Introducere ………….2 [304344]

CUPRINS

Introducere ………………………………………………..…………………………….……….2

CAPITOLUL I. MARKETINGUL DIGITAL……………………………………………….…………3

1.1. Necesitatea trecerii de la marketingul general la marketingul digital……………………….3

1.2. Adaptarea activității la era digitală……………………………………………………………5

1.3. Arta conceperii ofertelor de succes.………………………………………………………….6

CAPITOLUL II. SOCIAL MEDIA MARKETING………………………………………………..….10

2.1. Conceptul de Social Media…………………………………………………………………..10

2.2. Intrumente folosite în Social Media și date statistice……………………………………….12

2.3. Principalele rețele de socializare sintetizate în date statistice…………………………………………14

2.4. Social Media în România……………………………………………………………………17

CAPITOLUL III. CERCETARE PRIVIND UTILIZAREA INSTRUMENTELOR SOCIAL MEDIA ÎN PROMOVAREA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI SUPERIOR……………………………………21

3.1.Analiza strategiilor Social Media utilizate de Facultatea de Științe Economice din cadrul Universității din Oradea…………………………………………………………………………22

3.2.Instrumente Social Media folosite pentru promovarea Facultății de Economie și Administrarea Afacerilor din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași…………………28

3.3. Strategii privind instrumentele Social Media din cadrul ASE București……………….…..33

3.4. Propunerea unei strategii de promovare prin intermediul instrumentelor Social Media…….40

CAPITOLUL IV. CONCLUZIILE CERCETĂRII……………………………………………………42

Bibliografie………………………………………………………………………………………46

INTRODUCERE

Așa cum vom vedea în partea teoretică a lucrării, [anonimizat], eventual, [anonimizat], [anonimizat] a se ridica la înălțimea așteptărilor clienților pe care să îi poată păstra pe termen lung.

[anonimizat], tendința globală de liberalizare a determinat toate companiile să ofere o [anonimizat].

[anonimizat], [anonimizat].

[anonimizat].

Unul dintre obiectivele acestei lucrări va fi acela de a [anonimizat], [anonimizat], fiind necesară elaborarea unei strategii pe termen mediu și lung prin care să vândă serviciile și să atragă un număr cât mai mare de studenți.

În partea practică al prezentei lucrări am ales să studiez strategiile de promovare prin instrumente Social Media a trei facultăți de Științe Economice din țară, și anume, cea de la Oradea, la care sunt studentă, cea din Iași care este cea mai veche, și cea din București care este cea mai mare și renumită, prin detalierea instrumentelor social media în funcție de fiecare facultate în parte, iar la finalul studiului voi prezenta propunerea unei strategii de promovare Social Media în mediul învățământului superior.

CAPITOLUL I

MARKETINGUL DIGITAL

’Exploatați internetul! Aduceți-mi un plan în care să-mi arătați cum vă veți dezvolta afacerea creând un site pe internet.’

Jack Welch

Necesitatea trecerii de la marketingul general la marketingul digital

Așa cum am văzut în ultimii ani, odată cu intrarea în era informației au apărut piețele hypercompetitive, cumpărătorii sunt mai bine informați cu privire la oferta concurenților, mai interesați de preț și mai pretențioși ca în trecut iar puterea a trecut din mâinile producătorilor și detailiștilor în cele ale consumatorilor, care pot spune acum ce-și doresc, produse și servicii, prețuri, canale de distribuție și chiar reclame și acțiuni promoționale individualizate.

Economia digitală a ajuns într-un stadiu în care companiile trebuie să definească mai bine anvergura și poziția piețelor proprii, au nevoie de concepte de marketing, capacități și legături noi, care depășesc cu mult granițele departamentului propriu-zis de marketing.

De aceea, marketingul trebuie să joace un rol și mai important în strategia și organizarea unei companii, deoarece aceasta este următoarea transformare care va determina soarta companiilor în noua economie.

Firmele trebuie să realizeze nouă mutații majore în afacerile și concepția lor despre marketing pentru a-și putea desfășura cu succes activitatea în economia digitală:

de la asimetria informațiilor la democratizarea acestora;

de la mărfuri pentru elite la mărfuri pentru toată lumea;

de la „fabrică și vinde” la „înțelege și răspunde”;

de la economia locală la economia globală;

de la principiul randamentelor descrescătoare la principiul randamentelor crescătoare;

de la posesia bunurilor la dobândirea accesului;

de la administrarea companiilor la administrarea piețelor;

de la piețele de masă la piețe formate dintr-un singur agent;

de la „exact la timp” la „timp real”.

Economiștii susțin că piețele reprezintă cel mai bun mecanism de alocare a resurselor, cu condiția să existe informații perfecte, simetrice, precum și agenți cu aceeași putere de piață și mobilitate.

Aceste condiții nu există însă întotdeauna în realitate, vânzătorii au de regulă acces la informații mai bune decât cele pe care le posedă consumatorii iar clienții tind să fie relativ prost informați, informațiile sunt controlate de către comercianți, iar schimburile de informații sunt inițiate de către aceștia de unde rezultă o concurență monopolistă, în care vânzătorii stabilesc condițiile, iar consumatorii se bazează pe factori precum recunoașterea mărcii, reputația companiei și publicitatea continuă.

Tehnologiile digitale contribuie semnificativ la modificarea acestui raport din sfera informațiilor și puterii, pe piața internetului pătrund mai mulți vânzători datorită obstacolelor mai mici care stau în calea acestora. Un număr mai mare de clienți poate găsi informații despre orice produs, serviciu sau companie, informațiile sunt omniprezente și ieftine, iar companiile și consumatorii trag foloase de pe urma revoluției informațiilor.

Apelând la aprovizionarea electronică, firmele pot compara prețurile furnizorilor și pot reduce costurile de aprovizionare, creând rețele de comunicare cu furnizorii și distribuitorii, ele pot reduce costurile de lansare, efectuare și plată a comenzilor, deci pot evalua mai bine condițiile cererii și ofertei sau pot folosi apoi algoritmi dinamici pentru a-și adapta prețurile și producția, asigurând astfel o folosire mai eficientă a resurselor.

Tehnologia digitală a contribuit la scăderea costurilor de fabricație a „loturilor de un singur produs”, deci creându-și unul sau mai multe site-uri, companiile își pot prezenta produsele și serviciile, trecutul propriu, filozofia de afaceri, ofertele de angajare și pot furniza alte informații de interes pentru internauți. În trecut, companiile se limitau, din motive financiare, la acele informații pe care le puteau transmite sub forma reclamelor, broșurilor etc.

Astăzi, internetul permite transmiterea unui volum aproape nelimitat de informații detaliate, companiile postându-și cuprinzătoarele cataloage pe site-uri, fapt ce i-a ajutat pe clienți să găsească și să comande mai ușor mărfurile dorite.

Orice firmă poate să-și transforme propriul site într-un canal de distribuție și de informare. Mai mult, din moment ce internetul este omniprezent, oameni din orice colț al lumii pot obține informații despre mărfurile unei companii și pot eventual să comande direct.

De asemenea, firmele își pot adapta ofertele și serviciile în funcție de cerințele clienților, pot afla numărul celor care le vizitează site-urile și frecvența cu care fac acest lucru, stocând aceste informații în baza de date despre clienți și ajutându-se și de alte informații, ele sunt mai în măsură să servească anumiți clienți efectivi și potențiali și deci să-și individualizeze mesajele, ofertele și serviciile în consecință.

Companiile își pot îmbunătăți activitățile de aprovizionare, recrutare a personalului, pregătire a angajaților, comunicare internă și externă, orice firmă este și cumpărător, și vânzător, se realizează economii substanțiale folosind internetul pentru a compara prețurile vânzătorilor și a achiziționa cele necesare prin licitație, de pe piețele digitale sau postându-și propriile condiții.

Firmele concep și postează pe internet produse destinate pregătirii profesionale, protejate cu parolă, pe care angajații, intermediarii și agenții lor le pot descărca și folosi, fără a mai fi nevoiți să participe la cursuri pentru a fi la curent cu ultimele informații.

Adaptarea activității la era digitală

Orientarea spre experiențele contextuale ale clienților îi obligă pe specialiștii în marketing să adapteze activitatea companiei lor, firmele vor avea nevoie de capacități și, eventual, de colaboratori noi, vor trebui să fie permanent la dispoziția clienților, nu doar în timpul programului obișnuit, si vor fi nevoite să fie prezente în mai multe locuri și să ofere servicii online pentru a se ridica la înălțimea așteptărilor clienților.

Forțele și tendințele care se manifestă pe plan mondial obligă firma să realizeze anumite schimbări în activitatea proprie, tendința globală de liberalizare a determinat toate companiile să ofere o gamă largă de servicii financiare.

Și alte tendințe macroeconomice precum globalizarea, formarea de alianțe, subcontractarea, sindicalizarea unor activități obligă la adaptarea activității companiilor, tehnologia digitală este una dintre principalele forțe care influențează fenomenul concurenței, pe de o parte, ea le permite noilor firme să-i ocolească pe intermediarii obișnuiți și să vândă direct consumatorilor.

Pe de altă parte, ea favorizează apariția pe internet a noilor intermediari, de exemplu, intermediarii din sectorul informațiilor prezintă și compară caracteristicile și prețurile tuturor produselor disponibile furnizate de diverși comercianți de pe internet iar acest lucru are ca efect scăderea prețurilor de vânzare, cunoașterea de către client a produselor și a prețurilor practicate și eficientizarea activității intermediarilor implicați.

Pentru a face față atacurilor concurenței, intermediarii tradiționali nu au decât două variante: fie să-și schimbe modul de operare, fie să dispară, ei pot supraviețui asumându-și rolul de prestatori de servicii logistice, de servicii informaționale sau de furnizori ai unei game atractive de produse și servicii, iar pentru a-și adapta activitatea, o companie ar trebui să facă următoarele lucruri:

să (re)formuleze conceptul afacerii;

să (re)definească anvergura afacerii;

să (re)poziționeze identitatea mărcii proprii.

Arta conceperii ofertelor de succes

Primul ansamblu de elemente de bază, spațiul cognitiv, spațiul de competență, beneficiile pentru client și domeniul de activitate, le oferă specialiștilor în marketing date importante pentru gestionarea platformei ofertelor.

În prezent, companiile au nenumărate posibilități de a veni pe piață cu oferte variate, oferte care pot fi clasificate astfel:

oferte digitale și fizice;

oferte nepalpabile și oferte palpabile;

oferte de caracteristici și oferte de informații;

oferte de recipient;

oferte de conținut.

Ofertele digitale sunt formate în mare parte din bunuri și servicii conexe domeniului informațiilor, cum ar fi serviciile financiare, serviciile de știri, produsele multimedia și cele destinate petrecerii timpului liber, serviciile de distribuție a programelor informatice.

Internetul a făcut să apară o mulțime de produse digitale inovatoare, cum ar fi publicitatea online, jocurile online, forumurile de discuții, motoarele de căutare și serviciile de certificare. Pentru a pune pe piață aceste oferte digitale, companiile aplică mai multe strategii, cum ar fi introducerea unor versiuni diferite, personalizarea și gruparea produselor oferite.

Tehnologiile digitale au modificat semnificativ funcționalitatea multora dintre produsele și serviciile care alcătuiesc oferta fizică, ca de pildă, camerele digitale au luat locul celor cu film de 35 mm. Aparatele digitale au funcții noi, permițându-le utilizatorilor, de exemplu, să-și tipărească propriile imagini, să le trimită altora prin poșta electronică, să le posteze pe internet și să le arate la televizor.

Firmele pot să nu fie nevoite să iasă de pe o piață ca să intre pe cealaltă, adeseori, ele pot desfășura o activitate profitabilă pe ambele piețe, pot concepe oferte în două feluri, specialiștii în marketing pot lărgi valoarea oferită clienților creând sau înlesnind experiența contextuală a acestora, sau pot adânci valoarea oferită clientului individualizând oferta în funcție de experiența contextuală a acestuia.

Harta opțiunilor oferă o mulțime de posibilități dintre care clienții o pot alege pe cea care răspunde nevoilor proprii într-un anumit context sau pentru o anumită perioadă. Specialiștii în marketing pot elabora harta opțiunilor parcurgând pașii următori:

analiza lanțului de consum al clientului;

cunoașterea comportamentului de învățare al clientului;

elaborarea ofertelor pe baza lanțului de consum și al comportamentului de învățare al clientului.

Cunoașterea contextului existențial al clientului este cheia pregătirii unei oferte diferențiate. Specialiștii în marketing ar trebui să le ceară consumatorilor să reprezinte etapele pe care le parcurg atunci când aleg, cumpără, folosesc și renunță la un anumit produs sau serviciu.

Lanțul de consum al clientului, ciclul de activități al clientului și conceptul metapiețelor îi ajută pe specialiștii în marketing să înțeleagă modul în care clienții aleg o anumită ofertă, de multe ori, randamentul produsului are un efect mai mic asupra rezultatului perceput, în comparație cu seria de activități conexe.

O vizită este însă unul dintre obiective; celălalt este repetarea vizitelor, companiile trebuie să creeze site-uri pe care oamenii să vrea să le viziteze încă o dată și încă o dată. Firmele cu capital de risc și alți investitori apreciază calitatea publicului unui site după numărul de vizite efectuate de o persoană, informații care sunt furnizate de browser-ul site-ului, care stochează pe calculatorul vizitatorului un cookie ce înregistrează fiecare vizită a acestuia.

Realizarea unui site convingător necesită folosirea adecvată atât a factorilor de context, cât și a celor de conținut.

Factorii de context

Vizitatorii vor aprecia calitatea site-ului în funcție de ușurința utilizării și de atractivitatea fizică a acestuia, ușurința utilizării depinde de următoarele atribute:

site-ul se încarcă repede;

prima pagină este ușor de înțeles;

se poate naviga ușor pe site, iar paginile se deschid repede.

Atractivitatea fizică a site-ului este determinată de următorii factori:

paginile arată ordonat și nu au un conținut prea încărcat;

forma și mărimea literelor fac ca acestea să fie lizibile online;

site-ul combină în mod plăcut culorile și sunetele.

Factorii de conținut

Factorii de context stimulează, dar nu garantează repetarea vizitelor pe un site, conținutul este cel care îi determină pe vizitatori să revină, el trebuie să fie interesant, util și să se schimbe în permanență.

Anumite tipuri de conținut reușesc să-i atragă pentru prima oară pe vizitatori și să-i facă să revină:

informațiile detaliate, cu legături la site-uri înrudite;

schimbarea continuă a informațiilor care prezintă interes;

schimbarea ofertelor gratuite;

concursurile și loteriile;

umorul și glumele;

jocurile.

Din când în când, compania ar trebui să reevalueze atractivitatea și utilitatea site-ului propriu, acest lucru se poate realiza cerând opinia specialiștilor în proiectarea site-urilor, însă o sursă și mai importantă de informații sunt utilizatorii, care pot fi întrebați ce le place și ce nu le place în privința site-ului sau să fie invitați să facă sugestii de îmbunătățire a acestuia.

Firmele pot profita de comunitățile interactive ale clienților pentru a intra în dialog cu aceștia, ele pot crea centre de rețea care să facă o reclamă favorabilă ofertelor proprii, de exemplu, Apple se consideră un club cu „membri”, iar Saturn este un club al posesorilor de automobile iar când oamenii se obișnuiesc și interacționează cu firma, se dezvoltă o comunitate interesantă. Tehnologiile digitale contribuie semnificativ la modificarea acestui raport din sfera informațiilor și puterii, pe piața internetului pătrund mai mulți vânzători datorită obstacolelor mai

mici care stau în calea acestora.

Un număr mai mare de clienți poate găsi informații despre orice produs, serviciu sau companie, informațiile sunt omniprezente și ieftine, companiile și consumatorii trag foloase de pe urma revoluției informațiilor, iar apelând la aprovizionarea electronică, firmele pot compara prețurile furnizorilor și pot reduce costurile de aprovizionare.

Creând rețele de comunicare cu furnizorii și distribuitorii, ele pot reduce costurile de lansare, efectuare și plată a comenzilor, pot evalua mai bine condițiile cererii și ofertei sau pot folosi apoi algoritmi dinamici pentru a-și adapta prețurile și producția, asigurând astfel o folosire mai eficientă a resurselor.

CAPITOLUL II

SOCIAL MEDIA MARKETING

“Internetul nu este doar un alt canal de desfacere. Nu este doar un mijloc de publicitate. Este un instrument care schimbă în mod fundamental felul în care o companie face afaceri, preia comenzi de la clienții săi și le oferă valoare.”

Esther Dyson

2.1. Conceptul de Social Media

Andreas Kaplean și Michael Haenlein definesc social media ca „un grup de aplicații online care cresc pe fundațiile ideologice și tehnologice ale Web 2.0 și permit crearea și schimbul conținutului produs de utilizatori”.

Este vorba despre canale de comunicare online, interacțiune socială și propagare, departajare, sindicalizare sau căutare a informațiilor ușor accesibile, prin care mari comunități de participanți pot colabora prin producerea și schimbul textelor, fotografiilor, materialelor audio și video, care sunt redifuzate de la un utilizator la altul, în maniera în care publicul își dorește și cere potrivit principiului „telefonul fără fir”.

Scopul interacțiunilor dintre utilizatorii online este crearea unor noi relații în scop social, astfel apariția social media a fost determinată de trecerea de la Web 1.0 la Web 2.0, deoarece în Web 1.0, internetul oferea platforme de difuzare doar celor care aveau cunoștințele necesare în domeniu.

Ca să poți publica materiale online aveai nevoie de ajutorul unui Web-designer, respectiv de asistența unei persoane care știe să facă un site și să-l administreze iar internetul era accesibil 100% numai companiilor, Web-masterilor, persoanelor care aveau cunoștințe temeinice de tehnologie.

Acești specialiști erau indispensabili, cu numai cinci ani în urmă era încă foarte dificil pentru multe persoane care nu aveau cunoștințe tehnice să creeze și să-și întrețină propriul site, dar, bineînțeles, barierele tehnologice nu erau atât de mari și, cu puțin efort, oricine putea să facă un site. Din acest punct de vedere, conceptul Web 2.0 a însemnat eliberarea de sub asuprirea tehnologiei”. Web 2.0 este sinonim cu „accesibilitate” și a fost numit „internetul utilizatorilor”, pentru că oricine poate participa la comunicare, nu numai cei „aleși”, cum era cazul Web 1.0.

Au dispărut noțiunile proprii Web 1.0, precum găzduire Web, HTML sau fișier, care ridicau bariere tehnologice. Apar platformele gratuite, pe care îți poți face un cont în 30 de secunde și poți publica imediat.

Chestiunile de ordin tehnic nu mai sunt problema utilizatorului, iar noile concepte-cheie sunt:

colaborare și comunicare (între oricine și orice, Online rezultate instantanee);

accesibilitate (oricine știe să folosească un browser, se poate exprima pe internet);

tag-uri (producătorii descriu mesajele prin cuvinte-cheie într-un format care poate fi citit și agregat de computerele altor persoane);

conținut generat de către utilizatori (în coopera: bloguri, podcast-uri, videocast-uri);

gratuitate și sindicalizare de conținut (RSS permite publicului să subscrie la un site și să fie îndrumat când se schimbă sau adaugă conținut).

Acest concept înseamnă evoluția internetului de la un depozit de informații și tehnologii de comunicare reprezentat de site-uri, care erau forme statice și greoaie de comunicare, la un spațiu de comunicare simetrică cu platforme care ajută la transfer, de cunoștințe și conversații unde oamenii se pot întâlni și organiza cu ușurință. Este vorba despre o trecere istorică de la comunicarea unidirecțională, în care producătorul de informație, izolat într-un „turn de fildeș”, trimitea informații către public, la comunicarea multidirecțională, în care, de exemplu, producătorul de informații oferă o platformă la care aderă numeroși utilizatori pentru a produce și schimba informații între ei de la utilizator la utilizator, într-un context de interactivitate dus la extrem.

Comunicarea interpersonală poate fi între un utilizator și un alt utilizator, între utilizator și publisher, între publisher și publisher, între publisher și utilizator etc., toți producători și cititori de informație.

2.2. Intrumente folosite în social media și date statistice

Interacțiunea cu clienții și menținerea contactului direct poate oferi sprijin prin răspunsuri la întrebări, de asemenea, putem primi sugestii și idei de la clienți sau simplii vizitatori, deci pe baza lor putem actualiza strategia sau serviciile.

Social media a modernizat modul în care se ajunge la consumatori și a devenit foarte atrăgătoare pentru marile companii, audiența este prezentă, este online, la fel și cea viitoare, cea care crește acum, iar în ultimii ani, mediile sociale au crescut enorm, ceea ce a însemnat creșterea numărului de consumatori cărora producătorii li se pot adresa.

Mediile sociale nu au crescut numai în popularitate, ca urmare a creșterii numărului de consumatori, ci s-au extins și global, branduri importante și credibile folosesc social media pentru a ajunge la vechii consumatori, pentru a câștiga noi consumatori, pentru a construi și menține credibilitatea și reputația printre aceștia.

Așa cum se poate observa zilnic, trăim o nouă revoluție, în adevăratul sens al cuvântului, cititorul devine producător de informație, într-un nou spațiu public, în care percepțiile noastre asupra realității sunt modificate radical, relațiile interumane intră într-o nouă etapă, a comunicării multidimensionale, iar interacțiunile sociale se desfășoară într-o lume virtuală, care se suprapune cu cea reală și o ocultează.

Asta este revoluția social media, iar o simplă comparație cu mass-media tradițională este mai puternică decât orice alt argument:

radioul a ajuns la 50 de milioane de ascultători in 30 de ani;

televiziunea a atins pragul de 50 de milioane de telespectatori în 13 ani;

internetul a avut nevoie de patru ani pentru a ajunge la această cifră;

în timp ce Facebook a ajuns la 100 de milioane de utilizatori în mai puțin de nouă luni

La această oră, Facebook are peste 600 de milioane de utilizatori activi în fiecare lună, iar segmentul care crește cel mai repede este cel al femeilor cu vârste cuprinse între 55 și 65 de ani, în întreaga lume există aproximativ 300 de milioane de bloguri.

Apoi, 54% dintre bloggeri postează conținut zilnic, 77% dintre utilizatorii activi de internet citesc bloguri iar peste 133 de milioane de bloguri sunt indexate, evoluția lor reieșind și din optimismul debordant al unor specialiști în blogging: „Cuvântul blog este irelevant. Important este că în curând fiecare persoană inteligentă va avea o platformă media unde își va putea împărtăși opiniile despre lumea în care trăim”.

După blogging a urmat microbloggingul. Twitter a cunoscut o creștere rapidă în 2008, iar din ianuarie în februarie 2009, rata de creștere a utilizatorilor Twitter a fost de 1.382%, în 2010 utilizatorii de Twitter au trimis peste 10 miliarde de mesaje.

Expresia magică a social media „conținut generat de utilizator are cea mai bună exemplificare în YouTube, Flickr și Wikipedia cu video, foto și text, în fiecare minut sunt încărcate pe YouTube 10 ore de imagini video.

Zilnic sunt urmărite 100 de milioane de videouri, YouTube fiind al doilea motor de căutare din lume după Google. La această oră avem peste 13 milioane de articole pe Wikipedia iar în iunie 2009, pe platforma online Flickr erau încărcate 3.600.000.000 de fotografii.

Generația social media consideră e-mailul depășit, Facebook, microblogging și instant messaging fiind pe aceeași linie, care ofera și alte facilități, dar relevant în acest sens este anunțul prin care, în 2009, Boston College interzicea viitorilor studenți distribuirea informațiilor pe mail.

Astfel, generația social media anunță moartea publicității relațiilor publice, doar 14% dintre utilizatorii rețelelor sociale au publicitate, în timp ce 78% cumpără produse și performează diverse acțiuni pe baza recomandărilor, iar 93 % dintre utilizatorii rețelelor sociale consideră că o campanie trebuie să fie prezentă în social media, dar nu în forma ei clasica, ci prezentată de o figură cunoscută, de o personalitate.

Formele clasice de social media vor urma principiile publicului și vor folosi din ce în ce mai mult extensii online, de exemplu, în 2009, în Marea Britanie existau deja 2 milioane de persoane care aveau internet folosind telefonia mobilă. Verificarea mailului prin telefon a întărit acest canal de comunicare, în 2006, 70% dintre britanici s-au înscris la serviciile TV prin telefonia mobilă, au folosit acest serviciu cel puțin o săptămână, adică 9% din populație.

Cazul internetului care înlocuiește televiziunea a fost studiat mai întâi de YouGov Survey din Marea Britanie, care a descoperit că o mare parte din utilizatorii din Marea Britanie care au internet petrec 20 de ore pe săptămână online.

Asta exclude folosirea e-mailului, care înseamnă încă trei ore pe săptămână, 28% din populația Marii Britanii susține că din cauza internetului se uită mai puțin la televizor. Ofcom, corespondentul britanic al CNA-ului românesc, a publicat datele unui studiu care arată că televiziunea pierde teren pe segmentul 16-24 de ani, tinerii încadrați în această categorie de vârstă urmăresc programele TV clasice cu o oră mai puțin pe zi decât majoritatea telespectatorilor.

Un an mai târziu, în martie 2008, situația se schimbase radical, 27 de milioane de oameni au privit mai mult de 3,5 miliarde de video-uri online, o parte dintre acestea au fost urmărite pe Facebook, care în 2008 a crescut cu 3,87%, comparativ cu 2007, în privința numărului de minute pe lună petrecute pe platformă de către utilizatorii din Marea Britanie, ajungându-se astfel la cifra de 2,2 miliarde.

2.3. Principalele rețele de socializare sintetizate în date statistice

Pe lângă giganții din Social Media, precum Facebook, Youtube, Hi5 sau Twitter, în lume există și alte rețele sociale populare, precum Orkut în Brazilia și India, QQ în China cu 300 de milioane de utilizatori în 2009, VKontakte în Rusia sau Maktoob în unele țări din Orientul Mijlociu.

Dar Facebook este liderul autoritar al tuturor tipurilor de platformă social media, acest fapt reiese și din datele publicate de Google Trends for Websites: Facebook înregistrează 310 milioane de vizitatori pe zi.

Urmează, la mare distanță, rețelele sociale:

Orkut (51 de milioane de vizitatori unici/zi), QZone (37 de milioane), Twitter (22 de milioane), Ontoklassniki (9,3 milioane), Linkedin (8 milioane);

VKontakte (8 milioane), Badoo (8 milioane), Mixi (7 milioane), Flickr (4,9 milioane), Hi5 (4,2 milioane), Myspace (4 milioane);

Nasza Klasa (4 milioane), Tuenti (3,9 milioane), Hyves (3 milioane), Renren (3 milioane), Tagged (2,6 milioane), Taringa! (2,5 milioane);

Cyworld (2,2 milioane), Netlog (2,1 milioane), LiveJournal (2 milioane), KaixinOOl (2 milioane), Wer-kennt-wen (2 milioane);

Sonico (1,5 milioane), Douban (1,5 milioane), MeinVZ (1,5 milioane), Skyrock (1,4 milioane), DeviantArt (1,3 milioane), iWiW (1,1 milioane).

Dacă sintetizăm diversele mijloace de socializare pe care oamenii le folosesc în zilele noastre, putem realiza un infografic, care să fracționeze fiecare dintre cele mai populare elemente de social media în fragmente care subliniază si demonstrează avantajele fiecăruia și felul în care pot fi cel mai bine utilizate, ponderea fiecărei platforme social media prin comparație fiind prezentată în cele ce urmează.

Imaginea 2.1. Infografic comparativ între instrumentele social media

Sursa: https://leveragenewagemedia.com/blog/social-media-infographic/

Astfel, avem următoarele date prin comparație:

Twitter

289 milioane de utilizatori activi;

micro blogging pe site-ul social care limitează posturile la 140 de caractere;

cel mai mare flux în SUA, dar răspândirea este lentă și în mod constant;

9,100 tweets în fiecare secundă.

Facebook

1,5 miliarde utilizatori activi lunar;

1,31 utilizatori lunari activi de telefonie mobilă;

veniturile din anunțurile mobile reprezintă 76% din totalul veniturilor din anunțuri;

2,9 miliarde de dolari în trimestrul 2 din 2015;

utilizatorii au 1 milion de linkuri la fiecare 20 de minute.

Instagram

300 de milioane de utilizatori activi;

site-ul de partajare socială în jurul imaginilor este de 15 secunde pe video;

multe branduri participă prin folosirea hashtags-urilor și postărilor la care consumatorii pot face referiri;

cea mai renumită marcă ce a folosit Instagramul este Nike.

Google+

300 de milioane de utilizatori activi;

rețea socială construită de Google, care permite brandurilor și utilizatorilor să construiască comunitate;

nu la fel de multe branduri active, dar cele care sunt tind să fie urmărite frecvent;

secțiunile de Hangouts și Fotografii au fost separate de Google+, dar postările rămân ca "fluxuri".

LinkedIn

380 de milioane de utilizatori din întreaga lume;

site orientat spre afaceri;

mărcile care participă sunt branduri corporative care oferă potențialilor și asociaților actuali un loc de rețea și conectare;

79% dintre utilizatori au vârstă mai mare de 35 de ani.

2.4. Social Media în România

În ceea ce privește România, unde există 9,75 de milioane de utilizatori de internet conform studiului IAB Europe, capitolul „România”, 34% dintre ei intră pe internet cel puțin o dată pe săptămână, conform studiului Eurostat, situația în social media arată astfel:

Bloguri

Există 63.000 de bloguri românești, care au 3.103.000 de cititori care sunt utilizatori de internet experimentați:

peste 50% dintre ei au folosit internetul în ultimii 7 ani;

dintre aceștia 34,9% l-au folosit în ultimii 4-7 ani;

12,4% l-au folosit în ultimii 1-3 ani.

Microblogging

Twitter are peste 64.000 de conturi românești, iar o cercetare realizată în privința micro- bloggingului din România, RoTwitter Survey pentru 786 de respondenți, arată că:

41% dintre utilizatorii de Twitter au între 23 și 30 de ani;

30% au între 18 și 22 de ani;

13% au între 31 și 35 de ani;

10% sub 18 ani;

iar 7% peste 36 de ani.

Așadar, Twitter este un mediu de comunicare preferat de tineri, 78% dintre respondenți au conturi personale, 19% personale și de companie, iar 2% de companie/organizație/instituție de stat, a existat un boom la un moment dat, urmat de o tendință descrescătoare.

Utilizatorii români de Twitter sunt fideli unei singure platforme de microblogging. Astfel, 78% nu folosesc alte platforme, 9% au cont pe Tumblr, 4% folosesc și Cirip.ro (varianta românească a Twitter-ului), iar 2% au cont și pe Yammer.

Twitter este folosit pentru a fi la curent cu noutățile din domeniul de activitate și pentru a comunica pe diverse teme:

85 % dintre respondenți folosesc platforma de microblogging pentru a anunța noutăți;

68% pentru a afla diverse noutăți;

58% ca să urmărească oameni interesanți;

37% pentru a comunica cu specialiști pe diverse teme;

35% pentru a scrie despre un domeniu anume;

25% ca să vorbească despre acțiunile zilnice;

18% dintre respondenți folosesc Twitter-ul pentru a afla informații despre companii concurente;

15 % folosesc Twitter-ul ca pe o formă alternativă de Yahoo Messenger;

3% au Twitter în loc de email.

Astăzi există pe Twitter 1.200 de conturi ale unor companii, iar printre cele mai „vechi” se numără Vodafone cu peste 1.500 de urmăritori, BMW, LG, Orange, Rompetrol, VinExpert, LibraBank, Microsoft, Bitdefender, Edipresse, Jurnalul Național, Adevărul, Realitatea TV, ProTV, Voia, Romtelecom, UPC, CaroHotel, Teatrul Masca, Accent Travel, Romtelecom cu peste 500 de urmăritori.

Facebook

Rețeaua socială are peste 3.206.440 de utilizatori români care au vârste cuprinse în categoriile:

18-24 de ani (33,7%);

25-34 de ani (30,8%);

13-17 ani (16,3%);

35-44 de ani (12,8%);

45-54 de ani (3,8%);

55-64 de ani (1,8%).

Persoanele peste 65 de ani reprezintă 0,8% din totalul utilizatorilor români de Facebook, 34,28% dintre persoanele care au conturi românești pe Facebook sunt singure, 31,74% declară că se află într-o relație, 29,18% sunt căsătorite și 4,80% sunt logodite.

Este interesant de semnalat faptul că, în noiembrie 2009, Facebook număra peste 30.000 de utilizatori din România iar după numai doi ani a ajuns la 3.206.440 de utilizatori.

Linkedln

Acesta a urcat de la 149.956 de utilizatori români în septembrie 2009 la 350.000 în martie 2011, iar din datele obținute cu ajutorul filtrelor „People Search” ale contului de Linkedln Basic, aproximativ 9.000 de utilizatori proveneau din industria de IT, 8.300 din industria de marketing și publicitate, 8.000 din telecomunicații, 3.700 din domeniul resurselor umane, iar cei mai numeroși erau cei din industria financiară, aproximativ 15.000 de utilizatori.

La acea dată, vârsta medie a unui utilizator de Linkedln era de 31 de ani, iar in prezent acesta are peste 500.000 de utilizatori.

SecondLife

Acesta avea în noiembrie 2009, 70.000 de conturi deschise în „Bucureștiul virtual”, iar din datele prezentate de Aura Tatu, specialist în lumi virtuale, anul trecut, circa 50.000 de români și-au petrecut timpul în Second Life în cadrul proiectului „Bucureștiul Virtual”.

Românii sunt în topul celor mai cheltuitori utilizatori ai Second Life, țara noastră se află pe locul 29 din 231 de țări prezente pe platformă, înaintea unor state precum Ungaria, Suedia sau Rusia.

Primul loc în topul celor mai cheltuitoare persoane este ocupat însă de americani, cu 15 miliarde de dolari (peste 72 de milioane de dolari americani); locul al doilea le revine italienilor, cu 14,7 milioane de dolari americani, iar locul al treilea germanilor, cu 14,5 milioane de dolari cheltuiți în Second Life.

În cadrul proiectului „Bucureștiul virtual”, mai multe firme, printre care BCR, au deschis reprezentanțe în Second Life și au desfășurat acțiuni de marketing. Firma Coca-Cola a organizat un concurs de Paște în „Bucureștiul virtual” cu premii reale.

YouTube

Acesta atrage lunar aproximativ 2.000.000 de utilizatori unici din România, dar în întreaga lume este deja foarte răspândită.

Trilulilu.ro

Este varianta românească a YouTube, avea în 2010, 3.000.029 de vizitatori unici, iar azi are peste 7 milioane de vizitatori.

Este interesant de observat că platformele Social media din România au un trafic de trei ori mai mare decât site-urile ziarelor precum Cancan și Libertatea, numărul unu și doi în topul site-urilor de print sau chiar decât site-ul televiziunilor de știri precum realitatea.net, ceea ce a determinat autorii studiului IAB Europe să afirme:

„Utilizatorii români sunt pasionați de social media, de comunicare, le place să își facă prieteni noi și să se distreze iar asta explică extraordinarul succes al rețelelor sociale în România”.

CAPITOLUL III

CERCETARE PRIVIND UTILIZAREA INSTRUMENTELOR SOCIAL MEDIA ÎN PROMOVAREA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI SUPERIOR

CITAT !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

Așa cum am putut vedea anterior, viitorul promovării serviciilor prestate în învățământul superior constă în dezvoltarea promovării în mediul online, cu accent pe sectorul de social media, fiind necesară elaborarea unei strategii pe termen mediu și lung prin care să se vândă serviciile și să se atragă un număr cât mai mare de studenți.

Scopul principal al lucrării mele este acela de a analiza mediul online precum și felul în care facultățile din România utilizează comunicarea de marketing în scopul promovării în mediul online, utilizând cu succes tehnologiile informaționale și comunicaționale, adaptându-se noilor tendințe și stabilind o strategie coerentă de utilizare a instrumentelor și tehnicilor de comunicare de marketing online în scopul atingerii obiectivelor cu ajutorul elementelor Social Media.

Pentru partea practică al prezentei cercetări am ales să studiez strategiile de promovare prin instrumente social media a trei Facultăți de Științe Economice din țară, și anume, cea de la Oradea, la care sunt studentă, cea din Iași care este cea mai veche, și cea din București care este cea mai mare și renumită, iar în continuare voi detalia aceste instrumente social media în funcție de fiecare facultate în parte.

Obiectivele urmărite prin realizarea unei analize comparative pe cele trei facultăți sunt definite în concordanță cu scopul general și au în vedere aspecte precum:

studierea opiniei privind rolul pe care îl are promovarea online în desfășurarea activității facultăților,

identificarea opiniei generale privind prezența în mediul online al acestora în rândul studenților,

identificarea importanței utilizării instrumentelor de comunicare asupra promovării în mediul online.

Finalitatea acestui studiu de cercetare este acela de a sintetiza analiza realizată în vederea obținerii unui ghid de observare privind utilitatea instrumentelor Social Media, analiza tendințelor actuale precum și eficiența utilizării acestor instrumente deja prezentate, adăugând propuneri personale privind strategiile de promovare online a celor trei facultăți.

3.1. Analiza strategiilor social media utilizate de Facultatea de Științe Economice din cadrul Universității din Oradea

Scopul strategiei de marketing este acela de a contribui la integrarea Facultății de Științe Economice din Oradea într-o structură de educație și cercetare care operează la standarde înalte de calitate, care este atractivă atât pentru studenții din țară cât și de peste hotare și să devină un reper pentru învățământul din România, ajungând la un nivel european.

Competitivitatea acestei facultăți în mediul universitar se bazează pe dezvoltarea unei culturi a inovării, încurajarea creativității privind mijloacele de marketing precum și promovarea cu ajutorul instrumentelor social media care ajută la promovarea în rândul clienților direcți și indirecți precum studenții, părinții, cadrele didactice sau instituții și organizații care activează în acest domeniu educațional. Având în vedere contextul global actual, procesul de internaționalizare a Universității din Oradea, implicit a facultăților din cadrul ei devine o necesitate și se constituie într-o perspectivă distinctă care vine să ofere suportul necesar pentru ca facultățile să își îndeplinească misiunea și obiectivele propuse.

Gestiunea profesionistă a tuturor proceselor din cadrul universității, eficiența serviciilor suport pentru procesele de bază, asigurarea resurselor financiare necesare bunei funcționări a activităților didactice și de cercetare reprezintă condiții esențiale pentru asigurarea dezvoltării iar misiunea Facultății de Științe Economice este să ofere educație și cercetare la un standard înalt de calitate într-un context național și internațional de dezvoltare socială, profesională și, nu în ultimul rând, intelectuală a individului. Această misiune este strâns legată de câteva obiective principale precum:

atragerea de studenți din țară și străinătate;

poziționarea în rândul celor mai bune instituții de învățământ din țară și nu numai;

transmiterea semnificației și importanța educației academice în general și a activității academice desfășurate în cadrul acestei facultăți, în mod special.

Așa cum am văzut, Universitatea din Oradea, în fiecare an, începând cu anul 2008, a pornit Caravana de promovare a facultăților, propunând să viziteze liceele din oraș și din județ pentru a promova oferta educațională a universității, și participa frecvent la Târgul educațional internațional RIUF organizat în Timișoara, unde se prezintă mereu cu o companie selecta și diferită, acolo fiind prezente și universități precum cele din Olanda, Anglia, Danemarca sau Suedia.

Construirea imaginii și promovării facultății prin strategii social media se face cu ajutorul unor activități precum:

conceperea elementelor de identitate vizuală;

crearea de pagini web și platforme pentru prezentarea facultății;

personalizarea paginii web și a platformelor on-line și internaționalizarea acestora;

selectarea de informații care să fie disponibile în mai multe limbi de circulație internațională;

realizarea unor materiale publicitare eficiente pe aceste site-uri;

implicarea studenților în promovarea imaginii și prestigiului facultății;

promovarea imaginii prin noi medii electronice;

implicarea facultății în acțiunile organizate la nivel de universitate și promovarea acestora pe site-urile de socializare;

întărirea vizibilității prin parteneriate sau oferte de colaborare cu alte facultăți;

realizarea de proiecte și programe și promovarea acestora;

activități și proiecte realizate de cadre didactice și studenți și postarea de materiale pe aceste site-uri;

întărirea relației cu alte facultăți din țară și din străinătate;

includerea în rețele educaționale profesionale.

Obiectivele privind promovarea Facultății de Științe Economice cu ajutorul instrumentelor social media trebuie să vizeze asigurarea vizibilității ofertei educaționale prin actualizarea informațiilor de interes public referitoare la oferta facultății, și anume:

programe de studii și ocupații;

oportunități de ocupare oferite de piața muncii în domeniile în care se realizează programele de studii;

prezentarea infomațiilor pe site-urile și platformele folosite;

prezentarea avantajului competitiv comparativ cu alte facultăți la nivel local și național;

prezentarea serviciilor oferite studenților cum sunt biblioteca, laboratoarele, săli sportive, cazare, burse, servicii de informare și îndrumare spre cariera.

Așa cum se poate vedea în imaginea 3.1., site-ul facultății oferă o serie de posibilități de informare asupra unor aspecte precum admiterea, specializări, alegeri, programe de studii, cercetare, precum și informații privind studenții sau viitori studenți care vor să aplice pentru înscrierea la această facultate.

Imaginea 3.1. Site de prezentare a Facultății de Științe Economice Oradea

În sensul promovării Facultății de Științe Economice din Oradea, și a prezentării acesteia potențialilor studenți sau persoanelor interesate, există un clip pe platforma Youtube (imaginea 3.2.), care face un tur rapid prin activitățile desfășurate în cadrul acesteia, creat special pentru a ajuta internauții să o cunoască mai bine.

Imaginea 3.2. Prezentarea video a Facultății de Științe Economice din Oradea

Promovarea prin social media susținută de facultate în plan local și regional se referă la identificarea ariilor geografice din care provin majoritatea candidaților la înscrierea la facultate, cu ajutorul unor acțiuni de promovarea în zonele din cadrul ariilor de recrutare a candidaților prin organizarea unor campanii de promovare a facultății.

Principalele modalități de promovare de social media se referă la utilizarea Youtube-ului prin încărcarea de video-uri care au un impact direct, vizual și auditiv asupra internauților care urmăresc aceste clipuri, și a unor site-uri de socializare precum Facebook și Twitter (imaginea 3.3. și 3.4.), acestea fiind cele mai des utilizate în România.

Imaginea 3.3. Prezentarea facultății pe site-ul de socializare Twitter

Imaginea 3.4. Prezentarea facultății pe site-ul de socializare Facebook

De asemenea, aceste instrumente media ajută la aprofundarea relației cu mediul preuniversitar, prin organizarea unor acțiuni și realizarea unor proiecte cu implicarea elevilor și a cadrelor didactice, invitarea cadrelor didactice și a elevilor la manifestări precum:

„Școala Altfel”;

“Caravana universității”;

„Ziua Porților Deschise”;

„Zilele Carierei” sau diverse târguri ale locurilor de muncă, iar pe aceste site-uri se va promova facultatea prin pozele și video-urile care se vor posta și cu ajutorul informațiilor culese în urma participării la aceste evenimente (imaginea 3.5.).

De exemplu, în cadrul evenimentului “Zilele porților deschise pentru liceeni” care s-a desfășurat în zilele de 6-7 aprilie 2017, la Facultatea de Științe Economice, unde au avut loc activități ce au implicat elevi de la Colegiul Tehnic Transilvania Oradea și Colegiul Tehnic “Mihai Viteazul” Oradea. Astfel, pe lângă tururi de campus, cu prezentarea principalelor obiective precum biblioteca, Aula Magna, amfiteatrele și laboratoarele facultății, s-a aplicat la prezentarea ofertei educaționale prin activități speciale, cum ar fi workshop-ul ”How to become a cool accountant”, organizat împreună cu studenți și profesioniști contabili, precum și ediția a II- a a Concursului de cunoștințe economice ”Economie și prietenie”.

Imaginea 3.5. Promovarea facultății la evenimentul “Zilele porților deschise pentru liceeni”

3.2. Instrumente social media folosite pentru promovarea Facultății de Economie și Administrarea Afacerilor din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași este cea mai veche instituție de învățământ superior din România continuând, din anul 1860, o tradiție a excelenței și inovației în educație și cercetare, în acest moment are peste 40.000 de studenți și 900 de cadre didactice și se bucură de un important prestigiu la nivel național și internațional, având colaborări cu aproximativ 250 de universități din străinătate.

În cadrul Universității din Iași există un department distinct, denumit “Departamentul de Marketing Educațional, Evenimente și Imagine Academică” a cărui misiune principală este aceea de a promova universitatea, deci implicit Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor, vizând publicul intern precum studenții, absolvenții, angajații facultăților și departamentelor și publicul extern precum potențialii studenți, părinții, comunitatea regională, națională și internațională.

Principalul scop al departamentului este de a promova facultatea menționată prin folosirea unor instrumente social media, obiectiv îndeplinit prin creșterea gradului de conștientizare a misiunii asumate prin generarea unei vizibilități mai bune și prin crearea și menținerea unei imagini pozitive a acesteia.

Astfel, departamentul de Marketing Educațional, Evenimente și Imagine Academică promovează facultatea în rândul publicului țintă prin intermediul următoarelor instrumente:

publicațiilor și broșuri de prezentare, raport anual, broșuri cuprinzând oferta academică;

relațiilor cu mass media, conferințe de presă, comunicate de presă;

site-ului www.uaic.ro prin actualizarea permanentă a informațiilor;

mijloacelor alternative de informare online – bloguri, rețele sociale;

participării la evenimente naționale și internaționale din domeniul educației;

activităților de consiliere privind crearea materialelor de promovare;

campaniilor de promovare;

evenimentelor organizate precum conferințe, simpozioane, festivități, ceremonii.

În ceea ce privește promovarea on-line, Universitatea din Iași a fost un pionier în comunicarea de acest tip în România, iar în urmă cu câțiva ani când s-a lansat primul blog al unei universități românești –”infostudenți”, studenții puteau primi instant răspunsuri la întrebările lor prin Yahoo Messenger.

În prezent, Facultatea de Științe Economice și Administrarea Afacerilor din Iași se concentrează pe pagina de Facebook și Twitter, pe actualizarea permanentă a portalului de informare 360.uaic.ro (imaginea 3.6.), precum și pe dezvoltarea de platforme interactive prin care să fie mai aproape de studenții săi.

Imaginea 3.6. Site-ul oficial al facultății

Imaginea 3.7. Pagina de Facebook a facultății

Imaginea 3.8. Pagina de Twitter a facultății

Rețelele sociale folosite în promovarea brandului pe internet, în primul rând, vizează pagina de Facebook a Universității, și anume https://www.facebook.com/UAICdinIASI (imaginea 3.7.), și care este de departe cea mai eficientă dintre site-urile de socializare, și apoi pagina de Twitter https://twitter.com/UAICiasi, (imaginea 3.8.).

Motivația promovării online a facultății vine din două direcții, una fiind din cea a cifrelor de la admitere, care arata că peste 70% dintre candidați au aflat de ofertă de pe site-ul dedicat admiterii, http://admitere.uaic.ro/, deci majoritatea dintre ei precizează Facebook-ul ca sursă de informații. Una dintre problemele cu care se confruntă specialiștii o reprezintă diversitatea foarte mare a publicului-țintă, în mediul online facultatea comunică cu zeci de mii de studenți și absolvenți, peste 1900 de angajați profesori sau personal nedidactic, părinți, autorități publice, candidați la admitere, parteneri naționali și internaționali, organizații non-guvernamentale.

Trebuie să existe o platformă de noutăți cât mai frecvent actualizată, însă prima pagină a site-ului, o categorie simplă de noutăți nu mai erau suficiente, de aceea www.360uaic.ro a apărut din nevoia de a prezenta informație mai rapidă oamenilor din facultate, precum și pentru studenți și profesori. Pe acest site se găsesc toate evenimentele din Iași, articole de opinie, oferte de angajare și noutăți curente, fiind o suplimentare a site-ului oficial pentru cei care doresc mai multă informație de actualitate despre facultate.

Se utilizează interfața web a rețelelor sociale pentru a avea un mai bun control asupra felului în care vor fi văzute postările de către utilizatori, în principal Google Analytics pentru site-uri, precum și site-ul de admitere www.admitere.uaic.ro care sunt dezvoltate pe platforma WordPress ce răspunde foarte bine nevoilor de comunicare. Privind utilitatea mijloacelor de informare, candidații plasează site-ul de admitere pe primul loc, cu un procent de peste 85%, însă mulți candidați spun că au ajuns pe site-ul de admitere de pe pagina de Facebook, spre deosebire de unii care au fost direcționați de vreo publicație tipărită, iar cea de-a doua direcție o reprezintă interactivitatea.

De aceea, vehiculele online permit o mai bună interacțiune directă cu studenții sau viitorii studenți, și răspunsuri mult mai prompte și într-o manieră mai personală. O alta rețea socială unde se regăsește facultatea este Youtube-ul, și anume http://www.youtube.com/user/InfoUAIC (imaginea 3.9.).

Imaginea 3.9. Pagina de Youtube a facultății

Feedback-ul pe aceste site-uri este în general unul bun, administratorii se bucură de laudele internauților, deoarece studenții s-au obișnuit din ce în ce mai mult să caute informațiile de care au nevoie pe internet, de aceea ei cer ca aceste informații să fie foarte frecvent și corect actualizate.

Departamentul de marketing al facultății trebuie să colaboreze cu sute de oameni din departamente administrative sau din facultăți pentru a obține rapid și eficient informațiile necesare pentru publicare, ceea ce este de multe ori un proces greoi și care necesită mult timp și răbdare.

3.3. Strategii privind intrumentele Social Media din cadrul ASE București

Imaginea 3.10. Clădirea ASE București

Cu ajutorul Departamentului de marketing al Academiei de Științe Economice București, se promovează oferta educațională în învățământul liceal, pentru atragerea candidaților la concursul de admitere la ciclul licență, master și doctorat, prin construirea unei imagini de brand ASE puternic, cu implicare profundă în destinul profesional al studenților săi.

Astfel, se promovează oferta educațională în presa scrisă, audio, video și on-line prin campanii la nivel național și local precum Caravana ASE, Zilele porților deschise, Săptămâna Altfel, prin participarea la târguri și expoziții educaționale, sau prin implicare în promovarea imaginii on-line a instituției în rândul studenților și partenerilor străini, prin conceperea și realizarea versiunii în limba engleză a site-ului www.ase.ro (imaginea 3.11.).

Se elaborează comunicate de presă, buletine informative, prin redactare de mesaje pentru evenimente și texte pentru materiale de promovare, dar se oferă și sprijin tuturor facultăților și departamentelor pentru promovarea ofertelor educaționale, a proiectelor universitare, de cercetare și în organizarea evenimentelor, seminarii, conferințe, ceremonii sau workshopuri.

Imaginea 3.11. Site-ul oficial al ASE București

De asemenea, există o platformă on-line (imaginea 3.12.) care stă la dispoziția celor care vor să învețe sau să facă niște cursuri on-line prezente în cadrul Universității din București.

Imaginea 3.12. Platforma on-line de Blended Learning al ASE

Specialiștii în marketing se preocupă în permanență de menținerea și dezvoltarea unei relații bune de colaborare cu mass-media, cu diverse instituții educaționale din administrația publică, ambasade, organizații non-profit și companii private, se implică în proiecte sociale, culturale, comunitare, contribuind astfel la o mai bună dezvoltare a valorilor științifice și educaționale.

Se recomandă ca mesajele transmise prin aceste evenimente și site-uri să fie cât mai concrete și să atragă atenția, ținându-se cont de politicile, strategiile de marketing și de comunicare, deoarece prin implementarea strategiilor propuse în cadrul mixului de marketing se va facilita poziționarea pe piață a facultăților, lucru care va atrage un număr mare de studenți și de participanți la activitatea acestora.

Impactul social-media asupra unui organism atât de mare precum Universitatea din București este destul de complicat de calculat dar este important să se distribuie mesajele acolo unde sunt beneficiarii, vehiculele online fiind foarte utile pentru acest lucru.

Serviciul de Marketing și Comunicare (imaginea 3.13) este cel care gestionează activitatea de imagine și de marketing educațional al Academiei de Studii Economice din Bucuresti și este împărțit pe mai multe grupe principale de activități.

Imaginea 3.13. Platforma de marketing și comunicare al ASE

Grupa 1 de activități:

inițierea și organizarea evenimentelor cultural-artistice și științifice;

redactarea conținutului pentru materialele informative print și on-line;

monitorizarea materialelor de promovare ale organizațiilor cu activități similare;

elaborarea materialelor de prezentare în limba engleză;

informații publice.

Grupa 2 de activități:

relațiile cu mass-media;

redactarea comunicatelor de presă;

redactarea textelor pentru materialele de prezentare;

comunicarea științei;

informații publice.

Grupa 3 de activități:

actualizarea informațiilor de pe site-ul Academiei;

redactarea și publicarea informațiilor de pe prima pagina a site-ului;

conceperea unor materiale destinate informării diferitelor publicului-țintă;

relaționarea cu mass-media locală, regională și națională, oferirea de sprijin jurnaliștilor în vederea obținerii unor interviuri cu persoane abilitate, promovarea evenimentelor și noutăților;

realizarea de parteneriate cu diverse instituții, inspectorate școlare generale, mass-media;

sprijinirea organizării și promovării evenimentelor academice și culturale desfășurate in cadrul academiei.

Grupa 4 de activități:

participarea la conceperea si derularea evenimentelor ce au ca scop promovarea imaginii;

actualizarea informațiilor de pe site-urile de socializare și pagina oficială;

gestionarea materialelor promoționale.

Grupa 5 de activități:

parteneriate cu media locale, regionale și naționale;

actualizarea conținutului canalelor de comunicare ale academiei;

gestionarea materialelor promoționale;

realizarea graficii materialelor de promovare a imaginii;

ilustrarea mesajelor campaniilor de promovare;

pregătirea materialelor pentru tipărite;

conceperea template-urilor pentru documente de PR și de comunicare internă;

monitorizarea respectării identității vizuale a academiei.

În ceea ce privește site-urile de socializare, în ultimii ani, s-a putut vedea că pe Facebook (imaginea 3.14.) feedbackul este foarte bun, pagina academiei are o creștere constantă semnificativă și din ce în ce mai mulți utilizatori care interacționează acolo, de altfel e important de spus că este nevoie de o echipă foarte dinamică, care să lucreze împreună la dezvoltarea în social media și la diversificarea conținutului acestor platforme on-line.

Imaginea 3.14. Pagina de Facebook al ASE București

Imaginea 3.15. Pagina de Twitter al ASE București

Imaginea 3.16. Prezentarea ASE București pe Youtube

În primul rând, instrumentele social media ajută pentru a informa mai bine și mai rapid studenții, dacă ei au acolo nevoie de informații, acolo trebuie să se livreze acestea, deoarece astăzi sunt prezenți atât pe Facebook, precum și pe Twitter sau Youtube, pagina de Twitter al ASE București fiind prezentată în imaginea 3.15., iar spotul publicitar încărcat pe Youtube este prezentat în imaginea 3.16.

Există inclusiv o pagină on-line, http://fundația.ase.ro, (imaginea 3.17.), care urmărește atingerea următoarelor obiective:

promovarea relațiilor cu mediul de afaceri pentru a contribui la dezvoltarea sustenabilă a societății;

sprijinirea procesului educațional al studenților, masteranzilor și doctoranzilor, în vederea dezvoltării aptitudinilor necesare cerințelor reale ale mediului economic;

stimularea studenților merituoși prin acordarea de burse, premii de excelență;

responsabilizarea oamenilor prin implicarea în campanii caritabile.

Imaginea 3.17. Platforma Fundației ASE București

3.4. Propunerea unei strategii de promovare prin intermediul blogului

Așa cum am văzut mai sus, cele trei facultăți prezentate în partea de studiu sunt foarte active în ceea ce privește viața socială și utilizarea instrumentelor de Social Media, și anume pe Facebook, Twitter și Youtube, de aceea, ca și o propunere pentru utilizarea unui alt instrument de marketing, voi aduce în discuție crearea unui blog colectiv, având în vedere notorietatea blogging-ului din ultima vreme.

Într-o echipă sau colectiv, așa cum sunt studenții facultăților sau personalul acestora, sarcinile pot fi împărțite în funcție de aptitudini, de cunoștințele și expertiza fiecăruia, astfel, un membru al echipei cu bune abilități de scriere se poate concentra pe redactarea articolelor, fiind în același timp atent la cerințele cititorilor.

De exemplu, persoana care are cunoștințe de IT poate să posteze articole ce răspund cerințelor cititorilor despre un subiect anume, iar un alt membru al echipei, care are contacte și este un expert în marketing, ar putea să se ocupe de promovarea blogului, implicit a facultății respective.

Rețeta succesului este să construiești o echipă de oameni talentați și să o sudezi, în așa fel încât să lucreze bine împreună și să fie animați de încredere reciprocă, iar avantajul este acela că echipa nu trebuie să fie din același spațiu, ei se pot ocupa de cititori în mod individual deci poate exista un feedback permanent dintre cititori și bloggeri.

Am ales această abordare de promovare în ceea ce privește propunerea pentru utilizarea unui nou instrument media deoarece blogul prezintă mai multe avantaje față de site-urile tradiționale, și anume cele pe care le voi enumera în continuare:

Stilul personal de abordare a subiectelor se referă la articolele care sunt scrise într-un stil personal, ceea ce permite abordări subiective ale realității, precum și formarea unui stil propriu, care va face ca blogul să aibă succes iar cititorii să ajungă mai aproape de viața instituției, respectiv a facultății;

Apoi, un alt avantaj este că poți să faci un blog pe o nișă anume, temele blogurilor pot viza subiecte specifice, cum ar fi, de exemplu, paginile de jurnal, opiniile personale ale studenților, părerile despre tot ce te înconjoară dacă ești student, discuții despre profesori, evenimente, schimb de idei, și din acest motiv consider că acest instrument ar putea ajuta facultatea să promoveze ofertele în rândul viitorilor studenți.

Un exemplu bun pe această temă este blogul de mai jos, unde autorul blogului enumeră motivele pentru care să alegi să mergi la o facultate, acesta fiind un loc în care viitorii studenți pot purta discuții și primii îndrumări pentru viitor.

Imaginea 3.18. Model de blog privind alegerea unei facultăți

Autorul articolului poate să-i invite pe blog chiar pe cititorii pe care și-i dorește, astfel, dacă se dorește ca o persoană anume să citească articolul, se poate să-i trimiți fiecăruia în parte un ping sau un semnal pe care ei îl primesc pe blog, cu link la articolul tău, prin care îi inviți să te citească, deci întrucât efortul lor înseamnă doar un clic pe linkul respectiv, sunt șanse mari ca ei să citească blogul respectiv.

Datorită faptului că blogurile sunt foarte conectate, motoarele de căutare consideră că cei care primesc multe linkuri sunt o autoritate într-un domeniu sau pe un subiect anume, scrierea de articole pe blog precum și citirea și comentarea articolelor de pe alte bloguri care dezvoltă abilitățile de comunicare, oferă acces la o comunitate formată din oameni cu aceleași interese iar blogul atrage exact oamenii interesați de subiectele abordate.

CAPITOLUL IV

CONCLUZIILE CERCETĂRII

Pentru elaborarea ghidului de observare privind utilizarea intrumentelor social media studiate de mine pe cele trei facultăți prezentate, în mod comparativ, voi face o sinteză a acestor instrumente utilizate pe fiecare facultate în parte.

Tabelul datelor sintetizate se prezintă astfel:

Tabel 4.1. Sinteza intrumentelor social media utilizate

După cum se poate observa, toate cele trei facultăți utilizează cele mai populare site-uri de socializare și platforme online, dar rezultatele utilizării acestora diferă în funcție de fiecare facultate în parte.

Așadar, în ceea ce privește pagina de Facebook a acestor instituții, situația se prezintă astfel:

1.Facultatea de Științe Economice din Oradea:

2.867 de persoane care apreciază această pagină;

2.838 de urmăritori;

se postează pe această pagină la două-trei zile;

are un total de 384 de fotografii postate;

este cotată cu 4.6 stele din partea urmăritorilor.

2.Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor din Iași

11.604 de persoane care apreciază această pagină;

11.447 de urmăritori;

19.220 de vizitatori;

are un total de peste 1.200 de fotografii postate;

peste 20 de clipuri video;

este cotată cu 4.7 stele din 170 de recenzii din partea urmăritorilor.

3.ASE București

18.381 de persoane care apreciază această pagină;

18.282 de urmăritori;

59.671 de vizitatori;

se postează pe aceasta pagină la două-trei zile;

are un total de 350 de fotografii postate;

10 clipuri video;

este cotată cu 4.9 stele din partea urmăritorilor.

În ceea ce privește activitatea pe Twitter, situația se prezintă astfel:

1.Facultatea de Științe Economice din Oradea:

are 44 de urmăriți;

are 21 de următori;

se postează cu o frecvență de o dată pe săptămână.

2.Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor din Iași

are 56 de urmăriți;

are 111 de următori;

se postează cu o frecvență de o dată pe săptămână.

3.ASE București

are 159 de urmăriți;

are 397 de următori;

se postează cu o frecvență de câteva zile.

Privind numărul de abonați la platforma Youtube, situația se prezintă:

Facultatea de Științe Economice din Oradea are 43 de abonați;

Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor din Iași are 106 de abonați;

ASE București are 134 de abonați.

Dacă luăm prin comparație aceste date, putem observa că activitatea pe platformele Social Media este cea mai ridicată în ceea ce privește Academia de Științe Ecoonomice din București, asta și datorită notorietății și mărimii acestei instituții, fiind cea mai mare din țară.

La o distanță relativ mică se afla Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor din Iași, care este cea mai veche din țară, fiind urmată de Facultatea de Științe Economice din Oradea.

Tendințe

Principalul obiectiv urmărit prin aplicarea marketingului în învățământul superior este acela de a defini calitatea serviciilor, orientarea către piață și de a oferii servicii educaționale în conformitate cu nevoile pieței forței de muncă, iar sarcina principală este aceea de a identifica tendințele din domeniul educației și necesitățile pieței forței de muncă.

Particularitățile utilizării instumentelor social media pornesc de la faptul că instituția de învățământ se plasează în mediu și denotă relațiile pe care le întreține cu piața, de aceea, în marketingul educațional, unitatea de învățământ superior trebuie să aleagă acele instrumente care să ofere competitivitate și trebuie să se adapteze în permanență cerințelor pieței muncii.

În ultimii ani au apărut noi metode de comunicare și platforme social media, așa cum bine știm și pe care le folosim fiecare dintre noi, astfel, potrivit unui studiu realizat de specialiștii din Marea Britanie în rândul universităților din întreaga lume de anul trecut, a reieșit faptul că toate universitățile intervievate dețin o pagină de Facebook, aproximativ un procent de 89% au pagină de Twitter și sunt prezenți pe Youtube, și peste 54% folosesc MySpace, LinkedIn și Flickr ca metodă de promovare pe lângă celelalte instrumente publicitare, căutând în permanență noi metode de interacțiune cu publicul țintă.

Propuneri

Studiile viitoare ar trebui să se concentreze pe integrarea facilităților și instrumentelor oferite de Social Media în activitățile educative sub forma programelor de învățare mixtă fiind recomandată îmbunătățirea calității educaționale și culturale a acestor site-uri ale facultăților prezentate.

De asemenea, având în vedere impactul mediului online asupra relațiilor dintre studenți, viitori studenți și cadrele didactice, este important să se analizeze impactul educațional al rețelelor de socializare și din punctul de vedere al cadrelor didactice sau angajaților facultăților, iar din acest punct de vedere, sunt necesare studii care să se focalizeze pe opiniile și recomandările utilizatorilor în procesul didactic.

Am văzut deja că într-un colectiv, așa cum sunt studenții facultăților sau personalul acestora, sarcinile pot fi împărțite în funcție de aptitudini, de cunoștințele și expertiza fiecăruia, astfel, un membru al echipei cu bune abilități de scriere se poate concentra pe redactarea articolelor, fiind în același timp atent la cerințele cititorilor, de aceea, blogging-ul poate fi un instrument util de promovare și relaționare în rândul studenților.

BIBLIOGRAFIE

Autori:

Badau M. H., Tehnici de comunicare în social media, Ed. Polirom, București, 2011

Baciu, F., Viitorul marketingului digital: perspective locale versus internaționale, București, 2012

Kotler P., Jain D., Maesincee S., Marketingul în era digitală, Ed. Meteor Press, București, 2009

Studiul Eurostat 2010

Sav O., Ghidul MBA pentru ROI în Social Media, București, 2014

Schaefer M. W., Rețelele de socializare explicate, București, 2016

Syed M., Gândirea de tip cutie neagră – valabilă și în marketing?, Publica, București, 2016

Scott Meerman D., Noile reguli de marketing și PR, Publica, București, 2016

Thompson, D., The Continuous Evolution of Digital Marketing, 2012

Revista Financiarul, 4 februarie 2010

Site-uri:

www.ase.ro

www.blog.standout.ro

www.digitalforum.ro/2012

www.facebook.com

www.facebrands.ro

www.fundația.ase.ro

www.google.ro

www.leveragenewagemedia.com/blog/social-media-infographic

www.manafu.ro

www.steconomiceuoradea.ro

www.socialnomics.com

www.twitter.com

www.youtube.com

www.zelist.ro

www. 360.uaic.ro