Introducere … … … … 2 [609530]

1
CUPRINS
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 2
Capitolul I. Dezvoltarea sustenabil ă – delimitări conceptuale ………………… 4
1.1 Conceptul de dezvoltare sustenabilă ………………………….. ………………. 4
1.2 Marile provocări ale dezvoltării sustenabile ………………………….. ……. 6
1.3 Politicile dezvoltării sustenabile ………………………….. ………………….. 11
Capitolul II. Schim bările climatice ………………………….. ……………………….. 16
2.1 Riscurile schimbărilor climatice ………………………….. ………………….. 16
2.2 Beneficiile masurilor de combatere a riscurilor climatice ……………. 18
2.3 Efectele schimbarilor climatice in Romania in ultimii ani …………… 19
Capitolul III. Agenda 21 ………………………….. ………………………….. …………. 21
3.1 Ce reprezint ă Agenda 21 ………………………….. ………………………….. … 21
3.2 Etapele Agendei 21 în România ………………………….. …………………… 23
3.2.1 Etapa pilot 2000 -2003 ………………………….. ………………………….. 23
3.2.2 Etapa a doua (2003 -2004) ………………………….. …………………….. 31
3.2.3 Etapa a treia (2004 -2005) ………………………….. ……………………… 35
3.2.4 Etapa a patra (2005 -2006) ………………………….. …………………….. 40
3.2.5 Etapa a cincea (2006 -2008) ………………………….. …………………… 43
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 47
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 49

2
Introducere
Alegerea temei “Dezvoltarea sustenabilă” a fost motivat ă de amplarea și
popularitatea subiectului de dezvoltare sustenabilă și de asemenea importanța
unui mediu curat și respectării acestuia.
Importanța unei dezvo ltări sustenabile este vitală în epcoa modernă, având
în vedere gradul ridicat de globalizare, industrializare și creșterea demografică.
Dezvoltarea sustenabilă este un proces care nu poate avea un sfârșit, societatea
fiind într -o continuă creștere, iar no i strategii de combatere a efectelor negative
pe care omul și acțiunile sale le au asupra mediului sunt necesare.
În primul capitol, intitulat “Dezvoltarea sustenabil ă – delimitări
conceptuale ” am expus conceptele unei dezvolt ări sustenabile și principiil e
acesteia. De asemenea am dezbătut marile procovările care pot apărea în calea
unei dezvoltări sustenabile și politicile care stau la baza unei dezvoltări
sustenabile.
Se vor identifica factorii principali care stau la baza unei dezvoltări
sustenabile, pr obleme care le pot întâmpina atât țările dezvoltate cât și tările
subdezvoltate.
Activitățile derulate în procesul dezvoltării sustenabile vizează prevenirea
eventualelor schimbări climatice și a efectelor negative ale acestora asupra
mediului, omului și economiei, conservarea biodiversității, conservarea eficientă
a resurselor naturale disponibile și găsirea înlocuitorilor pentru resursele rare sau
limitate.
De asemenea conștientizarea populației cu privire la riscurile provenite din
acțiunile negândite a le omului și urmările nerespectării obligațiilor și strategiilor
stabiite în prealabil în cadrul procesului de dezvoltare sustenabilă este foarte
importantă, în acest mod putând fi stabilită o bază pentru a derula cu succes
activitățile necesare unei dezvo ltări sustenabile.
În capitolul al doilea, sub denumirea “Schimb ările climatice ” am încercat să
expun într -un mod cât mai sugestiv riscurile schimbărilor climatice și beneficiile

3
care pot apărea în urma combaterii acestora. Nu în ultimul rând am dezvoltat
probleme care au intervenit în România în ultimii ani datorită schimbrilor
climatice.
Principala problemă evidențiată în acest capitol este creșterea temperaturii,
fiind sursa expansiunii deșerturilor, influențează agricultura și topirea ghețailor și
a calptelor glaciare ducând la creșterea nivelului mării.
De asemenea am explicat un fenomen relativ rar, care are loc odata la 7 ani,
purtând denumirea de fenomenul El Nino, acesta constând în încâlzirea zonei
tropicale din Oceanul Pacific, având la bază anoma liile circulațiilor din atmosferă
și schimbările climatice.
În ultimul capitol, sub numele “Agenda 21” am expus conceptele proiectului
Agenda 21, efectuând un studiu de caz asupra acestuia în principalele județe sau
orașe din România.
Fiind prima dat ă pre zentat în 1992 la Rio, în cadrul Conferinței Naționale
pentru Mediu și Dezvoltare, a fost prezentat un plan de dezvoltare sustenabilă care
să unească și să armonizeze toți factorii de dezvoltare, purtând denumirea de
“Agenda 21”.
Agenda 21 a fost susținută încă de la început de către PNUD în România,
asigurând finanțarea din partea Guvernelor Canadei și Marii Britanii, acest plan
de dezvoltare sustnabilă fiind împărțit în cinci etape.

4
Capitolul I. Dezvoltarea sustenabil ă – delimitări conceptuale
1.1 Conceptul de dezvoltare sustenabilă
Dezvoltarea sustenabilă, ca și concept general, reprezintă totalitatea
activităților menite să creeze un echilibru dinamic între cei 3 factori: mediu,
societate și economie.
Dezvoltarea sustenabil ă a fost definită inițial în Rapor tul Brundland1, în
cadrul Raportului Comisiei Mondiale pentru Mediu și Dezvoltare ONU, astfel :
"Umanitatea are capacitatea de a realiza o dezvoltare durabilă – de a garanta
satisfacerea necesitaților actuale fără a compromite capacitatea generațiilor
viitoare de a -și satisface propriile necesități".
Cu toate acestea, în 1972 a fost susținut raportul denumit „ Limitele
Creșterii ”, realizat ed Clubul de la Roma. În acest raport erau prezentate date
sumare cu privie la evoluția a cinci parametri2 (creșterea pop ulației, impactul
industrializării, efectele poluării, producția de alimente și tendințele de epuizare a
resurselor naturale) , acesta demonstrând ineficacitatea strategiilor de dezvoltare,
nefiind favorabilă unei dezvoltări sustenabile, pe termen lung.
Dezvoltarea sustenabilă, prin armonizarea dintre dezvoltarea economică,
socială și utilizarea eficientă a resurselor disponibile, favorizează creșterea
calității vieții, promovând o serie de strategii, procese și decizii, beneficiari direcți
fiind generații le existene și cele viitoare.

1 Suport de curs, Curs organizat în cadrul proiectului „ PROCEDURI SIMPLIFICATE –
EFICIENȚĂ CRESCUTĂ LA NIVELUL INSTITUȚIEI PREFECTULUI – JUDEȚUL PRAHOVA ”,
Proiectul cofinanțat prin FONDUL SOCIAL EUROPEAN – Programul Operațional Dezvoltarea
Capacității Administ rative, Cod SMIS 11193
2 Guvernul României Ministerul Mediului și Dezvoltării, Strategia Națională pentru Dezvoltare
Durabilă a României Orizonturi 2013 -2020 -2030 , București 2008 , pag. 10

5
Principalele principii3 care stau la baza unei dezvoltări sustenabile sunt
următoarele :
 Preocuparea pentru echitate și corectitudine între țări și între
generații
 Viziunea de lungă durată asupra dezvoltării
 Gândirea sistemică – interconexiunea între mediu, economie și
societate
Termenul de Dezvoltare sustenabilă este asociat cu termenul de Dezvoltare
durabilă , conceptul de “durabilitate” provenind din sectorul silvic, reprezent ând
totalitatea strategiilor, proceselor și decizi ilor din cadrul procesării lemnului,
stabilindu -se un echilibru între capacitatea oferită păduri și lemnul adunat, astfel
încât industria silvică să beneficieze de o dezvoltare durabilă din punct de vedere
economic și al folosirii eficiente a resurselor na turale disponibile.
Nevoia unei dezvoltări sustenabile a fost susținută de factori precum
populația în continuă creștere, degradarea mediului și resersele disponibile
limitate.
În 19 92, la Conferința Mondială pentru Dezvoltare Durabilă, inițiată de
Națiuni le Unite la Rio de Janeiro, au fost expuse problematicile unei dezvoltări
care poate afecta pe termen lung calitatea vieții și de asemenea ajutorarea din
punct de vedere economic a țărilor în curs de dezvoltare.
Procesul de dezvoltare durabilă vizează o se rie de obligații din partea țărilor
participante care să prevină eventualele schimbări climatice, conservarea
biodiversității, folosirea eficientă a resurselor naturale disponibile și nu în ultimul

3 Suport de curs, Curs organizat în cadrul proiectului „ PROCEDURI SI MPLIFICATE – EFICIENȚĂ
CRESCUTĂ LA NIVELUL INSTITUȚIEI PREFECTULUI – JUDEȚUL PRAHOVA ”, Proiectul
cofinanțat prin FONDUL SOCIAL EUROPEAN – Programul Operațional Dezvoltarea Capacității
Administrative, Cod SMIS 11193

6
rând conștientizarea populației cu privire la aceste proce se și a riscurilor în cazul
nerespectării obligațiilor și strategiilor stabilite în prealabil.
Educarea societății poate avea un rol primordial într -o dezvoltare durabilă,
aceasta fiind prima care interacționază cu mediul, în mod direct, prin activitățile
sale de zi cu zi, fie ele caznice sau la locul de muncă.
Din punct de vedere al depoluării, țările dezvoltate sunt supuse mai degrabă
unui proces de adaptare, voința politică, tehnologia și resursele disponibile având
un rol important în această activitate , favorizând o creștere economică sustenabilă,
fără o afectare a mediului.
În schimb, în țările dezvoltate, depoluarea este o adevărată problemă ,
deficitul financiar și nivelul de viață degradant fiind factorii principali care
împiedică o finanțare conside rabilă pentru echipamente de control și tehnologii
antipoluante.
Termenul de subdezvoltare este specific țărilor care nu beneficiază de un
proces de dezvoltare durabilă, cu toate acestea nicio țară nu se poate etala drept
una pe deplin dezvoltată, activit atea dezvoltării durabile fiind un șir de strategii,
procese și decizii pe termen lung, vizând o eficientizare continuă a consului de
resurse disponibile.
1.2 Marile provoc ări ale dezvoltării sustenabile
Având în vedere complexitatea unui proiect de genu l acestuia, dezvoltarea
sustenabilă poate întâlni anumite probleme care pot influența în mod negativ
(îngreunarea derulării activităților specifice unei dezvoltări sustenabile) sau în
mod pozitiv (întărirea relațiilor dintre participanții din cadrul activi tăților și
proiectelor).Printre principalele provocări ale dezvoltării sustenabile putem
preciza următoarele:
1. Constrângerea demografică.
În esența sa, dezvoltarea sustenabilă este o dezvoltare umană. Prin
educarea și conștientizarea oamenilor cu privire la probleme mediului și
impactul negativ pe care îl are omul asupra mediului neglijând anumite

7
principii care stau la baza unei dezvoltări sustenabile (modernizarea
industriei, respectarea stratgiilor unei dezvoltări sustenabile, menținerea
echilibrului î ntre mediu, societate și economie) se pot obține rezultate
benefice atât pentru oameni (generațiile actuale și cele viitoare) cât și
pentru mediul înconjurător.
Cu o cre ștere permanentă a populației, care nu este corelată cu o creștere
economică favorabilă , se pune problema unui mediu înconjurător nepoluat și
siguranța unei surse de hrană pentru generațiile următoare.
Din punct de vedere al țările subdezvoltate, explozia demografică înclină
masiv balanța spre un mod de viață nesănătos și precar, unde o creș tere economică
este aproape imposibilă, iar sursele de hrană sunt aproape inexistente sau sărace
în resurse.
Factori precum incultura, mizeria colelați cu nevoia unui loc de muncă,
servicii ieftine și desigur accelerarea industrializării au favorizat exodu l de la sat
la oraș, ducând la o creștere economică, instabilă în anumite țări în raportul urban –
rural.
Suprapopularea orașelor au dus la un procentaj al șomajului ridicat, apariția
cartierelor sărace din marginea orașelor, deteriorarea societății din punc t de
vedere al delincvenților, poluarea mediului datorită unui trafic intens (ambuteiaje)
și îngreunarea distribuției a apei, alimentelor și energiei.
Depopularea satelor, ca urmare a exodului ridicat din ultimii ani a îngreunat
menținerea unui echilibru e conomic, care a condus la o agricultură cu un grad
ridicat de afectare a mediului, prin utilaje devansate din punct de vedere tehnic,
pesticide, insecticide, favorizând degradarea solului cu efect direct asupra
recoltelor.
Rezorvarea acestor probleme pot f i modernizarea industriei (o industrie
curat ă), o creștere a economiei direct proporțională cu populația și o sistematizare
ecologică a proceselor și activităților sociale.

8
2. Constrângerea tehnologică
Se cunoaște faptul că dezvoltarea necesită o creștere eco nomică, prin urmare
mărirea producției. Acest factor poate afecta în mod negativ capitalul natural,
depășind nivelul maxim de absorbție al poluației.
Menținerea unui echilibru între emisiile poluante și gradul de absorbție a
acestora este vital, implicând un control al poluării, modernizarea instalațiilor de
reținere și a utilajelor industriale (acestea fiind unele din principalele surse de
poluare a mediului).
De asemenea, nivelul maxim de producție trebuie să fi direct proporțional cu
gradul maxim de abso rbție a mediului, dar invers proporționale cu emisiile
poluante.
3. Echitate și compensare intra și intergenerații
O bună derulare a dezvoltării durabile implică un spirit asociativ, de toleranță
și grijă reciprocă între generațiile existente și cele viitoare ,cu scopul creării unei
armonii unitare, fără a afecta fericirea altuia. Astel spus, la baza unei dezvoltări
durabile se află “optimul lui Pareto ”4.
a) Echitate între generații
Echitatea între generații se bazează în principal pe solidaritate și timp.
Planifi carea resurselor și conservarea mediului pentru generațiile următoare
constituie o prioritate, dezvoltată pe termen foarte lung (secular).
Astfel spus, plasarea nevoilor generațiilor existente nu trebuie prioritizate,
ele putând afecta generațiile viitoar e. Existența și siguranța unor generații viitoare
nu trebuie pusă în discuție și cu atât mai puțin nu trebuie pusă în pericol, acesta
fiind un drept necondiționat, având la bază resursa principală, numită Pământ .

4 Vilfredo Pareto, Manuale di Economia P olitica , Padova – Cedam, Casa Editrice Datt. Antonio Milani,
1974, p.241 – 267.

9
Echitatea între generații nu trebuie tratat ă drept obligatorie, aceasta fiind o
necesitate, fără de care resursele naturale (care oricum sunt limitate), protecția
mediului și a sănătății umane sunt drastic afectate.
Raționamentul a fost mereu cheia către rezolvarea probremelor între
generații, evit ând risipa resurselor disponibile și înlocuirea resurselor rare sau
limitate. Eficientizarea producției și reciclarea resurselor constituie astfel cheia
pentru un mediu curat și păstrarea acestia crescând calitatea vieții pe termen lung.
Cu toate acestea, piața liberă parcă uită de aceste principii, interesul pentru
viitor dispărând atunci când vine vorba de gradul de poluare, strategii de
distribuție eficientă a resurselor disponibile și protecția mediului.
În scopul rezolvării acestor probleme de echitat e între generații cu care se
confruntă devoltarea durabilă s -ar putea considera drept principal obiectiv
dezvoltarea programelor educaționale.
b) Echitatea intragenerații
Generația, în primul rând, este formată din trei generații, acestea fiind tinerii,
matur ii și vârstnicii.
Având în față această structură a generațiile coexistente, se poate pune
problema unei oarecare discrepanțe a interesului pentru protecția mediului din
partea tinerilor și a vârstnicilor.
Astfel spus, tinerii sunt motivați să protejeze me diul, să găsească soluții
eficiente pentru consumul resurselor disponibile și înlocuirea celor rare sau
limitate, ei fiind cei care beneficiază pe termen lung de consecințele unei bune
planificări a dezvoltării durabile.
Cu toate acestea, vârstnicii, dator ită duratei de viață limitată, sunt în mare
parte demoralizați, acesta fiind factorul principal pentru o risipă a resurselor
disponibile.
Situația socială a generației actuale este de asemenea o greutate în balanța
echității intragenerații.

10
Resursele natur ale sunt un drept, al orcărui om și nu trebuie restricționate sau
limitate în funcție de poziția socială. Politica și puterea materială schimbă în mare
măsură aceste principii. Oamenii instăriți își pot permite alegerea unui loc de
muncă sau amplasarea loc uinței în funcție de calitatea vieții din acea zonă, gradul
de poluare sau resrusele naurale disponibile, ceea ce nu este foarte posibil pentru
cei săraci, care sunt limitați în privința alegerii unei locuințe sau a lucului de
muncă, cu atât mai mult cu câ t ei nu beneficiază de programe de depoluare, planuri
de întărire a infrastructurii etc.
c) Compensare între generații
În principiu, compensarea între generații are are la baza echitatea. Astfel
spus, punctul de plecare este resursa Pământ, care este limitată ca urmare a
raportului dintre producție și cosnum, ducând la o afectare voluntară sau
involuntară a mediului pentru generațiile viitoare.
Pentru eficientizarea dezvoltării durabile este nevoie de un sistem de
compensare, astfel încât generațiile viitoare să nu fie afectate de consumul
resurselor disponibile de către generațiile prezente.
În altă ordine de idei, este necesară o constanță cu privire la capitalul natural,
acesta fiind necesar pentru generațiile actuale cât și pentru cele viitoare.
4. Eficien ța
Prin definiție, eficiența este rezultatul maxim al activităților, cu costuri
minine, prin raportul dintre eforturi și efecte. În cadrul teoriei economice și a
manualelor de specialitate, eficiența este privită dinspre latura economică și
socială, cu sublini erea finalității sale, aceasta din urmă fiind deseori neglijată.
Acestea fiind spuse, dezvoltarea durabilă vrea să aducă întelegerea necesară
acestui factor principal, eficiența.
În ultimul timp, eficientța a fost esențială doar din punct de vedere economi c,
omul considerând că este nevoie de o creștere economică, neglijând ceilalți factori
precum mediul sau societatea. Raportul dintre cantitate și calitate a întărit
economia țărilor deja dezvoltate (cele slab dezvoltate nu au beneficiat în totalitate

11
de pr ograme de dezvoltare), dar a avut un impact uriaș asupra mediului (poluare
din industria în contnuă creștere, neglijarea reciclpri deșeurilor etc.). În acest mod,
eficiența a fost privită într -un mod greșit, fiind înțeleasă doar partea sa economică.
Cu toa te acestea, dezvoltarea sustenabilă îș i propune îndreptarea acestor
greșeli. Aceasta își propune șă echilibreze balanța dintre profit și acțiunile
implicate în creștere aconomică, care pot afecta negativ sănătatea umană și a
mediului. Un mediu curat poate fi benefic atât pentru o creștere economică cât și
pentru societate.
5. Economia mediului
Economia mediului este una dintre problemele mari ale unei dezvoltări
durable. Aceasta încearcă să combine umanizarea și ecologizarea economiei, în –
tr-un mod eficient, a stfel să nu afecteze bunul mers al lucrurilor și bunăstarea
socială.
Conform teoriei clasice a economiei, mediul este compatibil cu logia unei
piețe libere, însă acest detaliu est etrecut cu vederea în practică, întâmpinând
dificultăți în abordarea acestui a în vederea formării și funcționării unei piețe.
Una din înțelegerile greșite a mediului, fiind considerat doar un capital,
deseori, unul bănesc, constituie un dezechilibru substanțial între capacitatea
mediului de a furniza resursele necesare și consumu l acestora în mod irațional și
ineficient.
1.3 Politicile dezvolt ării sustenabile
Politicile dezvoltării sustenabile nu sunt o premieră, acestea existând încă
dinaintea consacrării termenului de dezvoltare sustenabilă. În ziua de azi,
politicile sunt diviz ată în grade și proporții în funcție de de situația socio –
economică și potențialul tehnic al fiecărui stat care se implică în acțiunile unei
dezvoltări sustenabile. Acestea fiind spuse, dezvoltarea sustenabilă trebuie tratată
în primul rând drept o filosof ie și ulterior un set de strategii și acțiuni pe care
cineva le stabilește și altcineva le execută.

12
1. Creșterea zero
Proiectul a fost inițiat de soții Meodows, care susțineau ca o stopare a
creșterii economice ar putea fi soluția pentru explozia demografică, degradarea
solului, topirea ghetaților polari, poluarea aerului și a apei etc.
Acesta încercat demonstrarea faptului că la baza unei creșteri economice se
află o gândire logică, însă acesta rămas în faza de sugestie, neputând arăta că
dezvoltoarea poate f i efectuată și fără o implicare socio -politică.
A. Economia valorii în locul teoriei valorii
La baza stabilirii valorii, mereu au fost identificați doar doi factori, și anume
capitalul și munca, în defavoarea mediului. Acesta din urmă a avut și are de suferit
din cauza deșeurilor rezultate din procese ale producției, deși mediul este
furnizorul principal de resurse pentru forța de muncă.
Pentru a evita o creștere economică scăzută, omul a ignorat principiile unei
dezvoltări sănătoase, treptate ducând la o creș tere rapidă a economiei, prosperă
pentru om dar dăunătoare mediului.
Astfel spus, economia valorii își propune reducerea consumurilor specifice
de resurse pentru obținerea unui bun, păstrând sau îmbunătățind calitat ea acestuia,
înclinând balanța spre calitate în defavoarea cantității.
B. Un nou mod tehnic de producție
Necesitatea unui nou mod tehnic de producție este susținut de împrejurările
sfârșitului de secol XX și începutul de secol XXI, o perioadă care a prejudiciat în
mod masiv capitalul natural. Aceast ă inițiativă nouă de producție implică o
agricultură biologică pentru prevenirea degradării solului cu pesticide, insecticide
etc, dezvoltarea industriilor curate și marginalizarea celor “grele”, toate acestea
vizând simpla îmbunătățire a sănptății mediulu i, cu impact direct asupra sănătății
umane.
a. “Întreprinderea trivalentă”
Această idee a fost dezbătută de Maria Popescu în “Un posibil răspuns la
dilemele dezvoltării: procesul circular active” si, preluat si fructificat în

13
“Global izarea sidezvoltarea triva lentă ”. Prin acest plan, susține crearea unor sub –
firme care să poată prelua anumite reziduri, produse nefolosite sau sub -produse
pentru a le valorifica, reducând risipa lor și nu în cele din urmă crearea unor noi
locuri de muncă.
În altă ordine de idei, t rivalența constituie crearea unui sistem de
autosusținere a unei întreprinderi, prin reciclarea produselor nefolosite, ale
industriai și a altor ramuri.
b. Producțiile curate
Producția curată este principalul factor de succes al firmelor trivalente. Așa
cum n umele sugerează, aceasta vizează o producție cu cât mai puține surse de
poluare și cât mai puține deșeuri
“Curățirea producției” implică necesitățile creșterii cu explozia demografică,
ale economisirii resurselor necesare și protejarea capitalului natural. Tehnicile și
procesele specifice unei producții curate sunt diverse, fiecare dintre ele având un
specific propriu cu un obiectiv bine stabilit. Măsuri precum înlocuirea resurselor
limitate sau rare, refolosirea produselor, reproiectarea bunurilor și recic larea sunt
factori importanți care duc la crearea politicilor economice, ducând la
conștientizarea populației cu privire la necesitatea găsirii și respectării acestora.
c. Agricultura biologică
Motivele dezvoltării agriculturi ecologice sunt susținute îndeose bi de
consecințele negativa asupra mediului din ultimul timp, mai ales în ultima
jumătate a secolului XX. O agricultură intensivă poate duce la degradarea solului,
diverse consecințe asupra sănătății oamenilor, degradarea stării mediului.
Agricultra biolog ică este menită să îndrepte urmările agriculturii intensive,
vizând restabilirea unu echilibru natural, cu scopul final de a conserva natura și
sănătatea umană. Pentru a se obține rezultate dorite, sunt efectuate acțiuni precum
diversificarea raselor de an imale, cultivarea plantelor rezistente la dăunători,
utilizarea îngrășămintelor și a preparatelor pentru combaterea dăunătorilor
obținute pe bază vegetală și nu în ultimul rând cultivarea plantelor specifice

14
solului destinat, pentru a favoriza fixarea azot ului, fertilizarea și consolidarea
terenului, planificată, utilizând procedeul de “pârloagă”.
d. Un nou mod de consum
Este bine de știut că orice producție este destinată unui segment de
consumator(i), iar în lipsa acestora ciclul se rupe și reproducția produ selor irosite
nu iși mai găsește locul. Cu alte cuvinte, un nou mod de consum implică o
eficientizare a consimului și dimensiunea acestuia în balanța cu publicitatea,
diversificarea trebuințelor în armonie cu progresul societății menite să
contracareze log ica maximizării profitului.
2. Politici unidimensionale
Având la bază Principiul Poluatorul Plătește , politicile unidimensionale este
o filosofie liberală, analizând solițiile cu privine la mediu din latura economică,
susținând că piața este cea mai bună cale de a duce la bun sfârșit acțiunile și ideile
propuse.
a. Soluții pur liberale :
Filosofia liberală tradițională se bazează pe două mari principii
– Ecologia nu reprezintă raportul direct dintre om și mediu, ci raportul între
om și acțiunile de întrebuințare a resurselor naturale
– Proprietatea privată este principala unealtă a statului liberal pentru
realizarea raporturilor dintre oameni și a relațiilor acestora cu mediul
În gândirea liberală, termenul de poluare nu înseamnă simpla “murdărire” a
mediului, ci repr ezintă o “ agresiune ” asupra mediului și “violarea unei
proprietăți”, înlăturând sau limitând dreptul oamenilor de a avea un mediu curat
și sănătos.
b. Liberalismul moderat
Pentru liberalii moderni, fundamentul unei piețe ecologice este formată din
proprietat ea privată, cu o responsabilitate crescută față de bunurile gestionate.

15
Liberalii moderni, de asemenea, admit faptul că piața nu poate fi în totalitate
liberalizată, existând anumite elemente, precum aerul care sunt menite a fi
publice, la îndemâna oricui.
3. Politicile multidimensionale
Se diferențiază următoarele tehnici și instrumente ale politicii
multidimensionale5:
a) Standarde și măsuri restrictive de control
– Standardele mediului: stabilesc nivelul maxim admis de poluare dintr -o
anumită componentă a mediul ui
– Standardele de emisii sau efluenți : stabilesc nivelul maxim de poluare
provenită dintr -o anumită sursă
– Standarde tehnologice : reprezintă gradul de integrare în parametrii unui
mediu sănătos a tehnologiei prin care se obține un produs
b) Politici și soluții rezultate din teoria lui N. G. Roegen
c) Regândirea creșterii economice și a rezultatelor acesteia
Creșterea implicării lumii a treia în cadrul proceselor de dezvoltare și a
roadelor acesteia.

5 CURS_FINAL_MDD, COD : M5, DISCIPLINA:Managementul dezvoltăriidurabile, pag. 18

16
Capitolul II. Schim bările climatice
2.1 Riscurile schimbărilor climatice
În momentul actual, o eventuală prognoză a schimbării climatice globale este
oarecum imposibilă, nefiind cunoscută istoria climatică. În mare parte, sursele
despre clima din trecut sunt sedimentele terestre și marine, calotele glaciare
prezente în Groenlanda și Antartica , dar și în inelele copacilor sau recifele de
corali. În ultimul timp, omul a început să strângă date cu privire la clima
pământului, astfel a descoperit o variabilitate a climei , mai exact un ciclu climatic
de racire și încălzire . Din cauza acestor cicluri climatice, este greu stabilirea și
distingerea fenomenelor naturale și a celor rezultate din activitățile omului. De
asemenea, este admis faptul că Pământl trece printr -o perioadă de încălzire, ânsă
nu se știe sigur proveniența acestui proces climatic, Altfel spus, o încălzire
naturală a vremii ar amplifica efectele încălzirii climatice, însă o răcire naturală
ar putea ameliora această problemă globală.
Temperatura mediu globală a căpătat o creștere semnificativă de aproximativ
0,3 până a 0,6 grade C la sfârșitul secolului al XX -lea și cu aproximativ 0,2 pînă
la 0,3 grade C în ultimuu 40 de ani. Anul 1998 a reprezentat al doisprezecelea an
în care temperatura a depășit limita normală, iar șapte dintre acești ani au fost în
interva lul 1990 -2000. Regiunea cea mai afectată de această încălzire a fost
alcătuită din continentele aflate între 400 și 600 latitudine nordică, în timpul
primăverii și al iernii. Această încălzire poate fi remarcată atât la nivelul aerului,
cât și la nivelul s olului. În contrast cu această creștere a temperaturii, presupunând
o secetă, în Emisfera nordică la altitudini mari au crescut semnificativ
precipitațiile. Aceste schimbări climatice sunt în conformitate cu ultimele date
strânse despre schimbările sistmul ui de curenți, suprafața solurilor și nivelul
lacurilor. De asemenea, datele strânsă în ultima sută de ani a arătat o creștere a
nivelulului global al mării cu aproximativ 10 -25 cm.

17
Un fenomen climatic are loc odată la șapte ani, purtând denumirea de
fenom enul El Nino. Acesta constă într -o încălzire masivă a zonei tropicale din
esteul Oceanului Pacific, fiind cauzată de anomaliile circulațiilor din atmosferă și
a schimbărilor climatice din multe regiuni tropicale și temperate.
Potrivit raportului IPCC din 1995, temperatura globală este pasibilă de o
creștere cu aproximativ 1 -3,5 grade C în secolul XXI, însă cercătările mai
amănunțite sugerează o creștere mai mare.
În privința încălzirii globale, regiunile mai afectate în timp for fi cele polare
decât cele e cuatoriale, cu implicații masive în ecosistemele polare și asupra vieții
animalelor și oamenilor. De asemenea, regiunile din interiorul continentelor vor
fi mai afectate de încălzirea g lobală față de zonele costiere, astfel se apreciază o
topire a ghețaril or din Alpi în prima parte a secolului al XXI lea.
Creșterea nivelului mării
O eventuală creștere a temperaturii poate avea consecințe negative asupra
ghețarilor și a calotelor glaciare, cu impact direct asupra nivelului mării. O
estimare medie cu privi re la această creștere a nivelului mării este de aproximativ
5 cm pe deceniu.
Impact asupra agriculturii
Datorită dependenței plantelor față de clima corespenzătoare, agricultura
este cea mai sensibilă dintre segmentele economiei. Cu o estimare aproximat ivă
a nivelului dioxidului de carbon, dublată față de perioada preindustrială (estimată
undeva la jumătatea secoului XXI), media globală a producției agricole ar trebui
să rămână aceeași, cu o mică eventuală scădere.
Schimbarea climatică din anum ite zone v a avea un impact direct asupra
creșterii culturilor, scurtând perioada cu trei până la patru săptămâni sau creșterea
acesteia. De asemenea, perioada de recoltare dar și stagiile de devoltare a
culturilor se vor schimba.

18
Expansiunea deșerturilor
Unul dint re, probabil, cele mai mari riscuri ale schimbărilor climatice este
extinderea deșerturilor, rezultând din creșterea temperaturilor în zonele
respective, cu impact direct asupra precipitațiilor. Până în acest moment,
aproximativ 20 de milioane de km2 au fost transformați în deșert datorită
agriculturii și irigațiilor inadecvate.
Influența asupra sănătății omului
Schimbările climatice și implicit creșterea temeraturilor, mai ales în zonele
urbane, vor avea un impact masiv asupra sănătății omului. În urma s tatisticilor
obținute în ultimul an, s -a demonstrat faptul că temperaturile ridicate, peste media
normală și fenomenele meteorologice extreme deja au făcut victime, având drept
rezultat creștere mortalității.
2.2 Beneficiile masurilor de combatere a riscur ilor climatice
Schimbările climatice, în ultimii ani au devenit un pericol din ce în ce mai
mare la nivel global, afectând atât Planeta cât și modul de viață și sănătatea
omului. Dezvoltând un set de principii și strategii pentru reglarea și îmbunătățirea
climei, prevenind schimbarea acesteia, se pot obține următoarele beneficii6:
– În primul rând se evită instabilitatea climatică, insecuritatea în cazul
fenomenelor meteorologice extreme și de asemenea evită costurile
suplimentare, acestea fiind beneficii st rategice și economice
– Se mai poate vorbi de beneficii morale, mai exact strategiile legate de
reducerea emisiilor de gaze cu efecte de seră
– Piața globală pentru bunuri și servicii verzi este una dintre cea mai
dinamică și prosperă la nivel mondial, ajungân d la o valoare totală de
4000 miliarde de euro, cu o creștere medie anuală de 4%. Datorită unei
forței economice destul de mare și în plina dezvoltare, se pot crea noi

6 Pentru mai multe detalii puteți vizita pagina oficială a Ministerului Mediului Apelor și Pădur ilor
http://mmediu.ro/new/?page_id=2813

19
locuri de muncă, ajutând la creșterea nivelului de trai și scăderea
șomajului.
– În ce pri vește Europa, beneficiile sunt atât pe plant intern cât și extern,
din punct de vedere al inovării și dezvoltării tehnologiilor de ultimă
generație, cu emisii scăzute de carbon.
– În urma reducerii utilizării combustibililor fosili putem beneficia de o
scădere a poluării aerului și de asemenea putem scădea facturile la energie
prin dezvoltarea infrastructurii, izolând locuințele, rezultând o creștere a
eficienței energetice.
2.3 Efectele schimbarilor climatice in Romania in ultimii ani
În privința României, studiile meteorologice arată o creștere a temperaturii
medie anuale cu aproximativ 0,5 grade C. Regiunea mai afectată de creșterea
temperaturilor a fost sudul și sud -estul țării, ajungând la o temperatură medie
anuală de 11 grade C.
Canicula și seceta sev eră din anii 2003, 2005 și 2007, precipitațiile și
inundațiile din 2005 și 2006 împreună cu fenomene meteorologice extreme,
primele apărând în 2002 în Dobrogea au avut um impact ecoclimatic puternic
asupra României și locuitorilor acesteia, fiind cele mai pronunțate și fecvente din
ultimele 2 decenii. În 2007 s -a înregistrat cea mai mare temperatură, 44 de grade
C, un record pentru România în ultimii 107 ani.
De asemenea, efectele de deșertificare și secetă sunt prezente în România,
pornind din cauza natura le sau antropice (defrișări, deteriorarea sistemelor de
irigații, agricultură excesivă etc), astfel fiind afectate aproximatv 4 milioane de
hectare de teren agricol, însemând 48% din totalul suprafeței agricole.
Cele mai afectate zone din punct de vedere a l deșertificării sunt sud -vestul
Olteniei, pardea de sud -est a Banatului și sudul Moldovei. În aceste zone aria
aproximativă afectată de secetă este undeva la 350 000 hectare, iar potrivit
cercetătorilor aceasta poate crește vertiginos în următoarele două decenii daca nu

20
sunt luate măsuri de combatere a schimbprilor climatice, obligând locuitorii să
migreze spre zonele din nordul țării.
Harta riscului la inundații arată că cele mai expuse la acest tip de dezastru
sunt zonele din bazinele hidrografice ale r âurilor principale (Jiul și Oltul superior,
Mureș, Șomeș, Crișuri), zonele din lungul Dunării și de asemenea râurile mici din
centrul Moldovei.
Principalele efecte ale inundațiilor influențează economia, pagubele putând
fi împărțite în două categorii : indiv iduale (case, gospod[rii, terenuri agricole) și
comunitare (obiecte de infrastructură). De asemenea, inundațiile pot cauza pagube
sociale, precum afectarea spitalelor, școlilor, lăcașurilor de cult, dar și pagube ale
mediului, precum degradarea solului, di strugerea ecosistemelor, eroziunea
mâlurilor.
Vurnerabilitatea României la acest tip de dezastru natural poate fi
demonstrată prin ampl oarea inundațiilor din anul 2005 și revărsarea Dunării din
2006.
Conform studiilor, se apreciază o creștere cu aproximati v 4 grade a
temperaturii față de momentul actual până la sfârșitul secolului XXI.
Acestea fiind spuse, se poate discuta pe viitor de o împărțire a României în
două zone, una cu temeraturi scăzute și precipitații multe, iar cealaltă afectată de
secetă și de șertificare.

21
Capitolul III. Agenda 21
3.1 Ce reprezint ă Agenda 21
În anul 1992, în cadrul Conferin ței Na țiunilor Unite pentru Mediu și
Dezvoltare , regăsită și sub numele de Summitul Pamantului de la Rio , a fost
prezentat planul de acțiune cu privire la d ezvoltarea sustebanilă, căzând de acord
în privința nevoii adoptării unei strategii globale pe termen lung, punandu -se
bazele programului “Agenda 21”.
Națiunile participante în cadrul programului “Agenda 21” sunt
supravegheate de către Comisia Interna țională pentru Dezvoltare Durabil ă,
acestea fiind de asemenea încurajate să promoveze acest proiect la nivel local și
regional.
Potrivit prevederilor convenite în cadrul Comisiei de la Rio, autoritățile
locale au obligația elaborării prorpiei strategii locale p entru dezvoltare
sustenabilă.
Agenda 21 este modelul dezvoltării durabile din punct de vedere economic,
social și de mediu, implicând guverne, organizații non -guvernamentale, industrii
și societăți civile, cu scopul abordării problemelor sociale și de medi u, precum
poluarea apei, pierderea biodiversității, sănătatea umanității, tendințele
demografice, consumul resurselor naturale.
De ase menea, în urma Conferinței de la Rio au fost determinate anumite
principii cu privire la „Agenda 21 ”, unele dintre ele fii nd:
– Tratarea problemelor în aprorierea apariției acestora
– Posibilitatea de modificare și reversibilitate a unei decizii
– Nevoile generației actuale nu trebuie să compromită pe cele ale generației
viitoare
– Protejarea și conservarea mediului

22
Aceste principii stau la baza unor strategii bine definite, aplicate prin planuri
locale și regionale, care să soluționeze problemele sociale, economice și de
protecție a mediului înconjurător.
Agenda 21 se concentrează pe participarea comunităților locale în cadrul
proiec telor de dezvoltare sustenabile, astfel oferind o modalitate de prevenire a
problemelor sociale, economice și de protecție a mediului, totodata realizându -se
evaluarea situațiilor actuale și potențialul existent. De asemenea Agenda 21 se
bazează pe educați e, factorul cheie pentru o dezvoltare sustenabilă.
Trebuie precizat faptul că dezvoltarea sustenabilă poate fi realizată fără o
diminuare a calității vieții prin creativitate și comportament sustenabil.
În România implimentarea Agendei 21 Locală este susți nută de PNUD, care
asăgură finanțarea din partea Guvernelor Canadei și Marii Britanii. Prin această
implementare a Agendei 21 Locală se urmărește integrarea problemelor de
protecție a mediului, implicarea publicului în procesul de monitorizare a
precesului de implimentare, încurajând participarea comunităților locale, având în
vedere faptul că o dezvoltare sustenabilă se bazează pe o planificare pe termen
lung care are în vedere interdependența factorilor economici, sociali și de mediu.
Structura de managem ent a Agendei 21 îm România este alcatuită din :
– Comitetul Local de Coordonare (CLC), care asigură respectarea
procedurilor democratice și păstrarea transparenței, în CLC făcând parte
reprezentanți ai autorităților locale, ONG -uri, IMM -uri, Agenției de
Dezv oltare Regională, mass -media etc.
– Biroul Local AL21, care asigură o legătură permanentă între participanții
la Agenda 21, precum CLC, CNDD, mass -media, societatea civilă etc.
precum și respectarea programului strabilit cu privire la desfășurarea
diferitelo r acțiuni din cadrul programului.
– Grupurile de Lucru (Economic, Social și de Mediu), care elabirează o
gamă largă de strategii și planuri locare de acțiune, în conformitate cu
prevederile proiectului . De asemenea, în funcție de necesitatea regională,

23
sunt formate grupuri de lucru pe domenii precum urbanism, cultură,
turism etc.
3.2 Etapele Agendei 21 în România
3.2.1 Etapa pilot 2000 -2003
În România programul Agenda 21 a debutat prin Etapa Pilot , mai exact în
intervalul anilor 2000 -2003, desfășurat pe o raz a a nouă județe : Baia Mare,
Oradea, Ia și, Târgu Mure ș, Gala ți, Ploie ști, Giurgiu, R âmnicu Valcea și Miercurea
Ciuc .
Principalul obiectiv a acestei etape a fost stabilirea strategiilor, pe baza
cărora se vor elabora agendele locale pentur orașele participa nte.
Principanele etape ale programului au fost următoarele :
1. Crearea structurilor locale ale AL21: Comitetul Local de Coordonare,
Biroul Local al Agendei 21, Grupurile de Lucru;
2. Stabilirea unor serii de strategii pentru o dezvoltare sustenabil ă și a unui
plan de acțiune local, ulterior efectuându -se un proces de consultație
pentru a asigura contribuțiile necesare finalizării proiectului
3. Identificarea și îndeplinirea proiectelor prioritare
4. Implementarea cu succes a proiectelor prioritare selectate la nivel local,
în strânsă legătură cu alte proiecte UNPD din aceleași locații.
Procesul de consultare publică s -a efectuat prin aplicarea unor strategii
eficiente în cadrul orașelor participante, societatea participând cu interes oferind
un număr cunsoderabil de sugestii pentru implementarea proiectului într -un mod
cât mai plăcut.
Agenda 21 Locală în Baia Mare
Obiectivele Planului Local7 Baia Mare pentru dezvoltare durabilă :

7 A se vedea Agenda Local ă 21 – Planul Local de dezvoltare Durabilă a Municipiului Baia Mare , Baia
Mare 2012, Proiect PNUD ROM 98/012 , p. 44

24
Dezvoltarea infrasturcturii( apă, electricitate, distribu ție gaze, c ăi de
transport ) și facilitarea accesului nelimitit al comunității locale la aceasta.
– Protecția mediului.
– Regenerarea urbană, constând în regenerarea mediului, în principal a
resurselor de apă contaminate, dezvoltarea centrului istoric, repunerea în
valoare a clădirilor prin renovare și/sau regândirea funcțiilor acestora.
– Întărirea coeziunii sociale, ridicarea nivelului de trai
Figura 3.1 Procesele paralele în „Orașul care Învață” Dezvoltarea Durabilă

Sursa : Agenda Local ă 21 – Planul Local de dezvoltare Durabilă a Municipi ului Baia Mare, Baia Mare
2012, Proiect PNUD ROM 98/012
Principii ale Planului Local8 Baia Mare pentru dezvoltare durabilă :
– Dezvoltarea sustenabilă, având efect pe termen lung asupra culturii
umane și a protecției mediului
– Întărirea capacității ins tituționale
– Îndeplinirea proiectelor și programelor prin parteneriat privat -public
– Analiza capacității tehnice de execuție
– Evaluarea utilizării eficiente a resurselor disponibile(naturale, financiare
și umane)

8 A se vedea Agenda Local ă 21 – Planul Local de dezvoltare Durabilă a Munic ipiului Baia Mare , Baia
Mare 2002, Proiect PNUD ROM 98/012 , p. 45

25
– Autonomie administrativă în sistemul energetic
– Identificarea nevoilor societății și prioritizarea acestora
Dezvoltarea sustenabil ă în Baia Mare, prin intermediul proiectului Agenda
21 Locală, s -a axat în principal pe conștientizarea populației cu privire la
conservarea mediului și folosirea eficientă a resurselor și de asemenea asumarea
responsabilității din partea Administrației Locale a Municipiului Baia Mare cu
privire la protejarea și conservarea tradițiilor, respectând originea acestora.
Agenda 21 Locală în Oradea
Principii și condiții ale Planulu i Local9 Oradea pentru dezvoltare durabilă :
– Armonia dintre obiectivele fixate în program, sub -program, proiect și
obiectivele generale ale Strategiei Locală de Dezvoltare Durabilă;
– Gradul de cunoaștere publică al programul, proiectului
– Implicarea părților interesate în finalizarea programului, proiectului
– Îmbunătățirea sănătății și a nivelului de trai
– Protecția mediului
– Regenerarea urbană, constând în regenerarea mediului, în principal a
resurselor de apă contaminate, dezvoltarea centrului istoric, repunere a în
valoare a clădirilor prin renovare și/sau regândirea funcțiilor acestora.
Figura 3.2 Structura sistemului suport de luare a deciziilor pentru implementarea Planului
Local de Acțiune în municipiul Oradea

Sursa : Agenda Local ă 21 – Planul Local de dezvo ltare Durabilă a Municipiului Oradea, Oradea 2002,
Proiect PNUD ROM 98/012

9 A se vedea Agenda Local ă 21 – Planul Local de dezvoltare Durabilă a Municipiului Oradea, Oradea
2002, Proiect PNUD ROM 98/012 , p. 56

26
Se poate observa o axare în cadrul Agendei 21 Locale din municipiul Oradea
pe sectoare vitale dezvoltării durabile, precum regenerarea urbană cu obiectiv
principal restaurarea și ev idențierea Cetății Oradea, dezvoltarea infrastructurii de
bază și protecția mediului, astfel modernizându -se rețeaua de distribuire a gazelor
natural .
Agenda 21 Locală în Iași
Obiective generale ale Planului Local10 Iași pentru dezvoltare durabilă :
– Conserva rea, reabilitarea și valorificarea patrimoniului orașului
– Consolidarea rolului de centru religios național și internațional
– Promovarea orașului Iași ca centru turistic
– Restructurarea economică a platformelor industriale
– Dezvoltarea pieșei muncii
– Dezvoltare a infrastructurii și modernizarea căilor de transport
– Eficientizarea consumului de energie
– Realizarea unui management eficient al deșeurilor
– Îmbunătățirea calității apelor de suprafață, apei potabile și menținerea lor
Figura 3.3 Fluxul decizional în imple mentarea Planului Local de Dezv oltare Durabilã

Sursa : Agenda Local ă 21 – Planul Local de dezvoltare Durabilă a Municipiului Iași, Iași 2002, Proiect
PNUD ROM 98/012

10 A se vedea Agenda Local ă 21 – Planul Local de dezvolt are Durabilă a Municipiului Iași, Iași 2002,
Proiect PNUD ROM 98/012 , p. 35

27
În cadrul Agendei 21 Locale din municipiul Iași s -a urmărit în prealabil
dezvotarea infr astructurii afacerii și a potențialului uman disponibil,
modernizarea sistemelor aflate în custodia R.A.D.E.T. și nu în ultimul rând
valirificarea și reabilitarea obiectivelor cultural -istorice.
Agenda 21 Locală în Târgu Mureș
Principii și condiții ale Planului Local11 Târgu Mureș pentru dezvoltare
durabilă :
– Armonia dintre obiectivele fixate în program, sub -program, proiect și
obiectivele generale ale Strategiei Locală de Dezvoltare Durabilă;
– Gradul de cunoaștere publică al programul, proiectului
– Implicarea părților interesate în finalizarea programului, proiectului
– Îmbunătățirea sănătății și a nivelului de trai
Acestea fiind spuse, se pot identifica principalele proiecte din cadrul
Agendei 21 Locale din Târgu -Nureș, precum crearea unui Parc Central al
munici piului, revitalizarea Cetății Medievale, îmbunătățirea sistemului de
management al deșeurilor etc, finanțate prin bugetul local, fonduri UE
nerambursabile și alte surse externe.
Agenda 21 Locală în Galați
Obiective specifice Planului Local12 Galați pentru dezvoltare durabilă :
– Depresionarea nivelului pânzei de ap ă freatic ă prin aplicarea de m ăsuri
specifice
– Aplicarea unor strategii eficiente pentru consumul resurselor disponibile
– Întărirea infrastructurii (retelele de apă, canalizare și realizarea unei stați i
de epurare)
– Promovarea turismului pe sectoarele agrement, vânătoare și pescuit

11 A se vedea Agenda Local ă 21 – Planul Local de dezvoltare Durabilă a Municipiului Târgu Mureș, Târgu
Mureș 2002, Proiect PNUD ROM 98/012 , p. 41
12 A se vedea Agenda Local ă 21 – Planul Local de dezvoltare Durabilă a Municipiului Galați, Gatați 2002,
Proiect PNUD ROM 98/012 , p. 63

28
– Reabilitarea și/sau amenajarea zonelor de agrement și a obiectivelor
turistice culturale
Figura 3 .4. Structura sistemului suport de luare a deciziilor pentru implementarea Pla nului Local de
Acțiune în municipiul Galați

Sursa : Agenda Local ă 21 – Planul Local de dezvoltare Durabilă a Municipiului Galați, Gatați 2002,
Proiect PNUD ROM 98/012
Dezvoltând obiectivele specifice Agendei 21 Locale din municipiul Galați
expuse mai sus, se pot identifica proiecte prioritare dezvoltării sustenabile precum
"Tehnopol Gala ți", realizarea unui cartier nou de locuințe “Siret” și strategii de
întărire a capacității instituționale.
Agenda 21 Locală în Ploiești
Principii aflate la baza desfășurăr ii Planului Local13 Ploiești pentru
dezvoltare durabilă :
– Duzvoltarea durabilă, astel încât pe termen lung să se stabilească strategii
adecvate pentru eficientizarea consumului de resurse disponibile
– Îndeplinirea proiectelor prin parteneriate public -private
– Îndeplinirea proiectelor care mediul privat nu le poate gestiona
– Autonomie administrativă în sistemul energetic
– Îdentificarea nevoilor cumunității și prioritizarea acestora

13 A se vedea Agenda Local ă 21 – Planul Local de dezvoltare Durabilă a Municipiului Ploiești, Ploiești
2002, Proiect PNUD ROM 98/012 , p. 34

29
– Evaluarea viabilității programelor din punct de vedere al veniturilor
fiscale obți nute
– Analiza capacității tehnice de execuție
– Realizarea unui program sau proiect fără afectarea în vreun fel a
comunității locale
Analizând Agenda 21 Locală a municipiului Ploiești se poate observa o
concentrare a acțiunilor de dezvoltare sustenabilă în ca drul sectorului privat –
public, având drept scop derularea cu succes și în armonie a acestora.
Agenda 21 Locală în Giurgiu
Obiective specifice Planului Local14 Giurgiu pentru dezvoltare durabilă :
– Dezvoltarea economică conform cerințelor Comunității Europene
– Întărirea infrastructurii (retelele de apă, canalizare și realizarea unei stații
de epurare)
– Protecția mediului
– Ridicarea nivelului de trai și îmbunătățirea sănătății
– Regenerarea urbană, constând în regenerarea mediului, în principal a
resurselor de apă c ontaminate, dezvoltarea centrului istoric, repunerea în
valoare a clădirilor prin renovare și/sau regândirea funcțiilor acestora.
– Asumarea resbonsalibități fată de persoanele defavorizate
Prezentând obiectivele specifice Agendei 21 Locale din municipiul Gi urgiu
se poate dorința de a fructifica punctele forte precum numărul mare de terenuri
destinate concesionării, o distanță relativ mică față de București, implicare
crescută a Administrației locale și gradul de poluare redus.
Agenda 21 Locală în Râmnicu Vâ lcea
Fondurile nerambursabile din partea Uniunii Europene în perioada
preaderare au fost benefice României, Primăria Râmnicu Vâlcea fiind una dintre

14 A se vedea Agen da Local ă 21 – Planul Local de dezvoltare Durabilă a Municipiului Giurgiu, Giurgiu
2002, Proiect PNUD ROM 98/012 , p. 45

30
cele care au absorbit o parte din acestea, cu scopul creșterii capacității industriale,
astfel finantându -se următoarele acțiuni15:
– Spoririea transparenței relației dintre administrația locală și societate,
realizându -se „Centrul de Informare al Cetățenilor ” (C.I.C.) cu ajutorul
„Fundației pentru o Societate Deschisă ”
– Având rept obiectiv identificarea și impleme ntarea măsurilor de protecție
și conservare a mediului și obținerea de profit, s -a finanțat de către
Guvernul Austriei și firma DENKSTATT Environmental Consulting
programul ECOPROFIT
– Prin inițiativa primăriei locale și cu sprijinul Uniunii Europene, s -au
finanțat din surse PHARE programele de „Conștientizare a Problemelor
de Protecție a Mediului și de Managementul Deșeurilor ”
– Cu scopul diminuării poluării și introducerii principiilor economiei de
piață în sectorul de termoficare, s -a finanțat prin BERD din surse PHARE
programul „Conservarea Energiei Termice ”
Figura 3.4 Consumul anual de energie termică (Gcal/h/an)

Sursa : Agenda Local ă 21 – Planul Local de dezvoltare Durabilă a Municipiului Râmnicu Vâlcea,
Râmnicu Vâlcea 2002, Proiect PNUD ROM 98/012
Studi ind Agenda 21 Locală a municipiului Râmnicu Vâlcea se pot proiecte
esențiale dezvoltării sustenabile care implică un obiectiv principal, esențial din
punct de vedere al Administrației Locale, acesta fiind cooperarea dintre primărie
și locuitori, astfel inf ormând societatea cu privire la Agenda 21 Locală și
procesele implicate.

15 A se vedea Agenda Local ă 21 – Planul Local de dezvoltare Durabilă a Municipiului Râmnicu Vâlcea,
Râmnicu Vâlcea 2002, Proiect PNUD ROM 98/012 , p. 40

31
3.2.2 Etapa a doua (2003 -2004)
După impactul pozitiv al etapei pilot asupra comunităților locale, Agenda 21
s-a extins în alte 13 locații, autoritățile locale fiind de acord cu privir e la
elaborarea Planurilor de Acțiune local pentru dezvoltarea durabilă. Așadar, în
intervalul 2003 -2004 s -a demarat Etapa a doua a Agendei 21 Locală în Fălticeni,
Vatra Dornei, Arad, Sighi șoara, Media ș, Sibiu, C âmpina, T ârgu Jiu, T ârgovi ște,
Pitești, Slat ina, Bolintin Vale și Zimnicea.
Diversificarea zonei de implementare prin integrarea unor localități cu
dimensiuni reduse precum Bolintin Vale și Zimnicea a adus un plus de inovație
în cadrul procesului de dezvoltare durabilă susținut în cadrul Etapei a do ua.
Agenda 21 Locală în Arad
Proiecte și o biective specifice Planului Local16 Arad pentru dezvoltare
durabilă :
– Prin finanțare din fonduri europene, s -a dezvoltat proiectul “Ecologizare
Rampă de Gunoi Câmpul Liniștii ”, având drept obiectiv eliminarea
pericol ului de îmbolnăvire, stop ând afect area freaticului și a solului
– Cu ajutorul CLM Arad, CJ Arad și ISPA s -a finanțat proiectul
“Reabilitarea Stației de Epurare Indagrara ”, cu principalul obiectiv de a
stopa poluarea apei cu reziduri menajere și industriale n etratate
– Prin colectarea deșeurilor selectiv și a reciclării acestora, a luat amploare
proiectul “Studiu de fezabilitate cu privire la indroducerea selectivă a
deșeurilor ”, finanțat de CLM Arad și Uniunea Europeană prin fonduri
nerambursabile
– Extinderea sp ațiilor verzi din Arad s -a efectuat în cadrul proiectului
“Cadastru Verde al Municipiului Arad în sistem GIS ”, finanțat de
primărie și alte surse private

16 A se vedea Agenda Local ă 21 – Planul Local de dezvoltare Durabilă a Municipiului Arad, Arad 2004,
Proiect PNUD ROM 98 / 012, 0033238 , p. 49

32
Urmând obiectivele propuse în Agenda 21 Locală a municipiului Arad se
poate evidenția promovarea echil ibrului între economie, societate și mediul
înconjurător, oferind un cadru propice dezvoltării sustenabile cu succes a
municipiului Arad.
Agenda 21 Locală în Sibiu
Proiecte și o biective specifice Planului Local17 Sibiu pentru dezvoltare
durabilă :
– Prin reali zarea unui management durabil al Parcului Natural Dumbrava
s-a finan țat cu ajutorul Direcției Silvice și Primăriei Sibiu proiectul
“Elaborarea și implementarea unui plan de manangement eficient al
Parcului Natural Dumbrava”.
– În cadrul proiectului “Realizar ea condițiilor minime necesare
funcționării și autorizării Grădinii Zoologice în conformitate cu Legea
191/2002 și standerdele europene ” finanțat de Primăria Sibiu și alte
surse, s -a urmărit reabilitarea Grădinii Zoologice, respectând cerințele
europene
– Necesitatea unui sistem de management a deșeurilor urbane s -a
soluționat în cadrul proiectelor “Intducerea colectării selective a
deșeurilor în municipiul Sibiu” și “Amenajarea unei stații de transfer și
sortare pentru deșeurile municipale” finanțate de Prim ăria Sibiu
– Proiectul “Modernizarea parcului transport auto urban cu mijloace auto
ce respectă Normele Euro 3 și Euro 4 și achiziționarea de mijloace de
transport electrice ” finanțat de Primpria Sibiu, Agenți economici și
surse externe a avut ca principal o biectiv reducerea poluării aerului
asociată traficului greu și de tranzit

17 A se vedea Agenda Local ă 21 – Planul Local de dezvoltare Durabilă a Municipiului Sibiu, Sibiu 2004,
Proiect PNUD ROM 98 / 012, 0033238 , p. 66

33
Figura 3.5 Structura rețelelor de apă, pe materiale și vechime

Sursa: Agenda Local ă 21 – Planul Local de dezvoltare Durabilă a Municipiului Sibiu, Sibiu 2004,
Proiect PNUD ROM 98 / 012, 0033238
Figura 3.6 Structura rețelelor de canalizare , pe materiale și vechime

Sursa: Agenda Local ă 21 – Planul Local de dezvoltare Durabilă a Municipiului Sibiu, Sibiu 2004,
Proiect PNUD ROM 98 / 012, 0033238
Analizând Agenda 21 Locală a municipiu lui Sibiu se poate observa dorința
de o dezvoltare sustenabilă în special în sectorul turistic, prin elaborarea unui plan
de manangement al parcului Dumbrava, revitalizarea grădinii zoologice,
extinderea spațiilor verzi și crearea centrului expoziționale p entru târguri și
expoziții.
Agenda 21 Locală în Târgu Jiu
Proiecte și o biective specifice Planului Local18 Târgu Jiu pentru dezvoltare
durabilă :
– Protecția apelor de suprafață și subterane, în cadrul proiectelor
“Amenajare Lac Pandurașul”, “Salubrizarea râu lui Jiu în zona
municipiului”, “Extindere, modernizare și retehnologizare stație de
epurare în municipiul Târgu Jiu”, finan țate de Primăria Târgu Jiu,
Direcția Apelor Jiu Craiova – SGA Târgu Jiu și alte surse externe.

18 A se vedea Agenda Local ă 21 – Planul Local de dezvoltare Durabilă a Municipiului Târgu Jiu, Târgu
Jiu 2004, Proiect PNUD ROM 98 / 012, 0033238 , p. 50

34
– Managementul deșeurilor, în cadrul pro iectelor “Punerea în aplicare a
Planului Local de gestiune a deșeurilor -colectare selectivă și reciclare”,
“Studiu privind infrastructura incinerării deșeurilor spitalicești în
scopul respectării legislației în domeniu”, “Realizarea Depozitului
ecologic de deșeuri zonal în Municipiul Târgu Jiu”, finan țate de Primăria
Târgu Jiu și surse externe
– Protecția atmosferei, în cadrul proiectului “Diminuarea poluării fonice
și vibrațiilor prin restricționarea accesului autovehiculelor grele,
realizarea perdelelor de protecție în zonele rezidențiale”, finanțat din
bugetul local
Figurina 3 .5 Evolutia concentratiei medii anuale la indicatorul NO2

Sursa: Agenda Local ă 21 – Planul Local de dezvoltare Durabilă a Municipiului Târgu Jiu,
Târgu Jiu 2004, Proiect PNUD ROM 98 / 012, 0033238
Fiind un oraș cu potențial turistic ridiat datorită operelor lui Brâncuși și o
așezare geografică favorabilă cu obiective turistice rezonabile din punct de vedere
al atractivității din zonele mărginașe, municipiul Târgu –Jiu, prin interme diul
Agendei 21 Locale, se axează pe modernizarea infrastructurii, armonizând
arhitectura tradițională cu cea actuală, ecologizarea râului Jiu și în prealabil
crearea unor noi locuri de muncă.
Agenda 21 Locală în municipiul P itești
Obiective specifice Plan ului Local19 municipiului Pitești pentru dezvoltare
durabilă :

19 A se vedea Agenda Local ă 21 – Planul Local de dezvoltare Durabilă a Municipiului Pitești , Pitești 2004,
Proiect PNUD ROM 98 / 012, 0033238 , p. 35

35
– Modernizarea rezervoarelor pentru produsele petroliere volatile
– Reducerea poluării aerului în stațiile de încărcare și distribuire a
carburanților
– Introducerea contorizării la consumatorii casnic i și industriali
– Modernizarea și întreținerea stațiilor de epurare
– Reabilitarea rețelei de canalizare existente și extinderea acesteia
– Dezvoltarea sistemului de manangement al deșeurilor prin colectarea lor
selectivă și reciclarea acestora
– Elaborarea unui set de strategii eficiente pentru diminuarea deșeurilor
menajere și industriale depozitate
– Ecologizarea zonelor destinate depozitării deșeurilor
– Extinderea și protecția spațiilor verzi
– Contorizarea suprafețelor spațiilor verzi existente
– Dezvoltarea unui si stem de monitorizare, conservare și intreținere a
spațiilor verzi
Identificând obiectivele specifice ale Agendei 21 Locale ale municipiului
Pitești, pot fi precizate proiecte prioritare precum modernizarea centrului de
reabiitare a persoanelor cu dezabilit ăți “Șanse pentru toți ”, revitalizarea centrului
municipiului, precum și ecologizarea centrolor de depozitare a deșeurilor.
3.2.3 Etapa a treia (2004 -2005)
Agenda 21 a continuat prin dezvoltarea Etapei a treia în intervalul 2004 -2005
prin adăugarea orașulu i Borsec, municipiilor Brașov și Bistrița și județul Mureș,
fiecare dintre autoritățile locale elaborând propriul Plan de Acțiune pentru
dezvoltarea durabilă.
Inovația adusă de această etapa este amplificarea ariei de acțiune la nivel de
județ, cooperând c u Prefectura Județului Mureș.

36
În 2005, CNDD a mărit dimensiunea proiectului Agenda 21 prin
parteneriatul cu Agenția Națională pentru Dezvoltarea Internațională20 având
drept obiectiv principal introducerea practicii de evaluare integrată a mediului.
Aceast ă inițiativă a adus următoarele beneficii :
– Posibilitatea oferirii consultanței și evaluarea impactului asupra mediu
precum și a sustenabilității proiectelor din sectorul privat și a programelor
ONG -urilor și guvernului din partea CNDD
– Oferirea unui program de specializare din partea CNDD, beneficiari
direcți fiind 19 ONG -uri și instituții locale
– Consolidarea parteneriatului cu sectorul privat printr -un program de
training de evoluare integrată a mediului pentru ROMAQUA GRUP SA
la Borsec si alte 10 companii p rivate.
Agenda 21 Locală în județul Mureș
Obiective specifice Planului Local21 în județul Mureș pentru dezvoltare
durabilă :
– Calitatea necorespunzătoare a aerului, având drept obiective
următoarele specifice :
o Reabilitarea c ăilor de transport intraurbane
o Prom ovarea sistemelor de transport alternative
o Reducerea poluării atmosferice generate de unitățile industriale,
transport și emisiile deșeurilor, ajungând la nivelul admis de U.E.
sau chiar sub nivel dacă este posibil
– Calitatea necorespunzătoare a apei potabi le și cantitatea insuficientă a
acesteia, cu următoarele obiective specifice:
o Modernizarea centrelor de epurare a apei
o Finalizarea lucr ărilor la Barajul Răstolița

20 Aceasta a fost formată în 1968 de către guvernul canadian sub Pierre Trudeau.
21 A se vedea Agenda Local ă 21 – Planul Local de dezvoltare Durabilă a județului Mureș, Târgu -Mureș
2004 -2005, Proiect PNUD 0033238, p. 119

37
o Finalizarea reteței de alimentare cu apă din sursa Zetea
– Calitatea necorespunzătoare a solulu i și impactul fenomenelor naturale
și antropice, având următoarele obiective specifice:
o Reducerea polu ării solului în zonele agricole
o Soluționarea pierderilor de ape în caz de inundații
o Diminuarea eroziunii solului
o Creșterea capacității de producție în sec torul agricol sau forestier
prin ameliorarea calității solului
o Dezvoltarea sistemului de monitorizarea a solului
– Degradarea naturii , având următoarele obiective specifice:
o Mărirea suprafețelor ariilor protejate
o Folosirea resurselor naturale regenerabile
o Consolidarea rețelei Natura 2000
– Gospodărirea deșeurilor , având următoarele obiective specifice:
o Crearea depozitelor zonale pentru deșeuri și a stațiilor de transfer
a a cestora
o Posibilitatea de eliminare a deșeurilor periculoase și spitalicești
o Mărirea sist emului de colectare selectivă a deșeurilor
– Informare deficitară cu privire la protecția mediului, având următoarele
obiective specifice:
o Elaborarea unor strategii de responsabilizare, informare și
stimulare a populației cu ajutorul administrației, ONG -urilor și
autorităților
o Implicarea în informarea și educarea comunității cu ajutorul
grupurilor de voluntari
o Creșterea gradului de implicare voluntară
Fiind favorizată de o așezare geografică benefică pentru turism și având parte
de o istorie culturală bogat ă, județul Mureș urmărește, prin intermediul Agendei

38
21 Locale, să dezvolte în principal sectorul turistic, acesta fiind principalul sector
de activitate al acestei zone.
Agenda 21 Locală în Brașov
Proiecte și o biective specifice Planului Local22 în Brașov pentru dezvoltare
durabilă :
– “Studiu privind reabilitatea și extinderea rețelelor de apă ” și “Studiu
privind Dezvoltarea rețelei de distribuție a apei din Poiana Brașov” ,
finanțat e de Primăria Brașov și alte surse externe, cu scopul asigurprii
parametri lor normali de funcționare a sistemului de alimentare cu apă
– “Studiu privind reabilitarea și extinderea rețelelor de canalizare ” ” și
“Studiu privind Dezvoltarea rețelei canalizare din Poiana Brașov”,
finanțate de Primăria Brașov și alte surse externe, cu scopul optimizării
sistemului de colectare a apelor neepurate
– “Proiectarea și implementarea sistemului integrat de monitoring a
calității aerului (poluan ți gazo și, pulberi și nivelul zgomotului) în
municipiul Brașov”, finanțat de Primăria Brașov și alte su rse externe, cu
scopul dezvoltării unui sistem de monitorizare a calității aerului
Figura 3.6 Indicatori de generare a deșeurilor

Sursa: Agenda Local ă 21 – Planul Local de dezvoltare Durabilă a municipiului Brașov, Brașov 2005,
Proiect PNUD 0033238

22 A se vedea Agenda Local ă 21 – Planul Local de dezvoltare Durabilă a municipiului Brașov, Brașov
2005, Proiect PNUD 0033238, p. 119

39
Pinci palul obiectiv fixat în cadrul Agendei 21 Locale al municipiului Brașov
este definirea cestuia drept oraș comunitar, putând fi identificat printr -o puternică
clasă de mijloc, având o puternică tradiție istorică culturală și tradițională.
Agenda 21 Locală î n municipiul Bistrița
Proiecte și o biective specifice Planului Local23 în municipiul Bistrița pentru
dezvoltare durabilă :
– “Tratarea nămolurilor rezultate în procesul tehnologic de tratare a
apei”, finan țat prin programul ISPA (75% UE și 25% împrumut BEI),
“Studiu de soluție pentru treapta de nitrificare -denitrificare din cadrul
stației de epurare”, “Studiu privind reducerea azotului și fosforului prin
utilizarea zeoliților”, finanțate din bugetul local , cu scopul conservării
resurselor oferite de capitalul n atural
– “Realizarea hărții acustice a municipiului Bistrița ”, “ Reducerea
poluării atmosferei datorită emisiilor de noxe ”, “Completarea dotării
laboratorului stației de epurare a apei ”, “Realizarea hărții acustice a
municipiului Bistrița ”, “Realizarea sistem ului informațional – operativ
pentru supravegherea calității aerului și informarea publicului prin
instalarea unor panouri de afișaj ”, finanțate din fonduri U.E.
nerambursabile, bugetul local și credite rambursabile, având drept
obiectiv creșterea calități i mediului ajungând la nivelul normelor și
legislației U.E.
– “Realizarea unui sistem integrat de gestionare a deșeurilor spitalicești
inclusiv un incinerator ecologic ”, “Refacerea ecologică a zonelor de
influență a depozitelor de deșeuri din Bistrița și red area suprafețelor de
teren ocupate de depozite folosinței inițiale a terenurilor ”, finanțate din
surse proprii, agenți economici și fonduri ISPA, având ca principal
obiectiv dezvoltarea unui sistem de gestionare a deșeurilor

23 A se vedea Agenda Local ă 21 – Planul Local de dezvoltare Durabilă a municipiului Bistrița, Bistrița
2004 -2005, Proiect PNUD 0033238, p. 119

40
– “Amenajarea unui scuar în zona Independenței Sud (Casa Albă), pe o
suprafață de 1 ha; ”, finanțat din bugetul local, cu scopul reabilitării și
extinderii spațiilor verzi și de agrement.
În cadrul Agendei 21 Locale din municipiul Bistrița, protecția mediului și
regenerarea urbană rămân pr incipalele obiective, însă stimularea coloborării
dintre domenul priat și cel public sunt vizate spre dezvoltare și de asemenea
implicarea mai mare din partea cetățenilor în privința dciziilor cu privire la
hotărârile luate cu privire la dezvoltarea susten abilă a municipiului.
Agenda 21 Locală în municipiul Borsec
Obiective specifice Planului Local24 în municipiul Borsec pentru dezvoltare
durabilă :
– Diversificarea serviciilor de turism balnear
– Sprijinirea activit ăților din serviciile conexe turismului
– Dezvolt area unui punt de asistență medicală permanentă
– Modernizarea și conservarea spațiilor destinate manifestărilor culturale
– Integrarea zonei stațiunii în patrimoniul cultural arhitectural UNESCO
– Modernizarea și dezvoltarea depozitului de deșeuri
Enumerând obi ectivele specifice identificate în cadrul Agendei 21 Locale
din municipiul Borsec, pot fi precizate proiecte prioritare precum revitalizarea
turismului balnear, fiind principalul obiectiv turistic, dezvoltarea infrastructurii de
bază, educarea și conștient izarea cetățenilor și nu în ultimul rând ecologizarea,
protecția mediului.
3.2.4 Etapa a patra (2005 -2006)
Continuitatea proiectului Agenda 21 s -a realizat prin intermediul Etapei a
patra, în intervalul 2005 -2006, având drept principal obiectiv stabilizare a
capacității instituționale și educarea comunității locale, autorităților cu privire la
integrarea eficientă a principiilor de dezvoltare durabilă, aceste principii stând la

24 A se vedea Agenda Local ă 21 – Planul Local de dezvoltare Durabilă a municipiului Borsec, municipiul
Borsec 2004 -2005, Proiect PNUD 0033238, p. 37

41
baza strategiilor de dezvoltare a localităților și județelor. În cadrul acestei e tape
au fost integrate 3 orașe împreună cu 1 județ, acestea fiind Constanta, Medgidia,
Gura Humorului si judetul Brasov.
Prin înființarea birourilor Agenda 21 în fiecare locație participantă la proiect
s-a urmărit dezvoltarea capacității instituționale a a utorităților locale. De
asemenea s -au organizat dezbateri la nivelul societății pentru informarea acesteia,
favorizând o finalizare rapidă a următoarelor documente : strategia locala pentru
dezvoltare durabila, planul local de actiune, si portofoliul de pro iecte prioritare.
Cooperarea dintre PNUD, CNDD și autoritățile locale constituie noutatea
adusă de această etapă a proiectului, favorizând elaborarea documentelor pentru
concesionarea sistemului de aprovizionare cu apa si de tratare a apelor reziduale
din orasul Medgidia.
Etapa a patra, având la bază o serie de exemple precum îndeplinirea cu
succes a Proiectelor de Acțiune și rezultatele pozitive, a demonstrat necesitatea
continuării implementării proiectului Agenda 21.
Agenda 21 Locală în Constanța
Proiec te și o biective specifice Planului Local25 în Constanța pentru
dezvoltare durabilă :
– “Studiu pentru protec ția și reabilitarea pãrții sudice a țãrmului românesc
al Mãrii Negre ”, în parteneriat cu Direcția Apelor Dobrogea,
Administrația Națională Apele Române și Autoritățile Locale, cu scopul
elaborării unui studiu de fezabilitate și asistență tehnică, precum și
protecția și reabilitatea țărmului din zona Capul Midia și Vama Veche
– “Îmbunãtãțirea condițiilor de iernat pentru Branta Ruficollis pe lacul
Techirghio l”, în parteneriat cu Direcția Apelor Dobrogea, Administrația
Națională Apele Române și Autoritățile Locale , cu scopul menținerii și

25 A se vedea Agenda Local ă 21 – Planu l Local de dezvoltare Durabilă a municipiului Brașov, Brașov
2006, Proiect PNUD 0033238, p. 48

42
protecției Branta Ruficollis , precum și desemnarea unei arii de 30 de
hectare împreună cu lacul Techirghiol drept arii prot ejate
– “Dezvoltarea unui management eficient al apelor subterane trans –
frontaliere ”, în partenerita cu a utoritã ți locale , autoritã ți de mediu ,
investitori locali
Fiind așezat într -o zonă cu potențial turistic ridicat datorită ieșirii la Marea
Neagră, munici piul Constanța se concentrează pe dezvoltarea turismului și
sectrului terțiar, însă protecția mediului și ecologizarea fiind de asemenea luate în
considerare pentru a oferii turiștilor un mediu cât mai plăcut și de asemenea
îmbunătățirea sistemului de tran sport în comun.
Agenda 21 Locală în orașul Gura Humorului
Proiecte și obiective specifice Planului Local26 în orașul Gura Humorului
pentru dezvoltare durabilă :
– “Reabilitarea sta ției de epurare a ora șului Gura Humorului la parametri
europeni ”, finanțat prin fonduri atrase și bugetul local, cu scopul
dezvoltării infrastructurii, mai exact al sistemului de epurare a apei
netratate
– “Managementul integrat al deșeurilor din orașul Gura Humorului ”,
finanțat prin fonduri atrase, agenți economici locali și bugetul lo cal,
având drept obiectiv dezvoltarea unui sistem de manangemtn eficient al
deșeurilor, prin colectarea selectivă a acestora
– “Prietenii pãdurii – pepinierã ”, finanțat prin fonduri atrase și bugetul
local, cu scopul extinderii, protecției și monitorizării s pațiilor verzi.
– “Cadastru edilitar” , finanțat prin fonduri atrase și bugetul local, pentru
dezvoltarea și menținerea unui management eficient și durabil a protecției
mediului construit

26 A se vedea Agenda Local ă 21 – Planul Local de dezvoltare Durabilă a orașului Gura Humorului, Gura
Humorului 2006, Proiect PNUD 0033238, p. 80

43
Acestea fiind spuse, Agenda 21 Locală din orașul Gura Humorului urmăreș te
consolidarea cooperării dintre domeniul privat și cel public și responsabilii
diverselor compartimente, modernizarea sistemului de management al deșeurilor
și ecologizarea mediului.
Agenda 21 Locală în municipiul Medgidia
Proiecte și obiective specifice Planului Local27 în municipiul Medgidia
pentru dezvoltare durabilă :
– Dezoltarea unui management integrat al deșeurilor și colectarea selectivă
a acestora
– Extinderea și conservarea spașiilor verzi
– Ridicarea nivelului de trai în zona de est a municipiului
– Diminuarea emisiilor de carbon din centrul municipiului prin devierea
traficului greu
– Elaborarea strategiilor de modernizarea a sistemului de distribuție a apei
și canalizare
– Modernizarea rețelei de distribuție a gazelor naturale
Așadar, în cadrul Agendei 21 Locale din municipiul Medgidia se poate vorbi
de o dezvoltare industrială puternică, revitalizarea agriculturii, dezvoltarea
infrastructurii de bază și crearea unor noi locuri de muncă.
3.2.5 Etapa a cincea (2006 -2008)
Dezvoltarea proiectului Agenda 21 a c ontinuat prin extindera sa în alte 2
comune, 4 orase, 3 judete, sectorul 2 Bucuresti.
Criteriile aflate la baza implementării etapei a cincea sunt promovarea
participării echilibrate a tuturor regiunilor din România și favorizarea participării
entităților teritoriale cu o dezvotlare scăzută, mai ales în zonele de nord -est, sud
și sud -est, mai exact Alba, Neamț și Tulcea precum și în orașele Tulcea, Ovidiu,
Alba -Iulia și Babadag.

27 A se vedea Agen da Local ă 21 – Planul Local de dezvoltare Durabilă a municipiului Medgidia,
municipiul Medgidia 2006, Proiect PNUD 0033238, p. 68

44
Elementul cheie al etapei a cincea a fost implementarea proiectului la nivelul
rural, mai exact in comunele Falciu (judetul Vaslui) si Mihail Kogalniceanu
(judetul Constanta ) și de asemenea colaborarea cu autoritățile din sectorul 2
București cu privire la implementarea strategiilor de dezvoltare durabilă.
În urma colaborării armonio ase și implementarea cu succes a procedurilor
standard, au fost finalizate documentele esențiale proiectului Agenda 21, acestea
fiind : Strategia Locala pentru Dezvoltare Durabila, Planul Local de Actiune si
Portofoliile de proiecte prioritare.
În urma int egrării României în Uniunea Europeană, proiectul Agenda 21 a
devenit eligibile pentru finanțare europeană din Fondurile Structurale, procesul
Agendei 21 reușind să atragă și fonduri suplimentare din partea Ministerului
Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Lo cuințelor.
Agenda 21 Locală în județul Alba
Acțiuni și obiective specifice Planului Local28 în județul Alba pentru
dezvoltare durabilă :
– Elaborarea unor strategii de promovare și protejare a biodiversității
– Regularizarea cursurilor din bazinul hidrografic M ureș și Arieș
– Reabilitarea sistemului de distribuire a apei potabile
– Modernizarea centralelor termice urbane și a sistemelor de contorizare
– Diminuarea și stoparea dacă e posibilă a poluării prin ecologizarea
iazurilor de decantare
– Dezvoltarea centrelor de informare Natura 2000
Pe scurt, Agenda 21 Locală a județului Alba vizează un management durabil
al Capitalului natural, dezvoltarea competivității din sectorul economic,
promovarea coeziunii și dezvoltării sociale.

28 A se vedea Agenda Local ă 21 – Planul Local de dezvoltare Durabilă a județului Alba, Județul Alba 2008,
Proiect PNUD 0033238, p. 121

45
Agenda 21 Locală în sectorul 2 București
Măsuri și obiective specifice Planului Local29 în sectorul 2 București pentru
dezvoltare durabilă :
– Extinderea suprafețelor verzi, reamenajarea și protecția acestora
– Protecția și monitorizarea biodiversității prin conservarea spațiilor verzi
– Elaborarea strat egiilor de îmbunătățire a calității apei, prin reabilitarea
rețelelor de distribuție și modernizarea stațiilor d e epurare
– Crearea unui sistem de monitorizare automată a apelor de suprafață și
subterane
– Dezvoltarea unui sistem eficient de colectare selectiv ă a deșeurilor și
reciclarea acestora
– Elaborarea strategiilor de producere a energiei verzi, spre exemplu
introducerea iluminării în parcuri din surse de energie solară.
Figura 3.7 Evoluția concentrațiilor de SO2 la stația Mihai Bravu
Sursa: Agenda Local ă 21 – Planul Local de dezvoltare Durabilă a sectorului 2 București, sectorul 2
București 2008, Proiect PNUD 0033238
Fiind unul dintre sectoarele principale și în prealabil aglomerate ale
Bucureștiului, sectorul 2 a urmărit în cadrul Agendei 21 Locale o eco logizare cât
mai puternică, dezvolta infrastructurii și îmbunătățirea sistemelor de distribuție a
utilităților și de transport în comun. Agenda 21 Locală a sectorului 2 București a

29 A se vedea Agenda Local ă 21 – Planul Local de dezvoltare Durabilă a sectorului 2 București, sectorul
2 București 2008, Proiect PNUD 0033238, p. 121

46
fost gândită și concepută pentru a se putea “vizualiza” cât mai precis viit orul său,
având cât mai multe obiective și proiecte permanente sau pe termen foarte lung și
de asemenea oferind cetățenilor posibilitatea de a se implica în creșterea gradului
de bunăstare, de a lua atitude și de a se impune în acțiunile prevăzute în cadru l
proiectului împreună cu Autoritățile Locale.

47
Concluzii
În urmă elaborării acestei lucrări de disertație, a fost evidențiată necesitatea
unei dezvoltări sustenabile, cu efecte pozitive asupra economiei, mediului și a
omului.
De asemenea au fost identificat câteva probleme care pot apărea în procesul
de dezvoltare sustenabilă, precum constrângerea demografică , constrângerea
tehnologică , echitatea și compensarea intra și intergenerații , eficiența , economia
mediului .
Ulterior în cadrul lucrării au fost dezbătute politicile care stau la baza unei
dezvoltări sustenabile, acestea fiind creșterea zero, politiciel unidimensionale și
politicile multidimensionale.
Se va observa dorin ța din ce în ce mai mare a societății de a se implica în
procesele de ecologizare și protecție a mediului, astfel putând să se s tabilizeze
echilib rul dintre viața modernă care implică un grad relativ ridicat de poluare și
capitalul natural, care în ultimul timp a suferit din pricina acțiunilor neglijente ale
omului.
De asemenea, au fost expuse riscurile schimbărilor climatice, unele dintre
acestea fiind creșterea nivelului mării, impactul asupra agriculturii, expansiunea
deșerturilor și influența asupra sănătății omului.
În urma unui studiu efectuat în anul 1995 de către IPCC s -a identificat o
posibilă creștere a teperaturii medie anuale cu aproximativ 1 -1,5 grade C până la
mijlocul secolului XXI, ceea ce ridica un semnal de alarmă pentru autorități și
ONG -uri.
Deși pare puțin straniu, zonele cele mai afectate de schimbările climatice
sunt cele polare. Topirea ghețarilor și a calotelor glaciare duc la o creștere
semnificată a măr ii, iar ecosistemele sunt grav afectate. De asemenea o agravare
a situației va fi mai vizibilă în int eriorul continentelor decât în zonele costiere.
Poate cel mai afectat de schimbările climatice este segmentul agricol , seceta
și degradarea solului fiind problemele cele mai grave cu care se confruntă . De ce

48
este foarte important segmentul agricol și de ce trebuie protejat și întreținut?
Acesta oferă aproximativ 8 5% din sursa de mâncare pe care omul o consumă, iar
daca luăm în considerare și necesitatea hrănirii regnului animal, ponderea de
utilizare a agricult urii crește peste 90%.
Totodata au fost evidențiate beneficiile măsurilor luate pentru combaterea
riscurilor climatice, acestea fiind fie de natură economică, fie de natură socială,
însă toate având un impact pozitiv asupra omului.
Nu în ultimul rând, s -a pus problema efectelor schimbărilor climatice din
Româna, fiind dezbătute subiecte precum deșertificarea în timp a zonelor din sud
și sud -est, inundațiile din ulti mii ani și creșterea temperaturilor până la sfârșitul
secolului XXI.
Schimbările climatice din România au fost cel mai vizibile în perioada 2003 –
2007, atunci când fenomene le meteorologice extreme au fost prezente, în special
în zona Dobrogei, iar temperatura maximă a atins recordul de 44 grade Celsius.
Zonele cele mai afectate de schimbările climatice în România, potrivit
cercetărilor și statis ticilor, vor fi cele sudice , unde va fi prezent procesul de
deșertificare, ducând la un exod al populației în zonele nordice, deșii nici acestea
nu vor fi ferite de schimbările climatice. Precipitații în cantități mari și temperaturi
instabile vor afecta zona nordică a țării.
În finalul lucrării a fost efectuat un studiu de caz, pentru a demonstra
necesitatea unui plan de dezvoltare sustenabilă, acesta purtând denumirea de
“Agenda 21”, având drept obiective re zolvarea problemelor de mediu și
prevenirea efectelor negative.

49
Bibliografie
1. Peter Dear, Inteligibilitatea naturii. Cum ințelege știința lumea,
Editura HERALD , București 2012
2. Cornel Florea Gabrian, Ghid de mediu, Monitorul Oficial R.A.,
București 2008
3. Ciobotaru Virginia, Socolescu Ana Maria, Priorități ale
managementului de mediu, Editura METEOR PRESS, 2006
4. Neil Roberts, Schimbările majore ale mediului, Editura ALL
EDUCATIONAL, 1994
5. Băltărețu Andreea Mihaela, Ecoturism și dezvoltare durabilă, Editura
PRO UNIVERSITARIA, 2007
6. Neacșu Nicolae, Turismul și dezvoltarea durabilă, Editura EXPERT,
București 2000
7. Albu L., Dobrescu E., Dezvoltarea durabila in Romania , Editura
EXPERT, București, 2005
8. Mostert, E. – The Challenge of Public Participation – Delft Universi ty
of Technology (Regatul Țãrilor de Jos), 2002
9. Mihai Manoliu, Cristina Ionescu, Dezvoltarea durabilă și protecția
mediului , H.G.A.,București, 1998
10. Mărăcineanu Fl. și colaboratorii , “Dezvoltarea rurală, politici și
strategii” , Editura Ceres, București, 200 3
11. Ion Pohoață, Dezvoltarea durabilă , Note de curs.
12. George Georgescu, Reforma economică și dezvoltarea durabilă ,
Editura ECONOMICĂ , București, 1995
13. * * *, Sustainable Development, VUB Press, 1996
14. Florina Grecu, Hazarde ș i riscuri naturale , Bucure ști 2008
15. Comisia Europeană, Cartea Albă „Adaptarea la efectele schimbărilor
climatice: către un cadru de acțiune la nivel european”, 2009

50
16. Strategia de Dezvoltare Rurală 2014 -2020, disponibilă la:
http://www.madr.ro/docs/dezvoltare -rurala/programare -2014 –
2020/strategia -de-dezvoltare -rurala -2014 -2020 -versiunea -I-
nov2013 -update.pdf
17. Prof.dr. Ion POHOAȚĂ, Suport curs : Strate gii și politici europene de
dezvoltare durabil ă.
18. http://www.agenda21.org.ro
19. http://www.cse.uaic.ro
20. www.irds.ro
21. www.insse.ro
22. http://mmediu.ro
23. http://www.ncsd.ro
24. www.revista22.ro
25. www.ro.wikipedia.org