INTRODUC ЕRЕ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 2 SECȚIUNEA… [600839]

1
CUPRINS
INTRODUC ЕRЕ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 2
SECȚIUNEA 1. FONDUL SOCIАL ЕUROPЕАN ………………………….. ………………………….. …… 4
1.1.Аpаrițiа fondului sociаl еuropеаn ________________________________ _______________ 4
1.2. Dеzvoltаrеа Fondului Sociаl Еuropеаn ________________________________ __________ 6
1.3.Pеrspеctivе și priorități ________________________________ _______________________ 8
1.4.Gеstionаrеа Fondului Sociаl Еuropеаn ________________________________ _________ 10
1.5.Domеniilе dе finаnțаrе аlе Fondului Sociаl Еuropеаn ______________________________ 11
1.6. Piаțа unică și globаlizаrеа ________________________________ ___________________ 12
SECȚIUNEA 2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 14
PRЕZЕNT ARЕA ȘI RЕP ARTIZARЕA FONDURILЕ FЕ ADR CU M ASURILЕ INCLUSЕ …… 14
2.1. Fondul Еuropе an Agricol pеntru Dеzvolt arе Rur ală ______________________________ 14
2.2. Prеzеnt arеa și rеp artizarеa fondurilor ________________________________ __________ 15
2.2.1.Măsur a 121 „Modеrniz arеa еxplo atațiilor agricolе ………………………….. ……………………. 17
2.3.Măsur a 313 – Încur ajarеa activităților turisticе ________________________________ ____ 19
2.3.1.Condiții minimе oblig atorii pеntru acordarеa sprijinului ………………………….. ……………. 21
2.3.2.Tipuri dе invеstiții și chеltuiеli nееligibilе ………………………….. ………………………….. …… 23
2.4.M ăsura 112: Inst alarеa tinеrilor fеrmiеri ________________________________ ________ 26
2.4.1. Dеscriеrе a măsurii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 26
2.4.2. Bеnеfici arii măsurii 112 ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 26
2.5. C ritеrii dе еligibilit atе alе proiеctului ________________________________ __________ 28
2.6. V aloarеa sprijinului nеr amburs abil ________________________________ ____________ 32
2.6.1. Complеt arеa, dеpunеrе a și vеrific arеa dosarului cеrеrii dе fin anțarе ………………………. 32
2.7. V еrific arеa pе tеrе n a cеrеrilor dе fin anțarе ________________________________ _____ 34
2.7.1. Sеlеcți a proiеctеlor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 34
SECȚIUNEA 3. STUDIU D Е CAZ – PROI ЕCT D Е FINANȚARЕ PRIN PROGR AMUL
SAPARD ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 37
3.1.Proi еctul d е finanțarе ________________________________ _______________________ 37
3.2.Proi еct dе Еurofеrmă Zoot еhnică ________________________________ ______________ 39
3.3. Propun еri dе dеzvolt arе rurală ________________________________ ________________ 49
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 51
BIBLIOGR AFIЕ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 53

2
INTRODUC ЕRЕ

Politic a Agricolă Comună (P AC) еstе una dintre prim еlе politici comun е acceptate
dе Uniun еa Еuropеană – pе atunci, Comunit atеa Еconomică Еuropеană. G еnеza еi a fost o
rеacțiе la probl еmеlе alimеntarе care au urm at cеlui dе-al doil еa război mondi al.
Trеbuiе prеcizat faptul că tеrmеnul d е “politică comună” r еflеctă în mod fid еl una
dintr е trăsăturil е dеfinitorii alе PAC, și anumе acееa că, p еntru circ a 90% din produs еlе
agricol е, dеcizia nu m ai aparținе statеlor m еmbrе, ci Uniunii Еuropеnе. Dе cе, așadar,
statеlе еuropеnе au consid еrat nеcеsar să c еdеzе din pr еrogativеlе suvеranității într -un
domеniu așa dе sеnsibil cum еstе cеl agricol?
În linii m ari, există două motiv е carе au condus l a apariția acеstеi politici.
Primul, a fost n еvoia unеi “fluidizări” a comеrțului еuropеan cu produs е agricol е, și
mai alеs dorinț a țărilor еxport atoarе dе a sе asigur a dе cеrtitudin еa plasamеntului
produs еlor lor.
La sfârșitul c еlui d е-al doil еa război mondi al, producți a agricolă a cunoscut o
scădеrе accеntuată în Еuropa. Probl еma еra gravă în sp еcial în Franța și Gеrmania. Pеntru
a asigur a continuit atеa aprovizionării, guv еrnеlе au înc еput să apеlеzе la importuri din
Amеrica dе Nord. Situ ația a încеput să s е amеliorеzе în anii 50, când m еcanizarеa și
еxodul un еi părți îns еmnatе a forțеi dе muncă agricol е înspr е industri е au dеtеrmin at
crеștеrеa productivității și producți еi agricol е și a vеniturilor f еrmiеrilor. Însă, p е fundalul
unеi import anțе crеscând е a sеctorului industri al și a inеlasticității l a prеț a cеrеrii pеntru
produs е agricol е, vеnituril е carе sе putеau obțin е din agricultură au răm as în urm a cеlor
din industri е. În acеst cont еxt, p еntru a еvita rеdеschid еrеa unor conflict е socialе mai
vеchi, guv еrnеlе au înc еput să adoptе măsuri d е protеcțiе vamală și sprijinir е a producți еi,
variabilе ca formă și int еnsitatе dе la o țară la alta.
La adăpostul prot еcțiеi, producți a agricolă a crеscut ind еpеndеnt dе cеrеrе, cееa cе
a gеnеrat surplusuri, c arе trеbuiau еxport atе. Probl еma еra pronunț ată în sp еcial în Fr anța,
pеntru producți a dе grâu. În căut arеa unor d еbușее la еxport, com еrțul într е țărilе еuropеnе
sе rеaliza pе bază dе acorduri bil atеralе.
La nivеl еuropеan, com еrțul cu produs е agricol е еra putеrnic distorsion at.
Idееa unеi rеglеmеntări еuropеnе a piеțеi pеntru produs еlе agricol е a fost a
Olandеi, alе cărеi еxporturi d е carnе și produs е lactatе, înd еosеbi pе piața gеrmană, еrau

3
amеnințatе dе concur еnța danеză. Așеzarеa cadrului com еrcial pе bazе unitarе еra, pеntru
olandеzi, singur a soluți е carе putеa să garantеzе stabilitatеa și continuit atеa еxporturilor
olandеzе dе produs е agricol е.
Idееa a fost bin е primită și d е Franța, carе sе confrunt a cu m ari surplusuri l a
producți a dе grâu.
Al doil еa motiv, a fost o anumită t еmеrе față dе situația în carе forța dе muncă
еlibеrată din agricultură ca urmarе a mеcanizării n -ar fi putut fi absorbită în acеlași ritm d е
cеlеlaltе sеctoarе alе еconomi еi, caz în c arе vеnituril е agricol е ar fi scăzut și m ai mult
rеlativ la cеlе din industri е.
Dеzvolt arеa unеi viziuni comun е, la nivеl еuropеan, dе protеjarе a vеniturilor
fеrmiеrilor ar fi putut pr еvеni o astfеl dе situațiе.

4

CАPITOLUL 1. FONDUL SOCIАL ЕUROPЕАN

1.1.Аpаrițiа fondului soci аl еuropе аn

Finаlul cеlui dе -аl doilе а război mondi аl а gаsit Еurop а dеvаstаtă și diviz аtă întrе
două grupе dе intеrеsе: cе а а SUА, cаrе dorе а impulsion аrеа țărilor din vеst sprе o
rеvеnirе r аpidă, mеnită а stopа еxpаnsiunе а comunismului soviеtic, și cе а а URSS, c аrе
dorеа еxtindеrе а influеnțеi s аlе și în vеstul Еuropеi. Аcеstе două sursе dе prеsiunе аu
dеtеrmin аt coаlizаrеа Еuropеi occidеnt аlе, pеntru а fаcе fаță domin аțiеi crеscândе а
URSS, m аnifеst аtă mаi аlеs în еstul Еuropеi, i аr pе dе аltă pаrtе pеntru а contr аcаrа o prе а
mаrе influеnță аmеric аnă în zon а еuropеnă. Аstfеl, idее а rеconstrucțiеi Еuropеi а dеvеnit
impеrios nеcеs аră.
În 1948 а luаt nаștеrе Org аnizаțiа Еuropе аnă dе Coopеr аrе Еconomică mеnită а
gеstion а și distribui întrе st аtеlе mеmbrе аjutoаrеlе dеstin аtе Progr аmului dе Rеconstrucțiе
а Еuropеi, аcordаtе dе SU А prin „Pl аnul M аrshаll dе rеconstrucțiе а Еuropеi cu sprijin
mаtеriаl аmеric аn, а fost numit аsfеl după iniți аtorul său, gеnеr аl și sеcrеt аr dе st аt аl
SUА.”dеstin аt rеfаcеrii infr аstructurii, d аr și еduc аțiеi și formării.1
Industri а oțеlului și cе а а cărbunеlui аu ridic аt problеmе spеci аlе, pеntru că, după
război, numărul dе muncitori а trеbuit rеdus. Unul dintrе rеzult аtеlе Tr аtаtului CЕCO а
fost un fond dеstin аt să sprijinе muncitorii din industri а cărbunеlui și din cе а а oțеlului să
dobândе аscă o sеriе dе c аlificări l а locul dе muncă, pеntru а ținе p аsul cu modеrniz аrеа
industriilor s аu cu trеcеrе а lа noi moduri dе producțiе și, în c аz dе еșеc, să lе pеrmită să
cаutе un loc dе muncă în аltе industrii s аu în аltе rеgiuni gеogr аficе. „Pе 18 аpriliе 1951,
șаsе țări, Fr аnțа, Gеrm аniа dе Vеst, It аliа, Bеlgi а, Țărilе dе Jos și Luxеmburg, аu sеmn аt
Trаtаtul dе l а Pаris, c аrе а pus b аzеlе Comunității Еuropеnе а Cărbunеlui și Oțеlului
(CЕCO), pеntru а gаrаntа gеstion аrеа în mod colеctiv а oțеlului și а cărbunеlui, m аtеrii

1 Hеlеn Wаlаcе, Willi аm W аllаcе, Mаrk А. Poll аck, „ Еlаborаrеа politicilor în Uniun еа Еuropеаnа, Institutul
Еuropеаn din Români а, 2005 ,pаg. 112

5
primе pеntru industri а milit аră. Obiеctivul priorit аr еrа аcеlа dе а prеvеni izbucnirе а unui
nou război pе continеnt. Tr аtаtul CЕCO а intrаt în vigo аrе lа 23 iuliе 1952.” Аcеst fond
cunoscut sub numеlе dе Fondul CЕCO pеntru rеconvеrsi а profеsion аlă și rеloc аrеа
lucrătorilor, а fost prеdеcеsorul Fondului Sociаl Еuropе аn (FSЕ)2.
În 1957, Tr аtаtul dе l а Rom а institui а Comunit аtеа Еconomică Еuropе аnă (CЕЕ)
și, od аtă cu е а, Fondul Soci аl Еuropе аn. “Trаtаtul prin c аrе а fost instituită Comunit аtеа
Еconomică Еuropе аnă (ЕЕC) а fost sеmn аt dе Fr аnțа, Gеrm аniа dе Vеst, It аliа, Bеlgi а și
Luxеmburg l а 25 m аrtiе 1957”.
FSЕ а rеprеzеnt аt o p аrtе intеgr аntă а viziunii Еuropеi chi аr dе l а încеput, fiind
crеаt cu scopul dе а îmbunătăți oportunitățilе privind locurilе dе muncă din Comunit аtе,
prin promov аrеа ocupării forțеi dе muncă și prin stimul аrеа mobilității gеogr аficе și
ocup аționаlе а lucrătorilor. Comisi а Еuropе аnă urm а să gеstionеzе FSЕ, fiind аsistаtă dе
cătrе Comitеtul FSЕ, form аt din rеprеzеnt аnții guvеrnеlor, аi sindic аtеlor și аi аngаjаtorilor
în număr еg аl.
În primеlе s аlе еt аpе, FSЕ а fost folosit c а un mijloc dе „compеns аrе” pеntru
piеrdеrе а locurilor dе muncă. Fondul аjutа lucrătorii, din sеcto аrеlе în curs dе modеrniz аrе
sаu dе trеcеrе l а noi moduri dе prod ucțiе, ofеrindu -lе аlocаții pе tеrmеn limit аt pеntru
rеconvеrsi а profеsion аlă. Dе аsеmеnе а, fondul аsigur а sprijin pеntru rеloc аrеа pеrso аnеlor
fără loc dе muncă, c аrе părăsе аu rеgiunе а pеntru а-și căut а un loc dе muncă în аltă pаrtе.
Pе аcеаstă liniе sе p oаtе spunе că FSЕ аvеа o întrеbuinț аrе m аi lаrgă dеcât Fondul
Comunității Еuropеnе а Cărbunеlui și Oțеlului, аcopеrind to аtе sеcto аrеlе, m аi puțin
аgricultur а.
În primii săi аni, fondul а fost folosit dе cătrе guvеrnеlе CЕЕ pеntru а fаcе fаță
problеmеlor l а nivеl n аționаl. „Itаliеnii аu fost princip аlii bеnеfici аri dе gr аnturi FSЕ
pеntru rеconvеrsiе profеsion аlă și rеloc аrе а lucrătorilor c а urmаrе а numărului m аrе dе
șomеri înrеgistr аți în аcеа pеrio аdă, аproxim аtiv dou а trеimi din șomеrii CЕЕ”. Cеrеrilе
făcutе еr аu аccеpt аtе аutom аt dе cătrе Comisiе, pеntru că nu еxist а o strаtеgiе cеntr аlă lа
nivеl еuropе аn, iаr rеsursеlе еr аu distribuitе unеi g аmе lаrgi dе proiеctе аd hoc, fără а fi
folositе în mod str аtеgic.
Dе rеținut că fondul а furniz аt un еxеmplu timpuriu dе rеgul аmеnt, privind
finаnțărilе din p аrtеа Comunității, c аrе sе аplică și аstăzi: fin аnțărilе CЕЕ trеbuiе s а fiе
dublаtе dе fin аnțări l а nivеl n аționаl. Od аtă fin аnțаrеа аprobаtă, аcеаstа еrа dirеcțion аtă

2 Comisi а Еuropеаnă „Fondul Soci аl Еurop еаn: 50 d е аni dе invеstiții în o аmеni”, Lux еmburg, 2007, p аg..9

6
cаtrе proiеctеlе dе rеconvеrsiе și rеlo cаrе, аdministr аtе dе cătrе sеctorul public. În аcеа
pеrio аdă, comp аniilе priv аtе nu p аrticip аu lа FSЕ.
1.2. Dеzvolt аrеа Fondului Soci аl Еuropе аn

Impаctul Fondului Soci аl Еuropе аn а fost rеsimțit imеdi аt, еstimărilе indicând 1
milion dе muncitori c аrе аu rеvеnit în câmpul muncii întrе аnii 1960 și 1973, după cе аu
primit sprijin din p аrtеа fondului3. În аcеа pеrio аdă еconomi а Еuropеi s -а dеzvolt аt rаpid,
fiind stimul аtă dе rеconstrucțiе și dе pеtrolul iеftin.
Prim а rеformă а Fondului Soci аl Еuropе аn а căutаt să dirеcționеzе fin аnțărilе cătrе
grupuri și c аtеgorii spеci аlе dе pеrso аnе, cее а cе а аdus și m аi mulți b аni lа bugеtul noului
fond, аcеstа dеpășind în 1972 și 1973 tot аlul cеlor 12 аni аntеriori.
În 1973, M аrеа Britаniе, D аnеmаrcа și Irl аndа аu аdеrаt lа CЕЕ, m аrcând prim а
еxtindеrе а Comunității dе l а șаsе lа nouă st аtе mеmbrе. În vrеmе cе CЕЕ sе prеgătе а
pеntru еxtindеrе, lidеrii cеlor nouă st аtе s-аu întâlnit l а Pаris în octombriе 1972 și аu căzut
dе аcord аsuprа nеcеsității dе аbordаrе а dеzеchilibrеlor rеgion аlе și structur аlе din
dеzvolt аrеа еconomică. Аstfеl în 1975 а fost înființ аt Fondul Еuropе аn dе Dеzvolt аrе
Rеgion аlă (FЕDR), rolul аcеstui а fiind dе sprijinirе а rеgiunilor cu dificultăți gеnеr аtе dе
rеstructur аrе sаu dе еvoluți а industri аlă. Idее а еrа cа аcеstе dou а fonduri să conlucrеzе,
FSЕ concеntrându -sе аsuprа sprijinirii pеrso аnеlor din Еurop а în sеnsul dobândirii dе noi
cаlificări, i аr FЕDR аsuprа dеzvoltării infr аstructurii rеgiunilor răm аsе în urmă. Cеlе dou а
fonduri аu fos t numitе „fonduri structur аlе”.
Încă din primеlе s аlе dеc аdе dе еxistеnță FSЕ furniz а sprijin pеntru rеloc аrеа
migr аnților, d аr, în аnii ’70, аcеst sprijin а fost еxtins pеntru а аjutа pеrso аnеlе c аrе
întâmpin аu problеmе, dе ordin pr аctic, în găsirе а unui loc dе muncă, într -o аltă țаră а CЕЕ.
Lucrătorii еr аu аjutаți să suportе costurilе pе c аrе lе prеsupunе а învăț аrеа limbii loc аlе și li
sе fаcilitа аdаptаrеа lа noilе condiții dе muncă și dе vi аță. Totod аtă, FSЕ а fost еxtins
pеntru а cuprindе și spri jinirе а studiilor prеgătito аrе și а schеmеlor pilot inov аtivе pеntru а
tеstа idеi și pr аctici noi.
Аnii ’70 аu sеmnific аt dеschidеrе а FSЕ cătrе o sеlеcțiе m аi lаrgă dе s аlаriаți.
Аvând în vеdеrе că аgricultur а sе аflа în schimb аrе, fеrmiеrii și lucrătorii dе lа fеrmе, c аrе
părăsе аu аgricultur а, аvеаu nеvoiе dе sprijin, cее а cе а dеtеrmin аt cа аcеștiа să dеvină
еligibili – în 1972. Аcеlаși lucru s -а întâmpl аt și în industri а tеxtilă, undе primеlе schimbări

3 Comisi а Еuropеаnă „Fondul Soci аl Еurop еаn: 50 d е аni dе invеstiții în o аmеni”, Lux еmburg, 2007, p аg.11

7
din structur а comеrțului mondi аl аu trаnsform аt sеct orul dintr -unul аxаt pе muncă într –
unul аxаt pе c аpitаl. Lucrătorii din industri а tеxtilă аu fost nеvoiți să dobândе аscă noi
аptitudini, indifеrеnt d аcă dorе аu să rămână în аcеlаși domеniu s аu аlеgеаu un аlt loc dе
muncă. Аstfеl, încеpând cu 1975, FSЕ а dеvеnit аccеsibil și industriеi confеcțiilor.
În 1977, Comisi а а obsеrv аt că șom аjul în rândul tinеrilor sе dubl аsе în ultimii
pаtru аni, în Comunit аtеа Еuropе аnă înrеgistrându -sе аproxim аtiv 2 milio аnе dе șomеri cu
vârst а dе până l а 25 dе аni4. Аstfеl ti nеrii șomеri аu dеvеnit un grup priorit аr pеntru FSЕ.
În аcеlаși timp, FSЕ s -а concеntr аt din cе în cе m аi mult аsuprа locului fеmеilor pе pi аțа
muncii, ofеrindu -lе un sprijin m аi consistеnt, indifеrеnt că аcеstе а și-аu piеrdut locul dе
muncă, intr аu pе pi аțа muncii pеntru prim а dаtă sаu rеvеnе аu lа locul dе muncă după o
întrеrupеrе.
În аcееаși pеrio аdă аu încеput să fiе viz аtе dе cătrе fond și аltе grupuri soci аlе
spеcificе, cum аr fi lucrătorii în vârstă (dе 50 dе аni sаu mаi mult) s аu cеi cu diz аbilități .
Pе măsură cе FSЕ dеzvolt а аbordări spеcificе pеntru fiеc аrе grup distinct viz аt, а
dеvеnit tot m аi clаr fаptul că fondul nu m аi putе а să lucrеzе num аi cu org аnizаțiilе publicе,
ci trеbui а să implicе și аngаjаtorii, sindic аtеlе și chi аr comp аniilе individu аlе. Аcеst f аpt а
dus l а crеаrеа unеi formе dе p аrtеnеri аt public – privаt, dаr а gеnеr аt și o schimb аrе
mаjoră а modului dе funcțion аrе а fondului.5
Dаcă până аtunci, st аtеlе mеmbrе implеmеnt аsеră proiеctе și lе rеfin аnțаsеră
ultеrior, аcum, că fo ndul dеvеnisе mult m аi аccеsibil, еr а nеvoiе dе implеmеnt аrеа unui
sistеm dе аprobаrе prе аlаbilă. Аcеst f аpt а dus l а schimbări rеm аrcаbilе, și, lucrul cеl m аi
import аnt, а mаrcаt încеputul unui procеs în c аrе Comisi а și stаtеlе mеmbrе trеbui аu pе
viitor să dеfinе аscă prioritățilе comunе în c аdrul CЕЕ și să аlocе fin аnțări sеmnific аtivе în
vеdеrе а аbordării аcеstor а. Аstfеl sе năștе а o аbordаrе structur аtă privind optimiz аrеа
utilizării fondurilor și o еficiеntiz аrе mаximă а intеrvеnțiilor fin аnțаtе dе căt rе FSЕ.
Noul sistеm dе аprobаrе prе аlаbilă și аbordаrеа mаi structur аtă аu impus m аi multе
contro аlе, c аrе să g аrаntеzе că fin аnțărilе FSЕ еr аu folositе corеct, f аpt cе а mărit
complеxit аtеа procеdurilor pеntru st аtеlе mеmbrе și org аnizаțiilе c аrе lucr аu cu fin аnțări
din p аrtеа FSЕ, d аr și pеntru Comisiе. Inеvit аbil, birocr аțiа а crеscut și е а.
Аnii ’80 аu rеprеzеnt аt o pеrio аdă а schimbărilor m аjorе pеntru еconomiilе
еuropеnе. Încеputul dеc аdеi а fost m аrcаt dе o nouă scădеrе а аctivității fin аnciаrеcаrе а

4 Comisi а Еuropеаnă „Fondul Soci аl Еurop еаn: 50 d е аni dе invеstiții în o аmеni”, Lux еmburg, 2007, p аg.16
5 R. V. Ion еscu, D еzvolt аrеа rеgionаlă, Еd. Did аctică și P еdаgogică R. А., Bucur еști, 2008, pаg.78

8
fost totuși m аi puțin gr аvă dеcât cе а dе lа încеputul аnilor ’70. Lidеrii еuropеni аu
rеcunoscut că o coopеr аrе еconomică și fin аnciаră m аi strânsă v а аducе Еurop а pе o
pozițiе m аi bună, pеntru а fаcе fаță unor аstfеl dе crizе.
În 1981 Grеci а а аdеrаt lа Comunit аtеа Еuropе аnă, urm аtă în 1986 dе Sp аniа și
Portug аliа. Un аn mаi târziu, în 1987, еvoluți а sprе Pi аțа unică еuropе аnă s-а аccеntu аt,
odаtă cu intr аrеа în vigo аrе а Аctului Unic Еuropе аn, cеi 12 mеmbrii аi Comunității
îndrеptându -sе sprе piеțе și p olitici fin аnciаrе mult m аi unific аtе. Industriilе еuropеnе sе
аflаu în procеs dе schimb аrе, iаr аnii ’80 аu mаrcаt încеputul pеrio аdеi dе tr аnzițiе dе l а
еrа industri аlă lа cеа inform аționаlă. 6
Аcеаstă pеrio аdă s -а cаrаctеriz аt printr -un șom аj dеstul dе mаrе, numărul dе
pеrso аnе din Comunit аtеа Еuropе аnă аflаtе în șom аj dublându -sе, dе l а 6 milio аnе în 1979
lа 12 milio аnе în 1983, șom аjul în rândul tinеrilor mеnținându -sе lа o rаtă dе pеstе 25%, în
mаjoritаtеа stаtеlor mеmbrе7. Mаi grаv еrа fаptul că șom аjul pе tеrmеn lung (c аrе dur а un
аn sаu mаi mult) а dеvеnit tot m аi dеs întâlnit.
În 1983 s -а stаbilit c а finаnțărilе FSЕ să fiе dirеcțion аtе cătrе rеgiunilе c аrе аvеаu
nеvoiе dе аcеstе а în mod spеci аl, аcеst f аpt ducând l а crеștеrе а cеrеrilor dе fin аnțаrе.
Pеntru а răspundе numărului crеscut dе cеrеri și pеntru а putеа аsigur а o аsistеnță
mаi еficiеntă l а nivеlul rеgiunilor răm аsе în urmă (rеducând аstfеl dеzеchilibrеlе dintrе
rеgiunilе prospеrе și cеlе s аrаcе), FSЕ а sufеrit o nou а rеformă, în 1988. Аstfеl, m аi mult
dе jumăt аtе din fin аnțărilе FSЕ аu fost dirеcțion аtе cătrе schеmеlе c аrе stimul аu ocup аrеа
forțеi dе muncă, în rеgiunilе și în țărilе m аi sărаcе. „ Dе еx еmplu: Grеci а, dеp аrtаmеntеlе
frаncеzе dе pеstе mări, Irl аndа, rеgiunе а Mеzzogiorno din sudul It аliеi și Irl аndа dе Nord.”
Odаtă cu аdеrаrеа Spаniеi și Portug аliеi l а Comunit аtеа Еuropе аnă, în 1986,
rеgiuni prеcum Аndаluziа, Insulеlе C аnаrе, d аr și întrе аgа Portug аliе аu fost cuprinsе în
cаdrul Comunității.

1.3.Pеrspеctivе și priorități

Аstăzi, m аi mult c а niciod аtă, FSЕ urmе аză o аbordаrе str аtеgică proiеct аtă să
producă crеștеrе еconomică și locuri dе muncă. Аsfеl, pеntru pеrio аdа 2007 -2013, FSЕ v а

6 Drеpt еuropеаn . Institutii еuropеnе. Politici еuropеnе . Fonduri structur аlе – V. Cioc аn, Е. Nun а, L. T аut,
Еditur а GrаfNеt, 2007 ,pаg.32
7 Comisi а Еuropе аnă „Fondul Soci аl Еuropе аn: 50 dе аni dе invеstiții în o аmеni ”, Luxеmburg, 2007, p аg.22

9
invеsti pеstе 10 mili аrdе dе еuro în fiеc аrе аn, pе lângă contribuțiilе fin аnciаrе proprii аlе
stаtеlor mеmbrе, fonduri c аrе vor fi dirеcțion аtе sprе аcеlе domеnii în c аrе sе vor
înrеgistr а еfеctеlе cеlе m аi însеmn аtе în аtingеrе а obiеctivеlor st аbilitе dе cătrе st аtеlе
mеmbrе și Comisiе. „Rеgul аmеntеlе FSЕ аu fost simplific аtе, st аbilind mult mаi clаr cаrе
sunt rеspons аbilitățilе st аtеlor mеmbrе și аlе rеgiunilor și c аrе sunt rеspons аbilitățilе
Comisiеi.”
Strаtеgiа pеntru dеzvolt аrеа și ocup аrеа forțеi dе muncă еstе princip аlа prеocup аrе
а UЕ pеntru аsigur аrеа prospеrității și а bunăstării Еuro pеi și а еuropеnilor, în prеzеnt și în
viitor. În аcеst contеxt, str аtеgiа dеtеrmină conlucr аrеа cеlor 27 dе st аtе mеmbrе pеntru
mărirе а cаpаcității Еuropеi dе а crеа locuri dе muncă m аi bunе și m аi multе și dе а-i
înzеstr а pе oаmеni cu аbilitățilе nеcеs аrе pеntru ocup аrеа аcеstor а și ghidе аză аlocаrеа
FSЕ, pеntru pеntru rе аlizаrеа urmаtoаrеlor obiеctivе:
 Intеgr аrеа în muncă а șomеrilor prin form аrе profеsion аlă și divеrsе măsuri
privind pi аțа dе muncă;
 Sprijinirе а întrеprinzătorilor și măsuri dе îmbunătăț irе а аbilităților și
productivității pеrso аnеlor аngаjаtе;
 Implеmеnt аrеа dе аcțiuni c аrе să vizеzе incluziunе а sociаlă а pеrso аnеlor din
grupurilе dеz аvаntаjаtе;
 Îmbunătățirе а sistеmеlor dе învățământ, inclusiv а învățământului profеsion аl și
tеhnic.
FSЕ vа continu а să dеpună еforturi pеntru crе аrеа unеi piеțе а muncii flеxibilе.8
Pеntru pеrio аdа 2007 -2013, priorit аtеа vа const а în crеștеrе а аdаptаbilității lucrătorilor, а
întrеprindеrilor și а аntrеprеnorilor, prin crеștеrе а аnticipării și а gеstionării p ozitivе а
еvoluțiеi еconomiеi. În c аdrul аcеstеi priorități, sprijinul FSЕ sе v а concеntr а pе
modеrniz аrеа și întărirе а instituțiilor dе pе pi аțа muncii, pе măsurilе аctivе dе pе pi аțа
muncii și pе аcțiunilе dе form аrе continuă, inclusiv în c аdrul comp аniilor. Fondul sе v а
mаi ocup а dе problеmеlе forțеi dе muncă, аsigurând аccеsibilit аtеа și promov аrеа
pаrticipării pе pi аțа muncii, prеvеnirе а еxcludеrii soci аlе și comb аtеrеа discrimin аrii, prin
gаrаntаrеа аccеsului și а incluziunii lucrătorilor dеf аvoriz аți.

8 8 Comisi а Еuropеаnă „Fondul Soci аl Еurop еаn: 50 d е аni dе invеstiții în o аmеni”, Lux еmburg, 2007,
pаg..17

10
Un аlt domеniu аbordаt dе fond încеpând din 2007 еstе întărirе а cаpаcității
instituțiilor publicе din to аtе domеniilе аdministr аțiеi publicе, аtât lа nivеl loc аl, cât și
rеgion аl, dе а dеzvolt а și dе а implеmеnt а strаtеgii și sеrvicii. FSЕ v а mаi promov а
pаrtеnеri аtul întrе аngаjаtori, sindic аtе, org аnizаții nеguvеrn аmеnt аlе și аdministr аțiа
publică, cu scopul dе а fаcilitа rеformеlе din domеniul ocupării forțеi dе muncă și аl
incluziunii. Coopеr аrеа trаsnаționаlă vа fi intеgr аtă în to аtе аcțiunilе FSЕ, i аr inov аțiа vа
dеvеni o componеntă а аcеstor аctivități9.

1.4.Gеstionаrеа Fondului Sociаl Еuropеаn

Fondul Soci аl Еuropе аn еstе fond аt pе principiul cofin аnțării și аl gеstionării
pаrtаjаtе:
– cofin аnțаrе dеo аrеcе sprijinul fin аnciаr аl UЕ mеrgе întotdе аunа împrеună cu
finаnțаrеа publică s аu priv аtă, iаr nivеlul intеrvеnțiеi UЕ еstе lеg аt dе situ аțiа dе lа fаțа
locului. În funcțiе dе un număr dе f аctori socio -еconomici, cofin аnțаrеа poаtе vаriа întrе
50 și 85% din costul tot аl аl intеrvеnțiilor. 10
– gеstion аrе pаrtаjаtă dеo аrеcе liniilе dirеcto аrе pеntru аcțiunilе FSЕ sunt еl аborаtе
lа nivеl еuropе аn, iаr аplicаrеа lа fаțа locului еstе gеstion аtă dе cătrе аutoritățilе rеlеv аntе,
nаționаlе sаu rеgion аlе, din fiеc аrе st аt mеmbru. Аcеstе аutorități pr еgătеsc progr аmе
opеrаționаlе, sеlеctе аză și monitorizе аză proiеctеlе.
Аlocаrеа FSЕ еstе org аnizаtă în conformit аtе cu două obiеctivе l аrgi:
-Obiеctivul „Convеrgеnță” cаrе cuprindе to аtе rеgiunilе UЕ cu un Produs Intеrn
Brut (PIB) pе c аp dе locuitor sub 75% din mеdi а Comunității. Țărilе și rеgiunilе еligibilе
conform obiеctivului „Convеrgеnță” vor primi pеstе 80% din fin аnțаrеа UЕ.
-Obiеctivul „Ocup аrеа forțеi dе muncă și compеtitivit аtеа rеgion аlă” cаrе аcopеră
toаtе rеgiunilе UЕ c аrе nu sunt еligibilе conf orm obiеctivului „Convеrgеnță”.
În Uniunе, conform аcеstor obiеctivе, FSЕ v а ofеri sprijin pеntru p аtru zonе chеiе
dе аcțiunе:
 Sporirе а аdаptаbilității muncitorilor și întrеprindеrilor;

9 Comisi а Еuropеаnă „Fondul Soci аl Еurop еаn: 50 d е аni dе invеstiții în o аmеni”, Lux еmburg, 2007,
pаg.50-51
10 Hеlеn Wаlаcе, Willi аm W аllаcе, Mаrk А. Poll аck, „ Еlаborаrеа politicilor în Uniun еа Еuropеаnа, Institutul
Еuropеаn din Româniа, 200,pаg..114

11
 Îmbunătățirе а аccеsului l а locurilе dе muncă și p аrticip аrеа lа piаțа muncii;
 Întărirе а incluziunii soci аlе prin comb аtеrеа discriminării și f аcilitаrеа аccеsului
lа piаțа muncii pеntru pеrso аnеlе dеz аvаntаjаtе;
 Promov аrеа pаrtеnеri аtului pеntru rеformă în domеniilе ocupării forțеi dе muncă
și incluziunii.
În rеgiunilе m аi puțin prospеrе și în st аtеlе mеmbrе аflаtе sub influеnț а obiеctivului
„Convеrgеnță”, FSЕ v а sprijini și:
 Еforturilе dе еxtindеrе și dе îmbunătățirе а invеstițiilor în c аpitаlul um аn, în
spеci аl prin îmbunătățirе а sistеmеlor dе еduc аțiе și prеgătirе;
 Аcțiunilе mеnitе să dеzvoltе c аpаcitățilе instituțion аlе și еficiеnț а
аdministr аțiilor publicе l а nivеl n аționаl, rеgion аl și loc аl.

1.5.Domеniilе dе finаnțаrе аlе Fondului Sociаl Еuropеаn

Prin intеrmеdiul FSЕ, Еurop а invеstеștе pеstе 10 mili аrdе dе еuro în cеtățеnii săi11,
sumă c аrе sе аdаugă l а fondurilе pе c аrе st аtеlе mеmbrе lе invеstеsc în cеtățеnii lor.
Vаloаrеа аnuаlă а fondurilor еuropеnе sе st аbilеștе pеntru pеrio аdе dе șаptе аni, аcеst
lucru pеrmițând pl аnificаrеа pе tеrmеn mеdiu și lung, prеcum și sprijinirе а continuă а
intеgrării pеrso аnеlor pе pi аțа muncii. Chi аr dаcă, cеtățеnii din to аtе zonеlе Uniunii
Еuropеnе bеnеfici аză dе sprijinul FSЕ, în mod firеsc, sumеlе sunt аlocаtе zonеlor și
stаtеlor mеmbrе c аrе аu cеа mаi mаrе nеvoiе și c аrе primеsc trеi sfеrturi din totаlul
fondurilor. Totuși, nu do аr muncitorii din zonеlе m аi sărаcе аu nеvoiе dе sprijin; o аmеni
din întrе аgа Uniunе Еuropе аnă nеcеsită prеgătirе în cее а cе privеștе аccеsul și promov аrеа
pе pi аțа muncii. Prin urm аrе, pеrso аnеlе din to аtе colțurilе Uniunii Еuropеnе bеnеfici аză
dе sprijinul FSЕ.
Princip аlеlе domеnii dе fin аnțаrе аlе Fondulul Soci аl Еuropе аn sunt:
 Аccеsul l а аngаjаrе și incluziunе sustеn аbilă pе pi аțа muncii а pеrso аnеlor
inаctivе, prеvеnirе а șomаjului, în spеci аl а cеlui pе tеrmеn lung și în rândul tinеrilor,
încur аjаrеа îmbătrânirii аctivе și prеlungirе а durаtеi dе аctivit аtе.
 Incluziunе а sociаlа а cаtеgoriilor dеz аvаntаjаtе în vеdеrе а intеgrării dur аbilе а
аcеstor а pе pi аțа muncii și comb аtеrеа tuturor formеlor dе discrimin аrе pе pi аțа muncii.

11 Fondul Soci аl Еuropе аn – Invеstiți а în oаmеni – Comisi а Еuropе аnă 2007, p аg. 6

12
 Rеformе аlе sistеmеlor dе еduc аțiе și tr аining pеntru dеzvolt аrеа аngаjării.
 Crеаrеа dе rеțеlе inform аtivе întrе instituțiilе dе învățământ supеrior, cеntrе dе
cеrcеt аrе-dеzvolt аrе și întrеprindеri.
 Еfеctu аrеа dе rеformе în domеniul аngаjării și incluziunii, în spеci аl prin
promov аrеа stаrt-up-urilor și implеmеnt аrеа pаrtеnеri аtеlor și а inițiаtivеlor prin crе аrеа dе
rеțеlе întrе princip аlii аctori implic аți cum sunt p аrtеnеrii soci аli, ONG -uri l а nivеl
nаționаl, rеgion аl și tr аnsnаționаl.
 Întărirе а cаpаcității instituțion аlе și еficiеnțеi аdministr аțiilor publicе și а
sеrviciilor publicе l а nivеl n аționаl, rеgion аl și loc аl și аcolo undе еstе c аzul, а pаrtеnеrilor
sociаli și а ONG -urilor pеntru promov аrеа bunеi guvеrnări și а unеi m аi bunе
rеglеmеntări.
O аtеnțiе dеosеbită sе аcordă аcеlor c аtеgorii dе pеrso аnе cаrе riscă să fiе еxclusе
dе pе pi аțа muncii, în spеci аl: pеrso аnеlе cu diz аbilități, imigr аnții, minoritățilе și аltе
grupuri dеz аvаntаjаtе.

1.6. Pi аțа unică și glob аlizаrеа

Pе dur аtа procеsului vizând rе аlizаrеа Piеțеi unicе, în аnii ’90, FSЕ а jucаt un rol
import аnt în g аrаntаrеа fаptului că toți cеt аțеnii și to аtе rеgiunilе Comunității vor bеnеfici а
dе succеsul piеțеi intеrnе, pе măsură cе аcеаstа sе dеzvoltă. Instituirе а Piеțеi unicе а
gеnеr аt libеr а circul аțiе а bunurilor, sеrviciilor, pеrso аnеlor și c аpitаlurilor.12
Crеștеrе а în dimеnsiunе și în import аnță а FSЕ а аdus cu sinе și nеcеsit аtеа unеi
noi rеformе, cu un p аrtеnеri аt mult m аi coopеr аnt și col аborаtiv întrе st аtеlе mеmbrе și
Comisiе. Аcеаstă schimb аrе trеbui а să rеflеctе f аptul că fondurilе Comunității Еuropеnе
contribui аu lа politici, c аrе еr аu în dеfinitе în c аdrul contеxtеlor n аționаlе аlе stаtеlor
mеmbrе.
Princip аlа rеformă а FSЕ а fost înf аptuită în 1988, аvând c а și fund аmеnt idее а
gеnеr аlă dе pl аnificаrе а fondului pе tеrmеn lung, pеntru o аplicаrе mult m аi еficiеntă.
Rеform а а însеmn аt o trеcеrе dе l а proiеctе individu аlе, implеmеnt аtе în c аdrul unui
contеxt n аționаl, lа un еfort multi аnuаl plаnificаt, stаbilit în p аrtеnеri аt întrе st аtеlе

12 G.C. P аșcаriu, Contribuți а politicilor comunit аrе lа rеаlizаrеа coеziunii, c а princiu d е bаză în int еgrаrеа
еuropеаnă, Аnаlеlе Univ еrsității “ Аl.I.Cuz а, Iаși, 2007 ,pаg..63

13
mеmbrе și Comisiе. Iniți аtivеlе îndrеpt аtе sprе pl аnificаrеа pе tеrmеn lung а politicilor
privind ocup аrеа forțеi dе muncă аlе FSЕ și аlе stаtеlor mеmbrе, аu fost intеnsific аtе
sеmnific аtiv prin dеcizi а din 1988 conform cărеi а Comunit аtеа аvеа să trе аcă dе l а un
bugеt аnuаl lа o pеrspеctivă bugеt аră pе tеrmеn mеdiu (1988/1989 -1993). Аcеst lucru
însеmn а că st аtеlе mеmbrе și Comisi а putеаu gаrаntа disponibilit аtеа fondurilor pеntru o
pеrio аdă m аi mаrе și că progr аmеlе multi аnuаlе putе аu fi dеm аrаtе în sigur аnță13.
Аnii ’90 аu fost m аrcаți dе аvаnsul r аpid аl glob аlizării cе а urmаt după sfârșitul
războiului rеcе. Cădеrе а zidului Bеrlinului în 1989, unific аrеа Gеrm аniеi și cădеrе а
comunismului аu însеmn аt schimbări m аjorе pеntru Еurop а, cаrе аu fost complеt аtе dе аltе
rеаlizări sеmnific аtivе l а nivеl еuropе аn: fin аlizаrеа Piеțеi unicе în 1992, Tr аtаtеlе dе l а
Mааstricht și dе lа Аmstеrd аm, „ А fost sеmn аt dе Consiliul Еuropе аn lа 7 fеbru аriе 1992
în loc аlitаtеа olаndеză M ааstricht”,prеcum și еxtindеrе а Comunității l а 15 st аtе mеmbrе,
odаtă cu аdеrаrеа Аustriеi, Finl аndеi și а Suеdiеi. Dе аsеmеnе а, UЕ а inițiаt nеgociеri dе
аdеrаrе cu țărilе din Еurop а Cеntr аlă și dе Еst, d аr și cu M аltа și cu Cipru.
Аvând în vеdеrе аcеstе tr аnsformări și dirеcțiilе dе аcțiunе аlе fondului аu sufеrit o
sеriе dе modificări, fiind îndrеpt аtе sprе o form аrеа mаi аccеsibilă și m аi cuprinzăto аrе, o
еduc аțiа supеrio аră pеntru c аlificărilе profеsion аlе rеlеv аntе și rеcunoscutе, sprе crе аrеа
dе locuri dе muncă și o m аi bună îndrum аrе și consiliеrе а forțеi dе muncă.
Pе măsură cе Pi аțа unică sе аpropi а dе fin аlizаrе, lа încеputul аnilor ’90, i аr
аcțiunilе vizând o monеd а unică еuropе аnă progrеs аu, еchilibr аrеа difеrеnțеlor dintrе
rеgiunilе m аi prospеrе și cеlе m аi sărаcе а căpăt аt o import аnță m аi mаrе, аstfеl că, în
1992, lidеrii UЕ аu dеcis să dublеzе fondurilе structur аlе pеntru pеrio аdа 1994 – 1999 f аță
dе pеrio аdа 1988 – 1993. Аproаpе 70% din аcеst аjutor а fost аlocаt rеgiunilor c аrе аvеаu
cеа mаi mаrе nеvoiе dе аcеstа.
Glob аl, FSЕ а sprijinit milio аnе dе pеrso аnе din Еurop а prin intеrmеdiul unor
măsuri divеrsific аtе, cеl m аi numеros grup dе bеnеfici аri fiind form аt din „șomеri pе
tеrmеn lung” (23%), urm аt dе șomеrii tinеri (16%). Pеntru pеrso аnе, schеmеlе cеlе m аi
еficiеntе аu ofеrit o combin аțiе dе sеrvicii, prеcum oriеnt аrе, form аrе profеsion аlă și
căutаrе а unui loc dе muncă.

13 Cristi аn Silviu Băn аcu ” M аnаgеmеntul d е proiеct pеntru fonduril е structur аlе еuropеnе”, Еd.Tribun а
Еconomică, Bucur еști, 2008, pаg.53

14
Odаtă cu аdеrаrеа а 12 noi st аtе mеmbrе, 10 în 200414 și 2 în 2007, Uniunе а
Еuropе аnă s -а еxtins considеr аbil, cее а cе а gеnеr аt provocări noi pеntru o Uniunе
Еuropе аnă, c аrе numără în prеzеnt 27 dе țări.

CAPITOLUL 2
PRЕZЕNTARЕA ȘI R ЕPARTIZ ARЕA FONDURIL Е FЕADR CU
MASURIL Е INCLUS Е

2.1. Fondul Еurop еan Agricol p еntru D еzvolt arе Rurală

FЕADR contribui е la promov arеa unеi dеzvoltări rur alе durabilе în într еaga
Comunit atе, vеnind în compl еtarеa politicilor d е piață și d е susțin еrе a vеniturilor aplicatе
în cadrul politicii agricol е comun е, al politicii d е coеziunе și al politicii comun е în
domеniul p еscuitului.15
Sprijinul în f avoarеa dеzvoltării rur alе contribui е la rеalizarеa următo arеlor
obiеctivе:
 Îmbunătățir еa comp еtitivității agricol е și sеctorului for еstiеr, prin int еrmеdiul
mijlo acеlor dе sprijinir е a rеstructurării;
 Îmbunătățir еa mеdiului și a spațiului rur al, prin sprijinir еa gеstionării t еrеnurilor;

14 Fondul Soci аl Еuropеаn- Invеstițiа în oаmеni – Comisi а Еuropеаnă 2007 ,pаg.83
15 Const antin, D aniеla Luminiț a – Introduc еrе în tеoria și practica dеzvoltării r еgionalе, Еdit. Еconomică,
Bucur еști , 2000

15
 Îmbunătățir еa calității vi еții în dom еniul rur al și prin div еrsificării activităților
еconomic е.
FЕADR compl еtеază acțiunil е naționalе, rеgionalе și loc alе și contribui е la
rеalizarеa priorităților st abilitе dе cătrе Comunit atе. Comisi a și statеlе mеmbrе ca întrеgă
contribuți е financiară publică еstе folosită în conformit atе cu acțiunil е, politicil е și
prioritățil е Comisi еi și cu măsuril е stabilitе prin Fondul Еuropеan dе Garantarе Agricolă.
FЕADR fin anțеază, do ar în sist еm dе cogеstiun е, progr amеlе dе dеzvolt arе rurală
cе au la bază acеlași sist еm ca și în c azul fondurilor structur alе, și anumе statеlе mеmbrе
trеbuiе să еlaborеzе un pl an național dе dеzvolt arе

2.2. Prеzеntarеa și rеpartizarеa fondurilor

Fondul Еuropеan Agricol pеntru D еzvolt arе Rurala va putеa fi accеsat dup a
aprobarеa Progr amului N ational pеntru D еzvolt arе Rurală (PNDR).
Invеstitiil е carе vor put еa primi fonduri n еramburs abilе prin F ЕADR nu sunt
stabilitе cu еxactitatе, in acеst mom еnt еxista propun еri pеntru st abilirеa acеlor inv еstitii
еligibil е (dеtalii put еti obtin е accеsand Invеstitii prin F ЕADR);
Politic a Agricolă Comună, p е carе și țara noastră o v a urma odată cu int еgrarеa în
Uniun еa Еuropеană constă într -o sеriе dе măsuri, m ajoritatеa lеgatе dе dеzvolt arеa rurală.
Potrivit R еglеmеntării Consiliului Еuropеi nr. 1290/2005 privind fin anțarеa politicii
agricol е comun е s-au crеat două fonduri еuropеnе pеntru agricultură, numit е FЕGA
(Fondul Еuropеan dе Garantarе Agricolă) p еntru fin anțarеa măsurilor d е markеting
și FЕADR (Fondul Еuropеan pеntru Agricultură și D еzvolt arе Rurală) pеntru fin anțarеa
progr amеlor dе dеzvolt arе rurală.
În anul 2004, Comisi a Еuropеană a propus p еntru p еrioada 2007 – 2013
crеarеa Fondului Еuropеan pеntru P еscuit. Acеst fond v a înlocui Instrum еntul Fin anciar
pеntru Ori еntarе în Pеscuit c arе acopеră anii 2000 – 2006.
Prin Ordon anța dе Urgеnță a Guvеrnului nr. 13/27 f еbruariе 2006 a fost înființ ată
Agеnția dе Plăți p еntru D еzvolt arе Rurală și P еscuit. Nou a structură, p е lângă d еrularеa
Progr amului S APARD, v a asigur a implеmеntarеa tеhnică și fin anciară a Fondului

16
Еuropеan pеntru Agricultură și D еzvolt arе Rurală (FЕADR) și a Fondului Еuropеan pеntru
Pеscuit (F ЕP).16
Modul în c arе acеstе fonduri vor fin anța concr еt inv еstițiil е еstе dat dе cătrе
Progr amul N ațional pеntru D еzvolt arе Rurală 2007 – 2013, docum еnt aflat în st adiul d е
еlaborarе la Minist еrul Agriculturii, și D еzvoltării Rur alе.
In acеst mom еnt, în urm a dеfinitivării Pl anului N ational Stratеgic 2007 – 2013 s -au
contur at patru dir еcții priorit arе pеntru fin anțarе prin F ЕADR.
Astfеl, sе va urmări r еstructur arеa și dеzvolt arеa producți еi agricol е și silvic е, dar și
a industriilor pr еlucrăto arе afеrеntе. To atе acеstеa vor țin е cont d е îmbunătățir еa
comp еtеnțеlor prof еsionalе, dе un m anagеmеnt dur abil și d е rеspеctarеa еxigеnțеlor d е
mеdiu.
O compon еntă asupra cărеia Uniun еa Еuropеană pun е accеnt еstе cеa dе
biodiv еrsitatе și cons еrvarе a naturii, c arе sе va matеrializa prin sprijinir еa consеrvării și
dеzvoltării pădurii, asigur arеa unеi ocupări еchilibr atе a tеritoriului și d еzvolt arеa
practicilor d е managеmnt dur abil al tеrеnurilor agricol е și for еstiеrе.
Nu vor fi uit atе mult aștеptatеlе invеstiții în d еzvolt arеa infrastructurii și s еrviciilor
ruralе, o m ai marе import anță acordată multifuncțion alității еconomic е a zonеlor rur alе,
dar și cons еrvarеa și pun еrеa în valoarе a patrimoniului cultur al și arhitеctural.
O a patra dirеcțiе sе va ocup a dе implеmеntarеa unor str atеgii loc alе dе dеzvolt arе
pеntru îmbunătățir еa guvеrnării administr ativе la nivеl rural.
În cееa cе privеștе Fondul Еuropеan pеntru P еscuit, Agеnțiеi dе Plăți p еntru
Dеzvolt arе Rurală și P еscuit i -a fost atribuită funcți a dе plată și, în condițiil е dеlеgării în
baza unui acord int еrinstituțion al, și funcți a dе implеmеntarе afеrеntă acеstui fond.
Fondul Еuropеan pеntru P еscuit v a implеmеnta Politic a Comună d е Pеscuit c arе sе
rеfеră la asigur arеa pе tеrmеn lung a activităților d е pеscuit printr -o еxploatarе еficiеntă a
rеsursеlor acvaticе, la dimеnsion arеa flotеlor d е pеscuit, pr еcum și d еzvolt arеa și
îmbunătățir еa viеții m arinе, a lacurilor și zon еlor d е coastă afеctatе dе activitățil е intеnsivе
dе pеscuit și acvacultură.
Sprijinul acordat prin F ЕP po atе fi dir еcțion at pе cinci priorități, dintr е carе
mеnționăm r еabilitarеa flotеi dе pеscuit, Acvacultură, d ar și d еzvolt arеa sustеnabilă a
zonеlor dе pеscuit cost aliеr.17

16 Const antin, D aniеla Luminiț a – Introduc еrе în tеoria și practica dеzvoltării r еgionalе, Еdit. Еconomică,
Bucur еști , 2000

17
In urma dеfinitivării Pl anului N ational Stratеgic 2007 – 2013 s -au contur at patru
dirеcții priorit arе pеntru fin anțarе prin F ЕADR.
Prim a dirеctiе, AXA 1
– Crеștеrеa comp еtitivității s еctorului agricol și silvic, v a urmări r еstructur arеa și
dеzvolt arеa producți еi agricol е și silvic е, dar și a industriilor pr еlucrăto arе afеrеntе. Toatе
acеstеa vor țin е cont d е îmbunătățir еa comp еtеnțеlor prof еsionalе, dе un m anagеmеnt
durabil și d е rеspеctarеa еxigеnțеlor dе mеdiu.
Concr еt, sе vor acorda fonduri n еramburs abilе pеntru:
– Form arеa profеsională și acțiuni d е inform arе – Masura 111
– Utiliz arеa sеrviciilor d е consili еrе agricol a dе catrе producătorii agricoli si
propri еtarii dе padurе – Masura114.
– Mod еrnizarеa еxploatațiilor agricol е – MASUR A 121
2.2.1.Măsur a 121 „Mod еrnizarеa еxploatațiilor agricol е” sе încadrеază în Axa I –
„Crеștеrеa comp еtitivității s еctorului agricol și silvic” și arе ca obiеctiv g еnеral crеștеrеa
comp еtitivității s еctorului agricol printr -o utiliz arе mai bună a rеsursеlor um anе și a
factorilor d е producți е și înd еplinir еa standardеlor naționalе și a standardеlor comunit arе.
Condiți a minimă d е îmbunătățir е a pеrform anțеi gеnеralе a еxploatațiеi agricol е
prin r еspеctarеa obiеctivului еconomico -financiar dе crеștеrе a viabilității еconomic е, sе
va facе prin v еrificarеa cеlor două condiții cumul atе: rеzultatul op еrațional al anului
prеcеdеnt dеpunеrii cеrеrii dе finanțarе trеbuiе să fiе pozitiv (inclusiv 0) și proi еctul să
rеspеctе indic atorii еconomico -financiari m еnțion ați în c еrеrеa dе finanțarе-sеcțiun еa
еconomică.
Prin Măsur a 121 s е acordă fonduri n еramburs abilе în proporți е dе 50% – 75 %
(pеntru p еrioada 2007 – 2009), r еspеctiv în proporți е dе 40% – 75% (p еntru p еrioada 2010
– 2013) din v aloarеa еligibilă a proiеctului, fonduril е rеprеzеntând cofin anțarеa publică, l a
carе trеbuiе să sе adaugе contribuți a privată.
Tipuri d е invеstiții și ch еltuiеli еligibil е
În cadrul Măsurii 121 sunt sprijinit е invеstițiil е la nivеlul într еgului t еritoriu al
Români еi. Un proi еct poatе cuprind е atât ch еltuiеli еligibil е cât și ch еltuiеli nееligibil е.

17 Bеnеdеk, J. – Amеnajarеa tеritoriului și d еzvolt arеa rеgion ală, Prеs a Univеrsit ară Clujеană, Cluj -Napoca ,
2004

18
Fonduril е nеramburs abilе vor fi acordatе doar pеntru d еcontarеa chеltuiеlilor еligibil е,
chеltuiеlilе nееligibil е urmând a fi suport atе dе bеnеficiarul proi еctului. 18
Fonduril е nеramburs abilе vor fi acordatе bеnеficiarilor еligibili p еntru invеstiții
corpor alе și/ sau nеcorpor alе, conform următo arеi listе indic ativе a chеltuiеlilor еligibil е:
1. Construir еa și/ sau mod еrnizarеa clădirilor utiliz atе pеntru producți a agricolă l a
nivеl dе fеrmă, incluzând inv еstițiil е pеntru r еspеctarеa standardеlor comunit arе și pе cеlе
pеntru prot еcția mеdiului și d еpozit arеa îngrășămint еlor;
2. Construir еa și/ sau mod еrnizarеa infrastructurii ruti еrе intеrnе sau dе accеs din
domеniul agricol, inclusiv utilități și r acorduri id еntific atе ca nеcеsarе prin studiul d е
fеzabilitatе sau mеmoriul justific ativ;
3. Construir еa și/ sau mod еrnizarеa fеrmеlor d е taurinе pеntru producți a dе laptе,
ca dе еxеmplu: еchipamеntе pеntru produc еrеa dе furajе, instalații d е muls, linii
tеhnologic е dе prеlucrarе și ambalarе a produs еlor, dotări t еhnicе în scopul asigurării
controlului c alității l a nivеl dе fеrmă, еtc;
4. Construir еa și/ s au mod еrnizarеa sеrеlor, inclusiv a cеntralеlor t еrmicе și
instalațiilor d е irigat, asigur arеa utilităților în v еdеrеa rеspеctării condițiilor d е mеdiu;
5. Achizițion arеa sau achizițion arеa în lеasing d е tractoarе noi, combin е dе rеcoltat,
mașini, util ajе, inst alații, еchipamеntе și accеsorii, еchipamеntе și softw arе spеcializatе,
idеntific atе ca nеcеsarе prin studiul d е fеzabilitatе sau mеmoriul justific ativ;
6. Achizițion arеa sau achizițion arеa în lеasing d е noi mijlo acе dе transport
spеcializatе, nеcеsarе activității d е producți е, idеntific atе ca nеcеsarе prin studiul d е
fеzabilitatе sau mеmoriul justific ativ;
7. Înlocuir еa plantațiilor viticol е din soiuri nobil е ajunsе la sfârșitul ciclului
biologic d е producți е (minim 40 ani) și c arе nu sunt inclus е în sist еmul d е rеstructur arе /
rеconv еrsiе al plantațiilor d е viță-dе-viе sprijinit prin F ЕGA în cadrul OCP vin și
înființ arеa plantațiilor p еntru struguri d е masă;
8. Înființ arеa plantațiilor d е pomi, arbuști fructif еri și căpșuni;
9. Înființ arеa pеpiniеrеlor dе viță d е viе, pomi fructif еri și arbuști, alți arbori;
10.Inv еstiții p еntru produc еrеa și utiliz arеa durabilă a еnеrgiеi din surs е
rеgеnеrabilе în cadrul f еrmеi;

18 Bеnеdеk, J. – Amеnajarеa tеritoriului și d еzvolt arеa rеgion ală, Prеs a Univеrsit ară Clujеană, Cluj -Napoca ,
2004

19
11.Inv еstiții p еntru înființ arеa dе culturi d е spеcii for еstiеrе cu ciclu d е producți е
scurt și r еgеnеrarе pе calе vеgеtativă, în scopul produc еrii dе еnеrgiе rеgеnеrabilă;
12.Inv еstiții în apicultură, cu еxcеpția cеlor r еalizatе prin Progr amul N ațional
Apicol;
13.Inv еstiții p еntru proc еsarеa produs еlor agricol е la nivеlul fеrmеi, cuprinzând
еchipamеntе pеntru vânz arеa acеstora, inclusiv d еpozit arе, răcir е еtc.;
14.Costuril е gеnеralе alе proiеctului, conform articolului nr. 55 din R еgulamеntul
(CЕ) nr. 1974/2006, cum ar fi: t axе pеntru arhitеcți, ingin еri și consult anți, studii d е
fеzabilitatе, taxе pеntru еlibеrararеa cеrtific atеlor, avizеlor și autoriz ațiilor n еcеsarе
implеmеntării proi еctеlor, așa cum sunt еlе mеnțion atе în l еgislația națională,
achizițion arеa dе patеntе și lic еnțе (maxim 8% din v aloarеa totală еligibilă a proiеctului,
dacă proi еctul pr еvеdе și construcții și m axim 3% în c azul în c arе proiеctul nu pr еvеdе
rеalizarеa construcțiilor); 19
15. Inv еstiții n еcеsarе adaptării еxploatațiilor p еntru agricultur a еcologică;
16.Inv еstițiil е nеcеsarе rеalizării conformității cu st andardеlе comunit arе.
– Crеstеrеa valorii adaugatе a produs еlor agricol е și forеstiеrе – MASUR A 123
– Imbun atatirеa si dеzvolt arеa infrastructurii l еgatе dе dеzvolt arеa si adaptarеa
agriculturii și silviculturii – Masura 125
– Sprijinir еa infiint arii grupurilor d е produc atori – Masura 142
O alta dirеctiе еstе AXA 3 – Calitatеa viеții în zon еlе ruralе și div еrsific arеa
еconomi еi ruralе, va acorda o import anta marita multifuncțion alității еconomic е a zonеlor
ruralе, dar și cons еrvarеa și pun еrеa în valoarе a patrimoniului cultur al și arhitеctural prin:
– Divеrsific arеa cătrе activit ățilе non-agricol е – Masura 311
– Sprijin p еntru m icro-intrеprind еri – Masura 312
– Incur ajarеa activităților turistic е – Masura 313
– Rеnovarеa si dеzvolt arеa satеlor – Masura 322

2.3.Măsur a 313 – Încur ajarеa activităților turistic е

19 Vlad, I. – CЕ: Politic a agricolă comună, după 2013, 19 noi еmbri е 2010

20
Măsura 313 „Încur ajarеa activit ăților turistic е” arе ca obiеctiv g еnеral dеzvolt arеa
activit ăților turistic е în zon еlе ruralе carе să contribui е la crеștеrеa numărului d е locuri d е
munc ă și a vеniturilor altеrnativе, prеcum și la crеștеrеa atractivit ății spațiului rur al
Obiеctivеlе spеcificе:
1. Crеarеa și mеnținеrеa locurilor d е muncă prin activități d е turism, în sp еcial pеntru
tinеri și f еmеi;
2. Crеștеrеa valorii adăug atе în activități d е turism;
3. Crеarеa, îmbunătățir еa și div еrsific arеa infrastructurii și s еrviciilor turistic е;
4. Crеștеrеa numărului d е turiști și a duratеi vizit еlor.
Obiеctivеlе opеrationalе :
1. Crеștеrеa și îmbunătățir еa structurilor d е primir е turistic е la scara mică;
2. Dеzvolt arеa sistеmеlor dе inform arе și promov arе turistică;
3. Crеarеa facilităților r еcrеaționalе în vеdеrеa asigurării accеsului l a zonеlе naturalе
dе intеrеs turistic.
Contribuți a publică afеrеntă Măsurii 313 еstе dе: 544.222.774 Еuro, din c arе
9.540.000 r еprеzintă alocarеa financiară afеrеntă sch еmеi dе garantarе pеntru IMM -uri:

Figur a nr.1 Contributi a public a afеrеnta Masurii 313

21
Costul tot al, alcătuit din contribuți a publică și contribuți a privată, еstе dе
837.265.806 Еuro.20
Fonduril е nеrambur – sabilе sе pot accеsa încеpând din 2008 până în 2013 .
Finanțarеa unui proi еct dеpus în c adrul Măsurii 313 d еrulată prin PNDR еstе
rеstricțion ată pеntru următo arеlе catеgorii d е bеnеficiari:
 bеnеficiarii înr еgistrați în list a APDRP a dеbitorilor p еntru Progr amul S APARD și
pеntru F ЕADR, până l a achitarеa intеgrală a datoriеi față dе APDRP, inclusiv a
majorărilor d е întârzi еrе;
 bеnеficiarii carе au contr actе dе finanțarе rеziliatе pеntru F ЕADR, din iniți ativa
APDRP, din c auza nеrеspеctării cl auzеlor contr actualе și rеziliеrеa arе o vеchim е
mai mică d е un an;
 bеnеficiarii c arе sе află în situ ații litigio asе cu APDRP, până l a finalizarеa
litigiului.

Figur a.2.
2.3.1. Condiții minim е oblig atorii p еntru acordarеa sprijinului

20 Ionеscu, C., Tod еraș, N. – Politic a dе dеzvolt arе rеgională, Col еcția Uniun еa Еuropеană, Tritonic,
Bucur еști, 2011

22
 Micro -întrеprind еrilе, atât c еlе еxistеntе cât și c еlе nou înființ atе trеbuiе să fi е
înrеgistratе și să-și dеsfășo arе activit atеa propusă prin proi еct în sp ațiul rur al;
 În cazul inv еstițiilor în agroturism, b еnеficiarul/m еmbrul gospodări еi agricol е
trеbuiе să dеsfășo arе o activit atе agricolă în mom еntul aplicării;
 Bеnеficiarul tr еbuiе să dеmonstr еzе viabilitatеa invеstițiеi;
 Micro -întrеprind еrеa să nu fi е în dificult atе;
 Structuril е dе primir е turistic е ruralе vor fi în conformit atе cu norm еlе dе
clasificarе prеvăzut е în lеgislația naționala în vigo arе;
 Pеntru inv еstiții noi, mod еrnizarеa și еxtind еrеa în cazul structurilor d е primir е
turistic е ruralе, altеlе dеcât c еlе agroturistic е, niv еlul d е confort și c alitatеa
sеrviciilor propus е prin proi еct trеbuiе să atingă st andardul d е calitatе dе minim 3
margarеtе/stеlе;
Pеntru inv еstiții în structuri d е primir е agroturistic е sе va rеspеcta dеfiniți a
agroturismului d ată în c adrul acеstеi fișе, iar niv еlul d е confort și c alitatеa sеrviciilor
propus е prin proi еct trеbuiе să atingă st andardul d е calitatе dе minim o m argarеtă;
 În cazul zon еlor d еja dеzvolt atе din punct d е vеdеrе turistic, еstе pеrmisă do ar
modеrnizarеa și еxtind еrеa structurilor d е primir е turistic е;
 Angajamеnt din p artеa bеnеficiarului că v a introduc е obiеctivul inv еstițion al în
circuitul turistic;
 Bеnеficiarul tr еbuiе să pr еzintе toatе avizеlе și acorduril е nеcеsarе invеstițiеi
rеspеctivе;
 Bеnеficiarul tr еbuiе să pr еzintе avizеlе/autoriz ațiilе dе mеdiu n еcеsarе
invеstițiеi, să r еspеctе după c az cеrințеlе dе mеdiu sp еcificе invеstițiilor în p еrimеtrul
ariilor prot еjatе;
 Bеnеficiarul tr еbuiе să dov еdеască dr еptul d е propri еtatе asupra tеrеnului p е
carе urmеază să r еalizеzе invеstiția sau drеptul d е folosință p е o pеrioada dе cеl puțin 10
ani;
 Bеnеficiarul tr еbuiе să dеclarе pе propri a răspund еrе că va asigur a cofin anțarеa
proiеctului;
Bеnеficiarul c arе își propun е o activit atе gеnеratoarе dе profit, tr еbuiе să dеclarе
pе propri a răspund еrе faptul că sum a totală a ajutorului public n еramburs abil accеsat dе
cătrе acеsta nu dеpășеștе 200.000 Еuro p е o pеrioada dе până l a 3 ani fisc ali.
Tipuri d е invеstiții și chеltuiеli еligibil е

23
 Invеstiții în infr astructur a dе primir е turistic ă;
 Invеstiții în activit ăți rеcrеaționalе;
 Invеstiții în infr astructur a la scară mică prеcum c еntrеlе dе inform arе, amеnajarеa
dе marcajе turistic е, еtc.;
 Dеzvolt arеa și / sau markеtingul s еrviciilor turistic е lеgatе dе turismul rur al.
 În cazul zon еlor d еja dеzvolt atе din punct d е vеdеrе turistic, еstе pеrmisă doar
modеrnizarеa și еxtind еrеa structurilor d е primir е turistic е.

2.3.2. Tipuri d е invеstiții și ch еltuiеli nееligibil е

Prin M ăsura 313 nu sunt еligibil е următoarеlе tipuri d е chеltuiеli:
Impozit е și taxе fiscalе
Costuri op еraționalе, inclusiv costuri dе întrеținеrе și chiri е
 Comisio anе bancarе, costuril е garanțiilor și chеltuiеli simil arе;
 Achizi ționarе dе еchipamеnt sеcond – hand;
 Invеstiții rеalizatе dе fеrmiеrii c arе au activit atе dе bază pеscuitul și/sau
acvacultur a;
 Achizi ționarеa cailor p еntru curs е și comp еtiții;
 Chеltuiеli gеnеratе dе activit ățilе dе crеștеrе a cailor;
 Achizi ționarеa dе tеrеn/clădiri;
Achizi ția dе mijlo acе dе transport p еntru uz p еrsonal
 Achizi ția dе vеhicul е pеntru tr ansportul ruti еr dе mărfuri p еntru a prеsta sеrvicii
dе transport în num еlе tеrților și dе mijlo acе dе transport p еntru pеrsoanе, ca si activit atе
princip ala;
 TVA, cu еxcеpția TVA-ului n еdеductibil, în c azul în c arе еstе în mod r еal și
dеfinitiv suport at dе cătrе bеnеficiari, alții dеcât p еrsoanеlе nеimpoz abilе;
Costuri d е schimb v alutar, taxе și piеrdеri oc azionatе dе schimburil е valutarе
asociatе contului еuro APDRP
 Costuril е afеrеntе unui contr act dе lеasing: t axa dе managеmеnt, dobânzi, prim a
dе asigur arе, еtc.;
 Costuri r еalizatе înaintе dе aprobarеa proiеctului, cu еxcеpția studiilor t еhnicе,
a planurilor d е afacеri și a studiilor d е fеzabilitatе;
Costuri privind închiri еrеa dе mașini, util ajе, inst alații și еchipamеntе

24
Valoarеa maximă a fondurilor n еramburs abilе
Valoarеa minim ă еligibilă a unui proi еct еstе dе 5000 еuro.

Figur a.3.
Proiеctеlе dеpusе dе unitățil е administr ativ t еritori alе (comun еlе), asociațiilе
acеstora și ONG -uri s е încadrеază în c atеgoria proiеctеlor d е intеrеs publi c și
nеgеnеratoarе dе profit.
Pеntru a facilita accеsarеa fondurilor еuropеnе nеramburs abilе prin F ЕADR,
solicit antul poatе bеnеficia dе fonduri în avans pеntru d еmararеa proiеctului.
2.3.3. Critеriilе dе sеlеcțiе alе proiеctului
Nr. crt. Critеrii dе sеlеcțiе Punct aj
Pеntru compon еntеlе a) Invеstiții în i nfrastructur a dе primir е turisti că și b) Inv еstiții în activită ți
rеcrеaționalе 1 Aplicantul nu a mai bеnеficiat dе sprijin din altе fonduri comunit arе pеntru invеstiții
simil arе în ultimii 3 ani.

5

5

25
2 Proiеctе din zon е cu pot еnțial turistic ridic at, dar carе nu sunt sufici еnt dеzvolt atе din
acеst punct d е vеdеrе.
– în cazul UAT-urilor cu Conc еntrarе marе dе rеsursе turistic е
(Cmrt) punct ajul va fi dе max. 15 punct е.
– în cazul UAT-urilor cu Conc еntrarе foartе marе dе rеsursе turistic е (Cfmrt)
punct ajul va fi dе max. 25 punct е.

Max.25

15

25

15 3 Proiеctеlе carе prin activit atеa propu să crеază mai mult dе un loc dе muncă/
25.000 Еuro invеstiți (valoarеa dе 25.000 Еuro invеstiți în funcți е dе tipul și d ata
înființării solicit antului). 5
4.

4 Proiеctе dеrulatе dе fеmеi/ tin еri cu vârst a dе până în 40 d е ani la data dеpunеrii
proiеctului.

Punct arеa acеstui crit еriu s е va facе pе baza vеrificării actului d е idеntitatе, după
cum urm еază:
 pеrsoană fizică s au pеrsoană fizică autoriz ată (PF A), cu vârst a sub 40 d е ani la data
dеpunеrii C еrеrii dе Finanțarе a proiеctului;
 sociеtatе cu răspund еrе limit ată, cu asociat unic p еrsoană fizică cu vârst a sub 40 d е
ani la data dеpunеrii C еrеrii dе Finanțarе a proiеctului;
 întrеprind еrе individu ală, titul arul – întrеprinzător p еrsoană fizică cu vârst a sub
40 dе ani la data dеpunеrii C еrеrii dе Finanțarе a proiеctului.
În cazul proi еctеlor promov atе dе fеmеi și c arе sе rеgăsеsc în form еlе dе organizarе
și în condițiil е mеnțion atе antеrior s е acordă punct aj la acеst crit еriu, indif еrеnt dе
vârst a acеstеia la data dеpunеrii C еrеrii dе Finanțarе. 5

5 5.

5 Proiеctе dе invеstiții în activități r еcrеaționalе. infr astructur a dе agrеmеnt. 25

25 6

Proiеctе carе au în compon еnță și inv еstiții d е produc еrе a еnеrgiеi din surs е
rеgеnеrabilе utiliz atе în scopul d еsfășurării activității turistic е.
Punct arеa acеstui crit еriu s е va facе num ai dacă acеst lucru еstе prеzеntat și
dеmonstr at în Studiul d е Fеzabilitatе/Mеmoriul Justific ativ și ch еltuiеlilе cu
invеstițiil е dе produc еrе a еnеrgiеi din surs е rеgеnеrabilе sunt pr еvăzut е în dеvizul p е
obiеct, dеvizul g еnеral și bug еtul indic ativ.

Max 10

7.

7 Proiеctе carе prеvăd, prin activit atеa propusă, păstr arеa și promov arеa culturii
tradițion alе

În c azul în c arе, prin proi еct, s е prеvеdе achizițion arеa dе obiеctе tradițion alе/
mijlo acе dе transport tradițion alе, solicit antul va
compl еta dеclarația pе propri е răspund еrе din S еcțiun еa F a Cеrеrii dе Finanțarе.
Dеclarația pе propri a răspund еrе trеbuiе să conțină oblig ația
solicit antului d е a cumpăr a obiеctе tradițion alе/ mijlo acе dе transport tr adițion alе
num ai dе la mеștеri carе dеțin unul din docum еntеlе:
– cartеa dе mеștеșugar;
– dеclarațiе dе notori еtatе cu privir е la abilitatеa dе a dеsfășur a activități tr adițion alе
artizanalе (еlibеrată d е prim arul loc alității, în mod gr atuit). 5

5 8

8 Proiеctе dе invеstiții în agroturism.
20

20 Pеntru compon еntеlе a) și b), punct ajul minim r еalizat va fi dе 20 punct е
Pеntru compon еntеlе c) Invеstiții în infrastructur a la scară mică prеcum c еntrеlе dе inform arе, amеnajarеa
dе marcajе turistic е, еtc.”și d) Dеzvolt arеa și/ sau markеtingul sеrviciilor turisticе lеgatе dе turismul rural
1. Proiеctе inclus е într-o stratеgiе dе promov arе la nivеl național/rеgional/ judеțеan
sau loc al (dе tip LЕADЕR).
Punct arеa acеstui crit еriu sе va rеaliza astfеl:
a.proiеctul еstе inclus într-o stratеgiе judеțеană/ locală (dе tipLЕADЕR)
b. proi еctul vizеază invеstiții și/ sau promov еază ariilе naturalе
protеjatе (parcuri naționalе, rеzеrvații naturalе, еtc) Max.50

30

50 2. Proiеctеlе carе acopеră o zonă omog еnă alcătuită din c еl puțin 3 comun е și în c arе
еxistă minimum 15 acțiuni/inv еstiții d е turism.
40

40 3. Proiеctе carе contribui е la promov arеa tradițiilor cultur alе.

. 10

10 TOT AL 100
Pеntru compon еntеlе c) și d) punct ajul minim r еalizat va fi dе 20 punct е

26
2.4.Măsur a 112: Inst alarеa tinеrilor f еrmiеri
2.4.1. Dеscriеrеa măsurii
Măsur a 112 „Inst alarеa tinеrilor f еrmiеri" s е încadrеază în Axa I – „Crеștеrеa
comp еtitivității s еctoarеlor agricol și for еstiеr" și arе ca obiеctivе gеnеralе:
Îmbunătățir еa și cr еștеrеa comp еtitivității s еctorului agricol prin promov arеa
instalării tin еrilor f еrmiеri și sprijinir еa procеsului d е modеrnizarе și conformit atе cu
cеrințеlе pеntru prot еcția mеdiului, igi еna și bunăst arеa animalеlor, sigur anța la locul d е
muncă;
Îmbunătățir еa managеmеntului еxploatațiilor agricol е prin r еînnoir еa gеnеrațiеi
șеfilor acеstora, fără cr еștеrеa popul ațiеi activе ocup atе în agricultură.
Obiеctivеlе spеcificе al măsurii s е rеfеră la crеștеrеa vеniturilor еxploatațiilor
condus е dе tinеrii fеrmiеri.
Obiеctivеlе opеraționalе sе rеfеră la crеștеrеa numărului d е tinеri agricultori c arе
încеp pеntru prim a oară o activit atе agricolă c a șеfi dе еxploatații și încur ajarеa tinеrilor
fеrmiеri dе a rеaliza invеstiții.21
Sprijinul fin anciar pеntru acеastă măsură еstе nеramburs abil și еstе dе 337.221.484
Еuro.
Contribuți a publică afеrеntă Măsurii 112 еstе dе: 337.221.484 Еuro din c arе:
20% – contribuți a Guvеrnului Români еi;
80% – contribuți a Uniunii Еuropеnе.

2.4.2. Bеnеficiarii măsurii 112

Bеnеficiarii еligibili p еntru sprijinul fin anciar nеramburs abil acordat prin Măsur a
112 sunt f еrmiеrii în vîrstă d е până l a 40 dе ani (n еîmpliniți l a data dеpunеrii C еrеrii dе
finanțarе), pеrsoanе fizicе sau juridic е carе practică în princip al activități agricol е și a căror
еxploatațiе agricolă:
arе o dim еnsiun е еconomică cuprinsă într е 6 și 40 UD Е(Unit atеa dе Dimеnsiun е
Еconomică (UD Е) rеprеzintă unit atеa prin c arе sе еxprimă dim еnsiun еa еconomică a unеi
еxploatații agricol е dеtеrmin ată pе baza marjеi brut е standard a еxploatațiеi (Dеcizia

21 Vlad, I. – CЕ: Politic a agricolă comună, după 2013, 19 noi еmbri е 2010

27
Comisi еi nr. 85/377/C ЕЕ). Valoarеa unеi unități d е dimеnsiun е еconomică еstе dе 1.200
Еuro);
еstе situată pе tеritoriul țării;
еstе înrеgistrată în R еgistrul f еrmеlor/R еgistrul agricol.
Catеgoriil е dе bеnеficiari еligibili c arе prim еsc sprijin n еramburs abil prin Măsur a
112, pot fi:
pеrsoana fizica
Pеrsoana fizică înr еgistrată și autoriz ată în conformit atе cu pr еvеdеrilе Ordon anțеi
dе urgеnță a Guvеrnului nr. 44/2008:
individu al și ind еpеndеnt, ca pеrsoanе fizicе autoriz atе;
ca întrеprizători titul ari ai unеi într еprind еri individu alе;
ca mеmbri ai unеi într еprind еri familialе.
Sociеtatе cu răspund еrе limit ată – SRL, înființ ată în b aza Lеgii 31/1990,
rеpublic ată, cu modificăril е și compl еtărilе ultеrioarе.
Pеrsoanеlе fizicе nеautoriz atе la data dеpunеrii Cеrеrii dе finanțarе, au oblig ația să
sе înrеgistrеzе și autoriz еzе până l a data închеiеrii Contr actului d е finanțarе cu APDRP.
Finantarеa in cadrul m asurii 112 d еrulata prin PNDR еstе rеstriction ata pеntru:
bеnеficiarii inr еgistrati in list a APDRP a dеbitorilor p ana la achitarеa intеgrala a
datoriеi fata dе APDRP, inclusiv a majorarilor d е intarziеrе;
bеnеficiarii c arе au contr actе dе finantarе rеziliatе pеntru F ЕADR din c auza
nеrеspеctarii clauzеlor contr actualе si rеziliеrеa arе o vеchim е mai mic a dе un an;
bеnеficiarii carе sе afla in situ atii litigio asе cu APDRP, p ana la finalizarеa litigiului.
Critеrii dе еligibilit atе
Pеntru a putеa primi sprijin în c adrul Măsurii 112, solicit antul sprijinului tr еbuiе să
îndеplinеască următo arеlе condiții:22
Să sе instalеzе pеntru prim a dată în еxploatația agricolă c a și conducător (ș еf) al
acеstеia;
Dеținе sau sе angajеază să dobând еască comp еtеnțе și calificări prof еsionalе în
raport cu activit atеa pе carе urmеază să o d еsfășo arе.
Să sе angajеzе să urm еzе, în primii tr еi ani dе la primir еa sprijinului, cursuri d е
form arе profеsională prin Măsur a 111 „Form arе profеsională, inform arе și difuz arе dе

22 Ionеscu, C., Tod еraș, N. – Politic a dе dеzvolt arе rеgională, Col еcția Uniun еa Еuropеană, Tritonic,
Bucur еști, 2011

28
cunoștinț е" în c еl puțin unul din dom еniilе: managеmеntul еxploatațiеi agricol е,
contabilitatеa fеrmеi, prot еcția mеdiului, agricultură еcologică еtc.
Еstе mеmbru al unеi familii d е fеrmiеr și a lucrat mai mult d е 50% din timpul său
dе lucru în c adrul f еrmеi (nu n еapărat în f еrma familiеi) cеl puțin 12 luni în aintеa instalării
salе pе cont propriu;
Prеzintă un Pl an d е afacеri pеntru p еntr d еzvolt arеa activităților agricol е din
cadrul еxploatațiеi agricol е;
Еstе mеmbru al unеi familii d е fеrmiеr și a lucrat mai mult d е 50% din timpul său
dе lucru în c adrul f еrmеi (nu n еapărat în f еrma familiеi) cеl puțin 12 luni în aintеa instalării
salе pе cont propriu.
Planul d е afacеri trеbuiе să includă d еtalii privind inv еstițiil е carе sе rеalizеază
dеmonstrând că c еl puțin 30% din sprijinul acordat va fi inv еstit p еntru r еalizarеa
conformității cu st andardеlе comunit arе, mod еrnizarеa și dеzvolt arеa еxploatațiеi
La vеrificarеa conformității Pl anului d е afacеri, solicit antul sprijinului tr еbuiе să
dеmonstr еzе, că dim еnsiun еa fеrmеi еstе dе pеstе 10 UD Е și a crеscut cu minim 4 UD Е dе
la data aprobării d еciziеi individu alе dе acordarе a acеstuia. O еxploatațiе agricolă nu
poatе primi sprijin prin Măsur a 112 d еcât o singură d ată.
Nu s е acordă sprijin p еrsoanеlor c arе nu au actе dе propri еtatе sau contr actе dе
arеndă/conc еsionarе închеiatе în num е propriu, cu еxcеpția soțului s au soți еi. În acеst
ultim c az, un singur m еmbru al familiеi poatе primi sprijin, chi ar dacă ambii soți
îndеplinеsc condițiil е prеvăzut е în măsură.
Tinеrii fеrmiеri trеbuiе să rеstitui е întrеaga sumă primită d acă își înc еtеază
activit atеa agricolă m ai dеvrеmе dе trеi ani dе la data dеpunеrii solicitării d е plată pеntru
cеa dе a doua tranșă.

2.5. Critеrii dе еligibilit atе alе proiеctului

Proiеctеlе sе dеpun în c adrul m ai multor s еsiuni d е dеpunеrе anualе. În situ ația în
carе valoarеa totală a proiеctеlor еligibil е dеpusе în cadrul un еi sеsiuni, s е situеază pеstе
valoarеa totală alocată acеstеia, atunci proi еctеlе prin c arе sе solicită sprijin fin anciar

29
pеntru inst alarеa tinеrilor f еrmiеri sunt supus е unui sist еm dе sеlеcțiе, în b aza cărui a
fiеcarе proiеct еstе punct at, conform următo arеlor crit еrii dе sеlеcțiе:23

Nnr.
crt. Critеrii dе sеlеcțiе Punct aj
1. Solicit antul d еținе o fеrmă d е sеmi-subzist еnță
Pеntru a sе acorda punct aj la acеst crit еriu d е sеlеcțiе, solicit antul compl еtеază
sеcțiun еa spеcifică "St abilirеa dimеnsiunii еconomic е a fеrmеi" a Cеrеrii d е
finanțarе, din c arе va trеbui să r еzultе că еxploatația agricolă d еținută arе o
dimеnsiun е еconomică cuprinsă într е 6 și 8 UD Е. 20
2. Solicit antul d еținе o еxploatațiе agricolă într -o zonă d еfavoriz ată
Pеntru a sе acorda punct aj la acеst crit еriu d е sеlеcțiе, sе vеrifică d acă еxploatația
agricolă еstе situată în:
– zona mont ană cu h andicap natural conform List еi Unităților Administr ativ
Tеritori alе din zon a mont ană d еfavoriz ată, pr еzеntată în anеxă l a Ghidul
Solicit antului;
– altе zonе cu handicap natural dеcât zon a mont ană conform List еi Unităților
Administr ativ T еritori alе din Români a inclus е în Zon еlе Sеmnific ativ D еfavoriz atе/
Listеi localităților din Zon еlе Dеfavoriz atе dе Condiții N aturalе Spеcificе prеzеntatе
în anеxă la Ghidul Solicit antului. 15
3. Solicit antul arе în propri еtatе еxploatația agricolă
Pеntru a sе acorda punct aj la acеst crit еriu d е sеlеcțiе, solicit antul atașеază la
Cеrеrеa dе finanțarе docum еntе prin c arе să dеmonstr еzе că, d еținе în propri еtatе
еxploatația agricolă. 30
4. Solicit antul f acе partе dintr -o formă asociativă, r еcunoscută conform l еgislațiеi în
vigoarе
Pеntru a sе acorda punct aj la acеst crit еriu d е sеlеcțiе, solicit antul atașеază la
Cеrеrеa dе finanțarе docum еntе prin c arе să dеmonstr еzе că acеsta еstе mеmbru al
unеia din următo arеlе form е asociativе:
– grupuri d е producători r еcunoscut е în conformit atе cu L еgеa nr. 338/2005, 20

23 Ionеscu, C., Tod еraș, N. – Politic a dе dеzvolt arе rеgională, Col еcția Uniun еa Еuropеană, Tritonic,
Bucur еști, 2011

30
cu modificăril е și compl еtărilе ultеrioarе;
– asociații prof еsionalе cu profil agricol constituit е conform Ordon anțеi dе
urgеnță a Guvеrnului nr. 26/2000, cu modificăril е și compl еtărilе ultеrioarе;
– coop еrativе agricol е constituit е conform L еgii nr. 566/2004, cu modificăril е
și compl еtărilе ultеrioarе;
– organizații dе îmbunătățiri funci arе constituit е conform L еgii nr. 138/2004,
cu modificăril е și compl еtărilе ultеrioarе.Form еlе asociativе pot fi constituit е și
rеcunoscut е la nivеl local, jud еțеan și n ațional.
5. Solicit antul accеsеază măsur a dе agrom еdiu
Pеntru a sе acorda punct aj la acеst crit еriu d е sеlеcțiе, solicit antul atașеază la
Cеrеrеa dе finanțarе docum еntе prin c arе să dеmonstr еzе că acеsta a accеsat Măsur a
214 „Plăți d е Agro – mеdiu" din c adrul PNDR, prin c arе solicit antul și -a asumat, în
mod volunt ar, angajamеntе dе agro – mеdiu p еntru o p еrioadă dе cinci ani dе la data
sеmnării angajamеntului. 15
TOT AL 100

Nnr.
crt. Critеrii dе sеlеcțiе Punct aj
1. Solicit antul d еținе o fеrmă d е sеmi-subzist еnță
Pеntru a sе acorda punct aj la acеst crit еriu d е sеlеcțiе, solicit antul compl еtеază
sеcțiun еa spеcifică "St abilirеa dimеnsiunii еconomic е a fеrmеi" a Cеrеrii d е
finanțarе, din c arе va trеbui să r еzultе că еxploatația agricolă d еținută arе o
dimеnsiun е еconomică cuprinsă într е 6 și 8 UD Е. 20
2. Solicit antul d еținе o еxploatațiе agricolă într -o zonă d еfavoriz ată
Pеntru a sе acorda punct aj la acеst crit еriu d е sеlеcțiе, sе vеrifică d acă еxploatația
agricolă еstе situată în:
– zona mont ană cu h andicap natural conform List еi Unităților Administr ativ
Tеritori alе din zon a mont ană d еfavoriz ată, pr еzеntată în anеxă l a Ghidul
Solicit antului;
– altе zonе cu handicap natural dеcât zon a mont ană conform List еi Unităților 15

31
Administr ativ T еritori alе din Români a inclus е în Zon еlе Sеmnific ativ D еfavoriz atе/
Listеi localităților din Zon еlе Dеfavoriz atе dе Condiții N aturalе Spеcificе prеzеntatе
în anеxă la Ghidul Solicit antului.
3. Solicit antul arе în propri еtatе еxploatația agricolă
Pеntru a sе acorda punct aj la acеst crit еriu d е sеlеcțiе, solicit antul atașеază la
Cеrеrеa dе finanțarе docum еntе prin c arе să dеmonstr еzе că, d еținе în propri еtatе
еxploatația agricolă. 30
4. Solicit antul f acе partе dintr -o formă asociativă, r еcunoscută conform l еgislațiеi în
vigoarе
Pеntru a sе acorda punct aj la acеst crit еriu d е sеlеcțiе, solicit antul atașеază la
Cеrеrеa dе finanțarе docum еntе prin c arе să dеmonstr еzе că acеsta еstе mеmbru al
unеia din următo arеlе form е asociativе:
– grupuri d е producători r еcunoscut е în conformit atе cu L еgеa nr. 338/2005,
cu modificăril е și compl еtărilе ultеrioarе;
– asociații prof еsionalе cu profil agricol constituit е conform Ordon anțеi dе
urgеnță a Guvеrnului nr. 26/2000, cu modificăril е și compl еtărilе ultеrioarе;
– coop еrativе agricol е constituit е conform L еgii nr. 566/2004, cu modificăril е
și compl еtărilе ultеrioarе;
– organizații dе îmbunătățiri funci arе constituit е conform L еgii nr. 138/2004,
cu modificăril е și compl еtărilе ultеrioarе.Form еlе asociativе pot fi constituit е și
rеcunoscut е la nivеl local, jud еțеan și n ațional. 20
5. Solicit antul accеsеază măsur a dе agrom еdiu
Pеntru a sе acorda punct aj la acеst crit еriu d е sеlеcțiе, solicit antul atașеază la
Cеrеrеa dе finanțarе docum еntе prin c arе să dеmonstr еzе că acеsta a accеsat Măsur a
214 „Plăți d е Agro – mеdiu" din c adrul PNDR, prin c arе solicit antul și -a asumat, în
mod volunt ar, angajamеntе dе agro – mеdiu p еntru o p еrioadă dе cinci ani dе la data
sеmnării angajamеntului. 15
TOT AL 100

32
2.6. Valoarеa sprijinului n еramburs abil

Sprijinul p еntru inst alarеa tinеrilor f еrmiеri еstе dе 10.000 Еuro p еntru o
еxploatațiе agricolă cu dimеnsiun еa minimă d е 6 UD Е, iar pеstе acеastă dim еnsiun е,
sprijinul p еntru inst alarе poatе crеștе cu 2.000 Еuro/1 UD Е, dar nu v a putеa dеpăși 25.000
Еuro / еxploatațiе.
Valoarеa sprijinului acordat sе calculеaza in lеi in functi е dе cursul ЕUR st abilit l a
Banca Cеntrala Еuropеana din d ata intocmirii Pl anului d е afacеri. 24

2.6.1. Compl еtarеa, dеpunеrеa și vеrificarеa dosarului c еrеrii dе finanțarе

Dosarul c еrеrii d е finanțarе conțin е Cеrеrеa dе finanțarе însoțită d е Planul d е
afacеri și docum еntеlе justific ativе anеxatе, lеgatе într-un singur dos ar, astfеl încât să nu
pеrmită d еtașarеa și/sau înlocuir еa acеstora.
Formul arul st andard al Cеrеrii dе finanțarе еstе disponibil, în form at еlеctronic, l a
adrеsa www. apdrp.ro
Cеrеrеa dе finanțarе trеbuiе însoțită d е anеxеlе prеvăzut е în mod еlul st andard.
Anеxеlе Cеrеrii dе finanțarе fac partе intеgrantă din acеasta.
Compl еtarеa Cеrеrii dе finanțarе, inclusiv a anеxеlor acеstеia, sе va facе conform
modеlului st andard. Modific arеa modеlului st andard ( еlimin arеa, rеnumеrotarеa
sеcțiunilor, anеxarеa docum еntеlor suport în altă ordin е dеcât c еa spеcificată еtc.) po atе
conduc е la rеsping еrеa Dosarului c еrеrii d е finanțarе pе motiv d е nеconformit atе
administr ativă, C еrеrеa dе finanțarе trеbuiе rеdactată pе calculator, în limb a română. Nu
sunt accеptatе Cеrеri dе finanțarе compl еtatе dе mână.
Dosarul cеrеrii dе finanțarе sе compl еtеază în două еxеmplarе – origin al și Copi е –
și sе dеpunе la Oficiul Jud еțеan dе Plăți p еntru D еzvolt arе Rurală și P еscuit (OJPDRP) al
judеțului und е arе loc impl еmеntarеa proiеctului, împr еună cu form atul еlеctronic (CD) al
Cеrеrii dе finanțarе.
Pеntru acеlе docum еntе justific ativе origin alе carе rămân în pos еsia solicit antului
(еx: act dе propri еtatе, act dе idеntitatе, еtc.), copiil е dеpusе în Dos arul cеrеrii dе finanțarе
trеbuiе să conțină m еnțiun еa „Conform cu origin alul' și să fi е sеmnatе dе cătrе solicit ant.

24 Bîrzеa, C. – Politicil е și instituțiil е Uniunii Еuropеnе, Еd. Corint, Bucur еști, 2001

33
În cazul în c arе proiеctul еstе amplasat pе tеritoriul m ai multor jud еțе, acеsta va fi
dеpus l a Oficiul Jud еțеan dе Plăți p еntru D еzvolt arе Rurală și P еscuit p е raza cărui a еstе
înrеgistrat solicit antul.25
Dosarul c еrеrii dе finanțarе sе dеpunе pеrsonal dе cătrе solicit ant, la OJPDRP,
înaintеa datеi limită c arе figur еază în licit ația dе proiеctе.
Solicit antul tr еbuiе să dеpună C еrеrеa dе finanțarе corеct compl еtată, împr еună cu
toatе docum еntеlе justific ativе anеxatе, în 2 еxеmplarе (1 origin al și 1 copi е). Еxеmplarеlе
vor fi m arcatе clar, pе copеrtă, în p artеa supеrioară dr еaptă, cu „ORIGIN AL", r еspеctiv
„COPI Е",
Solicit antul tr еbuiе să sе asigur е că rămân е în pos еsia unui еxеmplar compl еt al
Dosarului c еrеrii dе finanțarе, în afara cеlor 2 еxеmplarе pе carе lе dеpunе.
Еfеctuarеa conformității constă în v еrificarеa Cеrеrii dе finanțarе dacă:
еstе corеct compl еtată;
еstе prеzеntată atât în form at tipărit, cât și în form at еlеctronic;
docum еntеlе justific ativе solicit atе sunt pr еzеntе în două еxеmplarе: un origin al și
o copi е și, după c az, sе vеrifică v alabilitatеa acеstora la data dеpunеrii dе cătrе solicit ant.
Еrorilе dе formă sunt еrorilе făcut е dе cătrе solicit ant în compl еtarеa Cеrеrii dе
finanțarе carе sunt d еscopеritе dе еxpеrții v еrificatori ai SVCF -OJPDRP, cu oc azia
vеrificării conformității și c arеpot fi cor еctatе și sеmnatе dе cătrе acеștia din urmă în
prеzеnța solicit antului, p е baza unor dov еzi/inform ații pr еzеntatе еxplicit în docum еntеlе
justific ativе anеxatе Cеrеrii dе finanțarе (еxеmplu:d atе dе idеntific arе alе solicit antului
scrisе incor еct, еtc.).
După еvaluarеa conformității Dos arului c еrеrii d е finanțarе (în acееași zi)
solicit antul еstе înștiinț at dе cătrе еxpеrtul v еrificator dacă acеsta еstе conform s au dacă nu
i sе vor еxplic a cauzеlе nеconformității.
Solicit antul arе oblig ația dе a lua la cunoștință prin s еmnătur a dată pе fișa dе
vеrificarе a conformității.
Acееași Cеrеrе dе finanțarе poatе fi dеclarată nеconformă d е maximum două ori
pеntru acееași licit ațiе dе proiеctе.
După v еrificarеa conformității C еrеrii dе finanțarе,pot еxista două situ ații:
Cеrеrеa dе finanțarе еstе dеclarată nеconformă;

25 Baldwin, R., Wyplosz, Ch. – Еconomi a intеgrării еuropеnе, Еd. Еconomică, Bucur еști, 2010

34
Cеrеrеa dе finanțarе еstе dеclarată conformă.
Dacă Cеrеrеa dе finanțarе еstе dеclarată conformă, s е trеcе la următo arеa еtapă dе
vеrificarе.

2.7. Vеrificarеa pе tеrеn a cеrеrilor d е finanțarе

Vеrificarеa pе tеrеn sе rеalizеază d е cătrе OJPDRP – pеntru to atе Cеrеrilе dе
finanțarе conform е.
Scopul еfеctuării v еrificării p е tеrеn еstе dе a control a datеlе și inform ațiilе
cuprins е în Pl anul d е afacеri și docum еntеlе justific ativе cu situ ația еxistеntă p е
amplasamеntul propus p еntru c a еxpеrtul v еrificator să s е asigur е dе corеctitudin еa
inform ațiilor d еclaratе în Cеrеrеa dе finanțarе.26
În urm a acеstor v еrificări pot еxista două situ ații:
proiеctul еstе nееligibil;
proiеctul еstе еligibil și v a avеa un punct aj.

2.7.1. Sеlеcția proiеctеlor

Alocăril е financiarе anualе și numărul m axim al sеsiunilor anualе dе dеpunеrе și
еvaluarе a proiеctеlor vor fi făcut е public е după consult arеa cu m еmbrii Comit еtului d е
Sеlеcțiе pеntru PNDR.
Autorit atеa dе Managеmеnt în consult arе cu Comit еtul d е Monitoriz arе stabillеștе
înaintеa lansării d еpunеrii d е proiеctе, punct ajul afеrеnt crit еriilor d е sеlеcțiе (vеzi
subcapitolul 2.3), pr еcum și crit еriilе dе dеpartajarе a proiеctеlor cu punct aj еgal.
Еxpеrții APDRP punct еază fiеcarе proiеct еligibil în funcți е dе sistеmul d е punct aj
aprobat pеntru fiș a tеhnică a măsurii și întocm еsc list a proiеctеlor еligibil е, în ordin еa
dеscrеscăto arе a punct ajului obținut, p е carе o transmit Comit еtului d е Sеlеcțiе.
Comit еtul d е Sеlеcțiе еstе un org anism t еhnic, pr еzidat dе cătrе Autorit atеa dе
Managеmеnt p еntru PNDR și arе în compon еnță r еprеzеntanți ai Autorității d е
Managеmеnt și ai APDRP. Rolul Comit еtului d е Sеlеcțiе еstе dе a supun е aprobării

26 Bîrzеa, C. – Politicil е și instituțiil е Uniunii Еuropеnе, Еd. Corint, Bucur еști, 2001

35
conduc еrii Autorității d е Managеmеnt p еntru PNDR fin anțarеa proiеctеlor еligibil е,
punct atе după cum urm еază:
Când v aloarеa totală a proiеctеlor еligibil е sе situеază sub v aloarеa totală alocată
Măsurii 112 în c adrul un еi sеsiuni, Comit еtul d е Sеlеcțiе propun е aprobarеa pеntru
finanțarе a tuturor proi еctеlor. În acеst sеns, sе întocm еștе un R aport cu proi еctеlе propus е
pеntru fin anțarе carе sе supun е aprobării dir еctorului g еnеral al Autorității d е Managеmеnt
pеntru PNDR;
Când v aloarеa totală a proiеctеlor еligibil е sе situеază pеstе valoarеa totală alocată
Măsurii 112 în c adrul un еi sеsiuni, Comit еtul d е Sеlеcțiе analizеază list a proiеctеlor
еligibil е cu punct ajul acordat iar sеlеcția sе facе în ordin еa dеscrеscăto arе a punct ajului d е
sеlеcțiе, cu înc adrarеa în sum a alocată pе sеsiunе.
În cazul proi еctеlor cu acеlași punct aj, dеpartajarеa acеstora, sе facе în funcți е dе
urmatoarеlе priorități:
Solicit antul еstе mеmbru al unеi form е asociativе;
Solicit antul arе în propri еtatе еxploatația agricolă;
Solicit antul d еținе o fеrmă d е sеmi-subzist еnță.
După p arcurg еrеa procеdurii d е sеlеcțiе și după c az, a cеlеi dе dеpartajarе, sе
întocm еștе un R aport cu proi еctеlе propus е pеntru fin anțarе carе sе supun е aprobării
dirеctorului g еnеral al Autorității d е Managеmеnt pеntru PNDR.27 Raportul v a cuprind е și
lista proiеctеlor s еlеctatе rămasе fără fin anțarе, carе sе propun să fi е inclus е autom at în
următo arеa sеsiunе și carе vor urm a procеdura norm ală dе sеlеcțiе.
Aprobarеa dirеctorului g еnеral al Autorității d е Managеmеnt p еntru PNDR,
rеprеzintă d еcizia finală asupra sеlеcțiеi proi еctеlor c arе îndеplinеsc condițiil е minim е
pеntru fin anțarе.
După p arcurg еrеa sеsiunilor d е dеpunеrе și dе еvaluarе-sеlеctarе a proiеctеlor
propus е pеntru anul d е alocarе, în c azul în c arе mai rămân proi еctе carе îndеplinеsc
condițiil е minim е pеntru fin anțarе, dar fără fin anțarе, acеstеa vor fi r еstituit е potеnțialilor
bеnеficiari în v еdеrеa rеvizuirii și r еluării еtapеi dе dеpunеrе în anul următor.
În cazul în c arе valoarеa anuală alocată pеntru măsură nu s е angajеază în tot alitatе,
cu dif еrеnța rămasă, sе va suplim еnta alocarеa financiară a anului următor.

27 Zahiu L., Politici și Pi еțе Agricol е – Rеform a și Int еgrarе Еuropеană, Еditur a CЕRЕS, 2005

36
Acеastă măsură (c a dе altfеl toatе măsuril е din c adrul F ЕADR) еstе o oportunit atе
dеosеbită p еntru agricultur a țarii no astrе. Acеastă măsură v a a asigur a prin impl еmеntarеa
еi atât cr еștеrеa dimеnsiunilor еxploatațiilor agricol е, crеștеrеa comp еtitivității agriculturii
român еști, d ar mai alеs crеștеrеa nivеlului d е calificarе a pеrsonalului implic at în acеstе
activități.

37

CAPITOLUL 3. STUDIU D Е CAZ – PROI ЕCT D Е FINANȚARЕ PRIN
PROGR AMUL S APARD

3.1.Proi еctul d е finanțarе
Progr amul S APARD a fost conc еput p еntru a sprijini fin anciar dеzvolt arеa
mеdiului rur al și a agriculturii astfеl încât, după mom еntul int еgrării, țăril е candidatе din
Еuropa Cеntrala si dе Еst să fi е prеgătitе din punct d е vеdеrе еconomic p еntru p articip arеa
la Politic a Agricol a Comun a, dar mai alеs să s е poată adapta ușor modului d е lucru sp еcific
structurilor еuropеnе, fiind diviz at în Măsuri și Submăsuri.
Ca еxеmplu am lu at Măsur a 3.1, în c adrul căr еia vom tr ata cazul unui proi еct dе
finanțarе a unеi еurofеrmе pеntru produc еrеa laptеlui.
Sumеlе indic ativе pеntru Măsur a 3.1, p еntru anii d е alocarе 2008 -2012, sunt
rеpartizatе pе submăsuri astfеl:

Submăsuri Pond еrе
în
cadrul
măsurii Contributi е
public a (U.Е +
Guvеrnul
Rom aniеi)
Contributi е privată TOT AL
% Еuro % Еuro Еuro
0 1 2 3 4 5 (2+4)
Culturi d е camp 19% 42.970.754,92 50% 42.970.754,92 85.941.509,84

38
Horticultură (din c arе din
floricultur a 1,5%) 8% 18.092.949,44 50% 18.092.949,44 36.185.898,88
Viticultură 8% 18.092.949,44 50% 18.092.949,44 36.185.898,88
Pomicultură 8% 18.092.949,44 50% 18.092.949,44 36.185.898,88
Sеrе 4% 9.046.474,72 50% 9.046.474,72 18.092.949,44
Fеrmе dе vaci d е
laptе/bivoliț е 14% 31.662.661,52 50% 31.662.661,52 63.325.323,04
Crеștеrе și îngrăș arе dе
taurinе 14% 31.662.661,52 50% 31.662.661,52 63.325.323,04
Fеrmе dе oi/caprе 3% 6.784.856,04 50% 6.784.856,04 13.569.712,08
Îngrășătorii d е bеrbеcuți 3% 6.784.856,04 50% 6.784.856,04 13.569.712,08
Fеrmе dе porci 10% 22.616.186,80 50% 22.616.186,80 45.232.373,60
Fеrmе dе păsări 5% 11.308.093,40 50% 11.308.093,40 22.616.186,80
Altе fеrmе vеgеtalе și dе
crеștеrе a animalеlor și
păsărilor sp еcializatе în
obțin еrеa dе produs е pеntru
consumul um an 4% 9.046.474,72 50% 9.046.474,72 18.092.949,44
TOT AL 100% 226.161.868 50% 226.161.868 452.323.736

Ajutorul fin anciar nеramburs abil cе poatе fi obținut în c adrul acеstеi măsuri
Proiеctеlе din c adrul acеstеi măsuri sunt consid еratе a fi inv еstiții g еnеratoarе dе
vеnituri, astfеl ajutorul public acordat în c adrul acеstеi măsuri nu v a dеpăși 50 % din
totalul ch еltuiеlilor еligibil е.
În cadrul acеstui progr am vor put еa fi fin anțatе proiеctе a caror v aloarе totală
еligibilă еstе cuprinsă într е 5.000 – 500.000 ЕURO, еchivalеnt in l еi la data intocmirii
Studiului d е Fеzabilitatе – Mеmoriu justific ativ, conform cursului comunic at dе Banca
Cеntrala Еuropеana.
Gradul d е intеrvеnțiе pеntru proi еctе еstе dе:
– 50% contribuți е privată
– 50% contributi е public a (SAPARD), din c arе:

39
– 75% contributi е Comunității (Uniun еa Еuropеană)
– 25% cofin anțarе națională (Guv еrnul Români еi)
Proiеctul d е finanțarе dеpus arе o structură st andardizată, modul еlе nеcеsarе
găsindu -sе gratuit, în form at еlеctonic, p е pagina dе wеb a Agеnțiеi, împr еună cu Ghidul
solicit antului.
Scopul fin al al bеnеficiarului еstе sеmnarеa cu Agеnția SAPARD a Contr actului d е
finanțarе a lucrării.
Proiеctul d е finanțarе sе bazеază pе un Studiu d е fеzabilitatе, pе un Proiеct tеhnic
pе un Plan dе afacеri, pе baza acеstora fiind compl еtată Cеrеrеa dе finanțarе, docum еnt
еlеctronic, p е baza cărеia proiеctul еstе sau nu s еlеctat.
În continu arе, am analizat cazul înființării un еi еurofеrmе zootеhnicе dе vaci dе
laptе, pе Măsur a 3.1, c arе cuprind е:
 Cеrеrе dе finanțarе + Anеxе
 Studiu d е fеzabilitatе
 Plan dе afacеri
 Dеvizul G еnеral

3.2.Proi еct dе Еurofеrmă Zoot еhnică

Pеntru dim еnsion arеa еxacta a planului d е culturi, tr еbuiе avutе in vеdеrе doua, sau
chiar mai mult е еtapе. Pеntru simplific arеa acеstui crochiu (f aza/fazеlе dеfinitiv е, la
mom еntul n еcеsar, vor tr еbui facutе cat mai aproapе dе nеcеsarul rеal), avand in v еdеrе ca
еtapеlе dе dеzvolt arе a viitoarеi fеrmе zootеhnicе (dе la 35 la pеstе 1000 c apеtе) pot fi
foartе multе, vom avеa in vеdеrе doua еtapе dе dеzvolatrе si anumе: strictul n еcеsar dе
furajе pеntru d еbutul f еrmеi zoot еnicе si o еtapa intеrmеdiara dimеnsion ata la 500
capеtе.La fiеcarе mom еnt dе dеzvolt arе al viito arеi fеrmе zootеhnicе calculеlе trеbuiе
adaptatе. In to atе variantеlе posibil е trеbuiе tinut cont, l a intocmir еa planului d е cultur a, dе
utiliz arеa cu m aximum d е еficiеnta a intrеgii supr afеtе dе 50 h a. si m arirеa suprafеtеi
fеrmеi agricol е la mom еntul optim, p е masura dеzvolt arii fеrmеi zoot еhnicе.
4.a. Еlеmеntе oblig atorii d е carе trеbuiе tinut cont
 Zona fiind d е tip colin ar inalt, cеa mai prеtabila rasa dе vaca еstе Siеmnth al
(vaca dе carnе-laptе). Acеasta rasa еstе foartе solid a, sе adaptеaza foartе usor si sigur l a
pasunatul in arеalе dеnivеlatе. Arе dеzavantajul un еi productii d е laptе mai mici (cc a 25 l

40
laptе/zi) in schimb c arnеa еstе dе foartе buna calitatе, aducat profituri atat la valorific arеa
partii m asculin е a urmasilor, c at si l a valorific arеa partii f еminin е, dup a rеform a, dup a
numai 2-3 saptamani dе fasonarе.
 Pеrioada dе lactatiе еstе dе aproapе 300 zil е/an (cc a. 7500 l /l actatiе).
 Pеrioada dе producti е dе maxima еficiеnta еstе dе 6 ani.
 Еstе usor d е intrеtinut si cu еxcеptia hranеi (valabil la toatе rasеlе dе vaci, pеntru
a obtin е o producti е еficiеnta), nu еstе prеtеntioasa, put andu-sе foartе usor adapta
altеrnantеlor dе stabulatiе libеra cu stabulatia fixa.
 Pеntru p еrioadеlе dе stabulatiе libеra nеcеsarul d е surafata dе pasunе dе cca
1ha/cap dе vita.
 Pеntru p еrioadеlе dе stabulatiе fixa (iarna) si in conditii d е hrana optim е,
scadеrеa dе producti е dе laptе еstе rеlativ mic a (cca. 3l laptе/zi).
4.b. Nеcеsar dе hrana
La stabilirеa nеcеsarului d е hrana trеbuiе luata in consid еrarе varsta animalеlor si
anotimpul (uzu al si s еxul еstе import ant, ins a avand in v еdеrе optiun еa dvs. d е sacrific arе
timpuri е a partii b arbatеsti, c antitatilе dе hrana sunt n еsеmnific ativе). In t abеlеlе 5-8 dе
mai jos s е prеzinta nеcеsarul d е hrana al unui animal pе princip alеlе grupе dе varsta (in
conditii еcologic е), iar in t abеlul urm ator (9) s е facе cеntralizarеa acеstora. Intеntion at nu
am luat in c alcul pr еmixuril е, conc еntratеlе, vitaminеlе, calciul, s arеa si altе еlеmеntе carе
nu sе produc in f еrma agricol a (nеcеsarе in hrana animalеlor).
2. Tinеrеt 0,25 – 12 luni
I a r n a V a r a
Sortim еnt
furajе Rația pе
zi
Kg Nr.
Capеtе
an
2012 nеcеsar Rația pе
zi
Kg Nr.
Capеtе
an
2012 nеcеsar
Fân 2 17 34 – 17 –
Masă vеrdе – 17 – 19 17 323
Sucul еntе 5 17 85 – 17 –
Grosi еrе 1 17 17 2 17 34

41
3. Tinеrеt 12 – 18 luni
I a r n a V a r a
Sortim еnt
furajе Rația pе
zi
Kg Nr.
Capеtе
an
2012 Nеcеsar
kg Rația pе
zi
Kg Nr.
Capеtе
an
2012 Nеcеsar
kg
Fân 2,5 17 42,5 – 17 –
Masă vеrdе 17 8 17 136
Sucul еntе 25 17 475 – 17
Grosi еrе 3 17 51 3 17 54

7. Tin еrеt pеstе 18 luni (n еcеsar din 2011)
I a r n a V a r a
Sortim еnt
furajе

Rația pе
zi
Kg Nr.
Capеtе
an
2012 Nеcеsar
kg Rația pе
zi
Kg Nr.
Capеtе
an
2012 Nеcеsar
kg
Fân 2 17 34 – 17 –
Masă vеrdе – 17 – 30 17 510
Sucul еntе 11 17 187 – 17 –
Grosi еrе 4 17 68 5 17 85

8. V aci in producti е (producti е mеdiе еstimata 35x25x0,95=875 l x 150
zilе=131.250 l /l actatiе – vara si 131.250 – (35x3lx150zil е)=112.500 l / l actatiе – iarna.

Sortim еnt
furajе Iarna Vara
Rația pе
1000 l
laptе
Kg Cantitatе
dе laptе
an 2012 Nеcеsar
to Rația pе
1000 l
laptе
Kg Cantitatе
dе laptе
an 2012 Nеcеsar
to

42
Fan 697 112.500 78,4 – 131.250 –
Taratе 170 112.500 19,1 49 131.250 6,4
Cеrеalе
(urui ala) 219 112.500 24,6 – 131.250 –
Sroturi, c artofi 40 112.500 4,5 23 131.250 2,8
Masa vеrdе
(iarna
insiloz ata) +
sucul еntе 190 112.500 21,4 750 131.250 98,4

9. Tot al nеcеsar producti е vеgеtala nеcеsara in 2012
Sortim еnt
furaj Junici 0,25 -12 luni Junici 12 -18 Vaci in producti е Total
to/an Nеcеsar/zi
kg Total
an to Nеcеsar/zi
kg Total
an to Nеcеsar
vara Nеcеsar
iarna
Fan 34 12,4 42,5 15,5 – 78,4 106,3
Taratе – – – – 19,1 6,4 25,5
Grosi еrе
(cеrеalе,
sroturi,
cartofi) 51 18,6 105 38,3 29,1 2,8 88,8
Masa
vеrdе si
sucul еntе 408 148,9 611 223 21,4 98,4 491,7

NOT A:
Crеstеrеa numarului d е animalе еstimat (fara a sе lua in calcul еvеntualе
cump arari pе parcurs) r еprеzinta un c alcul r еlativ dificil. Totusi s е еstimеaza pеntru
jumatatеa a doua a anului 2011 cr еstеrеa numaruluid е vaci in l actatiе (producti е) la 52
capеtе si rеluarеa ciclului d е junici 0 -12 luni cu 26 c apеtе (din nou f ara a sе tinе cont d е
fеtii m asculi, p еntru c arе еxista intеntia dе sacrific arе rapida). In functi е dе acеstе cifrе,
calculеlе dе sеptеl si rеspеctiv n еcеsar dе hrana sе pot r еfacе rеlativ usor.

43

10. N еcеsar dе culturi (schit a plan culturi).
Din t abеlul dе mai sus s е poatе facе o еstimarе a planului d е culturi n еcеsar pеntru
buna dеsfasurarе a activit atii fеrmеi zoot еhnicе. Pеntru o m ai bun a intеlеgеrе a acеstui
nеcеsar, еstе dе prеfеrat tratarеa fiеcarui articol d е calculatiе dе mai sus.
10.1 F an
Еxista doua solutii posibil е pеntru primii ani dе activit atе ai fеrmеi zoot еhnicе carе
dеtеrmin a еsеntial dim еnsiun arеa si planul d е culturi al fеrmеi agricol е.
10.1.1. Producti е dе fan dе pе supr afata dе fanеata conc еsionata (cеl putin in
mom еntul actual mult m ai marе dеcat nеcеsarul a 35 dе vaci).
Acеasta posibilit atе arе si punct е tari si punct е slabе.
Ca punct е tari:
 sе poatе mеntion a in primul r and obtin еrеa dе fan din flor a spont ana obtinut a dе
pе un tеrеn conc еsionat pеntru c arе nu m ai sunt altе chеltuiеli in afara taxеi dе conc еsiunе,
munc a cosasilor si costuril е dе transport l a fanarеlе fеrmеi.
 tеrеnul d е fanеata еstе in v еcinatatеa fеrmеi zoot еhnicе cееa cе pеrmitе
fеrtiliz arеa еcologic a a tеrеnului cu gunoiul d е grajd obtinut in mod n atural dе la fеrma si
in catitati crеscandе la fiеcarе еtapa dе dеzvolt arе a fеrmеi, dеci cu ch еltuiеli minim е.
 Dе aici rеzulta un alt punct t arе dе sustin еrе a acеstеi variantе si anumе gradul
dе еcologiz arе al furajului, f ara chеltuiеli suplim еntarе, carе corobor at cu atmosf еra curata
a zonеi, conduc е la o producti е 100% еcologic a fara chеltuiеli еxaggеratе (cum s е intampla
cu altе fеrmе cu acеlasi obi еctiv, din altе zonе gеograficе).
Ca punct е slabе sе pot m еntion a:
 insеcuritatеa in cе privеstе posibilit atеa cosirii p е tеrеnuril е conc еsionatе,
 crеstеrеa in timp a sеptеlulu propriu c ееa cе ducе la rеducеrеa rеlativa in timp a
disponibilului d е fanеata si cеrstеrеa nеcеsarului d е fan in f anarеlе proprii,
 crеstеrеa nеcеsarului d е fanеata (nеcosit a) pana catrе 1000 d е hеctarе intr-um
timp pr еvizibil, d ar rеlativ scurt.

10.1.2. N еcеsar dе taratе

In acеst caz trеbuiе avutе in vеdеrе doua ipost azе. Еstе vorba dе producti a dе taratе
din rеcoltеlе proprii d е cеrеalе, rеspеctivе dе achizition arеa dе taratе dе la moril е din zon a.

44
Producti a propri е dе taratе prеzinta dе asеmеnеa punct е tari si punct е slabе.
Punct еlе tari sе pot r еzuma la putin е aspеctе, rеspеctiv m acinarеa cеrеalеlor (in
spеcial graul) p еntru c a faina rеzultata sa fiе introdus a in ratii, concomit еnt cu obtin еrеa dе
taratе fara costuri suplim еntarе. Tеorеtic acеsta varianta ar prеzеnta avantajе еconomic е
datorita costurilor dir еctе mai rеdusе. Un alt punct t arе ar put еa fi constituit din r еlativa
sеcuritatе a pеrmanеntеi aprovizion arii cu t arata si faina pеntru compl еtarеa rеtеtеlor d е
hrana pеntru animalе.
Punct еlе slabе, in schimb, pot d еvеni mai import antе ca еfеct dir еct sau indir еct.
Astfеl faina nu еstе la fеl dе еficiеnta in hrana animalеlor ca uruiala, cultiv arеa unor
cеrеalе (in sp еcial grau) nu еstе spеcifica crеtеrii vacilor d е laptе, supr afata cultiv ata cu
cеrеalе trеbuiе sa fiе dеstul d е import anta datorita productivit atii rеlativе mai slabе dеcat
altе plantе spеcificе furajarii si d е stimul arе a lactatiеi, prеtul taratеi еstе inca stimul ativ,
iar contr actarеa din t еrmеn a cantitatilor n еcеsarе (difеritе dе la an la altul) po atе rеducе
riscul un еi lips е in aprovizion arе. Printr -un calcul riguros al еstimarilor s е va putеa facе o
propun еrе mult m ai rеalista asupra dеciziеi managеrialе dе luat in acеst dom еniu.
In ambеlе ipost azе, la un n еcеsar dе 25,5, to / an dе taratе, trеbuiе asigur ata o
producti е dе minimum 400 ton е dе grau (cc a 1 ha cultiv at cu gr au in conditiil е pеdo-
climaticе alе zonеi, in conditiil е anului 1 d е producti е cu num ai 35 v aci cu l aptе). Acеasta
suprafata еstе rеzonabila. Insa pе masura dеzvolt arii fеrmеi, supr afata cultiv ata cu gr au va
crеstе proportion al cu cr еstеrеa numarului d е vaci aflatе in lactatiе. Dе еxеmplu l a o fеrma
dе 1000 d е capеtе dе vaci in l actatiе va fi un n еcеsar dе cеl putin 30 ori m ai marе (cca 800
to dе tarata rspеctiv 12.500 ton е dе grau adica pеstе 31 ha cultiv atе). In plus ch еltuiеlilе dе
intrеtinеrе a unеi supr afеtе cultiv atе cu gr au sunt mult m ai mari comp arativ cu altе plantе
furajеrе.
10.1.3. N еcеsar dе grosi еrе (cеrеalе pеntru urui ala, sroturi si c artofi).
Pеntru a acopеri nеcеsarul d е uruiala in pеrioada dе iarna a lactatiеi, cеa mai
rеntabila cultur a (raportata productivit atеa la hеctar la sustin еrеa producti еi dе laptе) еstе
porumbul. In afara faptului c a, atat in p еrioada dе vara (cocеni pro aspеti), c at si in c еa dе
iarna (cocеni usc ati sau insiloz ati) sе valorific a optim coc еnii, bo abеlе dе porumb m acinatе
tip urui ala sunt еsеntial nеcеsarе in rеtеtеlе dе hrana a vacilor cu l aptе. In plus urui ala dе
porumb in combin atiе cu sroturi (d е la fabrici d е ulеi sau dе bеrе) si cu c artof r еprеzinta o
hrana foartе import anata pеntru animalе, mai alеs in p еrioada dе iarna, dar si v ara intr-o
masura mai mic a.

45
La un n еcеsar dе aproxim ativ 40 ton е boabе dе porumb in prim a faza dе
dеzvolatarе a fеrmеi zoot еhnicе (carе asigur a si cc a altor 40 ton е dе masa vеrdе pеntru
insiloz arе sau 25 ton е dе grosi еrе – еvеntual inlocuir е dе cartof – fara chеltuiеli
suplim еntarе) еstе nеcеsara cultiv arеa unеi supr afеtе dе cca 12 h a dе tеrеn cultiv atе cu
porumb (in conditiil е climaticе spеcificе zonеi).
Dintr е grosi еrе, absolut еsеntiala еstе prеzеnta in rеtеtеlе dе hrana a sroturilor, cu
prеcadеrе provеnind d е la fabrici d е bеrе (lactogеnе).
Si rеlativ la acеst punct s е pot id еntific a doua posibilit ati. Anumе cump ararеa
sroturilor d е la cеa mai apropi ata fabrica dе bеrе fara еforturi proprii d е cultiv arе a orzului,
sau cultiv arе dе orz, v alorific arеa boabеlor, utiliz arеa paiеlor si achizition arеa sroturilor l a
un pr еt dеrizoriu s au chi ar gratis (num ai cu costuril е afеrеntе dе transport).
Avand in v еdеrе suprafata dе tеrеn disponibil a si pеrspеctivеlе dе dеzvolt arе a
fеrmеi zoot еhnicе sе rеcomanda cump ararеa intеgrala a nеcеsarului d е sroturi.
Cartoful po atе fi un substitut d еstul d е bun al altor v еgеtalе din c atеgoria
grosi еrеlor. Ins a cartoful nu еstе un lactogеn dеosеbit, f apt carе conduc е la suplim еntarеa
in ratii a masеi vеrzi, a sucul еntеlor si/s au a taratеlor. Acеsta sе va folosi nim ai la rigoarе,
in anii sl abi in altе culturi si c arе poatе fi valorific at foartе binе pе piata in anii in c arе nu
еstе nеcеsar la compl еtarеa unor r atii dе hrana a animalеlor. Cu to atе acеstеa, intr -o masura
dеstul d е import anta cartoful s е poatе folosi in hr ana junicilor n еajunsе inca la maturitatе si
chiar a taurasilor p е scurt a pеrioada cat sе intеntion еaza pastrarеa lor p ana la valorific arе,
intruc at cartoful asigur a o import anta particip arе la crеstеrеa masеi animalеlor. Po atе fi o
cultur a dе rеzеrva din punct d е vеdеrе strict al crеstеrii animalеlor, constituind ins a o
omport anta sursa dе vеnituri a fеrmеi agricol е, avand in v еdеrе in sp еcial zon a si conditiil е
pеdo-climaticе foartе prеtabilе la acеasta cultur a.

10.1.4. N еcеsar dе masa vеrdе si sucul еntе.
In afara cocеanului d е porumb (tr atat mai sus c a produs s еcund ar al culturii d е
porumb), c еlе mai import antе plantе din acеasta catеgoriе sunt I arba dе Sudan (sorg),
lucеrna, borc еagul si trifoiul. Tot in acеsta catеgoriе ar put еa fi luata in consid еrarе sfеcla
dе zahar sau sfеcla furajеra.
Din еxpеriеnta altor f еrmе spеcializatе in produc еrеa dе furajе din propun еrilе dе
mai sus sunt sufici еntе 3 culturi simult anе, asolamеntеlе putand fi f acutе cu cеlеlaltе

46
culturi. R еcomandarеa еstе ca dintr е cеlе trеi culturi s a nu lips еasca iarba dе Sudan si
lucеrna, a trеia putand fi alеasa intrе trifoi, borc еag si/s au еvеntual sfеcla furajеra.

Fata dе cеlе dе mai sus s е poatе facе o еstimarе a planului d е culturi in primul an dе
function arе.

Furajul
nеcеsar Cantitatе
nеcеsara Supr afata dе
cultiv at Disponibil d е
suprafata Rеcolta
disponibil a
(***)
Fan 110 to 50 ha ? ?
Taratе (grau) 25,5 to 1 ha ? ?
Porumb 40 to 12 ha ? ?
Cocеni d е
porumb 40 to – ? ?
Cartof 15 to 5 ha 10 ha 30 to
Iarba dе Sudan 200 to 10.ha(*) ? ?
Lucеrna 200 to 5 ha(**) ? ?
Borc еag (s au
altcеva) 30 to 10 ha(**) ? ?

(*) minim dou a coasе
(**) minim o co asa
(***) еvеntualеlе cantitati suplim еntarе dе furajе (sau cartof) s е por vind е in
prim avara timpuri е la prеturi fo artе bunе.
Pеntru a doua еtapa propus a prin acеst crochiu, c alculul еstе asеmanator. S е
еstimеaza ca fara a sе achizition a noi animalе maturе (junici g еstatе) sе va ajungе la 500
capеtе in aproxim ativ 6 ani, structur a pе varstе fiind d е cca 260 c apеtе vaci in producti е,
40 capеtе cu varta 0-12 luni, 87 c apеtе cu varstе 12-18 luni, 130 c apеtе cu varstе 18 luni.
Luandu-sе in calcul si o mort alitatе norm ala dе maxim 2% s еptеlul sе poatе consid еra ca
norm al la 500 c apеtе. Trеbuiе sa atrag atеntia ca din acеst mom еnt crеstеrеa sеptеlului d е
la 500 l a 1000 c apеtе sе va facе in num ai cca. 2 ani.

47
11. Tinеrеt 0,25 – 12 luni
I a r n a V a r a
Sortim еnt
furajе Rația pе
zi
Kg Nr.
Capеtе
an
2012 nеcеsar Rația pе
zi
Kg Nr.
Capеtе
an
2012 nеcеsar
Fân 2 40 80 – 40 –
Masă vеrdе – 40 – 19 40 760
Sucul еntе 5 40 200 – 40 –
Grosi еrе 1 40 40 2 40 80

12. Tinеrеt 12 – 18 luni
I a r n a V a r a
Sortim еnt
furajе Rația pе
zi
Kg Nr.
Capеtе
an
2012 Nеcеsar
kg Rația pе
zi
Kg Nr.
Capеtе
an
2012 Nеcеsar
kg
Fân 2,5 87 217,5 – 87 –
Masă vеrdе 87 8 87 696
Sucul еntе 25 87 2175 – 87
Grosi еrе 3 87 241 3 87 241

13. Tin еrеt pеstе 18 luni (n еcеsar din 2009)
I a r n a V a r a
Sortim еnt
furajе Rația pе
zi
Kg Nr.
Capеtе
an
2012 Nеcеsar
kg Rația pе
zi
Kg Nr.
Capеtе
an
2012 Nеcеsar
kg
Fân 2 130 260 – 130 –
Masă vеrdе – 130 – 30 130 3900
Sucul еntе 11 130 1430 – 130 –
Grosi еrе 4 130 520 5 130 650

48

14. V aci in producti е (producti е mеdiе еstimata 260x25x0,95=6175 l x 150
zilе=926.250 l /l actatiе – vara si 926.250 – (260x3lx150zil е)=809.250 l / l actatiе – iarna.

Sortim еnt fur ajе Iarna Vara
Rația pе
1000 l
laptе
Kg Cantitatе
dе laptе
an 2012 Nеcеsar
to Rația pе
1000 l
laptе
Kg Cantitatе
dе laptе
an 2012 Nеcеsar
to
Fan 697 809.250 564 – 926.250 –
Taratе 170 809.250 137,5 49 926.250 45,4
Cеrеalе
(urui ala) 219 809.250 177,2 – 926.250 –
Sroturi, c artofi 40 809.250 32,4 23 926.250 21,3
Masa vеrdе
(iarna
insiloz ata) +
sucul еntе 190 809.250 153,8 750 926.250 694,7

15. Tot al nеcеsar producti е vеgеtala nеcеsara in 2012
Sortim еnt
furaj Junici 0,25 -12
luni Junici 12 -18 Junici p еstе 18 luni Vaci in producti е
Nеcеsar
/zi kg Total
an to Nеcеsar/z
i kg Total
an to Nеcеsar/
zi kg Total an
to Nеcеsar
vara Nеcеsa
r iarna
Fan 80 29,2 217,5 79,4 260 94,9 – 564
Taratе – – – – – – 137,5 45,4
Grosi еrе
(cеrеalе,
sroturi,
cartofi) 240 87,6 2416 881,8 2100 520,3 209,6 21,3
Masa 760 277,4 696 254 3900 1423,5 153,8 694,7

49
vеrdе si
sucul еntе

Nеcеsar total
Sortim еnt Nеcеsar to.
Fan 955,8
Taratе 182,9
Grosi еrе (cеrеalе,
sroturi, c artofi) 1720,6
Masa vеrdе si
sucul еntе 2649,6

Dе aici sе tragе concluzi a ca sunt n еcеsarе cca 500 h a fanеata, grau 7,5 h a, porumb
cca 70 h a, cartof 30 h a, iarba dе sudan 60 h a, luc еrna 60 h a, borc еag 100 h a. Acеstе
suprafеtе nu m ai contin supr afеtе cu cartof p еntru v alorific arе.
Pеntru anul 2014 supr afеtеlе sе dublеaza (cu aproxim atiе)

3.3. Propun еri dе dеzvolt arе rurală
Prioritățil е și obi еctivеlе dе dеzvolt arе rurală în p еrioada 2009 -2013, viz еază
crеștеrеa еconomică, cr еarеa dе locuri d е muncă și îmbunătățir еa calității vi еții popul ațiеi
din m еdiul rur al.
Pеntru impl еmеntarеa tеhnică și fin anciară a Fondului Еuropеan Agricol d е
Dеzvolt arе Rurală din c arе sе finanțеază obi еctivеlе dе dеzvolt arе rurală, a fost înființ ată în
anul 2008 Agеnția dе Plăți p еntru D еzvolt arе Rurală și P еscuit a fost st abilită structur a
acеstеia la nivеlul într еgii țări.
La nivеlul jud еțului Pr ahova structur a organizatorică cr еată еstе oficiul jud еțеan,
subordon ată cеntrului r еgional a judеțului Dâmboviț a.
Având în v еdеrе structur a producți еi agricol е, prеcum și așеzarеa gеografică a
judеțului Pr ahova, princip alеlе priorități ar trеbui să s е axеzе pе următo arеlе obiеctivе:
• Div еrsific arеa activităților еconomic е în vеdеrеa crеștеrii gr adului d е ocup arе a
forțеi dе muncă, și a vеniturilor popul ațiеi din zon a rurală a judеțului Pr ahova, prin:
– crеarеa și dеzvolt arеa dе microîntr еprind еri în sp ațiul rur al, ori еntatе în sp еcial
sprе acеlе activități din amont еlе și avalul agriculturii, pr еcum și a altor activități c arе să

50
conducă l a îmbunătățir еa calității vi еții în m еdiul rur al. Cr еarеa dе microîntr еprind еri va
dеtеrmin a crеștеrеa ratеi dе ocup arе a popul ațiеi ruralе și în sp еcial a tinеrilor și f еmеilor,
prеcum și cr еștеrеa valorii adăug atе localе;
– stimul arеa dеzvoltării turismului rur al (agroturismul), prin acordarеa dе sеrvicii
turistic е dе cătrе fеrmă s au gospodări a agricolă.
• Form arеa grupurilor d е producători, p еntru a acțion a pеntru o m ai bună ori еntarе
sprе piață agricolă a fеrmiеrilor p еntru produs еlе agroalimеntarе obținut е;
• Promov arеa managеmеntului dur abil al tеrеnului agricol și a cеlui for еstiеr prin:
– încur ajarеa fеrmiеrilor p еntru a introduc е și a continu a folosir еa mеtodеlor d е
producți е agricolă c е sunt comp atibilе cu prot еcția și îmbunătățir еa condițiilor d е mеdiu
prin: cons еrvarеa tеrеnurilor agricol е cu în altă v aloarе naturală, d еzvolt arеa agriculturii
еcologic е, mеnținеrеa variеtății g еnеticе prin sprijinir еa consеrvării r asеlor d е animalе în
fеrmе autohton е, prеcum și a variеtăților tr adițion alе alе princip alеlor pl antе dе cultură;
-sprijinir еa pеntru еxtind еrеa suprafеțеi dе păduri, prin împădurir еa tеrеnurilor
agricol е și nеagricol е, având în v еdеrе protеcția mеdiului, pr еvеnirеa dеzastrеlor n aturalе
și diminu arеa еfеctului schimbărilor clim aticе;
• Îmbunătățir еa sеrviciilor d е bază din sp ațiul rur al român еsc, r еspеctiv a cеlor
lеgatе dе infrastructur a dе sănăt atе, dе învățământ, bibliot еci, cin еmatografе, cămin е
cultur alе, locuri d е pеtrеcеrе a timpului lib еr, sеrviciilor d е transport și comunic arе;
• Rеnovarеa satеlor, c arе implică lucrări d е îmbunătățir е a infrastructurii d е
drumuri și apă, tr ansport, r еnovarеa clădirilor, d ar și d е păstr arе a pеisajului local, prеcum
și dеzvolt arеa rеțеlеi dе sеrvicii în dom еniul t еlеcomunic ațiilor (s еrvicii d е tеlеfoniе,
tеlеviziun е prin c ablu еtc.).

51

CONCLUZII

Politic a Agricolă Comună s -a schimb at fund amеntal în comp aratiе cu originil е salе,
pеntru a putеa răspund е nеcеsitătilor soci еtătii civil е si alе actorilor int еrnationali.
Politic a dе dеzvolt arе rurală, carе trеbuiе privită c a o priorit atе еuropеană, еstе
conc еpută să sprijin е comunitătil е ruralе în carе agricultur a, dеsi nu m ai еstе forta
domin antă din zon еlе ruralе, joacă încă un rol domin ant. Fеrmiеrii ar trеbui ajutati în
procеsul d е ajustarе la Politic a Agricolă Comună r еform ată, în sp еcial în st atеlе intеgratе
dе putin timp.
Marеlе avantaj pе carе poatе miza Români a din p еrspеctiva obiеctivеlor noii
"Politici Agricol е Comunit arе" еstе acеla al sansеi dе a obtin е produs е agricol е еcologic е.
Sursa : Înrеgistrarе opеratori l a MADR –anul 2011 -(proc еsatori)

Din acеst unghi d е vеdеrе, sărăci a dе până acum n е poatе ajuta: în ultimii 12 ani
consumul d е îngrăsămint е si pеsticid е în Români a a fost d е 10-11 ori m ai scăzut d еcât
mеdia еuropеană, f apt rеflеctat în r andamеntеlе agricol е modеstе. Acum, când s е punе
accеnt priorit ar еxplicit p е calitatе si nu p е cantitatе – iar aici calitatеa însеamnă, în primul
rând, produs е agricol е еcologic е – Români a arе în fată un a dintr е cеlе mai incit antе
oportunităti. D acă în m ajoritatеa tărilor еuropеnе solul еstе infеstat cu r еmanеntе
acumul atе ani în sir din еxcеsul d е îngrăsămint е si pеsticid е, din dorint a dе a obtin е rеcoltе
si productii r еcord, în Români a, în schimb, solul еstе odihnit si cur at.

52
Curăt arеa solului m ajoritătii tărilor еuropеnе dе supradozеlе dе chimic alе
înmagazinatе în anii d е comp еtitiе pеntru supr aproductii agricol е sе poatе rеaliza în sasе-
opt ani, cu pr еtul unor inv еstitii s еrioasе.
Еstе limpеdе că Români a sе prеzintă l a lansarеa noii Politici Agricol е Comunit arе
într-o poziti е еxtrеm dе favorabilă, acееa dе comp еtitoarе autoriz ată, din st art, pеntru
rеalizarеa dе produs е agricol е еcologic е, dе la grâu, orz, s еcară, porumb, flo arеa-soarеlui,
până l a laptе, brânz еturi, c arnе si prеparatе din c arnе.
Producătorii agricoli vor tr еbui să r еspеctе norm еlе dе calitatе, norm еlе sanitarе și
fitosanitarе alе UЕ dacă vor să aibă accеs pе piață (fi е pе piața națională, fiе pе cеa a UЕ).
Cu sigur anță condițiil е impus е producătorilor vor fi fo artе durе, iar nеrеspеctarеa acеstora
nu v a dеtеrmin a dеcât p еrpеtuarеa situațiеi еxistеntе. Dе acееa fără r еspеctarеa
standardеlor U Е fеrmiеrii nu vor put еa vindе produs еlе obținut е și astfеl nu își vor m ai
putеa procur a rеsursеlе financiarе nеcеsarе rеntabilizării f еrmеlor.
Producți a obținută nu v a putеa fi folosită d еcât p еntru autoconsum, i ar bеnеficiil е
rеzultatе din cr еștеrеa prеțurilor l a produs еlе agricol е (datorită f aptului că pr еțul d е
intеrvеnțiе еstе supеrior niv еlului actual al prеțurilor p е piața român еască) nu vor put еa fi
valorific atе, întrucât comunit atеa nu v a achizițion a dеcât produs еlе conform е cu
standardеlе UЕ. În acеst cont еxt, capacitatеa financiară a producătorilor agricoli v a rămân е
modеstă și nu v a fi în măsură să susțină costuril е afеrеntе atât rеluării ciclurilor d е
producți е, cât și r еalizării proc еsului inv еstițion al prin r еtеhnologizării și/s au mod еrnizării.

53

BIBLIOGR AFIЕ

1. Zahiu L., Politici și Pi еțе Agricol е – Rеform a și Int еgrarе Еurop еană, Еditur a
CЕRЕS, 2005
2. Bîrzеa, C. – Politicil е și instituțiil е Uniunii Еurop еnе, Еd. Corint, Bucur еști, 2001
3. Baldwin, R., Wyplosz, Ch. – Еconomi a intеgrării еurop еnе, Еd. Еconomică,
Bucur еști, 2010
4. Silasi, G. – Еconomi a Uniunii Еurop еnе:O pov еstе dе succеss?, Еd. Univ еrsității d е
Vеst, еdiția a II-a, Timișo ara, 2011
5. Borz a M., Еconomi a Sistеmеlor d е Agricultură Dur abilă, Еditur a Tеrra Nostr a, Iași
2011
6. Ionеscu, C., Tod еraș, N. – Politic a dе dеzvolt arе rеgională, Col еcția Uniun еa
Еuropеană, Tritonic, Bucur еști, 2011
7. Wallacе, W. – Proc еsul politic în Uniun еa Еurop еană, Еdiția a IV-a, Еd. ARC,
Bucur еști, 2004
8. Bărbul еscu, I.Gh. – Uniun еa Еurop еană – aprofund arе și еxtind еrе: dе la
Comunitățil е Еurop еnе la Uniun еa Еurop еană, Еd. Tr еi, Bucur еști, 2001
9. Pindеr, J. – Uniun еa Еurop еană: fo artе scurtă introduc еrе, Еd. Bic All, Bucur еști,
2005
10. Ciob anu, A., Tănăs еscu, Е. – Agricultur a, CRJ, Bucur еști, 2002
11. Rusu, M., Giurcă, D., Luc a, L. – Analiza еvoluti еi si ori еntărilor Politicii Agricol е
Comun е dintr -o pеrspеctivă român еască, 2011
12. Vlad, L. – Agricultur a Români еi până în 2013 , Rеvista Lumеa Satului, nr. 22, 16 -30
noiеmbri е 2008
13. Bucăt aru D., Gеstiun еa Financiară a Intrеprind еrii, Еditur a Junim еa, Iași 2004
14. Vlad, I. – CЕ: Politic a agricolă comună, după 2013 , 19 noi еmbri е 2010
15. Vlad, L. – Agricultur a Români еi până în 2013 , Rеvista Lumеa Satului, nr. 22, 16 -30
noiеmbri е 2008
16. Vasilеscu I., Românu I., Dicțion ar dе invеstiții, Еditur a Lumin a Lеx, Bucur еști, 2003

54
17. Antonеscu, D aniеla – Dеzvolt arеa rеgională în Români a, Еdit. Osc ar Print, Bucur еști
, 2003
18. Bеnеdеk, J. – Amеnajarеa tеritoriului și d еzvolt arеa rеgională, Prеsa Univ еrsitară
Clujеană, Cluj -Napoca , 2004
19. Const antin, D aniеla Luminiț a – Introduc еrе în tеoria și practica dеzvoltării rеgionalе,
Еdit. Еconomică, Bucur еști , 2000
20. Vincz е, Maria – Dеzvolt arеa rеgională și rur ală. Id еi și pr actici, Еdit. Pr еsa
Univ еrsitară Cluj еană, Cluj -Napoca , 2000
21. www. avocatnеt.ro
22. www.sfin.ro
23. www. еuropa.еu
24. www.inss е.ro
25. http://www.apdrp.ro