Introducere… 2 [305159]
CUPRINS
Introducere……………………………………………………………………………………………………………… 2
Studiu de caz: Contribuția Inspectoratului General de Aviație la misiunile din cadrul
Agenției FRONTEX………………………………………………………………………………………………… 4
Stadiul actual al cercetărilor legate de relațiile Inspectoratului General de Aviație
cu Agenția FRONTEX…………………………………………………………………………………………….. 4
Obiectivele cercetării…………………………………………………………………………………….. 5
Istoria formării Spațiului Schengen…………………………………………………………………. 5
Începuturile Agenției FRONTEX……………………………………………………………………. 9
Relațiile dintre România și Agenția FRONTEX……………………………………………….. 13
Contribuția Inspectoratului General de Aviație la Operațiunile desfășurate de
Agenția FRONTEX………………………………………………………………………………………………….17
Baza legală ce reglementează participarea Inspectoratului General de Aviație
la misiuni internaționale……………………………………………………………………………………………17
Algoritmul premergător operațiunilor comune respectiv managementul
misiunilor de zbor din cadrul Agenției FRONTEX………………………………………………………. 19
Zborul elicopterelor M.A.I. peste granițe necunoscute………………………29
Concluzii și implicații………………………………………………………………………………… 32
Concluzii generale……………………………………………………………………………………………… 129
Bibliografie……………………………………………………………………………………………………………..
ANEXE…………………………………………………………………………………………………………………..
INTRODUCERE
Aviația a reprezentat rodul unei dorințe firești a omului de a [anonimizat], [anonimizat] a zbura, drumul păsărilor e o hartă a cărei deslușire e însuși propriul lor destin.
Contribuția României la conturarea începuturilor în domeniul aviației a [anonimizat]: [anonimizat].
[anonimizat] a cunoscut un progres uimitor făcând tranziția de la nivelul de vis la cel de armă de război. [anonimizat] a [anonimizat] o antiteză tot aviația avea forța de a readuce speranța celor aflați în nevoi. [anonimizat] „Aviația, [anonimizat]”, în țara noastră aviația prin intermediul Inspectoratului General de Aviație nu este doar un instrument de pace, ci și un adevărat sprijin pentru oricine se află într-o situație dificilă, un beneficiu major pentru siguranța cetățenilor, un aliat de încredere ce luptă din răsputeri pentru integritatea și protecția tuturor.
Prin prezentarea amanunțită a activităților desfășurate de Inspectoratul General de Aviație, doresc să subliniez importanța utilizării aviației în misiunile care se adresează în mod direct sprijinirii și protejării populației. Deși este un început de drum pentru structura actuală a Inspectoratului General de Aviație, experiența pe care România a acumulat-o în acest gen de misiuni în decursul a peste opt decenii, ajută necondiționat funcționarea actuală a întregii structuri de aviație a Minsterului Afacerilor Interne. Elicopterele reprezintă principalul factor ce garantează îndeplinirea unor misiuni dificile, ale căror finalitate nu ar fi succesul, dacă nu ar exista aceste aeronave capabile să efectueze zboruri atât de complexe. Pentru aceasta, consider că unul din obiectivele lucrării de față trebuie să fie familiarizarea cu acest tip de aparate de zbor care generează sustentația cu ajutorul aripilor rotative. De asemenea, în vederea cunoașterii structurii de aviație ce urmează a fi prezentată, un rol important îl constituie înțelegerea particularităților privind managementul de aviație al Inspectoratului General de Aviație din cadrul M.A.I. . Astfel, date importante în acest proces al cunoașterii sunt informațiile istorice legate de aviația Ministerului de Interne, realizarea unei radiografii a întregii structuri de aviație precum și obiectivele strategice pe care Inspectoratul General de Aviație și le propune pentru perioada imediat următoare.
Un alt obiectiv important îl reprezintă realizarea unei sortări a misiunilor pe care Inspectoratul General de Aviație le execută pe teritoriul Național, în sprijinul structurilor subordonate sau a altor structuri guvernamentale. După efectuarea unei ierarhizări, este necesară dezvoltarea fiecărei tip de misiune, pentru o mai bună înțelegere a managementului de aviație aplicat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne și pentru o evaluare a rezultatelor obținute în urma zborurilor executate.
Conceperea unei lucrări de cercetare în cadrul studiului de caz, reprezintă fundamentul lucrării de față, prin importanța pe care realizarea unei asemenea studiu o are asupra cunoașterii aprofundate a misiunilor de zbor executate de Inspectoratul General de Aviație în cadrul
Operațiunilor Agenției FRONTEX.
Astfel, scopul întregii lucrări este acela de a genera o imagine de ansamblu clară, asupra a tot ce reprezintă misiunile de zbor prin întrebuințarea aeronavelor din dotarea Ministerului Afacerilor Interne, evidențiind rolul important pe care acestea le ocupă în procesul de creștere a securității interne.
1. STUDIU DE CAZ: CONTRIBUȚIA INSPECTORATULUI GENERAL DE AVIAȚIE LA MISIUNILE DIN CADRUL AGENȚIEI FRONTEX
Fig.4.1. Schița unui elicopter M.A.I. flancat de drapelul U.E.
1.1. Stadiul actual al cercetărilor legate de relațiile Inspectoratului General de
Aviație cu Agenția FRONTEX
La momentul actual, relațiile pe care Inspectoratul General de Aviație le-a avut cu Agenția FRONTEX sunt descrise doar episodic în documente și regulamente de organizare și desfășurare a misiunilor internaționale sub egida Agenției FRONTEX. Realizarea unei lucrări care să elimine lacunele legate de cunoașterea contextului în care se desfășoară operațiunile internaționale la care este implicat ca membru activ Inspectoratul General de Aviație, reprezintă un obiectiv important care trebuie îndeplinit în vederea conștientizării importanței pe care aceste misiuni le au în procesul de aderare a României la Spațiul Schengen.
Dintre toate misiunile pe care le desfășoară aeronavele Inspectoratului General de Aviație, misiunile peste hotare ne reprezintă ca țară membră a Uniunii Europene, generând o serie de aprecieri la adresa României. Având în vedere eforturile pe care România le depune în momentul de față în vederea aderării la Spațiul Schengen, consider că un rol favorizant al acestor demersuri îl reprezintă implicarea activă și permanentă a Inspectoratului General al Poliției de Frontieră și a Inspectoratului General de Aviație din cadrul Ministerului Afacerilor Interne în misiunile internaționale organizate de Agenția FRONTEX, instituție care asigură securitatea Spațiului Schengen prin supravegherea și controlul permanent al frontierelor exterioare Uniunii Europene. Acest rol important pe care Inspectoratul General de Aviație îl are, este puțin cunoscut și succint dezvoltat în momentul de față.
1.2. Obiectivele cercetării
În urma studierii și aprofundării misiunilor pe care Inspectoratul General de Aviație le desfășoară, am considerat că misiunile de peste hotare sunt prezentate într-un mod foarte general iar existența unei cercetări pe această temă reprezintă o acțiune benefică atât pentru studenții care se pregătesc sa devină ofițeri ai Ministerului Afacerilor Interne dar și pentru persoanele interesate de acțiunile și activitățile întreprinse de Inspectoratul General de Aviație. Zborul peste granițe necunoscute fac din România un membru de încredere a Uniunii Europene prin sprijinul important pe care îl oferim în vederea stopării fenomenului de migrații ilegale și contrabandă înspre Uniunea Europeană. Misiunile executate sub egida Agenției FRONTEX conturează locul unde personalul si echipajele elicopterelor M.A.I. reprezintă emblema Națională, în numeroase acțiuni internaționale.
Obiectivele acestui studiu de caz sunt acelea de a forma o imagine complexă a tot ceea ce înseamnă Agenția FRONTEX luând în considerare contribuția pe care România, prin intermediul Inspectoratului General de Aviație (în mod special) o are la operațiunile desfășurate de această organizație, urmărind următoarele etape de cercetare:
-prezentarea contextul general în care Spațiul Schengen și Agenția FRONTEX au luat naștere;
-modul de operare și organizare a Agenției FRONTEX;
-relațiile dintre România și Agenția FRONTEX – începutul colaborării;
-contribuția Inspectoratului General de Aviație la operațiunile Agenției FRONTEX; -cadrul legislativ care reglementează misiunile Inspectoratului General de Aviație sub egida Agenției FRONTEX;
– algoritmul premergător Operațiunilor Comune respectiv managementul misiunilor de zbor din cadrul Agenției FRONTEX;
-prezentarea misiunilor desfășurate și a unor rezultate obținute de Inspectoratul General de Aviație în contextul colaborării cu Agenția FRONTEX;
-relatarea experienței trăite de către un comandant de echipaj pe parcursul mai multor misiuni de zbor desfășurate pe teritoriul Greciei în cadrul diferitelor Operațiuni organizate de
Agenția FRONTEX;
-concluzii și implicații.
1.3. Istoricul formării Spațiului Schengen
Contextul istoric care a stat la baza înființării organizației FRONTEX a fost crearea spațiului Schengen pe teritoriul continentului European.
Spațiul Schengen reprezintă o zonă caracterizată prin „libertate de mișcare” unde controalele la frontierele interne ale statelor membre sunt eliminate, fiind creată astfel o singură frontieră externă unde normele de securitate sunt sporite, iar traversarea acestora se desfășoară conform unor reguli clare și precise.
Astfel aderarea la spațiul Schengen are ca principal efect ridicarea controalelor între frontierele interne ale statelor membre care aplică în întregime acquis-ul Schengen, în acest fel existând o singură frontieră externă unde controalele se desfășoară în conformitate cu un set de reguli clare privnd vizele, fenomenul de migrațiune, azil, precum și măsuri referitoare la cooperarea polițienească, judiciară sau vamală.
După eliminarea controalelor vamale între statele membre, trecerea frontierelor dintre statele membre Schengen poate fi asemanată cu o călătorie în interiorul unei singure țări.
Spațiul Schengen mai oferă cetățenilor țărilor membre și privilegiul libertății și prioritizării acestora în vederea obținerii unui loc de munca în raport cu cetățenii statelor din afara spațiului Schengen.
Istoria Spațiului Schengen a început în jurul anilor 80’ ca urmare a tendințelor prezente atunci în rândul țărilor europene ce aveau drept principal subiect de interes „libertatea de mișcare”. Astfel anul 1984 reprezintă începutul unei evoluții majore în îndeplinirea visului de libertate transfrontalieră, an în care Consiliul European de Fontainbleau, din 15-26 iunie, a elaborat „Declarația privind eliminarea controalelor polițienești și vamale la frontierele interne privitoare la circulația persoanelor și a mărfurilor”.
După acest moment, fostul cancelar german
Helmut Kohl s-a întalnit cu președintele de atunci al Franței François Mitterand, la trecerea frontierei „Goldene Brenn” din apropiere de Saarbrücken, unde s-au semnat documentele bilaterale, cum ar fi: Acordul
Fig.4.3.1. Semnarea Declarației privind eliminarea germano-francez încheiat în 13 iulie 1984, controalelor polițienești și
vamale la frontierele interne privitoare la circulația care de altfel în urma evoluției ulterioare nu a persoanelor și a mărfurilor. intrat niciodată în vigoare. Acesta prevedea
desființarea completă a controalelor la frontieră; Nici unul dintre cei doi demnitari nu s-au gândit că acest acord reprezenta baza a ceea ce urma să devină spațiul Schengen. Un al doilea pas premergător înființării spațiului Schengen a fost acordul dintre Germania, Franța, Tările de Jos, Belgia și Luxemburg din 1985. Se poate afirma că această înțelegere între cele cinci state, cunoscute sub numele de Grupul Schengen, poate fi considerată drept precursoare al viitorului Acord Schengen, deoarece acest tratat se referea în principal la un așa-numit „procedeu de control fără timpi de așteptare”, cu alte cuvinte la renunțarea efectuării controalelor vamale asupra traficului în momentul tranzitării acestora.
Astfel, evoluția social-economică și politică a celor cinci state vest-europene precum și o serie de considerente de ordin practic ce privesc libertatea tranzitului de persoane, a mijloacelor de transport, capitalului, mărfurilor și serviciilor în cadrul frontierelor dintre aceste state, au constituit obiectul Acordului Schengen, încheiat la data de 14 iunie 1985, între cele cinci state
Belgia, Olanda, Luxemburg, Germania și Franța.
Acordul Schengen a fost semnat la bordul navei „Princesse Marie – Astrid” navigând pe râul Moselle, lângă localitatea luxemburgheză Schengen, aflată la granița dintre Germania și
Franța (numele localității „Schengen” a fost dat acestui acord, ulterior și spațiului format din statele mebre al acordului).
Scopul „Acordului între statele Uniunii Economice Benelux, al Republicii Federale
Germania și al Republicii Franceze privind eliminarea graduală a controalelor la frontierele comune” era să elimine greoiul proces de securizare a frontierelor prin eliminarea controalelor și armonizarea măsurilor de
Fig.4.3.2. Nava „Princesse Marie – Astrid”. securitate pentru zonele de frontieră externă.
Acest acord a avut temei juridic Titlul III A din „Tratatul Instituind Comunitatea Europeană” și se compunea din 33 de articole.
A urmat semnarea Convenției de Implementare a Acordului Schengen, la data de 19 iunie
1990. Din momentul intrării în vigoare a acestei convenții în anul 1995, s-au eliminat definitiv controalele la frontierele interne ale statelor semnatoare, creindu-se astfel o frontieră externă comună unde controalele se desfășoară și în prezent în conformitate cu un set de reguli clare.
De asemenea, au fost stabilite reguli comune în materie de vize, migrație, azil, luându-se și măsuri referitoare la cooperarea polițienească, judiciară sau vamală. Toate aceste măsuri împreună cu Acordul Schengen din 1985, Convenția de Implementare a Acordului Schengen din 1990, precum și toate protocoalele și acordurile de aderare care au urmat constituie acquis-ul Schengen.
Promovarea liberei circulații a persoanelor și a mărfurilor a reprezentat unul din principalele obiective ale integrării Europene începând cu anul 1950. Libera circulație a mărfurilor, persoanelor, serviciilor și capitalului au reprezentat fundamentele Comunității în Tratatul de la Roma din 1957.
În momentul în care Convenția de Implementare a Acordului Schengen a intrat în vigoare în anul 1995, s-au anulat toate controalele de la punctele de trecere a frontierei dintre state, creindu-se astfel o singură frontieră exterioară. Indiferent de poziția sau locul în care se află la orice graniță exterioară spațiului Schengen, ofițerii din cadrul poliției de frontieră execută controale în concordanță cu regulile și procedurile standard de control. Normele ce reglementează vizele și dreptul de ședere sunt de asemenea comune/aceleași pentru toate țările incluse în spațiul Schengen.
În scopul menținerii unui echilibru între libertatea de mișcare și securitate, statele membre participante la spațiul Schengen au convenit pentru introducerea unor așa numite „măsuri compensatorii”. Acestea sunt axate pe cooperarea și coordonarea activităților de poliție respectiv autorităților judiciare. Rețelele de crimă organizată nu țin cont de frontiere, prin urmare acest model de cooperare este esențial pentru garantarea securității interne.
În anul 1999, odată cu semnarea tratatului de la Amsterdam, această cooperare interguvernamentală a fost integrată în cadrul Uniunii Europene.
\
1.4. Începuturile Agenției FRONTEX
Fig.4.4.1. Banner ce conține drapelele statelor membre ale spațiului Schengen.
Îmcepând cu anul 1999, Consiliul Europei a adoptat în domeniul Justiției și Afacerilor Interne o serie de măsuri pentru consolidarea cooperării în ceea ce privesc securitatea, azilul și migrația.
În domeniul managementului frontierelor, aceste măsuri au dus la crearea unei Organizații de Frontieră Comună, cu rol de control al granițelor exterioare, un grup format din membrii ai Comitetului Strategic pe Probleme de Imigrare și Azil (SCIFA – Strategic Committee on Immigration, Frontiers and Asylium) și conducători ai polițiilor de frontieră din statele membre Schengen.
Această organizație comună a coordonat proiecte Ad-Hoc privind controlul frontierelor.
Sarcina principală era aceea de a supraveghea proiectele pilot de la nivelul Uniunii Europene și a operațiunilor comune legate de gestionarea frontierelor. Astfel au existat șase astfel de centre
Ad-Hoc: Centrul de analiză a riscului (Helsinki, Finlanda), Centrul pentru frontiere terestre (Berlin, Germania), Centrul pentru frontiere aeriene (Roma, Italia), Centrul pentru frontierele maritime de vest (Madrid, Spania), Centrul pentru instruire și perfecționare (Traiskirchen,
Austria), Centrul de excelență (Dover, UK) și Centrul pentru frontierele maritime de est (Piraeus, Grecia).
La doi ani după formarea și stabilirea centrelor Ad-Hoc, Consiliul Europei a decis sa facă un pas înainte. Având ca obiectiv îmbunătățirea procedurilor și metodelor de acțiune ale Organizației Frontierei Comune, la data de 26 octombrie 2004, în baza prevederilor articolului 2 din Regulamentul Consiliului Europei nr. 2007/2004, se constituie Agenția Europeană pentru
Gestionarea Cooperării Operaționale la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene (FRONTEX).
FRONTEX provine din limba franceză „Frontières-
extérieures” și se traduce ca „Frontiere Exterioare”, având ca motto : „Libertate, Securitate, Justiție”. Agenția
Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operaționale la Frontierele Exterioare ale Statelor Membre ale Uniunii Europene (FRONTEX) a devenit operațională în luna
Responsabilitatea principală pentru controlul frontierelor exterioare ale statelor membre ale Uniunii Europene revine acestora, însă FRONTEX ajută în acest domeniu. Totuși statele membre trebuie sa se abțină de la orice activitate care ar putea pune în pericol funcționarea Agenției sau realizarea obiectivelor sale. În același timp, statele membre raportează Agenției FRONTEX cu privire la activitățile operative la frontierele externe în afara cadrului Agenției.
Agenția FRONTEX are următoarele atribuții principale:
-coordonează cooperarea operativă între statele membre în domeniul gestionării frontierelor externe;
-asistă statele membre la formarea polițiștilor de frontieră naționali, inclusiv la stabilirea standardelor comune de formare;
-efectuează analize ale riscurilor;
-urmărește progresul cercetărilor relevante pentru controlul și supravegherea frontierelor externe;
-asistă statele membre în situațiile care impun o asistență tehnică și operativă sporită la frontierele externe;
-furnizează statelor membre sprijinul necesar pentru organizarea operațiunilor comune de returnare;
-detașează echipe de intervenție rapidă la frontieră în statele membre în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 863/2007 al Parlamentului European și al Consiliului Europei din 11 iulie 2007, care reglementează un mecanism de creare a echipelor de intervenție rapidă la frontiera exterioară a Uniunii Europene.
FRONTEX evaluează, aprobă și coordonează propunerile de operațiuni comune și proiectele pilot înaintate de statele membre. Agenția poate, ea însăși, cu acordul statului membru/statelor membre
în cauză să lanseze inițiative de operațiuni comune și proiecte pilot în cooperare cu statele membre. Aceasta pot decide, de asemenea, să pună echipamentul său tehnic la dispoziția statelor membre care participă la operațiunile comune sau la proiectele pilot.
Unul sau mai multe state membre care se confruntă cu situații care impun asistență tehnică și operativă sporită atunci când își îndeplinesc obligațiile privind controlul și supravegherea frontierelor externe pot solicita asistență din partea Agenției. FRONTEX poate organiza asistență tehnică și operativă necesară pentru statul membru/statele membre solicitant/solicitante. Astfel, agenția poate:
-să ofere asistență în materie de coordonare între două sau mai multe state membre în vederea soluționării problemelor intervenite la frontierele externe;
-să își detașeze experții pentru a sprijinii autoritățile naționale competente ale statului membru/statelor membre implicat/implicate pentru perioada corespunzătoare;
FRONTEX poate achiziționa echipament tehnic pentru controlul la frontieră și pentru supravegherea frontierelor externe, care urmează să fie utilizat de experții săi și în cadrul echipelor de intervenție rapidă la frontieră pe durata detașării acestora.
Agenția FRONTEX este un organism comunitar, având personalitate juridică.
Operațiunile FRONTEX sunt bazate pe analiza de risc pentru combaterea migrației ilegale, fapt ce atrage încrederea, suportul și participarea activă a statelor membre, spiritul FRONTEX fiind acela de a coordona cooperarea statelor membre în vederea securizării frontierei externe a Uniunii Europene.
Fig.4.4.3. Sediul Agenției Europeane pentru Gestionarea Cooperării Operaționale la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene (FRONTEX) din Varșovia – Polonia / Directorul Agenției Ikka Laitinen.
Principalele zone de risc în ceea ce privește migrația ilegală către spațiul Uniunii Europene sunt prezentate în Fig.4.1.4. :
Fig.4.4.4. Zonele de risc ale Spațiului Schengen.
În anul care a trecut, numai granițele exterioare ale Uniunii Europene au fost traversate de peste 300 de milioane de persoane, iar numărul este în continuă creștere. Una din cele mai mari provocări este asigurarea siguranței frontierelor exterioare ale Uniunii Europene fără a genera întârzieri. Zona Spațiului Schengen se extinde în momentul de față la 42,672 km de graniță maritimă și la 8,826 km de graniță terestră. Zona Schengen cuprinde 25 de țări (incluzând și țări care nu sunt membre U.E.), facilitând libera trecere a frontierelor interioare a peste jumătate de miliard de oameni.
1.5. Relațiile dintre România și Agenția FRONTEX
Fig.4.5.1. Romania-FRONTEX.
Pentru dezvoltarea și intensificarea relațiilor de parteneriat între România și Agenția
FRONTEX au fost parcurse mai multe etape importante, cooperarea operațională fiind una din cele mai importante activități.
România a fost acceptată ca stat cu statut de observator în vederea asistării la lucrările desfășurate de către Agenția FRONTEX, încă din anul 2005.
Odată cu obținerea calității de Stat Membru al Uniunii Europene, România, prin Poliția de Frontieră a devenit membru cu drepturi depline în Agenția FRONTEX.
Acordul Cadru de Parteneriat a fost semnat la data de 13.06.2007 de către următoarele autorități:
-Ministerul Administrației și Internelor;
-Ministerul Afacerilor Externe;
-Ministerul Finanțelor Publice; -Ministerul Justiției.
Pentru a facilita comunicarea cu Poliția de Frontieră Română și cu celelalte instituții din România care prezintă interes pentru promovarea și asigurarea unei gestionări corecte și în bune condiții a frontierei externe a Uniunii Europene în zona de responsabilitate, la solicitarea Agenției FRONTEX, a fost înființat Punctul Național de Contact FRONTEX.
Punctul Național de Contact funcționează începând cu data de 15 februarie 2007, la sediul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, în cadrul Serviciului Afaceri Europene și
Relații Internaționale.
La data de 12.10.2009, a fost semnat un nou Acord Cadru de Parteneriat între Ministerul
Administrației și Internelor și Agenția FRONTEX, având o valabilitate de 4 ani. Totodată se află în proces de avizare ministerială memorandumul cu tema „Negocierea și Semnarea Acordului Cadru de Parteneriat pe Linie de Pregătire, între I.G.P.F. și Agneția FRONEX”.
Cooperarea cu FRONTEX se structurează, în principal pe următoarele componente:
-participarea experților din România la Operațiuni Comune;
-acordarea de asistență operativă rapidă pentru o perioadă limitată de timp, sub forma unor echipe de intervenție rapidă la frontieră (ex. RABIT);
-rețeaua de Patrule Europene (European Patrol Network)
-structura de Analiză de Risc a Poliției de Frontieră Române-membră cu drepturi depline a FRAN;
-pregătirea ofițerilor de poliție de frontieră; -echipament tehnic.
De la începutul anului 2008, în baza unui acord încheiat între Inspectoratul General al
Politei de Frontieră și Agenția Europeană FRONTEX, Școala de Formare Inițială și Continuă a
Personalului Poliției de Frontieră Iași a fost certificată ca Academia parteneră FRONTEX (Partnership Academy).
La nivelul acestei instituții de învățământ a P.F.R. se organizează cursuri de pregătire a polițiștilor de frontieră din diverse state europene, sub egida FRONTEX, fapt ce permite pe lângă schimbul de experiență în domeniul frontalier între țările membre U.E. și o specializare unitară a lucrătorilor în ceea ce privește supravegherea și controlul trecerii frontierelor.
În anul 2007: Poliția de Frontieră Română a participat la 20 de operațiuni comune
organizate sub egida Agenției FRONTEX, pe toate tipurile de frontiere atât ca stat gazdă (15 ofițeri străini), cât și ca stat trimițător (32 de experți români):
-la frontiera terestră:10 operațiuni (3 în calitate de țară gazdă);
-la frontiera maritimă:5 operațiuni;
-la frontiera aeriană:5 operațiuni (2 în calitate de țară gazdă).
În anul 2008: Poliția de Frontieră Română a participat la 16 operațiuni comune
organizate de Agenția FRONTEX , pe toate tipurile de frontiere, atât ca stat gazdă (59 de ofițeri străini implicați în operațiune), cât și ca stat trimițător (77 de experți români):
-la frontiera terestră: 6 operațiuni (3 în calitate de țară gazdă);
-la frontiera maritimă: 5 operațiuni;
-la frontiera aeriană: 5 operațiuni (3 în calitate de țară gazdă).
În anul 2009: Poliția de Frontieră Română a participat la 20 de operațiuni comune organizate de FRONTEX, pe toate tipurile de frontiere atât ca stat gazdă, cât și ca stat trimițător. Din punct de vedere al tipului de frontiere, pe tot parcursul anului 2009, P.F.R. a participat la misiuni internaționale sub egida Agenției FRONTEX după cum urmează:
La frontierele terestre:
-în calitate de stat gazdă: 5 operațiuni terestre în cadrul cărora au participat 75 de experți din statele membre Schengen și 5 din statele terțe (Republica Moldova și Ucraina) care au participat în calitate de observatori.
-în calitate de stat trimițător, P.F.R. a participat la 4 operațiuni cu un număr de 32 de experți. În cadrul unui exercițiu destinat pregătirii forțelor speciale, la frontierele terestre au participat din partea Poliției de Frontieră Române 4 reprezentanți în Polonia. La un alt exercițiu (RABIT) au participat încă 2 reprezentantți ai P.F.R. în Slovacia.
Tot în anul 2009, timp de două săptămâni, la frontiera de est și nord a României, s-a desfășurat cea de-a V-a fază a operațiunii comune „JUPITER” organizată de FRONTEX. Obiectivul acestei operațiuni a fost supravegherea frontierei în scopul reducerii nivelului migrației ilegale din Federația Rusă, Ucraina, Republica Moldova și statele asiatice, precum și îmbunătățirea controalelor la frontiere, cu precădere pentru descoperirea persoanelor ce au depășit termenul de ședere, documentelor false, autoturismelor furate și muncii la negru.
În cadrul acțiunii, alături de polițiștii de frontieră români, au participat 18 reprezentanți ai statelor membre ale Uniunii Europene, 2 observatori din Republica Moldova și Ucraina, precum și un contingent de 20 de polițiști din Poliția Federală Germania care au sprijinit operațiunea și cu 2 elicoptere de tip Eurocopter Ec-135. Din punct de vedere financiar, operațiunea a fost finanțată 100% de către Agenția FRONTEX.
În cadrul operațiunii comune Focal Points tot în anul 2009, Poliția de Frontieră Română a participat cu următoarele puncte focale:
Puncte Focale Permanente:
-Galați-Punctul de trecere rutieră a Frontierei Galați;
-Oradea-Punctul de trecere a Frontierei Borș; Puncte Focale Temporare:
-Iași:-Punctul de trecere a Frontierei Sculeni;
-Timișoara-Punctul de trecere a Frontierei Stamora Moravița;
-Rădăuți-Punctul de trecere a Frontierei Siret; La Frontierele Aeriene:
-în calitate de stat gazdă: 3 operațiuni la frontiera aeriană, cu participarea a 32 de exăperți străini;
-în calitate de stat trimițător, P.F.R. a participat la 4 operațiuni aeriene cu 26 de experți detașați în principalele aeroporturi din Uniunea Europeană;
La frontierele maritime:
-în calitate de stat trimițător, P.F.R. a participat la 3 operațiuni maritime cu 34 de polițiști de frontieră detașați;
-în calitate de stat gazdă: o operațiune la frontiera maritimă, cu participarea a 2 experți străini.
Un aspect foarte important l-a reprezentat nava maritimă a Poliției de Frontieră Române de tip P157-MAI 1101 (ce se regăsește în cadrul Listei cu Echipamente Tehnice puse la dispoziția FRONTEX) având un echipaj format din 24 de cadre ale P.F.R. (5 ofițeri și 19 agenți), care au participat în cadrul Operațiunii Comune „EPN-POSEIDON 2009”, pe teritoriul Greciei, în zona insulei Lesvos, având ca scop principal combaterea migrației ilegale maritimă externă a Uniunii Europene, dintre Grecia și Turcia.
S-au executat un număr de 19 misiuni de patrulare în cadrul cărora s-au descoperit 7 cazuri de migrație ilegală cu 197 de persoane (reprezentând 49,12% din totalul de 401 de cazuri rezolvate la nivelul insulei Lesvos pe luna august de către cele 9 nave FRONTEX participante).
Ca urmare a angajamentelor asumate prin
de pregătire, ocazie cu care Școala de Formare Inițială și Continuă a personalului Poliției de Frontieră Române Iași a devenit Academie Parteneră FRONTEX, la nivelul instituțiilor de învățământ ale P.F.R., pe parcursul anului 2009, s-au organizat 7 activități de pregătire sub directa coordonare a Unității de Pregătire a FRONTEX, cu participarea a 78 de experți din statele membre. La cursurile de pregătire organizate de Frontex la nivelul Academiilor sale partenere din alte state membre, au participat
15 experți ai Poliției de Frontieră Română.
De asemena, în aceași perioadă, 9 experți ai Poliției de Frontieră Română au fost
implicați în continuarea dezvoltării proiectelor pe linie de pregătire, în calitate de traineri sau sub-leaderi, participând la toate activitățile organizate de către Unitatea de Pregătire a FRONTEX pe această linie.
Ca urmare a acțiunilor întreprinse, Poliția de Frontieră Română este apreciată ca fiind una din cele mai active structuri la nivelul Agenției FRONTEX.
1.6 Contribuția Inspectoratului General de Aviație la operațiunile desfășurate
de Agenția FRONTEX
Fig.4.6.1. Elicopter al M.A.I. în misiune.
1.6.1. Baza legală ce reglementează participarea Inspectoratului General de
Aviație la misiuni internaționale
Documentele care reglementează misiunile pe care Inspectoratul General de Aviație le desfășoară în afara teritoriului național sunt:
Legea 121/2011 privind participarea forțelor armate la misiuni și operații în afara teritoriului statului român. Lege publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 427 din 17 iunie 2011.
Articolul 1 :
Prezenta lege reglementează condițiile în care forțele armate ale României, denumite în continuare forțe armate, participă la misiuni și operații în afara teritoriului statului român.
Articolul 2:
(1) Misiunile și operațiile la care participă forțele armate în afara teritoriului statului român sunt:
a) de apărare colectivă în cadrul organizației Tratatului Atlanticului de Nord sau de asigurare a securității statelor membre ale Uniunii Europene;
(2) Misiunile și operațiile prevăzute la alin. (1) pot fi desfășurate sub mandatul Organizației Națiunilor Unite sau al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, sub conducerea Organizației Tratatului Atlanticului de Nord sau a Uniunii Europene, precum și în cadrul unor coaliții.
ORDINUL MINISTRULUI ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR Nr. 339 din
23.08.2004 privind participarea personalului Ministerului Administrației și Internelor la
programe de pregătire profesională în străinătate și utilizarea ulterioară a acesteia.
Art.1. – (1) Personalul din unitățile Ministerului Administrației și Internelor, denumit în continuare personalul, poate participa la programe de pregătire profesională în străinatate, în conformitate cu prevederile prezentului ordin.
Art.2. – Personalul poate fi trimis la studii în străinătate la inițiativa și interesul instituției.
Art.3. – Personalul care participă la programe de pregătire în afara țării în condițiile art.2 se consideră în misiune temporară în străinătate.
Art.7. – (1) Trimiterea personalului pentru pregătire în străinătate la programele
prevăzute în Planul anual de relații internaționale al Ministerului Administrației și Internelor sau în planurile de relații internaționale ale inspectoratelor se face cu aprobarea ministrului administrației și internelor, după obținerea avizelor necesare.
(2) Personalul Ministerului Administrației și Internelor poate fi trimis să participe la programele de pregătire profesională prevăzute la art. 4 dar care nu au fost cuprinse în planurile de relații internaționale, în condițiile art. 2, în urma evaluării ofertelor primite de la partenerii externi pe baza analizei, de la caz la caz, a fiecărei propuneri de colaborare, dacă cheltuielile sunt suportate de parteneri externi.
ORDINUL MINISTRULUI ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR Nr. 1120 din
01.01.2006 privind organizarea și desfășurarea activităților de relații internaționle. Art.1 Programarea, organizarea și desfășurarea activităților de relații internaționale constituie o dimensiune importantă a activității Ministerului Administrației și Internelor, care trebuie să asigure premisele indispensabile participării la desfășurarea procesului de integrare europeană a României, de reformă și modernizare a statului și să contribuie la promovarea imaginii publice a instituției, la nivel național și internațional.
1.6.2. Algoritmul premergător Operațiunilor Comune respectiv
managementul misiunilor de zbor din cadrul Agenției FRONTEX
Fig.4.3.2.1. Imagine sugestivă a managmentului unei misiuni de zbor.
În vederea mobilizării, forțelor pentru începerea unei operațiuni pe teritoriul unui anumit stat, trebuie parcurse anumite etape tipizate, urmarind un anumit algoritm bine stabilit impus de către Agenția
FRONTEX.
Fig. 4.3.2.2. Etapele parcurse în vederea stabilirii operațiunii ce urmează a fi executată.
Pentru a stabili din timp statele participante respectiv gradul de implicare a acestora în operațiunile ce urmează a se desfășura, trebuie parcurs următorul algoritm în ordine după cum urmează:
Discuții bilaterale anuale:
În fiecare an, FRONTEX organizează Discuții Bilaterale Anuale sub forma unor serii de întâlniri bilaterale între FRONTEX și statele membre, în scopul identificării gradelor posibile de participare a statelor membre la activități coordonate de FRONTEX pe parcursul următorului an. FRONTEX prezintă un sumar detaliat al portofoliului operațional pentru anul următor, inclusiv al activităților operative prevăzute și al resurselor umane și tehnice necesare. Discuțiile Bilaterale
Anuale servesc la discutarea contribuțiilor fiecărui stat membru la activitățile operative respective.
Sesiuni de discuții:
În timpul Discuțiilor Bilaterale Anuale, pe parcursul unor sesiuni diferite de discuții, toate unitățile FRONTEX implicate prezintă estimări detaliate ale contribuțiilor corespunzătoare ale fiecărui stat membru. Fiecărui stat membru, FRONTEX îi adresează o anumită propunere, care poate include perioade specifice de implementare, resurse umane și tehnice specifice sau, la modul general, doar perioada de timp și tipurile de echipamente tehnice necesare. La încheierea discuțiilor, FRONTEX solicită fiecărui stat membru să ofere un răspuns explicit la propunerea respectivă.
Răspunsurile statelor membre:
Statele membre ar trebui să ofere răspunsuri oficiale la propunerile FRONTEX, în decurs de o lună după ce au avut loc Discuțiile Bilaterale Anuale. Răspunsurile ar trebui să cuprindă prezentări detaliate ale angajamentelor preconizate și să specifice perioadele de desfășurare (în luni, săptămâni), tipurile de mijloace aeriene (incluzând echipamentele de supraveghere și comunicare) și estimări în linii mari ale orelor de zbor operativ (incluzând transportul către zona operațională și înapoi).
Acesta reprezintă primul pas în vederea începerii procedurilor de organizare a unei operațiuni comune internaționale organizate de Agenția FRONTEX.
Fig. 4.3.2.3. Etapele planificării unei operațiuni FRONTEX.
Planificarea unei operațiuni comune:
Reuniunea pregătitoare:
Pregătirea unei activități operative coordonate de FRONTEX începe printr-o reuniune pregătitoare între FRONTEX și reprezentanții statului membru gazdă. În timpul reuniunii
pregătitoare, statul membru gazdă prezintă situația de la granițele sale externe în ceea ce privește starea actuală a migrației ilegale în zona operațională.
În timpul reuniunii pregătitoare sunt discutate următoarele probleme:
conceptul operațional;
raza și configurația zonei operaționale;
perioada de desfășurare a operațiunii;
etapele operaționale – durata, datele de începere și încheiere, ședințele de informare / raportare și vizita zonei operaționale;
resursele – umane, tehnice, de informare etc.;
orice alte probleme care au legătură cu respectiva activitate operativă.
2.b. Reuniunea de planificare:
După reuniunea pregătitoare, FRONTEX organizează o reuniune de planificare cu toate
statele membre, gazdă și de origine, care participă la respectiva activitate operativă. Reuniunea de planificare poate avea două părți: mai întâi, o parte generală, în care se discută despre problemele operative și administrative, apoi o reuniune a experților, pentru a discuta abordarea tactică și logistică. Reprezentanții statelor membre de origine și gazdă care participă la reuniunea de planificare vor avea competențe în ceea ce ține de operațiuni, logistică, radiocomunicații și administrație. În plus, ei ar trebui să fie autorizați să ia decizii, deoarece s-ar putea să fie nevoie să se modifice unele angajamente. Reprezentanții statului membru gazdă care pot furniza informații privitoare la definirea și demarcarea graniței (modul în care este marcată frontiera terestră, cum sunt definite granițele și zonele maritime) ar trebui și ei să fie prezenți la reuniunea de planificare. FRONTEX se pune de acord cu statul membru gazdă cu privire la implicarea serviciilor naționale ale statului membru gazdă, cum ar fi Poliția Națională, Paza de Coastă, Forțele Navale, Vama, Forțele Armate etc. în activitățile operative respectiv gradul acestora de implicare.
În partea generală a Reuniunii de Planificare, FRONTEX expune conceptul operațional al activității operative. Prezentarea făcută de FRONTEX cuprinde date analitice referitoare la natura situației date, conceptul operațional, o schiță a planului de desfășurare (resursele umane și tehnice) și alte probleme care au legătură cu respectiva activitate operativă.
FRONTEX propune numărul de ore de zbor din timpul operațiunii luând în considerare:
nevoile operaționale;
bugetul;
perioada de desfășurare;
numărul de membri ai echipajului;
restricțiile impuse de legislația națională și de reglementările statului membru de origine;
cerințele industriei aeronautice;
prezența personalului de întreținere în zona operațională; și
orele de zbor de transportare, și anume timpul de transport către / de la statul membru gazdă.
Statul membru de origine ar trebui să utilizeze suficient personal care să piloteze aeronavele pentru a efectua orele de zbor planificate respectând reglementările naționale în domeniul sănătății.
În partea generală, statul membru gazdă prezintă zona operațională. Informațiile furnizate de către statul membru gazdă ar trebui să includă:
raza zonei operaționale (inclusiv coordonatele punctelor de intersecție/corner points);
topografia zonei operaționale și a zonei limitrofe de pe teritoriul unei țări terțe învecinate;
descrierea frontierelor;
instituțiile naționale responsabile cu controlul la frontiere;
poziția cartierelor generale și a unităților implicate în operațiunile comune și situate în zona operațională;
amplasarea aeroporturilor și a aerodromurilor în locul în care vor fi desfășurate mijloacele aeriene;
aeroporturile și aerodromurile învecinate, de rezervă, care vor fi folosite;
regiunile de informare a zborurilor (FIR) din zona operațională și țările sub a căror jurisdicție se află.
În partea generală, statele membre de origine își confirmă angajamentele asupra cărora sa convenit în timpul Discuțiilor Bilaterale Anuale și clarifică, dacă este necesar perioadele de desfășurare respectiv numărul total de ore de zbor (inclusiv transportul).
Participanții la reuniune discută și convin asupra oricăror modificări eventuale ale resurselor operaționale furnizate de către statele membre de origine.
În încheiere, FRONTEX stabilește structura finală a resurselor și modifică în consecință tabelul de desfășurare.
În a doua parte a reuniunii de planificare, experți din statele membre de origine și gazdă având competențe în desfășurarea mijloacelor aeriene discută și se pun de acord cu FRONTEX asupra aspectelor relevante și stabilesc măsurile corespunzătoare pentru implementarea efectivă a desfășurării mijloacelor aeriene precum:
aspecte legate de transport;
persoane de contact;
numărul de membri ai echipajului și personalul auxiliar;
cazarea echipajului și gararea aeronavelor;
realimentare cu carburanți;
radiocomunicațiile (mijloace de comunicare, frecvențe etc.) – amplasarea anumitor obiecte în raza zonei operaționale;
hărți ale zonei operaționale – topografice, ale Organizației Internaționale a Aviației
Civile (OIAC), hărți digitale etc.;
asigurarea securității.
La Reuniunea Experților, statul membru de origine prezintă o listă de cerințe pentru gararea avioanelor, luând în calcul alegerea celui mai bun loc din punct de vedere tactic și serviciile logistice corespunzătoare. Aeroportul de bază, pe care se află locul de garare a avioanelor, ar trebui să îndeplinească cerințele prevăzute de statul membru de origine.
Prin derogare, un aerodrom mai mic sau unul neîntreținut poate fi folosit ca aeroport de bază în următoarele condiții:
cerințele operaționale impun folosirea unui aerodrom mai mic sau a unuia neîntreținut;
folosirea acestuia este în funcție de capacitatea avioanelor;
legislația națională și regulamentele de zbor, atât ale statelor membre gazdă cât și ale statelor membre de origine să permită această utilizare.
În vederea posibilei garări a aeronavelor în afara hangarelor de pe aeroport, statele membre de origine și statul membru gazdă se vor pune de acord asupra măsurilor privind siguranța aeronavelor, pe baza analizei amenințărilor de securitate realizată de către statul membru gazdă. În special, ele vor conveni asupra măsurilor de securitate și a logisticii (mai ales carburant) pe care statul membru gazdă le asigură când aeronava se află pe un aerodrom neîntreținut. Măsurile convenite nu vor aduce atingere CE 300 / 2008.
Aspecte de o maximă importanță pentru planificarea corespunzătoare a garării avioanelor sunt:
orele de funcționare a aeroportului și posibilitatea de a efectua zboruri pe timpul nopții;
serviciile – de logistică, navigație, realimentare cu carburanți și întreținere;
distanța până la zona operațională și timpul necesar pentru ca aeronavele să ajungă în zona operațională și să se întoarcă pe aeroport. Transportul nu ar trebui să ia mai mult de o treime din autonomia de zbor a aeronavei.
Tipul și modelul de aeronavă trebuie să corespundă cerințelor operaționale stabilite.
FRONTEX specifică condițiile minime de operativitate ale aeronavelor și performanțele tehnice ale echipamentelor de bord, luând în considerare:
raza și caracteristicile geografice ale zonei operaționale,
distanța de la aeroportul de bază până la zona/zonele operaționale și autonomia de zbor a aeronavei;
echipamentele de supraveghere, radiocomunicații și transmitere de date de la bord; și
infrastructura de radiocomunicații a statului membru gazdă.
Fig. Conditiile ce trebuiesc parcurse în etapa de pregătire a misiunii.
Pregătirea misiunii:
Pregătirea detaliilor în acord cu fiecare parte implicată în procesul de desfășurare reprezintă o etapă extrem de importantă pentru îndeplinirea obiectivelor operațiunii.
FRONTEX coordonează activitățile statului membru gazdă și ale statului membru de origine pentru pregătirea și desfășurarea activităților comune. FRONTEX facilitează comunicarea între ele și se ocupă de inspecția zonei operaționale.
Calificarea și autorizarea piloților:
Piloții desemnați să participe la activitățile operative ale FRONTEX ar trebui să aibă anumite calificări și autorizații necesare.Ar trebui ca piloții să posede cel puțin o licență de pilot comercial (CPL) pentru respectivul tip de aeronavă. FRONTEX recomandă ca piloții de elicoptere să aibă o calificare pentru zboruri folosind ochelari de vedere pe timp de noapte (OVN). În cazul în care regulamentele aeronautice ale statului membru gazdă solicită calificare în conformitate cu regulile de zbor instrumental (RZI) pentru zboruri de noapte, statul membru de origine ar trebui să se asigure că pilotul / piloții îndeplinesc această cerință.
Aprobări diplomatice de zbor:
Ca parte a pregătirii misiunii, statul membru de origine ar trebui să facă dinainte demersurile necesare pentru obținerea de aprobări diplomatice de zbor (numite și permise de zbor și de aterizare) pentru a le permite aeronavelor să intre în spațiul aerian al altor state. De aceea, statul membru de origine ar trebui să solicite din partea statelor de pe ruta de zbor aprobări diplomatice în conformitate cu orarul de transport și planul operativ. În cererea făcută de către statul membru de origine ar trebui incluse cel puțin informații privind:
naționalitatea, tipul, identificarea și indicativul aeronavelor;
ruta de zbor, inclusiv aeroporturile de decolare și de destinație;
datele de zbor și orele estimative de plecare și sosire;
echipamentele speciale de la bord, în special camerele cu infraroșu și cele de
termoviziune cu infraroșu, radarele de supraveghere, scannere etc.; – armele de serviciu ale echipajului.
Statul membru de origine ar trebui să țină cont de faptul că durata necesară pentru eliberarea unei aprobări de zbor variază în funcție de procedurile naționale, deci ar trebui să trimită din timp cererea în vederea obținerii unei aprobări diplomatice de zbor pentru a nu periclita începerea la timp a misiunii.
Autoritatea competentă a statului căreia îi este adresată cererea (adesea, Ministerul Afacerilor Externe) eliberează aprobarea diplomatică de zbor și, prin urmare, autorizează aeronava/aeronavele să intre și să tranziteze spațiul său aerian, conform unui itinerariu aprobat.
În afara aprobărilor diplomatice mai sus-menționate (inclusiv cea a statului membru gazdă), statul membru de origine ar trebui să facă dinainte demersurile necesare pentru obținerea permiselor din partea statului membru gazdă pentru efectuarea de zboruri în conformitate cu regulile de zbor la vedere (RZV), zboruri cu ochelari de vedere pe timp de noapte (OVN) și să manevreze aeronavele în afara infrastructurii aeronautice.
Statul membru de origine, la inițiativa Unității de Aviație trebuie să trimită autorităților competente o listă completă atât cu membrii echipajului cât și cu pasagerii, cu cel puțin două zile lucrătoare înaintea sosirii pe aeroportul de bază. În consecință, autoritățile locale acordă acces la infrastructura aeroportului.
Înaintea dislocării aeronavei, statul membru de origine pregătește și verifică documentele necesare prin care se dovedește că aeronava aparține unei organizații înregistrate ca plătitoare de TVA. Echipajul ar trebui să prezinte aceste documente furnizorului de carburanți pe aeroportul unde este garat avionul, pentru a evita adăugarea TVA-ului la prețul carburantului.
Înaintea dislocării aeronavei, statul membru de origine trebuie să îndeplinească cerințele naționale din punct de vedere al echipamentelor de siguranță. În plus, statul membru de origine trebuie să satisfacă cerințele minime de securitate ale statului membru gazdă pentru zona operațională respectivă.
Înaintea desfășurării, statul membru de origine ar trebui să selecționeze personalul de
întreținere și să stabilească nivelul necesar de asigurare tehnică. În funcție de durata misiunii și de cerințele constructorului, statul membru de origine decide să disloce (sau nu) un inspector care să se ocupe de controlul tehnic pentru misiune.
3.c. Agentul național:
Înaintea dislocării, statul membru de origine ar trebui să numească un agent național care să fie dislocat în Centrul Internațional de Coordonare (CIC) sau în Centrul Local de Coordonare (CLC) pe durata misiunii, conform planului operativ. Agentul național din CIC / CLC trebuie să comunice zilnic cu echipajul, să participe la informările zilnice ale Comitetului Comun de Coordonare (CCC) și la CIC / CLC; el acționează ca un mediator oficial între echipaj, autoritățile statului membru gazdă și FRONTEX.
3.d. Agentul/Agenții local/locali la bord:
Statul membru gazdă desemnează unul sau mai mulți agenți locali care să se afle la bordul aeronavei în timpul dislocării. Persoanele numite Agenți Locali la Bord (ALB) vor avea experiență în supravegherea frontierelor, vor fi familiarizați cu zona operațională și vor fi buni vorbitori de limbă engleză sau vor stăpâni bine una dintre limbile vorbite de către membrii echipajului.
Autoritățile naționale ale statului membru gazdă au obligația de a autoriza în mod oficial LOB să se afle la bordul mijloacelor de zbor. Autorizația va indica în mod clar că statul membru gazdă este responsabil pentru ALB și că statul membru de origine nu va fi considerat responsabil în cazul vătămării ALB decât dacă acest lucru este reglementat de legea sau de tratate aeronautice internaționale. Statul membru gazdă se asigură de faptul că ALB are o asigurare care acoperă în mod explicit incidente cu mijloace de zbor în timpul serviciului.
3.e. Inspecția zonei operaționale:
O inspecție a zonei operaționale are loc înaintea desfășurării propriu-zise a operațiunii, în scopul verificării cerințelor logistice și de organizare pentru activitatea operațională. În această privință, reprezentanții statului membru de origine și ai FRONTEX inspectează zona operațională și se întâlnesc cu autoritățile statului membru gazdă, autorizate să organizeze și să pună în aplicare dislocarea planificată. Inspecția zonei operaționale include o întâlnire cu șeful misiunii și o vizită a CLC (Centrului Local de Coordonare)/CIC (Centrului Internațional de
Coordonare), a aeroportului de bază și a oricăror alte locuri considerate importante pentru desfășurarea activității. În urma inspecției zonei operaționale, are loc o înțelegere între toate părțile implicate privind toate aspectele practice și operaționale legate de desfășurarea mijloacelor aeriene și, mai ales, privind rolurile și responsabilitățile autorităților implicate.
3.f. Restricții de zbor:
Statul membru gazdă prezintă restricțiile de zbor care trebuie aplicate de-a lungul frontierei și parametrii lor în conformitate cu regulamentele naționale și luând în considerare relațiile cu țara vecină terță. Experții în aviație ai statului membru gazdă introduc coridoarele de trafic aerian civil din zona operațională și parametrii lor, prezentând procedurile posibile de zbor la joasă altitudine, regulile militare în vigoare și posibilitățile de aterizare de urgență pe teritoriul țării vecine.
3.g. Orarul de zbor:
În funcție de cerințele operaționale și de orele de zbor operațional planificat, statul membru gazdă elaborează o propunere pentru orarul de zbor. Reprezentanții statului membru de origine și ai FRONTEX discută orarul de zbor și fac recomandări privind anumite modificări (dacă este necesar).
3.h. Informații aeronautice și planuri de zbor:
Serviciul specializat al aeroportului (posibil Controlul Traficului Aerian) informează delegația statului membru de origine în legătură cu modul de obținere a informațiilor aeronautice, meteorologice și despre modelele de plan de zbor.
3.i. Zona operațională:
Prezentarea zonei operaționale include:
serviciile naționale responsabile cu controlul frontierelor;
situația operațională în curs, statisticile, tactica coordonatorilor și abordările în ceea ce privește trecerea ilegală a frontierelor;
raza și caracteristicile geografice și meteorologice ale zonei operaționale;
topografia zonei operaționale și zona limitrofă de pe teritoriul țărilor vecine;
informații despre sistemul național de definire și demarcare a liniei de frontieră și a zonelor de frontieră (modul în care este marcată frontiera terestră, modul în care sunt definite frontierele și zonele maritime); orice ambiguitate trebuie anunțată și explicată;
amplasarea principalelor aeroporturi, aerodromuri unde vor fi dislocate aeronavele;
aeroporturile și aerodromurile învecinate, de rezervă, care pot fi folosite;
poziția cartierelor generale și a unităților care participă la operațiunea comună; – restricțiile de zbor impuse de orice acord bilateral între statul membru gazdă și țările învecinate (inclusiv restricțiile privind zborul pe timp de noapte) și cele legate de supraveghere; – regiunile de informare a zborurilor (IFR) și serviciile oferite;
și orice alte informații relevante.
Statul membru gazdă pune la dispoziția echipajului o hartă topografică la scară mare a zonei operaționale. Scara preferabilă a hărții este de 1:50.000, dar nu mai mică de 1:100.000. Statul membru gazdă se asigură că echipajul, agentul local aflat la bord, patrulele terestre și mijloacele maritime folosesc același sistem de referință. În cazul unei operațiuni maritime, este obligatorie întrebuințarea unei hărți digitale a zonei. În timpul informării operative, comandanții echipajului și ai vaselor se reunesc și se pun de acord asupra formatului coordonatelor pentru a raporta pozițiile.
3.j. Zborul de aclimatizare:
Un prim zbor în zona operațională va avea loc în scopul familiarizării echipajului cu zona operațională. Acest zbor de aclimatizare are loc în timpul zilei și se desfășoară de-a lungul frontierei terestre și deasupra zonelor de coastă și maritime, în special a zonelor foarte importante în care are loc operațiunea.
În timpul zborului de aclimatizare, echipajele:
verifică funcționarea și acoperirea tuturor radiocomunicațiilor, inclusiv comunicarea cu
ATC, patrulele terestre, mijloacele de suprafață și CLC respectiv funcționarea telefoniei prin satelit;
verifică funcționarea echipamentelor de supraveghere;
verifică utilitatea hărții tactice și posibilitatea de folosire a unor trasee alternative;
identifică zone și locuri posibile pentru aterizări de urgență;
verifică lanțul de conducere operativă (controlat de către agentul local aflat la bord); – identifică zonele cele mai importante (de ex., situații în care apar obstacole, marcări ale liniilor de frontieră, căi joase de acces etc.)
efectuează orice altă activitate considerată necesară pentru eficacitatea operațiunii. Dacă sunt dislocate mai multe echipaje, FRONTEX recomandă ca fiecare echipaj să
efectueze un astfel de zbor de aclimatizare. Zborul de aclimatizare este opțional în cazul în care același echipaj a operat anterior în aceeași zonă operațională și a realizat verificările și identificările menționate în lista de mai sus.
După ce au fost efectuate toate cele trei etape prezentate, se trece mai apoi la începerea operațiunii organizate de Agenția FRONTEX pe teritoriul statului gazdă, respectându-se întocmai toate procedurile prezentate mai sus.
1.6.3. Zborul elicopterelor M.A.I. peste granițe necunoscute
Fig.4.3.3.1. Granițe delimitate de râuri.
Colaborarea Inspectoratului General de Aviație al Ministerului Afacerilor Interne cu Agenția FRONTEX a început în anul 2010, moment în care piloții români au fost solicitați să participe, în cadrul proiectului Rețeaua Europeană de Patrulare, la misiuni concretizate prin implicarea în Operațiuni Comune, precum EPN POSEIDON Sea 2010 din Grecia.
Participarea la aceste misiuni constituie o oportunitate pentru piloții Inspectoratului General de Aviație de a acumula experiență de zbor în toate condițiile, precum și de a se acomoda la modul de lucru coordonat al aeronavelor și navelor maritime aflate în misiune.
Începând cu anul 2010, Inspectoratul General de Aviație a participat la mai multe misiuni de patrulare a granițelor exterioare ale Uniunii Europene de pe teritoriul Greciei. Scopul Operațiunii POSEIDON LAND 2012 spre exemplu a fost acela de a asigura securitatea granițelor externe din sud-estul Uniunii Europene și totodată, de a menține continuitatea operațiunilor comune EPN- POSEIDON Sea 2010, RABIT 2010 și EPN-JOINT OPERATION
POSEIDON Sea 2011, în vederea combaterii migrației ilegale către Grecia și Bulgaria. Obiectivele avute în vedere sunt multiple: identificarea potențialelor riscuri și amenințări, întărirea schimbului de experiență, asigurarea cooperării operaționale între statul gazdă și statele participante în ceea ce privește controlul granițelor externe, de susținere a structurilor, întărind rolul centrelor de coordonare locale, precum și asigurarea schimbului de informații. Prin participarea echipajelor de zbor românești la misiunile internationale, Inspectoratul General de Aviație are o ocazie unică de a asimila informații și experiență benefică pentru implementarea unui sistem corect de management al misiunilor prin cooperarea cu alte forțe terestre sau maritime, piloții români au avut astfel ocazia de a-și perfecționa stilul și modul de lucru coordonat al aeronavelor cu forțele de intervenție terestre și navele maritime ale celor 22 de state participante în cadrul acestor proiecte. Rezultatele obținute de echipajele succesive ale I.G.Av. care au executat misiuni sub egida FRONTEX au demonstrat pe deplin profesionalismul și seriozitatea de care au dat dovadă piloții români.
Pe parcursul desfășurării misiunilor, programul de lucru a fost meticulos întocmit pe zile, ore și minute. Misiunile executate de către piloții Inspectoratului General de Aviație al Ministerului Afacerilor Interne, în diverse condiții, pe timp de zi sau de noapte, deasupra apelor sau uscatului și în zone necunoscute, au avut un real succes în cadrul misiunilor internaționale din Grecia.
Echipajele de piloți români aflate la bordul elicopterelor Inspectoratului General de Aviație al M.A.I. au primit în semn de recunoaștere a efortului deosebit depus în cadrul misiunilor internaționale din Grecia, Emblema Comandantului Gărzii de Coastă Elene, oferită de către viceamiralul Konstantinos Soulis, comandantul Gărzii de Coastă Elene. Misiunile desfășurate de echipajele I.G.Av. au fost apreciate și de coordonatorul Centrului Internațional de Coordonare FRONTEX din Pireu, locotenent-comandor Stylios Koukoulis, care a subliniat contribuția deosebit de importantă pe care Inspectoratul General de Aviație al Ministerului Afacerilor Interne a avut-o în cadrul Operațiunilor Comune, afirmând că viziunea sa pentru viitor în operațiunile FRONTEX de supraveghere a granițelor maritime este reprezentată de întrebuințarea elicopterelor și echipajelor de zbor românești alături de navele rapide ale gărzilor de coastă.
În timpul uneia dintre misiunile de zbor din Grecia, piloții M.A.I. au reușit să localizeze și să supravegheze o navă despre care existau date că transporta migranți ilegali, precum și mărfuri de contrabandă. Informațiile furnizate de echipajul de pe elicopterul M.A.I. au condus în scurt timp la localizarea navei, ulterior interceptată în portul Salonic, la bordul acesteia fiind descoperită marfă de contrabandă ce totaliza cinci milioane de euro taxe neplătite către Uniunea Europeană, precum și cinci imigranți clandestini.
În cadrul Operațiunii Comune
Poseidon Sea 2011, echipajele I.G.Av. sau implicat în cercetarea aeriană a zonelor de graniță maritimă, în special folosind dispozitivul de tip FLIR (aflat în
imaginilor pe timp de noapte, elicopterele fiind în același timp pregătite să participe și sa intervină și în cazul unei misiuni de căutare-salvare.
În Operațiunea Comună POSEIDON Sea 2011 dar și în celelalte operațiuni desfășurate pe teritoriul statului elen, organizate sub egida Agenției Europene pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Exterioare ale Uniunii Europene (FRONTEX), în cele aproximativ 180 de misiuni executate (care au însumat 200 de ore de zbor), rezultatele remarcabile obținute de echipajele I.G.Av. în Grecia, fiind apreciate în mod deosebit de oficiali din cadrul FRONTEX și ai Gărzii de Coastă Elene.
În ANEXA 15 este prezentată o parte interesantă a unui interviu acordat de către unul dintre cei mai apreciați piloți români participanți la misiunile FRONTEX, interviu acordat în timpul efectuării stagiului de documentare la Inspectoratul General de Aviație în București.
1.7. Concluzii și implicații
Toate misiunile aeronavelor aflate în dotarea Ministerului Afacerilor Interne, au în centru interesul față de siguranța și integritatea cetățenilor. Absolut toate misiunile de zbor ajută într-un mod aparte o persoană sau în unele cazuri grupuri de persoane, însă acest tip de misiuni desfășurate în afara granițelor Naționale, la prima impresie ar părea că nu se raportează în mod direct cetățeanului român, dar aceasta este o concepție total greșită. În urma cercetărilor efectuate se poate concluziona faptul că misiunile pe care Inspectoratul General de Aviație le execută în cadrul Operațiunilor Agenției FRONTEX se raportează nu numai la o persoană sau la un grup de persoane, ci la toți cetățenii României, prin faptul că România a devenit un pilon de sprijin în lupta pe care țările membre ale Uniunii Europene o duc pentru combaterea ilegalităților ce pot apărea la granițele exterioare ale U.E.. Acest fapt generează aprecieri importante la adresa României, munca pe care echipajele elicopterelor M.A.I. o depun în condiții de risc ridicat reprezintă un efort consistent depus în folosul tuturor cetățenilor Uniunii Europene dar în special spre beneficiul cetățenilor României. Aderarea la un spațiu de liberă circulație ar însemna mult pentru o țară aflată în dezvoltare cum este România, astfel în urma îndeplinirii acestui important obiectiv, cetățenii români ar avea oportunitatea să își desfășoare activități comerciale și de prestare de servicii printr-o libertate totală de circulație, aceste aspecte reprezentând un aport imens adus economiei țării noastre.
Piloții Inspectoratului General de Aviație, precum și personalul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră care desfășoară aceste misiuni de patrulare și supraveghere din aer a granițelor exterioare ale Uniunii Europene în cadrul operațiunilor organizate de Agenția FRONTEX, își riscă propria viață pentru îndeplinirea misiunilor la care sunt chemați, un sacrificiu care merită salutat și respectat de toți cetățenii Uniunii Europene. Astfel, lucrarea de față constituie o prezentare amplă a acțiunilor întreprinse de angajații acestor instituții, în semn de mulțumire și apreciere pentru toată munca depusă. Consider că această cercetare poate avea implicații asupra modului de relaționare față de misiunile internaționale la care România a luat și continuă să ia parte, fiind totodată o primă lucrare de informare legată de contribuția Inspectoratului General de Aviație la misiunile organizate de Agenția Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operaționale la Frontierele Exterioare ale Statelor Membre ale Uniunii Europene (FRONTEX).
2. CONCLUZII GENERALE
În vederea clarificării și aprofundării informațiilor legate de managementul misiunilor executate cu aeronavele aflate în dotarea Ministerului Afacerilor Interne, consider că lucrarea de față vine cu un aport considerabil din punct de vedere informațional la tot ceea ce înseamnă misiuni și activități de zbor desfășurate cu elicopterele Inspectoratului General de Aviație al M.A.I..
Pentru a putea înțelege modul de desfășurare a tuturor misiunilor de zbor pe care Inspectoratul General de Aviație le desfășoară, am realizat mai întâi o intruducere generală în cunoașterea particularităților legate de dezvolarea, modul de funcționare și principiile care stau la baza zborului elicopterelor. Aceste informații sunt de o importanță semnificativă pentru toți cei care doresc să înțeleagă această lume complexă și anume lumea aeronavelor cu aripi rotative. Acest capitol reprezintă rodul unei cercetări începute încă din anul 2011, atunci când am participat pentru prima dată la o sesiune internațională de comunicări. Ulterior cu o variantă mult îmbunătățiă am obținut premiul III la Sesiunea Cercurilor Științifice Studențești SECOSAFT Sibiu 2013 (ANEXA 13).
După o familiarizare și o cunoaștere teoretică a modului de operare al acestor aeronave, am realizat o introducere în managementul de aviație specific Ministerului Afacerilor Interne. În cadrul acestui capitol, am prelucrat informații provenite din diverse surse, realizând un istoric al aviației Ministerului de Interne începând cu anul 1925 până în zilele noastre. În vederea evidențierii importanței structurii de aviație a Ministerului Afacerilor Interne, am conturat în linii mari o diagnoză a activităților aeronautice ale Inspectoratului General de Aviație, de la înființarea acestei structuri până astăzi, totodată subliniind și obiectivele strategice propuse pentru viitor până în anul 2020. Înainte de a începe studiul asupra misiunilor executate de elicopterele Ministerului Afacerilor Interne, am realizat o descriere a aeronaveleor care intră în componența Inspectoratului General de Aviație, în special din punct de vedere tehnico-tactic.
Componenta cea mai consistentă ce constituie nucleul lucrării de față este capitolul care se referă la misiunile executate de Inspectoratul General de Aviație. În începutul acestui capitol este desfășurată o ierarhizare a misiunilor, împărțind întraga sferă de activitate în trei mari părți și anume: misiuni executate în cadrul structurilor Ministerului Afacerilor Interne, misiuni în cadrul serviciului aeromedical de urgență SMURD și misiuni de pregătire și perfecționare a personalului aeronavigant.
În cadrul misiunilor executate în sprijinul structurilor subordonate ale M.A.I., am pus accentul pe misiunile desfășurate în colaborare cu Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (I.G.S.U.), principalul domeniu în care se dorește creșterea performanței și îmbunătățirea rezultatelor fiind cel al misiunilor de stingere a incendiilor cu ajutorul elicopterelor. În ultimul timp s-a vehiculat în presă faptul că I.G.S.U. dorește achiziționarea unui elicopter specializat pentru misiuni de stingere a incendiilor, un fapt confirmat, însă din lipsa fondurilor, la ora actuală, se continuă misiunile de zbor în vederea localizării și stingerii focarelor cu ajutorul elicopterelor de mari dimensiuni de tip Mil Mi-8 și Mil Mi-17 aflate în dotarea I.G.Av. Pentru o eventuală achiziție a unui elicopter specializat în astfel de misiuni, am realizat în cadrul unui studiu de caz o analiză comparativă multi-criterială avansată, unde am comparat cele mai bune 4 elicoptere specializate în misiuni de stingere a incendiilor din lume.
Rezulatatele au fost extrem de interesante, prin faptul că din punct de vedere al criteriilor alese pentru cel mai bun elicopter care desfășoară activități de stingere a incendiilor, elicopterul care a căștigat detașat competiția, dintr-un procent maxim de eficiență în astfel de misiuni de 100% (conform criteriilor stabilite) a obținut un procent de 82%, față de scorul atins de elicopterul care la momentul actual execută misiuni de stingere a incendiilor în România, care a obținut un procent de 67%, deși diferența de preț dintre cele două aeronave este de aproximativ 4 milioane de euro. Prin acest studiu se poate concluziona că, pentru o investiție de câteva milioane de euro, România poate beneficia de un elicopter mult mai performant. Aceste elicoptere (Sikorsky Skycrane respectiv Firehawk) destinate pentru astfel de operațiuni sunt capabile să execute misiuni de stingere a incendiilor, având o capacitate de transport de apă mult mai mare, economisind sume importante din pierderile înregistrate datorită incendiilor de vegetație care apar tot mai frecvent pe teritoriul României, considerând că pentru lupta de salvare a bogației biologice a țării, acest cost este unul insignifiant.
Un subcapitol important în vederea înțelegerii și cunoașterii unui sistem performant aflat într-o continuă dezvoltare, este cel referitor la următoarea categorie de misiuni pe care Inspectoratul General de Aviație le desfășoară, și anume misiunile din cadrul serviciului aeromedical de urgență SMURD, unde am evidențiat o serie de cercetări începând cu istoricul aviației sanitare din România, continuând relatarea istorică cu începuturile misiunilor de salvare aeriană din cadrul SMURD. Mai apoi este menționat cadrul legislativ urmat de o descriere pe larg a modului de organizare și funcționare a sistemului, precum și procedura de executare a unei misiuni aeromedicale SMURD. În încheiere, este important de sublineat faptul că acest sistem de salvare aeromedicală din România este pe punctul de a deveni unul din cele mai bine puse la punct structuri de acest gen din Europa. Astfel, spre finalul subcapitolului am evidențiat perspectivele de viitor ale misiunilor de salvare aeriană din cadrul SMURD.
În ultima secvență a acestui capitol am studiat misiunile care se desfășoară cu aeronavele din dotarea I.G.Av. în vederea pregătirii și perfecționării personalului aeronavigant. Această parte este una foarte importantă pentru toți piloții care urmează să fie încadrați pe funcții de personal navigant în cadrul Inspectoratului General de Aviație al M.A.I., deoarece se referă la condițiile și modul de desfășurare a programelor de obținere a claselor de pilot, precum și numărul de ore de instruire în zbor în vederea executării diferitelor tipuri de misiuni.
Studiul de caz reprezintă punctul forte al lucrării, cercetarea efectuată în domeniul misiunilor executate în afara teritoriului Național de către Inspectoratul General de Aviație fiind o muncă plină de satisfacții, o lucrare în care am adunat toate piesele unui puzzle împărțite prin rânduri de istorie, legi și regulamente, documente legate de organizare, decorații și aprecieri, pagini de revistă, dar și relatări ale piloților care au desfășurat astfel de misiuni, informații pe care ulterior le-am adunat și organizat într-o ordine logică. Este important de menționat faptul că nu doar misiunile executate sub egida Agenției FRONTEX sunt extrem de complexe, dar și munca de pregătire a personalului pentru astfel de operațiuni este una dificilă și plină de provocări. În ANEXA 14 sunt evidențiate câteva aspecte din cadrul unor misiuni de pregătire a personalului în vederea supraviețuirii în condiții extreme, misiuni care se execută în Finlanda.
Experiențele trăite acolo sunt unice, toate acțiunile desfășurate au un grad înalt de profesionalism, iar modul de relaționare optim față de situațiile de criză este foarte bine conturat, după cum relatează ofițerii și subofițerii angrenați în acele operațiuni de instruire, desfășurate anual de către Agenția FRONTEX. Toate aceste aspecte sublinează seriozitatea și importanța cu care Agenția FRONTEX tratează siguranța Spațiului European, o misiune dificilă dar de o importanță deosebită în lupta comună la care România este angajată activ, prin operațiunile pe care Inspectoratul General de Aviație le desfășoară peste hotare.
Într-un context în care aviația reprezintă principala forță ce vine în sprijinul cetățenilor, lucrarea de față expune rolul deosebit de important al misiunilor executate de elicopterele M.A.I. în procesul evoluativ al societății contemporane, subliniind contribuția majoră a Inspectoratului General de Aviație în lupta de perfecționare a sistemului de ordine și siguranță publică, precum și în ceea ce privește strategia de dezvoltare și extindere a razei de acoperire a întreg teritoriului Național, prin prisma misiunilor de salvare aeriană desfășurate de SMURD.
Consecințele manageriale ale acțiunilor întreprinse de Inspectoratul General de Aviație sunt materializate astăzi, în mii de vieți salvate respectiv milioane de vieți protejate de pericole multiple ce pot apărea oricând la fiecare pas.
BIBLIOGRAFIE
Avram, Valeriu. (2007). Zburătorii României Mari. Editura ALPHA MDN. București.
Burnichi, Ioan. (1983). Aerodinamica și mecanica rotorului portant. Editura Școlii
Militare de Ofițeri de Aviație Boboc. Buzău.
Carafoli, Elie și Constantinescu, V.N. (1984). Dinamica fluidelor compresibile. Editura
Academiei Române. București.
Costăchescu, Traian. (1979). Tehnica zborului în aviație. Editura Tehnică. București.
Crăciunoiu, Cristian și Roba, Jean-Louis. (2002). Escadrila albă. The White Squadron.
Editura Modelism. București.
Drogman, I. (2005). Operații militare umanitare. Editura Universității Naționale de Apărare. București.
Focșa, Daniel. (2008). Escadrila albă. O istorie subiectivă. Editura Vremea. București.
Gavrilă, Jan. (1987). Mecanica zborului elicopterului. Editura Școlii Militare de Ofițeri de Aviație Boboc. Buzău.
Johnson, W. (1994). Helicopter Theory. Dover Publications Inc. New York.
Marinescu, Al. și Anghel, V. (1992). Aerodinamica și dinamica elicopterului. Editura Academiei Romăne. București.
Mărculescu, Aura. (2001). Performanțe de zbor și planificare. Curs teoretic pentru obținerea licenței CPL(H)/IR. Academia Română de Aviație. București.
Oster, Clinton V și Strong, John S. (2007). Managing the Skies. Burlington. Ashgate.
Popovici, Dumitru și Ionescu, Conta Mugurel. (2009). Principiile zborului (Aerodinamica Zborului). Aeroclubul României. București.
Postelnicu, Adrian. Deliu, Gheorghe și Udroiu, Răzvan. (2001). Teoria, performanțele și
construcția elicopterelor. Editura Albastră. Cluj Napoca.
Stanciu, Ion-Aurel. Cimpoca, Emil. Nicoară, Marius-Adrian și Stan, Daniel. (2011). Sărbătoarea aripilor românești: o sută de ani de zbor în armata României. Editura
Centrului Tehnic-Editorial al Armatei. București.
Vlăsceanu N. (1997). Rotorul principal al elicopterelor. Editura Academiei Tehnice
Militare. București.
Zaharia, Constantin. (2003). Reglementări Aeronautice. Editura Academiei Forțelor
Aeriene „Henri Coandă”. Brașov.
Eroii anonimi ai cotidianului.(2012). Publicat de revista „Pentru Patrie” – Editată de
Ministerul Administrației și internelor. August 2012. București.
Reportaj la Inspectoratul General de Aviație. (2011). Publicat de FRONTIERA – revistă editată de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră. Mai 2011. București.
Guidelines for the Deployment of Aerial Means in Frontex-Coordinated Joint Operations. (2010). Publicat de European Agency for the Management of Operational Cooperation at the External Borders of the Member States of the European Union.
August 2010. Varșovia.
Întrebuințarea aviației în misiunile umanitare la 100 de ani de la zborul primului „Avion Național – Vlaicu I”,17 iunie 1910. (2010). Publicat de Monitorul de petrol și gaze. Iunie
Ploiești.
Helicopter performance. (2002). Publicat de Good Aviation Practice. Noiembrie 2002.
Noua Zeelandă.
Fire Technology Transfer Note. (1998). Publicat de Forest and rural fire research.
Ianuarie 1998. Noua Zeelandă.
***. (2012). ORDINUL INSPECTORULUI GENERAL al Inspectoratului General de
Aviație al Ministerului Administrației și Internelor nr.39 din 27.08.2012. Pentru completarea ORDINULUI NR.1 DIN 05.01.2012 privind Instrucțiunile de desfășurare a activităților aeronautice în Inspcetoratul General de Aviație și structurile subordonate acestuia.
***. (2012). ORDINUL INSPECTORULUI GENERAL al Inspectoratului General de
Aviație al Ministerului Administrației și Internelor nr.38 din 24.08.2012. Pentru aprobarea de completare a ORDINULUI nr.1 din 05.01.2012 privind Instructțiunile de desfășurare a activităților aeronautice în Inspectoratul General de Aviație și structurile subordonate acestuia.
***. (2011). ORDINUL Ministrului Administrației și Internelor nr.290 din 21 decembrie
Pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare al Inspectoratului
General de Aviație al Ministerului Administrației și Internelor. Publicat în Monitorul Oficial al României nr.5 din 4 ianuarie 2012.
***. (2011). REGULAMENTUL de organizare și funcționare al Inspectoratului General de Aviație al Ministerului Administrației și Internelor. ANEXĂ la OMAI nr.290/2011.
***. (2011). LEGEA nr.139 din 5 iulie 2011. Privind modificarea și completarea
Statutului personalului aeronautic din aviația militară a României, aprobat prin LEGEA nr.35/1990. Publicat în Monitorul Oficial al României nr.510 din 19 iulie 2011.
***. (2011). LEGEA nr.121/2011. Privind participarea forțelor armate la misiuni și operații în afara teritoriului statului român. Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr.427 din 17 iunie 2011.
***. (2010). ORDINUL Ministrului Administrației și Internelor nr.94 din 15 martie 2010. Pentru aprobarea Normelor metodologice privind procedurile de planificare a resursei de aviație, cooperarea și accesul la bordul aeronavelor Ministerului Administrației și Internelor. Publicat în Monitorul Oficial al României nr.255 din 20 aprilie 2010.
***. (2010). STRATEGIA dezvoltării aviației Ministerului Administrației și Internelor 2010-2020.
***. (2007). ORDONANȚA DE URGENȚĂ A GUVERNULUI nr.30 din 25 aprilie 2007. Privind organizarea și funcționarea Ministerului Internelor și Reformei Administrative.
***. (2006). ORDINUL ministrului administrației și internelor și al ministrului sănătății nr.1091 din 7 septembrie 2006. Privind aprobarea protocoalelor de transfer interclinic al pacientului critic. Publicat în Monitorul Oficial al României nr.775 din 13 septembrie 2006.
***. (2006). LEGEA nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății. Titlul IV:
Sistemul Național de asistență medicală de urgență și de prim-ajutor medical.
***. (2006). ORDINUL ministrului administrației și internelor nr.1120 din 01.01.2006.
Privind organizarea și desfășurarea activităților de relații internaționale.
***. (2005). ORDONANȚA DE URGENȚĂ A GUVERNULUI nr.88/2005 aprobată prin LEGEA nr.297/2005. Privind desemnarea Spitalului Clinic Județean de Urgență „Sfântul Spiridon” Iași ca operator medical al unui elicopter alfat în administrarea Ministerului Internelor și Reformei Administrative și aprobarea modului de operare, funcționare și finanțare a asistenței de urgență acordate cu acest elicopter.
***. (2004). ORDINUL ministrului administrului administrației și internelor nr.339 din 23.08.2004. Privind participarea Ministerului Administrației și Internelor la programe de pregătire profesională în străinătate și utilizarea ulterioară a acestuia.
***. (2004). LEGEA nr.40/2004. Pentru Aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.126/2003. Privind operarea, funcționarea și finanțarea asistenței de urgență acordate cu elicopterele achiziționate de Ministerul Sănătății și repartizate operatorilor medicali
Institutul Clinic Fundeni și Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș. Publicată în Monitorul Oficial al României nr.249 din 22 martie 2004.
***. (2003). ORDONANȚA DE URGENȚĂ A GUVERNULUI nr.126 din 18 decembrie
2003. Privind operarea, funcționarea și finanțarea asistenței de urgență acordate cu elicopterele achiziționate de Ministerul Sănătății și repartizate operatorilor medicali
Institutul Clinic Fundeni și Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș. Publicată în Monitorul Oficial al României nr.919 din 22 decembrie 2003.
***. (1990). LEGEA nr.35 din 4 decembrie 1990. Privind Statutul personalului aeronautic din aviația militară a României.
Știri și informații despre Uniunea Europeană (website). URL: http://www.europeana.ro/
[data vizualizării: 18 mai 2013].
Consiliul Uniunii Europene (website). URL: http://www.consilium.europa.eu/ [data vizualizării: 17 mai 2013].
Agenția Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operaționale la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene (FRONTEX) (website). URL: http://www.frontex.europa.eu/ [data vizualizării: 15 mai 2013].
Poliția de Frontieră Română (website). URL: http://www.politiadefrontiera.ro/ [data vizualizării: 29 martie 2013].
Ministerul Afacerilor Interne (website). URL: http://www.mai.gov.ro/Home/index.htm
[data vizualizării: 21 martie 2013].
ANEXE
ANEXA 1: Profilul aerodinamic NACA 0012 la un unghi de incidență Alpha=-8.0 grade:
ANEXA 2: Profilul aerodinamic NACA 0012 la un unghi de incidență Alpha=-4.0 grade:
ANEXA 3: Profilul aerodinamic NACA 0012 la un unghi de incidență Alpha=0.0 grade.
ANEXA 4: Profilul aerodinamic NACA 0012 la un unghi de incidență Alpha=4.0 grade.
ANEXA 5: Profilul aerodinamic NACA 0012 la un unghi de incidență Alpha=8.0 grade.
ANEXA 6: Profilul aerodinamic NACA 0012 la un unghi de incidență Alpha=12.0 grade.
ANEXA 7: Organigrama structurii organizatorice a Inspectoratului General de Aviație
ANEXA 8: Fotografii cu elicopterul IAR-316B Alouette III (Elicopterele 49,98) aflat în
dotarea Inspectoratului General de Aviație (Sursa: http://www.photoavia.net/ ).
ANEXA 9: Fotografii cu elicopterele Mil Mi-8 și Mil Mi-17 aflate în dotarea Inspectoratului
General de Aviație
(Sursa: http://www.photoavia.net/ și http://romanian-spotters.forumer.ro/)
ANEXA 10: Fotografii cu elicopterele Eurocopter EC-135 (pentru misiuni în sprijinul structurilor subordonate ale M.A.I. respectiv SMURD) ale Inspectoratului General de Aviație (Sursa: http://www.photoavia.net/ și http://romanian-spotters.forumer.ro/)
ANEXA 11: Existentul anual de piloți și orele de zbor de instruire necesare a fi executate.
ANEXA 12: Necesarul orelor de zbor/an pentru I.G.Av
ANEXA 13: Premiul III obținut împreună cu Domnul Student Sergent Victor HĂLMĂGIAN la Sesiunea Cercurilor Științifice Studențești SECOSAFT Sibiu 2013 cu lucrarea „Constructive solutions and innovations in aerodynamic systems of rotary wing aircrafts”, în a cărei conținut se află și o parte importantă din Capitolul 1 – „Noțiuni generale despre aeronavele cu aripi rotative” al lucrării de față.
ANEXA 14: Aspecte din cadrul activităților de antrenament al salvatorilor și piloților I.G.Av. organizate de Agenția FRONTEX în România și Finlanda.
ANEXA 14: Interviu cu Domnul Comandor Romeo-Eugen LUPU:
Inspectoratul General de Aviație este mereu implicat intr-o luptă în care nu există pauze, în fiecare moment, în fiecare minut din zi și din noapte piloții elicopterelor M.A.I. sunt pregătiți să intervină în sprijinul oricărui cetățean care are nevoie de ei. Nu puține au fost cazurile în care echipajele aflate în misiuni de salvare a sinistraților au făcut din elicopterele lor casa lor.
Asemenea oameni merită respectul tuturor, merită recunoștința noastră și aprecierea luptei pe care o duc în folosul nostru, al cetățenilor. Unul dintre acești oameni deosebiți este și Comandorul Romeo Lupu, care a participat la nenumărate misiuni în țară dar și peste hotare.
Comandorul Romeo Lupu este unul din ambasadorii României la spațiul Schengen, oameni care împreună cu ofițeri din cadrul Poliției de Frontieră Română sprijină politica României de aderare la spațiul de liberă circulație.
În semn de apreciere pentru profesionalismul și devotamentul de care a dat dovadă în executarea misiunilor intrne și internaționale cu un grad ridicat de risc, având caracter operativ și umanitar, pentru rolul avut în îndeplinirea obiectivelor asumate de către Ministerul
Administrației și Internelor în vederea securizării frontierelor exterioare ale Uniunii Europene, la propunerea ministrului administrației și internelor, Președintele României a conferit Ordinul Virtutea Aeronautică în Grad de Ofițer, cu însemn pentru militari Comandorului Romeo-Eugen Lupu.
Am avut onoarea de a fi invitat de către Domnul Comandor Romeo Lupu la o discuție legată de cercetarea mea, ocazie cu care am primit raspunsuri la cateva întrebări, răspunsuri care nu se găsesc în acte normative sau în oricare altă formă de reglementare a misiunilor din cadrul Agenției FRONTEX, în rândurile care urmeaza este prezentată o parte din interviul acordat de către Domnul Comandor Romeo-Eugen Lupu:
-Când au avut loc primele contacte între Agenția FRONTEX și Inspectoratul General de Aviație?
-„Primele contacte cu Agenția FRONTEX au avut loc în anul 2008 când s-a pregătit operațiunea Pont Euxin”.
-Când și care a fost prima dumneavoastră misiune sub egida Agenției FRONTEX?
-„Prima misiune pe care am executat-o în colaborare cu FRONTEX a fost POSEIDON
SEA 2010, pentru o lună de zile (15.09.2010-15.10.2010), misiune la care am participat cu un elicopter de tip Eurocopter Ec-135. În cadrul acestei misiuni elicopterul M.A.I. a executat un număr de 100 de ore de zbor”.
-Aproximativ căte ore de zbor se execută în medie cu aeronavele M.A.I. pe durata unei Operațiuni sub egida Agenției FRONTEX?
-„În medie numărul de ore de zbor alocate pe durata unei Operațiuni FRONTEX este de 100 de ore. Excepție face Operațiunea RABIT 2010 în cadrul căreia au fost executate în decursul a 40 de zile un număr aproximativ de 200 de ore de zbor”.
-În afară de zborurile regulate de supraveghere aeriană, au fost situații în care s-au detectat nereguli, treceri sau tentative de treceri frauduloase a unor persoane sau mărfuri de contrabandă, în momentul când dumneavoastră erați la manșă?
-„Au existat treceri ilegale ale frontierei dintre Grecia și Turcia pe toată durata misiunii/misiunilor. Era un număr de aproximativ 300 de migranți care treceau zilnic frontiera în mod fraudulos. Elicopterul Inspectoratului General de Aviație a detectat în mai multe rânduri grupuri de migranți la frontiera dintre cele două state”.
-Din numărul total de persoane surprinse în momentul în care treceau fraudulos granița dintre Grecia și Turcia, care este procentul estimativ de persoane reținute de autorități, datorită informațiilor obținute de la bordul elicopterelor?
-„Procentul de reținere a persoanelor surpsine de către echipajele elicopterelor, care încearcă sa treacă frontiera în mod ilegal este de 100%, intervenția echipelor aflate la sol este extrem de promptă. Elicopterele au rolul de a observa din timp grupurile de migranți care se apropie de frontieră, apoi informațiile sunt transmise instsant către forțele polițienești dispuse la sol și migranții sunt reținuți”.
-Din informațiile pe care le aveți, s-a înregistrat o scădere a numărului de persoane care încearcă să pătrundă în Uniunea Europeană la granița dintre Grecia și Turcia, ca urmare a operațiunilor desfășurate de Agenția FRONTEX în această zonă?
-„Mijloacele de supraveghere aeriană sunt cele mai importante în astfel de operațiuni, deoarece prin intermediul acestora se poate detecta de la distanță orice grup sau persoană suspectă care se apropie de zona de frontieră. În momentul de față, ca urmare a misiunilor desfășurate de Agenția FRONTEX pe frontiera de stat dintre Grecia și Turcia, reușita unor migrații ilegale pe frontiera terestră dintre cele două țări este redusă la 0. Însă numărul de persoane care încearcă să treacă fraudulos granița este în creștere datorită situației politice din Asia”.
-Inspectoratul General de Aviație face față din punct de vedere tehnic la toate acțiunile și solicitările misiunilor din cadrul FRONTEX? Au existat situații în care echipajele I.G.Av. au utilizat aparatură sau tehnică care nu se află momentan în dotarea inspectoratului?
-„Inspectoratul General de Aviație face față cu succes din punct de vedere tehnic la toate acțiunile și misiunile întreprinse de Agenția FRONTEX. Nu s-a folosit niciodată aparatură sau tehnică care să nu existe în dotarea Inspectoratului General de Aviație”.
-Care sunt perspectivele de viitor în ceea ce privește continuitatea relațiilor Inspectoratului General de Aviație cu Agenția FRONTEX?
-„Pentru anul în curs se pregătește Operațiunea POSEIDON LAND 2013, o misiune dificilă si plină de provocări atât pentru elicopterele aflate în dotarea M.A.I. dar și pentru echipajele participante”.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Introducere… 2 [305159] (ID: 305159)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.