Introducere … ……2 [610576]

1
CUPRINS
Introducere ………… ……………………………………………………………………………2
CAPITOLUL I – ASPECTE TEORETICE PRIVIND BILANȚUL …………… …………… …3
1.1 Noțiuni introductive privind bilanțul contabil ……………………………………………. ..3
1.1.1 Ab ordări istorice și contemporane ale bilanțului contabil …… …… ……………………..4
1.1.2 C omponentele ,obiectivele și funcțiile bilanțului contabil ………………………… ……..6
1.2 Cadrele conceptuale ale contabilități ……………………………………………………….8
1.2.1 Cadr u contabil conceptual din SUA ………………………………………………… …….9
1.3.2 Ca dru contabil conceptual international………………………………………………….9
1.3.3 Cadru contabil conceptual din Marea Britanie …………………………………………10
1.3 Modele de bilanț – Abordarea comparativă a modele de bilanț ………………………10
1.3.1 Bilanțul conform normelor contabile internaționale (IAS 1 -Prezentarea situațiilor
financiare) ……… …………………………………………………………………………… 10
1.3.2 Directivele Uniunii Europene și bilanțul contabil ……………………………………… 16
1.3.3 Bilanțul contabil românesc și analiză comparative între OMFP 3055/2009 și IAS 1 –
Prezentarea situațiilor financiare ………………………………………………………………18
1.4 Auditarea situațiilor financiare ……………………………………………………………21
1.5 Bilanțul și poziția financiară a întreprinderii ……………………………………………..23

CAPITOLUL II – ANALIZA POZITIEI FINANCIARE A SOCIETATII SC SABSPORT SRL
2.1 Date generale privind societatea SC SABSPORT SRL …………………………………..26
2.2 Bilanțul -suport al analizei financiare ……………………………………………………28
2.3 Analiza activului net …………………………………………………… …………………28
2.4 Analiza structurală a societății ……………………………………………………………29
2.5 Analiza corelației dintre Fondul de rument, necesarul de fond de rulment
și trezoreria netă ………………………………………………………………………………32
2.6 Analiză lichidității și solvabilității entități i………………………………………………..36
Concluzii ……………………………………………………………………………………… 40
Bibliografie ……………………………………………………………………………………41
Anexe ………………………………………………………………………………………….42

2
INTRODUCERE

Lucrarea de față intitulată „Bilanțul și poziția fin anciară a întreprinderii.Abordare a
comparativă a diferitelor modele de bilanț” își propune să analizeze unul dintre cele mai
importante și complexe documente contabile și anume bilanțul. Ultimele decenii sunt
caracterizat e printr -o evoluție rapidă în contextul contabilității. Datorită numeroaselor schimbări
și a tendinței de adaptare la standardele internaționale de contabilitate și a reglementărilor
europene, este necesară să se realizeze o analiză amănunțită a bila nțului .
Lucrarea este structurată în două mari capitole.Primul capitol are în vedere analiza
bilanțul ui din punct de vedere teoretic . Aceasta va cuprinde cinci subcapitol e menite să
dezvăluie importan ța și complexitatea informaț iilor din bilanț, dar și analiza comparativă dintre
tipuri de bilanț și poziția financiară a întreprinderii. Vor fi prezentate noțiuni generale despre
bilanțul contabil, abordările contemporane ale situațiilor financiare , dar și obiectivele pe care le
are acest document. În al d oilea sub capitol se vor aborda pe scurt cadrele conceptuale ale
contabilității și impactul pe care acestea le -au avut asupra întocmirii situațiilor
financiare.Următorul subcapitol tratează aspecte comparative privind bilanțul contabil din mai
multe puncte de vedere : situațiile financiare conforme cu standardele internaționale,cu
reglementările europene și nu în ultimul rând bilanțul contabil românesc. Pe baza informațiilor
enunțate se realizează o analiză comparativă între modele de întocmire a situațiilor financiar e
conforme cu IAS 1 -Prezentarea situațiilor financiare și OMFP 3055/2009. În c ontinuare un
subcapitol va trata situațiile financiare, în speță bilanțul contabil, din pu nct de vedere al
auditului. Se vor descrie etape le procesului de auditare și riscurile m isiunii de audit.Ultimul
subcapitol are scopul de a aborda bilanțul contabil din prisma poziției financiare care este
stabilită cu ajutorul informațiilor din acest document.
Capitolul doi, numit „Analiza poziției financiare a societății SC SABSPORT SRL” ș i
alcătuit din șase subcapitole, va avea în vedere analiza financiară a unei societăți, pe baz a
informațiilor din bilanț. L a începutul acestui capitol se vor prezenta date gene rale despre
societate ,urmând să se efectueze analiză principalilor indicatori î n vederea stabilirii poziției
financiare a entității SC SABSPORT SRL.O important ă deosebită se acordă lichidității și
solvabilității firmei, datorită faptului că descrie capacitatea entității de a -și desfășura activitatea.

3
CAPITOLUL 1-ASPECTE TEORETICE PRI VIND BILANTUL

1.1 Noțiuni introductive privind bilanțul contabil
Bilantul contabil este cel mai important și complex document care reflecta situația
patrimoniului întreprinderii la un moment dat. Normele contabile și standardele internaționale
în conformitate cu legislația țării noastre și cu prevederile Directivei a IV -a, au alcătuit o
arhitectură general ă a conturilor anuale sub denumirea de bilanț contabil.Această noțiune,
utilizata într -un sens larg, are semnificația de rezultat al activitații unei întreprinderi desfașurate
într-o perioada de timp. De asemenea, putem defini bilanțul contabil ca fiind un instrument
important in procesul de fundamentare a deciziilor atat din perspectiva activitații curente, cat și
al activitații previzionate.
Dacă ar fi să stabilim un obiectiv fundamental al contabilitații, ar fi acela de a oferi o
imagine fidela asupra patrimoniului, prin intermediul situațiilor financiare și a documentelor de
sinteza. În acest sens, bilanțul joacă un rol foarte important prin fu rnizarea informațiilor necesare
ansamblului de utilizatori și de asemenea pentru luarea de decizii economico -financiare.
În condițiile economiei de piață, datele conținute de bilanț ofera o imagine cuprinzătoare
și reală asupra situației economice și fina nciare a fiecărei întreprinderi. Asemenea informații
sunt la fel de necesare atât pentru întreprinderea însăși, cât și utilizatorii acesteia ca de exemplu
furnizori, clienți , bănci, investitori și institu țiile statului . Astfel, bilanțul contabil constituie “o
sinteză a informațiilor ce caracterizează la un moment dat elementele constitutive ale
patrimoniului fiecărei întreprinderi în parte”1.
Sub o altă definție bilanțul apare ca fiind documentul oficial folosit pentru reprezentarea
inchiderii rezultatul ui exercițiului financiar. Alaturi de bilanț apar si alte documente contabile
cum ar fii contul de profit și pierdere si anexe menite să completeze informațiile din bilanț.
Normele Contabile I nternationale IFRS si IAS prezintă,pe langă documentele menționate și
întocmirea situației modifică rii capitalurilor proprii și situația fluxurilor de trezorerie.
Analizând definițiile de mai sus, putem afirma că bilanțul reprezintă o componentă
fundamentală a documentelor de sinteza cont abilă.

1 D. M. Robu -Bilantul contabil ,Ed.Economica,Bucuresti,2002,pag 3.

4
Încă de la prima definire aceea de “cântar al averii” bilanțul a fost obiectul unor
permanente preocupari si de -a lungul timpului a fost supus la numeroase schimbari.
Conform Normelor si Standardelor Internaționale, bilanțul contabil poate fi î ntalnit sub diverse
denumiri c um ar fi aceea de situații financiare, situația poziț iei financiare sau document
contabil ,însa în contabilitatea românească este cunoscut sub numele de bilanț contabil.
În spatele acestor termeni se ascun de de fapt o reprezen tare a părț ilor compone nte ale
patrimoniului (active , datorii ș i capitaluri proprii ). Aceasta reprezentare semnifică un echilibru
între ceea ce se utilizează, denumit act iv patrimonial, pe de o parte, ș i resurse cunoscute sub
numele de capital proprii ș i datorii.

1.1.1 Abordări istorice și contemporane privind bilanțul contabil
Scurt istoric al bilanțului contabil
Noțiunea de bilanț este foarte veche și nu se știe exact cine a creat acest instrument
contabil . Din punct de vedere etimologic, bilanțul corespunde noțiunii de câ ntar cu două talere
aflat în echilibru și derivă din cuvântul ,,bilanx”.
Dar totuși , cerința întocmirii bilanțului este arătată de matematicianul Luca Paciolo,
odată cu apariția contabilității, bazată pe î nregistra rea în partida dublă. Caracteristica
documentar ă și informativ ă a bilanțului a fost rele vată de Jaques Savary în 1673 “ca un
instrument de control al înregistrărilor contabile și de cunoaștere a situației economi co-
financiare a întreprinderii“2. Chiar dacă bilanțul este cunoscut și utilizat de foarte mult timp în
contabilitate, cel care se remarcă cu adevă rat este belgianul Simon Stevin , care pune problema
necesității bilanțului anual . Deși contabilitatea în partidă dublă există de mai bine de o jumătate
de mileniu, abia în secolul al XIX -lea, în marile întreprinderi industriale și comerciale, începe
să se analizeze periodic patrimoniul, cu ajutorul bilanțului și rezultatele prin intermediul
contului de profit și pie rdere, deci cu alte cuvinte să se facă dist incția între capital și venit.
Abordări contemporane privind bilanțul contabil
În literatura de specialitate contemporană se întâlnesc trei grupe de abordări privind
bilanțul contabil.
O primă categorie de abordări sunt axate pe conceptul de patrimoniu, unde patrimoniul
este alcătuit din ansamblul bunurilor corporale și necorporale, al drepturilor și al obliga țiilor ce

2 C.G. Demetrescu , Istoria contabilității , Editura Științifică, București, 1972. p.110

5
caracterizează situați a unei entități la un moment dat. De -a lungul timpului a u fost elaborate mai
multe înțelesuri ale conceptului de patrimoniu.Astfel, patrimoniul este tratat din punct de vedere
economic, juridic și economico -juridic.
Din punct de vedere economic, bilanțul prezintă capitalurile proprietarului. Ele sunt
tratate atât din perspectiva originii lor, reprezentând resursele (aporturi de capital,
rezerve,împrumuturi), cât și din punctul de vedere al modului de utilizare al acestora (bunuri
economice, creanțe etc). Sintetizând cele spuse mai sus se ajunge la următoa rea s ituație de
echilibru bilanț ier:
Utilizări=Resurse
Din punct de vedere j uridic, un bilanț poate reflecta mai multe informații relevante cum
ar fi: drepturi de proprietate și de creanță, datorii față de te rți și datorii față de asociați.
Potrivit acestei abordări p atrimoniale, societatea apare ca o entitate juridico -economică care
deține un patrimoniu împărțit în activul bil anțier, datorii și capitaluri. Pornind de la abordarea
juridică, analiștii financia ri folosesc conceptul de situație netă. Situația netă reprezintă valoarea
datoriilor întreprinderii față de asocia ți,cu alte cuvinte valoarea drepturilor pe care le posedă
proprietarii asupra entității patrim oniale. Situația netă este echivalentă capitalur ilor proprii,
exprimat ă prin următoarea ecuație bilanț iera:
Situație netă=Activ – Datorii
Ce-a de-a două gru pă de abordări sunt centrate pe fi nalitatea bilanțului ,mai exact pe
cerința de a răspunde nevoilor de interpretare prin metodologiile de analiză economico –
financiară . Cunoscută și sub denumirea de abordare funcțional ă a bilanțului contabil, aceasta
este caracterizată mai mult printr -un efect dinamic. Bilanțul funcțional își propun e să
investigheze nevoile întreprinderii și modul de funcționare al acestora, prin realizarea derulării
diferitelor cicluri. Concepția funcțională a bilanțului are meritul de a oferi o imagine asupra
modului de funcționare economică a unei întreprinderi, p unându -se astfel în evidență stocurile
și resursele corespunzătoare fiecărui ciclu de funcționare.
A treia grupa de abordare este de origine anglo -saxonă. Într -o astfel de viziune sunt
excluse jud ecățile patrimoniale. Și aceasta nu numai pentru faptul că , în contabilitățile anglo –
saxone, domină principiul prevalenței economicului asupra juridicului, dar și pentru modul în
care sunt definite elementele care compun situațiile financiare.

6
1.1.2 Componentele, obiectivele și funcțiile bilanțului contabil
Componentele bilanțului contabil
Cu toții știm că obiectivul principal al contab ilității este acela de a prezent a situațiile
financiare periodice. Acestea în cele din urmă reflectă o imagine fidelă a patrimoniului și ajută
de asemenea la luarea d e decizii economice. Pentru atingerea acestui obiectiv, bilanțul contabil
este cel mai important și complex document care are drept cele mai importante componente:
– bilanțul propriu -zis,
– contul de profit și pierdere și
– anexele la bilanț.
Trebuie remarcat faptul că Standardele Internaționale de C ontabilitate mai impun, pe
lângă elementele prezentate mai sus, și întocmirea situației modificărilor capitalurilor proprii și
a fluxurilor de trezorerie și de asemenea apar diferențe între denumirea elemen telor. Însă acest
aspect va fi tr atat într -un subcapitol viitor.
Pentru completarea acestor documente este necesară o muncă laborioasă, întrucât există
un volum foarte mare de informații care trebuiesc analizate și valor ificate .În acest mod se
asigură construirea unei imagini fidele a situației patrimoniului la un moment dat. Fiecare din
componentele menționate mai sus are rolul să u individual. Astfel, bilanțul prelucrează și
valorifică informațiile patrimoniale din cursul unui exercițiu financiar, contu l de profit și
pierdere se axează pe descrierea rezultatelor din prisma veniturilor și a cheltuielilor, iar anexele
au rolul de a complete informațiile din bilanț. Cele trei componente prezintă informații diferite,
care puse laolaltă, conduc la atingerea o biectivului general al contabilității.În cadrul bilanțului
propriu zis se mai găsesc informații cu privire la poziția financiară a întreprinderii.
Toată lumea cunoaște structura patrimonială a unei întreprinderi: active, capitaluri
proprii și datorii.Chia r dacă între timp denumirea de pasiv a fost treptat înlocuită cu cea de
capital propriu și datorii, putem spune că bilanțul se împarte în două mari categorii : cea de activ
și cea de pasiv( capit aluri și datorii).Activul bilanț ier cuprinde în principiu act ivele imobilizate
și activele circulante, iar cea de pasiv capitalurile proprii și datoriile. Generalizarea est e
aprofundată, fiecare structură din cadrul activelor, a capitalurilor și a datoriilor fiind la rândul ei
împărțită pe grupe și posturi de bilanț , având o anumită legătură între ele. Această corelație între
grupele din bil anț este necesară pentru analiza economico -finanaciară a unității patrimoniale.
Obiective le bilanțului contabil

7
Putem stabili trei obiective principale ale situațiilor financiare:
-prezentarea situației economico -financiară ;
-informarea utilizatorilor ;
-protecția creditorilor .
Prezentarea situației economico -financiare este obiectivul cel mai important al
bilanțului. Pentru a se asigura o imagine cât mai corectă a situa ției patrimoniului, bilanțul trebuie
să furnizeze informații clare și corecte cu privire la elementele acestuia . În acest mod se poate
aprecia stabilitatea economico -financiară a întreprinderii, cât și situația rezultatului. În situațiile
financiare apar informații cu privire la resursele și modul de atragere a acestora, precum și
termenele de scadență .De asemenea găsim informații despre capacitatea societății de a deține
lichidități necesare acoperirii datoriilor.
Un alt obiectiv al situațiilor financia re îl reprez intă informarea utilizatorilor. Spre
deosebire de obiectivul precedent , acesta de față este un obiectiv de interes intern, ce are rolul
de a informa conduce rea și organele de control cu privire la datele despre formarea costurilor
sau a prețuril or de vânzare, controlul costurilor și al eficacității economice. În baza acestor date
se iau majoritatea deciziilor și măsurilor economice cu privire la companie.
Protecția creditorilor este un al obiectiv al situațiilor financiare.Acestea pun la dispozi ție
potențialilor creditori informații care să le garanteze investiția făcută.
În general, se poate afirma că situațiile financiare reprezintă o sinteză a activității
economico -financiare a întreprinderii și se poate stabili un obiectiv general a l bilanțu lui: acela
de a prezent a situațiile financiare a întreprinderilor și de a furniza informații necesare pentru
evaluarea structurii patrimoniale, calculul ratei de lichiditate și flexibilitatea financiară.
Funcțiile bilanțului contabil
Principalele funcții ale bilanțului contabil sunt : funcția de generalizare, funcția de
informare și funcția de analiză.
Funcția de generalizare a bilanțului constituie o manifestare a procedeului generalizării
în cadrul metodei contabilităț ii, a procesul ui de cunoaștere contabile și o expresie a momentului
final al fluxului de prelucrare a datelor și informațiilor contabile dintr -o unitate patrimonială.
Bilanțul preia datele individuale din fiecare cont. Aceste date sunt grupate și si stematizate în
funcți e de natura lor cu corelațiile dintre ele, în așa fel încât se obțin date sintetice cu o mare
densitate informațională . Funcția de generalizare a bilanțului se manifestă în primul rând în

8
cadrul fiecărei unități patrimoniale, generalizarea informațiilor fi ind făcută la nivelul acesteia.
Prin centralizare se obțin în mod succesiv date și informații sintetice la nivelul tuturor treptelor
organizatorice până la nivelul economiei naționale.
Funcția de informare este asigurată prin faptul că bilanțul cuprinde i nformații foart e
importante, ce se referă la mijloacele, sursele și procesele economice și financiare ale entității
patrimoniale.Aceste informații se dovedesc a fi extrem de utile pentru manageri i organizației,
în principal datorită deciziilor economice ca re se iau pe baza acestora . Datele înscrise în bilanț
oferă informații referitoare la mărimea și felul tuturor mijloacelor economice cu care lucrează
unitatea, dacă și în ce măsură acestea sunt formate din surse proprii sau surse străine; ponderea
diferite lor grupe de mijloace și surse în totalul acestora; dacă exercițiul pentru care s -a întocmit
bilanțul s -a încheiat cu profit sau cu pierdere, etc. De asemenea, date le înscrise în bilanț servesc
ca sursă de informații și pentru alte organisme externe.Pentru ca bilanțul să -și realizeze funcția
de informare, datele și informațiile furnizate de el trebuie să îndeplinească o serie de condiții
cum sunt: realitate a, exactitatea, legalitatea și corectitudinea .
Funcția de analiză este o aprofundare de informare. Ea se bazează pe evidențierea
factorilor de influență a fenomenelor și proceselor prezentate din datele și informațiile din bilanț
cât și a mărimi acestei influențe. Ea se exprimă și realizează prin valorificarea diferitelor
corelații ce trebuie să existe în tre datele și informațiile din bilanțul propriu -zis; corelații între
grupele bilanțului, între capitolele și posturile bilanțului.

1.2 Cadre conceptuale ale contabilității
Cadrele contabile conceptuale au avut un rol deosebit în procesul de raportare financiară.
De-a lungul timpului au fost emise trei cadre contabile conceptuale și anume : cadrul conceptual
american, cadrul contabil conceptual internațional și cadrul conceptual contabil britanic.În acest
context ,cadrele contabile joacă un rol important în procesul de normalizare al raportării
financiare și al dezvoltării contabil itații la nivel mondial. Informațiile cuprinse în aceste cadre
stau la baza raportării financiare si anume : informații cu privire la obiec tivele raportării
financiare, caracteristicile calitative ale situațiilor financiare,elementele componente ale
situațiilor financiare, principii de recunoaștere și evaluare a elementelor din situtaiile financiare.

9
1.2.1 Cadrul contabil conceptual din SUA
În Statele Unite ale Americii normele contabile aplicate sunt reglementate de Consiliul
pentru Standarde de Contabilitate Financiară ( Financial Accounting Standards Board -FASB),
fiind primul organism de normalizare a contabilității printr -un cadru conceptual. Acest cadru
contabil conceptual a fost rezultatul dezbaterilor din perioada 1973 -1985,privind realizarea ș i
stabilirea unor obiective com une în domeniul contabilităț ii. Potrivit FASB , un cadru conceptual
reprezintă un “sistem coerent de obiective și principii fundamentale, legate între ele, susceptibile
să conducă la formularea de norme solide și să indice natură, rolul și limitele contabilit ății
financiare și ale situațiilor financiare”3.Ca și structura, cadrul conceptual american este alcă tuit
din mai multe enunțuri (SFA C-Statements of Financial Accounting Standards -Enunțuri ale
conceptelor contabilității financiare) elaborate începâ nd cu an ul 1978 când a fost enuntat primul
enunț SFA C 1-Obiectivele Raportării financiare a întreprinderilo r și terminând cu an ul 2000
SFAC 7-Utilizarea informațiilor privind fluxurile de numerar și a valorii actualizate în evaluare.

1.2.2 Cadru con tabil conceptual internațional
Cadrul conceptual contabil internațional este cunoscut sub denumire a de Cadrul
Conceptual pentru Raportare F inanciar ă, numindu -se în trecut Cadrul C onceptul de Întocmire
și Prezentarea Situațiilor F inanciare (Framework for the preparation and presentation of
financial statement). Acesta cuprinde concepte și principii care alcătuiesc împreună sistemul de
referință privind întocmirea și prezentarea situațiilor financiare.
Comitetul Standardelor Internaționale de Contabilitat e IASC (în pre zent intitulându -se
Consiliul Standardelor Internationale de Contabilitate – IASB) își are originea în contabilitate
anglo -saxonă, în Statele Unite. Această idee a unui cadru conceptual se bazează pe construirea
unei contabilități moderne, pri n care să se r eflecte cât mai bine performanța normalizări, dar și
a lucrărilor contabile și raportărilor financiare. Una dintre cele mai importante componente ale
acestui cadru es te constituită de obiectivele contabilității și cele ale raportării financia re, de a
furniza informații în vederea luării deciziilor economice.
Ce trebuie remarcat este faptul că deși este inspirat din cadrul contabil american, Cadrul
conceptual internațional a reușit să dezvolte propria reflecție asupra contabilității.
Particul aritățiile prin care acesta se distanțează de cel american este acela că își propune să fie

3 Scope and Implications of Conceptual framework Project, citat de N.Feleaga (1996:27 -248).

10
un cadru contabil care să se adreseze unei categorii mai largi de utilizatori, spre deosebire de cel
amer ican care are în vedere o paletă mai restrânsă. De asemenea , în Cadrul conceptual
international se precizează că utilizatorii situaț iilor financiare sunt: i nvestitorii prezenți și
potențiali,personalul angajat,creditorii, furnizorii și alți creditori comerciali, clienții,Guvernul și
instituțiile acestui a, cât și p ublicul.
Obiectivul principal al acestui cadru este de ”a răspunde necesităților com une ale
utilizatorilor, în sprijinirea luării deciziilor economice, evaluării răspunderilor,evaluării
garanțiilor pentru credite acordate întreprinderii, evaluării capaci tății întreprinderii de a -și plăti
angajați,determinării politicii fisacle , a profitului și a dividendelor care se pot distribui ”4 .
Este necesar a se menționa că a fost elaborat un proiect comun de convergență privind
cadrul conceptual, în contextual a cțiunilor depuse de FASB și IASB. Acest proiect privind
elaborarea unui cadru conceptual comun cu scopul de a se perfecționa conceptele deja existente
în conta bilitate și mediul de afaceri. Realizarea unui cadru conceptual contabil comun, prin
armonizarea celui a merican cu cel international, reprezintă o etapă foarte importantă la nivel
mondial, c u scopul dezvoltării unui set de situaț ii financiare de înaltă calitate. Proiectul se dorea
a fi definitivat până în anul 2010 prin parcurgerea a mai multe faze, însă datorită declanșării
crizei economice la nivel mondial, procesul de finalizare s-a încetinit și a fost amânat.

1.2.3. Cadrul conceptual din Marea Britaniei
Cadrul conceptual britanic, intitulat Enunț de p rincipii pentru informarea financiară –
Statements of Principles for Financiar Rreporting , este cel mai nou cadru conceptual.Acesta a
fost în vederea fur nizării unui cadru concis și co erent de referință, pentru a folosi în formularea
și revizuirea standardel or contabile .

4 M.Ristea, Sisteme contabile comparate ,Editura Ceccar,Bucuresti, 2006, pag 50.

11
1.3 Modele de bilanț -Abordare comparativă între modele de bilanț
1.3.1 Bilanțul conform normelor contabile internaționale (IAS 1 -Prezentarea situațiilor
financiare)
Standar dul Internațional de contabilitate 1 – Prezentarea situațiilor financiare (IAS 1)
din 2011 înlocuiește IAS 1 , revizuit în 2003 și modificat în 2005 . Ca și conținut , prezentul
standard stabilește dispozițiile generale de prezentare a situațiilor financiare, îndrumările spre
structura acestora și normele minime privin d conținutul lor.
Situațiile financiare semnifică o reprezentare a performanței și poziției financiare, dar și
a fluxurilor de numerar ale unei întreprinderi.Informațiile prezentate în situațiile financiare au
în vedere aspect e legate de activele întrepri nderii, mai exact activele controlate de întreprindere
care generează fluxuri de numerar viitoare, capitalurile pro prii, reprezentând interesul rez idual
al acționarilor, rezultatul net al întreprinderii,diferența dintre veniturile și ch eltuielile,ce poate
fi tradus ca și performanță economică a entității.Trebuie remarcat faptul că aceste informații
trebui e să fie suficient de explicite, corecte și complete, astfel încât să poate transmită
utilizatorilor aprecieri relevante la adresa acestora.
Standar dul Internațional de Contabilitate IAS 1 – Prezentarea situațiilor financiare , emis
în anul 1997, reviz uit și modificat în 2011, are ca scop prezentarea situațiilor financiare de
interes general în vederea asigurării comparabilității între perioade diferi te și între societăți
diferite.
Cum am mențio nat și în capitolele anterioare , obiectivul general al situațiilor financiare
este “de a furniza informații despre poziția financiară, performanțele și modificările poziției
financiare ale întreprinderii, inform ații utile unei sfere largi de utilizatori în luarea deciziilor
economice ”5.Prezentul standard își propune să completeze cadrul conceptual i nternațional,
tratând aspecte ca de exemplu : noțiunea de imagine fidelă, metodele contabile, continuitatea
exploatăr ii, contabilitatea de angajamente, elementele minime de prezentat în situațiile
financiare etc.
Conform IAS 1, situațiile financiare trebuie să cuprindă un set complet cu următoarele
componente:
-o situație a poziției financiare la finalul perioadei ;

5 M.Ristea , C.I. Lungu , I.Jianu – Ghid pentru înțelegerea și aplicarea Standardelor Internaționale de
Contabilitate – IAS 1 Prezentarea Situațiilor Financiare , Editura CECCA R, București, 2004, pag.7

12
-o situație a rezultatului global pe perioad ă;
-o situație a modificării c apitalurilor proprii pe perioadă;
-o situație a modificării flux urilor de trezorerie pe perioadă;
-Note (Principale politici contabile pe care întreprinderea le aplică și alte anexe).
-o situație a poziției financiare de la începutul primei perioade comparative, atunci când entitatea
aplică retroactiv o politică contabil ă sau face o retratare a elementelor din situațiile financiare.
Remarcăm faptul că versiunea anterioară a IAS 1 -Prezentarea situaț iilor financiare
utiliza termenii de bilanț și situația fluxurilor de numerar pentru a descrie două din elementele
situațiilor financiare. Potrivit cadrului general, denumiri le actuale, acelea de situație a poziției
financiare și de situa ție fluxurilor de trezorerie reflectă mai bine funcț ia acestor componente .
Informațiile care prezintă o mare importantă pentru utilizator i sunt identificate în ca drul
gene ral pentru raportare financiară ,dar sunt reluate și de prezentul standard. Acestea sunt :
activele, datoriile, capitalurile proprii, veniturile și cheltuielile,respective câștigurile sau
pierderile,distribuirile către propietari și contribuțiile acestora în calitate de propietari. Pe lângă
acestea IAS 1 – Prezentarea situațiilor financia re, mai prevede și alte informații complementare
referitoare la structura și conținutul situațiilor financiare propriu -zise, menite să ofere o mai
bună înțelegere a informațiilor prezentate: numele întreprinderii, despre ce conturi este vorba(
conturi in dividuale sau consolidate), data întocmirii bilanțului , moneda de prezentare, ni velul
de rotunjire aplicat etc.
De asemenea ,întreprinderile pot opta pentru prezentarea unui bilanț financiar (raport
financiar) , prin care sunt puse în evidență principalele t răsături ale performanței economice și a
poziției financiare, precum și incertitudinile și riscurile existente.
Abordări generale privind bilanțul conform IAS 1
Potrivit IAS 1 -Prezentarea situațiilor financiare , la nivel internațional există două
modalități de reprezentare a bilanțului și anume: formatul cont prin care se urmărește egalitatea
dintre active și capitaluri proprii și formatul lista care prezintă egalitatea bilanț iera sub
următoarea formă: Active –Datorii=Capitaluri Proprii. În România , în prezent bilanțul este
prezentat sub formă de lista, spre deosebire de alte state precum Franța sau Germania unde este
folosită prezentarea de tip cont.
În cadrul paragrafelor 60 -67 al acestui standard se specifică nevoia de a face diferența
între cee a ce înseamnă curent și ceea ce înseamnă necurent (pe termen lung). Astfel,

13
întreprinderile trebuie să decidă, pe baza naturii activității sale, dacă este necesar să prezinte
elementele curente și necurente , atât pentru parte de active , cât și pentru cea d e datorii. În cazul
în care această distincție nu este efectuată, elementele se vor prezența în bilanț în funcție de
lichiditatea lor. Pentru prezentarea activelor din situația poziției financiare întreprinderile pot
alege unul din criterii le: crieriul cur ent/termen lung (necurent) sau criteriul
lichiditate/exigibilitate.
Un activ, respectiv o datorie sunt considerate curente dacă înde plinesc condițiile
enunțate de IAS 1 -Prezentarea situaț iilor financiare . Aceste condiții sunt sintetizate după cum
urmează:
1. Active curente/circulante – se așteaptă să fie realizate sau deținute în scopul vânzării sau
consumării pe parcursul ciclului de exploatare; sunt deținute pentru realizarea obiectului sau de
activitate sau se așteaptă să fie realizate în 12 luni de la dată bilanțului: reprezintă numerar sau
echivalente în numerar a căror utilizare nu este restricționată cel puțin 12 luni.Toate celelalte
active sunt clasificate drept active imobilizate sau necurente.
2. Datorii curente : se așteaptă să fie stinse în decus rul ciclului de exploatare; sunt deținute pentru
realizarea obiectului de activitate: au un termen de scadență de maxim 12 luni de la dată
bilanțului. Toate celelalte datorii sunt considerate datorii pe termen lung .
Deși standardul nu impune o strucură obligatorie de prezentare a situației poziției
financiare, sunt necesare o serie de elemente ce nu trebuiesc să lipsească din cadrul acesteia:
-imobiliză ri corporale
-investiții imobiliare
-imobiliză ri necorporale
-active financiare
-investiții contabiliz ate prin metoda punerii în echivalentă
-active biologice
-stocuri
-creanțe comerciale și similare
-numerar și echivalente de numerar
-datorii comerciale și similar
-datorii financiare
-datorii și active fiscale așa cum sunt ele cerute de IAS 12

14
-provizioa ne
-datorii pe termen lung purtătoare de dobânda
-interes minoritar
-capital emis și rezerve.
Performanță unei întreprinderi este măsurată cu ajutorul contului de profit și pierdere
sau situația rezultatului global conform denumirii din IAS 1, care pre zintă elementele de venituri
și cheltuieli. Potrivit standardului internațional IAS 1, o entitate trebuie să prezinte fie
elementele de venituri și cheltuieli într -o singură situație a rezultatul ui global, fie în două situații :
una care să prezinte compone ntele de profit sau pierdere (situația individuală a venitur ilor și
cheltuielilor) și a doua situație care începe cu profitul sau pierderea și care prezintă el emente ale
rezultatului global. O analiză a cheltuielilor utilizând o clasificare bazată fie pe n atură
cheltuielilor, fie pe destinația lor în cadrul e ntității,furnizează informații fiabile și relevante.
În ceea ce privește situația rezultatului global, conform IAS 1 -Prezentarea situatiilor
financiare este necesar să fie prezentate cel puțin următoarele elemente:
-veniturile
-câștigurile și pierderile care apar prin nerecunoașterea activelor financiare evaluate la cost
amortizat
-costurile de finanțare
– cota-parte din profitul sau pierderea aferent(a) entităților asociate și asocierilor în p articipație,
contabilizată prin metoda punerii în echivalentă;
-cheltuiala cu impozitul;
– o sumă unică cuprinzând totalul profitului sau pierderii post -impozitare din activitățile
întrerupte și câștigului sau pierderii recunoscute la evaluarea la valoar ea justă minus costurile
generate de vânzare sau de cedarea activelor sau a grupului (grupurilor) destinate cedării care
constituie activități întrerupte; și( intereseul minoritar)
– profitul sau pierderea netă a perioadei.
– fiecare componentă altor eleme nte ale rezultatului global clasificată în funcție de natură;
– partea altor elemente ale rezultatului global al entităților associate sial asocierilor în participație
contabilizată folosind metodă punerii în echivalentă
– rezultatul global total;.

15
Situaț ia individuală a veniturilor și cheltuielilor cuprind e toate elemente enunțate mai
sus, însă cu excepția ultimelor trei.
Întreprinderea trebuie să stabilească modelul de prezentare a situațiilor financiare.Astfel
facem o comparație între modelul contului de profit și pierdere după natură și modelul după
destinații. IAS 1 – Prezentarea situațiilor financiare permite prezentarea rezultatului global sub
următoarele forme: după natura cheltuielilor ( IAS 1, Paragraf 102) si dupa destinatia
cheltuielilor (IAS 1 , Paragraf 103).
Prima metodă implică gruparea cheltuielilor în contul de profit și pierdere după natură
lor (de exemplu cheltuieli cu amortizarea , cheltuieli cu personalul, costul transporturilor etc),
fiind o metodă ușor de aplicat deoarece nu implică alocarea cheltuielilor după funcțiile
întreprinderii.
Ce-a de -a doua metodă detaliază cheltuielile după destinații, permițând calcularea
profitului brut din exploatare, ca diferența între cifra de afaceri și costul bunurilor vândute.
Această metodă este utilizată în special pentru compararea eficien ței gestiunii
întreprinderilor. Conform articolului 104 din Standardul Internațional 1 – Prezentarea situ ațiilor
financiare , întreprinderile care clasifică cheltuielile după funcție trebuie să prezinte informații
suplimentare despre natură cheltuielilor.
Cu ajutorul contului de rezultate se permite să se stabilească previziuni asupra
performanței viitoare a întreprinderii.
Pe lângă situația poziției financiare și situația rezultatului global (contul de profit și
pierdere), IAS 1 -Prezentarea sitautiilor financiare mai precizează întocmirea a două situații
financiare și anume: situația modificărilor capitaluri lor proprii și situația fluxurilor de trezorerie.
Potrivit acestui standard, o întreprindere trebuie să prezinte în mod distinctiv situația variației
capitalurilor proprii prin care să se reflecte :profitul net sau pierderea netă a perioadei, pierderile
și câștigurile, cheltuielile și veniturile care au fost afectat în mod direct capitalurile
proprii,veniturile și cheltuielile totale ale perioadei și de asemenea efectul cumulativ al
politicilor contabile aplicate și corecția erorilor fundamentale prezenta te în Standardul de
Contabilitate 8 – Profitul net sau pierderea netă a perioadei . Scopul principal al întocmirii
situației modificărilor capitalurilor proprii este furnizarea elementelor de venituri și cheltuieli
afectate direct asupra capitalurilor propri i.

16
Situația fluxurilor de trezorerie are drept scop informarea cât mai corectă a utilizatorilor
cu privire la posibilitatea unei entități de a genera numerar și echivalente de numerar, precum și
necesitățile de a folosi fluxurile de trezorerie respective . La nivel internațional situația fluxului
de numerar este prezentat pe larg în cadrul standardului de contabilitate IAS 7 – Situația
fluxurilor de trezorerie .
În ceea ce pri vește notele explicative, S tandar dul IAS 1 -Prezentarea situatiilor
financiare precizează că situațiile menționate anterior trebuie să cuprindă informații
suplimentare care să vină în completarea situațiilor financiare de baza și să ajute la înțelegerea
cât mai corectă a utilizatorilor.O entitate trebuie să p rezinte notel e, pe cât posi bil într -un mod
sistematic, trebuie să coreleze fiecare element din situațiile poziției financiare și rezultatului
global, din situația individuală a veniturilor și a cheltuielilor și din celelalte situații fianciare
menționate mai sus. Cât despre politic ile contabile o întreprindere trebuie să aibă un rezumat al
politicilor contabile semnificative sau în alte note raționamentele profesionale pe care
conducerea le -a făcut în aprobarea politicilor contabile.

1.3.2 Directivele Uniunii Europene și bilanțul contabil
La nivel european, contabilitatea statelor europene este reglementată cu ajutorul a două
intrumente deosebit de importante și anume:directivele, care necesită încorporarea în legislația
statelor membre, și reglementările, care devin legi în cadr ul Uniunii Europene, fără a fi preluate
de legile statelor membre. Cele mai importante directive pe baza cărora se reglementează
contabilitatea Uniunii Europene sunt Directiva a IV -a privind conturile anuale, cu modificările
și completările ulterioare și D irectiva a VII -a, cu modificările și adăugările ulterioare. Ca și
reglementări cea mai cunoscută reglementare este IAS (Internațional Accounting Standards), pe
baza căruia s -a realizat enunțarea celor mai importante aspecte cu privire la situatiile financi are
în subcapitolul anterior.
Ca scurtă prezentare a Directivei a IV -a a Consiliului (78/66/CEE) privind conturile
anuale ale anumitor tipuri de societăți, a apărut în prima faza sub formă de proiect în anul
1971,având drep t fundamente Legea Societăților Comerciale G ermane din 1965.Ulterior, Marea
Britanie a reușit să își impună influență asupra acestui proiect în annul 1974, ajungându -se la o
formă finală care a fost adoptată în anul 1978. Ca și conținut , Directiva a IV -a cuprinde cerințe

17
stricte referito are la întocmirea situațiilor financiare anuale, datorită preluării reglementărilor
germane.
Scopul emiterii acestei directive constă în asigurarea unei corectitudini cu privire la
regulile de evaluare, formatul și publicarea situațiilor financiare în cad rul Comunității
Economice Europene (CEE). Astfel, în cadrul articolului 2 din Directiva a IV -a se conturează
clar structura situațiilor financiare ale unei societăți comerciale și anume: conturile anuale vor
cuprinde bilanțul, contul de profit și pierdere și anexă( notele).
Trebuie remarcat faptul că există o diferența între conturile anuale și situațiile
financiare.Conform IAS 1 -Prezentarea situațiilor financiare , situațiile financiare cuprind mai
multe el emente decât cele enumerate de D irectiva a IV -a și anume: bilanțul, contul de profit și
pierdere, situația modificării capitalurilor proprii, situația fluxurilor de numerar și anexele.
Ca și conținut, Directiva a IV -a CEE cuprinde 12 secțiuni, menite să structureze cât mai
bine clauzele și reglementările europene, astfel încât utilizatorii să beneficieze de cele mai bune
rezultate. Structura conturilor anuale trebuie să respecte în mod obligatoriu prevederile
directive i, pentru stabilirea bilanțului,a contului de profit și pierdere și a anexelor.Potrivit
acestor prevederi sintetizăm faptul că bilanțul se poate întocmi în formatul lista sau cont.De
asemenea și în privința contului de profit și pierdere există opțiunea întocmirii modelului lista ,
cu detalierea cheltuielilor după natură sau destinații sau mo delul cont, cu detalierea cheltuielilor
de exploatare după natură sau destinații .Este important de remarcat faptul că „nu este permisă
modificarea formei de prezentare de la un exercițiu la altul ”6 .Alături de cele trei elemente ale
contur ilor anuale,Dire ctiva a IV -a prezintă și elaborarea unui raport de gestiune care trebuie să
ilustreze evoluția afacerilor și situația societății.
În ceea ce privește modalitățile de evaluare, regulile stabilite de Directiva a IV -a sunt
folositoare în vederea comparabili tății și echivalenței informațiilor din conturile anule. Astfel
sunt prezentate principiile de baza în evaluarea și anume:principiul contin uității activității,
principiul permanentei metodelor,principiul prudenței,principiul indepentendentei
exercițiilor, principiul evaluării separate a elementeleor de active și datorii, principiul
intagibilitatii bilanțului de deschidere,principiul necompensarii și principiul prevalenței
economicului asupra juridicului și principiul pragului de semnificație. Elementele pre zentate în
situațiile financiare anuale se evaluaează pe baza principiului costului de achiziție sau al costului

6 Directiva a IV -a CEE,sectiunea 2, art.3

18
de producție.Ca și momente evaluare poate avea loc la intrarea în patrimoniu, la inventariere
sau la întocmirea bilanțului și la ieși rea din pa trimonial societății.
Directiva a VII -a Consiliului European are drept scop principal reglementarea în spațiul
comunitar a regulilor și practicilor de întocmire și preze ntare a conturilor consolidate. În
România, reglementările conforme cu Directiva a VII -a a UE, asimilează în mare parte
prevederile acesteia aplicabile grupurilor de societăți care -și desfășoară afacerile pe teritoriul
României.Î n viziunea regle metarilor naționale și europene grupul reprezintă ansamblul de
societăți format din compania mama și filialele sale.

1.3.3 Bilanțul contabil românesc si analiza comparativă între OMFP 3055/2009 si
Standardul International de Contabilitate 1 (IAS 1 -Prezentarea situațiilor financiare )
Datorită importanței deosebite pe care o are contabilitatea în bună desfășurare a
entităților econ omice, s -a considerat necesar ca sistemul de contabilitate existent în România să
fie restructurat corespunzător cerințelor și condițiilor normelor internaționale și cele europene.
Dezbaterile în privința acestei restruc turări au două mari direcții: implementarea IFRS -urilor si
IAS-urilor și aplicarea reglementărilor contabile conforme cu directivele contabile europene.
Drept urmare, normele sistemului contabil român au la baza coordonatele contabilităț ii europene
și inte rnaționale.Ca prim punct de pornire în modernizarea contabilițaii r omânești a fost apariția
Legii C ontabilitatii din România nr.82/1991 și a regulamentului de aplicare a acesteia din 1993 .
În prima etapă a reformei contabile România a optat pentru contabil itatea pe filiera franceză ,
acest nou sistem contabil aplicându -se fără prea mari schimbări până în anul 2000.
Modificări importante au fost conturate o dată cu demararea Programului de Dezvoltare
a Sistemului Contabil din România, începând cu annul 1997. Rolul acestui program a fost acela
de armonizare a nromelor contabile din România cu cele manifestate pe plan internațional, mai
exact cu Directivele Europene și Standardele Internaționale de Contabilitate. Prin aderarea la
UE, România a fost de acor d cu adoptarea regementarilor contabile la nivel European, unde
implementarea IFRS /IAS și respectarea directivelor europene erau obligatorii. În prezent,
contabilitate din România este reglementată OMFP 3055 /2009 cu modificările și completările
ulterioare, conformă cu Directivele E uropene. Obligativita tea adoptării IFRS -urilor revine în
țară noastră tuturor societăților cotate, cărora li se impune aplicarea standardelor internațional e
contabile .

19
Conform OMFP 3055/2009 , situațiilor financiare alcătuiesc u n tot unitar și trebuie să
ofere o imagine fidelă a activelor, datoriilor, poziției financiare,profitului sau pierderii
entității.Se remarcă diferența înre obiectivul situațiilor financiare conform referentialului
internațional care era acela de a furniza informații despre poziția financiară, performanțele și
modificările poziției financiare,necesare unei game largi de utilizatori în luarea deciziilor
economice.
Potrivit articolului 3 din OMFP 3055/2009 cu modificările și completările ulter ioare,
sunt enu nțate aspect e privind întocmirea situațiilor financiare, respectând anumite
condiții.Astfel precizăm că persoanele juridice care la dată bilanțului depășesc limitele a două
dintre următoarele 3 criterii și anume: total active: 3.650.000 euro; cifra de afac eri netă:
7.300.000 euro; număr mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 50 vor întocmi situații
financiare anuale care cuprind:
– bilanț;
– cont de profit și pierdere;
– situația modificărilor capitalului propriu;
– situația fluxurilor de numerar;
– note explicative la situațiile financiare anuale.
Persoanele juridice care la dată bilanțului nu depășesc limitele a două dintre criteriile
enunțate mai sus, vor putea întocmi situații financiare anuale simplificate ș i anume:
– bilanț prescurtat;
– cont de profit și pierdere;
– note explicative la situațiile financiare anuale simplificate.
Opțional, “ele pot întocmi situația modificărilor capitalului propriu și/sau situația
fluxurilor de numerar.
Chiar dacă în t impul primei reforme a contabilității românești (1990-1994) a fost folosit
ca model de bilanț cel sub formă de cont în ca re ecuația bilantiera se prezenta in modul
ACTIV=PASIV, în prezent î n România se folosește bilanțul de tip lista , inspirat din practic ă
anglo -saxonă.Acest tip de bilanț operează direct cu structurile de active, datorii și capitaluri
proprii, având la baza următoarea ecuație bilantiera:
Active -Datorii=Capitaluri proprii(Situația Netă)

20
Această ecuație scoate în evi dență situa ția netă a entității și capacitatea întreprinderii de a crea
lichidități în vederea plății datoriilor către creditori, precum și a remunerării, sub formă de
dividende.
De asemenea, elementele de natură activelor, respectiv datoriilor sunt prezentate în
bilanțul contabil românesc conform Directivei a IV -a CEE cu modificările și completările
ulterioare, adică în funcție de natură și lichiditate, respectiv natură și exigibilitate. Un av antaj al
tipului de bilanț listă constă în faptul că pune în evidență o s erie de indicatori cum ar fi fondul
de rulment sau situația patrimonială netă, indicator ce ajută la analiză poziției financiare a
întreprinderii.
În ceea ce privește formatul contului de profit și pierdere este asemănător celui conform
Directivei a IV -a CEE. Prezentarea situației veniturilor și cheltuielilor conform Legii
Contabilității nr .82/1991 cuprinde următoarele elemente:cifra de afaceri,veniturile și cheltuielile
exercițiului, grupate după natură precum și rezultatul exercițiului,c eea ce este în c onformitate
cu Directiva a IV -a CEE. Se specifică de asemenea că întreprinderile care sunt reglementate cu
ajutorul standardelor internațional e vor întocmi situațiile financiare anuale conforme cu IAS 1 –
Prezentarea situațiilor financiare .

Analiză comparativă intre OMFP 3055/2009 si IAS 1 privind situațiile financiare
Deși în cadrul OMFP 3055/2009 bilanțul și contul de profit și pierdere sunt
standardizate, este necesară punctarea celor mai importante diferențe care apar în cadrul
Standardului de Contabilitate 1 (IAS 1).Astfel , se realizează o analiză comparativă între OMFP
3055/2009 și IAS 1 -Prezentarea situațiilor financiare cu privire la cele două elemente
menționate mai sus.
Analizând bilanțul (situația poziției financiare conform IAS 1) se pot observă unele
diferențe între cele două norme contabile.Unele elemente obligatorii conform IAS 1 nu apar în
bilanțul din OMFP 3055/200 9 ca de exemplu: activele imobilizate deținute în vederea
vânzării,investițiile imobiliare, activele biologice , creanțele sau datoriile de im pozit amânat. Din
punct de vedere al contului de profit și pierdere constatăm că diferențele sunt și mai mari.OMFP
3055 /2009 precizează că este obligatoriu tuturor entităților prezentarea unui cont de profit și
pierdere cu cheltuieli clasificate după natură și o detaliere a cheltuielilor după funcții în notele
explicative ,în timp ce Standardul Internațional 1 solicită fie prezentarea unui rezultat global , fie

21
un cont de profit și pierdere, cu cheltuieli clasificate d upă natură sau funcții,depinzând de
alegerea întreprinderii, însoțit de o situație a rezultatului global. Situația modificării capitalurilor
proprii,respectiv situația fluxurilor de trezorerie nu prezintă mari diferențe în cadrul celor două
referențiale,cu mențiunea că IAS 1-Prezentarea situațiilor financiare solicită prezentarea
separată a elementelor care decurg din tranzacțiile cu proprietarii în cazul situației variației
capitalurilor proprii.

1.4 Auditarea situațiil or financiare ale societăților
În sens larg, p utem define noțiunea de audit ca o examinare de către o persoană
independenta și competent ă a reprezentărilor contabile și fi nanciare ale unei entități
economice.Termenul de audit este de natură anglo -saxonă și poate fi sinonim cu termenele de
verificare sau control. Conform definiției publicate de Camera Auditorilor Financiari din
România, "auditul financiar reprezintă activitatea de examinare, în vederea exprimării de către
auditorii financiari a unei opinii asupra situațiilor financiare, în conformitate cu Standardele
internaționale de audit financiar ale Federației Internaționale a Contabililor ". De asemenea
auditul financiar este “cea mai înalta formă de asigurare pe care o poate da un profesionist asupra
unei informații ”7. În practică sun t întâlnite mai multe forme de audit și anume :auditul
operațional, auditul de conformitate și auditul financiar (statutar). Având în vedere tema lucrării
de față, este necesară o detaliere mai amănunțită a auditului financiar, care are drept scop
verifica rea situațiilor financiare.
Conform Legii Contabilității, persoanele juridice care aplică Reglementările contabile
armonizate c u Directivele Uniunii Europene și cu Standardele Internaționale, situațiile
financiare sunt supuse auditului financiar, care se efectuează de către auditori competenți,
persoane fizice sau juridice autorizate.De asemenea , sunt supuse auditului financiar și acele
situații financiare întocmite cu ocazia fuziunii, divizării sau încetării unei entități care aplică
Reglemntarile contab ile armonizate menționate mai sus.
Obiectivul general al auditarii situațiilor financiare, conform cadrului general privind
auditul situațiilor financiare este „acela de a da posibilitatea auditului de a -și exprimă opinia

7 IFAC /SIA (Standardele International de Audit)

22
dacă situațiile financiare sunt î ntocmite, sub toate aspectele semnificative, în conformitate cu un
cadru general identificat de raportare financiara”8.
În activitate de audit financiar este necesară parcurgerea problemelor care stau la bază
cadrul ui de raportare financiară.Astfel auditorul trebuie să identifice următoarele:
– aria de aplicabilitate a cadrului general, utilizatorii și nevoia de informare a acestora
-obiectivul situațiilor financiare privind performanță, și poziția financiară;
-caracteristicile calitative ale situațiilor financiare
-strucurile situațiilor financiare
-recunoașterea structurilor situațiilor financiare
Prin prismă opiniei auditorului, credibilitatea situațiilor financiare este sporită, ceea ce
oferă utilizatorilor un grad de asigurare înalt.Nu este posibil un grad de asigurare absolut datorită
influențelor factorilor cum ar fi raționamentul profesional și nevoia de aplicare a acestuia,
utilizarea t estelor.
Un audit are în vedere proiectarea unei imagini rezonabile a situațiilor financiare corecte
și asigurarea că nu există erori semnificative în acestea. Totuși se ia în considerare riscul apariției
unor detalii eronate semniificative în ca drul situatiiilor financiare, ca rezultat al unor fraude sau
greșeli umane.Responsabilitate pentru prevenirea de erori sau fraude aparține conducerii, care
stabilește un sistem de detectarea a acestora,prin controlul i ntern sau alte metode.O Astfel de
metodă poate fi considerată chiar și auditarea financiară efectuată anual, care descurajează
semnificativ producerea de erori sau fraude.
Auditul financiar implică și risc ul de audit,care este definit ca fiind o exprimar e greșită
a auditorului, atunci când sunt existențe erori caracteristice situațiile financiare.Astfel , riscul de
audit are drept componente:
-riscul de control ce semnifica o eroare apărută în s oldul unui cont sau orice altă tranzacție
contabilă, să nu f ie detectată și prezentată la timp;
-riscu l inerent sau posibilitatea că s oldul unui cont sau categorie de tranzacții să conțină eroi
semnificative, presupunând că nu a existat un sistem de control intern.
-riscul de nedetectare reprezintă riscul că au ditorii să nu detecteze o eroare semnificativă în
timp util.

8 Cadrul general privind auditul situatiilor financiare

23
În vederea stabilirii unui audit al situațiilor financiare corect, auditorul trebuie să își
asume anumite responsabilități.Printre cele mai importante se număra:
-rensponsabiliatea auditor ului de a luă în considerarea legislația și reglementările în vigoare
-resonsabilitatea auditorului privind gradul de adecvare a principiului continuității ca bază
pentru pregătirea situațiilor financiare.
-responsabilitatea privind auditarea raportului administratorilor și a informațiilor furnizate de
acesta.
În urmă efectuării unui audit al situațiilor financiare în vederea întocmirii raportului de
audit, auditorii trebuie să își exprime opinia cu scopu l de a spori credibilitatea situațiilor
financiare.

1.5 Bilanțul și poziț ia financiară a întreprinderii
Informațiile conținute în situațiile financiare constituie o component a deosebit de
importantă în vederea realizării unei analize economico – financiare a unei întreprinderi si
stabilirii pozitiei financiare entitatii .În vederea analizei bilanțului este necesară studierea cu
atenție, pe de o parte a activului, reprezentat prin mijloace,iar pe de altă partă a datoriilor și a
capitalurilor proprii,reprezentând resurele de care dispune entitatea.
Cu alte cuvinte , pozitia financiară reprezintă relatia dintre activele,datoriile si capitalurile
proprii , asa cum apar ele in bilant.
Poziția financiară a unei întreprinderi, potrivit c adrului general de raportare financiară
este „influențată de resursele economice pe care le controlează, de structura să financiară,de
lichiditate și de solvabilitatea să și de capacitate să de a se adapt a schimbărilor mediului în care
își desfășoară activitatea ”. Știm de asemenea că bilanțul contabil răspunde mu ltor cerințe de
natură juridica , contabila și fiscal ă, însă nu răspunde în mod direct la cerințele unei analize
economico -financiare.
Astfel, între datele furnizate de bilanțul contabil și realitatea economico -financiară a
întreprinderii financiare care este analizată pot să apară diferențe. De aceea este necesar ca
plecând de la bilanțul contabil, să se stabilească și să se efectueze o serie de re grupări a
elementelor pentru a se ajunge la un bilanț financiar sau un așa zis “bilanț suport al analizei” .
În vederea efectuării unei analize financiare se disting următoarele modele de bilanț:
-Bilanțul patrimonial (financiar)

24
-Bilanțul funcțional .
Putem stabili obiectivele principale ale analizei poziției financiare a întreprinderii,
printre care se enumeră:
– stabilirea activului net,că formă de evaluare contabila a averii acționarilor și explicarea
variației acestuia;
– caracterizarea structurii mijloacelor (activelor) economice și a surselor de finanțare
– echlib rul financiar pe termen lung,sc urt și imediat
– Aprecierea stării financiare
Pentru analiza activului net, structurii financiare, lichidității și solvabilită ții
întreprinderii se folosesc informațiile din bilanțul patrimonial (financiar), iar pentru analiză
echilibrului financiar informațiile pot fi o bținute din bilanțul funcțional.

25
CAPITOL 2
ANALIZA POZIȚ IEI FINANCIARE A SOCIETA ȚII SC.SABSPORT. SRL

2.1 Date generale privind SC SABSPORT SRL
Firma SC SABSPORT SRL a fost înființată în anul 1994 si este înregistrată la Registrul
Comerțului cu J23/100/2013,codul unic de inregistrare fiind 17445798. Întreprinderea este o
societate cu ră spundere limitată având trei asociați: Dumbravă Ioana, Minu Gheorghe și Ganea
Aura. Capitalul social este subscris și vărsat în întregime la dată înființării societății.
Ca și activitate , entitatea desfășoară comerț cu amănuntul al articolelor sportive , în magazine
specializate din B ucurești și alte orașe ale țării. Sediul principal al firmei este în orașul
Ciorogârla,stradă Policlinicii, n umărul 14, județul Ilfov .
Firma deține mai multe magazine unde își comercialize ază produsele, atât în
București, cât și în Râmnicu -Vâlcea. Majoritatea produselor pe care le co mercializează sunt
importate. Ca și produse de baza, firma comercializează articol e sportive și echipamente de
iarnă, skateboard -uri, trotinete, accesorii ski/snowboard importate de la anum iți produc ători din
afară țării precum BaseHockey, Bauer, BlackHeart edColaboration, ChibaGloves și mulți alții.
Din punct de vedere al domeniului contabil,contabilitatea este ținută de o fir ma
specializată . Strucura organizatorică este stabilită de managerul genera l, în calitate și de
administrator, și se elaborează în fiecare an în funcție de schimbările care au loc pe parcurs.
Aspecte privind contabilitate la SC SABSPORT SRL
Operațiunile economico -financiare sunt consemnate în documentele justificative care
stau la baza întregistrării în contabilitatea financiară. În contabilitatea financiară se realizează
evidență cronologică și si stematica a documentelor contabile. Prin urmare la sfârșitul perioadei,
pe baza documentelor justificative se întocmește bilanțul co ntabil.
Procedura de înregistrare în contabilitate se derulează în trei etape:
– analiza tranzacțiilor și evenimentelor pe baza documentelor justificative
– înregistrarea operațiilor în registrul jurnal (intregistrarea cronologică)
– transferarea articolelor din registrul jurnal în registrul cartea mare (înregistrarea sistematică)

26
Circuitul documentelor justificative poate fi reprezentat prin următoarea schemă:
Documente justificative Registru jurnal Registru cartea mare Balanta de verificare
Registru inventor Balanta dupa inventariere Intocmire situatii financiare
Figura 2 Circuitul documentelor
După parcurgerea etapelor de mai sus este întocmit bilanțul contabil, contul de profit și p ierdere
și anexele.
Fiind o firma care are cifra de afaceri mai mică decât 3 650 000 euro conform Legii
Contabilității 92/1991, entitatea are posibilitatea de a întocmi situații financiare simplificate .De
asemenea nu este necesar efectuarea unui audit a l situațiilor financiare, so cietatea fiind o
societate necotata.

2.2 Bilanțul – suport al analizei financiare
Pentru a se stabili obiectivele principale ale analizei economico -financiare se au în
vedere următoarele:
– stabilirea activului net ca formă de evaluare contabila a averii prop rietarilor ;
– caracterizarea structurii mijloacelor economice ( activelor) și surselor sale de finanțare ;
– aprecierea echilibrului financiar pe baza fondului de rulment,necesarului de fond de rulment
și a trezorer iei nete) ;
– aprecierea stării financiare a întreprinderii ;
– stabilirea lichidității și solvabilității firmei .
Pentru o analiză economico -financiară corectă este necesară prelucrarea bilanțului
conta bil, prin anumite corecții. În urmă acestor prelucrări r ezultă bilanțul patrimonial (financiar),
folositor în analiză activului net, structurii financiare, a lichidităț ii și solvabilității, indicator i ce
sunt esenț iali pentru determinarea poziției financiare .

2.3 Analiza activului net la SC SABSPORT SRL
În urma aplicării corecț iilor mentionate anterior a rezultat urmatoru l bilanț patrimonial al
societaț ii SC SABSPORT SRL:
Elemente 2012
(lei) 2013
(lei) Indice de
crestere
(%)
Active imobilizate -total 896.022 100.390 11,20
imobilizari necorporale 7.290 7.290 100

27
imobilizari corporale 888.732 93.100 104,8
imobilizari financiare 0 0 0
Active circulante -total 1.258.214 1.312.749 104,33
stocuri 1.032.142 982.803 95,22
creante 200.416 275.907 137,67
investitii financiare 0 0 0.00
disponibilitati 20.656 54.039 261,61
Total activ 2.154.236 1.413.139 65,60
Datorii totale 1.369.017 627.570 45,84
ACTIV NET 785.219 785.569 100,04
Tabel nr.1 Patrimoniul net
În ceea ce privește evoluția patrimoniului net în anii 2012 și 2013, se înregistrează o
ușoară creștere cu 0.04 % față de annul precedent. Această creștere este determinată în principal
de creșterea activelor circulante cu aproximativ 4,33% și de scăderea datoriilor pe termen scurt
cu aproximativ 60%. Atâta timp cât evoluția activului net este una pozitivă, se poate spune că
întreprinderea înregistrează o situație favorabilă .Chiar dacă elementele de active imobilizate au
înregistrat o scădere față de perioada preced entă, activul net reușește să înregistreze o ușoară
creștere fapt datorat scăderii datoriilor pe termen scurt.
Modelul de finanțare al patrimoniului net se prezintă sub următoarea formă:
Element 2012 (lei) 2013 (lei)
Capital social subscris varsat 250.000 250.000
Rezerve 620.777 620.777
Rezultatul reportat 213.803 85.558
Profit/pierderea exercitiului financiar 128.245 350
Capitaluri proprii 785.219 785.569
Tabel nr.2 Modul de finanțare al patrimoniului net
Întrucât firma nu are subvenții din exploatare sau provizioane situația netă (activul net )
este egală cu capitalurile proprii. Din tabelul de mai sus se observă că nu există modificări între
perioadele analizate în ceea ce privește sursele de finanțare ale patrimoniului net. Cap italul
social rămâne neschimbat datorită faptului că nu se aduc noi aporturi sau alte finanțări din surse
externe, singurul element care influențează capitalurile proprii fiind rezultatul
(profitul/pierderea).

2.4 Analiza structurală a întreprinderii
În vederea realizării unei analize structurale a întreprinderii SC SABSPORT SRL,se
consideră necesar ă folosi rea metodei ratelor de structură . Această analiză are că obiectiv

28
principal stabilirea și urmărirea evoluției ponderii elementelo r patrimoniale. Prezentarea și
calculul ratelor de structura are în vederea stabilirea și evidențierea situațiilor activelor și a
datoriilor în mărimi relative.
a) Analiză structurii activului
Ratele de structură în cazul activelor se det ermina după următoar ea relație:
100AtAiRai

unde Ai reprezintă valoarea activului de un anumit tip, iar At este activul total.

În vedere a analize i ratelor de structură a activului se prezintă următorul tabel, în care sunt
calculate principalele rate ale activului:

Rate de structură Anul
2012 2013
Rata activelor imobilizate 41.59% 7.10%
Rata activelor imobilizate necorporale 0.33% 0.33%
Rata activelor imobilizate corporale 41.25% 4.32%
Rata activelor circulante 58.40% 92.89%
Rata stocurilor 48.14% 69.54%
Rata creanț elor 9.30% 19.52%
Rata disponibilităț ilor 0.95% 3.82%
Tabel nr.3 Ratele de structură ale activului
Rata activelo r imobili zate măsoară importanț a relativă a activelor pe termen lung în
totalul activelor întreprinderii. Acest indicator permite aprecierea flexibilităț ii financiare a
firmei în măsura în care evidențiază componenta de capital investit în active fixe. Dimensiunea
acestui indicator este influențată atât de factorii generali care afectează structura activului
(tehnici, economici și juridici), cât și de politicile contabile ale întreprinderii (alegerea între
capitalizare și înregistrare pe costuri a unor investiții, sistemul de amortizare, deciziile p rivind
reeval uarea activelor imobilizate ). În cazul de față, rata activelor imobilizate a înregistrat o
puternică scădere față de anul 2012, ceea ce semnific ă că ponderea activului imobilizat în total
activ a scăzut. Datorită componentelor diferite ale act ivului imobilizat se necesită calcularea și
altor rate complementare și anume rata imobilizărilor necorporale si rata imobilizărilor
corporale.

29
Rata imobilizărilor necorporale reflectă ponderea unor active precum brevete, li cențe,
mărci, fond comercial în cadrul pa trimoniului întreprinderii.Această rată depinde în cea mai
mare parte de specificul activității și dimensiunea întreprinderii. Firma analizată înregistrează o
rată a imobilizărilor necorporale scăzută de 0.33% atât în 2012 cât și 2013, ceea ce se mnifică o
pondere scăzută a imobilizărilor necorporale de natură brevetelor licențelor, mărcilor în total
activ elor firmei .
Rata imobilizărilor corporale indică ponderea capitalurilor fixe corporale (terenuri,
clădiri, mașini și echipamente) în cadrul act ivelor totale. Nivelul indicatorului este influențat
semnificativ de politică de amortizare, politică de investiții sau alegerea contabila între cost
istoric și valoare justă pentru imobilizările corporale.În cazul de față rată imobilizări lor
corporale se situează în an ul 2013 la 4.32% , înregistrând o imensă scădere față de anul precedent
când era situată la nivel de 41.25%.
Rata activelor circulante reflectă ponderea activelor circulante în totalul activelor
întreprinderii, fiind o măsură a flexibilității financiare în măsur ă în care evidențiază importanț a
relativă a activelor ușor de transformat în bani. Rata activelor circulante în an ul 2013 se situează
la valoare de 92,89 %,ceea ce semnifică faptul că activele circulante au cea mai mare pondere
în total ullor active.
Ratele de structură ale surselor de finanț are ale întreprinderii necesită sa fie calculate
deoarece arată importanț ă relativă și evoluția în timp a diferitelor surse de finanțare utilizate de
către entitatea economică . Ratele de structură în cazul surselor de finanțare (Rsi) se calculează
astfel:
100PtSiRsi

unde: Si = suma pe categorii de surse de finanțare;
Pt = totalul surselor de finanțare (pasivului).
Principalele rate de structură ale surselor de finanțare sunt prezentate in tabelul de mai jos:
Rate de structura a surselor de
finantare 2012 2013
Rata stabilitatii financiare 36.91% 55.59%
Rata autonomiei globale 36.91% 55.59%
Rata datoriilor pe termen scurt 63.55% 44.40%
Rata datoriilor totale 63.55% 44.40%
Tabel nr.4 Rate de structură a surselor de finanțare

30
Primul indicator se calculează că raport între capitalul permanent și totalul
pasivului.Capitalul permanent reflectă toate sursele de finanțare pe termen lung, indiferent de
sursa acestora (capital propriu și credite pe termen lung). Prin calcularea acest ei rate se
evidențiază importanța relativă a surselor de finanțare pe termen lung și trebuie corelată cu
mărimea ratei activelor imobilizate. În cazul firmei analizate nu sunt con tractate credite pe
termen lung, astfel capitalul permanent este egal cu capitalul propriu. Se înregistrează o rată a
stabilității financiare mai mare în anul 2013 decât anul 2012, crescând cu aproximat iv 18 % față
de anul precedent.
Rata autonomie i globale reprezintă o măsură mai conservatoare de analiză a finanțării
activelor întreprinderii, evidențiind ponderea surselor proprii pe termen lung în totalul activelor.
Aprecierea generală este că un nivel de peste 33% reprezintă o situație de normalit ate.Firma
analizată a înregist rat în ambele perioade o situație de normalitate, înregistrând o creștere în anul
2013 de 18%.
Rata datoriilor pe termen scurt indică ponderea datoriilor exigibile pe termen sub un an
în totalul activelor ș i trebuie pusă în relație cu rata activelor circulante pentru a evidenția gradul
de echilibru financiar pe termen scurt.Astfel s -a înregistrat o rată a datoriilor pe termen scurt de
63.55% în anul 2012 și de 44.40% în anul 2013. Se observă faptul că această rată a scăzut cu
19% ceea ce indică că ponderea datoriilor pe termen scurt a scăzut în totalul activelor , situație
apreciată favorabil.
Rata datoriilor totale în cazul de față este egală cu rată datoriilor pe termen scurt,entitatea
neavând credite pe te rmen lung sau mediu.Această măsoară importanța relativă a datoriilor
indiferent de perioada de exigibilitate. Putem spune că este influențată de specificul activității
de exploatare, cât și de structura de finanțare a întreprinderii.
Prin calcula rea ra telor de structură se obține bi lanțul patrimonial în procente.I nformațiile
cuprinse în acest bilanț se dovedesc de cele mai multe ori mai folositoare și mai relevan te decât
informațiile rezultate în cazu l folosirii valorilor absolute.
2.5 Analiza corelației dintre fondul de rulment, necesarul de fond de rulment și
trezoreria netă
Pentru a analiză echilibrul financiar, principalii indicatori care trebuiesc folosiți sunt :
– fondul de rulment (FR)
– necesarul de fond de rulment (NFR)

31
– trezoreria netă (T N)
Fondul de rulment reprezintă indicatorul care arată în mărime absolută lichiditatea unei
firme .Pentru a se calcula, conform bilanțului patrimonial se propun următoarele formule de
calcul:
FR=Capital permanent -Active imobilizate sau
FR=Active circulante -Datorii pe termen scurt.
Capitalul permanent este alcătuit din capitalul propriu și datoriile pe termen lung.În cazul
firmei analizate SC SABSPORT SRL , nu sunt deținute datorii pe termen lung și astfel capitalul
permanent este egal cu capitalul propriu. În urmă efectuării calculelor se obțin următoarele
rezultate :
FR(2012 )=785.216 -896.022= -110.803 lei (fond de rulment negativ)
FR(2013)=785 .569-100.390= 685. 179 lei
Putem stabili, de asemenea și fondul de rulment propriu și cel împrumutat, însă cum s -a
menționat mai sus, firma nu prezintă datorii pe termen lung, fapt ce pune în evidență egalitatea
dintre fondul de rulment propiu și fondul de rulment împrumutat.
Nevoia de fond de rulment (NFR) este un element de activ și rep rezintă acea parte a
activelor circulante care trebuie finanțată pe seama fond ulul de rulment. Ca și formule de calcul
avem:
NFR=Active circulante – Disponibilități -Investiții financiare -Obligații pe termen scurt
NFR=(Stocuri+Creanțe) -(Datorii pe termen scu rt-Credite pe termen scurt).
Astfel entitatea analizată are un NFR pentru anii 2012 și 2013 după cum urmează:
NFR (2012)=(1.037.142+200 .416) -(1.369.017 -452.111)=320. 652
NFR (2013)=(982.803+275. 907)-(627.570-288.519)=919. 659
Trezoreria netă este indicatorul care stabilește relația dintre fondul de rulment și
necesarul de fond de rulment. Dacă se înregistrează o trezorerie netă pozitivă, se remarca
excedent de numerar la sfârșitul unui exercițiu financiar.În sens contrar exprimă nevoia de
numerar la finalul un ui exercițiu financiar, acoperită pe seama creditelor de trezorerie.T rezoreria
netă se calculează ca și diferenț[ între fondul de rulment și necesarul de fond de rulment.
TN(2012)= -110.803-685.179= – 431455
TN(2013)=685 .179-919.659= – 234480
Calculele de mai sus sunt sintetizate in urmatorul tabel:

32
Element 2012 (lei) 2013 (lei)
Fond de rulment -110.803 685.179
Necesar de fond de rulment 320.652 919.659
trezoreria neta -431.455 -234.480
Tabel nr.5 Corelație FR -NFR -TN
Se observă că în anul 2012 fondul de rulment este negativ și exprimă existența unui
dezechilib ru determinat de gestiunea pe t ermen lung.P entru acoperirea necesarului de finanțare,
întreprinderea s -a îndatora t pe termen scurt ceea ce are ca efect creșterea pr esiunii asupra
trezorerie i în anii următori. În 2013 fondul de rulment este pozitiv și înregistrează o valoare
semnificativă, ceea ce arată că întreprinderea a avut o activitate rentabilă care a generat un
rezultat sugestiv.
În cei doi ani de analiză nece sarul de fond de rulment înregistrează valori
pozitive,acestea reprezentând o situație nefavorabilă pentru întreprindere. Situația este apreciată
că fiind nefavorabilă dacă este consecință unor deficiențe în aprovizionare sau a neplății la
termen a furnizo rilor sau obligațiilor față de buget, altfel spus, consecință unor blocaje financiare
manifestată la nivelul întreprinderii.
Trezoreria netă este negativă atât în 2 012 cât și în anul 2013.Aceasta evidențiază faptul
că firma se confruntă în această perioad a cu un dezechilibru financiar global, respectiv un deficit
monetar care trebuie acoperit prin contractarea de noi credite pe termen scurt, pentru gestiunea
financiară. În activitatea curentă a societăț ii analizate, cauzele cele mai frecvente ale
dezechil ibrului financiar se regsesc în: nerealizarea profitului prev ăzut, neîncasarea la timp de
la clieniți a contravalorii produselor livrate și existența clien ților incer ți sau în litigiu.
Pentru o analiză completă a echilibrului financiar este necesar sa se efectueze calculul
urmatoarelor rate:
1) Rata marjei de securitate9 (RMS) se calculeaza ca si raport î ntre fondul de rulment si cifra de
afaceri, inmultit cu perioada de timp (de regula 360 de zile) .
Dat fiind faptul ca î n anul 2012 fondul de rulment este negativ, se calculeaza rata marjei de
securitate pentru anul 2013.

9 M. Niculescu, Diagnostic global strategic , Editura Economică, București, 1997, pg. 386.

33

zile RMS 77,148 360982.657.1179.685) 2013(  
Acest indicator trebuie să fie cuprins între 30 si 90 de zile.În cazul de față nu se respecta acest
interval, rata mar jei de securitate fiind mult mai mare.
2) Durata de rotație a necesarului de fond de rulment se determina ca si raport î ntre nevoia de
fond de rulment si cifra de afaceri, înmultit cu perioada de timp (360 zile).

zile DR 37,68 360314.688.1652.320) 2012(  

zile DR 68,199 360982.657.1659.919) 2013(  
Acest indicator este influențat de duratele de rotație ale componentelor necesarului de fond de
rulment (elementele de stocuri, creanțe și obligațiile pe termen scurt).
3) Rata de finanțare a necesarului de fond de rulment (RFNFR) se calculează că raportul dintre
fondul de rulment și necesarul de fond de rulment. În cazul firmei analizate se prezintă
următoarele calcule în vederea stabilirii acestui indicator:
RFNFR (2012)
%55,34 100652.320803.110
RFNFR (2013)
%5,74 100659.919179.685 
Aceasta rata măsoară proporția în care NFR este acoperit pe seama surselor per manente
(FR). În acest caz , rata finanțării globale , fiind sub 100% și având chiar valori negative în anul
2012 , arată faptul că NFR este finanțat pe seama datoriilor pe termen scurt. Datorită faptului că
și trezoreria este negativă, putem spune că scade foarte mult participarea fondului de rulment la
finanțarea nevoii de fond de rulment și crește apor tul datoriilo r pe termen scurt. Cu alte cuvinte
acest indicator ne prezintă deci, în valori relative, situația de dezechilibru determinat de
trezoreria negativă pe ntru anul 2012 și 2013.
4) Rata de finanțare a activelor circulante pe seama fondului de rulment (RFAC) arata corelatia
între fondul de rulment si activele circ ulante,calculându -se ca raport î ntre acestea:

34

100ACFRRFACunde AC=Activ Circulant
%80,8 100214.258.1803.110
) 2012( FACR

%19,52 100749.312.1179.685
) 2013(  FACR
5) Rata de finanțare a stocurilor pe seama fondului de rulment (R FAS):
100StFRRFAS
unde St=Stocuri
%69,10 100142.037.1803.110
) 2012( FASR

  100803.982179.685
) 2013(FASR
69,71%
2.6 Analiză lichidității și solvabilității a societății SC SABSPORT SRL
Lichiditatea este defin ită ca fiind capacitatea unei întreprinderi de a -și plăti la scadență
obligațiile pe termen scurt pe seama activelor curente. Ea mai este cunoscută și sub denumirea
de lichiditate internă. Pe de altă parte, solvabilitatea indică capacitatea unei întreprinderi de a-și
acoperi datoriile totale. În stabilirea lichidității și solvabilității întreprinderii este necesar să se
calculeze anumite rate financiare, menite să reflecte abilitatea unei entități de a -și plăti
obligațiile exigibile. Astfel , prin intermediul acest or rat e se compară datoriile pe termen scurt
cu activele curente.
În analiză financiare principalele rate de lichiditate și solvabilitate sunt următoarele:
1) Rata lichidității curente (generală) este indicatorul cel mai cunoscut, prin intermediul lui
analizându -se corelația dintre activele curente și datoriile curente.Ca și formulă de calcul,rata
lichidității generale se prezintă sub formă:
curente Datoriicurente ActiveRLc

35
Dacă se înregistrează un nivel al ratei nivelul ratei mai mic decât 1,societatea indică un
capital de lucru negativ.Pentru a se stabili o imagine corectă a societății cu privire la onorarea
datoriilor curente este necesar ca acest indicator să fie comparat cu nivelurile medii înregistra te
de firmele competitive.În cazul în care nivelul indicatorului diferă semnificat iv de mediile
ramurii și compet iției,este necesar să se stabilească cauzele care indică acesta diferența.Ca și
nivel asigurător al acestei rate este considerat intervalul cup rins între 1.5 și 2.
2) Rată lichidității intermediare (rapidă) .Se consideră că nu trebuie luate în calcul toate activele
curente atunci când este măsurată capacitatea unei întreprinderi de a -și plăti obligațiile scadente
pentru că stocurile sau alte acti ve curente nu sunt ușor de transformat în lichidități și pot
denatura rezultatul .Prin urmare, se poate calcula o rată mai eficie ntă, aflată pe baza următoarei
relații:
curente DatoriiStocuri curente ActiveRLi

Scopul acestei rate este de a măsură câte unități monetare aproape lichide revin la o
unitate monetară pe termen scurt. Un nivel apreciat ca fiind core spunzător este situat între 0.8
si 1.Dacă se înregistrează un nivel mai mic decât 0.5, atunci societatea are probleme de on orare
a plăților scadente.
3)Rată lichidității la vedere .Această rată are în vedere calculul lichidității, luân du-se în
considerare la numără tor doar activele lichide.F ormula de calcul se prezintă sub forma :
curente Datoriiscurt termenpe financiareiiț Investi DisponibilRLv

Pe lângă analiză lichidității, este necesar să se efectueze și o analiză a calității activelor
curente, prin calculul următoarelor rate:
4) Rată solvabilității globale măsoară gradul unei entități de a face față datoriilor
sale,calc ulându -se sub următoare a formă:
totale Datoriitotal ActivRsg

36
O valoare minimă a rentabilității globale se consideră a fi situată la nivelul de 1,4. Dacă rata
solvabilității este mai m ică decât 1 ,atunci firma est e declarată ca și insolvabilă.
5) Rată solvabilității patrimoniale este folosită adesea de bănci, care utilizeaz ă acest indicator
pentru analiza bonității unui client. Ca formulă de calcul, rata solvabilității pa trimoniale se
prezintă sub forma :
bancare Credite propriu Capitalpropriu CapitalRsp

De regulă, un nivel bun al acestei rate se consideră a fi valoarea de 0,5, în vreme ce un nivel
între 0,3 – 0,5 evidențiază o situație satisfăcătoare.
Pe baza formulelor prezentate mai sus și a informațiilor din bilanț, au fost calculate ratel e
de lichiditate și solvabilitate pentru firma SC SABSPORT SRL și au fost sintetizate în următorul
tabel:
Rate financiare 2012 2013 Creștere/Descreș tere Variaț ia(%)
Rata lichiditatii generale(curente) 0.92 2.09 1.17 128
Rata lichiditatii intermediare 0.17 0.53 0.36 218
Rata lichiditatii la vedere 0.02 0.09 0.07 471
Rata solvabilitatii globale 1.57 2.25 0.68 43
Rata solvabilitatii patrimoniale 0.63 0.73 0.10 15
Tabel nr.6 Ratele financiare
În continuare, se apreciază poziția financiară pe baza ratelor d e lichiditate și
solvabilitate. Lichiditatea curentă înregistrează în anul 2012 o valoare de 0.92,sub nivelul minim
acceptabil, reflectând o scădere a capacității de plata a întreprinderii.În următorul an, lichiditatea
curentă a crescut cu 1.17 respectiv cu 128%, situaț ie favorabilă pentru societate.N ivelul de 2.09
din anul 2013 este situat în intervalul 1.5 -2, asigurând faptul că societatea își poate onora
obliga țiile scadente pe termen scurt.
În cazul lichidității rapide (intermediare) se înregis trează o situație nefavorabilă.A cest
indicator se află sub nivelul considerat corespunzător atât în anul 2012 cât și în 2013 .Nivelul de
0.17 din anul 2012 este îngrijorător,societatea av ând probleme cu onorarea plăților scadente.Faț ă
de perioada precedentă, se înregistrează o creștere de 0.36, depășind pragul de 0.5, situație ce
poate fi considerată o îmbunătățire cu privire la capacitatea de plat a a datoriilor pe termen scurt.
Rata lichidității la vedere( imediată) indică măsura în care datoriile pe termen scurt pot
fi acoperite pe seama disponibilităților.Valoarea lichidității la vedere se află sub nivelul minim

37
acceptabil de 0.35, în ambii ani de referință având următoarele valori de 0.02 și 0.09. Chiar dacă
se observă o creștere de 0.07, situație se consideră a fi nefavorabilă, societatea fiind în pe ricol
de incapacitate de plata.
În ceea ce privește rata solvabilității generale, în ambele perioade de anali ză s-a situat
peste pragul de 1. 4 considerat valoarea minimă accep tabilă. Totuși , în anul 2013 s -a înregistrat
o creștere a acestui indicator de 0.68, fapt ce se datorează scăderii datoriilor pe termen scurt,
confirmat și de scăderea ponderii activul ui net contabil în total activ.
Rata solvabilitaț ii patrimoniale a fo st în anul 2012 de 0.63, iar în următorul an a
întregistrat o creștere de 0.10, ajungând la nivelul de 0.73 . Nivelul atins de rata solvabilității
patrimoniale se consideră a fi bun, deoarece depășește pragul de 0. 5 în ambele perioade
analizate.S e remarcă faptul că este o situație favorabilă atât pentru societate, cât și pentru
finanțatori (bănci, potențiali investi tori).
2.7 Analiza contului de profit si pierdere
Pentru a descrie evoluția enti tații este necesar utilizarea unui sistem de indicatori
valorici, care au pute rea de a caracteriza anumite as pecte ale activității fir mei cum ar fi poziția
pe piață. Astfel, se aleg cei mai importanți indicatori si anume cifra de afaceri (care
caracterizează locul societății comerciale în sect orul de activitate, poziția acestei a pe
piață,capacitatea de a lansa și a dezvolta activităț ii) și profitul care indică rezultatele
întreprinderii în c ursul unui exercițiu financiar. Pe baza datelor din contul de profit ș i pierdere
se analizează dinamică și structura cifrei de afaceri si a profitului.
Cifra de afaceri este indicatorul fundamental pe baza căruia se apreciază capacitatea unei
întreprinderi de a obține venituri din operațiuni comerciale curente. În termeni c oncreți, ea face
parte din categoria indicatorilor de rezultate economico -financiare, contribuind la
diagnosti carea și evaluarea economică a unei întreprinderi.
Structura contului de profit și pierdere la societatea analizată se prezintă astfel:
Element 2012 2013 Crestere/Descrestere
Cifra de afaceri 1.688.314 1.657.982 -30.332
Total venituri 1.710.747 2.209.448 498.701
Total cheltuieli 1.557.293 2.208.250 650.957
Profit brut 153.454 1.198 -152.256
Profit net 128.245 350 -127.895
Numar salariati 8 7 -1
Tabel nr.7 Indicatori din contul de profit si pierdere

38
Observam ca c ifra de afaceri a cunoscut o scadere semnificativa fata de anul 2012 cu
30.332 lei, respectiv cu 2%, situatie negativa pentru intreprindere, inregi strata cel mai probabil
din cauz a reducerii cererii de produse comercializate. Profitul brut o inregistrat de asemenea o
puternica scadere in anul 2013 fata de 2012, cu 152.256 lei.Profitul net a avut aceeasi tendinta
de scadere situandu+se la nivelul de 350 lei in annul 2013, cu 127.895 le i mai putin decat in
annul 2012. Evolutia entitatii pe baza cifrei de afaceri este p rezentată în graficul ce urmează :

Figura 1 Evolutia cifrei de afaceri

1640000166000016800001700000
cifra de afaceriCifra de afaceri
2012 2013

39
CONCLUZII
Din ceea ce am analizat pe parcursul înt regii lucrări, putem concluziona că bilanțul
contabil deține u n rol esențial în stabilirea poz itiei financiare a unei entități economice. De
asemenea, prin abordarea mai multor tipuri de bilanț,mai exact bilanțul întocmit după normele
contabile internaționale , bilanțul întocmit după directivele europene și nu în ultimul rând
bilanțul românesc, se remarcă faptul că există numeroase aspecte prin care acestea se
diferențiază. In ceea ce priveste bilantul contabil romanesc ,se constata faptul ca normele
sistemului contabil român au la baza coordonatele contabilităț ii europene și internaționale.
Chiar dacă în ultimii ani s -a încercat tot mai mult armonizarea și convergență normelor
și sistemelor contabile la nivel mondial, contabilitatea se adaptează în funcție de mediul
economic al țării în care se aplică și astfel se diferențiază de celelalte țări.
Un alt aspect important care se face remarcat în lucrarea de față este auditul situ ațiilor
financiare.Scopul efectuării unui audit al situațiilor financiare este de a verifica și corecta
eventualele erori ce pot aprea în situațiile financiare și de a spori credibilitatea în rândul
utilizatorilor.
Cert este faptul că pentru s tabilirea poziției financiare a întreprinderii sunt necesare
informațiile din bilanț. Cu alte cuvinte se ajunge la concluzia că poziția financiară a unei entități
este definită de resursele economice pe care le controlează, de structura financiară a active lor,
datoriilor și capitalului propriu, de lichiditatea și solvabilitatea valorilo r economice și de
capacitatea sa de a se adapta la schimbările mediului în ca re își desfășoară activitatea.
O parte importantă a acestei lucrări o reprezintă studiul de caz, care a avut în vederea
analiza poziției financiare pe baza informațiilor prezentate în bilanț. Prin calculul principalilor
indicatori și a ratelor se conluzioneaza situația societății comerciale SC SABSPORT
SRL.Astfel,după analiza structurii și a ratelor de lichiditate și solvabilitate se constată că
societatea a avut o activitate profitabilă în ultimii doi ani, fiind declarată a fi rentabilă.