Introducere …..1 [617971]

Cuprins
Introducere ……………………………………………………………………………………..1
Cap I: Repere fundamentale privind Auditul public extern ………………………… …………………….. 2
I.1: Cadrul istoric …………………………………………. ………………………………. ………… ………………….2
I.2: Evoluția auditului public extern ………………………………………………………………. ……………… 2
I.3: De la Instituții Supreme de Audit la INTOS AI………………………………………………………….. 3
I.4: Conceptul de audit public extern ………………………………………………………………… …………… 6
Cap II: Instituții Supreme de Audit ………………………………………………………………….. ……………. 9
II.1: Prezentare generală ………………………………………………………………………………… ……………. 9
II.2: Curtea Europeană de Conturi ……………………………………. ……………………………… …………. 10
II.3: Curtea de Conturi a României …………………………………………………………………… …………. 13
II.4: Oficiul Național de Audit din Ungaria ……………………………………………………….. …………. 17
II.5: Oficiul Național de Audit din Bulgaria ……………………………….. ………………………. ………..19
Cap III: Studiu de caz – Auditul î n sistemul de urmărir e a carierei absolvenților ………………. .22
Cap IV: Concluzii …………………………………………………………………………………………………. …….
Bibliografie ………………………………………………………………………………… ………………… ………….23

1
INTRODUCERE
Prezenta lucrare de licență are ca titlu „ Instituții S upreme de Audit ”.
Am ales această temă pentru lucrarea mea de licență deoarece consider că auditul are o
importanță deosebită atât pentru intreprinderi cât și pentru instituțiile statului/publice. Oferind
acestora constatări despre buna s au reaua funcționare a lor aducând pe lângă acestea și căile
de remediere și optimizare a lucrurilor care nu sunt la un nivel cel puțin acceptabil sau care
funcționează distructiv influențând negativ bunul demers și dezvoltarea instituției sau
inteprinderi i.
Lucrarea este împărțită în două mari părți: partea teoretică, cuprinzând aspectele
istorice, legislative și cele teoretice legate de auditul public extern și Instituțiile Supreme de
Audit și partea practică, care, cu ajutorul aspectelor teoretice constituite într -o comparați e a
celor două funcții de audit, se va prezenta și comparația practică a celor două concepte, din
cadrul unei entități.
➢ Capitolul I: „Repere fundamentale privind auditul public extern ”, descrie apariția
auditului, ajungând la aspectele teoretice, definirea și modul de organizare al auditului
public exter n.
➢ Capitolul II: „ Instituții Supreme de Audit ”, conține prezentarea general ă a acestora,
dar și descrierea a 3 Institu ții Supreme de Au dit: din Româ nia, Ungaria și Bulgar ia.
➢ Capitolul III: „ Studiu de caz
➢ Capitolul IV: „Concluzii”, cuprinde sumarizarea studiului efectuat asupra t emei de
cercetare prin rezultatele obținute.

2
CAP ITOLUL I: Repere fundamentale privind auditul public extern
I.1: Cadrul istoric al auditului public extern
Din punct de vedere etimologic, termenul 1 audit are origini latine – audio, audire – și
înseamnă a asculta, a audia, de unde provine și cuvântul englezesc din zilele noastre – to audit
– fiind tradus prin a controla, a verifica, a inspecta, a supraveghea.
Din punct de vedere al abordării conceptuale, în ceea ce privește auditul, acesta2 „are
în vedere delimitarea și definirea într -un context istoric a evoluției mediului economic, social,
politic și cultural în care s -a dezvoltat această funcție a organizației. Cererea pentru ambele
tipuri de audit, extern și intern, își are origi nea din necesitatea de a dispune de unele mijloace
de verificare independente pentru a reduce erorile înregistrărilor efectuate, activele delapidate
și frauda în diferite organizații”.
Încă din cele mai vechi timpuri valoarea auditului conturilor publice e ra recunoscută,
deoarece ”auditul reprezintă una dintre cele mai vechi și mai venerabile funcții ale statului”
(Pollitt et al, 1999:1) . Această afirmație face referi re la obiectivele cercetării spre activitatea
de audit în domeniul statului, dar nu asupra ansamblul ui activității lor din sfera publică, ci doar
spre auditul extern, recunoscut în principal ca și obiectiv al Instituțiilor Supreme de Audit
(engl. Supreme Audit Institution – SAI).
Insă, ca orice proces al cunoașterii, începutul este reprezentat de primele forme de
manifestare ale profesiei.
În timp, obiectul și obiectivul activității de audit public extern s -a modificat, evoluând
treptat pentru a se adapta sistemului din care făcea parte. Evoluția societății la modul general
se regăsește și la nivelul activității de audit extern în domeniul public. O evoluție importantă,
concretizată prin multe adaptări în decursul istoriei, o reprezintă apariția ” mașinilor de
responsabilitate democ ratică” (Pollitt et al, 1999:1) adică a organismelor de reglementare a
profesiei sau, mai concret, a Instituțiilor Supreme de Audit.
I.2: Evoluția auditului public extern
Odată cu existarea auditului extern în sectorul public într -o formă sau alta încă din
primele secole de formare a civilizație; structura, atribuțiile și competențele Instituțiilor
Supreme de Audit au evoluat în timp .3 Ca urmare a conjucturii economice a fiecărei țări în
parte, s -a făcut trecerea de la auditul prezentat sub fo rmă orală la o disciplină tehnică

1 Cristina B.A., Auditul intern al societ ăților comerciale, Editura Risoprint, Cluj -Napoca, 2009, p. 19
2 Victor M., Audit financiar – contabil , Editura Universitară, București, 2016, p 21.
3 NAO, State Audit in the European Union , 2005, pag 2

3
practicată de către auditori profesioniști, care oferă avize cu privire la conformitatea situațiilor
financiare anuale ale unei entități, cu standardele stabilite. (Ramkumar and Krafchik, 2005) .
INTOSAI definește Instituț ia Supremă de Audit ca fiind un ”organism public al unui
stat sau al unei organizații supranaționale, care, oricum ar fi desemnată, constituită sau
organizată, exercitată în virtutea legii, sau a altei forme de acțiune a statului sau a unei
organizații sup ranaționale, cea mai mare funcție de audit public al acelui stat sau a
organizației supranațională, în mod independent cu sau fără competență jurisdicțională”.

I.3: De la Instituții Supreme de Audit La INTOSAI
Obiectivul principal pe care îl urmăreau Instituțiile Supreme de Audit la momentul
formării lor, se referă cu precădere la controlul gestiunii finanțelor publice, garantarea
administrării legale, corecte și sistematice a acestora, pentru a satisface interesele statului.
Prin activitatea Instituțiilor Supreme de Audit se urmăreau aspectele privind moralitatea, etica
și echitatea în domeniul financiar, precum și verificarea respectării legalității și atingerea
maximă a eficienței economice . 4
Apariția Instituțiilor Supreme de Audit în cadrul țărilor din Uniunea Europeană,
reprezintă conturarea primelor manifestări ale unei profesii reglementate. Acestea, prin
importanța deținută, sunt parte componentă a statului și contribuie la fel ca alte instituții la
formarea și conturarea istoriei. Astfel încât, ele nu sunt doar parte din istoria unui stat, ci sunt
un element important care uneori a influențat decisiv anumite acțiuni.5
Un al doilea mare pas în evoluția auditului public extern și implicit al Instituțiilor
Supreme de Audit, îl repre zintă organizarea și desfășurarea activității la nivel internațional
într-un cadru coordonat și reglementat. Odată cu terminarea celui de -al doilea Război
Mondial, reprezentanți ai Instituțiilor Supreme de Audit s -au întâlnit în cadrul unui Congres
Interna țional de Științe Administrative în Berna și au decis să înființeze un forum cu privire la
auditul desfășurat în domeniul public (INTOSAI -2007b) sau așa numitul audit
guvernamental.
În anul 1953, la inițiativa lui Emilio Fernandez Camus, care era președi nțele Instituției
Supreme de Audit din Cuba, ia naștere Organizația Internațională a Instituțiilor Supreme
de Audit (International Organisation of Supreme Audit Institutiona – INTOSAI). Această

4 NAO , State Audit in the European Union , 2005, pag 8
5 Dana Simona Gherai, Auditul public extern al Instituțiilor S upreme de Audit din Uniunea Europeană , Editura
Universității din Oradea, Oradea, 2014, p. 21

4
organizație are ca scop elaborarea de îndrumări, pentru auditu l public extern, care vor oferi
membrilor săi informații precise referitoare la aplicarea Standardelor de Audit ale INTOSAI.
INTOSAI se descrie ca fiind ”o organizație profesională a Instituțiilor Supreme de
Audit din țările care fac parte din Organizația Națiunilor Unite – ONU sau agențiile sale
specializate și este organismul recunoscut internațional ca reprezentat al Instituțiilor Supreme
de Audit. ISA joacă un rol important în auditarea conturilor guvernamentale și a operațiunilor
și în prom ovarea bunei gestiuni financiare și a responsabilității generale a guvernelor lor .
INTOSAI oferă un forum pentru auditorii guvernamentali din întreaga lume pentru a discuta
probleme de interes comun și a -i ține la curent cu cele mai recente evoluții în do meniul
auditului, alte standarde profesionale aplicabile și cele mai bune practici”. (INTOSAI,
2010a:2)
În momentul fondării sale, INTOSAI avea 34 de membri, ce s-au întâlnit pentru
primul Congres INTOSAI în Cuba și au discutat probleme legate de sisteme le publice de
contabilitate, independența Instituțiilor Supreme de Audit și relațiile sale cu puterea
legislativă și auditarea atribuirii contractelor de lucrări publice . (INTOSAI, 2010a). În acest
moment, organizația își desfășoară activitatea cu 195 memb ri titulari, 5 membri asociați și 1
membru afiliat. Membrii sunt împărțiți sunt forma Grupurilor de Lucru Regionale (fig. 1) care
promovează obiectivele principale ale organizației, oferind astfel membrilor săi posibilități de
cooperare profesională și teh nică.
Figura 1 .1: Grupurile de Lucru Regionale INTOSAI
1953
INTOSAI 1965 OLACEFS → Organizația Latină și
Caraibiană a Instituțiilor
Supreme de Audit
1976 AFROSAI → Organizația Africană a
Instituțiilor Supreme de
Audit
ARABOSAI → Organizația Arabă a
Instituțiilor Supreme de
Audit
1978 ASOSAI → Organizația Asiatică a
Instituțiilor Supreme de
Audit
1987 PASAI → Organizația Pacifică a

5
Instituțiilor Supreme de
Audit
1988 CAROSAI → Organizația Caraibiană
a Instituțiilor Supreme de
Audit
1990 EUROSAI → Organizația Europeană
a Instituțiilor Supreme de
Audit
Sursa: Realizat de autor după Auditul public extern al Instituțiilor Supreme de Audit din UE
– Dana Simona Gherai , p. 22
În cadrul fiecărui grup regional activează Instituții Supreme de Audit, care indiferent
de modul în care sunt organizate, fac parte din cadrul sistemului responsabilității naționale și
au rolul de a veghea asupra gestionării fondurilor publice.
Alături de Grupurile de Lucru Regionale se regăsesc o varietate de structuri , programe
și activități diverse prin care INTOSAI își atinge misiunea. Din rândul acestora, cele mai
importante sunt: Congresul, Consiliul de conducere și Secretariatul General. Congresul,
organul suprem al INTOSAI, este compus din toți membrii și organizează întâlniri periodice o
dată la fiecare trei ani.
Începând din 1953, INTOSAI a organizat 21 de Congrese ale Instituțiilor supreme de
Audit, în cadrul cărora s -au dezbătut 78 de teme de in teres național și internațional, care au
avut menirea de a disemina pe larg ideile și standardele de audit. Temele abordate în cadrul
Congreselor pot fi grupate și clasificate în mod strategic, după obiectivele organizației.
Ansamblul subiectelor discutate de-a lungul timpului urmăresc aspecte privind:6
➢ Responsabilitatea și Standardele Profesionale – prin acest obiectiv se urmărește
promovarea unei Instituții Supreme de Audit puternică, independentă,
multidisciplinară și încurajarea bunei guvernări;
➢ Consolidarea capacității instituționale – obiectivul urmărește să contruiască
capabilitățile și capacitățile profesionale ale Instituțiilor Supreme de Audit prin
instruire, asisență tehnică, schimbul de informații, precum și prin alte activități de
consolidare a capacităților;
➢ Schimbul de cunoștințe și serviciile de expertiză – presupune încurajarea cooperării
dintre Instituțiile Supreme de Audit, colaborarea și îmbunătățirea continuă prin

6 Dana Simona Gherai, Auditul public extern al Instituțiilor Supreme de Audit din Uniunea Europeană , Editura
Universității din Oradea, Oradea, 2014, p. 25

6
schimbul de cunoștințe inclusiv prin furnizarea de repere , efectuarea de studii privind
cele mai bune practici, realizarea materialelor de orientare în activitatea de audit și
desfășurarea unor activități de cercetare pe probleme de interes comun;
➢ Modelul Organizației Internaționale – urmărește organizarea și re glementarea
INTOSAI în moduri care promovează practicile de lucru eficiente, economice și
eficace în timpul util de luare a deciziilor, practicile de guvernare eficientă, menținând
în același timp respectarea autonomiei regionale, echilibru și diferitele m odele și
abordări ale instituțiilor membre.
Auditul public extern efectuat de Instituțiile Supreme de Audit duce la activități mai
transparente și face vizibil riscul existent deoarece se bazează pe controalele interne solide și
eficiente pentru a contribu i, în mod special, la prevenirea corupției. Pentru prevenirea și
combaterea corupției, este necesară cooperarea strânsă a INTOSAI, inclusiv a grupurilor de
lucru regionale și a Instituțiilor Supreme de Audit cu organizațiile internaționale și societățile
civile anticorupție.7
Deci, INTOSAI – organizație autonomă, independentă și apolitică – și-a dezvoltat
continuu activitățile încă din momentul formării, pentru a contribui la promovarea schimbului
de idei și experientă între Instituțiile Supreme de Audit d in întreaga lume, motiv pentru care
apariția organizației este un pas important în evoluția auditului public extern, fără de care
activitatea nu ar fi ajuns la nivelul de dezvoltare actual.8
I.4: Conceptul de audit public extern
Auditul reprezent intă9 „un ansamblu de activități legate între ele (un proces)
desfășurate de către auditori sau de către alți experți, care pe baza cunoștințelor lor teoretice și
practice și în urma însărcinărilor primite de la anumite organe analizază informa țiile și
operațiunile unei entități sau referitoare la o anumită activitate în vederea oferirii unei
asigurări prin intermediul unei opinii sau în vederea formulării unor recomandări.
Auditul financiar înseamă activitatea de examinare profesională a unei i nformații în
scopul exprimării unei opinii responsabile și independente, prin raportarea la un standard,
criteriu de calitate, urmărind îmbunătățirea utilizării informației.10
Auditul public extern reprezintă ”o activitate independentă desfășurată de organisme
specializate din afara entității auditate, având ca scop analiza și evaluarea modului de

7 Dana Simona Gherai, Auditul public extern al Instituțiilor Supreme de Audit din Uniunea Europeană , Editura
Universității din Oradea, Oradea, 2014, p. 27
8 Dana Simona Gherai, Auditul public extern al Instituțiilor Supreme de Audit din Uniunea Europeană , Editura
Universității din Oradea, Oradea, 2014, p. 27
9 Oprean I., Procedurile auditului și ale cotrolului financiar , Editura Risoprint, Cluj – Napoca, 2007, pag 102
10 C.E.C.C.A.R., Norme de audit, Editura C.E.C.C.A.R., București, 1999, pag 43.

7
îndeplinire a obiectivelor activității entității, verificarea legalității și regularității constituirii și
utilizării resurselor financiare publice, a folosirii în mod economic, eficace și eficient a
acestora, a organizării și funcționării sistemelor de control, precum și eficacității auditului
intern”.11
Auditul extern în domeniul public oferă mecanisme -cheie prin care responsabilitatea
financiară este pusă în aplicare în cadrul ministerelor și organelor de stat. ( Zhou and Zinyama,
2012:219) Astfel încât, el a fost instituționalizat prin crearea birourilor care acționează în
calitate de Instituț ii Supreme de Audit care au rolul de a preveni ”necin stea și abuzurile” prin
insuflarea ”temerii de detectare” și prin sporirea responsabilității financiare, furnizată de către
un expert prin opinii independente și obiective cu privire la aspectele specifi ce, referitoare la
activitățile unei orgnizații. (Rutherfor, 1983:91)
Auditul public extern, în esență, reprezintă evaluări sau revizuiri ale activităților și
operațiunilor unei entități, pentru a se asigura că acestea sunt efectuate în conformitate cu
obiectivele, bugetele, normele și standardele stabilite ( Nigro, F. Nigro, L., 1984) .
INTOSAI și EUROSAI definesc auditul public extern ca fiind ”atestarea
responsabilității financiare a entităților, implicând examinarea și evaluarea înregistrărilor
financiare și exprimarea opiniilor asupra situațiilor financiare; atestarea responsabilității
financiare a administrației ca un întreg; auditul sistemelor financiare și al tranzacțiilor,
inclusiv evaluarea conformității cu legile și reglementările aplicabile; audit ul funcțiilor de
control intern; auditul probității deciziilor administrative luate în cadrul entității audiate;
raportarea și alte aspecte care apar din sau în legătura cu auditul, pe care Curțile de Conturi
consideră că ar trebui să le dezvăluie” (Mitroi , 1999:11) .
Instituțiile Supreme de Audit care acționează ca și auditori externi ai domeniului
public, efectuează activități reflectate sub diferite forme, de obicei clasificate în trei grupe
principale (INTOSAI, 2010b) :
▪ Auditul financiar → efectuat pentru a exprima o opinie cu privire la
fiabilitatea situațiilor financiare;
▪ Auditul de conformitate → efectuat pentru a oferi o asigurare cu privire la
respectarea legilor și reglementărilor, politicilor, codurilor stabilite ș i a conveni
asupra termenilor și condițiilor;
▪ Auditul performanței → efectuat pentru a examina economia, eficiența și
eficacitatea cu care entitatea audiată își desfășoară activitatea.

11 Florina Maria Tăvală, Abordori moderne ale auditului public în contextul macroeconomic actual, Editura
Universității ”Lucian Blaga”, Sibiu, 2017, pag 4 4

8
Împreună, aceste trei tipuri ale auditului formează un cadru cuprinzăto r al activității de
audit public extern, care în timp oferă o imagine completă unei organizații sau funcții (World
Bank, 2011) .
Tabel 1 .1: Tipuri de audit clasificate în funcție de obiectivul urmărit
Tip de audit Examinarea … Criteriul constă în … Raportul conține …
Auditul
financiar informațiilor din
situațiile
financiare de
sinteză normele operaționale sau
internaționale de contabilitate exprimarea unei
opinii cu privire la
prezentarea unei
imagini fidele a
acestor situații,
conform cu criteriu l
stabilit
Auditul de
conformitate acțiunilor unei
persoane fizice
sau juridice politici stabilite, coduri,
norme, reglemenări etc conformitatea cu
criteriul stabilit
Auditul
operațional activităților unei
entități sau doar o
parte a acestora diferite obiective ale entității recomandări de
îmbunătățire a
activităților audiate
Sursa: Realizat de autor după Laurențiu Dobroțeanu, Camelia Liliana Dobroțeanu,
Audit – Concepte și practici, Editura Economica, București, 2002, p. 36.

9
Capitolul II: Instituții Supreme de Audit
II.1: Prezentare generală
Instituțiile Supreme de Audit sunt organismele nați onale respon onsabile pentru
verificarea cheltuielilor publice, care oferă o opinie independentă asupra modului în care
executivul a utilizat resursele pubice .12 Controlul eficace realizat de către legiuitor, pentru a
asigura punerea eficientă în aplicare a politicilor fiscale și a cheltuielilor, are nevoie de
audituri externe complete și competente, susținute prin standardele internaționale de audit
(world bank, 2005) .
Instituțiile Supreme de Audit, fie ca birouri ale Auditor ului General, fie Curți de
Conturi, îndeplinesc funcții importante în ceea ce privește verificarea responsabilității
guvernamentale asupra fondurilor publice. În urma activității desfășurate, ele produc rapoarte
și obiective riguroase, menite să aducă schi mbări benefice în modul în care guvernele
gestionează resursele publice sau parlamentele își desfășoară activitatea de control.13
Potrivit Organizației Internaționale a Instituțiilor Supreme de Audit, auditul public
extern se efectuează în scopul de a asi gura:14
➢ utilizarea corectă și eficientă a fondurilor publice
➢ dezvoltarea bunei gestiuni financiare
➢ executarea corespunzătoare a activităților administrative
➢ comunicarea de informații către autoritățile publice și publicul larg, prin publicarea de
rapoarte obiective .
Acestea constituie obiectivele fundamentale ale auditului public extern, dar
modalitatea prin care Instituțiile Supreme de Audit reușesc să atingă aceste obiective este
diferită de la o țară la alta. Astfel, au luat naștere mai multe mo dele de organizare a
Instituțiilor Supreme de Audit ce există în întreaga lume și recunoscute la nivelul literaturii de
specialitate și a diverselor organisme de reglementare . 15

12 DFID, Briefing – Characteristics of different external audit systems, 2004
13 Dana Simona Gherai, Auditul public extern al Instituțiilor Supreme de Audit din Uniunea Europeană , Editura
Universității din Oradea, Oradea, 2014, p. 77
14 Declarația de la Lima cu privire la liniile directoare ale normelor de audit , elaborată de INTOSAI, 1977
15 Dana Simona Gherai, Auditul public extern al Instituțiilor Supreme de Audit din Uniunea Europeană , Editura
Universității din Oradea, Oradea, 2014, p. 77

10
În mod tradițional, acestea sunt grupate în organisme cu structuri organizato rice care
își au originea în mediul francez/latin, în mediul anglo -saxon sau în mediul german. Cu toate
acestea, în prezent, distincția se face în principal între organisme cu putere jurisdicțională și
organisme fără putere jurisdicțională. O altă distincț ie se poate face între instituțiile supreme
de audit monocrate, cu alte cuvinte, conduse de o singură persoană (președinte, auditor
general sau cenzor/auditor general), și instituții supreme de audit conduse de un organ
colegial (de exemplu, un consiliu, u n colegiu, un senat sau un plen). În cadrul acestei game
largi, se pot face distincții suplimentare, de exemplu, în funcție de competența instituției
supreme de audit de a desfășura audituri și la nivelurile inferioare ale administrației publice
sau în fun cție de relația dintre acest tip de instituție și parlamentul național.16
Toate instituțiile supreme de audit din UE sunt membre în cadrul INTOSAI și al
EUROSAI.
II.2: Curtea Europeană de Conturi
Declarație privind misiunea:
Să contribuie la îmbunătățirea gestiunii
financiare a UE, să promoveze răspunderea
pentru actul de gestiune și transparența și să
îndeplinească rolul de gardian independent
al intereselor financiare ale cetățenilor UE. Curtea de Conturi Europeană avertizează cu
privire la riscurile existente, oferă asigurare și evidențiază existența atât a deficiențelor, cât
și a reușitelor. Curtea formulează recomandări adresate factorilor de decizie și organelor
legislative din UE cu privire la modul în care se poate îmbunătăți gestionare a politicilor și a
programelor UE și cu privire la modul în care se poate asigura faptul că cetățenii europeni
sunt informați cu privire la utilizarea banilor lor.17
Curtea Europeană de Conturi (CEC) a fost instituită în 1977 , examinează
legitimitatea și regularitatea intrărilor și ieșirilor din Uniunea Europeană și supraveg hează
gestiunea financiară sănătoasă a bugetului UE.

16 Auditul public în Uniunea Europeană – Ghid privind instituțiile supreme de audit din UE și statele membre ale
acesteia, Curtea de Conturi Europeană, 2019, p. 7
17 https://www.eca.europa.eu/

11
Curtea funcționează sub forma unui organ colegial compus din 27 de membri, câte
unul din fiecare stat membru. Membrii Curții sunt numiți de Consiliu, după consultarea
Parlamentului European, pentru un m andat de șase ani, cu posibilitatea de reînnoire. Membrii
aleg din rândul lor un președinte, pentru un mandat de trei ani, cu posibilitatea de reînnoire.18
Misiune
În calitatea sa de auditor extern independent , Curtea Europeană de Conturi apără
interesele contribuabililor din UE. Nu dispune de puteri juridice, dar are misiunea de a
îmbunătăți gestionarea bugetului UE de către Comisia Europeană și de a raporta pe marginea
situației financiare a Uniunii.19 (https://europa.eu/european -union/about -eu/institutions –
bodie s/european -court -auditors_ro#ce -face-curtea -de-conturi )
Rol
Auditor extern – În societățile democratice, pentru a se asigura o supraveghere și un
proces decizional eficace, este esențial să se dispună de informații complete, exacte și ușor
accesibile cu p rivire la execuția bugetului și la implementarea politicilor. Aceste informații
contribuie la promovarea bunei gestiuni financiare, servind totodată drept bază pentru
obligația de a răspunde pentru actul de gestiune. Ca și statele membre, UE are nevoie de un
auditor extern care să joace rolul de gardian independent al intereselor financiare ale
cetățenilor. *
Gardianul finanțelor UE – În condițiile în care Europa se confruntă cu provocări din
ce în ce mai redutabile și cu o presiune crescută asupra finanțelor sale publice, rolul Curții de
Conturi Europene devine din ce în ce mai important. Curtea avertizează cu privire la riscurile
existente, oferă asigurări și formulează recomandări adresate factorilor de decizie din UE cu
privire la modalități de a îmbunătăți gestiunea finanțelor publice și de a se asigura că cetățenii
europeni știu cum sunt utilizați banii lor. Aceasta reprezintă, în esență, contribuția Curții la
consolidarea legitimității democratice și a sustenabilității Uniunii Europene. *20
*(https://www.eca.europa.eu/ro/Pages/MissionAndRole.aspx )

18 Fișa de informare nr. 15 Curtea de Conturi, 2009, p. 1
19 https://europa.eu/european -union/about -eu/institutions -bodies/european -court -auditors_ro#ce -face-curtea -de-
conturi
20 https://www.eca.europa.eu/ro/Pages/MissionAndRole.aspx

12
Activitatea de audit
Misiunea de Audit Auditurile se bazează pe probe și, dacă este necesar, sunt
efectuate la fața locului în celelalte instituții ale UE și în organele și organismele care
gestionează venituri sau cheltuieli în numele UE. Pentru activitatea Băncii Europene de
Investiții (BEI) de gestionare a veniturilor și a cheltuielilor UE, se aplică dispoziții speci ale. *
În statele membre, auditul se efectuează în colaborare cu instituțiile supreme de audit
naționale sau, în cazul în care acestea nu dispun de competențele necesare, cu serviciile
naționale competente. Curtea cooperează cu instituțiile supreme de audi t din statele membre
într-o atmosferă de încredere, respectându -și reciproc independența. *
Planificarea activității de audit Curtea își stabilește în deplină independență
programul de activitate. Procedura sa de programare anuală se bazează pe o evaluare
multianuală a riscurilor pentru diferitele domenii de politică. Comisiile PE pot aduce în
atenția Curții posibile subiecte de audit. Programul de activitate al Curții se publică pe site -ul
acesteia. *
Metodele de audit Prin activitățile sale, Curtea examine ază măsura în care sunt
îndeplinite obiectivele de politică ale UE și evaluează situația contabilă și gestiunea financiară
a bugetului UE. *
Curtea desfășoară diferite tipuri de audit:
• audituri ale performanței – cu privire la eficacitatea, eficiența și economicitatea
politicilor și programelor UE. Aceste audituri axate pe raportul costuri -beneficii
vizează aspecte specifice legate de gestiune sau de buget. Ele sunt selectate în funcție
de criterii precum interesul public, potențialul de amel iorare, riscul de performanță
nesatisfăcătoare sau riscul de nereguli; și
• audituri financiare și audituri de conformitate – cu privire la fiabilitatea conturilor
anuale și la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente (în special în vederea
declarației de asigurare), precum și evaluări ale conformității sistemelor și a
operațiunilor din domenii bugetare specifice cu normele și reglementările care li se
aplică. *

13
Curtea își desfășoară auditurile în conformitate cu standardele internaționale de aud it
(ISSAI), pe care le aplică la contextul specific al UE, precum și cu propriul cod de etică. Ea se
bazează pe manualul de audit al performanței și pe manualul de audit de conformitate, precum
și pe orientări practice, care sunt publicate pe site -ul Curți i.*
*https://op.europa.eu/webpub/eca/book -state-audit/ro/#h -1
Cooperarea cu terții – Curtea menține relații strânse cu instituțiile supreme de audit
naționale și cu organizațiile internaționale de audit, efectuează evaluări inter pares ,
interacționează cu grupuri de reflecție și cu organizații de cercetare și participă la discursul
academic. *
(https://op.europa.eu/webpub/eca/book -state-audit/ro/#h -1)
II.3: Curtea de Conturi a Rom âniei
Declarație privind misiunea:
Să auditeze formarea, administrarea și utilizarea
resurselor financiare ale statului și ale sectorului public,
să furnizeze parlamentului și unităților administrativ –
teritoriale rapoarte privind utilizarea și administrarea acestor resurse în conformitate cu
principiile legalită ții, regularității, economiei, eficienței și eficacității.21
Curtea de Conturi (CC) a fost înființată prin Legea din 24 ianuarie 1864 , publicată
în Monitorul Oficial nr.18 din 24 ianuarie 1864, sub denumirea de "Înalta Curte de
Compturi", pentru toată România. Legea a fost promulgată de Alecsandru Ioan I (Cuza), "Cu
mila lui Dumnedeu și voinția națională Domnu Principatelor -Unite -Române".
Potrivit art.15 din lege „Curtea este însarcinata cu cercetarea si hotararea socoteliloru
atingatore de veni turile Tesaurului, casieriiloru generale de judetie, regiiloru si ale
administratiiloru contributiuniloru indirecte, precumu si închearea socoteliloru atingatore de
chieltuielile facute de toti agentii comptabili. Veniturile si chieltuielile, fondurile si incasuirile
speciale ce isvorascu din budgetele judetieloru confirmate de sefulu Statului precumu si

21 http://www.curteadeconturi.ro/

14
cercetarea si licuidarea socoteliloru casseloru comunale, municipale si districtale, sunt
asemene de conpetintia Curtei.”22
Art. 116 din Constituția din 18 66 (publicată în Monitorul Oficial nr.142 din 13 iulie
1866) prevede că "Pentru toată România este o singură Curte de Conturi" .23
Conducerea Curții de Conturi se exercită de către plenul Curții de Conturi.
Conducerea executivă a Curții de Conturi se exercită de către președinte, ajutat de doi
vicepreședinți, care sunt consilieri de conturi.24
În structura Curții de Conturi se cuprind departamentele, camerele de conturi județene
și a municipiului București și un secretariat general. În cadrul Curții de Conturi sunt
organizate și structuri care funcționează în subordinea directă a președintelui Curții de
Conturi .25
Figura 2.1 : Organigrama Curții de Conturi

Sursa: http://www.curteadeconturi.ro/O rganizare.aspx

22 Art 15 Organizarea și conducerea Curții de Conturi | Lege 94/1992
23 CONSTITUȚIA României din 1866, Textul actului publicat in M.of nr 142/1 iun 1866
24 Art.5.- (1), REGULAMENTUL DE ORGANIZARE ȘI FUNCȚIONARE A CURȚII DE CONTURI A
ROMÂNIEI
25 .(art.6. – (1), REGULAMENTUL DE ORGANIZARE ȘI FUNCȚIONARE A CURȚII DE CONTURI A
ROMÂNIEI

15
Departamentele alcătuiesc structura centrală de specialitate și sunt conduse de câte un
consilier de conturi, care îndeplinește și funcția de șef de departament.
Conform hotărârii plenului, în cadrul Curții de Conturi sunt organizate 12
departamente:
→ Departamentul I – Metodologie, pregătire profesională, evaluarea activității de audit și
control, programare, raportare, sinteze și IT
→ Departamentul II – Finanțe publice, contractare datorie publică guvernamentală,
autorizare datorie publică locală, gestionarea creanțelor României și a
drepturilor/obligațiilor statului roman, restituirea proprietăților, statistica guvernamentală
→ Departamentul III – Transporturi, infrastructură, agricultură, dezvoltare rurală,
siguran ța alimentelor
→ Departamentul IV – Guvern, afaceri externe, economie, comerț, mediu de afaceri,
întreprinderi mici și mijlocii, resurse minerale
→ Departamentul V – Muncă și protecție social, pensii și alte drepturi de asigurări sociale,
ocuparea forței de mu ncă, sănătate, asigurări de sănătate
→ Departamentul VI – Coordonarea verificării bugetelor unităților administrative –
teritoriale
→ Departamentul VII – Acordă asistență juridică și consultanță structurilor de specialitate,
reprezintă Curtea de Conturi în insta nțele judecătorești
→ Departamentul VIII – Președinție, Parlament, Curtea Constituțională, Consiliul
Legislativ, Consiliul Concurenței, Avocatul Poporului, CNSAS, Autoritatea electorală
Permanentă, Consiliul Economic și Social, alte autorități publice
→ Depart amentul IX – Educație, cercetare, inovare, cultură, presă, știință, audiovizual,
mediu și schimbări climatice
→ Departamentul X – Administrarea activelor statului, privatizare, supraveghere
financiară, sistem bancar, tineret și sport
→ Departamentul XI – Apăra re națională, afaceri interne, fonduri europene, comunicații,
televiziune, radiodifuziune
→ Departamentul XII – Justiție, procuratură, magistratură, protecție și pază,
telecomunicații speciale, servicii de informații interne și externe, dezvoltare regional ș i
administrație publică locală. *
Serviciile care se află în subordinea direct ă a Președintelui:

16
• Direcția de control al achizițiilor publice, elaborare a metodologiei în acest domeniu și
pregătire profesională a personalului de specialitate
• Direcția Relații externe și Protocol
• Serviciul Comunicare, Imagine și Relații Publice
• Serviciul Audit Public Intern
• Compartiment UIP *
* (http://www.curteadeconturi.ro/Organizaredetaliu.aspx )
Activitatea de audit
Planificarea activit ății de audit – Activitatea de audit public extern, și anume auditul
financiar, auditul performanței și auditul de conformitate, este planificată în cadrul Curții de
Conturi a României la două niveluri, multianual și anual. *
Planificarea multianuală a activității Curții de Conturi a României se stabilește pentru
o perioadă de trei ani.
Metodele de audit – Misiunile de audit efectuate de Curtea de Conturi a României iau
forma unor:
• audituri financiare ale conturilor de execuție;
• audituri ale performanței;
• audituri de conformitate;
• audituri publice externe ale fondurilor comunitare.
Auditurile sunt efectuate în conformitate cu standardele Curții de Conturi a României,
elaborate pe baza standar delor formulate de INTOSAI (standardele ISSAI) și pe baza
reglementărilor, a manualelor și a orientărilor interne elaborate în conformitate cu standardele
ISSAI, adaptate cadrului specific al Curții de Conturi a României. *
Cooperarea cu tertii Curtea de C onturi a României menține relații cu alte instituții
supreme de audit de la nivel internațional prin schimb de experiență, prin participare la
conferințe, la seminare și la grupuri de lucru și prin publicarea unor studii relevante în
publicații internațion ale. *
*https://op.europa.eu/webpub/eca/book -state-audit/ro/#h -24

17
II.4: Oficiul Național de Audit din Ungaria
Declarație privind misiunea:
Promovarea unei gestionări transparente și
riguroase a finanțelor publice prin audituri
generatoare de valoare, efectuate pe baze
profesionale solide, contribuind astfel la buna
guvernanță.26
Oficiul Național de Audit (SAO) din Ungaria este instituția supremă de audit financiar
și economic a Adunării Naționale și raportează în fața acesteia. SAO este tutorele fondurilor
publice de 150 de ani și garantul financiar al democrației de 30 de ani.27
SAO este organul suprem al auditului și funcția sa este independent de Guvern, de și în
unele cazuri Guvernul poate cere ca SAO să efectueze audituri.28
Structura de lucru a oficiului este una concepută în funcție de proiecte. Cea mai mare
parte a auditorilor sunt repartizați în cadrul unui așa -numit „birou de proiecte”, de unde sunt
repartizați pentru diferite audituri, pe baza planului de alocare pentru audituri elaborat de
oficiu. Există și câteva departamente de sprijin, al căror rol este de a sprijini desfășurarea din
punct de vedere financiar, juridic și logistic a auditurilor și monitorizarea acestora.29

26 https://www.asz.hu/en
27 Auditul public în Uniunea Europeană – Ghid privind inst ituțiile supreme de audit din UE și statele membre ale
acesteia, Curtea de Conturi Europeană, 2019, p. 114
28 NAO, State Audit in the European Union, 2005, pag 128
29 Auditul public în Uniunea Europeană – Ghid privind instituțiile supreme de audit din UE și statele membre ale
acesteia, Curtea de Conturi Europeană, 2019, p. 117

18
Fig. 2.2: Organigrama Oficiului Național de Audit

Sursa: https://www.asz.hu/en/organization
Activitatea de audit
Planificarea activității de audit – Președintele oficiului elaborează un plan anual de
activitate și informează Adunarea Națională cu privire la planul de audit și la eventualele
modificări aduse acestuia.Planul de audit este publicat și prezentat Adunării Naționale din
șase în șase luni.Oficiul a introdus un sistem de planificare a auditurilor, în care se pune în
mai mare măsură accentu l pe selectarea temelor și pe controalele la fața locului care trebuie
incluse în planul de audit.Alocarea sarcinilor de audit este precedată de o procedură de
pregătire și aprobare care cuprinde mai multe etape, iar eficiența auditurilor este asigurată
printr-o planificare continuă.Pe parcursul definirii subiectelor de audit și a controalelor la fața
locului aferente, oficiul depune eforturi pentru a asigura utilizarea eficace și eficientă a
resurselor sale pentru fiecare subiect de audit, urmărind să sele cteze subiecte de actualitate
care prezintă interes pentru public.Planul de audit se poate modifica în funcție de
circumstanțele noi observate în contextul auditurilor. *

19
Metodele de audit – Oficiul desfășoară audituri de conformitate, audituri ale
perfor manței și audituri de urmărire subsecventă. Auditurile sale se concentrează asupra
legalității și regularității tuturor veniturilor și cheltuielilor din bugetul central.Oficiul își
desfășoară activitatea în conformitate cu reglementările legale, cu program ul de audit și cu
normele, metodele și standardele etice de audit.Metodologia instituției este elaborată și
publicată în conformitate cu standardele profesionale ale INTOSAI (cadrul ISSAI). *
Cooperarea cu tertii – Încă de la înființarea sa, Oficiul Națio nal de Audit din Ungaria
a pus un accent deosebit pe cooperarea științifică cu organismele profesionale și cu instituțiile
naționale de învățământ superior, cu scopul de a asigura o aplicare cât mai largă a activității
sale și de a dezvolta un dialog știin țific profesional în cadrul societății.Oficiul joacă un rol
activ în cadrul comunității internaționale de audit. Schimburile de experiență de audit la nivel
internațional și cooperarea cu instituțiile naționale supreme de audit și cu organizațiile
internaț ionale sunt importante. *
* Auditul public în Uniunea Europeană – Ghid privind instituțiile supreme de audit din UE și
statele membre ale acesteia, Curtea de Conturi Europeană, 2019, p. 118
II.5: Oficiul Național de Audit din Bulgaria
Declarație privind misiunea:
Să controleze execuția bugetului și gestiunea
altor fonduri publice și a altor activități publice
prin desfășurarea unor activități de audit
eficace, eficiente și cu un bun raport costuri –
beneficii, menite să îmbunătățească gestiunea
resurselor publice și răspunderea pentru această gestiune.30
Echipa de conducere a oficiului este formată dintr -un președinte, doi vicepreședinți și
doi membri, dintre care un reprezentant al Institutului Experților Contabili Publici Autorizați
și un reprezentant al Institutului Auditorilor Interni.Echipa de conducere este formată pe baza
principiului „guvernării deschise”.
Oficiul este organizat în șase direcții : pentru audituri financiare – 2; pentru audituri de
conformitate privind gestiunea financiară – 2; pentru audituri ale performanței – 1 și pentru

30 https://www.bulnao.government.bg /en

20
audituri specific – 1. .Fiecare dintre cei doi vicepreședinți este responsabil de trei direcții. În
plus, există șapte direcții pentru diferite responsabilități administrative, toate acestea aflându –
se direct în subordinea președintelui oficiului.31
Fig. 2.3 : Organigrama Oficiului Național de Audit

Sursa: https://www.bulnao.government.bg/en/articles/audit -directorates -1044
Activitatea de audit
Planificarea activității de audit – Oficiul își stabilește în deplină independență
programul de activitate. El își adoptă programul anual pentru activitățile de audit pe baza unor
domenii și a unor criterii prioritare. Oficiul are o procedură de programare anuală bazată pe
un plan de audit strategic pe trei ani, care definește domeniile de audit din care sunt selectate
anual sarcini specifice de audit pentru a fi incluse în programul anual de audit. Selecția
sarcinilor de audit se bazează pe criterii adoptate de oficiu.De asemenea, parlamentul poate
repartiza oficiului până la cinci audit uri suplimentare pe an.Programul de activitate al oficiului
se publică pe site -ul acestuia. *

31 NAO, State Audit in the European Union, 2005, pag 49

21
Metodele de audit – Oficiul efectuează: –audituri financiare; –audituri de
conformitate; –audituri ale performanței și –audituri specifice.Oficiul își desfășoară aud iturile
în conformitate cu standardele internaționale de audit (ISSAI) și cu bunele practici.Oficiul a
elaborat un manual de audit pentru a pune în aplicare standardele de audit acceptate la nivel
internațional și pentru a -și implementa activitatea de audi t. *
Cooperarea cu terții – Oficiul Național de Audit cooperează cu celelalte autorități
guvernamentale competente pentru a spori eficiența sistemului de control și pentru a lupta
împotriva criminalității și a corupției, precum și cu organizațiile profesi onale și cu cele
neguvernamentale pentru a face schimb de bune practici și pentru a promova dezvoltarea
profesională. *
* NAO, State Audit in the European Union, 2005, pag 51

22
Capitolul III: Studiu de caz

23
Bibliografie
1. Art.6.- (1), REGULAMENTUL DE ORGANIZARE ȘI FUNCȚIONARE A CURȚII DE
CONTURI A ROMÂNIEI
2. Art 15 Organizarea și conducerea Curții de Conturi | Lege 94/1992
3. Art.5.- (1), REGULAMENTUL DE ORGANIZARE ȘI FUNCȚIONARE A CURȚII DE
CONTURI A ROMÂNIEI
4. Auditul public în Uniunea Europeană – Ghid privind instituțiile supreme de audit din UE
și statele membre ale acesteia, Curtea de Conturi Europeană, 2019
5. C.E.C.C.A.R., Norme de audit, Editura C.E.C.C.A.R., București, 1999
6. CONSTITUȚIA României din 1866, Textul actului publicat in M.of nr 142/1 iun 1866
7. Cristina B.A., Auditul intern al societ ăților comerciale, Editura Risoprint, Cluj -Napoca,
2009
8. Dana Simona Gherai, Auditul public extern al Instituțiilor S upreme de Audit din Uniunea
Europeană , Editura Universității din Oradea, Oradea, 2014
9. Declarația de la Lima cu privire la liniile directoare ale normelor de audit , elaborată de
INTOSAI, 1977
10. DFID, Briefing – Characteristics of different external audit systems
11. Fișa de informare nr. 15 Curtea de Conturi, 2009
12. Florina Maria Tăvală, Abordori moderne ale auditului public în contextul
macroeconomic actual, Editura Universității ”Lucian Blaga”, Sibiu, 2017,
13. Laurențiu Dobroțeanu, Camelia Liliana Dobroțeanu, Audit – Concepte și practici, Editura
Economica, București, 2002
14. NAO, State Audit in the European Union, 2005
15. Oprean I., Procedurile auditului și ale cotrolului financiar , Editura Risoprint, Cluj –
Napoca, 2007
16. Victor M., Audit financiar – contabil, Editura Universitară, București, 2016
1. http://www.curteadeconturi.ro/
2. https://europa.eu/european -union/about -eu/institutions -bodies/european -court -auditors_ro
3. https://www.asz.hu/en/organization
4. https://www.bulnao.government.bg/en/articles/audit -directorates -1044
5. https://www.eca.europa.eu/ro/