini cu 40.73% urmată de produse
ale industriei chimice și mase plastic cu 16.35%, metale comune și articole din acestea cu
10.68%, produse agroalimentare cu 9.22%, produse ale industriei textile și pielăriei cu 8.48%,
produse minerale cu 8.08%, produse ale industriei lemnului și hârtiei cu 4.75%, și respective de
articole din piatră, ipsos, ciment, sticlă și ceramiă cu 1.33%.
Valoarea importurilor pe secțiuni conform Clasificării Standard de Comerț Internațional
în perioada 2014 -2018 au în registrat, în majoritate, cre șteri ale livrărilor pe piața internațională.
Comparativ cu anul 2014 valoarea importurilor de produse alimentare și animale vii a crescut în
anul 2018 cu 4124 mil.euro, a băuturilor și tutunului a crescut cu 306 mil.euro, a materialelor
crude, necomestibile, exclusiv combustibili a crescut cu 1227 mil.euro, a combustibililor

45 minerali, lubrifianților și materialelor conexe a scăzut cu 533 mil.euro, a uleiurilor, grăsimilor și
ceruri de origine vegetală și animală a crescut cu 73 mil.euro, a produselor chimice și produselor
conexe, nespecificate în altă parte a crescut cu 5468 mil.euro, a produselor prelucrate clasificate
în principal după materia primă a crescut cu 5597 mil.euro, a mașinilor și echipamentelor de
transport a cresc ut cu 13913 mil.euro, a articolelor manufacturate diverse a crescut cu 4669
mil.euro iar a bunurilor necuprinse în altă secțiune cu 15 mil.euro.
În anul 2018 Germania este principala țară cu care România importă cel mai mult cu o
valoare totală a importuri lor de 16955.74 mil. euro urmată de Italia cu 7778.35 mil. euro ,
Ungaria cu 5694.78 mil.euro, Polonia cu 4611.89 mil.euro, China cu 4407.27 mil.euro , Franța cu
4221.49 mil.euro, Turcia cu 3602.23 mil.euro , Olanda cu 3218.19 mil.euro, Federa ția Rusă cu
3131 .06 mil.euro, respectiv Austria cu 2721.83 mil.euro. Comparativ cu anul 2014 valoarea
importurilor în anul 2018 cu Germania a crescut cu 5737.68 mil.euro, cu Italia a crescut cu
1454.74 mil.euro, cu Ungaria a crescut cu 1108.56 mil. euro, cu Fran ța a cresc ut cu 899.56
mil.euro, cu Polonia a crescut cu 1886.69 mil.euro, cu China a crescut cu 2058.62 mil.euro, cu
Turcia a crescut cu 1653.54 mil.euro, cu Olanda a crescut cu 1035 mil.euro, cu Federa ția Rusă a
crescut cu 858.22 mil.euro iar cu Austria a cescut c u 522.73 mil.euro .
În ceea ce prive ște ponderea importurilor României realizate cu principalele țări partenere
în
anul 2018 ponderea cea mai mare o are Germania cu 20.46%, urmată de Italia cu 9.39%, Ungaria
cu 6.87%, Polonia cu 5.57%, China cu 5.32%, Franț a cu 5.09%, Turcia cu 4.35%, Olanda cu
3.88%, Federația Rusă cu 3.78% și respectiv Austria cu 3.28% .
În ceea ce prive ște Importurile României pe regiuni geografice în anul 2018 cea mai mare
valoare o are Europa cu 73497.92 mil.euro, urmată de Asia și Ocean ia cu 6535.84 mil.euro,
America de Nord și America de Sud cu 1638.16 mil.euro și respectiv Africa și Orientul Apropiat
cu 1179.65 mil.euro .
Importurile României realizate pe principalele moduri de transport în anul 2018 au fost
astfel: transportul rutier cu 61246 mil.euro, urmat de transportul maritim cu 12407 mil.euro,
transportul feroviar cu 2082 mil.euro și respectiv transportul pe căi navigabile interioare cu 297
mil.euro .
În ceea ce prive ște importului pe grupe de țări în anul 2018 cea mai mare valoare o are
OECD cu 65354.70 mil.euro, urmat de OCEMN cu 12729.37 mil.euro, APEC cu 10368.50
mil.euro , ASEAN cu 623.51 mil.euro , OPEC cu 623.13 mil.euro și respectiv CCG cu 97.42
mil.euro .

46 Valoarea exporturilor totale ale României în perioada 2014 -2018 a crescu t în fiecare an
ajugând de la 52458.66 mil.euro în anul 2014 la 67733.14 mil.euro în anul 2018 ceea ce
reprezintă o cre ștere cu 15274.48 mil.euro.
Exporturilor Intra U.E. ale României în perioada 2014 -2018 au crescut în fiecare an
ajugând de la 37308.07 mil.euro în anul 2014 la 51982.12 mil.euro în anul 2018 ceea ce
reprezintă o cre ștere cu 14674.05 mil.euro.
Exporturilor Ex tra U.E. ale României în perioada 2014 -2018 au crescut în fiecare an
exceptând anul 2015 și 2016 când s -au înregistrat scăderi fa ță de anul 2014. Valoarea
exporturilor extra U.E. în anul 2014 comparativ cu anul 2018 a crescut de la 15150.58 mil.euro
la 15751.02 mil.euro ceea ce reprezintă o cre ștere cu 600.44 mil.euro.
Valoarea exporturilor pe principalele grupe de produse au înregistrat , în majoritate,
creșteri ale livrărilor pe piața internațională. Comparativ cu anul 2014 valoarea exporturilor de
produse ale industriei constructoare de mașini (inclusiv electrotehnică) a crescut în anul 2018 cu
11573.5 mil.euro, a produselor ale industr iei textile și pielăriei a crescut cu 148.59 mil.euro, a
produselor minerale a scăzut cu 357.67 mil.euro, a produselor ale industriei chimice și mase
plastic a crescut cu 1042.7 mil.euro, a produselor agroalimentare a crescut cu 915.25 mil.euro, a
metalelo r comune și articole din acestea a crescut cu 1300.19 mil.euro, a produselor ale
industriei lemnului, hârtiei (inclusiv mobilă) a crescut cu 509.56 mil.euro, a articolelor din piatr ă,
ipsos, ciment, sticlă și ceramică a crescut cu 116.52 mil.euro.
Ponderea exporturilor României pe principalele grupe de produse realizate în anul 2018
este structurat ă astfel: produsele ale industriei constructoare de mașini cu 51.11% urmată de
produse agroalimentare cu 9.58%, produse ale industriei chimice și mase plastic cu 9.0% metale
comune și articole din acestea cu 8.85%, produse ale industriei textile și pielăriei cu 8.56%,
produse ale industriei lemnului și hârtiei cu 7.29%, produse minerale cu 4.27%, și respective de
articole din piatră, ipsos, ciment, sticlă și cerami c cu 0.60% .
Valoarea exporturilor pe secțiuni conform Clasificării Standard de Comerț Internațional
în perioada 2014 -2018 au înregistrat, în majoritate, cre șteri ale livrărilor pe piața internațională.
Comparativ cu anul 2014 valoarea importurilor de produ se alimentare și animale vii a crescut în
anul 2018 cu 544 mil.euro, a băuturilor și tutunului a crescut cu 27 mil.euro, a materialelor
crude, necomestibile, exclusiv combustibili a scăzut cu 61 mil.euro, a combustibililor minerali,
lubrifianților și mater ialelor conexe a scăzut cu 357 mil.euro, a uleiurilor, grăsimilor și ceruri de
origine vegetală și animală a crescut cu 18 mil.euro, a produselor chimice și produselor conexe,
nespecificate în altă parte a crescut cu 251 mil.euro, a produselor prelucrate c lasificate în
principal după materia primă a crescut cu 2631 mil.euro, a mașinilor și echipamentelor de

47 transport a crescut cu 9883 mil.euro, a articolelor manufacturate diverse a crescut cu 2348
mil.euro iar a bunurilor necuprinse în altă secțiune a scăzu t cu 9 mil.euro.
În anul 2018 Germania este principala tară cu care România exportă cel mai mult cu o
valoare totală a exporturilor de 15561.77 mil.euro urmată de Italia cu 7745.93 mil.euro , Fran ța
cu 4810.22 mil.euro , Ungaria cu 3306.76 mil.euro, Marea Br itanie cu 2874.48 mil.euro , Bulgaria
cu 2203.65 mil.euro , Polonia cu 2148.66 mil.euro, Spania cu 2097.63 mil.euro, Cehia cu 2006.50
mil.euro respectiv Turcia cu 1980.18 mil.euro. Comparativ cu anul 2014 valoarea exporturilor cu
Germania a crescut cu 5462.8 9 mil.euro, cu Italia a crescut cu 1503.65 mil.euro, cu Fran ța a
crescut cu 1260.14 mil.euro, cu Ungaria a crescut cu 634.88 mil.euro, cu Marea Britanie a
crescut cu 721.93 mil.euro, cu Turcia a scăzut cu 375.99 mil.euro, cu Bulgaria a crescut cu
421.58 mi l.euro, cu Spania a crescut cu 704.99 mil.euro, cu Polonia a crescut cu 832.34 mil.euro
iar cu Cehia a cescut cu 826.31 mil.euro .
În ceea ce prive ște ponderea exporturilor României realizate cu principalele țări partenere
în anul 2018 ponderea cea mai mare o are Germania cu 22.98%, urmată de Italia cu 11.44%,
Franța cu 7.10%, Ungaria cu 4.88%, Marea Britanie cu 4.24%, Bulgaria cu 3.25%, Polonia cu
3.17%, Spania cu 3.10%, Cehia cu 2.96% și respectiv Turcia cu 2.92% .
În ceea ce prive ște exporturile României p e regiuni geografice în anul 2018 cea mai mare
valoare o are Europa cu 59422.49 mil. euro, urmată de Africa și Orientul Apropiat cu 4143.44
mil. euro, America de Nord și America de Sud cu 2085.01 mil. euro și respectiv Asia și Oceania
cu 1983.64 mil.euro .
Exporturile României realizate pe principalele moduri de transport în anul 2018 au fost
astfel: transportul rutier cu 50153 mil.euro, urmat de transportul maritim cu 10750 mil.euro,
transportul feroviar cu 3060 mil.euro și respectiv transportul pe căi nav igabile interioare cu 599
mil.euro .
În ceea ce prive ște evoluția exportului pe grupe de țări anul 2018 cea mai mare valoare o
are OECD cu 54892.15 mil.euro, urmat de OCEMN cu 9015.46 mil.euro, APEC cu 4411.13
mil.euro , OPEC cu 1476.65 mil.euro , CCG cu 665.78 mil.euro și respectiv ASEAN cu 178.70
mil.euro .
Soldul balan ței comerciale al României realizat în perioada 2014 -2018 a fost negativ în
fiecare an, aceasta crescând de la an la an. Deficitul commercial al României s -a mărit în fiecare
an ajungând de la -6062.86 mil. euro în anul 2014, la -8366.01 mil.euro în anul 2015, la -9972.18
mil.euro în anul 2016, la -12959.85 mil.euro în anul 2017, respectiv la -15133.69 mil.euro în
anul 2018. Comparativ cu anul 2014 deficitul balanței comerciale față de anul 2018 a ajuns de la
-6062.86 mil.euro la -15133.69 mil.euro ceea ce reprezintă o creștere a deficitului cu 9070.83
mil.euro.

48 Soldul balan ței comerciale Intra U.E. al României realizat în perioada 2014 -2018 a fost
negativ în fiecare an, aceasta crescând de la an la an. Deficitul comercial al României s -a mărit în
fiecare an ajungând de la -6815.17 mil.euro în anul 2014, la -8345.83 mil.euro în anul 2015, la –
8870.33 mil.euro în anul 2016, la -9798.29 mil.euro în anul 2017, respectiv la -9893.50 mil.euro
în anul 2 018. Comparativ cu anul 2014 deficitul balanței comerciale față de anul 2018 a ajuns de
-6815.17 mil.euro la -9893.50 mil.euro ceea ce reprezintă o creștere a deficitului cu 3078.33
mil.euro.
Soldul balan ței comerciale Extra U.E. al României realizat în pe rioada 2014 -2018 a fost
negativ în fiecare an, exceptând anul 2014 în care acesta a fost pozitiv. Deficitul comercial al
României s -a mărit în fiecare an ajungând de la 752.31 mil.euro în anul 2014, la -20.19 mil.euro
în anul 2015, la -1101.85 mil.euro în anul 2016, la -3161.56 mil.euro în anul 2017, respectiv la –
5240.19 mil.euro în anul 2018. Comparativ cu anul 2014 deficitul balanței comerciale față de
anul 2018 a ajuns de 752.31 mil.euro la -5240.19 mil.euro ceea ce reprezintă o creștere a
deficitului c u 4487.88 mil.euro.
Principalele țărilor partenere în deficitul balanței comerciale în perioada 2014 -2018
acestea fiind China, Ungaria, Polonia, Federația Rusă, Olanda, Kazahstan, Austria, Germania,
Turcia, Belgia. În anul 2018 cel mai mare deficit îl are China cu -3661509.63 mii.euro urmată de
Polonia cu -2463234.13 mii.euro, Ungaria cu -2388021.50 mii.euro, Federația Rusă cu –
2051426.16 mii.euro, Turcia cu -1622056.11 mii.euro, Olanda cu -1461700.15 mii.euro,
Germania cu -1393964.18 mii.euro, Kazahstan cu -1294118.28 mii.euro, Austria cu -1173336.90
mii.euro respectiv Belgia cu -756311.97 mii.euro .
Principalele țărilor partenere în excedentul balanței comerciale în perioada 2014 -2018
acestea fiind Marea Britanie, Egipt, Norvegia, Franța, Moldova, Maroc, Li ban, Algeria, Arabia
Saudită și Iordania. În anul 2018 cel mai mare excedent îl are Marea Britanie cu 1129166.37
mii.euro urmată de Franța cu 588726.26 mii.euro, Egipt cu 570563.30 mii.euro, Norvegia cu
484647.85 mii.euro, S.U.A. cu 432202.29 mii.euro, Mol dova cu 413062.66 mii.euro, Maroc cu
372901.52 mii.euro, Algeria cu 289605.62 mii.euro, Liban cu 286029.58 mii.euro respectiv
Arabia Saudită cu 281933.63 mii.euro .

49
Bibliografie

1. Oana Maria Milea, Daniela Popa, Mediul De Afaceri European , Editura Uni versitară,
Bucure ști 2014
2. Oana Maria Milea, Economie Europeana , Editura Universitară, Bucure ști 2013
3. http://www.creeaza.com/afaceri/comert/Balanta -comerciala -Balanta -de-837.php
4. http://www.creeaza.com/afaceri/comert/Balanta -comerciala -Balanta -de-837.php
5. http://www.imm.gov.ro/evolutia -comertului -exterior -al-romaniei -buletin -informativ –
lunar/?inheritRedirect=true
6. http://www.insse.ro/cms/ro/publicatii -statistice -in-format –
electronic?field_categorie_publicatie_value_i18n%5B%5D=12&created=1&field_cuvint
e_cheie_value=&items_per_page=10
7. http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/anuarul_de_comert_internation
al_al_romaniei_1.pdf
8. http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/buletin_statistic_de_comert_int
ernational_nr.12_2018.pdf
9. www.ier.ro